Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Catina 121120085742 Phpapp02 PDF
Catina 121120085742 Phpapp02 PDF
Sfarsiti si incepeti anul cu planta vietii. Retete noi, din fructe, scoarta si radacini.
Sa
a mai descrii inca o data catina e aproape un pleonasm. Am scris asa de mult si de des despre ea in paginile revistei, incat o cunoasteti, desigur, pe dinafara: o
planta tepoasa, zburlita, agatata in tufe, pe margini abrupte de drumuri si de paduri. Semn distinct: fructele marunte, portocalii,
portocalii, extrem de vizibile si de vii, mai
ales in contrast cu albul imaculat al zapezii. Da. Catina
ina este o planta ce traieste si iarna. Creste din Carpati si pana in Himalaya, unde ajunge la altitudini de peste
5000 de metri, fiind una din speciile vegetale cele mai rezistente din lume. Este printre putinele plante medicinale care pot fi culese si pe vreme
Catina (Hipophae rhamnoides) este un arbust foarte putin pretentios la conditiile de sol sau la precipitatii. Este mare iubitoare de lumina si creste in general
g in
locurile unde alte plante nu pot vegeta.
eta. Asa ca o vom gasi pe prundisuri, pe coastele de deal uscate si erodate, pe terenurile saraturoase, pe stancarii, dar si in
luncile raurilor. Are ramurile albicioase si "inarmate" cu spini puternici, pentru a se apara de orice fel de daunator. In aceasta
ac ta perioada a anului este practic
imposibil de confundat, fructele sale portocalii fiind singurele care au mai ramas pe ramuri si nu sunt uscate, ceea ce o face
face foarte usor de recunoscut.
Ce folosim de la catina
Pulberea - se obtine din scoarta lasata la uscat vreme de doua saptamani si apoi macinata cu rasnita electrica de cafea. Se obtine astfel astfel un praf gri
gri-albicios, cu
virtuti vindecatoare deosebite, dinin care se administreaza cate o jumatate de lingurita de patru ori pe zi.
Tinctura - sapte linguri de praf de coaja se pun intr-o o sticla cu 250 ml alcool alimentar de 70-80
70 80 de grade. Se lasa la macerat 15 zile, agitand des, dupa care se
strecoara. Se ia de 3 ori pe zi cate o lingurita diluata in 100 ml apa. Extern, se dilueaza in functie de toleranta si se aplica pe rani ca cicatrizant.
cicatrizant.
Decoctul - se obtine din crengile necojite si cu eventualele frunze care au ramas. Doua maini de ramuri de catina, maruntite
maruntite in prealabil, se lasa intr-o
intr jumatate
de litru de apa de seara pana dimineata, cand se filtreaza. Maceratul obtinut se pune deoparte, iar ramurile se maruntesc si se fierb vreme de douazeci de minute
la foc mic, dupa care se filtreaza si se lasa la racit.
t. In final, se combina cele doua extracte, obtinandu
obtinandu-se
se aproximativ trei sferturi de litru de preparat, care se
consuma pe parcursul unei zile.
Preparat dezinfectant - se fierbe o mana de ramuri de catina, taiate marunt, in jumatate de litru de otet, la foc foc mic, vreme de 10 minute, dupa care se lasa la
racit si se filtreaza. Ramurile ramase dupa filtrare se ard complet, iar cenusa rezultata se combina cu putin din otetul obtinut
obtinut anterior, asa incat sa se formeze o
pasta, care se aplica pe locurile afectate.
Imunitate scazuta, sensibilitate la infectii - se va face o cura cu suc de catina, din care se beau 3 linguri, de patru ori pe zi, diluat cu putina apa sau suc de
mere. Acest suc are puternice efecte remineralizante si vitaminizante, ajutand organismul sa lupte cu boala. Mai mult, fructul de catina are proprietati antibiotice,
combatand direct infectiile bacteriene.
Hepatita acuta, hepatita cronica evolutiva, ciroza in faze incipiente - o eficienta extraordinara are urmatorul preparat: un sfert de litru de decoct de ramuri,
obtinut dupa reteta de mai sus, se combina cu o jumatate de pahar (100 ml) de suc proaspat de fructe de catina. Rezulta o licoare foarte putin placuta la gust, dar
cu efecte antivirale, tonice si regenerative hepatice extraordinare. Se beau doua pahare (aproximativ 400 ml) din acest preparat zilnic, in cure de minimum doua
luni.
Adjuvant in gripa, bronsita, pneumonie - se iau zilnic 6 linguri de sirop de catina pe stomacul gol, cu putina apa. Este un stimulent imunitar rapid, mareste
rezistenta organismului la accesele de febra, grabeste vindecarea.
Hemoragii interne - ca prim ajutor, pana la tratamentul medical de specialitate, se administreaza doua lingurite de pulbere de scoarta de catina pe stomacul gol,
cu putina apa. Are efecte astringente si cicatrizante extrem de puternice.
Copii rahitici, distrofici, foarte sensibili la boli - se administreaza in fiecare zi cate 6 lingurite din amestecul in parti egale ale sucului de fructe cu decoctul de
tulpini de catina. In
ciuda gustului, are efecte remineralizante si vitaminizante inegalabile. In medicina populara romaneasca, se mai recomanda baile facute saptamanal cu decoct de
tulpini de catina.
Bolile splinei - se combina o parte de tinctura de scoarta de catina cu trei parti de suc de fructe de catina. Se obtine un preparat slab alcoolizat, din care se ia
cate o lingura de patru ori pe zi, in cure de minimum 60 de zile.
Sterilitate masculina si feminina, imbatranire prematura - se face o cura cu ulei de catina, din care se iau cate 30 de picaturi, de doua ori pe zi. Este un
foarte puternic vitaminizant E (vitamina tineretii si fertilitatii) si relanseaza activitatea hormonala, atat la femei, cat si la barbati.
Depresie, anxietate - se face un tratament cu extract complet de catina, obtinut prin combinarea in proportie 2:1 a sucului de catina cu decoctul de catina.
Acest preparat este bogat printre altele in serotonina - un neurotransmitator care induce o stare de calm, de curaj si de optimism.
Adjuvant in dermatoze diverse - se face o cura de patru - sase saptamani cu ulei de catina, care stimuleaza puternic procesele trofice de la nivelul pielii. Se iau
cate 30-50 de picaturi de ulei de catina de doua ori pe zi.
Diaree, dizenterie - ca remediu de urgenta, se iau 1-3 lingurite de pulbere de scoarta de catina. Pe termen lung, rezultate foarte bune se obtin prin tratamentul
cu decoct de ramuri, din care se beau 3 cani pe zi. Are puternice efecte astringente si antibiotice (neutralizeaza bacteriile din intestin), fiind util si in tratarea
enteritelor, colitelor, precum si a cistitelor hemoragice.
Eczeme infectioase - se aplica pe locul afectat preparatul dezinfectant obtinut prin combinarea otetului din ramuri de catina cu cenusa rezultata in urma arderii
lor. Aplicatia se face de doua ori pe zi, pana la completa vindecare.
Pentru protectia pielii impotriva razelor ultraviolete si a frigului - se recomanda combinarea a 50 de picaturi de ulei de catina cu o lingura dintr-un unguent
obisnuit, obtinandu-se o crema cu virtuti de protectie excelente. In medicina populara, se folosea un preparat rudimentar, dar cu efecte uimitor de bune: trei
linguri de pulbere fina de catina, obtinuta din fructele uscate prin macinare, urmata de o cernere ulterioara, se combinau cu patru linguri de unt si se amesteca
bine pana la omogenizare. Aceasta unsoare se pastra la rece si se aplica de cate ori era nevoie.
Raie - se aplica pe locul afectat pasta obtinuta din cenusa de ramuri de catina combinata cu otetul. Dupa ce se unge bine locul, se pune deasupra o folie de
plastic, care se leaga astfel incat sa creeze un mediu cat mai umed pe zona tratata. Aplicatia dureaza patru ore si se face de doua ori pe zi, vreme de minimum o
saptamana.
Fructele de cătină albă, un miracol pentru sănătate
Fructul de catina contine de doua ori mai multa vitamina C decat macesul si de 10 ori
mai mult decat citricele. In fructele coapte continutul depaseste 400-800 mg la 100 g
suc proaspat. Alte vitamine prezente in fruct sunt A, B1, B2, B6, B9, E, K, P, F. Mai
regasim celuloza, betacaroten (intr-un procent net superior celui din pulpa de
morcov), microelemente ca fosfor, calciu, magneziu, potasiu, fier si sodiu, uleiuri
complexe etc
La noi in tara, catina alba creste spontan in zona subcarpatica din Moldova si
Muntenia, incepand din bazinul superior al Siretului pana la Olt.
Prezenta catinei albe este insa semnalata de profesorul Ion Simionescu inca din
secolul 19 pe vaile Prahovei si Siretului, in palcuri mixte de catina rosie – Tamarix
gallica – si catina alba – Hippophae rhamnoides.
Uleiul de catina obtinut din aceste fructe este utilizat in tratamentul unor afectiuni
precum: alcoolism, anemie, ulcer gastric si duodenal, alergii, reumatism, precum si in
afectiunile neuroendocrinologice, circulatorii sau hepatice. Are o actiune
reconfortanta, calmanta, cu efecte usor narcotice.
Cultivarea catinei
Cea mai folosita metoda de inmultire la catina este butasirea. Pentru aceasta aveti
nevoie de lastari maturi, cu scoarta lignificata, pe care ii puteti ingropa toamna in
pamant, acoperiti cu un musuroi. Udati bine imediat dupa plantare, butasii vor forma
radacini si primavara vor pleca devreme in vegetatie.
Produsele din cătină (fructe uscate, ulei, ceai, sirop, gem, suc, nectar,
jeleu, dulceaȘa) sunt utilizate în alimentaţia cosmonauţilor, datorită
efectului lor energizant şi echilibrant, dar şi pentru că măresc rezistenȘa
organismului la acţiunea radiaţiilor cosmice.
Cătina, răspândită din Europa până în Rusia Și China este cunoscută din
antichitate.
CalităȘile curative ale acestei plante sunt cunoscute încă din vremea
Greciei Antice. Grecii au descoperit că aflaȘi pe moarte, caii Și reveneau
miraculos dacă mâncau cătina. Rezultatul era o creȘtere rapidă în
greutate Și un păr strălucitor. Din această cauză planta a primit numele
în latină Hippophaos : hippo, ce înseamnă cal Și phaos, ce înseamnă a
străluci.
Vitamina A
Vitamina E
Prin vitamina E, numită şi "a tinereţii", cătina este implicată în cele mai
importante procese de regenerare din organism. Uleiul gras aflat în coaja
boabelor este un bun stimulent imunitar, protejând mucoasele şi pielea de
acţiunea nocivă a unor radiaţii.
Acest ulei este al doilea din lume, după cel de palmier, ca bogăţie în
vitamina E.
Vitamina C
Cătina se poate consuma sub formă de fructe uscate, ulei, ceai, sirop,
gem, suc, nectar, jeleu Și dulceaȘă.
Fructele se păstrează cel mai bine în miere de albine, dar Și pe crenguȘe
atârnate în cămară sau sub streaȘina casei. Se consumă atât cât suportă
fiecare.
Tot secretul este sfărâmarea între dinţi şi mestecarea seminţei din fruct,
aceasta fiind, de fapt, adevăratul depozit de vitamine.
Sirop de cătină
Vin de cătină
Pentru obȘinerea vinului din fructe de cătina, se pun într-un vas de sticlă
1 kg fructe zdrobite, peste care se toarnă 5 l de apă fiartă Și răcita Și 1,5
kg zahăr.
Pentru grăbirea fermentării, se poate adăuga puȘină drojdie de vin.
Se lasă 15-20 de zile, apoi se decantează în sticle, timp în care uleiul
portocaliu apare la suprafaȘa vinului. Pentru prepararea vinului se pot
utiliza Și fructele uscate, în proporȘie de 5 ori mai mică.
•
Vezi toate pozele
Dintre toate fructele, catina contine cea mai mare cantitate de vitamina C, mai mult decat macesul si de aproape zece ori mai mult decat citricele.
La noi in tara intalnim catina alba si rosie, ambele cu un puternic efect antoxidant pentru organism.
SCURT ISTORIC
Catina este un arbust fructifer ale carui beneficii se cunosc inca din antichitate. Se pare ca ar fi originara din Asia de Sud, iar chinezii o folosesc de peste 2.000 de ani in
medicina traditionala.
In Romania, catina creste in mod salbatic in zona subcarpatica din Moldova si Muntenia, din bazinul Siretului si pana la Olt.
Catina si proprietatile sale
Fructul de catina contine vitamina A, C, complexul B, E, P, K, F si microelemente precum fosfor, potasiu, magneziu, calciu, fier si sodiu. Catina este bogata si in beta-
caroten (mai mult decat contine morcovul), dar si pectine, zaharuri, aminoacizi esentiali si acizi grasi esentiali.
UZ INTERN
Catina sub forma de ulei (uleiul de catina) este benefic in afectiuni precum ulcerul gastric si duodenal, diaree, reumatism, afectiuni neuroendocrinologice, circulatorii si
hepatice. El mai este folosit si in alcoolism, stres, astenie, anemie, coronariene, hipertensiune, gingivite. Un efect demn de luat in seama il are si asupra depresiilor, bolii
Parkinson, tumorilor, adenoamelor, afectiunilor bucale, faringitei, raguselii, gripei, racelii, intoxicatiilor si leucemiei.
Catina este considerata un bun antiinflamator, cicatrizant, antibiotic, astringent, anticancerigen. Ea este indicata si pentru tratarea afectiunilor ficatului, splinei si
rinichilor.
Arbust catina
UZ EXTERN
Catina este folosita sub forma de ulei si pentru afectiuni oftalmologice (miopie, hipermetropie, glaucom, cataracta), urticarie, alergii, dermatoze, imunitate scazuta, ulcere
cutanate, eczeme, acnee, escare, hemoroizi, psoriazis si arsuri solare. Catina este un bun sudorific si mai este folosita si in tratarea anumitor afectiuni ginecologice.
Poate fi folosita in curele de slabire deoarece inhiba pofta de mancare, dar in acelasi timp vitaminizeaza organismul.
Trebuie stiut ca proprietatile antiinflamatoare, cicatrizante si antibiotice sunt detinute si de scoarta arbustului de catina.
Catina sau mai bine zic, mugurii de catina sub forma de tinctura sunt un excelent remediu impotriva procesului de imbatranire.
Catina, cu fruct dulce-actrisor, poate fi consumata in stare pura sau in amestec cu miere, in principal. Mai poate fi folosita la prepararea ceaiului, prajituri, etc.
Dimineata pe stomacul gol o lingurita de catina cu miere va face minuni pentru organismul tau . Daca pretul unui kilogram de catina vi se va parea mare incercati sa
curatati macar o ramurica de fructele de catina si va veti lamuri de ce are un pret mai ridicat.
O reteta pe zi
Sirop de catina
1 litru suc de catina obtinut din 2 kilograme de catina data prin storcatorul de rosii; 1,5kilograme de zahar sau 1 litru de miere de albine.
Sucul obtinut se pune cu zaharul sau mierea intr-un vas si se amesteca de 4-5 ori pe zi (timp de 3-4 zile) pana se topeste zaharul. (gustos.ro)
Sirop de catina