Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Metode
Biblioteca Vie (aka Living library)
Toti avem abilitatile si libertatea de a schimba (sau a ne schimba) in bine, implicandu-ne voluntar in
dezvoltarea si educatia noastra si a celor din jur. Astfel, la prin intermediul bibliotecii vii oamenii devin
carti ce ilustreaza aspecte din diferite grupuri sociale (politisti, jurnalisti, copii saraci, asistent social,
timizi, tigani, corporatisti, persoane cu dizabilitati etc). O asemenea actiune isi propune sa atraga
Biblioteca Vie isi propune sa promoveze respectul pentru drepturile omului si demnitatea umana, sa
atraga atentia asupra diversitatii in toate formele ei, sa stimuleze dialogul intre oameni. De ce acest
dialog? Pentru ca de multe ori diferentele dintre oameni nu sunt valorificate ca fiind resurse, de cele
Photovoice
Uneori îţi este greu să povesteşti, să vorbeşti despre ce (sau cine) îţi place sau să explici ce te supără.
Când cuvintele nu îţi sunt la îndemână, poţi arăta ce crezi tu prin imagini. PhotoVoice-ul este o cale de
a povesti prin fotografie. „Photo” înseamnă în engleză „fotografie”, iar „voice” înseamnă voce. Prin
PhotoVoice vorbeşti cu ajutorul fotografiilor pe care le faci chiar tu. Şi pentru a fi sigur că fiecare
fotografie este înţeleasă aşa cum vrei tu, lângă fotografie vei putea scrie câteva cuvinte care să
Poţi să participi la un PhotoVoice atunci când vrei să transmiţi celorlalţi un mesaj. Vrei să le spui ce îţi
place în satul tău sau ce vrei să te faci când vei fi mare sau orice altceva crezi că este important.
Un PhotoVoice poate dura câteva luni. În acest timp, un grup de oameni (de pildă de copii) fac
fotografii, se întâlnesc în fiecare săptămână şi şi le arată unora altora povestind despre ce vor să arate
cu ele şi învaţă mai multe despre cum să facă fotografii bune. După ce au adunat multe fotografii,
participanţii la întâlniri le aleg pe cele care cred că „vorbesc” cel mai bine despre ce vor ei să spună.
Lângă fotografii adaugă povestea care o însoţeşte. Şi apoi transformă fotografiile într-o expoziţie care
Dacă vrei să participi, ţine minte: tu faci fotografiile şi tu spui ce vrei prin ele!
de catre consultantul organizational Harrison Owen, cel care a descoperit ca persoanele care veneau la
conferintele organizate de el erau mai interesate de pauzele de cafea decat de prezentarile formale din
cadrul plenarelor. Avand acest aspect in vedere plus experienta sa de viata intr-un sat african, Owen a
Conferinta open space nu are lectori de dinainte stabiliti sau program predefinit de ateliere de lucru si
nici discutii pannel. In schimb participantii care se regasesc intr-un cerc mare descopera in prima ora
de discutii in ce fel isi vor crea singuri conferinta. Inainte sa isi dea seama ei insisi devin unii altora
profesori si leaderi.
Metoda de open space, asa cum si Owen spunea, este in sine mai organizata decat orice comitet de
organizare. Este in acelasi timp haotica, productiva si distractiva. Nimeni nu controleaza nimic.
Principiul de baza al metodei este acela ca oricine vine intr-o conferinta open space trebuie sa fie
pasionat de subiectul propus si este dispus sa produca lucruri din aceasta pasiune.
Animatie stradala
O metoda dinamica care se poate desfasura oriunde, in spatii mai putin conventionale unde publicul
nu este obisnuit sa vada spectacole: pe asfalt, pe nisip sau pe iarba, intr-o parcare, in mijlocul
orasului, la metrou. Animatia stradala include forme diferite de exprimare artistica cum ar fi teatru,
Metoda se bazeaza pe începerea unui ritm si pe sustinerea continuitatii acestuia. Este o metodă
accesibila, în sensul că odată învatati pasii, acestia vor putea fi replicati cu usurinta. Mecanismele, desi
Origami
Origami – teatru este o metoda non formala prin care copii, tineri si adulti descopera magia artei
orientale a plierii hartiei si astfel devin mai atenti, mai rabdatori, mai pasionati si de ce nu mai
increzatori in fortele proprii. b.participantii invata cum se pliaza dintr- un patrat de hartie pentru a
obtine diverse forme, invata sa elaboreze povesti origami, isi cultiva rabdarea si atentia la detalii,
invata sa socializeze mai usor si sa comunice cu ajutorul acestei arte c. Origami poate fi folosit
incepand de la copii de gradinita pana la adulti, in orice colt al lumii. In functie de varsta grupului tinta
modelele se pot adapta varstei. Poate fi folosita in spital pentru a anima un grup de copii, poate fi
folosita pentru a crea piese de teatru (pt copii si adulti), poate fi folosita ca metoda de team building,
Sociodrama este o metoda de explorare activa a sistemelor mai largi – in societate, organizatii,
pentru a face analiza partilor interesate (stakeholder analysis), cercetarea actiunilor, planificare
strategica, recrutare, pentru a anticipa rezultatele sau pentru a pregati implementarea. Aici iti poti
dezvolta abilitatile de a lucra cu oamenii din contextul tau de lucru si de a dezvolta o structura prin
care sa raspunzi intr-un mod nou si inedit situatiilor aparute in activitatea lor
surprinda, scapand rutinei si obisnuintelor cotidiene. Metoda presupune atat antrenament fizic, ce are
drept scop constientizarea si sensibilizarea corpului, pregatindu-l pentru noi descoperiri, cat si jocuri si
resorturi creative si pentru a se dezvolta capacitatea de a „vorbi” prin miscare. Se mai antreneaza
sensibilitatea, imaginatia si creativitatea printr-o serie de exercitii in grup sau individual, iar atentia va
Animatia socio-educativa
Animatia permite corectarea intr-o maniera lejera a anumitor carente, fiind ca si tip de interventie un
fel de asistent cultural care completeaza lipsurile formarii si educarii, readaptand inadapatabilitatile si
integrandu-i pe cei neintegrati si marginalizati, reducand intr-o anumita masura asa-zisele “ deficiente
Animatia ofera posibilitatea descoperirii unor noi stiluri, moduri de viata, avand o functie inovatoare
Teatru Forum
In termeni teatrali, metoda implica un SPECTOR ce primeste locul ACTORULUI si care invadeaza
realiza constient un act responsabil; scena fiind o reprezentatie a realitatii si fictiunii.Insa SPECT-
ACTORUL nu este de natura fictiva. Exista si pe scena si in afara ei intr-o realitate duala.
Luand stapanire asupra scenei in fictiunea teatrului- acesta joaca un rol- nu doar in fictiune dar si in
realitatea sociala. Transformand fictiunea, acesta se transforma chiar in si pe sine. Aceasta act
realizam pentru a ne elibera de ceea ce ne oprima. In cazul in care nu realizam aceasta trecere( nu
neaparat violenta), si daca nu se merg mai departe de normele culturael, starea de opresiune ,
a exista.
Teatrul Labirint
Pentru a putea fi inteles pe deplin, teatrul labirint trebuie experimentat, trait, simtit. Este o metoda
prin parcurgerea unui traseu alcatuit dintr-o succesiune de momente dezvoltate in general pe o
anumita tema.
Putem spune ca distingem intre doua categorii de actori: participantii (asa-zisii spectatori) si
constructorii de labirint. Constructorii sunt cei care stabilesc structura calatoriei: traseul si momentele
sunt cei care o resimt si o personalizeaza: se creeaza simultan un labirint interior, al trairilor, al
Improvizatie
imbunatatirea relatiilor cu cei din jur. Improvizaţia ajuta participantii să-si dezvolte spontaneitatea,
consolideze relaţiile cu cei din jur. Toate acestea se petrec într-un mediu distractiv, lipsit de
Stimularea creativitatii: De unde ne vin ideile? Pot lucruri marunte sa se transforme in idei mari? Ce
este inovatia? Cum ne putem invinge prejudecatile si dezvolta creativitatea? Tehnicile si exercitiile
noastre ajuta oamenii sa isi expuna chiar si cele mai indraznete idei.
Lucrul in echipa: Simularile, jocurile de rol ajuta participantii sa se relaxeze, sa invete sa aiba
incredere, sa se deschida, sa isi invinga teama, sa coopereze, sa rezolve probleme, sa isi lase
imbunatatirea abilitatilor de comunicare, experienta contactului direct. Cu cat oamenii inteleg mai bine
____________________________________________________________________________
Alte metode care au fost prezentate in cadrul editilor anterioare ale Laboratorului de
Educatie Nonformala
Procesul creativ prelucreaza informatii cat mai elaborate pentru a opta, in definitiv, pentru solutiile
cele mai eficiente. In acest sens, metoda propusa vine in ajutorarea creativitatii prin ghidarea sub
Strategia Disney a fost observata, modelata si dezvoltata in aria programarii neurolingvistice de catre
Robert Dilts. Aceasta strategie permite gasirea de solutii optime pe plan creative, care sa ofere
coordonarea celor trei sub-procese, abordari sau pozitii perceptuale ale individului: Visator, Realist si
Critic.
Etapele acestei strategii sunt asemanatoare unui “download” in baze diferite de date. Se pleaca de la o
pozitie de start, Meta si se trece prin diverse fisiere care pastreaza si gestioneaza informatia.
Calatoria aceasta strategica presupune “ancore” de locatie, “furtuni” intre partile componente ale
Teatrul educational
Aceasta metoda face parte din categoria metodelor de simulare. Ca tip specific de simulare, învăţarea
derulează atât în şcoală, cât şi în afara acesteia si se îmbină cu alte metode active şi formative: jocul
de rol, tehnicile creative (brainstorming, brainwriting, sinectica, scamper etc.), tehnici de comunicare
Printre obiectivele de invatare ale acestei metode se numara stimularea creativităţii tinerilor pentru
elaborarea unui scenariu original, care să redea faţetele şcolii actuale, dezvoltarea spiritului de echipă
Metoda are impact direct asupra participanţilor, ca urmare a implicării responsabile şi active în
derularea scenariului, a creşterii motivaţiei şi a dorinţei de a lucra în echipă, cât şi un impact indirect,
observabil prin efectele determinate la nivelul comunităţii apropiate, prin stimularea prietenilor de a
participa la activităţile nonformale, prin susţinerea de către colegii, prin dezbaterea temei interpretate
Discurs cursiv, convingător, vocabular potrivit, umor, gesturi, crearea unei relaţii cu cei care te
ascultă… Pare imposibil? Pentru multe persoane, vorbitul în public reprezintă un adevărat impediment
şi un motiv de reală teamă. Dar pentru că uneori suntem nevoiţi să transmitem un mesaj în faţa unui
grup mai mare sau mai mic de oameni, vorbitul în public trebuie şi poate deveni o artă pe care să o
stăpânim.
Vorbitul în public („public speaking”) este procesul de a vorbi în faţa unui grup de oameni într-un mod
Ca orice altă formă de comunicare, vorbitul în public are câteva elemente de bază, care se pot rezuma
în câteva întrebări: „Cine ce spune?”, „Cui îi spune?”, „Ce mijloace foloseşte?”, „Ce efecte are?”.
Jocul
Jocul a fost folosit pe larg ca unul dintre principalele mijloace de educare, cu mult înainte de a deveni
obiect al cercetării ştiinţifice. Toate sistemele pedagogice i-au acordat jocului un anumit loc, într-o mai
Totuşi, se poate spune că jocul este o activitate placută, voluntară, cu reguli mai mult sau mai puţin
stricte, că este o activitate în cadrul căreia participanţii se simt liberi, neconstrânşi, îşi explorează şi îşi
Jocul se situează în afara procesului de satisfacere nemijlocită a nevoilor. El întrerupe acest proces şi
Coaching-ul reprezintă o sinteză a diferite principii, metode, teorii şi tehnici de succes preluate din
ului este împlinirea fiecăruia dintre noi ca indivizi, pe multiple planuri (profesional, financiar, afectiv,
etc.), prin definirea unor obiective concrete şi găsirea căilor celor mai potrivite pentru atingerea lor.
creşterii şi schimbării personale, un sistem al comunicării interumane, care poate fi utilizat de către
indivizi şi grupuri în folosul individual şi colectiv, pentru dezvoltarea maximă a potenţialului propriu.
Mentorat
Mentoratul presupune dezvoltarea unei relaţii între o persoană mai experimentată, care are mai multe
cunoştinţe într-un anumit domeniu şi o persoană mai puţin experimentată, care vrea să acumuleze
cunoştinţe în aria respectivă sau să-şi dezvolte anumite abilităţi. Deşi există diferite abordări şi ramuri
ale mentoratului, există două principii stabile pe care se bazează: comunicarea şi dezvoltarea unei
Un mentor este o persoana care are experienta relevanta intr-un anumit domeniu, care poate şi vrea
să împărtăşească din experienţa sa altor persoane care au nevoie de cunoştinţele sale sau care au
nevoie de ajutor pentru a acumula anumite abilităţi sau comportamente. E practic o persoană care îi
Nu este obligatoriu ca o problemă să sfârşească printr-un act de violenţă sau să degenereze într-un
conflict. Cu o abordare corespunzătoare – prin creativitate, prin clarificarea obiectivelor şi prin discuţii
în comun, orice problemă poate fi depăşită. Pe scurt, asta îşi propune metoda TRANSCEND.
într-un mod nonviolent şi de a evita orice formă de violenţă. Iar principiile acestei metode se aplică în
schimbarea atitudinii, înlocuirea contradicţiilor cu abordări creative. Această metodă este orientată
către efortul de a depăşi ceea ce se vede la prima vedere, către dislocarea conflictului de unde se află
Metoda SMART
Metoda SMART de Politici Publice este o combinatie de participare online si offline, ce are ca scop
Metoda le permite tinerilor sa semnaleze orice fel de problema de interes public la care doresc sa se
gaseasca o solutie si care ulterior sa fie pusa in practica de catre autoritati si sa propuna solutii la
Circ adaptat
Circul adaptat este in sine o metoda de educatie non-formala deoarece se adreseaza participantului pe
trei planuri: cap – informatii teoretice care trebuie retinute in prima faza, corp – miscarea propriu-zisa
coordonata pe baza informatiilor primite, suflet – ceea ce transmiti cu ajutorul aptitudinilor dobandite,
atitudinea creativa la care se face apel prin intermediul spiritului artistic cultivat.
Acrobaţia este o disciplina de bază in circ. Într-adevăr, activitatile de control a organismului pe care le
creează pot fi transpuse (şi de multe ori este necesar) în toate celelalte discipline.
La jumătatea distanţei dintre performantele fizice si magie, jonglerie este, probabil, cea mai fascinante
disciplina din artele circului. Cu toate acestea, ea este, de asemenea, disciplina cea mai dificila. Insa,
Green Drama
Green Drama a fost definită şi folosită pentru prima dată în Finlanda. Green Drama are aceleaşi valori
şi obiective cu educaţia pentru mediu. Principalul scop al metodei este de a transforma acţiunile
Este o metodă care implică pe fiecare în parte. Nu performanţa teatrală se află pe primul loc ci lucrul
în echipă, parteneriatul activ, experienţa personala. Învăţarea experienţială prin intermediul acestei
poveste comună pornind de la experienţele personale. În acelaşi timp fiecare membru al echipei işi
evaluează propriile ginduri şi opinii.green Drama nu trebuie privită ca o formă de artă din moment ce
spatiului si a trupului, respiratie, streching, totul pe fond sonor adecvat. Apoi se creaza o poveste
Mergem pe un drum de tara si ne apropiem de o padure deasa. Inainte de a intra in padure, ezitam,
teama si sa inaintam. Intram in padure si, infricosati, marim pasul. Ne dam seama ca se lasa seara.
Intunericul devine din ce in ce mai dens si miscarile noastre din ce in ce mai sacadate, unghiulare, de
parca ne-am feri de crengile copacilor, de pasari de noapte, de alte vietuitoare ale intunericului. Frica
noastra atinge un punct culminant. Miscarile combinate cu strigate denota lipsa de control. Apoi
ramanem tacuti, fata in fata cu frica noastra… vedem ca pana la urma nu avem de ce sa ne fie frica.
Ascultam tacerea, ne predam tacerii. In fata nostra se asterne un taram de basm… O lumina calda ne
expiram in liniste, echilibrandu-ne, incepem sa ne deplasam treptat facand cunostinta cu spatiul din
jurul nostru bucurandu-ne de tot ce auzim, vedem si simtim. Miscarile devin ferme, echilibrate, denota
Ready-mades
Imaginati-va ca in dimineata zilei de 29 iunie 2010 John Malkovich, Vlad Zografi, DJ Shadow si Rudolf
Valentino – prieteni la catarama – aterizeaza cu elicopterul pentru un sejur la Gura Portitei. Aud ceva
interes artistic comun, fie ca e vorba de hobby-ul unor IT-isti sau de un succint jam-session in cazul
creatorilor maturi. Pentru adolescenti si tineri este un bun instrument de depasire a inhibitiilor sau
neincrederii in potentialul artistic. Existenta unui produs finit intr-un interval de timp exagerat de scurt
Cafeneaua publica
Asa cum sugerează și denumirea – cafeneaua publică/dezbaterea se organizeză intr-un spațiu cât mai
asemănator unei cafenele, sau chiar într-o cafenea. Atmosfera relaxată a unei cafenele stimulează
gândirea liberă şi creatoare, implicarea în dialog a tuturor participanţilor, chiar şi a celor mai timizi.
Oportunitatea de a-i cunoaşte pe cei care au un cuvânt de spus pe un anumit subiect, posibilitatea de
a interacţiona cu toţi aceştia şi generarea de idei noi sunt avantaje evidente ale folosirii acestei
metode.
Participanţii la cafenea sunt aşezaţi la mese de câte 4-7 persoane, la fiecare masă dezbătându-se un
aspect al problemei în discuţie şi, evident, servindu-se cafea şi răcoritoare. Subiectele de discuţie de la
In cadrul metodei, participantii au ocazia de a interpreta roluri inedite, creative. Rolurile sunt alese de
participanti, in mod spontan, in baza unor criterii prestabilite in baza obiectivelor de invatare:
personaje dintr-o poveste, persoane participante la targul locurilor de munca, figurine din muzeul
figurilor de ceara, animalutele dintr-o padure, florile dintr-o gradina, copacii dintr-o padure, etc.
Participantii au la dispozitie articole de imbracaminte sau esarfe pentru a se costuma si pentru a intra
in rol. Metoda se bazeaza pe faptul ca prin interpretarea unui rol, persoana se dezvaluie intr-un mod
dobandirea unui set de abilitati, cunostinte si atitudini. Debate-ul educativ este structurat relativ
similar cu Dezbaterea de tip Lincoln-Douglas si British Parly, insa, spre deosebire de acestea, nu se
limteaza la abilitati conexe cu oratoria si retorica si nu pune accent pe competitia dintre echipe, ci se
arie mai larga de abilitati si nelimitata de teme, stabileste obiective specifice de invatare si este
Writing theatre
Writing theatre este o metoda de scriere de scenarii de teatru: alegerea situatiei, documentare,
reala, expusa intr-o lumina din mai multe perspective (planuri), cu rolul de a scoate in evidenta un
fenomen sau un aspect de viata, sau creearea de mici scenarii prin jucarea unei povesti cunoscute,
insa in alta varianta de expunere (ex: in stil musical), cu alte conotatii si alte interpretari.
Metoda implica dinamica de grup – alegerea rolului, identificarea si gasirea unui mod de expunere
personal, iar etapele de lucru sunt: gasirea temei, scrierea scenariului de catre grup, revizuirea lui,
punerea in scena. Obiectivul este acela de a folosi arta dramatica ca modalitate de expresie si
Acest demers a pornit de la organizarea a patru cafenele publice în Cluj, București, Iași și Craiova la care au
participat peste 160 de persoane (ONG-uri, CCD, ISJ, MEN, școli, universități, companii preocupate de educație). În
cadrul acestor cafenele s-au dezbătut provocările din domeniul educație - raport discuţii aici - și au fost selectați
majoritatea membrilor grupurilor de lucru care s-au concentrat ulterior (din septembrie 2015) pe trei subiecte
considerate prioritare de către participanți: recunoașterea, la nivel de sistem, a competențelor dezvoltate prin
intermediul activităților de educația nonformală; valorizarea muncii profesorilor și a lucrătorilor de tineret în acest
domeniu și implementarea programului Școala Altfel la nivel național. Reunite în trei întâlniri desfășurate la Băile
Tușnad (septembrie 2014) și București (noiembrie 2014 și martie 2015), participantii au dezbătut problemele și
propunerile identificate in cadrul cafenelelor și, împreună cu expertul nostru in Advocacy, Lavinia Chiburte – CeRe
Bucuresti,au dezvoltat trei documente de poziție, pe cele trei teme considerate prioritare.
1. Recunoașterea rezultatelor învățării din context nonformal în sistemul formal de educație
Slogan: Educația nonformală dă valoare educației tale!
Grupul de lucru: Liliana Olărașu (profesor, Școala Gimnazială ”Vasile Conta” Iași), Camelia Popa (profesor, Școala
Gimnazială Bârnova, Iași), Gabriela Dinu Teodorescu (Coordonator Teatru Forum, A.R.T. Fusion, București), Elena
Chiru (coordonator programe educaționale ECDL ROMANIA), Maria Kovacs (vicepresedinte Asociaţia Lectura şi
Scrierea pentru Dezvoltarea Gândirii Critice România), Oana Moșoiu (Asistent Dr. Facultatea de Psihologie și Științele
Educației, Universitatea din București). Acest grup a construit o scrisoare de pozitie prin care propune crearea unui
instrument - cadru de descriere a programelor / activităților de educație nonformală în termeni de rezultate ale
învățării-care să ajute corelarea acestora cu obiectivele educaționale formulate în cadrul programelor școlare - în
termeni de competențe (generale și specifice), valori și atitudini (prezente în versiunile actuale de programe școlare
gimnaziu și liceu). Instrumentul se intitulează Fișa de descriere și compatibilizare a programului educațional (în
context) nonformal și propune includerea unor descriptori în termeni de:
• tematică;
• rezultate ale învățării;
• modalități de realizare a programului;
• modalități de evaluare;
• sisteme interne de recunoaștere a achizițiilor;
• facilitatorii învățării;
• spații și resurse de realizare;
• discipline care corelează cu programul;
Fiecare inițiator/coordonator de programe educaționale în context nonformal poate descrie programul pe baza fișei și
asigură corelarea cu disciplinele din planul de învățământ. Aceste descrieri se doresc a fi publice, accesibile fie pe
site-ul edu.ro sau pe o altă platformă dezvoltată în acest sens, precum și pe site-ul inițiatorului.
2. Manifest pentru o abordare sustenabilă a programului educațional Școala Altfel
Slogan: Construim împreună ȘCOALA ALTFEL!
Grupul de lucru: Diana Certan (Fundația Noi Orizonturi), Ionuț Iancu (trainer Google for education Romania, CJE
Alba), Paula Ciucur (Coordonator CJE Sibiu), Denis Andrei (vicepreședinte Consiliul Național al Elevilor), Cristina
Gherman (director adjunct la Colegiul Național ”Doamna Stanca” Satu Mare), Cătălin Lazăr (Consilier Tineret, Direcția
Județeană pentru Sport și Tineret Covasna), Cristina Grigore (director executiv, Fundația Părinți Clujeni), Marlena
Melinescu (director executiv, Centrul de Resurse pentru Organizațiile Nonprofit din Oltenia), Laura Borbe (profesor
Colegiul Teoretic Mihai Eminescu Cluj-Napoca, lider voluntar IMPACT), Elisabeta Ciocan (professor metodist CCD
Dolj),
Acest grup propune reevaluarea programului Școala Altfel și oferă o serie de propuneri pentru o implementare mai
eficientă la nivel Național:
- Elaborarea unei METODOLOGII care să reglementeze într-un cadru legislativ clar organizarea, implementarea
programului, monitorizarea şi evaluarea competenţelor şi rezultatelor săptămânii Școala Altfel atât prin consultări
publice cu actori instituționali și din sfera civilă, cât și prin desemnarea unor persoane din cadrul MECS responsabile
cu acest program.
- Păstrarea denumirii și a formatului de bază al programului, de la un an şcolar la altul, pentru a crește gradul de
încredere în stabilitatea și eficiența acestui program – aspect evidențiat și în studiul realizat de IȘE
- încheierea de parteneriate strategice și de acorduri interministeriale, după realizarea metodologiei-cadru, care să
vizeze organizarea şi finanţarea extrabugetară a programuluiȘcoala Altfel
- Realizarea unui studiu economico-financiar care să determine costurile medii reale/elev, pentru perioada respectivă
și implementarea unor prevederi legislative pentru alocarea bugetară, la nivel de unitate şcolară, a unei sume
destinate acoperirii cheltuielilor corespunzătoare programului Şcoala Altfel – cost mediu real/elev şi a unui fond de
premiere la nivel de judeţ pentru activităţi şi proiecte de impact.
- Includerea în METODOLOGIE a unor mecanisme de recunoaştere a meritelor cadrelor didactice, pentru activităţile
din săptămâna Şcoala Altfel, a drepturilor de autor pentru proiectele recunoscute ca exemple de bună practică la
nivel naţional, asemeni propunerilor de opţionale recunoscute MEN;
- Crearea unui cadru pentru comunicare (de exemplu: mese rotunde, platformă electronică de
tipul www.nonformalii.ro), care să ducă la eficientizarea programului, cu ajutorul actorilor implicați (MEN, IȘJ, CCD,
ONG-uri, grupuri informale).
- Crearea unei baze de date cu furnizorii de educație nonformală şi cu finanţatorii publici şi privaţi, structurată pe
județe și permițând accesul tuturor furnizorilor de servicii de interes pentru educație, pe această platformă, pentru a
se putea facilita încheierea de parteneriate.
- Iniţierea unor cursuri de formare pentru cadrele didactice în domeniul educaţiei nonformale, în formarea
competenţelor specifice educaţiei nonformale;
- Iniţierea unor cursuri de formare pentru echipele care, conform METODOLOGIEI, au responsabilitatea proiectării,
monitorizării şi evaluării programului Şcoala Altfel;
- Includerea în METODOLOGIE a obligativităţii identificării nevoii de învăţare reală a elevilor şi a opţiunilor părinţilor,
ca pas iniţial în elaborarea obiectivelor educaţionale la nivelul unităţii şcolare, pentru Săptămâna Școala Altfel
- Includerea în metodologie a unor modele de instrumente cu care să poată fi sondată nevoia de învăţare a tinerilor.
Grupul de lucru: Mihaela Griga (Coordonator proiecte, PATRIR filiala Cluj), Elisabeta Ciocan (Profesor metodist
CCD Dolj), Adrian Preda (Coordonator proiecte Asociaţia Mereu pentru Europa), Elena Girugiu (Director Adjunct,
Colegiul Tehnic de Transporturi Transilvania, Cluj Napoca) Laura Borbe (Liceul Teoretic Mihai Eminescu, Cluj
Napoca).
Acest grup propune o serie de de recomandări pentru creșterea competențelor în domeniul educației nonformale în
rândul profesorilor, abordând atât formarea inițială a acestora cât și perfecționarea continuă.
Formarea inițială, recomandări: Studenţii care intenţionează să urmeze modulul pedagogic vor avea obligaţia de
a participa la un program de minim 40 ore de voluntariat oferit de ONG-uri/alte instituţii specializate pe programe
educaţionale nonformale, în baza unui contract care să precizeze explicit elementele nonformale utilizate.
Formarea continuă, recomandări: Stabilirea unei strategii privind formarea continuă la nivel naţional/
judeţean care să cuprindă obligativitatea livrării de programe de formare continuă prin care cadrele didactice
dobândesc competenţe specifice educaţiei nonformale, prin participarea la cursuri de formare în metodologia
educaţiei nonformale/proiecte Erasmus+/EVS şi prin implementarea unor proiecte şi programe specifice educaţiei
nonformale în cadrul programului formal, al programului Şcoala Altfel, alte activităţi extraşcolare şi extracurriculare.
Toate aceste propuneri cuprind și recomandări pe partea de implementare și sunt realizate pe baza nevoilor
identificate atât în cadrul cafenelelor publice, a recomandărilor de la persoane relevante din domeniu, dar și pe baza
unor studii realizate pe direcțiile propuse. Documentele de poziție urmează să fie finisate și pregătite spre a fi
înaintate Ministerului Educației, dar nu înainte de a fi discutate din nou, în septembrie, în cadrul a șase mese rotunde
și a unei Conferinte de lansare.
Mulțumim voluntarilor din grupele de lucru pentru energia și timpul pus la dispozitie pentru construirea documentelor
de pozitie și pentru grija cu care au analizat toate posibilitățile prin care recomandările lor pot contribui semnificativ
la susținerea educației și valorizarea tuturor persoanelor implicate în procesul educațional.
Dacă sunteți interesți să aflaţi mai multe despre acest demers, să oferiți grupelor de lucru noi propuneri pe lângă cele
menționate sau sa participați la procesul de consutare publica (mese rotunde), vă rugam să ne scrieți pe
adresa Lidia_State@noi-orizonturi.ro. Calendarul meselor rotunde va fi publicat în curând pe site-ul FNO.
Acest eveniment este organizat în cadrul proiectului "Educația nonformală. Tot educație!" - Proiect
finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România.
Conţinutul acestui website nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a granturilor SEE 2009-2014. Întreaga
răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine iniţiatorilor website-ului. Pentru informaţii
oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi http://www.eeagrants.org
Documente:
EN/RO