Filmul ca form a

psihopedagogiei artei

Filmul didactic este genul artei

cinematografice, conceput sa ajute elevii de la

scoli si licee, dar si studentii de la diferite
universitati, precum si studentii de la diferite
cursuri cu nivel mediu si superior sa
insuseasca mai bine materialul predat.

Am ales aceasta tema datorita consideratiei ca filmele

educative au un impact aparte asupra perceptiei si a

modului de intelegere a cursantilor a diferitelor concepte.
Spun din proprie experienta ca inteleg mai bine anumite
concepte si mi se pare mai atractiva o disciplina ce mi-a
fost prezentata cu sprijinul unor astfel de materiale.
Poate ca datorita acestor beneficii aduse de audio-vizual
insusirilor de cunostiinte,putem vedea pe site-urile de
distribuire a materialelor video, tendinta ascendenta a
postarii de tutoriale.
Acestea pot fi considerate materiale educative si chiar
folosite in procesul predarii in cadru organizat, atunci
cand se potrivesc continutului teoretic prevazut in
programa scolara.

Utilizarea in scoala a mijloacelor audio-vizuale

si, mai recent, a retelelor informatice, prezinta
avantaje incontestabile. Filmele de televiziune
(documentare, reportaje, interviuri, dezbateri,
dramatizari etc.) se dovedesc deseori utile, ca
mijloc suplimentar, complementar si de
adncire a
predarii de la catedra.

METODA AUDIOVIZUAL
Filmul este doar o parte a metodei
audiovizuale, elevii i pot crea o imagine
mental asupra subiectului unei lecii;
Eficacitatea metodei const n proporia
fericit a raportului dintre o lecie
tradiional i una virtual, modern,
acestea completndu-se reciproc;
Manualele nu au mereu un design
adecvat (de ex. cromatic monoton albnegru), filmul suplinind aceste deficiene

Filmul didactic se dovedeste a fi deosebit de util si usor de

integrat in diferitele etape ale desfasurarii lectiei, pentru a

informa, a ilustra, a demonstra, a sensibiliza si a antrena
elevii in activitate.
Prin forme si procedee de expresie specifice, filmul comunica
cu rapiditate un bogat continut informational, care le asigura
elevilor o largire considerabila a orizontului cunoasterii.
Cu ajutorul imaginilor pot fi prezentate aspecte ale realitatii
(insusiri ale obiectelor, desfasurarea unor procese,
fenomene, evenimente, relatii intre procesele naturale sau
intre cele sociale etc.) inaccesibile sau greu accesibile
perceptiei directe, nemijlocite (Ioan Cerghit, 1970).
Cunoasterea acestora este mijlocita de imagini, care
reproduc sau recreeaza realitatea intr-o forma condensata,
plastica, atragatoare, asa cum profesorul sau manualul nu o
pot face.

ROLURILE FILMULUI:
dezvolt competenele de ascultare/

receptare (global, detaliat);

furnizeaz informaie divers;
prezint mostre de diferite registre
stilistice;
ncurajeaz i genereaz conversaii,
discuii, implicit, comunicarea dintre
elevi, dar i dintre profesor i elevi etc.

Dac privim filmul ca art, care o vedem n fiecare zi nemijlocit de la televizor

i nu n cadrul leciilor, atunci acesta realizeaz urmtoarele funcii:
Ne educa un comportament, influeneaz incontient , putem crede ca ceea
ce vedem n filme e o norm a vieii, tindem s trim intr-un mediu ireal sau
strin nou;
Dezvolt creativitatea i imaginaia ;
Creeaz modele de via, deoarece deseori ne identificam cu personajele
filmului, cu situaiile prezentate;
Trezete o afectivitate, emoii
Are la baz o moralitate , ce ne d de gndit;
Ne informeaz despre unele lucruri, fenomene pe care in realitate nu avem
posibilitate sa le vedem (ex. Cascade, pinguini i alte lucruri pe care nu leam vazut, unii , niciodata, nsa tim cum arat datorit audio-vizualului.)
Ofer refugiu de la realitate, trirea n lumea filmului mpreun cu
personajele ndrgite;

Imbinarea imaginii cu cuvantul sporeste receptivitatea fata de

continuturile informationale vehiculate, deoarece se
adreseaza, simultan, mai multor simturi si antreneaza elevul
intr-o participare intensa la actul de cunoastere.
In acest fel, mesajele audio-vizuale dobandesc o eficienta
sporita sub aspectul volumului de informatii receptat,
intelegerii fenomenelor, proceselor sau evenimentelor
prezentate si pastrarii in memorie a cunostintelor acumulate.
Stimularea simultana a mai multor analizatori are consecinte
pozitive pentru invatare, ceea ce constituie un motiv
suficient pentru extinderea utilizarii mijloacelor audio-vizuale
in procesul didactic.

AVANTAJE n procesul de nvmnt:

crearea unui mediu plcut i atractiv pentru procesul

instructiv-educativ;
furnizarea unor mostre de limb autentic i
informaie cultural, permind elevilor s sesizeze
expresia facial, gesturile, limbajul trupului,
intonaia, debitul vorbirii etc.;
facilitarea vizualizrii a ceea ce citesc, astfel nct
toi elevii au o experien comun;
crearea unor modele mentale care le permit:
nelegerea intrigii, identificarea personajelor, a
locului de desfurare a aciunii etc.;

AVANTAJE n procesul de nvmnt:

transmiterea coninutului mai bine dect orice alt

mijloc didactic, printr-o exploatare pozitiv a

tehnologiei, mai ales c adolescenii sunt atrai
att de televiziune, ct i de computer,
considerndu-le moderne n comparaie cu
operele literare;
posibilitatea de a controla aparatura (filmul
poate fi oprit, ncetinit, repetat etc.);
posibilitatea prezentrii coninutului ntr-un mod
realist, fapt ce are drept consecin o comunicare
eficient (conversaie, discuie sau dezbatere).

DEZAVANTAJE:
pot fi cronofage (dac
filmul ales este prea lung sau dac
profesorul decide s vizioneze ntreg filmul n timpul orelor de
curs);
opinia comun c ceva se pierde cnd o carte este ecranizat;
riscul vizionrii unui film ca o activitate pasiv, dac vizionarea
nu este urmat de o discuie;
opinia prinilor, uneori negativ, n ceea ce privete
vizionarea filmelor la coal;

riscul ca imaginea unui personaj s se fixeze prea puternic n

mintea unui elev (poate fi i un avantaj);

nerespectarea fidel a coninutul crii de ctre regizor etc.
n ciuda acestor dezavantaje, orice profesor ar trebui s
utilizeze aceast metod alternativ inovatoare, mai ales c n
ultimul timp numrul elevilor care nu citesc crete simitor.

Filmele de desen animat au si ele un rol

educativ asupra copiilor, unele inva de bine,

altele arat un comportament neadecvat,
rautacios, batjocuritor, iar copii sunt ca
buretele, absorb totul i imit.Astfel , chiar i
desenul animat ,, Tom i Jerry nu este cel
mai moralizator i educativ .

Tuturor ne plac filmele. Atracia pentru filme surclaseaz atracia

fa de orice alt form de art. Filmele ne in cu sufletul la

gur, ne genereaz incertitudini, zmbete, ne pun n situaia de
ne ntlni cu noi nine n faa ecranului i dincolo de el, ne
motiveaz pozitiv, ne ajut s gsim resurse nebnuite, s ne
cunoatem mai bine, s ne dezvoltm.Filmul este o form de art
care, re-crend realitatea (sau preservnd viaa, cci este o
form de a imortaliza viaa i de alungare, amnare a pieirii), ne
invit nu doar s ne uitm la imagini, la scene, secvene, pentru
a tri desftarea, ci mai cu seam pentru a vedea dincolo de
ele,dincolo de noi nine de parcte-ar implora: ,,Privete-m,
prin toate mijloacele, dar, te rog, nu te uita la mine! (Collin
McGuinn, 2005). Mai mult, este vorba, nu doar de acea re-gsire
n film, ct mai ales de o re-descoperire a lumii din tine, a
realitii obiective, exterioare, ce presupune totodat o
experien alchimic de transfigurare, de transformare n bine,
n frumos, o perpetuare sau re-creare a virtuilor, valorilor
umane.Filmul reprezint un liant, o legtur ntre personaje,
lumea inaginar i lumea noastr real. Acest liant poate
constitui o baz, un fundament n procesul cunoaterii umane,
intercunoaterii i n procesul dezvotrii ieducaiei.