Teme de reflecție

Virtuțile și servitutile mijloacelor de învățământ

Pentru a folosi corect si eficient mijloacele de invatamant este necesar sa le cunoastem

functiile pedagogice, propriile lor virtuti si servituti, pe care le prezentam in continuare.
Functia de comunicare (informare) consta in insusirea mijloacelor de invatamant de a
comunica direct informatii despre obiectele si fenomenele studiate. Spre deosebire de
invatamantul traditional unde profesorul constituie principala sursa de informatii (cunostintele
sunt transmise prin cuvantul profesorului), in invatamantul modern atit profesorul cit si elevii
au la dispozitie o diversitate de surse de informatii -  carti, reviste, manuale, mijloace de
invatamant, radio, televiziune, cinematograf, presa, internet – cu ajutorul carora elevii
asimileaza mai usor noile cunostinte si isi consolideaza sistemul de notiuni, concepte, judecati
de valoare asupra celor mai diferite obiecte, fenomene si evenimente. Elevul nu mai primeste
cunostintele de-a gata, ci le dobandeste prin efort personal sub directa indrumare a
profesorului. Dintre mijloacele de invatamant care au fost convertite in veritabile instrumente
de comunicare, mentionam mijloacele audiovizuale. Ele au marele avantaj ca pot reprezenta
originalul si sa transmita o cantitate mare de informatii intr-o anumita perioada de timp in
comparatie cu alte mijloace de invatamant.Prin intermediul acestora se obtin informatii
corecte, se prezinta situatii-problema sau studii de caz care se analizeaza in clasa, se transmit
cunostinte suplimentare care contribuie la largirea si aprofundarea problemelor studiate, se
reactualizeaza cunostinte studiate anterior, etc. Mai putem adauga si faptul ca mijloacele
audiovizuale constituie un canal in plus de informare a elevilor la domiciliu.
Functia ilustrativ-demonstrativa vine sa sustina si sa amelioreze comunicarea bazata
pe limbajul vorbit, sa dovedeasca un adevar ( a unui fapt sau a unei afirmatii ), sa prezinte
elevilor experimente, operatii de lucru, modele de comportare, etc. Pentru a usura intelegrea si
executarea corecta a unor activitati, profesorul se foloseste de mijloace de invatamant.
Pe cit este posibil, profesorul trebuie sa foloseasca in lectie obiectele, fenomenele si
procesele naturale (plante, animale, roci, aparate, utilaje, instalatii, etc.). Demonstrarea cu
ajutorul materialului natural contribuie la formarea unor reprezentari si notiuni clare, cu un
continut bogat si precis.
Dar profesorul nu are posibilitatea ca la fiecare lectie sa se foloseasca de obiecte si
fenomene in stare naturala. De aceea el este nevoit sa recurga la substitutele realitatii, la
mijloacele de invatamant confectionate intentionat pentru a fi folosite in procesul de
invatamant. Prin substituirea aceasta li se ofera totusi elevilor o experienta directa, in anumite
limite, caci altfel ei ar afla informatii despre aceste obiecte si fenomene din manuale  sau de la
profesor, ar avea deci o experienta indirecta.
Diversitatea mijloacelor de invatamint aflate in dotarea fiecarei scoli permite:
demonstratia cu ajutorul experimentelor de laborator (aparate, truse, instalatii, etc.),
demonstratia cu ajutorul mijloacelor audiovizuale (filme, diapozitive, folii, discuri, radio,
televiziune, etc.), demonstratia cu ajutorul reprezentarilor grafice (tablouri, planse, grafice,
harti, atlase, albume, etc.), demonstratia cu ajutorul modelelor (machete functionale, mulaje,
naturalizari, etc.), demonstratia cu ajutorul desenului pe tabla, etc.
Indiferent de mijloacele folosite, demonstrtia trebuie sa se faca cu respectarea
urmatoarelor cerinte metodice: pregatirea (organizarea) demonstratiei, participarea activa a
elevilor pe tot parcursul demonstratiei, prelucrarea datelor obtinute prin demonstratie si
integrarea selectiva a cunostintelor si impresiilor noi in experienta cognitiva a elevilor.
Functia formativ- educativa se valorifica in invatamint prin cresterea gradului de
organizare a informatiei transmise si exersare a capacitatii operationale a proceselor gandirii.
Asadar, mijloacele de invatamant prezinta importanta nu numai pentru forta lor de
comunicare, ilustrare, demonstrare, ci si prin contributia lor la realizarea unui invatamant
formativ.
Prin modul cum sunt concepute si realizate, mijloacele de invatamant pot contribui la
formarea gandirii logice, a capacitatii de aanaliza si sinteza, la activizarea atentiei, la formarea
de priceperi si deprinderi de munca. Prin modul cum sint folosite in lectie, mijloacele de
invatamant contribuie la dezvoltarea si stimularea curiozitatii epistemice, a intereselor de
cunoastere si favorizeaza activitatea independenta.
Pe langa functiile de comunicare (informare), demonstrare si formare, mijloacele de
invatamant imbogatesc viata afectiv-emotionala a elevilor. Filmele didactice, diapozitivele,
emisiunile de radio si televiziune, tablourile, etc.au un puternic substrat afectiv si creeaza un
bogat climat emotional. Elevii sunt impresinati si manifesta simpatie fata de eroii care au
luptat pentru dreptate, libertate si independenta nationala, manifestind in acelasi timp atitudine
de ura si dispret fata de cotropitori si exploatatori.De asemenea, trebuie adaugat faptul ca
elevii pot fi educati in spiritul unor valori si ca aceste mijloace pot sa prezinte modele pozitive
de comportare umana.
Functia stimulativa (de motivatie a invatarii) consta in provocarea si dezvoltarea
motivatiei pentru problemele studiate. Unele cercetari au aratat ca unele mijloace de
invatamint poarta cu sine o anumita incarcatura emotionala si ca sint capabile sa trezeasca
interesul si curiozitatea pentru ceea ce urmeaza sa fie cunoscut de catre elevi, sa declanseze
impresii puternice, stari si trairi emotive, momente de buna dispozitie. Prin modul cum sint
concepute si realizate mijloacele audiovizuale, de exemplu, reusesc sa trateze unele teme sau
lectii in mod atragator, captivant, sa sensibilizeze si sa dezvolte motivatia invatarii.
De asemenea, ele suscita interes, trezesc trebuinte noi de cunoastere si actiune,
concentreaza atentia si mobilizeaza efortul de invatare in timpul lectiei. Profesorii si
cercetatorii sustin ca si cei mai pasivi elevi sint animati, participa cu o usurinta mai mare la
discutii pe seama celor vazute, atunci cint sunt folosite imagini.
Functia estetica decurge din posibilitatile unor mijloace de invatamant de a contribui la
dezvoltarea capacitatii de intelegere si apreciere a frumosului. Prin excelenta, mijloacele
audiovizuale mijlocesc contactul elevilor cu cele mai reprezentative opere culturale care
apartin tarii noatre sau al altor natiuni. Pin intermediul lor, se deschide larg fereastra pentru
cunoasterea civilizatiei unor vremuri trecute sau prezente. Prezentarea unor albume dupa
operele de arta sau a proiectiilor diapozitivelor, diafilmelor sau filmelor contribuie la
imbogatirea culturii artistice a elevilor, la influentarea formarii gustului lor estetic, la
dezvoltarea capacitatii de intelegere si apreciere corecta a frumosului.[3]
 Artele plastice indeosebi ofera , din antichitate si pana in zilele noastre, un adevarat
tezaur de documente istorice si de arta. Cunoasterea lor este mijlocita prin filme, diapozitive
sau diafilme. La realizarea educatiei estetice contribuie si alte mijloace audiovizuale cum
sunt: discurile, benzile, emisiunile de radio si televiziune care prezinta, intre altele, fragmente
din opere literare sau muzica marilor compozitori.
Functia de rationalizare a efortului in activitatea de predare-invatare (ergonomica)
decurge din posibilitatile unor mijloace de invatamant de a contribui la rationalizarea
eforturilor elevilor si profesorului in timpul procesului de invatamant. Mijloacele de
invatamant concepute si realizate in acest scop, contribuie la rationalizarea eforturilor elevilor
in limita valorilor fiziologice corespunzatoare dezvoltarii somatice si psihice si le asigura
ritmuri de invatare in concordanta cu particularitatile de varsta si individuale. Asemenea
mijloace de invatamant il elibereaza si pe profesor de o serie de activitati de rutina, dandu-i
posibilitatea sa acorde o mai mare parte din timpul sau organizarii si indrumarii activitatii
elevilor.
Functia substitutiva rezulta din posibilitatea unor mijloace de invatamant de a avea o
larga adresabilitate si accesibilitate in randul elevilor de diferite varste la mari distante. Avand
asemenea atribute, emisiunile de  radio si televiziune vin in sprijinul scolii. Este cunoscut ca
in multe tari din Africa, Asia, si Amercia Latina cu lipsa acuta de cadre didactice sau din
cauza unor conditii geografice deosebite ( distante mari intre scoli ), radioul si televiziunea au
preluat sarcinile scolii de l a alfabetizare pana la calificarea superioara. Televiziunea
substitutiva este folosita si in unele tari dezvoltate, constand in transmiterea de cursuri
complete, pe anii de studii, pentru acei care nu frecventeaza scoala ( cursuri fara frecventa).
Pentru emisiunile de radio si televiziune se folosesc cadre didactice competente, care prezinta
cursurile sau raspund unor probleme puse de elevi si studenti. Aceste institutii sunt investite
cu prestigiul si autoritatea necesara, avand dreptul sa elibereze propriile diplome care sunt
recunoscute de statul respectiv.
La noi in tara emisiunile de radio si televiziune vin in sprijinul elevilor de la cursurile
serale, a celor care se pregatesc in vederea examenului de bacalaureat sau de admitere in
invatamantul superior, precum si a educatiei permanente in general, prelungind instructia si
educatia, in forme adecvate, la intreaga populatie si pe tot parcursul vietii.
Functia de orientare a intereselor  profesionale ale elevilor se realizeaza indeosebi prin
intermeiul mijloacelor audiovizuale. In acest scop s-au realizat seturi de diapozitive, diafilme,
filme didactice, emisiuni de televiziune care prezinta informatii si aspecte despre diferite
profesiuni. Prezentarea conditiilor de munca din diferite intreprinderi ii ajuta pe elevi sa
cunoasca continutul muncii, exigentele si dificultatile fiecarei profesiuni si, in acelasi timp, sa
se indrepte spre alegerea profesiunii dorite in concordanta cu dezvoltarea lor fizica si tinand
seama de necesarul de forta de munca din judet si la nivel national.