Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Macro1 - Grile Rezolvate
Macro1 - Grile Rezolvate
4. Veniturile realizate de către cetăţenii români care lucrează în Spania sunt incluse în:
a) PIB al României şi PIB al Spaniei,
b) PNB al României şi PIB al Spaniei
c) PIN al României şi PNN al Spaniei
d) Numai în PIB al României.
6. Un fermier vinde într-un an grâu în valoare de 100 u.m. unei firme de morărit, care vinde făina
obţinută în valoare de 150 u.m unei firme de panificaţie. Firma de panificaţie vinde
consumatorilor bunuri finale în valoare de 320 u.m. Să se calculeze valoarea adăugată brută
(VAB) pe fiecare agent economic şi pe total.
1
7. Identificaţi relaţia corectă:
a) PGB = PIB – CI Corect: PGB = PIB + CI
b) PIB = C + G + Ib +Ex + Im Corect: PIB = C + G + Ib +Ex - Im
c) PNB = PIB + Vs – Vn Corect: PNB = PIB +Vn - Vs
d) PNNpf = PIBpp – I indnete + Vn – Vs – CCF
e) PIB = C + G +Ex - Im
Unde,
Vs = venitul factorilor străini care-şi desf activ pe teritoriul naţional
Vn = venitul factorilor naţionali care-şi desf activ în străinătate
10. Ce tranzacţii generatoare de bunuri şi servicii nu sunt luate în calcul la determinarea PIB: a)
deţinerea unui al doilea serviciu, nedeclarat, b) jocurile ilegale de noroc; c) munca imigranţilor
ilegali; d) gradul de populare a mediului înconjurător, e) toate cele de mai sus.
12. Produsul naţional net reprezintă produsul naţional brut minus: a) impozite; b) transferuri la
bugetul statului; c) deprecierea capitalului; d) investiţii; e) profitul nedistribuit.
13. Achiziţiile de bunuri şi servicii finale de către populaţie sunt cunoscute sub numele de: a)
investiţii; b) consum public; c) consum privat; d) export net.
14. Care dintre următoarele mărimi reprezintă un exemplu de injecţie în fluxul circular al
venitului: a) economiile, b) investiţiile, c) taxele şi impozitele; d) importurile; e) deficitul
bugetar.
2
16. În anul 2001, consumul populaţiei a reprezentat 80% din produsul intern brut, consumul
guvernamental 6%, iar investiţiile 22%. În aceste condiţii:
a) exportul a fost mai mare decât importul cu 8 puncte procentuale din produsul intern brut; b)
exportul a fost mai mic decât importul cu 8 puncte procentuale din produsul intern brut; c)
exportul net a fost pozitiv, reprezentând 8% din produsul intern brut;
d) exportul net a fost nul; e) balanţa comercială şi balanţa serviciilor au fost, cumulat,
excedentare.
17. Se dau următoarele informaţii: cheltuieli personale pentru consum = 600 mld.; amortizarea =
50 mld.; salarii nete = 800 mld.; impozite directe pe salarii = 100; venit din rente = 25 mld.;
investiţia brută = 150 mld.; profit corporativ = 30 mld.; exporturi nete = 5 mld.; achiziţii publice
de bunuri şi servicii = 200 mld.; plăţi sub formă de transfer de la guvern = 50 mld. În aceste
condiţii, valoarea PIB este (în miliarde):
a) 800; b) 805; c) 855; d) 955; e) 1000.
R: PIB = C + Ib + G + Enet = 600 + 150 + 200 + 5 = 955
PIB = Vf + A + Impozite indirecte – Subvenţii = 800 + 100 + 25 + 30 = 955
22. Dacă PNBpp = 45.000 mld. lei, impozitele indirecte = 5.000 mld. lei, subvenţiile = 1.000
mld. lei, contribuţia netă a străinătăţii (CNS)= 400 mld. lei, amortizarea = 2.000 mld. lei, atunci
PIBpf va fi:
a) 40.000 mld. lei
b) 41.000 mld. lei
c) 40.600 mld. lei
d) 37.600 mld. lei
e) 46.000 mld. lei.
3
23. Se consideră o economie în care se produc două bunuri A şi B.
An Preţ A (unitar) QA Preţ B (unitar) QB
0 3000 300.000 8000 1200.000
1 1000 1000.000 4000 600.000
a) Să se determ. PIB nominal şi real corespunzător fiecărui an, considerând anul 0, ca an
de bază.
b) să se calculeze deflatorul PIB, considerând anul 0, ca an de bază.
c) să se calculeze IPC.
24. Se cunosc următoarele date cu privire la o economie naţională care nu produce decât 3
bunuri: x, y şi z:
Bunuri Cantitate în Preţ de bază Total ch. de Preţ curent Total ch.
perioada de (P0) u.m consum în t0 (P1) curente
bază (Q0) (Q0 * P0) (Q1*P1)
X 120 6 720 8 960
Y 60 8 480 10 600
z 40 10 400 9 360
Se cere:
a) Completaţi tabelul, în ipoteza în care cantitatea produsă nu se modifică,
b) PIB nominal = ? corespunzător celor 2 perioade, (R: 1600, 1920)
c) Determinaţi deflatorul PIB (Paasche), R: 120%
25. Presupunem că într-o economie se produc doar 2 bunuri finale x şi y. În anul t 0 preţurile
bunurilor şi cantităţile produse au fost Px0 =4, Py0 = 5, Qx0 = 50, Qy0 =100. În anul următor
acestea sunt: Px1 =6, Py1 =5, Qx1 = 100, Qy1 =80. Deflatorul PIB în anul t1 este: a) 80%, b) 120%,
c) 100%, d) 75%; e) 125%.
26. Care va fi efectul probabil asupra deflatorului PIB şi asupra IPC ca urmare a unei reduceri
drastice în preţul petrolului în cazul unei ţări importatoare de petrol:
a) IPC şi IGP vor creşte în aceeaaşi măsură
b) IPC şi IGP vor scădea în aceeaaşi măsură
c) IPC va scădea mai puternic decât IGP
d) IPC va scădea mai încet decât IGP
e) nu va exista nici un efect.
27. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte în cursul unor perioade caracterizate prin inflaţie?
a) PIB nominal creşte cu aceeaşi rată ca şi PIB real
b) PIBn creşte cu o rată inferioară PIB-ului real
c) PIBn creşte mai rapid decât PIBr
d) nu se poate preciza.
4
30. Indicaţi propoziţia corectă referitoare la PGB (produsul global brut): a) este întotdeauna mai
mare decât PIB; b) este întotdeauna mai mare decât PNB, c) se calculează însumând doar
valoarea bunurilor finale, d) ia în calcul agenţii naţionali din străinătate, e) nici o variantă.
31. Venitul disponibil al menajelor reprezintă: a) venitul naţional disponibil, b) produsul intern
brut; c) venitul naţional calculat prin metoda producţiei; d) produsul naţional net exprimat în
preţurile pieţei; e) veniturile personale ale populaţiei după impozitare.
33. Consumul intermediar în cazul unei economii este 8000 u.m, ceea ce reprezintă 40% din
valoarea totală a bunurilor şi serviciilor produse într-un an. Consumul de capital fix este 1000
u.m. Impozitele indirecte = 150 u.m., iar subvenţiile =50 u.m. Venitul factorilor străini care îşi
desfăşoară activitatea pe teritoriul naţional = Venitul factorilor naţional care-şi desf activ în
străinătate. Atunci când consumul este egal cu 6500 u.m, economiile sunt:
a) 4500
b) 5400
c) 5500
d) 4400
e) 12000.
5
38. Dacă nivelul agregat de preţ scade, C.P., atunci în conformitate cu efectul de bunăstare:
a) banii vor avea o valoare de cumpărare mai mare şi ca atare se va cumpăra mai mult,
b) banii vor avea o valoare de cumpărare mai mică şi ca atare se va cumpăra mai puţin,
c) banii vor avea o valoare de cumpărare mai mare şi ca atare se va cumpăra mai puţin,
d) nu se poate preciza.
39. Dacă funcţia consumului este: C = 100 + 0,2Y d (Yd = venitul disponibil), atunci înclinaţia
marginală spre economisire (s’) este:
a) 0,2
b) 1
c) 0,8
d) 100.
40. Dacă funcţia economiilor este de forma: S = 1/5 * Yd – 100 şi Yd este 500 u.m, atunci rata
consumului (sau înclinaţia medie spre consum = c) este:
a) 1
b) >1
c) <1.
41. Consumul corespunzător unui venit nul este de 150 u.m. Înclinaţia marginală spre
economisire este de 0,25. Rata consumului, rata economisirii, pentru un venit de 1500 şi pragul
de economisire sunt:
a) 85%, 15%, 150
b) 85%, 25%, 200
c) 85%, 15%, 600
d) 15%, 85%, 600.
43. Dacă iniţial echilibrul macroeconomic se atinge pe segmentul vertical al OATS şi dacă
ulterior investiţiile scad, C.P., atunci efectul scontat asupra inflaţiei şi şomajului va fi:
a) inflaţia creşte, şomajul rămâne constant,
b) inflaţia scade, şomajul rămâne constant,
c) inflaţia scade, şomajul creşte,
d) inflaţia creşte, şomajul scade.
6
R: Scăderea investiţiilor, C.P. atrage o sădere a cererii agregate (CA), investiţiile fiind singura
componentă a CA care se modifică. (CA = C + I + G + Export net) Astfel, CA se va deplasa spre
stânga. Ceilalţi factori rămânând constanţi (C.P.) OATS ramâne la acelaşi nivel. Graficul care
prezintă analiza în dinamică a echilibrului macroeconomic este:
P OATS
P0
CA0
P1
CA1
Y0 = Y1 Y
44. Dacă iniţial echilibrul macroeconomic se atinge pe segmentul orizontal al OATS şi dacă
ulterior preţurile interne scad, C.P., atunci efectul scontat asupra inflaţiei şi şomajului va fi:
a) inflaţia creşte, şomajul rămâne constant,
b) inflaţia scade, şomajul creşte,
c) inflaţia rămâne constantă, şomajul scade,
d) inflaţia rămâne constantă, şomajul creşte.
45. Dacă iniţial echilibrul macroeconomic se atinge pe segmentul intermediar al OATS şi dacă
ulterior productivitatea muncii scade, C.P., atunci efectul scontat asupra PIB real (Y) şi asupra
nivelului agregat de preţ va fi:
a) Y creşte, P scade,
b) Y scade, P creşte
c) Y creşte, P creşte
d) Y scade, P scade.
7
48. Curba Ofertei Agregate pe Termen Lung:
a) se intersectează cu PIB potenţial în punctul de minim al cereri agregate; b) este paralelă cu
abscisa; c) se suprapune cu curba PIB potenţial; d) este paralelă cu curba PIB potenţial; e)
este o dreaptă de pantă negativă.
49. Atunci când veniturile au crescut de 2 ori, cu 1000 mld. u.m. şi în condiţiile creşterii ratei
consumului de la 30% la 50%, economiile:
a) nu se modifică; b) scad cu 300 u.m; c) cresc cu 1700 u.m.; d) cresc cu 300 u.m.;
e) scad cu 700 u.m.
50. Funcţia de consum într-o economie ar putea fi descrisă prin următoarea ecuaţie C=100+0.7Y
şi investiţiile I=50. Nivelul de echilibru al venitului este:
a) 100; b) 50; c) 500; d) 150; e) 0.
52. În perioada T0 – T1 venitul creşte cu 4000 miliarde u.m. Dacă înclinaţia marginală spre
consum este 0,8, atunci economiile:
a) se reduc cu 3200 miliarde u.m.; b) se reduc cu 800 miliarde u.m.; c) cresc cu 3200 miliarde
u.m.; d) cresc cu 800 miliarde u.m.; e) nu se modifică.
53. Investiţiile scad atunci când:
a) se reduce rata dobânzii; b) se reduc impozitele; c) se accelerează amortizarea capitalului
tehnic fix; d) se anticipează reducerea profiturilor viitoare;
e) creşte cererea de consum.
54. Dacă multiplicatorul investiţiilor este 10, iar sporul venitului viitor de 100 unităţi monetare,
atunci sporul investiţiilor şi înclinaţia marginală spre economii sunt:
a) 90; 0,9; b) 90; 0,1; c) 10; 0,9; d) 10; 0,1; e) imposibil de determinat.
55. Multiplicatorul investiţiilor este egal cu 2. Care este modificarea investiţiilor ce a determinat
o creştere a venitului cu 100 miliarde unităţi monetare?
a) 50 miliarde unităţi monetare; b) 100 miliarde unităţi monetare; c) 200 miliarde unităţi
monetare; d) 150 miliarde unităţi monetare; e) nu se poate determina pe baza datelor oferite.
56. Conform teoriei keynesiene a consumului, atunci când venitul unui individ înregistrează o
creştere:
a) consumul va creşte cu o cantitate egală cu creşterea venitului; b) consumul va spori însă cu
mai puţin decât creşterea venitului; c) consumul va spori cu mai mult decât creşterea venitului;
d) înclinaţiile marginale spre consum şi spre economisire vor scădea; e) înclinaţiile marginale
spre consum şi spre economisire vor creşte.
57. Dacă înclinaţia marginală spre economii este 0,2, iar venitul disponibil înregistrează o
creştere cu 100 milioane unităţi monetare, atunci consumul:
a) creşte cu 20 milioane unităţi monetare; b) creşte cu 80 milioane unităţi monetare;
c) scade cu 20 milioane unităţi monetare; d) scade cu 80 milioane unităţi monetare;
e) nu este afectat de creşterea venitului disponibil.
8
58. Înclinaţia marginală spre economii este dată de raportul:
a) economiilor la venit; b) sporul economiilor la sporul venitului; c) sporul venitului la sporul
economiilor; d) economiilor la sporul de venit; e) sporului economiilor la venit.
59. Dacă cheltuielile de consum se reduc cu 90 milioane unităţi monetare când venitul disponibil
înregistrează o scădere cu 100 milioane unităţi monetare, atunci înclinaţia marginală spre
consum este:
a) 1,1; b) 0,9; c) 0,1; d) –0,9; e) –0,1.
60. Dacă înclinaţia marginală spre economii este 0,25, atunci multiplicatorul investiţiilor este:
a) 1/4; b) 2; c) 4/3; d) 3; e) 4.
61. Dacă pentru 100 milioane unităţi monetare venit disponibil suplimentar cheltuielile de
consum cresc cu 65 milioane unităţi monetare, atunci înclinaţiile marginale spre consum şi
spre economisire sunt:
a) 0,35; 0,65; b) 0,65; 0,35; c) 0,65; 0,65; d) 0,35; 0,35; e) imposibil de determinat.
62. Dacă consumul excede venitul personal disponibil, atunci:
a) economisirea personală este pozitivă; b) economisirea personală este zero;
c) economisirea personală este negativă; d) economisirea personală scade;
e) economisirea personală creşte.
63. Dacă PIB efectiv este mai mic decât PIB potenţial atunci în economie există:
a) un decalaj recesionist; b) un echilibru general; c) un decalaj inflaţionist;
d) o stare de expansiune economică prelungită; e) o creşere economică staţionară.
9
69. Care dintre următoarele situaţii nu are ca efect creştere economică?
a) promovarea progresului tehnologic; b)creşterea nivelului de instruire al angajaţilor;
c) creşterea producţiei bunurilor de capital; d) creşterea şomajului;
e) creşterea exporturilor.
73. Dacă populaţia ocupată este de 9 ori mai mare decât nr şomerilor, at. rata şomajului va fi:
…..10%(Rş= Ş/PAd = Ş/10Ş*100= 10%).
74. Populaţia totală a unei ţări este de 22,5 mil persoane. Populaţia în afara limitelor pentru
vârsta de muncă = 10 mil presoane; populaţia în vârstă de muncă, dar inaptă = 0,2 mil persoane;
persoane casnice, elevi, studenţi = 0,8 mil persoane; populaţia ocupată = 10 mil persoane. Aflaţi
numărul şomerilor. (R: 1,5 mil persoane)
OBS:
Populaţia totală
- populaţia tânără, în vârstă =
= populaţia cu vârstă legală de muncă
- populaţia adultă inaptă =
= populaţia activă
- persoane casnice, elevi, militari =
= populaţia activă disponibilă
- şomeri =
= populaţia salariată
+ cei ce lucrează pe cont propriu =
= populaţia ocupată.
10
75. Populaţia aptă de muncă = 30 mil persoane, din care 20% sunt şomeri. Rata şomajului la
populaţia ocupată este:
a) 20%
b) 25% ( Nr şomeri = 20%*30 mil = 6 mil persoane, Populaţia ocupată = Populaţia aptă
de muncă – Şomeri = 30 mil – 6 mil = 24 mil persoane, Rata şomajului = Nr
Şomeri/Po*100 = 6/24*100 = 25%).
c) 30%
d) nu se poate calcula.
76. Rata şomajului este 10%. Populaţia activă disponibilă(PAd) creşte cu 1%. Dacă şomajul
creşte cu 11,1%, atunci rata şomajului calculată la PAd este:
a) se reduce cu un pp
b) creşte cu 1 pp (Rş = Ş/PAd , Rş1 = 111,1%/101%*100 =11%, faţă de 10%)
c) se reduce cu 10%
d) creşte cu 10%. (I Rş = Rş1/ Rş0 * 100 = 11%/10% *100 = 110%, deci ∆% Rş = I Rş –
100% = 10%)
e) b,d
77. Populaţia totală a unei ţări = 60 mil locuitori, rata celor inapţi de muncă = 30%, numărul
şomerilor =6 mil persoane, nr persoanelor angajate =30 mil. Să se calculeze:
a) numărul persoanelor inapte (Rinapţi = Popinaptă/Poptotală*100 Popinaptă = 18 mil
persoane),
b) populaţia aptă de muncă (Paptă = Poptotală – Popinaptă = 42 mil persoane),
c) rata şomajului în funcţie de populaţia ocupată (Rş = Nr.şomeri/Po*100 = 6/30*100 =
20%).
11
82. Oferta de muncă perfect elastică:
a) este paralelă cu abscisa întrucât creşte exponenţial cu nivelul salariului; b) este paralelă cu
ordonata deoarece nu există condiţii pentru stocarea serviciului – muncă;
c) este întâlnită în cazul forţei de muncă necalificate; d) arată o creştere direct proporţională a
cantităţii de muncă în raport cu nivelul salariului;
e) indică o relaţie invers proporţională între cantitatea de muncă şi nivelul salariului.
88. O persoană care tocmai a absolvit facultatea şi nu şi-a găsit încă un loc de muncă face parte
din următoarea categorie de şomaj:
a) voluntar; b) fricţional; c) structural; d) tehnologic; e) de discontinuitate.
90. Raportul dintre numărul şomerilor şi populaţia ocupată este de 1 la 4. Ştiind că populaţia
activă cuprinde şomerii şi populaţia ocupată, rata şomajului este:
a) 25%; b) 20%; c) 30%; d) 8%; e) 15%.
91. Populaţia totală a unei ţări este de 22,5 milioane persoane. Populaţia în afara limitelor pentru
vârsta de muncă este 10 milioane persoane; populaţia în vârstă de muncă, dar inaptă, 0,2
milioane persoane; persoane casnice, elevi, studenţi, militari în termen, 0,8 milioane persoane;
populaţia ocupată, 10 milioane persoane. Numărul şomerilor şi rata şomajului calculată în raport
cu populaţia activă disponibilă sunt:
12
a) 2,3 milioane, 23%; b) 2,3 milioane, 20%; c) 1,5 milioane, 15%;
d) 1,5 milioane, 13,04%; e) 2,5 milioane, 21,73%.
96. Produsul intern net (PIN) reprezintă produsul intern brut (PIB) minus:
a) consumul intermediar;
b) consumul de capital fix;
c) soldul veniturilor cu străinătatea;
d) impozitele indirecte nete;
e) consumul privat de bunuri şi servicii.
13
99. Care dintre elementele de mai jos reprezintă retrageri din fluxul circular al venitului:
a) economiile;
b) investiţiile;
c) taxele;
d) importurile;
e) a + c + d.
103. Indicatorii macroeconomici PIB, PIN, PNB şi PNN au în comun următoarele elemente:
a) consumul;
b) investiţiile brute;
c) investiţiile nete;
d) amortizarea;
e) a + c.
104. Dacă consumul populaţiei a reprezentat 70% din produsul intern brut, consumul
guvernamental 5%, iar investiţiile 20%. În aceste condiţii:
a) exportul a fost mai mare decât importul cu 5 puncte procentuale din produsul intern
brut;
b) exportul a fost mai mic decât importul cu 5 puncte procentuale din produsul intern
brut;
c) exportul net a fost negativ, reprezentând 5% din produsul intern brut;
d) exportul a fost mai mare decât importul cu 95 puncte procentuale din produsul intern
brut;
e) exportul net a fost nul.
14
105. Primăria unui oraş reprezintă un exemplu de sector instituţional de tipul:
a) administraţiei private;
b) administraţiei publice;
c) gospodăriei;
d) întreprinderii de asigurări;
e) instituţiei de credit.
110. Dacă deflatorul PIB este 125% şi dacă PIB nominal este 40.000 mld. u.m., atunci PIB real
este:
a) 30.000 mld. u.m.;
b) 32.000 mld. u.m.;
c) 25.000 mld. u.m.;
d) 125.000 mld. u.m.;
e) 31.500 mld. u.m.
15
111. Socurile Cererii Agregate (CA), ceteris paribus:
a. produc modificări de sens contrar a PIB-ului şi nivelului general al preţului, pe
segmentul orizontal al OATS;
b. au aceleaşi efecte indiferent de zona de intersecţie cu OATS;
c. determină modificări în acelaşi sens a nivelului general al preţului şi al PIB-ului
pe segmentul crescător al OATS;
d. produc o creştere mai accentuată a PIB decât a preţurilor în zona inelastică a
OATS;
e. produc modificări de sens contrar ale preţurilor în raport cu variaţia PIB.
115. Potrivit legii psihologice fundamentale a lui Keynes, atunci când venitul scade:
a) rata consumului scade;
b) rata consumului creşte;
c) consumul creşte;
d) economiile cresc;
e) nu se poate preciza.
16
5. consideră consumul a fi dependent doar de venitul disponibil prezent;
6. apreciază că oamenii îşi adaptează comportamentul de consum nu în funcţie de venitul
curent, ci de oportunităţile de consum pe termen lung, cunoscând schimbările temporare
ale venitului;
a)1+4; b) 1+4+5; c) 2+6; d) 3+5; e) 2+4.
120. Populaţia totală a unei ţări = 60 mil. locuitori, rata celor inapţi de muncă = 30%, numărul
şomerilor = 6 mil. persoane, numărul persoanelor ocupate = 30 mil. Să se calculeze numărul
persoanelor inapte, populaţia aptă de muncă şi rata şomajului în funcţie de populaţia activă
disponibilă:
a) 20 mil. persoane, 30 mil. persoane, 20%;
b) 18 mil. persoane, 42 mil. persoane, 16,66%;
c) 25 mil. persoane, 60 mil. persoane, 12%;
d) 60 mil. persoane, 30 mil. persoane, 30%;
e) 6 mil. persoane, 36 mil. persoane, 18%.
17
123. Oferta de muncă se exprimă prin:
a) oferta de locuri de muncă;
b) cererea de locuri de muncă;
c) nevoia de muncă salariată;
d) numărul de ore de muncă;
e) nivelul salariului.
124. Dacă salariul creşte, iar efectul de venit este mai mare decât efectul de substituţie, individul
va decide:
a) să lucreze mai puţine ore;
b) să lucreze mai multe ore;
c) să lucreze acelaşi număr de ore;
d) să caute un alt loc de muncă;
e) să-şi reducă timpul liber.
125. Persoanele care doresc să se angajeze la salariul existent pe piaţă, dar nu o pot face pentru
că nu există locuri de muncă sunt incluse în categoria şomajului:
a) natural;
b) fricţional;
c) involuntar;
d) voluntar;
e) structural.
18
128. Se cunosc următoarele date privind o economie:
Consumul: C = 170 + 0,6 (Y – T), unde Y = venitul
Taxe: T = 200
Investiţii: I = 100
Cheltuielile guvernamentale: G = 350
Cererea reală de monedă : L = 0,75Y – 6r (unde, r = rata reală a dobânzii)
Oferta reală de monedă: 735
Să se determine:
înclinaţia marginală spre economisire (s’),
nivelul de echilibru al venitului (Ye),
expresia pentru curba IS, dacă funcţia de investiţie este de forma: I = 100 – 4r,
expresia pentru curba LM,
nivelul de echilibru pentru rata reală a dobânzii (r).
19
130. Un fermier vinde într-un an grâu în valoare de 100 u.m. unei firme de morărit, care vinde
făina obţinută în valoare de 150 u.m unei firme de panificaţie. Firma de panificaţie vinde
consumatorilor bunuri finale în valoare de 300 u.m. Să se calculeze valoarea adăugată brută
(VAB) de firma de morărit şi VAB pe total:
a) 50 u.m; 300 u.m;
b) 50 u.m; 550 u.m;
c) 150 u.m; 300 u.m;
d) 150 u.m; 550 u.m;
e) 100 u.m; 300 u.m.
131. Într-o economie se produc 2 bunuri x si y. În anul 2004, preţurile bunurilor şi cantităţile
produse au fost: Px = 4, Py = 5, Qx = 50, Qy = 100. În 2005, preţurile bunurilor şi cantităţile
produse au cunoscut următoarele valori: Px =6, Py= 5, Qx = 100, Qy= 80. Calculaţi deflatorul
PIB.
132. PIB a fost în anul t0 100 u.m, iar în anul t1, 150 u.m. (în preţuri curente). Nivelul general al
preţurilor s-a majorat în t1 faţă de t0 cu 25%. Calculaţi PIB real în anul t1.
133. În tabelul de mai jos sunt prezentate date cu privire la outputul unei ţări, potrivit sistemului
conturilor naţionale (în mild. u.m.).
PNBpp 469,6
Taxe pe cheltuieli 75
Consum de capital fix 54,8
Venitul net din strainatate 5,6
Subventii 5,9
Determinaţi: PIBpp, PNNpp, PNNpf, PIBpf, VN.
135. Care este creşterea venitului disponibil rezultată dintr+un spor investiţional de 5250 mild.
u.m., ştiind că înclinaţia marginală spre consum a fost de 0,80?
a) 10500 mild, b) 15750 mild, c) 21000 mild, d) 26250 mild, e) 23520 mild.
20
1b 45b-e facuta la curs5,
2a, 46d,
3d, 47e,
4b, 48c,
5b, 49d,
6=320, 50c,
7-d este adevarat, 51b,
8d, 52d,
9e, 53d,
10e, 54d,
11d, 55a,
12c, 56b,
13c, 57b,
14b, 58b,
15a, 59b,
16b, 60e,
17d, 61b,
18d, 62c,
19c, 63a,
20e, 64c,
21c, 65d,
22c, 66c,
23-e facuta la curs3 tabel 1, 67e,
24-nu stim, 68b,
25-nu stim, 69d,
26c, 70d,
27c, 71d-nu e pt examen,
28b, 72c-nu e pt examen,
29e, 73-110 nefacute
30a, deocamdata
31e, 111c,
32c, 112b,
33d, 113a,
34d, 114e,
35d, 115b,
36d, 116e,
37a, 117a,
38a, 118b,
39-0,8 dar nu e sigur, 119d,
40a, 120-129-nefacute( cel
41c, putin eu nu le am),
42b, 130a,
43b, 131=125,
44c, 132=120%,
133-nu o am rezolvata,
134c,
135d.
21