Principii si legi in mecanica clasica

1)Miscarea mecanica

Micarea mecanica este schimbarea pozitiei unui corp fata de un alt cop considerat
fix-reper(observator)

Reperul este corpul considerat fix fata de care se determina la un moment dat pozitia
sistemului fizic studiat.

Repausul-caz particular al miscarii mecanice in care corpul nu isi schimba pozitia fata
de punctul fix

Exemplu:Un calator C𝟏,aflat in tren priveste pe fereastra.Observatorul O𝟏 se afla pe peron iar

observatorul O𝟐 este asezat in tren.pentru observatorul O𝟏,calatorul C𝟏 este in miscare de la dreapta
spre stanga avand aceasi viteza ca si trenul,in timp ce pentru observatorul O𝟐,calatorul este in
repaus.Un calator C𝟐este pe peron.pentru observatorul O𝟏 el este in repaus;pentru observaorul O𝟐 el se
misca(de la stanga la dreapta)in sens opus trenului cu viteza egala cu viteza trenului.(fig.1.)

Observatie:Un obiect poate fi in miscare fata de un sistem de referinta si in repaus

fata de alt sistem de referinta;miscarea este relativa.

Traiectoria miscarii unui punct material este ansamblul pozitiilor successive pe care pe
ocupa acesta in timpul miscarii fata de sistemul de referinta ales.

Dupa forma traiectoriei miscarea unui punct material poate fi:

a)miscare rectilinie-traiectoria este o dreapta(fig.2.)

b)miscare curbilinie-traiectoria este o curba(fig.3.)

Vector de pozitie

Miscarea rectilinie a unui punct material poate fi reprezentata pe o axa (dreapta pe

care am fixat originea O,care corespunde reperului ,un sens si o unitate de masura).

Exemplu:O patinatoare luneca pe suprafata unui patinoar considerat plan. Traiectoria descrisa de
patinatoare ramane vizibila pe suprafat ghetii(fig.4.) Pentru a descrie miscarea patinatoarei in plan
alegem n system de doua axe de coordinate Ox si Oy perpendicular intre ele (de exemplu axele care
reprezinta marginile unui patinoar dreptunghiular).Pozitia unui punct material M la momentul t este data
de coordonatele x(abcisa) si y(ordonata).

Vectorul de pozitie al unui punct material la un anumit moment este vectorul care are
originea sistemului de axe de coordinate si varful in puctul de pe traiectorie unde se
reprezinta punctual material la acel moment.

Pozitia unui punct material (M)la un moment dat se poate preciza si cu ajutorul unui
vector de pozitie. (𝒓
⃗ =𝑶𝑴
⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗ )

Proiectiile vectorului de pozitie pe axe determina coordonatele punctului material la

momentul considerat.

⃗
𝒊, 𝒋, 𝒌 sunt versori(vectori asociati axelor de coordinate al caror modul este egal cu
unitatea)

Fiecărui punct M în planul xOy, îi asociem perechea de numere reale ( x , y ) ,numite

coordonatele
punctului M. Reciproc fiecărui cuplu ( x , y ) ∈ R ×R îi corespunde un punct bine
determinat, în plan, de
coordonate ( x , y ), notat M ( x , y ); Ox se numeşte axa absciselor , Oy se
numeşte axa ordonatelor ;
x se numeşte abscisă , y se numeşte ordonată .
Distanţa dintre două puncte : M1 ( x1 , y 1 ), M2 ( x2 , y2 ) este :

M1 M2=√(𝑥2 − 𝑥1 )2 + (𝑦2 − 𝑦1 )2
Adunarea a doi vectori de poziţie fie: 𝒓
⃗⃗⃗⃗𝑨 =(𝒙𝑨 ;𝒚𝑨 ) , ⃗⃗⃗⃗
𝒓𝑩 = (𝒙𝑩 ; 𝒚𝑩 ) vectorii de poziţie ai
punctelor A şi B;

Atunci : ⃗⃗⃗⃗ 𝒓𝑩 =(𝒙𝑨 + 𝒙𝑩 )∙𝒊 +( 𝒚𝑨 + 𝒚𝑩 )∙ 𝒋 , adică adunarea vectorilor se face pe

𝒓𝑨 + ⃗⃗⃗⃗
componente :( xA , yA ) + ( xB , yB ) = ( xA + xB , yA + yB ) .

Coordonatele unui vector în plan; coordonatele vectorului : ⃗⃗⃗⃗⃗

𝐀𝐁 în baza ortonormală

(𝐢 ; 𝐣) sunt ( xB – xA , yB – yA ), deci |𝐀𝐁

⃗⃗⃗⃗⃗ |=√(𝐗 𝐁 − 𝐗 𝐀 )𝟐 + (𝐲𝐁 − 𝐲𝐀 )𝟐

Adunarea a doi vectori:

Regula triunghiului.

Fie vectorii 𝒂⃗ ,𝒃
⃗ unde ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝑶𝑨=𝒂 ⃗ si 𝑨𝑩
⃗⃗⃗⃗⃗⃗ =𝒃
⃗ .Vectorul liber 𝒄
⃗ =𝑶𝑩
⃗⃗⃗⃗⃗⃗ se numeste vectorul suma al
vectorilor 𝒂
⃗ ,𝒃⃗ si se noteaza ⃗𝒄=𝒂 ⃗ +𝒃 ⃗

O altă regulă de adunare a vectorilor este regula paralelogramului:

Daca 𝑶𝑨
⃗⃗⃗⃗⃗⃗ =𝒂
⃗ , 𝑶𝑩
⃗⃗⃗⃗⃗⃗ =𝒃
⃗ atunci 𝑶𝑪
⃗⃗⃗⃗⃗⃗ =𝒄
⃗ (unde Oa este diagonal paralelogramului ce se
formeaza cu OA si OB ca laturi ) este vectorul suma 𝒄 ⃗ =𝒂⃗ +𝒃
⃗

Produsul scalar a doi vectori:

⃗ ∙𝒃
𝒂 ⃗ =adcos𝜶 , unde 𝜶 este unghiul format de cei doi vectori(care au origine comuna)
Viteza.Vectorul viteza.

Viteza 𝒎𝒆𝒅𝒊𝒆(V𝒎)se calculeaza facand raportul dintre distant parcursa de punctual

material si durata parcurgerii acestei distante.

𝒅𝒊𝒔𝒕𝒂𝒏𝒕𝒂 𝒑𝒂𝒓𝒄𝒖𝒓𝒔𝒂 𝒅 𝒎
V𝒎= = <V>𝒔𝒊=
𝒅𝒖𝒓𝒂𝒕𝒂 𝒎𝒊𝒔𝒄𝒂𝒓𝒊𝒊 𝒕 𝒔

Viteza instantenee(momentana)( ⃗𝒗 )este marimea fizica vectoriala egala cu raportul

dintre deplasarea mobilului (∆𝒅)si intervalul de timpcorespunzator,cand ∆𝒕 tinde la
zero.

Acceleratia.Vectorul acceleratie.

Marimea fizica care masoara variantia vitezei intr-un interval de timp este
acceleratia.

Acceleratia medie (𝒂
⃗ )este marimea fizica vectoriala egala cu raportul dintre variantia
vitezei (∆𝑽) si intervalul de timp (∆𝒕)in care s-a produs aceasta variatie.

⃗
∆𝑽
⃗=
∆𝒂
∆𝒕

a)Miscarea rectilinie uniforma (miscarea cu viteza constanta)

X= 𝑿𝟎 + V∙(t- 𝐭𝟎 ) (X-coordonata; 𝐭 𝟎 = 𝟎)

Unde V=tg𝜶
b)Miscarea uniform variata(acceleratia este constanta)

 Miscari uniform accelerate(𝑽 ⃗ ,𝒂

⃗ au acelasi sens)
 Miscari uniform incetinite(𝑽 ⃗ au sensuri contrare)
⃗ ,𝒂
𝒂(𝒕−𝒕𝟎 )
X=𝑿𝟎 +𝑽𝟎 (t-𝒕𝟎 )+ (legea spatiului);unde 𝒕𝟎 =0,𝑿𝟎 =0
𝟐
𝒂∙𝒕𝟐
X=𝑽𝟎 t +
𝟐
V=𝑽𝟎 + a(t-𝒕𝟎 )(legea vitezei); 𝑽𝟎 =0-pleaca din repaus
V = a∙t
Ecuatia lui Galilei: 𝑽𝟐 =𝑽𝟎 𝟐 + 2a(X-𝑿𝟎 );𝑿𝟎 =0
𝑽𝟐 =𝑽𝟎 𝟐 + 2ax;𝑽𝟎 =0
𝑽𝟐 =2ax

Unde tg𝜶=a

c)Miscarea corpurilor sub actiunea greutatii.

 Aruncarea de jos in sus

d=h

𝒈𝒕𝟐
h =𝑽𝟎 t -
𝟐

V=𝑽𝟎 – gt

𝑽𝟐 =𝑽𝟎 𝟐 -2gh
 𝑽𝟎 𝟐
𝒉𝒎𝒂𝒙 =
𝟐𝒈

𝒕𝒅𝒆 𝒖𝒓𝒄𝒂𝒓𝒆= 𝒕𝒅𝒆 𝒄𝒐𝒃𝒐𝒓𝒂𝒓𝒆=𝑽𝟎

𝒈

 Aruncarea de sus in jos

𝒈𝒕𝟐
h =𝑽𝟎 t +
𝟐

V=𝑽𝟎 +gt

𝑽𝟐 =𝑽𝟎 𝟐 -2gh

 Caderea libera
𝑽𝟎 =0
𝒈𝒕𝟐
h=
𝟐
V=gt
𝑽𝟐 = 𝟐𝒈𝒉

I.Principiul intai al mecanicii(princiupiul inertiei)

Un corp tinde sa-si pastreze starea de repaus sau de miscare rectilinie si uniforma
atat timp cat asupra lui nu actioneaza alte corpuri care sa-l scoata din aceasta
stare(SRI).

Sistemele de referinta in care este valabil principiul inertiei se numesc sisteme de

referinta inertiale.Toate sistemele de referinta inertial se misca unele fata de altele
rectiliniu uniform.
II.Principiul al doilea al mecanicii

Acceleratia imprimata de o forta unui punct material are directia si sensul fortei fiind
direct proportional cu modulul fortei si invers proportional cu masa lui.

⃗|
|𝑭
⃗=
𝒂 → ⃗⃗⃗𝑭= m∙ 𝒂
⃗
𝒎

< 𝒎 >𝑺𝑰 =kg

< 𝒂 >𝑺𝑰 =m/𝒔𝟐

< 𝑭 >𝑺𝑰 =N

1N=1kg∙1m/𝒔𝟐

⃗𝑭=𝑭𝟏 + 𝑭𝟐 + ⋯ + 𝑭𝒏 =∑ ⃗⃗⃗⃗
𝑭𝒌

Forta de atrctie exercitata de pamant asupra unui corp,greutatea corpului ⃗𝑮

⃗,

Este proportional cu masa corpului

⃗⃗ =m∙𝒈
𝑮 ⃗⃗

Acceleratia gravitationala(g) are valoarea ≅ 𝟗. 𝟖m/𝒔𝟐

Impulsul mecanic.

⃗⃗ =m∙𝑽
𝑷 ⃗

⃗𝑭=∆𝒑⃗
∆𝒕

III.Principiul al treilea al mecanicii

Daca un corp A actioneaza asupra altui corp B cu o forta numita (𝑭 𝑨𝑩 )

⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗

Cel de-al doilea corp actioneaza asupra primului corp cu o forta (𝑭 𝑩𝑨 )

⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗

Egala in modul,avand aceasi directie,si opusa ca sens ,numita reactiune.

𝑭𝑨𝑩 =─𝑭
⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗ ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝑩𝑨

Obs:Reactiunea este o forta care are punctual de aplicatie in central pamantului.Masa

pamantului fiind maimare decat masa corpului ,aceasta forta nu produce un effect
sesizabil asupra pamantului.La contactul oricaror doua corpuri apar forte perpendicular
.numite forte de apasa normal(𝑵⃗⃗ )
Legea lui Hooke

Cosideram un fir cilindric care este supus unor deformari elastice sub actiunea fortei
deformatoare F (fig.1). Lungimea initiala a firului este l0 iar alungirea este ∆l . Aria
sectiunii transversale este S0

⃗ =−𝑭
𝑭 ⃗⃗⃗⃗𝒆

F-forta deformatoare

S-aria suprafetei transversal a firului

E-modulul de elasticitate(modulul lui Young)

< 𝑬 >𝑺𝑰 =N/𝒎𝟐

𝜺-adimensional
∆𝒍-alungirea sau comprimarea absoluta

𝒍𝟎 -lungimea initiala

𝜺-alungire relativa
𝝈 - efort unitar

𝑬∙𝑺𝟎
Legea lui Hooke poate fi scrisa sub forma F= ∙∆𝒍 → F=∆𝒍 ∙ 𝒌
𝒍𝟎

𝑬∙𝑺𝟎
In care K= - constanta de elasticitate
𝒍𝟎

Resorturi grupate in serie:

𝟏 𝟏 𝟏 𝟏
= + + ⋯..+
𝒌𝒔 𝒌𝟏 𝒌𝟐 𝒌𝒏

Resorturi grupate in paralel

𝒌𝒑 =𝒌𝟏 + 𝒌𝟐 + ⋯ . +𝒌𝒏

tg𝜶=k
Tensiunea in fir

Fortele de interactiune ce se exercita asupra corpurilor prin intermediul firelor le

numim forte de tensiune(𝑻
⃗)

Asupra corpului 𝒎𝟏 actioneaza :

 Forta de tractiune ⃗𝑭(exercitata,de exemplu de mana unui om)

 Greutatea 𝑮 ⃗⃗⃗⃗𝟏 (datorata interactiunii cu Pamantul)
 Normala ⃗⃗⃗⃗⃗
𝑵𝟏 (exercitata de platforma pe care aluneca corpul)

Forta care il determina pe 𝒎𝟐 sa se miste spre dreapta este rezultatul actiunii lui
𝒎𝟏 asupra lui.Aceasta forta este notata cu ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝑻𝟏𝟐 .Conform principiului al III-lea si 𝒎𝟐

Actioneaza asupra lui 𝒎𝟏 cu o forta ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗

𝑻𝟐𝟏 egala in modul ,dar de sens opus:

⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝑻𝟐𝟏 = ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
−𝑻𝟏𝟐

𝑻𝟐𝟏 = 𝑻𝟏𝟐 = 𝑻

Legile frecarii la alunecare

Ori de cate ori suprafata unui cop aluneca pe suprafata altui corp,fiecare exercita
asupra celuilalt o forta(conform principiului al III-lea al mecanicii )paralela cu
suprafata de contact numita forta de frecare 𝑭 ⃗⃗⃗⃗𝒇 , care se opune miscarii unui corp
fata de celalalt,
Forta de frecare este continuta in planul in alunecarii si are sens opus vitezei corpului
fata de plan.Fortele de frecare franeaza totdeauna miscarea relativa a corpurilor
care aluneca.Daca miscarea este de alunecare ,fortele se numesc forte de frecare la
alunecare.

Frecarea dintre doua corpuri solide in repaus unul fata de altul se numeste frecare
statica.(𝑭 𝒇𝒔 )
⃗⃗⃗⃗⃗⃗

⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝑭𝒇𝒔 ≥ ⃗⃗⃗⃗
𝑭𝒇

1.Prima lege a frecarii

Forta de frecare la alunecare intre doua corpuri nu depinde de aria suprafetei de

contact dintre corpuri,ci doar de natura si de gradul de slefuire a suprafetelor aflate
in contact.

2.Legea a doua a frecarii

Forta de frecare la alunecare este proportionala cu forta de apasare normala

exercitata pe suprafata de contact.

𝑭𝒇 =𝝁 ∙ 𝑵

𝝁 − 𝒄𝒐𝒆𝒇𝒊𝒄𝒊𝒆𝒏𝒕𝒖𝒍 𝒅𝒆 𝒇𝒓𝒆𝒄𝒂𝒓𝒆 𝒍𝒂 𝒂𝒍𝒖𝒏𝒆𝒄𝒂𝒓𝒆 𝒆𝒔𝒕𝒆 𝒂𝒅𝒊𝒎𝒆𝒏𝒔𝒊𝒐𝒏𝒂𝒍.

𝝁 = 𝒕𝒈𝜶

Lucrul mecanic.Puterea mecanica.

Lucrul mecanic este o marime fizica de proces.

Lucrul mecanic al unei forte 𝑭

⃗ al carui punct de aplicatie are o deplasare 𝒅
⃗ este
marimea scalara definita prin relatia:

𝑳𝑭= F∙d∙cos𝜶,unde 𝜶 este unghiul dintre ⃗𝑭 𝒔𝒊 ⃗𝒅.

𝑳𝑭 =𝑭
⃗ ∙𝒅
⃗

< 𝐿 >𝑺𝑰 =< 𝐹 >𝑺𝑰∙< 𝑑 >𝑺𝑰 =N∙m=J (Joule)

 Lucrul mecanic al fortei de tractiune(𝑳𝑭𝒕 )

𝑳𝑭𝒕 = ⃗⃗⃗⃗
𝑭𝒕 ∙𝒅⃗ =𝑭𝒕 ∙d∙cos𝜶 > 0

 Lucrul mecanic al fortei de frecare (𝑳𝑭𝒇 )

𝑳𝑭𝒇 =𝑭
⃗⃗⃗⃗𝒇 ∙𝒅
⃗ =𝑭𝒇 ∙d∙cos180°=-𝑭𝒇 ∙d< 0

 Lucrul mecanic al greutatii(𝑳𝑮 )

𝑳𝑮 =𝑮
⃗⃗ ∙𝒅
⃗ =G∙d∙cos90°=0

𝑳𝑮𝒍𝒂 𝒄𝒐𝒃𝒐𝒓𝒂𝒓𝒆 =mgh

𝑳𝑮𝒍𝒂 𝒖𝒓𝒄𝒂𝒓𝒆 =-mgh

 Lucrul mecanic al normalei(𝑳𝑵 )
𝑳𝑵 =𝑵
⃗⃗ ∙𝒅
⃗ =N∙d∙cos90°=0

Lucrul mecanic total(lucrul mecanic al fortei rezultante)

⃗ =𝑭
⃗𝑹 ⃗⃗⃗⃗𝒇 +𝑭
⃗⃗⃗⃗𝒕 +𝑮
⃗⃗ +𝑵
⃗⃗
⃗⃗ ∙d=𝑳𝑭𝒕 +𝑳𝑭 +𝑳𝑮 + 𝑳𝑵
𝑳𝒕𝒐𝒕𝒂𝒍=𝑳𝑹 =𝑹 𝒇

L=aria suprafetei
 Puterea mecanica

Puterea mecanica medie(𝑷𝒎 )este marimea fizica scalara numeric egala cu lucrul
mecanic efectuat in unitatea de timp.

∆𝑳
𝑷𝒎 =
∆𝒕
<𝐿> 𝑱
< 𝑃 >𝑺𝑰 = <𝑡>𝑺𝑰 =𝒔=W (watt)
𝑺𝑰

1J=N∙m

N=kg∙m/𝒔𝟐

1J=kg∙𝒎𝟐 /𝒔𝟐

1W=kg∙𝒎𝟐 /𝒔𝟑

Puterea instantanee(𝑷𝒊 )

𝑷𝒊 =F∙V

Folosim 𝑭𝟏 -miscare cu frecare

Folosim 𝑭𝟐 -fara frecare

𝑮𝒕 =m∙g∙sin𝜶

𝑮𝒏=m∙g∙cos𝜶

𝑳𝟏 =𝑭𝟏 ∙d=𝑮𝒕 ∙d=m∙g∙sin𝜶 ∙ 𝒅

𝑭𝟐 =𝑮𝒕 + 𝑭𝒇=m∙g∙sin𝜶 +𝝁 ∙ 𝑵=m∙g∙sin𝜶+𝝁∙m∙g∙cos𝜶

𝑳𝟐 =𝑭𝟐 ∙d=mgd(sin𝜶+cos𝜶 ∙ 𝝁)

𝑳𝟏 𝒔𝒊𝒏𝜶
=
𝑳𝟐 𝒔𝒊𝒏𝜶+𝝁∙𝒄𝒐𝒔𝜶

Conventii de semn pentru lucru mecanic

1. Lucru mecanic >0 daca fortele sunt motoare(produc miscare)

2. Lucru mecanic<0 pentru fortele rezistente
𝑳𝑭𝒇 =−𝑭𝒇 ∙d

=randamentul planului inclinat

𝑳𝒏𝒆𝒄𝒆𝒔𝒂𝒓 𝒓𝒊𝒅𝒊𝒄𝒂𝒓𝒊𝒊 𝒖𝒏𝒊𝒇𝒐𝒓𝒎𝒆 𝒂 𝒖𝒏𝒖𝒊 𝒄𝒐𝒓𝒑 𝒑𝒆 𝒖𝒏 𝒑𝒍𝒂𝒏 𝒊𝒏𝒄𝒍𝒊𝒏𝒂𝒕 ,𝒇𝒂𝒓𝒂 𝒇𝒓𝒆𝒄𝒂𝒓𝒆

=
𝑳𝒏𝒆𝒄𝒆𝒔𝒂𝒓 𝒓𝒊𝒅𝒊𝒄𝒂𝒓𝒊𝒊 𝒖𝒏𝒊𝒇𝒐𝒓𝒎𝒆 𝒑𝒆 𝒖𝒏 𝒑𝒍𝒂𝒏 𝒊𝒏𝒄𝒍𝒊𝒏𝒂𝒕 𝒂 𝒖𝒏𝒖𝒊 𝒄𝒐𝒓𝒑,𝒄𝒖 𝒇𝒓𝒆𝒄𝒂𝒓𝒆

𝒔𝒊𝒏𝜶 𝟏 𝟏
= → = 𝒄𝒐𝒔𝜶 =
𝒔𝒊𝒏𝜶+𝝁𝒄𝒐𝒔𝜶 𝟏+𝝁 𝟏+𝒄𝒕𝒈𝜶
𝒔𝒊𝒏𝜶

𝑳𝒖𝒕𝒊𝒍 𝑬𝒖
=
𝑳 𝒄𝒐𝒏𝒔𝒖𝒎𝒂𝒕 𝑬𝒄

Lucrul mecanic al fortei necesare pentru a invinge forta rezistenta il numim lucru
mecanic util.

𝑳𝒖𝒕𝒊𝒍 =|𝑳𝑮 |

Lucrul mecanic efectual de forta activa il numim lucru mecanic consumat

𝑳 𝒄𝒐𝒏𝒔𝒖𝒎𝒂𝒕 =𝑭𝒕 ∙ 𝒍
Ox: 𝑭𝒙 -𝑭𝒇 =m∙a

𝑶𝒚 :N-G-𝑭𝒚 =0

N=𝝁 ∙ 𝑭𝒇

G=m∙g

𝑭𝒙 =Fcos𝜶

𝑭𝒇 =F𝜶sin

Energia cinetica:

𝒎∙𝑽𝟐
𝑬𝒄 =
𝟐

Variatia energiei cinetice a unui corp este egala cu lucrul mecanix total al fortelor
care actioneaza asupra corpului

∆𝑬𝒄 =𝑳𝒕

Observatii:

 Daca L>0,energia cinetica,deci si viteza cresc.

 Daca L<0,energia cinetica,deci si viteza scad.

Energia potentiala

𝑬𝑷𝒈𝒓𝒂𝒗𝒊𝒕𝒂𝒕𝒊𝒐𝒏𝒂𝒍𝒂 =mgh

𝒌∙∆𝒍𝟐
𝑬𝒑𝒅𝒆𝒇𝒐𝒓𝒎𝒂𝒕𝒐𝒂𝒓𝒆 =
𝟐

Variatia energiei potentiale a unui corp este egala cu lucrul mecanic care actioneaza
asupra corpului cu sens schimbat.

∆𝑬𝒑 =-L

Legea conservarii energiei mecanice

Energia mecanica totala a unui sistem izolat,intre partile caruia se axercita numai
forte conservative este constanta in timp(seconserva).

E=𝑬𝒄 + 𝑬𝒑

𝑬𝑨 = 𝑬𝑩
Intru-un sistem neconservativ de forte ,variatia energiei este egala cu lucrul mecanic
al fortelor neconservative care actioneaza asupra corpului.(forte neconservative 𝑭𝒇 , 𝑭𝒕 )

∆𝑬=𝑳𝒏𝒆𝒄𝒐𝒏𝒔𝒆𝒓𝒗𝒂𝒕𝒊𝒗

∆𝑬𝒄 =L=𝑳𝒏𝒆𝒄𝒐𝒏𝒔𝒆𝒓𝒗𝒂𝒕𝒊𝒗 +𝑳𝒄𝒐𝒏𝒔𝒆𝒓𝒗𝒂𝒕𝒊𝒗

∆𝑬𝒑 =-𝑳𝒄𝒐𝒏𝒔𝒆𝒓𝒗𝒂𝒕𝒊𝒗

Unitati de masura din sistemul international:

𝟏𝒅𝒎 = 𝟏𝟎−𝟏 𝒎
𝟏𝒄𝒎 = 𝟏𝟎−𝟐
𝟏𝒎𝒎 = 𝟏𝟎−𝟑
𝟏𝝁𝒎 = 𝟏𝟎−𝟔 𝒎
1. < 𝑑 >𝑺𝑰 =1m 𝟏𝒈𝒎 = 𝟏𝟎−𝟗 𝒎
𝟏𝒑𝒎 = 𝟏𝟎−𝟏𝟐 𝒎
𝟏𝒇𝒎 = 𝟏𝟎−𝟏𝟓 𝒎
{𝟏𝒂𝒎 = 𝟏𝟎−𝟏𝟖 𝒎

𝟏𝒅𝒂𝒎 = 𝟏𝟎𝒎
𝟏𝒉𝒎 = 𝟏𝟎𝟐 𝒎
𝟏𝒌𝒎 = 𝟏𝟎𝟑 𝒎
1m=
𝟏𝑴𝒎 = 𝟏𝟎𝟔 𝒎
𝟏𝑮𝒎 = 𝟏𝟎𝟗 𝒎
{𝟏𝑻𝒎 = 𝟏𝟎𝟏𝟐 𝒎
<𝑑>𝑺𝑰
2. < 𝑣 >𝑺𝑰 = =1m/s
<𝑡>𝑺𝑰
𝒌𝒎
3. < 𝑉 >𝑺𝑰 = ; 36km/h=10m/s
𝒉
<𝑉>𝑺𝑰 𝒎
4. < 𝑎 >𝑺𝑰 = =
<𝑡>𝑺𝑰 𝒔𝟐

5. < 𝐹 >𝑺𝑰 =< 𝑚 >𝑺𝑰 ∙< 𝑎 >𝑺𝑰 =kg∙m/𝒔𝟐 =N

<𝐹>𝑺𝑰
6. < 𝑘 >𝒔𝒊 = =1N/m
<∆𝑙>𝑺𝑰
<𝐿>𝑆𝐼
7. < 𝑃 >𝑆𝐼 = =J/s
<𝑡>𝑆𝐼