Sunteți pe pagina 1din 41

....

CUM PUTEM INTRA IN RAI



Versuri duhovnicesti de Parintele Cleopa

eu b i n e c u van tar e a P.S.

EFTIMIE

Episcopul Romanului

Ed iti e iugr ij ita de Arhimandrit Ioanichie Balan

EDITURA EPISCOPIEI ROMANULUI 2003

STIHURI DESPRE POST

Cea dintai porunc-a fast Porunca sfantului post Lui Adam si Eva-n rai Ca sa nu cada in vai.

Dumnezeu i-a pedepsit Si din rai i-a izgonit

Pe pamant, ca sa-l munceasca Si cu truda sa traiasca.

Domnul Care i-a zidit, Acela le-a poruncit:

«Din toti pomii sa mancati, Dar din unul nu gustati,

Intelegeti, iubiti frati, Care vreti sa ascultati

Cii noi toti, pentru mancare, Ne-am gonit din desfatare,

Daca nu veti asculta

Si din mar voi veti gusta, Cu moarte VOl veti muri Si din Rai va voi goni».

Ci de vrem iar a intra In rai si-a ne desfata

Pe Domnul sa-L lmblanzim, Cu post sa ne pocaim,

Dar Adam ~i Eva-n rai Au calcar porunea, vai' Diavolul i-a ispitit

Si porunea n-au pazit.

Cu post si eli rugaciune Si eu facere de bine,

Pe noi sa ne curatim Ca raiul sii-l dobandim,

6 Arhimandrit Cleopa l l ie Cum p u ie m intra in rai 7
A postit Moise-atunci De la mic pana la mare De ar fi strain sau frate, Ci se-ntuneca mereu,
Ca sa ia zece porunei Au postit ei fiecare De aici sau de departe, Aeoperit de nor greu,
Nu 0 zi niei douazeci Cu post si cu rugaciune Pe toti noi sa-i ajutarn Cerul se involbureaza
Ci de doua ori patruzeei. Si numai eu fapte bune. ( Si pe toti sa-i [nyalam $i natura se-ntristeaza,
Inca si proorocul Ilie lar cand vremea s-a-mplinit Ca sa creada-n Dumnezeu, A~a mintea eea mai treaza
Spre pilda sa-ti fie tie Hristos la noi a venit Sa se pazeasca de rau, De mancari se-ngreuiaza,
Ca si el mult a postit Si mai-nainte de toate Sa pazeasca curatia Mai ales mancarea grasa
Si eu post s-a intarit, Post a vrut sa ne-arate, Si sa urasca eurvia. $i mancarea eea aleasa
Patruzeei de zile-n rand, $i Domnul cand a venit \ Postu-i maiea san1iHl.tii, Pe minte-o incetoseaza
I
Ca sa nu avem cuvant A postit desavarsit. Pazitorul tineretii, Si n-o lasa sa mai vaza,
Sa defaimam ajunarea Post de patruzeci de zile De pacate usurare In asa chip e robita
$i sa iubim desfatarea. Ca sa-nvete pe oricine, Si de primejdii scapare, Si de patimi stapfinita,
Chiar ~i Daniil eel sfant, Pe mine ca si pe tine, Cine postul il cinsteste Asculta, frate crestine,
Cat a fost pe-acest pamant, C-a posti e foarte bine, Pe Dumnezeu imblanzeste, Nu pune mereu pricine
A-nflorit eu infranarea Caci prin post ne curatim Pe ingeri ii veseleste Ca nu poti ea sa postesti
Si-a iubit el ajunarea. Si foarte ne iscusim, $i pe draci batjocoreste. De teama sa nu slabesti.
Cu postul ~i rugaciunea Postul eel adevarat Cine postul il uraste Caci sa stii, fratele meu,
A aflat intelepciunea, Ne eudita de pacat, De patimi se biruieste, Cine crede-n Dumnezeu
Vedenii a talcuit Dar postul eel asezat De draei se batjocoreste, Si in suflet nu-i ateu
Si pe lei a imblanzit. Este a manca uscat Ca un dobitoc traieste, Primeste puteri mereu.
A postit si s-a rugat Adica lara grasime, Mintea lui s-a-ntunecat, Atuneea cand el posteste
Si eu postul eel cur at, Fara unt, lara mas line, Trupul i s-a-ngreuiat, Si eu post se intareste,
Cat in groapa el a stat, Filra acele bucate Vorbeste numai prostii Si eu hrana cea de post
Pe lei post i-a invatat. Care ne due in pacate, Si alte blestematii, El e tare si vanjos.
$i pe niniviteni atunei Si-apoi a ne hotari Preeum soarele-n amiaza Este sprinten ~i usor
Postul i-a scapat de munei, Pe frate a nu-l uri Foarte frumos lumineaza, Si lucreaza mai ell spor,
De la rnunca de pierzare, Tuturor a face bine, Iar de vine vreun nor gros, Caci Dumnezeu intareste
Caci tinura un post tare De ar fi el orisicine, Nu mai este luminos, Pe acel care posteste. 8

Arhimandrit Cleopa !lie

Cum putem intra En rai

9

Au nu vezi, fratele meu, Ca eel gras se misca greu? Ca trupul si l-a-ngrasat

Ca un pore pentru Ignat.

Clind lucreaza, oboseste, Sufla greu, se chinuieste, La fuga nu poate da,

Nu se poate incalta,

La mers tare greu se poarta, Oboseste ehiar de-in data Nici pe scari a ridica

$i niei foame a rabda.

Se chinuie foarte greu Ca sa poarte trup cu seu, Pe care l-a ingra~at

$1 prea I-a ingreuiat.

Are-o sarcina de dus Ca s-a ingrasat in plus. Daca deloe nu posteste, Usor se imbolnaveste.

rnsa omul ce posteste Tot mereu intinereste, Este usor ~i voios

$i la toate-ndemanos.

Mintea lui este curata

$i viata lui nepatata, Caci cu post ~i rugaciune El scapa de-ntinaciune.

Vreau sa-ti spun, fratele men, Ca postul nu face rau.

Postul eel cu chibzuinta

Nu duce la suferinta.

Deei sa stii, frate crestine, De voiesti sa traiesti bine, Sa nu fii in des:fatare Dintr-o prea multa mancare.

Te scuteste de placeri

Si pre a multe dezmierdari, Iti aduce sanatate,

Te curata de pacate.

Caci pe langii alte boale, Pierzi Si pofta de mancare. Deei invata a posti

Si-a manoa 0 data-n zi.

Insa din grasa mancare

$i din multa desfatare, Din mancarea cea In plus, Multi la spitale-au ajuns.

Dar si-atunci nu te umfia $i nu te prea satura,

Si-ai sa vezi cu ce gust mare Vei sedea tu la mancare.

Iar dupa multe dureri, Operatii eu taieri, Doctorii i-au sfatuit

Si post bun le-au randuit,

N-ai sa mai doresti coiac, Nici carne sau cozonac,

Ci bucate simple atunci Au sa-ti para foarte dulci,

Foarte bune si gustoase, Dar si foarte sanatoase, Caci eu pofta vei manca $i te vei indestula,

Caci bueatele poftite

Sunt cele mai greu primite. Iar de sunteti mancatori

Si mancati de doua ori,

Niei asa voi nu gresiti, Daca postui 11 cinstiti

Si mancarea eea de post N~o mancati rara de rost.

TAINA SFINTEI SPOVEDANII

Post aspru ca sa posteasca, Daca vreau sa mai traiasca, Daca n-au postit de voie, Acum postese de nevoie

Taina Sfintei Spovedanii o cunoastem din predanii Cat de mare rol anume Are pentru-ntreaga lume.

Caci atunei cand au putut Sa posteasca, ei n-au vrut, Dar acum lara sa vrea Vor tine dieta grea.

Pentru ea Mantuitorul

A vorbit la-ntreg poporul, Ca nu este mantuire

Fiirii de marturisire,

Din toate ea sa posteasca, De ce-i rau sa se fereasca, Fratele sa nu-l urasca,

Pe Dumnezeu sa-L iubeasca,

Pentru ca Hristos ne-nvata, Sfintii Apostoli dau povata

Sa ne spovedim mereu Slugilor lui Dumnezeu.

Pentru taina pocaintii

Au grait de-asemeni sfintii; Ei canoane au fixat

Sa ne spovedim eurat.

Si Biseriea ne cheama $i ne-nvata ea 0 mama, Noi eu multa umilinta Sa venim la pocainta,

I'
.I
(
10 Arhimandrit Cleopa !lie II Cum putem intra in ra i 11
I
Pocainta-i taina mare, Iar csnd Domnull-a privit, ; Nu spuneau din gura multe, Cand si-aceia Ii intreaba
Data pentru fiecare, Petru jalnic s-a cait J Ci doreau mai mult s-asculte Doua vorbe-asa in graba
Pentru drept si pacatos Si a plans In toata viata, Orice verba, orice sfat Si-ntr-o clipa Ii dezleaga
Care crede In Hristos. Umezindu-si zilnic fata. Le primeau cu-adevarat. Ce-au Jacot 0 viata-ntreaga.
Pentru tanar si batran, Apoi Pavel, tot la fel, ] Si posteau in orice post, Ei nu stiu de pravila
Pentru sluga si stapan, Nu a plans destul si el? I Nu ziceau ea n-are rost, Si nu pun nici stavila,
Pentru eel de la amvon, Ca pe multi crestini lega i Ci mancau ce-aveau pe masa Nu respecta nici canoane,
Pentru eel ee sta pe tron, Si la templu ii dueea. Si simteau pe Domnu-n casa. Vai de oile sarmane!
)
Pentru turma si pastori, Si eati sfinti si cuviosi Astazi insa, fratii mel, Vai de turma si de oil
Pentru cei din inchisori, N-au iesit din pacatos], Ne-am facut cu totii rai; Vai de crestinii de-apoi!
Pentru eel ee zace-n pat, Care-au plans si-au suspinat Nu voim sa mai po stirn, Sunt bolnavi de patimi grele
Pentru tot eel botezat. Pentru orisice pacat? ~ Nici sa ne marturisim, rnsa nu plang pentru ele.
$i pre cum ne-nvata Crezul, Tot mereu parintii nostri In sfintele sarbatori Nu mai vezi crestin aeum
Spovedania-i botezul Si parintii dragi ai vostri I Multi lucreaz-adeseori, Sa caute duhovnic bun.
Care spala, care curma, Post de post se spovedeau t Se sfadesc, se bat, injura, Sa- I intrebe dupa carte
Tot pacatul, tara urma. Si mereu se-mpartaseau, ~ Nu se iarta, zac in ura. De pacatele de moarte.
De voiti mai mult sa stiti, Ei nu amanau cu anii Legea sfiinta toti 0 strica, Sa-l intrebe de posteste,
,
In Scripture sa cititi, Taina Sfintei Spovedanii, J De Hristos nu mai au frica, De se roaga, de citeste,
Veti gasi exemple multe, Ci faceau eu pregatire Nici de moarte nu au teama, Pe copii de-i creste bine,
De-ar fi cine sa le-aseulte. Sfanta lor marturisire. Nici pe preoti nu-i mai cheama. La Biserica de vine,
Si n-aveau atunei ca noi J N u VOl' nici sa se cunune, Sa-l intrebe de nu-njura,
Oare, frate, n-ai vazut J
Pe David cand a cazut, Viata buna, tara nevoi, J Sa petreaca-n fapte bune, De nu bate, de nu fura,
Cum s-a spovedit curat N -aveau carti de rugaciune, I Nici copii nu vor sa nasca, De nu zace-n preacurvii
Lui Natan ce l-a mustrat? Nici biserici mari si bune. Oameni buni din ei sa creasca. Si-n ucideri de copii.
Chiar si Petru ravnitorul N-aveau preoti multi in sate, Deci aceasta lume rea Sa-l intrebe chiar de toate
Si-a tradat Mantuitorul, Dar vezi, nici asa pacate; ) Oare cum ar mai putea $i de ganduri de se poate,
Ba si-n public s-a jurat: Nu cantau ca noi frumos, / Sa se spele de pacate Si sa-i dea canon apoi
«N u-L cunosc, cu-adevarat!». Ci traiau dupa Hristos. , La duhovnicii din sate? Cum era candva la noi. 12

Arhimandrit Cleopa Ilie

Cum putem intra tn r ai

13

Tineretul rnai ales

A ajuns de ne-nteles,

Nu rnai vrea pe Dumnezeu, Urnbla azi de capul sau.

Nu vrea tata, nu vrea mama, N-are jena, n-are teama,

Nu vrea lege, nici traditii, Este plin de mari ambitii.

Nu se-mpaca cu credinta, Toti refuza umilinta,

In biserici vad muzeu, Iar de preoti rad mereu.

Cand rasuna cIopotul Ii apuca hohotul

Si in zi de sarbatcare Ei alearga la plimbare,

Iar Duminiea cand vine Nu vezi unul sa se-nchine. Te intrebi atunci de ei:

«Sunt crestini ori sunt atei?».

Cati din ei ar mai dori, Doamne, a se spovedi? Nu mai vezi copii cuminti Care-asculta de parinti.

Dar se cade ca sa stim Cum sa ne marturisim,

Cum sa spunem, cum sa stam, Ca iertare sa luam,

Multi zie azi eli li-i rusine, De aeeea tae mai bine. Cum sa-si spuna ei pacatul Sa-i auda intreg satul?

Unii spun di n-au pastor Asa bun in satullor

Si incep a-l judeca: «Pentru ee traieste-asa?»,

Dar tu nu te rusina

Cand ili spui greseala tao Pentru ca atunei, crestine, Cand gresesti, nu ai rusine?

0, ee mare nedreptate,

Ca nu-si plang a lor pacate! Cei ee judeca un pastor

Iau pacatu-asupra lor.

Sfintii plang cand tu gresesti, Demonii, cand te caiesti,

De aeeea, prin rusine, Diavolu-i legat de tine.

Frati crestini, asa sa stiti, E pacat sa osanditi,

Caci tot preotul primeste Duhul Sfant cand se sfinteste.

Rabda aiei rusinea toata,

Sa n-o rabzi la Judecata, Cand va f cu mult mai greu, In fata lui Dumnezeu,

Deci, prin glasul gurii lui Este vola Domnului, Darul deci lucreaza to ate, El ne iarta de pacate.

Jena din marturisire E canon de ispasire, Iar parintele-i legat

Sa nu spuna-al tau pacat.

Altii spun ca au serviei Si pacate tare miei . Ca-i auzi vorbind mereu: «N-am ucis pe nimeni eu.

Altii spun eil. ar veni, Dar n-au vreme niei a zi. Unii vin din obieei

Si se spovedesc ~i ei.

N-am baut, nu am furat, Sunt un am cuminte-n sat, Pentru asta pot oricand

Sa primesc pe Duhul Sfant»,

Altii zic, mai indrazneti: «Cum asa? Pe noi ne-nveti? Dar parintele din sat

lata, astfel ne-a-nvatatl ».

Dar acestia greu se-nseala Ca sunt mandri, plini de fala, Domnul nu Se daruieste Celui ee nu se smereste.

Unii spun ca sunt certati Cu veeini, eu soti, eli frati, Deei mai bine stau asa

Ca Ii-i greu a se-mpaca,

Nu eumva sa se srnereasca Si-apoi sa se spovedeasca, Ca, daca s-ar spovedi, Duhul Sfant i -ar sprijini.

Altii vin in mare grabs:

«Hai parinte, ea am treaba!», Apoi zic din nou griibiti: «Astazi nu ma-mpartasiti?».

Mai zic unii ea fumeaza Si Duminica lucreaza, Altii zie: «Nu pot posti Niei un eeas si nici a zi l»,

Ba defaima sfantul post ~i soeot ea n-are rost Trupul sa si-l chinuiasca, Faptele sa-si spovedeasca,

Unora Ii-i ~i rusine

Sa se roage, sa se-nehine Pe la sfintele icoane

Sau s-asculte de canoane.

Aliii zie: «Nu-s cununat, Cum sa merg la popa-n sat? Am facut pacate grele, N-am iertare-n veei de ele l»,

14 Arhimandrit Cleopa Ilie Cum putem intra in rai IS
Si acestia greu se-nseala, Ca satana le-a-nvatat Dar Hristos mereu ne-nvata Poate ai furat eeva
Niei se-ndreapta, niei se spala. Sa arunce pe barbat, Sfintii toti ne dau povata Si-ai aseuns in easa ta,
Tot pacatul ararat ss unneze-a lui povata, Ca nu este mantuire Sau tii ura ~i manie
Este pe deplin iertat. Sa nu spuna tot pe fata. Fiiril de marturisire, Pe vreun am sau pe sotie.
Nici un rau in lume nu-i Ori sil nu se spovedeasca Deci ~i voi, crestini si frati, Spune frate, spune sora,
Sa intreaca mila Lui, Ori eu diu s-o savarseasca, Pe Hristos sa-L ascultati. NlI te-ai dus la nunti, la hora?
Numai tu sa ai credinta Cati crestini din nesirntire Postul Mare a sosit, NlI te-ai dus eu gand cumva
Si sa vii la umilinta. N u merg la marturisire, Hai, veniti la spovedit! Spre-a juea ~i a te-mbata?
Unii nu se spovedesc Tot amana si tot lasa, Taina asta-i foarte mare, Si-apoi, dupa ee-ai baut,
Ca zic: «Nu pot sa-mplinesc Pana-i seoate morti din casa, De-o primesti, ai si iertare. Spune-mi sincer ce-ai facut?
Tot canonul randuit In zadar cand moartea vine Cauta un preot bun, ales, N-ai cazut in desfranare
Ce mi-l da la spovedit». Cheama preotulla sine, Si te spovedeste des. Cu vreo fata oareeare?
Altii fug de spovedit Fiindca atuneea limba lor Astazi poate mai gasesti Spune-mi, nu te rusina,
Ca-i parintele grabit, Tace-n veeii vecilor, Preoti buni, duhovnicesti, Iti pazesti tu einstea ta?
N-are vreme sa-I asculte Ca-n acele c1ipe reci Maine, oricat vei limb la, Sau traiesti in preaeurvii
Cand ei au pacate multe. De frica mortii amutesti, Cred ca nu vei mai afla. Si-n ucideri de copii?
Iar femeile pe rand De afara omul pare Stai apoi cu eapu-n jos, Sau femeie daca esti,
Le auzi asa zicand: Ca un mar frumos si mare, Ca in fata lui Hristos, Spune-mi, te sulernenesti?
«Nsam sa spun eu chiar pe toate, Dar de-aproape de-l privesti Si rosteste rand pe rand Porti cercei, inel, beteala,
La vreo manastire, poate», Numai viermi in el gasesti. Oriee fapta, orice gand. Ca sa faei la toti sminteala?
Dar se-nseala foarte greu, Asa sunt crestinii azi, Spune singur, ne-ntrebat, Raine scurte nu imbraci,
Amagind pe Dumnezeu, Mandri, falnici, parca-s brazi, Nu cumva ai injurat? Ca barbatilor sa plaei?
~i se umplu de pac ate Dar cand Yin sa-i spovedesti Mai gandeste, ia aminte, Parul, fata iti vopsesti
Cand le spun pe jumatate, Putregai in ei gasesti. Nu injuri de cele sfinte? Sau te porti asa cum esti?
Apoi cand se spovedesc, Multi sunt plini de desfranari, ' , Spune-mi tu, 0, fratioare, Spune, frate, mai postesti?
Tot pe altii osandesc: De betii, de dezbinari, Mergi in orice sarbatoare Dar la moarte te gandesti?
«Am facut acest pacat. Altii nu mai Yin eu anii La biserica din sat Faci tu zilnic rugaciuni,
Indemnata de barbat!», La Biserica, sarmanii. Sau, din contra, ai lucrat? Privegheri si plecaciuni? 16 Arhimandrit Cleopa I l ie
Mai citesti tu in Scriptura Maine, frate, postul treee,
Vreun cuvant de-nvatatura? De ee esti la suflet reee?
Sau citesti mai mult romane· Maine-i ziua Invierii,
Si invataturi profane? Unde-i taina impacarii?
Spune-mi iarasi, 0, crestine, Postul Mare s-a sfarsit,
Folosesti tu timpul bine? Tu, crestine, n-ai venit.
Sau te-nseli ea tot poporul Tot amai, mereu amai
Ascultand televizorul? Si in legaturi ramai.
Spune-mi insa ee mai faci, Postul eel de-al doilea
Miluiesti pe eei saraci? A iesit in calea tao r
Dai tu haine, paine, bani Hai acum la un parinte,
La bolnavi ~i la orfani? Nu sta rece ca-nainte.
Spune-mi to ate eu credinta Ia pe tori ai casei tale
Si eu plans de umilinta, Si pe eei cazuti pe cale.
Nu ascunde vreun pacat Un crestin dac-ai adus
Ca sa nu ramai legato E un dar pentru Iisus,
Tot pacatul mie sau mare Inca un post a mai trecut,
E un sarpe, fratioare, Tu, crestine, tot n-ai vrut
Cand tu spui cate-un cuvant Sa te spovedesti aeum
les din gura pe pamant. Si-ai ramas zdrobit in drum.
lata un sarpe in gura ta, fnsa tu nu te lasa,
Vrei sa-l scoti, dar el nu vrea. Alt post iata-n calea ta,
Este un pacat prea greu, Este al Sfintei Marii,
Spune-l, pentru Dumnezeu! Frate, hai, de ce nu vii?
Din rusine-l tainuiesti, Sade preotu-n vesminte,
Vai, de ce nu-l spovedesti? Du-te, cazi-i inainte,
E pacat ce faei, crestine, Spune-i tot pacatul tau,
Serpii toti se-ntore la tine. Domnu-i bun, satana-i diu. Cum putem intra in rai

17

In zadar te-am asteptat, Frate, iar ai amanat,

Eu in cale ti-am iesit, Tu de Domnul ai fugit.

Postul eel de-a] patrulea A iesit in calea ta.

Vine astazi negresit Gata pentru spovedit.

Domnul astazi Se-ntrupeaza, Tot pamantu-i plin de raza, Steaua uite-o colo sus

Unde S-a nascut Iisus.

Iar parintele, pastorul,

Ii jertfeste trupusorul Si-l imparre tuturor Celor vrednici din popor.

Numai tu lipsesti, 0, frate, Tot amai si faci pacate, Vino, deci, macar acum, Inainte de Craciun,

Pentru ce sa treac-asa Inc-un an din viata ta? Insa tu din nou ramai

Ca si-n postul eel dintai.

Eu te chern in orice post,

Tu imi spui: «Am fost, am fost!» Sau ma-nfrunti: «La batranete, Nu acum 1a tineretel

Am 0 viata sa traiesc, Pentru ce s-o chinuiesc?». Eu insa rna rog mereu

Sa te-ntcarca Dumnezeu.

Peste un an sau peste doi Ne-ntalnim iar amandoi: «Hai la preot, fratioare!». «Nu acurn, in Postul Mare!».

Dupa 0 vreme indelungata Ne-ntalnim ultima data. «Frate, oare te-ai mai dus La preot, precum ai spus?»,

«Cand puteam sa merg n-am fast Iar acum mai are rost?

Nu pet face nici metanii,

Rau am cheltuit toti anii»,

Nu mai trece niei 0 luna, Clopotele-n sat rasuna, Mosul Gheorghe a murit De multi ani nespovedit.

lata, frate, cum murim, Daca nu ne spovedim;

Si acel ce astfel moare Nu mai are-n vee! iertare.

Cac: Hristos asa ne-nvata Si toti sfintii dau povata, Cum cil nu e mantuire Fara de marturisire,

18

Arhimandrit Cleopa Il ie

DESPRE FILM, RADIO $1 TELEVIZOR

Nu e diu televizorul, Ci e fl3.U ascultatorul, Dad rau 11 foloseste

Si rau vremea-si cheltuieste,

De-i filmul folositor, Cel de la televizor, ~i de stai lael putin

Nu vei merge-n iad si-n chin.

Dar de-i filmul imoral, Cu-aratari urate chiar, Acolo n-ai ce cata

Si niei 0 clips a sta.

Caci in ochi primesti venin Si ispite multe vin, Ganduri rele-apoi primesti Si de la credinta ratacesti.

Nu pierde vremea la film Ci'i vei merge-n iad ~i chin Si n-ai sa mai gasesti iar Vremea ce-o pierzi in zadar.

De-ti place televizorul, Radio sau casetofonul Care-ti gadila amorul

De nu mai poti fi eu Domnul,

Aeestea te due in foe Si vei arde-n ace! Ioc,

Nu in foe cu lemne-aprins, Ci In focul eel nestins.

Nu pierde vremea, crestine, Pe la joe si pe la filme, C-ai sa plangi odata amar, Dar va fi plansu-n zadar.

De pui radio 8a-ti cante, Pentru ca sa te-nfierbante La distractii si la ras,

Sa stii ca te-asteapta plans.

Sa nu-ti placa joe si ras Ca vine vremea de plans, Ca n-ai in veci a trai

Si mereu a chefui.

Cand dincolo vei pleea Si la judecata vei sta, Cu totii iti vor arata Ce-ai lucrat in viata tao

Stai la film §i te distrezi Ca acolo multe vezi - Jocuri §i destrabalare

Si indernn spre desfranare.

. I

Cum putem Intra in rai

19

Dar sa stii, aeestea toate Se zic fapte desfranate, Se zie vederi imorale Ce te due la desfranare.

De ce uiti ca vei muri Si-n pamant vei putrezi Si va veni vremea odata Ca sa stai la Judecata?

Si atunei, 0, vai si-amar, Ai pierdut vremea-n zadar Ca ai trait in des:fatare

Si in fapte de pierzare.

Acum te vei osandi Si-n veci te vei chinui, Unde e vai ~i suspin

$i al iadului riiu chin.

Zis-a Domnul Cel prea bun: «Vai de cei ce rad acurn,

Ca vor plange tare-atunci, Cand vor merge-n grele munci».

lara tu, frate crestine, Razi si petreei pe la filme Care te-ndeamna la rau

Si manii pe Dumnezeu.

Ti-ai luat televizor, Radio si easetofon? Apoi vezi, frate crestine, Sa le folosesti in bine.

Dar daca le folosesti Cu scopuri satanicesti, Pentru a te distra eu ele $i a invata eele rele,

Sa stii ea ai luat in casa Moartea, care-i eu 0 coasa Sa te duca-n munca grea De unde nu vei scapa.

Ca singur ti-ai cumparat o masina de distrat, Prin care sufletul tau

Se deprinde tot la rau.

V rei mereu sa te distrezi, Pe Domnul sa-L intristezi; Fad mereu ce este rau

Si manii pe Dumnezeu.

Asculta, frate crestine, Vreau sa te invat de bine; Tu de-acestea sa ai stire Ca sa-ti castigi mantuire

$i sa faei tot lucrul tau Spre slava lui Dumnezeu. De e film folositor

Si de suflet ziditor,

Acolo de zabovesti Inca nu te pagubesti, C-ai vazut si-ai auzit Lucruri ce ti-au folosit.

20 Arhimandrit Cleopa Ilie Cum putem intra in rai 21
Iar de-i film vatamator, Ca acestea-s stricaciune, Cum se cade sa traiesti Moleseala si somn tare
Radio sal! televizor Umbra si desertaciune De vrei sa te mantuiesti Sal! ganduri de tulburare;
Ce-ti arata si iti spune Care ne due la pierzare Sau s1Hi ajute Dumnezeu Ti se prind oehii de somn,
Numai de dis si de glume, Si la muncile amare. SiHi mantui sufletul tau. Casti, de parca nu esti om,
De acelea tu sa fugi Asculta, fratele meu, Distractiile lumesti Ori vine manie mare
Ca sa scapi de grele munei. Si nu pierde vremea rau, Din suflet sa le urasti Si te seoate din rabdare
Caci de stai, fratele meu, Pe la filme, pe la joe Ca nu poti crestin sa fii Ca sa curmi a te ruga
Sa stii ca faci foarte rau. Si la jocuri de noroe. Daca de-ace lea te tii. Si in pat a te culca.
Tot ce cu ochii privesti ~a aeeste rele fapte De-ti place easetofonul, ~iiei vrajmasul eel prea ran
Sminteala- ti agonisesti Iti due sufletulla moarte, Radio si televizorul, Iti lupta sufletul tau
Care, frate, nu uita, Due la focul eel nestins Cand iti canta eele rele Sa-ncetezi a te ruga
Te va duce-n munca grea. Care nu-i eu lemne aprins. Ca sa te distrezi cu ele Sl pe el a-l supara,
pavid proorocul spune Asculta, fratele meu, J Sa fii bine-ncredintat Si de vrei a te ruga
Intr-o sfanta rugaciune De te temi de Dumnezeu, Ca esti foarte inselat Trebuie mult a te lupta,
Si plange catre Dumnezeu Nu sta-ll zi de sarbatoare Si de rai te vei lipsi Ca eel ee se roaga treaz
Ca sa-l pazeasca de diu La film si televizoare Si eu moarte vei muri, Se face mare viteaz.
Sa nu vada stricaciune Ca sa te distrezi vazand Ca aiei te veselesti Iar de vrei, fratele meu,
Si tot ce-i desertaciune. Si orchestre ascultand, I Si la cer nu te gandesti Care crezi in Dumnezeu,
Si chiar noua ne arata Ca de esti un bun crestin, Unde sfintii praznuiesc Sa cunosti ~i tu odata
Cum s-avem viata curata. Trebuie sa scapi de chin. Si pe Domnul II slavesc, Viclenia lui sireata,
Sa luam aminte, frate, Mergi la biserica, mama, Vrei sa stii, fratele meu, Deschide televizorul,
Sa avem ganduri curate, Care prin clopot ne cheama, j Cum te insealf cel rau? Radio sau casetofonul
Ca oricat am auzi, Sa auzi sfinte cantari, ) Asculta ce am sa-ti spun Si pune-le ca sa-ti cante
Am gusta si am privi, Sa vezi sfinti ~i lumanari, Ca va fi un sfat prea bun Sau sa vezi acolo multe
Sa le socotim prostii, Sa te-nchini pe Ia icoane, Stai un ceas Ia rugaciune Si-ai sa vezi cum sornnul pleaca,
Basme doar pentru copii. S-auzi sfintele canoane, Si-ai sa vezi ce moliciune Moleseala cum alearga,
S-avem sufletul curat, Sa auzi prediea toata, Pe tine te va cuprinde Fuge mania cea mare
Spre Dumriezeu indreptat. Ca sa stii si tu odata De-ai putea dormi oriunde, Ce vine la inchinare 22

Arhimandrit Cleopa ll ie

$i truda se risipeste Si lenea nu zaboveste

$i poti sa stai nopti intregi La cantece si la segi,

Tot la cantece ~i glume Si la eele ce-s pe lume, Ca ~i la alte povesti,

La dansuri sa tot privesti.

Nici 0 moleseala-atunci Nu te-ndeamna sa te eulei, Niei 0 truda cat de mare Nu te-ndeamna la euleare.

Nu mai pierzi rabdarea-atunci Ca de la filme sa fugi

Sau sa lasi televizorul

Ca te chinuieste sornnul.

Ca stie eel nevazut

Ca acesta-i timp pierdut, Stie dracul eel viclean Ca tu esti am pamantean

$i ca ai sa mori odata Si vei sta la judecata

Sa dai seama ce-ai facut Prin viata cum ai trecut.

DESPRE TUTUN

In cele ee am sa spun Voi vorbi despre tutun, De tutunul blestemat Ce pe lume a-nselat,

Multi aeum de raul plae Beau tutun ~i trag tabac Ca-i indeamna dracu-n gand Cum sa le faca pe rand.

Caci el vrea sufletul lor Sa-I arunee in euptor,

Nu-n cuptor eu lernne-aprins, Ci In foeul eel nestins

Caci ei vor tot fum si foe Si de suflet i~i bat joe,

$i daea.ll~a voiesc

Apoi focul mostenesc.

In veei ei se vor munci In veei se vor ehinui, Caci eu foe si fum acum Ei calatoresc pe drum.

Si-an luat tovarasie Focul in calatorie, Tigara ~i tabaehera

Ele Ie sunt mangaierea,

J

Cum p u te m. intra in rai

23

Ca le place a fuma

Si banii pe foe a-I da,

Si eu banullor muncit hi cumpara foe cumplit.

Caci tutunul cumparand Si tigari mereu fumand, Osandire-si pregatesc

$i gheena 0 mostenesc,

Spune-mi, omu1e nebun, De ce dai banii pe serum? De ee arzi banii pe foe

$i de tine iti bati joe?

Tu muncesti pe-un ban aeum Si-l cheltuiesti pe tutun. Oare ce folos tu ai

Csnd banii pe foe Ii dai?

Pentru ce eu bani aeum Cumperi otrava si fum? Sanatatea tu ti-o pierzi $i viata tu ti-c scurtezi.

Asculta, frate crestine, De ai fi tu orisicine, Pentru ce fumezi tutun

Si prefaci banii in serum?

Spune-mi folosul ee-l ai Cand banii pe foe Ii dai, Gura ti-o prefaei in iad $i nasul tau in hogeag.

Stiind Insa Dumnezeu

Ca fumatul nu e rau,

Un hogeag ti-ar fi facut In urechi sau chiar In gat,

Ca pe-acolo nor sa iasa Si fumul sa-l risipeasca, Care-l tragi tu din tigara Si pe nari 11 dai afara,

Nor de fum si rea putoare, De otrava si duhoare,

De nu pot altii sa stea

$i sa mearga-n urma tao

Omule, de ce fumezi? Oare tu nu vezi ce pierzi? Banii tiii ii risipesti

Si trupu-ti imbolnavesti.

Cu puturosul tau fum Afumi oamenii pe drum Si ii faci ca sa tuseasca, Sa stranute, sa vorbeasca,

Ca tu esti un am nebun, Ca iti place foe ~i fum, lara ei nu pot rabda Duhoarea din urma ta

Si te blestema mereu Ca le faei un mare rau, Le strici aeruI eurat Cu otrava de fumat.

24

Arhimandrit Cleopa Ilie

Dad. tu nu mai simtesti Otrava ce 0 primesti, Tu pe altii otravesti

Si foarte ii chinuiesti

Cu putoarea eea prea rea Ce lese din gura tao

Caci nu 0 pot suferi

Si incep chiar a tusi,

Caci otrava de tutun Care tu 0 bei acurn Poate odata 0 vei simti Si foarte te vei cai,

Istoria ne povesteste

Si asa ea ne vorbeste Ca-nainte de potop Omului ii era diu de tot,

Ii venise veste mare,

Ca un semn de incercare, Peste lumea cea de-atunci, Ce era un semn spre munei,

Caci beau apa fiecare, Apa flira de-nfranare. $i ei oriunde mergeau, Hrll apa nu plecau.

De erau ei lucratori Sau de erau dilatori, Tot apa la ei luau

$i nu se mal saturau.

Potopul cand a venit, Cu apa i-a prapadit, Cu apa i-a inecat,

De apa s-au saturat.

Scriptura ne spune clar ea potopul va fi jar,

Nu potop eu apa aeum, Ci potop eu foe si serum.

Scriptura ne spune dar Ca potop va f cu jar

Si atunci cei ce fumeaza $i de foe nu tncctcaza

De fum se vor satura $i foeul ii va manoa, Caci focul ei au iubit

$i cu fum s-au multumit,

Tigara nu au lasat

$i eu fum s-au parfumat, Caci fumul tutunului

E parfumul dracului,

Tigara ei au iubit,

FUllU] din ei a duhnit, Curat n-au vrut sa traiasca Cain rai sa se-odihneasca,

Asculta, frate crestine, Intelege si fli bine

N u fuma tutun mereu

Ca-i pacat si-i foarte greu.

Cum p ut e m intra fn rai

25

Acest pacat blestemat Multa lume-a vatamat Cu boli ~l eu sad'ieie Si cu-a iadului. urgie.

In fabrici si 111 uzine, 10 birouri si camine,

In tramvaie si vagoane, Pe vapor si-n avioane,

In restaurante mari,

In bloeuri de locatari, Pe campii ~i pe ogoare $i la loeuri de distrare,

(

Blestematul de tutun Face sa miroas-a fum,

Caci oamenii acum in pripa Nu mai pot tara de pipit.

De te duei si-n alta tara Dai de fum ~i de tigara,

Si acesta, cum ti-am spus, Po ate fi un sernn de sus

Ca oamenii adora focul Si le va veni sorocul, Cand focul ce lJ iubesc $i de care se slujese

o s-aprinda lumea toata $i-o sa-i sature odata De fum si de foe nestins Care ei si l-au aprins.

Omule, nu mai fuma Cii-ti pierz! saniitatea ta, Banii tai ii cheltuiesti

Si boala-]i agonisesti.

Aduni boala ~i pacat

Si de rai te-ai departat, Ca iti place foe ~i fum Care te muncesc aeum,

Iar in veacul vii tor

Vei ardc ca-ntr-un cuptor Nu un an, nici zece chi at', Ci vei sta vesmc in jar,

Nu uita eft esti crestin,

Ca te-asteapta iad $i chin, Dacf tutunul iubesti

~i nu te mai pocaiesti.

Vai de parintii cei rai Ce lasa pe fiii sai

Sa se-nvete a fuma Si bani pe ligari ada,

Ca foarte se vor munci Si-n iad se vor chinui, C-au lasat pe fiii sai Sa se faca niste rai.

Trebuiau sa-i sfl'ltuiasca Si aspru sa-i pedepseasca Atunci cand tigari fumau Si pc Dornnul mtristau.

26

Arhimandrit Cl eo p a l l ie

$i de-i pedepseau atunci, l-ar fi seos din grele munci, l-ar fi facut crestini buni Si-ar fi luat ~i ei cununi.

De ti-ai cumparat lulele Ca sa bei tutun cu ele,

Sa stii c-ai adus in casa Moartea cea mai fioroasa,

Caci luleaua blestemata Are sa te-aprinda odata Cu otrava si eu serum, Inea si miros de fum.

Si stomacul si plamanul Ti le va strica tutunul, Dintii tai rau au sa cada Si-ai sa ramai ea 0 baba.

Ca 0 baba blestemata, Prea urata si coltata, Nervii tai se vor toci Si la cap te vei tampi,

Iar otrava de tutun

Te va face rau din bun; Nsai sa mai fii sanatos, Ci urat din om frumos.

Sa stii ca vei sarac], Mai devreme vei muri, Caci otrava de tutun Ti-a luat ce ai mai bun.

Sanatatea ti-a luat, Mintea ti-a intunecat, Zilele ti le-a scurtat, Sufletul ti I-a patat.

Daca nu te hotarasti De pacat sa te caiesti Si de nu te vei grabi Curat ate spovedi,

Blestematul de pacat

Ce l-ai facut din fumat Te va duce-n foe si chin Si-n a iadului suspin.

STIHURI IMPOTRIVA FUMATULUI

De ti-i dat sa mergi la drum, Te sufoei de-atata fum.

Nu e fum de lumanari,

Ci e fum de la tigari.

Nu e fum de la uzine,

Ci din gura ta, crestine. Nu e fum de la vuleani, Ci din piepturi de tarani,

,
i Cum p u t e m intra !n r ai 27

Caci acum vezi peste tot In birouri de te duci,
Oarneni mari, copii de-un cot. Nu stii incotro s-apuci,
Tincri, doamne si batrani, Valuri vinete de fum
l.ucratori, saraci, stapani, Repede te scot in drum.
Sanatosi ~i suferinzi, Sau de intri in vreo cas a
Calatori, orfani, flamanzi, Vezi tigarile pe masa,
Toti tragand fumul eel rau, Caci tutunul blestemat
Suparand pe Dumnezeu. Este astazi mult cautat.
Oare-aceasta ee sa fie, Copilasii eei cuminti
J Ce pacat si ce urgie? Se aprind de la parinti,
i Caci crestinii de acum $i de miei ei se invata
Vor mai mult sa zaca-n fum? Cu asa fel de povata.
Au trei lei prin buzunari Cand se due apoi la scoala
~ i Ii tin pentru tigari, Ei mai mult fumeaza-n fala,
lar femeile in casa Caci vad domnul profesor
Nsau ee pune azi pe masa, Cum fumeaza-n fata lor.
Dimineata cand se scoala Ba fumeaza si-n armata
Nu se roaga, niei se spala, Ca-i apuca dar de tata
Pun in gura 0 tigara $i mai zie cii se calmcaza
$i grabiti se due afara. Atune! cand se encrvcazs.
Doi crestini de merg la treaba Si la lucru pe ogor
Asta intai ~i-ntai se-ntreaba: Tin tigara-n gura lor
«N -ai uitat sa iei tutun?» Si oriunde soar afla
Si-apoi alte vorbe-si spun. De tigari nu soar lasa.
De te duci cumva-ntr-o gara Ori in casa, ori la masa,
Ii auzi: «N -ai 0 tigara?». Ori in gara, ori afara,
De voiesti sa mergi in tren, De tigari nu se lipsese,
Te sufoci ca-ntr-un inferno II ele calatoresc. 28

Arhimandrit CZeopa ll ie

Intalne~ti in orice loc Numai fum, tutun §i foe $i tigari prin buzunari Ca sa scoata fum pe nari,

Acest foe ne spune multe Tnsa cine sa le-asculte?

In curand el se va-ntinde Tot pamantul va cuprinde.

J udecata cea de-a poi ,

Vai, se-apropie de noi!

Noi nu ne-ngrijim deloc, Singuri vrem sa ne dam foe.

Azi mai multi dau «liturghie» In colt la tutungerie,

Unde-n loe de lumanari

Rand pe rand aprind tigari.

Chiar §i-n sfinte sarbatori Multi fumeaza deseori

Si cu gura intinata

Vin la slujba, cateodata.

Dar pacatu-i ~i mai greu In fata lui Dumnezeu,

Ca nu vor sa-l paraseasca, Nici macar sa-l spovedeasca,

Unii spun cu-adevarat

C-a fum a nu-i un pacat, Caci nu spune In Scriptura Sa nu porti tigara-n gura.

Pentru asta si pas tori Vezi fumand adeseori

Si smintesc saraca turma Ca in vremea de pe urma.

Altii cata sa fumeze

$i prin fum sa se calmeze De nevoi ~i de necaz, Precum cred atatia azi.

Unii se-nciipataneaza

$i mcreu mai mult fumeaza. AlPi zie din necredinta;

«l-as lasa, dar n-am vointa!»,

lata cum graiesc crestinii Tot la Iel ca ~i paganii. msa aceia n-au 0 lege

Ca sa cada-n radclcgc.

$ i iata cum poporul

Si-a uitat Mflntuitorul. Nu-L iubeste, 1111-L asculu Ba mai mult, il ~i insulHl.

Tabaehera ~i tutunul

Nu lipseste nici la unul, Dar la piept 0 Stlntrl .rucc Nicidecum nu poatc duce.

Ce raspuns vei da, creatine, Ca de Cruce ti-i rusinc, Dar de fum si de tutun

Nu te lasi de el nicicum?

Cum putem intra En r ai

29

Pieptul tau 11 faei cuptor Si de cancer purtator, Gatu-i cos rau innegrit, Gura loe prea imputit,

Te-ai facut ea un hogeag, Nimanui nu-i mai esti drag, Zi ~i noapte tot tusesti, Spune-mi, cand te pocaiesti?

Buzele W sunt parlite, Degetele- ngalbenite, Limba ti s-a-nvinetit, Ochii ti s-au inrosit,

Mana ta eea afumata, Niciodata nu-i curata.

0, de-ai face atatea eruci Cat de des la gurii 0 duci!

Hainele iti miros greu, Oamenii te rad mereu, Fiii tai te ocarasc,

Toti din jur te ocolese.

Iar femeia zi si noapte, Lacrimand iti spune-n soapte: «Las a, omule, fumatul,

Da-I de-acum la neeuratul.

Numai de fumat te tii, La biserica nu vii,

De mult nu te-mpartasesti, Ai sa mori precum traiesti!»,

0, crestine! 0, crestine! Fie-ti mila aeum de tine,

Nu te-ai saturat de fum? Spune-mi, ee gandesti acum?

Te indemn din nou ~i eu:

Lasa-l, pentru Dumnezeu. Esti bolnav si-mbatranit Trupul ti-i tare slabit,

Zilnic tot oftezi ~i gemi,

Dar de moarte nu te temi? Spune drept, sa nu rna minti:

Cat mai tii tigara-n dinti?

Hai asculta pe Hristos Si traieste eu folos.

Fii mai bun, mereu mai bun, Si te lasa de tutun.

Gura ta este curata,

Nu 0 mai spurca vreodata, Caci cu dansa tu primesti Tainele cele ceresti.

Trupul tau este sfintit, Caci eu Domnul esti unit, Astfel nu-l mai imbata Cu tutun in viata tao

Sanatatea e un dar, Nu 0 cheltui-n zadar, Caci tutunul iti aduce

Tuse, cancer si-apoi ... cruce.

30 Arhimandrit Cleopa Ilie Cum putem intra En rai 31
Timpul care il traiesti, Timpul eare-l prapadeai In Sfanta Scriptura serie El pe draei Ii veseleste,
Pentru ee il prapadesti? Cu tutunul cand fumai Ca Noe a sadit vie, Pe ingeri tare-i mahneste.
Foloseste-l cat mai bine Tine-I pentru rugaciune, Via sa 0 a lucrat Din aburii eei de vin,
Pentru suflet, 0, crestinel Pentru orice fapte bune. Si de rod s-a bueurat. Omul nu mai e senin.
Nu te mai juca eu foeul, De vei vrea sa rna asculti, A facut din struguri vin Aburii eei de alcool
Ca maine va arde-n tot loeul, Vel trai ani ~i mai multi, Si s-a imbatat deplin, II lasa pe om ~i gol
EI va mistui pamantul Vei avea si sanatatc Iar dad s-a imbatat Gol de lumina ~i har
Cum a spus Hristos-Cuvantul. Si iertare de pacate. El pe Ham l-a blestemat. Si de-ntelepciune chiar,
Du-te deei 1a spovedit, Iar de nu vei aseulta, Si asa de la betie Ca tot asa a patit
Fa-li canonul randuit Domnul te va judeca. Rele-au inceput sa vie. Si aeel preaferieit
Si cand 11 vei implini Cine te va scoate-atunci Tot asa si noi patim Care de foc a scapat
Te vei ~i impartasi. Din aeele grele munci? Daca ne-mbatam de vin, Si-n Sigor a alergat.
Banii care tu i-ai dat Roaga-te lui Dumnezeu Ca de la betic, frate, Dar acolo s-a-mbatat,
Pe tigari cand ai fumat Sa-~i reverse Duhul Sau, Vin rautatile toate, Pe Dumnezeu a uitat,
Da-i acum la cei saraci, Sa te faci de azi mai bun, Vine sfada ~i bataia Mintea i s-a-ntunecat
Cu Domnul sa te impaci. Sa te lasi ~i de tutun. Si pacatele eu droaia. Si-a :facut mare pacat.
Vine ura pentru sot, Cine vrea ca sa cunoasca
DESPRE BETIE Despartire si divert; In Scriptura sa citeasca
Vine ura intre frati Si de-acolo va-ntelege
Si-ntre eei necununati, Ca eel beat nu are lege.
Noe a fost in neamul sau Ca Dumnezeu I-a pazit
Un ales de Dumnezeu, $i cu dar l-a harazit De-ti place rachiu sau vin Spaima mare el nu are,
Caci numai el a scapat Pe-acel om ce eu credinta Si din ele bei din plin Merge grabnic la pierzare,
De potop neinecat, I-a slujit cu s.arguinta. Sa stii cii asta-i pierzare De rusine el nu stie
$i este cadere mare. Din blestemata betic.
Potopul eel infricosat Dar aeest om minunat
Pe Noe n-a inecat, A fast ~i el inselat. Om tu nu mai poti sa fii Omule, fugi de betic
Fiindca nu a fast In stare Sva-nselat :fara sa stie, De te tii tot de betii, C-ai sa eazi in saracie,
Pe eel drept ca sa-l omoare. Cazand in mare betie, Ca cine betia iubeste Ai s-ajungi de ras in sat
Pe Domnul nu-L mai primeste. Si-o sa cazi in greu pacat. 32 Arhimandrit Cleopa Ll ie Cum putem intra in rai 33
Caci omul care se-mbata A uitat si de rusine lara dracu-n chip de om Caci se face cu 0 mutra
Are mintea-ntunecata, Ca se spurca ca un caine A-ntrebat pe sfantul om: Ca maimuta cea urita:
Vederea lui a slabit, Ziua mare ehiar In drum, «Vrei via ta sa tina Oehii i se-nvinetesc,
Ochii s-au impaienjenit Ca un om tare nebun. Si Sa aiba radacina? Obrajii se incretesc,
Vrea sa mearga singurel, Iar de este-un gol pe drum Asculta ce am sa-ri spun Apoi barba se-ascuteste,
Dar toate se-nvart cu el, Sau vreo apa, vreau sa spun, Ca Iti dau un sfat prea bun, Frumusetea-i se-ofileste.
Se clatina foarte tare, EI adesea cade JOS Tu grabeste-te de strange Si-ajunge omul betiv
Nu poate merge-n picioare. Ca la trei litri de sange ,
Chiar si In parau glodos. Alcoolic definitiv
Vrea el sa incerce-a merge Nu-I cunosti in ziua mare De leu, de pore, de maimuta Sa semene-n viata lui
Sprijinindu-se-n toiege, De-i cutare sau cutare, Si-I pune-ntr-o cutiuta. Cu animalele, ti-o spui,
E nevoie de-ajutoare Nu-J mai cunosti chiar deloc Si apoi pe radiicina A carer sange s-a strans
Si de straine picioare, Cil. s-a facut ca un pore, Pune aceasta medic ina Si-a prins vita ce s-a uns.
Ca sa-l duca la camin Tavalindu-se-n norai, Care eu te- nva] pe tine Vai de casuta aeeea
C-ale lui nu il mai tin. In apa si in gunoi. Ca va prinde foarte bine, Unde a patruns betia,
Parca-ar fi paralizat, Nu mai intelegi deloc, Vita ta si va radi Ca acolo-i jale mare,
Nu mai are minte-n cap, Daca-i om sau dobitoc. Si foarte-ti va foiosi». Plangere ~i tulburare.
Vede bolovani in cale Iar de-ar trece apa mare SiN oe asa facand, Acolo e saracie,
Si ii par ca sunt canale, Peste-o punte oarecare, Via lui s-a prins curand, Sfada mare, galagie,
Peste umbre mereu sare, Primejdie mare-l pazeste Din aceasta povestire To]i se cearta ~i se bat,
Socotind ca-i groapa mare. Sa nu cada sa se-nece N oua ni se da de stire Femeie, copil, barbat,
Ca prin ceata mai zareste Dupa cum multi au patit Ca omul cand se imbata . Blesteme si-njuraturi,
Pe acei ce-i intalne~te. Ce betiei au slujit, Ca leul racneste-odata, Ura mare-n cautaturi,
Vorbeste singur eu dracul C-au murit nepregatiti, Ca un pore apoi vorbeste Frica-i euprinde pe toti,
Ce i-a ametit rau capu!. Fiira a fi spovediti, Cade jos, se tavaleste, Se ascund ca niste hoti.
Tot vorbeste $i lnjura, I o poveste spune-asa: lara cand imbatraneste Nu mai e respect In fapte,
Ii curg balele din gura, Noe vie cand siidea Si betia Il robeste, Nu mai e sinceritate,
Se sfadeste eu eopacii in pamant nu se prindea Nu mai e stapan ~i damn Nici dragoste sau dreptate,
De rad de el ~i dracii. Si mereu ea se usca. Nu mai seamana a om, Scarba mare e in toate 34

Arhimandrit Cleopa Ilie

Cum putem intra fn r ai

3S

Nu mai e compatimire, Liniste ~i fericire. Intelegerea s-a dus,

Nu mai e pacea de sus.

Din tot locul rele cad, Casa s-a facut un iad.

eel betiv chiar de munceste, Toti banii si-i cheltuieste,

Chiar a luna de-a muncit, Toti banii i-a cheltuit. Intr-un ceas el cheltuieste Tori banii care-i munceste,

Uita ca are copii,

N evasta si datorii, Care-asteapta ca sa vina Si sa-i vada cum suspina

Cum necazul ii apasa Ca n-aduce bani in casa. E] se-ntoarce seara beat, Manics si suparat,

Blestema mereu din gura, Ameninta si tot injura, Ca toti sa taca chi tic

Si sa nu-i ceara nimic.

Toti raman inmarmuriti, Amara!i si necajiti,

Le curg lacrimi pe obraz, Rabda foame ~i necaz.

STIHURI IMPOTRIVA BETIEI

Caci betivul ce-a rnuncit La bufet a cheltuit,

Iar dee si furnator

Si mai are-un banisor

Multe patirni sunt in lume Care au sau n-au un nume, Dar a parte dintre ele

Sunt grozav de mari ~i rele.

Si pe-acela ell-a dat $i tigari a cumparat. $i uite a~a a facut Ca toti banii i-a baut

, ,

Dintre-acestea un pacat Pre a urat si blestemat Este patima betiei

, ,

Pierzatoarea curatiei.

l-a baut §i i-a fumat Si nimic n-a adunat Pentru casa si copii, Ba $i aIte datorii.

Multi in fiecare an

Mor pe mare ~i ocean, Insa multi lipsiti de har Se ineaca in pahar.

Omul cand s-a imbatat Seaman-a caine turbat Ochii i se inrosesc, Creierii i se-nvartesc,

Insusi Noe ca parinte N -a gresit mai inainte, Insa cum s-a imbatat, A facut un greu pacat,

Ii curg balele din gura, E urat la cautatura,

Ca un diavol tntrupat, Asa e si omul beat.

Apoi Lot eel pomenit In Sodoma s-a pazit Sa nu cada in desfrau Inecat de-al lumii rau,

Dar va veni vremea odata Ca sa stea la judecata,

Sa dea seama ce-a facut Cu timpul ce l-a pierdut.

Insa dupa ee I-a dus Ingerul, in munte sus, Cand Sodorna-n foe ardea Lot pe munte se-mbata,

Si-a cazut in desfranare Lot eu fiiea eea mai mare. Vai, ee pati mi, ce urgie Izvorasc chiar din betic!

Pentru asta, frate drag, Mult as vrea eu sa te trag Cu indemnul, pe cat pot, Ca sa nu cazi ca ~i Lot.

Azi mal rnult ca aWidata Multa lume se imbata, Caci satana singur stie Cati ca~tiga prin betie.

Mai ales la sarbatori

Beau crestinii pana-n zori, Cheltuind tot ce aduna

Cu sudoare intr-o luna.

Cel betiv e ca 0 fiara, Cearta, bate ~i ornoara,

Face glume, rade-njura, Nu-i stapan pe tmp, pe gura,

Este plin de desfranare, Cade jos in drumul mare, N-are-un ban In buzunar, Caci 11 da la carciumar.

36

Arhimandrit Cleopa I l i e

Cum putem intra in r ai

37

N-are pace niei in casa

Ca n-are paine pe masa, N-are-o haina buna-n spate, Nu are niei sanatate,

Cu veeinii diu traieste, Cu sotia se sfadeste, Pe copii mereu ij bate, Si se umple de pacate.

Cand se culca, cand se scoala Geme-ntr-una plin de boala, Ce-i ramane din betie

Da apoi la farmacie.

La biserica nu vine

Nici macar ca sa se-nchine, Apoi nu se spovedeste Pana cand imbatraneste.

Nici la Sfanta Liturghie Nu vine din copilarie, Doar atat, la Inviere, Vine pentru recreere.

Cand e Ziua Domnului El se-asterne somnu!ui Pe motiv ca a muncit Sase zile si-a trudit.

Mai tarziu, pe dupa masa, Nu mai poate sta in casa, Intra-n carciumi si bufete Si bea vin pe indelete.

Iar femeia lui, saraca, Plange acasa, ce sa faca? Nsare-un ban macar sau doi, Doar 0 casa de nevoi.

Nu-ti face casa pravalie

De desfrau si de betie,

Nu-ti da cinstea de crestin Pe-un pahar mai mult de vin.

Doi copii se due la scoala, Cei mai mici abia se scoala, Toti cer haine $i mancare, Jar sarmana mama n-are.

Locul eel mai blestemat Este carciuma din sat, Caci acolo neeuratul

Ne invata tot pacatul.

Gardu-n jur abia mai sade, Un perete-aproape cade, Pe deasupra iata, ploua, Cand sa-l faca cas a noua?

De aeeea, cat traiesti, Carci uma s-o ocolesti, Fa un bine dad faei, Miluind pe eei saraci,

Caci betivul ei barbat

E de ras la tori in sat, Tot castigul de la munca Pe la carciumi il arunca.

Domnul moare pentru tine, lar tu bei si joci, crestine? Domnul, iata, bea otet,

Tu ee cauti pe la bufet?

Pentru asta ea se roaga Domnului 0 viata-ntreaga Ca sa-l scape pe barbat De-un asa cumplit pacat.

Cand e zi de sarbatoare Nu cata intai mancare,

Nici la carci umi peste drum Nu intra cum intri-acum.

Cei mai multi ins-au murit Tot asa cum au trait

Si-au ajuns In foe nestins Care-n veei ramane-aprins.

Ci eu suflet intelept

Mergi pe drumul eel mai drept La biserica din sat

Unde-ntai te-ai botezat.

Clopotele cand te cheama De nimie sii nu til seams, Vin' la Sfanta Liturghie Cu eopii si eu sotie.

Dupa ee te-ntorci acasa

Si te-asezi eu toti la masa, Te indemn sa le vorbesti Cele sfinte, nu povesti,

Iar de-ti vine vreun vecin, Nu te-ntinde 1a mult vin, Ci mai bine sa-l hranesti Cu cele duhovnicesti,

Astfel daca vei trai, Bun sfarsit vei dobandi Si cu Domnul vei cina Intru-mparatia Sa.

DESPRE JOe

Frate, tu esti templu sfant, Esti un Inger pe pamant, Nu te face vas spurcat, Rob al celui necurat.

Dad vrei iadul sa-l vezi, Mergi la joe si-acolo sezi, Aeolo tu vei vedea

Fe! de fel de 1ume rea.

Vin acolo, yin eu totii

Ca sa vada bora mortii.

Se aduna mie si mare Spre-a lor vesnica pierzare.

38

Arhimandrit Cleopa ll ie

Cum p ut em intra fn rai

39

Vin bogatii, yin saracii, Ca mereu Ii silese dracii Ca sa vina-n numar mare Ca la mare sarbatoare.

Urla muziea in sat, Crestinii toti au turbat, Fug, alearga toti la joe, Pare-ar fi goniti de foe.

Merg boierii, merg taranii Ca sa le cante tiganii, Toti se due lara zabava

Caci \,i cheama draeii-n graba.

Intra-n hera, sar ea tapii, Bat din gura ca satrapii, Tineri eu ochi de erete Se uita piezis la fete.

Altii eu glasuri mai tari Indeamna pe Iautari

Sa. manuiasca arcusul, Sa Ie zica jucausul.

Uni-s beti, altii fumeaza, Alti; ca si caii necheaza, Unii urla chiuind,

Altii joaca tropaind,

S-a Incins hora satanei, Zie mereu eu zor tiganii, Zie din flaute, bat in tobe, Sa iasa bine la probe.

Caci tiganii eei balta!i Vor sa fie laudati

Ca sunt lautari vestiti $i nu-s degeaba platiti.

Dar crestinii de aeum Au iesit eu toti-n drum, Fumeaza, taifasuiesc

Si la bufet navalesc,

S-a aprins hora eu foe, Sar ell totii, canta-n joe, Acum toti au transpirat, De joe s-au infierbantat.

La biserica din sat

Prea putini s-au adunat, Dar la carciurna, la joe Nu incap, nu mai au loco

Diavolii eei nevazuti, Cei necurati ~i urati, Cu biee ~i eu bastoane Ii Iovese peste eiolane.

Preotul 1a randul lui

Ar sluji, dar n-are cui, N-are pe cine sa-nvete, N-are cui sa dea povete,

Ca sa sara cat mai tare, Spre-a lor vesnica pierzare, Si prin joeullor turbat

Sa cada-n iadu-ntuneeat.

Caci crestinii de aeum Stau la er§.~ma peste drum, Merg 1a baluri ~i la targ,

Si la petreeeri se strang.

Iar ingerii lor plangsnd Ii parasesc suspinand

Ca nu pot sa mai priveasca Hora eea sataniceasca.

Hora dracilor e scoala Ea pe totiti da in boala, Ea da railer povata

Si pe toti rau li invata,

Nu pot privi pe crestini Care s-au facut pagani Caci pe draei ii vesel esc Si pe Domnul II mahnesc.

La furat si la betie

~i la spureata curvie, Sufletele si le spurca

$i in iad singuri se-arunca,

Suna c1opotul eel mare, Azi e zi de sarbatoare, Astazi preotul slujeste, Liturghia savar~e~te.

Cine In joe a intrat Sufletul ~i l-a spureat Cu cuvinte si eu ras, Cu fapte bune de plans.

Cine In joe a intrat, A vand s ufletul eurat, Acasa cand a venit Are sufletul manjit,

Are sufletul in chin, Plin de-al iadului venin, Caci pe trup a desfatat, Si sufletul ~i l-a patat.

Nu mai are mintea-ntreaga $i nu poate sa-nteleaga Cum de este tulburat

Si-n ce lanturi s-a-ncurcat.

Caci se vede strans legat De pacatul eel spurcat, Care it robeste tare lnspre vesnica pierzare.

Vai de eei ce sar in joe Ca-i asteapta iad si foe. Cei ce azi la joe s-au dus Ii asteapta foe si plans.

Cei ee merg noaptea la baluri Si se bat si fae scandaluri

Cu draeii vor fi munciti

Si in veei prea chinuiti,

ea draeilor au urmat Si pe Domnul au las at, Pe ingeri i-au necajit Si de rai s-au despartit,

40

Arhimandrit Cleopa Hie

N u te duce noaptea-n sat, N u merge Ia bal mascat, Ca pe draci Ii ai povata Care acestea te invata.

Sa stii ea la joe ~i baluri De fata-s nevazutii balauri, Diavolii eei sluti ~i rai Care cheama pe flacai,

Cheama pe fladii si fete Si apoi pe indelete

Ii intuneca la minte

Si-i arunca-n foe fierbinte.

Nu in foc cu lemne-aprins, Ci In focul eel nestins, Fiindca la bal au jucat

Si de suflet au uitat.

De la bal ~i de la joe

Se aprinde-al poftei foe, Care arde-n ei prea tare Si-i duce la desfranare,

De la joe ~i de la baluri

Se nase ~i multe scandaluri, Despartiri ~i gelozii

$i alte blestematii,

Glume, rasuri si strigari, Vorbe rele ~i-njudiri,

Manic si razbunare

$i prea multa dezbinare,

Si apoi biitai 9i morti, A vocati ~i judecati, Sfada mare si divert, Viala amara si dezmat.

Sotii eei uniti odata, Prin iubirea cea curata, Acuma s-au dezbinat De la balul eel mascat.

Bolesc rau eu banuiala Si-a intrat In ei raceala, Increderea s-a pierdut Si pareri ei si-an facut.

Si din parerile lor

A se desparti ei vor Ca nu se mai pot uni Si-mpreun-a vietui,

Caci la jot au alergat Unde einstea si-an patat, Mintea li s-a-ntunecat

$i draeii s-au bucurat,

Care-n viata viitoare

,

Ii vor chinui prea tare

In cuptorul eel de foe Ca le-a placut hal si joe.

Cum putem intra in rai

41

DESPRE AVORTURI

Oare mama sa mai fie Aceea ce-omoara fiii? Care fiara vreodata Si-a omorat a sa fata?

Nici a fiara, tu sa stii, Nu-si omoara ai sai fii, Numai mama eea crestina S-a facut ea a haina.

)

Este mai rea ea 0 fiara, E de plans ~i de ocara Ca ea i~i omoara fiii

$i este vas al urgiei,

A lui Dumnezeu urgie o va munei pe veeie

Ca pe pruncii sai eei vii Ea i-a dat la casapii.

Pe la doctori i-a ucis, Cu gheena ea s-a aprins Ca nevinovatii prunei I-a supus la grele munci

Spre a fi taiati bucati Si aruncati prin galeti.

Vai si-amar de-acele marne Ca si-au mancat a lor carne.

Nu carne de dobitoc Care se frige in foe,

Ci carne de oameni vii, De nevinovati copii.

Sa ~ti!i voi, marne nebune, Ca altfel nu va pot spune, Care-avorturi ati comis, De doua ori ati ucis,

,

Nevinovatilor prunci Le-ati dat indoite munei; Trupul lor nevinovat

In cutit l-ati aruneat.

Sufletullor chinuit

De lumina l-ati lipsit, Ca botez n-au apucat Si-n lumina n-au intrat,

Iar In ziua de apoi

Ei va vor pari pe voi, Ca de viata i-ati lipsit Si raiul n-au mostenit.

Iar cand voi a sa muriti Iadulo sa-l mosteniti, Plangeti acum cu amar Ca sa scapati de tartar.

42 Arh.im an drit Cleopa Il ie Cum p ut em intra En r ai 43
Cat mai este vreme-aeum lara voi lui ali urmat, A te mantui doresti, In ziua eea de apoi,
Mergeti la duhovnie bun, Savarsind mare pacat, Durerea sa 0 primesti, Cand vom invia si noi,
Cu laerimi sa va caili Ornorand pruneii de vii, Durerea-ti aduee tie Si-au 53.-ti ceara socoteala
Si sa va marturisiti, Ducandu-i la casapii. Cereasca imparatie. Pentru moartea lor amara?
C-ati ueis pe-ai vostri fii Nsati fast voi izvor de viata, De-ai ueis baiat sau fata Pentru cii tu i-ai ueis
Si i-ati omorat de vii, Ci spre moarte-ati fost povata. Ce ar fi trait odata Si-n intuneric i-ai trimis.
Cu moartea eea mai amara N-ati voit sa nasteti prunei Poate ar fi fast un om vestit Atunei ei te vor mustra
Voi i-ati seos din viata afara. Si veti primi grele munei. Ce pe multi ar fi izbavit. Si-asa te vor intreba:
Pruncii eei nevinovati De aeeea voi sa stiti: Po ate-un imparat sau domn «Cum ai indraznit tu, mama,
Stau in bezna aruncati, Nu puteti femei sa fiti, Sau vreun sffmt sau mare am, Mama eu inima de-arama,
Caci mamica lor haina Nu sunteti femei de seama, Care, de soar fj rugat, Ca sa ne ucizi pe noi
N-a vrut sa Ie dea lumina. De nu vreti sa fiti si mama. Suflete ar fi sal vat, Si sa ne dai la gunoi?
Dumnezeu la inceput, Ori paziti voi fecioria Pe multi ar fi mantuit, N-ai gandit tu oare-atunci
Pe Eva cand a :facut, $i lasati casatoria, Chiar din foeul eel eumplit, Ca in iad sunt grele munci
Cu un nume tainuit Spre a fi femei alese Pe multi ar fi ajutat Pentru cei rau ucigasi
«Viata» pe ea a numit. Si a Domnului mirese. Sii aiba sufletul eurat, Care ucid pe copilasi?
Si i-a spus copii sii nasca, De nu-ti place fecioria, Iar de-ar fi fost el un sfant N -ai crezut cii vede Domnul
Cu-al ei lapte sa- i hraneasca, Sii iubesti casatoria, Si om tare la cuvant, Tot ceea ee face omul?»,
in dureri sa nasca fii, Sa duei sarcina de mama, Prin ale sale cuvinte Vei da seama ce-ai facut
Spre-a fi mama eelor vii. Sa fii femeie de seama. Pe multi lumina la minte, $i cati copii ai crescut.
lar voi, marnelor nebune, Sii nu te faei roaba placerii Spre-a-i intoarce la lumina Ai ales numai placerea
Moarte semanati In lume, Si unealta desfranarii, Si la vesnica odihna, $i ai ocoht durerea,
Din a dracilor povata Ci a nasterii durere $ i a le fi spre lamurire Dar la judecata atunci
Omorati si nu dati viata. Sii 0 primesti cu placere. Sprevesnica fericire. o sa ai amare munci,
Diavolul user va-n~eala Ca pedeapsa vei avea Mama, mama blestemata, $i pentru a ta placere
$i va prinde cu momeala, Si de iad nu vei scapa Ai gandit tu vreodata, Tu vei merge in durere
Caci acela la-nceput Porunea de n-o pazesti Cand iti ucideai copiii, Si-a lui Dumnezeu manie
Omorator s-a facut, Si de nasteri te feresti, Ca acestia au sa-nvie Te va duce la pieire, 44

Arhimandrit Cleopa ll ie

Cum p u t e m intra in r ai

4S

In iad te vei osandi, Munea 0 vei dobandi,

De nu te vei pocai Si nu te vei spovedi.

Te-ai facut un idol viu, Prea straniu si prea pustiu. De Hristos te-a! despartit $i de diavol te-ai lipit.

DESPRE LUX $1 SULEMEN1RE

Tu, femeie de ocara,

$i ell mintea ta usoara Pentru ee tll te vopsesti ~i te tot sulernenesti?

Parul tau ti 1 -ai taiat

~i arati ca un baiat, Pantaloni ai pe pieioare, Nu te rusinezi tu oare?

Fusta tu 0 ai scurtat,

Unghii mari tu ti-ai lasat, Capul nu ti-l mai acoperi, Chiar ~i burta ti-o deseoperi.

Sufletul ti-ai chinuit

Si buzele ti-ai vopsit, Umbli cu pieioare goale Cu pantofi si ell sandale.

La gat tu ti-ai pus zorzoane $i in par niste piroane. Niste bolduri ascutite

In par stau urat varate.

In urechi ti-ai pus cereei, Parca-s niste clopotei

Ce se clatina-n vazduh Ca varful vara la stuf.

Tu muncesti mereu ell zor, Banii dai la coafor

Ca sa te ferchezuiesti

Si mereu sa te vopsesti,

Ti-ai luat pantofi de lux Cu tocurile ea un fus,

Si pe fata te-ai fardat,

Cu multa pudra te-ai dat.

Ca sa te ariiti frumoasa Cu vopseaua eea aleasa, Dar frumusetea de vopsea Nu stii ea nu e a ta?

Te-ai facut 0 jucarie, A diavolilor pravalie, Unde toate se falesc Din cele ce amagesc.

Caci nu e dedit spoiala Si eu apa ea se spala,

Si dupa vopsea prea multa Ai dimas mult mai urata.

Care-nseala pe barbati Si-aduna pe desfranati, Pe tine sa te priveasca Si eu tine sa curveasca,

Te-ai mascat si te-ai vopsit, Dar nimie n-ai folosit,

Ca masea ta a cazut

Si-ai ramas un chip de lut.

Te-ai facut eursa satanei Care prinde toti golanii. 0, ferneie dezmatata, Mandra ~i destrabalata!

Tu aeum dai ell parfum Ca sa mirosesti pe drum. Dar nu stii ca vei muri Si-n pamant vei putrezi?

Pentru ee tu te vopsesti Si eu ereion te-nnegresti, Sprancenele le jumulesti $i unghiiIe Ie manjesti?

Si-atunci frumusetea ta Viermii 0 vor si manca. Sau n-ai auzit tu oare

Ca in iad e grea putoare?

$i atata e de grea

De nu 0 poti eugeta. Nimenea nu poate spune Putoarea din aeea lume

Unde ai a te munei De nu te vei pocai.

Si de ea nu vei scapa, De TIU rna vei aseulta.

Lasa acum al tau parfum, Cat mai esti inca pe drum.

Ca vei ajunge in grea putoare, Vesnica, necrutatoare.

Esti femeie invatata,

De neam mare, rasIatata, Pentru ce te tot slutesti $i te mai sulemenesti?

De ee fusta ti-ai seurtat Si parul ti I-ai taiat?

Cii smintesti pe toti in cale Umbland eu picioare goale.

Parca esti un cocostarc Sau maimuta de la eire T e duei ~i la manastiri Ca turist, eu musafiri,

Intri-n biserica goals, Fara de niei 0 sfiala. Multa indrazneala ai

Nu gandesti la iad, la rai.

46 Arhimandrit Cleopa ll ie Cum putem intra in rai 47
Nu te temi tu de urgie, Pe cele ce s-au vopsit Acestea voi sa Ie stiti Oare cum vei suspina
De-a lui Dumnezeu manic? Si parul l-au incretit Care va sulerneniti, Sau cum poti a lacrima,
Despuiata ca un drac Ca sa para mai frumoase, Care fata v-ati fardat Cu Domnul de vorb-a sta
Faci sminteala ~i pacat, A vand chipuri mincinoase $ i fusta 0 ati scurtat. De nu stii a te-mbraca?
Undita satanei esti Care-ndeamna la curvii Ca sunteti 0 grozavie, Din Scripturi n-ai auzit
Ca pe toti rau 1:i smintesti, $i alte blestematii, Priveliste de curvie, Cum ca cei ce au gresit,
In biserica, pe drum, Si prin multe alte fapte Ca toti care va privesc Cu sac ei se imbracau,
Cu mirosul de parfum. Aduc sufletului moarte. Foarte tare se smintesc. Cenusa pe cap puneau.
Tu de suflet lti bati joe Oare nu stii ca dai seama, Ca vad In voi fiecare Cand veneau de se rugau,
Si aprinzi al poftei foe Tu, femeie prea vicleana, Prea multa nerusinare. Numai in genunchi sedeau.
La flacai si la barbati Cand cu lux te-rnpodobesti Ca pe scena va aflati, Domnu-asa Ii asculta
Si la oameni insurati. Si fata sulemenesti? Ca la teatru va-mbracati. Si cererea le-o implinea?
Dar sa stii ca vei muri ca. esti cursa de sminteala In biserici cand intrati Vii ca sa te-mpartasesti
Si-n pamant vei putrezi, Si femeie de ocara Voi nu va mai rusinati Si buzele iti vopsesti?
Si-atunci frumusetea ta Pe toti tu ii smintesti Cu maini ~i picioare goale, Vai de tine de gresesti
Viermii au a 0 manca. Si sufletul iti chinuiesti. Cu rnulta nerusinare, Ca amar te osandestil
Iar sufletul tau spurcat Le aduci lor lupte grele Cu capul descoperit Serafimul oarecand
Dracilor va fi predat Cu pofte si ganduri rete, $i cu pieptul tot golit, Carbuncle ridicand
Spre a-I duce la urgie Spre a-i duce-n desfranare Pard. la bal ati intrat De pe altarul sfintit
, '
$i la munca pe vecie. Si la vesnica pierzare. In costum de deghizat. Cu mana n-a indraznit.
Sa ~titi voi, femei nebune, Vrei sa mirosesti pe drum Cu fusta scurta de tot, Carbunele cel infocat
Ca altfel nu pot a va spune, Cu mirosul de parfum, Ca nu are niei un cot, Cu clestele ell-a luat,
Banii ce i-ati cheltuit Dar nu stii ca esti putoare Si cand vreti sa vanchinati lara tu, un chip de lut,
Pe fardat si pe vopsit Si a viermilor mancare? Fundulla toti aratati, Nici atata n-ai stiut?
Cu dansii ati cumparat Nu stii ca ai a muri Sa te rogi tu ai venit, Vai, ce mare indrazneala,
Foeul eel neincetat Si ca te vei imputi? Dar pe toti tu i-ai smintit. Ce nebuna chibzuialal
Care-n iad arde pe toate, Tar trupul tau eel frumos Dad ai vreun necaz mare Focul Dumnezeirii primesti
Pe femeile fardate. Va sa fie viermanos? Sau 0 cerere oareeare, Si cu vopsea vrei sa-l vopsesti? 48 Arhimandrit Cleopa Il ie Cum putem intra fn rai 49
Oare nu te temi deloc Si apoi ce-ati face oare, In biserici zugravite De suflet sa te-ngrijesti,
Ca vei arde eu greu foe? Dac-ar fi 0 graba mare, Si-n ieoane rnvechite. Foarte sa-l impodobesti
Ca Focu! ceresc primesti Sii fugiti Ia 0 salvare Ia aminte si priveste
$i buzele ti le vopsesti? De vreo primejdie mare? Si bine te lamureste Cu 0 curata vietuire,
Cu post si marturisire,
La aeestea eu gandind, Cu fusta cea stramta tare, Cum sunt ele imbracate, Cu evlavie curata
Lacrimand si tanguind Ce va leaga de picioare, Cu vesminte luminate, $i cu viata nepatata,
De atata impietrire Voi nu puteti nicidecum Cu lungimea pana jos
Si de multa nesimtire, Sa pa~iti cu spor in drum. Si croitullor frumos, Cu smerenie inalta,
Cu milostenie bogata
La care voi ati ajuns Ca e stramta, retezata, Ca citeai pe fata lor La saraci si la straini
Ocarand Darul de sus, S i - i destul de strans legata Prea-ndumnezeitul dar Si la toti bunii crestini.
Sufletul mi se-ntristeaza Peste coapse, peste sale, Cu care au alergat
$i ochii imi lacrimeaza. De nu poti pa$i pe cale. CUre Domnul Imparat. Rugaciune ne-ncetata
Cu lacrimi amestecata,
Ati ajuns 0 grozavie, De esti femeie cuminte, Femeie nepriceputa, lara din Sfanta Scriptura
A draeilor jucarie, Cugeta si ia aminte De esti sluta ~i urata Sa ai multa-nvatatura.
o priveliste prea mare La traditia strabuna Si de vrei sa infloresti,
Ce duce la desfranare. Si la-mbracamintea buna Fecioria s-o pazesti, Sa fii buna catre toti,
Catre fii, catre nepoti,
La moarte nu va ganditi, Ce stramosii imbracau Curatia sa cinstesti, Biserica sa 0 iubesti
De rusine voi nu stiti, $i eu cinste 0 purtau. Sufletul sa-l curatesti Si la ea sa te grabesti,
In biserici ~i pe drum Barbatii purtau sumane Cu post si cu rugaciune
Cu mirosul de parfum. Si femeile tulpane. Si cu alte fapte bune. Pe toti sa-i inveti de bine,
, ,
Fie omul orisicine.
la ganditi-va acum Fuste lungi ~i saluri grele Caci din buna asezare Viata ta se va schimba,
La cele ee am sa spun: Le impodobeau pe eIe, Trupul tau se face floare Mai frumoasa va parea,
De ar fi 0 mare graba Bra luxuri si scumpeturi Care frumos infloreste
Sa fugiti prin rapi si iarba, Si-alte multe marafeturi. Si fata impodobeste. Si chiar ~i sufletul tau,
Ajutorand Dumnezeu,
Oare ce-ati faee atunei De esti femeie cuminte De vrei tu sa fii frumoasa, Va ajunge sa-nfloreasca
Cu blestematii papuci, $i de vrei sa iei aminte, Vestita ~i dragastoasa, Cu 0 frumusete fireasca,
Care nici pe trotuare Ia priveste daca vrei
Nu te tin bine-n picioare? La cele sfinte femei 50 Arhimandrit Cleopa Llie Cum p u t e m intra in rai 51
CELE ~APTE RAuTATI CE SE NASC Ca sa fie el in sat Si in ziua eea de-apoi
Mai de seams ~i bogat, A veti a da seama voi
DIN LUX ~I SULEMENIRE Sa se-arate mai frumos Cite suflete-ati smintit
$i ea este aratos, Prin lux si impodobit,
lata ee vreau sa mai stiti, Iar al TREILEA pacat Al CINCILEA rau ce vine, lar al $ASELEA rau este,
Cei ee va sulemeniti, Ce se naste din fardat - La barbati si la orieine, Este ea lara de veste,
Ca din lux si din dezmat Cu banii ce-i cheltuiti Din prea multa-mpodobire Cei ce luxul 11 iubesc
Se nase sapte rautati. Pe saraci nedreptatiti. $i reaua sulemenire, Si se tot sulemenesc
Voi, femei, ~i voi, barbati, Banii vostri nu ii dati Este ea ei rau smintese Stamesc si-c ravna nebuna,
Adesea sa invatati La saraci, la scapatati, Pe toti care ii privese Pofta eea lara de struna,
Ci-NTAr moleseala vine Ci 1a eoafor i-ati dus Si-apoi nasc lara sa vor Ca altii lor sa urmeze
La barbati si la oricine, $i numai pe lux i-ati pus. Ganduri rele-asupra lor. $i eu lux sa se-ntineze,
Cine luxul il iubeste Pentru eare-amar si vai, Ca-i arunca in valtoare, Cu multa sulemenire,
Si se tot sulemeneste Voi v-ati depart at de rai, In razboi $i tulburare, Cu lux si impodobire,
Aeela-i gingas, frieos, Trupul vostru-mpodobiti De ganduri si fapte rele $i pentru-aceasta rautate
La lueru ne-ndemanos, Si tot il sulemeniti, Care se nase din vedere. Au foarte grele munei, frate,
lar sufletul greu tanjeste Maine trupul va muri cs ii vad impodobiti Si al SAPTELEA greseste
Si mereu se chinuieste Si foarte se va-mputi, $i foarte sulemeniti, Aeel ee se-mpodobeste
Cu pofte si gelozii In pam ant se va striea Si asa ei se smintese Preeum eu am sa-ti arat
$i alte blestematii, Si viermii 11 vor manoa. Si eu mintea ei gresesc, Ca sa fii orientat.
Al DOILEA, voi sa stiti, lar a P A TRA rautate Ca sminteala a intrat Ca sunt unele femei
Care va sulemeniti, Ce se naste din lux, frate, In sufletullor eurat Ce nu au nici un temei,
Ca banii ii cheltuiti Este ea voi ajungeti Si-i tulbura foarte tare Sunt sarace, necajite
Si-averea 0 risipiti La sfada si la dispret Cu ganduri de des fran are. Si de bani tare lipsite,
Pe la lucruri de prisos Cil fieeare din voi Deei voi, eei sulemeniti, Dar arzand de foe lumese,
Ce n-aduc niei un folos, Vrea mereu haine mai noi, Care va impodobiti, Foarte tare se gatesc
Dar va adue saracie Vrea Ia moda sa traiasca Trebuie sa va gandi!i Si-inca se mai si mahnesc
Si a iadului urgie, Si mereu sa cheltuiasca, Ca iadul 0 sa-l mosteniti Ca putin se-mpodobese 52

Arhimandrit Cleop a ll ie

Cum putem intra in rai

53

Ca nu-s si ele bogate

Si frumos tare-mbracate, Neavand insa mijloace, Dupa plac sa se imbrace,

Ce se nasc astazi in lume Din impodobiri nebune.

Cand are sa vina ea Sufletul ca sa ni-I ia,

Ci ca furul noaptea vine $i il ia la orisicine.

De acum nu mai dori Tu a te impodobi

Sa fugi de sulemeniri Si de alte-impodobiri,

Nu alege pe bogati,

Nu-i e frica de-mparati, Nu se teme de voiniei, N-are mila de prunci mici.

Cinstea lor 0 dau pe bani Pe la diferiti golani, Apoi au haine frumoase Ca sa fie aratoase

Acestea due la curvie, La scandal si saracie, La sminteala ~i la ras,

La lucruri care-s de plans.

Nu stie moartea de mila, De-i baiat sau de-i copila,

Si s-arate-a fi bogate, Ca-s la moda imbracate, Si-asa-si vand sufletullor Pe moda ~i pe amor.

Iar in veacul vii tor

Toti vor arde in cuptor,

Nu-n cuptor cu lemne aprins, Ci in cuptorul eel nestins.

De e tata sau de- i mama, Aceasta n-o pune-n seama.

Filosofi sau carturari,

Oameni mid sau oameni mari, Intr-o clips ii rapeste

$i nimeni nu 0 opreste,

Cu puterea n-o-ngrozesti, Cu aur n-o imblanzesti, De aur nu tine seama,

Pe suspine le defaima,

MOARTEA UNEI MAME VADUVE

Se dau Ia destrabalari $i la multe desfatari, $i ajung a se munci $i iadul a-I mosteni.

Toti care se-mpodobese Si se tot sulemenesc, De nu se vor pocai,

in veci au a se munci,

o biata mama crestina Plange mereu si suspina Ca sotul ei a murit

Si multi ani a vaduvit,

lata, ai auzit tu, frate, $ apte fapte de rautate

STIHURI DESPRE MOARTE

Si-an ramas copiii orfani Fara avere, :fara bani,

$i pe toti sa ii hraneasca Sa-i imbrace si sa-i creases.

Stramosii nostri in rai Au calcat porunea, vail Si pentru ca au gresit, Toti eu moarte au murit.

Aceasta 0 pot eu spune:

Toti murim in asta lume.

Dar acum s-a-mbolnavit $i foarte mult a slabit, Zaee-n pat, suspina greu, Cautand catre Dumnezeu.

Pe toti moartea ne rapeste Si ne ia :fara de veste.

Nu ne-ntreaba de voim, Nu ne lasa ca sa stim

Pacatul moarte-a adus Si pe toti in iad i-a dus.

Iar copiii toti se-aduna, Plang eu totii impreuna

Pentru mama lor eea bun a Care nu-i mai ia de mana.

Mama greu s-a-mbolnavit, A venit al ei sf§.r~it

Si ell jale Ii priveste, Inima i se topeste.

Cat mai e inca in viata,

Ar mai vrea sa dea povata, Dar eeasul ei a sun at, Moartea i s-a anuntat.

Cu glas duIce si plecat Le mai da ultimul sfat: «Dragii marnei, nu uitati Pe Domnul sa II rugati

54

Arhimandnt Cleopa !lie

Cum putem intra in rai

55

Sa aiba mila de mine Ca sa rna duca 1a bine, Ca rna due azi de la voi, Dar in ziua de apoi

Iarasi ne vom revedea

Si iar ne vom bucura, Iertati-ma, dragii mamei, A venit si eeasul spaimei».

Si aeestea ea zicand, Moartea a sosit curand

Si pe mama cea crestina A luat-o tara vina.

Cli moartea cea nemiloasa I-a luat mila din casa

Si-a ramas nemangaiata, Cu inima sra~iata.

A rapit-o-n ziua mare Moartea cea necrutatoare S-a dus ea de la copii, Lasand lacrimi Ia cei vii,

Mama, mama necajita

~i cu inima zdrobita,

Nu plange nemangaiata, Caci va veni vremea odata

Sufletele chinuite

Au ramas ea parasite De a mamei mangaiere Ce i-a nascut cu durere.

Cand copilul tau eel sfant, Ce I-ai avut pe pamant, Cu sfintii pe nori va sta Cand trambita va rasuna,

Cand mortii vor invia Foarte te vei bueura Vazand pe copilul tau Cu sfintii lui Dumnezeu.

MOARTEA DREPTULUI

1nsa moartea nemiloasa A venit cu a sa coasa

Omul drept eu bune fapte Nu se teme de-a sa moarte, Fiindca el pentru pacat

De mult lumea a lasat,

MOARTEA UNUI COPIL

Un copil nevinovat

Si crestin chiar botezat Plange-ncet nernangaiat, Zace cu durere-n pat.

E slab ~i mereu tuseste, Boala rau n chinuieste Si cu dureri I-a incins Ca boala rau l-a cuprins,

Nu se poate apara

~i de boala a scapa, Mama plange foarte tare Cli numai pe el 11 are,

Ar dori sa mai triiiasca, Cu dragoste sa it creases,

~i a lovit pe copil,

Care bland $i prea umil Se duce din viata-ndata, Lasand mama-ndurerata.

Are mangaiere-acum

Ca s-a pregatit de drum, Asteapta moartea sa vie Ca sa-l scoata din sclavie

El se duee bland si lin, Mama lui ramane-n chin. El se duce la lumina, Mama lui mereu suspina,

Din aceasta viata amara Apoi sa it scoata afara, Trupul sau eel de larana Aiel vrea ea sa ramana.

EI se duce printre flori, Mama plange cu sudori .. El in rai se veseleste, Mama lui mereu boleste.

Iar el sa pIece usor

Pe a raza sau pe nor, Insotit de ingeri buni Care i-au adus cununi.

Ca In viata s-a luptat,

Tot a plans si s-a rugat, Lucrand cu dor fapta buna Pentru vesnica cununa.

A plans si s-a ostenit, La privegheri s-a trudit, La citiri a zabovit, Sufietul si-a curatit.

De ce-i rau el s-a ferit Si dreptatea a iubit,

A rabdat cu multumire Necazuri si asuprire.

A urat cele din lume

Si tot ce-i desertaciune, Cu post $1 cu rugaciune S-a-ntiirit in fapte bune.

S6

Arhimandrit Cl eo p a Il ie

Cum putem intra in rai

57

Foamea, setea si durerea l-au adus lui mangaierea, Si e ca un calator acum, Ajuns la sfarsit de drum.

Calea lui 0 naluceste Si in urma el priveste Deci i~i vede viata sa Cu tot ce-afacut in ea.

i~i aduce-aminte bine Cate scarbe si suspine A avut in calea sa Si-a luptat a le rabda,

Si vazand ca se sfarseste, Pe Dumnezeu proslaveste Cii foarte I-a ajutat

in viata de a rabdat.

Si-a trecut cu a Sa mila Calea vietii cea cu sila, Caci in viata s-a silit, Pe Dumnezeu a iubit.

Nu stie unde sa fuga, Sufletul sa nu i-I srnulga, Vrea sa fuga, dar nu poate, Ochii intoarce-n alta parte.

Iar acuma la sfarsit, Cu sufletul linistit,

Din adanc Ii multumeste Si la El nadajduieste.

Ar voi sa n-o mai vada, Este plin intreg de groaza, Ca oriunde s-ar uita

De ea nu poate scapa.

Prin credinta ~i iubire, A dobandit rnantuire,

Cii Dumnezeu nu paraseste Pe eel ee drept Ii slujeste,

Se zbate si se smuceste Si foarte se chinuieste, Plange eu amar si geme Si cu groaza el se teme.

Si eli mila Sa eea mare II va duce-n desfatare, Unde-n veei va praznui Si pe Domnul va slavi,

Ca se vede strans legat Cu un ian! infricosat Care-asteapta ca sa-l ia

$i sa-l duca-n munca grea.

MOARTEA PAcATOSULUI

Striga dupa ajutor,

Dar nu are niei un spar, Ca ingerul sau suparat De la eI trist a plecat.

Vai de omul pacatos Care zace-aicea jos, Daca nu s-a pocait Si-acum moartea a venit!

Omul eel cu mintea surds De moarte nu vrea s-auda, Crede ca nu va muri

Si in vee! el va trai.

fnsa moartea a venit Si pe el diu l-a gasit, Petrecand In fapte re1e Si adunandu-si belele.

Ca 0 viata l-a-indemnat Sa se lase de pacat, lnsa el n-a aseultat

Si pacatul a luerat.

Vine moartea cea amara Sufletul ea sa i-l ceara,

EI vazand-o se-ngrozeste Si eu dintii lui scrasneste,

Si asa nepocait, Moartea pe el I-a gasit. Vine moartea eu amarul $i Ii da sa bea paharu1.

Si eu durere prea mare Sufletul afara sare, lara trupuI eel spureat in tanlna este dat.

Diavoli multi s-au adunat Si pe ell-au si luat,

Cu ehinuri si multa sila, Ca ei nu au niei 0 mila.

EI eu draeii 1a un loe Se va arunea In foe,

Nu in foe eu lemne aprins, Ci in Iocul eel nestins.

Ca el 0 viata intreega N -a voit sa tnteleaga, Ca pacatul sa-l urasca,

Pe Dumnezeu sa iubeasca.

Si-acum frumusetea sa Viermii au a 0 manca,

Un schelet va ramanea, Care vierrni-l vor urnplea,

La vedere-nfricosat, Numai eu oase-nsirat, Care-n pamant va putrezi Fiira a-i mai folosi.

De esti damn sau Imparat, De esti sarac sau bogat, Nu uita ca vei muri

Si lumea vei parasi.

S8 Arhimandrit Cleopa Il ie Cum p ut em intra En r ai 59
Cinstea ta ~i bogatia, De la pacat ne-am opri Sanatatea, gingasia, $Hi va spune eu folos
Inca si dregatoria, Si raiul am mosteni. Cinstea si dregatoria Ca barbatul manias
Toate-aieea vor ramane, Dac-arn cugeta aeum Toate ea un vis vor treee, A lui Dumnezeu dreptate
Caci nu iei nimie eu tine. Ca paharul e pe drum, Tu ramai moarta si reee. Nu prea 0 lucreaza, frate.
Vine moartea ~i nu-ntreaba Si ea vine negresit Te vor pune in mormant, Iar cand trupul tau pofteste
De esti rau sau om de treaba, Chiar la al nostru sfirsit, Vei fi praf, vei f pamant, Si pe duhul tau sileste
De esti domn sau imparat Ne-am trezi, ne-am urnili Toti atunci te vor uita Cu pofte si eu urgie
Sau vreun am de mare stat. Si foarte ne-am pocai. Si tu mergi in groapa tao Si eu ganduri de curvie,
Nu ii pasa de-ntelepti, Caci cazand prada uitarii Si atunci tu, jupaneasa, Cere iar al mortii sfat
Nu se teme de prefecti, Si in mreaja nepasarii, Ce esti mandril ~i frumoasa, SHi va spune-adevarat
De preot sau om cinstit, Moartea va veni deodata Ai sa fii dupa dreptate, Ca trupul tau rau gandeste,
Episcop, mitropolit. Cand nimeni nu 0 asteapta. Mai urata ca 0 moarte. Caci curvia moarte este.
Ea de om nu se sfieste, Esti cucoana, jupaneasa, De vrei sfetnie bun, mai frate, Cand iubirea de argint
Cu nimenea nu glumeste, Esti din samanta aleasa, Fa-ti prieten ehiar pe moarte Pe tine te-a ispitit,
Ca de frica ea nu stie, Esti frumoasa, inteleapta Care-n taina iti vorbeste Iarasi la moarte alearga
Nu se teme in vecie. Si te socotesti desteapta, Si drept ea te sfatuieste. Si pe dansa 0 intreaba:
La toti vine eu amarul Nu uita ea vei muri Cand in ganduri te mandresti «Ce ziei, moarte, ce sa fae
Si Ie da sa bea paharul. Si-n pamant vei putrezi, Sau slava cea rea doresti, Ca sa scap si de-acest drae?».
Amar este-acest pahar Si eeea ee erezi ca ai Tu pe moarte 0 intreaba Acest sfetnic bun al tau
Cum nu este alt amar. Se va face putregai. Si ea ili va spune-n graba: Nu te va-nvata de diu.
Si de vrem, si de nu vrem, Si toata podoaba ta «Nu te mandri, om de lut, Ca el iti va spune tie
Toti din el trebuie sa bern. Ca iarba se va usea, Ca din pamant esti facut Sa nu aduni bogatie,
0, frate al meu, crestine, Ale tale eele bune Si tot ee tu nalucesti, Caci averea cea nedreapta
De ai fi tu orisicine, Vor fi praf, putreziciune. Toate-s umbre si povesti». Te va duee la pedeapsa,
Daca noi nu am uita Unde va fi atuneea oare, Cand mania te euprinde Cand betia si-mbuibarea
Cii paharul il vom bea Frumusetea fetii tale Si te-ndeamna la euvinte, Te-nseala eu desfatarea,
' ,
Cu amar ~i eli durere, Ce se pierde ca 0 floare, Intreaba pe moarte-atunci Tu la moarte te gandeste
Fii.ra niei 0 mangaiere, Desfacandu-se-n putoare? Ca ea te-nvata porunei Ca ea tainie iti sopteste: 60

Arhimandrit Cl eo p a l l i e

Cum putem intra in r a i

61

«Omule, nu te-mbata,

Cu mancari nu te-mbuiba C-ai sa mori, ~i ce folos Sa-ngrasi trupul stricacios?».

Si asa, fratele meu,

Mortii sfat sa-i ceri mereu

Si sa crezi tu eu tarie In sfatul ce ti-l da tie.

Altul tot asa pate~te, Se-neaca cu-n os de peste, Osul i s-a-nfipt in gat

In gitlej i s-a virat.

La nici a scoala din lume N-ai sa-nveti atatea bune Cate moartea te Invata Dac' asculti a ei povata.

Nu mai poate respira,

N u mai poate-a se misca Si-ntr-o clipa de minut EI in moarte a trecut.

MOARTEA NA.PRASNICA.

Nici un greu nu este, frate, Ca naprasnica de moarte Care vine far' de veste

Cand omul niei nu gandeste,

Atunci cand nu te astepti Si poate te veselesti.

Vai si amar este, rna; [rate, Cand vine astfel de moarte

Care ia pe ne-asteptate Pe omul plin de pacate, Care nu s-a pocait

Si-n pacat greu a murit.

Unul sta astazi Ia masa

Si mananca, lui ce-i pasa? Rade, bea ~i chefuieste

Si mereu se veseleste,

Dar deodata, vai ~i amar, A fost otrava-n pahar

S-a gandit el, frate, oare, Ca multe zile nu are, Cand s-a asezat la masa, Ca din viata 0 sa iasa?

Deci, crestine, fii mereu Cu gandul la Dumnezeu Si cand moartea a venit Sa fii bine pregatit,

Pusa acolo de-un am rau, Chiar de un vrajmas al sau.

MOARTEA GRABNICA.

El nimica n-a stiut,

Si paharul l-a baut

Si decdata cade jos, Ochii i se-ntorc pe dos.

o corabie-ncarcata

Cu marfa ~i multa gloata, Cu oameni ~i eu femei Ce-au pleeat la drum ~i ei,

La [ala se-nvineteste Si cu totul amuteste,

Nu mai poate niei sa spun~ Ce durere i1 sugruma,

Sa se duca peste mari, Sii ajunga-n alte tari,

Au mers lin pe vreme buna, Fara vant, rara furtuna,

Trupul tot is-a umflat Peste tot a transpirat Si asa satul si beat

El din viata a plecat.

Dar decdata, rar' de veste Se-ntuneca la ferestre. Nodi grei, vai, se ivesc

Si mereu se indesesc.

Sufletul sau ne-ngrijit

Si poate nespovedit Atunci cand nu s-a gandit Viata 0 a parasit.

Ba incepe si-un vant tare, o furtuna foarte mare, Valurile-ncep sa creases Si sa se salbaticeasca,

Vin mereu, mereu vin valuri Care sunt ea niste deal uri,

V in cu spume ~i furie Lovesc eu mare tarie.

Corabia Incareata

Cu popor si multa gloata Ineepe-a se clatina,

Pe apa a nu mai sta.

Toti incep a se-ngriji, Unii a se-ngalbeni,

Ca vad primejdie mare Care le-a iesit in cale.

Se grijesc, se sfatuiesc, Cu totii -n plans navalesc, Altii stau la rugaciune

Ca se vad in piericiune.

62

Arhimandrit Cleopa !lie

Vantul urla si mugeste, Cerul nu se mai zareste. Valurile tot mai mari Sperie si pe marinari.

Si deodata, lara veste, Se aude cum trosneste, Corabia lor a statut

Ca de valuri ea s-a rupt.

Toata lumea a pierit, Valurile i -a-nghitit

Pe barbati si pe copii Marea i-a-nghitit de vii.

Nici unul nu a dimas Ca s-ajunga la papas

Si asa cand n-au gandit, Moartea pe toti i-a cosit.

MOARTEA UNUI OM BOGAT

Un om bogat oarecare, Negustor ~i om cu stare, S-a dus in calatorie Sa-si aduca bogatie.

Si eu dansul a luat

Multi bani cand el a plecat. Si-a mai Iuat ella plecare De baut si de mancare,

Raine bune, de-ncaltare, Ca era om bogat tare

Si-a vrut sa mearga pe jos Cii era om sanatos.

. In a sa calatorie,

Peste deal, peste campie, Intr-o padure-a ajuns

Ce era deasa nespus.

Pe-acolo calea-i era In calatoria sa. Ajuns la 0 cotitura Aude-o fluieratura

Si 0 voce: «Stai pe loe

Nu misca, cii eu trag foc!». EI tare s-a-ingalbenit

Si de cap s-a zapacit,

Dar indat' acel bandit, Ce-avea arma ~i cutit, S-a repezit infuriat

Si pe om I-a injunghiat,

Banii pe toti i-a I uat, De haine l-a dezbracat Si asa, in hal nespus, L-a lasat gal $i s-a dus.

Cum putem intra in r ai

63

Pana altii au venit

Fiarele I-au $i gas it

Si din trupul sanatos Nimic n-a mai fost pe jos.

Numai oasele-nrosite

Si de carne curatite,

Prin padure insirate

De fiarele-nfricosate,

Si aeum, fratele meu,

A~ vrea sa te-ntreb si eu: «Oare tu ee ai gandit Cand din casa 'ai iesit?

Ai gandit tu oarecum,

Ca mergi pe ultimul drum, Ca toata averea ta

Aicea va rarnanea?»,

STIHURI DESPRE lAD

0, amar si grea durere! Tara tara mangaiere, Tara rnortii eea cumplita, De-ntuneric locuita.

De-ntuneric pipait,

Foe nestins si negrait, A dracilor imparatie, Loc de chin ~i de urgie.

Putoare si-mputiciune Si de chinuri rara nume:

Foame mare ne-mpacata Si sete nemasurata,

Foe arzand necontenit

$i vierme neadormit, Vaiete si spaimantari, Tipat mare si strigari,

Draci vicleni tare urland, Groaznica vedere-avand,

Foarte urati si spurcati Si 1a chip infricosati,

Ca balauri ~i ea lei

Ii apuca pe eei rai

Pe fete si pe flaciii

Pe barbati si pe femei

Care de iad au uitat Si-an trait tot 'in pac at, Au trait nespovedi]i Si-an murit nepocaiti,

De suflet nu s-au grijit,

La moarte nu s-au gandit, lar acuma i-a ajuns

Groaza mare de nespus.

Spaima mare rara seama Draeii pe nume ii cheama Si le zie ei eu glas slut: «Voi in mana ne-ati cazut».

64

Arhimandnt Cleopa l l ie

Cum p u t e m intra in rai

65

DESFRANATII

Inca nu ar fi ill stare Sa aiba asemanare, Ca picatura de apa

Pe langa 0 mare toata,

Vai de eurvele femei Si de barbatii cei rai, Care eu ele-au curvit $i nu s-au mai pocait.

e vor asterne vapai,

Ii vor arde ca-n tigjii, Pe jaratecul eel mare Vor arde fara-ncetare.

Fata de aeea putoare,

V esni ca- n sp aimantatoare, Care In iad stapaneste

Si pe toti ii imputeste.

Ca de draei vor fi munciti, Foarte tare parjoliti,

In euptoare de ararna

Ei vor arde lara seama.

Nu 0 zi vor fi munciti, Ci in veeii nesfarsiti. Vesnic se vor tangui, Dar nirnic nu vor spori.

In acea putoare grea, De miros se vor umplea Aeelea ce s-au fardat

Sau eu pudra s-au maseat

Ca pe drum sa rniroseasca, Aerul sa-l imputeasca,

Ca sa se-arate frumoase Cu vopsele mineinoase.

INTUNERICUL

est NECUNUNATl

Iadul este negrait, Intuneric pipait, Foarte gros si imputit, lmposibil de zarit.

Vai de oamenii spurcati Ce-au trait necununati, Care nu s-au pocait

Si tot asa au murit.

Serpii Ii vor apuea,

Cu ghimpi ii vor intepa, Tartarul vor mosteni

$i eu dintii vor scrfisni.

Cu pacura si cu pucioasa, Cu negura prea puturoasa, Care vesnic dainuieste

Si pe toti ii chinuieste.

Vor merge in iad si chin, In al foeului suspin,

In putoare si in foe

Si eu dracii la un loe.

C-au trait tot in pacat

Si pe Dornnu-au maniat, Iar a Domnului manie

Ii va munei pe veeie.

Cei ee rau au vietuit,

Pe Domnul nu L-au iubit, In pacate au trait

$i la moarte n-au gandit.

In iad ei nu vor vedea Soare, luna sau vreo stea, Ci-ntuneric puturos,

Cu negura si cetos,

Unde misuna umbland Serpi, balauri, suierand,

PUTOAREA

In iad este grea putoare $i negraita duhoare, Nimenea nu poate spune Putoarea din acea lume.

De soar aduna candva Toata putoarea eea rea Care este in mormant, In apa si pe pamant,

Draci spurcati si prea urati $i la chip posomorati,

Care urla si racnesc

9i pe toti ii ingrozesc,

Ii lntorc ~i -i ard in foe

$i de dansii isi bat joe.

Vai ca tare ne-nselam Cand de-ntuneric uitam, Cand credem ca vom trai $i lumea vom mosteni.

Vine moartea cand nu stim, Cand la ea nu ne gandim, Si ne duee in suspin,

In al iadului greu chin,

in locuri lara lumina,

Unde nu avem odihna,

In intuneric locuim

Si legati ne chinuim.

66

Arhimandrit Cleopa !lie

ladu-i foe lara lumina, Munca grea lara odihna, Este intuneric mare

Si noapte lara de zare.

In aceasta bezna grea Dracii stau alaturea,

FOAMEA

In iad foamea stapaneste Si foarte rau chinuieste, Foame grea si foarte mare ~i lara de-astamparare.

Toti acolo flamanzesc

Si amar se chinuiesc, Acolo tntometeaza,

Plang si tare mai ofteaza.

Ei privesc spre rai cu jale, Cu 0 suferintii mare.

Vad pe drepti cum se cinstesc $i in rai cum praznuiesc,

Cu miros de aromate Ce se simte din bucate,

Unga eei ce-i stapanesc, s: amar ii chinuiesc.

Pacatul e 0 povara,

El pe suflet 11 ornoara, Intuneric se numeste Si lumea 0 prigoneste.

Si bauturi minunate, In culori nenumarate,

Mandre cantari negraite, Pe pamant neauzite,

Cu melodii ingeresti,

Ce numai in eer gasesti.

1n8a din privirea lor,

Ei raman numai eu dor, Caci din ceea ce privesc, Mai tare se chinuiesc,

Ca nu pot a le gusta

$i nici a se-apropia De-acele pranzuri ceresti, Minunate, ingeresti.

VIERMELE NEADORMIT

Mantuitorul Iisus

In Evanghelie a spus Cii in iad e foe cumplit Si vierme neadormit,

Care odihna nu are, Roade tara incetare. E vierme otravitor $i lara sat mancator.

Cum putem intra in rai

61

Acesti viermi cu mult venin Nu au pantecele plin, Fiindcarod si-apoi borasc $i pururea flamanzesc.

Au muscatura veninoasa, Care-i tare dureroasa,

Rod trupuri de oameni vii, Milioane, zeci de mii.

I I '!

Intra in ureehi si-n gura, Au groaznica cautatura, Cu colti si multe picioare, Cu mustati ingrozitoare.

Intra-n cap si ies pe nas Si nu au niei un ragaz, Au limbi foarte ascutite Si sunt tare otravite,

J

Fac groaznice-ntepaturi, Provoaca usturaturi,

Se baga si prin plamani $i rod ca ~i niste caini,

.

)

J

I

1

$i in inima se baga

Si 0 umplu de otrava, Au groaznica-nfatisare,

Rod de maini ~i de picioare,

De spate .5i de grumaz, $i le fac mare necaz. Si oricat ei ar manoa, Nu se mai pot satura.

Au puteri a chinui

Pe eei ee nu pot muri, Niciodata nu mai mar, Se chinuie ingrozitor,

Vai si-amar de acei fai De barbati si de femei Care-acolo au ajuns,

Caci se chinuiesc nespus.

De viermii eei neadormiti Prea amar sunt chinuiti. Rod din ei lara cdihna, Niciodata nu termina .

VIERMELE CON$TIINTEI

Dar sa stii, fratele meu, Ca In iadu-acela greu Mai e un vierme spurcat, Mai crud ~i infricosat,

Ce pe trup nu-l chinuieste, Ci pe suflet osandeste,

Pe suflet roade mereu

Ca-i gJasullui Dumnezeu

Si-n fiecare om se afla

Pre cum Scriptura arata, Ne-ndeamna la pocainta Caci se cheama «constiinta».

68

Arhimandrit Cleopa Ilie

EI mustra pe eei gresiti Cand traiesc nepocaiti,

Dar mai tare-i mustra-atunci Cand ei au ajuns in munci.

El Ie spune-adevarat:

«Voi pe Domnu-ati rnaniat, Voi ati ajuns in tartar

C-ati pierdut vrernea-n zadar.

In lume cat ati trait,

Ati baut si-ati chefuit,

Ati fumat si ali eurvit,

La suflet nu v-ati gandit.

La baluri v-ati zabovit,

Pe saraci n-ati miluit,

In iad este un foe mare Ce arde rara-neetare

Si e plin de spaimantare, Caci el arde foarte tare.

El cu apa nu se stinge, De el apa nu se-atinge, Caci nu-i foe obisnuit Sa-l aprinzi eu un chibrit,

Toata apa cea din mari, Din oeeane si din tari,

De ai strange-o intr-un lac, Nu poate stinge-aeest foe.

Biserica voi ati urat, Posturile n-ati postit».

Aeest vierme neadormit, Nevazut, nepipait,

Este vierme ganditor

Si munee~te-ngrozitor

Pe eei ee-s nepocaiti, Care-n iad sunt osanditi, Si in vremea de apoi

EI ne va mustra pe noi

C-am trait tot 111 pacat, Cu El nu ne-am irnpacat, Cat am fast in viata aeum Si cat mai eram pe drum.

FOCUL

Caci e foe ingrozitor Si e vesnic arzator, Arde eu mare putere, Provoaca la om durere.

Este foe tara lumina, Un de plange si suspina Multime nenumarata Din aceasta lume teats.

Si precum pestii din mare Inoata radi-ncetare,

A~a in marea eea de foe, Serpi, balauri, tree inot

Cum putem intra in rai

69

Si pe eei ce-i intalnesc, Foarte tare-i chinuiesc,

Ca au trait in pacat

Si pe Domnu-au maniat.

PLANGEREA

In iad este jale mare, Plangere fara-ncetare, Rau de lacrimi izvorasc Sufletele care patimesc,

Oehii lor sunt nesecati, Niciodata nu-s uscati, Caci intr-una umezesc, Laerimi multe izvorasc,

Lacrimi de foe ~i amare, Care ard ca focul tare, Adue mare suferinta

La eei rara pocainta.

Ei vesnic se tanguiesc, Prea amar ei se jelese, C-au ajuns In grea durere, Fara niei 0 mangaiere.

Durere de negrait,

Ce nu va avea sfarsit. Insa plansul lor acum Nu le-ajuta nieideeum.

Au jucat, s-au veselit, De suflet TIU s-au grijit,

La plans TIU s-au mai gandit Si plansul au mostenit,

DEZNADAJDUIREA

Poarta iadului, pieirea, Asta-i deznadajduirea. Aeolo eei osanditi,

Toti sunt deznadajduiti.

In acele munci cumplite Toti sunt tulburati la minte,

, ,

Foarte deznadajduiesc, Cu amar se tanguiesc:

«Ce vom face noi acum, Fiindca Domnul Cel prea bun Azi pe noi ne-a parasit,

Ca noi tare L-am mahnit?

Tare mult L-am suparat, El aeum ne-a lepadat, A-nehis usa mangaierii Si-a deschis usa durerii».

70

Arlu m an drit Cleopa Ilie

Din aceasta eugetare Cad in deznadejde mare, Fiindca cugeta mereu: «De aeum va fi mai raul

Cat amar, durere mare Mistuie pe fiecare

Din cei ee se chinuiesc Si in iad ei se gasesc,

La gandul ca-n vesnicie Munca lor are sa fie,

in veeii nemarginiti

Cu amar vor fi munciti,

Toate muncile din iad, Care prea groaznice cad,

Vai ~i amar de voi femei Ce-ati trait :fara temei. Ati eurvit, traind urat,

Si pruneii i-ati omorat,

La suflet nu v-ati gandit Si nu v-ati marturisit. Canonul nu l-ati :facut, Ati trait precum ati vrut.

Va f prea mare urgie,

Ne vom munci pe vecie,

Si cu dracii la un loc Vesnic ne vom arde-n foe».

VE$NICIA

Nu muncesc mai cu urgie Ca gandul de vesnicie.

De-ar avea vreo mangaiere Ca a lor mare durere Candva se va termina, Foarte mult soar alina.

Dar cand stiu eei osanditi Ca In veei vor fi munciti, Nu mai au vreo mangaiere In vesnica lor durere.

FEME1LE UCIGA$E

De Domnul nu v-ati temut, Pacatul nu v-a durut,

Si pentru aceste fapte

Voi v-ati osandit la moarte.

Nu uitati ca moartea vine Si 11 ia pe orisicine,

Si pe voi va va lua

Si In iad va va biiga,

Cum p ut em intra In rai

71

I

J'

I

~

Unde-i foe si para mare Si vesnica-nspaimantare, Gheata si ger negrait

Si vierme neadormit.

Vapaia Ie va incinge, Foeul lor nu se va stinge.

Ia ganditi-va aeum

La eele ee am sa spun, Voi femei si voi barbati, Care user va-nselati,

Voi care va sfatuiti Copiii sa-i ornorati

Sau voi care va paziti Copii sa nu zamisliti.

Plangere ~i tanguire,

J ale mare si mahnire, Usturime ~i durere, Fiira nici 0 rnangaiere.

i

{

Aeolo dracii eei rai VOl' aduee pe femei Care-au omorat copii Si i-au dat pe la urgii.

Oare veti putea rabda

Foe nestins si munca grea, U sturimea eea amara Numai foe si numai para,

In ale iadului euptoare Care ard fara-ncetare

Pe toti rail ucigasi

Care-au ucis copilasi?

,I

\

Pe la doetori i-au ueis, Ele focul si-an aprins, Unde-n veei vor arde tare Fara niei o incetare.

I

~

I

Pruneii le vor osandi Si in veei asa vor fi,

BETIVII $1 FUMATORII

Voi, betivi ~i tutungii, Veti arde in foe de vii, Ca mereu v-ati imbatat Si tutunul n-ati lasat,

Tutunul v-a fermeeat

Si banii pe foe i-ati dat; Miros greu ~i rea putoare Si placere-nselatoare,

Betia v-a-ntuneeat,

La pacate v-a-ndernnat, La eurvii si la hotii

$i alte blestematii.

Dar sa stiti voi negresit Cii de iad v-ati pregatit, Cu-acest obicei urat Singuri in iad v-ati virat.

72

Arhimandrit Cleopa !lie

Veti plange, veti suspina, Din adancuri veti ofta, De sete va veti topi, Foarte va veti ehinui.

De veti cere apa atunei, Veti primi mai grele munci, In lac de raehiu si vin,

Va VOl' da sa beti venin.

Vii VOl' pune In pahare Sa beti scarnavii amare, Puroi scarnav si urat Au sa va toarne pe gat.

Iar la eei ee-s fumatori, Dracii eei ingrozitori

Le vor pune-n gura lor Jaratec ca-ntr-un cuptor.

~i le va turna pe nas, Chiar In fieeare ceas, Smoala multi si catran Si pucioasa bolovan.

Ca mereu sa-i chinuiasca Cu pucioasa puturoasa, Caci putoarea au iubit

Si putoare au gasit,

Ca 'in viata lor lumeasca

La iad n-au vrut sa gandeasca, Foarte rau au vietuit

Si iadul au mostenit,

eUM sA seApAM NOl DE lAD

De voiesti, cand vei muri, De iad a te izbavi,

Cat traiesti, tu nu uita Tot la iad a eugeta.

Sa gandesti fara-ncetare La muneile eele arnare, La muncile cele din iad Unde pacatosii cad.

Si-apoi dad mai voim Pe noi sa ne folosim,

Cand eu foeul noi umblam, Tot la foe sa cugetam,

Nu la foe eu lemne aprins, Ci la focul eel nestins, Care-n iad arde rnereu Pentru eei ee-au ficut rau,

In iad mai e 9i ger mare, Frig rara asemanare,

Cand de frig noi ne ferim, La aeel frig sa gandim.·

Cum putem intra zn r ai

73

Stirn di-n iad e grea putoare Ce nu are-asemanare;

Si la ea sa cugetam:

«Putern noi s-o suportam?».

Apoi noi cat mai traim La ei mereu sa gandim, Si de vrem sa nu-i vedem Si de ei ea sa scapam,

In iad sunt draeii eei multi, Prea vicleni ~i prea urati, Care pe oameni urasc

Si foarte ii ehinuiese.

De pacat sa ne ferim, Foarte sa ne pocaim, Asa de iad vom scapa Si raiul vom castiga,

.I JUDECATA DE APOl
I
(
( Cand va veni Domnul iara, Trambite vor jalui,
1 Numai in foe si in para, Prea tare vor glasui,
I Atunei pe morti va invia Si atunei veni-va Domnul,
( Si lumea va judeea. Calcand norii eu pieiorul.
! Semnul Sau pe eer va sta Inaintea Lui vin drepte
,
$i norii va lumina, Prea ferieitele cete
Si eu semnul Sfintei Cruei De Arhangheli ~i de Sfinti
Va infricosa pe multi. Si de Cuviosi Parinti,
J Se vor rusina atunei De sub norii eei de foe,
I Toti vrajmasii Sfintei Cruei, Spaima l$i va face loe,
j Care Cruce-au defaimat Se vor ivi cete vii,
I Si de ea au injurat. Milioane, zeci de mii,
J Caci eu stralucirea sa TuneteJe vor tuna,
I Cerulli va lumina. Vazduhul va rasuna,
I
{ Fulgerul razelor sale Fulgere vor fulgera,
\ Va lumina pe popoare. Pamantul va lumina.
I 74

Arhimandrit Cleopa Ilie

Neamurile toate-atunci Vor veni de peste munti, $i toti se vor spaimanta, Cel veehi de zile va sta,

Tronul Sau frumos fiind, Cu roate de foe arzand,

Si prin Duhul Lui spunand, Judeeata anuntand.

Scaune se aseaza-n grabs, Sfinti In ele se-aseaza, Aratand cu-a lor slavire Sfanta Domnului venire.

Pe tronul stralucitor SUi Hristos Judecator,

$i va chema lumea toata La Judecata cea dreapta.

Langa tronul Lui va sta Prea slavita Maica Sa, Cea preabuna, preacurata, Fecioara cea minunata,

De-a stanga lui Dumnezeu Va sedea si robul Sau

loan, prooroeul Lui eel mare, Cu prea sfanta-nfatisare,

Care la-ntaia venire, Cu a Domnului voire, in Iordan L-a botezat, La popor L-a aratat,

«Sfmt, stant, sfant» eu spaima mare ~i prin tainica strigare,

Serafimii vor striga,

Treimea vor lauda,

Pe norii plini de lumini Vor veni si Heruvimi, Cu raze mari aurii

Si eu oehi de-a pururi vii.

De pe tronul Siin eel mare, Cu slava nemuritoare, Glasul Dornnului eel tare Va chema pe fieeare.

Cerul de sus va ehema Domnul eu porunea Sa Si pamantul eel de jos Chemat va fi de Hristos

Ca s-aleaga El atunei

Pe eei izbaviti de munei, Pe poporul eel iubit

Ce porunea I-a pazit,

Si pe cei din dreapta Sa Foarte Ii va bueura

Cu prea sfanta Sa ehemare, Cu-a Sa binecuvantare,

Le va da spre veselie Cereasea impariitie, Unde se vor veseli

S: in veei vor odihni,

Cum putem intra fn rai

75

In lumina ne-nserata, In cantare ne-ncetata, Foarte se vor desfata Si-n veei II vor lauda.

.'

Iar pe eei de-a stanga Sa Cu amar Ii va mustra, Pe toti ii va alunga

De la Sfanta Fata Sa.

Blestemati 11 va numi,

Foe vesnic vor mosteni

Cu draeii cei blestemati, Cei vicleni ~l prea spurcati,

j

,I

Plangere prea mare-atunci Va veni Ia eei din munei. Vor ofta, vor suspina, Rau de lacrimi vor varsa.

Tare se vor mai mustra, Singuri se vor blestema, C-au ajuns in chin si vai Si s-au departat de rai.

Ca-n viata cat au trait De suflet nu s-au grijit, Au baut si-an ehefuit Si desfraul au iubit.

STIHURI DESPRE RAI

0, frumusete prea mare, De negraita mirare!

0, a raiului lumina,

Prea frumoasa si prea Iina]

0, bucurie nespusa

Si de minte nepatrunsa, De limba nepovestita ~i de oehi deloc vazuta,

De urechi neauzita, De inima nesimtita,

De Dumnezeu pregatite, Pentru noi in vee! giitita.

0, raiule prea frumos

Si spre slava lui Hristos, Tu ai flori nemuritoare Si vesnic mirositoare.

Tu ai passri cantatoare, Vesnice, viersuitoare, Care pururi glasuiesc Si nu se mal ostenesc.

Tu ai saduri minunate Cu livezi nenumarate, Care pururi infloresc

$i prea minunat rodesc.

76

Arhimandrit Cleopa ll ie

In rai durere nu este, Frica nu mai staparreste, N u mai este intristare Sau vreo frica oarecare.

Aerul acolo-i lin Mirositor, prea senin Cantarile-s ne-ncetate, Melodi! nenumarate,

Pomii sunt nenumarati, Foarte frurnos imbracati, Prin pomi canta pasari mii Minunate melodii.

Canta lara de tacere

Si-s frumoase la vedere, In culori nenumarate Prea frumos impestritate.

Verzi, rosii si aurii, Galbene si stacojii, Albe ~i trandafirii, Albastre ~i cafenii,

Negre si caramizii, Rubinii ~i azurii.

Si-s atat de luminoase, Parca-s pietre pretioase.

Nimenea nu poate spune Care este allor nume,

Numai Cel ce le-a zidit Si pe nume le-a numit,

In rai este randuiala, Intelegere totals,

Se bucura fiecare

De prea sfanta desfatare.

Frumusetea-i felurita Si negrait intocmita, Nu mai este batranete, Intristare sau tristete.

N u mai este surd sau mut, Nimenea nu este slut,

Nu mai este schiop, ciumat Sau alt om neinsemnat,

Toti la varsta sunt egali, Deopotriva sunt de mari, Tori frumosi deopotriva, Toti se inteleg la limba.

0, a raiului gradina,

Esti frumoasa ~i esti lina, De fericire pre a pI ina

Si stralucita lumina.

Cine te va mosteni, In veci se va veseli, Pe Dornnul va lauda, In veci se va bueura.

Cum putem intra in r ai

77

I

I

I

I

~t

CELE CINCI DARURI DIN RAI

VEDEREA

In viata viitoare Vederea-i nemuritoare, Prin to ate ea patrunde, De ea nu te poti aseunde.

Vede aproape ~i departe, Inainte ~i la spate, Dinlauntru, din afara, Fara de niei 0 opreala.

Vede pe deasupra sa Para oebii a-i ridica,

Vede ~i cele de jos Luminat ~i pre a frurnos,

Hra capul a-l pleca

$i in jos a cauta.

Vede eu ochii inchisi,

Ca ~i cum ar fi deschisi.

Dar dulceata cea mai mare o va primi fieeare,

Cand pe Domnul va vedea lntru maretia Sa.

MIROSUL

In rai este desfatare

$i mireasma foarte mare, Gradini ce pururi infloresc Si parfumuri raspandesc,

In li vezi le-n verzite

Sunt gradini prea stralucite, Cu flori prea mirositoare, Parfumuri patrunzatoare,

Crini, narcise, lacramioare, Prea frurnoase la culoare,

Trandafiri, mirti si iachinti, Cu mireasma de la sfinti,

Sfinti ell trupuri proslavite, Duhovnicesti si sfintite,

Ce slobod mireasma smnta, Care-ndata te 'incfmta.

Dar mireasma eea mai mare, Cea lara asemanare,

De la Hristos va iesi

$i raiul va veseli.

78

Arh.im an drit Cleopa Il ie

Gustul se va des:fata

Din cele ce va gusta, Dulceata duhovni ceasca, Cu ea 0 sa se hraneasca.

Sfintii au sa mosteneasca Mana cea pururi cereasca,

Inca mare indulcire Vor lua din pipaire

Toti sfintii lui Dumnezeu Care s-au ferit de rau,

Care binele-au lucrat

Si pe Domnu-au laudat.

Auzul se veseleste, In rai el se indulceste De cantarile ceresti Si melodii ingeresti,

Care rasuna frumos, Tandru si armonios, Sunt pline de mangaiere $i te umplu de placere,

Fiindca to ate canta-n cor, Cu dulceata si eu dor, Fara numar eete vii, Milioane, zeei de mii.

GUSTUL

Nu eu hrana pieritoare, S tricacioasa- nselato are,

Ci eu hrana ingereasca, Prea Sf21l1ta si mult aleasa, In veci se vor satura

Pe Domnul vor lauda,

PIPA.IREA

Pana la moarte vor fi Cele ee vor pipai,

Lueruri sfinte ~i odoare

Si multe margaritare, Pietre scumpe, nestemate, In valuri nenumarate.

AUZUL

Fiecare-n glasul san Ini'iltand pe Dumnezeu, Slavoslovind, laudand, In veei pururea cantand.

De ar fi sa se adune

Toti cantaretii din lume, Care canta pe pamdnt Cu organe sau cuvant,

inca nu ar fi in stare Sa aiba asemanare

Cu un canHiret eerese, Din corul cel ingeresc,

Arhimandrit Cleopa Ilie

79

I

I

I

·1

I

CUM PUTEM INTRA IN RAI

De voim in rai sa fim,

Pe Domnul sa-L preaslavim, Porunea sa 1-0 pazim

Pe aproapele sa-l iubim.

Biserica s-o cercetam, Pe preoti sa-i ascultam, In Seripturi noi sa citirn, De eretiei sa fugim.

De rau noi sa ne ferirn, Fapta bun a s-o einstim, Curat sa ne pocaim

Si sa ne rnarturisim.

I !

)

) 1 I

l

1

Pe-nsetati sa-i adapam, Pe bolnavi sa li cautam, Pe inchisi sa-i cercetam, Pe eei goi sa-i imbracam,

Fecioria s-o pazim, Curatia s-o cinstim, Limba sa ne-o stapflnim, De rele sa nu vorbim.

Mintea noastra s-o pazim, La rele sa nu gandim,

De pacat sa ne ferim,

Pe Dumnezeu sa-L iubim.

Iar cine are copilasi, Frurnosi ea niste ingerasi, De ei foarte sa grijeasca, in credinta sa ii creases,

Dac-asa vom vietui,

N oi raiul vom mosteni, In veei ne vom veseli,

Pe Domnul vom proslavi.

CUPRINS

Stihuri despre post ' , 5

Taina Sfintei Spovedanii , .. , .. ,' .. , .. , .. ,."., , ,., .. 9

Despre film, radio si televizor .. , 18

Despre tutun , , , , .. , 22

Stihuri impotriva fumatului ' .. , ' , .. , 26

Despre betie , 30

Stihuri impotriva betiei .. , , .. "."., 35

Despre joe 37

Despre avorturi , ' , 41

Despre lux si sulemenire , 44

Cele sapte rauHiti ce se nasc din lux ~i sulemenire , .. , , . , . , .. 50

Stihuri des pre moarte , , .. ,.,." .. 52

Moartea unei marne vaduve , ' , , , .. 53

Moartea unui copil , .. , .. , ,." .. , .. , ,., , .. 54

Moartea dreptului , , ' .. ' .. , , 55

Moartea pacatosului ' .. , , , 56

Moartea naprasnica , , . , , .. , , 60

Moartea grabnica , .. " .. , ,."., 61

Moartea unui om bogat , , . , .' 62

Stihuri despre iad ,." , .. , , .. ,., ,., .. 61

Cum sa scapam noi de iad , .. ' .. , , 72

Judecata de apoi .. , , , .. , '.,., , 73

Stihuri des pre rai . , , ' . ' , .. 75

Cere cinci daruri din rai , , , , 77'

Cum putem intra in rai , , .. ' .. , , .. 79

0, frumusete prea mare, De negraita mirare!

0, a raiului lumina,

Prea frumoasa si prea lina!

0, raiule prea frumos Si spre slava lui Hristos Tu ai flori nernuritoare Si vesnic mirositoare,

Tu ai pasan cantatoare, Vesnice, viersuitoare, Care pururi glasuiesc Si nu se mai ostenesc.

In rai durere nu este, Frica nu mai stapaneste, Nu mai este intristare Sau vreo frica oarecare.

Aerul acolo-i lin Mirositor, prea senin Cantarile-s ne-ncetate, Melodii nenumarate.

Frumusetea-i felurita Si negrait intocmita, ~u mai este batranete, Intristare sau tristete.

Nu mai este surd sau mut, Nimenea nu este slut,

Nu mai este schiop, ciumat Sau alt om neinsemnat.

0, a raiului gradina,

Esti frumoasa ~i esti I ina, De fericire prea pIinu

Si stralucita lumina ..

Cine te va mosteni, In veci se va veseli, Pe Dornnul va liiuda. In veci se va bucura.