Prietenul din sertar

Iunie 2008

 La şcoală multe întrebări

capătă un răspuns dar şi
mai multe se nasc...
 Te-ai nascut pentru a
cunoaste deci intreaba
si ti se va raspunde …
 Exista mai multe
raspunsuri pentru o
singura intrebare .
Alege-l pe cel ce ti se
potriveste …
 Inainte de a cunoaste pe
cineva cunoaste-te pe
tine insuti …

Cristian T.

Anul III Numarul III

Revista Scolii cu clasele I – VIII Vadu Sapat

1
Prietenul din sertar

Cuvant inainte

Orice numar nou al revistei Scolii cu cls. I-VIII din com. Vadu Sapat,
intitulata sugestiv “Prietenul din sertar” inseamna un motiv de bucurie si
mandrie, nu numai pentru colectivul de redactie, coordonat cu atata
pricepere de d-ra institutor Dragu Catalina (instit. Mihai Marieta) ci si pentru
toti prietenii si iubitorii acestei publicatii.
Numarandu-ma printre acei buni prieteni ai “Prietenului din sertar”,
salut cu bucurie si sinceritate aparitia celui de-al treilea numar al acestei
reviste datorita si faptului ca o revista scolara este purtatorul de cuvant al
unei generatii si al unei scoli.
Avem certitudinea si increderea ca acest nou numar al revistei ne va
obisnui si mai mult cu seriozitatea ce onoreaza statutul de publicatie a unor
tineri care se deschid increzatori spre viata, pregatindu-se in acelasi timp,
consecvent spre ai strabate cu demnitate si folos drumurile.
Dupa o suita de materiale ce se constituie intr-o reprezentativa oglinda
a activitatilor si a diverselor preocupari ale elevilor si cadrelor didactice in
domeniile matematicii, literaturii, fizicii, chimiei, geografiei, stiintelor
naturii etc., profilul revistei se invioreaza si de arcodurile lirice orchestrate
intr-un bogat solfegiu poetic (incepator, poate chiar si stangaci), tiparit sub
semnaturile elevilor Biclineru Cristina, Banita Cornel, Colt Loredana, Colt
Irinel, Voinea Roxana si altii.
Acest al treilea numar al revistei realizeaza o armonioasa colaborare a
elevilor si a cadrelor didactice de la aceasta unitate de invatamant.
Delicatete, poezie, prospetimea spiritului, spontaneitate si vigoare a
sentimentelor, gand curat si inaltator, gingasie copilareasca, dar si seriozitate
de cadru didactic dedicat meseriei, concretizate in cuvant si imagine si in
paginile acestui numar al revistei sunt reperele ce caracterizeaza, printre
altele, aceasta publicatie editata de Scoala cu cls. I-VIII din com. Vadu
Sapat, unitate de invatamant a carei bogata si frumoasa activitate, consacrata
instruirii si educarii copiilor, formarii acestora in spiritul muncii si
invataturii, formeaza si pregatesc tanara generatie a acestei comune.
Al treilea numar ne ofera placuta reintalnire in cuget a colectivului de
cadre didactice si elevi, care s-au hotarat sa-si consemneze elemente si
aspecte semnificative ale muncii si vietii lor in pagini care sa dureze si
dincolo de hotarul clipei.
Expresia mintilor agere, ale gandurilor ce-ti trimit mereu imaginatia
catre inalt si incununarea succeselor aplicarilor indelungate peste combinatii

2
Prietenul din sertar

de cifre si substante, peste textele literare si elemntele de limba, peste

notiunile de viata si convietuire sociala si despre victoriile dobandite prin
cadenta ordonata a pasilor asezati apasat pe un drum sigur de munca, pe un
drum sigur de viata, revista “Prietenul din sertar’’ se vrea o imagine
concludenta a scolii de azi si in acelasi timp se constituie intr-un mesaj de la
noi si inaintasii nostri pentru cei ce vor urma (de dupa noi).
Avem speranta ca fiecare numar nou al publicatiei de la Scoala Vadu
Sapat va constitui o confirmare in plus a faptului ca si “Prietenul din sertar”
se va numara cu modestie printre publicatiile scolare valoroase ale judetului
Prahova.
Doresc sa le multumesc cadrelor didactice care si-au adus aportul la
acesta publicatie, dar si tinerelor vlastare ale scolii, elevilor - lumini ale
zborului inalt si frumos prin aerul pur al anilor de zambet si soare.

Director,
Prof. Madalin Vladuta

3
Prietenul din sertar

BUDUREASCA - vatra stramoseasca

’’Dacia .... - aceasta tara , asezata in Moesia , dincolo de

Dunare , este inconjurata de o cununa de munti , avand numai
doua intrari , una pe la Bantoc, alta pe la Tapae...’’
(Cassius Dio)
Teritoriul Prahoveise aflat in ’’inima’’ statului dac
centralizat si independent din timpul lui Burebista, stat
care se intindea de la Muntii Haemus (Balcani) si Carpatii
Nordici si de la Dunarea mijlocie, la vest, pana la Albia.
In aceasta ’’inima’’ a Daciei se aflau asezarile
Budureasca, Ghinoaica si Vadu Sapat.
Vestigii ale vechilor culturi din paleoliticul mijlociu (cca.
100.000-40.000 i.Hr.) au fost descoperite pe Dealul

4
Prietenul din sertar

Budureasca indicand evolutia populatiei stravechi pe aceste

meleaguri.
Neoliticul (cca. 6000-2.500 i. Hr.) e reprezentativ pentru
teritoriul nostru. Cultivarea plantelor, cresterea animalelor
domestice, perfectionarea uneltelor, practicarea mestesugurilor
casnice sunt ilustrate de inventarul bogat si diversificat,
apartinand culturilor Cris si Boian, scos la lumina de sapaturile
arheologice din Buduresca si Ghinoaica .
Exista dovezi din zona localitatii noastre a practicarii
metalurgiei cuprului si bronzului (sageti) si a fierului (secera
de fier de la Budureasca si rasnita de la Vadu Sapat).
Locuintele cu structuri de lemn descoperite laVadu Sapat
(la combinat), aparitia olaritului la roata inca din sec. V-VI i.
Hr. (descoperite la Budureasca si apoi a ceramicii pictate (la
Vadu Sapat) atesta continuitate a geto-dacilor in zona
Subcarpatilor Curburii dar si o infloririre a civilizatiei in
aceasta zona.
La Budureasca intr-un complex geto-dacic databil in jurul
anului 400 i.Hr. , a fost descoperit fragmentul unei cesti de lut,
pe care a fost desenat in pasta cruda stindardul dacic : balaurul
cu cap de lup si coada penata. Lupul reprezinta un simbol
propriu tinuturilor daco-getice, unii savanti legandu-l de
numele dacilor.
Imaginea stindardului dacic de la Budureasca - prima si

cea mai veche aflata pana azi in Dacia precede cu cinci secole

reprezentarea stindardelor dacice de pe Columna lui Traian din

Roma (113 d.Hr.)

5
Prietenul din sertar

Marea vechime a stindardului reflecta continuitatea in

spatiul nostru a unui popor daco-getic care a stiut sa-si
apere cu darzenie pamanturile.
Producatorii de bunuri, mestesugarii si agricultorii, au
aparat trainicia si unitatea obstei locale,facand fata valurilor de
migratii ale pecinegilor (sec. IX-XI) , cumanilor (sec. XI-XIII)
si distrugerilor considerabile al invaziei tatarilor (1241),si-au
continuat viata dupacum atesta vestigiile ceramice datand din
sec. XII-XIII descoperite la Vadu Sapat-Cotul Malului,unde in
locuinte vechi apar chipuri pline cu fier brut si zgura.
Cursul istoriei inainta accelerat pe fagasul noii oranduiri
feudale.
Istoria localitatii Vadu Sapat se impleteste cu istoria
judetului si este marcata de evolutia ecou a localitatii situata pe
drumul comercial ’’sarii’’ ce lega ocnele de sare din
Transilvania, pe valea Telejanului cu portul Braila.
Aceast privire de ansamblu asupra originilor localitatii
noastre nedezvaluie adevarul ca, inca din antichitate si pana in
zilele noastre, in tampla dealurilor Subcarpatice au trait aici un
neam de geto-daci,care sunt stramosii nostri.

Prof. Bojina Tudora

6
Prietenul din sertar

POLITIA - un factor important in educatia

elevilor

Postul de Politie Vadu Sapat s-a infiintat in luna mai 2004 si

are in componenta urmatorii lucratori :
-Agent sef Tanase Ilie - sef post ;
-Agent sef Necula Viorel - ajutor de sef de post ;
-Agent de politie Gavrila Cosmin Mihai- ajutor de sef de
post.
Lucratorii Postului de politie desfasoara activitati de
prevenire si combatere a evenimentelor rutiere si faptelor
antisociale in care au fost implicati minori, scolari, pentru care se
aduc la cunostinta urmatorele :
-Sa fiti responsabili pentru cum traversati strada.
-Ceea ce faceti ii afecteaza si pe altii pentru ca :
1. Neatentia in traversare
2. Traversarea prin locuri nepermise.
3. Traversarea in fuga.
4. Traversarea pe culorea rosie a semaforului.
5. Traversarea prin fata sau spatele mijloacelor de
transport...
Sunt principalele cauze generatoare de accidente cu victime
din randul vostru.
Analiza pe primele noua luni ale anului 2005, se prezinta
astfel 57 de accidente cu 20 de morti si 37 de raniti grav.
De asemenea, cei dintre voi cu varsta implinita de 14 ani pot
conduce biciclete care trebuie prevazute si dotate cu sonerie,
lumina alba (in fata) si lumina rosie si element reflectorizant ( in
spate) si frana eficace ; iar la schimbarea directiei de mers
semnalizati prin intinderea orizontala a bratului.
Nu inseamna ca daca folositi bicicleta nu trebuie sa respectati
regulile de circulatie aplicabile tuturor categoriilor de vehicule

7
Prietenul din sertar

(prioritate, depasire, semafor, acces interzis, semnalele agentului

de politei rutiera)...pentru ca :
1. Neatentia
2. Varsta sub 14 ani pentru conducerea bicicletei si 16 ani
pentru conducerea ciclomotoarelor
3. Slalomul printre masini
4. Circulatia in spatele autovehiculelor
5. Circulatia pe sectoarele de drum unde este interzis accesul
acestora si intens circulate...
Au provocat in primele 9 luni ale anului 2005: 22 accidente,
din care 5 morti si 17 raniti.
Pe linia respectarii normelor privind ordinea si linistea
publica voi elevii, aveti urmatoarele obligatii:
-sa nu intrati in conflict cu alte persoane;
-sa nu adresati injurii, expresii jicnitoare sau amenintari cu
acte de violenta;
-sa nu purtati asupra voastra arme albe (cutit sau alte obiecte
ascutite);
-sa nu savarsiti acte ilicite intrucat in caz contrar, riscati
sanctiune contraventionala de la 100 la 500 RON sau dosar penal
in cazul infractiunii de furt calificat.
Avand in vedere ca se apropie vacanta de vara va dorim o
vacanta cat mai placuta fara evenimente negative si un examen de
capacitate cat mai usor pe care sa il treceti cu brio.

8
Prietenul din sertar

Despre pedepse si recompense

Luam cunostinta aproape in fiecare zi, din mijloacele

de informare, de diferite acte de indisciplina savarsite in
institutii de invatamant. Ca urmare, se impune gasirea unor
solutii de rezolvare a problemelor legate de disciplina in
scoala, solutii acceptate de sistemul de invatamant(in
contextual iminentei integrari in marea familie europeana),
de parinti si de elevii insisi.
O prima solutie ar fi elaborarea unui regulament de
ordine interioara, specific fiecarei unitati de
invatamant.Regulile acestuia trebuie aprobate de catre
conducerea scolii, dupa ce, in prealabil, au fost supuse
analizei parintilor(in cadrul sedintelor cu parintii) si
elevilor(la orele de dirigentie).
Odata aprobat, regulamentul se afiseaza in salile de
clasa si se urmareste, cu strictete, respectarea lui.
O alta solutie este sanctionarea, cu promptitudine, a
oricarei abateri de la normele stabilite prin
regulament(indiferent de persoana care trebuie
“pedepsita”).Sanctiunea este adusa la
cunostinta”vinovatului” si familiei acestuia.
Exista sceptici care pun la indoiala legitimitatea
pedepselor in procesul educational. Se sustine ca prea multi
profesori apeleaza la pedepse in virtutea traditiei,
considerandu-le indispensabile si indreptatite.
Ca o parere personala, as justifica acest gen de
interventii(pedepsele) ca pe un mod de responsabilizare a
elevilor, pe termen scurt, in raport cu datoria lor de a
invata- si pe termen lung, ii pregateste pe scolari sa fie buni

9
Prietenul din sertar

cetateni- stiut fiind faptul ca societatea functioneaza pe

baza unor norme unanim acceptate si respectate de toti
membrii societatii.
Este limpede ca pentru a obtine rezultate vizibile si de
durata nu numai aplicarea de pedepse este suficienta.
Psihologii educatiei amintesc rolul semnificativ al
recompenselor in formarea si intarirea motivatiei elevilor in
procesul educational.
Recompensa trebuie sa fie intotdeauna meritata si
premiul acordat nu foarte usor de castigat, incurajand
performanta.
Premierea se poate face:intre patru ochi(o metoda mai
putin folosita) si in public(in fata clasei sau in cadrul unei
ceremonii aparte in prezenta copiilor din intreaga scoala).
Ca si sistemul de pedepse si cel de recompense se
stabileste in colaborare cu toate partile implicate in
procesul instructiv-educativ.
Am precizat mai devreme ca pedepsele au un rol de
responsabilizare.Si acordarea de
premii(recompense)urmareste cultivarea demnitatii fiintei
umane in calitate de cetatean. Trebuie sa facem din elevii
nostri oameni capabili sa se conduca pe ei insisi, ca
apoi(cand societatea le-o va cere) sa poata conduce sau
chiar guverna pe altii.

Instit. Marieta Mihai

10
Prietenul din sertar

ALBINELE SI NOI

Programul de granturi Scoala – comunitate are ca obiectiv

general imbunatatirea accesului elevilor din scolile din mediul
rural la un invatamant de calitate prin stimularea parteneriatului
intre scoala si comunitatea locala.
In cadrul acestui program, Scoala cu clasele I-VIII din
comuna Vadu Sapat a participat cu subproiectul ‘’Albinele si
noi’’, care a intrunit un punctaj final de 95 de puncte obtinute in
urma procesului de evaluare, clasandu-se pe locul I in judet, la
egalitate cu subproiectul scolii din Galmea si finantat cu suma de
16.970 RON.
Obiectivul general urmareste motivarea elevilor in vederea
pregatirii fortei de munca locala in perspectiva viitoare de
dezvoltare a micilor intreprinzatori, creand la nivelul scolii un
suport de invatare practica , accesibila care sa le asigure elevilor o
pregatire adecvata a deprinderilor de munca in domeniul unei
meserii cu traditie locala – apicultura.
Obiectivele specifice ale subproiectului sunt :
- flexibilitatea ofertei educationale in vederea pregatirii fortei
de munca calificata in directia reanvierii unei mai vechi
traditii locale.
- Motivarea elevilor pentru formarea unor abilitati practice de
munca in domeniul cresterii si ingrijirii albinelor.
- Promovarea resurselor locale in domeniul apiculturii , prin
initierea la nivelul scolii a unui cerc de apicultura.

In cadrul subproiectului sunt antrenati 40 de elevi din clasele I-

VIII selectati in urma unor testari in baza unor chestionare.
Pentru implementarea subproiectului au fost propuse 10
activitati de promovare si informare a meseriei de apicultor, dar si

11
Prietenul din sertar

activitati practice de plantare de plante si arbori nectaro-meliferi,

de initiere si ingrijire a unei stupine , de consolidare a vechilor
cunostinte si dobandirea unor noi cunostinte stiintifice.
Ca modalitatti de realizare sunt cuprinse intalniri cu
apicultorii locali , vizite la stupine, drumetii in orizontul local
pentru identificarea potentialului nectaro-melifer al zonelor,
activitati practice de ingrijire a albinelor, de plantare de arbori in
zone degradate, realizarea unui ghid cu plante melifere din zona
locala, concursuri stiintifice in domeniul apicol. Dealtfel , scoala
din Vadu Sapat a incheiat un parteneriat cu Grupul Scolar ‘’Tase
Dumitrescu’’ din Mizil in acest domeniu.
Pana in acest moment s-au realizat 4 activitati si este aproape
de finalizare si cea de-a cincea. Acestea au fost promovate si
mediatizate prin intermediul revistei scolare ‘’Prietenul din
sertar’’, numarul 2 si 3 , publicatie a elevilor scolii Vadu Sapat,
prin intermediul statiei de amplificare locala, a gazetelor stradale
locale, prin distribuirea in scoala si localitate de fluturasi, discutii
cu apicultorii de pe raza localitatii in vederea asigurarii consultatiei
de specialitate.
Rezultatele obtinute prin derularea subproiectului sunt
deprinderi practice ale elevilor : abilitati de lucru in echipa,
implicarea parintilor in activitatile scolii, realizarea unei stupine,
realizarea unui ghid al plantelor , a unui ierbar din flora locala,
dobandirea de noi cunostinte in domeniul biologiei.
Prin derularea subproiectului, in conformitate cu devizul de
cheltuieli au fost achizitionate echipamente ( calculator,
multifunctional, aparat foto digital, 7 stupi complet dotati), bunuri,
si s-au desfasurat lucrari mici de reparare si amenajare a spatiului
de depozitare si a laboratorului de biologie in valoare de
aproximativ 700 ron, din care contributia locala este de 590 ron.
In acord cu specificul obiectivelor si activitatilor
subproiectului au fost antrenati ca parteneri :
1)-Primaria comunei Vadu Sapat- primar Zamfirescu Vasile.
Parteneriatul consta in : asigurarea spatiului de depozitare,
asigurarea igienizarii si dotarii spatiului amenajat pentru

12
Prietenul din sertar

desfasurarea activitatii cercului, asigurarea mijlocului de transport

necesar deplasarii elevilor ,asigura terenul pentru amplasarea
stupinei.
2)-20 de parinti care au sprijinit scoala in actiunile de
plantare si de ingrijire pe lotul scolar si in zonele degradate, au
sprijinit mediatizarea subproiectului in comunitate.
3)- Grupul Scolar ‘’Tase Dumitrescu’’ din Mizil , care
asigura sprijin logistic si material pentru documentare si dotare a
laboratorului de biologie.
4)- 2 apicultori locali, care ajuta in asigurarea instruirii
practice a elevilor
5) Ocolul silvic din Varbila, care a asigurat necesarul de
puieti de salcam si tei si a asigurat asistenta de specialitate in
actiunile de protectie a mediului inconjurator.

Deasemeni, am colaborat si cu postul local de politie, de

radio si cu dispensarul local.
Cu toate ca , procesul de achizitie a fost si este unul sinuos, ca si
activitatile desfasurate, care,desi amplasate cu toata grija afecteaza
procesul instructiv-educativ al unitatii intr-o buna masura, tot ce s-
a facut pana in prezent a starnit interesul elevilor, profesorilor si
parintilor si speram ca rezultatul final sa fie cel scontat si
incununat de calificativul ‘’foarte bine’’.

13
Prietenul din sertar

MIEREA

 Originile apiculturii se pierd in negura timpurilor. Din

legende aflam ca Aristeu este primul care-i invata pe oameni
arta de a organizaun stup, de a ingriji albinele si de a recolta
mierea.

 In antichitate , albina era emblema artei de a vorbi. O foarte

veche legenda indiana spune ca zeii, cand au modelat
pamantul din pulberea stelelor, s-au hotarat sad ea in dar
omenirii doua comori : bobul de grau si gaza care face miere.

 Documentul cel mai vechi referitor la albina este desenat pe

peretele unei grote spaniole si reprezinta doi oameni care
recolteaza mierea intr-o colonie instalata in pestera unei
stanci abrupte.

 In scierea egipteana veche, gasim albina ca simbol al

reinvierii sufletului. Muzeul din localitatea Saint-Germain
(Franta) poseda un colier egiptean impodobit cu albine de
aur.

 Egiptenii sunt , fara indoiala, primii care s-au gandit sa

recolteze in mod rational mierea albinelor. Corabiile urcau in
fiecare zi pe Valea Nilului. Pe fiecare corabie se aflau asezati
200 de stupi. Dupa ce navele parcurgeau circa 5000 de
’’pasi’’ (cam 7,5 km) si se scufundau bine in apa, aratand ca
stupii erau plini, apicultorul revenea acasa si recolta mierea.

 Mult mai tarziu, prin anul 600 i.e.n. , Solon , un grec, se duce
in Egipt ca sa se perfectioneze in cresterea albinelor,
consumul de miere fiind foarte mare in Grecia. Hipocrate
(cel mai mare medic al antichitatii) , cunoscand calitatile

14
Prietenul din sertar

mierii, o recomanda bolnavilor sai si in mod deosebit

varstnicilor.

 In localitatea Pompei (Italia) au fost descoperiti stupi de

bronz cu mai multe comparetimente. Aceste exemple ne arata
locul pe care-l ocupa mierea in alimentatie, caci pana in Evul
Mediu nu exista masa pe care mierea sa nu figureze fie ca
fagure, fie in stare lichida.

 Exista si miere mai mult sau mai putin amara ; astfel este
mierea de pelin, cam neplacuta la gust, dar faptul ca albinele
culeg mierea din florile considerate veninoase nu inseamna
ca mierea este toxica, deoarece nectarul cules din respectivele
plante este amestecat cu cel din alte plante ; o planta poate fi
veninoasa fara ca nectarul florilor sale sa fie la fel.

15
Prietenul din sertar

EXPERIENTE DISTRACTIVE

’’O experienta pe zi’’

’’Floarea de argint’’

O sarma de cupru curatita in prealabil cu hartie de smirghel

se indoaie sub forma unei flori sau a unei figuri geometrice si se
introduce intr-un pahar mic umplut cu solutie de azotat de argint
5% . Dupa 20-30 minute apare ’’floarea de argint’’. Cuprul fiind
mai activ decat argintul, il scoate din solutia de azotat de argint.
Azotatul de cupru format in reactie coloreaza solutia in albastru.

Glume :
In ora de fizica :
Profesorul : Constat ca stii sa deosebesti diferitele lentile de
lumina. Cum ai proceda insa pe intuneric ?
Gigel : Pe intuneric ?... as… aprinde un chibrit.

Profesorul : Cine-mi poate da un exemplu de lichid care nu

ingheata niciodata ?
Gigel. Apa fierbinte.

La chimie :

Profesorul : Cine stie din ce cauza este sarata apa marilor ?

Gigel : Din cauza… sardelelor.

Prof. Palos Georgeta

16
Prietenul din sertar

FA-TI TIMP

In trecerea grabita prin lume, catre veci,

Fa-ti timp macar o clipa sa vezi pe unde treci !
Fa-ti timp sa vezi durerea si lacrima arzand,
Fa-ti timp cu mila blanda sa le alini trecand.
Fa-ti timp sa vezi padurea, s-asculti langa izvor,
Fa-ti timp s-auzi ce spune o floare, un cocor.
Fa-ti timp s-astepti din urma cand mergi cu slabanogi,
Fa-ti timp pe-un munte, seara, stand singur sa te rogi.
Fa-ti timp sa stai cu mama si tatal tau batrani,
Fa-ti timp sa gusti frumosul din tot ce e curat,
Fa-ti timp, ca esti de taine si lumi inconjurat.
Fa-ti timp si-aduna-ti zilnic de toate cate un pic,
Fa-ti timp caci viata trece si cand nu faci nimic !
Fa-ti timp s-asculti la toate, din toate sa inveti,
Fa-ti timp sa-i dai vietii si mortii tale prêt.
Fa-ti timp acum, ca-n urma zadarnic ai sa plangi.
Comoara risipita a vietii n-o mai strangi.

Instit. Banarescu Monica

17
Prietenul din sertar

aritmetice,
Matematica astfel incat sa
obtineti
rezultatul final
1. Un patrat este
mentionat in
magic daca
grila.
suma
numerelor
inscrise in
casute pe
fiecare linie,
pe fiecare
coloana si pe
fiecare
diagonala este
aceeasi.
In figura
laturata este
un careu
magic x
incomplet.
Care este
numarul care 2 28
trebuie pus in
locul lui x ?

52 26

2. Inscrieti in
casutele libere
semne

18
Prietenul din sertar

4 1 5

6  60

2 7 3

19
 3. Impartiti grila prezenta in sase zone a cate cinci casute, astfel
incat, prin insumarea cifrelor din fiecare zona, sa se obtina un
rezultat unic. Mentionam ca nu exista doua formatiuni de cifre
identice si nici de doua ori un numar intr-o formatie.

4 6 7 6 5 2

2 7 9 5 1 7

9 2 7 3 5 8

4 7 4 6 7 6

6 8 3 9 4 9

1
2
3
4
5
6
7
8

1. Un triunghi dreptunghic are 2 catete si o …….

2. Trapezul care are un unghi de 90o se numeste trapez ….
3. Un triunghi are 3 ….
4. ………….are 4 laturi de masuri egale.
5. Rombul este o figura ………
6. Orice triunghi are 3 …..
7. Numerele 0,1,2,3,4,.. sunt numere ………
8. Sapte plus ( + ) doi este egal cu …..

Prof. Emilia Stoian

Stim ce este prietenia adevarata ?

MOTO : „ Un prieten este un alt eu „

 Cu cine esti prietena ? Ai vreun prieten ? Toti copiii au
prieteni impreuna cu care isi petrec orele libere ! Dar oare stiti ce
este un prieten adevarat si cum sa intretinem o prietenie ?
O relatie de prietenie este o relatie care se stabileste intre
doua persoane . Relatia de prietenie este insa o legatura care
dureaza mai mult si care se realizeaza intre persoane care au
aceleasi interese , carora le place sa desfasoare aceleasi activitati .
Prietenia inseamna si discutarea si impartasirea unor
preocupari comune.
Majoritatea copiilor de scoala au prieteni , dar de ce oare unii
sunt inconjurati intotdeauna de mai multi prieteni decat altii ?
Prin anumite caracteristici pe care le are copilul „sociabil” : este
vesel si ii place sa vorbeasca mereu cu ceilalti , sa spuna glume ,
sa faca el primul pas in stabilirea legaturii de prietenie , sa fie el
organizatorul activitatilor si jocurilor de grup …
Pe de alta parte , exista „timizii” copii retrasi , care vorbesc
putin , care nu au curajul sa intre ei primii in vorba cu alti copii ,
cei care mai mult raspund la intrebarile altora decat le pun ei , care
se lasa antrenati in actiunile grupului si se supun regulilor stabilite
de catre altii .
Adevarata legatura de prietenie NU depinde de faptul ca esti
sociabil sau timid ci de anumite reguli pe care trebuie sa le tineti
minte :
1. Prietenul trebuie sa va semene , adica sa aiba aceleasi
interese , sa-i placa aceleasi activitati , sa aiba atitudini si
comportamente asemanatoare cu ale tale .
2. Trebuie sa aveti incredere in prietenul vostru si sa faceti
astfel incat si el ( sau ea ) sa aiba incredere in tine .
3. Prietenii trebuie sa se respecte unul pe celalalt .
4. Este foarte important ca intr-o prietenie copiii sa fie egali ,
adica sa poata hotari impreuna .
5. Un prieten trebuie sa fie intotdeauna pregatit sa te asculte
si sa te sfatuiasca ori de cate ori ai un necaz sau o bucurie.
Comunicarea este extrem de importanta si nu poate exista
 comunicare adevarata atunci cand nu asculti cu atentie ce
a spus prietenul si vorbesti urmarind numai ideile tale .

Dragi copii ,sper ca aceste randuri sa le fi parcurs cu atentie si

sa va ajute sa intelegeti mai bine o prietenie adevarata , sa va
foloseasca in legaturile voastre inter-personale cu alti copii!

Va doresc succes !

Instit. Dragu Catalina

 DIALOGUL VIU, PERMANENT ÎNTRE PĂRINŢI ŞI
COPII

De la cele mai mici vârste pâna la anii tineretii si chiar dupa aceea,
copiii vor sa impartaseasca parintilor, in primul rand, bucuriile,
nedumeririle, necazurile, intamplarile prin care au trecut.
Daca dorim sa aflam si sa intelegem framantarile lui de la gradinita
sau de la scoala, daca dorim sa fim prietenul si tovarasul copilului nostru
nu este suficient sa ne interesam numai de aprecierile si notele copilului,
chiar daca uneori nu le intelegem, chiar criticam uneori invatatorii si
profesorii, se cere imperios ca relatia dintre parinti-scoala-parinti sa fie mai
complexa, iar colaborarea dintre acesti doi factori sa fie mult mai
temeinica.
De obicei, interesul parintilor se manifesta exagerat doar in primele
zile de gradinita si de scoala, dupa care se diminueaza, ei crezand ca
acomodarea copilului s-a realizat, copilul se descurca, fiind in grija
educatorului sau invatatorului lui. Stim cu totii, teoretic, insa, ca e bine sa
asculte cu rabdare ceea ce vrea sa comunice copilului, mai ales ca la o
varsta mica este foarte greu pentru el sa isi formuleze ce ar vrea sa spuna, e
bine sa te straduiesti sa-i vorbesti pe inteles, sa il critici cu argumente sau
sa il lauzi cu masura, sa te simta de partea lui in mod deschis singur.
La baza unei relatii omenesti, cu adevarat sincere si de fond, dintre
parinte si copil sta tocmai obnisnuinta acestuia, de mic, de a comunica fara
retineri cdu incredere si cu suflet.
In relatiile parinti -copii, dialogul, comunicarea umana trebuie sa
poarte in sine virtutile inteligentei si ale capacitatii sufletesti de sanatate si
intelegere ceea ce va duce in final la formarea personalitatii copilului.
Ma bucur ca pot scrie cateva ganduri ale mele, aici, in aceasta revista
pentru ca stiu ca ea va fi citita cu mult interes atat de elevii scolii noastre,
de parintii acestora, dar si ceilalti cetateni ai com. Vadu Sapat.

Instit. Gheorghe Spatarelu

DOOM – noua editie
 Editia Dictionarului ortografic, ortoepic si morfologic al limbii
romane (DOOM), aparuta in 2005 la Editura Univers Enciclopedic,
elaborata de colectivul Institutului de lingvistica « Iorgu Iordan-Al.
Rossetti » al Academiei Romane reprezinta un instrument necesar
cultivarii limbii romane.
Noua editie cuprinde, in plus, cuvinte nou intrate in limba, dar
prezinta si alte forme corecte ale unor cuvinte ce existau si in DOOM
anterior.
Prima modificare este introducerea solutiei variantelor literare
libere.
Urmatoarele perechi contin amandoua variantele corecte :
-corijent/corigent; analoaga/analoga;
-filozof/filosof; a frectiona/ a frictiona;
-acont/aconto; adineaori/adineauri;
-Hristos/Cristos; incarna/incarna;
-lacas/ locas; balegar/baligar;
-chimono/chimonou; el chinuie/ el chinuieste;
-cirese/ciresi; muschetar/muşchetar;
-perchezitie/ perchizitie; pieptan/pieptene;
-pocher/poker; pricopseala/procopseala;
-rom/rrom; standby/stand-by;
-votca/vodca; topogan/ tobogan;
-tumoare/tumora.
O a doua modificare vizeaza impunerea altor forme corecte fata
de vechea editie a dictionarului.
Formele de mai jos sunt cele corecte :
-aragaze (nu aragazuri) ; absolva (nu absolveste) ; carnat (nu
carnati); clesti (nu cleste); decerneaza (nu decerna); pricomigdala
(picromigdala); prim-ministru (nu primi-ministru); cardasie (nu
cardasie); odata ce (locutiune conjunctionala); odata cu (locutiune
prepozitionala) ; odata (adverb) ; a fonda (nu a funda) ; niciun /nicio
(nu nici un/ nici o).
Este propusa o alta ordine de preferinta a celor douamodalitati de
despartire in silabe a cuvintelor cea fonetica si cea morfologica. Este
preferata despartirea in silabe bazata pe pronuntare sieste plasata in
raport de variatie libera cu cea morfologica, in cazul in care structura
cuvantului este analizabila in elemente constitutitive.
 O alta noutate este introducerea unor neologisme de data recenta
si prezentarea grafiei, pronuntiei si formelor flexionare corecte ale
acestora. Amintim cateva :
-aviar, adjectiv cu patru forme (aviar / aviara / aviari / aviare);
-brec (la tenis) - (pl.) brecuri;
-charisma (pronunta fara h ) ;
-babysitter subs. mobil cu doua forme de plural - babysittere
(fem.), babysitteri (masc.) ;
In ceea ce priveste grafia acestor cuvinte, DOOM recomanda
atasarea fara cratima a articolului sau a desinenetei de plural atunci
cand cuvantul se termina intr-o litera din alfabetul limbii romane
pronuntate ca in limba romana: ex. boardul, staffuri.
In limba vorbita acestea se vor impune treptat, insa este imperios
necesara cultivarea lor in scoala pentru a avea in elevii nostri vorbitori
de limba romana corecta.

Instit. Gheorghe Spatarelu

English page
Which of the following things can be: a)thin, b)thick, c)sour, d)sweet,
e)sticky, f)salty, g)dirty?
chewing gum, chocolate cake, paper, candies, honey, a winter jacket, a
dictionary, muddy boots, sea water, lemons, green apples.
a)thin:
b)thick:
c)sour:
d)sweet:
e)sticky:
f)salty:
g)dirty:

What's wrong with this letter? Replace the underlined words by one of
the following: flowers, orchard, my friend, my grandfather, boys, our
neighbours' daughter.

Hello Ann,

As you know, I'm in the countryside right now. Every day I go

fishing with 1) my horse, Victor. In the afternoons I play football with
the other 2)dogs in the village. In the evenings, when Louise, 3)our
cat, does not ride the bicycle, I borrow her bike and I cross the village.
Louise loves watering the 4)chickens. Sometimes, I remain at home
and watch TV with 5)my donkey. He's old and he likes resting on the
sofa. Our grandparents have many fruit trees in the 6)schoolyard and I
eat many cherries, plums and apples every day. I'm having a lovely
time there.
See you soon, Mike.
 1 = my friend; 2 = ;3= ; 4
= ;
5= ; 6= .

Find 12 animals in the wordsearch:

L E O P A R D N D S
I L A U F A O E H P
Z E Z M J B L Q T I
A P C A O B P D N D
R H W E N I H O B E
D A O A Q T I G E R
Y N Y D H K N X A W
P T K G N E Q G R O
M I O H K T S N X L
N O S T R I C H T F

LIMERICKS

De la o forma de poezie pentru copii, limerick-ul, pare-

se de origine irlandeza, a facut voga la inceputul secolului trecut
prin productia lui Edward Lear, voga pe care si-a pastrat-o
intacta pana in zilele noastre.
 Un limerick se compune din cinci versuri, bazate pe doua
rime (aabba). Versurile al treilea si al patrulea au un picior mai
putin decat celelalte trei.
La origine bazat exclusiv pe absurd, limerick-ul a
evoluat considerabil, ajungand azi sa cuprinda o gama larga de
teme: ironie, poanta anecdotica, joc de cuvinte, grotesc,
ironizarea ortografiei engleze, etc.
Limerick-ul este o manifestare atat de specifica a
umorului englez (asa cum este epigrama la noi), incat autori de
mare prestigiu ca Arnold Benett, Rudyard Kipling, T.S. Eliot si
altii si-au incercat maiestria in acest gen.

There is an old man who says, "Why There was a

young lady of Crewe
Can't I look in my ear with my eye? Who wanted to
catch the 2:2.
I think I can do it Said a porter, "Don't
worry,
If I put my mind to it. Or hurry, or scurry,
You never can tell till you try!" It's a minute or
two to 2:2."

There was a young man of Herne Bay There once were two
cats of Kilkenny;
Who was making explosives one day; Each thought there
was one cat too many;
But he dropped his cigar So they fought and
they fit,
In the gunpowder jar. And they scratched and
they bit,
There was a young man of Herne Bay. Till instead of two
cats there weren't any.

CRISTEA VERONICA

La belle de nuit
Quand je m'endors et quand je reve
La belle de nuit se releve.
Elle entre dans la maison
En escaladant le balcon,
Un rayon de lune la suit
Belle-de-nuit, fleur de minuit.
Robert Desnos

La maison de l'escargot
Un matin, l'escargot gris,
Las de trainer son logis,
S'en va chercher un macon,
Pour construire une maison.
Il va trouver le pivert,
L',,atelier" n'est pas ouvert.
Il frappe chez le lievre,
Le lievre a de la fievre.
Il sonne chez l'ecureuil,
L'ecureuil a mal a l'oeil.
Il s'en va chez le serpent,
Le serpent a mal aux dents.
,,Tant pis, dit l'escargot gris,
Je garderai mon logis!"
Suzanne Cramoussel

*Le chasseur sachant chasser doit savoir chasser sans son chien.

*Je parie que Paris n'a pas de riz de Paris.

*-Ton the t'a-t-il ote ta toux?

Disait la tortue au tatou
-Mais pas du tout, dit le tatou,
Je tousse tant,
Que l'on m'entend
De Tahiti
A Tombouctou

Corinne Albaut

PROF. CRISTEA VERONICA

 Oglinda
,,D-le Papaderos, care este rostul vietii?''
A urmat hohotul de ras obisnuit si tati au inceput sa se foiasca,
pragatindu-se de plecare.
Papaderos ridica o mana ca sa-i potoleasca si ma privi indelung,
intrebandu-ma din ochi daca eram serios si vazand in ochii mei ca eram,
spuse:
,,Iti voi raspunde la intrebare".
Isi scoase portmoneul din buzunarul din spate, scormoni intr-o
despartitura de piele si scoase o oglinda foarte mica, de dimensiunile unei
monezi de un sfert de dolar.
Si iata ce mi-a spus:
,,Cand eram mic, pe vremea razboiului, eram tare saraci si triam intr-
un sat indepertat. Intr-o zi am gasit pe drum niste cioburi de oglinda. In
acel loc fusese un accident cu o motocicleta germana.
,,Am incercat sa gasesc toate cioburile si sa le pun la un loc, dar nu s-
a putut, asa ca am pastrat doar ciobul cel mai mare. Pe acesta. Si frecandu-l
de o piatra l-am rotunjit. Am inceput sa ma joc cu el si a inceput sa ma
fascineze faptul ca puteam reflecta cu el lumina in locuri intunecoase,
acolo unde soarele nu patrundea niciodata - in gauri si crapaturi adanci si in
dulapuri intunecoase. Devenise jocul meu preferat sa aduc lumina in cele
mai inaccesibile locuri pe care le gaseam.
Am pastrat oglinjoara si chiar cand ma facusem mai mare, in
momentele de ragaz jocul continua sa ma fascineze. Devenind barbat in
toata firea, am ajuns sa inteleg ca acesta nu era doar un joc copii ci o
metafora pentru rostul pe care-l dadeam eu vietii. Am ajuns sa inteleg ca eu
nu sunt lumina si nici sursa acestei lumini. Dar lumina - adevarul,
intelegerea, cunoasterea - se afla acolo si va straluci oricand multe cotloane
intunecoase numai daca o fac eu sa se reflecte.
Eu sunt doar un ciob de oglinda al carui model si forma nu le cunosc.
Totusi, ceea ce am pot reflecta in colturile intunecoase ale acestei lumi - in
locurile intunecoase din inimile oamenilor - schimband astfel cate ceva in
 ei. Poate mai vad si altii si fac la fel. Acesta este rostul meu. Acesta este
rostul vietii mele.'' (Robert Fulghum)

,, LĂSAŢI COPIII SĂ VINĂ LA MINE, CĂ A UNORA

CA ACEŞTIA ESTE ÎMPĂRĂŢIA LUI DUMNEZEU!”
Cuvinte ce ne fac să ne gândim mai mult la sufletele noastre şi să mai
lăsăm deoparte acest trup, prin care diavolul îşi cere tributul în fiecare zi. Dar
oare câţi dintre noi mai putem să ne asemănăm sufletul cu al unor copii, sau şi
mai grav, caţi copii mai au sufletul atât de curat încât să fie daţi exemplu, celor
păcătoşi, de către Mântuitorul Iisus Hristos.
Trăiesc aproape în fiecare zi în mijlocul copiilor şi observ cum puritatea şi
valorile lor dispar. Copiii sunt din ce în ce mai necăjiţi, mai neputincioşi in faţa
problemelor părinţilor, mai dezinteresaţi de învăţătură şi şcoala, indiferenţi la
îndemnurile învăţătorilor. Observ cum singura lor plăcere e aceea de a se
transforma cât mai repede în oameni mari. Acest lucru îl fac însă din păcate prin
imitarea acestora. De ce din păcate? Pentru că tot mai putini oameni mari mai
ştiu să transmită urmaşilor învăţături valoroase, învăţături morale, care să-i
transforme pe aceştia în creştini, în oameni.
Astfel, plăcerile şi valorile copiilor se reduc în fiecare zi la înjurături şi
bătăi cu alţi copii, la speranţa unor câştiguri obţinute fără muncă, la indiferenţă şi
ignoranţă. Aceştia vrem să fie copiii noştri mâine? Nişte oameni mari ce-şi
îneacă amarul într-o speluncă în care se asculta manele? Nişte oameni mari care
la rândul lor nu au ce oferi copiilor, pentru că singura sursa de venit e munca cu
ziua? Şi de ce? Pentru că în timpul cursurilor au visat la plecări în Spania şi au
uitat să înveţe, iar mai târziu nici în Spania nu au plecat?
Toţi visăm la binele copiilor noştri. De ce nu punem în practică aceste
vise? De ce nu avem mai multă grijă de ei şi de sufletele lor, pe care odinioară
Mântuitorul Iisus Hristos le dădea exemplu tuturor?
Aş vrea să trag un semnal de alarmă în acest sens. Dar cui să mă adresez
mai întâi? Părinţilor? Oare nu e prea târziu? Copiilor? Mă tem că în entuziasmul
lor nu vor avea timp să mă asculte. Şi atunci, ca un om mare plin de defecte şi
fără copii, mă spăl pe mâini asemenea lui Ponţiu Pilat, dar arunc aceste cuvinte
dintr-o dâră de conştiinţă şi strig ,,CINE ARE URECHI DE AUZIT SĂ
AUDĂ!”

Prof. Stejaru Daniel George

Despre conflictul dintre generaţii

Ne purtăm cu timpul ca nişte nemuritori...

Printre fenomenele marilor izolări devine obsedantă ruptura

dintre generaţii.Fiecare generaţie este purtată de timpul său, iluminată
de alte traiectorii. Vine o vreme când ne dăm seama că tot ceea ce
facem va deveni, la vremea sa, amintire.E timpul maturităţii. Soarele
răsare în fiecare zi,clipele duc cu ele orele, o zi o anulează pe alta,nu
există nici o pauză. Şi astfel trec lunile şi anii şi te trezeşti dintr-odată
bătrân.Din momentul în care am început să vorbim,a intervenit o
modificare şi, în clipa în care am rostit prima silabă, s-a scurs o parte
din viaţă.
Nimic nu este mai efemer ca tinereţea, dar şi bătrâneţea este
vicleană. Tinereţea te face să-i cazi în plasă şi pleacă pe un drum fără
cale de întors. Bătrânul poartă pe umeri cea mai importantă şcoală: a
vieţii. Experienţa lor le dă dreptul de a da sfaturi tinerilor. în maxima
francezului Rochefoucauld se defineşte o idee importantă despre
bătrâneţe:"Puţini oameni ştiu să fie bătrâni"". Aceasta reprezintă
esenţa unui mare adevăr: doar cei care şi-au trăit viaţa îndrumaţi de
raţiune se pot bucura de o bătrâneţe liniştită. Doar când ajungi în
această nouă etapă a vieţii se poate spune cine eşti cu adevărat.Când
frumuseţea a pălit, puterea fizică dispare,bătrânul trebuie să răzbată
printr-o forţă mai mare: frumuseţea spirituală, morală. El începe acum
să nu mai pună preţ pe bucuriile efemere.
Bătrâneţea este cu atât mai demnă de respectat la cei care ne-au
suportat supărările copilăriei şi pe cele ale adolescenţei noastre, la cei
care au contribuit esenţial să ne formeze mintea şi caracterul.
Tot mai des auzim expresia separatoare"noi"şi 'Voi". Adică noi-tinerii
şi voi-bătrânii. Graniţa pare de netrecut. Este adevărat că bătrânii
resping noul,devenind opaci la idei noi. Orizontul gândirii şi
sensibilităţii lor se reduce, probabil. Ca şi cel al vieţii.Trebuie spus
însă că este vorba despre un destin absolut comun,pe care toţi trebuie
să-I conştientizăm,ca şi moartea, lată una dintre legăturile dintre
generaţii. Dar viaţa, evoluţia bătrâneţii, depind enorm de atitudinea
societăţii, de generaţiile care vin cu forţă din urmă.Şi care sunt aceste
generaţii? Noi, cu siguranţă!
Prin definiţie, noi, tinerii, suntem întrebători, piini de aşteptări şi
proiecte, dornici de aventură de avânt şi căutări,de răspunsuri la
nenumărate întrebări mistuitoare. Ne purtăm cu timpul ca nişte
nemuritori, pentru că timpul, însăşi ea, viaţa, sunt de partea noastră.
Oricât de mari ar fi diferenţele dintre tineri şi bătrâni,dintre "noi" şi
"voi", construirea, ridicarea de ziduri despărţitoare între NOI produce
o extraordinară risipă de energie, atomizare socială, o imensă
degradare morala care nu aduce decât deservicii ambelor "tabere".
Amestecul de generaţii este binefăcător omenirii. Pentru fiecare dintre
noi.
Majoritatea am fost şi suntem înconjuraţi de iubirea protectoare a
bunicilor.Azi sunt ei, mai târziu vor fi părinţii. Noi urmăm... Nu putem
să sperăm decât că.într-o bună zi,vom avea măcar jumătate din
înţelepciunea lor.Dar până atunci soarele răsare în fiecare zi, zăpezile
sunt veşnice pe Kilimanjaro, clipele duc cu ele orele...
 A MURIT COPILĂRIA?
Uimirea copiilor naşte întrebări pentru că întrebările maturilor nasc
uimire.

Copilăria...Poate o umbră a sufletului,poate o haină a

adevărului. Au rămas doar amintirile: soarele curat, mătasea
aurie. Toate însemnau speranţa! Cândva nu îi era teamă să
privească îngerii, să ducă în palme bucuria, să zboare spre
hotarele surâsului, să urce în vârful lunii şi să vadă viaţa în
oglinda stelelor. Acea lume... acolo era liberă ca o pasăre a
cerului şi trăia fără să i se ceară nimic în schimbul acestei
libertăţi. Avea dreptul să-şi bea zâmbetele fără să ameţească;
avea aripi cu care să înalţe inocenţa cât mai aproape de văzduh,
să surprindă liniştea dormind şi să o trezească cu un surâs. Rupea
dimineaţa cu fluturi, gălăgie, flacără de viaţă... Dispărea chiar şi
ce era rău. Era însăşi ea şi avea de toate. Nu făcea greşeli, însă
era iertată de prea multă puritate. Destinul o azvârlise acolo sus
şi se simţea bine. Şi, dintr-o dată, lumina s-a mutat în casa
alăturată. Copilăria s-a speriat de atâta prospeţime şi, cu sfială,
a fugit către un nou fruct.
Acum totu-i diferit. De parte-s toate... Cuvintele şi le
ascunde pe buze şi nu mai are curajul să privească aştri râzând.
Trecutul se face că nu o cunoaşte. Ascultă cu răsuflarea tăiată..
Sunt paşii memoriei şi ea este singură, desculţă-n timp şi în
noapte. Fără vise! Sau poate visează, dar nu mai crede în ele. Nu
ştie încotro să se ducă. Porţile libertăţii s-au închis şi fanteziile
s-au dăruit realităţii. A murit copilăria?

Cristian Timaru
 Motto:

«Nu cunosc un drum sigur care să ducă la succes, cunosc

însă unul care duce în mod sigur la insucces - acela de a
încerca să-i fac fiecăruia pe plac  » (Platon)

Cuprins :
Cuvant inainte – pag. 1
Budureasca – pag. 3
Politia - pag. 5
Pedepse – pag. 7
Albinele – pag. 9
Mierea – pag. 12
Distractiv – pag. 14
Fa-ti timp – pag. 15
Matematica – pag. 16
Prietenia – pag. 19
Dialogul viu – pag. 21
DOOM – pag. 22
English – pag. 24
Limericks – pag. 26
Francais – pag. 28
Oglinda – pag. 29
Lasati copiii – pag. 30
Conflict – pag. 31
Copilaria – pag. 33

Colectivul de redactie :
Redactori : Instit. Dragu Catalina
Colaboratori:
 Prof. Madalin Vladuta
 Prof. Bojina Tudora
 Instit. Marieta Mihai
 Prof. Palos Georgeta
 Instit. Banarescu Monica
 Prof. Emilia Stoian
 Instit. Gheorghe Spatarelu
 Prof. Cristea Veronica
 Prof. Stejaru Daniel
Tehnoredactare : Cristian T.