Sunteți pe pagina 1din 14

PODURI METALICE 1

GRILA DE EXAMEN

CURSUL 1 - Istoric

1. Identificați care este avantajul podurilor metalice:- coeficient de calitate superior,


posibilitatea de a realiza deschideri mari, greutatea suprastructuri mai mica,
cheltuieli de transport si montaj reduse, cheltuieli ale infrastructuri reduse,
comportare buna in timp, material reciclabil.

2. Identificați care este dezavantajul podurilor metalice: - cost de intretinere ridicat, pret
material, sensibile la oboseala, nu se preteaza pt deschideri mari,spor de incarcare
mai mic

3. Cu ce se deosebește podul din imagine: Iron Bridge Anglia 1779, 30 de metri din
fonta- otel pudlat primul pod pe arce

4. Ce pod este reprezentat în imagine: 2001- Viaductul Millau 2.460m (342)

5. Ce pod peste este reprezentat în plan secund imagine:- 1890-1895 Poduri Dunarene
6. Cum se notează oțelurile pentru construcții: - S

7. Ce înseamnă clasa de calitate la oțeluri:

8. În graficul de mai sus, punctul A înseamnă: - limita de proportionalitate

9. În graficul de mai sus, punctul B înseamnă: - limita de elasticitate

10. În graficul de mai sus, punctul C înseamnă: - limita de curgere


11. În graficul de mai sus, εp înseamnă: - deformatia plastic

12. Care este notația corectă conform EUROCOD pentru marca de oțel de construcții: - S
urmat de un numar din 3 cifre

13. Care era marca de oțel cea mai des folosită în construcția podurilor conform stasurilor
românești (STAS 500): -OL 37

14. Care sunt oțelurile care se folosesc la armarea betonului conform stasurilor românești
(STAS 438/1-89): - OB 30 si PC 52

15. Care dintre variantele de mai jos este o caracteristică a materialului oțel:
- Modulul de elasticitate long, modullul de forfecare, coef lui Poisson, coef de dilatare
termica, masa volumica.
16. Din ce este format un nit: - cap, tija, cap final

17. În imaginea de mai sus este reprezentat un nit: -cu cap tronconic

18. Într-o îmbinare nituită oțelurile din care sunt realizate elementele, conform EUROCED 3
sunt: - piese S275, S355, nit S235, S275

19. Pentru nitul din imaginea de mai sus, diametrul găurii din piese trebuie să fie:
- Do + 1 mm
20. Tehnologia de execuție a îmbinărilor nituite trebuie să urmeze cu strictețe următoarele
etape: - trasare, gaurirea pieselor,nituirea propriu-zisa
21. Defectele îmbinării nituite se face: poziție, ovalizare, conicitate, neperpendicularitate
max3%, necoaxialitate sunt datorate: -distantei dintre gauri

22. Controlul calității strângerii pieselor la îmbinările nituite se face: -vizual

23. Controlul calității strângerii pieselor la îmbinările nituite poate face cu ciocanul și : -
lamei calibrate

24. În imaginea de mai sus, la îmbinările nituite gaura se finisează cu : -teșitor

25. La realizarea îmbinării nituite se folosesc: -contrabuteroane

26. La realizarea îmbinării nituite la podurile metalice, nitul trebuie încălzit până: -1100 C

27. La realizarea îmbinării nituite din figură, distanța e5 reprezintă: -

28. La realizarea îmbinării nituite la podurile metalice, în figura de mai sus, nitul este
solicitat de τ la: -forfecare
29. La realizarea îmbinării nituite la podurile metalice, în figura de mai sus, nitul este
solicitat de σ la:- strivire

30. La realizarea îmbinării nituite la podurile metalice, cu relația de mai sus se calculează: -
aria de forfecare

31. La realizarea îmbinării nituite la podurile metalice, în relația de mai sus nf reprezintă: -
nr plane forfecare

32. La realizarea îmbinării nituite la podurile metalice, cu relația de mai sus se calculează: -
aria silicitari la strivire

33. La realizarea îmbinării nituite la podurile metalice, în relația de mai sus (Σt min)
reprezintă
- Suma grosimilor pieselor pe o directie
34. La realizarea îmbinării nituite la podurile metalice, capacitatea portantă a unui nit N cap
𝛑∗𝐝𝟐
este: - At* σat * σat
𝟒

35. La realizarea îmbinării nituite la podurile metalice, cu relația de mai sus se calculează: -
aria tijei
36. La realizarea îmbinării nituite la podurile metalice, în relația de mai sus σat reprezintă: -
rezistenta admisibile la intindere

37. La realizarea îmbinării nituite la podurile metalice, cu relația de mai sus conform SR EN
1993-1-8:2006 se calculează: - capacitatea portanta la forfecare

38. La realizarea îmbinării nituite la podurile metalice, cu relația de mai sus conform SR EN
1993-1-8:2006 se calculează: -capacitatea portanta la strivire

39. La realizarea îmbinării nituite la podurile metalice, cu relația de mai sus conform SR EN
1993-1-8:2006 se calculează: - capacitatea portanta la intindere

40. Îmbinarea cu șuruburi se folosește atunci când: -


41. Șuruburile obișnuite sunt solicitate, funcție de tipul îmbinării în care sunt montate,
la:intindere,forfecare,strivire

42. Șuruburile obișnuite sunt solicitate în cazul unor îmbinări complexe, funcție de tipul
îmbinării în care sunt montate, la:forfecare , strivire,intindere in tija
43. Lungimea tijei (lt) șuruburilor se determină cu relația (lungimea rezultată se rotunjește la
5 mm):

44. Montarea șuruburilor într-o îmbinare trebuie se face: -ca si la nituri

45. Lungimea porțiunii nefiletate a tijei șurubului trebuie : -taiata


46. Diametrul minim al șuruburilor folosite la elementele principale ale podurilor metalice
este: - 4.6

47. Diametrul minim al șuruburilor folosite la elementele secundare ale podurilor metalice
este:- 8.8

48. Notarea șuruburilor utilizate în mod curent în domeniul podurilor metalice sunt: -
M12,M22

49. La realizarea îmbinării cu șuruburi la podurile metalice, în relația de mai sus Anet
reprezintă:

Capitolul 2 - ALCĂTUIREA ŞI CALCULUL BARELOR SOLICITATE LA ÎNTINDERE

2.1. ALCĂTUIREA SECŢIUNII BARELOR SOLICITATE LA ÎNTINDERE

50. Elementele solicitate la întindere pentru poduri pot fi realizate sub formă de cabluri
(elemente nerigide) și se folosesc în general la suprastructurile podurilor:toroane ,
tiranti

51. Figura reprezintă:


toron

52. Figura reprezintă un cablu compus din 6 sau 8 cabluri simple așezate în jurul unei inimi
din material:
Toron, textil

53. Figura reprezintă un cablu special, care se alcătuiesc din mai multe straturi de sârme
având profil diferit astfel încât să asigure o etanșare a cablurilor, care să împiedice
pătrunderea factorilor corozivi în interiorul lor, folosite la
Constructii deosebite

54. Barele cu secțiunea din figură sunt:


Bare rigide

55. Barele cu secțiunea din figură sunt:Bare cu sectiune compusa din mai multe sectiuni
nituita

56. Barele cu secțiunea din figură sunt:Bare cu sectiune compusa sudata

57. Barele cu secțiunea din figură sunt:Bare cu sectiuni compuse cu pereti departati

58. Spațiul dintre profilele puțin depărtate se umplu cu:furura


59. Care este principalul motiv pentru care spațiul dintre profile se umple cu furură?Pentru
Evitarea coroziunii

60. Furura dintre elementele unei bare se prindeSe prinde cu Nituri

61. În figura de mai sus cornierele sunt prinse Cornierile sunt prinse cu nituri in cruce

62. În figura de mai sus bara are profilele laminate Profil I ,Profil cornier , Profil U

63. În figura de mai sus bara este formată din profilele laminate prinse prin nituri sau sudură
cu tabla gen sau platbanda

64. În figura de mai sus bara este formată din profilele laminate prinse prin nituri sau sudură
cu: -platbanda inclinata

2.2. DIMENSIONAREA BARELOR SOLICITATE LA ÎNTINDERE


2.2.1. Bare solicitate la întindere centrică
65. Pentru dimensionarea secțiunii unei bare solicitată la întindere centrică trebuie să se
cunoască:
66. Din relația de mai sus, unde Ks- coeficient ce tine seama de mărimea slăbirilor de pe
secțiunea transversală produse de elementele de prindere, Nt – forța axială de întindere,
σa – efortul unitar admisibil, se determina
Aria sectiunii slabite
2.2.1.2. Verificarea secţiunii predimensionate

67. Pentru verificarea de rezistență la întindere a secțiunii predimensionare, relația de mai


sus trebuie să fie:
< decat Sigma Admisibil

68. Pentru prinderea din figură, solicitată la întindere, A net min:A brut-A slabiri

69. Din relația de mai sus care se aplică la barele întinse, λ max, este Coeficient de zveltete
maxim

70. Din relația de mai sus care se aplică la barele întinse, i, este Raza de giratie

71. Verificarea condițiilor constructive care se aplică la barele întinse trebuie să


îndeplinească următoarele:

2.2.2. Bare solicitate la întindere excentrică


72. În relația de mai sus la numărător se completează cu : N,My,Mz

ALCĂTUIREA ŞI CALCULUL BARELOR SOLICITATE LA COMPRESIUNE

3.1. ALCĂTUIREA SECŢIUNII BARELOR COMPRESIUNE SOLICITATE

73. Pentru alcătuirea elementelor solicitate la compresiune nu vor fi acceptate cele care au
momentul de inerție al secțiunii:

3.2. DIMENSIONAREA BARELOR SOLICITATE LA COMPRESIUNE

3.2.1. Bare solicitate la compresiune centrică

3.2.1.1. Predimensionarea secţiunii barelor

74. Lungimea de flambaj pentru o bara articulată la capete esteck=1(articulata la ambele


capete)

75. Lungimea de flambaj pentru o bara incastrată la un capăt k=2(incastrata la un capat)

76. Lungimea de flambaj pentru o bara incastrată la ambele capete este k=0.5(dublu
articulata)

77. Din relația de mai sus, unde Ks- coeficient ce tine seama de mărimea slăbirilor de pe
secțiunea transversală produse de elementele de prindere, Nc – forța axială de
compresiune, σa – efortul unitar admisibil, se determina : -Anec

78. Din relația de mai sus, ținând cont de condiția ca bara să nu-şi piardă stabilitatea
generală și unde, Nc – forța axială de compresiune, σa – efortul unitar admisibil, se
determina

79. În relația de mai sus, ținând cont de condiția ca bara să nu-şi piardă stabilitatea generală
și unde, Nc – forța axială de compresiune, σa – efortul unitar admisibil, φ min reprezintă
Fi = coeficient de flambaj
80. În cazul barelor metalice care au zveltețe mare, (Nc – forța axială de compresiune),
relația cu care se face dimensionarea secțiunii este: A brut necesar = Nc/Fi ori Sigma
admisibil

81. Metoda care impune o valoare pentru λ se numește:Metoda coeficientului de zveltete

82. Metoda care impune o valoare pentru coeficientul de zveltețe λ impune determinarea din
tabele pentru : Fi = coeficient de flambaj

83. Metoda care impune o valoare pentru λ se numește: Metoda coeficientului de zveltete

84. Precizați ce verificare se face la barele solicitate la compresiune

85. În relația de mai sus, pentru o bară solicitată la compresiune excentrică, la numărător se
completează cu:

4.2. ALCATUIREA SI CALCULUL GRINZILOR INCOVOIATE


4.2.1. Predimensionare sectiunii crinzilor incovoiate

86. Pentru operația de predimensionare a unei grinzi solicitate la încovoiere trebuie să se


cunoască:
Valoarea Momentului Incovoietor

87. Pentru operația de predimensionare a unei grinzi solicitate la încovoiere, înălțimea se


determină ținând cont de:
De deschiderea si schema statica a grinzii si de rolul indeplinit de grinda in cadrul
suprastructurii

88. Pentru operația de predimensionare a unei grinzi solicitate la încovoiere, înălțimea se


determină ținând cont și de consumul optim de oțel cu relația din imagine. Ce reprezintă
Wnec? –modulul de rezistenta necesar al sectiuni grinzi
Modulul de rezistenta necesar al sectiunii grinzii
89. Pentru operația de predimensionare a unei grinzi cu inimă plină solicitată la încovoiere,
aria de oțel dispusă în tălpi trebuie să fie cuprinsă în intervalul:
50%-60%
4.2.2. Verificarea secțiunii grinzilor încovoiate
4.2.2.1. Verificarea eforturilor unitare normale maxime din încovoiere
90. În figura de mai sus este reprezentată diagrama de:Eforturi Unitare normale

91. În figura și relația de mai sus, σx reprezintă:Efortul unitar intr-un punct al grinzii
situat la dist.y de axa neutra z-z

92. În relația de mai sus, σx are valoare maximă dacă:y are valoare maxima

93. Relația din imagine se aplică în cazul:Incovoiere oblica

4.2.2.2. Verificarea eforturilor unitare tangenţiale

94. În figura de mai sus este reprezentată diagrama de:Eforturi tangentiale


95. În figura și relația de mai sus (Ty – forța tăietoare), τxy reprezintă:
Efortul tangential intr-un punct al grinzii situat la distanta y fata de axa z-z

96. În relația de mai sus (Ty – forța tăietoare), Sz brut este:Momentul static brut al
sectiunii care luneca in raport cu axa neutra z-z

97. În relația de mai sus, τxy are valoare maximă dacă:


Sz brut are valoare maxima