Aurel Iliuta

NECLASIFICAT
ROMÂNIA NESECRET
MINISTERUL APĂRĂRII NAłIONALE Exemplarul nr._
UNIVERSITATEA NAłIONALĂ DE APĂRARE "CAROL I"
Nr._______ din_________
Colonel Aurel ILIUłĂ
TEZA DE DOCTORAT
(Rezumat)
TEMA: SPRIJINUL MEDICAL ÎN

OPERAłIILE MULTINAłIONALE
Conducător de doctorat
Col.prof.univ.dr.
Sorin PÎNZARIU
Teză elaborată în vederea obŃinerii titlului

de DOCTOR în ŞtiinŃe Militare şi InformaŃii
BUCUREŞTI, 2014
NECLASIFICAT
1 din 40
NECLASIFICAT
CUPRINS
INTRODUCERE ………………………………………………………............... 5
CAPITOLUL 1 OPERAłIILE MULTINAłIONALE ÎN NOUL CONTEXT
GEOPOLITIC ŞI GEOSTRATEGIC GLOBAL. DELIMITĂRI
CONCEPTUALE .................................................................... 19
1.1. Noul context geopolitic şi geostrategic mondial ........................................ 21
1.2. Fizionomia operaŃiilor multinaŃionale moderne ............................................ 30
1.3. InfluenŃa actualului mediu geopolitic şi geostrategic mondial asupra
organizării şi desfăşurării operaŃiilor multinaŃionale …………………….. 39
1.4. OperaŃii multinaŃionale desfăşurate în primii ani ai secolului al XXI-lea .. 47
CAPITOLUL 2 SPRIJINUL LOGISTIC ÎN OPERAłIILE MULTINAłIONALE
CONDUSE DE CĂTRE ALIANłA NORD-ATLANTICĂ ŞI
UNIUNEA EUROPEANĂ ........................................................ 55
2.1. Delimitări conceptuale privind sprijinul logistic în cadrul NATO şi UE ... 57
2.2. Aspecte generale privind concepŃia de sprijinul logistic a NATO ................ 69
2.3. ParticularităŃi privind concepŃia de sprijin logistic a UE ............................ 82
2.4. Nivelurile sprijinului logistic în operaŃiile multinaŃionale conduse de către
AlianŃa Nord-Atlantică şi Uniunea Europeană ........................................... 95
2.5. Domeniile funcŃionale ale sprijinului logistic în operaŃiile multinaŃionale
conduse de NATO şi UE ............................................................................. 110
CAPITOLUL 3 ASPECTE GENERALE PRIVIND SPRIJINUL MEDICAL ÎN
OPERAłIILE MULTINAłIONALE. COMPONENTELE
ACTIVITĂłII DE SPRIJIN MEDICAL ................................. 133
3.1. Delimitări conceptuale privind sprijinul medical ........................................ 134
3.2. Sistemul sprijinului medical în operaŃiile multinaŃionale conduse de către
NATO şi UE. Liniile de sprijin medical ..................................................... 142
3.3. OpŃiunile de sprijin medical în operaŃiile multinaŃionale ............................ 164
3.4. Pierderile sanitare. Analiza şi prognoza pierderilor sanitare ....................... 172
3.5. AsistenŃa şi evacuarea medicală în operaŃiile multinaŃionale ........................ 180
3.6. Medicina preventivă şi asistenŃa sanitar-veterinară .................................... 196
3.7. Logistica asistenŃei medicale ....................................................................... 204
3.8. Recuperarea medicală ........................................................................................ 212
3.9. Sistemul informatic al asistenŃei medicale ........................................................ 226
3.10 Eficientizarea sprijinului medical în operaŃiile multinaŃionale. Politici, tehnici,
. căi, modalităŃi şi proceduri de operare permanente ........................ 236
CAPITOLUL 4 STUDIU DE CAZ PRIVIND SPRIJINUL MEDICAL ÎN OPERAłIA
ISAF DIN AFGANISTAN ................................................................ 261
4.1. SituaŃia generală a teatrului de operaŃii din Afganistan ……………..…… 262
4.2. Nivelurile sprijinului medical în teatrul de operaŃii Afganistan. Liniile de
sprijin medical ............................................................................................. 269
4.3. Cooperarea internaŃională în domeniul sprijinului medical. Căi şi modalităŃi de
eficientizare a asistenŃei medicale .......................................................... 286
4.4. Sistemul informatic în cadrul MTF ROL 3 din Kandahar/RC SOUTH ..... 293
4.5. ParticularităŃi privind participarea personalului şi structurilor medicale din cadrul
Armatei României la operaŃia ISAF din Afganistan ........................ 300
CONCLUZII ŞI PROPUNERI ............................................................................ 309
LISTĂ CU ABREVIERI ŞI ACRONIME ........................................................... 325
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ ............................................................................ 339
ANEXE ................................................................................................................. 353
NECLASIFICAT
2 din 40
NECLASIFICAT
INTRODUCERE
Climatul existent în sistemul relaŃiilor internaŃionale la început de secol şi de

mileniu este, în opinia noastră, puternic influenŃat de modul de exprimare a
actorilor statali şi non statali, a organizaŃiilor internaŃionale de securitate, a celor
regionale, respective al organizaŃiilor guvernamentale şi nonguvernamentale de pe
întregul mapamond. Astfel, în funcŃie de interesele naŃionale, organizaŃionale sau
individuale, actorii menŃionaŃi se implică mai mult sau mai puŃin în soluŃionarea
diverselor crize care sunt în derulare pe glob, a celor care tind să evolueze dar şi a
celor îngheŃate care, la un moment dat, pot izbucni cu putere, efectele lor afectând
într-un fel sau altul pe toŃi actorii sistemului relaŃiilor internaŃionale.
În acelaşi mod ca şi în logistică, noile abordări care au loc în domeniul
medical, la momentul actual, în special în ceea ce priveşte efortul de reducere a
amprentei specifice la teren a structurilor medicale, Ńările contribuitoare cu trupe
au posibilităŃi extrem de largi de a-şi multiplica efortul medical, prin combinarea
capabilităŃilor proprii cu cele ale organizaŃiei şi celorlalte state participante la
operaŃia multinaŃională. Prin acest demers, devine extrem de clar că rezultanta, în
materie de sprijin medical capătă o nouă dimensiune, prin care, capacitatea nou
creată, devine mult mai puternică decât a Ńărilor, luate în mod individual.
Astfel, în cadrul capitolului 1, intitulat „OperaŃiile multinaŃionale în noul
context geopolitic şi geostrategic global. delimitări conceptuale” ne-am propus să
studiem prin metodele analizei descriptive şi comparative delimitările conceptuale
ale operaŃiilor multinaŃionale evidenŃiind diversitatea acestora, extrem de crescută în
ultima perioadă de timp, pe măsura înmulŃirii situaŃiilor de criză existente la nivel
internaŃional, accentuării unor crize precum cele generate de sărăcie, accesul la
resurse, cauze economico-financiare, respectiv cele declanşate de evoluŃia statelor
considerate ca fiind „eşuate” şi care permit prin inacŃiune la nivel central şi local
proliferarea comerŃului cu arme şi materiale de resort chimic, bacteriologic etc.
Capitolul 2, intitulat „Sprijinul logistic în operaŃiile multinaŃionale conduse de
către AlianŃa Nord-Atlantică şi Uniunea Europeană” prezintă pe baza metodei
analizei sistemice, unele delimitări conceptuale din domeniul abordat şi evidenŃiază
necesitatea creării departajărilor corespunzătoare între anumite concepte ale căror
atribute sunt interpretate adeseori într-un mod incorect, de către cei care se
angajează în dezbaterea de idei în jurul fenomenului logistic, îndeosebi în cazul în
care luăm în discuŃie operaŃiile multinaŃionale. Aceste aspect, induce necunoscute
şi nesiguranŃă în delimitarea conceptuală a diverselor sintagme utilizate.
În capitolul 3, denumit „Aspecte generale privind sprijinul medical în operaŃiile
multinaŃionale. Componentele activităŃii de sprijin medical” am urmărit să asigurăm
o imagine generală asupra ceea ce reprezintă eforturile continue de reconceptualizare
a diverselor sintagme, din domeniul medical, la nivelul NATO şi UE. Astfel,
folosind metoda analizei analitice şi comparative, vom descompune întregul în părŃi şi
vom descrie elementele componente ale sprijinului medical, pornind de la scopul
general al acestuia şi luând în considerare experienŃa din Afganistan care a impus
statelor membre NATO şi UE să revadă problematica specifică domeniului medical.
NECLASIFICAT
3 din 40
NECLASIFICAT
În ultimul capitol, am tratat un „Studiu de caz privind sprijinul medical în

operaŃia ISAF din Afganistan” în care, pe baza metodei studiului de caz, printr-o
abordare practică bazată pe experienŃa acumulată în operaŃia menŃionată am dorit să
scoatem în evidenŃă o serie de particularităŃi şi de caracteristici ale mediului
operaŃional din Afganistan şi cu privire la sistemul de sprijin medical organizat în
această Ńară de toate TCNs participante la operaŃia multinaŃională.
Lucrarea conŃine o serie de concluzii şi propuneri, pe linia fenomenului
abordat atât pe baza experienŃei existente în acest domeniu extrem de complex de
activitate, dar şi a evoluŃiei continue din punct de vedere structural, conceptual şi
acŃional a asistenŃei medicale, în general şi a celei militare, în special.
CAPITOLUL 1
OPERAłIILE MULTINAłIONALE ÎN NOUL CONTEXT GEOPOLITIC
ŞI GEOSTRATEGIC GLOBAL. DELIMITĂRI CONCEPTUALE
Desfăşurarea ultimelor operaŃii multinaŃionale, la nivel global evidenŃiază o

serie de aspecte, extrem de importante, printre care evoluŃia accelerată a sistemului
relaŃiilor internaŃionale în contextul unor mutaŃii cu consecinŃe deosebit de
profunde la nivel regional, zonal şi mondial. Din această perspectivă s-a
demonstrat faptul că, odată cu încheierea perioadei Războiului Rece şi totodată a
tensiunilor existente între Ńările membre ale celor două blocuri militare starea de
pace şi securitate, atât de dorită, la nivel regional, zonal şi global nu s-a instaurat, o
serie de crize izbucnind cu violenŃă, imediat după anul 1991.
Noul context geopolitic şi geostrategic mondial. Pentru prezentarea unui
cadru cât mai aproape de realitate a actualului context geopolitic şi geostrategic
mondial considerăm că este necesar să evidenŃiem faptul că există o strânsă legătură
între modul în care evoluează sistemul relaŃiilor internaŃionale, modul accelerat în
care se schimbă situaŃia politico-militară a unora din Ńările importante de pe scena
internaŃională şi percepŃia generală asupra conceptului de securitate, respectiv a
surselor de insecuritate. Nu lipsit de interes este faptul că, în acest flux global de
interacŃiuni mai intră şi ceilalŃi actori ai scenei internaŃionale, statali şi nonstatali
ceea ce conduce, către o nouă abordare a conceptului de securitate.
Modificările conceptuale suportate de sintagma de securitate naŃională de-a
lungul timpului sunt strâns legate de evoluŃiile pe scena globală a statelor lumii, a
organizaŃiilor şi organismelor internaŃionale cu vocaŃie în domeniul securităŃii, dar
nu numai. Din punct de vedere situaŃional dar şi procesual, securitatea naŃională a
fost definită, în conformitate cu majoritatea opiniilor exprimate, în domeniu, ca fiind
o stare sau o situaŃie specifică statelor lumii care dobândesc, în urma încheierii
acordurilor şi tratatelor internaŃionale siguranŃa necesară în legătură cu prezervarea
existenŃei statale, integrităŃii teritoriale şi respectarea intereselor lor fundamentale.
Din punct de vedere procesual, securitatea a fost abordată şi prin prisma proceselor
derulate la nivelul statelor lumii de a avea asigurată securitatea dorită.
Referindu-ne la actualul mediu geopolitic şi geostrategic dorim să scoatem
în relief faptul că, la nivel global, cu toate conflictele aflate în desfăşurare şi
comparativ cu perioade precedente, din istoria omenirii, acesta se află într-o
NECLASIFICAT
4 din 40
NECLASIFICAT
relativă stabilitate, cu toate acŃiunile generate de criza din Ucraina. În acest sens,
putem considera, fără teama de a greşi că omenirea se află într-o stare de relativă
pace şi stabilitate, graŃie eforturilor şi slăbiciunilor, totodată, a unor actori
importanŃi ai scenei mondiale. Astfel, dacă Europa trece printr-o astfel de perioadă
putem spune că stabilitatea şi securitatea zonală se datorează existenŃei şi
manifestării la nivel regional şi zonal a două organizaŃii importante, precum NATO
şi UE. Cu toate acestea, actualele evoluŃii ale situaŃiei de criză din Ucraina
demonstrează că FederaŃia Rusă încă nu a renunŃat definitiv la tendinŃele de
exprimare prin forŃă a puterii sale militare.
Fizionomia operaŃiilor multinaŃionale moderne. OperaŃiile militare din
ultimii ani ai secolului al XX-lea şi primii ani ai secolului al XXI-lea evidenŃiază o
serie de caracteristici care conduc către ideea conform căreia fizionomia acŃiunilor
militare s-a schimbat sau este pe cale să se schimbe în totalitate. Pentru a lua în
discuŃie schimbarea fizionomiei acŃiunilor militare moderne considerăm că este
extrem de important să prezentăm clarificările necesare cu privire la conŃinutul şi
sensul sintagmei fizionomie şi, la fel de important, să poziŃionăm acest concept în
relaŃie directă cu cele mai importante caracteristici ale fenomenului militar
contemporan, tendinŃelor de evoluŃie ale artei militare, nivelurile acesteia şi, nu în
ultimul rând, conŃinutul său.
În privinŃa fenomenului militar, asistăm la o adevărată revoluŃie în domeniul
tehnologiilor care îşi au aplicabilitatea în domeniul militar ceea ce determină
creşterea diversităŃii armamentelor şi platformelor de armamente, intensificarea
eforturilor de interoperabilitate şi nu în ultimul rând, creşterea potenŃialului
distructiv al acestor categorii de arme. Pe de altă parte, eforturile organizaŃiilor
internaŃionale de securitate de a găsi noi căi şi modalităŃi de a răspunde riscurilor,
ameninŃărilor şi pericolelor generate de fenomene precum terorismul, criminalitatea
transfrontalieră, traficul cu materiale CBRN etc. au condus la dezvoltarea unor noi
sisteme de apărare împotriva ameninŃărilor de tip asimetric.
Urmare a schimbărilor produse în mediul geopolitic şi geostrategic global,
unele dintre caracteristicile cu caracter de generalitate a fizionomiei acŃiunilor militare
multinaŃionale se modifică în permanenŃă şi depind de ... situaŃia politico-militară
a ambelor părŃi; gradul de organizare a forŃelor; amploarea acŃiunilor întrunite;
sistemele strategice care se confruntă; spaŃiul de desfăşurare; tipul dominant de
acŃiune; întrunirea acŃiunilor; nivelul violenŃei armate”1.
Pe baza ultimelor evoluŃii în domeniul militar din cadrul armatelor Ńărilor
membre NATO (participante la operaŃiile din spaŃiul ex-iugoslav, Irak şi Afganistan)
rezultă că evoluŃia acŃiunilor militare multinaŃionale va depinde foarte mult de
nivelul obŃinut, menŃinut şi protejat al superiorităŃii informaŃionale care, permite,
printre altele atingerea scopurilor propuse, după cum urmează2: superioritatea
informaŃională; manevra dominantă; angajarea de precizie; concentrarea logistică;
protecŃia multidimensională. Referitor la concentrarea logistică, dorim să evidenŃiem
1
O., Dumitrescu, Fenomenul militar contemporan. EvoluŃii actuale, prognoze, tehnologii moderne. ImplicaŃii pentru
construcŃia armatei României, Referat de cercetare ştiinŃifică nr.1, fondul de carte al Bibliotecii UniversităŃii
NaŃionale de Apărare, cota D 517, Bucureşti, 2001, p. 48.
2
I.M., Paşcu, S.N., Vintilă, Teoria relaŃiilor internaŃionale. Note de curs, Editura Şcoala NaŃională de Studii Politice şi
Administrative, Facultatea de ŞtiinŃe Politice, Bucureşti, 2007, p. 88.
NECLASIFICAT
5 din 40
NECLASIFICAT
faptul că, aceasta se bazează pe structuri viabile de transport şi sisteme

informaŃionale moderne, prin care să fie asigurate servicii de campanie de un nivel
corespunzător, în toate situaŃiile.
InfluenŃa actualului mediu geopolitic şi geostrategic mondial asupra
organizării şi desfăşurării operaŃiilor multinaŃionale. Actualul sistem al relaŃiilor
internaŃionale este în continuă schimbare, atât prin modificarea ierarhiei stabilite la
nivel global şi regional, în ceea ce priveşte centrele de putere, cât şi prin
importanŃa dobândită de unii sau alŃii dintre actorii scenei mondiale. Schimbările
petrecute la nivel organizaŃional în interiorul unor organizaŃii extrem de importante
precum NATO, UE, CSI, Liga Arabă etc. determină reorientarea statelor lumii
către alte organizaŃii care să le asigure acel deficit de securitate.
În sensul celor prezentate mai sus, extrem de edificatoare sunt demersurile
unor state membre NATO şi UE de a-şi crea structuri politico-militare care să
asigure un răspuns mai rapid la actualele riscuri, ameninŃări şi pericole decât
structurile tradiŃionale din care fac parte. Astfel, recent, la 12 mai 2011, Polonia,
Cehia, Slovacia şi Ungaria constituite în grupul de la Vişegrad au adoptat o decizie
cel puŃin ciudată şi anume constituirea începând cu 2016 a unei grupări de forŃe de
nivel tactic, în afara AlianŃei şi care nu va fi subordonată comenzii organizaŃiei.
În conformitate cu cele prezentate, considerăm că unele din principalele
elemente de influenŃă, avute în vedere la planificarea şi desfăşurarea operaŃiilor
multinaŃionale, în actualul context geopolitic şi geostrategic global au în vedere:
- organizaŃii precum NATO şi UE au început să asigure expertiza
necesară în planificarea şi desfăşurarea operaŃiilor multinaŃionale tip coaliŃie şi
altor organizaŃii internaŃionale de securitate;
- desfăşurarea simultană a operaŃiilor multinaŃionale din spaŃiul ex-
iugoslav, Irak şi Afganistan a obligat NATO şi UE să îşi revizuiască procedurile de
generare a forŃelor pentru evitarea redundanŃei, între cele două organizaŃii.
- desfăşurarea ultimelor operaŃii multinaŃionale a impus o vizibilitate
crescută între relaŃiile politice şi militare ale AlianŃei.
OperaŃii multinaŃionale desfăşurate în primii ani ai secolului al XXI-lea.
Din punctul de vedere al evoluŃiei crizelor politico-militare din primii ani ai
secolului al XXI-lea se poate spune că sistemul relaŃiilor internaŃionale a fost marcat
de diverse conflicte care s-au manifestat pe unele din cele mai importante continente
ale globului. Astfel, începând cu anul 2000 putem evidenŃia o serie de operaŃii
multinaŃionale desfăşurate atât în coaliŃie (Irak-ul) cât mai ales în AlianŃă, acŃiuni
militare aflate sub egida ONU şi conducerea unor organizaŃii internaŃionale de
securitate precum OSCE, NATO şi UE. Într-o ordine aleatorie, perioada anilor
2000-2014 cuprinde mai multe operaŃii multinaŃionale pe cale le vom enumera în
continuare. Astfel, anul 2000 evidenŃiază continuarea prezenŃei NATO în cadrul
ForŃei de Stabilizare din Bosnia-HerŃegovina (SFOR), dar şi noi experienŃe de tip
multinaŃional, precum operaŃia Joint Guardian din Kosovo (KFOR), în acelaşi
spaŃiu ex-iugoslav. Ceea ce este de remarcat la operaŃiile menŃionate este faptul că
ele se desfăşoară în paralel cu acŃiunile militare generate de declanşarea războiului
global împotriva terorismului, ceea ce dovedeşte angajamentul ONU, OSCE,
NATO şi UE în acest domeniu.
NECLASIFICAT
6 din 40
NECLASIFICAT
Alte operaŃii multinaŃionale desfăşurate în perioada 2000-2012 mai pot fi

amintite cele desfăşurate sub egida ONU, OSCE şi comanda ONU (OSCE), ca
misiuni de observatori în diverse Ńări din lume, printre care enumerăm:
- misiunea ONU de observare din Irak şi Kuwait (UNIKOM) desfăşurată
din 23.04.1991 până în data de 22.03.2003. Desfăşurată sub mandat ONU;
- misiunea de verificare din Kosovo (KVM) desfăşurată în perioada
20.08.2000 până în data de 22.05.2003;
- operaŃia Concordia desfăşurată sub egida Uniunii Europene în perioada
iunie-decembrie 2003;
- misiunea de monitorizare din Georgia s-a desfăşurat în perioada
22.07.1999 - 31.01.2005, sub mandat OSCE.
În sensul celor prezentate, dorim să scoatem în evidenŃă faptul că
diversitatea operaŃiilor multinaŃionale a crescut în mod exponenŃial, în ultima
perioadă de timp, pe măsura înmulŃirii situaŃiilor de criză existente la nivel
internaŃional, accentuării unor crize precum cele generate de sărăcie, accesul la
resurse, cauze economico-financiare, respectiv cele declanşate de evoluŃia statelor
considerate ca fiind „eşuate” şi care permit prin inacŃiune la nivel central şi local
proliferarea comerŃului cu arme şi materiale de resort chimic, bacteriologic,
radiologic şi nuclear (CBRN), terorismului, a crimei organizate transnaŃionale etc.
CAPITOLUL 2
SPRIJINUL LOGISTIC ÎN OPERAłIILE MULTINAłIONALE CONDUSE
DE CĂTRE ALIANłA NORD-ATLANTICĂ ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ
Odată cu desfăşurarea summitului NATO de la Lisabona, AlianŃa Nord-

Atlantică pune punct unei abordări de partajare a operaŃiilor militare (clasice şi în
afara zonei sale de responsabilitate) recunoscând că prin scopuri, obiective
politico-militare şi acŃiuni desfăşurate, la nivel global, a devenit un actor cu valenŃe
mondiale care nu mai poate acŃiona decât prin forŃă militară, în condiŃiile
Articolului 5 sau în afara acestuia. Asigurând egalitate între acŃiunile militare
desfăşurate conform Articolului 5 cu cele derulate în afara acestuia şi cu cele de tip
expediŃionar, subsumate obiectivelor sale politico-militare, NATO prin prevederile
noului Concept Strategic pune în valoare o nouă abordare, total diferită de cea
existentă în trecut şi trece la o nouă etapă de dezvoltare şi de prezervare a
intereselor organizaŃiei şi statelor membre, inclusiv a celor economice.
Delimitări conceptuale privind sprijinul logistic în cadrul NATO şi UE.
Deşi ani la rând, mediul militar a influenŃat mediul civil în domeniul logistic, atât
prin contribuŃiile din domeniul conceptual, cât şi pe cele din domeniul executiv, în
ultima perioadă asistăm la o „contraofensivă” puternică şi fără precedent a
economicului în sens invers care vine să modifice rapid şi viguros ceea ce
cunoşteam despre logistică şi despre multiplele sale acŃiuni. În sensul cel mai larg,
logistica asigură unei organizaŃii, indiferent de mediul din care face parte ceea ce
trebuie la locul potrivit şi în timpul solicitat.
În plan doctrinar, mediul militar evidenŃiază o serie considerabilă de definiŃii
pentru logistică care iau în considerare, în mod cu totul evident, procesul de
NECLASIFICAT
7 din 40
NECLASIFICAT
transformare care se derulează în toate armatele statelor membre NATO, luând în

considerare experienŃa acumulată în operaŃiile multinaŃionale. Astfel, „Logistica este
ştiinŃa planificării şi executării deplasărilor şi menŃinerii în stare de operativitate a
trupelor. Într-o definiŃie mai cuprinzătoare, se referă la următoarele activităŃi:
proiectarea, producerea, dezvoltarea, achiziŃia, depozitarea, transportul, distribuŃia,
întreŃinerea, evacuarea, declasarea şi casarea materialelor; achiziŃia sau
construcŃia, întreŃinerea, folosirea şi declasarea de instalaŃii; achiziŃia şi furnizarea
de servicii suport; asigurarea medicală şi a serviciilor de sănătate”3.
Pe baza celor prezentate, considerăm că logistica poate fi definită şi ca ştiinŃa
şi arta de asigurare a resurselor necesare comandanŃilor de la toate nivelele artei
militare pentru obŃinerea şi menŃinerea pe perioade determinate de timp a
succesului care poate fi materializat prin libertate de mişcare, capacitate de
manevră, respectiv superioritate logistică, din perspectiva celor trei componente ale
logisticii, producŃie, consum şi menŃinere a capacităŃii operaŃionale (In Service).
DefiniŃia prezentă mai sus acoperă, în opinia noastră, toate domeniile de
responsabilitate ale logisticii şi în plus închide circuitul tehnicii şi echipamentelor
militare de la apariŃia cerinŃelor de fabricare, până la scoaterea din uz şi reciclarea
materialelor rezultate. Propunem această definiŃie nu numai pentru faptul că
definiŃiile anterioare fie sunt prea lungi, fie sunt prea scurte, ci şi pentru că suntem
de părere că aceasta acoperă tot ciclul de viaŃă al produselor şi serviciilor necesare
forŃelor armate în acŃiunile militare, indiferent de cadrul în care acestea acŃionează.
Desprinse, în mod evident, din definiŃia logisticii şi având strânsă legătură cu
toate componentele şi faŃetele sale, în mediul logistic sunt întrebuinŃate şi alte
sintagme care evidenŃiază activităŃile desfăşurate de structurile de planificare şi
conducere logistice. Astfel, sintagma de suport logistic reprezintă „... totalitatea
bunurilor materiale şi echipamentelor necesare unei structuri conform prevederilor
statelor de organizare şi normelor de înzestrare” comparativ cu cea de sprijin
logistic, care desemnează „... totalitatea activităŃilor ce se desfăşoară de către
structurile logistice, în scopul asigurării forŃelor cu tot ceea ce le este necesar
pentru menŃinerea suportului logistic necesar ducerii acŃiunilor militare”4.
Aspecte generale privind concepŃia de sprijinul logistic a NATO. Ca şi
latură (faŃetă) a logisticii de consum, logistica multinaŃională nu reprezintă şi
asigură, după cum prezentam, din punct de vedere regulamentar „... suportul
logistic operaŃional multinaŃional”5, adică acŃiunile desfăşurate de structurile
logistice naŃionale în cooperare cu structurile logistice specifice forŃelor
multinaŃionale, de contractorii internaŃionali sau locali din zona de operaŃii. Din
punctul nostru de vedere, logistica operaŃiilor multinaŃionale asigură căile şi
mijloacele de asigurare a sprijinului logistic al operaŃiilor desfăşurate în cadru
multinaŃional, prin modalităŃi specifice acestui tip de acŃiuni militare.
ConcepŃia de sprijin logistic a AlianŃei în conformitate cu prevederile noului
Concept Strategic nu aduce noutăŃi în materie de implicare financiară, pentru
susŃinerea operaŃiilor. Astfel, în continuare TCNs sunt încurajate să coopereze
3
NATO Logistics Handbook, November, 2012, LC Secretariat International Staff, Logistics Capabilities Section, Defence
Policy and Planning Division, NATO HQ, 1110 Brussels, Belgium, p. 20.
4
L – 1, Regulamentul logisticii operaŃiilor întrunite, Bucureşti, 2008, art. 6 şi 7.
5
Ibidem, art. 5.
NECLASIFICAT
8 din 40
NECLASIFICAT
pentru reducerea costurilor, obŃinerea de economii la scară largă şi, nu în ultimul

rând, prin eficientizarea acŃiunilor de sprijin logistic.
Noua concepŃie de sprijin logistic a NATO menŃine, în continuare, ca un
principiu de maximă importanŃă, multinaŃionalitatea, ceea ce asigură calea deschisă
a TCNs către cooperare internaŃional. În acest fel, sprijinul logistic nu mai
constituie numai o problemă naŃională, ci capătă caracter multinaŃional.
Sprijinul logistic naŃional se asigură din surse naŃionale, localizate în cadrul
Bazei Strategice, ulterior, prin diverse căi, materialele şi serviciile de campanie
sunt puse la dispoziŃia forŃelor proprii, în cele mai îndepărtate locaŃii de dispunere
din JOA. NaŃiunile au extrem de multe avantaje dacă aleg ca opŃiune de sprijin
soluŃia multinaŃională. Cu toate acestea, multe dintre TCNs preferă, din motive
diverse să aleagă folosirea sprijinului naŃional pentru forŃele proprii.
Acordurile mutuale de sprijin (MSA). NaŃiunile participante au posibilitatea
de a dezvolta aranjamente de sprijin reciproc, bi şi multilaterale pentru a asigura
furnizarea de sprijin logistic pentru forŃele lor6. Utilitatea acestui tip de demers se
face simŃită, în cazul în care TCNs introduc în zona de operaŃii forŃe de valoare
redusă, pe care le dispun în locaŃii împreună cu alte contingente naŃionale care
dispun de posibilităŃi de sprijn logistic.
NaŃiunea lider din punct de vedere logistic reprezintă o altă opŃiune de sprijin
logistic specifică operaŃiilor multinaŃionale conduse de către NATO. O astfel de
naŃiune îşi asumă, de regulă, responsabilitatea pentru coordonarea şi/sau furnizarea
de sprijin logistic, respectiv de asigurare a unor funcŃii diverse de suport, precum
operaŃiunile derulate în terminalele aeriene, maritime, feroviare, de securitate, de
control al mişcării, întreŃinere şi sprijin medical etc.
NaŃiunea cu Rol Specializat are în vedere în mod special căile şi modalităŃile
de cooperare internaŃională, în domeniul logistic. Mai precis evidenŃiază situaŃiile
în care o naŃiune îşi asumă rolul de a pune la dispoziŃia celorlalte, pentru o zonă de
responsabilitate sau chiar pentru întregul teatru de operaŃii, o anumită categorie de
materiale sau servicii.
Sprijinul logistic multinaŃional integrat este o opŃiune specifică operaŃiilor
conduse de către AlianŃă. Prin punerea în comun a resurselor disponibile la un
moment dat, două sau mai multe TCNs pot contribui la crearea unei structuri de
sprijin logistic plasată sub controlul operaŃional al comandantului FM.
UnităŃile logistice multinaŃionale integrate (Multinational Integrated Logistics
Units/MILUs) şi UnităŃile medicale multinaŃionale integrate (Multinational Integrated
Medical Units/MIMUs) reprezintă doar două astfel de tipuri de structuri, domeniile
în care pot fi formate şi acŃiona fiind mult mai numeroase. Un astfel de acord a fost
încheiat, în 07 noiembrie 2007, între România, Bulgaria, CroaŃia şi Georgia pentru
înfiinŃarea şi sprijinul unei unităŃi multinaŃionale de sprijin logistic integrat.
Serviciile de Sprijin Logistic prin TerŃi (TPLSS), reprezintă o altă opŃiune de
sprijin logistic care vizează asigurarea de bunuri şi servicii, de către contractori, pe
baza unei planificări în avans. OpŃiunea contribuie la scăderea efortului logistic al
TCNs, în teatrul de operaŃii şi oferă posibilităŃi concrete de sprijin logistic.
6
NATO Logistics Handbook, SNLC Secretariat International Staff, Defence Policy and Planning Division, Logistics,
NATO HQ, 1110 Brussels, 2007, p. 99.
NECLASIFICAT
9 din 40
NECLASIFICAT
Ultima dar nu cea din urmă opŃiune de sprijin logistic multinaŃional vizează
Resursele Logistice FinanŃate în Comun (Commonly Funded Logistic Resources/
CFLR). OpŃiunea menŃionată urmăreşte asigurarea pentru ForŃa MultinaŃională a
unor bunuri materiale (tehnică, echipamente etc.) care sunt solicitate de trupe,
există aprobare pentru a fi achiziŃionate şi sunt identificate fonduri, în acest scop.
ParticularităŃi privind concepŃia de sprijin logistic a UE. Conceptul de
sprijin logistic al Uniunii Europene în operaŃiile multinaŃionale conduse de aceasta
nu diferă în mod esenŃial de cel existent şi aplicabil în cadrul NATO, cu
amendamentul că există anumite diferenŃieri care privesc abordările diferite ale
celor două organizaŃii în ceea ce priveşte modul de organizare, planificare şi
participare la astfel de operaŃii militare.
Conceptul de sprijin logistic al operaŃiilor multinaŃionale conduse de către
UE vizează întregul spectru al acŃiunilor militare şi detaliază principiile sprijinului
logistic şi liniile directoare, în primul rând la nivelele politic şi strategic şi mai apoi
la nivel operativ, pentru a favoriza înŃelegerea modului de planificare a logisticii
cooperative pentru toŃi comandanŃii militari care acŃionează în acŃiunile militare.
Asigurarea unui nivel corespunzător de sustenabilitate reprezintă una din
responsabilităŃile cele mai importante ale Ńărilor contribuitoare cu trupe. Din acest
motiv, ele sunt responsabile pentru îndeplinirea tuturor cerinŃelor înscrise în
planurile de operaŃii7. Asigurarea stocurilor de materiale, de către łările Contribuitoare
cu Trupe trebuie să respecte cerinŃele operaŃionale ale acestor planuri, în ideea în care
trupele dislocate trebuie să fie în măsură să susŃină acŃiuni militare de intensitate
anticipată şi pe toată durata operaŃiei multinaŃionale.
Redistribuirea resurselor logistic reprezintă una din măsurile prevăzute în
conceptul logistic al UE pentru a oferi posibilităŃi corespunzătoare comandanŃilor
militari ai UE să asigure transferul de bunuri, materiale şi echipamente în interiorul
ForŃei MultinaŃionale aflată sub comanda lor, pentru îndeplinirea de obiective
specifice, printr-un nivel de autoritate limitat ca cel descris mai sus.
În ceea ce priveşte modalităŃile de sprijin logistic, în operaŃiile conduse de
către Uniunea Europeană, regăsim, în conformitate cu concepŃia de sprijin logistic
a organizaŃiei, dar şi cu mecanismele „tip Atena”, variante care acoperă diverse
situaŃii, de la sprijinul logistic integrat multinaŃional, la sprijinul naŃional8.
A. În ceea ce priveşte modalitatea de asigurare a sprijinului logistic în variantă
naŃională, TCNs sunt responsabile de felul în care forŃele alocate operaŃilor militare
conduse de UE sunt integral sprijinite şi pregătite pentru misiune. Această opŃiune
nu ia în calcul aranjamente multinaŃionale, bi sau multilaterale şi din această
privinŃă, costurile participării la astfel de acŃiuni militare sunt destul de însemnate.
B. O altă opŃiune de sprijin logistic în operaŃiile multinaŃionale conduse de
UE este Sprijinul Logistic MultinaŃional. În acest caz, TCNs sunt îndemnate să
ia în considerare implementarea aranjamentelor multinaŃionale. SoluŃiile de sprijin
logistic multinaŃional sunt în cele mai multe cazuri opŃiuni eficiente care nu numai
că asigură optimizarea efortului logistic (reducerea amprentei logistice) în JOA dar
asigură şi reducerea efortului TCNs.
7
EU Concept for Logistic Support for EU-led Military Operations, Council Of The European Union, Brussels, 8641/11,
COSDP 320, CSDP/PSDC 177, EEAS, 4 April 2011, p. 9.
8
Ibidem, p. 25.
NECLASIFICAT
10 din 40
NECLASIFICAT
C. Sprijinul NaŃiunii Gazdă (Host Nation Support/HNS) reprezintă asistenŃa

civilă şi militară acordată de către o Ńară gazdă altui stat şi/sau organizaŃie care are
forŃe dislocate pe, care operează pe/de pe sau tranzitează teritoriul acelui stat. La
baza acestui tip de asistenŃă stau acordurile bilaterale şi/sau multilaterale.
D. Sprijinul Logistic al Contractorilor reprezintă o altă opŃiune extrem de
importantă de sprijin logistic în operaŃiile multinaŃionale conduse de către UE. Din
punctul de vedere al planificatorilor, contractarea este privită mai mult ca o soluŃie
de răspuns la cerinŃe de sprijin logistic care nu pot fi prevăzute dar care apar, pe
timpul desfăşurării unei astfel de operaŃii multinaŃionale.
Nivelurile sprijinului logistic în operaŃiile multinaŃionale conduse de
către AlianŃa Nord-Atlantică şi Uniunea Europeană. În cadrul operaŃiilor
multinaŃionale desfăşurate sub comanda NATO, sprijinul logistic este asigurat în
ambele variante, civil sau militar, chiar dacă din punct de vedere operaŃional, spre
deosebire de operaŃiile conduse de ONU, comandantul forŃei este cel care decide şi
repartizează resursele aflate avute în responsabilitate, inclusiv cele ale contingentelor
naŃionale, în funcŃie de prevederile memorandumurilor de înŃelegere.
La nivel strategic, structurile şi organele de conducere a sprijinului logistic,
cu atribuŃii generale şi de specialitate sunt reprezentate, în opinia noastră de
Comandamentul OperaŃional Aliat şi de comandantul acestuia, Comandamentul
ForŃei Întrunite, de secŃiile CJ4 din subordinea celor două comandamente şi, nu în
ultimul rând, de AgenŃia NATO pentru Sprijin Logistic (NSPA), care aşa cum
prezentam anterior, este continuatoarea NAMSA.
La nivel operativ regăsim Comandamentul ForŃei MultinaŃionale, comandantul
acesteia şi secŃia CJ4, Elementele de Sprijin NaŃional (NSEs), Centrul MultinaŃional
Logistic Întrunit sau după caz, JLSG.
Comandamentul ForŃei MultinaŃionale este responsabil pentru: asigurarea
nivelului solicitat de sprijin logistic multinaŃional; monitorizarea şi coordonarea
acŃiunilor de sprijin logistic în cadrul JOA; asigurarea sprijinului logistic pentru
echipamentele comune din întregul teatru de operaŃii; utilizarea, în funcŃie de
condiŃiile din teatrul de operaŃii a unităŃilor multinaŃionale logistice integrate etc.
Divizia de sprijin a Comandamentului ForŃei MultinaŃionale (CFM) are în
compunere, de regulă, secŃii precum CJ1, CJ4, CJ6, CJ8 şi CJMed. Ca parte a
Diviziei de sprijin logistic a CFM, SecŃia logistică (CJ4) trebuie să asigure sprijinul
logistic în domenii precum aprovizionarea şi asigurarea serviciilor de campanie;
asigurarea mentenanŃei echipamentelor cu un grad ridicat de interoperabilitate;
mişcarea şi transportul, la nivelul teatrului de operaŃii.
Centrul MultinaŃional Logistic Întrunit (MultinaŃional Joint Logistic Centre/
MJLC) reprezintă o structură subordonată Comandantului ForŃei MultinaŃionale,
prin CJ4 care asigură coordonarea sprijinului logistic la nivelul teatrului de
operaŃii. În ceea ce priveşte MILU (MIMU), acestea sunt structuri de sprijin
logistic multinaŃionale, specializate pe domenii de responsabilitate ale logisticii.
La nivel tactic organele de planificare şi conducere a sprijinului logistic sunt
reprezentate de secŃiile şi birourile de sprijin logistic din compunerea diviziilor
multinaŃionale (Multinational Division/MND), respectiv brigăzilor multinaŃionale
(Multinational Brigade/MNB), respectiv de structurile de sprijin logistic de la nivelul
contingentelor naŃionale.
NECLASIFICAT
11 din 40
NECLASIFICAT
Biroul logistic aflat la nivelul MND (MNB) are, din punct de vedere logistic,
responsabilităŃi specifice, după cum urmează9: monitorizarea contractelor de sprijin
logistic încheiate cu HNS; monitorizarea Acordurilor Tehnice, existente între
naŃiunile participante cu structuri militare în cadrul MND (MNB).
UnităŃile (subunităŃile) de sprijin logistic de la nivelul contingentelor naŃionale
pot avea dimensiunea unei companii (pluton), în funcŃie de personalul sprijinit.
În operaŃiile multinaŃionale conduse de către Uniunea Europeană, la nivel
strategic regăsim în primul rând, Comandamentul OperaŃional (Operational
Headqurter/OHQ) cu comandantul acestuia ale cărui responsabilităŃi, în materie de
sprijin logistic vizează pe lângă coordonarea activităŃilor de elaborare a planului de
operaŃii şi a anexelor de sprijin logistic şi planificarea şi coordonarea procesului de
dislocare/redislocare strategică şi activităŃi specifice domeniului abordat.
Tot la nivel strategic regăsim Centrul de Coordonare Logistică de la nivelul
Comandamentului OperaŃional (Operational Headqurter Logistic Co-ordination
Centre/OHQLogCoC). Acest centru este compus, de regulă, din personal de stat
major de logistică, experŃi în logistică din cadrul TCNs şi personal de legătură (cu
caracter temporar). În condiŃiile în care operaŃia accesează fonduri comune ale
NATO, din cadrul centrului pot face parte şi experŃi în logistică ai AlianŃei.
La nivel operativ regăsim în primul rând, pe comandantul forŃei, care are o
multitudine de atribuŃiuni şi responsabilităŃi în domeniul logistic.
La nivel operativ, structurile de sprijin logistic sunt reprezentate de structuri
precum Grupul de Sprijin Logistic Întrunit (Joint Logistic Support Group/JLSG)
sau Centrul de Coordonare a Sprijinului Logistic de la nivelul Comandamentului ForŃei
MultinaŃionale (Force Headqurters Logistics Co-ordination Centre/FHQLogCoC) şi
Elementele de Sprijin Logistic (National Support Elements/NSEs).
La nivel tactic, structurile care asigură sprijinul logistic al forŃelor care
acŃionează la acest eşalon sunt reprezentate de10: Comandamentul de Sprijin
Logistic şi structurile organice ale contingentelor naŃionale ale TCNs.
Pentru marea majoritate a operaŃiilor multinaŃionale conduse de către UE,
numărul, structura şi dimensiunile unităŃilor de sprijin logistic ale contingentelor
naŃionale în interiorul JOA poate fi semnificativ. Din acest motiv, coordonarea
sprijinului logistic la nivelul teatrului impune introducerea la nivelul JOA a unui
Comandament de Sprijin Logistic (Logistics Support Command/LogSptCd).
Structurile organice ale contingentelor naŃionale ale TCNs au dimensiuni şi
atribuŃii diferite, în funcŃie de nivelul sprijinului logistic naŃional şi de acordurile
încheiate de către autorităŃile naŃionale de comandă cu alte TCNs, în acest sens, cu
łara Gazdă a operaŃiei multinaŃionale sau chiar cu organizaŃia logistică a UE.
Domeniile funcŃionale ale sprijinului logistic în operaŃiile multinaŃionale
conduse de NATO şi UE. Prin prisma statutului de stat membru al ONU, NATO
şi UE, documentele care reglementează sprijinul logistic în Armata României sunt
elaborate în conformitate cu prevederile de sprijin logistic din cele trei organizaŃii
internaŃionale de securitate.
9
B.P., Mocanu, Logistica trupelor angajate în acŃiuni de luptă în afara graniŃelor României, Editura UniversităŃii NaŃionale
de Apărare „Carol I”, fondul de carte al Bibliotecii UniversităŃii NaŃionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2006, p. 102.
10
NECLASIFICAT
12 din 40
NECLASIFICAT
Aprovizionarea este parte componentă a logisticii de consum şi cuprinde

totalitatea activităŃilor ce se desfăşoară de către organele de planificare şi
conducere a sprijinului logistic pentru:11 stabilirea necesarului, lansarea cererii,
desfăşurarea procedurilor de achiziŃii, recepŃia, gestionarea, depozitarea, distribuŃia
şi scoaterea din funcŃiune a bunurilor materiale necesare pentru dotarea şi
susŃinerea forŃelor, pe timpul generării, ducerii operaŃiilor şi regenerării acestora.
Sursele de reaprovizionare puse la dispoziŃia forŃelor multinaŃionale care
acŃionează în operaŃiile conduse de NATO şi UE nu sunt foarte diferite. Astfel, în
operaŃiile multinaŃionale desfăşurate sub conducerea NATO şi UE sunt identificate
mai multe surse de aprovizionare atât cu specific militar, cât şi civil. În acest sens,
sursele militare au în vedere stocurile de materiale existente în depozitele
contingentelor naŃionale participante la operaŃie, precum şi cele existente în
depozitele ForŃei MultinaŃionale, respectiv ale Elementelor de Sprijin NaŃional.
Stocurile reprezintă „... cantităŃile de produse şi materiale, din toate clasele
de materiale, care se realizează din timp de pace, necesare pentru susŃinerea
acŃiunilor militare, în situaŃii de criză sau la război, în scopul asigurării unităŃilor
luptătoare cu materialele necesare...”12. În conformitate cu prevederile documentelor
naŃionale şi cele ale NATO şi UE, stocurile de materiale se păstrează la nivelul
diferitelor eşaloane şi se clasifică în: stocul trupelor, stocul operativ şi stocul strategic.
Ratele de consum, la nivelul operaŃiilor multinaŃionale conduse de către
NATO şi UE, au în vedere misiunile pe care diferitele categorii de personal le au de
îndeplinit. În acest sens, sunt stabilite rate de consum diferite pentru militarii care
fac parte din contingentele naŃionale, pentru observatorii militari, personalul
subunităŃilor de poliŃie militară, respectiv pentru personalul civil contractual care
încadrează diferitele comandamente din teatrul de operaŃii etc.
Mişcarea şi transportul au în vedere „... totalitatea activităŃilor desfăşurate
pentru dislocarea, susŃinerea şi redislocarea forŃelor precum şi pentru executarea
deplasării acestora în cadrul operaŃiilor întrunite”13.
Mişcarea şi transportul sunt analizate împreună numai prin prisma concepŃiilor
de sprijin logistic ale NATO şi UE. În viziunea AlianŃei Nord-Atlantice, mişcarea şi
transportul include „... întregul spectru al infrastructurii, facilităŃilor, transportului
aerian, terestru şi naval, comanda şi controlul şi echipamentul care sunt direcŃionate
în sprijinul procesului de dislocare/redislocare strategică a forŃelor”14.
Mişcarea şi transportul, în concepŃia de sprijin logistic a Uniunii Europene
include „... întregul spectrul de activităŃi referitoare la planificarea capabilităŃilor,
infrastructură necesară, organizarea, facilităŃile şi echipamentele necesare pentru
dislocarea iniŃială, cele pentru introducerea eşaloanelor principale, rotirea
contingentelor, susŃinerea şi redislocarea pe tot timpul pregătirii, desfăşurării şi
încheierii operaŃiei multinaŃionale”15.
11
SMG/L-1, Doctrina logisticii operaŃiilor întrunite, Editura Statului Major General, Bucureşti, 2008, p. 25.
12
13
L – 1, Regulamentul logisticii operaŃiilor întrunite, Bucureşti, 2008, p. 17.
14
NATO Logistics Handbook, SNLC Secretariat International Staff, Defence Policy and Planning Division, Logistics,
NATO HQ, 1110 Brussels, 2007, p. 127.
15
NECLASIFICAT
13 din 40
NECLASIFICAT
MentenanŃa. În funcŃie de organizaŃia de securitate sub comanda căreia se

desfăşoară misiunea putem avea modalităŃi diferite de acordare a sprijinului de
mentenanŃă necesar trupelor pentru îndeplinirea misiunilor. MentenanŃa tehnicii şi
echipamentelor din înzestrarea marilor unităŃi (unităŃilor, subunităŃilor) subordonate
ForŃei MultinaŃionale vizează menŃinerea lor în stare de operativitate. Această
situaŃie include şi comunicaŃiile şi echipamentele cu baza la sol.
În operaŃiile multinaŃionale desfăşurate sub comanda NATO, procesul de
mentenanŃă se desfăşoară, în funcŃie de situaŃia tactic-operativă, în sistem
preventiv, corectiv, iar uneori complex, când situaŃia din teatru impune acest lucru.
Acest proces trebuie să aibă continuitatea necesară, astfel încât să permită
executarea activităŃilor specifice începând de la intrarea în teatrul de operaŃii până
la reîntoarcerea în Ńara de origine a TCNs.
Sprijinul medical al personalului participant la operaŃiile multinaŃionale
desfăşurate sub comanda NATO şi UE urmăreşte „... asigurarea de servicii de
medicină preventivă şi curativă, servicii stomatologice, reaprovizionarea cu
medicamente, sânge, materiale medicale, protecŃia medicală NBC, precum şi
evacuarea medicală a răniŃilor şi bolnavilor, pentru a reduce la minim, pe cât
posibil, pierderile de forŃe umane din cauza rănirilor şi îmbolnăvirilor şi
întoarcerea la datorie a acestora”16. În cadrul JOA, asigurarea sprijinului medical
se desfăşoară sub coordonarea medicului şef al Comandamentului FM cu sprijinul
dotărilor medicale proprii, cele puse la dispoziŃie şi cele existente în zonă.
Infrastructura cuprinde „... obiectivele şi facilităŃile necesare conducerii,
cartiruirii/cazării, adăpostirii, depozitării, deplasării, protecŃiei forŃelor şi populaŃiei
civile, bunurilor materiale şi valorilor patrimoniului cultural naŃional, asistenŃei
medicale, asigurării cu apă potabilă etc.”17. În conformitate cu această definiŃie,
se apreciază că, spre deosebire de nivelul strategic, unde infrastructura are în
vedere asigurarea pe termen lung a dotărilor necesare antrenamentului forŃelor sau
pentru implementarea planurilor operaŃionale, la nivel operativ ea urmăreşte
asigurarea, exploatarea şi întreŃinerea infrastructurii necesare pentru operaŃii viitoare
şi/sau în derulare18. În cadrul NATO, infrastructura are în vedere instalaŃiile,
construcŃiile sau facilităŃile permanente, folosite pentru sprijinul logistic al forŃelor.
Serviciile de campanie reprezintă un domeniu funcŃional foarte important al
sprijinului logistic care este considerat factor potenŃator de forŃă, având în vedere
menŃinerea moralului trupelor care să permită îndeplinirea misiunilor stabilite.
Serviciile de campanie sunt definite în mod diferit de la o organizaŃie de securitate
la alta. În cadrul operaŃiilor multinaŃionale serviciile de campanie includ19: hrănirea
efectivelor; îmbăierea efectivelor; spălarea lenjeriei şi curăŃatul echipamentului;
serviciile poştale şi de curierat; deratizarea şi dezinsecŃia.
Pe baza experienŃei acumulate în operaŃiile multinaŃionale, în ultima
perioadă de timp, la gama serviciilor de campanie prezentate, mai sus se mai
adaugă asigurarea serviciilor de recreere (Morale Walfare and Recreation/MWR),
serviciile funerare, evacuarea deşeurilor menajere etc.
16
17
18
19
Ibidem, pp. 24-25.
NECLASIFICAT
14 din 40
NECLASIFICAT
CAPITOLUL 3
ASPECTE GENERALE PRIVIND SPRIJINUL MEDICAL
ÎN OPERAłIILE MULTINAłIONALE. COMPONENTELE
ACTIVITĂłII DE SPRIJIN MEDICAL
Sprijinul logistic asigurat forŃelor care acŃionează în diverse tipuri de operaŃii

multinaŃionale desfăşurate sub comanda celor două organizaŃii devine, astfel tot
mai important devenind nu numai un element de stabilitate în desfăşurarea cu
succes a acŃiunilor forŃelor militare dar şi un criteriu de analiză în succesul sau
insuccesul operaŃiilor, în întregul lor. În ceea ce priveşte capabilităŃile necesare
structurilor de sprijin medical acestea trebuie să facă faŃă tot mai des unor
schimbări rapide de situaŃie care să le permită integrarea în sistemul de comandă şi
control logistic, respectiv în cel organizat la nivelul forŃelor luptătoare.
Delimitări conceptuale privind sprijinul medical. Participarea Armatei
României, la operaŃiile multinaŃionale din Somalia, Angola, spaŃiul ex-iugoslav,
Irak, Afganistan, Oceanul Indian etc., cu personal de stat major şi structuri de forŃe
constituite, de tipul batalioanelor de manevră, echipelor de consiliere, a celor de
pregătire a militarilor aparŃinând unor armate din diverse spaŃii geografice,
formaŃiunilor medicale de ROL 3 şi a altor astfel de entităŃi specializate a
evidenŃiat, odată în plus, faptul că succesul acŃiunilor militare presupune nu numai
un nivel de pregătire şi instruire corespunzător al militarilor dar şi un sprijin
logistic eficient şi eficace. În acest sens, asigurarea sprijinului medical, domeniu,
reprezintă un factor de potenŃare a acŃiunilor militare, în ideea în care militarii sunt
conştienŃi de eficienŃa sistemului de sprijin medical, de capacitatea sa de reacŃie şi
de capabilităŃile specifice din subordinea unei ForŃe MultinaŃionale (FM).
În cadrul NATO funcŃiile sprijinului medical cuprind o varietate de misiuni
diferite, inclusiv protecŃia medicală a forŃei şi asigurarea informaŃiilor medicale.
Scopul principal al sprijinului medical este să asigure distribuirea la timp a
asistenŃei de specialitate care reprezintă un element extrem de important în efortul
de menŃinere a sănătăŃii personalului subordonat FM. În operaŃiile multinaŃionale
conduse de către NATO şi UE, sprijinul medical este guvernat în cadrul asigurat de
legislaŃia naŃională şi internaŃională, de convenŃiile etice şi umanitare.
În conformitate cu prevederile documentelor menŃionate, mai sus, asigurarea
sprijinului medical pentru forŃele participante la operaŃiile multinaŃionale conduse
de către NATO şi UE reprezintă o responsabilitate naŃională. Pentru coordonarea
abordărilor TCNs din domeniul sprijinului medical, la nivelul AlianŃei a fost înfiinŃat,
încă din anul 1994, Comitetul Şefilor Serviciilor Medicale Militare.
În operaŃiile conduse de către UE, sprijinul medical (Health and Medical
Support/HMS) reprezintă responsabilitatea TCNs, pentru forŃele proprii, dislocate
în teatrul de operaŃii. Asigurarea sprijinului medical poate fi realizată printr-o
multitudine de opŃiuni incluzând acordurile de sprijin logistic reciproc între statele
participante cu trupe, cu organizaŃii guvernamentale şi nonguvernamentale în
dorinŃa de a limita eventualele redundanŃe care ar putea apare din acumularea de
capabilităŃi medicale, fără rost (economisirea resurselor medicale).
NECLASIFICAT
15 din 40
NECLASIFICAT
În armata SUA, acest domeniu este abordat prin prisma responsabilităŃilor

TCNs pentru asigurarea sprijinului de specialitate pentru forŃele proprii. În acest
sens, din cauza sensibilităŃilor naŃionale, SUA depune eforturi considerabile să
asigure militarilor angajaŃi în operaŃii multinaŃionale un sprijin medical extins pe
toate domeniile de activitate. Din punct de vedere al necesităŃii optimzării
ansamblului complex de activităŃi subsumate sprijinului medical, participarea la
operaŃiile multinaŃionale desfăşurate sub comanda NATO reprezintă o oportunitate
de accesare a soluŃiilor multinaŃionale.
Sistemul de sprijin medical, în operaŃiile multinaŃionale conduse de către
NATO şi UE, presupune aşa după cum am mai prezentat anterior, o abordare
coerentă prin prisma organelor de conducere (subsistemul de conducere), organelor
de execuŃie (subsistemul de execuŃie) şi a relaŃiilor funcŃionale stabilite între aceste
două componente funcŃionale. Abordarea sistemului de sprijin medical, în acest tip
de operaŃii, poate fi efectuată fie în modul evidenŃiat mai sus, pe nivele ierarhice
(strategic, operativ şi tactic), fie prin prisma celor trei subsisteme de nivel strategic,
operativ şi tactic, pentru fiecare dintre aceste nivele urmând a fi tratate ambele tipuri
de organe şi relaŃiile stabilite între acestea.
Nivelul strategic. În operaŃiile multinaŃionale conduse de către NATO, organele
de conducere sunt reprezentate de personalul medical care acŃionează în cadrul
Centrului de OperaŃii Întrunit (Joint Operations Centre/(JOC), Centrului pentru
DirecŃii Strategice (Strategic Direction Centre/SDC) şi alte centre de coordonare
logistică, precum Centrul Aliat de Coordonare Logistică (Allied Logistics Coordination
Centre/ALCC) din subordinea Comandamentului OperaŃional Aliat (Allied Operations
Command/ACO), structură care este desemnată să asigure managementul crizei, la
nivel strategic, în consecinŃă şi a sprijnului medical.
În sensul celor prezentate, organele de conducere a sprijinului medical, de la
nivel strategic, în operaŃiile conduse de către NATO sunt reprezentate de către
Consilierul Medical (Medical Advisor/MEDAD) al comandantului ACO, cel care
are autoritate de coordonare, asupra structurilor subordonate. Din acest punct de
vedere trebuie subliniat faptul că autoritatea de comandă şi control rămâne la
nivelul comandanŃilor aflaŃi la nivel operativ şi tactic (în teatrul de operaŃii).
Din punct de vedere militar, nivelul strategic în operaŃiile multinaŃionale
conduse de către Uniunea Europeană, în ceea ce priveşte organele de conducere
(cu atribuŃii generale), este reprezentat de comandantul (Operation Commander/
OpCdr) Comandamentului pentru OperaŃii (Operation Headquarters/ OHQ), al
organizaŃiei. Rolul acestui comandament este de a conduce procesul de planificare
operaŃională la nivel strategic şi de a coordona elaborarea ConcepŃiei OperaŃiei
(Concept of Operations/CONOPS), Statutului CerinŃelor (Statement of Requirements/
SOR), Planului OperaŃiei şi Regulile de Angajare (Rules Of Engagement/ROE).
În ceea ce priveşte organele de execuŃie, în mod normal, la nivel strategic,
nu regăsim astfel de structuri, activităŃile specifice derulându-se mai mult în plan
normativ şi conceptual pentru asigurarea unui traiect ascendent în domeniul abordat,
în conformitate cu procesul de transformare derulat la nivelul statelor membre ale
AlianŃei Nord-Atlantice şi Uniunii Europene.
Nivelul operativ. În operaŃiile multinaŃionale conduse de către NATO,
organele de conducere, de la nivel operativ, la nivelul teatrului de operaŃii, sunt
NECLASIFICAT
16 din 40
NECLASIFICAT
reprezentate de: medicul şef (Senior Medical Officer/SMO) al comandamentului

major NATO (JFC Brunssum sau JFC Naples), care îndeplineşte, de regulă şi
responsabilităŃile Consilierului pe probleme Medicale (Medical Advisor/MEDAD)
ale unuia dintre cele două comandamente; directorul medical (Medical Director/
MedDir), ofiŃerul cu cel mai mare grad şi recunoaştere de la nivelul FM20. Acest
ofiŃer poate îndeplini, prin cumul, şi responsabilităŃile consilierului pe probleme
medicale al comandantului FM (Medical Advisor/MEDAD).
Componentele de Comandă Medicale MultinaŃionale (Multinational Component
Command Surgeon/MNCCS) la a căror conducere regăsim un director medical
(MedDir) sunt alte structuri de nivel operativ care sunt înfiinŃate şi funcŃionează pe
linie de consiliere şi coordonare la nivelul comandamentelor componentelor
aparŃinând categoriilor de forŃe, dislocate în teatrul de operaŃii.
Structurile MultinaŃionale Medicale (Multinational Formation Surgeon/MNFS)
de la nivelul Componentelor de Comandă Medicale MultinaŃionale, de genul celor
aflate la nivelul diviziilor şi brigăzilor, din cadrul forŃelor terestre, forŃelor
maritime multinaŃionale sau a forŃelor multinaŃionale aeriene sunt responsabile
pentru coordonarea sprijinului medical la nivel tactic în acord cu politicile şi
direcŃionările specifice stabilite la nivelul teatrului de operaŃii.
Medicul şef de la nivelul contingentelor naŃionale (National Senior Medical
Officer/NSMO) asigură legătura între structurile medicale din cadrul contingentelor
naŃionale şi sistemul medical de comandă şi control de la nivelul teatrului de
operaŃii. În acest sens, NSMO participă împreună cu personalul medical de la
nivelul FM la stabilirea procedurilor de administrare, management şi sprijin
medical, inclusiv în ceea ce priveşte evacuarea medicală.
Nivelul operativ în operaŃiile multinaŃionale desfăşurate sub comanda Uniunii
Europene este reprezentat de către comandamentul ForŃei MultinaŃionale (Force
Headquarter/FHQ) care acŃionează sub comanda comandantului acesteia (Force
Commander/FCdr). Fiind considerat ca o bază de operaŃii, pentru forŃele UE, FHQ
asigură pe lângă alte funcŃiuni, comanda şi control în domeniul sprijinului medical.
De regulă, FHQ este subordonat OHQ, operează în interiorul Ariei de OperaŃii (Area
of Operation/AoR) şi dispune de un nivel corespunzător de mobilitate.
Atât în operaŃiile multinaŃionale conduse de către NATO, cât şi în cele de către
UE, organele de execuŃie de la nivel operativ sunt reprezentate de facilităŃile de
tratament medical de nivel MTF ROL 3, MIMU şi de MMU. Din punct de vedere
operativ atât MTF ROL 3, MIMU, cât şi MMU includ posibilitatea de a reŃine şi
spitaliza pacienŃii până la reîntoarcerea lor la unităŃi sau pentru pregătirea în vederea
evacuării acestora către ROL 4, inclusiv pentru însoŃirea lor pe timpul transportului.
La nivel tactic, în operaŃiile multinaŃionale conduse de către NATO şi UE,
sistemul sprijinului medical are o caracteristică aparte, fiind mai mult proactiv decât
reactiv. Din această perspectivă se estimează, că la acest nivel, sprijinul medical
trebuie să fie integrat în totalitate cu prevederile planurilor şi ordinelor de operaŃii.
Tot în această idee, comandantul FM/Comandamentelor Regionale dispun măsuri de
relocare a structurilor şi facilităŃilor de sprijin medical în funcŃie de situaŃia tactică.
20
AJP-4.10 (A) Allied Joint Medical Support Doctrine, released to the public in accordance with C-M(2002)60.
Reference of decision for release: NSA(MED)0562(2011)1/MedSB dated 30 May 2011, p. 2-19.
NECLASIFICAT
17 din 40
NECLASIFICAT
Liniile de sprijin medical reprezintă repere orientative prin intermediul cărora

sunt distribuite resursele specifice „... pe patru niveluri, ROL 1, 2, 3 şi 4, în vederea
desfăşurării actului medical, a evacuării medicale, a aprovizionării, precum şi a altor
activităŃi conexe. Astfel, formaŃiunile medicale sunt eşalonate pe Roluri, definite prin
minimul de capabilităŃi clinice şi paraclinice aflate la dispoziŃie”21.
1. În operaŃiile multinaŃionale conduse de către NATO şi UE, la nivelul
liniei I de sprijin medical regăsim facilităŃile medicale de tratament (Medical
Treatment Facility/MTF) ROL 1. Din punct de vedere al sistemului de comandă şi
control militar, ROL 1 se regăseşte în subordinea unităŃilor (subunităŃilor) de nivel
batalion de manevră (companie) aparŃinând TCNs.
MTF ROL 1 trebuie să dispună de capabilităŃi medicale care să asigure22:
primul ajutor; triajul răniŃilor şi bolnavilor; resuscitarea; stabilizarea; pregătirea în
vederea evacuării către etapa următoare de tratament medical. De regulă,
capabilităŃile ROL 1 au în vedere tratamentul de rutină al răniŃilor şi bolnavilor
pentru boli şi răniri puŃin complicate, în vederea întoarcerii acestora la unităŃile de
care aparŃin iar în cazul în care situaŃia o impune, colectarea pacienŃilor de la locul
de impact şi pregătirea lor în vederea evacuării.
MTF ROL 2. Tot pentru nivelul tactic, dar la nivelul liniei a II-a de sprijin
medical regăsim MTF ROL 2 (2Light Maneuvre/2LM sau 2Enhanced/2E). MTF
ROL 2 (LM şi E) pot deservi mari unităŃi de nivel brigadă (divizie) multinaŃională.
În acest sens, ROL 2 reprezintă o facilitate medicală de nivel intermediar capabilă
să primească şi să asigure primirea răniŃilor şi bolnavilor, triajul lor şi stabilizarea
în vederea evacuării pacienŃilor către etapa următoare de tratament.
MTF ROL 3. O altă facilitate de tratament medicală care constituie, de
altfel, singura structură de la nivel operativ este MTF ROL 3. De fapt această
structură include pe lângă facilităŃile asigurate de ROL 2E o serie de capabilităŃi
suplimentare de genul: chirurgie, îngrijire intensivă şi post-operatorie, tratament
dentar, asigurarea diagnosticelor relevante etc. Dintr-o altă perspectivă, ROL 3
asigură administrarea tratamentului medical calificat/specializat, recuperarea
pentru luptă a pacienŃilor, eventual evacuarea către ROL 4.
MTF ROL 4 este formaŃiunea capabilă să asigure asistenŃă medicală de
specialitate pe întregul spectru de specialităŃi, investigaŃii şi proceduri medicale,
fiind o structură nedislocabilă23. De regulă, la ROL 4 ajung răniŃii şi bolnavii care,
în conformitate cu politicile de evacuare existente la nivelul teatrului de operaŃii
depăşesc numărul de zile de spitalizare permise la nivelul evidenŃiat sau cei care
necesită îngrijire medicală care depăşeşte capabilităŃile existente la nivelul ROL 3.
MIMU. În cele din urmă, considerăm că o atenŃie majoră trebuie acordată
facilităŃilor medicale multinaŃionale integrate (Multinational Integrated Unit/MIMU)
sau a celor medicale multinaŃionale (Multinational Medical Unit/MMU). Ambele
structuri sunt încadrate cu personal de stat major şi de specialitate care provine din
mai multe Ńări, pot fi dispuse de la caz la caz la nivel tactic (MTF ROL 2E) şi operativ
(MTF ROL 3) şi reprezintă rodul cooperării internaŃionale în domeniu.
21
Md-2, Doctrina sprijinului medical în operaŃii, Editura Centrul Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2008, p. 10.
22
AJP-4.10(A), Allied Joint Medical Support Doctrine, Released to the public in accordance with C-M(2002)60. Reference
of decision for release: NSA(MED)0562(2011)1/MedSB, 30 May 2011, p. 1-12.
23
NECLASIFICAT
18 din 40
NECLASIFICAT
2. La nivelul liniei I de sprijin medical, în operaŃiile multinaŃionale conduse

de către NATO şi UE sau în operaŃiile proprii ale armatei SUA, atât pentru militarii
proprii cât şi pentru cei ai TCNs cu care partenerul american are încheiate acorduri
bilaterale de sprijin logistic şi medical, asistenŃa medicală necesară forŃelor
luptătoare este asigurată de către specialiştii (personalul medical) din compunerea
plutoanelor medicale (Batallion Aid Station/BAS) din cadrul companiilor de sprijin
logistic subordonate unităŃilor de manevră de nivel batalion (ROL 1).
La nivelul liniei a II-a de sprijin medical regăsim subunităŃi de nivel
companie, din subordinea marilor unităŃi tactice (brigăzilor şi diviziilor). La acest
nivel sunt evaluate cazurile sosite de la nivelul liniei I de sprijin medical şi statutul
bolnavilor şi răniŃilor în vederea determinării necesităŃii de evacuare către ROL 3.
Pentru nivelul operativ, la nivelul liniei a III-a de sprijin medical regăsim
primele facilităŃi medicale de tratament de tip spitalicesc. În interiorul zonei de
responsabilitate, facilităŃile de tip spital de campanie (Combat Support Hospital/
CSH) trebuie să dispună de facilităŃi care să asigure resuscitarea răniŃilor, chirurgie
primară şi tratament postoperaŃie.
La linia a IV-a de sprijin medical pacienŃii sunt trataŃi în cadrul facilităŃilor
medicale dispuse la nivelul superior grupărilor de forŃe de nivel corp de armată.
Acei pacienŃi care, din motiv medicale, nu se pot întoarce la unităŃile de unde
provin sunt evacuaŃi mai departe către linia a V-a de sprijin medical, în facilităŃile
medicale existente în Baza Strategică, pe teritoriul SUA.
Linia a V-a de sprijin medical corespunde tratamentului definitiv pentru toŃi
pacienŃii evacuaŃii de la nivelul liniilor de sprijin medical inferioare. Responsabile
pentru acest nivel de sprijin medical sunt facilităŃile medicale din subordinea
Departamentului Apărării al SUA şi Departamentul pentru Afaceri ale Veteranilor
de Război (Department of Veteran's Affairs/VA).
OpŃiunile de sprijin medical în operaŃiile multinaŃionale. ModalităŃile
prin care poate fi asigurat sprijinul medical în operaŃiile multinaŃionale îmbracă o
multitudine de forme, mergând de la sprijinul medical naŃional până la sprijinul
medical obŃinut şi asigurat de unităŃile specializate multinaŃionale cu un grad mai
mare sau mai redus de integrare. Astfel, în operaŃiile multinaŃionale conduse de către
NATO şi UE regăsim următoarele opŃiuni de sprijin medical sau o combinaŃie a
acestora24: sprijinul medical naŃional; Acordurile de sprijin logistic şi medical
reciproc, cu caracter bilateral sau multilateral, de la caz la caz (Mutual Support
Agreements/MSAs); NaŃiunea Conducătoare (Lead Nation/LN) NaŃiunea cu Rol
Specializat (Role Specialist Nation/ RSN); Structura Medicală MultinaŃională
(Multinational Medical Unit/MMU); UnităŃile Medicale Integrate MultinaŃionale
(Multinational Integrated Medical Units/MIMUs); FacilităŃi medicale de tratament
finanŃate în comun (Common-Funded MTF/CF MTF); Sprijinul Medical al NaŃiunii
Gazdă (Medical Host Nations Support/MedHNS).
Sprijinul medical naŃional ia în considerare capabilităŃile şi oportunităŃile
oferite de sursele naŃionale de sprijin medical. Din acest motiv, dacă nu sunt
24
Md-2, Doctrina sprijinului medical în operaŃii, Editura Centrul Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2008, p. 41;
of decision for release: NSA(MED)0562(2011)1/MedSB, 30 May 2011, pp. 2-12 - 2-16; SMG/L-1, Doctrina logisticii
operaŃiilor întrunite, Bucureşti, 2008, pp. 12-16.
NECLASIFICAT
19 din 40
NECLASIFICAT
inserate prevederi prin care comanda şi controlul asupra structurilor medicale să fie
atribuite comandantului FM, autoritatea pe ambele componente rămâne asupra
comandanŃilor naŃionali, inclusiv după transferul de autoritate.
Acordurile de Sprijin Reciproc/MSAs reprezintă o opŃiune deja consacrată în
mediul internaŃional, reprezentând acceptul anumitor TCNs de a-şi asigura sprijin
medical prin resursele puse la dispoziŃie de alte state participante la operaŃia
multinaŃională. Acest tip de acorduri pot fi încheiate fie între două state (acorduri
bilaterale) sau între mai multe astfel de Ńări participante la operaŃia multinaŃională.
NaŃiunea Conducătoare (Lead Nation/LN) reprezintă o altă opŃiune prin care
un stat membru NATO sau UE participant la operaŃiile multinaŃionale îşi poate
asigura necesarul sau completa deficitul de sprijin medical. Din acest punct de
vedere o LN îşi poate asuma responsabilitatea pentru coordonarea şi/sau asigurarea
sprijinului medical la nivelul teatrului de operaŃii sau într-o arie geografică bine
stabilită. Pe baza acordurilor TCNs sunt stabilite, în acest caz, toate aspectele
administrative, legale şi cele financiare pe care părŃile semnatare trebuie să şi le
asume şi să le respecte.
NaŃiunea cu Rol Specializat reprezintă o altă opŃiune convenabilă de
partajare a costurilor pe linia sprijinului medical, în operaŃiile multinaŃionale
conduse de către NATO şi UE. În acest sens, o Ńară participantă la acŃiunea militară
îşi poate asuma răspunderea de a oferi asistenŃa de specialitate pentru forŃele
statelor angajate în operaŃia multinaŃională, pentru o parte a serviciilor medicale,
pentru toate, numai pentru o anumită regiune sau etape ale desfăşurării operaŃiei.
Unitatea Medicală MultinaŃională Integrată (Multinational Integrated Medical
Unit/MIMU) constituie o opŃiune de sprijin medical pentru operaŃiile multinaŃionale
de joasă intensitate, la fel ca şi Unitatea Medicală MultinaŃională (Multinational
Medical Unit/MMU) şi reprezintă o structură specializată din domeniul medical
aflată sub control operaŃional (Operational Control/OPCON) la comandantul FM.
Din această perspectivă diferenŃa esenŃială între cele două tipuri de structuri este
nivelul de autoritate şi control, în cel de-al doilea caz acesta fiind de tip
administrativ şi logistic (Logistic Control/LOGCON) la comandantul FM.
FacilităŃi medicale de tratament/MTFs finanŃate comun reprezintă rezultatul
cooperării la nivel instituŃional între NATO, UE şi statele membre care îşi asumă
fiecare dintre ele responsabilităŃi concrete în finanŃarea şi susŃinerea formării,
operaŃionalizării şi dislocării unei MTF medicale de nivel superior ROL 1, în teatrul
de operaŃii, în sprijinul unui comandament NATO sau pentru asigurarea sprijinului
medical pentru o regiune de operaŃii.
Sprijinul Medical al NaŃiunii Gazdă (Medical Host Nation Support/MedHNS)
reprezintă o altă opŃiune de sprijin medical pe care statele contribuitoare cu trupe o
pot accesa, ea fiind accesibilă „... efectivelor care operează sau se află în tranzit pe
teritoriul naŃiunii gazdă...”25. Din perspectiva reducerii costurilor operaŃionale,
Sprijinul NaŃiunii Gazdă reprezintă nu numai un acord, încheiat între guvernul
statului în cauză şi forŃele NATO pe de o parte, respectiv TCNs, pe de altă parte.
Asigurarea multinaŃională a bunurilor şi serviciilor medicale reprezintă o
ultimă opŃiune de asigurare a sprijinului medical în operaŃiile multinaŃionale
25
NECLASIFICAT
20 din 40
NECLASIFICAT
conduse de către NATO şi UE, prin care pot fi obŃinute economii considerabile şi
costuri operaŃionale scăzute. Din acest punct de vedere un rol important în
asigurarea multinaŃională a bunurilor şi serviciilor medicale revine celor două
organizaŃii care trebuie să identifice cu certitudine capabilităŃile medicale şi
posibilităŃile TCNs şi să asigure un echilibru între resursele participanŃilor la
operaŃie, la un raport calitate-cost din cele mai scăzute.
Pierderile sanitare. Analiza şi prognoza pierderilor sanitare. În orice tip
de acŃiune militară, cu atât mai mult în cele desfăşurate în mediu multinaŃional,
pierderile sanitare reprezintă un fenomen real, luat în calcul de analiştii militari, pe
timpul procesului de planificare şi prezentat opiniei publice de o manieră în care să
fie înŃeleasă acŃiunea împinsă până la sacrificul suprem al unor compatrioŃi sau
membrii ai organizaŃiilor internaŃionale de securitate.
În conformitate cu reglementările existente la nivelul NATO şi UE, pierderile
sanitare sunt analizate prin prisma celor produse şi datorate luptei (Battle Casualties
/BC) şi a celor produse şi care nu sunt datorate luptei, inclusiv îmbolnăvirile (Disease
and Non-Battle Injuries/DNBI).
În determinarea pierderilor sanitare, analiştii militari urmează un algoritm
care ia în considerare anumiŃi factori de influenŃă, dintre care enumerăm: determinarea
populaŃiei (Population at Risk/PAR) şi a forŃelor supuse riscului, fie ca întreg, fie
pe elemente ale forŃei; estimarea ratei pierderilor sanitare, fie prin analiza unei
perioade de timp sau pentru unele tipuri de misiuni (în cazul în care o astfel de rată
este utilizată pentru determinarea pierderilor sanitare ea este apoi aplicată PAR
pentru determinarea pierderilor totale estimate); estimarea profilului care vizează
proporŃiile relative a diferitelor tipuri de pierderi sanitare probabile (PSP);
estimarea fluxului de PSP şi a perioadelor de pauze operative (acalmie) poate
contribui la determinarea posibilităŃilor MTF de soluŃionare a cazurilor înregistrate
anterior (întoarcerea la unităŃi a militarilor spitalizaŃi, la un moment dat etc.)26.
Unul din demersurile cele mai recente ale NATO, în domeniul medical este
reprezentat de eforturile organizaŃiei de a implementa la nivelul statelor membre
cardul de sănătate al militarilor participanŃi la operaŃiile multinaŃionale (dar nu
numai). Acest card de sănătate (Field Medical Card/FMC) asigură, în viziunea
NATO identificarea pierderilor sanitare (evidenŃa şi tipologia acestora), modul de
acordare a primului ajutor, tratamentul medical iniŃial, cel acordat pe itinerariul de
evacuare, inclusiv cel asigurat la nivelul MTF ROL 1. Pentru a evidenŃia cele
prezentate, în Anexa nr. 1 prezentăm formatul cardului de sănătate elaborat şi în
curs de implementare la nivelul AlianŃei şi statelor membre.
AsistenŃa medicală. Din punct de vedere chirurgical, în plan naŃional,
această activitate are în vedere atât intervenŃiile de asistenŃă chirurgicală de control
al traumei (ACCT), cât şi asistenŃa chirurgicală primară (ACP)27. Pe de altă parte,
noi considerăm că alături de intervenŃiile de control al traumelor, tot în cadrul
asistenŃei medicale asigurat răniŃilor şi bolnavilor, pot fi incluse alte activităŃi
distincte precum triajul, spitalizarea, efectuarea analizelor de laborator, protecŃia
26
27
NECLASIFICAT
21 din 40
NECLASIFICAT
împotriva efectelor armelor CBRN, evidenŃa răniŃilor şi bolnavilor, pregătirea

pentru evacuare către etapa superioară de tratament medical (de specialitate) etc.
În conformitate cu prevederile ConvenŃiilor de la Geneva, asistenŃa medicală
trebuie acordată atât militarilor răniŃi sau bolnavi aparŃinând forŃelor proprii atât
celor care sunt trimişi direct de la unităŃile şi subunităŃile luptătoare, de sprijin de
luptă, de sprijin logistic etc., cât şi celor care urmează fluxul medical de tratament
şi evacuare şi sunt trijmişi de la MTF de ROL subordonat.
Triajul reprezintă o altă componentă importantă a asistenŃei medicale care
vizează stabilirea şi determinarea nivelului de îngrijire medicală ceea ce conduce
către stabilirea a patru categorii de priorităŃi, după cum urmează28: urgenŃă în
acordarea tratamentului; amânare în acordarea tratamentului; intervenŃie terapeutică
minoră; şanse reduse de supravieŃuire.
Spitalizarea reprezintă ansamblul măsurilor luate de către organele de
conducere şi execuŃie medicală la nivelul facilităŃilor specializate în vederea
menŃinerii răniŃilor şi bolnavilor sub observaŃie şi tratament până la însănătoşirea şi
reîntoarcerea la unităŃi, respectiv până în momentul în care sunt capabili să fie
evacuaŃi către următoarea etapă de tratament medical.
ProtecŃia medicală a forŃelor (a FM, în operaŃiile multinaŃionale) reprezintă,
în opinia noastră, aşa cum evidenŃiam anterior, o altă componentă a asistenŃei
medicale care presupune protecŃia personalului, facilităŃilor şi echipamentului
propriu în toate locaŃiile de dispunere şi în toate situaŃiile în care poate acŃiona FM.
Celula pentru ProtecŃia Medicală a ForŃei (Medical Force Protection Cell/
MFPC) din cadrul comandamentului FM este, de regulă, dispusă în aceleaşi spaŃii
cu structura medicală (CJ Med) din subordinea Medicului Şef al FM.
În opinia noastră, deşi asistenŃa sanitar-veterinară nu este tratată în doctrina
medicală a AlianŃei Nord-Atlantice şi a UE, alături de medicina preventivă, ea
reprezintă, în opinia noastră, parte a sistemului de protecŃie medicală a forŃei. Din
acest punct de vedere suntem de părere că atât asistenŃa sanitar-veterinară, cât şi
medicina preventivă trebuie tratate separat şi complementar, având în vedere nu
numai prevederile regulamentare din Armata României, pe cele din armata SUA
dar şi experienŃa acumulată în operaŃiile multinaŃionale din Irak şi Afganistan.
EvidenŃa răniŃilor şi bolnavilor vine să întregească componentele asistenŃei
medicale în operaŃiile multinaŃionale conduse de către NATO şi UE şi urmăreşte
„... înregistrarea datelor privind starea şi tratamentul personalului asistat medical,
evoluŃia sa ulterioară, precum şi contabilizarea volumului personalului asistat
medical care a tranzitat ...”29 facilitatea medicală (ROL 1, 2 sau 3).
În conformitate cu prevederile în vigoare din cadrul NATO şi UE, dar şi a
legislaŃiei statelor membre ale celor două organizaŃii atât preluarea răniŃilor şi
bolnavilor, cât şi înregistrarea acestora are loc, nominal şi numeric, în registrele
aflate la nivelul fiecărei MTF. În acest sens, o serie de opinii evidenŃiază faptul că,
păstrarea în evidenŃă a personalului la MTF ROL 2 este asigurată atât pentru
personalul care poate fi recuperat integral în 24 ore, cât şi pentru cel evacuat la
MTF ROL 3 care poate fi recuperat în 5-7 zile şi se reîntoarce la unitatea de bază.
28
L-2, Manualul conducerii sprijinului logistic în operaŃii întrunite, Bucureşti, 2007, p. 58.
29
Ibidem, p. 59.
NECLASIFICAT
22 din 40
NECLASIFICAT
Evacuarea medicală în operaŃiile multinaŃionale. Orice sistem de sprijin

medical, cu atât mai mult unul dislocabil, proiectat să funcŃioneze în operaŃiile
multinaŃionale conduse de către NATO şi UE are o serie de componente, fără de
care nu poate susŃine un sprijin eficient şi eficace, din punct de vedere medical,
adică nu poate asigura un nivel de operativitate ridicat al resurselor umane susŃinute.
Evacuarea medicală reprezintă o altă misiune a sprijnului medical pe care o
desfăşoară organele de conducere şi de execuŃie a sprijinului medical, în direcŃia
asigurării îndeplinirii scopurilor şi obiectivelor de către FM. Evacuarea medicală
contribuie la conservarea puterii de luptă a structurilor de forŃe participante la
operaŃia multinaŃională, la salvarea vieŃilor pacienŃilor şi, extrem de important la
minimalizarea traumelor psihice, pe care aceştia le suferă, la un moment dat.
Din punct de vedere al stării de operativitate a trupelor, evacuarea medicală
are o contribuŃie extrem de importantă la asigurarea protecŃiei forŃei şi la menŃinerea
moralului trupelor la un nivel corespunzător, prin acŃiuni specifice care vizează
prevenirea epidemiilor, evacuarea rapidă şi tratamentul răniŃilor şi bolnavilor, în
scopul reîntoarcerii acestora la unităŃile de bază30.
În concepŃia NATO (UE) MEDEVAC reprezintă deplasarea pacienŃilor sub
control medical către facilităŃile medicale de tratament ca parte a tratamentului
continuu asigurat răniŃilor şi bolnavilor31. În toate situaŃiile posibile, evacuarea
pacienŃilor are în vedere transportul acestora către MTF care poate să îi asigure
tratamentul adecvat. Din punct de vedere conceptual, MEDEVAC subscrie două
sintagme diferite ca abordare şi anume deplasarea liniară a pacienŃilor de-a lungul
lanŃului (sistemului medical) de evacuare şi Matricea Luminii Albastre (Blue-Light
Matrix/BLM), inclusiv situaŃiile care implică acŃiunile Echipelor de Răspuns la
Incident (Incident Response Teams/IRTs). În viziunea NATO şi UE cele două
sintagme şi acŃiunile corespunzătoare lor ar trebui abordate separat.
În ceea ce priveşte responsabilităŃile diverselor structuri naŃionale sau
multinaŃionale la asigurarea în bune condiŃii a evacuării de la locul producerii
evenimentului la MTF ROL 1, 2 sau 3, iar în final către ROL 4 sunt de evidenŃiat
următoarele aspecte: evacuarea de la locul de impact la ROL 1 este, de regulă,
responsabilitate naŃională.
Medicina preventivă şi asistenŃa sanitar-veterinară. În cele prezentate
anterior, evidenŃiam faptul că, în conformitate cu cele mai noi prevederi NATO şi
UE, în domeniul medical, medicina preventivă şi asistenŃa sanitar-veterinară
reprezintă componente importante ale protecŃiei medicale a forŃei multinaŃionale,
dar pentru a evidenŃia importanŃa măsurilor specifice luate în sprijinul asigurării
unui nivel de sănătate corespunzător personalului FM acestea vor fi tratate separat.
Din această perspectivă, dorim să subliniem faptul că atât medicina preventivă, cât
şi asistenŃa sanitar-veterinară contribuie pe deplin la păstrarea nivelului de
operativitate a FM. În acest sens, suntem de părere că abordarea lor separată faŃă
de celelalte componente ale protecŃiei medicale a forŃei (individuală) este benefică
pentru demersul efectuat.
30
AJP-4.10(A), Allied Joint Medical Support Doctrine, Released to the public in accordance with C-M (2002) 60. Reference
31
MC 326/2 NATP Principles and Policies of Operational Medical Support, p. 7.
NECLASIFICAT
23 din 40
NECLASIFICAT
Medicina preventivă nu a fost abordată, în opinia noastră, în volumul necesar

şi în mod corespunzător, în documentele naŃionale elaborate în domeniile logistic şi
medical, deşi Armata României este depozitara unei lungi experienŃe în lucrul cu
animalele, prin prezenŃa acestora în cadrul trupelor de vânători de munte, dar şi prin
experienŃa de contractarea a animalelor pe plan local, pentru aprovizionare, lucru
etc. Dintr-un alt punct de vedere, medicina preventivă ca şi componentă a protecŃiei
medicale a forŃelor proprii nu a fost întotdeauna abordată în mod corespunzător,
drept dovadă şi prevederile elaborate, în acest sens, fiind extrem de puŃine.
Aprecierea situaŃiei epidemiologice, la nivelul AOR sau a teatrului de operaŃii
se realizează având la bază conŃinutul informaŃiilor medicale (MEDINT), după cum
urmează32: satisfăcătoare (cazurile de boli contagioase, în rândul populaŃiei locale
sunt sporadice; situaŃia de sănătate a efectivelor este bună); nesigură (în rândul
populaŃiei există tendinŃa apariŃiei microfocarelor de boli contagioase cu pericol de
transmitere în rândul efectivelor; starea de sănătate a personalului continuă să fie
una bună); nesatisfăcătoare (în rândul populaŃiei şi a efectivelor au apărut focare de
boli contagioase, unele chiar necunoscute, cu tendinŃe de extindere); deosebit de
periculoasă (în rândul efectivelor şi a populaŃiei au izbucnit epidemii ce se extind cu
rapiditate, afectând grav capacitatea de luptă a forŃelor din subordine).
Dintr-un alt punct de vedere, alături de alte componente ale sprijinului
medical, asistenŃa sanitar-veterinară este considerată, prin efectele activităŃilor
desfăşurate, ca fiind un factor multiplicator de potenŃial de forŃă al FM. În acelaşi
timp, ca şi în cazul personalului militar şi civil, asistenŃa sanitar-veterinară trebuie
să asigure tratamentul de specialitate al animalelor introduse în teatrul de operaŃii
împotriva efectelor armelor CBRN şi, intervenŃiile chirurgicale necesare menŃinerii
stării de sănătate a acestor efective.
Logistica asistenŃei medicale reprezintă, după cum bine se poate observa o
misiune comună a sprijinului medical şi a celui logistic. Din acest punct de vedere,
la nivelul NATO şi UE, logistica asistenŃei medicale poate fi definită ca fiind
procesul de procurare (achiziŃie, repartiŃie), depozitare, transport (mişcare şi
deplasare), distribuŃie, mentenanŃă şi scoatere din funcŃionare (disponibilizare) a
materialelor medicale şi farmaceutice, incluzând sângele şi produsele din sânge,
lichidele şi gazele medicale, în scopul asigurării sprijinului medical efectiv şi pentru
aplicarea măsurilor corespunzătoare acestui efort în procesul de planificare şi,
ulterior de implementare a măsurilor corespunzătoare, la nivel tactic şi operativ33.
O caracteristică evidentă a stocurilor de materiale medicale şi farmaceutice
este dată de statutul lor de materiale senzitive (considerate ca fiind de mare
importanŃă) în succesul operaŃiei multinaŃionale, astfel34: beneficiază de protecŃie
sub incidenŃa termenilor ConvenŃiei de la Geneva, în condiŃiile în care sunt
transportate, depozitate şi distribuite separat; au un rol cheie în asigurarea
tratamentului medical al pacienŃilor, în condiŃiile existenŃei unei interdependenŃe
32
L-2, Manualul conducerii sprijinului logistic în operaŃii întrunite, Bucureşti, 2007, p. 61.
33
AJP-4.10(A), Allied Joint Medical Support Doctrine, Released to the public in accordance with C-M (2002) 60. Reference
34
Md-2, Doctrina sprijinului medical în operaŃii, Editura Centrul Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2008, p. 33,
apud: AJP-4.10(A), Allied Joint Medical Support Doctrine, Released to the public in accordance with C-M (2002) 60.
Reference of decision for release: NSA(MED)0562(2011)1/MedSB, 30 May 2011, pp. 1-34-1-35.
NECLASIFICAT
24 din 40
NECLASIFICAT
evidente între capabilităŃile medicale şi căile şi modalităŃile prin care MTF au

acces la resurse şi a necesităŃii de obŃinerea rapidă a rezultatelor de laborator;
impun manipularea specializată, sunt fragile în condiŃii de transport şi/sau
depozitare şi au termene de valabilitate ce trebuiesc respectate, întocmai; sunt
gestionate de prevederi normative atât cu caracter naŃional, cât şi internaŃional.
Rezervele de sânge şi produsele de sânge sunt considerate ca fiind extrem de
importante la nivelul teatrului de operaŃii, aprovizionarea lor fiind obligatorie. În
acest sens, logistica medicală şi facilităŃile medicale (ROL 2 şi ROL 3) trebuie să
asigure o serie de cerinŃe minime, în acest domeniu, după cum urmează35: să
primească sânge şi produse de sânge la standarde acceptabile de către TCNs, aşa
după cum sunt stabilite în STANAG 2939; să transporte, depoziteze şi distribuie
sânge şi produse de sânge şi să disponibilizeze (declasare şi casare) instrumente
utilizate la administrarea acestor produse; să asigure cuantificarea datelor donatorilor
şi să permită colectarea, procesarea şi testarea sângelui obŃinut, în caz de urgenŃă.
Recuperarea medicală a militarilor participanŃi la operaŃiile multinaŃionale
desfăşurate sub comanda NATO şi UE reprezintă una din misiunile cele mai
importante ale sprijinului medical, ale organelor de conducere şi de execuŃie din
acest domeniu de activitate, la cele trei nivele ale artei militare şi continuând cu
nivelul politico-militar şi chiar cu cel politic, într-o ierarhie de sus în jos.
Din punct de vedere conceptual şi în conformitate cu ultimele prevederi ale
legislaŃiei NATO şi UE în domeniu, recuperarea medicală este abordată sub
denumirea de reabilitate (reahbilitation). Ea are în vedere recuperarea medicală a
pacienŃilor cu probleme ortopedice şi neurologice, în vederea montării protezelor
ortopedice, respectiv a stabilizării neuropsihice a acestora. În astfel de situaŃii,
pacienŃii sunt transferaŃi în structuri (unităŃi) regionale de reabilitare.
Complementar conceptului evidenŃiat mai sus, reîntoarcerea la unitate (return
to duty) vizează (are în vedere) întoarcerea personalului în serviciu. Acest deziderat nu
este întotdeauna posibil, ceea ce impune asigurarea condiŃiilor necesare revenirii în
sistemul civil a pacienŃilor. Marea majoritate a pacienŃilor care se reîntorc la unităŃi
trăiesc sentimentul că sacrificiul lor nu a fost trecut cu vederea şi descoperă că viaŃa
militară poate continua iar cariera lor nu s-a terminat, odată cu pierderea unui membru
al corpului sau dobândirii unei traume mentale care se vindecă în timp.
Demn de evidenŃiat este faptul că, de regulă, în toate statele membre NATO
şi UE, facilităŃile medicale care asigură recuperarea medicală a răniŃilor şi bolnavilor
au stabilit un program care vizează tratamentul bolnavilor şi răniŃilor până în
momentul în care condiŃia de sănătate devine stabilă sau a fost îmbunătăŃită cât de
mult se poate şi le permite acestora să acŃioneze prin forŃe proprii36.
Controlul stresului operaŃional de luptă (Combat Operational Stress Control/
COSC) reprezintă una din acŃiunile extrem de importante desfăşurate de organele de
conducere şi execuŃie medicală de la toate eşaloanele, prin care se urmăreşte
conservarea puterii de luptă şi minimizarea pierderilor datorate oboselii înregistrate
de militari în desfăşurarea acŃiunilor militare, respectiv a traumelor de natură
35
AJP-4.10(A), Allied Joint Medical Support Doctrine, Released to the public in accordance with C-M (2002) 60.
Reference of decision for release: NSA(MED)0562(2011)1/MedSB, 30 May 2011, p. 1-36.
36
Ibidem, www.publications.parliament.uk/pa/cm201012/.../762/76205.htm, 24.08.2013 orele 08.05.
NECLASIFICAT
25 din 40
NECLASIFICAT
neuropsihiatrică. Din acest punct de vedere, în cadrul unora din armatele statelor
membre NATO se consideră că eforturile organelor de conducere şi de execuŃie a
sprijinului medical de la nivel strategic, operativ şi tactic ar trebui să se concentreze
pe următoarele acŃiuni37: promovarea în mod pozitiv a motivaŃiilor misiunilor;
prevenirea pierderilor sanitare cauzate de stres; tratamentul şi detectarea foarte
devreme a militarilor afectaŃi de oboseala datorată acŃiunilor militare; prevenirea
reacŃiilor de stres care pot provoca răniri, precum comportamentul neadecvat şi
tulburările post traumatice datorate stresului.
Stresul post-traumatic reprezintă o reacŃie a individului la un eveniment
considerat ca fiind traumatizant şi care depăşeşte capacitatea sa de adaptare.
Simptomele afecŃiunii instalate ca urmare a traumei suferite vizează, printre altele
dificultăŃile de adresare, de comunicare, retragerea voită din viaŃa socială,
tulburările psihosomatice, de somn, etc. Datorită faptului că militarul care a suferit
o astfel de traumă resimte efectele o perioadă lungă de timp, mergând chiar până la
ani de zile, readaptarea sa la mediul familial şi social se realizează cu mare
dificultate. Din perspectivă psihologică, intensitatea trăirilor pacientului se
analizează în raport cu dimensiunea şi intensitatea traumei, respectiv natura şi
modul de organizare a programului de reinserŃie în familie şi societate.
Sistemul informatic al asistenŃei medicale. În condiŃiile ultimelor evoluŃii
din domeniul acŃiunilor militare, al multelor schimbări produse în fizionomia
acŃiunilor militare şi în modul de ducere a conflictelor şi războaielor
contemporane, începând cu cele din spaŃiul ex-iugoslav, Afganistan, Irak, Libia
etc. şi probabil şi cu cele care vor urma devine evident că volumul infomaŃiilor pe
care trebuie să le proceseze participanŃii la operaŃiile militare devine tot mai mare
şi mai greu de înŃeles, uneori.
Din perspectivă managerială, sistemul informaŃional este definit, în opinia
unora dintre specialiştii civili şi militari ca fiind ,,... ansamblul datelor, informaŃiilor,
circuitelor şi fluxurilor informaŃionale, procedurilor şi mijloacelor de tratare a
informaŃiilor menite să contribuie la fundamentarea, stabilirea şi realizarea
sistemului de obiective al organizaŃiei”38.
În conformitate cu prevederile legale din cadrul NATO şi UE, informaŃia
medicală reprezintă „... produsul procesării/culegerii şi analizei datelor medicale,
bio-ştiinŃifice, epidemiologice şi de mediu înconjurător, culese şi aflate în relaŃie cu
sănătatea oamenilor şi a animalelor”39. În acest sens, dorim să evidenŃiem faptul că
obŃinerea şi utilizarea în procesul decizional a informaŃiei medicale este obligatorie
deoarece prin datele oferite decidenŃilor ea poate contribui la influenŃarea procesului
de planificare a acŃiunilor militare, atât din perspectivă militară, cât şi civilă
(cooperarea şi relaŃiile civili-militari/CIMIC).
În ceea ce priveşte sistemul informatic medical, el trebuie să dispună de
capacitatea de a schimba informaŃii atât la nivelul facilităŃilor medicale situate la
37
Field Manual 4-0 (FM 100-10), Combat Service Support, Department of the Army, Washington, DC, 29 August 2003,
pp. 9-10, apud: www.aclu.org/files/projects/foiasearch/pdf/DODDOA021333.pdf, accesat în 27.07.2013, orele 07.10.
38
E., Burduş, Gh., Căprărescu, Fundamentele managementului organizaŃiei, Editura Economică, Bucureşti, 1999, p. 366.
39
Md-2, Doctrina sprijinului medical în operaŃii, Editura Centrul Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2008, p. 23;
Health and Medical Support Concept for Military EU-led Crisis Management, European Union Military Staff,
EUMC Mtg Doc 30/1/07 Rev 1, dated 12.06.2007, Revision 1, p. 15.
NECLASIFICAT
26 din 40
NECLASIFICAT
diverse niveluri ierarhice, cât şi cu sistemele informatice organizate la nivelul

statului gazdă al acŃiunilor militare, respectiv sistemul informatic medical global,
cel care interconectează toate sistemele informatice civile funcŃionale în diverse
state de pe glob. Scopul general al oricărui sistem informatic medical militar,
inclusiv cel organizat în operaŃiile multinaŃionale conduse de către NATO şi UE
este de a asigura funcŃionarea cât mai bună a mijloacelor şi echipamentelor
specifice şi de a le asigura disponibilitatea în folosul forŃelor luptătoare.
ExistenŃa şi viabilitatea sistemul informatic medical, în operaŃiile conduse de
către NATO şi UE reprezintă o cerinŃă esenŃială a succesului acŃiunilor militare,
având în vedere nevoia de informaŃii medicale credibile, atât pe timpul pregătirii
operaŃiei, pe timpul desfăşurării acesteia, precum şi după redislocarea în Ńările de
origine a militarilor participanŃi. În opinia noastră, dar nu numai, existenŃa şi
funcŃionarea sistemului informatic medical, reprezintă baza consilierii de
specialitate acordată comandantului FM, de cadrele medicale de conducere şi o
componentă importantă a funcŃionării sistemului de protecŃie a forŃei.
Eficientizarea sprijinului medical în operaŃiile multinaŃionale. FuncŃionarea
fără disfuncŃii majore a sistemului de sprijin medical reprezintă unul din
dezideratele şi, în acelaşi timp, obiectivele procesului de planificare a operaŃiilor
multinaŃionale conduse de către NATO şi UE, indiferent de tipologia acŃiunii
militare (din cele altele decât războiul).
Din perspectiva eficientizării activităŃilor specifice componentelor sistemului
de sprijin medical, considerăm că o abordare sistemică, pe cele 4 (patru) paliere
cunoscute (normativ, conceptual, structural şi procesual) reprezintă cea mai bună
cale de a scoate în evidenŃă eforturile organelor de conducere, cu atribuŃii generale
şi a celor cu atribuŃii specifice, de la nivelul NATO, UE şi statelor membre ale
celor două organizaŃii internaŃionale de securitate.
A. Din punct de vedere normativ principiile şi politicile asigurării sprijinului
medical în operaŃiile NATO şi UE sunt evidenŃiate în Principiile şi Politicile de
Sprijin Medical pentru operaŃiile multinaŃionale, (Medical Support Principles and
Policies for multinational operations), aşa cum sunt ele formulate în documentele
elaborate la nivelul NATO, în MC 326/1, aprobat în iunie 1999, de Comitetul
Militar al NATO40 şi în AJP-4.10(A), Doctrina Aliată de Sprijin Medical (Allied
Joint Medical Support Doctrine) respectiv în ConcepŃia de Sprijin Medical în
operaŃiile de răspuns la criză conduse de către UE41.
B. În plan conceptual, abordările multinaŃionale, în domeniul sprijinului
medical sunt bine evidenŃiate în reglementările NATO şi UE, concepte precum
NaŃiunea Lider sau NaŃiunea cu Rol Specializat făcând referire şi la capabilităŃile
necesare acestui domeniu, aceasta în condiŃiile în care TCNs acceptă să existe o
astfel de abordare. În acest sens, la nivelul celor două organizaŃii este recomandată
participarea MILU, iar ca şi concept specific participării la astfel de acŃiuni militare
este recomandat să nu fie exclus pentru operaŃii multinaŃionale viitoare.
40
L., Klein, M., Kasper, Medical Support to Crisis Response Operations - A Strategic View, ACE Medical Advisor
Chief Medical Branch Logistics Division, B-7010 SHAPE/Belgium, p. 2-5, ftp.rta.nato.int/public// PubFullText/ RTO/
MP/RTO-MP...///MP-068-02.pdf, accesat în 07.07.2013, orele 20.55.
41
Health and Medical Support Concept for Military EU-led Crisis Management Operations - Revision 1, Council of
The European Union, Brussels, 15 June 2007, European Union Military Staff, 15 June 2007.
NECLASIFICAT
27 din 40
NECLASIFICAT
În plan conceptual, eforturile continue de integrare a capabilităŃilor naŃionale

ale statelor membre NATO şi UE în sistemele de sprijin medical ale celor două
organizaŃii s-au materializat, odată cu summit-ul de la Washington, din 1999, prin
abordarea conŃinută de documentul IniŃiativa CapabilităŃilor de Apărare (Defence
Capabilities Initiative/DCI)42. În cazul AlianŃei Nord-Atlantice, aspectele de sprijin
medical au fost abordate sub incidenŃa codului SL 5b.
S-a ajuns astfel, ca la summitul de la Lisabona43, din 2010 să fie supusă
participanŃilor aprobarea iniŃiativei NATO de dezvoltare şi utilizare în comun a
capabilităŃilor NATO prin abordări multinaŃionale şi inovative (Building Capability
through Multinational Approaches/MNIA), ca parte integrantă a conceptului de
Apărare inteligentă (Smart Defence).
Concomitent cu iniŃiativa Smart Defence (NATO), statele membre ale Uniunii
Europene au lansat şi ele o altă iniŃiativă, chiar dacă după câŃiva ani de zile,
denumită Pooling & Sharing (P&S). Conceptul Pooling and Sharing a fost elaborat
în anul 2008, în urma concluziilor unui studiu comandat de către Parlamentul
European. Ulterior, acest concept a fost promovat de către AgenŃia Europeană de
Apărare (European Defence Agency/EDA).
În cazul NATO, demersurile în plan normativ au continuat şi după summit-
ul de la Washington, din 1999, odată cu plenara de la Atena din 2000, moment în
care au fost stabilite şi declanşate o serie de acŃiuni de reglementare a domeniului
abordat, centrate pe sprijinul medical multinaŃional. CerinŃele acestor demersuri au
fost înaintate către cele două Comandamente Strategice ale NATO, care astfel, au
devenit principalele structuri de asistenŃă, în domeniu, pentru statele membre.
În cazul Uniunii Europene, referirile la operaŃiile multinaŃionale conduse de
către organizaŃie sunt menŃionate în articolul 17(2) al Tratatului Uniunii Europene
(Treaty of Union European/TEU) ratificat în 1972 la Helsinki, care include „...
misiuni umanitare şi de salvare, menŃinerea păcii şi operaŃii de luptă în
managementul crizelor, inclusiv impunerea păcii”44.
C. Din punct de vedere structural, eforturile NATO şi UE în domeniul
sprijinului medical multinaŃional vizează participarea naŃiunilor membre la
formarea structurilor medicale multinaŃionale integrate (MIMU) plasate sub
autoritatea de comandă şi control al comandantului FM, respectiv a unităŃilor
medicale multinaŃionale care, de regulă, rămân sub autoritatea statelor care le
formează şi le sprijină din punct de vedere logistic (MMU).
D. Din punct de vedere procesual, acŃiunile NATO şi UE, în ceea ce priveşte
eficientizarea sprijinului medical în cadrul operaŃiilor multinaŃionale nu mai
vizează, aşa cum este şi normal, dealtfel, politicile şi principiile de asigurare a
asistenŃei medicale de specialitate, ci mai degrabă, procedurile de operare
permanente stabilite pentru fiecare dintre componentele asistenŃei medicale,
analizele şi statisticile elaborate, pe diverse paliere, cu privire la îmbunătăŃirea unor
procese precum cele privind spitalizarea, evacuarea aeriană etc.
42
www.nato.int/docu/pr/1999/p99s069e.htm, accesat în: 01.09.2013, orele 08.31.
43
T., Enache, Dezvoltarea capabilităŃilor militare prin iniŃiativele complementare NATO (Smart Defence) şi UE
(Pooling and Sharing), Revista Gândirea Militară Românească, nr. 3, 2013, p. 111.
44
Health and Medical Support Concept for Military EU-led Crisis Management Operations - Revision 1, Council of
The European Union, Brussels, 15 June 2007, European Union Military Staff, 15 June 2007, p. 5.
NECLASIFICAT
28 din 40
NECLASIFICAT
1. În privinŃa pierderilor sanitare probabile, aşa cum evidenŃiam anterior, la

nivelul NATO şi UE nu există metode sau o metodologie viabile (ă) pentru toate
formele acŃiunilor militare, acestea fiind elaborate, de la caz, la caz, în funcŃie de
anumiŃi factori de influenŃă.
2. Capacitatea facilităŃilor medicale dislocate într-un teatru de operaŃii, de a
face faŃă ritmului pierderilor sanitare, depinde foarte mult de modul în care sunt
interpretate rezultatele metodologiilor de stabilire a pierderilor sanitare probabile,
ceea ce asigură, într-un anume mod, posibilităŃi concrete de suprapunere a
numărului pierderilor sanitare şi a fluxului specific la capacitatea sistemului de
sprijin medical multinaŃional.
3. Referitor la numărul şi capacitatea de evacuare a mijloacelor specializate
şi nespecializate (mult mai puŃin probabil de utilizat) trebuie evidenŃiată
preocuparea organelor de conducere medicală de a creşte, până la nivelul stabilit,
numărul şi capacitatea de evacuare a mijloacelor de transport aerian (îndeosebi a
celor cu aripă rotativă). Din acest punct de vedere, organele de conducere de la
nivelul strategic şi operativ al ForŃei MultinaŃionale care acŃionează sub conducerea
NATO şi UE trebuie să ia în calcul, ca modalitate concretă de eficientizare a
sprijinului medical suplimentarea mijloacelor de evacuare menŃionate, creşterea
capacităŃii de evacuare medicală prin suplimentarea cu personal şi tehnică de
aviaŃie pentru sprijinul operaŃiilor militare.
CAPITOLUL 4
STUDIU DE CAZ PRIVIND SPRIJINUL MEDICAL
ÎN OPERAłIA ISAF DIN AFGANISTAN
Pe baza experienŃei acumulate în ultimele operaŃii multinaŃionale conduse de

către NATO şi UE, operaŃiile multinaŃionale desfăşurată sub comanda acestor
organizaŃii încep prin împărŃirea regiunilor Ńării, respectiv gruparea acestora sub
comanda unor Comandamente Regionale, toate sub comanda Comandamentului
ForŃei MultinaŃionale. Atât prevederile aflate în vigoare în domeniul logistic, în
general şi domeniul medical, în cazul particular evidenŃiază faptul că abordarea
unor soluŃii multinaŃionale de sprijin logistic şi medical reprezintă calea cea mai
eficientă din punct de vedere economic, financiar şi militar. Astfel, stabilirea unei
łări Lider sau a unei RSN permite TCNs să împartă şi să partajeze costurile
determinate de necesitatea de susŃinere a trupelor proprii în teatrul de operaŃii.
Din punct de vedere medical, responsabilitatea asigurării sprijinului medical
la nivelul Comandamentelor Regionale revine Departamentului Medical al fiecărei
LN, subordonate ofiŃerilor medici şefi (Regional Command Medical Adviser/RCMA)
de la nivelul fiecăruia dintre comandamentele menŃionate. La rândul lor, aceşti
ofiŃeri sunt subordonaŃi Directorului Medical al comandamentului FM.
De regulă, fiecare dintre TCNs sunt obligate să introducă în teatrul de
operaŃii câte o facilitate medicală ROL 1, aflată sub comanda/controlul operaŃional
(ă) sau nu a comandantului Comandamentului Regional (de la caz la caz). În ceea
ce priveşte formaŃiunile ROL 2 acestea sunt plasate fie sub comanda naŃională a
TCNs sau sub controlul operaŃional al comandantului FM.
NECLASIFICAT
29 din 40
NECLASIFICAT
SituaŃia generală a teatrului de operaŃii din Afganistan. OperaŃia

multinaŃională desfăşurată sub numele de ForŃa InternaŃională de Securitate din
Afganistan (International Security Assistance Force/ISAF) reprezintă una din
acŃiunile militare desfăşurate de către NATO la nivel global, în sprijinul păcii şi
pentru combaterea terorismului. ISAF a fost stabilită începând cu anul 2001, odată
cu RezoluŃia Consiliului de Securitate al ONU, numărul 138645, din 21 decembrie
al aceluiaşi an, adoptată sub auspiciile Acordului de la Bonn46. Obiectivul principal
al operaŃia ISAF a fost, încă de la început, să pregătească ForŃele NaŃionale Afgane
de Securitate şi să asiste forŃele guvernamentale să reconstruiască instituŃiile
guvernamentale considerate cheie, concomitent cu războiul (acŃiunile militare) dus
(e) împotriva grupărilor insurgente care se opun procesului de pace.
În ceea ce priveşte situaŃia de securitate din Afganistan, demn de evidenŃiat
este faptul că în data de 18.06.2013, preşedintele acestei Ńări, domnul Hamid Karzai
a anunŃat public decizia sa privind iniŃierea fazei a V-a şi ultima a procesului de
tranziŃie a responsabilităŃilor, pe linie de securitate, de la ISAF la ANSF, în ultimele
11 provincii/districte ale acestui stat. Odată cu implementarea acestei faze,
responsabilitatea asigurării securităŃii întregii populaŃii afgane va fi preluată de către
ANSF pentru a permite, astfel, încheierea misiunii ISAF la 31.12.2014, conform
prevederilor planului de operaŃii al comandantului forŃei multinaŃionale.
Urmare a deciziilor luate în cadrul summitului de la Lisabona, din 2010,
respectiv Chicago, din anul 2012, moment în care a fost aprobat Planul strategic
pentru Afganistan şi planul SACEUR pentru tranziŃie, misiunea ISAF a început un
proces de transformare parcurgând drumul până la misiune de sprijin şi asistenŃă.
În urma procesului menŃionat, ISAF a decis reducerea efectivelor USA de la
60.000 de militari, în 01.08.2013 la 34.000 de militari în 28.02.2014. Concomitent
celelalte 48 de TCNs de la acest moment au decis reducerea efectivelor lor de
27.027 de militari, în 01.08.2013.
Având în vedere importanŃa şi forŃele alocate menŃinerii stabilităŃii în zonele
adiacente capitalei, Kabul (RC Capital/RC(C)) şi de sud a Ńării (RC South/RC(S)),
unele dintre cele mai fierbinŃi din Afganistan, numărul mare de pierderi sanitare
comparativ cu celelalte zone de operaŃii, studiul de caz privind sprijinul medical în
Afganistan se va concentra pe modul în care s-a asigurat asistenŃa medicală în
aceste zone de operaŃii, considerate nu numai de noi ci şi de specialiştii în
domeniul militar ca fiind exponenŃiale pentru operaŃiile desfăşurate în Afganistan.
A. Regiunea RC South. Comandamentul Regional de Sud (RC South) este
dislocat în Baza Aeriană Kandahar (Kandahar Airfield/KAF). În acest sens,
comandamentul Bazei Aeriene KAF (Command Kandahar Airfield/COMKAF)
reprezintă unul dintre structurile de comandă subordonate ISAF, care operează în
cel mai mare APOD pus la dispoziŃia acestei operaŃii multinaŃionale a AlianŃei.
APOD KAF este destinat să asigure desfăşurarea operaŃiilor aeriene în cel mai
aglomerat aeroport din lume, la această oră. Misiunea principală a COMKAF este
de a asigura protecŃia, operarea, sprijinul şi dezvoltarea Aeroportului din Kandahar.
45
United Nations Security Council Resolution 1386 S-RES-1386(2001) on 31 May 2001 (retrieved 2007-09-21), apud:
en.wikipedia.org/wiki/International_Security_Assistance_Force, accesat în 08.09.2013 orele 12.38.
46
United Nations Security Council Document 1154 Annex I – International Security Force page 9 in 2001.
NECLASIFICAT
30 din 40
NECLASIFICAT
B. Regiunea RC Capital. În ceea ce priveşte cealaltă regiune, în care sunt

dislocaŃi militari români, Comandamentul Regional al Capitalei (Regional Command
Capital/RC(C)) reprezintă structura de comandă şi control subordonată ISAF
destinată asigurării libertăŃii de mişcare a populaŃiei locale, a guvernului Republicii
Islamice Afganistan şi a comunităŃii internaŃionale, pentru a asigura buna
guvernare şi dezvoltarea în Kabul. Din punct de vedere politico-militar câştigarea
încrederii populaŃiei în acŃiunile FM reprezintă scopul central al eforturilor acestei
structuri, ca de altfel, a ISAF, în integralitatea acesteia.
Comandamentul Regional al Capitalei (RC(C) este dislocat în Baza Aeriană
Kaia Nord, situată în imediata apropiere a Aeroportului InternaŃional Kabul. Ca şi
în cazul prezentat anterior, comandamentul Bazei Aeriene Kaia Nord (Command
Kaia North/COMKAIA) reprezintă unul dintre structurile de comandă subordonate
ISAF, care operează în APOD Kabul. În acest sens, APOD Kaia Nord asigură
desfăşurarea operaŃiilor aeriene în zona oraşului Kabul, în folosul structurilor dislocate
în capitală şi zona adiacentă acesteia.
Nivelurile sprijinului medical în teatrul de operaŃii Afganistan. Liniile
de sprijin medical. Sprijinul medical în operaŃiile multinaŃionale conduse de către
NATO şi UE vizează nu numai sistemul militar, cu nivelurile strategic, operativ şi
tactic ci şi nivelul politico-militar, acolo unde acŃionează organismele instituŃionale
din cadrul structurii NATO şi UE. Astfel, dacă pentru NATO, nivelul politico-
militar este reprezentat de SACEUR şi organismele subordonate, pentru UE, nivelul
politico-militar este reprezentat de instituŃiile din subordinea acestei organizaŃii.
Organizarea sprijinului medical în teatrul de operaŃii din Afganistan este
organizată pe cele trei niveluri cunoscute, strategic, operativ şi tactic, cu menŃiunea
că, spre deosebire de unele domenii funcŃionale ale sprijinului logistic, precum
aprovizionarea, mentenanŃa sau chiar transporturile, în anumite situaŃii, cel medical
are reprezentare la toate liniile de sprijin specific, ceea ce denotă importanŃa
acordată de către conducerea NATO, a ISAF dar şi a TCNs pentru funcŃionarea
fără întreruperi şi cu eficienŃă maximă a acestui domeniu.
A. La nivel strategic, sprijinul medical pentru operaŃia ISAF (linia a IV-a de
sprijin medical) este gestionat de către Comandamentul OperaŃional Aliat (Allied
Operational Command/ACO) prin Consilierul Medical (Medical Advisor/MEDAD)
al comandantului ACO şi personalul medical subordonat.
MEDAD al ACO a elaborat strategia de organizare şi dezvoltare a sprijinului
medical care a fost ulterior dezvoltată în colaborare cu un număr lărgit de deŃinători
de capabilităŃi de sprijin medical (TCNs), inclusiv cu organizaŃiile internaŃionale
guvernamentale şi nonguvernamentale. La acest nivel, concentrarea eforturilor a luat
în considerare obŃinerea acordului TCNs cu privire la capabilităŃile naŃiunilor în
domeniul medical, în scopul îmbunătăŃirii asistenŃei medicale pentru personalul
dislocat şi cel care este extras din teatrul de operaŃii.
B. La nivel operativ, structura de conducere a ISAF (linia a III-a de sprijin
medical) a fost şi este organizată, încă din 2006, anul în care NATO a preluat
conducerea forŃelor din întregul Afganistan (cu excepŃia unora dintre forŃele SUA),
în conformitate cu doctrina organizaŃiei, în domeniul medical, având o structură de
conducere la nivelul misiunii şi anume SecŃia Medicală Întrunită MultinaŃională a
ISAF (Combined Joint Medical Branch/CJMED).
NECLASIFICAT
31 din 40
NECLASIFICAT
C. La nivel tactic, din punct de vedere medical, teatrul de operaŃii Afganistan

are aceleaşi zone de responsabilitate ca şi cele de operaŃii, în fiecare dintre acestea
existând câte o naŃiune lider, aflată la conducerea unui Comandament Regional,
care funcŃionează în următoarele localităŃi, astfel: RC North, în Mazar e Sharif, RC
East în Bagram, RC South în Kandahar, RC Sout-East în Laskhar Gah, RC West în
Herat şi RC Capital în Kabul47. Toate aceste zone de responsabilitate sunt plasate,
din punct de vedere medical, sub comanda structurii de specialitate (CJMED) din
subordinea comandamentului ISAF (ISAF Headquarter/ISAF HQ).
În cadrul acestor Comandamente Regionale (RC), din punct de vedere al
conducerii sprijinului medical, regăsim o celulă de management al activităŃilor
specifice, din cadrul serviciului/departamentului medical al NaŃiunii Lider, aflată
sub comanda unui ofiŃer medic (Regional Command Medical Adviser/RCMA) care
este supervizat, la rândul său, de la centru, de către Directorul Medical al ISAF.
În continuare vom prezenta o serie de structuri de sprijin medical care fac
parte din sistemul de sprijin medical organizat de către NATO/ ISAF în teatrul de
operaŃii Afganistan. Sistemul este organizat pe patru linii de sprijin medical şi
evacuare medicală, cel mai adesea, pe căile de comunicaŃie aeriene48.
Astfel, la nivelul liniei I de sprijin medical regăsim structurile de sprijin
medical MTF ROL 1, de la nivelul contingentelor naŃionale. În cazul structurilor de
forŃe româneşti dislocate în AoR RC South şi AoR RC Capital pe lângă structurile de
tip ROL 1 aparŃinând naŃiunilor membre NATO sunt dislocate şi StaŃiile de Ajutor de
nivel batalion (Batalion Aid Station/BAS) aparŃinând forŃelor SUA. În cadrul acestor
facilităŃi medicale acŃionează personalul de specialitate al fiecărei TCNs, respectiv
doctori sau asistenŃi (Physician’s Assistant/PA), în cazul BAS. În fiecare dintre aceste
facilităŃi, pacienŃilor li se asigură resuscitarea cardio-pulmonară (Cardiopulmonary
Resuscitation/CPR), aplicarea turnicheŃilor, stabilizarea şi imobilizarea membrelor
corpului fracturate, respectiv aplicarea de pansamente sterile pe răni49.
La nivelul liniei a II-a de sprijin medical (nivelul de mare unitate), regăsim
MTF ROL 2, respectiv Echipele Chirurgicale Înaintate (Forward Surgical Teams/
FSTs), în cazul armatei SUA. Dorim să menŃionăm faptul că acest tip de structuri
de sprijin medical au început să funcŃioneze în armata americană, încă din perioada
operaŃiei Desert Storm, din anul 1990, moment în care necesităŃile de sprijin
operaŃional au impus această prezenŃă. Ulterior, acest tip de structură a fost
preluată şi de celelalte armate ale statelor membre NATO şi UE.
La nivelul liniei a III-a de sprijin medical (nivelul Comandamentului Regional)
sunt dislocate MTF ROL 3, denumite adeseori ca Spitale pentru Sprijinul Luptei
(Combat Support Hospital/CSH). Responsabilitatea principală a unei astfel de
facilităŃi de sprijin medical este de a stabiliza pacienŃii, de a asigura tratament
specializat în interiorul zonei de operaŃii pe o plajă cât mai largă de specialităŃi
medicale. Din această perspectivă, pacienŃii care nu se pot reîntoarce la unităŃi sunt
47
J., Lasselin, Medical Support of Troops on the Afghan Theater and its Multinational Environment, www.cdef.terre.
defense.gouv.fr/publications/doctrine/.../version.../art19.pdf, accesat în 06.07.2013, orele 18.20.
48
A.C., Szul, L.B., Davis, Levels of medical care, in: Walter Army Medical Center (ed.). Emergency War Surgery.
Third United States Revision. Department of the Army, Washington DC 2004; 2.1–2.10.
49
K., Korzeniewski, A., Bochniak, Medical support of military operations in Iraq and Afghanistan, Int Marit Health
2011; 62, 1: 71–76, www.researchgate.net/...Medical_support...Afghanistan/.../50463514fc9afd1b68.pdf, accesat în
15.08.2013 orele 09.05
NECLASIFICAT
32 din 40
NECLASIFICAT
evacuaŃi în afara teatrului de operaŃii Afganistan, în Germania la Centrul Medical

Regional (Landstuhl Regional Medical Centre/LRMC).
La nivelul liniei a IV-a de sprijin medical este asigurat sprijin medical de
specialitate pe toată plajă de intervenŃii, facilitatea MTF ROL 4 fiind situată în
afara teatrului de operaŃii. Pentru operaŃia ISAF din Afganistan această facilitate
este stabilită în Germania, la Centrul Medical Regional din Landstuhl (Landstuhl
Regional Medical Centre/LRMC). Acest MTF ROL 4 este de fapt un spital aparŃinând
armatei SUA, pus la dispoziŃie de JFC Brunssum, pentru întregirea sistemului de
sprijin medical organizat în sprijinul operaŃiei NATO50.
Cooperarea internaŃională în domeniul sprijinului medical. Căi şi
modalităŃi de eficientizare a asistenŃei medicale. Cooperarea internaŃională, în
domeniul medical, în operaŃia ISAF din Afganistan vizează participarea tuturor
forŃelor (ONU, NATO, UE şi organizaŃiilor implicate în toate domeniile de
responsabilitate ale actului de sprijin medical.
Un alt palier al cooperării internaŃionale vizează sistemul de sprijin medical
organizat în Afganistan şi la care participă toate TCNs, NATO, UE, ONU, HN alte
astfel de agenŃii şi organisme internaŃionale. Din acest punct de vedere, stabilirea
unor standarde normative, de dotare şi, nu în ultimul rând, de operare impune
acceptarea lor de către toŃi participanŃii şi aderarea lor la sistemul de valori
umanitare specifice acestei operaŃii multinaŃionale.
Din punctul de vedere al UE, sprijinul medical este abordat mai mult prin
prisma participării statelor membre la această misiune, decât în ceea ce priveşte
implicarea organizaŃiei în acest domeniu. Cu toate acestea, până nu demult o
prezenŃă discretă, UE începe să devină un partener important al NATO şi
autorităŃilor guvernamentale ale acestei Ńări, inclusiv pe domeniul abordat.
Un palier vizibil al cooperării multinaŃionale în operaŃiile conduse de către
NATO şi UE, în Afganistan, este, în opinia noastră, participarea unora dintre
statele contribuitoare cu trupe, cu expertiză (personal de stat major în domeniul
medical) la Centrul Medical de ExcelenŃă al NATO, din Ungaria, care permite
elaborarea de legislaŃie şi proceduri de operare în domeniul instruirii, certificării şi
operaŃionalizării mai rapide şi mai clare a tuturor capabilităŃilor de sprijin medical,
dislocate, în acest moment în Afganistan. O altă latură a procesului de participare
la acest Centru este cea de colectare, analizare şi diseminare în vederea implementării
lecŃiilor învăŃate, din domeniul abordat51.
Un alt domeniu în care a crescut nivelul de cooperare internaŃională a
rezultat din însăşi structura multinaŃională a ISAF, incluzând aici şi rezerva
medicală a teatrului de operaŃii. Din această perspectivă, sistemul de sprijin medical
a fost unul dintre beneficiari, dacă luăm în considerare punerea în comun a
resurselor şi a echipamentelor specifice, dar nu numai. Astfel, un exemplu în
legătură cu cele prezentate ar fi intenŃiile NSPA, EDA şi DLA de a contribui, în
anumite limite la realizarea unui sistem şi a unei AgenŃii Întrunite de Evacuare
50
B.A., Johnson, D., Carmack, M., Neary, J., Tenuta et al, Operation Iraqi Freedom: the Landstuhl Regional
Medical Center, experience, J Foot Ankle Surg 2005; 44 (3), pp. 177–183, apud: K., Korzeniewski, A., Bochniak,
Medical support of military operations in Iraq and Afghanistan, Int Marit Health 2011; 62, 1: 71–76, www.researchgate.
net/...Medical support... Afghanistan/ .../50463514fc9afd1b68.pdf, accesat în 15.08.2013 orele 09.05.
51
I.I., Petrescu, op.cit., p. 133.
NECLASIFICAT
33 din 40
NECLASIFICAT
Strategică Aeromedicală, având ca model, Sistemul Aeropurtat de Avertizare şi

Control al NATO (Airborne Warning and Control System/AWACS) care să dispună de
propria flotă de aeronave de evacuare aeromedicală.
Sistemul informatic în cadrul MTF ROL 3 din Kandahar/RC SOUTH.
reprezintă, aşa după cum prezentam anterior, baza de derulare a tuturor
tranzacŃiilor medicale şi suportul tehnic fără de care orice activitate, începând de la
anunŃarea medicilor în cazul unei urgenŃe şi continuând cu realizarea unei operaŃii
complexe, ar fi imposibil de realizat. Astfel, dacă în cazul unui spital clasic care
oferă aceleaşi servicii medicale precum un spital de tip MTF ROL 3, infrastructura
de comunicaŃii cât şi cea informatică sunt reprezentate de infrastructura civilă (în
principal reŃeaua INTERNET, securizată prin intermediul autorităŃii de certificare şi
prin protecŃia datelor în cloud), în cazul unui spital MTF ROL 3, baza sistemului
de comunicaŃii este generată de reŃelele de comunicaŃii din zona de operaŃii,
clasificate, precum şi din facilităŃile de reŃea ce aparŃin NaŃiunii Lider care a
generat spitalul sau care se află la conducerea structurii medicale, fie chiar şi
pentru perioade temporare. În mod asemănător, în situaŃia în care la baza existenŃei
şi funcŃionării unui MTF ROL 3 se află un comandament NATO sau o structură
din cadrul AlianŃei, sistemul şi infrastructura informatică se bazează pe reŃelele
definite în zona de conflict precum NATO Secret (Mission Secret) şi NATO
Unclassified (Secure internet).
Spitalul militar MTF ROL 3 Kandahar este unul din cele mai importante şi
mai eficiente spitale de campanie ce a fost dislocat într-o zonă de operaŃii şi care
şi-a dovedit eficienŃa în peste 8 ani de activitate. Din punct de vedere al suportului
de comunicaŃii spitalul funcŃionează asemenea unei instituŃii complet informatizate
şi tehnologizate fapt ce a permis ca procesele medicale şi manageriale să fie
automatizate aproape complet. Întreaga funcŃionare a spitalului depinde total de
infrastructura hardware (tehnologii din familia CISCO pentru activele de reŃea, HP
şi DELL pentru centrele, terminalele de date şi servere) şi software (Oracle data
Base, Microsoft suite, MEDLOG Data Service etc.) în ceea ce priveşte îndeplinirea
misiunii zilnice de salvare a vieŃii militarilor.
ParticularităŃi privind participarea personalului şi structurilor medicale
din cadrul Armatei României la operaŃia ISAF din Afganistan. OperaŃia ISAF
din Afganistan reprezintă una dintre cele mai importante misiuni la care a
participat Armata României după 1945, fiind de altfel şi piatra de încercare a
structurilor de decizie ale Armatei noastre, nu numai prin perioada extrem de lungă
(2002-2013, continuă şi în acest moment) dar şi prin efortul financiar, uman şi
material enorm asigurat de către Ńara noastră.
Participarea Armatei României la operaŃia ISAF din Afganistan a reprezentat
una din cele mai importante operaŃii la care a participat Ńara noastră. Din această
perspectivă, contribuŃia militară românească la această acŃiune militară, a fost una
majoră (peste 2000 de militari, începând cu anul 2010, pe serie), personalul şi
structurile militare medicale fiind la fel de însemnate. În continuare, având în
vedere studiul de caz propus spre analiză, vom prezenta şi vom detalia modul de
acŃiune a acestor structuri de sprijin medical, ca o contribuŃie pe măsură (de bază)
la realizarea acestui demers ştiinŃific.
NECLASIFICAT
34 din 40
NECLASIFICAT
Sprijinul medical pentru personalul de stat major şi structurile de forŃe

dislocate în teatrul de operaŃii Afganistan a fost proiectat şi funcŃionat pe principiul
responsabilităŃi comune a TCNs şi a NATO (ISAF) în acest domeniu. Astfel,
naŃiunile participante cu trupe au fost cele care au acceptat să suporte riscurile
legate de participarea medicală la această operaŃie multinaŃională, având în acest
sens, responsabilitatea de a avea grijă de personalul lor militar, fie prin resurse
medicale proprii fie prin acorduri bilaterale.
Referitor la personalul de stat major şi la structurile de forŃe ale Armatei
României, încă de la început dorim să evidenŃiem faptul că, sprijinul medical
operaŃional a fost conceput şi realizat pe patru nivele, astfel52:
- nivelul ROL 1 a fost asigurat din componenŃa fiecărui detaşament,
care a organizat în tabăra de dislocare un Punct Medical de Batalion. Aici au fost
acordate consultaŃii medicale în scop diagnostic şi terapeutic, precum şi consultaŃii
de rutină. Totodată, s-au practicat de ofiŃerii medici ai contingentelor româneşti
diverse manevre de mică Chirurgie.
- nivelul ROL 2 a fost asigurat de către partenerii de coaliŃie care au
organizat în aria de responsabilitate a batalioanelor de manevră şi a celorlalte
structuri de forŃe româneşti din aria de operaŃii Zabul, o Echipă Chirurgicală
Înaintată (Forward Surgical Team/FST), de nivel ROL 2, având în compunere: 2
chirurgi chirurgie generala (1 chirurg-chirurgie generală, 1 chirurg ortoped); 1
asistent ATI; 2 asistenŃi terapie intensivă; 2 asistenŃi sală de operaŃie; 3 specialişti în
preluarea cazurilor cu traume severe (Advance Trauma Life Suport/ATLS);
- nivelul ROL 3 a fost asigurat prin spitalele de acest nivel, dispuse în
Bazele KAF, provincia Kandahar şi Kaia Nord, în conformitate cu prevederile
anexei de sprijin medical la planul de operaŃii al ISAF, în care este specificată
prevederea ca cel puŃin o facilitate de asistenŃă medicală tip ROL 2E sau ROL 3 să
fie operaŃională, în fiecare regiune, în care acŃionează forŃele multinaŃionale. Ambele
facilităŃi evidenŃiate, mai sus, au avut capabilităŃi de resuscitare, chirurgie primară,
terapie intensivă, asistenŃă postoperatorie, medici specialişti şi suport clinic.
- nivelul ROL 4 a fost asigurat, în afara teatrului de operaŃii, la spitalul
ROL 4 Landsthul din Germania, de unde după perioada de tratament, militarii
răniŃi sau bolnavi au fost externaŃi şi transportaŃi la SCUMC „Carol Davila”.
După cum s-a observat, din exemplul prezentat, compunerea şi dimensiunea
structurilor militare medicale a variat nedepăşind nivelul ROL 1, în funcŃie de
angajamentele luate de Ńara noastră în faŃa organismelor internaŃionale, de situaŃia
concretă din zona de misiune şi de acordurile încheiate de Ńara noastră cu diverşi
parteneri din teatrul de operaŃii.
O altă concluzie care se evidenŃiază cu certitudine este faptul că, după
evacuarea spitalului ROL 3 care a acŃionat în Angola, în anul 1997, Ńara noastră nu
a mai avut resursele necesare unei noi structuri de acest nivel, la ora actuală
Armata României având numai o facilitate medicală de nivel ROL 2E.
Ca urmare a acestei colaborări a reieşit faptul că plutonul medical de la
nivelul batalioanelor de manevră, respectiv a NSE au încadrare insuficientă ca
număr, cu personal medical specializat.
52
I.Petrescu, op.cit., p. 69.
NECLASIFICAT
35 din 40
NECLASIFICAT
CONCLUZII ŞI PROPUNERI
Organizarea, planificarea şi desfăşurarea operaŃiilor multinaŃionale au scos în

relief faptul că, nivelul de violenŃă este în continuă creştere, confruntarea cu forŃele
oponente se desfăşoară, de regulă, în medii ostile, principiile luptei armate se
aplică pe specificul teatrului de operaŃii, în timp ce procedeele de luptă, la nivel
tactic şi operativ se diversifică necontenit şi într-un ritm extrem de rapid.
În opinia noastră, experienŃa acumulată evidenŃiază cu claritate că tipologia
operaŃiilor multinaŃionale se va schimba în mod continuu, în perioada care va urma.
Din punctul nostru de vedere această clasificare a operaŃiilor multinaŃionale va
pivota, în mod deosebit către operaŃiile specifice etapei post-conflict, al intervenŃiei
în caz de urgenŃe, respectiv pentru integrarea cu operaŃiile multinaŃionale desfăşurate
de forŃele poliŃieneşti. Abordările din ultima perioadă de timp, din domeniul logistic,
evidenŃiază faptul că sistemul logistic trebuie să asigure sprijinul logistic al forŃelor
angajate în acŃiunile militare şi, totodată să permită desfăşurarea tuturor activităŃilor
specifice domeniilor funcŃionale sprijinului logistic, inclusiv în cel medical, pe cele
trei niveluri - strategic, operativ şi tactic.
Utilizând o combinaŃie de căi şi metode de sprijin logistic, multinaŃionale şi
naŃionale, structurile de sprijin logistic şi cele de sprijin medical au devenit mai
flexibile şi mai rapide în asigurarea cererilor de sprijin. Prin abordările noi din cele
două domenii sunt create condiŃiile astfel, încât sistemele logistic şi medical
militare să evolueze de la acumulare către distribuŃie, respectiv către un înalt grad
de eficienŃă şi eficacitate.
În ceea ce priveşte Afganistanul, mediul de securitate din această Ńară este în
continuare, extrem de instabil, fiind supus influenŃei unor factori de ordin politic,
instituŃional, cultural, religios, militar şi social (Afganistanul este pe ultimele
locuri, într-o statistică a celor mai sărace state din lume), ceea ce impune din partea
forŃelor ISAF un nivel de implicare mai mult decât este necesar, într-un stadiu de
retragere treptată a efectivelor proprii şi de cedare a autorităŃii locale, regionale şi
naŃionale autorităŃilor legal constituite.
Concluziile noastre referitoare la componentele activităŃii de sprijin medical
în operaŃiile multinaŃionale desfăşurate sub comanda NATO şi UE evidenŃiază
modificările permanente de legislaŃie, structurale şi acŃionale din domeniul abordat,
atât la nivelul celor două organizaŃii, cât şi al statelor membre. Din această
perspectivă dorim să scoatem în relief faptul că, prin participarea la operaŃiile din
Irak şi Afganistan atât NATO, cât şi UE, respectiv statele membre şi-au
îmbunătăŃit, în permanenŃă, legislaŃia în domeniu, capabilităŃile operaŃionale şi ai
identificat, pentru situaŃii precum cele din cele două Ńări anumite metodologii de
determinare a pierderilor sanitare, a prognozelor specifice, bineînŃeles la situaŃia
concretă din cele două Ńări. În acest fel, ISAF a reuşit să îşi dimensioneze cu succes
sistemul de sprijin medical reuşind să asigure un management corespunzător al
pacienŃilor proprii, ai ANSF şi populaŃiei locale.
Pe baza experienŃei acumulate în această operaŃie considerăm că sprijinul
medical în teatrul de operaŃii Afganistan este organizat în mod corespunzător,
NECLASIFICAT
36 din 40
NECLASIFICAT
printr-o îmbinare a liniilor de sprijin clasice cu modelul specific operaŃiilor

asimetrice (butuc cu spiŃe). Astfel, dacă liniile de sprijin medical sunt stabilite la
nivel strategic, operativ şi tactic (aparŃin de unităŃi, mari unităŃi de nivel brigadă,
divizie sau corp de armată) acŃiunea organelor de sprijin medical are loc de-a
lungul razelor (spiŃelor) butucului realizat, de regulă, în bazele de nivel 1 din teatrul
de operaŃii Afganistan. Din perspectiva participării unităŃilor şi subunităŃilor
Armatei României la operaŃii multinaŃionale conduse de către NATO şi UE dorim
să înaintăm o serie de propuneri, astfel:
1. Modificarea la nivel conceptual a prevederilor strategiilor, politicilor,
doctrinelor, regulamentelor şi manualelor, astfel încât să crească nivelul caracterului
întrunit al acŃiunilor militare, îndeosebi pentru nivelul tactic;
4. Efectuarea unei analize cu privire la necesitatea creşterii rolului NSE, ca
structură de sprijin logistic de nivelul liniei a III-a, astfel încât să îşi poată îndeplini
rolul pentru care este constituit.
5. Adoptarea în Armata României a reglementărilor NATO şi UE cu privire
la structurile de sprijin decizional, astfel încât să existe corespondenŃă între acestea
şi cele de la nivel multinaŃional, inclusiv în cea ce priveşte MEDAD, CJMED,
PECC şi alte astfel de structuri specifice.
6. Revederea prevederilor naŃionale referitoare la poziŃionarea subunităŃilor
şi unităŃilor de sprijin medical la diferite eşaloane ierarhice ale armatei noastre.
Astfel, din perspectiva încadrării cu personal şi dotării cu tehnică şi dispozitive
medicale, considerăm că mai potrivit structurilor de nivel brigadă ar fi MTF ROL 2
LM, celor de nivel divizie MTF ROL 2E iar grupărilor de forŃe de nivel corp de
armată MTF ROL 3. Pentru nivelul strategic spitalele regionale, cu excepŃia
SUUMC „Carol Davila” ar trebuie să dezvolte nuclee ale unor MTF ROL 3 care să
le permită în anumite situaŃii de criză să fie completate cu resurse şi să formeze
astfel de facilităŃi de sprijin medical, de nivel superior.
7. Din perspectiva operaŃionalizării unor noi capabilităŃi medicale, de tipul
ROL 2 LM sau ROL 2E considerăm că trebuie plecat de la necesităŃile operaŃionale
şi angajamentele Ńării noastre, în cadrul NATO şi UE. Astfel, stabilirea unor
responsabilităŃi corespunzătoare pentru toate structurile implicate reprezintă o
necesitate imediată, pe care DirecŃia Medicală, trebuie să şi-o asume, fără rezerve.
8. DirecŃia Medicală, cu sprijinul statelor majore ale categoriilor de forŃe,
CLI şi CCI să facă demersurile necesare pentru pregătirea, dotarea, instruirea
personalului necesar MTF ROL 2E, existentă la acest moment în cadrul Ministerului
Apărării NaŃionale, inclusiv program de mentenanŃă şi contracte de preschimbare a
reactivilor şi medicamentelor, astfel încât această facilitate să fie în măsură, să fie
dislocată, în afara graniŃelor Ńării, într-un timp optim.
Pe baza concluziilor şi propunerilor prezentate, considerăm că organizarea,
planificarea şi desfăşurarea unor astfel de acŃiuni militare rămâne şi pe viitor un
instrument util de stabilizare a situaŃiei politice din anumite zone de pe glob, Ńările
membre NATO şi UE având „obligaŃia” morală de a asigura în continuare forŃe şi
mijloace pentru a participa şi pentru a contribui la ajutorarea unor mari mase de
oameni care sunt supuse vicisitudinilor războiului şi pierderilor generate de
desfăşurarea acŃiunilor militare.
NECLASIFICAT
37 din 40
NECLASIFICAT
LISTĂ CU ABREVIERI ŞI ACRONIME
ExplicaŃie ExplicaŃie
Termen
în limba română în limba engleză/franceză
0 1 2
Comandamentul Aliat
ACO Allied Command Operations
pentru OperaŃii
Sprijinul Avansat
ATLS Advanced Trauma Life Support
al VieŃii în cazul Traumelor
BAS Pluton Medical Batallion Aid Station
SecŃia Medicală
CJMED Combined Joint Medical Branch
Întrunită MultinaŃională
Comitetul Şefilor Commitee of the Chiefs of
COMEDS
Serviciilor Medicale Militare Military Medical Service
Stresul datorat AcŃiunilor Combat Operational Stress
COSC
de Luptă Control
DNBI Boli şi Răniri nedatorate Luptei Disease and Nonbattle Injury
FMC Card de Sănătate Field Medical Card
FST Echipă Chirurgicală Înaintată Forward Surgical Team
HMS Sprijin Medical şi Sănătate Health and Medical Support
HSS Sprijinul cu Servicii Medicale Health Service Support
IRTs Echipe de Răspuns la Incident Incident Response Teams
Centrului Întrunit
JLSG Joint Logistic Support Group
de Sprijin Logistic
MEDAD Director Medical Medical Director
Celula pentru ProtecŃia Medicală
MFPC Medical Force Protection Cell
a ForŃei
UnităŃi Logistice MultinaŃionale Multinational Integrated
MILUs
Integrate Logistic Units
Unitate Medicală Multinational Integrated
MIMU
MultinaŃională Integrată Medical Unit
MTF Facilitate Medicală de Tratament Medical Treatment Facility
MTF ROL Facilitate Medicală de Tratament Medical Treatment Facility
2LM ROL 2 Manevră Uşoară 2 Light Maneuvre
MTF ROL Facilitate Medicală Medical Treatment
2E de Tratament ROL 2 Întărit Facility 2 Enhanced
NSE Elementul de Sprijin NaŃional National Support Element
Sindrom Post-Traumatic
PTSD Post-traumatic Stress Disorder
datorat AcŃiunilor de Luptă
Consilier Medical al Regional Command
RCMA
Comandamentului Regional Medical Adviser
SMO Medicul Şef Senior Medical Officer
NECLASIFICAT
38 din 40
NECLASIFICAT
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
I. LEGI, ORDONANłE ŞI HOTĂRÂRI DE GUVERN
1. ConstituŃia României, Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 767,

Bucureşti, 2003, cota 71363.
5. SMG/L-1, Doctrina logisticii operaŃiilor întrunite, Bucureşti, 2008
6. Md-2, Doctrina sprijinului medical în operaŃii, Bucureşti, 2008.
13. L – 1, Regulamentul logisticii operaŃiilor întrunite, Bucureşti, 2008.
12. MC 326/2 NATO Principles and Policies of Operational Medical Support.
21. AJP-4.6, Allied Joint Doctrine for the Joint Logistic Support Group,
STANAG 2230, NATO Standardization Agency, ediŃia a 3-a, 1110 Bruxelles,
Belgique, 2014.
23. AJP-4.10 (A), Allied Joint Medical Support Doctrine, released to the public
in accordance with C-M(2002)60. Reference of decision for release: NSA (MED)
0562(2011)1/MedSB dated 30 May 2011.
29. NATO Logistics Handbook, November, 2012, LC Secretariat International
Staff, Logistics Capabilities Section, Defence Policy and Planning Division, NATO
HQ, 1110 Brussels, Belgium.
46. Health and Medical Support Concept for military EU-Led Crisis Management
Operations, revision 1, European Union Military Committee (EUMC) Mtg Doc 30/1
/07, 12.06.2007.
9. B.P., Mocanu, S., Pînzariu, E.A., Popescu, I., Enache, AsistenŃa medicală
în acŃiunile militare, Editura UNAp. „Carol I”, Bucureşti, 2005.
43. I.I., Petrescu, Rolul capabilităŃilor medicale operaŃionale în creşterea
stării de operativitate a Armatei României în misiuni internaŃionale, teză de
doctorat, Editura UniversităŃii NaŃionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2011.
4. A.C., Szul, L.B., Davis, Levels of medical care, in: Walter Army Medical
Center (ed.). Emergency War Surgery. Third United States Revision. Department
of the Army, Washington DC 2004.
5. B.A., Johnson, D., Carmack, M., Neary, J., Tenuta et al, Operation Iraqi
Freedom: the Landstuhl Regional Medical Center, experience, J Foot Ankle Surg 2005.
23. J., Lasselin, Medical Support of Troops on the Afghan Theater and its
Multinational Environment, www.cdef.terre.defense.gouv.fr/publications/doctrine/.../
version.../art19.pdf.
25. K., Korzeniewski, A., Bochniak, Medical support of military operations
in Iraq and Afghanistan, Int Marit Health 2011, www.researchgate. net/... Medical
support...Afghanistan/.../50463514fc9afd1b68.pdf.
29. L., Klein, M., Kasper, Medical Support to Crisis Response Operations -
A Strategic View, ACE Medical Advisor Chief Medical Branch Logistics Division,
B-7010 SHAPE/Belgium.
4. ftp.rta.nato.int/public/Pubfulltext/RTO/MP/...///MP-HFM-109-$KN2.pdf.
6. www.isaf.nato.int/.../afghans-quickly-learning-medical-procedures.html.
NECLASIFICAT
39 din 40
NECLASIFICAT
Anexa nr. 1
CARDUL MEDICAL NATO
Sursa: NATO Standard AMedP-8.1, Documentation relative to initial medical treatment

and evacuation, Edition A, Version 1, NATO Standardization Agency (NSA), June, 2013, p. A-1.
NECLASIFICAT
40 din 40

Aurel Iliuta

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Aurel Iliuta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NECLASIFICAT

Colonel Aurel ILIUłĂ

TEMA: SPRIJINUL MEDICAL ÎN

Teză elaborată în vederea obŃinerii titlului

Climatul existent în sistemul relaŃiilor internaŃionale la început de secol şi de

În ultimul capitol, am tratat un „Studiu de caz privind sprijinul medical în

Desfăşurarea ultimelor operaŃii multinaŃionale, la nivel global evidenŃiază o

faptul că, aceasta se bazează pe structuri viabile de transport şi sisteme

Alte operaŃii multinaŃionale desfăşurate în perioada 2000-2012 mai pot fi

Odată cu desfăşurarea summitului NATO de la Lisabona, AlianŃa Nord-

transformare care se derulează în toate armatele statelor membre NATO, luând în

pentru reducerea costurilor, obŃinerea de economii la scară largă şi, nu în ultimul

C. Sprijinul NaŃiunii Gazdă (Host Nation Support/HNS) reprezintă asistenŃa

Aprovizionarea este parte componentă a logisticii de consum şi cuprinde

MentenanŃa. În funcŃie de organizaŃia de securitate sub comanda căreia se

Sprijinul logistic asigurat forŃelor care acŃionează în diverse tipuri de operaŃii

În armata SUA, acest domeniu este abordat prin prisma responsabilităŃilor

reprezentate de: medicul şef (Senior Medical Officer/SMO) al comandamentului

Liniile de sprijin medical reprezintă repere orientative prin intermediul cărora

2. La nivelul liniei I de sprijin medical, în operaŃiile multinaŃionale conduse

împotriva efectelor armelor CBRN, evidenŃa răniŃilor şi bolnavilor, pregătirea

Evacuarea medicală în operaŃiile multinaŃionale. Orice sistem de sprijin

Medicina preventivă nu a fost abordată, în opinia noastră, în volumul necesar

evidente între capabilităŃile medicale şi căile şi modalităŃile prin care MTF au

diverse niveluri ierarhice, cât şi cu sistemele informatice organizate la nivelul

În plan conceptual, eforturile continue de integrare a capabilităŃilor naŃionale

1. În privinŃa pierderilor sanitare probabile, aşa cum evidenŃiam anterior, la

Pe baza experienŃei acumulate în ultimele operaŃii multinaŃionale conduse de

SituaŃia generală a teatrului de operaŃii din Afganistan. OperaŃia

B. Regiunea RC Capital. În ceea ce priveşte cealaltă regiune, în care sunt

C. La nivel tactic, din punct de vedere medical, teatrul de operaŃii Afganistan

evacuaŃi în afara teatrului de operaŃii Afganistan, în Germania la Centrul Medical

Strategică Aeromedicală, având ca model, Sistemul Aeropurtat de Avertizare şi

Sprijinul medical pentru personalul de stat major şi structurile de forŃe

Organizarea, planificarea şi desfăşurarea operaŃiilor multinaŃionale au scos în

printr-o îmbinare a liniilor de sprijin clasice cu modelul specific operaŃiilor

LISTĂ CU ABREVIERI ŞI ACRONIME

I. LEGI, ORDONANłE ŞI HOTĂRÂRI DE GUVERN

1. ConstituŃia României, Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 767,

CARDUL MEDICAL NATO

Sursa: NATO Standard AMedP-8.1, Documentation relative to initial medical treatment

S-ar putea să vă placă și