Sunteți pe pagina 1din 9

DETERMINAREA TENSIUNII SUPERFICIALE

Între moleculele din interiorul unui lichid i moleculele unui gaz în contact
cu lichidul au loc interferen e care duc la formarea unui strat limit atunci cînd
speciile chimice diferite participante sînt insolubile una în alta. For ele
intermoleculare în interiorul unei faze se compenseaz reciproc astfel încît for a
rezultant este zero. La nivelul stratului limit for ele moleculare nu se mai
compenseaz pe toate direc iile. Rezultatul acestui dezechilibru este o for
rezultant cu o anumit direc ie. La contactul lichid – gaz for ele intermoleculare
în interiorul fazei lichide sînt mai mari decît cele din faza gazoas ceea ce face
ca for a rezultant s fie indreptat spre interiorul lichidului, avînd totdeauna o
tendin de mic orare a suprafe ei libere a lichidului, aceast for , raportat la
lungime, poart denumire de tensiune superficial . Invingerea acesteia, în
vederea m ririi suprafe ei libere existente la lichid, presupune aplicarea pe o
anumit distan a unei for e de sens invers ei rezultînd un lucru mecanic de
deformare sau o energie de deformare. Valoarea tensiunii superficiale este
dat de raportul dintre energia (dE) necesar form rii unei suprafete libere noi
de lichid, pe lîng suprafa a liber existent i aria (dA) acestei suprafe e nou
create :

dE
(1)
dA
unit ile de m sur pentru tensiunea superficial sînt mN/m (dyn/cm), ea mai
este denumit i tensiune specific de suprafa deoarece valoarea ei
corespunde lucrului mecanic necesar pentru a genera o suprafa nou cu
rimea de un centimetru p trat.
Tensiunea superficial constituie pe lîng densitate i vîscozitate a treia
proprietate important a lichidelor. Faptul c mercurul vîrsat in cantitate mic
intr.un vas se strînge sub forma unei bile cînd de fapt sub densitatea imens
de 14g/cm3 el ar trebui s se g seasc întins sub forma unui film sub ire se
datoreaz tensiunii superficiale enorme de = 484 mN/m. Cu toate c
densitatea uleiului este mult mai mic decît a mercurului ( densitate subunitar ) o
pic tur din acesta se intinde imediat sub forma unei pelicule sub iri pe corpuri
solide. Acest comportament se datoreaz tot tensiunii superficiale de data asta
foarte mic ea situîndu-se la uleiuri în jurul valorii de cca 30-40mN/m. Tensiunea
superficial este o m rime hot rîtoare pentru fenomene de umectare, adeziune
i adsorb ie ce au loc la limita dintre straturi.
Prin tensiunea limitei de strat se în elege acela i efect ca în cazul
tensiunii superficiale ce se manifest îns între dou faze lichide sau dou faze
de tip solid - lichid. La tensiunea limitei de strat se suprapun for ele moleculare
ale fazelor lichide care interac ioneaz prin stratul limit . Valoarea tensiunii
limitei de strat nu poate fi dedus din tensiunle superficiale ale fazelor prezente.
Si aici exist exemplific ri sugestive: Uleiul nu poate fi întins într-o tigaie de teflon
sub forma unui strat fin pe cînd o tigaie de o el este acoperit f probleme de

1
un film fin de ulei. Explica ia const în faptul c în primul caz teflonul are o
energie de suprafa mai mic decît a o elului. În primul caz con inutul energetic
al sistemului se minimalizeaz dac uleiul nu acoper suprafa a teflonului , iar în
cazul al 2- lea dac uleiul acoper suprafa a o elului.

Exemple de straturi limit alimentare sînt prezentate în tabelul 1:

Tab.1. exemple de diferite straturi limit alimentare


Tip de strat limit Exemple
Lichid - gaz bere - CO2
Lichid - lichid ap -ulei
Solid - gaz aliment, condiment- aer
Solid - lichid zah r - ulei
Solid - solid Sticl - polietilen

Dependen a de temperatur a tensiunii superficiale

La temperaturi sub punctul critic energia de suprafa raportat la volumul


molar scade liniar cu temperatura corespunz tor scade i tensiunea superficial
între cele dou faze. La punctul critic tensiunea superficial dispare. Leg tura
între tensiunea superficial i temperatur pentru substan e cu o asociere
puternic a moleculelor ( cum este exemplul apei i a solu iilor apoase) este
dat de rela ia [Figura] :

2
1 2
3 3
N 3 M kE TC T T (2)
A

unde:
kE - coeficient Eötvös
T - temperatura , K
Tc - temperatura critic , K
T - constant specific de material , K
NA - constanta Avogadro
Vm - volum molar , m3.mol-1
- densitate , kg.m3
- tensiunea superficial , N.m-1
M - masa molar , kg.mol-1
- factor de corec ie

2
Fig.1 dependen a tensiunii superficiale în func ie de temperatur

In figura 1 este redat grafic dependen a tensiunii superficiale de temperatur .

Dependen a de concentra ie a tensiunii superficiale

Pentru substan e superficial active dependen a tensiunii superficiale de


concentra ia acestora este dat de ecua ia Szyszkowski [Figura]:

c
0 a ln 1 (3)
b

unde: - tensiunea superficial în N.m-1


0 - tensiunea superficial la c=0
c - concentra ia substan ei superficial active kg.m-3
b - constant specific de material, m3.kg-1
a - constant specific de material, N.m-1

Fig.2. Dependen a tensiunii superficiale de concentra ie

3
In figura 2 este redat grafic dependen a tensiunii superficiale de concentra ia
solu iilor

Metode i aparate pentru determinarea tensiunii superficiale

Exist mai multe metode i aparate pentru determinarea tensiunii


superficiale , fiecare prezint avantaje i dezavantaje specifice. Varietatea mare
este dat de problematica foarte divers dat de speciile lichide i gazoase în
interferen dar i de cerin e privind precizia determin rii precum i cerin e
legate de posibilitatea de automatizare i de achizi ie automat a datelor.
Aparatele folosite pentru determinarea tensiunii superficiale poart denumirea de
tensiometre.

Metoda m sur ii for ei de ridicare. Una din metodele cele mai utilizate
pentru determinarea tensiunii superficiale ( ) a unei solu ii apoase , la care
se poate considera c umectare este ideal i unghiul de contact ( 0 ), este
cea a m sur rii for ei necesare pentru realizarea unei suprafete noi suplimentare
adi ionale. În acest scop se extrage din solu ia analizat cu un dinamometru
electronic , pe o lungime (dh), fie:
- un cadru metalic închis pe orizontal cu o sîrm de lungime (l), fig.3a
- un inel închis de diametru (d) din sîrm , fig.3b
- o plac metalic sub iri de l ime (b), fig.3c
Aria suprafe ei limit ap rut suplimentar ca urmare a ridic rii acestor structuri
încet din solu ie are pentru cadrul de sîrm i plac expresia :

dA = 2.l.dh (4)

a b c

Fig. 3. Metode pentru determinarea tensiunii superficiale. a) - principiul metodei cadrului de


sirm , b) - principiul metodei cu inel de sîrm c)- principiul metodei cu plac

iar pentru inelul de sîrm expresia:

dA = 2.d. .
dh (5)

4
factorul de multiplicare (2)apare caurmare a faptului c suprafata nou format
este bilateral pe in imea de ridicare (h). Pentru ca aceste suprafe e s apar
suplimentar la suprafa a limit existent este nevoie de o for (F) care pe
lungimea de extrac ie (h) d energia de m rire a suprafe ei limit ca fiind:

E = F . dh (6)

In aceste condi ii rela ia 1 se poate scrie pentru metoda cadrului de sîrm , a


inelului de sîrm i a pl cii ca fiind:

dE F dh F F
(7)
dA 2 l dh 2 l 2 d

rimile : ( ) i (d) sînt constante în condi ii date i pot fi asimilate cu o


constant (k) iar rela ia (7) devine:

k F (8)

In figura 4 este reprezentat schema aparatutui pentru determinarea tensiunii


superficiale prin m surarea for ei (F) necesar realiz rii unei suprafe e noi
suplimentare prin metoda cadrului de sîrm , a inelului din sîrm sau prin metoda
pl cii

Fig.4 Principiul aparatului pentru determinarea tensiunii superficiale suplimentare


prin metoda cadrului de sîrm , prin metoda inelului din sîrm sau prin
metoda pl cii.

Elementul de baz al aparatului îl constituie o celul dinamometric electronic


de cînt rire de precizie () montat pe un cadru transversal () deplasabil lent i

5
continuu cu o coloan () pe vertical i un sistem de ridicare coborîre format
dintr-un servomotor pas cu pas i un traductor incremental de deplasare. La
metoda cadrului i a inelului acestea se scufund în solu ie i se ridic încet cu
vitez constant din solu ie înregistrîndu-se electronic perechile de valori ale
for ei de ridicare (F) în N i ale deplas rii pe vertical (h) în mm a c ror
reprezentare grafic arat ca in figura 5, la folosirea pl cii se procedeaz la fel

Fig.5. Curba caracteristic la determinarea tensiunii superficiale


prin metoda cadrului de sîrm , prin metoda inelului din sîrm
sau prin metoda pl cii.

numai c aceasta se coboar numai pîn lichidul este atins de aceasta cu


latura inferioar . Dup aceea se procedeaz la ridicare ca la metoda cadrului
sau la cea a inelului. Trebuie specificat c la unele tipuri constructive de aparate
încercarea i înregistrarea valorilor se face pe parcursul unui întreg ciclu care
începe cu ridicarea filmului de lichid din solu ie , trecere prin maxim urmat din
nou de coborîrea în solu ie. Evitarea ruperii filmului dup dep irea maximului
se face prin controlul atingerii maximului prin intermediul derivatei a 1-a a for ei
(F) raportat la deplasarea (h) derivat care la maxim are valoarea egal cu
zero i comand imediat invers rii sensului motorului pas cu pas (). În aceast
execu ie curba din figura () este fie media valorilor de la urcare i de la coborîre
fie este format numai din perechile de valori înregistrate la coborîre. Pentru
metoda inelului din sîrm tensiunea superficial ( ) se calculeaz pentru acest
procedeu prin rela ia:

F max
(9)
4 r m f1 f 2

unde : rm - raza medie a inelului


f1 - factor de corec ie ce se calculeaz din geometria inelului ( raz ,
diametrul sîrmei), de diferen a de densitate a fazelor, i valoarea
numeric a termenului Fmax./4· ·rm, pentru condi ii date factorul se
se te în tabel

6
f 1- factor de corec ie ce ine cont de abateri propor ionale date de
suprafa a libera a lichidului în vas, de discrepan a ce apare între
geometria ideal i real a inelului (abateri de circularitate i
planeitate). Factorul se determin prin calibrare cu lichide de
referin

Metoda m sur rii în imii capilare se bazeaz pe m surarea in imii


de ridicare a lichidului într-o coloan capilar ca urmare a for ei ascensionale
dat de tensiunea superficial , figura 6. Un lichid urc într-o capilar atîta timp
pîn cînd presiunea capilar a coloanei de lichid din capilar corespunde
presiunii atmosferice deasupra meniscului de lichid din capilar , din echilibrul
for elor se calculeaz tensiunea superficial .

Fig. 6. Schema de principiu la determinarea tensiunii superficiale


prin metoda capilar

Energia (dE) pentru formarea coloanei capilare de lichid de in ime (dh) are
expresia :

dE F A cos dh (10)

iar suprafa a umectat (dA) are expresia :

dA 2 r k dh (11)

tensiunea superficial ( ) este dat de raportul dintre energia necesar


gener rii suprafe ei noi :

7
dE F A cos dh F A cos
(12)
dA 2 r k dh 2 rk

unghiul de umectare ( ) este unghiul format între tangenta la meniscul de lichid


i peretele capilarei. La umectare ideal a materialelor = 0 i ca atare
cos =1. For a de greutate (greutatea) coloanei capilare este:

FG r 2K h g fluid aer r 2K h g fluid


(13)

La echilibru for a ascensionale (FA), dat de tensiunea superficial a lichidului,


este egal cu for a de greutate (FG) a coloanei capilare de lichid:

F A = FG (14)

i rela iile (13) i (14) devin:

rK
r 2K h g fluid
(15)
cos

de unde rezult pentru lichide cu unghiul de umectare ( ) diferit de zero :

rK h g fluid
cos
(16)

în condi iile în care = 0 cos = 1 rezult :

h rK g fluid
(17)
2

avînd în vedere c m rimile : r K , g , fluid sînt constante în condi ii date ele pot
fi asimilate cu o constant (k) rela ia () devine:

k h (18)

rela ie care arat dependen a de direct propor ionalitate între tensiunea


superficial ( ) a lichidului din coloan i în imea (h) a coloanei capilare i
care st de fapt la baza principiului metodei.

Metoda stalagmometric este o metod volumetric ea se bazeaz pe


surarea dimensiunii unei pic turi formate la cap tul unei capilare
(stalagmometru) alimentate cu lichidul analizat în momentul desprinderii .

8
Fig.7. Metoda stalagmometric
1- volum de m surare, 2- capilar , 3- pic tur ce urmeaz a se desprinde, A- detaliu

acesteia de pe cap tul capilarei. In figura 7 este prezentat principiul acestei


metode . Evaluarea volumului pic turii se poate face prin mai multe metode
precum:
- analiz video - opto-electronic
- prin num rarea num rului de pic turi formate i desprinse în unitate de
timp i raportarea la volumul total. Tensiunea superficial ( ) se
calculeaz în acest caz prin rela ia:

f V (19)
n
unde :
V - volumul scurs,
- densitatea
n - num rul de pic turi
f - factor de corec ie , se determin prin calibrare cu solu ii etalon

- prin cînt rirea masei pic turilor ce cad pe o cuv fixat pe o balan
analitic

Metoda injec iei de bule gazoase const în m surarea presiunii la care


ni te bule de gaz de m rime definit pot fi injectate în lichidul analizat.