Sunteți pe pagina 1din 6

Olaru Constantin

Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a Rom6niei


OLARU, CONSTANTTN
Gramatica limbii germane: teorie pi exercifii /
Constantin Olaru. - Bucuregti: My Ebook, 2011
ISBN 978-60 6-92693 -7 -4 GRAMATICA
9tt.tt2.2
LIMBII GERMANE
TEORIE $I EXERCITII

@Copytight Editura My Ebook, 2011

Editura My Ebook
Bucuregti,20ll
CUPRINS

1. Articolul (Der Artiket) 7

2. Substantivul (Das Substantiv) 28


3. Adjectivtl (Das Adjektiv) 77
4. Pronumele (Das Pronomen) 113

5. Numeralul (Das Numerale) t4r


6. Verbul (Das Verb) t49
7. Adverbul (Das Adverb) 216
8. Prepozilia (Die Prciposition) 225
9. Conjunc [ia (Die Konj unktion) 240
1 0. Interj ec [ia (Die Interj ekti on) 245
Rdspunsuri 246
1. ARTICOLUL (Der Artikel)

tr GENURILE

Obs. Genul substantivelor se recunoa$te dupd articol.

Se intdmpld adesea ca un substantiy masculin sau neutru tn


limba romdnd sd fie de genul femintn tn limba germand, sau,
dimponivd, ca un substantiv feminin tn limba romdnd sd fie
masculin sau neutru in germand. Deci va trebui sd se tnvele
tlecare substantiv nou tmpreund cu articolul lui.

EI ARTICOLUL HoTAnAT

Articolul hotlrflt are la singular urmdtoarele forme: der,


PCntru substantivele masculine, die, pentru substantiyele
, gi das, pentru cele neutre. La plural are o singurd
pentru toate genurile: die. Articolul, in limba german6,
ge pune in urma substantivului, ca in romdnegte, ci
inaintea lui.
0 Observa{ii
- Deoarece tn limba germand adesea genul gramatical nu
) Exemple: concordd cu genul natural qi nici cu genul substantivelor
din limba romdnd, este necesar ca fiecare substantiv sd fie
Masculin
invdlot cu articolul respectiv.
der Lehrer - profesorul der Bleistift - creionul - De asemeneq este nicesar ca fiecare substantiv sd fte
derMann- bdrbatul der Schrank- dulapul invdlat la nominativ singular qi la nominativ plural.
derHerr - domnul der Slushl - scaunul
der Schijler - qcolarul, elevul derTisch- masa Declinarea articolului hotlrit
Feminin
Sinsular Plural pentru
Cazul
die Schilerin - eleva dieBank-banca Masculin Feminin Neutru cele trei genuri
die Lehrerin - profesoara die Feder - penila Nom. der die das die
die Frau- doamna die Tafel - tabla Gen. des der des der
die Magd - servitoarea dieTir - u$a Dat. dem der dem den
Acuz. den die das die
Neutru
dasKind- copilul das Buch- cartea [,] Articolul hotirfft se foloseqte
das Madchen - fata das Fenster - fereastra inaintea unui substantiv (ardtdnd o fiin!6 sau un lucru cunoscut):
das Welb - femeia das Heft - caietul
das Rind - vita das Pennal - penarul F Exemple:
3 PLURAL Der Arbeiter geht in die Fabrik. : Muncitorul merge la
fabricS.
Finger, degete.
die Finger, degetele.
Der Stuhl ist klein. : Scaunul este mic.

in general, dupd prepozilii:


Bieneno albine.
die Bienen, albinele.
D Exemple:
Kreuze, cruci. ir die Fabrik: la fabricd
die Kreuze, crucile. mit dem Bleistift: cu creionul
un der Tafel : la tabld
inaintea numeralului ordinal pi a superlativului relativ - dupdnumeralele alle, beide: alle Werktcitigen; beide Dichter;
atributiv:
- pe lAngi substantivele cu funclie de nume predicativ c6nd
acestea aratd profesiunea: Goethe war Geheimrat und
Exemple: Minister: Sie sind Tischler;
- expresii: auf Schritt und Tritt; von Ort zu OrL
in
der zweite Schiiler: al doilea elev L
der beste Arbeiter = cel mai bun muncitor E Contopirea articolului hotlrit cu prepozilia

- tnaintea numelor proprii precedate de un odjectiv atributiv; Articolul hotdrdt se poate contopi cu unele prepozilii care cer
dativul sau acuzativul :
F Exemple:
cu dativul (masculin qi neutru singular)
der junge Goethe: t6ndrul Goethe
'\
das schcine Rumrinien: frumoasa Romdnie an Cam
inl li-
lnaintea unor nume proprii geografice de gen feminin qi ,o, I + dem: I ,o-
masculin: bei I lbeim
zu) l-r"*
Exemple:
cu dativul feminin s ingular
die Schweiz
die Tschechoslowakei
die Wartburg
zu +der : zur
die Donau,
cu acuzativul neutru singular
der Rhein
der Harz
anl (ans

E Articolul hotlrflt se omite: lnl I ir.


- inaintea numelor de persoane (in general): Luise Millerin ist auf I * das: I urf,
die Tochter eines armen Stadtmusikanten; ftir I I nir.
durchJ l-du.ct s
- inaintea celor mai multor nume geografice de gen neutru:
Bukarest ist unsere schdne Hauptstadt; 1775 zog Goethe nach
Weimar;
- dupd pronumele posesiv adjectival: mein Vater; deine Mutter;
* dupd un atribut genitival: Schillers Werke; Annas Bilcher,'
10 lt
tr ARTICOLUL NEHOTARAT fI ARTICOLUL NEHOTANAT NEGAT
Kcin, keine, kein este articolul nehotdrdt negat. Are o formd Si
Articolului nehotirflt un, o, din limba rom6nd, ii corespunde in lx,ntru plural: keine.
limba german6: ein, dacd substantivul este masculin sau neutru, ,4rticolul nehotdrdt negat se foloseEte pentru negarea
qi eine, dacd substantivul este de genul feminza. Nu are plural. ,v ttbstantivului.

F Exemple: F Exemplu:
Kein Student fehlt. * Nici un student nz lipseqte.
Masculin
P Declinarea articolului nehotirflt negat
einMann- un bdrbat einLehrer - un profesor
einHerr ein Schiiler - un qcolar Cazul Sineular Pluralpentru
- un domn
Masculin Feminin Neutru cele trei penuri
Neutru Nom. <ein (e ne (e1n (eme
Gen. reines (e ner (elnes <einer
einHeft.- un caiet etn Wort - un cuv6nt Dat. <einem (e ner <einem ceinen
einFedermesser - un briceag ein Pennal - un penar Acuz. <einen (e ne <ein <eine

Feminin
, Exerci{ii
eineFrau- o doamnd eine Lehrerin - o profesoard t. (impletalifiecare din urmdtoarele propozilii cu un articol.
eineMagd-o servitoare eineSchilerin-oelevi
Lehrer kommt.
Kalb ist klein.
F Declinarea articolului nehotlrit Dame ist freundlich.
Mann ist alt.
Cazul Sinsular Phrral pentru cele Kaninchen ist weiB.
Masculin Feminin lVeutru trei senuri Tante bringt es.
Nom. lm elne eln Brichlein liegt hier.
Gen. lines einer eines lipseqte Katze schlSft.
Dat. )rnem einer einem (substantivul Sohn schreibt.
Acuz. :inen eine ein este nearticulat) Tochter ist htibsch.
Junge ist groB.
Ki.iken ist gelb.

t2 13

S-ar putea să vă placă și