Sunteți pe pagina 1din 8

Constelatii

Privește cerul într-o seară senină și vei vedea câteva mii de stele. Vei observa că nu
sunt dispuse uniform pe cer, nu au aceeași strălucire și dacă te străduiești poți
identifica stele care par aranjate în anumite forme. Poți vedea foarte ușor forme
geometrice dar în trecut oamenii și-au imaginat ca vad diferite animale, obiecte sau
eroi din povesti.

În acest mod au apărut constelațiile, adevărate regiuni în care este împărțit cerul. În
timpurile moderne termenul de constelație se referă la o anumită regiune de pe cer,
bine delimitată, care conține și una dintre figurile formate de către cei din vechime.

Conceptul de constelație reprezintă un reper al locului de pe cer unde se poate afla


un obiect cosmic. Nu trebuie „luate în serios” pentru că sunt delimitări subiective
ale cerului.

O constelatie, trei viziuni

Constelatia Orion in trei ipostaze: in imaginea din stanga observam constelatia


asa cum se vede ea pe cer; in mijloc se vede figura constelatiei (stelele unite cu
linii) si granita ei (liniile drepte); in dreapta se vede figura mitologica a eroului
Orion, suprapusă peste stelele din constelatie.

Văzute de pe Pământ toate stelele strălucitoare dintr-o constelație par a fi legate


fizic. Nu putem observa doar privind la stele, adâncimea în spațiu a fiecăreia: unele
sunt mai apropiate, altele mai depărtate de noi. Din aceasta cauză toate stelele par
să se afle la aceeași depărtare, diferența dintre ele fiind de strălucire.

Constelația Orion și adâncimea în spațiu a stelelor care o compun

Desigur ca nu este așa, unele stele strălucitoare putând fi situate mai departe decât
unele mai slabe ca strălucire. Totul depinde de diametrul și luminozitatea
(strălucirea intrinsecă) stelei. Există stele nu mai mari decât Pământul care, situate
la numai câțiva ani lumină departare, sunt mai slabe ca strălucire decât stele de
câteva mii de ori mai mari decat Pamantul și situate la câteva sute de ani lumină
depărtare (adică foarte departe).

Cine a inventat constelațiile?

Este imposibil de spus cine a inventat primele constelații. Avem informații că


babilonienii, indienii, grecii, romani, chinezii, amerindienii. Cei de mai sus locuiau
in emisfera nordica și de aceea au creat constelațiile vizibile din această parte a
planetei noastre. Ptolemeu, astronomul greco-egiptean care a trăit în al doilea secol
era noastră, a catalogat mai mult de 1022 de stele și a menționat existența a 48 de
constelatii în lucrarea sa Almagesta (150 e.n.). Aceste 48 de constelații sunt numite
„constelații antice” și o parte se folosesc chiar în prezent.

Ptolemenu nu a inventat constelațiile antice (în afară de câteva) ci le-a menționat


pe cele care se foloseau în zilele sale.

Constelațiile lui Ptolemeu (anul 150 e.n.)

24. Gemini: Gemenii


1. Ursa Minor: Ursa Mică
25. Cancer: Racul
2. Ursa Major: Ursa Mare
26. Leo: Leul
3. Draco: Dragonul
27. Virgo: Fecioara
4. Cepheus: Regele Etiopei
28. Libra: Balanța
5. Bootes: Boarul
29. Scorpius: Scorpionul
6. Corona Borealis: Coroana Boreală
30. Sagittarius: Săgetătorul
7. Hercules: Hercule
31. Capricornus: Capricornul
8. Lyra: Lira
32. Aquarius: Vărsătorul
9. Cygnus: Lebăda
33. Pisces: Peștii
10. Cassiopeia: Regina Etiopiei
34. Cetus: Balena
11. Perseus: Perseu; tine capul Meduzei
35. Orion: Orion, vânătorul
12. Auriga: Vizitiul
36. Eridanus: Rîul
13. Ophiuchus: Omul cu Șarpele
37. Lepus: Iepurele
(Esculap)
38. Canis Major: Câinele Mare
14. Serpens: Șarpele .
39. Canis Minor (Procyon): Câinele Mic
15. Sagitta: Săgeata
40. Argo: Nava argonauților; în prezent
16. Aquila: Vulturul
este divizată în trei constelații (Carina,
17. Delphinus: Delfinul
Puppis și Vela)
18. Equuleus: Calul mic sau Mânzul
41. Hydra: Hidra, șarpele de apă
19. Pegasus: Pegas, calul înaripat
42. Crater: Cupa
20. Andromeda: Andromeda, prințesa
43. Corvus: Corbul
Etiopiei
44. Centaurus: Centaurul
21. Triangulum: Triunghiul
45. Lupus (Bestia): Lupul sau Bestia
22. Aries: Berbecul
46. Ara: Altarul
23. Taurus: Taurul
47 Corona Australis: Coroana Australă

La începutul secolului XVI navigatorii europeni au început să exploreze emisfera


sudică și pe lânga animale și locuri ne mai vazute, au întâlnit și stele necunoscute.
Nevoia de orientare precisă a dus la catalogarea stelelor și la creearea de noi
constelații. Așa au apărut constelațiile emisferei sudice care au nume mai tehnice.
Doi navigatori olandezi aveau să compună câteva constelații în anul 1597. Pieter
Dirkszoon Keyser și Frederick de Houtman au realizat un catalog de 303 stele și au
creat 12 constelații pe cerul sudic. Finanțatorul celor doi, Petrus Plancius, a
încropit alte nouă constelații dintre care în prezent se folosesc doar trei:
Camelopardalis (Girafa), Columba (Porumbelul) și Monoceros (Licornul,
Inorogul).

Constelatiile lui Pieter Dirkszoon Keyser și Frederick de Houtman (1597) plus


Peter Plancius (1600)

1. Antila: Pompa pneumatică


2. Caelum: Dalta
3. Carina: Carena (navei Argo)
4. Circinus: Compasul
5. Fornax: Cuptorul
6. Horologium: Orologiul
7. Mensa: Platorul (muntele din Cape Town)
8. Microscopium: Microscopul
9. Norma: Echerul
10. Octans: Octantul
11. Pictor: Pictorul
12. Puppis: Pupa (navei Argo)
13. Pyxis: Compasul
14. Reticulum: Reticulul
15. Sculptor: Sculptorul
16.Telescopium: Telescopul
17. Vela: Velele (navei Argo)

La începutul secolului XVII, astronomul Johann Bayer a creat alte 12 constelatii


sudice iar compatriotul său Jakob Bartsch a alte trei. Marele astronom Johannes
Hevelius, în 1687, a inventat alte șapte constelații.

Constelatiile lui Hevelius (1690)

1. Canes Venatici: Câinii de vânătoare


2. Cerberus: monstru cu trei capete (în Hercules)
3. Lacerta: Șopârla
4. Leo Minor: Leul Mic
5. Lynx: Linxul
6. Mons Maenalus: Muntele Mainalo (în Bootes)
7. Musca: Musca
8. Scutum: Scutul lui Sobieski al treilea
9. Sextans: Sextantul
10. Triangulum minor: Triunghiul Mic (lângă Triangulum)
11. Vulpecula: Vulpea

În urma unei calatorii în Africa de Sud, Nicolas-Louis de Lacaille a creat încă 14


constelații și a catalogat 10,000 de stele. Aceste noi constelatii sunt cunoscute sub
numele de „constelatii moderne”. Temele constelațiilor lui Lacaiile nu erau
mitologice ci moderne. Inspirat de mișcarea renascentistă, astronomul francez
crează constelații care redau descoperirile științifice ale perioadei.

Constelatiile lui Lacaille (1750)

1. Canes Venatici: Câinii de vânătoare


2. Cerberus: monstru cu trei capete (în Hercules)
3. Lacerta: Șopârla
4. Leo Minor: Leul Mic
5. Lynx: Linxul
6. Mons Maenalus: Muntele Mainalo (în Bootes)
7. Musca: Musca
8. Scutum: Scutul lui Sobieski al treilea
9. Sextans: Sextantul
10. Triangulum minor: Triunghiul Mic (lângă Triangulum)
11. Vulpecula: Vulpea

În general constelațiile antice sunt numite după figura pe care o reprezintă.


Constelații ca Leo și Orion seamănă cu personajul dupa care au fost create (un leu
și un om), dar majoritatea nu aduc a animalele, personajele și obiectele pe care la
reprezintă.

Constelațiile moderne, majoritatea vizibile din emisfera sudică, au fost numite


dupa prieteni, patronii expeditiilor și după diferite invenții (cum ar fi telescopul și
microscopul). Nefiind nici o regulă în vigoare formele constelațiilor erau arbitrare
și variau de la o harta la alta.

Unele constelații conțin grupari evidente de stelecare ajută la găsirea constelației


mari. Cele mai cunoscute se află în tabelul de mai jos. Le găsiți pe toate la articolul
special.

Nume Constelație Descriere

Carul Mare Ursa Major O parte din stelele din Ursa Major

Pleiadele Taurus Cloșca cu pui, roi stelar vizibil cu ochiul liber

Hyadele Taurus Litera V din stele; tot un roi stelar

W-ul din
Cassiopeia Litera W formată de stelele din Cassiopeia
Cassiopeia

Marele Pătrat al Andromeda - Trei stele din Pegasus și una din Andromeda
lui Pegasus Pegasus formează un mare pătrat

Centura lui
Orion Trei stele de strălucire asemnătoare în linie
Orion

Stelele aflate în stânga-jos față de centură,


Sabia lui Orion Orion
una fiind Marea Nebuloasă din Orion

Canis Major -
Triunghiul de Triunghi echilateral format din stelele Sirius -
Canis Minor -
iarnă Procyon - Betelgeuse
Orion

Triunghul de Cygnus - Lyra - Triunghi aproape isoscel format din stelele


vară Aquila Vega - Altair - Deneb

Inelul din Pisces Pisces O parte a constelației Pisces formată din șapte
stele dispuse ca un cerc; sunt vizibile de unde
cerul este curat

Înainte de anul 1922 orice astronom putea să inventeze constelații și din acauza
acestui lucru s-au creat multe confuzii. Pentru a elimina orice problemă, Uniunea
Astronomică Internațională, formată din astronomi din toată lumea, a decis să
stabilească un numar fix de constelații cu granițe precis delimitate. Astfel, prin
convenție, s-au stabilit 88 de constelații care au numele în latină, o limbă
universală.

În 1930 a fost publicată lucrarea „Délimitation scientifique des constellations”, de


catre Eugène Delporte, în care sunt trecute delimitările științifice ale constelațiilor.
Această lucrare constituie referința pricipală în domeniul constelațiilor.

Este important de știut că, științific vorbind, constelațiile reprezintă o zonă de pe


cer și nu un desen format din stele strălucitoare.

Avem pe cer constelații mai cunoscute. În primul rând constelațiile „zodiacale”,


străbătute aparent de Soare, Lună, planete, asteroizi și unele planete. Acestea sunt
constelațiile aflate în planul sistemului solar sau planul orbitei Pământului. Avem
și constelațiile „circumpolare” care nu apun niciodată și sunt vizibile tot timpul
anului precum și constelațiile prin care trece Calea Lactee.

Constelații „speciale”

Constelații zodiacale (prin care trec planetele, Soarele și Luna): Aquarius, Aries,
Auriga, Cancer, Capricornus, Cetus, Corvus, Crater, Gemini, Hydra, Leo, Libra,
Ophiucus, Orion, Pegasus, Pisces, Sagittarius, Scorpius, Scutum, Sextans, Taurus,
Virgo.

Constelații circumpolare pentru România (care nu apun): Ursa Major, Draco,


Ursa Minor, Cepheus, Cassiopeia, Camelopardalis, Lynx (parțial), Lacerta
(parțial), Perseus (parțial), Cygnus (parțial), Auriga (parțial), Hercule (parțial).

Constelații prin care se deplasează polul nord ceresc, folosind granițele actuale
ale acestora: Ursa Minor (între 478 î.e.n. și 2236 e.n.), Cepheus (2236-9080),
Cygnus (9080-12380), Lyra cu Vega stea Polară (12380-14332), Hercules (14332-
18900), Draco (18900-19190), Bootes (19190-19380), Draco cu Thuban stea
Polară (19380-22686y), Ursa Minor (22686-22910), Draco (22910-23530),
Camelopardalis (23530-26720). Polul ceresc face o rotație completă pe cer la
fiecare 25.800 de ani. În viitor constelațiile se vor modifica și la fel și granițele. Nu
garantăm că în anul 20.000 constelațiile vor mai avea numele de azi

Constelațiile prin care trece Calea Lactee. Urmăriți în orice anotimp brâul
luminos al Căii Lactee prin aceste constelații. Este recomandat să le observați prin
binoclu dintr-un loc lipsit de lumini artificiale (veți vedea forte multe stele):
Monoceros, Canis Minor, Orion, Gemini, Taurus, Auriga, Perseus,
Camelopardalis, Cassiopeia, Lacerta, Cepheus, Cygnus, Lyra, Sagitta, Vulpecula,
Aquila, Ophiucus, Sepens Cauda, Scutum, Sagittarius, Scorpius, Corona Australis,
Lupus, Norma, Ara, Centaurus, Circinus, Triangulum Australe, Crux, Musca,
Carina, Vela, Puppis, Pyxis, Canis Major.

S-ar putea să vă placă și