STACE KRAMER

qG
# de eile inqinbe
de sinucidere
Jiaducere de
DrnNa MonAne5u

Prefald gi note de
dr. CnrsrtaN ANnnr,t

Confirr
BOOKS
-2417 -
CUPRINS
 CuvANr-iNATNTE

Si nu vi inchipuifi ci am scris aceastd carte pentru a de-

monstra c[ sinuciderea poate rezolva toate problemele. Nu
este deloc scopul meu. Cred ci orice om s-a gdndit la sinu-
cidere mdcar o dati in via{i. Cind nu ne sim{im bine, cdnd
suntem deprimafi, cind ne certdm cu cei apropiafi ne poate
incolti in minte ideea ci nu mai avem de ce trii sau ci celorlalti
le-ar flmai bine fbrd noi. Este ceea ce i se intdmpli eroinei din
povesdea mea. Voi descrie aici cele 50 de zile din viafa ei care
o vor ajuta sd rispundi intrebirii cruciale: viala meriti triit6?
Povestea confine citeva scene violente, precum gi injurituri.
Daci dintru inceput nu aprobali tematica alegerii intre viafi gi
moarte, a\tface bine si nu vi apucafi de citit, nu de alta, dar nu
are rost si vi pierdeli timpul. Doresc si menfionez ci TOATE
PERSONAJELE $I EVENIMENTELE DESCRISE SUNT FIC-
TIVE $I ORICE ASEMANARE CU PERSOANE REALE ESTE
PUR INTAMPLATOARE. I

Lecturi pl6cut6!
Nu eEti pisic6. Nu ai opt vie{i de rezervd. De aceea trebuie
si triieqti in aga fel incdt lumea si igi aminteasci de tine multi
vreme dupi ce vei fi murit.
 PARTEA INTAI

Rrse RAsAnrrud

Ziaal
Gloria, hai, scoall-te odatl!
-Da,Gloria,
aga incepe de obicei ziua mea: mama mi trezegte ur-
lind din to{i bojocii, ca qi cum ar trebui s-o audi toati Florida!
Mirosul clititelor arse plutegte in toati casa, in timp ce tata
umbli cu pagi mo\prefbcdndu-se ci nu observi nimic.
\
Dragul meu jurnal!
Mai am 49 de zilel phnd ce o voiface sau nu.2 Este rdgazul
pe care mil-am acordat pentru a gdsi motive de a iubi aceastd
--G;. fi foarte rdspindit ca un adolescent si igi fixeze un
"r legat de propriul siricid.
anumit termen Asta se intimpli pentru ci,
in sinea lui, are nevoie s[ mai dea o gansd lucrurilor frumoase si se
intimple in viata lui.
2 Lori nu este decisi dacd si o faci sau nu. ln realitate,
sinucigagii
sunt intotdeauna decigi, pentru cl ei consideri suicidul ca fiind singura
solufie pentru rezolvarea problemelor care ii macini.
14 Srect Knnun
uia{d sau, din contrd, pentru a md asigura cd nu degeaba am
hotdrdt sd imi pun capdt zilelor.
Astdzi e vineri, ultima zi de Scoald inainte de weekend, ceea
ce inseamnd cd md pot duce liniStitd sd-mi vdd bunica. Nu am
mai trecut pe Ia ea de un an ;i nu am niciun chef sd mor fdrd
sd o vdd pentru ultima oard. Nu arfi corect' A;adar, misiunea
mea pe ziua de azi e sd-i fac ochi dulci mamei ca sd md lase sd
mit duc s-o vdd pe buni.
Fug la duq ca disperata, pe fugi 9i, din lipsi de
mi pieptin
timp, renunf la orice tentativi de machiaj. Trag pe mine pri-
mele haine pe care le gisesc in dulap, cobor scara in trombi qi
ndvilesc in bucitdrie.
- Ai habar ci iiai rispund
ratat deja prima o16?
mamei, indesAnd o clititi arsi in
- Da, mami,
dulcea(a de cipguni.
ta de serial pdni la miezul nopfii?
- Iar te-ai uitat la prostia
sigur ci nu. De altfel, s-a terminat deja.
- Nu, mami,nebunie s-o mint pe mama' E adevirat ci mi
imi place la
uit in fiecare noapte la acest serial gi ci, daci ratez vreun epi-
sod, mi incearci imediat un sentiment coplegitor de lips6,
ca un toxicoman in stadiu avansat. De aceea mi trezesc greu
dimineala qi intdrzii la prima ori. Mama s-a obignuit deja cu
situafia, daf continud si o enerveze.
Apare gi tata in buc[t[rie.
luind o clititi
- Buni diminea{a, o $terg la slujbi, spune el
gi gribindu-se sl iasi din casi.
* Ai vizut? Mereu se poartl ca gi cum toate ar fi bune 9i
frumoase, numai c[ nu e deloc cazul. De ce face asta?
Nu gtiu ce si-i rispund mamei. Singurul lucru pe care-lgtiu
e ci ea qi tata nu se suportl. $i fiecare zi carc trece nu face de-
cAt si imi confirme acest lucru. E unul dintre motivele pentru
care am decis s[ imi pun capit zilelor. inainte, eram o familie
50 de zile inainte de sinucidere 15
I'ericitd gi uniti. Nu ne certam aproape niciodatd, iar rarele
noastre ciondineli erau de scurti durati qi nu ne impiedicau si
ne iubim profund. Aceasti frumoasi armonie s-a fhcut linddri
pentru totdeauna in ziua in care tata a ingelat-o pe mama cu
qefa lui. Nu gtiu cum de s-a intdmplat una ca asta, dar sunt
irproape siguri ci tata era beat. Dac[ ar fi fost treaz, na ar fr
grutut niciodati sd faci a$a ceva. Cit despre mama, a vrut sd se
rlzbune qi l-a ingelat pe tata cu fratele lui. VA DATI SEAMA?
I)in ziua in care tata a aflat, casa noastri a devenit terenul unor
certuri necontenite.l
Mama il acaz| pe tata, tata o actzd pe mama qi in fiecare
zi acelagi scenariu se repeti la nesfArgit. Agadaa astizi locu-
iesc intr-o casi in care ura gi neinfelegerea domnesc in voie.
$i, pentru a le incununa pe toate, divo\eaz6,intr-o luni. Ideea
asta mi innebunegte, eu ii iubesc pe amindoi, dar dupi divor!
va trebui si mi impart cumva intre ei. Evident, voi rimine si
locuiesc cu marna, dar nu izbutesc si m[ obiqnuiesc cu ideea
ci nu-l voi mai vedea pe tata decdt in weekenduri, poate chiar
mairar.2
- Gata, mami, plec la gcoali... Dupd ore pot sd mi duc s[
o vid pe buni?
- Ai uitat ceva la ea?
Nu. Vreau doar s-o vid.
- Agadar, ai si traversezi
tot oragul ca si vezi o femeie care,
-
din cauza slujbei ei blestemate, nu poate nici micar si ne sune
o dati pe siptim6ni?
Pii... da.
-
1
Aici incepe si se contureze un scenariu credibil de suicid: aceasti fati
se dovedegte a fi coplegitl de tot felul de probleme, iar asta este cea mai
rdspdnditi situalie care poate duce un om la un asemenea sfrrgit tragic.
2
intr-adevir, certurile violente gi divortul pirin{ilor pot crea in viala
unui adolescent o atmosferi de coqmar, chiar daci el continui si se
arate aparent nepisitor.
16 Sr,rcl Knnmr,n
ce vrei tu, rispunde mama pe un ton lipsit de vlagi.
- Fi
Mulpmesc! zic, iegind in fug[ din cas6.
-Apis pe butonul porlii glisante, dar nu se deschide. Fir-ar
si fie! Mecanismul ista blestemat se blocheazi intruna. Arunc
peste grilaj rucsacul plin cu manuale, care cintireqte cel pulin
patru kilograme, gi incep s[ escaladez obstacolul' Exact atunci
mecanismul se deblocheazi 9i poarta se deschide! Uite inci un
motiv s-o termin cu toate - sunt o Ratatd, cu R mare. Oricum,
e incredibil ci poarta a aqteptat exact pdni in clipa in care eram
in vArful ei, cilare, ca si se deblocheze gi si se,deschid6. Arunc o
privire citre ceas qi realizez citacum am intirziat 9i la a doua or['
Oribill E ora de istorie, cu doamna Norbery. E foarte ri-
uticioasi gi imi poate face probleme serioase. Din fericire,
qcoala e la doi pagi de casa mea. Traversez curtea in fugi 9i,
cind ajung in sfdrgit la intrarea principali, deschid uqa 9i... e
un adevirat co$mar. O IZBESC PE DOAMNA NORBERY CU
U$A! Doamna Norbery cade 9i scapi geanta, din care cad o
grdmadi de hirtii care se impriqtie peste tot. ingroziti, incep
sl le adun cu miinile tremurAnde.
Iertali-mi, doamni Norbery, nu a fost inten{ionat!
- McPhin! Ce-ai fhcut?
- i-imi pare rbu.
-Norbery
se ridic6, igi aranjeazi hainele 9i imi smulge geanta
din mdini.
infeleg bine, ai intitrziatla ora mea?
- Daci doamn6, zic eucu o voce tremuritoare, la noi acasi
- $ti!i,
e o poarti glisantd gi, pentru a o deschide, trebuie si apeqi pe
un buton. Dar sistemul s-a blocat gi am aqteptat o ori impre-
uni cu mama si vini licituqul si-l repare.
Da, mi rog, inc6 o minciuni foarte conving[toare. Bine,
-
acum du-te in clasi!
Mi pot considera fericiti ci nu am sfirqit in biroul
directorului.
50 de zile tnainte de sinucidere 17
in sfirgit, intru in sala de istorie. Elevii igi fbceau de cap in
lipsa profesorului. Unii dansau pe mese, al$i vorbeau la tele-
fon, mai erau cAliva care rddeau in hohote. Nu pot spune cd
gcoala noastri ar fi una cu un prost renume, dar elevii sunt
departe de a fi to{i cuminfi gi congtiinciogi. Anul trecut a fost
cit pe ce si se inchidi gcoala din cauza unei eleve de 13 ani
care a rimas insircinati... cu un biiat dintr-o clasl terminali!
ln cele din urmi, directorul a reuqit si evite inchiderea, dar nu
gtiu prea bine cum.
Lori, unde ai fost?
- lui
Recunosc aceastl voce prietenoasl qi cristalini. E vocea
Tezer Wikkery, cea mai buni prieteni a mea. E cea mai popu-
larl elevi din gcoali, tofi tipii vor si iasl cu ea qi toate fetele
vor si-i fie prietene. Noi suntem prietene de la cregi, am cres-
cut impreuni, am mers la aceeaqi gridinif[ gi la aceeagi gcoali
elementari. Are o silueti foarte frumoasd gi un chip armonios;
in plus, este gi foarte cocheti, ceea ce o face atit de populari.
E imposibil de spus acelagi lucru despre mine. Eu sunt opusul
lui Tezer. Am pirul gaten-deschis, ea are plete aurii, iar eu nu
sunt prea bine fbcuti. Fizicul meu este cAt se poate de obiqnuit,
nu are nimic remarcabil. Dar Tezer spune tot timpul cd sunt
frumoasi qi nu e cazul si disper. Cred cd de aceea o gi iubesc
atAt de mult. Toate fetele sunt geloase pe prietenia noastri. in
realitate insi Tezer, care e atAt de drigufi cu mine gi cu iubitul
ei, Matt, este o adeviratl scorpie. ii place si-gi bati joc de nou-
venifi, de cei urili qi de grisani, in vreme ce cu noi e un ade-
virat inger. Matt e un tip migto. foacd rugby, de aceea are bra{e
frumoase, musculoase, mai e gi inalt, frumos... qi il iubesc.
Da, gtiu ci e cumplit de auzit una ca asta, dar sunt indrigos-
titi pAni peste urechi de prietenul celei mai bune prietene, gi
asta inci de multi vreme.
18 Srace KneuEn
incerc si mb comport ca gi cum nu ag avea niciun fel de
sentimente pentru el, ceea ce face ca viafa mea si fie 9i mai
dificili. Dar si ne intoarcem in sala de istorie.
trezittdrziu.
- M-am
Vai, ce picat. Am avut biologie prima ori gi domnul
-
Fitch a venit cu o cdmaqi noui, foarte sexy. Ar fi trebui si-l
vezi! fipd Tezer.
Nu-i sti gindul decAt la bnieli gi la modi, in timp ce eu,
eu nu mi gdndesc decAt la cel mai bun mod de a mi sinucide
fbri si sufir, dar nu inainte de a apuca si-i impac pe ai mei.
Dintr-odatl, pulsul mi s-a accelerat pentru ci Matt s-a aPro-
piat de masa noastrl. Vai, Doamne, cu ce parfum s-a mai dat
astizi! Ag putea s6-l adulmec o eternitate.
Tezer, Lori, astlzi organizim o petrecere la piscini.
- E mai bine aqa? o intreb.
Sunte{i invitate.
Matt zAmbegte gi o siruti peTezer.
venim, nu, Lori?
- Perfect,
Pei, nu, eu nu pot, mi duc s-o vid pe bunica imediat
-
dupi ore.
Mulfumiti prieteniei cu Tezer, fr ecventez toate petrecerile
la modi, ale cdror porli nu sunt deschise decit elitei, aga ci nu
e prea grav daclratezuna.
Dar de ce te duci la bunica ta? Te-au obligat ai t[i?
- Nu, am eu chef.
- OK. Asta inseamni ci de data asta o si ne distrim fbri
-
tine, nu-i aga,Tezer?
- Da, dragul meu.
incep iar si se sirute. Din fericire, doamna Norbery intri
in clasi gi incepe ora.
in sfdrqit clopofelul suni de pauz6. Dupi un curs de 40 de
minute despre rizboiul rece, mai aveam foarte pulin gi ador-
meam. M-am dus cu Tezer la cantini. E locul in care bir-
fele se rispAndesc cu viteza fulgerului. E qi locul in care se
50 de zile inainte de sinucidere 19
intdmpli toate inciieririle, dar qi toate petrecerile gcolare cele
mai nasoale.
Voiam si-!i spun ceva, dar am uitat, incepe Tezer, pri-
-
vindu-mi cu atenfie. Vai, nu, nu se poate! Ce-i cu puloverul
trstaoribil? $tii ci maroul nu te prinde.
* intirziam, aqa cd mi-am pus primul lucru pe care l-am
g[sit.
Tezer igi scoate vesta roz gi rimine intr-un tricou negru.
spune ea, intinzindu-mi vesta.
- Jine,
Tezer...
- Pune-o repede, altfel am si vomit pe puloverul tiu!
-
Dupi cum am spus, Tezer este o impitimiti a modei gi, prin
urmare, incerc gi eu si urmez ultimele tendinfe, dar nu o ni-
meresc intotdeauna. Iau vesta.
-Mult mai bine.
-
Ne lu6m de bra! gi intrlm in cantini.
Ne apropiem de masi gi alegem acelaqi meniu ca de obicei:
o salati de spanac (e dezgustitot dar Tezer zice ci asta trebuie
si mininc, altfel o si ajung o grasi), doui chifle cu susan gi un
suc dietetic.
Lori, uite cum te soarbe din ochi Regele cogurilor!
- adici Chad Mac Cooper. E un biiat
,,Regele cogurilor",
obignuit, cufalainvadati de acnee. Poarti ochelari gi se spune
ci ar fi cAgtigat de zece ori la rdnd concursul de anatomie. E
halucinant, mie mi se pirea cI oamenii care se pricep la gtiinle
erau o specie pe cale de disparifie, dar se pare cd nu. Dar ista
nu e cel mai grav lucru. Cel mai terifiant e ci mi-a diruit o
felicitare de Sfbntul Valentin. REGELE CO$URILOR MI-A
MARTURISIT PASIUNEA LUI. E singura felicitare pe care am
primit-o de Sfrntul Valentin, acesta fiind inci un bun motiv ca
si mi sinucid. Nu am plicut nimdnui, niciodati, iar daci mi se
intAmpli si plac cuiva, e de fiecare dati vorba despre blie[i ca
20 SrecE Knauen
Chad, foarte urAli qi mai cur6nd inteligenfi. Din nefericire, mie
imi plac bnielii ca Matt, frumogi, inalli, cu care te po{i plimba
la bra!, ficand toate fetele din liceu si se inverzeasci de gelozie.
Din picate insi, tipii ca Matt nu ies decAt cu fete ca Tezer.Dar
mi indepirtez de subiect, s[ ne intoarcem la cantini.
- inceteazi,Tezer!
- $tii ceva? Du-te qi vorbegte cu el gi spune-i: ,,Hei, salut,
Chad, ce mai faci?" Iar dupi aia umezegte-fi cu limba buza su-
perioard, ca sd-i ardfi ci egti o fati care nu se teme de nimic.
- $i de ce ar trebui sd fac chestia asta?
- Vreau si vid cum reaclioneazd. Hai, du-te!
- Nu, Tezer. Las-o balti.
- Uf, ce plictisitoare poli sd fii!
Ne agezim la cea mai cdutatd mas[ din cantini, pentru cd e
agezatd, exact in mijlocul celorlalte. Aga, Tezer gi cu mine sun-
tem permanent in centrul atenliei generale. Inima mea incepe
si o ia razna, pentru ci de noi se apropie Matt. E imbricat cu
un tricou de rugby atAt de mulat, incAt ii vid toli mugchii prin
el. Dumnezeule, de ce nu o fi avAnd un frate geamin cu care
si pot iegi gi eu?
- Salut din nou, fetelor, zice el.
- Nu ar trebui si fii la antrenament acum?
- Ba da, dar m-am hotirit si trec pe la cantini ca si-!i
spun ci te iubesc.
Tezer se ridici de pe scaun, Matt se agazi in locul ei. Te-
zer se instaleazi pe genunchii lui gi incep iar s[ se sirute.
Imaginafi-vd cit de greu e pentru mine si imi vdd cea mai
buni prieteni sirutdndu-se pasional cu bdiatul pe care il iu-
besc in secret. Cred cd ag fi putut exploda pe loc sub efectul
geloziei. De aceea nu trebuia si mai rimdn.
- A... Tezer, eu mi duc la ora de mate, bine?
50 de zile tnainte de sinucidere 2l
'fezer nici miLcar nu m-a auzit. Dar e evident ci, daci UN
ASTFEL de tip m-ar fi sirutat, nici eu nu ag fi auzit nimic. Pur
qi simplu mi s-ar fi pdrut ci sunt in paradis.
Mi ridic brusc de pe scaun, imi iau tava gi... DAU NAS iN
NAS CU CHAD. A rdsturnat pe mine sucul lui de portocale gi
kctchup, acoperind cu un amestec deloc plicut vesta pe care
'l'ezer mi-o imprumutase.
Dumnezeule, Chad!
- imi pare riu, nu a fost intenfionat.
- Tezer coboarl cu picioarele pe pimint gi exclami:
- Dar e vesta mea! Egti chior, ce-i cu tine?
- Nu a fost cu intenfie... Nu am vdzut.
- Gata, Tez, am s-o duc la curifitorie, spun eu.
- Hai si mergem.
Ne indreptim spre iegire, cdnd il aud pe Matt spunAndu-i
lui Chad:
Daci te prind ci te mai apropii vreodati la mai pu{in
-
cle un metru de masa asta, jur ci vor fi nevoifi si te adune cu
lingurifa. Ai infeles?
Chad a incercat si ingaime ceva pe post de r[spuns, dar
Matt nu i-a lisat timp si reacfioneze qi l-a scuipat in fa!i. Apoi
s-a indreptat spre noi cu capul sus, mdndru cd a nimicit tipul
cle care toati gcoala igi bate joc. Iar eu il iubesc Ai mai mult, degi
s-a comportat ca o adevdrati jigodie...
Matt, te ador.
- Tezer,
imi pare riu pentru vesta ta, zic eu, ca si pun capit
-
idilei lor.
Las-o balt6, mai am destule. Pur gi simplu acest mic
-
monstru riutdcios trebuia si primeasci o lecfie, aruncd Tezer
pe un ton caustic, indreptindu-se citre iegire.
,,Acest mic monstru riuticios trebuia si primeasci o lecfie":
cuvintele acestea m-au izbit, ca gi cum s-ar fi referit la mine.
$i apoi, Chad nu e deloc un monstru. Daci ar fi pieptinat ca
22 Srncr. Knaupn 50 de zile inainte de sinucidere 23

Matt, dac[ ar inlocui cimiqile lui bitrdneqti cu haine normale Vai, nu, numai asta mai lipsea!
gi daci n-ar avea nici coguri, nici ochelari, ar fi aproape mai sti- Dar de ce? Pirin{ii mei sunt foarte ocupafi.
lat decdt Matt insugi. Ei, poate nu chiar mai stilat, dar oricum,
- Am
stilat, asta e mai mult ca sigur!
-Pirisescsi-isalaanun! din timp. Pofi pleca.
complet buimaci gi ies in curte. O zlresc pe
La ora de mate, doamna Lawrence este, ca de fiecare dati, Tezer carevorbegte la telefon, dar inchide imediat ce mi vede.
mai rea decAt ciuma. Se tot plimbd de colo, colo prin clasi gi Ce-a vrut?
imparte rezultatele ultimelor lucriri de control.
-* Vine la noi acasi marlea viitoare.
Rezultatele voastre sunt jalnice, cu exceptia Amandei,
-
care a dat o lucrare excelentdL. Tu, Carl, ai luat un D, ca de fie-
- Vai, ce ingrozitor! Ce ticiloasi! Ce crezi c-o s6 se intAm-
ple? Ai tii o si te pedepseasci?
care dati. Tezer, ai B. Gloria, C. Nu asta mi sperie, Tezer. in casa noastri domnegte o
Cum vine asta, C?
-
atmosferi de teroare. Pirinfii mei se urisc, se cearti gi se in-
- Ra{ionamentul
- Fir-ar si fie! e corect, dar nu gi rezultatul. sulti in permanen{i. $i daci Lawrence ii vede aga, nu e deloc
- Hai, nu te supira. E doar matematici, doar ratalii pri- imposibil si mi oblige si mi duc la psihologul Ecolii. Iar daci
- se mi duc, si vezi cum vor incepe si curgi bdrfele pe seama mea.
cep la aga ceva, imi spune Tezer pentru a mi consola. Hai, Tezer! strigi Matt din magina lui.
- Me
- Atunci tare mi-ar plicea sd fiu una dintre ratalii iia.
Am picotit tot restul orei. inchid ochii gi nu mai izbutesc
- aqteaptl Matt si mergem la petrecere. Te superi daci
nu vorbim acum despre asta?
si-i redeschid. Din fericire, clopolelul m-a scos din toropeall. Sigur ci nu.
Lumea incepea deja si iasi din sali, cAnd doamna Lawrence
- Te iubesc.
m-a strigat:
-
Tezer md imbrifigeazi qi imi goptegte la ureche:

- McPhin, rimii cinci minute, te rog. O si fie bine, pricepi? Doar suntem cele mai tari fete din
Te agtept afarh,ziceTezer.
-
-Urisc si fiu relinuti dupi ore.
qcoali!
Hai, pa.
E ceva in nereguld, doamni?
-
Tezer urci in magina lui Matt, care demareaz[ imediat. Firi
- Toate sunt in nereguli. Uiti-te gi tu la notele tale: sunt in
- si mai stau pe gdnduri, fug spre ieqirea laterali ca si nu ratez
cidere liberi! autobuzul. Mi intreb ce-o si creadi bunica despre vizita mea,
- Da, gtiu... voi face toate eforturile... mai ales cb nu am avut timp si o anun!. Urc in autobuz gi mi
Gloria, spune drept, s-a intimplat ceva acasi? duc direct in spate, imi pun cigtile gi afipesc.
-
- Me scuzafi?
Cine gtie, poate pirinlii tii se cearti mai des in perioada
Mi trezegte un viraj mai brusc qi ripiitul stropilor de ploaie
- in geam. Am dormit tot drumul, era cit pe ce si ratez stalia.
asta, ori poate s-a intimplat altceva? Chiar cdnd am cobordt din autobuz, a inceput si ploui mai
sunt bune acasi, doamni. tare. imi iau rucsacul din spate, il pun pe cap qi pornesc ln fugi
- Toate
Ca si mi asigur, o s6-!i fac o vtzitd mar{ea viitoare.
- spre casa lui buni. Locuieqte la capitul oragului, ca si ajungi la
24 Srncl Kn,liuln 50 de zile inainte de sinucidere 25

ea trebuie si faci doui ceasuri cu autobuzul, dupi care mai ai o Buni, sunt la tine acasi, dar a apirut aici un birbat foarte
jumitate de ori de mers pe jos.
-
ciudat!
Simt cum ploaia imi ajunge incet, incet la piele qi mi cu- A, e Maximiliano! Ne-am cunoscut in Italia.
prinde un tremur nervos. in sfArqit ajung la destinafie; sun de
- Nu
cAteva ori la ugi, dar nu-mi deschide nimeni gi nici din casi
- Se facin{eleg.
doi ani de cind locuim impreuni, nu am indriznit
nu rizbate niciun zgomot. Sun inci o dati; tot niciun rispuns.
-
inci si ii spun lui dar acum, daci tot ai aflat...
Jodi,
Se prea poate ca bunica si fie plecatd, dar dacd e aga, am un Cum?
plan B. Cum nu mi pot intoarce la mine din caazavremii, rup
- E foarte drdguf, sper cI o si vi infelege{i bine.
o creangi dintr-un copac gi incerc sd ridic zivorul ferestrei.
- Bine, hai ci te sun mai tArziu.
Reugesc si o deschid gi m[ strecor in casi.
-
Agadar, bunica mea de 55 de ani are un amant tdnir. Nu
- Bunico? strig eu, pentru a mi asigura ci nu e nimeni.
Nu-i nimic, o agtept. imi scot hainele ude, imi pun un halat
are rost s-o mai spun,lucrurile se inriutifeau vizdnd cu ochii.
Deschid uga biii, dar nu dau peste nimeni. inaintez tiptil, aud
alb gi intru la dug. Doamne, nu existi nimic mai plicut decAt un zgomot dupi o ugi, o deschid 9i... DAU NAS iN NAS CU
un dug fierbinte cdnd vremea e atAt de urAtl! Oricum, in ge- UN ECHIPAJ DE POIITIE. Ce se intAmpld aici?
neral vorbind, imi place la nebunie la bunica. Mdcar aici nu Ea e, ea a pitruns in casa mea! strigi Max.
sunt certuri, e linigte, pot vorbi despre orice imi trece prin cap,
- Domnigoari, mAinile sus, altfel vom fi obligali si folosim
buni mi infelege intotdeauna gi mi sprijini. De aceea vreau si
-
forfa, spune un ofiler.
petrec un ultim weekend inainte de sinuciderea mea alituri pufin, e o gregeald!
de ea. Pentru ci eu cred ci e singura persoani care mi iubegte
- Agteptafi
M-am siturat de delincvenlii igtia minori, relinefi-o gi
cu adevirat. Mi dau pe tot corpul cu gelul de dug gi aud uqa
-
sunafi-i pirinfii, se r[steqte Max.
biii deschizindu-se, iar imediat dupl aceea... AUD VOCEA Un polifist vrea sd-mi pund cituqele.
UNUI gARgAT: vi pot explica totul.
A, te-ai intors deja.
- Stali pulin,
sd ne explica{i la circa de polilie, domnigoari.
-incep si lip de parci m-ar lnjunghia cineva, incepe gi el si
- ODAR NU SUNT O INFRACTOARE. ASTA E CASA
urle, iese in fugi din baie qi inchide uga dupi el.
-
BUNICII MELE!
Cine-i ista? $i ce face in casa bunicii? Inima incepe si-mi * Cum? Cornelia nu are copii, cu atit mai pufin nepo{i.
bubuie nebunegte, inchid apa gi pun repede mina pe un pro-
sop. Slavi cerului ci bunica are un telefon in baie. O sun.
- Are o fiic6,qtifi
iar eu sunt nepoata ei!
Domnule,
Alo?
- Cituqi de pufin.despre ce vorbegte fata asta?
- -* Am sunat-o adineauri gi a spus ci te numegti Max gi ci
Alo, buni, eu sunt.
-
Gloris, drigufa mea, ce dor imi era de tine, spune ea, locuifi impreuni de doi ani.
-
stAlcindu-mi prenumele, ca de obicei. Max e uluit.