Pug2013 PDF

UNITATEA ADMINISTRATIV
] TERITORIALĂ
MUNICIPIUL MOINEŞTI
Str. Vasile Alecsandri, nr. 14, jud. Bacău, cod
605400
Tel: 0234363680; 0740162602; 0372764340;
Fax: 0234365428, e-mail: office@moinesti.ro
www.moinesti.ro
ANUNT PRIVIND DEZBATEREA PUBLICA P.U.G. MUNICIPIUL MOINESTI
Municipiul Moinesti, titular al PLANULUI URBANISTIC GENERAL,

anunţă publicul asupra disponibilizării proiectului Planului Urbanistic General al
Municipiului Moinesti si a raportului de mediu. Documentele pot fi consultate la
sediul Primariei Municipiului Moinesti, str.V.Alecsandri nr.14 si la sediul Agentiei
pentru Protectia Mediului Bacau, str.Oituz nr.23, in zilele lucrătoare, intre orele 730 -
1600 si pe pagina de internet a primăriei Moinesti.
Şedinţa de dezbatere publică a proiectului PUG si a raportului de mediu va
avea loc in data de 23 ianuarie 2014, incepând cu ora 1100, la Sala de sedinte din
cadrul Primariei Moinesti. Comentariile si propunerile publicului de primesc in scris la
sediul Primăriei Moinesti si al APM Bacău, fax 0234 571056, până la data de
22.01.2014.
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL
MOINESTI
MEMORIU GENERAL
2012
PRIMARIA MUNICIPIULUI
MOINESTI
Str. V.Alecsandri nr.14 Moinesti, 605400, jud Bacau
TEL +4.0234.363.680; +4.0372.764.340; FAX +4.0234.365.428; MOB +4.0740.162.602
e-mail: urbanism@moinesti.ro
Υ
2/1.02.2002 LILIANA BARGU BIROU DE ARHIT
ALEEA VISINULUI NR. 8A CP.600 128 BACAU CUI 19547310 cont BRD BACAU: RO13BRDE040SV07892310400

2012
MOINESTI
MEMORIU GENERAL
PROIECT NR. 7/2008
BENEFICIAR UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA A

MUNICIPIULUI MOINESTI
PROIECTANT GENERAL LILIANABARGU BIROU INDIVIDUAL DE ARHITECTURA

S.C. VANEL EXIM S.R.L. BACAU
sef de proiect arh. Liliana Bargu

coordonator arh. Constantin Amaiei
proiectanti c.arh. Victor Ionescu
arh. Ana Bil
c.ing. Luminita Chifu
PROIECTANTI DE SPECIALITATE :
RETELE APA SI CANALIZARE, GAZE S.C. ANSVIM S.R.L. BACAU
proiectanti ing. Laurentiu Agachi
pr. Viorel Buliga
s.ing. Maricica Buliga
RETELE ELECTRICE TELECOMUNICATII S.C. ELIT.S.R.L. BACAU

proiectanti ing. Flavius Doroftei
STUDII DE FUNDAMENTARE
STUDIU DE SOCIOLOGIE URBANA UNINVERSITATEA"GEORGE BACOVIA"
elaborator lect.univ.dr. sociolog Otilia Alina Lupu
STUDIU GEOTEHNIC SI HIDROGEOLOGIC S.C. ECO GEO PREST S.R.L.

elaborator ing. geolog Adriana Nicolaides
STUDIU HIDROLOGIC A.N."APELE ROMANE"ADMINISTRATIA SIRET

elaborator dr.ing. hidrolog Petru Olariu
PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI MOINESTI MEMORIU GENERAL II

BORDEROU
PIESE SCRISE
VOL I MEMORIU GENERAL
VOL II REGULAMENT LOCAL DE URBANISM
PIESE DESENATE
U1.1. INCADRAREA IN TERITORIU sc.1:25.000
G1.2. RAIONAREA GEOLOGO-TEHNICA A TERITORIULUI UNITATII

ADMINSTRATIV TERITORIALE A MUNICIPIULUI MOINESTI
sc.1:25.000
U1.3. HARTA DE RISC LA ALUNECARI DE TEREN A TERITORIULUI

ADMINSTRATIV AL MUNICIPIULUI MOINESTI sc.1:25.000
U.2. SITUATIE EXISTENTA DISFUNCTIONALITATI sc.1:5.000
U.3. REGLEMENTARI URBANISTICE INTRAVILAN PROPUS sc.1:5.000
U.4.1. ECHIPARE EDILITARA RETELE APA sc.1:5.000
U.4.2. ECHIPARE EDILITARA RETELE CANALIZARE sc.1:5.000
U.4.3. ECHIPARE EDILITARA RETELE ELECTRICE sc.1:5.000
U.4.4 ECHIPARE EDILITARA RETELE GAZE sc.1:5.000
U.4.5. ECHIPAREA EDILITARE RETELE PETROL sc.1:5.000
U.5. PROPRIETATEA ASUPRA TERENULUI sc.1:5.000
U.6. UNITATI TERITPRIAL DE REFERINTA sc.1:5.000
PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI MOINESTI MEMORIU GENERAL IV

CUPRINS
CAP. I INTRODUCERE pag.

1.1. Date de recunoastere a documentatiei pag.
1.2. Obiectul lucrarii pag.
1.3. Surse documentare pag.
CAP. II STADIUL ACTUAL DE DEZVOLTARE pag.
2.1. Evolutie pag.
2.2. Elemente ale cadrului natural pag.1
2.3. Relatii in teritoriu pag.1
2.4. Nivel de dezvoltare economica pag.1
2.5. Populatia pag.1
2.6. Circulatie si transporturi pag.
2.7. Intravilan existent. Zone functionale. Bilant teritorial pag.
2.8. Zone cu riscuri naturale pag.
2.9. Echipare edilitara pag.
2.10. Probleme de mediu pag.
2.11. Disfunctionalitati (la nivelul teritoriului administrativ) pag.
2.12. Necesitati si oportunitati ale populatiei pag.
CAP. III PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICA pag.
3.1. Studii de fundamentare pag.
3.2. Evolutie posibila, prioritati pag.
3.3. Optimizarea relatiilor in teritoriu pag.
3.4. Dezvoltarea activitatilor economice pag.
3.5. Evolutia populatiei pag.
3.6. Organizarea circulatiei pag.
3.7. Intravilan propus. Zonificarea functionala. Bilant teritorial pag.
3.8. Masuri in zonele cu riscuri naturale pag.
3.9. Dezvoltarea echiparii edilitare pag.
3.10. Protectia mediului pag.
3.11 Obiective de utilitate publica pag.
CAP. IV CONCLUZII – MASURI IN CONTINUARE pag.
PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI MOINESTI MEMORIU GENERAL V

CAP. I INTRODUCERE
1.1. DATE DE RECUNOASTERE A DOCUMENTATIEI
Denumire: PLAN URBANISTIC GENERAL

MUNICIPIUL MOINESTI JUD. BACAU
Beneficiar: UNITATEA ADMINSTRATIV TERITORIALA A

MUNICIPIULUI MOINESTI JUD. BACAU
Proictant general LILIANABARGU BIROU INDIVIDUAL DE ARHITECTURA

Proiectanti de S.C. ELIT PROIECT S.R.L.

specialitate S.C. ANSVIM S.R.L.
Data elaborarii : 2011
1.2. OBIECTUL LUCRARII

1.2.1 SOLICITARI ALE TEMEI PROGRAM
Planul urbanistic general constituie documentatia care stabileste strategia si prioritatile,

reglementarile si servitutiile de urbanism aplicate in utilizarea terenurilor si constructiilor din cadrul
unitatii teritoriale, pe baza analizei multicriteriale a situatiei existente, pe o perioada determinata, de
10 ani. Prezentul PUG a fost elaborat la comanda beneficiarului.
Planul urbanistic general cuprinde reglementari pe termen scurt, la nivelul intregii unitati
administrativ-teritoriale de baza, cu privire la:
a) stabilirea si delimitarea teritoriului intravilan in relatie cu teritoriul administrativ al localitații;
b) stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan;
c) zonificarea functionala in corelatie cu organizarea retelei de circulatie;
d) delimitarea zonelor afectate de servituti publice;
e) modernizarea si dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare;
f) stabilirea zonelor protejate si de protectie a monumentelor istorice;
g) formele de proprietate si circulatia juridica a terenurilor;
h) precizarea condițiilor de amplasare si conformare a volumelor construite, amenajate si plantate.
Planul urbanistic general cuprinde prevederi pe termen mediu si lung cu privire la:
a) evolutia in perspectiva a localitatii;
b) directiile de dezvoltare functionala in teritoriu;
c) traseele coridoarelor de circulatie si de echipare
1.2.2 OBIECTIVE PRINCIPALE :
• reconfigurarea limitei intravilan
PUG MUNICIPIULMOINESTI ●MEMORIU GENERAL 6

• stabilirea zonelor de urbanizare
• structurarea fluenta a tramei stradale
• regularizarea apelor
• stabilirea zonelor si culuarelor verzi, zone de agrement
• stabilirea traseelor pentru ciclisti
• punera in valoare a potentialului turistic
• recapatarea statutului de statiune balneara
Obiective rezultate din Strategia de dezvoltare Durabila Municipiului Moinesti

Viziune Pe termen lung se propune combinatia a doua directii:
Municipiul Moinesti, oras modern dezvoltat economic si turistic
Dezvoltare economica
În Romania, primele instalatii de prelucrare a petrolului sunt considerate gazariile din
Lucacesti -Moinesti în anii 1840, care nu erau altceva decat simple ateliere mestesugaresti. Tot la
Moinesti a fost instalata a patra mare rafinarie din tara. Existenta petrolului în zona Moinestiului
a fost favorizata de structura geologica complexa, aceasta resursa gasindu-se pe o suprafata destul
de mare în zona flisului, pe Valea Tazlaului Sarat. Epuizarea zacamintelor aflate în straturile de la
suprafata, concomitent cu extinderea utilizarii au dus la saparea mai în adancul pamantului sau la
cautarea altor terenuri cu surse mai bogate. Municipiul Moinesti are o traditie îndelungata în ceea ce
priveste dezvoltarea industriala, în special pe parcursul secolului XX. Mare parte din locuitorii orasului
si ai comunelor arondate au lucrat în acest sector si au o experienta îndelungata.
Desi Romania a cunoscut în ultimele trei decenii un accentuat declin al productiei si al
rezervelor de resurse energetice, mai ales în zonele traditionale de extractie, exista posibilitatea de
a revigora aceasta parte a industriei cu ajutorul fondurilor de la Uniunea Europeana.
În Planul National de Dezvoltare sunt prioritati ce au ca obiectiv îmbunatatirea calitativa a
mediului, reconstructia ecologica a zonelor industriale degradate si a întreprinderilor închise, în
scopul stimularii dezvoltarii unor noi activitati economice.
Prin Planul Operational Regional vor fi sprijinite autoritatile locale sa reabiliteze siturile
industriale abandonate pentru a le reda activitatilor economice si sociale. În sinergie cu alte activitati,
reabilitarea zonelor industriale se va adresa zonelor industriale parasite/abandonate sau insuficient
folosite, care au fost în prealabil supuse unui program de depoluare (POS Mediu) si se va axa pe
reabilitarea propriu-zisa, constand în eliminarea sau reciclarea deseurilor existente în locatiile
respective, reabilitarea infrastructurii (drumuri de acces, reteaua de strazi interne, sisteme de
alimentare cu apa, retele de canalizare, gaze naturale, electricitate, cladiri) si redarea lor circuitului
economic, respectiv companiilor interesate de astfel de locatii, propice dezvoltarii afacerilor, inclusiv
crearea de parcuri tehnologice si industriale, etc.
Dezvoltare turistica
Dezvoltarea turismului atat ca modalitate de petrecere într-un mod placut si instructiv a
timpului liber, cat si ca activitati prestatoare de servicii solicitate în diverse etape ale unei calatorii
turistice, reprezinta una dintre caracteristicile civilizatiei actuale, cu largi perspective de evolutie, fiind
concomitent consecinta si cauza unor mutatii economice, sociale, culturale si de mediu.
Municipiul Moinesti a figurat printre statiunile balneare din Romania în mod oficial. În acest
sens, în urma numeroaselor demersuri facute începand din 1910, în anul 1934 localitatea a primit
statutul de statiune balneara prin Decizia nr. 21192 din 05 iunie 1934 a Ministerului Sanatatii si
Ocrotirii Sociale, publicata în Monitorul Oficial nr. 146/1934.
Obiective rezultate din Planul Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU) a

Municipiului Moinesti pana in anul 2015
1. Modernizarea conditiilor de mobilitate rutiera si pietonala pentru eficientizarea conectivitatii
umane, administrative si de afaceri;
2. Reabilitarea si dezvoltarea zonelor verzi pentru imbunatatirea conditiilor de viata pentru
cetateni;
3. Implementarea de interventii sociale pentru categoriile defavorizate
4. Cresterea sigurantei cetateanului

Investitiile in curs de realizare corespunzatoare celor patru obiective:
1. Reabilitare infrastructura strazi,
2. Modernizare si reamenajare Parc Bai,
3. Reabilitare cladire în scopul transformarii sale în cladire de servicii ai asistenta sociala
4. Sistem de monitorizare video urbana cu dispecerat de supraveghere;
Valoarea totala a investitiilor este de circa 280 de miliarde de lei vechi;
Obiective rezultate din Planul de actiune privind energia durabila ( PAED) a

Municipiului Moinesti 2012- 2020
Municipiul Moinesti, semnatar al Conventiei Primarilor - principala miscare europeana în care sunt
implicate autoritatile locale.
prin PAED implementarea de masuri:
• Modernizarea sistemului de iluminat public prin aducerea la standarde corespunzatoare de

calitate
• Modernizarea energetica a cladirilor administrative si acordarea de facilitati cetatenilor si
agentilor economici pentru reabilitarea cladirilor rezidentiale
• Impunerea unor standarde de calitate în domeniul noilor constructii
• Înnoirea parcului auto al administratiei municipale cu autovehicule putin poluante
• Organizarea de campanii de educare si constientizare adresate în mod direct cetatenilor si
agentilor economici pentru întelegerea beneficiilor utilizarii eficiente a energiei si a
principiilor dezvoltarii durabile.
1.3. SURSE DOCUMENTARE

Documentatii cadru de dezvoltare spatiala
1. Planul de Amenajare a Teritoriului National, Urbanproiect, sectiunea I – retele de
comunicatie; sectiunea II – apa ; sectiunea III - zonele protejate ; sectiunea IV – reteaua de
localitati ; sectiunea V – zone de risc natural ; sectiunea VI – turismul
2. Conceptul National de Dezvoltare Spatiala Romania 2025, Universitatea de Arhitectura si
Urbanism „Ion Mincu” – CCPEC, Octombrie 2006
3. Strategia Regionala de Dezvoltare a Regiunii Nord-Est 2014-2020
Documentatii cadru de dezvoltare pentru Municipiul Slatina

4. Planul Integrat de Dezvoltare Urbana, Primaria Municipiul Moinesti
5. Strategia de Dezvoltare Durabila, Primaria Municipiul Moinesti 2007-2013
6. Plan Urbanistic General orasului Moinesti, Memoriu general de urbanism, regulament local
de urbanism, 59/2000 aprobat prin HCL nr. 68 / 2001 a Consiliului local Moinesti
Studii de fundamentare anterioare:

7. Harta de risc a municipiului Moinesti S.C. IPTANA S.A. 2009
8. Studiu de amplasare heliport si culoar de zbor la Spitalul Municipal de Urgenta Moinesti S.C.
IPTANA S.A. 2008
Studii de fundamentare pentru actualizare P.U.G.

9. Studiu de fundamentare pentru delimitarea zonelor protejate cu valoare deosebita, culturala,
istorica, arhitectural-urbanistica
10. Studiu de fundamentare masuratori de trafic si Studiu de circulatie
11. Studiu de fundamentare Studiu de sociologie urbana Universitatea "George Bacovia'
12. Studiu de fundamentare Studiu Hidrologic A.N. Apele Romane Administratia Siret 2011
13. Studiu de fundamentareStudiu Geotehnic si Hidrogeologic s.c. GEO PREST S.R.L.
Alte surse:
14. Date statistice de la Institutul National de Statistica Directia Judeteana de Statistica Bacau
15. Lista monumentelor judetului Bacau
16. Legislatia in vigoare aplicabila acestui domeniu
17. Cadastru Imobiliar sectorul 1,2,3,4,5,6,7,8,9,10,11,12,13,14 1/1000 S.C. TOPO SISTEM
18. Ortofotoplanuri 2008 O.C.P.I. Bacau
19. Informare 21252/19.10/2011 privind masura din Raportul de inspectie a Garzii Nationale de
Mediu -Comisariatul Judetean Bacau
20. Proiect de reabilitare strazi in municipiul Moinesti S.C. I&G ROAD PROJECT S.R.L.IASI
21. Proiect : Promovarea Potentialului Turistic al Municipiului Moinesti
22. Date privind unitatile economice care sunt inregistrate in municipiul Moinesti - informatii
furnizate de Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Bacau.
23. Date si informatii furnizate de urmatoarele institutii publice:
o Oficiul pentru Studii Pedologice si Agrochimice Bacau;
o Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau

CAP II STADIUL ACTUAL DE DEZVOLTARE
2.1. EVOLUTIE
Localitatea, asa cum apare astazi, s-a format din vechiul sat Moinesti mentionat din 1437 care
era situat in zona Paraul Moinesti la care s-a adaugat targusorul Moinesti ce a aparut catre sfarsitul
secolului al XVIII-lea in "Saua Moinesti".
In prima jumatate a secolului al XV-lea teritoriul actual al judetului Bacau era impartit in doua
tinuturi: Bacau, atestat ca tinut prin documentul din 1458 si tinutul Trotus, atestat ca tinut printr-un
document din 1466.
In timpul domniei lui Stefan cel Mare se aminteste despre Moinesti atunci cand, o parte din
oastea lui Matei Corvin, regele Ungariei, invins de domnitorul moldovean, in lupta de la Baia, 1467,
s-a retras spre Transilvania pe drumul ce trecea prin Moinesti. Unde este acum biserica Sfantul
Gheorghe din Moinesti era o poienita unde au fost ingropati ostasii moldoveni cazuti la datorie in
lupta cu o parte din armata ungureasca in retragere.
In lucrarea Descriptio Moldaviae, 1716, D. Cantemir mentiona ca pe Tazlaul Sarat, nu departe
de satul Moinesti, in tinutul Bacaului, curge dintr-un izvor pacura amestecata cu apa, de care se
servesc taranii ca sa-si unga carele.
In timpul domniei lui Constantin Mavrocordat in Moldova, in jurul anului 1749, au fost
organizate ocoalele, ca subdiviziuni administrative ale tinutului. Ocolul indeplinea, in general, functii
administrative generale, de indeplinirea masurilor pe plan economic social, stabilite prin hrisoave
domnesti, executarea hotararilor judecatoresti ale ispravniciei sau ale domnitorului si in special
functia fiscala.
In diferite perioade Moinestiul a indeplinit functia de resedinta de Ocol.In noile conditii istorice,
din secolul al XVIII-lea, procesul de urbanism a inregistrat un curs ascendent. A inceput sa creasca
numarul populatieiurbane. In aceasta perioada se integreaza si targul Moinesti. El apare, deci, spre
sfarsitul secolului al XVIII-lea, adica in prima etapa a formarii targurilor din Moldova. (1774-1869).
In documente apare insa mai tarziu. Primul document in care Moinestiul este nominalizat ca
targ este acela din anul 1832, care avea atunci 188 de case si 588 de locuitori.
Asezarea Moinesti a fost incadrata in randul targurilor pana in anul 1864, cand in urma aplicarii
Legii de organizare administrativa si a Legii comunale, a devenit comuna rurala.
In anul 1873 comuna rurala Moinesti era compusa din patru sate: Moinesti, Lunca, Paraul si
Dealul Mare. Aceeasi componenta o intalnim si in anul 1892, cum se precizeaza in Dictionarul
geografic al judetului Bacau 1895, autor Ortensia Racovita: Comuna Moinesti este compusa din patru
catune: Targusorul Moinesti cu primarie si resedinta de plasa - Lunca Moinesti, Paraul Moinesti,
Dealul Mare
La sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea, localitatea cunoaste o noua
perioada de dezvoltare prin legatura dintre Moinesti si Comanesti cu calea ferata construita intre anii
1896-1899, care, la inceput a avut un mare rol in transportul petrolului, a produselor petroliere, a
lemnului. In anul 1899 s-a dat in folosinta sediul garii Moinesti.
Noi modificari au intervenit in organizarea administrativa a judetului Bacau, prin adoptarea
Legii din 1908. In aceasta zona, plasa Tazlaul de Sus devine acum plasa Moinesti cu sediul in
Moinesti. In anul 1913 a fost votata o noua lege privind circumscriptiile, denumirea si resedinta
plaselor. Potrivit noii legi, plasa Moinesti devine plasa Tazlau, cu resedinta la Moinesti. Aceasta
situatie administrativa se mentine pana la sfarsitul primului razboi mondial.
In anul 1921 Moinestiul devine comuna urbana si odata cu aceasta ii creste functia
administrativa. Acum, Moinestiul era resedinta comunei urbane si in acelasi timp resedinta plasei
Tazlau. Din comuna urbana Moinesti faceau parte localitatile Dealul Mare, Lunca, Moinesti, Parau
In anul 1925, 14 iunie, s-a publicat Legea pentru unificarea administrativa a teritoriului. Legea
a definitivat procesul organizarii administrative unitare a tarii, contribuind la integrarea deplina a
teritoriilor unite cu tara dupa infaptuirea Marii Uniri din 1918. Potrivit legii, Romania era impartita in
judete, conduse de prefecti, plase conduse de pretori, comune urbane resedinta de municipii sau
neresedinta de municipii, comune rurale conduse de primari Judetul Bacau avea in componenta sa:
o comuna urbana resedinta de judet, orasul Bacau, doua comune urbane neresedinta, Moinesti si
Tg. Ocna, 86 de comune rurale.
Prin desfiintarea comunei Vasiesti in anul 1931 satele Vasiesti si Hangani au fost incadrate
administrativ orasului Moinesti. De asemenea, satele Parau si Dealul Mare sunt incorporate orasului
Moinesti.
In anul 1950, Marea Adunare Nationala, forul legislativ suprem al tarii, a votat legea privind
infiintarea Sfaturilor Populare ca organe locale ale puterii de stat. In spiritul acestei legi, vechile unitati
administrative, judetul si plasa, au fost desfiintate, la fel si organele lor de conducere colectiva,
consiliile judetene, orasenesti, comunale, care au functionat pana in 1938. Au aparut unitati
administrative noi, dupa modelul sovietic, regiunea si raionul. In cadrul noii organizari administrativ-
teritoriale, Moinestiul indeplinea functia administrativa de oras, precum si aceea de resedinta a
raionului Moinesti. La Moinesti au luat fiinta institutii noi, raionale, pe sectoare, care coordonau
activitatea administrativa de pe raza intregului raion. Institutiile raionale lucrau direct cu administratiile
locale, Sfaturile Populare orasenesti si comunale. Astfel la Moinesti era sediul Sfatului Popular al
raionului, sediul raionului de partid, sediul Sectiei de Invatamant, de Cultura, de Sanatate, Sectiei
Agricole, era sediul Postei raionale, Biblioteca raionala, aici era sediul organizatiilor de tineret etc.
Toate instruirile, analizele factorilor locali de pe tot cuprinsul raionului aveau loc la Moinesti.
De asemenea, aici era sediul Sfatului Popular al orasului Moinesti care si-a sporit atributiile in toate
domeniile de activitate.
Aceasta organizare administrativa a functionat pana in anul 1968.
In anul 1964 s-a desfiintat comuna Lucacesti, satul Lucacesti a devenit parte componenta a
orasului Moinesti.
Marea Adunare Nationala a votat in februarie 1968 Legea privind organizarea administrativ
teritoriala a Romaniei. Prin noua lege se desfiintau unitatile administrativ-teritoriale, regiunea si
raionul, si se stabileau unitatile administrativ-teritoriale specifice romanesti, judetul, municipiul, orasul
si comuna. Potrivit noii legi, Moinestiul avea rangul de oras in cadrul judetului Bacau cu cartierele
Vasiesti, Hangani, Lunca, Albotesti, Lucacesti, Gazarie, asa cum este si in prezent.
In anul 2001 orasul Moinesti a fost declarat municipiu. Aceasta hotarare a fost luata de
Parlamentul Romaniei care a adoptat Legea privind declararea ca municipiu a orasului Moinesti,
judetul Bacau.
Documentatii de urbanism intocmite ulterior aprobarii PUG municipiul Moinesti
1. P.U.Z. Locuinta Atelierelor (liga statia PECO) aprobat H.C.L.68/2003

2. P.U.Z. Locuinta Atelierelor nr.5 bis aprobat H.C.L.40/2007
3. P.U.Z. Construire magazin PENNY MARKET aprobat H.C.L.60/2007
4. P.U.Z. Masura I.S.P.A. nr.2002/RO/16/P/PE/018 obiectivul Statie de pompare Moinesti din
cadrul investitiei Constructia si reabilitarea aductiunii principale Poiana Uzului -Bacau
jud.Bacau aprobat H.C.L. 168/2009
5. P.U.Z. Construire pensiune D+P+M str. Libertatii, nr. 44 bis aprobat H.C.L. 152/2010
6. P.U.Z. Construire locuinta D+P+M, anexa P, foisoare si împrejmuire bis aprobat H.C.L.
152/201054/2011
7. P.U.D. Sediu pentru Parchetul de pe langa Judecatoria Moinesti si împrejmuire
8. aprobat H.C.L. 118/2011
9. P.U.D. Construire sediu firma P+E, str. Vasile Alecsandri (în vecinatatea blocului A2)
aprobat H.C.L. 55/2011
10. P.U.D. Extindere si mansardare Spatiu comercial, str. Tudor Vladimirescu, (vecinatate bloc
C1) aprobat H.C.L. 53/2011
11. P.U.D. Gradinita cu program normal cu patru sali de grupa, tip parter , str. Costache Negri
avizat H.C.L. 18/2011

12. P.U.D. Construire spatiu comercial P+E, str. Eremia Grigorescu avizat H.C.L. 6/2011
13. P.U.D. Construire spatiu comercial D+P+E, str. Tudor Vladimirescu aprobat H.C.L. 100/2010
15. P.U.D. Construire spatiu comercial D+P+E, str. Tudor Vladimirescu, (vecinatate ASIROM)
16. P.U.D. Extindere si mansardare spatiu comercial, str. Tudor Vladimirescu, (vecinatate bloc
C1) aprobat H.C.L. 57/2010
17. P.U.D. Construire hala parter dezmembrari auto, str. Cpt. Zaganescu aprobat
H.C.L.118/2009
18. P.U.D. Construire spalatorie auto, str. Tudor Vladimirescu, municipiul Moinesti aprobat H.C.L.
117/2009
19. P.U.D. Extindere apartament prin creare acces din exterior si amenajare spatiu comercial –
magazin textil, str. Ion Creanga, bl. D3, ap.3 aprobat H.C.L. 116/2009
20. P.U.D. Blocuri de locuinte ANL, 2 tronsoane P+3+M, str. Tristan Tzara, nr. 1 aprobat H.C.L.
95/2009
21. P.U.D. Construire spatiu comercial tip parter, str. Tudor Vladimirescu, bl. D3 aprobat H.C.L.
65/2009
22. P.U.D. Creare acces din exterior prin extindere apartament pentru amenajare spatiu comercial
23. P.U.D. Construire magazin tip supermarket si anexe, amenajare curte, accese, împrejmuire
si reclama, str. Cpt. Zaganescu, f.n aprobat H.C.L. 32/2009
24. P.U.D. Construire spatiu comercial tip parter, str. T. Vladimirescu, langa blocul B2 aprobat
H.C.L. 62/2007
25. P.U.D. Extindere spatiu comercial P, P+1, str. T. Vladimirescu, adiacent bl. C2 aprobat H.C.L.
42/2007
26. P.U.D. Construire spatiu comercial str. T. Vladimirescu, FN aprobat H.C.L. 42/2006
CONCLUZIE
Zona adiacenta parcului Bai in str. Atelierelor se pastreaza zona de locuinta as cum a fost inainte
deprevederile PUG aprobat
Se mentin zonele tehnicoedilitare si se extind : Statia de pompare
Se mentine tendinta de dezvoltarea Zonele de locuinte cu regim redus de inaltime si se extinderea in
extravila in anumite cazuri
In zone de locuinte se insereaza functiuni comercialesi servicii compatibile cu locuirea
Modificarile aduse nu contrazic major prevederile PUg aprobat
2.2 ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL

Municipiul Moinesti este asezat in partea central-vestica a Moldovei, facand parte din orasele
de "sub munte", este un oras de contact si se incadreaza in centura exterioara a oraselor dintre
Carpati si zonele extracarpatice. Este situat la limita dintre Carpatii Rasariteni si Depresiunea
Subcarpatica a Tazlaului, in partea de N.V. a judetului Bacau, in bazinul mijlociu a sistemului de rauri
Trotus-Tazlau.
Altitudinea absoluta oscileaza in intravilan intre 425 m in sesul Tazlaului Sarat la Gazarie, 470-480
m in zona centrala a orasului din "Saua Moinesti" si peste 550 m in Parcul cu pini
Moinesti este situat pe drumul national 2 G, pe o lungime de aproape 9 km de la intrarea in
Gazarie dinspre Bacau pana la iesirea din Vasiesti spre Comanesti si are urmatorii vecini:
• la Nord comuna Zemes,
• la Nord - Est comuna Magiresti,
• la Est comuna Poduri,
• la Sud - Vest orasul Comanesti
• la Vest comuna Asau.

Localitatea se afla la urmatoarele distante fata de orasele cele mai apropiate:
• 48 km de Bacau,
• 8 km de Comanesti,
• 30 km de Targu Ocna
• 46 km de Onesti
Relieful
Relieful zonei prezinta atat forme montane mai inalte ( versantul estic al Muntilor Gosmanului
cu varfurile Runcu Rau 1183m si Tazbuga 1151m si extremitatea sudica a Muntilor Tazlaului cu
varfurile Uture Mare 976m si Uture Mic , seaua Moinesti si extramitatea nordica a Muntilor Berzunti)
cat si forme joase de depresiune si lunca ( Lunca Tazlaului Sarat)
Aceasta diferenta de nivel a reliefului a oferit conditii pentru aparitia multor nuclee de asezari
ce au intrat in componenta orasului Moinesti. In zonele muntoase din vest (Tasbuga si Nogea) si sud-
estul (Bezunti) culmile muntoase au altitudinea mare si sunt formate predominant din gresii mai dure.
Vaile paraielor Lucacioara (in vest de Lucacesti), afluentii Urmenisului ce coboara din Nogea (la vest
de Hangni) sau Paraul Iordana (la N.E. de culmea Berzunti) au vai adanci si versantii au pante mari,
uneori abrupte cum sunt cele ale Cetatuiei (la vest de Lucacesti).
In zona subcarpatica si pe formatiunile bazinului Comanesti (Lunca-Vasiesti) relieful se
prezinta mai estompat (cu pante domoale) in saua Moinesti, Dealul Osoiu si valea paraului Lunca.
Dealul Osoiu si saua Moinesti sunt forme de relief sculpturale, datorita eroziunii si, in special
a eroziunii exercitate de apele curgatoare. Saua Moinesti, zona centrala a orasului, domina cu circa
50 m sesul Tazlaului Sarat de la Gazarie si zona vaii paraului Lunca, reprezinta zona dintre Dealul
Magura Moinesti si Dealul Osoiu si este zona de legatura intre Depresiunea subcarpatica Tazlau si
Depresiunea intracarpatica Comanesti
In aceasta zona se intra din subcarpati in munte sieste zona de legatura intre valea Tazlaului
Sarat si valea Trotusului si invers. Aceasta pozitie geografica, un adevarat uluc de trecere dintr-o
zona in alta a favorizat aparitia nucleului vechiului targ Moinesti, la inceput in lungul drumului ce
serpuia prin saua Moinesti cu aproximatie prin zona actualei strazi Tudor Vladimirescu.
Sesul Tazlaului Sarat se largeste brusc la Lucacesti unde Tazlaul Sarat iese din zona
montana si intra in Depresiunea Subcarpatica Tazlau. Sesul ajunge in zona Gazarie-Albotesti la
peste 1 km largime, unde a existat vechiului sat Albotesti, azi disparut dupa o existenta de circa 200.
Pe partea stanga a Tazlaului Sarat in zona de racord intre sesul Tazlaului Sarat si fruntea terasei de
27-30 m altitudine relativa a aparut localitatea Gazarie ce a purtat si numele de Garlele sau chiar
Garlele-Gazariei.
Din Tazlaul Sarat, printr-un canal (garla) apa era dirijata catre morile de apa sau folosita si la
gazariile (distileriile) de petrol din localitate. Numai astfel se explica numele localitatii Garlele-
Gazariei. si astazi se mai pot vedea, pe unele sectoare, in localitatea Gazarie, portiuni din vechile
garle, astazi colmatate natural sau desfiintate de localnici. Tot in sesul Tazlaului Sarat, dupa al doilea
razboi mondial, a aparut zona blocurilor Albotesti.
Clima
Clima este temperat-continentala, moderata cu influente montane, dar si de adapost.
Climatul zonei depresionare Moinesti – Comanesti este temperat continental de tip
submontan, moderat, cu o andulcire datorata asezarii favorabile fata de circulatia curentilor de aer
mai calzi dinspre nord-vest. Verile sant racoroase iar iernile blande.
Temperatura medie anuala a aerului este de +7 °C, luna cea mai calduroasa fiind iulie, cu o
temperatura medie de 16 °C, iar luna cea mai friguroasa este ianuarie cu o temperatura medie de –
4 °C.
Directia predominanta a vanturilor este dinspre nord-vest si nord, mai rar dinspre est.
Cantitatea medie anuala de precipitatii este de cca. 682l/ mp( postul pluviometric Moinesti),
cu maxime an lunile mai – iulie si minime an februarie – martie. Repartitia in timp a precipitatiilor este
neuniforma, cu precipitatii puternice in sezonul cald, ce duc la viituri de amploare deficitului de apa si
a secetei, in special in lunile de toamna.

Fenomene hidrometeorologice care caracterizeaza clima acestei zone si influenteaza
negativ activitatea economic sunt: ceata, bruma, chiciura, poleiul, lapovita, grindina. Bruma
este un fenomen specific sezonului rece; cand se produce toamna si primavara, are efecte
negative asupra vegetatiei. In anotimpurile de tranzitie, bruma are o frecventa lunara maxima
in octombrie si noiembrie. Brumele timpurii de toamna si cele tarzii de primavara aduc
serioase pagube culturilor agricole. Chiciura si poleiul se formeaza deobicei in lunile de iarna,
fiind daunatoare pomilor fructiferi.
Retea hidrografica
Reteaua hidrografica a municipiului Moinesti este reprezentata prin raul Tazlaul Sarat cu
afluentii Lucacioaia si Gazului si raul Ormenis cu afluentii Hangani, Pacurilor, Lutaria, Iodan, Racii,
Silistea, Leurda.
Raul Tazlaul Sarat traverseazapartea de est si sud-est a municipiului - Cartierul Lucacesti si
are la statia hidrometrica Lucacesti un debit mediu multianual de 1,38mc/s.
Raul Ormenis izvoraste din partea sudica a Muntilor Gosmani ( Piciorul Fagului) si este afluent
al Trotusului .
Apele minerale
In zona Municipiului Moinesti exista o serie de izvoare minerale care, prin exploatare, ar putea
imbunatati potentialul turistic al zonei.
La Lucacesti, Schela Moinesti si Lunca Sesului sunt izvoare clorosodice. In Parcul Bai si in
Lucacesti (pe versantul nordic al Dealului Osoiu) exista izvoare sulfuroase si feruginoase. O parte
din izvoarele din Moinesti sunt captate, cu un debit cumulat de 52.128 litri/24 ore. Cele din Lucacesti
nu sunt captate, debitul lor estimat fiind de 6.200 litri/24 ore.
Izvoarele minerale din Parcul Bai au apa sulfuroasa, bicarbonata, calcica, magneziana, hipotona, in
numar de noua, iar unul este feruginos.
Orasul Moinesti a figurat printre statiunile balneare din Romania in mod oficial. In acest sens,
in urma numeroaselor demersuri facute incepand din 1910, in anul 1934 localitatea a primit statutul
de statiune balneara prin Decizia nr. 21192 din 05 iunie 1934 a Ministerului Sanatatii si Ocrotirii
Sociale, publicata in Monitorul Oficial nr. 146/1934, s-a acordat Moinestiului statutul de statiune
balneoclimaterica
Solurile
In ceea ce priveste tipurile de soluri de pe teritoriul municipiului Moinesti, se intalnesc, in

majoritate, soluri brune si soluri podzolice, solurilei rendzine aluvionare, sunt intr-o proportie mult mai
redusa.
O problema serioasa o constituie degradarea solurilor ca urmare a defrisarilor, lucrarilor
petroliere si a poluarii rezultate in urma acestora. Un exemplu este solul degradat de pe versantul de
nord est al Dealului Osoiu, unde exista o puternica eroziune torentiala. Pe viitor se impune restabilirea
echilibrului natural prin limitarea defrisarilor, regularizarea scurgerii torentiale, rationalizarea
pasunatului si eliminarea poluarii.
Pe teritoriul administrativ al municipiului Moinesti se poate urmari destul de evident evolutia
solurilor care prezinta o diversitate datorita conditiilor de pedogeneza diferite de la un loc la altul.
Prezentarea sumara a solurilor este facuta pe baza observatiilor in teren.
1. In lungul albiei minore a Tazlaului Sarat,
• pe treapta morfologica de 0-1 m sunt aluviuni neevoluate, formate din nisipuri,
pietrisuri si bolovanisuri.
• Pe treptele de 1-2 m si 2-3 m altitudine relativa, in zona Lucacesti-Gazarie, se
gasesc soluri aluviale tipic scheletice cu vegetatie rara: ierburi, pelin si catina alba.
• In sesul Tazlaului Sarat, in zona Albotesti-Gazarie, se gaseste un sol aluvial
cernoziomic.
2. Pe podul terasei de 27-30 m altitudine relativa, intre Moinesti si Poduri.
3. In zona din saua Moinesti si in bazinul paraului Lunca predomina solurile brune de
padure.

4. In mare parte sub culmea Berzunti (in S.E.) si sub culmile muntoase din vest, solurile de
padure devin tot mai acide transformindu-se in soluri podzolice, pe Tasbuga si Nogea. In
aceste zone (Tasbuga si Nogea), in conditiile unui regim pluviometric mai bogat, peste
700 mm si pe roci silicioase sunt soluri podzolice pe care cresc padurile de conifere.
5. In zona Paraului Lunca, in saua Moinesti, pe roci bogate in carbonat de calciu s-au gasit
sporadic si soluri litomorfe reprezentate prin pseudorendzine si rendzine.
Conform datelor luate din studiu, pe raza municipiului Moinesti se gasesc urmatoarele tipuri
de soluri, totalizate in ha:.
o Soluri brune de paduri - 1681 ha;
o Soluri podzolice - 1327 ha;
o Rendzine - 76 ha;
o Soluri aluvionare si aluviuni - 146 ha;
o Soluri slab evoluate circa - 1300 ha
Flora
Formatiunile vegetale ale zonei sunt formate din pasuni, fanete si paduri. Din suprafata totala
a teritoriului administrativ de 4597 ha, pasunile padurile totalizeaza o suprafata de 1056 ha (22,97%).
La nivelul unitatii administrative teritoriul studiat este usor deficitar in vegetatie forestiera, avand in
vedere faptul ca media pe tara este de 26,7% din suprafata unei localitati.
Arealul padurilor s-a redus prin defrisari in favoarea pasunilor si a fanetelor in special in
imediata apropiere a intravilanului. In cadrul vegetatiei de padure se observa o etajare in functie de
altitudinea si expunerea versantilor. Padurile amestecate de foioase (stejar, fag in asociatii cu specii
de carpen, tei, ulm etc.) ocupa zonele cu altitudini mijlocii (550-700 m), pe versantii de N.V. a culmii
Berzunti si pe versantii de S.E. a culmilor muntoase a Muntilor Gosmanului (Tasbuga, Nogea). La
marginea padurilor de foioase apar frecvent arbustii: alunul, cornul, maciesul, paducelul etc. In zonele
mai inalte de 700 m, fagul apare in amestec cu coniferele (molidul, pinul, bradul), iar la inaltimi de
peste 800 m coniferele alcatuiesc limita superioara a padurilor.
Pe versantul de S.E. a Dealului Osoiu, a partii lui centrale, se gaseste o padure de pini care
reprezinta o plantatie facuta pentru a stabiliza alunecarile de teren din zona si unde astazi este zona
de agrement a orasului (Parcul Padurea cu Pini) cu restaurant si casute din lemn, cu spatii de cazare
pentru turisti.
Pe versantii de S si S.V. ai Dealului Osoiu sunt plantatii mai tinere de pini, fata de versantii
dinspre N.E. si N ai Dealului Osoiu, unde au fost facute in trecut despaduriri, iar pasunile sunt de
slaba calitate si sunt afectate puternic de eroziunea torentiala.
Pe treapta morfologica de 2-3 m altitudine relativa din lungul Tazlaului Sarat, in zona Gazarie,
pe solurile aluviale, scheletice, creste o vegetatie saracacioasa formata din ierburi rare, pelin si catina
alba. Catina alba are fructe foarte valoroase, bogate in vitamine si saruri minerale. Fructele de catina
alba sunt folosite pentru obtinerea de sucuri (sirop) in mica masura si ar trebui mai bine valorificate
Fauna
Lumea animala este diversificata si este reprezentata prin: artropode, mai ales insecte (in
unele zone din intravilan, tantarii fiind o adevarata pacoste pentru localnici in sezonul cald), moluste,
amfibieni, reptile, pasari si mamifere (iepurele, caprioara, mistretul, lupul, vulpea, veverita, ursul brun
etc.).
Interes economic prezinta fauna cinegetica ce are hrana si adapost in special in paduri. In
ultimele decenii insa vanatul a scazut. Fauna piscicola este foarte putin prezenta. Candva bogat in
peste, Tazlaul Sarat, puternic poluat in prezent, este aproape lipsit de aceasta bogatie naturala.
Vanturile
Relieful influenteaza in mare masura directia vanturilor dominante, care se orienteaza pe axa
vailor raurilor. Vanturile dominante sunt cele dinspre N.E. care iarna aduc uneori ger, sunt reci,
determinate de crivat, care se formeaza datorita deplasarii maselor de aer rece de origine
continentala dinspre Campia Rusa. Vanturi frecvente bat dinspre S.V. din directia Depresiunii
Comanesti. Iarna vremea se incalzeste, in general, cand bat aceste vanturi dinspre S.V.
Pe teritoriul studiat, uneori se produc, pe durate scurte de timp, vanturi violente care cel mai
adesea au caracter de „bora” datorita aparitiei unor minime de presiune.

Caracteristici geotehnice
Toate terenurile din teritoriul admistrativ Moinesti se comporta diferit atunci cand sant
solicitate suplimentar de constructiile care se pot funda pe ele.
1. Terenurile de origine aluvionara care insotesc terasa joasa de 5 m altitudine a raului Tazlaul
Sarat, pe cele doua maluri ale sale, sant terenuri bune de fundare, cu capacitate portanta ridicata.
Rocile necoezive grosiere sustin o cuvertura fin-coeziva de grosime variabila, care nu pune ansa
probleme de fundare deosebite.Ele sant prezente in cartierul Gazarie si in partea sud-estica a
cartierului Lucacesti.
2. Sesul aluvial al paraului Lunca ( Urmenis ) din zona joasa a cartierului Hangani ( Lunca ), acolo
unde are deschideri suficiente pentru a permite amplasarea unor constructii, este format in
subteran din roci aluviale fine, slab coezive si necoezive, reprezentate de alternante de nisip
mediu – mare, nisip argilos si pietris mic cu nisip, cu frecvente lentile maloase. Nivelul hidrostatic
este la adancimi mici iar relieful de ses aluvial este putin ridicat peste cota talvegului vaii, permitind
inundarea frecventa a sesului. Este deci un teren pe care nu se recomanda amplasarea
constructiilor, decat an conditii speciale.
3. Sesul aluvial al paraului Gizu, fiind foarte angust si gazduit antre peretii unei vai adanci, nu permite
amplasarea unor constructii. De altfel, an cursul superior, an sesul paraului Gazu apar si izvoarele
minerale care au zona de protectie extinsa pe toata largimea vaii.
4. Sesul aluvial al paraului Urmenis ( cursul inferior al paraului Lunca ) pe care este situat cartierul
Vasiesti, este caracterizat printr-o deschidere mai larga, de pana la 200 m si este constituit din
terenuri bune de fundare.
5. La partea superioara a reliefului, sub depozite locale de umpluturi, se extind roci argilo-nisipoase
si argilo-prafoase, putin umede, fara prorpietati de tasare suplimentara prin umezire. Stratul de
aluviuni grosiere apare la adancimi de peste 8 m.
6. Terasa medie, de 40 m altitudine relativa din versantul drept al raului Tazlaul Sarat, strabatuta si
erodata de valea paraului Gazu si pe care este construita zona centrala a municipiului Moinesti,
este formata predominant din roci argiloase, cu lentile de nisip care pot fi saturate, cu pietrisuri
nerulate an baza ( care pot lipsi, local ) si poate fi considerata un teren bun de fundare, acolo
unde pantele reliefului nu sant foarte mari.
7. Pe terenurile cu pante pronuntate, construirea se poate face numai in conditii speciale.
8. Terasa superioara, de 60 m altitudine relativa, din vesantul drept al raului Tazlaul Sarat, care este
doar un rudiment vechi de terasa erodata, relief pe care s-a construit partea de vest a cartierului
Lucacesti, este afectata, superficial de fenomene morfogenetice ( cornise de desprindere cu
analtimi de peste 20 m ) si se suprapune litologic peste zona de aflorare a depozitelor aquitaniene
– formatiunea cu sare – care contribuie la producerea unor manifestari de adancime de
dezechilibru in versant, amplificate si de circulatia necontrolata a apelor sub presiune, pompate
in sonde pentru recuperarea secundara a zacamintelor de titei. Zona nu se recomanda pentru
construire decat an conditii speciale sau dupa executarea unor lucrari majore de stabilizare a
versantului.
9. Zonele versantilor muntosi din partea de vest si sud est a teritoriului administrativ al municipiului
Moinesti, suprapuse peste zona depresiunii intramontane Comanesti sant acoperite cu depozite
deluviale de panta, uneori avand grosimi mari, de peste 8 m. Litologia acestor depozite,
predominant argiloase dar cu numeroase lentile de nisip, care se pot constitui in colectorul unor
mici acvifere de versant, le confera un mare potential de instabilitate, ceea ce nu le recomanda
ca fiind terenuri bune de fundare decat an zonele de platou sau cu pante foarte reduse.

Construirea in aceste zone de versant, asa cum este versantul sud-estic al Dealului Caliman, pe
care se situeaza si zona nordica a cartierului Hangani sau versantul nord-vestic al Dealului
Magura, nu se face decat in conditii speciale, cu studiul stabilitatii in fiecare caz. Aceste perimetre
sant, de altfel si zone de amplasament pentru numeroase sonde de petrol, legate antre ele prin
drumuri petroliere execute an profil mixt, fara consolidare, ceea ce contribuie an mod substantial
la declansarea dezechilibrelor de versant, prin facilitarea accesului apelor pluviale an masa
deluviului de panta.
Venirea unor ani cu precipitatii normale sau chiar peste media obisnuita, dupa o indelungata
perioada de seceta, poate duce la activarea unor alunecari stabilizate sau la amorsarea unora noi.
Din acest motiv, nu se vor executa locuinte pe terenurile in panta, considerate stabile pana in
prezent, dar pe care se observa aparitia unor fisuri transversale sau chiar a unor mici cornise de
desprindere.
In final se face recomandarea generala ca pentru orice constructie, in conformitate cu
prevederile normativului NP 074 – 2007, sa se execute o documentatie geotehnica adecvata,
referitoare la conditiile concrete ale amplasamentului respectiv. Constructiile de interes public,
indiferent de regimul de analtime si natura terenului, vor fi proiectate obligatoriu numai pe baza
unui studiu geotehnic la obiect.
Toate studiile geotehnice se vor verifica la cerinta Af de catre un verificator atestat.
2.3 RELATII IN TERITORIU

Propuneri cu caracter director pentru teritoriul Unitatii teritoriale Moinesti si teritoriul
sau de influenta
Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei
Orizonturi 2013-2020-2030
PLANIFICAREA SPATIALA
Conceptul de planificare spatiala reprezinta un cumul de metode, programe, proiecte si
actiuni prin care se realizeaza dezvoltarea directionata, ghidata de strategii explicite, a spatiului fizic
pentru a echilibra componentele economice, sociale, culturale si istorice, de peisaj si mediu natural
ale unui teritoriu. Planificarea spatiala presupune demersuri interdisciplinare si include paliere diferite
de analiza si proiectare, constituind baza conceptuala a politicilor de dezvoltare regionala si
intervenind pentru corectarea anomaliilor si disfunctionalitatilor care pot sa apara în derularea
acestora.
Strategiile, programele si planurile de amenajare integrata în teritoriu si localitatile din
Romania vor trebui, prin urmare, sa incorporeze orientarile comune pentru spatiul amenajat
european, cu referinta prioritara la mentinerea unui echilibru rational între interesul privat si cel public,
în conditiile respectarii stricte a regimului juridic al proprietatii asupra terenurilor. Se are în vedere
evitarea dispersiei zonelor de locuit, asigurarea diversitatii sociale si culturale intraurbane, controlul
jocurilor speculative de ocupare a spatiilor publice si peisajului, mixajul optim între elementele
functionale si cele sociale.
Pentru întreaga perioada pana în anul 2030, îmbunatatirea conditiilor de locuit, inclusiv în
cartierele de cladiri multietajate din orase, în sprijinul dezvoltarii urbane durabile vizeaza urmatoarele
obiective:
• Adaptarea dinamicii si caracteristicilor locuintelor la nevoile prezente si viitoare ale populatiei;
• Precizarea directiilor de dezvoltare viitoare a constructiei de locuinte (principii de constructie,
materiale si structura adaptate la conditiile specifice);
• Dezvoltarea controlata a zonelor rezidentiale (asigurarea accesului la utilitati, transport,
servicii publice si sociale);
• Realizarea unor politici de locuire care sa integreze grupurile vulnerabile si sa asigure
mixitatea sociala;

• Constituirea de rezerve funciare suficiente si dispuse în amplasamente diverse prin realizarea
unor politici locale coerente referitoare la folosinta terenurilor;
• Asigurarea accesului la conditii de locuire sigure si sanatoase pentru persoanele care nu îsi
pot achizitiona locuinte pe piata libera.
Orizont 2013. Obiectiv national: Integrarea preceptelor stiintifice ale planificarii spatiale în
programele de dezvoltare regionala; modernizarea cadrului legislativ si normativ în
concordanta cu orientarile de coeziune teritoriala a UE si cu cerintele dezvoltarii durabile.
În acest scop se prevad, în completarea masurilor stabilite prin Programul Operational
Regional (a se vedea Capitolul IV.3.1) si în concordanta cu prevederile Conceptului National de
Dezvoltare Spatiala – Romania 2025, urmatoarele directii de actiune prioritare:
• Determinarea viitoarelor centre urbane de polarizare a zonelor rurale pentru a mari gradul de
accesibilitate a populatiei rurale la servicii de calitate (sanatate, educatie, servicii sociale);
• Stabilirea cadrului legislativ si tehnico-normativ pentru demararea unui program multianual
vizand stramutarea locuintelor aflate în zone de risc (inundatii, alunecari de teren);
• Elaborarea, aprobarea si aplicarea normelor care impun consultarea populatiei asupra
deciziilor de urbanism si a celor care privesc dezvoltarea comunitatii;
• Întocmirea, la nivelul localitatiI, a planului local de dezvoltare durabila (Agenda Locala 21) cu
antrenarea larga si activa a comunitatii;
• Marirea suprafetelor de spatii verzi intravilane cu 10% pentru atingerea unui indicator de
minimum 15 metri patrati pe locuitor;
• Lansarea proiectelor pentru sporirea substantiala a spatiilor de parcare;
Orizont 2020. Obiectiv national: Constituirea la nivel regional, conform strategiilor de
dezvoltare spatiala, a sistemului policentric de arii functionale urbane (aglomerari urbane) si
de coridoare de urbanizare în lungul arterelor de transport de interes european
(policentricitate de retea).
Pe langa continuarea actiunilor initiate în cadrul implementarii programelor lansate în
perioada 2007-2013, se vor urmari urmatoarele tinte orientative:
• Asigurarea în totalitate a terenurilor pentru constructii noi prin reciclarea terenurilor intravilane
si extravilane desemnate prin planurile strategice sau restructurarea terenurilor subutilizate
sau parasite si limitarea expansiunii zonelor urbanizate;
• Atingerea unei valori medii pe tara a indicelui suprafetei locuibile de 15 metri patrati pe
locuitor;
• Reducerea la 40% a proportiei locuintelor încalzite cu sobe cu combustibil solid prin înlocuirea
instalatiilor si introducerea unor sisteme moderne de încalzire;
• Realizarea de spatii publice de calitate în toate zonele principale ale oraselor;
• Rezolvarea problemei parcajelor , dezvoltarea traseelor functionale pietonale si pentru
biciclisti;
• Obtinerea unei mixitati functionale si sociale optime a localitatilor pentru a evita enclavizarea
socio-economica;
Orizont 2030. Obiectiv national: Structurarea si dezvoltarea retelei extinse de localitati urbane
si rurale ca premisa pentru afirmarea regiunilor Romaniei ca entitati dinamice, atragatoare si
competitive si pentru racordarea lor deplina la spatiul european.
În acest sens se prevad ca tinte orientative:
• Cresterea nivelului de urbanizare pana la 70% prin atingerea indicatorilor care sa permita
includerea a circa 650 de localitati rurale în categoria de orase si prin aplicarea generalizata
a instrumentelor de dezvoltare urbana integrata;
• Realizarea principalelor elemente ale tramei nationale de interconectare functionala a
regiunilor Romaniei (inclusiv prin coridoarele transcarpatice) ca armatura a dezvoltarii lor
durabile si a racordarii lor la sistemul european;
• Încheierea programului de stramutare a locuintelor aflate în zone de risc la hazardurile
naturale sau antropice;
• Atingerea unei valori medii pe tara a indicelui suprafetei locuibile de 17 metri patrati pe locuitor

CONCEPTUL NATIONAL DE DEZVOLTARE SPATIALA
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM „ION MINCU” 2006
Coridoarele europene

2.4 NIVEL DE DEZVOLTARE ECONOMICA
Moinesti, in anul 2009
Numarul de unitati Cifra de afaceri Numarul mediu de Investitii brute (mii Investitii nete (mii
locale active (mii lei RON) salariati lei RON) lei RON)
476 304.699 6.250 494.110 371.558
Cifra de afaceri realizata in medie pe o unitate locala activa

cifra de afaceri realizata pe unitate activa (mii lei RON preturi curente)
2005 2006 2007 2008 2009
Municipiul Moinesti 1.094,7 1.162,2 1.123,2 1.672,0 640.1
Cifra de afaceri realizata in medie pe un salariat din unitatile locale active

cifra de afaceri medie pe un salariat (mii lei RON preturi curente)
2005 2006 2007 2008 2009
Municipiul Moinesti 47,6 59,1 71,9 109,4 48,8
Investitii brute in bunuri corporale ce revin in medie la un salariat din unitatile locale active
investitii brute pe un salariat (mii lei RON preturi curente
2005 2006 2007 2008 2009
Municipiul Moinesti 6,1 9,2 24.5 123,7 79,1
Investitii brute in bunuri corporale ce revin in medie la 1.000 lei RON cifra de afaceri realizata
de unitatile locale active
investitii brute la 1.000 lei RON cifra de afaceri (lei RON preturi curente)
2005 2006 2007 2008 2009
Municipiul Moinesti 127,5 156,2 340,2 1.131,2 1.621,6
Investitii nete in bunuri corporale ce revin in medie la un salariat din unitatile locale active
investitii nete pe un salariat (mii lei RON preturi curente)
2005 2006 2007 2008 2009
Investitii nete in bunuri corporale ce revin in medie la 1.000 lei RON cifra de afaceri realizata
de unitatile locale active
investitii nete la 1.000 lei RON cifra de afaceri (lei RON preturi curente)
2005 2006 2007 2008 2009
Municipiul Moinesti 122,0 147,6 278,5 527,0 1.219,4
Radiografia vietii economice locale pe sectoare si ramuri industriale are la baza prelucrarea
informaTiilor obTinute de pe site-ul Ministerului
Economiei si Finantelor pornind de la lista societatilor comerciale cu sediul in municipiul Moinesti
existente la 31.12.2006.
Astfel, la sfarsitul anului 2006, la nivelul municipiului Moinesti sunt active 541 de firme dintre
care 42 au cifra de afaceri egala cu 0, 58 au fost
infiinTate pe parcursul anului 2006, iar 106 nu au informaTii pentru anul 2005, toate acestea fiind
considerate fara activitate. Prin urmare analiza
a fost facuta pe un esantion de 335 de agenti economici.
Analizand principalele sectoare economice din municipiul Moinesti
situaTia este urmatoarea:
• 172 de agenti economici isi desfasoara activitatea in comert;
• 23 de agenti economici opereaza in diverse ramuri industriale(extractiva, textila,
panificaTie, mobila si prelucrarea lemnului);
• 11 agenti economici desfasoara activitati in unitati de
• alimentate publica;
• 14 agenti economici isi desfasoara activitatea in domeniul
• constructiilor;
• 33 de agenti economici opereaza in domeniul transporturilor de
• calatori si transport marfa;
• 79 de agenTi economici desfasoara activitati in servicii;
• 3 agenti economici desfasoara activitatea in agricultura si silvicultura.
Majoritatea firmelor din municipiul Moinesti sunt firme tinere, infiintate incepand cu anul 2003.
Anii 2003 si 2006 au reprezentat anii cu cele mai
multe firme infiintaTe care sunt active in prezent.
Mediul economic local este dominat de firmele din comert si firmele mici de servicii. Peste
jumatate dintre firme activeaza in domeniul
comerTului (51%) si aproximativ un sfert din economia locala revine sectorului serviciilor (24%).
Ca marime, domina ca numar firmele cu o cifra de afaceri cuprinsa intre 100.001-1.000.000
RON (38,2%) si firmele cu o cifra de afaceri
cuprinsa in intervalul 10.001-100.000 RON (39,1%). Analiza indicatorilor financiari pentru municipiul
Moinesti indica un mediu de afaceri
favorabil lansarii de firme pe piaTa prin profitabilitatea ridicata a firmelor cu cifra de afaceri mica,
urmata de firmele cu o cifra de afaceri medie caracterizate printr-un numar mai mare de angajati si o
rata a profitului mai mica.
Majoritatea firmelor, 44% are un numar relativ mic de personal, cuprins intre 1-10 angajati, acestea
fiind si cele mai profitabile firme daca analizam raportul profit total/cifra de afaceri totala

2.5 POPULATIA
2.5.1. Evolutia si densitatea populatiei
Din punct de vedere demografic judetul Bacau este unul dintre cele mai mari judete ale tarii,
situinduse pe locul V dupa municipiul Bucuresti si judetele Prahova, Iasi, Dolj.
In general, intr-un interval mare de timp, populatia judetului a inregistrat o dinamica
ascendenta. Astfel, intr-o perioada de cca 72 ani, numarul locuitorilor din judet, a crescut de la
375 035 persoane. In anul 1930 la 706 623 persoane in anul 2002.
Comparand insa rezultatele ultimelor doua recensaminte ale populatiei si locuintelor,
respectiv februarie 1992 si martie 2002, rezulta :
• populatia totala a judetului a scazut de la 737 026 persoane la 708 751 persoane:
• populatia urbana a scazut de la 370 876 persoane la 327 419 persoane:
populatia rurala a crescut de la 366 150 persoane la 381 332 persoane
Numarul de locuitori
mun. MOINESTI
Total Barbati Femei
Populatia stabila
Anul 2009 23.562 11.455 12.107
Evolutia populatiei comparativa cu populatia judetului

Dinamica
Dinamica
intre
Denumirea intre
1956 1966 1977 1992 2002 1992 si 2009
localitatii 2002si2009
2002
(+/- %)
(+/- %)
Total judet 507937 598321 667791 737512 706623 -4.19 716176 1.35
Total Urban,
119074 176999 257068 371305 326317 -12.12 324493 -0.56
din care:
Municipiul
54138 75503 127299 205029 175500 -14.40 176366 0.49
Bacau
Municipiul
11253 35663 41738 58810 51416 -12.57 49203 -4.30
Onesti
Municipiul
14600 18714 20862 25560 24210 -5.28 23562 -2.68
Moinesti
Orasul
12382 15341 20148 21621 18746 -13.30 19637 4.75
Buhusi
Orasul
12392 15274 16879 25020 23679 -5.36 23415 -1.11
Comanesti
Orasul
11622 11698 12805 13883 14194 2.24 14420 1.59
Darmanesti
Orasul Slanic
3082 4857 4734 5311 4996 -5.93 4928 -1.36
Moldova
Orasul
11227 11647 12603 16071 13576 -15.52 12862 -5.26
Tg.Ocna
Total Rural, 377241 409624 410723 *)366207 380306 3.80 391683 2.99
Ponderea judetului in populatia Regiunii de Nord-Est este de 19,2%, iar in populatia tarii
de 3,26%, fata de 3,23% in 1992.
Structura populatiei pe medii de viata sociala s-a modificat esential in ultimii 10 ani. La 18
martie 2002, 46,2% din populatia judetului era concentrata in urban si 53,8% in rural. Daca privim
retrospectiv intr-o perioada mai indelungata, constatam ca preferintele populatiei pentru viata la
tara sau la oras s-au modificat in ultimii 90 de ani de doua ori: prima data in sensul dorintei de a
trai la oras, motiv pentru care de la 7,9% pondere a populatiei in urban in anul 1912, evolutia a
fost in mare parte de crestere, atingand un varf de 50,3% la recensamantul din 1992, fenomen
similar pe intreaga tara.
O tendinta contrara s-a manifestat in ultimii ani, cand populatia a inceput sa prefere din
nou viata la tara, astfel incat la acest recensamant populatia rurala a depasit-o pe cea urbana in
judetul Bacau, fata de media tarii unde se constata aceeasi tendinta de scadere, dar populatia
urbana ramane majoritara (52,7%). Fata de 1992, in marea majoritate a judetelor tarii s-a redus
ponderea populatiei urbane, iar in cele 5 judete in care aceasta a crescut (Ilfov, Alba, Dolj,
Hunedoara si Valcea), aceasta crestere s-a realizat in principal prin schimbarea statutului unor
unitati teritorial administrative din comuna in oras.
Dinamica populatiei
MOINESTI 1956 1966 1977 1992 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
POPULATIA STABILA 14600 18714 20862 25560 24210 24519 24273 24128 23972 23863 23715 23562
Rata de crestere
la 100 locuitori 28.18 11.48 22.52 -5.28 1.28 -1.00 -0.60 -0.65 -0.45 -0.62 -0.65
Rata de crestere la 100 locuitori in anul 2009 fata de anul 2002 -2.68
Conform datelor statistice populatia Municipiului Moinesti este in continua scadere (cu o
mica exceptie in anul 2003) de la recensamantul din 1992 pana la ultimile date, respectiv anul
2009
Structura populatiei dupa etnii

la Recensamantul Populatiei si Locuintelor din 2002
POPULATIA STABILA ROMANI RROMI MAGHIARI CEANGAI GERMANI EVREI ITALIENI
24.210 23,397 753 32 6 9 3 -
Structura populatiei dupa religii

la Recensamantul Populatiei si Locuintelor din 2002
Adventista Crestina
Romano- Crestina de
POPULATIA STABILA Ortodoxa Penticostali de ziua a dupa Altere religii
catolica rit vechi
saptea evanghelie
24.210 22.353 1.230 286 93 50 2 196
Structura populatiei pe sexe

ANUL MASCULIN FEMININ
POPULATIA STABILA val absoluta %din TOTAL val absoluta %din TOTAL
2002 24210 11845 48.9 12365 51.1
2003 24519 12035 49.1 12484 50.9
2004 24273 11920 49.1 12353 50.9
2005 24128 11837 49.1 12291 50.9
2006 23972 11692 48.8 12280 51.2
2007 23863 11632 48.7 12231 51.3
2008 23715 11571 48.8 12144 51.2
2009 23562 11455 48.6 12107 51.4
Structura populatiei pe sexe a evoluat in ultimii ani in favoarea celui feminin. Daca la
nivelul tarii a crescut ponderea femeilor in total de la 50,8% in 1992 la 51,3% in 2002, judetul
Bacau inregistreaza o crestere de la 50,2% la 50,6%, in paralel cu scaderea populatiei
masculine de la 49,8% la 49,4%.
Cele doua medii inregistreaza proportii diferite a populatiei pe
sexe. Daca la mediul urban predomina femeile (50,2%), in
mediul rural predomina barbatii (51,6%).
In municipiul Moinesti din analiza ultimilor ani rezulta o tendinta constanta de cresterii
ponderii femeilor.

Structura populatiei pe grupe de varsta 2008 ( date directia de Statistica)
mun.
MOINESTI MASC FEM AS % % concluzii
0-4 ani 625 569 1194 5.04
5-9 ani 604 575 1179 4.97 11.39
10-14 ani 775 731 1506 6.35 Rezerva demografica medie
pentru perspectiva pe tara =14,61%
15-19 ani 980 953 1933 8.16 13.13 in mediul urban= 15,48
20-24 ani 945 1010 1955 8.25
Populatia apta de munca
25-29 ani 877 709 1586 6.69 =65,75% din pop. totala
(val in mediul urban pe tara = 68,82%
30-34 ani 816 853 1669 7.04 valoarea pe tara = 61,84%)
35-39 ani 1025 1161 2186 9.22 Ponderea varstelor cu
productivitatea cea mai ridicata in
40-44 ani 916 984 1900 8.02 raport cu populatia apta de munca
45-49 ani 900 877 1777 7.50 = 47.12%
(val in mediul urban pe tara = 48.33
50-54 ani 854 878 1732 7.31 %
valoare pe tara =
47,41%)
Indicele de innoire a fortei de
munca=0.951
(val in mediul urban pe tara = 0.918
55-59 ani 615 739 1354 5.71 59,75 valoare pe tara = 1.077
60-64 ani 428 537 965 4.07
Populatia este tanara
65-69 ani 450 545 995 4.20 Indicele de imbatranire
70-74 ani 394 503 897 3.78 demografica = 0.96
valoare pe tara = 1.03)
75-79 ani 265 342 607 2.56 Indicele de dependenta
80-84 ani 108 156 264 1.11 11.66 demografica=47
valoare pe tara =58.6
TOTAL 11577 12122 23699 100 100
% 48.85 51.15 100
Varsta medie [ani] 35.8 37.7 36.8
In corelatie cu structura pe varste se calculeaza un indicator deosebit de important, si
anume raportul de dependenta (pe varste). Daca valoarea indicatorului este subunitara efectele
raporturilor de dependenta sunt normale (suportabile) din punct de vedere socio-
economic.(unitatea=100) Daca valoarea este supraunitara comunitatea respectiva va trebui sa
apeleze la resurse exogene sau urmeaza sa se reorganizeze in interiorul ei.
In forma sa generala, raportul de dependenta este raportul dintre populatia tanara plus
cea varstnica si populatia adulta
ROMANAIA
Recensamant MOINESTI
2002 % 2008 %
Populatie stabila 20758438 100 23699 100
0-14 ani 3669458 17.68 3879 16.37
15-19 ani 1516123 7.30 1933 8.16
20-24 ani 1554111 7.49 1955 8.25
25-29 ani 1582867 7.63 1586 6.69

30-34 ani 1841250 8.87 1669 7.04
35-39 ani 1138409 5.48 2186 9.22
40-44 ani 1394803 6.72 1900 8.02
45-49 ani 1545614 7.45 1777 7.50
50-54 ani 1374564 6.62 1732 7.31
55-59 ani 1023367 4.93 1354 5.71
60-64 ani 1117652 5.38 965 4.07
60 si peste 3000220 14.45 2763 11.66
Populatie
dependenta 37.51 32.10
Dintr-o perspectiva comparata intre structura populatiei Romaniei si cea a municipiului
Moinesti raportul de dependenta generala, la nivelul populatiei tinere si la nivelul populatiei
varstnice din muncipiul Moinesti sunt deocamdata net inferioare rapoartelor de dependenta la
nivel national. Pe moment aceasta structura confera un avantaj din perspectiva competitiei cu
alte localitati
Evolutia elementelor demografice, componente ale indicatorului populatiei

1977 1992 1996 2000 2006
Val abs. 467 379 292 296 262

Natalitate
(pe tara %o 22.4 14.8 11.5 11.7 10.9
`Val abs. 175 239 216 251 253

Mortalitate
%o 8.4 9.4 8.5 9.9 10.6
Val abs. 292 140 76 18 9

Spor natural
%o 14.10 5.48 2.90 0.70 0.37
Val abs. 182 15 -104 -200 -263

Spor migrator
%o 8.7 0.9 -4 -7.9 -10.8
Nuptialitate Val abs. 179 203 170 160 198

(pe tara 4.8) %o 8.6 7.9 6.6 6.3 8.1
Divortialitate Val abs. 45 71 79 100 45

(pe tara 0.8) %o 2.1 2.8 3.1 3.9 1.85
Sporul natural in analiza ultimilor ani este in scadere , insa inca pozitiv. Cresterea
populatiei nu este marcata de acest spor deoarecec sporul migrator este negativ si cu valori
mari prin comparatie.
In concluzie: trendul de reducere numerica a populatiei municpiului Moinesti se pare ca
s-a instalat si probabil va continua in anii urmatorii ani.si este datorat migratiei.
Nivelul de dezvoltare economica al unei comunitati are un impact direct asupra

principalelor fenomene demografice influentand structura si dinamica populatiei, care la randul
ei, influenteaza desfasurarea activitatilor economice.
Scaderea din ultimii ani a demografiei municipiului Moinesti, de la 25.370 in anul 2001 la
23.972 in anul 2006, se inscrie in tendinta generala a judetului Bacau si chiar in cea de la nivelul
intregii tari.

In cadru general, criza demografica poate fi redusa la declinul demografic in care se afla Romania
de peste 20 de ani, declin al carui mecanism imediat se afla in scaderea natalitatii, cresterea
mortalitatii si migratia externa negativa.
Tendinta de scadere se datoreaza in principal urmatorilor factori:
I. tendinta accentuata de imigrare;
II. migrarea fortei de munca spre centrele urbane mai dezvoltate, in urma
III. restructurarii industriei petrolului;
IV. scaderea natalitatii.
Scaderea populatiei tinere din municipiul Moinesti (24,8% elevi/studenti in anul 2005, fata de
23,9% in anul 2006) si tendinta de imbatranire a populatiei prin marirea numarului de varstnici
(18,47% varstnici la Recensamantul din anul 2002), alaturi de reducerea activitatii de extragere
si prelucrare a petrolului si plecarea populatiei apte de munca in strainatate au determinat un
dezechilibru demografic, care poate duce la dezechilibre economice si sociale grave: pe piata
fortei de munca, in sistemul de pensii, de servicii de sanatate, de educatie, in sistemul general
de protectie sociala, in sistemul de venituri si cheltuieli bugetare.
Municipiul Moinesti inregistreaza cote ridicate de mortalitate infantila, 20,7‰ in anul 2005,
fata de rata nationala de 15‰. Mortalitatea infantila reprezinta un indicator al starii de sanatate,
dar, in acelasi timp, si un indicator al dezvoltarii sociale si economice. Mortalitatea infantila este
strans legata de nivelul de educatie al mamei, alimentatia necorespunzatoare, stres, conditiile de
viata, starea de sanatate a viitoarei mame, lipsa consilierii premergatoare conceptiei, lipsa sau
insuficienta controlului prenatal, calitatea consultatiei medicale acordate femeii gravide, mamei
si copilului in primul an de viata.
Teoretic, o diminuare ori stoparea declinului demografic ar trebui sa fie rezultatul combinat al
cresterii natalitatii, scaderii mortalitatii si reducerii migratiei externe.
Concluzia care rezulta este ca potentialul demografic este puternic influentat de gradul de
dezvoltare socio – economica. Astfel, o dezvoltare a activitatilor economice va determina
asigurarea a suficiente locuri de munca, ceea ce va conduce la cresterea gradului de ocupare a
fortei de munca locale si diminuarea emigratiei, in timp ce dezvoltarea serviciilor sociale si
medicale va contribui la cresterea accesibilitatii la serviciile medicale, imbunatatirea starii de
sanatate a populatiei si, implicit, diminuarea valorilor mortalitatii.
Insuficienta dezvoltare a activitatilor economice nu incurajeaza populatia adulta tanara sa
revina in comuna dupa finalizarea studiilor.
Se incearca o pastrare a tinerilor in oras prin specializarile din cadrul cele doua licee din
oras.
Deplasarile pentru munca sunt bine reprezentate, prin deplasarile periodice / saptamanale
ale muncitorilor in constructii, ale muncitorilor in exploatatii forestiere si silvicultura.
Situatia fondului locativ
Structura si ponderi ale locuintelor (%)

Pondere
Suprafata medie a unei camere
a
locuintel
Structura locuintelor pe Ponderea locuintelor
or
forme de proprietate (%) dispunand de: (%)
dispuna
de locuit -mp-
nd de:
(%)
termoficare sau
Privata de grup
apa in locuinta
Canalizare din
(cooperatista /
Alimentare cu
retea publica
Incalzire prin
asociativa)
sau sistem
religioase
Bucatarie
A cultelor
Instalatie
electrica
De stat
Privata
Baie

35. 14. 82. 41.
Total judet Bacau 98.3 1.4 0.1 0.1 43.2 41.9 94.6
9 4 7 4
74. 15. 94. 81.
Mediul urban 97.5 2.3 0.2 0.1 84.8 83.1 98.7
9 0 4 6
MUNICIPIUL 90. 15. 95. 91.
98.1 1.6 0.3 0.1 94.0 93.4 99.0
BACAU 2 1 9 6
MUNICIPIUL 89. 15. 95. 90.
97.6 2.3 93.4 91.7 99.1
ONESTI 6 7 9 7
MUNICIPIUL 47. 14. 94. 71.
93.3 6.6 77.3 72.7 98.9
MOINESTI 4 8 2 5
44. 14. 92. 63.
ORAS BUHUSI 94.7 5.2 0.1 65.7 62.8 96.5
6 6 1 7
ORAS 39. 14. 93. 63.
97.9 2.0 0.1 69.2 65.0 99.2
COMANESTI 7 1 8 2
ORAS SLANIC 19. 14. 91. 42.
98.6 0.8 0.6 43.7 43.6 98.4
MOLDOVA 6 4 7 4
ORAS TARGU 41. 14. 90. 56.
97.2 2.6 0.1 0.1 63.7 59.5 96.8
OCNA 7 6 5 3
ORAS 14. 77. 17.
99.5 0.4 22.7 18.3 95.6 3.7
DARMANESTI 8 6 9
13. 72.
Mediul rural 99.1 0.6 0.1 0.2 6.4 5.4 91.1 1.3 5.7
9 3

Numarul total al cladirilor si structura lor pe localitati
din care, pe forme de Locuinte
Suprafata camerelor de locuit -

(inclusiv cu unitati de locuit in
Locuinte dispunand de:
utilizate in scopuri comerciale

Numarul camerelor de locuit,
Numarul camerelor de locuit
proprietate dispunand de:
permanente / sezoniere
Numarul cladirilor total
Numarul locuintelor
suprf loc/ persoana

Incalzire prin termoficare
sau prin centrale termice
nr.cam / o locuinta
Suprafata camerelor de
nr persoane / locuinta
Alimentare cu apa in
Canalizare din retea

A cultelor religioase
publica sau sistem
Instalatie electrica
Privata de grup
(cooperatista /
)
locuit/ locuinta
poopulatia
mp-
Bucatarie
locuinta
De stat
Privata
Baie
Total judet Bacau 161170 256796 252518 3610 326 342 111002 107661 243029 92077 644108 9296874 3076 212442 106295
Dinamica fata de 1992 pe
14.4 9.8 36.8 -92.6 9.4 50 4.0 2.4 10.1 1.8 13.1 19.8 4.7 7.1
total judet (+/- %)
Mediul urban 28627 120664 117654 2731 187 92 102334 100264 119068 90330 290127 4363835 1595 113963 98493
MUNICIPIUL BACAU 7900 65954 64707 1024 179 44 61988 61591 65313 59467 154578 2337893 1094 63232 60399
.% 98.1 1.6 0.3 0.1 94.0 93.4 99.0 90.2 2.34 13.3 1.7 95.9 91.6 35.4 2.66 175500
MUNICIPIUL ONESTI 2492 20137 19658 471 3 5 18812 18474 19959 18040 45976 721716 149 19314 18269
.% 97.6 2.3 0.0 0.0 93.4 91.7 99.1 89.6 2.28 14.0 0.7 95.9 90.7 35.8 2.55 51416
MUNICIPIUL MOINESTI 3347 8325 7769 552 4 6436 6055 8236 3945 21212 313880 49 7845 5955
.% 93.3 6.6 0.0 77.3 72.7 98.9 47.4 2.55 13.0 0.6 94.2 71.5 37.7 2.91 24210
ORAS BUHUSI 2917 6965 6596 359 1 9 4578 4374 6722 3109 16956 248209 48 6412 4435
.% 94.7 5.2 0.0 0.1 65.7 62.8 96.5 44.6 2.43 13.2 0.7 92.1 63.7 35.6 2.69 18741
ORAS COMANESTI 3911 8020 7849 160 1 10 5549 5209 7958 3182 21459 303344 99 7522 5065
.% 97.9 2.0 0.0 0.1 69.2 65.0 99.2 39.7 2.68 12.8 1.2 93.8 63.2 37.8 2.95 23679
ORAS SLANIC MOLDOVA 1159 1865 1838 15 12 815 813 1835 366 4738 68270 20 1711 791
.% 98.6 0.8 0.6 43.7 43.6 98.4 19.6 2.54 13.7 1.1 91.7 42.4 36.6 2.68 4996
ORAS TARGU OCNA 2773 4930 4790 130 3 7 3142 2931 4772 2057 12808 186671 47 4461 2777
.% 97.2 2.6 0.1 0.1 63.7 59.5 96.8 41.7 2.60 13.8 1.0 90.5 56.3 37.9 2.75 13576
ORAS DARMANESTI 4128 4468 4447 20 1 1014 817 4273 164 12400 183852 89 3466 802
.% 99.5 0.4 0.0 22.7 18.3 95.6 3.7 2.78 13.0 2.0 77.6 17.9 41.1 3.18 14194
Mediul rural 132543 136132 134864 879 139 250 8668 7397 123961 1747 353981 4933039 1481 98479 7802
PUG MUNICIPIULMOINESTI ●MEMORIU GENERAL

Populatia scolara pe niveluri de instruire, pe judet si localitati, in anul 2006/2007
din care
Elevi inscrisi
Copii Primar si din care Scoli
in Scoli Scoli
inscrisi in gimnazial Primar Gimnazial de arte Studenti
invatamantul Licee post de
gradinite (inclusiv (inclusiv (inclusiv si
preuniversitar liceale maistri
special) special) special) meserii
804 5,235 2,654 1,226 1,428 1,814 767 - - -
Populatia curent ocupata, dupa statutul profesional la Recensamantul Populatiei si

Locuintelor din 18 martie 2002
din care, dupa statutul profesional:
Membri ai unor Lucratori

Populatia Alta situatie in
Lucratori pe societati familiali in
curent ocupata Salariati Patroni cazul statutului
cont propriu agricole/ gospodaria
profesional
cooperative proprie
7,937 7,153 233 311 3 220 17
Populatia stabila dupa participarea la activitatea economica, la Recensamantul

Populatiei si Locuintelor din 18 martie 2002
din care, dupa participarea la activitatea economica:
din care:
Someri in Rata generala de
Populatia stabila Populatia curent Someri in
Populatia curent cautarea activitate (%)
activa total cautarea altui
ocupata primului loc de
loc de munca
munca
24,210 10,001 7,937 1,275 789 41.3
Numarul mediu al salariatilor (numar persoane)

Anul 2006
Municipiul Moinesti 5926
Someri inregistrati si rata somajului in anul 2007

Numarul de someri
inregistrati la sfarsitul lunii Numar mediu lunar de Rata somajului la sfarsitul Rata medie lunara a
Decembrie 2007 someri inregistrati in lunii conform ordonantei somajului (%) conform
anul 2007 24/1998(%)1) ordonantei 24/1998(%)1)
428 486 2.7 3.1

2.6 CIRCULATIE SI TRANSPORTURI
2.6.1. Starea tehnica - Viabilitatea si capacitatea portanta a drumurilor

Orasul Moinesti are legaturile rutiere directe si de tranzit realizate de drumul national DN2G, drumul
judetean DJ 117 si de drumul comunal DC 181.
- DN 2G Bacau - Moinesti - Comanesti , este principala artera de comunicatii a orasului ce-l leaga
de resedinta de judet si de celelalte centre urbane importante ( Comanesti,Tg.Ocna,Onesti
)urmand traseul strazilor: M. Eminescu.T.VIadimirescu,Lunca, Livezilor.
- DJ 117 Balatau - Zemes - Moinesti - Poduri - Berzunti traverseaza localitatea de la nord la sud -
est, suprapunandu-se cu strazile Capitan Zaganescu, Lucaesti, str. Stadionului.Drumul judetean
traverseaza DN2G, iar strada Atelierelor accede in el.Drumul judetean are o importanta
deosebita pentru Moinesti in relatia cu localitatile limitrofe ce ofera forta de munca si
aprovizioneaza pietele agro -alimentare.
- DC 181 drum de importanta locala ce leaga cartierul Gazarie de localitatea Prajesti.
Lungimea arterelor de circulatie din perimetrul localitatii este de 63 km, acestea insumand o
suprafata de 492.000 mp, din care:
- imbracaminti permanente ( beton asfaltat) - 33,0 km = 257.730 mp
- Imbracaminti semipermanente (balast) - 30,0 km = 234.300 mp. Trama stradala majora alcatuita
din urmatoarele strazi principale:
- Strada M.Eminescu cu o lungime de 2400m , iatimea de 7,O0rn, modernizata in totalitate si in
stare buna de exploatare.Pe o lungime de 800m se suprapune cu DN 2G deservind traficul rutier
al cartierului Gazarie si asigurand legatura cu cartierul Lucacesti.
- Strada T.VIadimirescu este artera principala a orasului si are o lungime de 2150m,iatimea partii
carosabile de 8,00m,si trotuarele cu latimi variabile de 1,50m - 5,00 m. Aceasta urmeaza traseul
strazii M.Eminescu si a unui tronson din DN2G.
- Strazile Lunca si Livezilor urmeaza pana la iesirea din localitatea Moinesti traseul drumului
national DN2G, pe o lungime de 6100m.Latimea partii carosabile este de 8,00 m, lipsind in
totalitate trotuarele.
- Strada 1 Mai leaga prin intermediul portiunii de 100m din strada AL.I.Cuza cartierul Hangani , de
principala artera de comunicatie a localitatii.Aceasta are o lungime de 3050 m Iatimea partii
carosabile de 7,00 m si este modernizata.
- Strada Cpt. Zaganescu are lungimea de 1175 m , Iatimea partii carosabile variabila de 8,00m -
10,00m si este modernizata in totalitate. Aceasta asigura legatura cartierului Lucacesti cu DN2G
spre cele 2 directii ale acestuia ( zona centrala si zona industriala ).
- Strada Atelierelor are lungimea de 2000 m, Iatimea partii carosabile de 12,00m este modernizata
in totalitate.Aceasta constituie artera de tranzit pentru traficul greu si desrveste una din zonele
industriale mari ale orasului constituind si ocolirea orasului.
- Strada Zorilor are o lungime de 1100 m , Iatimea partii carosabile de 7,00m , trotuarele variabile
intre 1,50m - 2,00m si modernizata in totalitate .Aceasta are rolul de strada colectoare a traficului
auto din zona centrala, ansamblurile de locuinte si a dotarilor social culturale.
In zona centrala sunt strazi cu deservire locala care asigura accesul la blocurile de locuinte , spatiile
comerciale, curti interioare, etc. De exemplu strazile: Baile Minerale, Libertatii, Costache Negri,
V.AIecsandri,Viorelelor, modernizate in totalitate.
In mod diferentiat pe categorii de vehicole, traficul auto se desfasoara astfel:

- Pe strada Atelierelor - artera de tranzit a orasului care deserveste traficul greu prin interzicerea
acestuia spre zona centrala;
- Pe strada T.VIadimirescu - aceasta constituie artera principala a zonei centrale, care preia
fluxurile majore a orasului si-l dirijeaza spre directiile centrelor urbane:Bacau, Comanesti, Tg
Ocna;
- Pe strazile Zorilor, Libertatii,G.Enescu, M.Eminescu etc. - acestea sunt strazi colectoare, care
preiau fluxurile de circulatie de pe arterele secundare si le dirijeaza pe strazile de legatura
principale:
- Pe strazile 1 Mai ,Cpt. Zaganescu - acestea sunt strazi cu functiuni multiple pentru traficul rutieir.
In orasul Moinesti dirijarea circulatiei se face prin intermediul indicatoarelor rutiere, insuficiente
pentru pastrarea unui regim strict in circulatie.
Circulatia pietonilor se face in cea mai mare parte( in specilal in zona centrala) pe trotuare,iar
traversarea strazilor prin locuri marcate si semnalizate.

in zonele periferice,circulatia pietonilor se desfasoara pe acostamente si pe unele portiuni din partea
carosabila.
Ceea ce se remarca negativ este faptul ca localitatea si in special zona centrala este lipsita de spatii
necesare de parcare, atat a autoturismelor particulare cat si a celor in tranzit.
In etapa actuala stationarea autoturismelor se face pe partea carosabila in curtile interioare ale
blocurilor si pe platformele ce deservesc spatiile comerciale.
Aceste inconveniente creeaza dificultati in circuatia rutiera. Concluzionand aspectele situatiei
existente privitoare la circulatia rutiera, se remarca urmatoarle:
- Din analiza efectuata pentru etapa existenta ( chiar daca trama stradala modernizata din
intravilan reprezinta 52,40% din suprafata totala) sunt dificultati in modui de asigurare a conditiilor
de siguranta a circualtiei, de fluenta din cauza lipsei unei viabilitati corespunzatoare a
carosabilului.
- Lipsa de vizibilitate in unele intersectii, neantretinerea corespunzatoare a unor artere, lipsa
trotuarelor, lipsa alveolelor in statiile de autobuze si a cabinelor de asteptare a calatorilor care
folosesc transportul in comun , numarul mic de locuri de parcare si garaje sunt unele dificultati
care genereaza cele mentionate anterior.
Daca din punct de vedere functional autogara comuna cu gara se justifica, nu acelasi lucru se poate
afirma de accesul care se face la acest obiectiv si spatiul necorespunzator pentru numarul mare de
autobuze care o deserveste.

2.7 INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCTIONALE. BILANT TERITORIAL
Bilantul teritorial al suprafetelor cuprinse în limita teritoriului administrativ
TERITORIUL CATEGORII DE FOLOSINTA [HA]
AGRICOL NEAGRICOL
ADMINISTRATI
V
MUNICIPIU TOTA
L CURTI L
VII APE CAI
ARABI PASUN FANET LIVEZ BALT DRUMU FERAT NEPRODUCTI CONSTRUCT
MOINESTI L I E I PADURI I RI E V II
555.0 771.0 818.0 7.00 1056.0 21.0 219.39 25.61 297.00 827.00
0 0 0 0 0
TOTAL 2151 2446 4597
% DIN
TOTAL 47 53 100
In cadrul prezentei documentatii privind intocmirea Planului Urbanistic General si
Regulamentul Local de Urbanism al orasului Moinesti , s-a impus necesitatea studierii si analizarii
configuratiei urbane existente , concretizarea teritoriului intravilan delimitat si aprobat de Consiliul
Local HG 68/2003
Suprafata teritoriului intravilan instituita prin PUG/2001 de 954.6 ha.
In perioada de dupa revolutie (1989) ritmul de construire a scazut, dar s-au mai construit totusi atat
apartamente in blocuri, cat si case individuale conform registrului de inregistrare a AC emise:
- in perioada 1993 - 1997 - 62 aprtamente in 6 blocuri de locuinte
investitorii, Schelele Modarzau si Zemes, ce nu au fost cuprinse in datele furnizate de
Primaria Moinesti;
- in perioada 1997 - 2001 - 121 locuinte individuale,
In anul 2001 ,orasul Moinesti dispune de un fond de locuit format dini
- 4968 apartamente in 255 blocuri de locuit P+2+4 nivele;
- 2996 locuinte individuale P, P+1; TOTAL -
7864 locuinte.
Zona locuinte
Starea constructiilor P+2-4 este buna , ele corespunzand din punct de vedere a durabilitatii
materialelor folosite: b.a. , b.c.a., caramida, dar nu mai corespund in totalitate din punct de vedere a
asigurarii functionalitatii si confortului modern actual.
Locuintele individuale vechi, pentru ca, sunt construite (in proportie de cea. 32% ) din
materiale nedurabile in timp, nu constituie un fond locuibil durabil si civilizat Locuintele construite
dupa anul 1989, au regimul de inaltime la P+1, conditiile de confort prin dotare cu grupuri sanitare
si baie si sunt realizate din materiale durabile .Din aceste considerente , se poate concluziona ca ,
locuirea incepe sa reclame tot mai multe conditii pentru ridicarea gradului ce confort ( de schimbare
a functiunii si folosire de materiale durabile),de civilizatie si imbunatatire a structurii functionale, in
directa corepondenta cu cerintele actuale de ridicare a calitatii vietii
Datorita faptului ca orasul Moinesti , cu exceptia zonei centrale are un pronuntat caracter
rural,pe cea. 72% din suprafata , cat si specificul procesului de formare ca asezare urbana, ce s-a
facut fizic prin includerea intr-un singur intravilan a cateva localitati rurale, suprafata rezultata a
intravilanului, mosteneste mari suprafete de teren ce sunt deocamdata cu caracter agricol.
libere(fondui de locuit mostenit este dispersat in teritoriu).In situatia existenta, pe cap de locuitor ,
revine din totalul suprafetei zonei de locuit din intravilan, o suprafata de teren de 40,58 mp
Zona activitatilor economice
Este reprezentata prin trei zone de profil si de agenti economici dispersati in teritoriu.
1. Zona industriala de la intrarea in orasul Momesti dinspre Bacau , in localitatea componenta
Gazarie.Aceasta cuprinde cateva unitati dispersate si o (asie dispusa pe partea dreapta in aval,
de-a lungul paraului TazlauI Sarat, pana ia statia de epurare.
2. Zona dispusa pe partea stanga a DN2G , ia intrarea in localitate.
3. Zona de vest a localitatii reprezentata de Schela Petrol Moinesti.

in aceste zone functionale se evidentiaza existenta, unui amestec eterogen de agenti economici
neconcentrati insa pe profile de activitate.Se remarca ca o grava disfuntionalitate ca agentii
economici cu profil alimentar sunt amplasati alaturi de agentii industriali , de constructii, transport
sau depozite.Acest fapt se prezinta ca o consecinta a acceptarii ocuparii unor amplasamente fara
studii prealabile de zonificare a teritoriului localitatii.
Zona institutii publice si servicii
Populatia scolara pe niveluri de instruire, pe judet si localitati, in anul 2006/2007

din care
Copii Elevi inscrisi
din care Scoli
inscrisi in Primar si
Scoli Scoli Studenti
in invatamantul gimnazial de arte
Primar Gimnazial Licee post de
gradinite preuniversitar (inclusiv
(inclusiv (inclusiv si
special)
liceale maistri
special) special) meserii
804 5,235 2,654 1,226 1,428 1,814 767 - - -
Personalul didactic pe niveluri de instruire pe judet si localitati, in anul 2006/2007
din care
din care
Primar si
Total
Invatamant gimnazial Profesional Post
Primar Liceal Superior
prescolar (inclusiv Gimnazial si de ucenici liceal
(inclusiv
special) (inclusiv special)
special)
363 43 155 60 95 145 20 - -
Sali de clasa si cabinete scolare, laboratoare si ateliere scolare pe judet si localitati in anul
2006/2007
Sali de clasa si Laboratoare

Ateliere scolare
cabinete scolare scolare
152 38 27
Cultura
Obiectivele de utilitate publica cu profil cultural sunt slab reprezentate in orasul Moinesti, si
anume: doua cluburi cu capacitate de 550 locuri si o biblioteca oraseneasca de 52000 volume.
Comerciale si alimentatie publica

Acestea sunt bine reprezentate in orasul Momesti mai putin in cartierul Hangani Vasiesti,si
Lunca, in Moinesti este un magazin universal , constructie moderna in stare buna, un complex
comercial in Lucacesti si Gazarie si restaurante .
In general parterul liber al blocurilor de locuit este ocupat de spatii comerciale si alimentatie publica
, cofetarii, patiserii,
Privatizarea comertului dupa 1989 a condus la aparitia mai multor spatii destinate comertului
si ca atare , cartierele crasului sunt mai bine deservite-Suprafata comerciala ocupa cea. 4,0 ha

In Moinesti mai sunt doua piete agroalimentare una centrala S- 0,25 ha si una in cartierul
Lucacesti langa complexul comercial S= 0,15 ha. Orasul mai beneficiaza de un bazar pentru
desfacerea produselor si un obor de vite.
Suprafata de teren estimata a fi ocupata de unitatile cu caracter comercial totalizeaza 4,40
ha.
Speciale
Dotarile speciale ale Ministerului de Interne sunt reprezentate prin Politia orasului Moinesti , ce
ocupa o cladire noua pe str Mihail Sadoveanu si sediul Pompierilor de pe str. Capitan Zaganescu
Turistice
Localitatea dispune de dotari turistice-pensiuni, hotelul este in constructie si ocupa o suprafata de
0,35 ha.
De mentionat este existenta zonei de ape naturale minerale neexploatate si neamenajate
corespunzator si la reala valoare a lor, ca obiectiv de turism si tratament suprafata de teren ocupata
cea 0,1 ha.
Financiar - bancare
Activitatea financiar - bancara se desfasoara in orasul Moinesti in constructiile filialelor Bancii
Nationale, Banc^ Romana de Dezvoitare( la parter de bloc)BANKCOOP si o Casa de Economii si
Consemnatiuni, amplasate in zona centrala a orasului ( parter de bloc). Suprafata ocupata de
aceasta functiune este de cea. 1,20 ha.
Prestari servicii
- Sectorul prestari servicii , in procesul de restructurare si privatizare s-a remarcat prin cresterea
numarului de servicii infiintate legal,in special cu capital privat a! intreprinzatorilor particulari.
Zona gospodarie comunala:
Amplasamentele acestor unitati sunt rasfirate in teritoriu dar fara a fi si armonios amplasate
si deservesc in mod diferit populatita orasului si anume: in zona centrala gradul de asigurare cu
prestari servicii depaseste cea. 40% in timp ce la periferie scade sub 10%. .
Orasul Moinesti are 10 cimitire insumand o suprafata de 7,65 ha, distribuite in tot teritoriul:
1. Micleasca -1 cimitir S = 1,52 ha;
2. Vasiesti -1 cimitir S = 0,30 ha;
3. Hangani - 1 cimitir s = 1,06 ha;
4. Str. Zorilor -1 cimitir s = 1,41 ha;
5. - 6. Lucacesti sat - 2 cimitire s = 0,79 ha;
7. Str, G. Cosbuc -1 cimitir s = 0,97 ha;
8. Str. General Sova - 1 cimitir mozaic s = 0,70 ha;
9. intersectie str. T.VIadimirescu - 1 cimitir catolic - s = 0,50 ha;
cu str. Capitan - Zaganescu
10 Intrare oras Moinesti ( Gazarie ) -1 cimitir S = 0,40 ha;

2.8 ZONE CU RISCURI NATURALE
Pe baza studiului preliminar "Studiu geotehnic si hidrogeologic"elaborat de GEOPREST si a
"Hartii de risc"elaborata de IPTANA a municipiului Moinesti, zonele cu
In Harta de risc a municipiului Moinesti este reprezentat coeficientul mediu de risc rezultat di
coroborarea urmtorilor factori risc:
1. Harta factorului litologic
2. Harta factorului morfologic
3. Harta factorului structural
4. Harta factorului hidroclimatic
5. Harta factorului hidrogeologic
6. Harta factorului seismic
7. Harta factorului silvic
8. Harta factorului antropic
9. Harta factorului mediu de influenta
Valorile coeficientului mediu de producere a alunecarii Km rezultate se înscriu într-un

interval larg, de la 0,12 (factor minim), pana la 0,80 (factor maxim), ceea ce semnifica un potential
de producere al alunecarilor de teren de la mediu la mare.
În urma identificarii
zonelor semnalate în
municipiul Moinesti s-a
constatat ca alunecarile sunt
determinate în principal de
exploatarile petroliere si de
depozitele de sare subterane
în care au avut loc infiltratiide
apa.

Raul Ormenis si afluentii sai din cartierele Hangani si Vasiesti ridica unele probleme in ceea
ce priveste tranzitarea debitelor mari de viitura .Versantii au expuneri si pante foarte diferite si sunt
puternic afectati de eroziunea torentiala, alunecari de teren prin faptul ca paraiele ce coboara vijelios
incarcate din munte cu multe aluviuni le deverseaza in zona in zona Lucacesti, Hangani, Vasiesti.
Astfel de fenomene se produc adeseori la topirea brusca a zapezilor si a ploilor torentiale de vara .
Terasa superioara, de 60 m altitudine relativa, din vesantul drept al raului Tazlaul Sarat, care
este doar un rudiment vechi de terasa erodata, relief pe care s-a construit partea de vest a cartierului
Lucacesti, este afectata, superficial de fenomene morfogenetice ( cornise de desprindere cu analtimi
de peste 20 m ) si se suprapune litologic peste zona de aflorare a depozitelor aquitaniene –
formatiunea cu sare – care contribuie la producerea unor manifestari de adancime de dezechilibru
in versant, amplificate si de circulatia necontrolata a apelor sub presiune, pompate in sonde pentru
recuperarea secundara a zacamintelor de titei. Zona nu se recomanda pentru construire decat an
conditii speciale sau dupa executarea unor lucrari majore de stabilizare a versantului.
Pe baza studiului preliminar "Studiu geotehnic si hidrogeologic"elaborat de GEOPREST si a

"Hartii de risc"elaborata de IPTANA a municipiului Moinesti, zonele cu risc de producere a
alunecarilor de teren si terenurile inundabile sunt delimitate
• de-a lungul raului Tazlaul Sarat
• de-a lungul paraului Gazu
• de-a lungul paraului Urmenis
2.9 ECHIPARE EDILITARA

Alimentare cu apa si canalizare
Datele privind situatia existenta a alimentarii cu apa si a canalizarii din mun. Moinesti au
fost preluate din MASTERL PLANUL judetului Bacau privind investitiile necesare in ceea ce
priveste asigurarea serviciilor publice de alimentare cu apa si tratare a apelor uzate in perioada de
tranzitie post - aderare, Beneficiar Consililul Judetean Bacau si din Strategia de dezvoltare durabila
a mun. Moinesti elaborata de Consiliul local Moinesti.
2.9.1. Alimentarea cu apa
Mun. Moinesti este alimentat cu apa din din ramura de nord OL Dn 800 mm a Sistemul
principal de alimentare cu apa al Companiei Regionale de Apa Bacau ( CRAB ).
Sistemul principal al CRAB Bacau este alimentat de Lacul Poiana Uzului si Statia de tratare
apa Darmanesti. Sistemul alimenteazacu apa tratata toate orasele din Valea Trotusului cat si mun.
Bacau.
Conducta de aductiune a apei PEHD Dn 500 mm racordata la ramura de nord a Sistemului
de alimetare, alimenteaza prin intermediul unei noi statii de pompare amplasata in loc Vermesti –
Comanesti, atat mun. Moinesti cat si comunele Poduri Magiresti si Ardeoani.
Mun. Moinesti dispune de mai multe rezervoare de inmagazinare a apei amplasate in
locatiile Micleasca, Brazi, Christea, Hangani, cu capacitate totala 8.540 mc.
Distributia apei se face prin conducte mai vechi din fonta de presiune, otel si azbociment
sau mai noi din PEHD cu diametre de 50  300 mm.
Lungimea totala a strazilor existente in mun. Moinesti este de 70037 ml.
Lungimea retelelor de distributie este de cca. 44500 ml. Gradul de echipare a strazilor cu
retele de apa de distributie este de cca 64 %.
Populatie care beneficiaza de alimentarea cu apa : 20060 loc ( 84 % )
Debitul mediu anual de apa consumat este de 2.068 mii mc din care 164 mii mc pentru uz
casnic.
Contorizarea apei consumate se face in prezent in proportie de 83%.
Disfunctionalitati:
- conducte de distributie vechi aflate in stare avansata de uzura cu pierderi mari de apa, in medie
36 % - necesita inlocuirea cu conducte noi din materiale ce nu se corodeaza in timp ( PEHD,
POLSTIF, etc );
- strazi si portiuni de strazi echipate de curand cu noi locuinte, fara retele de distributie a apei;
- din cauza uzuri avansate sunt pierderi la rezervoarele de inmagazinarea apei;
2.9.2. Canalizarea
Mun. Moinesti dispune de o canalizare in sistem divizor, cu colectoare separate ptr. ape
uzate menajere si separate ptr. ape pluviale.
Colectoarele sunt executate, cele mai vechi din tuburi din beton cu Dn 200 – 1000 mm, iar
cele mai noi din tuburi din PVC cu Dn 200 - 315 mm.
Lungimea colectoarelor de ape uzate menajere este de cca.22700 ml ( cca. 35 % din
lungimea totala a strazilor ), iar a colectoarelor de ape pluviale este de cca. 2000 ml ( cca. 3 % din
lungimea totala a strazilor ).
In prezent sunt racordati la sistemul de canalizare cca. 14250 locuitori.
Apele uzate menajere sunt deversate in Statia de epurare existenta, amplasata in parte de
est a municipilui.
Statia de epurare din Moinetti este proiectata pentru tratare mecanica si biologica. Apa uzata
tratata este deversata in raul Tazlaul Sarat.
Debitul de apa proiectat ptr.Statia de epurare este de Qmed = 120 l/s, din care existent
Qmed exist = 62 l/s.
Colectoarele de ape pluviale deverseaza apele in paraul Urmenis prin 3 guri de varsare
Disfunctionalitati:
- colectoare de canalizare vechi in stare avansata de uzura, colmatate si infundate cu pierderi de
apa uzata si pluviala ce se infiltreaza in sol;
- strazi si portiuni de strazi fara retele de canalizare menajera si pluviala;
- statia de epurare – tehnologie invechita; obiecte ale statiei de epurare cu obiecte de constructii,
echipamente mecanice si electrice in stare avansata de uzura ceea ce duce la nerealizarea gradului
de epurare necesar

-
2.9.3. Alimentarea cu energie electrica
Energia electrica necesara consumatorilor din orasul Moinesti este asigurata din sistemul
energetic national si reteaua electrica a societatii Petrom.
Deoarece orasul a fost intens industrializat mai ales in domeniul extractiei de petrol si gaze
orasul este transversat de retele electrice aeriene de medie tensiune 20kv si retele electrice de
inalta tensiune de 110kV pe mai multe directii, existand si o centrala de transformare proprie.
Toate posturile de transformare ce alimenteaza consumatorii din resedinta orasului si
localitatile aferente sunt racordate la reteaua de medie tensiune de 20kv. Puterea lor este functie
de zona de consum si variaza intre 63 ÷ 630KVA.
Reteaua electrica de medie tensiune –20kV este realizata pe stalpi din beton armat
centrifugat cu conductori din aluminiu, cupru si otel tip funie. Aceasta este amplasata atat pe
marginea drumurilor sau trecand prin gradini si terenuri agricole sau alte destinatii, cat si prin oras
neavand o distributie uniforma legata de dezvoltarea orasului, depinzand in principal de vechea
infrastructura industriala a orasului.
Retelele de distributie de joasa tensiune sunt pozate pe marginea drumurilor si a strazilor
din oras pozate aerian cai si ingropat. Acestea alimenteaza integral atat consumatorii casnici,
social-culturali, societatile comerciale, industriale si altele.
Conform Ordinului 4 / 2007( Norma tehnica privind delimitarea zonelor de protectie si de

siguranta aferente capacitatilor energetice - Revizia I) pentru linii electrice aeriene cu tensiuni de
peste 1 kV, zona de protectie si zona de siguranta coincid cu culoarul de trecere al liniei si sunt
simetrice fata de axul liniei. Distanta de protectie/de siguranta reprezinta latimea culoarului de
trecere al liniei.
Dimensiunea (latimea) zonei de protectie si de siguranta a unei linii simplu sau dublu
circuit are valorile:
a) 24 m pentru LEA cu tensiuni intre 1 si 110 kV;
b) 37 m pentru LEA cu tensiune de 110 kV;
Liniile aeriene cu tensiune de cel mult 20 kV, cu conductoare izolate sau neizolate, se
construiesc la marginea drumurilor, inclusiv a celor forestiere, in culoare amplasate in zonele de
protectie a drumurilor publice, la limita zonei de siguranta a acestora, in conditiile precizate in
NTE 003/04/00.
Ca disfunctionalitati ce afecteaza orasul in ceea ce priveste retelele de electricitate se pot

nota:
- numarul mare de linii de medie si inalta tensiune care strabat orasul implica si zone de protectie
aferente care pot afecta dezvolatarea ulterioara a acestuia atat prin aspect cat si limitarea zonei
de extindere in apropierea acestora.
retelele de iluminat public nu acopera in totalitate strazile orasului si este nesatisfacator
2.9.4. Reteaua de telecomunicatii, activitatea de posta

Orasul este prevazut atat cu centrala telefonica automata ce deserveste fara probleme
abonatii de telefonie fixa cat si retele de telefonie mobile cu acoperire de aprox. 100%.
Prin oras trec retele telefonice cu fibra optica si instalatii Tc montate ingropat la adancimea
de 0,8÷1,5m si aerian pe stalpi Tc si Electrica.
Racordurile telefonice la obiective sunt realizate cu cabluri de telecomunicatii avand insotitor
din OL funie si montate ingropat in tub de protectie pana la firidele de telefonie aferente obiectivelor.
De asemeni orasul este prevazut cu retele de transmisii date si conectare la internet ce
folosesc si infrastructura retelelor de telefonie fixa.
2.9.5. Alimentarea cu gaze naturale

In municipiul Moinesti, judetul Bacau, alimentarea cu gaze naturale a consumatorilor casnici
, o obiectivelor social-culturale si a agentilor economici, este realizata prin:
- retele de distributie gaze naturale presiune joasa;
- retele de distributie gaze naturale presiune redusa.
Retelele de distributie gaze naturale presiune joasa sunt in curs de inlocuire cu retele de
distributie gaze naturale presiune redusa.
Retelele de distributie gaze naturale existente , sunt :

- in montaj ingropat , pe traseul lor fiind rasuflatori carosabile si de spatiu verde;
- in montaj aerian .
Traseul retelelor de gaze naturale existente este in teritoriul public.
2.9.6. Alimentarea caldura

Incalzirea imobilelor din municipiu ( locuinte individuale, locuinte colective , societati
comerciale si obiective social – culturale), se realizeaza cu :
- sobe care utilizeaza combustibil solid ( lemn de foc si carbune);
- sobe care utilizeaza combustibil gaze naturale;
- centrale termice proprii care utilizeaza combustibil solid ( lemn de foc si carbune);
- centrale termice proprii care utilizeaza combustibil gaze naturale.
2.9.7. Gospodarirea comunala

In prezent, in municipiul Moinesti sunt colectate reziduuri menajere, medicale (cu risc
biologic) si deseuri industriale. Urmare a caracteristicilor activitatii industriale desfasurate aici,
aceasta din urma categorie de deseuri – deseurile industriale - cuprind:
- deseuri de la rafinarea petrolului, purificarea gazelor naturale si tratarea pirolitica a carbunilor;
- deseuri din procese chimice organice;
deseuri uleioase si deseuri de combustibili lichizi

2.10 PROBLEME DE MEDIU
2.10.1. Monumente ale naturii si monumente istorice
Conform Legii nr. 5 din 6 martie 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr.
152 din 12 aprilie 2000 :
art 1.alin1 L5/2000:
« In intelesul prezentei legi, zone protejate sunt zonele naturale sau construite, delimitate
geografic si/sau topografic, care cuprind valori de patrimoniu natural si/sau cultural si sunt
declarate ca atare pentru atingerea obiectivelor specifice de conservare a valorilor de
patrimoniu »
Zonele naturale protejate de interes national si monumentele naturii, precum si gruparea
geografica si localizarea teritoriala a zonelor naturale protejate de interes national sunt prevazute
in anexa nr. I la prezenta lege.
Extras ANEXA Nr. I L5/2000 :
ZONE NATURALE PROTEJATE DE INTERES NATIONAL SI MONUMENTE ALE NATURII
(Elaborata in baza datelor existente la data de 1 octombrie 1998, in conformitate cu prevederile
Legii nr. 137/1995 privind protectia mediului inconjurator)
2.0. Rezervatii si monumente ale naturii

Nr. Denumirea Localizarea Suprafata
crt. (ha)
0 1 2 3
2.130. Padurea de pini Orasul Moinesti 15,00 ha

«Valorile de patrimoniu cultural de interes national sunt prevazute in anexa nr. III la
prezenta lege»
Extras din ANEXA Nr. III L5/2000:

II. UNITATI ADMINISTRATIV-TERITORIALE CU CONCENTRARE FOARTE MARE A
PATRIMONIULUI CONSTRUIT CU VALOARE CULTURALA DE INTERES NATIONAL
Judetul Unitatea administrativ-teritoriala
BACAU Municipii: Bacau, Onesti
Orase: Comanesti, Moinesti, Targu Ocna
MINISTERUL CULTURII SI CULTELOR

INSTITUTUL NATIONAL AL MONUMENTELOR ISTORICE
LISTA MONUMENTELOR ISTORICE 2004
Judetul Bacau
Nr. crt. Cod LMI 2004 Denumire Localitate Adresa Datare
69 BC-I-s-A-00732 Cetatuia dacica de la Moinesti –"Dealul Cetatuia"
oras MOINESTI Cartier Lucacesti, pe "Dealul Cetatuia" la 925 m altitudine - sec. I a. Chr. - I p. Chr.
Latčne
261 BC-II-m-B-00858 Biserica "Cuvioasa Paraschiva”
oras MOINESTI Str. Avram Iancu 14
1702, ref. 1768, transf. 1847
262 BC-II-m-B-00859 Scoala "Stefan Luchian”
oras MOINESTI Str. Zorilor 20
1894
361 BC-IV-m-B-00937 Monumentul eroilor din razboiul pentru independenta
oras MOINESTI Parcul Tei
1908
art 10.alin1 L5/2000:

Pana la delimitarea prin studii de specialitate a zonelor de protectie a valorilor de
patrimoniu cultural, prevazute in anexa nr. III, in conditiile art. 5 alin. (2), se instituie zone de
protectie a monumentelor istorice, de 100 metri in municipii si orase, de 200 metri in comune si
de 500 metri in afara localitatilor
art 10.alin2 L5/2000:

Distantele sunt masurate de la limita exterioara a terenurilor aferente monumentelor
istorice definite la art. 1 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 68/1994 privind protejarea
patrimoniului cultural national, aprobata prin Legea nr.41/1995
art 8.alin1 Metodologia din 20 octombrie 2003 de elaborare si continutul-cadru al

documentatiilor de urbanism pentru zone construite protejate:
In raport cu logica succesiunii diferitelor documentatii urbanistice, se iau in considerare
urmatoarele:
- in planurile urbanistice generale ale localitatilor se procedeaza la delimitarea primara a zonelor
construite protejate (evidentiate ca unitati teritoriale de referinta), obligatia elaborarii PUZCP fiind
inscrisa in regulamentul local de urbanism aferent PUG;
2.10.2. Spatii verzi, sport, agrement

Potrivit Anuarului Statistic al judetului Bacau, editia 2007, suprafata spatiilor verzi din
municipiul Moinesti era, la sfarsitul anului 2005, de 46 ha.
Insuficienta locurilor de parcare face ca spatiile verzi si locurile de joaca pentru copii sa fie ocupate
de masinile ce nu pot fi lasate in alta parte.
Principalele spatii verzi amenajate sunt urmatoarele:
- parcul Central (in zona Primariei);
- parcul Orasenesc (langa Posta);
- Padurea cu Pini - arie protejata;
- zona C. Negri;
- parcul Tei de pe strada Zorilor;
- parcul Lucacesti de pe strada Luminii;
- zona strand Lucacesti - o zona de agrement care poate a fi amenajata; trebuie intocmit un proiect
in acest sens, ce vizeaza modernizarea si amenajarea parcului prin amenajarea de terenuri de
sport si reamenajarea unor noi bazine de inot.
- parcul Bai, cu izvoarele de apa minerala –.
Suprafata spatiilor verzi a municipiului Moinesti este de 14,3 la nivelul lunii octombrie 2010.
2.10.3. Obiective industriale si zone periculoase

Pe teritoriul municipiului Moinesti sectorul industrial cu potential impact asupra mediului este
reprezentat de:
Depozite
Zona care prezinta riscuri tehnologice, Depozitul de materii explozibile din Parcul cu pini"
are instituita zona de protectie aferente de 40 m fata de gardul exterior, este marcata in U3.
„Reglementari Urbanistice si U6 Unitati Teritoriale de Referinta”. in urma informarii de catre S.C.
ATLAS G.I.P.S.A. cf L126/1995
Industria de prelucrare a petrolului - extractia zacamintelor naturale degajeaza emisii de
poluanti īn ape de suprafata si subterane, poluarea solului prin afectarea calitatii si schimbarea
categoriei de folosinta, afectarea vegetatiei, poluare fonica.
Industria alimentara este reprezentata de unitati care se ocupa de fabricarea produselor
de morarit si panificatie, patiserie, etc Industria alimentara este un potential poluator mai ales
a apelor. Mirosurile neplacute ca si poluarea sonora sunt aspecte ce pot afecta locuitorii.
Industria de prelucrare a lemnului constituie o ramura reprezentativa a economiei

orasului.
Instalatiile de tratare a suprafetei obiectelor sau produselor din lemn utilizeaza solventi
organici, astfel impactul asupra mediului se manifesta la nivelul aerului prin emisii de pulberi
evacuate prin sistemele de exhaustare provenire de la fazele de prelucrare a lemnului, precum si
la nivelul solului prin ocuparea terenului cu reziduuri provenite din procesul de productie.
Sectorul constructiilor, care este un potential poluator pentru mediu. Din desfundarea
strazilor si drumurilor rezulta substante gudronate si substante cu lianti bituminosi sau hidraulici

(ex. asfalt, macadam). Din constructia cladirilor rezulta pietris, mortar, deseuri de beton si zidarie,
ciment, ipsos, deseuri minerale care contin poluanti: zidarii imbibate cu ulei sau tencuiala,
azbociment.
2.10.4. Reteaua principala de cai de comunicatie

Municipiul Moinesti este strabatut de drumul national 2G (DN 2G) pe o lungime de
aproximativ 9 km, de la intrarea prin zona numita Gazarie, dinspre Bacau, si pana la iesirea spre
Comanesti, prin zona Vasaiesti.
Traficul auto este foarte intens pe aceasta artera, influentand negativ calitatea mediului
ambiant prin emisiile de gaze de esapament si zgomot. Oxidul de azot este unul dintre principalii
factori de poluare care se gasesc in fumul de esapament emis de motoare. Impreuna cu oxidul de
sulf, aceasta substanta este responsabila de ploile acide si de norii care apar deasupra zonelor
care se confrunta cu un trafic intens.
2.10.5. Depozite de deseuri menajere si industriale

Deseuri
In prezent, in municipiul Moinesti sunt colectate reziduuri menajere, medicale (cu risc
biologic) si deseuri industriale. Urmare a caracteristicilor activitatii industriale desfasurate aici,
aceasta din urma categorie de deseuri – deseurile industriale - cuprind:
- deseuri de la rafinarea petrolului, purificarea gazelor naturale si tratarea pirolitica a carbunilor;
- deseuri din procese chimice organice;
- deseuri uleioase si deseuri de combustibili lichizi.
In vederea respectarii principiilor si directivelor europene, a legislatiei romanesti privind
gestionarea deseurilor, a Strategiei de Dezvoltare Regionale, Planului National de Dezvoltare,
Planului National de Gestionare a Deseurilor, Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor si
Planului Urbanistic General al municipiului Moinesti din 2003, a fost realizat si este in implementare
proiectul „Sistem de colectare selectiva, centru de valorificare si optimizarea transportului
deseurilor in arealul municipiului Moinesti si a comunelor invecinate”. Proiectul este finantat prin
Programul Phare – CES 2004 si se realizeaza in parteneriat cu Consiliile Locale ale comunelor
Zemes, Magiresti, Poduri si Solont.
Obiectivele specifice ale proiectului prevad imbunatatirea sistemului de colectare selectiva
si valorificarea deseurilor in municipiu Moinesti si in comunele partenere. Aceste obiective vor fi
atinse prin introducerea unui sistem de colectare selectiva a deseurilor de la generatorul primar,
crearea unui centru de valorificare a deseurilor reciclabile, optimizarea transportului de deseuri
biodegradabile, extinderea si dotarea corespunzatoare a retelei tehnice a sistemului de colectare
si valorificare a deseurilor.
Serviciul de salubrizare al localitatilor (pre-colectare, colectare, transport, tratare si eliminare

deseuri municipale) se desfasoara sub controlul, conducerea sau coordonarea autoritatilor publice
locale.
Activitatea de salubrizare se poate realiza prin:
- gestiune directa de catre autoritatile administratiei publice locale, prin compartimente specializate
organizate in cadrul consiliului local sau
- gestiune delegata - cand autoritatile administratiei publice locale pot apela pentru realizarea
serviciilor la unul sau mai multi operatori de servicii publice, carora le incredinteaza (in baza unui
contract de delegare a gestiunii) gestiunea propriu-zisa a serviciilor, precum si administrarea si
exploatarea sistemelor publice tehnico-edilitare necesare in vederea realizarii acestora.
Serviciile de salubritate sunt realizate de catre SC PREST SERV S.R.L. care asigura curatenia
orasului si gestionarea deseurilor.
Depozitarea deseurilor se face la depozitul de deseuri municipale ce are o suprafata de 2 ha,
perimetrul fiind neamenajat, fara racord la retelele de apa, canal si electricitate ce are o
capacitate de 150.000 mc si, in conformitate cu Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor, este
programat pentru inchidere in anul 2009.
Datele de baza privind generarea deseurilor municipale sunt furnizate in principal de catre
operatorii de salubritate si se bazeaza in mare masura pe estimari si nu pe date precise, obtinute
prin cantariri.

2.11 DISFUNCTIONALITATI (LA NIVELUL TERITORIULUI ADMINISTRATIV)
Disfunctionalitati privind zonarea utilizarii teritoriului pe folosinte
• terenuri arabile afectate local de eroziune in suprafata si de exces de umiditate;

• pasuni si fanete naturale afectate de alunecari de teren si eroziuni pe versanti, de
exces de umiditate in ses;
• zone cu terenuri neproductive neamenajate si nerecuperate pentru alte folosinte
(foste terenuri utilizate pentru viticultura si pomicultura care nu au mai fost intretinute
si de pe care plantatiile au disparut);
lucrari de imbunatatiri funciare neintretinute

CAP III PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICA
3.1 STUDII DE FUNDAMENTARE
Pana in la data finalizarii prezentului Plan Urbanistic General, s-au realizat urmatoarele
proiecte de urbanism, care au fost luate in considerare ca studii de fundamentare pentru elaborarea
P.U.G. –ului:
- P.A.T.N. (PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI NATIONAL)
- P.A.T.Z. (PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI ZONAL - REGIUNEA DE
DEZVOLTARE NORD - EST)
- PLANUL NATIONAL DE DEZVOLTARE RURALA 2007 – 2013
- P.A.T.J. (PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDETEAN BACAU)
- P.U.G. (PLANUL URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI MOINESTI)
Studiile de fundamentare, elaborate in cadrul PLANULUI DE AMENAJARE A TERITORIULUI

JUDETEAN Bacau si consultate la elaborarea P.U.G. Moinesti, sunt urmatoarele:
- STUDIU DE CADRU NATURAL SI MEDIU;
- STUDIU DE FUNDAMENTARE A POTENTIALULUI ECONOMIC;
- STUDIU DE FUNDAMENTARE A POTENTIALULUI DEMOGRAFIC SI AL FORTEI DE
MUNCA;
- STUDIU DE FOND CONSTRUIT - LOCUIRE;
- STUDIU DOTARI SOCIO-CULTURALE;
- STUDIU DE FUNDAMENTARE CU PRIVIRE LA CAILE DE COMUNICATIE;
- STUDIU DE GOSPODARIRE COMPLEXA A APELOR;
- STUDIU DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE;
- STUDIU HIDROGEOLOGIC;
- STUDIUL RETELELOR ELECTRICE SI DE TELECOMUNICATII.
Primaria municipiului Moinesti, a pus la dispozitie pentru documentare si analiza o serie de

materiale intocmite de catre autoritatile locale:
- Monografia orasului Moinesti;
- date extrase din Registrul Agricol;
- Strategia de Dezvoltare Durabila 2007 – 2013 a municipiului Moinesti.
Demersul pe care s-a fundamentat P.U.G. Moinesti a permis formularea unor propuneri si
orientari pentru principalii factori de dezvoltare economico-sociala, in profil teritorial.
Studiul astfel elaborat si aprobat va reprezenta pentru autoritatile administratiei publice
locale, cadrul economico-social si urbanistic de stabilire a prioritatilor de interventie in acest teritoriu.
De asemenea, va oferi elemente de tema pentru planurile de amenajare teritoriala, iar pentru
investitori, informatii utile asupra resurselor naturale si umane, cu posibilitati de valorificare imediata
sau pe termen mediu si lung.
P.U.G. reprezinta o etapa obligatorie si de importanta majora in ansamblul documentatiilor
de amenajare a teritoriului, stabilita prin Legea nr. 350/2001.

3.2 EVOLUTIE POSIBILA, PRIORITATI
Prin PUG se propune o strategie urbanistica a carui obiectiv este cresterea nivelului de
dezvoltare economico-sociala si ameliorarea calitatii vietii locuitorilor prin favorizarea evolutiei de
la un sistem bazat pe productie agricola, la un sistem bazat pe:
- productie de servicii sprijinita pe tehnologie evoluata, care sa provoace cresteri si in
sectorul productiv;
- dezvoltarea industriei mici si mijlocii, atat a celei existente care are premise de a deveni
performanta, cat si a unor noi unitati (IMM) din domeniul productiei manufacturiere si dezvoltarea
unor noi unitati industriale care sa valorifice resursele locale.
Problematica dezvoltarii impune o reconsiderare teoretica si conceptuala, fara de care nu
se pot elibera solutii practice eficiente. Innoirea aparatului teoretico-metodologic este impusa de
restructurarea unor fenomene sociale cunoscute: urbanizarea, industrializarea, migratiile rural-
urbane, etc. si de aparitia unor fenomene noi in perioada actuala de tranzitie. Problemele aparute
se datoreaza crizei de sistem, trecerii de la un sistem centralizat la o economie de piata.
Dezvoltarea economica avuta in vedere de catre societate nu numai pentru satisfacerea
cerintelor materiale de baza ci si pentru asigurarea resurselor in scopul imbunatatirii calitatii vietii,
raspunzand cerintelor pentru ocrotirea sanatatii populatiei, educatie, dezvoltare sociala si mediu
inconjurator mai bun. Dezvoltarea prin mobilizarea resurselor locale, mai inseamna introducerea
unei concurente interteritoriale. Pentru aceasta se doreste punerea in practica a unui mod de
organizare a proceselor de dezvoltare economica care sa le faca cel putin la fel de eficiente ca cele
din alte teritorii.
Prioritatile in cadrul dezvoltarii urbanistice a localitatii decurg din necesitatile imediate
semnalate. Realizarea acestor deziderate se va putea face numai in functie de fondurile de care
dispune orasul – fonduri proprii, alocate de la bugetul statului sau fonduri structurale si de coeziune
sau orice alte fonduri ce pot fi accesate. Ordinea acestor prioritati se va stabili de catre consiliul
local.
Avand in vedere nivelul actual de dezvoltare al tarii noastre fata de Uniunea Europeana
(31,1% din media UE-25 in anul 2004 in ceea ce priveste PIB / locuitor100) si rolul Planului National
de Dezvoltare (PND) ca instrument de accelerare a procesului de convergenta economica si
sociala, Obiectivul Global vizeaza: Reducerea cat mai rapida a disparitatilor de dezvoltare
socio-economica intre Romania si celelalte Statele Membre ale Uniunii Europene.
In contextul unei economii globale, strategia de dezvoltare a Romaniei trebuie sa puna
accentul pe factorii catalizatori ai schimbarii economice si sociale, in vederea promovarii cresterii
economice; in acelasi timp, strategia trebuie sa fie indeajuns de flexibila pentru a se putea adapta
socurilor si proceselor de schimbare.
Regiunea de Dezvoltarea Nord - Est, este prima dintre cele opt regiuni de dezvoltare, sub
aspectul marimii si al populatiei, dar care se situeaza pe ultimul loc in Romania in raport cu produsul
intern brut regional pe cap de locuitor, datorita pe de o parte nivelului scazut al productivitatii, iar
pe de alta parte a unui nivel al infrastructurii fizice si de utilitati dintre cel mai scazute din punct de
vedere cantitativ si calitativ. Totodata, regiunea a inregistrat pe orizonturi largi de timp cote inalte
ale ratei somajului.
In aceste conditii/context, obiectivul general al Strategiei Regionale Nord - Est 2007-
2013 este reducerea decalajului existent fata de regiunile dezvoltate ale Romaniei prin
cresterea gradului de competitivitate si atractivitate regional.
Obiectivul strategic al programului regional se va realiza printr-o alocare diferentiata a
fondurilor pe regiuni, in functie de gradul de dezvoltare a acestora si printr-o stransa corelare cu
actiunile realizate in cadrul celorlalte Programe Operationale Sectoriale.
Prin Programul Operational Regional au prioritate regiunile ramase in urma si zonele mai
putin dezvoltate din cadrul regiunilor mai prospere. In acelasi timp, o atentie deosebita se va acorda
sprijinirii dezvoltarii durabile a oraselor - potentiali poli de crestere, care pot contribui la o dezvoltare
policentrica a teritoriului Romaniei.
In acest context, Prioritatile Programului Operational Regional 2007-2013 pentru
dezvoltarea municipiului Moinesti sunt urmatoarele:
• Imbunatatirea infrastructurii publice regionale si locale;
• Dezvoltarea turismului regional si local;
• Sprijinirea dezvoltarii urbane;

Dezvoltarea in perspectiva a municipiului Moinesti se va axa in primul rand pe
valorificarea rationala a resurselor locale, atat fizice, cat si umane.
Astfel, din categoria resurselor fizice se are in vedere in primul rand potentialul agro – pedo –
climatic, ca principala resursa care sustine sectorul agricol, resursele de apa (potentialul
hidrografic), vegetatia naturala, produsele agricole locale.
Se adauga resursele umane ale municipiului, din punct de vedere economic
prezentand interes resursele de forta de munca. Astfel, o crestere economica sustinuta
implica folosirea cat mai completa si cu o eficienta sporita a fortei de munca. Comparativ cu
alte judete, judetul Bacau dispune de resurse importante de forta de munca, ceea ce
conduce la un cost redus al muncii.
Caracteristice municipiului Moinesti, sunt insa sporul natural in scadere, debutul
fenomenului de imbatranire a populatiei si emigrarea masiva, probleme care necesita
rezolvarea prin crearea de noi locuri de munca, asigurarea unor conditii moderne de viata,
acces la servicii publice calitative, etc.
Totodata, dezvoltarea comunitatii trebuie sa tina cont de caracterul limitat al
resurselor (de capital uman, natural si financiar) ce impiedica o autoritate publica sa
gestioneze toate problemele comunitatii, precum si de alocarea echilibrata a acestora.
Evolutia din punct de vedere economic reprezinta un deziderat imperativ nu numai
in scopul satisfacerii cerintelor materiale de baza ci si pentru asigurarea resurselor in scopul
imbunatatirii calitatii vietii, raspunzand cerintelor pentru ocrotirea sanatatii populatiei,
educatie, dezvoltare sociala si protejarea mediului inconjurator. Pentru a avea efecte
benefice pe termen mediu si lung, dezvoltarea economica, sociala si de mediu trebuie sa
constituie componente de baza ale dezvoltarii durabile.
Concluzia care rezulta este ca potentialul demografic este puternic influentat de gradul de
dezvoltare socio – economica. Astfel, o dezvoltare a activitatilor economice va determina
asigurarea a suficiente locuri de munca, ceea ce va conduce la cresterea gradului de ocupare a
fortei de munca locale si diminuarea emigratiei, in timp ce dezvoltarea serviciilor sociale si medicale
va contribui la cresterea accesibilitatii la serviciile medicale, imbunatatirea starii de sanatate a
populatiei si, implicit, diminuarea valorilor mortalitatii.
Astfel, o crestere economica sustinuta implica folosirea cat mai completa si cu o
eficienta sporita a fortelor de munca. Totodata, dezvoltarea comunitatii trebuie sa tina cont
de caracterul limitat al resurselor (de capital uman, natural si financiar) ce impiedica o
autoritate publica sa gestioneze toate problemele comunitatii, precum si de alocarea
echilibrata a acestora.
Realizarea obiectivelor generale se intemeiaza pe aplicarea unui management care
sa conduca la dezvoltare si/sau regenerare, politicile, planificarea strategica, precum si
realizarea programelor si proiectelor se vor face cu respectarea catorva directii, cum ar fi:
 Dezvoltarea durabila, astfel incat pe termen lung sa se produca schimbari de cultura si atitudine in
ceea ce priveste utilizarea resurselor de catre populatie si agentii economici;
 Realizarea programelor si proiectelor prin parteneriat public - privat;
 Managementul resurselor, ce presupune integrarea fluxurilor de resurse energetice, materiale,
financiare si umane, precum si integrarea fluxurilor de resurse energetice si materiale intr-un ciclu
natural;
 Integrarea politicilor atat pe orizontala, pentru a se realiza un efect sinergic simultan intre sectoare,
cat si pe verticala, avand in vedere corelarea si integrarea politicilor de dezvoltare a orasului cu
politicile de dezvoltare ale judetului si ale regiunii din care face parte;
 Fixarea regulilor de utilizare rationala a terenurilor pentru toate proiectele de dezvoltare in baza
planului de urbanism general, ca instrument de planificare spatiala;
 Identificarea nevoilor comunitatii locale si a prioritatilor acesteia; corespondenta intre lansarea unui
program sau proiect si nevoile comunitatii;
 Protectia mediului inconjurator;
 Asigurarea publicitatii informatiilor cu impact in investitii (informatii topografice, informatii statistice,
regulamentul de urbanism, planul de urbanism general si planurile de urbanism zonal).
Posibilitatea realizarii unei cresteri economice durabile se impune a fi valorificata prin

interventia adecvata a tuturor factorilor constienti care actioneaza la nivel economic si nu numai.
Pentru asigurarea unui grad inalt de valorificare a potentialului economic disponibil si intensificarea
cresterii economice este necesara intocmirea si aplicarea unei strategii riguros fundamentate care

sa aiba ca obiectiv pe termen scurt refacerea si depasirea nivelului economic general realizat
anterior anului 1989, iar ca obiectiv pe termen lung atingerea unui nivel economic net superior.
Din evaluarea starii economico-sociale a orasului si din analiza posibilitatilor plauzibile de
evolutie pozitiva in viitor a spatiului studiat, au rezultat o serie de prioritati si oportunitati ce pot
jalona perspectiva acestei comune. Propunerile sunt prezentate pe domenii, in functie de eficienta
lor sociala si economica si au valoare orientativa.
Prioritatile in cadrul dezvoltarii urbanistice a municipiului, decurg din necesitatile imediate
semnalate. Indeplinirea acestor deziderate se va putea face in functie de fondurile de care
dispune orasul Moinesti – fonduri proprii sau alocate de la bugetul statului. Ordinea acestor
prioritati se va stabili

3.3 OPTIMIZAREA RELATIILOR IN TERITORIU
Optimizarea relatiilor in teritoriu isi propune identificarea principalelor masuri care
trebuie adoptate in scopul eficientizarii, optimizarii si stimularii dezvoltarii orasului.
Spatiul judetului Bacau este influentat de sistemul de relatii intre centrele urbane si
sistemul arterelor de comunicatie si transport.
Reteaua de localitati urbane la nivelul judetului Bacau este bine reprezentata,
municipiul Mo inesti, aflandu-se la 8 km fata de orasul Comanesti (cel mai apropiat oras) si
48 km fata de resedinta judetului, municipiul Bacau.
Municipiul Moinesti este asezat in partea central-vestica a Moldovei. Face parte din orasele
asa numite “de sub munte”, fiind un oras de contact incadrat in centura exterioara a oraselor dintre
Carpatii Romanesti si zonele extracarpatice.
Este situat la limita dintre Carpatii Rasariteni si Depresiunea Subcarpatica a Tazlaului, in partea de
Nord - Vest a judetului Bacau, in bazinul mijlociu al sistemului de rauri Trotus –Tazlau.
Localitatea este situata intr-o zona cu bogate resurse naturale - petrol cu

gaze de sonda, ape minerale cu o mare valoare terapeutica, paduri, pasuni si fanete
naturale - la care se adauga un peisaj natural foarte frumos.
Elementele de infrastructura majora de comunicatie si transport sunt reprezentate de
drumul national care strabat teritoriul orasului si de linia de cale ferata.
Caile de acces catre celelalte localitati in judet sunt:
- DN 2G – face legatura cu municipiul Bacau (48 km) si orasul Comanesti (8 km);
- DN 11A – oras Tirgu Ocna (30 km) – statiunea Slanic Moldova (46 km);
- Cale ferata Moinesti – Comanesti;
Municipiul Moinesti este strabatut de drumul national 2G (DN 2G) pe o lungime de aproximativ 9 km,
de la intrarea prin zona numita Gazarie, dinspre Bacau, si pana la iesirea spre Comanesti, prin zona
Vasaiesti.
Prin intermediul DN 2G, si al liniei de cale ferata, municipiul Moinesti, dezvolta diverse
tipuri de relatii, la nivel judetean , regional si national. Optimizarea relatiilor care se dezvolta
intre municipiul Moinesti si restul teritoriului judetean / regional / national necesita, in primul
rand, modernizarea cailor de transport rutier si feroviar. Astfel, este necesara modernizarea
suprafetei carosabile a drumului national, precum si imbunatatirea conditiilor de circulatie pe
cale ferata.
In prezent, municipiul Moinesti nu beneficiaza de o sosea de centura care sa preia
traficul greu in tranzit.
Optimizarea relatiilor in teritoriu presupune si diminuarea rolului restrictiv al unor
factori fie naturali, fie antropici. Astfel, principala discontinuitate in municipiul Moinesti este
una de origine naturala.
O prioritate este si imbunatatirea legaturilor intre municipiul Moinesti si orasul Targu Ocna,
prin realizarea unei artere rutiere de legatura.
Din punct de vedere al potentialului de atractie al oraselor, municipiul Moinesti, face
parte din categoria spatiilor de puternica polarizare concurentiala – spatii de intensa
concurenta interurbana, in care deplasarile se fac doar pentru serviciile foarte specializate
(universitati, mari spitale); celelalte deplasari se efectueaza in functie de reprezentarile
teritoriului ori de avantaje conjuncturale. Aceasta se explica prin faptul ca judetul Bacau
cuprinde o retea densa de orase reprezentata de localitatile urbane Comanesti, Targu Ocna,
Buhusi, Onesti, Slanic Moldova, care concureaza intre ele pentru zonele de influenta.
Se impune proiectarea unui sistem functional, urmarind o urbanizare controlata si nu
o urbanizare fortata: masurile urbanistice trebuie insotite de masuri institutionale – este
necesara crearea unui organism care sa coordoneze si sa monitorizeze dezvoltarea
sistemului.
Forta de munca excedentara va trebui sa fie ocupata de piata locala, pentru stoparea
declinului demografic si a procesului de degradare a structurilor demografice.
Principalele resurse de dezvoltare trebuiesc cautate in dezvoltarea agriculturii astfel
incat sa devina profitabila, dezvoltarea industriei alimentare, a industriei de prelucrare a
lemnului, cu obtinerea unor produse finite, dezvoltarea sectorului tertiar, cu accent pe
dezvoltarea serviciilor pentru unitati economice si pentru populatie, valorificarea potentialului
turistic.

Ridicarea nivelului de trai al populatiei impune mobilizarea de fonduri pentru modernizarea
structurilor demografice-economice si dezvoltarea pietei muncii, in vederea apropierii de standardele
U.E.
 Tendinte de dezvoltare
1. Internationalizarea de bunuri si servicii care are ca efect cresterea competitiei intre orase;
un rol important il joaca infrastructura pentru transportul rapid al marfurilor si al
persoanelor si infrastructura pentru cercetare, dezvoltare, prestigiul orasului, calitatea
inovativa si calitatea mediului.
2. Tertializarea bazata pe tehnologizare implicand atingerea unei ponderi ridicate a
activitatilor in sectorul tertiar.
3. Urbanizarea prin patrunderea activitatilor neagricole, ca o a doua ocupatie pentru activii
ocupati in agricultura.
PUG poate crea conditii favorabile mutatiei economice (direct, prin masurile
urbanistice, sau indirect prin fundamentarea unor decizii de politica economica la nivel local),
dar evolutia economica tine in ultima instanta de actorii economiei locale si de noii investitori.
Dezvoltarea economica locala si „creativitatea” in procesul dur si concurential de atragere a
marilor investitori constituie astfel, atat miza cat si principalul mijloc de realizare a strategiei
propuse.
DOMENII PRIORITATI
AGRICULTURA • Diversificarea productiei agricole;

• Infiintarea si organizarea de forme asociative ale crescatorilor
de animale;
• Sprijinirea infiintarii grupurilor de producatori agricoli;
• Exploatarea rationala a pasunilor si fanetelor;
• Utilizarea terenurilor degradate si neproductive pentru
impadurire;
INDUSTRIE - Valorificarea productiei locale prin capacitati proprii de

prelucrare;
- Reconsiderarea meseriilor traditionale;
- Modernizarea si asigurarea infrastructurii destinate investitiilor
industriale;
- diminuarea volumului de cherestea, in favoarea produselor
caracterizate printr-un grad superior de valorificare a masei
lemnoase in vederea obtinerii unor produse finite, cu o valoare
adaugata cat mai mare;
- Sustinerea dezvoltarii IMM-urilor si stimularea implicarii intr-o
mai mare masura a micului antreprenorat local;
- atragerea unor investitori in industria de prelucrare a lemnului,
cu obtinerea unor produse finite cu valoare adaugata mare;
- extinderea industriei de prelucrare a produselor forestiere care
folosesc lemn si alte produse nelemnoase forestiere;
- concentrarea unitatilor industriale in zonele periferice ale
orasului in vederea diminuarii poluarii in zonele rezidentiale
centrale;
- diminuarea productiei de cherestea, profile si sporirea productiei
de bunuri finite cu o valoare adaugata mai mare – fabrica de
producere a mobilierului;
- atragerea capitalului investitional autohton si strain.
TURISM • Realizarea structurilor turistice de cazare si alimentatie;
• Amenajarea unor spatii de campare si dotarea acestora cu
utilitati specifice;

DOMENII PRIORITATI
• amenajarea de spatii pentru picnic, vetre pentru aprinderea

focului,
• amenajarea arealelor destinate camparii cu pubele si cosuri
pentru depozitarea deseurilor,
• amenajarea unei baze de agrement dotata cu terenuri de sport
(fotbal, volei, handbal, baschet, badminton), terenuri de joaca;
• atragerea unor investitori / realizarea unui parteneriat public-
privat pentru amenajarea unor dotari de agrement;
• amenajarea unui complex de cazare de tip camping;
• Modernizarea si reabilitarea drumurilor;
• Amenajarea unui punct de informare turistica,
• organizarea de cursuri de formare profesionala a adultilor in
domeniul turismului si agroturismului.
SERVICII • dezvoltarea serviciilor de transport si comunicatii,
• dezvoltarea serviciilor informationale si a activitatilor conexe,
• dezvoltarea serviciilor de expertiza si consultanta,
• dezvoltarea serviciile pentru populatie (coafura, frizerie,
cosmetica, intretinerea si repararea autovehiculelor, alimentatie
publica, etc.),
• dezvoltarea serviciilor de formare si perfectionare a fortei de
munca,
• dezvoltarea serviciilor medicale publice si private,
• infiintarea de unitati de prestari servicii pentru repararea
incaltamintei si croitorie;
• unitate de servicii de reparare articole personale si gospodaresti,
• dezvoltarea serviciilor de alimentatie publica din oras prin
deschiderea de restaurante, cafenele, care raspund indeosebi
turismului de tranzit;
• dezvoltarea comertului prin modernizarea spatiilor de
comercializare a produselor – infiintarea de magazine
minimarket, supermarket;
• dezvoltarea serviciilor pentru agricultura: servicii de
aprovizionare cu seminte, ingrasaminte, substante pentru
tratamente, furaje combinate pentru animale, servicii de
mecanizare, chimizare, etc.;
• infiintarea de unitati pentru repararea utilajelor si instalatiilor
agricole;
• promovarea unei politici de asociere a intreprinzatorilor locali
pentru dezvoltarea unor activitati economice in domeniul
serviciilor;
• dezvoltarea serviciilor de intermedieri financiare si a serviciilor
financiar - bancare – un mediu de afaceri activ va determina
localizarea in oras a diverse reprezentante ale bancilor, ale
serviciilor de asigurari, de intermedieri financiare, etc., si
viceversa, o gama diversificata a institutii si servicii bancare va fi
un punct pozitiv pentru atragerea investitorilor privati;
• dezvoltarea serviciilor pentru consultanta in afaceri si
management – va incuraja infiintarea de unitati economice;
RETEAUA DE • Revitalizarea prin diversificarea functiilor economice,

LOCALITATI imbunatatirea dotarii si echiparii;
• Coordonarea dezvoltarii teritoriale printr-un cadru legislativ
coerent si prin aplicarea legii privind autorizatiile de construire.
POPULATIA SI • Cresterea sperantei de viata;

DOMENII PRIORITATI
RESURSELE DE • Imbunatatirea calitatii vietii;

MUNCA • Crearea de noi locuri de munca;
• Reducerea riscului de imbolnavire;
• Imbunatatirea dotarii in unitatile medicale;
• Realizarea de actiuni de educatie pentru sanatate.
LOCUIREA • Cresterea gradului de confort, prin crearea unui fond locativ
modern, echipat la standardele moderne;
• Stimularea construirii de locuinte din materiale durabile, cu
finisaje superioare.
DOTARI SOCIAL - cresterea numarului de medici si cadre sanitare medii;
- infiintarea de micropoliclinici private
CULTURALE - infiintarea, in cadrul scolilor si liceului a unor cabinete de consiliere
pentru copiii ai caror parinti sunt plecati la munca in strainatate;
- infiintarea unei crese pentru copiii sub varsta prescolara;
- infiintarea unui centru de zi specializat pentru copii supradotati
care provin din familii cu risc social din municipiul Moinesti si
comunele invecinate;
- infiintarea unui adapost temporar pentru persoanele victime ale
violentei domestice (ex. adaposturi securizate pentru mama si
copil victime ale violentei in familie);
- dotarea cu aparatura de specialitate performanta a tuturor unitatilor
sanitare din localitate;
- identificarea solutiilor tehnice, extinderea, reabilitarea si dotarea
sediilor institutiilor de sanatate din localitate.
- reabilitarea Corpului I al Scolii cu clasele I – VIII nr. George
Enescu;
- reabilitarea Corpului I al Scolii cu clasele I – VIII nr. 3;
- reabilitarea Corpului I al Scolii cu clasele I – VIII nr.1;
- infiintarea de gradinite cu program prelungit;
- construirea unei baze sportive;
- extinderea unitatilor scolare existente / construirea de noi corpuri
in cadrul unitatilor scolare existente ca urmare a faptului ca
numarul de elevi / sala de clasa este destul de ridicat (35,44 elevi
/ sala de clasa in 2008);
- repararea si modernizarea spatiilor din gradinitele existente:
reconditionarea peretilor, parchetare, tamplarie noua,
achizitionarea de material didactic si jucarii, aparatura electronica;
- construirea de baze sportive pentru scolile generale cu clasele I –
VIII din oras, constand in: sala de sport scolara cu dotarile
corespunzatoare (vestiare, dusuri, materiale sportive) si terenuri
de sport;
- realizarea de spatii de joaca pentru gradinite, dotate cu leagane,
topogane, etc;
- modernizarea salilor de spectacole, a iluminatului, montarea de
aparate audio – video, instalatii de sonorizare, etc.);
- construirea unei case de cultura orasenesti pentru desfasurarea
activitatilor cultural artistice de amploare;
- dotarea si modernizarea bibliotecii orasenesti cu mobilier nou,
tehnica moderna (baza de date in format electronic) si innoirea
fondului de carte, infiintarea unei sali de lectura si documentare;
- infiintarea unor centre de petrecere a timpului liber, pentru
persoanele de varsta a III-a (Centru de zi pentru varstnici) si pentru
elevi (Clubul copiilor).
- reabilitarea parcului de agrement existent in municipiul Moinesti,
prin intermediul Programului National de Imbunatatire a Calitatii
Mediului cu finantare din Fondul pentru Mediu;

DOMENII PRIORITATI
- realizarea unei sali de sport;

- amenajarea de noi zone verzi pentru sport si agrement;
- realizarea unei baze de agrement dotata cu terenuri de sport (tenis,
basket, handbal, etc.), piscine, amenajarea unor spatii pentru
iesirile in aer liber, amenajarea unor spatii pentru camparea cu
cortul, amenajarea unor locuri de joaca pentru copii, etc;
- valorificarea spatiilor publice inactive, cu vegetatie in stare proasta,
prin amenajarea unor scuaruri (vegetatie, bazine, fantani arteziene
banci), care pot fi folosite ca locuri de joaca, locuri de intalnire,
locuri de asteptare, etc.;
- reabilitarea terenurilor de sport existente la unitatile scolare;
ECHIPARE TEHNICA
CIRCULATIE - reabilitarea si modernizarea a 27 km de strazi in municipiul Moinesti

- Planul Operational Regional – lucrari de asfaltare;
- realizarea de parcari;
- amenajarea intersectiilor de pe principalele axe de circulatie si
echiparea lor cu semafoare care sa asigure desfasurarea circulatiei
in sistem “unda verde”;
- realizarea de marcaje rutiere longitudinale si transversale pe
strazile orasenesti;
- construirea unui drum cu rol de sosea ocolitoare/sosea de centura
care sa preia traficul greu in tranzit;
- realizarea de trotuare pentru circulatia pietonala de-a lungul
drumului national 2G;
- realizarea de lucrari de intretinere si reparatii pe strazile
nemodernizate – balastare si asfaltare;
- amenajarea unor alveole pentru statiile de oprire a mijloacelor de
transport care tranziteaza orasul;
- amplasarea de indicatoare si harti turistice ale zonei pe principalele
artere de circulatie, precum si de indicatoare si panouri turistice in
vederea directionarii turistilor catre atractiile turistice din zona;
- modernizarea sistemului de semnalizare rutiera la standarde
europene a drumurilor nationale, a drumului judetean, a strazilor
orasenesti, a podurilor, a trecerilor de nivel cale ferata;
- introducerea unor benzi de circulatie pentru biciclisti;
- reabilitarea Garii, a utilitatilor aferente, dotarea cu echipamente IT
si instalatii moderne de afisaj, modernizarea spatiilor de asteptare
destinate calatorilor;
- implementarea in gara a sistemului de semnalizare/orientare catre
mijloacele de transport de legatura si atractii turistice ale zonei
inconjuratoare,
- reamenajarea podurilor pietonale;
- Identificare si analize tehnice amenajare parcari subterane si
supraterane, realizare sisteme de parcare;
- achizitionarea de utilaje de deszapezire si descarcerare;
- amenajare statii calatori in vederea asigurarii conditiilor optime de
asteptare, informare, imbarcare si debarcare;
- reamenajare intersectii cai rutiere cu cele feroviare.
GOSPODARIREA • Regularizarea si aparari de maluri pe raurile Trotus si Tazlau
APELOR precum si pe afluentii care prezinta risc de inundatii
ALIMENTARE CU • Extinderi ale retelei de joasa tensiune pe suprafetele nou

ENERGIE ELECTRICA introduse in intravilan;
• Modernizarea si electrificarea tuturor locuintelor din intravilan;

DOMENII PRIORITATI
ALIMENTARE CU • Modernizare si extindere retea de alimentare cu apa in sistem

APA centralizat;
CANALIZARE • Modernizare sistem centralizat de canalizare si statie de

epurare;
ALIMENTARE CU • Modernizare si extindere retea gaze naturale;
GAZE NATURALE
PROTEJAREA ZONELOR
PE BAZA • Se vor delimita zonele de protectie la cimitire, captari de apa,

NORMELOR cursuri de apa, statii de pompare, de clorinare, rezervoare, statie
de epurare.
SANITARE
FATA DE • Se vor delimita zonele de protectie a retelelor edilitare si se vor

CULUARE stabili conditiile de construire.
TEHNICE
ZONE CU RISCURI • Se vor lua masurile necesare pentru inlaturarea cauzelor

NATURALE (indiguiri, regularizari, impaduriri, etc.).

3.4 DEZVOLTAREA ACTIVITATILOR ECONOMICE
Analiza activitatilor care se desfasoara in municipiul Moinesti, a relevat faptul ca, din punct
de vedere economic, aceasta unitate teritorial - administrativa se remarca prin dezvoltarea sectorului
secundar si a celui tertiar. Sectorul secundar detine 47,41% din totalul activitatilor economice
desfasurate in municipiul Moinesti , urmat de sectorul tertiar, cu 49,26% din totalul unitatilor
economice active ale orasului. Sectorul primar are o pondere de doar 3,33% din totalul unitatilor
economice ale orasului.
In cadrul sectorului secundar domina industria de petroliera, urmata, cu mult mai putine
unitati, de industria de prelucrare a lemnului. Industria prelucrarii lemnului este una de traditie in
aceasta localitate, ca de altfel in intreaga zona, datorita bogatelor resurse de lemn din zona imediat
invecinata orasului. Pe de alta parte insa prelucrarea lemnului se realizeaza la un nivel primar, fara
a genera rezultate cu o valoare adaugata mare. In oras exista si cateva unitati ale industriei
alimentare. Potentialul agricol al orasului, ca de altfel al intregii zone nu este exploatat la justa lui
valoare, in oras neexistand unitati de prelucrare a laptelui si a carnii.
Sectorul tertiar, asa cum era de asteptat, este dominat de comert. Ca servicii propriu-zise,
se remarca numarul mare de unitati care presteaza servicii de transporturi rutiere de marfuri si
calatori, al celor care furnizeaza servicii de reparare si intretinere a autovehiculelor, al unitatilor de
alimentatie publica (in special baruri), la care se adauga unele servicii pentru populatie si
intreprinderi.
Sectorul primar reuneste activitati de crestere a animalelor, silvicultura si exploatare
forestiera si industrie extractiva. Activitatile agricole se bazeaza pe cresterea animalelor. Valoarea
redusa a ponderii sectorului agricol este determinata de lipsa unor structuri organizationale declarate
(asociatii de proprietari, ferme), si persistenta formelor de proprietate individuala chiar in conditiile
promovarii unei agriculturi neperformante.
Din perspectiva social – demografica, principalele probleme cu care se confrunta municipiul
Moinesti sunt emigratia populatiei apte de munca si valoarea mare a somajului, care, depaseste
media nationala.
Prin urmare, masurile de dezvoltare economica trebuie sa urmareasca crearea de noi locuri
de munca, cresterea atractivitatii orasului pentru investitori, atat romani cat mai ales straini,
diversificarea activitatilor industriale si a serviciilor, atat pentru intreprinderi cat si cele pentru
populatie, cu accent pe servicile de baza – invatamant si sanatate, valorificarea mai eficienta a
resurselor locale, dezvoltarea turismului de afaceri, a turismului de tranzit si chiar a turismului de
weekend.
Din punct de vedere al resurselor existente in localitate, mentionam in primul rand numeroase
izvoare minerale care se gasesc in zona orasului si pot constitui o importanta relansare economica
pentru oras daca s-ar asigura o valorificare eficienta. Ele constituie o adevarata comoarae a fost
neglijata, dar care ar putea aduce prosperitate, bunastare, sanatate, atat pentru locuitorii orasului, a
celor din zonele limitrofe orasului, din alte parti ale tarii sau atrage turisti din alte tari. Facem aceste
afirmatii bazati pe informatii temeinice asupra exceptionalelor valente terapeutice ale izvoarelor
minerale din parcul Baile minerale Moinesti.
Alti factori care reprezinta premise ale dezvoltarii in perspectiva a municipiului Moinesti, sunt:
• localizarea municipiului Moinesti, in apropierea unor importante obiective turistice, cum
ar fi orasul statiune Slanic Moldova si orasul Targu Ocna care detine una din cele mai
mari si mai frumoase saline;
• accesibilitatea ridicata a orasului;
• existenta unei “culturi antreprenoriale” in randul populatiei locale (numeroase unitati
economice ale orasului sunt reprezentate de persoane fizice si asociatii familiale);
• resurse suficiente de forta de munca.
Ca disfunctionalitati majore ale sectorului economic mentionam subdezvoltarea sectorului
agricol, care, in prezent este unul individual si neperformant, dezvoltarea exagerata a comertului,
care induce o atitudine unde predomina consumul, pe fondul unei puteri de cumparare relativ redusa
si absenta/insuficienta dezvoltare a unor domenii care pot conduce la diversificarea activitatilor
economice si cresterea nivelului de trai din oras, cum ar fi: turismul, serviciile pentru populatie si
mestesugurile traditionale.
Dezvoltarea precum si revitalizarea activitatilor economice in arealul municipiului Moinesti,
poate fi dinamizata prin initierea unor proiecte si accesarea resurselor financiare reprezentate de
Fondurile Structurale, in vederea reducerii disparitatilor atat din interiorul teritoriului studiat cat si
intre teritoriul studiat si localitati din Uniunea Europeana.
Capitolul 3.4. “ DEZVOLTAREA ACTIVITATILOR ECONOMICE SI SOCIALE” urmareste, pe baza
analizei situatiei existente, propunerea de solutii care sa rezolve disfunctionalitatile prezente si sa
conduca la dezvoltarea tuturor sectoarelor de activitate economica din municipiul Moinesti.
Propunerile de dezvoltare vor fi realizate pe sectoare de activitate, cu evidentierea, la sfarsitul
capitolului, a domeniilor eligibile pentru accesarea Fondurilor Structurale
I. NIVEL NATIONAL
Obiectivul global al Planului National de Dezvoltare, ce vizeaza reducerea disparitatilor de
dezvoltare socio-economica fata de Uniunea Europeana, se sprijina pe trei obiective specifice:
• Cresterea competitivitatii pe termen lung a economiei romanesti,
• Dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de baza,
• Perfectionarea si utilizarea mai eficienta a capitalului uman autohton.
In vederea atingerii obiectivului global si a obiectivelor specifice pentru perioada 2007-2013,
masurile si actiunile avute in vedere sunt grupate in cadrul a sase prioritati nationale de
dezvoltare:
• Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere;
• Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport;
• Protejarea si imbunatatirea calitatii mediului inconjurator;
• Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuparii si a incluziunii sociale si intarirea
capacitatii administrative;
• Dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii in sectorul agricol;
• Diminuarea disparitatilor de dezvoltare intre cele 8 regiuni de dezvoltare ale tarii.
Prioritatile nationale de dezvoltare asigura continuitatea fata de liniile directoare ale Planului
National de Dezvoltare 2004-2006 si incearca sa imbine, pe de o parte, elementele politicilor
sectoriale si ale politicii de dezvoltare regionala, inclusiv prin prisma Strategiei Nationale de
Dezvoltare Durabila a Romaniei „Orizont 2025”, si, pe de alta parte, orientarile strategice la nivel
european si cerintele specifice legate de accesarea fondurilor structurale comunitare post-aderare.
II. NIVEL REGIONAL

Prioritati tematice al Strategiei Regionale Nord-Est 20014-2020
1. Imbunatatirea capitalului uman prin aplicarea de masuri orientate catre cresterea ocuparii,
accesului la educatie si instruire si promovarii incluziunii sociale
Obiective specifice
• Cresterea ocuparii in randul tinerilor a grupurilor vulnerabile
• Imbunatatirea accesului si a participarii la educatie si instruire de calitate
• Sprijinirea incluziunii sociale prin regerarea zonelor rurale si urbane aflate in declin
2. Dezvoltarea unei infrastructuri moderne care sa asigure cresterea accesibilitatii
conectivitatii si atractivitatii Regiunii Nord-Est
• Cresterea accesibilitatii , conectivitatii si mobilitatii prin realizarea de investitii in
infrastructura de transport
• Cresterea accesului la infrastructura Tehnologia Informatiei si Comunicatiei de calitate
3. Sprijinirea unei economii competitive si a dezvoltarii locale
• Sprijinirea inovarii si competitivitatii mediului economic
• Impulsionarea sectorului de cercetare-dezvoltare, in special a celei aplicate
• Sprijinirea mediului economic in zonele urbane si rurale
• Imbunatatirea accesului la finantare si la servicii de afaceri de calitate pentru IMM-uri
4. Optimizarea utilizarii si protejarea resurselor si patrimoniului natural
• Promovarea eficientei energetice si a economiei " verzi"
• Protejarea mediului si biodiversitatii prin valorificarea siturilor naturale si realizarea de
investitii specifice aquis-ului comunitar

Obiectivele strategice si de dezvoltare (directii de dezvoltare) ale municipiului
Moinesti
Principalele reusurse pentru dezvoltare trebuie cautate in restructurarea industriei si

utilizarea si valorificarea potentialului turistic valoros.
Modernizarea si dezvoltarea cailor de transport

- reabilitarea si modernizarea a 32 km de strazi in municipiul Moinesti - Planul Operational
Regional – lucrari de asfaltare;
- realizarea de marcaje rutiere longitudinale si transversale pe strazile orasenesti;
- construirea unui drum cu rol de sosea ocolitoare/sosea de centura care sa preia traficul greu in
tranzit;
- realizarea de trotuare pentru circulatia pietonala de-a lungul drumului national DN 2G;
- realizarea de lucrari de intretinere si reparatii pe strazile nemodernizate – balastare si asfaltare;
- amenajarea unor alveole pentru statiile de oprire a mijloacelor de transport care tranziteaza
orasul;
- amplasarea de indicatoare si harti turistice ale zonei pe principalele artere de circulatie, precum
si de indicatoare si panouri turistice in vederea directionarii turistilor catre atractiile turistice din
zona;
- modernizarea sistemului de semnalizare rutiera la standarde europene a drumurilor nationale,
a drumului judetean, a strazilor orasenesti, a podurilor, a trecerilor de nivel cale ferata;
- reabilitarea Garii, a utilitatilor aferente, dotarea cu echipamente IT si instalatii moderne de afisaj,
modernizarea spatiilor de asteptare destinate calatorilor;
- implementarea in gara a sistemului de semnalizare/orientare catre mijloacele de transport de
legatura si atractii turistice ale zonei inconjuratoare,
- Identificare si analize tehnice amenajare parcari subterane si supraterane, realizare sisteme de
parcare;
- amenajare statii calatori in vederea asigurarii conditiilor optime de asteptare, informare,
imbarcare si debarcare;
- amenajarea unor culoare de circulatie pentru biciclisti;
- Amenajare intersectie str. Atelierelor – str. T. Vladimirescu (DN2G) – zona spital contagioase;
- Amenajare intersectie str. Atelierelor – str. T. Vladimirescu (DN2G) – zona monument DADA
- Amenajare alei si parcari zona C.D.Gherea – Zorilor – T. Vladimirescu;
- Reabilitare str. Plopilor;
- Reabilitare si reamenajare esplanada str. T. Vladimirescu;
- Amenajare trotuare, parcari si alei str. T. Vladimirescu;
- Modenizare str. M. Eminescu (lucrari de drumuri si canalizare pluviala);
- ‚,Reabilitare infrastructura de strazi in municipiul Moinesti’’ finantat prin Programul Operational
Regional 2007 – 2013, Axa 1, DM 1.1 – Centre urbane:
- Str. Ciprian Zaganescu
- Str. Lucacesti
- Str. Dobrogeanu Gherea
- Str. Tristan Tzara
- Str. Oituz
- Amenajare si reabilitare scari pietonale
Modernizarea echiparii edilitare
- Reabilitarea si extindere retea de alimentare cu apa in municipiul Moinesti;
- Reabilitarea si extindere retea canalizare si statie de epurare;
- Reabilitarea si extinderea sistemului energetic stradal in toate cartierele municipiului
Moinesti;
- Extindere retea de gaz metan in municipiu Moinesti;
a) Incalzire centrala;
b) Extinderea retelei de joasa tensiune in zonele propuse pentru extindere;
c) Reabilitarea iluminat public;

d) Conectarea de noi abonati la reteaua telefonica (intranet, internet, servicii telefonice
competitive);
Reabilitarea si construirea de noi obiective socio-culturale
- transformarea Clubului Lira in Casa de Cultura ;
- reabilitare cladire locuințe sociale din str. Vasile Alecsandri, nr. 50;
- reabilitarea str. Plopilor ;
- reabilitare și reamenajare esplanada str. Tudor Vladimirescu;
- amenajare și extindere gradinița in cartierul Vasiiesti ;
- reabilitarea cladirii liceului Spiru Haret
Deasemenea, au fost prevazute sume pentru acoperirea cheltuielilor ce revin administrației
locale, sume necesare pentru proiectele:
- Plan Integrat de Dezvoltare Urbana;
- Promovarea potențialului turistic al mun. Moinesti;
- ,,Inființarea Parc Municipal Moinesti judetul Bacau’’ finantat de administratia Fondului
pentru Mediu in cadrul Programului national de inbunatatirii a calitatii mediului prin
realizarea de spatii verzi in localitati;
- Modernizare Compartiment Primire Urgențe la SMU Moinesti
- Modenizarea si amenajarea Parcului Bai in municipiul Moinesti finantat prin Programul
Operational Regional 2007 – 2013, Axa 1, DMI 1.1 – Centre urbane
- Parc fotovoltaic in municipiul Moinesti – extravilan mun. Moinesti – pct. Schela,
finantat prin Programul Operational Sectorial ,,Cresterea Competitivitatii Economice’’,
Axa prioritara 4, DMI 4.2.
- Amenajarea unui parc tematic in Parcul ,,Padurea cu Pini’’.
- infiintarea unei gradinite cu program prelungit;
- extinderea unitatilor scolare existente/construirea de noi corpuri in cadrul unitatilor scolare
existente ca urmare a faptului ca numarul de elevi/sala de clasa este destul de ridicat (35,44
elevi / sala de clasa in 2008);
- repararea si modernizarea spatiilor din gradinitele existente: reconditionarea peretilor,
parchetare, tamplarie noua, achizitionarea de material didactic si jucarii, aparatura
electronica;
- construirea de baze sportive pentru scolile generale cu clasele I – VIII din oras, constand in:
sala de sport scolara cu dotarile corespunzatoare (vestiare, dusuri, materiale sportive) si
terenuri de sport;
- realizarea de spatii de joaca pentru gradinite, dotate cu leagane, topogane, etc; realizarea
de lucrari de reabilitare;
- construirea unei case de cultura orasenesti pentru desfasurarea activitatilor cultural artistice
de amploare;
- amenajarea de noi zone verzi pentru sport si agrement pe valea riurilor Trotus si a raului
Tazlau;
- realizarea unei baze de agrement dotata cu terenuri de sport (tenis, basket, handbal, etc.),
piscine, amenajarea unor spatii pentru iesirile in aer liber, amenajarea unor spatii pentru
camparea cu cortul, amenajarea unor locuri de joaca pentru copii, etc;
- valorificarea spatiilor publice inactive, cu vegetatie in stare proasta, prin amenajarea unor
scuaruri (vegetatie, bazine, fantani arteziene banci), care pot fi folosite ca locuri de joaca,
locuri de intalnire, locuri de asteptare, etc.;
- reabilitarea terenurilor de sport existente la unitatile scolare;
- acordarea unor facilitati fiscale unitatilor economice care sponsorizeaza activitati sportive;
- incurajarea tinerilor pentru practicarea sporturilor de performanta;
- organizarea de competitii sportive locale pentru descoperirea de potentiali sportivi de
performanta;
- reamenajarea / amenajarea de noi spatii de joaca pentru copii in zonele orasului:
imprejmuire, dotarea cu mobilier nou, iluminat, montarea de jucarii de exterior, pavare cu
materiale anti-soc, etc;
Dezvoltarea economiei
A. Dezvoltarea agriculturii
- Infiintarea exploatatiilor agricole mari (asociatii de exploatare a terenurilor agricole);

- Ridicarea nivelului tehnic al productiei agricole si imbunatatirea parametrilor calitativi ai
acesteia;
- Amenliorarea septelului cu rase productive, infiintarea de asociatii de animale;
- Respectarea normelor fito-sanitare si sanitar-veterinare asigurandu-se premisele
dezvoltarii unei agriculturi biologice;
- Promovarea produselor locale traditionale.
- In cadrul sectorului silvic este necesara curatirea, igienizarea si replantarea padurii;
- realizarea de lucrari agro-pedo-ameliorative pentru combaterea eroziunii si imbunatatirea
potentialului fertil al solurilor.
B. Dezvoltarea industriei si serviciilor bazate pe resursele existente:

- Valorificarea productiei locale prin capacitati proprii de prelucrare;
- Modernizarea si asigurarea infrastructurii destinate investitiilor industriale;
- Diminuarea volumului de cherestea, in favoarea produselor caracterizate printr-un grad
superior de valorificare a masei lemnoase in vederea obtinerii unor produse finite, cu o
valoare adaugata cat mai mare;
- Sustinerea dezvoltarii IMM-urilor si stimularea implicarii intr-o mai mare masura a micului
antreprenorat local;
- dezvoltarea unitatilor de productie din industria alimentara prin atragerea investitorilor
specializati in prelucrarea laptelui, carnii;
- atragerea unor investitori in industria de prelucrare a lemnului, cu obtinerea unor produse
finite cu valoare adaugata mare;
- extinderea industriei de prelucrare a produselor forestiere care folosesc lemn si alte produse
nelemnoase forestiere;
- concentrarea unitatilor industriale in zonele periferice ale orasului in vederea diminuarii
poluarii in zonele rezidentiale centrale;
- diminuarea productiei de cherestea, profile si sporirea productiei de bunuri finite cu o valoare
adaugata mai mare – fabrica de producere a mobilierului;
- atragerea capitalului investitional autohton si strain.
C. Dezvoltarea prestarilor de servicii:

 infiintarea unor ateliere de reparatii obiecte de uz casnic, reparatii incaltaminte, croitorie,
tesatorie, coafura, etc.;
 diversificarea formei de servicii pentru populatie prin: servicii informationale, bancare, postale
la nivelul fiecarei localitati;
 alte servicii: spalatorii, birouri de consultanta, notariat.
A. Comertul
- instalarea unor magazine specializate de tip supermarket pentru eliminarea
magazinelor neconforme;
- infiintarea unui centru de colectare si comercializare a produselor furnizate de paduri si
fanete: ciuperci, fructe de padure, plante medicinale, plante aromatice precum si a
produselor din apicultura;
- introducerea in comert a produselor lemnoase prelucrate cu valoare adaugata mare.
B. Sanatatea
- cresterea numarului de medici si cadre sanitare medii;
- dezvoltarea de servicii medicale integrate,
- infiintarea de micropoliclinici
- infiintarea de cabinete medicale in cadrul Grupurilor Scolare
- infiintarea unei crese pentru copiii sub varsta prescolara;
F . Protectia mediului
- Combaterea integrata a surselor de poluare de pe teritoriul municipiului Moinesti;
- Instituirea zonelor de protectie sanitara la cursurile de apa,
- Inchiderea si ecologizarea spatiilor actuale de depozitare a deseurilor pana in anul 2015,
conform H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor.
- Colectarea deseurilor pe teritoriul municipiului Moinesti, se va face conform Directivei

Europene si Strategiei Nationale de Gestionarea Deseurilor si a Planului Regional si a
celui Judetean de Gestionare a Deseurilor (aprobate prin H.G. nr. 1470/2004) si nu in
ultimul rand a Master Plan – ului intocmit de catre Consiliul Judetean Bacau.
- Lucrari de corectare a torentilor (regularizare albie) paraul Ulmenis
G. Dezvoltarea sectorului de servicii de gospodarire comunala

- Instituitea zonei de protectie la cimitire;
- Instituirea zonei de protectie la captarile de apa, rezervoare, statii de pompare, statii de
clorinare.
Utilizarea excedentului de forta de munca in:

- Mica industrie
- Agricultura
- Servicii
Intarirea capacitatii institutionale a Administratiei Publice Locale, a grupurilor de utilizatori locali
si a furnizorilor de servicii.
H. Dezvoltarea turismului dupa urmatoarele linii de actiune:

- Modernizarea ofertei turistice;
- Dezvoltarea prioritara a agroturismului;
- Organizarea si conducerea unei politici de tipul parteneriat, prin:
 amenajarea cailor de comunicatie;
 infiintarea retelei de gaze naturale;
 extinderea retelei de alimentare cu apa;
 infiintarea de noi spatii pentru intreprinzatori particulari ce vor sa practice
turismul;
 realizarea unor dotari de agrement;
 amenajarea spatiilor verzi;
 conservarea si protectia cadrului natural si a vestigiilor istorice;
 semnalizarea corespunzatoare a unitatilor de cazare si alimentatie, a zonelor
de agrement.

3.5 EVOLUTIA POPULATIEI
Populatia este principalul element care defineste si structureaza un teritoriu. Ea constituie
punctul central al oricarei strategii de dezvoltare, teritoriu. Ea constituie punctul central al oricarei
strategii de dezvoltare, determinand gradul de influenta a teritoriului considerat.
In termeni demografici, influenta municipiului Moinesti se transpune prin cresteri si scaderi
ale numarului de locuitori, datorate in primul rand fluxurilor migratoare, dar si particularitatilor
comportamentului natalist. Acesta s-a caracterizat printr-o scadere semnificativa a valorilor ratei
natalitatii in perioada post-decembrista, ca urmare a anularii politicilor pro – nataliste sustinute de
regimul comunist. Cu toate acestea, avand in vedere valorile in mod traditional ridicate in aceasta
zona a tarii, chiar si in situatia trendului descrescator pe care il urmeaza in ultimii ani, rata natalitatii
se mentine in continuare peste media pe tara si cele judetene.
Valorile ratei mortalitatii, desi au fost in usoara scadere in ultimii ani, continua sa se mentina
ridicate. Bilantul natural al populatiei municipiului Moinesti, se mentine insa pozitiv, contribuind la
cresterea efectivului demografic.
Bilantul migratoriu, cealalta componenta a bilantului real al populatiei, se situeaza la cealalta
extrema, valorile sale situandu - se la cote negative. Asadar, orasul pierde in mod constant populatie,
in special datorita dezvoltarii economice insuficiente pentru a absorbi forta de munca existenta.
Scaderea din ultimii ani a demografiei municipiului Moinesti, de la 25.370 in anul 2001 la 23.972 in
anul 2006, se inscrie in tendinta generala a judetului Bacau si chiar in cea de la nivelul intregii tari,
este afectata de un stadiu incipient al fenomenului de imbatranire demografica, cauzat atat de
scaderea natalitatii, precum si de emigrarile masive, in special in randul populatiei tinere.
Evolutia viitoare a populatiei depinde de cei trei factori care influenteaza in mod direct
variatiile efectivului demografic: fertilitatea, natalitatea si mortalitatea. Teritoriul dispune de un
potential fertil remarcabil, ce constituie baza pentru evolutia demografica ulterioara.
Estimarea evolutiei viitoare este un demers dificil, cu un pronuntat caracter explorativ,

depinzand de factori ce nu pot fi in intregime previzionati.
Putem elabora un scenariu de evolutie posibila pentru un orizont de prognoza de 10 ani,

adica pana la nivelul anului 2019 in functie de urmatoarele premise:
• chiar si in conditiile in care comportamentul demografic al orasului se va ralia la tendintele

urmate la nivel national, respectiv diminuarea numarului de copii pe familie, coroborat cu
cresterea varstei mamei la prima nastere, potentialul demografic si fertil remarcabil de care
dispune teritoriul, va face ca rata natalitatii sa se mentina totusi la valori pozitive apropiate
de cele actuale, mai mari decat in alte regiuni ale tarii;
• in urma investitiilor in domeniul economic si in activitatile de formare profesionala, rata de
ocupare a populatiei active va mai creste, diminuand in acest fel tentatia de a emigra;
• masurile de dezvoltare economica vor contribui la cresterea nivelului de viata si a ratei de
ocupare a fortei de munca, fapt ce va avea drept efect cresterea atractivitatii orasului in
contextul regional. Consecinta implicita va fi cresterea numarului de persoane ce se vor
stabili in teritoriu;
Estimarea tendintelor viitoare ale evolutiei municipiului au la baza urmatoarele elemente:

- numarul si structura, pe sexe si varste, a populatiei la data recensamantului din 2006;
- caracteristicile evolutiei populatiei in perioada 1990 - 2009;
- caracteristicile miscarii naturale si migratorii 1990-2007;
3.5.1. Estimarea evolutiei populatiei
Pot fi elaborate asadar 2 variante de prognoza privind evolutia viitoare a populatiei, avand
drept baza de calcul populatia stabila la 1.VII.2008 – 23806 locuitori si elementele anterioare.
Prognozele au un caracter tendential si constau in extrapolarea tendintelor demografice din perioada
1990-2009 pentru orizontul 2018.

Varianta I de prognoza:
Aceasta varianta de estimare a populatiei in urmatorii 10 ani se bazeaza pe analiza
intervalului 1990-2009 si proiecteaza evolutia populatiei in functie de ritmul mediu anual de crestere
inregistrat in aceasta perioada.
Populatia Populatia Ritmul mediu anual de

1990 2009 crestere %
(Nr.persoane) (Nr.persoane)
24466 23806 - 2.70
Sursa: Fisa localitatii mun.Moinesti , 2009,
Prognoza presupune existenta unei continuitati a ritmului anual mediu pe toata perioada
proiectata (2008-2018). Estimarile sunt prezentate mai jos, plecand de la populatia inregistrata la 1
iulie 2006:
Anul 2008: 23806 X 0,9726 = 23153 locuitori

Anul 2013: 23153 X 0,97265 = 22519 locuitori
Anul 2018: 22519 X 0,97265 = 21901 locuitori
Este o varianta de scadere mai lenta a populatiei, care se poate verifica numai in conditiile
in care valorile bilantului migratoriu continua sa fie negative, putand fi considerata drept baza pentru
planificarea urbanistica a teritoriului pentru urmatorii 10 ani.
Varianta II de prognoza:
Estimarea populatiei municipiului Moinesti la orizontul de referinta (anul 2018), efectuata prin
utilizarea metodelor matematice, ia in considerare populatia inregistrata la data de 1ianuarie 2008,
23860 locuitori si ritmul mediu anual de crestere (6,2 loc / 1000 loc) calculate pentru perioada dintre
cele doua recensaminte anterioare.
Prin aplicarea formulei de calcul:
Pt = Po(l +r)t in care:
Pt = populatia proiectata (dupa 10 ani)
Po = populatia de baza;
r = ritmul mediu anual de crestere;
Pt=nr. de ani al perioadei de proiectare rezulta:
Pt = 23860 ( 1 + 0,0062)15 = 26178 locuitori (rotund 26 200 loc.)
Estimarea tendintelor de evolutie viitoare a populatiei ia in considerare si caracteristicile miscarii
naturale si migratorii, precum si evolutiile socio-economice care se prefigureaza la aceasta data. Se
aprecieaza insa ca in urmatorii ani nu se va continua tendinta (din perioada mentionata), de crestere
a municipiului arata pe aportul migratoriu.
Continuarea acesteia ar insemna o crestere anuala medie de cca. 3000 de persoane, adica un spor
mediu anual de 15 - 20 %, fapt improbabil in conditiile in care sporul natural nu depaseste 5 %, iar
factorii care au favorizat migratia spre urban isi vor pierde mult din importanta.
Previzionarea evolutiei se bazeaza pe ipoteza cresterii stabilitatii teritoriale a populatiei, redresarea
parametrilor miscarii naturale (cresterea natalitatii) si incetinirea ritmului de migrare de la rural spre
urban.
Este de asteptat ca cele doua componente ale cresterii populatiei (cea migratoare si cea naturala)
sa nu mai aiba contributii similare cu cele de pana acum la sporul de populatie.
In aceste conditii apreciem ca principala resursa de crestere a populatiei urmeaza sa fie cresterea
naturala.
3.5.2. Estimarea resurselor de munca
In ceea ce priveste resursele umane, avand in vedere ca populatia adulta este cea care
detine ponderea dominanta din totalul populatiei, este evident ca orasul prezinta un contingent foarte
numeros de forta de munca, ce se va mentine si pe viitor. Gradul de ocupare al populatiei active
este insa unul redus, evidentiind insuficienta dezvoltare economica a orasului, aflat in imposibilitatea
de a absorbi forta de munca existenta, aceasta reprezentand una din disfunctionalitatile socio -
demografice majore.
Potrivit estimarilor, numarul somerilor inregistrati se va stabiliza in jurul valorii de 1300.
Aceasta se datoreaza compensarii previzibile intre numarul persoanelor disponibilizate de catre
industrie, institutii si dezvoltarea initiativei private - creatoare de oportunitati. Un aport substantial la
crearea de locuri de munca il va aduce diversificarea previzibila si necesara a serviciilor si a
comertului.
Obiective privind dezvoltarea structurii socio-economice
Strategia de dezvoltare socio - economica a municipiului Moinesti este in concordanta cu

strategia de dezvoltare a judetului Bacau, precum si cu cea a Regiunii Nord - Est. Are ca obiective
principale solutionarea disfunctionalitatilor existente, stabilizarea si atingerea unui echilibru durabil
de natura socio-demografica.
Disfunctionalitatile identificate in domeniul demografic pe teritoriul orasului, corelate cu cele
din domeniul economic, impun directiile principale de urmat in elaborarea unei strategii de dezvoltare
durabila in aceste sectoare.
Prioritatile prin care se urmareste implementarea strategiei de dezvoltare economico-sociala
a judetului Bacau in perioada 2007-2013 vizeaza urmatoarele domenii:
• infrastructura si mediul
• sprijinirea afacerilor, cresterea ocuparii, dezvoltarea resurselor umane
• sanatate si asistenta sociala
• invatamant, cultura, tineret
• dezvoltarea turismului
• modernizarea administratiei publice
Ele influenteaza in mod direct nivelul de viata al populatiei si implicit au repercusiuni asupra
evolutiei demografice, fiind aplicabile si la nivelul municipiului Moinesti, in concordanta cu
particularitatile evidentiate in analiza situatiei existente.
Aceasta atesta ca teritoriul se confrunta in primul rand cu un fenomen acut de emigrare,
datorat faptului ca la nivel local activitatile economice nu sunt suficient de dezvoltate pentru a absorbi
forta de munca de care dispune, lucru ce se reflecta in rata redusa de ocupare a populatiei. Asadar,
obiectivul primordial vizeaza cresterea numarului de locuri de munca, facilitarea (re)insertiei pe piata
muncii si stabilizarea populatiei in teritoriu, in special a celei din grupa tanara.
In vederea atingerii acestui obiectiv principal, trebuie indeplinite o serie de masuri la nivelul
fiecarui sector economic in parte, precum si al educatiei si formarii profesionale adecvate cu cerintele
pietei. De asemenea, domeniul sanatatii si asistentei sociale sunt fundamentale pentru atingerea
unui echilibru socio-demografic.
Dezvoltarea sistemului de formare profesionala initiala si continua
Obiectivele masurii:
• Sprijinirea somerilor pentru a (re)intra pe piata fortei de munca prin sisteme speciale de
pregatire profesionala, consiliere, mediere si plasare in munca;
• Cresterea capacitatii de adaptare intre pregatirea profesionala a fortei de munca si cerintele
de pe piata muncii
• integrarea fortei de munca in structurile economice locale si din localitatile apropiate;
• organizarea unor cursuri de reconversie profesionala a populatiei somere, in parteneriat cu
AJOFM sau organizatii abilitate pentru aceste activitati;
• informarea populatiei in privinta importantei urmarii cursurilor de reconversie profesionala si
a posibilitatilor reale oferite de acestea pentru reintegrarea pe piata muncii la nivelul orasului.
Formarea profesionala continua are drept scop armonizarea nevoilor pietei fortei de munca
cu cele ale actorilor sociali prin promovarea unor programe deschise, care pot urma oricarei forme
de educatie initiala.
Actiuni:
• infiintarea unui centru de formare profesionala pentru adulti;
• masuri active de integrare socio-profesionala a persoanelor neangajate aflate in cautarea
unui loc de munca;
• infiintarea unui Centru de Orientare Scolara si Profesionala
• infiintarea unui Centru ocupational pentru tineri;
• gestionarea eficienta a pietei muncii;
• servicii de consiliere pentru persoanele adulte in vederea integrarii profesionale;
• derularea de programe privind formarea profesionala;
• organizarea unor programe de pregatire initiala si continua destinate personalului angajat;
Domeniul serviciilor este insuficient dezvoltat pe teritoriul municipiului Moinesti, insa exista o
gama de larga de activitati ce nu se regasesc si au potential de dezvoltare. Se recomanda
implementarea unor noi unitati de servicii sociale si in special cele legate de ingrijirea si ajutorarea
batranilor, avand in vedere degradarea structurilor demografice. In acest fel ar putea fi asigurat un
numar de locuri de munca pentru tinerii cu studii superioare.
Si domeniul constructiilor are un potential de dezvoltare mare, avand in vedere faptul ca in
oras continua extinderea si modernizarea fondului locativ si a obiectivelor de utilitate publica.
Un domeniu ce ocupa un loc aparte in economia locala este comertul cu amanuntul, precum
si unitatile de alimentatie publica, de tip bar. Este de asteptat ca prin dezvoltarea retelelor de utilitati,
acest gen de unitati sa ia o amploare si mai mare.
Dezvoltarea pe termen mediu si lung a mediului social al municipiului Moinesti poate fi

stimulata prin stabilirea si atingerea unor obiective sectoriale, care includ:
o Stabilizarea populatiei in teritoriu prin cresterea atractivitatii sub aspectul pietei muncii (locuri
de munca in tertiar, in special pentru populatia tanara)
o Ameliorarea starii de sanatate a populatiei prin cresterea accesibilitatii la servicii medicale de
calitate, mai ales avand in vedere ponderea in crestere a populatiei varstnice
o Cresterea nivelului de instruire a populatiei, cu implicatii directe in calitatea resurselor umane
o Dezvoltarea infrastructurii edilitare si de transport
o Asigurarea accesului echitabil la dotarile edilitare pentru toti locuitorii orasului, care se
reflecta in confortul sporit al populatiei
Realizarea obiectivelor mentionate presupune implementarea unor programe/proiecte care

tin pe de o parte de sfera dezvoltarii economiei locale (legata de oferta de locuri de munca), iar pe
de alta de locuire si servicii publice (in relatie cu cresterea atractivitatii pentru populatie, dar si pentru
agentii economici).
In ceea ce priveste locuirea, cresterea atat a suprafetei construite, cat si a numarului de
locuinte denota o imbunatatire a calitatii fondului locativ. Exceptie fac unele locuinte mai vechi, din
materiale nedurabile sau care nu au beneficiat de lucrari de modernizare (datorita puterii economice
scazute) sau cele construite in zone de risc.
Cresterea gradului de confort poate fi realizata prin:
o utilizarea de materiale durabile pentru constructii, pastrandu-se insa pe cat posibil valorile si
materialele locale;
o realizarea constructiilor in conformitate cu proiectele de specialitate si cu reglementarile
urbanistice;
o corelarea amplasarii locuintelor cu protectia zonelor vulnerabile si evitarea zonelor de risc (in
special terenuri inundabile si afectate de eroziune pluviala).
Starea de sanatate a populatiei este un aspect fundamental pentru analiza nivelului de trai,
dar si a resurselor umane din teritoriu. Strategia de dezvoltare economico-sociala durabila a
municipiului Moinesti, trebuie sa prevada o serie de masuri de reabilitare si modernizare a cladirilor
din domeniul sanitar, de informare a populatiei cu privire la factorii de risc pentru sanatatea umana,
precum si de monitorizare a acestora.
O atentie deosebita trebuie acordata actului medical la nastere, in vederea diminuarii valorilor
mortalitatii infantile si a mortinatalitatii. Ar mai putea fi adoptate o serie de masuri prin care sa poata
fi ameliorata starea de sanatate a populatiei precum:
o facilitarea accesului cetatenilor la informatia sanitara,
o educarea viitoarelor mame cu privire la sarcina si la cresterea copilului;
o asigurarea unor conditii mai bune de igiena si de viata prin racordarea tuturor locuintelor la
retelele de utilitati;
o asigurarea unor controale medicale si tratamente in scoli si gradinite prin programe ale
Consiliului Local si institutiilor de invatamant, etc.,
o construirea unor noi cabinete stomatologice si puncte farmaceutice;
o cresterea numarului de salariati in domeniul sanatatii si al asistentei sociale, avand in vedere
numarul in crestere al persoanelor varstnice
Este necesara asigurarea unui nivel superior al procesului educational, pentru populatia de
pe teritoriul orasului, atat prin calitatea infrastructurii si a materialelor didactice, cat si prin corelarea
programei si a materiilor cu cererea de forta de munca de pe piata.
Pentru imbunatatirea educatiei din oras se recomanda:

o ameliorarea calitatii serviciilor in ceea ce priveste dotarile unitatilor de invatamant: spatiile de
invatamant (sali de clasa, laboratoare), terenuri de sport, echipamentele informatice, dotarile
sanitare si asigurarea cu agent termic;
o dimensionarea corpului didactic in functie de efectivul scolar si asigurarea calificarii
corespunzatoare a acestora;
o aducerea la parametri optimi de functionare a cladirilor in care functioneaza scolile si
gradinitele din teritoriu; precum si construirea unor noi unitati
o acordarea unei mai mari atentii invatamantului vocational si tehnic, corelata cu piata fortei de
munca;
o incurajarea tinerilor (si in egala masura, a parintilor, avand in vedere efortul financiar pe care
trebuie sa il faca acestia) pentru a urma studiile liceale si superioare;
o stimularea familiilor rrome pentru a limita abandonul scolar in randul populatiei minoritare de
varsta scolara.
Miscarea demografica cu o tendinta defavorabila pe termen lung si procesul de imbatranire

a populatiei trebuie contracarate printr-o serie de masuri:
o sprijinirea cresterii natalitatii prin facilitati (financiare, asistenta si consiliere medicala)
asigurate tinerelor mame si cresterea cuantumului alocatiilor pentru copii;
o retinerea tineretului instruit (invatatori, profesori, cadre medicale) originar din municipiu prin
acordarea unor facilitati de tipul bonificatiilor, primelor de instalare, sau suport pentru
constructia de locuinte (concesionarea unor terenuri ale primariei, etc.);
Plecand de la realitatea ca Regiunea Nord-Est este o zona cu resurse naturale diverse dar
limitate, capitalul uman este principala bogatie a regiunii.
Pentru a raspunde provocarilor inceputului de secol XXI, investitia in resursele umane disponibile in
zona constituie unul din obiectivele prioritare ale strategiei de dezvoltare. Satisfacerea la cel mai
ridicat standard a necesarului de forta de munca pentru economie, promovarea investitiilor locale si
revigorarea rolului economic al IMM-urilor se va realiza si prin dezvoltarea coordonata a unui sistem
de educare, instruire si reinstruire.
De o importanta majora este cunoasterea, analizarea si identificarea potentialului uman disponibil si
a valentelor acestuia, precum si a celor mai potrivite cai si mijloace de recoversie profesionala spre
domenii cu sanse reale de dezvoltare in regiune. Astfel se va putea asigura o rata cat mai inalta a
absorbtiei de resurse umane, prin corelarea cererii si ofertei pe piata reala a muncii. In acest context,
este necesara o colaborare eficienta cu toate organismele implicate.
Problema somajului trebuie abordata si din perspectiva planurilor de restructurare a intreprinderilor,
in scopul pregatirii unor alternative viabile de preluare a fortei de munca disponibilizate si a
imbunatatirii egalitatii sanselor de angajare a diferitelor categorii sociale implicate.
Pentru acest obiectiv specific au fost identificate urmatoarele proiecte:
1. Corelarea cererii de pe piata muncii cu oferta educationala, prin crearea unui cadru in
care cei trei factori interesati (scoli, administratia locala, mediul de afaceri) sa poata
comunica;
2. Realizarea unui studiu al cererii pe piata de munca;
3. Dezvoltarea de parteneriate intre municipalitate si mediul privat de afaceri, prin
implementarea de programe de educatie si formare antreprenoriala.

3.6 ORGANIZAREA CIRCULATIEI
 Cai de comunicatie – Propuneri si prioritati
Propunerile de organizare a circulatiei constituie rezultatul abordarii interdisciplinare a

aspectelor urbanistice, de circulatie si transporturi si de echipare edilitara majora. Oricare modificare
ulterioara in oricare din aceste domenii trebuie sa tina seama de implicatiile si de noile
interconditionari care pot sa apara in celelalte domenii.
Analizand situatia existenta si problemele retelei rutiere din cadrul municipiului Moinesti, se
impun cateva masuri urgente pentru intrarea in normalitate, si anume:
a) se propun masuri de imbunatatire a parametrilor tehnici pentru reteaua de circulatie conform
prescriptiilor tehnice in vigoare, urmarindu-se adaptarea solutiilor la conditiile existente si
utilizarea infrastructurilor actuale;
b) pietruirea intregii retele de drumuri clasificate in drumuri interioare care sunt din pamant si
reprofilarea lor;
c) refacerea santurilor de scurgere (decolmatare si executii de santuri noi) de-a lungul drumurilor
aferente municipiului Moinesti;
d) corectarea unor trasee de drumuri pentru eliminarea curbelor periculoase si amenajarea unor
intersectii rutiere corespunzatoare ale drumurilor;
e) amenajarea profilelor transversale in intravilan conform PUG - ului municipiului Moinesti;
f) imbunatatirea starii de mobilitate a drumurilor judetene si comunale urmarindu-se cresterea
capacitatii portante prin consolidarea sistemelor rutiere (ranforsari), modernizari, tratamente
bituminoase, alegerea solutiei fiind determinata de conditiile locale si recomandarilor de
specialitate.
 Propuneri ce decurg din planul de dezvoltare locala a orasului

- reabilitarea si modernizarea a aproximativ 30 km de strazi in municipiul Moinesti - Planul
Operational Regional – lucrari de asfaltare;
- realizarea de marcaje rutiere longitudinale si transversale pe strazile orasenesti;
- construirea unui drum cu rol de sosea ocolitoare/sosea de centura care sa preia traficul greu;
- realizarea de trotuare pentru circulatia pietonala de-a lungul drumului national DN 2G precum
si a celorlalte strazi;
- realizarea de lucrari de intretinere si reparatii pe strazile nemodernizate – balastare si asfaltare;
- amenajarea unor alveole pentru statiile de oprire a mijloacelor de transport care tranziteaza
orasul;
- amplasarea de indicatoare si harti turistice ale zonei pe principalele artere de circulatie, precum
si de indicatoare si panouri turistice in vederea directionarii turistilor catre atractiile turistice din
zona;
- modernizarea sistemului de semnalizare rutiera la standarde europene a drumurilor nationale,
a drumului judetean, a strazilor orasenesti, a podurilor, a trecerilor de nivel cale ferata;
- reabilitarea Garii, a utilitatilor aferente, dotarea cu echipamente IT si instalatii moderne de afisaj,
modernizarea spatiilor de asteptare destinate calatorilor;
- implementarea in gara a sistemului de semnalizare/orientare catre mijloacele de transport de
legatura si atractii turistice ale zonei inconjuratoare,
- Identificare si analize tehnice amenajare parcari subterane si supraterane, realizare sisteme de
parcare;
- amenajare statii calatori in vederea asigurarii conditiilor optime de asteptare, informare,
imbarcare si debarcare;
Conform Strategiei pentru Dezvoltare Durabila Moinesti 2007 – 2013, in domeniul

infrastructurii de transport si a iluminatului public se propun urmatoarele trei masuri:

• Modernizarea infrastructurii stradale si a spatiilor pietonale
- Modernizarea zonelor de circulatie si transport;
- Consolidari, refaceri si reabilitari ale drumurilor de acces.
Proiecte:
1. Realizarea variantei de centura cu legatura la drumurile nationale apropiate;
2. Realizarea unei alternative pentru circulatia carutelor pe drumul national;
3. Amnajarea unor locuri de parcare in zonele aglomerate din municipiu;
4. Modernizarea strazilor si a benzilor pentru pietoni;
5. Reparatii trotuare si accese pietonale, inclusiv pentru persoanele cu dizabilitati;
6. Reabilitare-extindere transport urban si periurban.
• Modernizarea sistemului de iluminat public

Proiecte:
1. Modernizarea sistemului actual de luminat public;
2. Realizarea sistemului de iluminat de panorama si decorativ pentru principalele obiective
turistice din municipiu (monumente istorice si arhitecturale).
• Modernizarea infrastructurii feroviare

Proiecte:
1. Modernizarea infrastructurii feroviare invechite si electrificarea caii ferate.
Observatii:
Neexecutarea la timp a acestor lucrari va duce la cresterea dificultatilor de remediere atat
din punct de vedere tehnic cat si din punct de vedere al cheltuielilor.
Profilele de drumuri figurate in plansa reglementari au tinut cont de profilele tramei existente
si reglementarile legislatiei in vigoare. Asigurarea spatiilor pentru parcaje se va face in conformitate
cu prevederile R.L.U. (Normele tehnice privind proiectarea si realizarea strazilor in localitatile rurale
– M.O. partea I, Nr. 138 bis, 6.IV. 1998).

3.7 INTRAVILAN PROPUS.ZONIFICAREA FUNCTIONALA.BILANT TERITORIAL
Vatra propusa a localitatii urmareste in principal limitele naturale ale terenului.
Privita secvential, situatia zonelor functional rezultate se prezinta astfel:
Zona centrala a municipiului isi pastreaza limitele firesti definite prin zona central aprobata si
inglobeaza centrul orasului.
Zona va fi completata cu un Centru cultural polifunctional si alte dotari de interes general, sedii de
banci, sediu politic municipal de interes public, cladirea primariei si alte dotari.
Consideram ca functiunea de locuire a acestei zone, organic mentinuta si eventual amplificata
calitativ si cantitativ, nu trebuie eliminata sau neglijata, cunoscand ca insuficienta prezenta a
locuintelor in tesutul urban duce la efecte negative.
Relatia zonei centrale cu celelalte zone, este direct facilitata de prezenta acesteia in centrul de
greutate al teritoriului.
Zona de locuinte si functiuni complementare ocupa cea mai mare parte din intravilanul municipiului.
Este structurata in mai multe cartiere dezvoltate de la centru spre extremitati si diferentiate prin tipul
de locuire, regimul mediu de inaltime si nivelul de dotare.
Suprafata zonei a fost extinsa pe baza aplicarii normelor de calcul asupra populatiei estimate,
precum si prin reconsiderarea nivelelor de calitate si confort asteptate in viitorii ani.
Ca urmare a necesitatilor de dezvoltare zonele functionale existente au suferit modificari in
structura si marimea lor prin marirea suprafetei intravilanului.
Limita intravilanului municipiului Moinesti s-a modificat, noua limita incluzand toate
suprafetele de teren ocupate de constructii sau amenajari, precum si suprafete de teren necesare
dezvoltarii in urmatorii 5-10 ani.
Zonificarea existenta s-a mentinut, au aparut modificari ale unor zone functionale, modificari
justificate de inlaturarea disfunctionalitatilor semnalate.
Suprafata propusa a teritoriului intravilan se prezinta astfel:
Bilantul teritorial al suprafetelor cuprinse în limita teritoriului administrativ

AGRICOL NEAGRICOL
ADMINISTRATI
V
MUNICIPIU TOTA
L CURTI L
VII APE CAI
ARABI PASUN FANET LIVEZ BALT DRUMU FERAT NEPRODUCTI CONSTRUCT
MOINESTI L I E I PADURI I RI E V II
555.0 771.0 818.0 7.00 1056.0 21.0 219.39 25.61 297.00 827.00
0 0 0 0 0
TOTAL 2151 2446 4597
% DIN
TOTAL 47 53 100

Bilantul teritorial al suprafetelor cuprinse în limita teritoriului intravilan existent si propus
SUPRAFATA [HA] % din TOTAL
ZONE FUNCTIONALE INTRAVILAN
EXISTENT PROPUS PROPUS
INSTITUTII SI SERVICII 35 38.82 3.48
LOCUINTE DE TOATE TIPURILE 422.6 655.43 58.71
UNITATI INDUSTRIALE SI DEPOZITE 74.55 102.15 9.15
UNITATI AGRO-ZOOTEHNICE 5.01 1.13 0.10
CAI DE COMUNICATIE -drumuri 90.22 120.20 10.77
-piste biciclesti 43.50 3.90
- cai ferate 12.3 12.30 1.10
SPATII VERZI AMENAJATE/NEAMENAJATE,

SPORT, AGREMENT, PROTECTIE 74 102.60 9.19
CONSTRUCTII TEHNICO EDILITARE 2.16 8.60 0.77
GOSPODARIRE COMUNALA, CIMITIRE 17 10.72 0.96
DESTINATIE SPECIALA 2.01 2.01 0.18
APE 10.85 4.00 0.36
PADURI 15 15.00 1.34
TERENURI LIBERE, agricole 155.14 0 0
TERENURI NEPRODUCTIVE 38.76 0 0
TOTAL INTRAVILAN 954.6 1116.46 100
Zona pentru locuinte se mareste ca urmare a introducerii in intravilan a unor suprafete de

teren deja construite si a unor terenuri necesare pe viitor construirii de locuinte. Avand in vedere
procentul de ocupare al terenului (POT) de 30% stabilit de catre Regulamentul General de Urbanism
pentru localitatile rurale, circa 30% din terenul agricol introdus in intravilan se va putea ocupa cu
constructii de locuinte, restul ramanand cu destinatia de terenuri agricole, gradini de fatada, spatii
verzi.
Zona cai de comunicatie rutiera se mareste ca urmare a introducerii unor portiuni din
drumuri in intravilan si a propunerii unor drumuri pe trasee noi precum si prin modificarea profilelor
celor existente.
Zona de gospodarie comunala se majoreaza cu suprafetele destinate platformelor de

colectare a deseurilor menajere introduse in intravilan. Aceste functiuni vor fi preluate de servicii
centralizate specializate la nivel judetean.
Zona pentru echipare tehnico-edilitara se majoreaza prin propunerile de infiintare a

sistemelor de alimentare cu gaze naturale, si extinderea celor de alimentare cu apa si canalizare.
Zona cu terenuri libere se mareste ca urmare a redarii in agricultura a unor terenuri

neproductive si introducerii unor suprafete de teren in intravilan, adiacente curtilor constructii.
Zona de spatii verzi, complexe sportive si de agrement se mareste ca urmare a

schimbarii unor categorii de terenuri, prin plantarea de perdele de protectie sau spatii verzi si
propunerea unor zone de agrement si turism.
Zona de unitati agricole si industriale ramane de aceeasi dimensiune, pe aceeasi

suprafata. Chiar daca in momentul de fata o serie de obiective industriale sunt inchise, suprafetele
ocupate de acestea se pastreaza pentru realizarea unor obiective agricole si industriale si de
dezvoltare economica care se preconizeaza a se realiza in viitor.
Deoarece ponderea suprafetelor ocupate cu activitati productive nu este ridicata, s-a
considerat necesara rezervarea unor suprafete pentru noile unitati.
Este necesar sa fie disponibile suprafete atractiv localizate pentru viitorii investitori, dispuse
favorabil pentru o buna functionare a localitatii.
Unitatile industriale mici si mijlocii, manufacturiere si de productie, atat timp cat nu sunt
incomode prin transporturi si poluare, sunt admise sa fie situate in zonele mixte, impreuna cu
locuintele, serviciile comerciale si depozitele de mic-gros. Dispunerea acestora in zonele
predominant rezidentiale este mai sever reglementata ca functiuni: nepoluante, fara program
prelungit, fara utilizarea terenului in scop productiv sau de depozitare, suprafata desfasurata de
maxim 250mp, sub 10 persoane angajate, si sub 5 autoturisme.
Zona turistica se va dezvolta prin rezervarea terenurilor necesare spatiilor de cazare,

luandu-se in considerare dorinta de transformare a Moinestiului in statiune balneara.
Dezvoltarea turismui cultural si religios va avea ca obiective:

- multiplicarea si consolidarea produselor religioase;
- crearea de parteneriate cu alte comunitati religioase;
- conservarea si amenajarea vestitelor asezari si civilizatii stravechi
Directii de actiune:
- semnalizarea monumentelor istorice;
- asigurarea cazarii turistilor.
Dezvoltarea agroturismului
Organizare:
- amenajarea de terenuri de joaca pentru copii, terenuri de sport;
- crearea unor pensiuni turistice si agroturistice;
- infiintarea unei agentii de turism locala;
- colaborarea cu agentia de turism judeteana;
- inscrierea ofertei turistice in sistemul de rezervare ANTREC care se poate face fie prin filiala
Bacau, fie prin centrala din Bucuresti.
Promovare:
- reclama atat pe piata interna, cat si pe piata externa prin intermediul panourilor publicitare, al
materialelor tiparite (brosuri, pliante, catalog national), materialelor pe suport video, CD-urilor,
legaturii cu presa si radio TV.
Oferta turistica a municipiului Moinești se compune din patru produse/evenimente:
* Festivalul de Cultura și Arta, în cadrul caruia se organizeaza
- Tabara anuala de pictura și sculptura „Artiștii plastici în Moinești"
- Simpozionul anual și expoziția muzeala „Tristan Tzara și cultura Dada"
- Manifestarile anuale„Aurul negru: tradiție și continuitate în Moinești"
* Festivalul de etnografie și folclor „Datini și meșteșuguri stramoșești", în cadrul caruia se
organizeaza
- Festivalul datinilor și colindelor „Anii vechi și anii noi"
- Expoziția anuala de creație populara „Maini de aur"
- Expoziția anuala de arta fotografica și video pe teme de etnografie și folclor „Ancestral și actual
pe plaiurile Moineștiului"
* Turismul balnear și de agrement, bazat pe existența izvoarelor minerale și a unor locuri
pitorești în municipiul Moinești.
* Turismul cu tematica istorica și religioasa, bazat pe existența unor vestigii arheologice
și biserici pe raza municipiului Moinești.
Moinestiul dispune de numeroase atracții turistice între care se remarca:
Monumentalul Monument Dada (opera artistului Ingo Glass)Cetațuia (cetate dacica atestata
arheologic)
Dealul lui Ghindaru (unde arheologii au descoperit artefacte ale culturii pre- Cucuteni cu o
vechime de peste 5000 de ani)

Parcul Bai (unde se afla izvoarele cu ape minerale curative)
Parcul cu Pini – singura rezervație naturala de pini negri din județ și una dintre puținele de acest
gen din Romania și din Europa
Casa Kaddish și Cimitirul Evreiesc (unde se gasește cea mai veche piatra tombala cu text
recognoscibil, datata la 1692)
Lacul Tarnița-cel-fara-de-fund
OBIECTIVE TURISTICE
Obiective turistice
Monumentul artistic “Dada”, Biserica Sf. Nicolae, Biserica Cuvioasa Parascheva.
Unul dintre cele mai sincere si profunde sentimente ale omului, comparabile doar cu prietenia,
dragostea fata de semenii sai, este acela de a te bucura de natura, de a ramane singur cu sine
în mijlocul ei, de a comunica cu ea. Viața este mult mai usor de parcurs, daca omul are ocazia
sa admire natura, splendoarea si vitalitatea ei. Iubirea Naturii, simpatia fața de plante, iubirea
lor, respectul și compasiunea fața de celelalte ființe vii, va face posibila supraviețuirea lor,
implicit existenta noastra ca specie umana. S-a nascut în acest mod ideea de turism, ca mijloc
de cunoastere a lumii înconjuratoare, a legilor, a diversitatii si frumusetii ei, chiar daca omul
vine cu propria lui frumusete în natura, completand-o, desavarsind-o. Natura a devenit acea
„bagheta magica” cautata îndelung. Meleagurile municipiului Moinesti, cu un relief variat si plin
de pitoresc, cu aer curat și bogat ozonat, asezat de-a lungul unor încantatoare vai acoperite cu
o bogata vegetatie, constituie un autentic tezaur turistic.
Obiective turistice naturale

Moinestiul dispune de numeroase rezervatii naturale, adevarate “oaze de verdeata” pentru
sanatatea locuitorilor si vizitatorilor sai:
• Parcul “Bai”, cu izvoare de ape minerale.
• Parcul Dada (central, în zona Primariei)
• Rezervația naturala „Padurea cu pini”
• Zona „Costache Negri”
• Parcul „Tei’ pe strada Zorilor
• Parcul „Lucacesti”, pe strada Luminii
• Zona strand din cartier Lucacesti
• Lunca rîului Tazlaul Sarat
Parcul “Bai”, cu izvoare de ape minerale
Situat în zona centrala a Moinestiului, “Parcul Bai” te întampina cu spectacolul lui de lumina si
culoare, reprezentand o adevarata bogatie a locului. Trebuie sa faci doar cativa pasi evadand
din lumea zgomotoasa pentru a te simti rasplatit. Din marturiile cetatenilor în varsta ai
municipiului Moinesti, se pare ca parcul dateaza din anul 1855, doar în perimetrul actual al
izvoarelor. Zona verde exista ca atare de mult mai multa vreme, ca lunca a paraului Gazului
care strabate orasul. Candva, pe la 1870, au fost construite amenajari de captare a izvoarelor
de ape curative sulfuros-feruginoase care pana atunci curgeau de pe versantii ambelor maluri
ale paraului. Înca înainte de 1890, cu mijloace precare, „se carau vedre de apa puturoasa pîna
la un cazan unde tiganii dregeau de caldura” (apud Ion Acai, Vlad Cazimir), cu foc de lemne
dedesubt. Apa încalzita se turna în mari cazi din lemn de nuc asezate înauntrul unor încaperi
din scanduri de brad si „suferinzii se îmbaiau acolo, care ce avea: reumatism, dureri de spate,
picioare betege...”
Stefan Luchian, venit la Moinesti pentru o cura balneara, descrie peisajul de aici ca fiind
“scanteietor” si picteaza mai multe tablouri în timpul sederii aici, în anul 1910: „Dupa ploaie la
Moinesti”, tabloul expus în prezent la Muzeul Zambaccian, Bucuresti. Printre indicatiile
terapeutice ale acestor ape minerale se numara, orientativ, urmatoarele
- cura interna: în afectiuni gastrointestinale, hepato-biliare, diabet simplu, guta, litiaza renala,
etc.;
- cura externa: în afectiuni ale ochilor - inflamatii, afectiuni reumatismale, artroze, spondiloze,
afectiuni ale nervilor periferici, reumatism articular, unele afectiuni ginecologice, etc.;cura
mixta: în afectiuni ale cailor respiratorii superioare - laringite, faringite, amigdalite cronice,
etc.Indicatii generale: afectiuni ale tubului digestiv si ale glandelor anexe, afectiuni ale
aparatului locomotor, reumatismale, boli de nutritie (diabet, guta etc.), sistemul nervos periferic,
tratament pentru ochi - inflamatii de mucoase.
Multe orase si-ar dori sa dispuna într-o zona centrala, de un parc natural, care pe langa
potentialul sau turistic, sa aiba si izvoare cu ape minerale. Candva, el era un punct de atractie,
de promenada; fanfara intona marsuri, imnuri si melodii de dans “la moda”, iar fetele, sub
supravegherea mamelor, faceau cate un “tur de dans” cu cavalerii lor. Astazi parcul “Bai” a fost
modernizat, la standarde europene de design urban, arhitectural si de mediu, recapatandu-si
stralucirea de odinioara, frumusetea aparte si oferindu-ti cu generozitate un plus de sanatate si
energie.
“Padurea cu pini”
Reprezinta o arie protejata, deosebit de valoroasa, un loc de agrement apreciat de locuitorii
municipiului Moinesti, amplasat în exteriorul orasului, în zona dealului Osoiu. În acest paradis
verde, pinii te înconjoara din toate partile, îmbiindu-te sa le asculti povestile. Copacii, adevarate
mistere între cer si pamant - din cer îsi extrag forta cosmica a misterului sideral, în pamant îsi
adancesc radacinile, în celalalt mister stravechi, al materiei. Efectul curativ este garantat: o
plimbare zilnica printre palcurile de arbori te face mai optimist, pinul fiind cotat cu cea mai
puternica emanatie vitala, dintre toate plantele din flora europeana. “Padurea cu pini” - în
trecut, o plantatie pentru a stabiliza alunecarile de teren, astazi o frumoasa zona de agrement.
Spatiul verde generos, aerul proaspat, restaurantele din zona si casutele de lemn cu spatii de
cazare pentru turisti, sunt doar cateva din atu-urile care o recomanda ca destinatie ideala
pentru iubitorii de confort în mijlocul naturii.
Obiective religioase - Vestigii
Bisericile, ca locasuri de închinare prin valoarea lor istorica constituie adevarate comori de arta
romaneasca si marturii ale unei stravechi evlavii ortodoxe. Bisericile sunt strict legate de istoria
noastra. Era o vreme cand preotul era unul dintre cei mai importanți oameni din sat. Era unul
dintre cei care avea acces la educație, iar în mica lumea a satului era un exemplu. Carțile se
reproduceau în cadrul manastirilor. Multe dintre aceste locasuri de cult sunt monumente de
arhitectura, înscriindu-se în patrimoniul national, altele au disparut, urmele lor pastrandu-se
tainic în maruntaiele pamantului, depozitar al istoriei si evlaviei credinciosilor din aceste locuri
si evlaviei credinciosilor din aceste locuri.În Moinesti, bisericile te iluzioneaza într-un mod cu
totul aparte: forma lor, lumina care ofera culorilor o frumusete particulara, pura, blanda, ca
însasi lumina divina, te invita la experienta de a le vizita, de a te bucura de existenta divinitatii.
Savurand partea culturala si istorica din cadrul vizitelor lacaselor de cult, se realizeaza ceea ce
se numeste turism în spațiul religios.
Biserica cu hramul “Sf Mare Mucenic si Tamaduitor Pantelimon” din vecinatatea Spitalului
Municipal - prima biserica in stil maramuresean din Episcopia Romanului a fost cea din
municipiul Moinesti. Biserica are hramul “Sfantul Pantelimon, doctorul fara de arginti” si a fost
construita in curtea Spitalului Municipal de Urgenta Moinesti, ca loc de rugaciune si alinare
pentru pacienti si intregul personal al spitalului, ca raspuns la necesitatea vindecarii sufletului,
pentru a-si vindeca si trupul. Biserica este in totalitate din lemn, mai putin crucile de pe turle.
Are 70 de metri patrati, este înalta de 19 metri, iar lungimea si latimea de 15, respectiv 5 metri.
Prima cupa de pamant a fost scoasa pe 22 noiembrie 2007 si fundatia a fost terminata
aproape de Craciun. În numai o luna, pîna in februarie, biserica a fost ridicata. A fost a 71-a
biserica facuta de maramureseni. Multe dintre ele sunt raspandite peste tot in Romania, dar si
in Geneva, la Paris, in Republica Moldova. Catapeteasma a fost facuta de catre sculptorul Dan
Pintile, iar icoanele de pictorul bacauan Mihai Chiuariu. În anul 2012, în imediata apropiere a
bisericii au fost amplasate doua lucrari de sculptura executate special pentru acest loc în
cadrul primei ediții a Taberei Internaționale de Pictura și Sculptura din Moinești: „Înger
purtator”, autor - artist plastic Nicolae Popa, din București și „Troița cu Dorumetre”, autor -
artist plastic Valentin Vartosu, din Chișinau, Republica Moldova.
Zona geografica a orasului Moinesti a fost locuita din cele mai vechi timpuri. Marturie, este situl
arheologic de pe Dealul lui Ghindaru, în apropiere de Moinesti, aflat la doar trei kilometri de
centrul orașului. Cercetarile au început aici în anul 1979 si continua si în prezent - vestigiile
descoperite au o valoare istorica deosebita vorbind despre cultura preistorica neolitica, o
cultura pre cucuteniana. Prin descoperirile de aici s-a ajuns la concluzia ca oamenii care traiau
pe aceste locuri cunosteau cuprul, pe care îl topeau. Pentru epoca preistorica, situri bogate ca
cele de pe Dealul lui Ghindaru nu mai exista în Europa. Cu timpul, Ghindaru a devenit unul
dintre cele mai importante situri arheologice din spatiul de rasarit de Carpati.
Cetatea dacica Moinesti
Este o asezare fortificata realizata de geto-daci în sec.II î.Chr.-II d.Chr. În anul 1986 s-a
efectuat primul sondaj de verificare în punctul denumit de localnici "Cetatuia". Cu aceasta
ocazie au fost descoperite doua locuinte de suprafata în partea de nord si de sud a sectiunii cu
foarte multa ceramica dacica din categoria vaselor borcan, cesti-opaite, cupe, fructiere, cateva
fragmente pictate, precum si fragmente de amfore. În campania anului 1989 a fost descoperita
groapa turnului de aparare, de forma dreptunghiulara, cu lungimea de 11 m x 6,5 m. Grosimea
stratului de cultura este de 0,80 m, iar materialele ceramice descoperite sunt tipice pentru sec.
II î. Chr. si pana la începutul sec. II d. Chr., cand cetatea nu mai este locuita. În campaniile
urmatoare, 1990-1992, cercetarile au continuat atat pe acropola cat si pe cea de a treia terasa,
ocazie cu care s-au descoperit noi locuinte de suprafata, dar care aveau fundatie de piatra. În
SV s-a descoperit o locuinta de suprafata si doua vetre rotunde pe pat de piatra, o locuinta
usor adancita în pamant si trei gropi cu resturi menajere. Alaturi de ceramica dacica si romana
s-au mai descoperit cateva obiecte din fier si doi denari romani republicani.
Promovarea coerenta si consecventa a acestui obiectiv arheologic va scoate în evidenta
importanta cetatii pentru apararea zonei de trecere situata între Moldova si Transilvania,
precum si pentru evolutia istorica, socio-culurala, a acestei regiuni. Valoarea ei arheologica a
facut ca cetatea dacica de la Moinesti sa fie mentionata în toate studiile de specialitate care
fac referire la evolutia societatii dacice de la intersectarea celor doua ere. Ea întregeste
imaginea noastra în legatura cu existenta unui sistem de aparare a Daciei ca stat unitar si
independent în epoca lui Burebista-Decebal.
Cimitirul evreiesc
Este situat pe soseaua principala spre dealul Osoiu, pe partea dreapta, aproape de varful
dealului, în imediata apropiere a Padurii de Pini. Este unul dintre cele mai vechi cimitire din
Romania în care gasim vestigii - cea mai veche piatra tombala cu text recognoscibil, datata
1692, marturii care nu lasa sa dispara spiritul a ceea ce a fost candva una dintre cele mai
vibrante comunitati evreiesti din Romania. Pe la mijlocul anilor 1800, Moinestiul era un targ
negustoresc, cu 688 de locuitori, dintre care aproape 200 erau evrei. La începutul secolului XX
(anul 1907) populația era alcatuita în mod sensibil egal din romani și evrei. În cimitir descoperi
monumente impresionante, din marmura, granit masiv sau piatra de rau, cu ornamente de fier
forjat ori inscriptii florale în relief. La mijlocul cimitirului se ridica o "stibl" masiva, de piatra,
expresie a credintei celor ce se odihnesc înauntru, dar si a avutiei lor. Textul de pe placa de
marmura, potrivit unei legende transmise din generatie în generatie, a fost scris de însusi
Rabinul Arie Rosen, tatal Excelentei Sale, dr. Moses Rosen, ale carui radacini moinestene sunt
cunoscute. În cimitir mai exista un mormant cu o piatra care are o semiluna (?) si trei morminte
inscriptionate cu litere chirilice, în care odihnesc soldati rusi cazuti pe frontul din Moldova, în
primul razboi mondial. Primul cimitir din orasul Moinesti atestat documentar este datat ca fiind
înfiintat în anul 1500, o data cu construirea unei mici biserici de lemn cu hramul „Sfantul
Gheorghe”. Prezenta osemintelor descoperite în curtea bisericii Sfantul Nicolae dovedeste înca
o data ca pe acel loc a existat un locas de cult cu cimitir înca înainte de anul 1500.
Obiective culturale
Activitati culturale
Tabara anuala de pictura si sculptura „Artistii plastici în Moinesti”
Simpozionul anual si expozitia muzeala „Tristan Tzara si cultura Dada“
Simpozionul Național „Aurul negru – traditie si continuitate în Moinesti”
Festivalul de etnografie si folclor
Festivalul datinilor si colindelor „Anii vechi si anii noi“
Expozitia anuala de creatie populara „Maini de aur“
Expozitia anuala de arta fotografica si video„Ancestral si actual pe plaiurile Moinestiului“

3.8 MASURI IN ZONELE CU RISCURI NATURALE
Conform “Strategiei nationale de prevenire a situatiilor de urgenta”, riscurile naturale se
refera la evenimente in cadrul carora parametrii de stare se pot manifesta in limite variabile de la
normal catre pericol, cauzate de fenomene meteo periculoase, in cauza ploi si ninsori abundente,
variatii de temperatura - inghet, seceta, canicula - furtuni si fenomene distructive de origine
geologica, respectiv cutremure, alunecari si prabusiri de teren.
In ultima perioada s-a constatat o crestere ingrijoratoare, atat in lume, cat si in Romania, a
manifestarii riscurilor naturale si in special a inundatiilor, alunecarilor si prabusirilor de teren, fapt ce
a condus la pierderi de vieti omenesti, precum si pagube materiale importante.
Desi aparitia celor mai multe riscuri naturale nu poate fi impiedicata, efectele acestora pot fi
reduse printr-o gestionare corecta de catre autoritatile competente la nivel local, regional si central,
cu atat mai mult cu cat, in general, zonele de manifestare a acestora pot fi cunoscute.
Diminuarea riscului asociat fenomenelor naturale la un nivel acceptabil, necesita o suma de
masuri si actiuni, concretizate in politici de prevenire si programe de reducere a impactului, insa
depinde de posibilitatile economice de aplicare practica.
In acest context, activitatea de prevenire a situatiilor de urgenta generate de riscurile naturale
a fost si ramane o necesitate, concretizandu-se in initiative conjugate de reducere a vulnerabilitatii
societatii la nivel mondial (International Strategy for Disaster Reduction - ISDR), european (Directiva
privind inundatiile), regional (acorduri bilaterale, Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, etc.)
si national (strategia privind inundatiile, programul de reducere al riscului seismic, etc).
Se propun masuri generale impotriva acestor riscuri :

- lucrari de stabilizare a terenurilor ( impaduriri, exploatare judicioasa agrotehnica), reducerea
eroziunilor de suprafata si de alunecari ;
- lucrari de stabilizare a drumurilor ( ziduri de sprijin , drenuri );
- lucrari de combatere si prevenire a inundatiilor in zonele de risc prin dirijarea si regularizarea
paraurilor si torentilor ;
- impaduriri cu rol de protectie , respectand regimul silvic impus de catre autoritatile competente ;
- impadurirea terenurilor in panta si degradate , mentinerea actualelor suprafete impadurite ,
completarea golurilor create prin prin taiere, asigurarea si respectarea zonelor de protectie ;
- realizarea perdelelor vegetale de protectie intre zonele populate si zonele dedepozitare a
deseurilor ;
- crearea unei zone tampon intre zonele rezidentiale si zonele industriale ;
- respectarea legislatiei in vederea autorizarii si executarii constructiilor ;
- valorificarea zonelor cu potential turistic , prin promovarea si dezvoltarea activitatii de turism si
servicii , prin punerea in valoare a cadrului natural fara afectarea acestuia;
- reabilitarea peisagistica a zonelor degradate ;
- se vor respecta prevederile 114/2007 pentru modificarea si completarea OUG nr. 195/2005 privind
protectia mediului , respectiv schimbarea destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi si /sau
prevazute ca atare in PUG , reducerea suprafetelor acestora ori stramutarea lor este interzisa ,
indiferent de regimul juridic al acestora;
- respectarea normelor de depozitare si manipulare a carburantilor ;
- interzicerea infiintarii de depozite neamenajate de deseuri pe teritoriul administrativ al municipiului
;
- se vor lua masuri de instituire a zonelor protejate la : monumente istorice , monumente de
arhitectura, masuri de protectie sanitara a rezervoarelor de apa, cimitirelor , gropilor de gunoi etc.
La nivel local pentru situatii de urgenta se propun masuri de aparare impotriva inundatiilor dupa cum
urmeaza :
- masuri de avertizare, alarmare a populatiei la primirea avertizarilor hidrologice si metereologice;
La primirea prognozei se supravegheaza lucrarile hidrotehnice in pericol si se aduc materiale de
interventie ;
- la atingerea cotei de inundatie se vor institui masuri de urmarire a fenomenelor cu frecventa si
atentie sporita, cu supravegherea permanenta a punctelor critice si transmiterea rapoartelor
informative zilnice privind situatia inundatiilor
- la atingerea cotei de pericol se va apela la asigurarea asistentei medicale, a cazarii si alimentatiei
populatiei evacuate si asigurarea pazei bunurilor din zonele afectate; In caz de avarie la constructii

sau la descarcari de debite mari prin albia relativ goala se anunta comandamentele de protectie
civila.
Sunt considerate riscuri naturale, afectand si teritoriul municipiului Moinesti, urmatoarele:

- inundatiile provocate de reteaua apelor interioare, datorita ploilor, topirii zapezilor, blocarea
scurgerii apelor datorita gheturilor, impotmolire;
- alunecarile de teren / eroziuni de mal;
- cutremurele de origine tectonica.
C. Inundatii
Aparitia inundatiilor nu poate fi evitata, insa ele pot fi gestionate, iar efectele lor pot fi reduse
printr-un proces sistematic care conduce la un sir de masuri si actiuni menite sa contribuie la
diminuarea riscului asociat acestor fenomene. Managementul inundatiilor este usurat de faptul ca
locul lor de manifestare este predictibil si adesea este posibila o avertizare prealabila, iar in mod
obisnuit este posibil sa se precizeze si cine si ce va fi afectat de inundatii.
Conform “Strategiei de management al riscului la inundatii” principalele activitati ale

managementului inundatiilor sunt:
I. Activitati preventive (de prevenire, de protectie si de pregatire):
Aceste actiuni sunt concentrate spre prevenirea/diminuarea pagubelor potentiale generate

de inundatii prin:
- evitarea constructiei de locuinte si de obiective sociale, culturale si/sau economice in zonele
potential inundabile; adaptarea dezvoltarilor viitoare la conditiile de risc la inundatii; promovarea unor
practici adecvate de utilizare a terenurilor si a terenurilor agricole si silvice;
- realizarea de masuri structurale de protectie, inclusiv in zona podurilor si podetelor;
- realizarea de masuri nestructurale (controlul utilizarii albiilor minore, elaborarea planurilor bazinale
de reducere a riscului la inundatii si a programelor de masuri; introducerea sistemelor de asigurari
etc.);
- modificarea cursului inferior al raurilor prin construirea unor diguri si canale, precum si prin
realizarea unor bazine temporare pe unele portiuni de lunca pentru a retine apa revarsata;
- realizarea de acumulari cu rol complex, sau pentru atenuare viituri: acumulari nepermanente sau
amenajare poldere;
- realizarea canalizarii pentru defluirea apelor;
- aplicarea unor masuri de proiectare care permit cladirilor si altor constructii civile ori industriale sa
reziste la cresterea nivelului apelor si la viteza de deplasare a acestora;
- intretinerea albiilor cursurilor de apa si a vailor torentiale prin ingrijirea vegetatiei de pe maluri, prin
controlul strict asupra depozitarii gunoaielor si a altor materiale care pot colmata sectiunea de
scurgere a apei;
- realizarea canalizarii pentru defluirea apelor meteorice, care provoaca pagube materiale la ploi
torentiale;
- implementarea sistemelor de prognoza, avertizare si alarmare pentru cazuri de inundatii;
- comunicarea cu populatia si educarea ei in privinta riscului la inundatii.
II. Activitati de management operativ (managementul situatiilor de urgenta) ce se

intreprind in timpul desfasurarii fenomenului de inundatii:
- detectarea posibilitatii formarii viiturilor si a inundatiilor probabile;

- prognozarea evolutiei si propagarii viiturilor in lungul cursurilor de apa;
- avertizarea autoritatilor si a populatiei asupra intinderii, severitatii si a timpului de aparitie al
inundatiilor;
- organizarea si actiuni de raspuns ale autoritatilor si ale populatiei pentru situatii de urgenta;
- asigurarea de resurse (materiale, financiare, umane) la nivel judetean pentru interventia operativa;
- activarea institutiilor operationale, mobilizarea resurselor etc.
III. Activitati ce se intreprind dupa trecerea fenomenului de inundatii:

- ajutorarea pentru satisfacerea necesitatilor imediate ale populatiei afectate de dezastru si revenirea
la viata normala;
- reconstructia cladirilor avariate, a infrastructurilor si a celor din sistemul de protectie impotriva
inundatiilor;
- revizuirea activitatilor de management al inundatiilor in vederea imbunatatirii procesului de
planificare a interventiei pentru a face fata unor evenimente viitoare in zona afectata, precum si in
alte zone.
De mentionat este faptul ca se poate accesa Fondul de Solidaritate al UE care intervine in
cazuri de catastrofe majore sau pentru actiuni de prevenire a dezastrelor.
D. Alunecari de teren (eroziuni)
Cauzele producerii de alunecari de teren sunt atat de origine naturala (perioade cu precipitatii
deosebit de bogate, miscari seismice), cat mai ales de natura antropogena (calcatul si tasarea solului
de catre animale, pasunatul pe timp umed, primavara timpuriu si toamna tarziu, pasunatul excesiv,
distrugerea plantatiilor silvice cu rol de protectie).
In acest sens se impun a fi luate masuri de prevenire si combatere a acestor fenomene, in
ideea reducerii intensitatii acestora si chiar a stoparii lor totale.
Astfel, amenajarea antierozionala a solului ar trebui sa dea o mai mare atentie organizarii,
conform legii, a unitatilor teritoriale de lucru si ameliorare a solului si a drumurilor de exploatare,
pentru a asigura conditiile cele mai favorabile aplicarii mecanizarii lucrarilor agricole pe linia curbei
de nivel si a transportului in concordanta cu cerintele de atenuare a proceselor de degradare a
solurilor.
In cazul orientarii in continuare a parcelelor cu latura lunga pe linia pantei si executarea
lucrarilor agricole din deal in vale, eroziunea se va accentua, pierderile de sol fiind proportionale cu
valoarea pantei, volumul si caracterul precipitatiilor, structura si textura solului si structura culturilor.
Efectuarea lucrarilor pe solul umed, trecerile mecanice repetate, mobilizarea superficiala a solului
au dus si conduc in continuare la stricarea structurii, dezechilibrarea regimului aerohidric, cresterea
tasarii si compactarii.
Se impun, astfel, lucrari de nivelare si modelare a terenurilor cu alunecari, pentru eliminarea
excesului de apa de pe versanti si deci, asigurarea unui drenaj natural-extern. Prin modelare trebuie
sa se asigure conditiile de evacuare a surplusului de apa prin crearea unor debusee de genul celor
naturale. Toate drumurile de exploatarea al caror traseu intersecteaza normal sau oblic linia de
scurgere, pe terenurile cu alunecari si eroziune puternica, trebuie sa fie prevazute cu canal marginal.
Se recomanda ca toate canalele inclinate de pe terenurile cu alunecari sa fie impermeabilizate, iar
consolidarea sa fie facuta cu un strat de balast.
Masurile de prevenire si combatere a excesului de umiditate trebuie sa duca la imbunatatirea
regimului aerohidric al solului si, implicit, la crearea de conditii optime pentru dezvoltarea plantelor.
O alta recomandare prevede introducerea sistemelor antierozionale si a culturilor ameliorative si
infiintarea de plantatii silvice cu rol de protectie in zonele afectate de alunecari.
E. Cutremure:
• Locuintele cu vechime mai mare si construite din materiale cu rezistenta mai slaba (din
clasa I de risc seismic) necesita urmatoarele masuri:
- evaluarea rezistentei antiseismice actuale a structurii cladirii;
- reparatii si consolidari;
- asigurarea pentru daune seismice.
• In cazul producerii unui cutremur se vor lua urmatoarele masuri:

- formatiunile de cercetare vor executa cercetarea raionului si delimitarea zonelor
(constructiilor) cu grad ridicat de pericol;
- amenajarea cailor de acces pentru salvarea victimelor, acordarea primului ajutor si
evacuarea populatiei si a bunurilor materiale se va executa de catre formatiunile de deblocare-
salvare in cooperare cu cele de salvare si alte formatiuni specifice;
- participarea la amenajarea si asigurarea functionarii punctelor de adunare sinistrati;
- participarea la distribuirea ajutoarelor, asigurarea nevoilor de apa, hrana, si medicamente;
- grupa de interventie pe autospeciala de stins incendii va actiona in vederea localizarii si
stingerea incendiilor.

3.9 DEZVOLTAREA ECHIPARII EDILITARE
Propunerile de dezvoltare a echiparii edilitare, de diminuare a disfunctionalitatilor actuale, de
utilizare mai rationala a resurselor, de diminuare a poluarii si riscurilor naturale sau tehnologice, de
extindere in etapa actuala si de protejare a posibilitatilor de extindere in perspectiva, au fost stabilite
prin corelarea considerentelor urbanistice, de organizare a circulatiei si de echipare edilitara.
Pentru sporirea sanselor de atragere a unor investitii din strainatate necesare dezvoltarii orasului,
este necesara ameliorarea aspectului general al localitatii, inclusiv a imaginii prezentate de toate
incintele: retele supraterane, instalatii apartinand echiparii edilitare si asigurarii salubritatii catre caile
publice de circulatie, in special catre cele de acces in oras.
Se propune intocmirea unor programe anuale de dezvoltare aprobate la nivelul Consiliului Local
Moinesti, identificate prin propunerile Planului Urbanistic General.
Dezvoltarea in viitorul apropiat a municipiului Moinesti, trebuie sa ia in considerare si posibilitatea
obtinerii unor finantari suplimentare prin accesarea de Fonduri Structurale provenind de la Uniunea
Europeana.
Domenii de finantare:
Infrastructura in sectorul energetic (productie, distributie)
- Electricitate, gaze naturale, petrol, carburant solid
- Surse regenerabile de energie (energia solara, energia eoliana, hidro- electricitatea,
biomasa)
- Eficienta energetica, co-generare, control energetic
Infrastuctura de mediu (inclusiv apa)

- Deseuri urbane si industriale (inclusiv deseuri sanitare si periculoase)
- Apa potabila (colectare, depozitare, tratare si distributie)
- Canalizare si purificare
3.9.1.Gospodarirea apelor
Datorita implicatiilor pe care le are calitatea necorespunzatoare a resurselor de apa
subterana asupra sanatatii populatiei, in special in zonele cu caracter semi-urban, este necesar
controlul periodic al calitatii apei si inlaturarea surselor de poluare, in principal prin inlocuirea
haznalelor cu bazine vidanjabile sau fose septice, precum si prin impermeabilizarea haldelor de
gunoi.
In scopul eliminarii transportului de aluviuni si pentru corectarea formatiunilor torentiale care
afecteaza municipiul, se propune realizarea proiectului de reducerea scurgerilor pluviale si a
transportului de aluviuni de pe zonele dealurilor. Acesta prevede executarea de baraje si preluarea
apelor pluviale de catre reteaua oraseneasca de canalizare, prin intermediul unor bazine de retentie
a varfurilor de debit si a transportului solid.
Sursa de apa – puturi de mare adancime a caror echipamente de prelevare a apei brute si
tratamentul acesteia asigura calitatea corespunzaroare a apei potabile in municipiu iar zonele
limitrofe au surse proprii – fantani,puturi individuale.
Nu sunt necesare lucrari suplimentarte .
Lucrari hidroedilitare propuse pe teritoriul municipiului Moinesti :

- masuri concrete si cat mai urgente in vederea prevenirii si combaterii fenomenelor de
eroziune a solului si in special a alunecarilor de teren.
g) dirijarea controlata a apelor meteorice;
h) diguri de protectie si exploatare pentru aparare contra inundatiilor;
i) se va asigura protectia sanitara in lungul cursurilor de apa de 30 m de la albiile minore,
conform Legii Apelor 107, Anexa nr.2;
j) se va respecta HG 930/2005 privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara
si hidrogeologica la captarile de apa.
Din Planul de Management Bazinal al Baziului hidrografic Siret, avand in vedere numarul de
corpuri de apa “la risc” si „posibil la risc” se impun de urgenta:
- Extinderea, modernizarea si realizarea de statii noi de epurare in conformitate cu
prevederile documentului de pozitie referitor la Directiva 91/271/EEC, privind epurarea
apelor uzate urbane.
- Modernizarea si extinderea statiilor de epurarea ale unitatior industriale avand in vedere
prevederile Documentului de pozitie referitor la Directiva 76/464/EEC privind substantele
prioritare/prioritar periculoase.
- Reconstructia raurilor prin aplicarea noului concept de aparare care sa asigure atat
reducerea riscurilor datorate inundatiilor si secetelor prin crearea de lacuri de acumulare
si indiguiri cat si cresterea biodiversitatii florei si faunei acvatice prin realizarea de habitate
corespunzatoare, inclusiv a unor zone umede.
Pentru aceasta lucrare a fost intocmit un Studiu Hidrologic de catre apele A.N. Romane, Directia
Apelor Siret.
Conform profilelor albiei din studiu s-a trasat zona inundabila cu asigurarea de 1 %.
3.9.2. Alimentarea cu apa

In conditiile prezentate anterior la capitolele de situatie existenta si disfunctionalitati se
propune reabilitarea si extinderea sistemului centralizat de alimentare cu apa potabila in municipiul
Moinesti, pe baza urmatoarelor principii:
- Imbunatatirea distributiei apei in zonele in care aceasta se efectueaza deficitar;
- Realizarea unui program continuu de furnizare a apei catre consumatori fara intreruperi
cauzate de lipsa apei;
- Eliminarea pierderilor din retelele de distributie;
- Acoperirea intregului teritoriu administrativ cu retele de distributie astfel incat toate locuintele
sa fie bransate la sistemul centralizat;
In prezent, in municipiul Moinesti distributia apei potabile catre consumatori se face
gravitational din rezervoarele din zona “Parcul cu Pini”pentru zona de jos a localitatii si prin
intermediul statiilor de hidrofor pentru zonele inalte.
Potrivit datelor furnizate de Anuarul Statistic al Judetului Bacau, editia 2007, la nivelul Municipiului
Moinesti, la sfarsitul anului 2005, lungimea totala a retelei simple de distributie a apei potabile era
de 44,4 km, iar cantitatea de apa furnizata era de 2.068 mii m2 din care 164 mii m2 pentru uz casnic
pentru 18.712 utilizatori racordati la retea.
Problemele cu care se confrunta reteaua de apa din municipiu sunt destul de serioase si cu impact
asupra starii de sanatate a populatiei:
Nu exista o retea speciala pentru stingerea incendiilor si nici hidranti amplasati in toate zonele
municipiului;
Ca urmare a calitatii deficitare a retelei, pierderile se ridica la 35% din volumul apei cumparate.
Pentru rezolvarea acestor probleme, exista la nivelul administratiei locale un proiect de
“Reabilitare retele de distributie apa potabila” insotit de studiile de fezabilitate, studiile de impact
si analizele cost beneficiu aferente. Proiectul presupune, in principal, inlocuirea retelelor de apa
existente cu retele de tuburi si piese de legatura din polietilena de inalta densitate si a accesoriilor
necesare.
Axa prioritara 1 – „Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata” din cadrul Pogramului
Operational Sectorial Mediu (POS-Mediu) are ca activitati principale:
- Constructia/modernizarea surselor de apa in vederea potabilizarii;
- Constructia/reabilitarea statiilor de tratare a apei potabile;
- Constructia/reabilitarea statiilor de epurare a apelor uzate;
- Constructia/reabilitarea/extinderea retelelor de distributie a apei potabile si a sistemelor
de canalizare.
Se impune respectarea HG 930/2005 privind caracterul si marimea zonelor de protectie
sanitara si hidrogeologica pentru statii de pompare (10m), instalatii de tratare (20m), rezervoare
ingropate (20m), aductiuni(10m), conform H.G. 930/2005.
3.9.3. Canalizarea
Sistemul de canalizare este de tip unitar si deserveste un numar de 18.185 de locuitori ce
sunt racordati la reteaua de canalizare. Pe teritoriul municipiului Moinesti, lungimea totala simpla a
conductelor de canalizare este de 27.9 km.
Reteaua de canalizare nu acopera toata suprafata locuita a municipiului si se caracterizeaza prin
faptul ca este uzata fizic si moral ceea ce determina ca tevile sa fie infundate sau sparte, sa apara
disfunctionalitati la reteaua de canalizare din subsolurile blocurilor, in unele cazuri
chiar lipsa unor tronsoane intregi.

Populatia municipiului Moinesti considera ca principala problema a municipiului este reteaua de
canalizare.
Statia de epurare este un alt obiectiv care pune probleme, data fiind functionarea ei
improprie, ceea ce impune re-proiectarea ei ca o necesitate absoluta. Exista un studiu pentru
modernizarea statiei de epurare a municipiului, asa incat sa preia apa menajera din Moinesti si din
zonele limitrofe: statia detine capacitatea necesara pentru acest lucru, iar in localitatile limitrofe
exista, de asemenea, proiecte de extindere sau modernizare a sistemului de canalizare.
Se impune respectarea Legii Apelor 107/1996 completata cu Legea 310/2004, care prevede
ca ,,realizarea alimentarii cu apa a satelor si comunelor cu distributie stradala, fara bransamente la
locuinte este conditionata de asigurarea scurgerii apei prin rigole stradale si programul de realizare
etapizata a canalizarii acestor ape.
Se va respecta Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 536/1997 privind distanta de protectie
sanitara in jurul statiei de epurare – 300 m.
Lucrari prioritare:
1. Modernizarea si extinderea retele de canalizare in sistem unitar in municipiul Moinesti;
2. Modernizarea statiei de epurare a apelor uzate.
3.9.4. Alimentarea cu energie electrica

Statiile de transformare asigura capacitatea integrala a municipiului. Din planurile de
dezvoltare a operatorului de sistem se propune extinderea retelei de 20 kv .
Datorita extinderii intravilanului, a cresterii numarului de locuinte, de obiective social-
administrative, economice si comerciale, se poate aprecia o crestere a consumului de energie
electrica la nivelul municipiului.
Pentru alimentarea cu energie electrica a noilor consumatori, se propun extinderi ale retelei
si se vor avea in vedere urmatoarele criterii :
- Alimentarea cu energie electrica trebuie sa corespunda nivelurilor de exigenta
impuse de normativele tehnice in vigoare.
- Toate circuitele principale vor fi trifazate.
- Alimentarea retelei de iluminat particular si utilizari casnice se recomanda a se face prin
2-4 plecari, iar cea a retelei de iluminat public prin 1-3 plecari.
- Posturile de transformare vor fi aeriene, montate pe stalpi; acestea se vor amplasa la
distante aproximativ egale, cat mai in centrul de greutate al consumatorilor si in
apropierea consumatorilor importanti.
- Se va reabilita iluminatul public. Pentru iluminatul public se vor considera incarcari
uniform distribuite; valorile nivelelor de iluminare sunt in functie de categoria cailor de
circulatie: drumuri nationale, judetene, etc.
- Calculul sectiunii conductorului de nul se va face combinat pentru circuitele de iluminat
public, iluminat particular si utilizari casnice, in situatiile cand functioneaza cu
conductorul de nul comun.
Solutia de racord la reteaua electrica se va stabili de catre proiectantii de specialitate

F.T.D.E.E. Bacau conform prescriptiilor in vigoare.
Lucrari prioritare
1. Bransarea la reteaua electrica a noilor constructii li cresterea gradului de siguranta in
exploatare;
2. Refacerea traseelor degradate si inlocuirea stalpilor de lemn cu cei de beton;
3. Extinderea retelei de joasa tensiune in zonele de extindere a intravilanului;
4. Inlocuirea posturilor de transformare defecte.
3.9.5. Reteaua de telefonie si CATV

Din planurile de dezvoltare ale operatorilor de sistem se propune extinderea retelelor de
cablu si a posturilor de televiziune locale , cat si imbunatatirea parametrilor tehnici ai retelelor
ROMTELECOM .
In prima etapa de dezvoltare se urmareste o interconectare cu fibra optica intre centrala telefonica
si potentialii solicitanti din zona .
Conform STAS 832, masurile ce se impun la proiectarea si apoi la intretinerea instalatiilor de

telecomunicatii sunt:

- Liniile telefonice vor avea circuite transpuse. Cea mai mare distanta intre doua transpuneri ale
unui circuit trebuie sa nu depaseasca 1,6 km;
- Se vor instala cabluri cu manta de aluminiu;
- Simetria instalatiilor si izolatia lor fata de pamant trebuie sa corespunda normativelor in vigoare.
Defectele de izolatie trebuie sa fie remediate in functie de importanta circuitelor in termenele
stabilite. Se recomanda ca durata remedierii sa nu depaseasca 24 de ore;
- La subtraversari, cablurile izolate se vor instala in tevi izolate;
- Se va evita inlocuirea unei linii aeriene cu o noua linie aeriana pe alt traseu. De regula, linia
aeriana ce trebuie desfiintata se inlocuieste cu un cablu;
Ca o masura speciala, inlocuirea instalatiilor existente se va face numai atunci cand nu se
gaseste o solutie judicioasa de protectie in conditiile protectiei lor.
Aceasta masura nu se refera la solutii prin care reorientarile de legaturi, comasarile de linii,
scurtarile de traseu conduc la desfiintarea de pe terenurile de constructii sau agricole a unor linii
aeriene cu lungime totala mai mare decat a cablurilor pe care le inlocuiesc.
Solutia abandonarii cablurilor interurbane existente se poate admite numai in cazuri
exceptionale si se aplica numai cu avizul ministerelor interesate.
Lucrari prioritare:
• Cresterea gradului de siguranta si stabilitate in functionarea instalatiilor telefonice;
3.9.6. Alimentarea cu caldura

Pentru alimentarea cu energie termica a viitorilor consumatori se propun centrale termice cu
functionare gaze naturale sau combustibil lichid , sisteme noi -“energie verde”pompe de caldura in
combinatie cu panouri solare.
La nivelul Primariei exista un studiu de fezabilitate in parteneriat cu o firma din Danemarca,

pentru trecerea sistemului de incalzire existent pe gaz (detinut de aprox. 80% din populatie) pe un
sistem ce foloseste energia neconventionala (deseuri de lemn, rumegus, latunoaie), ce va alimenta
cu energie termica mai intai partea de Nord a localitatii, folosind centralele existente si apoi si sudul
municipiului Moinesti.
Incalzirea imobilelor din municipiu ( locuinte individuale, locuinte colective , societati comerciale si
obiective industriale si social – culturale), se va realiza cu :
- centrale termice proprii care utilizeaza combustibil gaze naturale;
- centrale termice proprii care utilizeaza combustibil solid ( lemn de foc , peleti, rumegus si
carbune);
Pe termen mediu şi lung, se impune identificarea unor soluţii alternative de producere a

energiei termice în vederea reducerii dependenţei de gazele naturale. Soluţiile locale vor
include valorificarea deşeurilor si utilizarea de surse regenerabile.
Soluţiile la nivel centralizat se bazează pe extinderea capacităţii de producere a energiei
electrice la nivel naţional.
3.9.7. Alimentare cu gaze naturale

Din planurile de dezvoltare ale operatorilor de sistem se propune extinderea retelelor de gaze
naturale functie de solicitarile beneficiarilor .
Reteaua existenta este in curs de reabilitare.
In localitati, conductele subterane de distributie se vor poza numai in teritoriul public tinand
cont de urmatoarea ordine de preferinte: zone verzi, trotuare, alei pietonale, in portiunea carosabila,
folosind traseele mai putin aglomerate cu instalatii subterane.
Pe traseele fara constructii, pe camp, precum si in zonele cu agresivitate redusa si fara
instalatii subterane, se vor prevedea la schimbari de directii si la suduri rasuflatori cu inaltimea de
0.6 m deasupra solului, dar nu la distante mai mici de 50 m.
Se va evita instalarea a doua conducte de gaze pe traseu paralel. Adancimea de pozare a
conductelor de distributie, masurata de la suprafata terenului, pana la generatoarea superioara a
conductei va fi de 1m in carosabil cu fundatie de beton, de cel putin 0.7m in spatii pavate si de cel
putin 0.5m in spatii verzi.

Bransamentele se vor monta subteran si se vor proteja impotriva coroziunii prin izolare cu
impaslitura de sticla si bitum.
Conductele de gaze naturale din otel se vor izola conform prevederilor I.6-98 art. 11,4, iar in
procesul de executie calitatea acesteia se va verifica conform STAS 7335/3-86.
Statia de reglare masurare predare: filtrarea, masurarea si reglarea gazelor se va face printr-
o instalatie compacta executata cu echipamente speciale, montate pe un sasiu, adapostite sub o
copertina.
Incinta in care se va amenaja SRMP se va racorda la reteaua de alimentare cu energie
electrica existenta in zona.
Dimensionarea instalatiilor din cadrul SRMP se va face dupa urmatorii parametri:
2. Presiunea de intrare in statie p1 = 6÷ 40bari
3. Presiunea de iesire din statie p2 = max 1,8 bari
4. Debitul maxim Qmax = 2.400Nmc/h
Debitele de calcul pentru dimensionare se vor stabili dupa urmatoarele prescriptii:
Pentru reteaua de repartitie si pentru ramurile principale ale retelei de distributie se va lua in
considerare consumul pentru o etapa de perspectiva de minimum 20 de ani. Tinand cont de
dezvoltarea in viitor a zonelor deservite, eventuala modificare a regimului de inaltime si a densitatii
constructiilor existente. Pentru traseele de interconectare se va considera si debitul de avarie al
sectoarelor vecine. Dimensionarea retelei de repartitie trebuie sa asigure in caz de defectare a uneia
din statiile de masurare predare, in orice punct al retelei, 50% din debitul de calcul.
Pentru ramurile secundare se va considera debitul instalat al aparatelor de utilizare existente
si a celor ce se vor monta in viitor.
Pentru instalatiile de utilizare si bransamentele consumatorilor casnici se vor insuma debitele
tuturor aparatelor de utilizare de aceeasi categorie si se vor aplica factori de incarcare
corespunzatori fiecarei categorii de utilizare.
Retelele de gaze naturale deservesc marea majoritate a populatiei municipiului Moinesti.

Retelele de distributie gaze naturale din municipiul Moinesti sunt :
Pentru a asigura presiunea necesara la toti consumatorii, se va continua inlocuirea sistemului
de distributie in regim de joasa presiune cu sistem de distributie in regim de presiune redusa.
Schimbarea regimului de presiune impune redimensionarea conductelor in functie de debitul de
gaze al consumatorilor existenti cat si de posibilitatea racordarii a noi consumatori.
La stabilirea traseelor conductelor de gaze naturale se va ţine cont de distanţele minime de
siguranţă conform NTPEE 01/2008 faţă de celelalte construcţii şi instalaţii, acestea având trasee
paralele cu arterele de comunicaţie propuse.
Conductele de gaze naturale se vor amplasa de preferinţă pe domeniul public, amplasarea
lor pe domeniu privat facându-se cu acordul notarial al deţinătorului de teren, în favoarea
operatorului licenţiat de distribuţie pentru verificare şi exploatare.
Zona de protectie a unei conducte de gaze naturale din reteaua de distributie se intinde la
suprafata solului, de ambele parti ale conductei , se masoara in proiectie orizontala de la
generatoarea exterioara a conductei si este de 0,5 m.
Distantele de securitate intre conductele (retelele de distributie/instalatiile de utilizare)

subterane de gaze naturale si diferite constructii si instalatii conform NTPEE 01/2008
Nr. Instalatia, constructia sau Distanta minima de la Distanta minima de la
crt. obstacolul conducta de gaze din conducta de gaze din
PE, in mm : OL, in mm :
PJ PR PM PJ PR PM
1. Cladiri cu subsoluri sau aliniamente de 1 1 2 2 2 3
terenuri susceptibile de a fi construite
2. Cladiri fara subsoluri 0,5 0,5 1 1,5 1,5 2
3. Canale pentru retele termice, canale 0,5 0,5 1 1,5 1,5 2
pentru instalatii telefonice,televiziune,
etc.
4. Conducte de canalizare 1 1 1,5 1 1 1,5
5. Conducte de apa, cabluri de forta, 0,5 0,5 0,5 0,6 0,6 0,6
cabluri telefonice montate in sol,
cabluri TV, sau caminele acestor
instalatii
6. Camine pentru retele termice, 0,5 0,5 1 1 1 1
telefonice si canalizare sau alte
camine subterane
7. Linii de tramvai pana la sina cea mai 0,5 0,5 0,5 1,2 1,2 1,2
apropiata
8. Copaci 0,5 0,5 0,5 1,5 1,5 1,5
9. Stalpi 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5
10. Linii de cale ferata, exclusiv cele din
statii, triaje si incinte industriale :
- in rambleu 1,5∗ 1,5∗ 1,5∗ 2∗ 2∗ 2∗
- in debleu, la nivelul terenului 3,0∗∗ 3,0∗∗ 3,0∗∗ 5,5∗∗ 5,5∗∗ 5,5∗∗
Nota : Distantele, exprimate in metri, se masoara in proiectie orizontala intre limitele exterioare ale
conductelor si constructiile sau instalatiile subterane.
∗
) de la piciorul taluzului ;
∗∗
) din axul liniei de cale ferata.
Este interzisa montarea conductelor de gaze, indiferent de tipul de montaj :
• sub constructii de orice categorie;
• in canale de orice fel avand direct, comunicatii cu cladiri;
• in terenuri destinate constructiilor;
• tunele si galerii ;
• terenuri supuse unor actiuni dinamice (erodari, tasari,etc.).
In zona de protectie nu se executa lucrari fara aprobarea prealabila a operatorului sistemului de
distributie.
Pentru conducta de transport gaze naturale de Ф 20 “care apartine SC TRANGAZ Medias,
in conformitate cu Normele tehnice pentru proiectarea şi executarea conductelor de alimentare din
amonte şi de transport gaze naturale(aprobate prin Decizia preşedintelui ANRGN nr. 1220/2006 şi
publicate în MO 960 bis / 29.11.2006 (care a înlocuit Normativul Departamental pentru proiectarea
şi construcţia conductelor colectoare şi de transport gaze naturale - indicativ ND 3915/1994)), zonele
de siguranţă şi protecţie vor fi stabilite de SNTGN TRANSGAZ SA MEDIAŞ în conformitate cu clasa
de locaţie a conductei de transport, care ţine seama de numărul de clădiri (existente şi prevăzute
în planul de dezvoltare urbanistică a zonei) pe secţiuni aleatorii cu lungimea de 1600 m şi lăţimea
de 400 m, având conducta ca axă longitudinală, precum şi de evaluarea stării tehnice a conductei şi
de urmărirea comportării în exploatare a acesteia.
Zona de protecţie a conductelor de transport gaze naturale se întinde de ambele părţi ale conductei
şi se măsoară din axul conductei. De exemplu, pentru conductele având DN = 500 mm, lăţimea
zonei de protecţie este de 2 x 4 m.
In zona de protecţie nu se execută lucrări fără aprobarea prealabilă a operatorului licenţiat care
exploatează conducta (SNTGN TRANSGAZ SA MEDIAŞ). In zona de protecţie sunt interzise
construirea de clădiri, amplasarea de depozite sau magazii, plantarea de arbori şi nu se angajează
activităţi de natură a periclita integritatea conductei (de exemplu scarificarea terenului).
ZONA DE SIGURANŢĂ ESTE ZONA CARE SE ÎNTINDE, DE REGULĂ, PE 20 M DE FIECARE PARTE A AXEI
CONDUCTEI. PE O DISTANŢĂ DE 20 M DE FIECARE PARTE A AXULUI CONDUCTEI NU POATE FI CONSTRUITĂ
NICI UN FEL DE CLĂDIRE CARE ADĂPOSTEŞTE PERSOANE (LOCUINŢE, SPAŢII DE BIROURI ETC.)
In conformitate cu Normele tehnice mai sus menţionate, SNTGN TRANSGAZ SA MEDIAŞ va stabili
clasa de locaţie (1…4) pentru proiectarea, execuţia şi verificarea conductei de transport, care este
în funcţie de numărul de clădiri (existente, precum şi cele prevăzute în planul de dezvoltare
urbanistică a zonei) pe secţiuni aleatorii cu lungimea de 1600 m şi lăţimea de 400 m, având conducta
ca axă longitudinală, precum şi de evaluarea stării tehnice a conductei şi de urmărirea comportării
în exploatare a acesteia.
Zona de siguranţă include şi zona de protecţie.
3.9.8. Gospodarirea comunala

Pentru depozitarea in conditii corespunzatoare a deseurilor menajere se impune
modernizarea solutiilor de colectare, transport si reciclare a acestora, cu luarea masurilor necesare
de protectie a mediului.

Colectarea deseurilor pe teritoriul municipiului Moinesti se va face conform Directivei
Europene si Strategiei Nationale de Gestionarea Deseurilor, a Planului National de Gestionare a
Deseurilor (aprobate prin H.G. nr. 1470/2004), a Planului Regional de Gestionare a Deseurior
precum si a Planului Judetean de Gestionare a deseurilor Bacau.
Este necesara totodata sporirea suprafetei din cimitire, pentru satisfacerea necesarului de locuri de
veci.

OBIECTIVE JUDETENE PENTRU GESTIONAREA DESEURILOR
La nivel de judet trebuie indeplinite cel putin obiectivele si tintele nationale. In cazul in care
exista un potential local de depasire a tintelor nationale, judetul isi poate stabili propriile tinte.
Privind tintele de recuperare si reciclare a deseurilor de ambalaje, acestea au fost preluate
din planul de implementare al Directivei 94/62/CE privind ambalajele si deseurile de ambalaje,
amendata prin Directiva 2004/12/EC
Tintele in ceea ce priveste reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate sunt
stabilite in conformitate cu prevederile planului de implementare al Directivei nr99/31/EC privind
depozitarea deseurilor.
De asemenea, inchiderea si remedierea depozitelor de deseuri existente sunt stabilite
conform prevederilor HG Nr 349/2005 privind depozitarea deseurilor.
Din Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor Bacau enumeram urmatoarele obiective:

• Adaptarea si dezvoltarea cadrului institutional si organizatoric in vederea indeplinirii cerintelor
nationale si europene;
• Asigurarea resurselor umane direct implicate in sistemul de gestionare a deseurilor ca numar
si pregatire profesionala ;
• Crearea si utilizarea de sisteme si mecanisme economico-financiare pentru gestionarea
deseurilor in conditiile respectarii principiilor generale, cu precadere principiului “poluatorul
plateste” si cel privind responsabilitatea producatorului;
• Exploatarea tuturor posibilitatilor de natura tehnica si economica privind valorificarea
deseurilor;
• Asigurarea celor mai bune optiuni pentru colectarea si transportul deseurilor municipale ;
• Gestionarea deseurilor biodegradabile ;
• Reducerea cantitatii de deseuri de ambalaje depozitate prin valorificare si reciclare ;
• Cresterea cantitatilor de deseuri de ambalaje colectate si a eficientei colectarii selective a
acestora ;
• Implementarea colectarii selective a deseurilor de ambalaje pe tipuri de deseu : hartie, sticla,
plastic.
OBIECTIVE LOCALE PENTRU GESTIONAREA DESEURILOR

Planului National de Gestionare a Deseurilor, Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor si
Planului Urbanistic General al municipiului Moinesti din 2003, a fost realizat si este in implementare
proiectul „Sistem de colectare selectiva, centru de valorificare si optimizarea transportului
deseurilor in arealul municipiului Moinesti si a comunelor invecinate”.
Proiectul este finantat prin Programul Phare – CES 2004 si se realizeaza in parteneriat cu Consiliile
Locale ale comunelor Zemes, Magiresti, Poduri si Solont.
Obiectivele specifice ale proiectului prevad imbunatatirea sistemului de colectare selectiva si
valorificarea deseurilor in municipiu Moinesti si in comunele partenere. Aceste obiective vor fi atinse
prin introducerea unui sistem de colectare selectiva a deseurilor de la generatorul primar, crearea
unui centru de valorificare a deseurilor reciclabile, optimizarea transportului de deseuri
biodegradabile, extinderea si dotarea corespunzatoare a retelei tehnice a sistemului de colectare si
valorificare a deseurilor.
Aspecte urbanistice.
Pentru obiectivele de interes public scoala se prevad platforme betonate cu 4
eurocontainere.
Pentru celalalte obiective de interes public si unitati economice europubele de 120 l asezate
in locuri special amenajate.
Se propune ca deseurile sa fie separate in 4 fractiuni, cu exceptia deseurilor periculoase si
a altor deseuri voluminoase (mobila, aparate electrocasnice etc.)
Cele 4 fractiuni vor fi:
1. deseuri organice si alte tipuri de deseuri;
2. hartie si carton ;
3. sticle si borcane din sticla
4. obiecte din plastic si PET post consum;
Colectarea deseurilor se va face odata la 7 zile pentru deseurile organice si reziduri si lunar
sau de cate ori este necesar pentru deseurile reciclabile.
Sistemul de transport
Agentul economic selectat va avea in dotare urmatoarele bunuri si servicii:
- personal instruit si calificat in domeniul salubrizarii
- 1 autogunoiera de 18 mc cu compactare
- serviciu de salubrizare, colectare, transport, intretinerea si igienizarea punctelor de colectare;
Lucrari prioritare
- racordarea la viitoarea statie de transfer;
- participarea la programul judetean de gestionare integrata a deseurilor menajere;
- promovarea conceptelor moderne de gestionare a deseurilor prin actiuni de informare si
educare a populatiei.
Colectarea cadavrelor animalelor de pe domeniul public si predarea acestora unitatilor

de ecarisaj
Cadavrele de animale de pe domeniul public vor fi colectate si transportate in mijloace auto
special amenajate si vor fi predate la unitatea de ecarisaj din judet.
Aceasta activitate consta in colectarea si transportul catre centrele de neutralizare a
deseurilor animaliere provenite din gospodariile populatiei situate in judetul Bacau.
Colectarea deseurilor animaliere provenite din gospodariile populatiei se va face de la toti
utilizatorii care au contract de prestare a serviciului, incheiat cu operatorul de salubrizare autorizat,
cat si de la persoanele scutite de la plata acestui serviciu conform legilor in vigoare.
Activitatea de colectare a deseurilor presupune urmatoarele operatii:
a) precolectarea deseurilor;
b) colectarea deseurilor;
c) transportul deseurilor;
d) neutralizarea definitiva a deseurilor.
Operatorul de salubritate va inregistra solicitarile telefonice primite si se va deplasa la
adresele solicitantilor.
Serviciul se va efectua in maxim 6 ore de la solicitarea facuta de orice persoana fizica sau
juridica. Contravaloarea acestor servicii va fi achitata de catre solicitant.
Colectarea deseurilor inerte rezultate din constructii si amenajari interioare
Se va face in baza solicitarii la cerere a locuitorilor, contra cost.
Locuitorii vor anunta seful serviciului de salubritate din cadrul primariei privind intentia lor de
a demola sau de a amenaja locuinta urmand ca primaria sa comunice in timp util prestatorului de
serviciu intentia de demolare. Operatorul va pune la dispozitia acestuia, contra cost, containere de
4000 l necesare pentru preluarea deseurilor si transportul acestora catre depozitul de deseuri inerte
al municipiului.
In cazul in care locuitorii care vor demola sau amenaja au cereri de deseuri inerte pentru
umpluturi acestia vor transporta cu mijloace proprii si sub directa urmarire a reprezentantului
primariei transportul deseurilor inerte catre solicitant.
PRECOLECTAREA DESEURILOR ELECTRICE, ELECTROCASNICE SI ELECTRONICE:
Precolectarea deseurilor provenite de la populatie, institutii publice si agenti economici,
neasimilabile celor menajere, mobilier, deseuri de echipamente electrice si electronice se face de
producatorii acestora prin scoaterea acestor obiecte la poarta in ziua stabilita cu operatorul de
salubritate.
Operatorul de salubritate va colecta aceste deseuri in ziua stabilita.
COLECTAREA DESEURILOR:
Unitatea de masura a cantitatilor colectate si transportate este m.c.
(2) Deseurile neasimilabile celor menajere mobilier, deseuri de echipamente electrice si
electronice se vor colecta direct in autospeciale de transport destinate acestui serviciu.
Este necesar a se avea in vedere retinerea unor suprafete limitrofe in cazul extinderii
cimitirelor, cu respectarea prevederile normativelor cu privire la zonele de protectie sanitara (50 m
fata de zonele locuite) a cimitirelor.

Axa prioritara 2 - „Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si
reabilitarea siturilor istorice contaminate” abordeaza aspectele de mediu critice - poluarea apei,
solului, aerului provocata de depozitarea neadecvata a deseurilor si are ca obiective:
o Cresterea gradului de acoperire a populatiei care beneficiaza de colectarea deseurilor
municipale si de serviciile de management de calitate si la tarife acceptabile;
o Reducerea cantitatii de deseuri depozitate;
o Cresterea cantitatii de deseuri reciclate si valorificate;
o Infiintarea unor structuri eficiente de management al deseurilor;
Pentru asigurarea unui management durabil al deseurilor au fost stabilite doua masuri:
1. Controlul si monitorizarea producerii, transportarii si depozitarii deseurilor
industriale si menajere
Proiecte:
• Realizarea unui Sistem integrat de colectare selectiva a deseurilor solide la nivelul intregului
municipiu, inclusiv a dotarilor aferente. Faza 2 - extindere la nivel periurban;
• Realizarea unui Sistem de avertizare a situatiilor de urgenta (poluarea apei, aerului si solului);
• Initierea unui sistem local de penalizare a depozitarii neautorizate a deseurilor, inclusiv
stradale;
• Introducerea valorificarii deseurilor colectate selectiv.
2. Responsabilizarea sociala a indivizilor, asociatiilor de proprietari si agentilor

economici privind protectia mediului
Proiecte:
• Informarea si pregatirea populatiei in domeniul situatiilor de urgenta;
• Educatia ecologica a copiilor in toate formele de invatamant - includerea in activitatile scolare
a unor campanii de colectare a deseurilor;
• Responsabilizarea asociatiilor de proprietari si agentilor economici privind deseurile stradale;
• Initierea parteneriatului cu ONG-urile de mediu pentru promovarea protectiei mediului,
inclusiv a normelor Uniunii Europene.

3.10 PROTECTIA MEDIULUI
Conform „Strategiei de dezvoltare economico-sociala durabila pentru perioada 2007-2013”,
una din axele prioritare in jurul careia se vor construi noile strategii si programe de dezvoltare rurala
este orientarea strategica privind protectia si imbunatatirea mediului.
Obiectivul general al acestei prioritati il reprezinta protectia mediului inconjurator si
combaterea poluarii in concordanta cu normele europene. Neindeplinirea conditiilor de mediu
conform standardelor poate atrage sanctiuni importante. Protectia mediului poate pune in valoare si
potentialul turistic al zonei.
Componentele acestei axe prioritare sunt:
• Amenajarea spatiilor verzi si a unui spatiu de agrement;
• Impaduriri in zonele afectate de defrisari;
• Combaterea inundabilitatii prin desecari si amenajari de albii ale cursurilor de apa,
regularizari si alte lucrari hidrotehnice;
• Combaterea poluarii aerului, apei si solului;
• Amenajarea islazurilor orasenesti;
• Extinderea si modernizarea sistemului de colectare selectiva a deseurilor;
• Modernizarea si extinderea retelei de apa canalizare.
Pentru Reabilitarea infrastructurii de mediu, prin Strategia de Dezvoltare Durabila a

municipiului Moinesti, pentru perioada 2007-2013, au fost identificate o serie de proiecte la
nivelul municipiului Moinesti ce se vor continua in perioada 2012-2020:
Proiecte:
1. Initierea asocierii intre localitati, in vederea operarii serviciului de alimentare cu apa si
canalizare la nivel periurban/regional (constituirea operatorului unic);
2. Extinderea si modernizarea retelei de alimentare cu apa potabila;
3. Realizarea unei retele de siguranta pentru incendii si calamitati naturale;
4. Reabilitare si extindere retea de canalizare apa menajera;
5. Realizarea unei retele de apa pluviala;
6. Reabilitarea si extinderea statiei de epurare a apelor uzate;
7. Realizarea de toalete publice in zona centrala a municipiului.
• Amenajarea spatiilor verzi, a unui spatiu de agrement si a unei baze sportive
Obiectivul componentei:
Imbunatatirea calitatii vietii si cresterea gradului de confort a locuitorilor orasului.
Justificare:
Din analiza potentialului orasului si a necesitatilor s-au desprins urmatoarele:
- amenajarea spatiilor verzi din interiorul localitatii;
- crearea unei zone de agrement pentru potentialii turisti;
- realizarea unei baze sportive
- realizarea unor spatii verzi de-a lungul drumurilor de acces in oras.
Aceste amenajari vor contribui la imbunatatirea calitatii vietii locuitorilor, putand avea impact
si asupra activitatilor turistice, cu efect in cresterea veniturilor comunitatii.
Descrierea actiunilor:
- identificarea potentialelor firme interesate sa investeasca in zone de agrement, zona
potrivita dezvoltarii unei stasiuni balneare;
- identificarea altor resurse financiare pentru finantarea acestor actiuni;
- realizarea unei baze sportive prin finantare publica sau privata sau a unui parteneriat public
privat;
- actiuni de educare a populatiei in domeniu.
• Impaduriri in zonele afectate de defrisari
Imbunatatirea potentialului silvic al orasului si atragerea de noi suprafete nefolosite in circuitul
silvic de exploatare.
Justificare:
Acest oras prezinta probleme grave datorate defrisarilor majore, lucrarilor ameliorative,
chimizare, dezvoltare administrativa, industrie extractiva.
Padurea de pe raza teritoriului municipiului Moinesti ocupa o suprafata de aproximativ 15
hectare, adica de 0,7% din suprafata totala a orasului, aflandu-se intr-o stare proasta de calitate.
Aceasta este o plantatie de pini, care a fost in mare parte taiata. Teritoriul studiat este deficitar in
vegetatie forestiera, avand in vedere faptul ca media pe tara este de 26,7% din suprafata unei
localitati.
Suprafata de padure poate reprezinta un potential economic legat atat de exploatarea
lemnului, cat si de turism si agroturism. Utilizarea acestui potential implica abordarea problemelor
silvice si rezolvarea acestora.
Silvicultura si activitatile conexe pot reprezenta o ramura importanta a economiei orasului si
o sursa de venituri pentru populatie. In aceste conditii trebuie acordata o atentie deosebita a acestui
sector.
- identificarea resurselor financiare potentiale pentru intreprinderea masurilor necesare;
- realizarea de impaduriri prin plantari de puieti;
- introducerea in circuitul silvic a unor noi suprafete si infiintarea de paduri in sistem mozaic
(in alternanta cu terenuri agricole);
- realizarea unor culturi de specii silvice avand crestere rapida pentru valorificarea
energetica.
• Combaterea inundabilitatii prin amenajari de albii ale cursurilor de apa,

regularizari si alte lucrari hidrotehnice
Cresterea potentialului economic si reducerea cheltuielilor intretinere a infrastructurii prin
investitii in acest domeniu.
Justificare:
Municipiul Moinesti are numeroase probleme datorita pozitiei geografice, reteaua
hidrografica fiind foarte extinsa, cu inconvenientele corespunzatoare. Din acest motiv se impun
masuri urgente. Exista un dezavantaj legat de costurile ridicate ale acestor masuri, insa neinterventia
poate conduce la daune insemnate pe termen lung.
Pe langa inundatii, creeaza probleme si produc pagube materiale si apele meteorice datorita
inexistentei canalizarii in unele zone din oras, prin care apele provenite din precipitatii, sa se scurga
dirijat.
- identificarea resurselor financiare potentiale pentru aplicarea masurilor;
• Combaterea poluarii aerului, apei si solului

Reducerea poluarii aerului, apelor si solului
Justificare:
Aerul, apa si solul sunt resursele de mediu cele mai vulnerabile dar si cel mai frecvent supuse
agresiunii factorilor poluanti, avand consecinte directe si grave nu numai asupra calitatii mediului
inconjurator dar si asupra oamenilor, florei si faunei. Un prim pas in scopul reducerii si eliminarii
impactului poluarii asupra acestor factori consta in identificarea surselor de poluare.
Principalele domenii care pot reprezenta potentiale surse de poluare a mediului municipiului
Moinesti sunt: agricultura, gospodaria orasului, transporturile si echiparea edilitara.
Zona de locuinte adiacenta drumului judetean este expusa poluarii (gaze de esapament,
zgomot, vibratii) datorata traficului intens.
- infiintarea unui punct de monitorizare a calitatii factorilor de mediu pe teritoriul orasului;
- realizarea unui sistem integrat pentru prevenirea si controlul poluarii;
- reconstructia ecologica a zonelor degradate;
- renuntarea la utilizarea foselor septice;
- realizarea sistemului de canalizare pe intreg orasul si extinderea alimentarii cu apa;
- introducerea unui sistem de management al deseurilor .

• Amenajarea pasunilor si faneturilor
Cresterea valorii economice a pasunilor si faneturilor de pe raza orasului.
Justificare:
Municipiul Moinesti detine 774 ha de pasune si 800 ha de faneata, reprezentand 34,34% din
suprafata totala - o pondere destul de importanta. De altfel, cresterea animalelor ar trebui sa fie o
ramura de baza in economia locala.
In absenta investitiilor financiare in activitati de intretinere si reabilitare a pasunilor au
contribuit la degradare acestor suprafete si implicit la reducerea potentialului lor economic. In scopul
cresterii calitatii economice si valorificarii superioare a acestor suprafete se impun masuri urgente.
- efectuarea unui studiu pentru a evidentia gradul de afectare al suprafetelor si masurile ce
trebuie intreprinse pentru remedierea situatiei;
- identificarea resurselor financiare necesare pentru luarea acestor masuri;
- identificarea potentialilor agenti economici care sa utilizeze pasunile si sa contribuie
financiar la finantarea actiunilor de intretinere.
• Infiintarea sistemului de colectare selectiva a deseurilor si a unor platforme de

depozitare a deseurilor
Cresterea gradului de salubrizare a localitatii si reducerea poluarii.
Justificare:
Odata cu aderarea la UE, Romania si-a asumat o serie de angajamente in vederea
respectarii standardelor UE si a aquis-ului communitar. Pentru indeplinirea acestor obligatii Romania
poate beneficia de Fondurile Structurale si de Coeziune in sensul finantarii investitiilor necesare in
domeniul portectiei mediului si pentru respectarea termenelor asumate.
Planului National de Gestionare a Deseurilor, Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor, a fost
realizat si este in implementare proiectul „Sistem de colectare selectiva, centru de valorificare si
optimizarea transportului deseurilor in arealul municipiului Moinesti si a comunelor invecinate”.
Proiectul este finantat prin Programul Phare – CES 2004 si se realizeaza in parteneriat cu Consiliile
Locale ale comunelor Zemes, Magiresti, Poduri si Solont.
Responsabilitatea pentru implementarea si operarea sistemului integrat de gestionare a
deseurilor apartine autoritatilor publice locale.
In cadrul politicii economice nationale, comunele, orasele, municipiile si judetele au dreptul la resurse
financiare proprii, pe care autoritatile administratiei publice locale le stabilesc, le administreaza si le
utilizeaza pentru indeplinirea competentelor si atributiilor ce le revin, in conditiile legii.
Doua sau mai multe unitati administrativ-teritoriale au dreptul ca, in limitele competentelor
autoritatilor lor deliberative si executive, sa coopereze si sa se asocieze, in conditiile legii, formand
asociatii de dezvoltare intercomunitara, cu personalitate juridica, de drept privat si de utilitate
publica, avand ca obiect furnizarea/prestarea in comun a serviciilor comunitare de utilitati publice si
infiintarea, modernizarea si/sau dezvoltarea, dupa caz, a sistemelor de utilitati publice aferente.
Asociatiile de dezvoltare intercomunitara se finanteaza prin contributii din bugetele locale ale
unitatilor administrativ-teritoriale membre, precum si din alte surse, in conditiile legii.
Asociatiile de dezvoltare intercomunitara pot decide desemnarea unui administrator public pentru
gestionarea serviciilor de interes general care fac obiectul asocierii.
Sistemele de utilitati publice (sau parti ale acestora) realizate in comun prin programe de investitii
implementate in cadrul asociatiei de dezvoltare intercomunitara apartin proprietatii publice a
unitatilor administrativ teritoriale membre si se inregistreaza in patrimoniul acestora, pe baza
urmatoarelor criterii:
 bunurile situate pe raza unei singure unitati administrativ-teritoriale, pe care o si deservesc, vor
apartine domeniului public al acesteia;
 bunurile situate pe raza mai multor unitati administrativ-teritoriale si/sau care deservesc mai
multe unitati administrativ-teritoriale vor apartine domeniului public al judetului, daca toate
unitatile administrativ-teritoriale implicate sunt situate in acelasi judet si judetul este membru al
asociatiei;

 bunurile situate pe raza mai multor unitati administrativ-teritoriale si/sau care deservesc mai
multe unitati administrativ-teritoriale vor apartine domeniului public al unitatii administrativ–
teritoriale stabilite prin contractul de delegare a gestiunii, daca aceste unitati administrativ-
teritoriale sunt situate in judete diferite sau daca judetul nu este membru.
Salubrizarea localitatilor este un serviciu comunitar de utilitati publice. Infiintarea si
gestionarea serviciilor de utilitati publice este exclusiv responsabilitatea administratiei autoritatilor
publice locale, acestea fiind gestionate prin intermediul unor operatori.
Gestiunea serviciilor de utilitati publice se realizeaza in conditiile legislative actuale, in doua moduri:
 gestiune directa – prin hotarare de dare in administrare si aici facem vorbire de managementul
direct dat in administratia unui departament de specialitate din cadrul structurilor municipalitatilor;
 gestiune delegata – prin hotarari si contracte de delegare.
Modul de realizare se stabileste prin hotarare a administratiei autoritatilor publice in cazul primului
tip de gestiune mentionat, respectiv a asociatiilor de dezvoltare comunitara, pentru al doilea, in
conformitate cu prevederile HG 855/2008. Durata contractului de delegare nu poate fi mai mare de
49 ani. Prelungirea acestuia se poate realiza in cazul in care operatorul a facut investitii foarte mari,
care necesita o perioada mai lunga de amortizare.
Este important de precizat ca in cazul gestiunii delegate urmatoarele categorii de bunuri sunt/devin
publice:
 bunurile realizate de operatori in conformitate cu programele de investitii impuse prin contractul
de delegare a gestiunii;
 bunurile realizate de operatori finantate din bani publici.
Serviciul de salubrizare cuprinde activitatile de precolectarea, colectarea sortare transport,
valorificare si eliminare a tuturor categoriilor de deseuri municipale (cu exceptia namolurilor ce
rezulta de la epurarea apei uzate menajere, a caror gestionare este responsabilitatea
administratorului statie de epurare respective).
Operatorii serviciilor de salubritate trebuie sa fie licentiati de catre ANRSC iar finantarea serviciilor
se face prin plata de tarife si taxe de catre utilizatorii acestora, tarife si taxe aprobate de catre
consiliile locale.
Institutii cu competente in sectorul gestionarii deseurilor
In figura de mai jos sunt prezentate institutiile care au competente in domeniul protectiei mediului
si implicit a gestionarii deseurilor, la nivel national, regional si local.
Institutii la nivel national
• Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile

• Agentia Nationala pentru Protectia Mediului
• Garda Nationala de Mediu
• Administratia Fondului pentru Mediu
• Ministerul Internelor si Reformei Administrative
• Ministerul Finatelor Publice
• Ministerul Sanatatii
• Autoritatea Nationala de Reglementare a
Serviciilor de Utilitati Publice
Institutii la nivel regional Institutii la nivel local

Conform “Planului judetean de gestionare a deseurilor – judetul Bacau” municipiul Moinesti va avea
o statie de transfer, iar de aici deseurilor vor merge la depozitul ecologic zonal Bacau.
S-a initiat si s-a licitat concesionarea prin delegare partiala a gestiunii serviciilor publice de
salubrizare stradala, intretinere si amenajare a spaiiilor verzi a mun. Moinesti.
In urma adjudecarii licitatiei, aceasta activitate este prestata de catre SC SOMA SRL Bacau,
cu punct de lucru in localitatea Moinesti, cu un efectiv de 25 de salariati preluati de la fosta societate
care asigura salubrizarea orasului.
- infiintarea statiei de transfer Moinesti;
- participarea la programul judetean de gestionare integrata a deseurilor menajere;
- promovarea conceptelor moderne de gestionare a deseurilor prin actiuni de informare si
educare a populatiei.
• Modernizarea si extinderea retelei de apa canalizare

Cresterea atractivitatii zonei in sensul atragerii de investitii si protejarii populatiei si a mediului
inconjurator impotriva efectelor oricarui tip de contaminare a apei potabile prin asigurarea calitatii ei
de apa curata si sanogena; Imbunatatirea conditiilor de viata a locuitorilor municipiului Moinesti.
Justificare:
Pe teritoriul municipiului Moinesti, exista o retea de 44,4 km apa potabila existenta. Aceasta
retea trebuie extinsa pe tot teritoriul orasului.
Faptul ca nu exista canalizare in tot orasul, are repercursiuni neplacute asupra calitatii apelor
de suprafata si a panzei freatice, inducand si riscul imbolnavirii populatiei prin utilizarea apei din
fantani. La momentul actual exista, la nivelul judetului Bacau, un Master Plan pentru realizarea
retelei de apa - canal.
Va trebui derulat un program de educare si constientizare a populatiei in privinta necesitatii
racorarii gospodariilor individuale la reteaua de apa-canal, in scopul eliminarii poluarii si a reducerii
riscului de imbolnaviri print-o igiena corespunzatoare.
- elaborarea unei analize de pret pentru a identifica gospodariile care doresc sa se racordeze
la retele si care dispun de fonduri pentru a finanta lucrarile;
- identificarea oportunitatilor de finantare pentru punerea in aplicare a studiilor de fezabilitate,
Fondul de Dezvoltare Rurala fiind pretabil;
- extinderea retelei de apa existenta;
- construirea retelei de canalizare si desfiintarea puturilor absorbante;
- reabilitarea si modernizarea statiei de epurare ezistenta a apelor uzate;
- implementarea unui program de constientizare a cetatenilor cu privire la necesitatea
racordarii la reteaua edilitara pentru eliminarea expunerii la poluare si agenti patogeni.
Protectia si conservarea mediului reprezinta unul din obiectivele de baza ale amenajarii
teritoriului, prin care se asigura dezvoltarea si valorificarea durabila si echilibrata a resurselor
acestuia.
Pentru eliminarea si prevenirea poluarii la nivelul aerului, apelor si solului se propun
urmatoarele masuri:
 Protectia aerului
Atmosfera fiind cel mai larg vector de propagare a poluantilor, ale caror efecte se resimt de
la nivel local pana la nivel global asupra tuturor elementelor biotice si abiotice, monitorizarea calitatii
aerului ocupa un loc esential, constituindu-se intr-un element de fundamentare a strategiilor de
control.
A supune controlului calitatea aerului presupune elaborarea unui program coerent care sa
vizeze toate problemele de poluare precum si responsabilitatile autoritatilor locale.
Monitorizarea emisiilor, ce defineste cauza poluarii, este un mijloc de informare absolut
necesar asupra contributiei pe care o au diferite surse, permitand astfel stabilirea prioritatilor cu
privire la reducerea poluarii.
Pentru imbunatatirea calitatii aerului in municipiul Moinesti, se propun urmatoarele masuri:
- Amplasarea de platforme pentru deseurile zootehnice;
- Imbunatatirea transportului public in comun prin innoirea parcului auto si intretinerea
corespunzatoare a acestora;

- Realizarea perdelelor de protectie in zona arterelor rutiere foarte circulate (DN, DJ), prin
plantarea de arbori, ce vor constitui zone - tampon intre zona stradala si zona de locuit;
- Inlocuirea treptata a combustibililor traditionali (lemn, carbune, produse petroliere) cu gaze
naturale;
- Tehnologii noi pentru diminuarea gazelor cu efect de sera:
- reducerea emisiilor de poluanti (in special pulberile in suspensii), ca urmare a
traficului rutier, sub valoarea CMA prin reducerea adaosului de plumb din benzina si utilarea
autovehiculelor cu dispozitive antipoluante;
- instalatii noi, ecologice de producere a energiei electrice si termice, inclusiv prin
promovarea surselor neconventionale (energie solara, energie eoliana);
- reducerea pierderilor in atmosfera a substantelor ce reduc stratul de ozon (ODS-
uri).
- Cresterea potentialului de utilizare a resurselor forestiere in vederea limitarii gazelor cu
efect de sera, prin impadurirea terenurilor agricole si non-agricole.
 Protectia apei
Protectia apelor de suprafata, subterane si a ecosistemelor acvatice are ca obiect mentinerea
si imbunatatirea calitatii si productivitatii biologice ale acestora, in scopul evitarii unor efecte negative
asupra mediului, sanatatii umane si bunurilor materiale.
Fiind un factor de mediu fundamental, apa confera posibilitati de utilizare pentru orice fel de
necesitati. Supravegherea calitatii apelor are ca scop protectia impotriva efectelor nocive ale poluarii
si implica doua etape: cunoasterea calitatii si masuri de protectie a acesteia. Aceasta include
monitorizarea apelor de suprafata, a precipitatiilor si a apelor subterane.
Ca masuri, sunt necesare:
V. Realizarea unui sistem centralizat de canalizare si epurare a apelor uzate acolo unde nu ezista,
precum si reabilitarea/modernizarea retelei ezistente va creste atractivitatea zonei in sensul
atragerii de investitii si de protejare a populatiei si a mediului inconjurator impotriva efectelor
oricarui tip de contaminare a apei potabile prin asigurarea calitatii ei de apa curata si sanogena;
VI. Dezvoltarea infrastructurii sistemelor centralizate de alimentare cu apa;
VII. Delimitarea zonelor de protectie ale apelor de suprafata, interzicerea oricaror deversari
necontrolate de ape uzate, reziduuri si depuneri de deseuri in cursurile de apa si pe malurile
acestora;
VIII. Controlul strict al depozitarii deseurilor menajere si zootehnice, cu respectarea normelor in
vigoare;
IX. Controlul utilizarii ingrasamintelor chimice si a pesticidelor precum si a administrarii pe sol a
ingrasamintelor organice provenite din zootehnie;
X. Amenajarea si indiguirea malurilor
 Protectia solului
Ameliorarea si mentinerea pe termen lung a functiilor solului si contracararea poluarii si
deteriorarii lor sunt obiectivele principale pentru protectia, ameliorarea si utilizarea durabila a solurilor
de pe teritoriul municipiului Moinesti.
Solul este un factor de mediu fundamental ce trebuie protejat cu aceeasi atentie ca aerul si
apa. Este un mediu divers, dar fragil, care este insa factorul principal al asigurarii hranei oamenilor,
animalelor si plantelor. Un centimetru in grosime de sol se realizeaza in zeci si chiar sute de ani, dar
de pierdut il putem pierde intr-un an, datorita vanturilor, precipitatiilor, defrisarii padurilor sau folosirii
nerationale a unor substante chimice sau in cazul municipiului Moinesti, datorita industriei de
zacaminte petroliere.
Ca masuri pentru prevenirea poluarii solurilor, se impun:
- asigurarea instalatiilor si capacitatilor de utilizare controlata a ingrasamintelor chimice si
pesticidelor la producatorii agricoli, depozitarea controlata a deseurilor de pesticide;
- extinderea folosirii ingrasamintelor naturale si a ingrasamintelor chimice biodegradabile cu
respectarea normelor de buna practica agricola;
- realizarea de platforme de compostare pentru reziduurile zootehnice;
- sprijinirea activitatii si programelor de colectare, reciclare si valorificare a deseurilor
industriale si din constructii;
- restrangerea suprafetelor afectate si reintroducerea, prin masuri de reconstructie
ecologica, a terenurilor degradate in circuitul agricol si forestier.

Colectarea deseurilor pe teritoriul municipiului Moinesti, se va face conform Directivei
Europene a Planului National de Gestionare a Deseurilor (aprobate prin H.G. nr. 1470/2004), care
impun urmatoarele masuri:
- Dezafectarea si reconstructia ecologica a terenurilor aferente actualelor depozite de
deseuri (pana la data de 16 iulie 2009) – obiectiv realizat;
- Stabilirea si realizarea punctelor de colectare selectiva a deseurilor pe teritoriul orasului
si a localitatilor componente (in intravilan), racordate la o statie zonala de transfer –
obiectiv partial realizat;
- Implementarea sistemului de colectare a deseurilor de echipamente electrice si
electronice.
Un al doilea set de masuri vizeaza protectia impotriva degradarii solurilor prin procesele
de deplasare in masa precum si pe terenurile cu exces de umiditate. Astfel, este necesar:
- mentinerea invelisului vegetal pe versantii inclinati;
- rationalizarea pasunatului sau interzicerea acestuia pe pantele care indica alunecari in
pregatire;
- evitarea supraincarcarii cu constructii grele a caror fundatie este instalata superficial;
- se poate opta si pentru utilizarea agricola a anumitor versanti prin amenajarea plantatiilor
pomicole si viticole;
- realizarea lucrarilor specifice si implementarea bunelor practici de exploatare a solurilor
agricole;
- restrangerea suprafetelor afectate si reintroducerea, prin masuri de reconstructie ecologica,
a terenurilor degradate in circuitul agricol si forestier.
Pentru solurile afectate de exces de umiditate se recomanda lucrari de desecare, canale de
drenaj, captari de izvoare, decolmatarea si adancirea albiilor paraielor din apropiere.
Pentru prevenirea riscurilor naturale se vor respecta conditiile de fundare din studiile
geotehnice si se va acorda o atentie deosebita sistematizarii verticale.
Sistematizarea verticala a terenului se va realiza astfel incat scurgerea apelor meteorice de
pe acoperisuri si de pe terenul amenajat sa se faca catre un sistem centralizat de canalizare – santuri
de scurgere a apelor pluviale de-a lungul drumurilor – fara sa se afecteze proprietatile invecinate.
Remedierea cauzelor poluarii si degradarii solurilor trebuie efectuata in ordinea prioritatilor
definite prin politica orasului, in paralel cu aplicarea de masuri administrative ferme.
Protectia florei si faunei
Pierderea diversitatii biologice continua, mai ales ca urmare a distrugerii habitatelor, in urma
urbanizarii, extinderii culturilor agricole, extinderii suprafetelor despadurite, recoltarilor excesive, dar
si ca urmare a poluarii.
Pentru conservarea biodiversitatii se propun urmatoarele masuri:
- stoparea defrisarilor si initierea unor programe de refacere a padurilor in scopul diminuarii
proceselor de degradare a solului, in special in zonele deficitare in vegetatie forestiera;
- reconstituirea padurilor prin sistemul perdelelor de protectie si prin impadurirea terenurilor
degradate, improprii culturilor agricole, sau a celor cu productivitate foarte scazuta;
- dezvoltarea turismului prin valorificarea din perspectiva durabila a siturilor naturale;
- prevenirea distrugerii ecosistemelor naturale prin pastrarea de fasii de vegetatie naturala in
cadrul culturilor agricole;
- prevenirea reducerii in continuare a numarului de specii si a efectivului de populatii din
biocenozele naturale;
- evitarea fragmentarii habitatelor si restabilirea coridoarelor de migratie a animalelor si de
dispersie a plantelor;
- protejarea speciilor autohtone prin prevenirea raspandirii speciilor invazive si a speciilor
modificate genetic;
- protejarea si restabilirea resurselor cinegetice si piscicole prin optimizarea efectivelor si
structurii populatiilor;
- stimularea comunitatilor locale in vederea cresterii gradului de constientizare asupra
nevoilor de conservare a biodiversitatii.
Prioritatea in ceea ce priveste Conservarea si protectia mediului inconjurator
rezida din faptul ca mediul inconjurator, cadrul natural, constituie o premisa importanta in
desfasurarea oricarei activitati a comunitatii.
Obiectivul strategic formulat raspunde cerintelor Planului National de Dezvoltare (PND) 2007 – 2013,
Programului Operational Sectorial de Mediu (POS-Mediu) pentru Regiunea de Dezvoltare 1 NE -
Axa prioritara 2 „Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor

istorice contaminate” si Axei 4 „Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru
Protectia Naturii”, iar proiectele precizate urmaresc implementarea acestui obiectiv.
Una dintre prioritatile nationale de dezvoltare, conform Planului National de Dezvoltare (PND) 2007
– 2013, este „Protectia si imbunatatirea calitatii mediului”, care se refera la aspectele: protectia apei,
sisteme specifice de management al deseurilor, conservarea si imbunatatirea
resurselor naturale, calitatea aerului.
Axa prioritara 2 „Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor

istorice contaminate” abordeaza aspectele de mediu critice - poluarea apei, solului, aerului provocata
de depozitarea neadecvata a deseurilor si are ca obiective:
- Cresterea gradului de acoperire a populatiei care beneficiaza de colectarea deseurilor municipale si
de serviciile de management de calitate corespunzatoare si la tarife acceptabile;
- Reducerea cantitatii de deseuri depozitate;
- Cresterea cantitatii de deseuri reciclate si valorificate;
- Infiintarea unor structuri eficiente de management al deseurilor;
Axa prioritara 4 „Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protectia Naturii”

urmareste conservarea biodiversitatii si a naturii prin actiuni de dezvoltare a cadrului de management
pentru ariile protejate, dezvoltarea infrastructurii si activitati de intretinere, operare si monitorizare si
are ca obiective:
- Conservarea diversitatii biologice, a habitatelor naturale, a speciilor de flora si fauna salbatica;
- Asigurarea managementului eficient al ariilor protejate.
Pentru realizarea acestui obiectiv strategic general, tinand cont de cadrul legislativ si de programul
operational mentionat au fost stabilite urmatoarele obiective specifice pentru sustinere:
- Asigurarea unui management durabil al deseurilor;
- Imbunatatirea calitatii atmosferei, protejarea cadrului natural si peisagistic
A. Asigurarea unui management durabil al deseurilor
Pentru acest obiectiv specific au fost stabilite doua masuri:

1. Controlul si monitorizarea producerii, transportarii si depozitarii deseurilor
industriale si menajere
Proiecte:
1. Realizarea unui Sistem integrat de colectare selectiva a deseurilor solide la nivelul intregului
municipiu, inclusiv a dotarilor aferente. Faza 2 - extindere la nivel periurban;
2. Realizarea unui Sistem de avertizare a situatiilor de urgenta (poluarea apei, aerului si solului);
3. Initierea unui sistem local de penalizare a depozitarii neautorizate a deseurilor, inclusiv stradale;
4. Introducerea valorificarii deseurilor colectate selectiv.
2. Responsabilizarea sociala a indivizilor, asociatiilor de proprietari si agentilor economici
privind protectia mediului
Proiecte:
1. Informarea si pregatirea populatiei in domeniul situatiilor de urgenta;
2. Educatia ecologica a copiilor in toate formele de invatamant - includerea in activitatile scolare a
unor campanii de colectare a deseurilor;
3. Responsabilizarea asociatiilor de proprietari si agentilor economici privind deseurile stradale;
4. Initierea parteneriatului cu ONG-urile de mediu pentru promovarea protectiei mediului, inclusiv a
normelor UE.
B. Imbunatatirea calitatii aerului, protejarea cadrului natural si peisagistic
Pentru acest obiectiv specific au fost stabilite doua masuri:
- Initierea unor programe de replantare a spatiilor verzi
Proiecte:
1. Initierea unui proiect de plantare perdea naturala de-a lungul arterelor cu trafic intens;
2. Extinderea spatiilor verzi din cartiere si cu ornamente florale;
3. Amenjarea si dotarea cu material verde a spatiilor de joaca pentru copii;
4. Elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru izvoarele minerale din Parcul Bai, privind
caracteristicile terapeutice;
5. Reimpadurirea zonelor defrisate;
6. Reabilitarea siturilor poluate cu exploatarea petrolului in vederea reducerii impactului negativ
asupra mediului.

2. Responsabilizare sociala a indivizilor, asociatiilor de proprietari si agentilor economici
privind protectia mediului
Proiecte:
1. Campanii de constientizare privind zonele protejate ale municipiului, inclusiv igienizarea lor;
2. Realizarea in parteneriat cu institutiile de educatie a unor studii privind valorile
culturale/etnografice si naturale din zonele protejate;
3. Realizarea de parteneriate intre consiliul local si ONG-uri in vederea promovarii proiectelor
comunitare.

3.11 OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICA
Principalele obiective de utilitate publica de pe teritoriul administrativ al Municipiului Moinesti sunt

prezentate clasificat mai jos:
DOMENII CATEGORII DE INTERES

NATIONAL JUDETEAN LOCAL
INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII
Primaria X
Politie X
Biblioteca municipala "St. Luchian" X
Galeriile de Arta "Geneza" X
Clubul "Lira" – Libertatii X
Garda de Interventii situatii de urgenta X X
Jandarmerie X
Liceul teoretic ,,SPIRU HARET ‘’ X
Colegiul Tehnic „GRIGORE COBALCESCUG” X
Clubul Elevilor Gh Cojbuc X
Scoala Cu Clasele I-VI Tristan Tzara X
Scoala Cu Clasele I-VIII G.Enescu X
Scoala generala cl. I-VIII St. Luchian X
Scoala generala nr.4 X
Scoala de arte si meserii X
Gradinita Cu Program prelungit Ion Creanga X
Gradinita Cu Program Normal Ghiocel X
Gradinita Cu Program Normal Nr 2 X
Spitalul municipal de urgenta X
Cabinete medicina de familie X
Cabinete stomatologice X
Farmacii X
Dispensar veterinar X
Farmacie veterinara X
Protopopiatul Moinestiului X
Biserica Luncani X
Biserica ortodaxa Moinesti X
Biserica ortodaxa Vasiesti X
Biserica ortodaxa Gazarie X
Biserica ortodaxa Tazlau-Zemes X
Biserica ortodoxa ,, Cuvioasa Paraschiva“ X
Biserica ortodoxa ,, Sf. Pantelimon “ X
Biserica adventista „Martorii lui Iehova” Lucacesti X
Biserica catolica X
Casa de rugaciune "Philadelphia" X
Sinagoga evreiasca X
Cimitirul Evreiesc X
Biserica penticostala X
Oficiu postal X
Statii de Benzina X

Filiala BRD X
Coafura X
Pompe funebre X
Spalatorii auto X
Brutarie X
Cooperativa de credit X
Minimarket-uri X
Restaurante X
Baruri X
Targ saptamanal X
Asociatia pentru dezvoltare locala si regionala “MOINESTI” X
Societatea cultural - literara „Tristan Tzara” X
Asociatia “Atitudini Europene” X
Asociatia „Salvand o viata salvezi o lume” X
Obiective propuse
Inființarea Parc OSOI judetul Bacau’’ X
Parc fotovoltaic in municipiul Moinesti X
Amenajarea unui parc tematic in Parcul ,,Padurea cu Pini’’. X
CAI DE COMUNICATIE
DN 2G X
Statia CFR Moinesti X
Strazi in intravilan X
INFRASTRUCTURA MAJORA
Retea de alimentare cu energie electrica X
Retea de telecomunicatii X
Retea de alimentare cu apa X
Lucrari de corectare a torentilor (regularizare albie) paraul
Ulmenis
SISTEME DE PROTECTIE A MEDIULUI
Zone de protectie sanitara cu regim sever X
Zone de protectie la culoarele tehnice X
• terenuri proprietate publica de interes national: drumurile nationale;
• terenuri proprietate publica de interes local: terenurile ocupate de dotarile publice din
localitatile componente municipiului Moinesti (scoala, gradinita, biserica, cimitir si altele
asemenea), zona drumurilor locale si traseul drumului judetean si a drumului comunal;
• terenuri proprietate privata de interes local formate din: terenurile arabile, pasunile si
fanetele, terenurile neproductive aflate in intravilan sau in extravilanul localitatii.
• terenuri proprietate privata a persoanelor fizice si juridice formate din terenurile din zona
de locuinte si functiuni complementare, terenurile agricole din intravilan.
Necesitatile de dezvoltare ale localitatii impun urmatoarea circulatie a terenurilor:
• terenuri ce se intentioneaza a fi trecute in domeniul public - strazile noi propuse in zonele
de extindere a intavilanului localitatilor;
• terenuri aflate in domeniul privat, destinate concesionarii.

CAP IV CONCLUZII; MASURI IN CONTINUARE
Municipiul Moinesti, va asigura in continuare functia de locuire populatiei, intravilanul propus
satisface pe termen scurt si mediu necesitatile pentru constructia de locuinte si functiuni
complementare.
Municipiul Moinesti se va dezvolta datorita unei perspective importante reprezentata de
dezvoltarea turismului periurban.
Realizarea obiectivelor propuse prin programul propriu al Consiliului Local va trebui sustinuta
de fondurile bugetului local, dar si de catre bugetul de stat, sau prin atragerea de finantari
nerambursabile prin fonduri de dezvoltare regionala (FEDER, FNDR) si fonduri structurale si de
coeziune.
Pentru continuarea si aprofundarea propunerilor reglementate prin PUG in perioada urmatoare
sunt necesare de elaborat hotarari ale consiliului local privind regimul terenurilor;
Pe baza analizelor efectuate si a propunerilor de amenajare teritoriala si dezvoltare a
municipiului Moinesti, se desprind urmatoarele:
a. Resursele materiale, locale si forta de munca, utilizate intr-un sistem diversificat pot
asigura relansarea economico-sociala a orasului;
b. Echiparea edilitara implica dezvoltari majore privind: extinderea si reabilitarea alimentarii
cu apa si cu gaze naturale, canalizare, precum si reabilitarea iluminatului public.
c. Continuarea implementarii programului de colectare a deseurilor, amplasare puncte
(platforme) colectare selectiva a deseurilor in toate cartierele orasului.
Prezenta reactualizare a PUG –ului urmeaza sa fie supusa dezbaterilor publice in cadrul
comunitatii.
Dupa obtinerea avizelor legale din partea forurilor interesate, Planul Urbanistic General si
Regulamentul Local de Urbanism se supun aprobarii Consiliului Local al municipiului Moinesti.
Odata cu aprobarea PUG si RLU, acestea capata valoare juridica, constituindu-se in
instrumentul de lucru al administratiei publice locale, fiind utilizat pentru:
a. Fundamentarea solicitarilor unor fonduri de la bugetul de stat, fonduri de dezvoltare
regionala si fonduri structurale, pentru realizarea obiectivelor de utilitate publica.
b. Emiterea certificatelor de urbanism si autorizatiilor de construire.
c. Rezolvarea unor probleme curente ale serviciilor de specialitate (instrainari, vanzari,
parcelari de terenuri).
d. Clarificarea unor litigii care pot aparea intre persoane fizice, intre persoane fizice si
juridice, precum si in alte situatii.
e. Respingerea unor solicitari de construire neconforme cu prevederile PUG.
Planul Urbanistic General aprobat devine instrumentul tehnic in activitatea Consiliului Local
al municipiului Moinesti, pe problemele legate de gestiunea si dezvoltarea urbanistica a Localitatii.
Odata cu aprobarea sa, Planul Urbanistic General capata si valoare juridica, constituinduse
in act de autoritate al administratiei locale. P.U.G. este opozabil in justitie in clarificarea conflictelor
ce pot aparea intre persoane fizice, intre administratia locala si persoane fizice sau in alte situatii.
Strategia de dezvoltare si amenajare a teritoriului presupune, potrivit PATJ elemente bine
determinate cum ar fi :
- ierarhizarea prioritatilor de investitii;
- determinarea factorilor de relansare si dezvoltare;
- realizarea unui echilibru in dezvoltarea localitatilor;
Pe langa acestea prin Planul Urbanistic General se urmareste gasirea de solutii legate de
organizarea spatiala a localitatilor si dezvoltarea urbanistica de perspectiva, probleme care decurg
organic din tendintele firesti de evolutie, dar care trebuiesc subordonate unor reguli si unui program
de specialitate.
Tinand seama de actuala situatie a evolutiei social economice la nivel national, caracterizata
ca ,,perioada de tranzitie la economia de piata“ cu obiective ca: reorientare, rentabilizare, privatizare,
reforma, restructurare economica, vom consemna o situatie de instabilitate cu mutatii si perturbari
ce au ca o consecinta scaderea nivelului de trai si al puterii economice al populatiei.

Categoriile principale de interventie sunt structurate si precizate de-a lungul materialului
prezentat privind organizarea urbanistica, zonificarea functionala a teritoriului, dezvoltarea
activitatilor economico – sociale in intravilan, echiparea tehnico – edilitara, probleme de conservare
si protejarea mediului, inlaturarea disfunctionalitatilor, relatiile in teritoriu si investitiilor publice.
Acestea reprezinta masuri de canalizare a eforturilor in vederea materializarii programului
propriu de dezvoltare.
Ca prioritati de interventie se remarca cele legate de solicitarile de locuinte, rezolvarea
problemelor de retele tehnico – edilitare, obiective de utilitate publica etc.
Actuala documentatie a Planului Urbanistic General are ca scop, pe langa cele amintite la
inceput, concretizarea unor deziderate ale locuitorilor, consemnarea realizarilor din ultima perioada
de timp, implicarea in politica dezvoltarii de perspectiva a platformei program a actualei conduceri
din administratia locala.
In acest sens vom reaminti modificarile aduse la actualul intravilan in urma solicitarilor
populatiei in sensul adoptarii unei politici de dezvoltare intensiva, prin ocuparea terenurilor libere din
oras.
Colaborarea cu reprezentantii administratiei publice locale a decurs normal, nu au aparut
divergente de pareri in legatura cu elaborarea documentatiei .
Propunerile generale reglementate prin PUG vor fi aprofundate si continuate prin lucrari care
se vor elabora in perioada urmatoare :
- Planuri Urbanistice Zonale - mai ales in zonele cu interdictii temporare de construire
Zona Centrala; Zone introduse in intravilan, Parcelari etc.
- Planuri Urbanistice de Detaliu pentru obiective cu amplasament central sau dificil –
vecinatati, circulatie etc.
- Studii privind detalierea unor zone – probleme conflictuale
Municipiul Moinesti, este asezat in partea central-vestica a Moldovei. Face parte din
orasele asa numite “de sub munte”, fiind un oras de contact incadrat in centura
exterioara a oraselor dintre Carpatii Romanesti si zonele extracarpatice.
Localitatea are premise de dezvoltare imediate din potentialul local, cu accent pe
activitatile din sectorul secundar (industria de prelucrare a lemnului, la care se adauga industria
alimentara) urmarindu-se reconversia profilului ocupational, cu precadere spre domeniul
dezvoltarii turismului in zona, datorita apelor termale existente pe raza municipiului.
Fructificarea acestui potential va depinde de capacitatea de a atrage atat investitii si
investitori, cat si de atragere de fonduri nerambursabile si de a impune realizarea acelor lucrari
care sunt importante atat pentru municipiu cat si pentru zonele invecinate.
Sef proiect,
Arh. Liliana BARGU

MOINESTI
AVIZ MINISTERUL APARARII NATIONALE

2012
MOINESTI
TEL +4.0234.363.680; +4.0372.764.340; FAX +4.0234.365.428; MOB +4.0740.162.602

BORDEROU
PIESE SCRISE
VOL I MEMORIU GENERAL
VOL II REGULAMENT LOCAL DE URBANISM
PIESE DESENATE
U1.1. INCADRAREA IN TERITORIU sc.1:25.000
G1.2. RAIONAREA GEOLOGO-TEHNICA A TERITORIULUI UNITATII

ADMINSTRATIV TERITORIALE A MUNICIPIULUI MOINESTI
sc.1:25.000
U1.3. HARTA DE RISC LA ALUNECARI DE TEREN A TERITORIULUI

ADMINSTRATIV AL MUNICIPIULUI MOINESTI sc.1:25.000
U.2. SITUATIE EXISTENTA DISFUNCTIONALITATI sc.1:5.000
U.3. REGLEMENTARI URBANISTICE INTRAVILAN PROPUS sc.1:5.000
U.4.1. ECHIPARE EDILITARA RETELE APA sc.1:5.000
U.4.2. ECHIPARE EDILITARA RETELE CANALIZARE sc.1:5.000
U.4.3. ECHIPARE EDILITARA RETELE ELECTRICE sc.1:5.000
U.4.4 ECHIPARE EDILITARA RETELE GAZE sc.1:5.000
U.4.5. ECHIPAREA EDILITARE RETELE PETROL sc.1:5.000
U.5. PROPRIETATEA ASUPRA TERENULUI sc.1:5.000
U.6. UNITATI TERITPRIAL DE REFERINTA sc.1:5.000

MOINESTI
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

2012
MOINESTI
ΥTEL +4.0234.363.680; +4.0372.764.340; FAX +4.0234.365.428; MOB +4.0740.162.602
LILIANA
2/1.02.2002 BARGU BIROU DE ARHIT
ALEEA VISINULUI NR. 8A CP.600 128 BACAU CUI 19547310 cont BRD BACAU: RO13BRDE040SV07892310400
2012
MOINESTI
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM
PROIECT NR. 7/2008
BENEFICIAR UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA A

MUNICIPIULUI MO INEST I
PROIECTANT GENERAL LILIANABARGU BIROUINDIVIDUAL DE ARHITECTURA

sef de proiect arh. Liliana Bargu

coordonator arh. Constantin Amaiei
proiectanti c.arh. Victor Ionescu
arh. Ana Bilu
c.ing. Luminita Chifu
PROIECTANTI DE SPECIALITATE :
RETELE APA SI CANALIZARE, GAZE S.C. ANSVIM S.R.L. BACAU
proiectanti ing. Laurentiu Agachi
pr. Viorel Buliga
s.ing. Maricica Buliga
RETELE ELECTRICE TELECOMUNICATII S.C. ELIT.S.R.L. BACAU

proiectanti ing. Flavius Doroftei
STUDII DE FUNDAMENTARE
STUDIU DE SOCIOLOGIE URBANA UNINVERSITATEA"GEORGE BACOVIA"
elaborator lect.univ.dr. sociolog Otilia Alina Lupu
STUDIU GEOTEHNIC SI HIDROGEOLOGIC S.C. ECO GEO PREST S.R.L.

elaborator ing. geolog Adriana Nicolaides
STUDIU HIDROLOGIC A.N."APELE ROMANE"ADMINISTRATIA SIRET

elaborator dr.ing. hidrolog Petru Olariu
PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI MOINESTI REGULAMENT LOCAL DE URBANISM II

CUPRINS
PARTEA I
DISPOZITII GENERALE
CAP. I PREVEDERI GENERALE
ART. 1. Rolul regulamentului de urbanism

ART. 2. Intrarea in vigoare
ART. 3. Conditii de aplicare
ART. 4. Derogari de la prevederile regulamentului
ART. 5. Baza legala a elaborariii
ART. 6. Domeniu de aplicare
PARTEA II
REGULI DE BAZA PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR
CAP. II REGULI CU PRIVIRE LA PASTRAREA INTEGRITATII MEDIULUI

SI PROTEJAREA PATRIMONIULUI NATURAL SI CONSTRUIT
ART. 7. Terenuri agricole in extravilan

ART. 8. Intravilanul si terenuri agricole din intravilan
ART. 9. Suprafete impadurite
ART.10. Resursele subsolului
ART.11 Terenuri acoperite de ape
ART.12. Zone cu valoare peisagistica si zone naturale protejate
ART.13. Zone construite protejate
CAP. III REGULI CU PRIVIRE LA SIGURANTA CONSTRUCTIILOR

SI LA APARAREA INTERESULUI PUBLIC
ART.14. Zone expuse la riscuri naturale

ART.15. Masuri de eliminare a riscului de inundare
ART.16. Zone cu riscuri tehnologice
ART.17. Zone de protectie
ART.18. Asigurarea compatibilitatii functiunilor si conformarii volumetrice
ART.19. Procentul de ocupare aterenurilor, coeficientul de utilizare a terenurilor
ART.20. Lucrari de utilitate publica
PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI MOINESTI REGULAMENT LOCAL DE URBANISM III

CAP. IV REGULI DE AMPLASARE SI RETRAGERILE MINIME OBLIGATORII
ART.21. Orientarea fata de punctele cardinale

ART.22. Amplasarea fata de drumuri publice
ART.23. Amplasarea fata de cai ferate
ART.24. Amplasarea fata de aeroporturi
ART.25. Amplasarea fata de aliniament
ART.26. Amplasarea în interiorul parcelei ART.24.
CAP. V REGULI CU PRIVIRE LA ASIGURAREA ACCESELOR OBLIGATORII
ART.27. Accese carosabile

ART.28. Accese pietonale si piste pentru biciclisti
CAP. VI REGULI CU PRIVIRE LA ECHIPAREA TEHNICO – EDILITARA
ART.29. Asigurarea echiparii edilitare

ART.30. Racordarea si extinderea retelelor publice
ART.31. Asigurarea evacuarii deseurilor
CAP. VII DREPTUL DE PARCELARE
ART.33. Baza legala si definirea unor termeni

ART.34. Conditii de realizare a parcelelor noi
ART.35. Dimensiunile minime si forma parcelelor noi
ART.36. Strazi si alei carosabile in parcelarile noi
ART.35. Unitatea de caracter arhitectural a parcelatilor noi
CAP. VIII REGULI CU PRIVIRE LAFORMASI DIMENSIUNILE CONSTRUCTIILOR
ART.36. Înaltimea constructiilor

ART.37. Aspectul exterior al constructiilor
CAP. IX REGULI CU PRIVIRE LA AMPLASAREA DE PARCAJE,

SPATII VERZI SI IMPREJMUIRE
ART.38. Parcaje
ART.39. Spatii verzi si plantate
ART.40. Împrejmuiri
PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI MOINESTI REGULAMENT LOCAL DE URBANISM IV

PARTEA III
PREVEDERI LA NIVELUL ZONELOR FUNCTIONALE, SUBZONELOR
FUNCTIONALE SI UNIT AT ILOR TERITORIALE DE REFERINT A DIN
INT R AV IL ANUL MUNIC IP IUL UI MOINES T I
C ZONA CENTRALA
C-pm in interiorul zonei de protectie monumente
M ZONA MIXTA
M-m in interiorul zonei de protectie monumente
IS ZONA INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII DE INTERES GENERAL
ISa administratie
ISco comeciale
ISps prestari servicii - birouri
ISct cult
ISct-pm cult in interiorul zonei de protectie monumente
ISc cultura
ISi invatamant
ISs sanatate
ISs-pm sanatate in interiorul zonei de protectie monumente
ISt turism
L ZONA LOCUINTE
Li1 locuinte individuale P+1, P+M parcelar urban
Li2 locuinte individuale P+1, P+M parcelar rural cu
infrastructura incompleta
Li3 locuinte individuale P+1, P+M parcele in noile
extinderi sau in enclave neconstruite
L-pm locuinte cu regim redus de inaltime situate in zona de
protectie a monumentelor
Lc P+2-4 locuinte colective
Lc-pg subzona parcaje si garaje
I ZONA INDUSTRIALA - DEPOZITE- MICA PRODUCTIE
In activitati nepoluante
Id depozite
A ZONA UNITATI AGROZOOTEHNICE
V ZONA VERDE
Va scuaruri, gradini, parcuri publice, aferente arterelor de circulatie
Va-pm scusruri - in interiorul zonei de protectie monumente
Vs cu rol de complex sportiv
Ve protectie a apelor
Vpr perdele de protectie fata de invrastructura majora, plantatii cu rol de
stabilizare a versantilor, de protectie sanitara
Vpa paduri de agrement
Vpap paduri de agrement protejate
GC ZONA GOSPODARIE COMUNALA
GCc cimitire
GCc-pm cimitire in interiorul zonei de protectie monumente
GCe statii de epurare
GCs amenajari salubritate
SP ZONA CU DESTINATIE SPECIALA
TR ZONA TERENURI CU RISCURI NATURALE PREVIZIBILE
TSE ZONA PENTRU EXPLOATAREA RESURSELOR SUBSOLULUI
T ZONA CAI DE COMUNICATIE
Tr circulatie rutiera si amenajari aferente
Tf circulatie feroviara si amenajari aferente
Ta circulatie aeriana si amenajari aferente
TE ZONACONSTRUCTIIAFERENTEECHIPARILORTEHNOLOGICO-EDILITARE
EX1 ZONA DE PROTECTIE A PATRIMONIULUI CONSTRUIT ARHEOLOGIC
SITUATE IN AFARA TERITORIULUI INTRAVILAN
PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI MOINESTI REGULAMENT LOCAL DE URBANISM V

PARTEA I
DISPOZITII GENERALE
CAP.I. PREVEDERI GENERALE
ART.1 ROLUL REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM
(1) Prezentul regulament local de urbanism expliciteaza si detaliaza prevederile cu caracter de

reglementare ale Planului Urbanistic General al municipiului MOINESTI si a fost elaborat având la baza
legislatia specifica în vigoare precum şi Regulamentul General de Urbanism aprobat cu H.G.R 525/1996
republicat/ 27.11.2002.
(2) Regulamentul local de urbanism este o documentatie cu caracter de reglementare care cuprinde
prevederi referitoare la modul de utilizare a terenurilor, de realizare si utilizare a constructiilor pe întreg
teritoriul municipiului MOINESTI. Normele cuprinse în prezentul Regulament, sunt obligatorii la
autorizarea executarii constructiilor în limitele teritoriului administrativ al localitatii.
(3) Aplicarea prevederilor prezentului Regulament de urbanism trebuie sa asigure corelarea

intereselor cetateanului cu cele ale colectivitatii, respectiv protectia proprietatii private si apararea
interesului public.
ART.2 INTRAREA IN VIGOARE
(1) Regulamentul Local de Urbanism constituie act de autoritate al administratiei publice locale. A fost
aprobat pe baza avizelor obtinute în conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 (republicata in 1996) ,
în temeiul art. 36 al (5) lit c din legea 215/2001 în conformitate si în aplicarea dispozitiilor legii 350/2001.
(2) Prezentul regulament produce efecte si devine obligatoriu potrivit

art. 49 legea 215/2001 prin aprobarea de catre Consiliul Local al Municipiului MOINESTI
HCL nr. ___________ din data de ___________________________.
ART.3 CONDITII DE APLICARE
(1) Prezentul regulament este un regulament cadru avand un caracter director. Prevederile sale
permit autorizarea directa cu exceptia derogarilor si situatiilor speciale în care se impune elaborarea unor
Planuri Urbanistice de Detaliu sau Planuri Urbanistice Zonale, cazuri specificate în continuare la art. 4,
precum si în continutul regulamentului.
(2) In cazul operatiunilor urbanistice importante ca arie, volum de constructii si complexitate a

lucrarilor de infrastructura tehnica, prezentul regulament va fi detaliat si adaptat prinregulamentele
aferente unor Planuri Urbanistice Zonale, realizate si aprobate conform legii,regulamente care vor
respecta prevederile RLU aferente PUG în ceea ce priveste indicatorii principali de urbanism, repectiv
regimul de înaltime, coeficientul de utilizare al terenului,functiunile admise si regimul de construire.
(3) Prevederile prezentului Regulament Local de Urbanism vor fi permanent corelate cu evolutia
legislatiei cu caracter general, precum si cu cea a legislatiei de specialitate, relevante pentru activitatea
de urbanism si amenajarea teritoriului.
ART.4 DEROGARI DE LA PREVEDERILE REGULAMENTULUI
(1) Prin derogare se intelege modificarea conditiilor de construire: functiuni admise, regim de
construire, inaltime maxima admisa, distantele minime fata de limitele parcelei, POT,CUT.
(2) Derogarile de la prevederile regulamentului se admit numai in urmatoarele cazuri:

PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI MOINESTI REGULAMENT LOCAL DE URBANISM 1
• descoperirea in urma sapaturilor a unor marturii arheologice care impun salvarea si protrejarea lor
• modificarea naturii terenurilor de fundare
• dimensiuni sau forme ale parcelei care nu se inscriu in prevederile regulamentului
• situarea speciala a parcelei în cadrul orasului într-o zona de interes maxim sau condtionata de
existenta pe terenurile alaturate a unor cladiri care trebuiesc mentinute
(3) In cazul in care prin cererea pentru emiterea certificatului de urbanism se solicita o modificare de
la prevederile documentatiilor de urbanism aprobate pentru zona respectiva sau daca conditiile specifice
ale amplasamentului ori natura obiectivelor de investitii o impun, autoritatea publica locala are dreptul ca,
dupa caz, prin certificatul de urbanism:
a) sa respinga in mod justificat cererea de modificare a prevederilor documentatiilor de urbanism

aprobate;
b) sa conditioneze autorizarea investitiei de elaborarea si aprobarea de catre autoritatea publica locala

competenta a unui plan urbanistic zonal;
c) sa conditioneze autorizarea investitiei de elaborarea unui plan urbanistic zonal, prin grija investitorului
privat, in conditiile legii, si de aprobarea acestuia de catre autoritatea publica locala, numai in situatia
solicitarii construirii de parcuri industriale, parcuri tehnologice, supermagazine, hipermagazine, parcuri
comerciale, parcuri culturale, zone de productie, zone de dezvoltare a unor ansambluri rezidentiale noi,
infrastructura de transport, in situatia extinderii intravilanului localitatii cu cel putin 10.000 m2 pentru
functiuni de locuire sau cu cel putin 5.000 m2 pentru functiuni de servicii sau productie;
d) sa conditioneze autorizarea investitiei de elaborarea si aprobarea unui plan urbanistic de detaliu;
e) sa permita intocmirea documentatiei tehnice pentru autorizatia de construire, in situatia solicitarii

construirii pe o parcela in cadrul unui front continuu construit preexistent in care cladirile de pe parcelele
adiacente au acelasi regim de inaltime cu cel solicitat.
(4) Pentru situatiile prevazute la pct (3) lit. c), initierea planului urbanistic zonal se face dupa obtinerea
unui aviz de oportunitate intocmit de arhitectul-sef si aprobat, dupa caz, conform competentei de primarul
municipiului.
Avizul de oportunitate se emite in baza unei solicitari scrise, cuprinzand urmatoarele elemente:
a) piese scrise, respectiv memoriu tehnic explicativ, care va cuprinde prezentarea

investitiei/operatiunii propuse, indicatorii propusi, modul de integrare a acesteia in zona,
prezentarea consecintelor economice si sociale la nivelul unitatii teritoriale de referinta si la nivelul
localitatii, categoriile de costuri ce vor fi suportate de investitorii privati si categoriile de costuri ce
vor cadea in sarcina autoritatii publice locale;
b) piese desenate, respectiv incadrarea in zona, plan topografic/cadastral cu zona de studiu

actualizat, conceptul propus - plan de situatie cu prezentarea functiunilor, a vecinatatilor si a
limitelor servitutilor propus a fi instituite, modul de asigurare a acceselor, utilitatilor.
Prin avizul de oportunitate se stabilesc urmatoarele:
a) teritoriul care urmeaza sa fie reglementat prin Planul urbanistic zonal;
b) categoriile functionale ale dezvoltarii si eventualele servituti;
c) reglementari obligatorii sau dotari de interes public necesare;
d) reglementari privind asigurarea acceselor, parcajelor, utilitatilor;
e) capacitati si indicatori maximali pentru volumele de marfa vehiculate, emisii de noxe.
(5) Dupa aprobarea Planului urbanistic zonal sau de detaliu se poate intocmi documentatia
tehnica in vederea obtinerii autorizatiei de construire, exclusiv cu respectarea reglementarilor urbanistice
aprobate.

ART.5 BAZA LEGALA A ELABORARII
1. Legea nr. 50/1991 (republicata) privind autorizarea executarii constructiilor şi unele masuri pentru
realizarea locuintelor;
2. Legea nr. 453/2001 privind modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea şi
executarea lucrarilor de constructii şi unele masuri pentru reactualizarea locuintelor;
3. Ordinul M.L.P.A.T. nr. 91/1991 privind formularele, procedura de autorizare şi continutul
documentatiilor;
4. Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar;
5. Legea nr. 69/1991 privind administratia publica locala;
6. H.G.R. nr. 51/1992 privind unele masuri pentru îmbunatatirea activitatii de prevenire şi stingere a
incendiilor cu modificari prin H.G.R. nr. 616 / 1993 şi H.G.R nr. 71/1996;
7. H.G.R. nr. 486/1993 privind creşterea sigurantei în exploatare a constructiilor şi instalatiilor ce
reprezinta surse de mare risc;
8. Legea nr. 33/1994 privind expropierea pentru cauza de utilitate publica;
9. Legea nr. 11/1995 privind Patrimoniul Cultural National;
10. Legea nr. 137/1995 privind protectia mediului;
11. Legea nr. 10/1995 privind calitatea în constructii;
12. Legea nr. 41/1995 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 68 / 1994 pentru protejarea
patrimoniului cultural national;
13. Legea nr. 7/1996 privind cadastrul şi publicitatea imobiliara;
14. Legea nr. 84/1996 privind îmbunatatirile funciare;
15. Legea nr. 107/1996 privind apele actualizata 2010
16. Legea nr. 114/1996 a locuintelor;
17. H.G.R. nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism;
18. H.G.R. nr. 36/1996 privind drumurile;
19. Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 981/1994 cu normele de igiena privind modul de viata al
populatiei;
20. Ordinul MAPPM nr. 125/1996 pentru aprobarea procedurii de reglementare a activitatilor
economice şi sociale asupra mediului;
21. Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului;
22. Ordinul Ministerului Mediului nr. 298/1991 privind dreptul de acces la cursuri de apa şi lacuri a
autoritatii de gospodarire a apelor;
23. H.G.R. nr. 31/1996 pentru aprobarea Metodologiei de avizare a documentaliilor de urbanism
privind constructiile;
24. Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica şi regimul juridic al acesteia;
25. Legea nr. 71/12.07.1996, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national –
Sectiunea I – Cai de comunicatie;
Sectiunea II – Apa;
27. Legea nr. 5/06.03.2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea
III – Zone protejate;
Sectiunea IV – Reteaua de localitati;
Sectiunea V – Zone de risc national;
30. Legea nr. 182/25.10.2000, privind protejarea patrimoniului cultural national;
31. Legea nr. 350/2001, privind amenajarea teritoriului si urbanismul;
32. OG nr. 27/2008 - modificarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul
33. Hotararea nr. 31 din 24 ianuarie 1996 pentru aprobarea Metodologiei de avizarea a
documentatiilor de urbanism privind zone si statiuni turistice si a documentatiilor tehnice privind
constructii din domeniul turismului; publicata in M.O. nr. 22 din 30 ianuarie 1996;
34. Conventia Europeana a Peisajului, 20 octombrie 2000, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr.
536 din 23 iulie 2002
35. Ordin 2264/2004 pentru aprobarea Reglementarii tehnice privind proiectarea şi dotarea locurilor
de parcare, oprire şi stationare, aferente drumurilor publice, situate în extravilanul localitatilor,
36. Lege 46/2008 privind Codul Silvic
37. HG 382/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigentele minime de continut ale
documentatiilor de amenajarea teritoriului şi de urbanism pentru zonele de riscuri naturale
38. HG 447/2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare şi continutul
hartilor de risc natural la alunecari de teren şi inundatii
39. HG 1286/2004 privind aprobarea Planului general de masuri preventive pentru evitarea si
reducerea efectelor inundatiilor,
40. Ordin 1587/1997 pentru aprobarea listei categoriilor de constructii si instalatii industriale
generatoare de riscuri tehnologice,
41. Ordin 62/N/1998, 19,0/288/1998, 955/1998 privind delimitarea zonelor expuse riscurilor naturale
42. HG 372/2004 pentru aprobarea Programului National de Management al Riscului Seismic
43. Legea 24/2007 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din zonele urbane
44. Ordonanta de urgenta nr. 114/2007 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului
45. Ordin 44/1998 al ministrului transporturilor pentru aprobarea Normelor privind protectia mediului
ca urmare a impactului drum-mediu înconjurator
46. Conventia Europeana a Peisajului, 20 octombrie 2000, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr.
536 din 23 iulie 2002
47. HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si
programme
48. Ordin 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata
al populatiei
49. Legea 204/2008 privind protejarea exploatatiilor agricole
50. HG 350/2003 privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale şi parcurilor naturale şi
constituirea administratiilor acestora
51. Ordin 552/2003 privind aprobarea zonarii interioare a parcurilor nationale şi a parcurilor naturale,
din punct de vedere al necesitatii de conservare a diversitatii biologice
52. Lege pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea,
reducerea şi controlul integrat al poluarii
53. Lege 451/2002 pentru ratificarea Conventiei europene a peisajului, adoptata la Florenta la 20
octombrie 2000
54. Lege 293/2002 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 93/2001 pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 73/2000 privind Fondul pentru mediu
55. Lege 426/2001pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul
deşeurilor
56. Ordin 951/2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor regionale şi judetene de
gestionare a deşeurilor
57. HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor
58. Ordin 757/2004 al ministrului Mediului şi Gospodaririi Apelor privind aprobarea Normativului tehnic
privind depozitarea deşeurilor
59. HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile,
inclusiv deşeurile periculoase
60. HG 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de
protectie sanitara si hidrogeologica
61. Lege 506/2003 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 65/2003 pentru modificarea Legii
serviciilor publice de gospodarie comunala nr. 326/2001
62. Lege 289/2002 privind perdelele forestiere de protectie
63. HG 1143/2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate
64. Ordonanta de urgenta 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei şi faunei salbatice
65. OUG 62/2004 privind regimul de organizare si functionare a parcurilor turistice
66. HG 31/1996 pentru aprobarea Metodologiei de avizare a documentatiilor de urbanism privind zone
si statiuni turistice si a documentatiilor tehnice privind constructii din domeniul turismului
67. HG 867/2006 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a statiunilor turistice
68. Legea 755/2001 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi
desfaşurarea activitatii de turism în România
69. HG 33/2000 privind aprobarea Metodologiei de înscriere, atestare şi a criteriilor de evidentiere a
patrimoniului turistic
70. Ordonanta nr. 43/1997 modificata cu Ordonanta nr. 7 din 29 ianuarie 2010 privind regimul juridic
al drumurilor
71. Ordonanta de urgenta nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice
72. Lege 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice
73. OG 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone
de interes national cu modificari şi completari prin Legea nr. 378/2001, OG nr. 13 din 31 ianuarie
2007
74. Legea 462/2003 pentru modificarea şi completarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind
protectia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes national
75. Legea 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural national mobil
76. Legea 41/1995 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 68 din 26 august 1994 privind
protejarea patrimoniului cultural national
77. HG 1430/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind situatiile in care Ministerul Culturii
si Cultelor, respectiv autoritatile administratiei publice locale, contribuie la acoperirea costurilor
lucrarilor de protejare si de interventie asupra monumentelor istorice, proportia contributiei,
procedurile, precum si conditiile pe care trebuie sa le îndeplineasca proprietarul, altul decât statul,
municipiul, oraşul sau comuna
78. Ordin 2013/2000 al ministrului culturii şi cultelor privind aprobarea criteriilor generale pentru
clasarea bunurilor culturale imobile în Lista monumentelor istorice
79. Ordin 2807/2003 al Ministrului Culturii şi Cultelor pentru modificarea Ordinului Ministrului Culturii
şi Cultelor nr. 2.682/2003 privind aprobarea Normelor metodologice de clasare şi evidenta a
monumentelor istorice, a Listei monumentelor istorice, a Fisei analitice de evidenta a
monumentelor istorice şi a Fisei minimale de evidenta a monumentelor istorice
80. Ordin 589/D/1992-130/1991 privind unele masuri ce se impun in vederea împiedicarii degradarii,
distrugerii, precum si protejarii bunurilor imobile cu valoare de patrimoniu
81. Ordin 2314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizata, si a Listei
monumentelor istorice disparute
82. Planul de Amenajare a Teritoriului Judetului Bacau
83. Harta de risc natural pentru alunecari de teren a municipiului Moinesti - IPTANA/2009
84. P.U.Z. Locuinta Atelierelor (liga statia PECO) aprobat H.C.L.68/2003
85. P.U.Z. Locuinta Atelierelor nr.5 bis aprobat H.C.L.40/2007
86. P.U.Z. Construire magazin PENNY MARKET aprobat H.C.L.60/2007
87. P.U.Z. Masura I.S.P.A. nr.2002/RO/16/P/PE/018 obiectivul Statie de pompare Moinesti din cadrul
investitiei Constructia si reabilitarea aductiunii principale Poiana Uzului -Bacau jud.Bacau aprobat
H.C.L. 168/2009
88. P.U.Z. Construire pensiune D+P+M str. Libertatii, nr. 44 bis aprobat H.C.L. 152/2010
89. P.U.Z. Construire locuinta D+P+M, anexa P, foisoare si împrejmuire bis aprobat H.C.L.
152/201054/2011
90. P.U.D. Sediu pentru Parchetul de pe lânga Judecatoria Moinesti si împrejmuire
91. aprobat H.C.L. 118/2011
92. P.U.D. Construire sediu firma P+E, str. Vasile Alecsandri (în vecinatatea blocului A2) aprobat
H.C.L. 55/2011
93. P.U.D. Extindere si mansardare Spatiu comercial, str. Tudor Vladimirescu, (vecinatate bloc C1)
94. P.U.D. Gradinita cu program normal cu patru sali de grupa, tip parter , str. Costache Negri avizat
H.C.L. 18/2011
95. P.U.D. Construire spatiu comercial P+E, str. Eremia Grigorescu avizat H.C.L. 6/2011
98. P.U.D. Construire spatiu comercial D+P+E, str. Tudor Vladimirescu, (vecinatate ASIROM) aprobat
H.C.L. 68/2010
99. P.U.D. Extindere si mansardare spatiu comercial, str. Tudor Vladimirescu, (vecinatate bloc C1)
100. P.U.D. Construire hala parter dezmembrari auto, str. Cpt. Zaganescu aprobat H.C.L.118/2009
101. P.U.D. Construire spalatorie auto, str. Tudor Vladimirescu, municipiul Moinesti aprobat H.C.L.
117/2009
102. P.U.D. Extindere apartament prin creare acces din exterior si amenajare spatiu comercial –
magazin textil, str. Ion Creanga, bl. D3, ap.3 aprobat H.C.L. 116/2009
103. P.U.D. Blocuri de locuinte ANL, 2 tronsoane P+3+M, str. Tristan Tzara, nr. 1 aprobat H.C.L.
95/2009
104. P.U.D. Construire spatiu comercial tip parter, str. Tudor Vladimirescu, bl. D3 aprobat H.C.L.
65/2009
105. P.U.D. Creare acces din exterior prin extindere apartament pentru amenajare spatiu comercial
106. P.U.D. Construire magazin tip supermarket si anexe, amenajare curte, accese, împrejmuire si
reclama, str. Cpt. Zaganescu, f.n aprobat H.C.L. 32/2009
107. P.U.D. Construire spatiu comercial tip parter, str. T. Vladimirescu, lânga blocul B2 aprobat H.C.L.
62/2007
108. P.U.D. Extindere spatiu comercial P, P+1, str. T. Vladimirescu, adiacent bl. C2 aprobat H.C.L.
42/2007
109. P.U.D. Construire spatiu comercial str. T. Vladimirescu, FN aprobat H.C.L. 42/2006
110. H.C.L. 109/2009 privind cumpararea de catre consiliul local al municipiului MOINESTI ... a unui
teren...situat in zona Vasaiesti punct Tarina necesar ampasarii Statiei de epurare ape uzate Sud
Moinesti
111. H.C.L. 3/2009 privind acordarea in folosinta gratuita a unui teren de 8.989 mp situat in str George
Cosbuc Parohiei Ortodoxe "Onaltarea Domnului" pentru amenajare cimitir
112. H.C.L.72/2008 privind atribuirea denumirii "Aleea Parc Pini" unei strazi limitrofe strazii G-ral
Nicolae Sova
113. Referat 3657/2009 Primaria Municipiului Moinesti Compartiment Protectie Civila
114. Studiu de amplasare culuar de zbor helipunct IPTANA 2008
115. Studiu hidrologic DIRECTIA APELOR SIRET 2005
116. Studiu hidrologic DIRECTIA APELOR SIRET 2011
117. Informare 21252/19.10/2011 privind masura din Raportul de inspectie a Garzii Nationale de Mediu
-Comisariatul Judetean Bacau
ART.6 DOMENIU DE APLICARE
(1) Planul Urbanistic General împreunã cu Regulamentul Local de Urbanism aferent, cuprind
norme obligatorii pentru autorizarea constructiilor pe orice categorie de terenuri, atât în intravilan cat si în
extravilan, în limita teritoriului administrativ .
(2) Intravilanul propus se referã atât la trupurile de bazã cât si la trupurile izolate. Intravilanul
propus conform plansei de U3. Reglementari urbanistice vizata O.C.P.I., a Planului Urbanistic General
va fi marcat pe teren, prin borne, potrivit Legii Cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996
MOINESTI SUPRAFATA INTRAVILAN [HA]

TRUP I 1.092,27
TRUP II 20,83
TRUP III 2,05
TRUP IV 0,64
TRUP V 0,67
Total intravilan 1116.46
Suprafata unitatii administrativ teritoriale MOINESTI, insemnand teren intravilan+teren
extravilan=4597 ha
(3) Zonificarea functionalã s-a stabilit în functie de categorii de activitãti pe care le cuprinde localitatea
si de ponderea acestora în teritoriu, in conformitate cu prevederile art.14 din Regulamentul general de
urbanism si este evidentiata in plansele U3. Reglementari a Planului urbanistic general; pe baza acestei
zonificãri s-au stabilit conditiile de amplasare si conformare a constructiilor ce se vor aplica în cadrul zonei
functionale.
(4) Unitatile Teritoriale de Referinta (UTR) sunt suportul prescriptiilor din Regulamentului Local de
Urbanism. Definirea unei anumite unitati teritoriale de referinta este determinata de urmatorii parametri si
este constituita pe criterii urbanistice similare sau omogene:
(1) relief si peisaj cu caracteristici similare
(2) evolutie istorica unitara într-o anumita perioada de timp
(3) populatie cu structura omogena
(4) sistem parcelar si mod de construire omogene
(5) folosinte de aceeasi natura a terenurilor si constructiilor
(6) regim juridic al imobilelor similar, reglementari urbanistice omogene referitoare la destinatia
terenurilor si la indicii urbanistici;
Pentru toate unitatile teritoriale de referinta se mai adauga doua criterii de diferentiere a prevederilor
regulamentului:
(1) situarea în interiorul sau în exteriorul zonei protejate din considerente istorice si arhitectural -
urbanistice;
(2) situarea în zonele de extindere cu densitate joasa de constructie.
(5) Schimbarea unuia dintre parametri conduce la modificarea prevederilor regulamentului si deci,
este necesara încadrarea terenului în alta categorie de UTR.
(6) În cazul operatiunilor urbanistice importante ca arie, volum de constructii si complexitate a

lucrarilor de infrastructura tehnica, prezentul regulament va fi detaliat, adaptat sau modificat prin
regulamentele aferente unor Planuri Urbanistice Zonale, realizate si aprobate conform legii. În aceasta
situatie se înscriu si localizarile în care sunt propuse accente înalte.
(7) In PUG in plansela U6 Unitati teritoriale de referinta este evidentiata grafic impartirea
intravilanului in UTR-uri
Emitentul certificatului de urbanism identifica UTR-ul in care solicitantul se inscrie si extrage

prescriptiile RLU privind oportunitatea si conditiile de amplasare si realizare a obiectivului propus.
(8) Se excepteaza de la prevederile alin. (1) constructiile si amenajarile cu caracter militar si

special, care se autorizeaza si se executa in conditiile stabilite de lege.

PARTEA II
REGULI DE BAZA PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR
CAP.II REGULI CU PRIVIRE L A PASTRARE A INT EGRIT AT II MEDIULUI
SI PROTEJARE A PAT RIMONIULUI NAT URAL SI CONSTRUIT
ART.7 TERENURI AGRICOLE IN EXTRAVILAN
(1) Potrivit Legii Nr. 18/1991 –republicata, art. 92, alin.1 – “amplasarea constructiilor de orice fel pe
terenuri agricole din extravilan de clasa I si a II-a de calitate, pe cele amenajate cu lucrari de îmbunatatiri
funciare, precum si pe cele plantate cu vii si livezi, parcuri nationale, rezervatii, monumente, ansambluri
arheologice si istorice este interzisa” .
Exceptiile sunt prevazute la art. 92 alin.2: “ Se excepteaza de la prevederile aliniatului precedent

constructiile care servesc activitatile agricole, cu destinatie militara, caile ferate, sosele de importanta
deosebita, linii electrice de înalta tensiune, forarea si echiparea sondelor, lucrari aferente exploatarii
titeiului si gazului, conducte magistrale de transport gaze sau petrol, lucrarile de gospodarire a apelor si
realizarea de surse de apa“.
(2) Autorizarea executarii constructiilor si amenajarilor pe terenurile agricole din extravilan este
permisa pentru functiunile si în conditiile stabilite de legea 50 /1991 si alte acte normative specifice
constructiilor si activitatii agricole.
(3) In conformitate cu prevederile celor doua legi, pe terenurile agricole din extravilan pot fi autorizate
numai constructiile care servesc activitatilor agricole (adaposturi pentru animale si spatii de depozitare a
recoltelor si utilajelor agricole), fara a primi o delimitare ca trup al localitatii. In aceasta categorie nu pot fi
incluse constructiile de locuinte, garaje sau alte amenajari cu caracter permanent.
Autoritatile adminsitratiei publice locale vor urmari, la emiterea autorizatiei de construire, gruparea
suprafetelor de teren afectate constructiilor, spre a evita prejudicierea activitatilor agricole.
ART.8 TERENURI AGRICOLE IN INTRAVILAN
(1) Prin Planul urbanistic general s-a stabilest intravilanul municipiului. Introducerea de noi terenuri
agricole in intravilanul localitatii se va face numai in cazuri temeinic fundamentate si in considerarea
interesului public, pe baza unor planuri urbanistice zonale aprobate si conditionat de asigurarea realizarii
prealabile a infrastructurii, asigurarea accesului la retelele edilitare si, atunci cand este cazul, de
asigurarea obiectivelor de utilitate publica.
(2) Autorizarea executarii constructiilor pe terenurile agricole din intravilan este permisa pentru toate
tipurile de constructii si amenajari specifice localitatilor, cu respectarea zonarii functionale conditiilor
impuse de legea 50/1991 (republicata 1997) “terenurile destinate pentru constructii evidentiate in
intravilan se scot din circuitul agricol, temporar sau definitiv, prin autorizatia de construire”. Conform legii,
suprafetele de teren scoase din circuitul agricol se vor comunica de catre autoritatile locale la OCPI Bacau.
(3) In zonele de urbanizare prevazute prin Planul urbanistic general in care exista amenajari si lucrari
de imbunatatiri funciare, planurile urbanistice zonale se vor aproba cu condtia obtinerii in prealalbil a
avizului Administratiei Nationale a Imbunatatirilor Funciare Sucursala Teritoriala Moldova de Sud -
UA Bacau.
ART.9 SUPRAFETE IMPADURITE
(1) Sunt considerate paduri, în sensul Codului Silvic din 19.03.2008 art.2 alin.1 si sunt incluse în fondul
forestier national terenurile cu o suprafata de cel putin 0,25 ha, acoperite cu arbori; arborii trebuie sa
atinga o înaltime minima de 5 m la maturitate în conditii normale de vegetatie. Terenurile delimitate in
prezentul Plan urbanistic general ca avand utilizarea padure isi vor pastra utilizarea, fiind interzisa
modificarea ei prin planuri urbanistice zonale.
(2) Prin exceptie de la prevederile aliniatului (1) pot fi autorizate acele constructii sau lucrari destinate
exclusiv stabilizarii versantilor, lucrari hidrotehnice pentru captarea, colectarea sau drenarea apelor sau
lucrari forestiere.
(3) Conform normelor specifice în vigoare (Codul Silvic din 19.03.2008) proprietatea forestiera nu
poate fi divizibila sub limIta de 1ha.
ART.10 RESURSELE SUBSOLULUI
Autorizarea executarii constructiilor si amenajarilor In zone cu resurse identificate ale subsolului va

respecta prevederile art. 6 R.G.U.
(1) Autorizarea executarii constructiilor definitive, altele decat cele industrial,

necesare exploatarii si prelucrarii resurselor In zonele delimitate conform legii, care
contin resurse identificate ale subsolului, este interzisa.
(2) Autorizarea executarii constructiilor industrial necesare exploatarii si

prelucrarii resurselor identificate ale subsolului, se face de catre consiliile judetene
sau locale, dupa caz, cu avizul organelor de stat specializate.
(3) In cazul identificarii de zone cu resurse In intravilanul localitatii, modalitatea

exploatarii acestora va face obiectul unui studiu de impact aprobat conform legii.
(4) Zonele care contin resurse identificate ale subsolului, delimitate potrivit legii, se comunica la
consiliile judetene prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale
pentru Resurse Minerale, pentru fiecare judet.
Substantele minerale utile ce constituie resurse ale subsolului sunt: hidrocarburile

( petrol condensate si gaze naturale combustibile), rocile bituminoase, carbunii,
minereurile feroase, neferoase, de metale nobile, rare si disperse, substantele nemetalifere si rocile utile,
apele minerale, namolurile si turbele terapeutice, caldura din sistemele hidrogeotermale si gazele
necombustibile.
ART.11 TERENURI ACOPERITE DE APA
Autorizarea executarii constructiilor de orice fel In albiile minore ale cursurilor de apa se va face conform
art. 7 R.G.U.
(1) Autorizarea executarii constructiilor de orice fel in albiile minore ale cursurilor de apa este interzisa,
cu exceptia lucrarilor de poduri, lucrarilor necesare cailor ferate si drumurilor de traversare a albiei
cursurilor de apa, precum si a lucrarilor de gospodarire a apelor.
(2) Autorizarea executarii constructiilor prevazute mai sus este permisa numai cu avizul primarului si
al autoritatilor de gospodarire a apelor si cu asigurarea
masurilor de aparare a constructiilor respective impotriva inundatiilor, a masurilor
de prevenire a deteriorarii calitatii apelor de suprafata si subterane, de respectare a
zonelor de protectie fata de malurile cursurilor de apa si fata de lucrarilor de
gospodarire si de captare a apelor.
(3) In scopul asigurarii protectiei albiilor, malurilor, constructiilor hidrotehnice si imbunatatirii regimului
de curgere al apelor, se instituie zone de protectie
in conformitate cu L107/1996 art.40 si anexa 2 pentru albia minora a cursurilor de apa curgatoare de pe
teritoriul administrativ al municipiului Moinesti dupa cum urmeaza:
latimea zonei de protectie in lungul cursului de apa va fi de 5 m pentru parauri si 15 m pentru raul Tazalau
Sarat

(4) Zonele de protectie sanitara se delimiteaza de catre autoritatile administratiei publice judetene ,
pe baza avizului organelor de specialitate ale administratiei publice. Zonele de protectie sanitara cu regim
sever ale captarilor de apa din surse de suprafata si subterane, se instituie In functie de conditiile locale,
astfel Incat sa fie exclusa orice posibilitate de poluare. Ele vor avea o forma alungita pe albia raului, cu
urmatoarele dimensiuni minime: 100m, pe directia amonte de priza, 25 m pe directia amonte de priza de
o parte si de alta a prizei.
ART.12 ZONE CU VALOARE PEISAGISTICA SI ZONE NATURALE PROTEJATE.
(1) Aria naturala protejata, aflata pe teritoriul administrativ al municipiului Moinesti, la data aprobarii
prezentului regulament, conform ANEXA Nr. I L5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate este delimitata pe plansele U.3.Reglementari
Urbanistice si U.6.Unitati Teritoriale de Referinta” aferenta PUG.
2.0. Rezervatii şi monumente ale naturii
Judetul Bacau
2.130. Padurea de pini Oraşul Moineşti 15,00 ha
(2) Pentru aria naturale protejata care la data aprobarii prezentului regulament nu dispun de un plan
de management, se instituie interdictie temporara de construire, pina la intocmirea si aprobarea planului
de management.
(3) Pe baza studiilor de fundamentare PUG, cf. Legii 107/1996 si a OUG 57/2007, Art. 14 se instituie
fasii de protectie in lungul cursurilor de apa, cu rol de protejare a vegetatiei malurilor si a lucrarilor de pe
malurile raurilor si a lacurilor, de asigurare a accesului la albiile minore, de coridor ecologic si de legatura
pietonala. Aceste zone au destinatie de zone verzi si sunt reglementate ca zona Ve.
(4) Se interzice canalizarea paraurilor sau a raului Tazlaul Sarat (acoperirea cursului apei pentru alte
utilizari decit poduri sau pasarele, sau pe lungimi mai mari decit ampriza caii de transport.
ART.13 ZONE CONSTRUITE PROTEJATE.
(1) Lista monumentelor istorice cf. LMI 2004 din unitatea teritoriala Moinesti :
LISTA MONUMENTELOR ISTORICE 2004

Judetul Bacau
Nr. crt. Cod LMI 2004 Denumire, Localitate, Adresa, Datare
69 BC-I-s-A-00732 Cetatuia dacica de la Moineşti –"Dealul Cetatuia"

oraş MOINEŞTI Cartier Lucaceşti, pe "Dealul Cetatuia" la 925m altitudine - sec. I a. Chr. - I p. Chr.
Latčne
261 BC-II-m-B-00858 Biserica "Cuvioasa Paraschiva”
oraş MOINEŞTI Str. Avram Iancu 14 / 1702, ref. 1768, transf. 1847
262 BC-II-m-B-00859 Şcoala "Ştefan Luchian” /oraş MOINEŞTI Str. Zorilor 20 / 1894
361 BC-IV-m-B-00937 Monumentul eroilor din razboiul pentru independenta
oraş MOINEŞTI Parcul Tei / 1908
(2) S-a instituit pentru fiecare monument istoric zona sa de protectie, delimitata pe baza reperelor
topografice, si urbanistice, in functie de trama stradala, relief si caracteristicile monumentului istoric, si
sunt reprezentate grafic in plansele U3.Reglementari Urbanistice U6. Unitati Teritoriale de Referinta”
(3) In zonele de protectie a monumentelor istorice, stabilite prin PUG autorizarea lucrarilor de
construire se face cu avizul DIRECTIEI PENTRU CULTE SI PATRIMONIU CULTURAL BACAU
CAP. III REGUL I C U PR IV IRE L A S IG UR ANT A C ONST RUCT IILOR SI

L A AP AR ARE A INT ERESUL UI P UBL IC

ART.14 ZONE EXPUSE LA RISCURI NATURALE
(1) Pe baza studiului preliminar "Studiu geotehnic si hidrogeologic"elaborat de GEOPREST si a "Hartii

de risc"elaborata de IPTANA a municipiului Moinesti, zonele cu risc de producere a alunecarilor de teren
si terenurile inundabile sunt delimitate in plansa U3. „Reglementari Urbanistice si U6 UnitAti Teritoriale de
Referinta”.
(2) Pentru zonele cu risc de producere a alunecarilor de teren, se stabilesc urmatoarele reglementari
:
- pentru teritoriile clasificate ca prezentand o probabilitate medie-mare de producere a
alunecarilor de teren, documentatiile geotehnice vor respecta toate prevederile normativului NP 074-
2007 si, in plus, vor include studii de stabilitate generala;
- pentru teritoriile clasificate ca prezentand o probabilitate mare si critice de
producere a alunecarilor de teren, in cadrul PUZ se va realiza in mod obligatoriu o
expertiza geotehnica intocmita de persoane calificate (experti). Aceasta va preciza
teritoriul relevant, necesar pentru investigatiile geotehnice, teritoriu ce poate depasi
limitele administrative ale zonei (PUZ, limite de proprietate etc). Concluziile expertizei pot determina
limitarea numarului de nivele supra / subterane, distanta intre cladiri,
conformarea si dispunerea acestora, amenajarea pe verticala a amplasamentului, masuri de drenare si
de impermeabilizare a terenului, conditii minimale pentru realizarea acceselor / drumurilor, colectarea si
conducerea apelor de suprafata, modificarea POT si CUT etc. Studiile geotehnice pentru imobile vor tine
cont de concluziile expertizei geotehnice aferente zonei si vor fi asumate de cAtre persoana care a
efectuat expertiza geotehnicA pe amplasament. Expertizele si studiile geotehnice vor respecta toate
prevederile normativului NP 074-2007;
- pentru teritoriile ce prezenta o probabilitate mare si critice de producere a alunecarilor de
teren este obligatorie monitorizarea geotehnica in perioada
premergatoare executiei lucrarilor (perioada intocmirii documentatiilor, a obtinerii avizelor si autorizatiilor
etc), in timpul executiei si pe perioada de existenta a cladirilor, aceste date urmand a fi gestionate de
personal calificat si anexate Cartii constructiei. De asemenea datele masuratorilor efectuate vor fi
furnizate Primariei si stocate intr-o baza de date privind evolutia fenomenelor de instabilitate la nivelul
municipiului. La cererea persoanei care intocmeste Expertiza geotehnica, Primaria va furniza datele
existente pe arealul solicitat. Monitorizarea versantilor se va realiza prin masuratori topografice si
inclinometrice. Programul de urmarire si pozitionarea forajelor echipate inclinometric va fi asumata de
persoana care a intocmit Experiza geotehnica.
(3) Pentru zonele cu risc geotehnic generate de alunecari de teren se poate ridica interdictia
temporara de construire si se poate emite autorizatie de construire în baza unui STUDIU GEOTEHNIC
APROFUNDAT solicitat prin Certificat de Urbanism, studiu prin care sa se stabileasca daca exista solutii
de fundare pentru fiecare caz în parte, solutii care sa elimine riscurile pe întreaga perioada de exploatare
a constructiei
(4) In terenurile inundabile se instituie interdictie de constructie pana la remedirea deficientelor.
ART.15 MASURI DE ELIMINARE A RISCULUI DE INUNDARE
Regularizarea paraurilor si a raului Tazaul Sarat
ART.16. ZONE CU RISCURI TEHNOLOGICE

(1) In sensul prezentului regulament, riscurile tehnologice sunt cele determinate de procesele
industriale sau agricole care prezinta pericol de incendii, explozii, radiatii, surpari de teren ori de poluare
a aerului, apei sau solului.
(2) Zona care prezinta riscuri tehnologice, Depozitul de materii explozibile din Parcul cu pini" are
instituita zona de protectie aferente de 40 m fata de gardul exterior, este marcata in U3. „Reglementari
Urbanistice si U6 Unitati Teritoriale de Referinta”. in urma informarii de catre S.C. ATLAS G.I.P.S.A. cf
L126/1995

(3) Autorizarea executarii constructiilor in zonele expuse la riscuri tehnologice se va face cu aplicarea
restrictiilor specifice, conform cadrului normativ in vigoare.
(4) Autorizarea executArii constructiilor care, prin natura si destinatia lor, pot genera riscuri
tehnologice se face numai pe baza unui studiu de impact elaborat si aprobat conform prevederilor legale.
(5) Lista categoriilor de constructii generatoare de riscuri tehnologice este cea aprobatA prin Ordinul
nr.1.587 din 25 iulie 1997.
ART.17 ZONE DE PROTECTIE
sunt marcate in plansele U3. „Reglementari Urbanistice si U6 Unitati Teritoriale de Referinta”.
(1) Autorizarea lucrarilor de construire în interiorul zonelor de protectie pe baza normelor sanitare se
face numai pe baza consultarii Directiei de Sanatate Publica.
(2) Se va consulta Directia de Sanatate Publica pentru proiectarea, amplasarea si executarea

constructiilor de locuinte sau de obiective de utilitate publica sau privata, pentru transformarea, extinderea
sau schimbarea destinatiei constructiilor sau instalatiilor, cat si pentru PUZ-urile necesare conform
Reglementarilor propuse.
(3) Se vor dimensiona si institui perimetrele de protectie hidro-geologica de protectie si zonele de

protectie sanitara (cu regim sever si de restrictie) la sursele si instalatiile de alimentare cu apa potabila în
sistem centralizat existente si propuse (foraje, rezervoare, aductiuni, instalatii de tratare, retele de
distributie) în conformitate cu HGR 930/2005; pentru fantanile publice care capteaza apa din stratul freatic,
zona de protectie sanitara va avea dimensiunile minime de 50 metri în amonte si 20 metri în aval, pe
directia de curgere a apei subterane.
(4) Fosele septice vidanjabile si impermeabilizate se vor amplasa la distantele minime de 3m fata de
conductele retelei de apa potabila, 10m fata de locuintele vecine, 20-50m fata de sursele locale de apa
potabila (fantani, pompe de mana, izvoare captate etc.).
(5) Se vor asigura zone de protectie sanitara între teritoriile protejate (zone de locuit, zonele de
odihna, zonele social-culturale etc.) si întreprinderile agricole, agro-zootehnice si industriale sau o serie
de unitati care pot polua factorii de mediu sau pot produce disconfort si unele riscuri sanitare ( cimitire,
statie de epurare etc.) în conformitate cu OMS 536/1997 publicat în MO 140/1997.
(6) Amplasarea zonelor destinate industriilor poluante se va face pe baza studiilor de impact de mediu,
topografice, hidrometeorologice si dispersie a poluantilor, astfel încat acestea sa nu depaseasca
concentratiile maxime admise prevazute în normative în teritoriile protejate ( zonele de locuit, parcurile,
rezervatiile naturale, zonele de interes balneoclimateric, de odihna si recreere, institutiile social-culturale
si medicale, precum si unitatile economice ale caror procese tehnologice necesita factori de mediu lipsit
de impuritati).
(7) Zona de protectie sanitara pentru statia de epurare a localitatii va fi de minim 300m fata de
teritoriile protejate (zonele de locuit, parcurile, rezervatiile naturale, zonele de interes balneoclimateric, de
odihna si recreere, institutiile social-culturale si medicale, precum si unitatile economice ale caror procese
tehnologice necesita factori de mediu lipsit de impuritati).
(8) Zona de protectie sanitara pentru depozitele de deseuri va fi de minim 1000m fata de teritoriile
protejate (zonele de locuit, parcurile, rezervatiile naturale, zonele de interes balneoclimateric, de odihna
si recreere, institutiile social-culturale si medicale, precum si unitatile economice ale caror procese
tehnologice necesita factori de mediu lipsit de impuritati).
(9) Se interzice construirea în zonele de protectie a surselor si instalatiilor de apa potabila, a statiilor
de epurare, a conductelor de transport produse petroliere, gaze, linii de înalta si medie tensiune etc.
- Zona de protectie la conducta de transport gaze este de 20 m de o parte si de alta a conductei, zona în
care se interzice „ efectuarea oricaror lucrari de constructii si montaj, chiar cu caracter provizoriu”.

(10)- Conform adresei 1619/21.02.2011 de S.C. OMV PETROM S.A. E&P ASSET VIII MOLDOVA
NORD , avand in vedere precizarile referitoare la necunoasterea exacta a traseelor conductelor pentru
orice Certificat de Urbansim solicitat de catre terti se impune solicitarea avizului S.C. Petrom S.A. prin
care aceasta sa confitme sau sa infirme posibilitatea amplasarii unei noi constructii pe raza UAT Moinesti
in functie de existenta sau nu pe acel amplasament al unui obiectiv petrolier.Adresa mai sus mentionata
va fi anexata Regulamentului Local de Urbansim al PUG Moinesti
Conform adresei 10710/28.03.2011 S.C.COMPET S.A. pentru orice Certificat de Urbansim

solicitat de catre terti se impune solicitarea avizului S.C. S.C.COMPET S.A.
Zona de siguranta pentru amplasarea si amenajarea constructiilor civile, sociale, industriale si
administrative apartinand tertilor sunt conform tabelului :
Nr. Ctr. TITEI STATII POMPARE
1 subteran Suprateran Titei
2 10 15 30
Adresa mai sus mentionata va fi anexata Regulamentului Local de Urbansim al PUG Moinesti (
cuprinde si datele de contact, programul de lucru cu publicul si cadrul continut necesar obtinerii avizului)
(11) Se emit autorizatii de construire în zonele de siguranta a surselor si instalatiilor de apa potabila, a
statiilor de epurare, a conductelor de transport produse petroliere, gaze, linii de înalta si medie tensiune
etc. conditionat de obtinerea unui aviz favorabil emis de detinatorul echipamentului tehnico-edilitar în
cauza.
Zona de siguranta la conducta de transport gaze este de 100 m de o parte si de alta a conductei,
zona în care autorizarea constructiilor se poate face doar în baza unui aviz favorabil dat de detinatorul
conductei
Zona de siguranta la liniile electrice coincide cu zona de protectie
Pentru depozitele de deseuri se vor înainta proiectele întocmite conform OMS 117/2002, însotite de studii
de impact pentru sanatate si mediu, studii geologice, hidrogeologice si urbanistice, conform OMS
536/1997, art.8,10,11 si 43.
(12) Pentru sistemul de canalizare-epurare documentatia spre avizare sanitara va fi însotita de studiul
de impact asupra sanatatii populatiei si mediului înconjurator conform OMS 536/1997 art.28
(13) Conform „Norme tehnice privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente
capacitatilor energetice (Ordinul ANRE nr.4/09,03,2007 modificat si completat cu Ordinul ANRE
nr.49/29,11,2007) latimea zonei de protectie sa de siguranta a liniilor electrice aeriene este de : 24m
pentru LEA 20kV
(14) Pentru posturi de transformare de tip aerian, zona de protectie este delimitata de conturul fundatiei
stîlpilor si de protectia la sol a platformei suspendate; pentru posturi de transformare, cabine de sectionare
îngradite, zona de protectie este delimitata de îngradire, pentru posturi de transformare, cabine sectionate
îngradite, zona de protectie este delimitata de suprafata fundatiei extinsa cu cîte 0,2 m pe fiecare latura;
pentru posturi de transformare amplasate la sol, îngradite, zona de siguranta este extinsa în spatiu
delimitat la distanta de 20 m de la limita zonei de protectie.
ART.18 ASIGURAREACOMPATIBILITATIIFUNCTIUNILORSICONFORMARIIVOLUMETRICE
(1) Utilizarile admise, utilizarile admise cu conditionari si utilizarile interzise sunt precizate si detaliate
in cadrul reglementarilor privind zonele si subzonele functionale precum si unitatile teritoriale de referinta
cuprinse in prezentul regulament.
(2) Pentru parcelele pe care exista, la momentul aprobarii prezentului regulament, utilizari care nu
sunt admise prin prezentul regulament, nu sunt permise constructii sau amenajari care au ca rezultat
cresterea suprafetei utile destinate acestor utilizari.
(3) Orice derogare de la prevederile prezentului regulament privind utilizarea terenului se face
conform legii. Pentru reglementarile cu caracter definitiv specificat in cadrul prezentului regulament nu se
admit derogari prin intermediul PUZ sau PUD. (Legea 350/2001 art.32,46).
ART.19 P .O.T. C.U.T .

Procentul de ocupare a terenului, coeficientul de utilizare a terenului si regimul de inaltime caracterizeaza
constructia. Fiecare dintre aceste valori trebuie sa fie cel mult egala cu valoarea maxima stabilita prin
prezentul regulament. Nu este necesar ca valorile stabilite prin prezentul regulament sa conduca la
posibilitatea unei constructii de a atinge in mod simultan valorile maxime permise. Constrangerea data de
catre cei doi indici urbanistici impreuna cu regimul de inaltime este una rezultanta prin restrictionarea
simultana si comuna conform valorilor maxim admise.
ART.20 LUCRARI DE UTILITATE PUBLICA
(1) Autorizarea executarii altor constructii pe terenuri care au fost rezervate in planuri de
amenajare a teritoriului sau in Planul urbanistic general, pentru realizarea de lucrari de utilitate publica,
este interzisa. Prin lucrari de utilitate publica se inteleg acele lucrari care sunt definite astfel prin art. 6 din
legea 33/1994.
(2) Autorizarea executArii lucrarilor de utilitate publica se face pe baza documentatiei de

urbanism sau de amenajare a teritoriului, aprobata conform legii.
(3) Drumurile si caile de acces care sunt prevazute astfel in documentatiile de urbanism vor fi
deschise circulatiei si accesului publicului indiferent de regimul de proprietate asupra terenului, acestea
fiind afectate de o servitute publica.
(4) Suprafetele de teren prevazute in documentatiile urbanistice aprobate ca facand obiectul

cedarii in proprietate publica vor fi afectate folosintei publice chiar daca inca nu au fost realizate toate
actele necesare trecerii acestor suprafete in proprietatea municipiului.
(5) Sunt drumuri si/sau cai de acces rezervate accesului privat doar acele suprafete care
indeplinesc cumulativ cerinta de a se afla in proprietatea exclusiva a uneia sau mai multor proprietari
persoane private si care sa fie prevazute in mod expres ca atare in planurile urbanistice zonale.
CAP. IV REGULI DE AMPLASARE SI RETRAGERI MINIME OBLIGATORII
ART.21 ORIENTAREA FATA DE PUNCTELE CARDINALE
(1) Autorizarea executarii constructiilor se face, atunci cand este posibil, cu respectarea conditiilor si
a recomandarilor de orientare fata de punctele cardinale, conform anexei nr. 3 la Regulamentul General
de Urbanism.
(2) Fac exceptie de la prevederile aliniatului (1) constructiile amplasate in interiorul Zonelor Construite
Protejate, a caror orientare este in primul rand determinata de specificitati culturale si istorice de
amplasare si de configurare.
ART.22 AMPLASAREA FATA DE DRUMURILE PUBLICE
(1) In zona drumului public se pot autoriza, cu avizul conform al organelor de specialitate ale
administratiei publice:
a) constructii si instalatii aferente drumurilor publice, de deservire, de intretinere si de exploatare;
b) parcaje, garaje si statii de alimentare cu carburanti si resurse de energie (inclusiv functiunile lor
complementare: magazine, restaurante etc.);
c) conducte de alimentare cu apa si de canalizare, sisteme de transport gaze, titei sau alte produse
petroliere, retele termice, electrice, de telecomunicatii si infrastructuri ori alte instalatii sau
constructii de acest gen.
(2) In sensul prezentului regulament, prin zona drumului public se intelege ampriza, fasiile de
siguranta si fasiile de protectie.
(3) Autorizarea executarii constructiilor cu diferite functiuni, altele decat cele enumerate la alin.(1),
este permisa, cu respectarea zonelor de protectie a drumurilor delimitate conform legii.

(4) Autorizarea constructiilor in zonele rezervate pentru largirea amprizei strazilor (realiniere),
strapungeri de strazi si realizarea de strazi noi, prevazute de Planul urbanistic general si marcate ca atare
pe plansa Reglementari Urbanistice, este interzisa.
(5) In cazul masurilor de largire a amprizei strazilor prevazute de Planul urbanistic general si marcate
pe plansa Reglementari Urbanistice, pozitia noului aliniament precum si retragerea minima a constructiilor
fata de acesta se vor preciza in Certificatul de Urbanism.
(6) Strazile noi, strapungerile de strazi, largirile strazilor existente vor respecta amprizele si
profilele stabilite prin PUG, inscrise in plansele U3. „Reglementari Urbanistice si U6 Unitati Teritoriale de
Referinta”.
ART.23 AMPLASAREA FATA DE CALEA FERATA
(1) La data adoptarii prezentului act zona de protectie si zona de siguranta a cailor ferate este
reglementata de OUG 12/1998.
(2) Autorizarea executarii constructiilor in interiorul zonelor de protectie a infrastructurii feroviare,

marcate ca atare in plansele U3. „Reglementari Urbanistice si U6 Unitati Teritoriale de Referinta” se va
face cu aplicarea restrictiilor specifice, conform cadrului normativ in vigoare.
ART.24 AMPLASAREA FATA HELIPORT
(1) Culuarul de zbor a fost stabilt prin "Studiu de amplasare heliport si culuar de zbor Spitalul Municipal
de Urgenta Moinesti"
(2) In culuarul de zbor, pentru asigurarea vizibilitatii indicatorului de panta HPAI si de aliniere in
azimut, toata vegetatia existenta, pana la distanta de 375m de marginea FATO ( suprafata de apropiere
finala si decolare) va fi defrisata.
(3) Autorizarea constructiilor in interiorul culuarului de zbor va fi avizata de Autoritatea Aeranautica

Civila Romana.
ART.25 AMPLASAREA FATA DE ALINIAMENT
(1) Amplasarea cladirilor fata de aliniament este precizata in cadrul reglementarilor privind zonele si
subzonele functionale precum si unitAtile teritoriale de referinta cuprinse in prezentul regulament.
(2) Orice derogare de la prevederile prezentului regulament privind amplasarea fata de aliniament se
face conform legii si in conditiile prezentului regulament privind derogarile.
(3) In sensul prezentului regulament, prin aliniament se intelege limita dintre proprietatea privata si
domeniul public. In situatiile in care PUG prevede realinieri, aliniamentul se considera cel rezultat in urma
modificarii limitei dintre proprietatea privata si domeniul public.
(4) Regulile de amplasare fata de aliniament se aplica tuturor nivelurilor supraterane ale cladirilor,
inclusiv demisolurilor si partilor subsolurilor care depasesc cota exterioara amenajata a terenului pe
aliniament. Sunt admise depasiri locale ale limitelor de retragere fata de aliniament, cu respectarea
urmatoarelor conditii:
a) terasele, balcoanele sau bovindourile vor putea depasi limita retragerii fata de aliniament cu
maxim 1,20 m ;
b) in cazul cladirilor alipite limitelor laterale ale parcelelor, terasele, balcoanele sau bovindourile
vor pastra o distanta minima de 2 m fata de limitele laterale ale parcelei (marginile fatadei), iar cota
inferioara a elementelor lor constructive se va afla la o inaltime minima de 3,5 m fata de cota de calcare
exterioara din zona aliniamentului;
c) bovindourile, respectiv balcoanele inchise vor ocupa, in elevatie, o suprafata maxima
echivalenta cu 50% din suprafata fatadei.
(5) Se vor respecta realinierile stabilite prin PUG si figurate pe plansa de reglementari.

ART.26 AMPLASAREA IN INTERIORUL PARCELEI
(1) Conditiile de amplasare a cladirilor unele fata de altele in interiorul aceleiasi parcele este precizata
in cadrul reglementarilor privind zonele si subzonele functionale precum si unitatile teritoriale de referinta
(2) Orice derogare de la prevederile prezentului regulament privind amplasarea cladirilor unele fata de
altele in interiorul aceleiasi parcele se stabileste pe baza de planuri urbanistice de detaliu, daca
prevederile privind zona sau subzona functionala sau unitatea teritoriala de referinta nu dispun altfel.
CAP. V REGULI CU PRIVIRE LA ASIGURAREA ACCESELOR OBLIGATORII
ART.27 ACCESE CAROSABILE
(1) Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca exista posibilitati de acces la
drumurile publice, direct sau prin servitute, conform destinatiei constructiei. Caracteristicile acceselor la
drumurile publice trebuie sa permita interventia mijloacelor de stingere a incendiilor.
(2) In mod exceptional se poate autoriza executarea constructiilor fara indeplinirea conditiilor
prevazute la alin. (1), cu avizul unitatii teritoriale de pompieri.
(3) Numarul si configuratia acceselor prevazute la alin. (1) se determina conform anexei nr.4 la
Regulamentul General de Urbanism.
(4) Orice acces nou la drumurile publice se va realiza conform avizului si autorizatiei speciale de
construire, eliberate de administratorul acestora.
ART.28 ACCESE PIETONALE SI PISTE PENTRU BICICLISTI
(1) Autorizarea executarii constructiilor si a amenajarilor de orice fel este permisa numai daca se
asigura accese pietonale, potrivit importantei si destinatiei constructiei.
(2) In sensul prezentului articol, prin accese pietonale se inteleg caile de acces pentru pietoni, dintr-
un drum public, care pot fi: trotuare, alei, strazi pietonale, piete pietonale, precum si orice cale de acces
public pe terenuri proprietate publica sau, dupa caz, pe terenuri proprietate privata grevate de servitutea
de trecere publica, potrivit legii sau obiceiului.
(3) Accesele pietonale vor fi conformate astfel incat sa permita circulatia persoanelor cu handicap si
care folosesc mijloace specifice de deplasare.
(4) La reabilitarea strazilor avand ampriza mai mare sau egala cu 14 m, se vor introduce piste pentru
biciclisti cu sens dublu avand latimea minima de 1 m (se recomanda 1,5 m) pentru fiecare sens, exclusiv
zonele laterale de protectie. Se recomanda separarea fizica a pistelor pentru biciclisti fata de partea
carosabila, prin vegetatie, borne, rigole, borduri etc.
(5) La reabilitarea strazilor avand ampriza mai mica decat 14 m se vor introduce, numai in functie de
posibilitati, piste pentru biciclisti cu sens dublu avand latimea minima de 1 m (se recomanda 1,5 m)
pentru fiecare sens, exclusiv zonele laterale de protectie.

CAP. VI REGULI CU PRIVIRE LA ECHIPAREA TEHNICO-EDILITARA
ART.29 ASIGURAREA ECHIPARII EDILITARE
(1) Autorizarea executarii constructiilor care, prin dimensiunile si destinatia lor, presupun cheltuieli de
echipare edilitara ce depasesc posibilitatile financiare si tehnice ale administratiei publice locale ori ale
investitorilor interesati sau care nu beneficiaza de fonduri de la bugetul de stat este interzisa.
(2) Autorizarea executarii constructiilor va putea fi conditionata de stabilirea, in prealabil, prin contract,
a obligatiei efectuarii, in parte sau total, a lucrarilor de echipare edilitara aferente, de catre investitorii
interesati.
(3) In intravilanul municipiului Moinesti nu se admit solutii de alimentare cu apa si canalizare in sistem
individual cu exceptia Unitatilor teritoriale de referinta pentru care prezentul regulament permite realizarea
acetor solutii.
(4) In sensul prezentului articol, prin solutii de echipare edilitara in sistem individual se intelege
asigurarea utilitatilor si serviciilor edilitare prin constructii si instalatii realizate si exploatate pentru un
imobil sau un grup de imobile.
(5) Autorizarea executarii constructiilor, altele decat cele aferente infrastructurii edilitare, in zonele de
servitute a infrastructurii edilitare, existente sau propuse, este interzisa.
(6) La elaborarea documentatiilor de urbanism de tip PUZ sau PUD se va tine seama de conditiile
impuse de operatorul de servicii pentru extensiile, marirea capacitatii sau inlocuirea retelelor de apa-canal.
(7) La elaborarea documentatiilor de urbanism de tip PUZ sau PUD, va fi prevazuta inlocuireaa
magistralelor de apa sau canalizare care au durata normata de functionare depasita, respectiv alocarea
de terenuri cu statut de domeniu public pentru reamplasarea acestora.
Necesitatea inlocuirii sau reamplasarii magistralelor de apa sau canalizare va fi specificata in
avizul de oportunitate al documentatiilor de urbanism, iar localizarea magistralelor asupra carora se vor
lua masuri va fi precizata prin avizul de amplasament emis de catre administratorul retelei.
(8) Se va urmari limitarea la maxim a aportului de ape pluviale evacuate in reteaua publica de
canalizare, la nivel de parcela. In acest sens, se recomanda realizarea de solutii de colectare, stocare,
infiltrare locala in sol si evaporare naturala a apelor pluviale la nivel de parcela. De asemenea se
recomanda limitarea sigilarii suprafetelor exterioare (prin asfaltare, betonare sau alte invelitori
impermeabile) la strictul necesar, in vederea asigurarii infiltrarii apelor pluviale in terenul natural.
ART.30 RACORDAREA SI EXTINDEREA RETELELOR PUBLICE
(1) Extinderile de retele sau maririle de capacitate a retelelor edilitare publice se pot realiza de catre
investitor sau beneficiar, partial sau in intregime, dupa caz, in conditiile contractelor incheiate cu Consiliul
Local si cu respectarea parametrilor tehnici stabiliti prin Planul urbanistic general.
(2) Lucrarile de racordare si de bransare la reteaua edilitara publica se suporta in intregime de

investitor sau de beneficiar.
(3) Retelele existente de telefonie, comunicatii si de date (internet, televiziune) vor fi reamplasate
subteran.
(4) Retelele noi de telefonie, comunicatii si de date (internet, televiziune) vor fi amplasate subteran.
(5) Retelele de distributie a gazului metan si racordurile la acestea vor fi amplasate subteran.
(6) Extinderile de retele, lucrarile de marire a capacitatii ori noile retele construite, indiferent de natura
ori regimul retelei, sunt grevate de o servitute publica, fiind recunoscut dreptul general de racordare la
aceste retele, in limita capacitatii lor si cu respectarea conditiilor de exploatare, oricarei persoane care
poate dovedi un interes. Investitorul care a realizat extinderea ori noua retea pe cheltuiala sa nu are
posibilitatea de a refuza racordarea unor noi utilizatori, in limita capacitatii retelei, fiind insa recunoscut

dreptul sau de a obtine o plata proportionala cu costul dovedit al lucrarii suportate de el, daca nu exista
prevedere contrara, ori lucrarea nu devine proprietate publica.
ART.31. ASIGURAREA EVACUARII DESEURILOR
(1) Fiecare parcela va dispune de o platforma sau de un spatiu interior destinate colectarii deseurilor
menajere, dimensionate pentru a permite colectarea selectiva a deseurilor si accesibile dintr-un drum
public. Platformele vor putea deservi una sau mai multe cladiri, in functie de dimensiuni si de functiune.
CAP. VII DREPTUL DE PARCELARE
ART.33 BAZA LEGALA SI DEFINIREA UNOR TERMENI
(1) Conform alin.6 al art.6 din Legea 50/1991 republicata în 2004, modificata si completata de Legea
401/2003, pentru operatiuni notariale privind circulatia imobiliara atunci cind operatiunile respective au ca
obiect împarteli ori comasari de parcele solicitate în scopul realizarii de lucrari de constructii precum si
constituirea unei servituti de trecere cu privire la un imobil, este necesara solicitarea unui Certificat de
Urbanism;
Conform alin.3 al art.47 din Legea 350/2001 completata si modificata prin Legea nr. 289/2006 si prin
Ordonanta Guvernului nr. 27/27.08.2008 (publicata în Monitorul Oficial al Rominiei nr. 628/29.08.2008,
intrata în vigoare în data de 01.09.2008) elaborarea Planurilor Urbanistice Zonale este obligatorie în cazul
parcelarilor;
(2) Prin parcelare se întelege operatiunea de proiectare urbanistica prin care se determina divizarea
în 4 sau mai multe parti alaturate a uneia sau mai multor proprietati funciare distincte, destinate construirii,
în scopul de a fi sau nu înstrainate prin cedari, concesionari sau vinzari a loturilor rezultate; (art.30 R.G.U)
(3) Se întelege prin parcela, suprafata de teren situata într-o unitate administrativ-teritoriala pe un
amplasament bine stabilit, avind o singura categorie de folosinta si apartinind unui proprietar sau mai
multor proprietari, în indiviziune; (Legea 7/1996 si Norme tehnice de introducere a cadastrului general
aprobate cu Ordinul MAP 534/2001)
(4) Faptul de a proiecta sau construi mai mult de patru cladiri pe o parcela, constituind un singur trup,
este considerat din punct de vedere al autorizarii constructiilor, ca o parcelare, în sensul celor prevazute
anterior;
(5) Proprietarii suprafetelor de teren pe a caror întindere se pot construi patru sau mai multe locuinte
sau cladiri de orice natura , respectand prevederile prezentului regulament, au dreptul sa le parceleze.
Dreptul de parcelare este supus, în afara de prevederile înscrise în reglementarile legale, dispozitiilor
prezentului regulament .
ART.34 CONDITII DE REALIZARE A PARCELARILOR NOI
În noile parcelari sau în extinderile de intravilan unde sunt marcate strazi noi prin prezentul PUG înainte
de autorizarea constructiilor este obligatorie întocmirea unui PUZ de parcelare care sa fie redactat pe o
ridicare topo actualizata, PUZ care v-a reglementa pozitia exacta a strazilor, racordarea la retelele
edilitare, forma parcelelor (raportul laturilor).
(1) Se va aproba parcelarea unui teren intravilan sau care urmeaza sa fie introdus în intravilan,
daca:
a) terenul se afla în întregime sau în parte într-o zona construibila;
b) pentru fiecare portiune de teren se aplica prevederile zonei si ale unitatilor teritoriale
prevazute în prezentul regulament;
c) asezarea si natura terenului permite construirea în mod igienic, eficient si dupa
normele de siguranta si rezistenta în vigoare .
(2) Pentru a putea obtine aprobarea parcelarii unui imobil din intravilan proprietarul terenului
trebuie sa solicite în prealabil certificatul de urbanism . Acesta se va obtine de la Primaria municipiului
Moinesti, si prin el autoritatile publice locale sunt obligate conform Legii 350/2001 sa solicite întocmirea
unui Plan Urbanistic Zonal ce se va aproba conform legilor în vigoare si care va sta la baza viitoarei
parcelari reglementind forma, dimensiunile, accesul si echiparea edilitara a viitoarelor parcele astfel
obtinute.
(3) a) Sunt interzise parcelarile prin care se obtin mai mult de 12 loturi pe terenurile situate pe
strazi, unde nu exista sau nu sunt prevazute retele de apa potabila si canalizare pentru evacuarea
apelor uzate;
b) Se poate totusi admite pacelarea acestor terenuri daca proprietarul executa sau plateste
costul executarii racordarii lucrarilor edilitare ale parcelarii la acelea ale localitatii, conform
conditiilor cerute de societatile care administreaza retelele publice de alimentare cu apa si
canalizare în zona respectiva, sau de Apele Romine si Agentia de Protectia Mediului;
c) Pe strazile unde nu exista conducte pentru alimentare cu apa potabila si canalizare si unde
nici nu urmeaza a se executa de catre Primarie sau particulari lucrari de racordare la retelele
localitatii, se poate totusi autoriza, cu avizul Agentiei de Protectia Mediului, parcelari cu parcele
cu suprafata minima de 1500 mp. În acest caz trebuie sa se execute de catre parcelator lucrari
locale separate pentru fiecare parcela în parte, care sa asigure alimentarea cu apa potabila si
evacuarea apelor uzate. Pentru toate aceste lucrari se va cere în prealabil avizul Regiei Apele
Romane si al Agentiei de Protectie a Mediului;
d) Daca ulterior executarii parcelarilor în conditiile de mai sus, se vor înfiinta pe strada respectiva
canalizarile necesare - fie de catre Primarie, fie de catre proprietar/parcelator – acestia din urma
vor putea reduce prin divizare suprafata parcelelor de 1500mp , conform prevederilor
regulamentare, dar numai dupa ce vor fi executate racordurile necesare la conductele de apa si
canal pentru aleile si strazile nou create prin parcelare.
ART.35 DIMENSIUNILE MINIME si FORMA PARCELELOR NOI
(1) Pentru ca o parcela sa poata fi autorizata trebuie ca parcelele care se creeaza sa aiba suprafata,
deschiderea la strada si adincimea prevazute mai jos; fiecare conditie de minimum se va considera
separat pentru fiecare dimensiune cit si pentru suprafete, ele trebuind sa fie respectate simultan.
REGIM DE
CONDITII MINIME DE CONSTRUIBILITATE U/M OBSERVATII
CONSTRUIRE
PARCELARI NOI P –P+2 NIVELURI - conform
REGULAMENTULUI GENERAL DE URBANISM
însiruit 8 metri
front minim
cuplat, izolat 12 metri POT maxim în zone exclusiv
însiruit 150 mp rezidentiale cu
suprafata minima
cuplat, izolat 200 mp P - P+2 niveluri = 35%
raport între latimea si adancimea parcelei cel putin egal
INSERTII ÎN PARCELARI EXISTENTE P-P+2
NIVELURI -conform P.U.G.
însiruit 8 metri
front minim
cuplat, izolat 10 metri POT maxim în zone
însiruit 150 mp rezidentiale din afara zonei
suprafata minima
cuplat,izolat 200 mp protejate = 45%
raport între latimea si adancimea parcelei maxim 1/3
Sunt considerate loturi construibile numai loturile care se încadreaza în prevederile de mai jos.
(2) Pentru parcele cu o suprafata mai mare cde 1500 mp, front la strada peste 30m sau cele cu
raportul laturilor mai mare de 1/3 modul de construire se va preciza intr- o documentatie PUZ sau PUD.

(3) a) La o parcelare cu un numar mai mare de 10 loturi, o cincime din numarul total al loturilor pot
beneficia de toleranta de 25 % pentru suprafata si numai daca configuratia terenului nu permite realizarea
tuturor parcelelor conform prevederilor Regulamentului;
b) Se admite asezarea parcelelor pe doua rinduri, unele la alinierea strazii si altele spre fundul
parcelei, daca fiecare parcela de fund are cite o trecere libera, separata, spre drumul public, în
deplina proprietate, cu latimea minima de 5 m si cu o adincime de max. 30m, din alinierea strazii;
c) Pe terenurile care se parceleaza fara a se creea strazi noi si care au o adincime mai mica
decit minimum prevazut de Regulament, se admite o toleranta de 25 % la adincime pentru toate
parcelele. Pentru suprafata se admite de asemenea în acest caz, o toleranta de 25 % din
minimum permis, însa numai pentru o cincime din numarul total al parcelelor create .
ART.36 STRAZI SI ALEI CAROSABILE ÎN PARCELARILE NOI
(1) a) Orice parcelare în care nu toate parcelele au acces direct la un drum public existent, trebuie
sa aiba cel putin o strada deschisa la ambele capete;
b) Strazile sau aleile vor îndeplini conditile aratate în aliniatele urmatoare;

c) Aleile carosabile din interiorul zonelor parcelate vor avea minim doua benzi de circulatie;
d) Strazile, aleile carosabile (inclusiv fundaturile) nou create vor respecta profilul transversal
indicat în plansa de „Reglementari - cai de comunicatie”;
e) Pentru a fi construibila, o proprietate cu adincime mare se poate dezmembra în maxim doua
parcele, una la alinierea strazii si alta catre fund, cu conditia ca parcela de fund sa aiba un acces
carosabil de min. 5 m creat pe teren propriu si cu adincime de maxim 30m de la alinierea strazii;
f) Fundaturile nu pot avea mai mult de 100 m lungime- din alinierea strazii pina în capatul ei. La
partea de capat, fundatura trebuie sa prezinte o largire de o forma si cu dimensiunile astfel
alese, încit sa asigure întoarcerea unui vehicul din cel mult trei miscari, înscriindu-se în curbe cu
raza exterioara de min. 10m. Aceste curbe trebuiesc desenate pe planuri cu razele lor;
g) Pentru artere de mare circulatie intreruperea provenite dintr-o parcelare se fa face conform
reglementarilor de conformare a drumurilor si strazilor in vigoare.
(2) a) Proiectul de parcelare trebuie sa prevada strazi, alei, piete si treceri spre parcele în conditiile
impuse prin prezentul Regulament.Proiectul cu toate aceste suprafete, complet echipate din punct de
vedere edilitar, se vor preda Primariei în mod obligatoriu si gratuit de catre proprietar.
b) La parcelarile unor terenuri cu suprafata mai mare de 50 000 mp –– în afara îndeplinirii
celorlalte conditii de parcelare, trebuie sa se prevada pe linga terenul necesar asigurarii
strazilor, o suprafata de teren pentru scopuri publice (comert, scoala, biserica, terenuri de sport,
etc) .
Aceasta suprafata va fi de minim 5 % din întinderea totala a terenului – pentru terenurile cu
suprafata între 50000 si 200000mp si de min. 7 % pentru terenurile în suprafata mai mare de
200000mp.
ART.37 UNITATEA DE CARACTER ARHITECTURAL A PARCELARILOR
(1) Toate cladirile ce urmeaza a se construi pe parcelele rezultate din diviziunea unei singure
proprietati sau pe parcele în indiviziune, trebuie sa fie concepute si executate într-o coerenta de caracter
arhitectural, astfel încit toate cladirile sa apara ca un întreg armonios;
(2) Odata cu planul urbanistic de parcelare, trebuie prevazut un numar îndestulator de norme
generale dupa care urmeaza a fi realizate construire construirea grupului de cladiri si ambientarea lui cu
plantatii si elemente de mobilier urban
CAP. VIII REGULI CU PRIVIRE LA FORMA SI DIMENSIUNILE CONSTRUCTIILOR
ART.37 ÎNALTIMEA CONSTRUCTIILOR

(1) Autorizarea executarii constructiilor se face cu respectarea regimului maxim de inaltime, respectiv
a inaltimii maxime admise, stabilite in cadrul reglementarilor privind unitatile teritoriale de referinta
(2) In conditiile in care caracteristice geotehnice o permit, este admisa realizarea de subsoluri.
Numarul subsolurilor va fi determinat in functie de necesitatile tehnice si functionale.
(3) Este permisa realizarea de demisoluri, cu exceptia cazurilor in care prezentul regulament o
interzice.
(4) In sensul prezentului regulament, intelesul termenilor subsol, demisol si mansarda este acela
cuprins in glosarul anexat.
(5) In cadrul reglementarilor prezentului regulament, inaltimea constructiilor se masoara de la cota

terenului natural, inainte de executarea lucrarilor de construire, in punctul aflat la mijlocul liniei paralele cu
aliniamentul si care marcheaza retragerea de la aliniament, cf. prezentului regulament.
(6) In cazul cladirilor amplasate pe terenuri in panta, inaltimea maxima admisa poate fi considerata
pe intreaga amprenta la sol a cladirii.
ART.38. ASPECTUL EXTERIOR AL CONSTRUCTIILOR
(1) Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca aspectul lor exterior nu contravine
functiunii acestora, caracterului zonei – asa cum este el descris in Sectiunea 1 a fiecarei UTR – si
peisajului urban. (HG 525/1996, Art. 32)
(2) Autorizarea executarii constructiilor care, prin conformare, volumetrie si aspect exterior, intra in
contradictie cu aspectul general al zonei si depreciaza valorile general acceptate ale urbanismului si
arhitecturii, este interzisa. (HG 525/1996, Art. 32).
(3) Se vor respecta reglemntarile la nivelul unitatilor teritoriale de referinta privitoare la elemente
arhitecturale, volumetrie, materiale, cromatica, decoratiuni.
CAP. IX REGULI CU PRIVIRE LA AMPLASAREA DE PARCAJE,

SPATII VERZI SI IMPREJMUIRE
ART.38 PARCAJE
(1) Prevederile prezentelor reglementari au caracter normativ privind asigurarea numarului minim de
locuri de parcare si se vor aplica la elaborarea, avizarea si aprobarea documentatiilor pentru realizarea
cladirilor si amenajarilor pe teritoriul municipiului
(2) Se va asigura numarul minim de locuri de parcare necesar realizarii cladirilor si amenajarilor pentru
autorizare în constructii noi pe teritoriul municipiului Moinesti se dimensioneaza în functie de destinatia si
suprafata utila specifica functiunilor ce se regasesc în cladire conform anexa 2
În toate cazurile se vor asigura locuri de parcare rezervate persoanelor cu handicap.
ART.39 SPATII VERZI SI PLANTATE
(1) Autorizatia de construire va contine obligatia mentinerii sau crearii de spatii plantate, in functie de
destinatia si de capacitatea constructiei, conform specificatiilor din cadrul reglementarilor la nivelul
unitatilor teritoriale de referinta cuprinse in prezentul regulament.
(2) In cazurile in care, din motive bine intemeiate, nu este posibila asigurarea spatiilor plantate
prevazute prin prezentul regulament la nivel de parcela, solicitantul autorizatiei de construire va participa
la asigurarea terenului necesar amenajarii de spatii verzi publice intr-o zona cat mai apropiata parcelei in
cauza, in suprafata egala cu diferenta dintre necesarul minim pe parcela si suprafata realizata pe parcela,
numai cu acordul administratiei publice locale.
(3) Vegetatia inalta matura va fi protejata si pastrata pe toata suprafata municipiului, conform
conditiilor prevazute la nivelul zonelor si subzonelor functionale precum si a unitatilor teritoriale de
referinta. In acest sens, documentatiile de urbanism (PUZ si PUD) vor consemna in cadrul plansei
„Situatia existenta, difunctionalitati” pozitia exacta, esenta si circumferinta trunchiului pentru arborii maturi
existenti in zona de studiu. Proiectele pentru autorizarea lucrarilor de construire (D.T.A.C.) vor cuprinde
in planul de situatie pozitia exacta, esenta si circumferinta trunchiului pentru arborii maturi existenti pe
parcela, inclusiv a celor propusi pentru taiere, precum si pozitia exacta si esenta pentru arborii propusi
spre plantare prin proiect. Prin arbori maturi se intelege, in sensul prezentului regulament, arborii a caror
trunchi, masurat la 1 m deasupra solului, are o circumferinta egala sau mai mare decat 50 cm.
(4) Interventiile asupra vegetatiei din zonele de protectie a monumentelor si din zonele construite
protejate se vor face numai cu acordul Directiei Judetene pentru CulturA, Culte si Patrimoniu Cultural
National Bacau.
(5) La realizarea strazilor noi, precum si la reabilitarea strazilor pe care nu exista plantatii, se vor
planta arbori, cu respectarea urmatoarelor conditii:
a) pozitiile, sistemul de plantare si esenta arborilor vor fi stabilite prin documentatiile tehnice;
b) arborii vor avea un numar minim de trei replantari in pepiniera;
c) arborii vor avea inaltimea minima de 2,50 m;
d) arborii vor avea circumferinta minima a trunchiului de 14 cm (masurata la un
metru deasupra solului);
e) distanta minima intre axa trunchiului si pozitia retelelor edilitare va fi de1,5 m.
(6) Pentru realizarea spatiilor verzi publice se recomanda inscrierea acestora in cadrul Programului
national de imbunatatire a calitatii mediului prin realizarea de spatii verzi in localitati, program aprobat
prin Legea 343/2007.
ART.40 ÎMPREJMUIRI
(1) DacA reglementArile privind unitAtile teritoriale de referintA nu prevAd altfel, imprejmuirile
orientate spre spatiul public vor avea un soclu opac cu inAltimea maximA de 80 cm si o parte
transparentA, realizatA din grilaj metalic sau intr-un sistem similar care pemite vizibilitatea in ambele
directii si care permite pAstrunderea vegetatiei. InAltimea maximA a imprejmuirilor va fi de 2,2 m.
Imprejmurile vor putea fi dublate de garduri vii.
(2) Se interzice utilizarea de elemente prefabricate din beton „decorativ” in componenta imprejmurilor
orientate spre spatiul public (garduri prefabricate din beton).
(3) Portile imprejmuirilor situate in aliniament se vor deschide spre interiorul parcelei.
(4) Tratamentul arhitectural al imprejmuirilor va fi corelat cu cel al cladirilor aflate pe parcela.

PARTEA III
PREVEDERI LA NIVELUL ZONELOR FUNCTIONALE, SUBZONELOR
FUNCTIONALE SI UNITATILOR TERITORIALE DE REFERINTA DIN
INTRAVILANUL MUNICIPIULUI MOINESTI
C ZONA CENTRALA
GENERALITATI
Zona centrala concentreaza institutiile reprezentative de interes local. Tesutul actual pastreaza
prin strazii Tudor Vladimirescu axul vechiului tesut. Regulamentul urmareste sa mentina si sa intareasca
statutul de zona reprezentativa.
In zona centrala se gasesc o parte dintre monumentele protejate pentru care s-a instituit subzona
C ZONA CENTRALA SITUATA IN AFARA LIMITELOR ZONEI PROTEJATE

A VALORILOR ISTORICE SI ARHITECTURAL-URBANISTICE
C-pm ZONA CENTRALA IN INTERIORUL ZONEI DE PROTECTIE MONUMENTE
SECTIUNEA I UTILIZARE FUNCTIONALA .
ARTICOLUL 1 UTILIZARI ADMISE
C, C-pm
• sediul primariei Municipiului Moinesti;
• judecatorie
• tribunal
• sediu de partid;
• sedii de sindicate, culte, fundatii, organizatii neguvernamentale, asociatii, agentii, regii autonome,
fonduri etc;
• sediu de birouri;
• sediu de firma sau companie.
• sediu bancar, filiala;
• sedii de societati de asigurari (de bunuri, de persoane), burse de valori si marfuri;
• alimentatie publica: restaurant, bistro, fast-food, cantina, cofetarie, cafenea, bar, club;
• servicii cu acces public: finante, banci, consultanta, proiectare, design, tiparire si multiplicare,
formare profesionala, asistenta tehnica si reparatii obiecte de uz casnic, comunicatii, servicii
postale, curierat, agentii de turism, agentii imobiliare, întretinere corporala, manufactura fina,
croitorie, marochinarie etc.
• centru de cercetare si formare profesionala;
• incubator de afaceri;
• comert alimentar avand suprafata construita desfasurata sub 600 mp;

• comert nealimentar avand suprafata construita desfasurata sub 600 mp;
• magazin general
• supermagazin (supermarket)
• piata agroalimentara;
• lacas de cult;

• biblioteca, mediateca, centru cultural;
• spatii pentru targuri si expozitii;
• centru expozitional, expozitie, targ;
• muzeu;
• club, discoteca;
• cazinou;
• centru cultural;
• centru sau complex cultural, centru de conferinte;
• cinematograf, multiplex;
• teatru dramatice, de comedie, de papusi;
• sala polivalenta;
• scoala primara;
• scoala gimnaziala;
• liceu;
• scoala postliceala;
• scoala profesionala;
• învatamant superior;
• spatii de cazare pentru elevi sau studenti.
• spital general ( municipal, cuplat sau nu cu dispensar policlinic);
• spital de specialitate (maternitate, pediatrie, oncologie, urgenta, reumatologie, clinici particulare);
• asistenta de specialitate (boli cronice, handicapati, recuperari functionale, centre psihiatrice);
• dispensar policlinic [(gr. 1, 2, 3) 600, 1.200, 2.400 consultatii/zi];
• dispensar urban (cu 2-4 circumscriptii independente sau cuplate cu stationar, casa de nasteri,
farmacie);
• alte unitati de sanatate (centre de recoltare sange, medicina preventiva, statii de salvare, farmacii);
• cresa sau cresa speciala;
• leagan de copii, orfelinat, centru de zi;
• azil de batrani;
• centru de asistenta sociala.
• cresa, cresa speciala, gradinita, locuri de joaca acoperite;
• dispensar, centru de medicina de familie;
• azil de batrani, centru de asistenta pentru varstnici;
• saloane de întretinere corporala: frizerie, coafor, cosmetica, masaj, fitness, sauna, solar;
• servicii de deservire a locuirii: curatatorie de haine, atelier individual de reparatii încaltaminte.
• filiala a administratiei locale;
• spatiu de întrunire pentru comunitatea locatarilor;
• sediu al asociatiilor de proprietari;
• cabinete medicale individuale, cabinete de medicina veterinara, cabinete individuale de avocatura si
asistenta juridica, cabinete individuale de contabilitate, birouri si ateliere de proiectare si design,
birouri individuale de consultanta, ateliere de arta, studiouri fortografice, detectivi particulari,
laboratoare individuale de tehnica dentara, ateliere individuale de croitorie, tapiterie, rame si
tablouri, oglinzi, tamplarie sau alte activitati manufacturiere negeratoare de zgomot sau emisii de
orice fel si fara depozitari;
• sectie de politie, sediu al poilitiei comunitare;
• centru de asistenta sociala;
• parcaj colectiv multietajat destinat locuitorilor;
• teren de sport , parc de cartier, loc de joaca.
• hotel * - *****, hotel apartament * - *****, motel * - **, vila ** - *****, pensiune, hostel, youth hostel;
ARTICOLUL 2 UTILIZARI ADMISE CU CONDITIONARI

C,C-pm
• se admite conversia locuintelor în alte functiuni numai în cazul mentinerii unei ponderi a acestora de
minim 30% din aria construita desfasurata, atat pe ansamblul subzonei, cat si pe fiecare operatiune
urbanistica
• se admit restaurante de orice tip care comercializeaza pentru consum bauturi alcoolice numai la o
distanta de minim 100 metri de institutiile publice si de lacasurile de cult;
• se admit fronturi în care la parter publicul sa nu aiba acces cu conditia ca lungimea unor astfel de
segmente sa nu depaseasca 40 metri si sa grupeze cel mult doua constructii adiacente;
• se admit extinderi sau reconstructii ale cladirilor existente lipsite de valoare cu
• urmatoarele doua conditii:
• (1) - functiunea propusa sa nu stanjeneasca vecinatatile sau, în caz contrar, proiectul sa
demonstreze eliminarea sursei de incomodare sau poluare;
• (2) - proiectul sa asigure ameliorarea aspectului constructiei si amenajarilor si o mai buna
integrare în zona protejata.
C-pm
In cazul parcelelor cu monumente istorice si de arhitectura protejate de catre MCC constructiile, situl ,
vor respecta conditiile de protectie , restaurare impuse prin proiecte executate de proiectanti autorizati,
cu avizul DGPCN sau DGPCZ dupa caz
ARTICOLUL 3 UTILIZARI INTERZISE
C, C-pm
• activitati productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat;
• constructii provizorii de orice natura;
• dispunerea pe fatade a antenelor TV satelit, a cablurilor CATV vizibile si a antenelor pentru
telefonie mobila;
• cu exceptia telecomunicatiilor speciale, se interzice dispunerea de piloneti zabreliti (tripozi uniti cu
grinzi cu zabrele) pe terasele cladirilor daca acestea nu au caracter tehnic;
• dispunerea de panouri de afisaj pe plinurile fatadelor, desfigurand arhitectura cladirilor si
deteriorand finisajul acestora;
• depozitare en-gros;
• depozitarea pentru vanzare a unor cantitati mari de substante inflamabile sau toxice;
• activitati care utilizeaza pentru depozitare si productie terenul vizibil din circulatiile publice sau din
institutiile publice;
• depozitari de materiale refolosibile;
• platforme de precolectare a deseurilor urbane;
• lucrari de terasament de natura sa afecteze amenajarile din spatiile publice siconstructiile de pe
parcelele adiacente;
• orice lucrari de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care
împiedica evacuarea si colectarea apelor meteorice.
C-pm
• activitati care pot provoca degradarea cladirilor protejate sau sunt incompatibile cu statutul de zona
protejata;
SECTIUNEA II CONDITII DE AMPLASARE. ECHIPARE SI CONFORMARE A .

CLADIRILOR .
ARTICOLUL 4 CARACTERISTICI ALE PARCELELOR

( SUPRAFETE,FORME, DIMENSIUNI)
C, C-pm
Se mentine parcelarul existent cu urmatoarele conditii:
• în cazul cladirilor cu înaltimi sub P+4 niveluri se considera construibile parcelele avand minim 150
mp si un front la strada de minim 8,0 m pentru constructiile înscrise între doua calcane laterale si de

minim 10,0 metri în cazul constructiilor cuplate si izolate; parcelele sub 150 mp. pentru a deveni
construibile, este necesar sa se comaseze cu una dintre parcelele adiacente;
• în cazul cladirilor noi, cu înaltimi peste P+4 niveluri se considera construibile parcelele avand minim
400 mp si un front la strada de minim 12,0 m pentru constructiile înscrise între doua calcane
laterale si de minim 15,0 metri în cazul constructiilor cuplate si izolate; parcelele sub 400 mp pentru
a deveni construibile, este necesar sa se comaseze cu una dintre parcelele adiacente;
• în cazul comasarii parcelelor din zona protejata se vor mentine amprentele vechii lotizari prin
tratarea arhitecturala si prin amenajarile din curti - dalaje, parapete, jardiniere fixe, plantatii etc.;
• în cazuri speciale, în zone cu parcelari protejate, în vederea mentinerii caracterului specific al
parcelarii pot fi considerate construibile parcelele sub 150 mp. pe baza unor documentatii de
urbanism PUD însotite de ilustrare de tema si desfasurari stradale.
ARTICOLUL 5 AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE ALINIAMENT
C, C-pm
Constructiile vor fi dispuse pe aliniament sau vor fi retrase de la aliniament, conform caracterului
strazii cu urmatoarele conditii:
• în cazul în care pe parcelele învecinate constructiile sunt retrase de la aliniament se va respecta
retragerea existenta; daca retragerile sunt inegale se va respecta retragerea dominanta pe strada,
instituita prin regulamentele anterioare, evidentiata prin cladiri mai noi si în stare buna;
• în cazul în care parcela se învecineaza pe o latura cu o constructie dispusa pe aliniament, iar pe
cealalta latura cu o constructie în stare buna sau cu o cladire monument de arhitectura retrasa de la
aliniament, noua cladire va fi dispusa pe aliniament, dar se va racorda la alinierea retrasa, pentru a
nu evidentia uncalcan;
• în cazul în care parcela se învecineaza pe o latura cu o constructie retrasa de la aliniament, iar pe
cealalta latura cu o constructie neviabila iar caracterul strazii indica tendinta cladirilor mai noi de a
se retrage de la aliniament conform regulamentelor anterioare, de regula cu 4.0 metri, noua cladire
se va retrage de la aliniament conform retragerii existente;
• la intersectiile dintre strazi aliniamentul va fi racordat printr-o linie perpendiculara pe bisectoarea
unghiului dintre strazi avand o lungime de minim 12,0 metri pe strazile de categoria I si a II-a si de
6,0 metri pe strazile de categoria a III-a;
• în cazul unei parcele de colt situata într-o intersectie constituita pe celelalte colturi cu 1 – 3 cladiri
avand colturile tesite conform regulamentelor anterioare, aliniamentul va prelua dimensiunea
existenta a tesiturii.

ARTICOLUL 6 AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE LIMITELE LATERALE SI
POSTERIOARE ALE PARCELELOR
C, C-pm
• Cladirile publice si de servicii se vor amplasa de regula în regim izolat
• se va mentine situatia actuala dominanta a regimului de construire, continuu sau discontinuu;
• banda de construibilitate fata de alinierea cladirilor va fi de maxim 15,0 metri în cazul cladirilor cu
înaltimi de pana la P+4 niveluri si de maxim 20.0 metri în cazul cladirilor cu înaltimi de peste P+4
niveluri, cu conditia respectarii distantei de 5 metri fata de limita posterioara;
• în cazul fronturilor continue, cladirile se vor alipi de calcanele cladirilor învecinate dispuse pe
ambele limite laterale ale parcelelor pana la o distanta maxim 15,0 metri daca cladirile au pana
la P+4 niveluri si de maxim 20,0 metri daca cladirile au peste P+4 niveluri si se vor retrage fata de
limita posterioara a parcelei la o distanta de cel putin jumatate din înaltimea cladirii masurata la
cornisa, dar nu mai putin de 5.0 metri;
• în cazul fronturilor discontinue, în care parcela se învecineaza numai pe una dintre limitele laterale
cu o cladire avand calcan pe limita de proprietate, iar pe cealalta latura se învecineaza cu o cladire
retrasa de la limita laterala a parcelei si avand pe fatada laterala ferestre ale unor încaperi
principale, noua cladire se va alipi de calcanul existent, iar fata de limita opusa se va retrage la o
distanta egala cu minim 1/3 din înaltime, dar nu mai putin de 3,0 metri; se admit retrageri de minim
3,0 metri la constructiile cu P+2 niveluri avand pe fatada laterala ferestre de la încaperi principale
precum si la constructiile cu P+3,4 niveluri avand pe fatada laterala ferestre de la încaperi în care
nu au loc activitati permanente si deci care nu necesita lumina naturala; pentru cladirile mai înalte
de P+4 niveluri retragerea minima va fi de 4,0 metri;
• în cazul în care cladirea se învecineaza pe ambele laturi cu cladiri existente retrase fata de limitele
parcelelor, se va dispune izolat si se va retrage fata de ambele limite laterale ale parcelei la o
distanta egala cu minim 1/3 din înaltime dar nu mai putin de 3,0 metri; se admit distante de minim
3,0 metri la constructiile cu P+2 niveluri avand pe fatada laterala ferestre de la încaperi principale si
la constructiile cu P+3,4 niveluri avand pe fatada laterala ferestre de la încaperi în care nu au loc
activitati permanente si deci care nu necesita deci lumina naturala; pentru cladiri mai înalte
retragerea minima va fi de 4,0 metri;
• se interzice construirea pe limita parcelei daca aceasta este si linia de separatie fata de o cladire
publica retrasa de la limita laterala a parcelei sau fata de o biserica ortodoxa; în aceste cazuri
retragerea minima va fi de 4,0 metri;
• cladirile care alcatuiesc fronturi discontinue se vor retrage fata de limita posterioara a parcelei la o
distanta de cel putin jumatate din înaltimea cladirii masurata la cornisa, dar nu mai putin de 5.0
metri.
ARTICOLUL 7 AMPLASAREA CLADIRILOR UNELE FATA DE ALTELE PE

ACEEASI PARCELA.
C, C-pm
• se mentine neschimbata situatia existenta; daca din necesitati functionale sunt necesare unele
completari, extinderi sau demolari ale cladirilor situate în planul secundar, acestea se vor efectua
pe baza studiilor de impact în zona protejata, avizate conform legii.
• cladirile vor respecta între ele distante egale cu jumatate din înaltimea la cornise a celei mai înalte
dintre ele; distanta se poate reduce la 1/4 din înaltime numai în cazul în care fatadele prezinta
calcane sau ferestre care nu asigura luminarea unor încaperi fie de locuit, fie pentru alte activitati ce
necesita lumina naturala;
• curtile închise vor avea o suprafata de minim 30,0 mp. cu conditia ca cel putin una din dimensiunile
în plan ale curtii sa fie de minim 1/2 H.
ARTICOLUL 8 CIRCULATII SI ACCESE
C, C-pm
• parcela este construibila numai daca are asigurat un acces carosabil de minim 3.5 metri dintr-o
circulatie publica în mod direct sau prin drept de trecere legal obtinut prin una din proprietatile
învecinate;

• în cazul fronturilor continue la strada se va asigura un acces carosabil în curtea posterioara printr-
un pasaj care sa permita accesul autovehiculelor de stingere a incendiilor;
• în toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului în spatiile publice a persoanelor handicapate
sau cu dificultati de deplasare.
Aautorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca exista posibilitati de acces la drumurile
publice, direct sau prin servitute, conform destinatiei constructiei. Caracteristicile acceselor la drumurile
publice trebuie sa permita interventia mijloacelor de stingere a incendiilor.
In mod exceptional se poate autoriza executarea constructiilor fara indeplinirea conditiilor anterioare, cu
avizul unitatii teritoriale de pompieri.
Autorizarea executarii constructiilor si a amenajarilor de orice fel este permisa numai daca se asigura
accese pietonale, potrivit importantei si destinatiei constructiei.
Accesele pietonale vor fi conformate astfel incat sa permita circulatia persoanelor cu handicap si care
folosesc mijloace specifice de deplasare.(conform anexei nr. 7, HOTARAREA GUVERNULUI Nr.
525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism: accese, spatii plantate, amplasare in
oras)
Constructiile administrative vor fi prevazute cu:

• accese carosabile directe din strazi de categoria I si a II-a, dupa caz;
• accese carosabile separate: acces oficial, acces pentru personal, acces pentru public,
• acces de serviciu, dupa cum urmeaza:
• accesul carosabil oficial va fi prevazut pana la intrarea principala a cladirii;
• accesele carosabile pentru personal si cel pentru public vor fi prevazute cu locurile de
parcare aferente;
• aleile carosabile de serviciu vor fi rezolvate fara a intersecta accesul oficial.
Constructiile administrative vor fi prevazute cu accese carosabile, conform destinatiei si

capacitatii acestora,avandu-se în vedere separarea de circulatia publica.
Pentru toate categoriile de cladiri financiar-bancare vor fi prevazute acces carosabile directe din
strazi de categoria I si a II-a, dupa caz.
Se vor asigura accese carosabile separate pentru: accesul oficial, accesul personalului, accesul
publicului, acces la tezaur, acces de serviciu.
Pentru constructiile comerciale se vor asigura accese carosabile separate pentru consumatori,
personal si aprovizionare.
În functie de destinatia si capacitatea constructiei vor fi prevazute:
• alei carosabile si parcaje în interiorul amplasamentului;
• platforme de depozitare si accese masini si utilaje speciale separate de aleile carosabile
destinate consumatorilor.
Pentru toate categoriile de constructii de cultura se vor asigura accese carosabile separate
pentru vizitatori sau spectatori, pentru personal si aprovizionare.
În functie de destinatia constructiei sau a amenajarii vor fi prevazute:

• alei carosabile în interiorul amplasamentului si parcajele aferente, în cazul în care accesul se
face din strazi de categoria I sau a II-a;
• parcaje necesare în interiorul amplasamentului, în cazul în care accesul se realizeaza direct din
strazi de categoria a III-a.
Pentru toate categoriile de constructii de învatamant se vor asigura accese carosabile de

legatura cu reteaua de circulatie majora si cu mijloacele de transport în comun.
Se vor asigura doua accese carosabile separate pentru evacuari în caz de urgenta (cutremure,
inundatii, incendii).
Pentru toate categoriile de constructii de sanatate se va asigura legatura cu reteaua de circulatie

majora prin doua accese carosabile separate.

Accesele carosabile ce vor face legatura cu reteaua de circulatie majora decategoria I si a II-a
vor fi realizate prin:
• strazi de categoria a IV-a de deservire locala;
• strazi de categoria a III-a, colectoare, care asigura accesul vehiculelor si al
persoanelor actionand în domeniul sanatatii, salubritatii si P.S.I.
Aleile carosabile din interiorul amplasamentului vor fi conformate dupa cum urmeaza:
• cu o banda de circulatie de 3,5 m latime pentru cele cu o lungime maxima de 10,00m;
• cu doua benzi de circulatie de 7 m latime pentru cele cu o lungime mai mare de10,00 m.
Accesul carosabil rezervat salvarii sau interventiilor de urgenta nu va intersectaz aleile de acces
carosabil pentru personal si pacienti.
Pentru constructiile de turism vor fi prevazute accese carosabile separatepentru utilizatori,

personal si acces tehnic de întretinere.
Aleile semicarosabile din interiorul amplasamentelor, cu o lungime demaximum 25 m, vor avea o
latime minima de 3,5 m, iar cele cu lungimi mai mari de 25m vor fi prevazute cu supralargiri de depasire
si suprafete pentru manevre de întoarcere.
Numarul acceselor si conformarea lor se vor face în functie de categoria sicapacitatea
obiectivului turistic.
Pentru toate categoriile de constructii si amenajari se vor asigura accese pentru interventii în caz
de incendiu, dimensionate conform normelor pentru trafic greu.
În cazul constructiilor ce formeaza curti interioare, asigurarea accesului vehiculelor de pompieri se va
face prin ganguri cu o latime minima de 3 m si o înaltime de 3,5 m.
Accesele si pasajele carosabile nu trebuie sa fie obstructionate prin mobilier urban si trebuie sa
fie pastrate libere în permanenta.
Asigurarea accesului si a circulatiei autospecialelor de interventie în incintele operatorilor
economici si ale institutiilor, în zonele locuite, precum si între localitati este obligatorie, conform
reglementarilor tehnice specifice
ARTICOLUL 9 STATIONAREA AUTOVEHICULELOR
C
• locurile de parcare se dimensioneaza conform normelor specifice si se dispun în constructii supra /
subterane sau în parcaje amenajate la sol care vor fi plantate cu minim un arbore la 4 masini si vor
fi înconjurate cu gard viu de 1,20 m înaltime
C, C-pm
• stationarea vehiculelor se admite numai în interiorul parcelei,deci în afara circulatiilor publice;
• în cazul în care nu exista spatiu suficient pentru asigurarea locurilor de parcare normate, se va
demonstra prin prezentarea formelor legale amenajarea unui parcaj propriu sau în cooperare ori
concesionarea locurilor necesare; aceste parcaje se vor situa la distanta de maxim 150 metri
ARTICOLUL 10 INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR.
C, C-pm
• în toate cazurile în care constructiile au acoperis cu pante de peste 45 grade se admite
mansardarea.
• în toate cazurile în care constructiile au acoperis cu pante de peste 45 grade se admite
mansardarea.
Numar niveluri suplimentare admise (A) retrase în

Înaltimea
Latimea strazii Numar niveluri interiorul unui arc de cerc cu raza de 4,0 metri si
maxima
între aliniamente(metri) conventionale (3.0 tangenta la 45 o la acesta
admisa
/ profile standard actuale metri) (B) în planul fatadei la cladirile de colt pe o lungime de
(metri)
maxim 15 metri, apoi retrase (A)
Sub 9 metri 7 - 10 P+1+M, P+2 (A) - 1 nivel; (B) - 1 nivel
9,01 – 11,00 11 P+2 +M (A) - 2 niveluri; (B) - 1 nivel
Carosabil 6- 7 m. + trotuare 2x1,5 m =9-10m
(cat. III)

11,01 – 13,00 13 P+3 (A) - 2 niveluri; (B) - 1 nivel
Carosabil 7 m. + trotuare 2x 3 metri =13 m
(cat. III)
16,01 – 19,00 19 P+5 (A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri
19,01 – 22,00 22 P+6 (A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri
Carosabil – 14 m+ trotuare 2x4 = 22 m
.(categoria II)
ARTICOLUL 11 ASPECTUL EXTERIOR AL CLADIRILOR
C, C-pm
Aspectul exterior al cladirilor va exprima caracterul si reprezentativitatea functiunii si va tine seama de
caracterul general al zonei si de arhitectura cladirilor din vecinatate cu care se afla în relatii de co-
vizibilitate.
ARTICOLUL 12 CONDITII DE ECHIPARE EDILITARA
C, C-pm
• Toate cladirile vor fi racordate la retelele tehnico-edilitare publice si la sistemele moderne de
telecomunicatii bazate pe cabluri din fire optice;
• în cazul alimentarii cu apa în sistem propriu se va obtine avizul autoritatii competente care
administreaza resursele de apa;
• se interzice dispunerea antenelor TV-satelit în locuri vizibile din circulatiile publice si dispunerea
vizibila a cablurilor TV;
grinzi cu zabrele) pe terasele cladirilor care nu sunt tehnice sau industriale;
• data fiind intensitatea circulatiei pietonale, racordarea burlanelor la canalizarea pluviala este
obligatoriu sa fie facuta pe sub trotuare pentru a se evita producerea ghetii;

ARTICOLUL 13 SPATII LIBERE SI SPATII PLANTATE
C, C-pm
• spatiile neconstruite si neocupate de accese si trotuare de garda vor fi înierbate si plantate cu un
arbore la fiecare 100 mp.
• se vor identifica, pastra si proteja în timpul executarii constructiilor arborii importanti existenti avand
peste 4.0 metri înaltime si diametrul tulpinii peste 15.0 cm.; în cazul taierii unui arbore se vor planta
în schimb alti 10 arbori în perimetrul propriu sau în spatiile plantate publice din proximitate;
• pentru îmbunatatirea microclimatului si pentru protectia constructiilor se va evita impermeabilizarea
terenului peste minimum necesar pentru accese, circulatii pietonale, terase;
• parcajele amenajate la sol vor fi plantate cu minim un arbore la 4 masini si vor fi înconjurate cu un
gard viu de minim 1.20 metri înaltime;
• Pentru constructii de turism si agrement vor fi prevazute spatii verzi si plantate, în functie de
destinatie si de gradul de confort, dar nu mai putin de 25% din suprafata totala a terenului. -conform
anexei nr. 7, HOTARAREA GUVERNULUI Nr. 525/1996*) pentru aprobarea Regulamentului
general de urbanism
• Pentru constructiile de sanatate vor fi prevazute spatii verzi si plantate în interiorul incintei, dupa
cum urmeaza:
o aliniamente simple sau duble, cu rol de protectie;
o parc organizat cu o suprafata de 10-15 m2/bolnav.
o pentru crese vor fi prevazute spatii verzi si plantate de 10-15 m2/copil.
• Pentru constructiile comerciale vor fi prevazute spatii verzi si plantate, cu rol decorativ si de
agrement, în exteriorul cladirii sau în curti interioare - 2 - 5% din suprafata totala a terenului.
• Constructii administrative si financiar-bancare vor fi prevazute spatii verzi cu rol decorativ, minimum
10-15% din suprafata terenului.
• Conformarea si dimensionarea spatiilor verzi, a plantatiilor si a mobilierului
• urban vor fi aprobate prin planuri urbanistice.
ARTICOLUL 14 IMPREJMUIRI
C, C-pm
Gardurile spre strada vor fi transparente, vor avea înaltimea de 2,00 metri, vor avea un soclu opac de
circa 0,60 m., partea superioara fiind realizata din fier forjat sau plasa metalica si vor fi dublate de gard
viu; pe limitele laterale si posterioare gardurile vor fi opace cu înaltimi de maxim 2,50 metri.
C
Spre trotuare si circulatii pietonale nu sunt obligatorii garduri, dar se va putea prevedea marcarea
apartenentei spatiului prin diferente de pavaje, borduri, garduri vii, terase etc.
SECTIUNEA III: POSIBILITATI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI .
ARTICOLUL 15 PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT)
C
Pentru functiunile publice se vor respecta normele specifice sau tema beneficiarului cu recomandarea
de a se opta pentru POT maxim =70%
In mod exceptional, în cazul constructiilor care sunt delimitate pe toate laturile de domeniul public, al
celor care sunt înconjurate pe trei laturi de calcane ale unor constructii existente valoroase sau al celor
care refac o constructie valoroasa disparuta, POT poate ajunge pana la 100%;
POT 100% poate fi admis si în cazul acoperirii integrale cu luminator a curtilor închise sau în forma de
U;
C-pm
POT maxim 70% cu posibilitatea acoperirii restului terenului în proportie de 80 % cu cladiri cu maxim 2
niveluri (H. maxim = 8 metri) pentru diferite utilizari

ARTICOLUL 16 COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)
In cazul unor extinderi sau noi insertii se admite CUT maxim = 3,0 mp. ADC / mp. teren pentru
parcelele cu suprafata mai mica de 350 mp. sau cu raport între laturi mai mare de 1/5, CUT maxim 1,9
mp. ADC / mp. teren.
Pentru functiunile publice se vor respecta normele specifice sau tema beneficiarului;
In cazul mansardelor, aria suplimentara conventionala = maxim 0,6 x arie nivel curent.

M ZONA MIXTA
GENERALITATI
Zona mixta se caracterizeaza printr-o mare flexibilitate în acceptarea diferitelor functiuni de

interes general si public, formand în mod continuu linearitati comerciale si de servicii de-a lungul
arterelor principale din aria cuprinsa în inelul principal de circulatie si segmente de linearitati formate din
diverse categorii de activitati comerciale, servicii si de productie concreta si abstracta, în lungul
principalelor artere de penetratie în oras si al principalelor cai de comunicație ale municipiului. Totodata,
zona mixta prelungeste zona centrala si principalii poli urbani, contureaza mai puternic punctele de
concentrare a locuitorilor (gari, autogari, zone de activitati etc.) .
Formata, ca fond construit, în mare parte din cladiri colective de locuit medii si înalte, cu sau fara
parter comercial, zona mixta permite conversia locuintelor în alte functiuni, în contrast cu zona de locuit
(L), în care acest lucru este limitat. Conversia locuintelor în alte functiuni este conditionata de
mentinerea ponderii acestora de cel putin 30% din ADC.
De asemenea, se permite completarea fronturilor existente cu spatii comerciale si servicii, cu

conditia elaborarii unor Planuri Urbanistice Zonale care sa precizeze, în lungul anumitor artere
constituite – pe masura ce apare un interes în acest sens :
(a) localizarea si gabaritul noilor insertii
(b) modul de asigurare a coerentei si calitatii imaginii urbane
(c) conditiile de asigurare a cerintelor functionale, a celor de mentinere a vegetatiei existente, a
acceselor carosabile si pietonale catre interiorul zonei
(d) modul de asigurare a intimitatii locuintelor din proximitate. .
Zona este constituita din institutii, servicii si echipamente publice, servicii de interes general
(servicii manageriale, tehnice, profesionale, sociale, colective si personale, comert, hoteluri, restaurante,
recreere), mici activitati productive manufacturiere si locuinte.
M ZONA MIXTA SITUATA IN AFARA LIMITELOR ZONEI PROTEJATE A

VALORILOR ISTORICE SI ARHITECTURAL-URBANISTICE
M
• institutii, servicii si echipamente publice de nivel, municipal si de cartier;
• sedii ale unor companii si firme, servicii pentru întreprinderi, proiectare, cercetare, expertizare,
consultanta în diferite domenii si alte servicii profesionale;
fonduri etc;
• servicii sociale, colective si personale;
• sedii ale unor organizatii politice, profesionale etc.;
• cabinete individuale de contabilitate, birouri si ateliere de proiectare si design, birouri individuale de
consultanta, ateliere
• croitorie, tapiterie, rame si tablouri, oglinzi, tamplarie sau alte activitati manufacturiere negeratoare
de zgomot sau emisii
•
• lacasuri de cult;
•
• comert cu amanuntul;
• activitati manufacturiere;
• depozitare mic-gros;
• hoteluri, pensiuni, agentii de turism;
• restaurante, baruri, cofetarii, cafenele etc.;
• magazin general amplasat în zona centrala, zona rezidentiala sau într-un centru de cartier;
• profesionala, asistenta tehnica si reparatii obiecte de uz casnic, comunicatii, servicii postale,
curierat, agentii de turism,
formare
•
• galeriide arta, studiouri fortografice, detectivi particulari, laboratoare individuale de tehnica dentara,
ateliere individuale de orice fel si fara depozitari;
• muzeu;
• centru sau complex cultural, centru de congrese, centru de conferinte;
•
• sport si recreere în spatii acoperite;
• parcaje la sol si multietajate;
• spatii libere pietonale, pasaje pietonale acoperite;
• spatii plantate - scuaruri;
•
• locuinte cu partiu obisnuit;
• locuinte cu partiu special care includ spatii pentru profesiuni liberale.
•
• agentii imobiliare, întretinere corporala, manufactura fina, croitorie, marochinarie etc.
• supermagazin (supermarket, hipermarket);
• piata de vechituri, obor;
• depozitare, distributie si desfacere produse comerciale;
• hotel apartament * - *****, motel * - **, vila ** - *****, pensiune, hostel, youth hostel;
•
• învatamant prescolar;
• scoala primara;
• liceu;
• spatii de cazare pentru elevi.
•

• spital de specialitate (maternitate, pediatrie, contagiosi, oncologie, urgenta, reumatologie, clinici
particulare);
• dispensar policlinic;
farmacie);
• loc de joaca acoperit pentru copii;
asistenta juridica,
M
• Cladirile vor avea la parterul orientat spre strada si spre traseele pietonale :
• functiuni care admit accesul publicului în mod permanent sau conform unui
• program de functionare specific si vor fi prevazute cu vitrine luminate noaptea; se recomanda ca
activitatile în care accesul publicului nu este liber sa nu reprezinte mai mult de 30% din lungimea
strazii incluse în zona mixta si sa nu formeze segmente de astfel de fronturi mai lungi de 40 metri;
• se interzice localizarea restaurantelor care comercializeaza bauturi alcoolice la o distanta mai mica
de 100 metri de servicii si echipamente publice si de biserici;
• pentru orice utilizari se va tine seama de conditiile geotehnice si de zonare seismica;
• în zonele existente se admite conversia locuintelor în alte functiuni, cu conditia mentinerii ponderii
locuintelor în proportie de minim 30 % din ADC;
• se admite completarea cu cladiri comerciale în interspatiile dintre blocuri cu conditia sa se mentina
accesele carosabile si trecerile pietonale necesare, vegetatia existenta, si sa se respecte cerintele
de protectie a cladirilor de locuit din imediata vecinatate.

M
• dispunerea de panouri de afisaj pe plinurile fatadelor, desfigurand arhitectura si
• deteriorand finisajul acestora;
• statii de întretinere auto;
• curatatorii chimice;
• lucrari de terasament de natura sa afecteze amenajarile din spatiile publice si constructiile de pe
împiedica evacuarea si colectarea apelor mete

CLADIRILOR .

M
Cu urmatoarele conditionari pentru subzona mixta din lungul principalelor artere de circulatie si pentru
zona de extindere:
• în cazul constructiilor publice dispuse izolat, terenul minim este de 1000 mp, cu un front la strada de
minim 30.00 metri;
• terenul liber dintre constructiile existente pe care se poate realiza insertia unor cladiri comerciale se
va delimita printr-un P.U.Z. elaborat pentru tot tronsonul strazii pentru constructii amplasate pe
arterele majore sau PUD pentru cele amplasate pe strazi secundare, prin care se va asigura
coerenta cadrului construit, respectarea distantelor minime fata de cladirile existente, evitarea
blocarii acceselor carosabile si pietonale existente, conservarea arborilor existenti.
M
• echipamentele publice vor fi retrase de la aliniament cu minim 6 - 10 metri sau vor fi dispuse pe
aliniament în functie de caracterul strazii, de profilul activitatii si de normele existente;
• la intersectia dintre strazi aliniamentul va fi racordat printr-o linie perpendiculara pe bisectoarea
unghiului dintre strazi avand o lungime de minim 12.00 metri pe strazi de categoria I, a II-a si de
6.00 metri pe strazi de categoria a III-a.
• în cazul strazilor cu fronturi continue dispuse pe aliniament, noile cladiri care nu sunt servicii sau
echipamente publice se amplaseaza pe aliniament; se pot accepta retrageri de minim 5.00 metri
numai cu conditia ca cladirile adiacente sa fie retrase fata de limitele laterale ale parcelelor si sa
prezinte fatade laterale; în cazul în care cladirile de pe parcelele adiacente prezinta calcane este
obligatorie alipirea la acestea;
• cladirile care alcatuiesc fronturi continue vor avea o adancime fata de aliniament care nu va depasi
20 metri (aliniament posterior).
• în cazul strazilor cu fronturi continue sau discontinue retrase fata de aliniament se va respecta o
retragere de minim 5.00 metri.

M
• cladirile publice se vor amplasa în regim izolat, retragerea fata de limitele laterale vor fi de minim
jumatate din înaltimea la cornise, dar nu mai putin de 5.00 metri, retragerea fata de limitele
posterioare va fi de minim jumatate din înaltimea la cornise, dar nu mai putin de 6.00 metri;
• cladirile se vor alipi de calcanele cladirilor învecinate dispuse pe limitele laterale ale parcelelor
pana la o distanta de maxim 20.00 metri de la aliniament;
• în cazul în care parcela se învecineaza numai pe una dintre limitele laterale cu o cladire avand
calcan pe limita de proprietate, iar pe cealalta latura se învecineaza cu o cladire retrasa de la limita
laterala a parcelei si avand pe fatada laterala ferestre, noua cladire se va alipi de calcanul existent,
iar fata de limita opusa se va retrage obligatoriu la o distanta egala cu jumatate din înaltime, dar nu
mai putin de 3.00 metri; în cazul în care aceasta limita separa zona rezidentiala, de o functiune
publica sau de o biserica, distanta se majoreaza la 5.00 metri;
• se interzice construirea pe limita parcelei daca aceasta constituie linia de separatie dintre zona
mixta si zona rezidentiala, o functiune publica sau o biserica, cazuri în care se admite realizarea
noilor cladiri numai cu o retragere fata de limitele laterale ale parcelei egala cu jumatate din
înaltimea la cornise, dar nu mai putin de 5.00 metri;
• distanta dintre cladirea unei biserici ortodoxe si limitele laterale si posterioare ale parcelei este de
minim 10.00 metri;
• cladirile se vor retrage fata de limita posterioara la o distanta de cel putin jumatate din înaltimea
cladirii masurata la cornisa, dar nu mai putin de 5.00 metri;
• se recomanda ca, pentru respectarea intimitatii locuintelor, parapetul ferestrelor de pe fatadele
laterale ale cladirilor din zona mixta cu alte functiuni decat locuinte care sunt orientate spre
locuintele de pe parcelele laterale situate la mai putin de 10.00 metri, sa aiba parapetul ferestrelor
la minim 1.90 metri de la pardoseala încaperilor;
• în cazul cladirilor comerciale si de productie se admite regimul compact de construire cu conditia
respectarii celorlalte prevederi ale regulamentului.

ACEEASI PARCELA.
M
Cladirile vor respecta între ele distante egale cu jumatate din înaltimea celei mai înalte; distanta se
poate reduce la jumatate din înaltime, dar nu mai putin de 6.00 metri, numai în cazul în care fatadele
prezinta calcane sau ferestre care nu asigura luminarea unor încaperi fie de locuit, fie pentru alte
activitati permanente care necesita lumina naturala

M
• parcela este construibila numai daca are asigurat un acces carosabil de minim 3.5 metri dintr-o
circulatie publica în mod direct sau prin drept de trecere legal obtinut prin una din proprietatile
învecinate;
un pasaj care sa permita accesul autovehiculelor de stingere a incendiilor;
Aautorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca exista posibilitati de acces la drumurile
publice, direct sau prin servitute, conform destinatiei constructiei. Caracteristicile acceselor la drumurile
publice trebuie sa permita interventia mijloacelor de stingere a incendiilor.
In mod exceptional se poate autoriza executarea constructiilor fara indeplinirea conditiilor anterioare, cu
avizul unitatii teritoriale de pompieri.
Autorizarea executarii constructiilor si a amenajarilor de orice fel este permisa numai daca se asigura
accese pietonale, potrivit importantei si destinatiei constructiei.
Accesele pietonale vor fi conformate astfel incat sa permita circulatia persoanelor cu handicap si care
folosesc mijloace specifice de deplasare.(conform anexei nr. 7, HOTARAREA GUVERNULUI Nr.
525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism: accese, spatii plantate, amplasare in
oras)
Pentru toate categoriile de cladiri financiar-bancare vor fi prevazute accese carosabile directe din strazi
de categoria I si a II-a, dupa caz.
Se vor asigura accese carosabile separate pentru: accesul oficial, accesul personalului, accesul
publicului, acces la tezaur, acces de serviciu.
Pentru constructiile comerciale se vor asigura accese carosabile separate pentru consumatori, personal
si aprovizionare.
În functie de destinatia si capacitatea constructiei vor fi prevazute:
• alei carosabile si parcaje în interiorul amplasamentului;
• platforme de depozitare si accese masini si utilaje speciale separate de aleile
carosabile destinate consumatorilor.
Pentru toate categoriile de constructii de învatamant se vor asigura accese carosabile de legatura cu
reteaua de circulatie majora si cu mijloacele de transport în comun.
Se vor asigura doua accese carosabile separate pentru evacuari în caz de urgenta (cutremure,
Pentru toate categoriile de constructii de sanatate se va asigura legatura cu reteaua de circulatie majora
prin doua accese carosabile separate.
Accesele carosabile ce vor face legatura cu reteaua de circulatie majora de categoria I si a II-a vor fi
realizate prin:
• strazi de categoria a IV-a de deservire locala;
• strazi de categoria a III-a, colectoare, care asigura accesul vehiculelor si alpersoanelor actionand
în domeniul sanatatii, salubritatii si P.S.I.
Aleile carosabile din interiorul amplasamentului vor fi conformate dupa cum urmeaza:
• cu o banda de circulatie de 3,5 m latime pentru cele cu o lungime maxima de 10,00m;
• cu doua benzi de circulatie de 7 m latime pentru cele cu o lungime mai mare de10,00 m.
Accesul carosabil rezervat salvarii sau interventiilor de urgenta nu va intersecta aleile de acces
carosabil pentru personal si pacienti.

Pentru constructiile de turism vor fi prevazute accese carosabile separate pentru utilizatori, personal si
acces tehnic de întretinere.
Aleile semicarosabile din interiorul amplasamentelor, cu o lungime de maximum 25 m, vor avea o latime
minima de 3,5 m, iar cele cu lungimi mai mari de 25m vor fi prevazute cu supralargiri de depasire si
suprafete pentru manevre de întoarcere.
Numarul acceselor si conformarea lor se vor face în functie de categoria si capacitatea obiectivului
turistic.
Pentru toate categoriile de constructii si amenajari se vor asigura accese pentru interventii în caz de
incendiu, dimensionate conform normelor pentru trafic greu.
În cazul constructiilor ce formeaza curti interioare, asigurarea accesului vehiculelor de pompieri se va
face prin ganguri cu o latime minima de 3 m si o înaltime de 3,5 m.
Accesele si pasajele carosabile nu trebuie sa fie obstructionate prin mobilier urban si trebuie sa fie
pastrate libere în permanenta.
Asigurarea accesului si a circulatiei autospecialelor de interventie în incintele operatorilor economici si
ale institutiilor, în zonele locuite, precum si între localitati este obligatorie, conform reglementarilor
tehnice specifice
M
Stationarea autovehiculelor necesare functionarii diferitelor activitati se admite numai în interiorul
parcelei, deci în afara circulatiilor publice;
In cazul în care nu se pot asigura în limitele parcelei locurile de parcare normate, se va demonstra (prin
prezentarea formelor legale) realizarea unui parcaj în cooperare ori concesionarea locurilor necesare
într-un parcaj colectiv; aceste parcaje vor fi situate în cadrul centrului de cartier sau în zona adiacenta
la o distanta de maxim 250 metri;
Se recomanda ca gruparea prin cooperare a parcajelor la sol sa se faca în suprafete dimensionate si

dispuse astfel încat sa permita ulterior, odata cu cresterea gradului de motorizare, construirea unor
parcaje supraetajate.
M
In toate cazurile în care constructiile au acoperis cu pante de peste 45 grade se admite mansardare
Înaltimea
maxima
între aliniamente(metri) conventionale tangenta la 45 o la acesta
admisa
/ profile standard actuale (3.0 metri) (B) în planul fatadei la cladirile de colt pe o lungime de
(metri)
Carosabil 6- 7 m+ trotuare 2x1,5 m
=9-10m (cat. III)
Carosabil 7 m. + trotuare 2x 3 m
=13 m (cat. III)
M
Aspectul cladirilor va fi subordonat cerintelor specifice unei diversitati de functiuni si exprimarii
prestigiului investitorilor, dar cu conditia realizarii unor ansambluri compozitionale care sa tina seama de

rolul social al strazilor comerciale, de particularitatile sitului, de caracterul general al zonei si de
arhitectura cladirilor din vecinatate cu care se afla în relatii de co-vizibilitate;
Aspectul cladirilor va exprima caracterul si reprezentativitatea functiunii si va raspunde exigentelor

actuale ale arhitecturii europene de “coerenta” si “eleganta”;
Pentru firme, afisaj si mobilier urban se va asigura coerenta pe arterele principale pe baza unor studii si
avize suplimentare
M
• toate cladirile vor fi racordate la retelele tehnico-edilitare publice;
• se va asigura posibilitatea racordarii la sistemele moderne de telecomunicatii;
obligatoriu sa fie facuta pe sub trotuare pentru a se evita producerea ghetii;
• se va asigura în mod special evacuarea rapida si captarea apelor meteorice din spatiile rezervate
pietonilor, din spatiile mineralizate si din spatiile plantate cu gazon;
• se interzice dispunerea pe fatade a antenelor TV-satelit si a antenelor pentru telefonia mobila si
dispunerea vizibila a cablurilor TV;
grinzi cu zabrele) pe terasele cladirilor care nu sunt tehnice sau industriale.
M
• se vor identifica, proteja si pastra în timpul executarii constructiilor arborii importanti existenti avand
peste 4.00 metri înaltime si diametrul tulpinii peste 15.00 cm; în cazul taierii unui arbore se vor
planta în schimb alti 10 arbori în perimetrul unor spatii plantate publice din apropiere;
• în gradinile de fatada ale echipamentelor publice minim 40% din suprafata va fi prevazuta cu
plantatii înalte;
• terenul care nu este acoperit cu constructii, platforme si circulatii va fi acoperit cu gazon si plantat
cu un arbore la fiecare 100 mp;
• se recomanda ca minim 75% din terasele neutilizabile si 10% din terasele utilizabile ale
constructiilor sa fie amenajate ca spatii verzi pentru ameliorarea microclimatului si a imaginii oferite
catre cladirile învecinate;
• parcajele vor fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare si vor fi înconjurate cu un gard
viu de 1,20 metri înaltime;
• în zona cu terenuri contractile se vor evita speciile care prin tipul de radacina pot mari sensibilitatea
la umiditate a terenului de fundare.
• Pentru constructiile de sanatate vor fi prevazute spatii verzi si plantate în interiorul incintei, dupa
cum urmeaza:
o aliniamente simple sau duble, cu rol de protectie;
o parc organizat cu o suprafata de 10-15 m2/bolnav.
o pentru crese vor fi prevazute spatii verzi si plantate de 10-15 m2/copil.
• Pentru constructiile comerciale vor fi prevazute spatii verzi si plantate, cu rol decorativ si de
agrement, în exteriorul cladirii sau în curti interioare - 2 - 5% din suprafata totala a terenului.
• Constructii administrative si financiar-bancare vor fi prevazute spatii verzi cu rol decorativ, minimum
10-15% din suprafata terenului.
• Conformarea si dimensionarea spatiilor verzi, a plantatiilor si a mobilierului urban vor fi aprobate
prin planuri urbanistice.

M
Se va respecta tipul existent de împrejmuiri cu conditia ca acestea sa fie transparente si sa aiba un
soclu opac de maxim 0,60 metri catre strada; în cazul unificarii functiunilor interioare a mai multor cladiri
se va mentine prin tratarea terenului amprenta parcelarului traditional
M
POT maxim 70%, cu posibilitatea acoperirii restului terenului în proportie de 75% cu cladiri cu maxim 2
niveluri (8 metri);
Pentru functiunile publice se vor respecta normele specifice sau tema beneficiarului;
M
CUT maxim = 2.5 mp. ADC / mp. teren
coeficientul de utilizare a terenului poate fi majorat prin cumulare, dupa cum urmeaza:
- cu 0,5 pentru parcelele cu suprafata mai mare de 1000 mp.
- cu 0,5 pentru parcelele situate la intersectia a doua strazi (parcelele de colt, sau in cazul intersectiei in
T parcela situata in dreptul strazii care nu se mai continua)
- cu 0,5 prin PUD pentru terenuri care-si modifica situatia juridica (asociere sau comasare parcele
rezultand o parcela cu o suprafata de min. 700 m)
Posibilitati de depasire a CUT

Proprietarii parcelelor din care prin PUZ sun propuse fragmente spre transfer catre domeniul public
beneficiaza de un spor al suprafetei desfasurate admise egal cu de 3 ori suprafata de teren transferata
spre domeniul public atunci cand acest transfer este facut pe baza de act notarial si fara despagubiri
din partea Primariei Municipiului Moinesti

IS INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII DE INTERES GENERAL
GENERALITATI
Subzone de institutii si servicii publice si de interes public constituite in cladiri dedicate situate in
afara zonei centrale
Zona este constituita din institutii, servicii si echipamente publice, servicii de

interes general (administratie, învatamant si educatie, sanatate, cultura, culte,
comerciale, financiar bancare, asistenta sociala, prestari servicii).
Zona se compune din urmatoarele subzone:

ISa administrative, financiar -bancare si birouri exclusiv (sedii de firme,companii)
ISco comerciale
ISps prestari servicii
ISc cultura
ISî învatamant si educatie
ISs sanatate
ISs-pm sanatate in interiorul zonei de protectie monumente
ISt - turism
ISct cult
ISct-pm cult in interiorul zonei de protectie monumente
ISa, ISco, ISps, ISc, ISî, ISs, ISt, ISs-pm
• institutii, servicii si echipamente publice de nivel, municipal si de cartier;

• sedii ale unor companii si firme, servicii pentru întreprinderi, proiectare, cercetare, expertizare,
consultanta în diferite domenii si alte servicii profesionale;
fonduri etc;
• servicii sociale, colective si personale;
• sedii ale unor organizatii politice, profesionale etc.;
• cabinete individuale de contabilitate, birouri si ateliere de proiectare si design, birouri individuale de
consultanta, ateliere
• croitorie, tapiterie, rame si tablouri, oglinzi, tamplarie sau alte activitati manufacturiere negeratoare
de zgomot sau emisii
•
• comert cu amanuntul;

• activitati manufacturiere;
• depozitare mic-gros;
• hoteluri, pensiuni, agentii de turism;
• restaurante, baruri, cofetarii, cafenele etc.;
• magazin general amplasat în zona centrala, zona rezidentiala sau într-un centru de cartier;
• profesionala, asistenta tehnica si reparatii obiecte de uz casnic, comunicatii, servicii postale,
curierat, agentii de turism,
formare
•
• galeriide arta, studiouri fortografice, detectivi particulari, laboratoare individuale de tehnica dentara,
ateliere individuale de orice fel si fara depozitari;
• muzeu;
• centru sau complex cultural, centru de congrese, centru de conferinte;
•
• sport si recreere în spatii acoperite;
• spatii libere pietonale, pasaje pietonale acoperite;
• spatii plantate - scuaruri;
•
• locuinte cu partiu obisnuit;
• locuinte cu partiu special care includ spatii pentru profesiuni liberale.
•
• agentii imobiliare, întretinere corporala, manufactura fina, croitorie, marochinarie etc.
• supermagazin (supermarket, hipermarket);
• piata de vechituri, obor;
• depozitare, distributie si desfacere produse comerciale;
• hotel apartament * - *****, motel * - **, vila ** - *****, pensiune, hostel, youth hostel;
•
• învatamant prescolar;
• scoala primara;
• liceu;
• spatii de cazare pentru elevi.
•
• spital de specialitate (maternitate, pediatrie, contagiosi, oncologie, urgenta, reumatologie, clinici
particulare);
• dispensar policlinic;
farmacie);
• loc de joaca acoperit pentru copii;
asistenta juridica,
•
ISct ,ISct-pm
• lacasuri de cult;
• servicii pentru culte;
• activitati sociale ale asociatiilor religioase;
• activitati complementare pentru bisericile parohiale din ansamblurile rezidentiale formate din
• locuinte colective necesare pentru ritualuri religioase care nu pot avea loc în apartamentele
• blocurilor (de exemplu capele pentru priveghi la ritul ortodox);
• manastiri.
ISct-pm ,ISs-pm, ISct-pm

Pentru toate cladirile din Zona Protejata unde se schimba destinatia functionala, trebuie solicitat avizul
D.J.C.P.N. Bacau

• se admit la parterul cladirilor functiuni care nu permit accesul liber al publicului numai cu conditia ca
acestea sa nu reprezinte mai mult de 30% din frontul strazilor si sa nu se grupeze mai mult de doua
astfel de cladiri;
• se admite conversia in alte functiuni a locuintelor situate în cladiri existente cu conditia mentinerii a
unei ponderi a locuintelor de minim 30 % din ADC;
• Pot fi luate in considerare conversii functionale, cu conditia ca noile folosinte sa faca parte de
asemenea din categoria institutiilor si serviciilor publice sau de interes public si sa fie compatibile cu
cladirile existente.
ISct ,ISct-pm
• pentru lacasurile de cult ortodoxe se va asigura spatiul necesar înconjurarii bisericii de catre
procesiunile de credinciosi;
• la celelalte culte se vor respecta cerintele specifice acestora
ISct-pm ,ISs-pm
D.J.C.P.N. Bacau


• dispunerea de panouri de afisaj pe plinurile fatadelor, desfigurand arhitectura si
• deteriorand finisajul acestora;
• statii de întretinere auto cu capacitate de peste 5 masini;
• curatatorii chimice;
împiedica evacuarea si colectarea apelor meteorice
ISct ,ISct-pm
• orice tipuri de activitati care nu sunt legate de culte
ISct-pm ,ISs-pm
D.J.C.P.N. Bacau

CLADIRILOR .

Este in principiu admisibila comasarea cu parcele invecinate pentru extinderea institutiilor si seviciilor
existente, caz in care acestea vor fi incluse in prezentul UTR / subzona.
In zonele constituite, parcelele sunt considerate construibile direct daca respecta urmatoarele conditii:
• cladiri sub P+4 niveluri pentru functiunea de birouri
o S minima teren= 200 metri patrati;
o front minim la strada = 12,0 metri;
o raportul între laturile parcelei nu depaseste raportul 1/3;
• cladiri peste P+4 niveluri pentru functiunea de birouri
o S minima teren= 350 metri patrati;
o front minim la strada = 12,0 metri;
o raportul între laturile parcelei nu depaseste raportul 1/3;
Pentru reconstruirea zonelor destructurate, pentru terenuri libere sau cu statut

juridic mixt se vor întocmi documentatii P.U.Z., cu recomandarea unei lotizari cu parcele de minim 800
mp. si un front la strada de minim 18.0 metri în cazul fronturilor continue si de minim 24.0 metri în cazul
fronturilor discontinue.
ISct ,ISct-pm
• parcela este construibila numai daca are acces direct dintr-o strada publica;

o suprafata minima construibila este de 400 mp. cu exceptia manastirilor a caror suprafata
minima va fi de 5000 mp.
o frontul minim la strada este de 15 metri.

• serviciile publice vor fi retrase de la aliniament cu minim 10,0 metri sau vor fi dispuse pe
aliniament în functie de caracterul strazii, de profilul activitatii si de normele existente;
• cladirile care alcatuiesc fronturi continue vor avea o adancime fata de aliniament care nu va depasi
20,0 metri;
• serviciile publice vor fi amplasate pe aliniament în cazul în care înaltimea maxima la cornise nu
depaseste distanta dintre aliniamente ;
• daca înaltimea cladirii în planul aliniamentului depaseste distanta dintre aliniamente, cladirea se va
retrage de la aliniament cu o distanta minima egala cu plusul de înaltime al cladirii fata de distanta
dintre aliniamentele strazii, dar nu cu mai putin de 4.0 metri, cu conditia sa nu fie lasate vizibile
calcane de pe parcelele alaturate; fac exceptie de la aceasta regula numai situatiile de marcare
prin plus de înaltime a intersectiilor si racordarile de înaltime a cladirilor între strazi cu latimi diferite.
• în zonele constituite retragerea de la aliniament va fi de minim 6.0 metri de la aliniament;
• pentru zonele destructurate în reconstructie, pentru operatiuni pe terenuri libere sau cu statut juridic
mixt, retragerea cladirilor publice va fi de 10.0 metri.
• cladirile care alcatuiesc fronturi continue vor avea o adancime maxima fata de aliniament care nu
va depasi 20.0 metri.
ISct ,ISct-pm
• pentru bisericile ortodoxe se va asigura o retragere de minim 6.0 metri de la aliniament;
• lacasurile pentru celelalte culte sau activitatile complementare vor respecta regulamentul de pe
• unitatile de referinta adiacente


Conformarea cladirilor pe parcela va fi determinata de contextul generat de cadrul construit adiacent.
Principiul consta in acoperirea calcanelor existente si respectiv contrapunerea de retrageri in dreptul

celor de pe parcelele vecine. Regula se aplica atat pe limitele laterale cat si pe cele posterioare de
proprietate. Nu vor fi luate in considerare corpurile de cladire parazitare / provizorii existente.
în cazul fronturilor discontinue, în care parcela se învecineaza numai pe una dintre limitele laterale cu o
cladire avand calcan pe limita de proprietate, iar pe cealalta latura se învecineaza cu o cladire retrasa
de la limita laterala a parcelei si avand pe fatada laterala ferestre ale unor încaperi principale, noua
cladire se va alipi de calcanul existent, iar fata de limita opusa se va retrage obligatoriu la o distanta
egala cu 1/3 din înaltime, dar nu mai putin de 5,0 metri;
Cladirile se vor retrage fata de limita posterioara a parcelei la o distanta de cel putin jumatate din
înaltimea cladirii masurata la cornisa, dar nu mai putin de 5.0 metri
Cladirile se vor retrage in mod obligatoriu de la limitele laterale in situatiile in care pe acestea nu exista
calcane, cu o distanta minim egala cu jumatate din inaltimea cladirii, masurata la cornişa superioara sau
la atic in punctul cel mai inalt, dar cu nu mai putin decat 3 m.
Se interzice construirea pe limita laterala a parcelei daca aceasta este si linia de separatie fata de o
cladire publica dispusa izolat sau fata de o biserica ortodoxa ; în acest caz se admite o retragere fata
de limitele parcelei egala cu jumatate din înaltimea la cornise, dar nu mai putin de 4.0 m;
ISct ,ISct-pm

• Distanta dintre cladirea unei biserici ortodoxe si limitele laterale si cea posterioara ale parcelei este
de minim 10.0 metri;
• celelalte lacasuri de cult ca si oricare dintre activitatile complementare pot fi dispuse în regim de
construire continuu sau discontinuu, respectând o retragere de la limita laterala a proprietatii egala
cu cel putin jumatate din înaltimea la cornise a volumului dominant dar nu mai putin de 5.0 metri în
cazul învecinarii cu o cladire retrasa de la limita parcelei;
• este obligatoriu ca noua cladire sa se alipeasca de calcanele cladirilor dispuse pe una sau pe
ambele limite laterale ale parcelei;
• cladirile se vor retrage fata de limita posterioara la o distanta egala cu cel putin jumatate din
înaltimea volumului principal dar nu cu mai putin de 5.0 metri.

ACEEASI PARCELA.

Distanta minima dintre doua cladiri aflate pe aceeaşi parcela va fi egala cu jumatate din inaltimea cladirii
mai inalte, masurata la cornişa sau atic in punctul cel mai inalt, dar nu mai putin decat 3 m.
In cazul in care incaperi principale sunt orientate spre spatiul dintre cele doua cladiri, distanta minima va
fi de 6 m.
ISct ,ISct-pm
Distanta minima dintre doua cladiri aflate pe aceeaşi parcela va fi egala cu jumatate din inaltimea cladirii
mai inalte, masurata la cornişa sau atic in punctul cel mai inalt, dar nu mai putin decat 6 m.
ISa, ISco, ISps, ISc, ISî, ISs, ISs-pm, ISt, , ISct ,ISct-pm
Pentru caile pietonale şi carosabile din interiorul parcelelor se recomanda utilizarea invelitorilor
permeabile.
• parcela este construibila numai daca are asigurat un acces carosabil direct dintr-o circulatie publica;
un pasaj dimensionat astfel încat sa permita accesul autovehiculelor de stingere a incendiilor;
distanta dintre aceste pasaje, masurata pe aliniament, nu va depasi 30.0 metri.
• Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca exista posibilitati de acces la
drumurile publice, direct sau prin servitute, conform destinatiei constructiei. Caracteristicile
acceselor la drumurile publice trebuie sa permita interventia mijloacelor de stingere a incendiilor.
• In mod exceptional se poate autoriza executarea constructiilor fara indeplinirea conditiilor
anterioare, cu avizul unitatii teritoriale de pompieri.
• Autorizarea executarii constructiilor si a amenajarilor de orice fel este permisa numai daca se
• Accesele pietonale vor fi conformate astfel incat sa permita circulatia persoanelor cu handicap si
care folosesc mijloace specifice de deplasare.
• (conform anexei nr. 7, HOTARAREA GUVERNULUI Nr. 525/1996 pentru aprobarea
Regulamentului general de urbanism: accese, spatii plantate, amplasare in oras)
• Constructiile administrative vor fi prevazute cu:
• - accese carosabile directe din strazi de categoria I si a II-a, dupa caz;
• - accese carosabile separate: acces oficial, acces pentru personal, acces pentru
• public,acces de serviciu, dupa cum urmeaza:
• • accesul carosabil oficial va fi prevazut pana la intrarea principala a cladirii;
• • accesele carosabile pentru personal si cel pentru public vor fi prevazute cu locurile de parcare
aferente;
• • aleile carosabile de serviciu vor fi rezolvate fara a intersecta accesul oficial.
• Constructiile administrative vor fi prevazute cu accese carosabile, conform destinatiei si capacitatii
acestora,avandu-se în vedere separarea de circulatia publica.

• Pentru toate categoriile de cladiri financiar-bancare vor fi prevazute accese
• carosabile directe din strazi de categoria I si a II-a, dupa caz.
• Se vor asigura accese carosabile separate pentru: accesul oficial, accesul
• personalului, accesul publicului, acces la tezaur, acces de serviciu.
• Pentru constructiile comerciale se vor asigura accese carosabile separate pentru
• consumatori, personal si aprovizionare.
• În functie de destinatia si capacitatea constructiei vor fi prevazute:
• - alei carosabile si parcaje în interiorul amplasamentului;
• - platforme de depozitare si accese masini si utilaje speciale separate de aleile
• carosabile destinate consumatorilor.
• Pentru toate categoriile de constructii de cultura se vor asigura accese carosabile separate pentru
vizitatori sau spectatori, pentru personal si aprovizionare.
• În functie de destinatia constructiei sau a amenajarii vor fi prevazute:
• - alei carosabile în interiorul amplasamentului si parcajele aferente, în cazul în care accesul se face
din strazi de categoria I sau a II-a;
• - parcaje necesare în interiorul amplasamentului, în cazul în care accesul se realizeaza din strazi de
categoria a III-a.
• Pentru toate categoriile de constructii de învatamant se vor asigura accese
• carosabile de legatura cu reteaua de circulatie majora si cu mijloacele de transport în comun.
• Se vor asigura doua accese carosabile separate pentru evacuari în caz de urgenta (cutremure,
• Pentru toate categoriile de constructii de sanatate se va asigura legatura cu
• reteaua de circulatie majora prin doua accese carosabile separate.
• Accesele carosabile ce vor face legatura cu reteaua de circulatie majora de
• categoria I si a II-a vor fi realizate prin:
• • strazi de categoria a IV-a de deservire locala;
• • strazi de categoria a III-a, colectoare, care asigura accesul vehiculelor si al
• persoanelor actionand în domeniul sanatatii, salubritatii si P.S.I.
• Aleile carosabile din interiorul amplasamentului vor fi conformate dupa cum
• urmeaza:
• • cu o banda de circulatie de 3,5 m latime pentru cele cu o lungime maxima de 10,00m;
• • cu doua benzi de circulatie de 7 m latime pentru cele cu o lungime mai mare de10,00 m.
• Accesul carosabil rezervat salvarii sau interventiilor de urgenta nu va intersecta
• aleile de acces carosabil pentru personal si pacienti.
• Pentru constructiile de turism vor fi prevazute accese carosabile separate
• pentru utilizatori, personal si acces tehnic de întretinere.
• Aleile semicarosabile din interiorul amplasamentelor, cu o lungime de
• maximum 25 m, vor avea o latime minima de 3,5 m, iar cele cu lungimi mai mari de 25m vor fi
prevazute cu supralargiri de depasire si suprafete pentru manevre de întoarcere.
• Numarul acceselor si conformarea lor se vor face în functie de categoria si
• capacitatea obiectivului turistic.
• Pentru toate categoriile de constructii si amenajari se vor asigura accese pentru
• interventii în caz de incendiu, dimensionate conform normelor pentru trafic greu.
• În cazul constructiilor ce formeaza curti interioare, asigurarea accesului vehiculelor de pompieri se
va face prin ganguri cu latime minima de 3m si înaltime de3,5m.
• Accesele si pasajele carosabile nu trebuie sa fie obstructionate prin mobilier urban si trebuie sa fie
• Asigurarea accesului si a circulatiei autospecialelor de interventie în incintele operatorilor

Se admite numai în interiorul parcelei, deci în afara circulatiilor publice;

Locurile de parcare se dimensioneaza conform normelor specifice si se dispun în constructii supra /
subterane sau în parcaje amenajate la sol care vor fi plantate cu minim un arbore la 4 masini si vor fi
înconjurate cu gard viu de 1,20 m. înaltime;
In cazul în care nu se pot asigura în limitele parcelei locurile de parcare normate, se va demonstra (prin
prezentarea formelor legale) amenajarea pe un alt amplasament a unui parcaj propriu sau în cooperare,
ori concesionarea locurilor necesare într-un parcaj comun, multietajat; aceste parcaje vor fi situate la
distanta de maxim 150 metri.
Inaltimea maxima admisibila în planul fatadei nu va depasi distanta dintre aliniamente; pot fi adaugate
suplimentar unul sau doua niveluri în functie de volumetria caracteristica strazii, cu conditia retragerii
acestora în limitele unui arc de cerc cu raza de 4.0 metri continuat cu tangenta sa la 45 grade;
ISct ,ISct-pm
Vor fi asigurate parcajele necesare în afara circulatiilor publice.
Numarul spatiilor de parcare va fi stabilit în functie de obiectiv, avându-se în vedere un minim de 5 locuri
de parcare


In toate cazurile în care constructiile au acoperis cu pante de peste 45 grade se admite mansardare.
Inaltimea maxima admisibila în planul fatadei nu va depasi distanta dintre aliniamente; pot fi adaugate
suplimentar unul sau doua niveluri în functie de volumetria caracteristica strazii, cu conditia retragerii
acestora în limitele unui arc de cerc cu raza de 4.0 metri continuat cu tangenta sa la 45 grade

Înaltimea
maxima
între aliniamente(metri) conventionale tangenta la 45 o la acesta
admisa
/ profile standard actuale (3.0 metri) (B) în planul fatadei la cladirile de colt pe o lungime de
(metri)
Carosabil 6- 7 m+ trotuare 2x1,5 m
=9-10m (cat. III)
Carosabil 7 m. + trotuare 2x 3 m
=13 m (cat. III)
ISct ,ISct-pm
• înaltimea cladirilor complementare situate în regim de construire continuu dispuse pe aliniament va
respecta înaltimea fronturilor în care acestea se înscriu si regula ca înaltimea cladirii sa nu
depaseasca distanta dintre aliniamente;
înaltimea cladirilor de cult nu este limitata

Aspectul exterior al cladirilor va exprima caracterul si reprezentativitatea functiunii si va tine seama de
caracterul general al zonei si de arhitectura cladirilor din vecinatate cu care se afla în relatii de co-
vizibilitate.
ISct
Aspectul cladirilor va exprima functiunea, se va înscrie în caracterul zonei si va tine seama de vecinatati
ISct-pm ,ISs-pm
Aspectul cladirilor din zonele protejate se va aviza conform legii si pe baza unor justificari suplimentare
privind modul de înscriere în limitele de 100 metri fata de monumentele de arhitectura existente si
propuse cu care se afla în relatii de covizibilitate.
D.J.C.P.N. Bacau
ISa, ISco, ISps, ISc, ISî, ISs, ISt, ISs-pm, ISct ,ISct-pm
• Toate cladirile vor fi racordate la retelele tehnico-edilitare publice si la sistemele moderne de
telecomunicatii bazate pe cabluri din fire optice;
• se interzice dispunerea antenelor TV-satelit în locuri vizibile din circulatiile publice si dispunerea
vizibila a cablurilor TV;
grinzi cu zabrele) pe terasele cladirilor care nu sunt tehnice sau industriale;

obligatoriu sa fie facuta pe sub trotuare pentru a se evita producerea ghetii.

• spatiile neconstruite si neocupate de accese si trotuare de garda vor fi înierbate si plantate cu un
arbore la fiecare 100 mp.
• se vor identifica, pastra si proteja în timpul executarii constructiilor arborii importanti existenti avand
peste 4.0 metri înaltime si diametrul tulpinii peste 15.0 cm.; în cazul taierii unui arbore se vor planta
în schimb alti 10 arbori în perimetrul propriu sau în spatiile plantate publice din proximitate;
• pentru îmbunatatirea microclimatului si pentru protectia constructiilor se va evita impermeabilizarea
terenului peste minimum necesar pentru accese, circulatii pietonale, terase;
• parcajele amenajate la sol vor fi plantate cu minim un arbore la 4 masini si vor fi înconjurate cu un
gard viu de minim 1.20 metri înaltime.
Pentru constructii de turism si agrement vor fi prevazute spatii verzi si plantate, în functie de destinatie
si de gradul de confort, dar nu mai putin de 25% din suprafata totala a terenului. -conform anexei nr. 7,
HOTARAREA GUVERNULUI Nr. 525/1996*) pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism.
Pentru constructiile de sanatate vor fi prevazute spatii verzi si plantate în interiorul incintei, dupa cum
urmeaza:
• aliniamente simple sau duble, cu rol de protectie;
• parc organizat cu o suprafata de 10-15 m2/bolnav.
• pentru crese vor fi prevazute spatii verzi si plantate de 10-15 m2/copil.
Pentru constructiile comerciale vor fi prevazute spatii verzi si plantate, cu rol decorativ si de agrement,
în exteriorul cladirii sau în curti interioare - 2 - 5% din suprafata totala a terenului. .
Constructii administrative si financiar-bancare vor fi prevazute spatii verzi cu rol decorativ, minimum 10-
15% din suprafata terenului.
Conformarea si dimensionarea spatiilor verzi, a plantatiilor si a mobilieruluiurban vor fi aprobate prin

planuri urbanistice. .
Pentru toate categoriile de constructii culturale vor fi prevazute spatii verzi si plantate, spatii de joc si de
odihna, în functie de capacitatea constructiei - 10 - 20% din suprafata totala a terenului .
ISct ,ISct-pm
• spatiul liber dintre cladire si aliniament va fi tratat peisagistic si plantat în proportie de minim 40% cu
arbori;
• terenul neocupat cu cladiri, trotuare de garda si accese va fi înierbat si plantat cu un arbore la
fiecare 100 mp.


Gardurile spre strada vor fi transparente, vor avea înaltimea de 2,00 metri, vor avea un soclu opac de
circa 0,40 m., partea superioara fiind realizata din fier forjat sau plasa metalica si vor fi dublate de gard
viu; pe limitele laterale si posterioare gardurile vor fi opace cu înaltimi de maxim 2,50 metri.
Spre trotuare si circulatii pietonale nu sunt obligatorii garduri, dar se va putea prevedea marcarea
apartenentei spatiului prin diferente de pavaje, borduri, garduri vii, terase etc.
ISct ,ISct-pm
• cladirile vor fi înconjurate spre strada cu un gard transparent, decorativ, cu un soclu opac de 0.40
metri având înaltimea totala de maxim 2.20 m si minim 1.80 m dublat de un gard viu;
• pe limitele laterale si posterioare ale parcelei gardurile vor avea înaltimea de minim 2.20 si vor fi
transparente sau semi - opace în cazul învecinarii cu spatii plantate, locuinte colective medii si mari
sau circulatii pietonale si vor fi opace în cazul învecinarii cu locuinte individuale si colective mici sau
cu activitati cu care se pot stânjeni reciproc.

Pentru functiunile publice se vor respecta normele specifice sau tema beneficiarului cu recomandarea
de a se opta pentru POT maxim = 60%
ISct,
POT maxim 100% respectând în acelasi timp caracterul zonei functionale adiacente

CUT maxim =2,2 pentru cladiri cu 3-4 niveluri
ISct ,ISct-pm
Conform caracteristicilor specifice fiecarui cult, dar fara a depasi CUT 4,0 ADC/ mp teren

L ZONA DE LOCUINTE
Zona de locuit se compune din diferite tipuri de tesut urban (subzone), datorate dezvoltarii in
timp a localitatii
Diferentieri ale zonelor de locuit
1- zone rezidentiale aflate in interiorul perimetrului de protectie a monumentelor
- zone rezidentiale aflate in afara perimetrului de protectie a monumentelor
2. Diferentieri din punct de vedere al tipologiei fondului construit existent:
a) zone rezidentiale cuprinzând locuinte individuale cu înaltime mica, cu
parcela individuala :
- parcelari traditionale, spontane rezultat al divizarii în timp a unor parcele de mai mari
dimensiuni ;
- parcelari planificate, rezultat al unei interventii pe baza de regulament corect pus în aplicare ;
b) zone rezidentiale cu locuinte colective în blocuri blocuri cu pana la P+4 niveluri
3.Diferentieri din punct de vedere al parcelarului - existent si propus prin viitoare operatiuni
urbanistice
- zone rezidentiale cu locuinte individuale si colective mici pe parcelari traditionale, spontane
- zone rezidentiale cu locuinte individuale si colective mici situate în noile extinderi sau enclave
neconstruite – în care se aplica un sistem de parcelare propus prin prezentul regulament
- zone rezidentiale cu locuinte individuale pe loturi rurale, fara retele edilitare
– în care regulamentul cuprinde prevederi speciale pentru ameliorarea parcelarii si a
infrastructurii
Li1 locuinte cu regim redus de inaltime dispuse pe parcelar urban
Li2 locuinte cu regim redus de inaltime dispuse pe parcelar rural cu infrastructura
completa
Li3 locuinte cu regim redus de inaltime dispuse in noile extinderi sau in enclave
neconstruite
L-pm locuinte cu regim redus de inaltime situate in zona de protectie a monumentelor
Lc P+2-4 locuinte colective
Lc-pg subzona parcaje si garaje

Li LOCUINTE INDIVIDUALE
GENERALITATI
Li1 locuinte cu regim redus de inaltime dispuse pe parcelar urban

Li2 locuinte cu regim redus de inaltime dispuse pe parcelar rural fara infrastructura
completa
Li3 locuinte cu regim redus de inaltime dispuse in noile extinderi sau in enclave
neconstruite
ARTICOLUL 1. UTILIZARI ADMISE
Li1, Li2, Li3, L-pm

• locuinte individuale si colective mici cu maxim P+2 niveluri în regim de construire
• continuu (însiruit) sau discontinuu (cuplat sau izolat):
• echipamente publice specifice zonei rezidentiale;
• scuaruri publice.
•
Li3, L-pm
• se admite mansardarea cladirilor existente cu conditia ca aceasta sa nu fie o falsa mansardare ci sa
se înscrie în volumul unui acoperis cu panta de 45 grade;
• suprafata nivelului mansardei va fi de maxim 60% din aria unui nivel curent;
• se admit functiuni comerciale, servicii profesionale si mici activitati manufacturiere, cu conditia ca
suprafata acestora sa nu depaseasca 250 mp ADC, sa nu genereze transporturi grele, sa nu atraga
mai mult de 5 autoturisme, sa nu fie poluante, sa nu aiba program prelungit peste orele 22,00 si sa
nu utilizeze terenul liber al parcelei pentru depozitare si productie;
• functiunile comerciale, serviciile complementare locuirii si activitatile manufacturiere cu suprafata
desfasurata peste 250 mp. se pot admite cu conditia elaborarii si aprobarii unor documentatii PUD;
• este admisa amplasarea urmatoarelor functiuni complementare locuirii: dispensare, crese,
învatamant, culte, sport-întretinere - în baza PUD aprobat;
• în zonele de lotizari constituite ce cuprind parcele care în majoritatea lor îndeplinesc conditiile de
construibilitate si sunt dotate cu retele edilitare, autorizarea constructiilor se poate face direct în
baza prezentului regulament
Li1, Li2, Li3, L-pm

Autorizarea construirii ansamblurilor de locuinte colective mici si semicolective situate pe parcele
de peste 1500 mp este admisa în baza unui P.U.D. aprobat, iar cele situate pe parcele de peste 3000
mp în baza unui PUZ aprobat
Li3
Operatiunile de parcelare sunt supuse prevederilor Dreptului de parcelare - conform
prezentului regulament
L-pm
Pentru toate cladirile din Zona Protejata unde se schimba destinatia functionala, trebuie solicitat
avizul D.J.C.P.N. Bacau

Li1, Li2, Li3, L-pm

• functiuni comerciale si servicii profesionale care depasesc suprafata de 250 mp ADC, genereaza
un trafic important de persoane si marfuri, au program prelungit dupa orele 22.00, produc poluare;
• activitati productive poluante, cu risc tehnologic sau care sunt incomode prin traficul generat
(vehicule de transport greu sau peste 5 autovehicule mici pe zi), prin utilizarea incintei pentru
depozitare si productie, prin deseurile produse ori prin programul de activitate prelungit dupa orele
22.00;
• realizarea unor false mansarde;
• anexe pentru cresterea animalelor pentru productie si subzistenta;
• constructii provizorii;
• instalarea în curti a panourilor pentru reclame;
• dispunerea de panouri de afisaj pe plinurile fatadelor, desfigurând arhitectura si deteriorând
finisajul acestora;
• depozitarea pentru vânzare a unor cantitati mari de substante inflamabile sau toxice;
• activitati productive care utilizeaza pentru depozitare si productie terenul vizibil din circulatiile
publice;
• statii de betoane;
• autobaze;
• statii de întretinere auto cu capacitatea peste 3 masini;
• spalatorii chimice;
împiedica evacuarea si colectarea rapida a apelor meteorice.

CLADIRILOR .

Li1
• Se mentin dimensiunile si forma parcelarului initial care variaza între 300 si 500 mp si au în general
frontul la strada cuprins între 12 - 14 metri pentru constructiile cuplate si 15 - 18 metri pentru
constructiile izolate;
• daca o parcela neconstruita dintr-o lotizare are o suprafata si un front de dimensiuni mai mici decât
celelalte parcele (de exemplu parcelele de colt), aceasta se poate considera construibila numai
daca terenul nu provine din subîmpartirea anterioara a unei parcele de dimensiuni normale pentru
lotizarea respectiva, are o suprafata mai mica cu cel mult 50.0 mp si un front la strada (sau ambele
fronturi în situatia de parcele de colt) mai redus cu cel mult 25%;
Li1, Li2, Li3, L-pm

Se considera construibile direct, în baza prezentului regulament, parcelele care indeplinesc urmatoarele
conditii cumulate:
1) - dimensiuni minime:
Dimensiune minima în Dimensiune minima în Dimensiune minima în

cazul concesionarii subzonele celelalte subzone
Regimul de terenului L-pm Li1, Li2, Li3
construire
Suprafata Front Suprafata Front Suprafata Front
mp m. mp m. mp m.

Insiruit 150 8 150 8 150 8
Cuplat 200 12 350 10 250 10
Izolat 200 12 350 12 350 12
Parcela de colt - - Reducere cu 50 Reducere front cu Reducere cu 50 Reducere front cu
mp. 25% pentru fiecare mp. 25% pentru fiecare
fatada fatada
2)adâncimea parcelei sa nu fie mai mica decât latimea acesteia, dar nu mai mare decât latimea x3.
- o parcela poate fi adusa în conditii de construibilitate prin asociere cu una din parcelele vecine sau prin
alipire cu aceasta
- pe parcelele neconstruibile, sub 150mp, conform prevederilor prezentului articol Consiliul Local poate
decide autorizarea unor constructii cu conditia elaborarii unui Plan Urbanistic de Detaliu insotit de
ilustrare de arhitectura care sa demonstreze posibilitatea construirii cu respectarea celorlalte
prevederi ale regulamentului
Li1, Li2, Li3, L-pm

Aliniamentul este definit în sensul prezentului regulament ca fiind linia de demarcatie între domeniul
public si proprietatea privata ;
Racordarea aliniamentelor la intersectatiile strazilor se va face printr-o linie perpendiculara pe
bisectoarea dintre aliniamente având lugimea de 12,00 m. pe strazile de categoria I-a si a II-a si de 6,0
m. pe cele de categoria a III-a ;
Li1 cladirile se dispun pe aliniament sau cu retragere conform tipologiei predominante existente pe
strada pe care se amplaseaza. În cazul în care sunt retrase de la aliniament acest lucru este posibil cu
conditia sa nu lase aparente calcane ale cladirilor învecinate aflate în stare buna sau cu valoare
arhitectural urbanistica ;
 în cazul regimului de construire continuu (însiruit) cladirile se dispun fata de aliniament:
- pe aliniament sau cu respectarea retragerii caracteristice strazii respective, cu conditia sa nu se lase
calcane vizibile;
- retras fata de aliniament cu minim 3,0 metri în cazul lotizarilor existente cu parcele care îndeplinesc în
majoritate conditiile de construibilitate si echipare edilitare, iar strazile au profile minime de 6,0 metri
carosabil cu trotuare de 1,5 metri;
- distantele se pot majora în cazul protejarii unor arbori sau în cazul alipirii la o cladire existenta situata
mai retras, pentru a nu se crea noi calcane;
- se recomanda retrageri fata de aliniament de minim 4,0 metri pe strazi de categoria III si 5,0 metri pe
strazi de categoria II si I;
- banda de construibilitate a cladirilor cu regim de construire continuu nu va depasi
adâncimea de 15.0 metri de la alinierea cladirilor.
- în fâsia non aedificandi dintre aliniament si linia de retragere a alinierii cladirilor nu se permite nici o
constructie cu exceptia împrejmuirilor, aleilor de acces si platformelor de maxim 0,40 metri înaltime fata
de cota terenului anterioara lucrarilor de terasament.
 în cazul regimului de construire discontinuu (cuplat, izolat) cladirile se dispun fata de
aliniament:
- e aliniament sau cu respectarea retragerii caracteristice strazii respective;
- retras fata de aliniament cu minim 4,0 metri pe strazi de categoria III si 5.0 metri pe strazi de categoria
II si I;
- retras fata de aliniament cu minim 3,0 metri în cazul lotizarilor existente cu parcele care îndeplinesc în
majoritate conditiile de construibilitate si echipare edilitare, iar strazile au profile minime de 6,0 metri
carosabil cu trotuare de 1,5 metri;
- distantele se pot majora în cazul protejarii unor arbori sau în cazul alipirii la o cladire existenta situata
mai retras, pentru a nu se crea noi calcane;
- se recomanda retrageri fata de aliniament de minim 4,0 metri pe strazi de categoria III si 5,0 metri pe
strazi de categoria II si I;
- în fâsia non aedificandi dintre aliniament si linia de retragere a alinierii cladirilor nu se permite nici o
constructie cu exceptia împrejmuirilor, aleilor de acces si platformelor de maxim 0,40 metri înaltime fata
de cota terenului anterioara lucrarilor de terasament.

- iesirile în consola la nivelele de deasupra parterului în afara alinierii pot fi autorizate cu conditia sa se
înscrie în tipologia si gabaritele constructiilor existente pe strada respectiva, în conditiile pastrarii unei
distante verticale de minim 4,50 m fata de nivelul terenului amenajat si avizarii documentatiei de catre
Departamentul de Urbanism si Amenajarea Teritoriului ;
- balcoanele sau bow-windowurile pot depasi cu max. 0,90 m. alinierea spre strada
- cornisele pot iesi din alinierea strazii cu max 1/10 din largimea strazii si fara a depasi 1,20 m ;
- amplasarea de functiuni tehnice în subteran este permisa pe întreaga suprafata a parcelei pâna la
limita propusa pentru domeniul public cu conditia asigurarii unei suprafete de min. 25%
din suprafata parcelei cu un strat de pamânt vegetal cu o grosime de min. 2,00 m ;
- balcoanele sau bow-windowurile de fatada, deasupra strazii, trebuiesc retrase cu 1,0 m. de la limita
laterala de proprietate. Ele pot fi prelungite pâna la limita cu acordul notarial al vecinilor,
atunci însa balcoanele trebuie sa fie în aceeasi linie orizontala ;
Li3
• retragerile fata de aliniament se stabilesc prin P.U.Z. aprobat conform legii, cu urmatoarele
conditionari:
• cladirile, indiferent de regimul de construire, se vor retrage fata de aliniament la o distanta de minim
5.0 metri pentru a permite în viitor parcarea celei de a doua masini în fata garajului si pentru a se
permite plantarea corecta a unor arbori în gradina de fatada fara riscul deteriorarii gardurilor si a
trotuarelor de protectie ale cladirilor;
• în cazul cladirilor însiruite, nu se admit pe parcelele de colt decât cladiri cu fatade pe ambele strazi
(semi-cuplate sau izolate);
• în fâsia non aedificandi dintre aliniament si linia de retragere a alinierii cladirilor nu se permite nici o
constructie, cu exceptia împrejmuirilor, aleilor de acces si platformelor de maxim 0,40 metri înaltime
fata de cota terenului anterior lucrarilor de terasament.
Li2
• cladirile vor respecta retragerea de la aliniament care este caracteristica strazii respective; în cazul
zonelor destructurate unde autorizarea construirii se va face în baza unui P.U.Z. aprobat retragerea
noilor constructii fata de aliniament va fi de minim 4,0 metri

Li1, Li2, Li3

• cladirile construite în regim însiruit se vor alipi pe limitele laterale de calcanele de pe parcelele
învecinate pe o adâncime de max. 15,0 m. dupa care se vor retrage cel putin fata de una din
limitele de proprietate ;
• se interzice construirea pe limita laterala a parcelei daca aceasta este si linia de separatie fata de o
cladire cu acces public dispusa izolat ;
• în cazul segmentarii însiruirii, spre interspatiu se vor întoarce fatade care vor fi retrase de la limita
proprietatii la o distanta de cel putin jumatate din înaltimea la cornisa în punctul cel mai înalt fata de
teren, dar nu cu mai putin de 3.0 metri; cladirile construite în regim cuplat: cladirile se vor amplasa
pe limita de proprietate atunci când se cupleaza cu o cladire posibil de realizat pe parcela alaturata
sau se alipesc de calcanul unei cladiri alaturate protejate sau în stare buna si sunt îndeplinite
urmatoarele conditii:
• parcela alaturata este libera de constructii
o peretele realizat pe limita de proprietate atunci când ramâne vizibil din domeniul public va
fi tratat cu aceeasi atentie si aceleasi materiale de finisaj ca si celelalte fatade - cladirile
semi-cuplate se vor alipi de calcanul cladirii de pe parcela alaturata si se vor retrage fata
de cealalta limita la o distanta de cel putin jumatate din înaltimea la cornisa în punctul cel
mai înalt fata de teren, dar nu cu mai putin de 3.0 metri; în cazul în care parcela se
învecineaza pe ambele limite laterale cu cladiri retrase fata de limita proprietatii având
fatade cu ferestre, cladirea se va realiza în regim izolat;
o cladirile izolate se vor retrage fata de limitele laterale ale parcelei cu cel putin jumatate
din înaltimea la cornisa, dar nu cu mai putin de 3.0 metri;
• retragerea fata de limita posterioara a parcelei va fi egala cu jumatate din înaltimea la cornisa,
masurata în punctul cel mai înalt fata de teren, dar nu mai putin de 5.0 metri
• în cazul loturilor putin adânci se accepta construirea cladirilor pe latura posterioara a parcelei
numai în cazul în care pe aceasta limita exista deja calcanul unei cladiri principale de locuit, iar
dosarea respecta înaltimea si latimea calcanului acesteia, prevederea nefiind valabila în cazul unor
anexe si garaje;
Li2
• în cazul loturilor putin adânci se accepta cuplarea cladirlor pe latura posterioara a parcelei numai în
cazul în care pe aceasta limita exista deja calcanul unei cladiri principale de locuit, iar adosarea
respecta înaltimea si latimea acestui calcan, prevederea nefiind valabila în cazul unor anexe si
garaje. De asemenea este admisa asezarea constructiilor pe limita de fund de proprietate pe
parcelele care la data intrarii în vigoare a prezentului regulament au mai putin de 12,0 m. adâncime.
• garajele si alte anexe se pot amplasa pe limita de proprietate cu conditia sa nu depaseasca
înaltimea gardului catre parcelele învecinate (2,20 m.)
L-pm
• Pentru toate cladirile din Zona Protejata unde se schimba destinatia functionala, trebuie solicitat
avizul D.J.C.P.N. Bacau

ACEEASI PARCELA.
Li1, Li2, Li3

Distanta minima dintre cladirile de pe aceeasi parcela va fi egala cu înaltimea la cornisa a cladirii celei
mai înalte pentru fatadele cu camere locuibile; distanta se poate reduce la jumatate, dar nu la mai putin
de 4.0 metri, daca fronturile opuse nu au camere locuibile;
L-pm
In cazul adaugarii unui corp nou la o cladire existenta, noua constructie nu va ascunde elemente de
arhitectura veche, de interes arheologic sau estetic, înscrise în lista LMI sau descoperite în timpul
lucrarilor. Se va urmari dimpotriva, punerea lor în valoare.
Li1, Li2, Li3, L-pm

• Parcela este construibila numai daca are asigurat un acces carosabil de minim 3,50 m. latime dintr-
o circulatie publica în mod direct sau prin drept de trecere legal obtinut prin una din proprietatile
învecinate. Caracteristicile acceselor la drumurile publice trebuie sa permita interventia mijloacelor
de stingere a incendiilor. Când latimea accesului este mai mica de 3,5 m. este obligatorie obtinerea
avizului I.S.U.
• în cazul fronturilor continue la strada, se va asigura un acces carosabil în curtea posterioara
printrun pasaj dimensionat astfel încât sa permita accesul autovehiculelor de stingere a incendiilor,
distanta dintre aceste pasaje masurata pe aliniament nu va depasi 30,00 m.
• Numarul si cofiguratia acceselor se vor încadra în prevederile Anexei nr.4 a Regulamentului
General de Urbanism;
• Se pot realiza pasaje si curti comune private accesibile publicului permanent sau numai în timpul
programului de functionare precum si pentru accese de serviciu;
• In toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului în spatiile publice a persoanelor handicapate
sau cu dificultati de deplasare;
Stationarea autovehiculelor se admite numai în interiorul parcelei, deci în afara circulatiilor publice.
Li1, Li2, Li3

Inaltimea maxima a cladirilor va fi P+2 (10 metri); se admite un nivel mansardat înscris în volumul
acoperisului, în suprafata de maxim 60% din aria construita;
Se admite un nivel suplimentar la constructiile de colt în cazul intersectiilor în care cel putin una dintre
strazi este de categoria a II-a (14 metri);
L-pm
Se admit depasiri de 1-2 metri numai pentru alinierea la cornisa cladirilor învecinate în cazul regimului
de construire însiruit sau cuplat.
Li1, Li2,
Inaltimea maxima a cladirilor va fi P+1 (7 metri); se admite un nivel mansardat înscris în volumul
acoperisului, în suprafata de maxim 60% din aria construita;
Li1, Li2, Li3, L-pm

• cladirile noi sau modificarile/reconstructiile de cladiri existente se vor integra în caracterul general al
zonei si se vor armoniza cu cladirile învecinate ca arhitectura si finisaje;
• se interzice realizarea unor mansarde false;
• garajele si anexele vizibile din circulatiile publice se vor armoniza ca finisaje si arhitectura cu
cladirea principala;
• se interzice folosirea azbocimentului si a tablei stralucitoare de aluminiu pentru acoperirea cladirilor,
garajelor si anexelor;
• se interzice tratarea fatadelor cu culori stridente
Li1, Li2, Li3, L-pm

• toate cladirile noi vor fi racordate la retelele tehnico-edilitare publice;
• la cladirile dispuse pe aliniament racordarea burlanelor la canalizarea pluviala va fi facuta pe sub
trotuare pentru a se evita producerea ghetii;
• se va asigura în mod special evacuarea rapida si captarea apelor meteorice în reteaua de
canalizare;
• toate noile bransamente pentru electricitate si telefonie vor fi realizate îngropat;
• se interzice dispunerea antenelor TV-satelit în locuri vizibile din circulatiile publice si se recomanda
evitarea dispunerii vizibile a cablurilor CATV;
Li1, Li2, Li3, L-pm

• spatiile libere vizibile din circulatiile publice vor fi tratate ca gradini de fatada;
• spatiile neconstruite si neocupate de accese si trotuare de garda vor fi plantate cu gazon si cu un
arbore la fiecare 100 mp;
• se recomanda ca pentru îmbunatatirea microclimatului si pentru protectia constructiei sa se evite
impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese.
• minimum 25% din suprafata parcelei va fi amenajata ca spatiu verde;
Li1, Li2, Li3, L-pm

• împrejmuirile spre strada vor avea înaltimea de maxim 2.00 metri din care un soclu opac de 0.60 si
o parte transparenta dublata cu gard viu;
• gardurile spre limitele separative ale parcelelor vor fi opace cu înaltimi de maxim 2.50 metri.
L-pm
POT maxim = 45%
Li1, Li2, Li3

maxim = 50%
Li3
CUT maxim pentru înaltimi P+2 = 1,3 ADC/mp teren
Posibilitati de depasire a CUT

Coeficientul de utilizare a terenului poate fi majorat prin cumulare dar fara a depasi 3 si în urmatoarele
situatii:

• cu 0,5 pentru parcelele situate la intersectia a doua strazi (parcelele de colt, sau în cazul intersectiei
în T parcela situata în dreptul strazii care nu se mai continua)
• cu 0,5 pentru parcelele care-si modifica situatia juridica (asociere sau comasare parcele rezultând o
parcela cu o suprafata de min.700 mp.) sau functionala (reconversie functionala pentru functiuni
existente incompatibile cu zona)
• cu 0,5 pentru terenuri amplasate la arterele cu mai mult de 4 fire de circulatie, spre piete importante
sau situate la o distanta mai mica de 500 m. de un spatiu public plantat cu o suprafata de min. 1,0
ha.
• proprietarii parcelelor din care prin PUZ sunt propuse fragmente spre transfer catre domeniul public
beneficiaza de un spor al suprafetei desfasurate admise egal cu de 3 ori suprafata de teren
transferata spre domeniul public atunci cand acest transfer este facut pe baza de act notarial si fara
despagubiri din partea Primariei
• pentru a permite modernizarea patrimoniului construit existent pentru parcelele pe care este
permisa si recomandata demolarea constructiilor existente având un CUT superior celui permis prin
prezentul regulament, noile constructii vor putea mentine CUT-ul existent cu încadrarea în celelalte
prevederi ale regulamentului
• autorizarea constructiilor pentru situatii în care este permisa depasirea CUT cu 2,0 vor fi însotite în
mod obligatoriu de ilustrare de arhitectura

Lc LOCUINTE COLECTIVE
GENERALITATI
Zona se compune din urmatoarele subzone si unitati de referinta:

Lc - subzona locuintelor colective medii cu P+3 – P+4 niveluri formând ansambluri preponderent
rezidentiale;
Lc-pg Subzona destinata construciilor pentru parcaje colective de cartiert – cladiri pentru
parcaje/garaje colective supraterane. Prin reglementari se urmareste pastrarea utilizarii actuale in
vederea transformarii bateriilor de garaje individuale in constructii de garaje colective subterane si
supraterane pe mai multe niveluri cu servicii aferente
Pentru noile ansambluri rezidentiale ( a caror suprafata depaseste 3000 mp) se vor realiza
operatiuni urbanistice pe baza unor Planuri Urbanistice de Detaliu când ansamblul se refera la o
incinta si pe baza unor Planuri Urbanistice Zonale când se creeaza drumuri publice noi, cu
urmatoarele recomandari:
(1) operatiunile sa se realizeze în parteneriat public-privat, sectorului public revenindu-i responsabilitati
privind operatiunile funciare prealabile, lucrarile principale de infrastructura, echipamentele publice,
locuintele sociale si amenajarile plantate publice precum si garantarea calitatii generale a operatiunii în
care intra bani publici;
(2) marimea unei operatiuni sa nu depaseasca un numar de maxim 1000 locuinte;
(3) locuintele sociale sa fie integrate într-o pondere de maxim 20% în orice operatiune de construire a
locuintelor.
Lc
• locuinte în proprietate privata;
• constructii aferente echiparii tehnico-edilitare;
• amenajari aferente locuintelor: cai de acces carosabile si pietonale private, parcaje, garaje, spatii
plantate, locuri de joaca pentru copii, amenajari de sport pentru tineret, împrejmuiri;
• sunt admise constructii aferente echiparii tehnico-edilitare si amenajarii aferente locuintelor:
• cai de acces carosabile si pietonale, parcaje, garaje colective, spatii plantate, locuri de joaca pentru
copii, amenajari de sport pentru tineret, împrejmuiri.
Lc-pg Subzona destinata construciilor pentru parcaje colective de cartiert – cladiri pentru
parcaje/garaje colective sub i supraterane, pe unul sau mai multe niveluri, cu serviciile aferente
Se conserva utilizarea actuala, numai în spatiile/construciile existente.
Sunt admise lucrari de întreinere curenta a construciilor si amenajarilor
Lc
• locuintele din cladiri colective medii pot fi de standard mediu sau ridicat;
• locuintele sociale nu vor depasi 20%-30% din numarul total al locuintelor dintr-o operatiune
• urbanistica si nu vor distona în nici o privinta în raport cu locuintele în proprietate privata;
• în cazul existentei unor echipamente publice la parterul blocurilor de locuit se recomanda:
o dispensarele de la parterul blocurilor sa aiba un acces separat de cel al
o locatarilor;
o cresele si gradinitele sa aiba un acces separat de cel al locatarilor si sa dispuna în
utilizare exclusiva de o suprafata minima de teren de 100 mp. pentru jocul copiilor;
• sunt admise echipamente si dotari
• se admit functiuni comerciale, servicii profesionale si mici activitati manufacturiere, cu conditia ca
suprafata acestora sa nu depaseasca 250 mp ADC si sa nu afecteze linistea, securitatea si
salubritatea zonei;

• functiunile comerciale, serviciile complementare locuirii si activitatile manufacturiere cu suprafata
desfasurata peste 250 mp. se pot admite cu conditia elaborarii si aprobarii unor documentatii PUD;
• este admisa amplasarea urmatoarelor functiuni complementare locuirii: dispensare, crese,
gradinite, învatamant, culte, sport-întretinere
• se permite schimbarea destinatiei apartamentelor, indiferent de amplasare, numai pentru categoriile
de functiuni cuprinzând activitati pentru servicii specializate si practica profesionala private cu grad
redus de perturbare a locuirii si program de activitate de 12 ore pe zi (între 8 si 20), de exemplu:
cabinete medicale, birouri de avocatura, notariale, consultanta, asigurari, proiectare, reprezentante,
agentii imobiliare etc.;
• se permite schimbarea destinatiei apartamentelor de la parterul blocurilor de locuinte pentru
categoriile descrise mai sus, precum si pentru cele cu caracter comercial, cum ar fi comert cu
produse alimentare si nealimentare, farmacii, librarii, frizerii, studiouri foto, case de schimb valutar
etc.;
• lucrari ample de remodelare a fatadelor, acceselor sau spatiilor publice pot fi aprobate numai în
conditiile promovarii unor proiecte vizând transformarea functionala a parterului unui întreg tronson
de cladire, respectiv apartamentele deservite de cel putin o scara comuna;
• se admit spatii pentru administrarea grupurilor de peste 50 - 70 apartamente proprietate privata,
eventual cu locuinta administratorului / portarului angajat permanent.
Lc
• se interzice schimbarea destinatiei apartamentelor pentru activitati generatoare de disconfort pentru
locatari cum ar fi functiuni de productie, alimentatie publica, jocuri electronice sau de noroc,
depozite de marfa, ateliere de reparatii etc.;
• se interzice schimbarea destinatiei spatiilor comune ale imobilelor având functiunea de circulatie,
holuri, accese, culoare, ganguri, curti interioare, casele scarilor etc.;
• se interzice conversia locuintelor existente din cladirile colective în alte functiuni sau construirea
unor locuinte colective mixtate cu alte functiuni cu exceptia celor specificate la Articolul 2
• se interzice utilizarea spatiilor care deja au facut obiectul conversiei pentru: depozite, alimentatie
publica si alte activitati de natura sa incomodeze locuintele
• Se interzic la nivelul ansamblului urmatoarele activitati si lucrari:
o curatatorii chimice;
o constructii provizorii de orice natura;
o depozitare en-gros sau mic-gros;
o depozitari de materiale refolosibile;
o platforme de precolectare a deseurilor urbane;
o depozitarea pentru vânzare a unor cantitati mari de substante inflamabile sau toxice;
o autobaze;
o statii de întretinere auto peste 5 masini;
o statii de betoane;
o lucrari de terasament de natura sa afecteze amenajarile din spatiile publice si
constructiile învecinate;
• orice lucrari de terasament care pot sa provoace scurgerea necontrolata a apelor meteorice sau
care împiedica evacuarea si colectarea acestora

CLADIRILOR .

Lc
• parcela minima construibila este de minim 1500 mp;
• cladirile colective de locuit pot fi dispuse fiecare pe un lot propriu având acces direct dintr-o
circulatie publica sau pot fi grupate pe un teren utilizat în comun cu accesele asigurate din circulatia
publica prin intermediul unor circulatii private

Lc
• cladirile se vor retrage de la aliniament cu minim 4.0 metri pe strazi de categoria III si 6.0 metri pe
strazi de categoria II si I, dar nu cu mai putin decât diferenta dintre înaltimea constructiilor si
distanta dintre aliniamente;
• în cazul situarii la intersectia unor strazi având situari diferite ale cladirilor fata de aliniament, noile
cladiri vor asigura racordarea prin întoarecerea retragerii de aliniament si pe strada având cladirile
dispuse pe aliniament pe o distanta egala cu cea dintre aliniamentele fronturilor opuse, cu conditia
sa nu ramâna calcane vizibile.

Lc
• cladirile izolate vor avea fatade laterale si se vor retrage de la limitele parcelei la o distanta cel putin
egala cu jumatate din înaltimea la cornisa a cladirii masurata în punctul cel mai înalt fata de teren;
• cladirile se pot cupla pe una dintre laturile laterale ale parcelei pe o adâncime de maxim 15.0 metri
de la aliniament, fiind retrase fata de cealalta limita laterala cu o distanta cel putin egala cu jumatate
din înaltimea la cornisa a cladirii masurata în punctul cel mai înalt fata de teren;
• cladirile care se înscriu în regim de construire continuu se alipesc pe o adâncime de maxim 15.0
metri de calcanele situate pe limitele laterale ale parcelelor cu exceptia parcelelor de colt unde se
va întoarce fatada în conditiile de aliniere ale strazii laterale;
• retragerea fata de limita posterioara a parcelei va fi cel putin egala cu înaltimea cladirii;
• retragerea fata de limita posterioara a parcelei va fi cel putin egala cu jumatate din înaltimea la
cornisa cladirii masurata în punctul cel mai înalt fata de teren, dar nu mai putin de 5.0 metri.

ACEEASI PARCELA.
Lc
• între fatadele înspre care sunt orientate camere de locuit distanta va fi egala cu înaltimea cladirii
celei mai înalte; distanta se poate reduce la jumatate în cazul în care pe fatadele opuse sunt numai
ferestre ale dependintelor si ale casei scarii.
Lc
• cladirile vor avea asigurat în mod obligatoriu accesul dintr-o circulatie publica fie direct, fie, în cazul
utilizarii terenului în comun de catre mai multe cladiri, prin intermediul unei strazi private.
• (conform anexei nr. 7, HOTARAREA GUVERNULUI Nr. 525/1996 pentru aprobarea
Regulamentului general de urbanism: accese, spatii plantate, amplasare in oras)
• Locuintele colective cu acces si lot folosit în comun vor fi prevazute cu:
o accese carosabile pentru locatari;
o accese de serviciu pentru colectarea deseurilor menajere si pentru accesul
o mijloacelor de stingere a incendiilor;
o accese la parcaje si garaje
Pentru locuinte semicolective cu acces propriu si lot folosit în comun se vor
o asigura:
o accese carosabile pentru locatari;
o accese de serviciu pentru colectarea deseurilor menajere si pentru accesul
• mijloacelor de stingere a incendiilor;
o în cazul unei parcelari pe doua randuri, accesele la parcelele din spate se vor
realizanprin alei de deservire locala (fundaturi):
o cele cu o lungime de maximum 30 m - o singura banda de 3,5 m latime;
o cele cu o lungime de 30 m pana la maximum 100 m - minimum 2 benzi (total 7 m),cu
trotuar cel putin pe o latura; supralargiri pentru manevre de întoarcere la capat.
va face prin ganguri cu latime minima de 3 m si înaltime de 3,5m.

Lc
• conform P.U.Z. si normelor în vigoare;
• stationarea autovehiculelor va fi asigurata în afara spatiilor publice
• Staionarea autovehiculelor se va organiza în cadrul PUZ de regenerare urbana:
o în pachete de parcaje amplasate la sol
o în cladiri pentru parcaje/garaje colective sub i supraterane, pe unul sau mai multe niveluri
o la subsolul/demisolul cladirilor noi cu alta destinatie
o în lungul arterelor secundare de circulaie pentru staionari de durata limitata vizitatori
• Parcajele/garajele se vor amplasa la distane de maximum 150 m fata de cea mai îndepartatatt
locuina deservita. In cazul amplasarii pachetelor de parcaje la sol distana de la acestea pâna la cea
mait apropiata fereastra a unui spatiu de locuit va fi de minimum 10 m.
• Se interzice parcarea la sol a autoturismelor în interiorul cvartalelor, în spatele cladirilor de locuit.
• Necesarul de parcaje:
o Locuinte: se va determina prin ancheta directa sau alte mijloace în cadrul PUZ de
regenerare urbana. Alternativ, un loc de parcare pentru fiecare apartament
o Alte activitati: - conform Anexei 2
Lc
• pentru cladiri noi conform P.U.Z. cu urmatoarele conditionari:
o înaltimea maxima admisibila este egala cu distanta dintre aliniamente; în cazul în care
înaltimea depaseste distanta dintre aliniamente, cladirea se va retrage de la aliniament
la o distanta egala cu diferenta dintre acestea, dar nu mai putin de 4.00 metri;
o se admite depasirea cu maxim doua niveluri numai cu conditia ca acestea sa fie retrase
în interiorul unui arc de cerc si a tangentei la acesta, la 45 grade.
o în cazul enclavelor de lotizari existente mentinute, înaltimea cladirilor va fi de maxim P+2
niveluri (H = 10 m.)
Lc
Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca aspectul lor exterior nu contravine functiunii
acestora, caracterului zonei (HG 525/1996, Art. 32) aa cum a fost el descris în preambul iss peisajului
urban.
Autorizarea executarii constructiilor care, prin conformare, volumetrie si aspect exterior, intra în
contradictie cu aspectul general al zonei si depreciaza valorile general acceptate ale urbanismului si
arhitecturii, este interzisa. (HG 525/1996, Art. 32).
Cladiri noi
Arhitectura cladirilor noi va fi de factura moderna si va exprima caracterul programului. Se interzice
realizarea de pastise arhitecturale sau imitarea stilurilor istorice.
Volumetria va fi echilibrata, specifica programului arhitectural.

Acoperirile vor fi cu sarpanta sau terasa.
Raportul plin-gol va fi cel specific programului.
Culorile vor fi pastelate, deschise, apropiate de cele naturale. Se interzice folosirea culorilor saturate,
stridente, închise la toate elementele construciei.
Intervenii asupra cladirilor existentet

Reabilitarea termica a fatadelor, implicând anveloparea termoizolanta, înlocuirea tâmplariei etc, set va
face în mod obligatoriu unitar pe toata cladirea, numai pe baza de proiecte tehnice de specialitate, cu
conservarea stricta a expresiei arhitecturale acolo unde aceasta este considerata valoroasa. In cazul

schimbarii expresiei arhitecturale a cladirilor, aceasta se va face unitar pe tot ansamblul, devenind un
element de specificitate a acestuia.
Orice intervenii privind restructurarea, extinderea, modificarea etc. patiala a unei cladiri se vor integra si
subordona imaginii arhitecturale de ansamblu a acestuia.
Pe cladirile de locuit existente, în zona intrarilor, serviciile profesionale ale ocupantilor vor putea fi marcate
prin placi metalice gravate cu dimensiunea max. de 30x50 cm.
Lc
• toate constructiile vor fi racordate la retelele edilitare publice;
• se interzice dispunerea antenelor TV-satelit în locurile vizibile din circulatiile publice si dispunerea
vizibila a cablurilor CATV.
• Se interzice conducerea apelor meteorice spre caile de circulaie carosabila sau pietonala.
• Firidele de bransament i contorizare vor fi integrate în cladiri.
• Pentru cladirile noi se va dispune de un spatiu integrat în construcie destinat colectarii deseurilor.
Punctele de colectare a deeurilor comune pentru mai multe cladiri, se vor organiza/reorganiza în
edicule independente, astfel încât distana de la acestea pâna la cea mai îndepartata cladire
deservita va fit de maximum 75 m. Distana pâna la cea mai apropiata fereastra va fi de minimum 15
m.
Lc
Pentru constructii noi conform P.U.Z. cu urmatoarele conditionari:
• terenul liber ramas în afara circulatiilor, parcajelor si trotuarelor, va fi plantat cu un arbore la fiecare
100 mp;
• terenul amenajat ca spatii de joc, de odihna si gradini de fatada decorative va reprezenta cel putin
50% din suprafata totala a terenului liber;
• în orice operatiune efectuata pe un teren mai mare de 5000 mp, se va prevedea ca din aceste spatii
minim 10% sa fie destinate folosintei în comun.
• Pentru constructiile de locuinte vor fi prevazute spatii verzi si plantate, în functie de
• tipul de locuire, dar nu mai putin de 2 m2/locuitor.
Lc
In cazul cladirilor izolate sau cuplate retrase de la strada, gardurile spre strada vor fi transparente, vor
avea înaltimea de maxim 2,20m si minim 1.50m, din care soclu opac de 0.40m, partea superioara fiind
realizata din fier sau plasa metalica si dublate de un gard viu; împrejmuirile de pe limitele laterale si
posterioare ale parcelelor vor fi opace din zidarie sau lemn, vor avea înaltimea de 2.20m, iar panta de
scurgere va fi orientata spre parcela proprietarului împrejmuirii.
Lc
POT maxim P+3-4 = 30%
POT maxim pentru enclave de lotizari existente mentinute = 45%

Lc
CUT maxim P+3-4 = 1,0
CUT maxim pentru enclave de lotizari existente mentinute = 1,3

A ZONA UNITATILOR DE PRODUCTIE, SERVICII SI DEPOZITARE
GENERALITATI
Zona de activitati productive si servicii se compune din „terenurile ocupate de activitati

productive de bunuri (productie “concreta” incluzand toate categoriile de activitati industriale conform
CAEN) si servicii (productie “abstracta” cuprinzand activitati manageriale, comerciale si tehnice pentru
industrie, cercetare, servicii pentru distributie, expunere si comercializare, la care se adauga diverse alte
servicii pentru salariati si clienti, etc.). Din aceasta zona fac parte atat unitatile existente care se mentin,
se afla în proces de restructurare presupunand conversie în profile industriale diferite sau în profile de
servicii pentru industrie, distributie si
comercializare, cat si terenurile rezervate pentru viitoare activitati productive si servicii.
Zona cuprinsa în perimetrul municipiului Moinesti se compune din urmatoarele subzone / unitati
teritoriale de referinta:
A1 - subzona unitatilor productive, de servicii si depozitare
A2 – subzona restructurata ptr. unitati productive de servicii si depozitare
A3 – subzona unitatilor agro-industriale
Pentru toate subzonele de activitati sunt admise utilizari compatibile cu caracteristicile de functionare
pentru diferitele tipuri de unitati; în cazul în care aceste caracteristici nu permit dezvoltarea activitatilor
si/ sau este necesara extinderea unei cladiri existente sau ocuparea unor terenuri libere se va elabora
PUZ de reparcelare/conformare.
A1
Activitati productive desfasurate în constructii industriale mici si mijlocii, destinate distributiei si
depozitarii bunurilor si materialelor, cercetarii industriale si anumitor activitati comerciale (dar nu de
vanzare cu amanuntul) care necesita suprafete mari de teren. Cuprind suprafete de parcare pentru
angajati, accese auto sigure si suficient spatiu pentru camioane – încarcat, descarcat si manevre. În
mod obisnuit activitatile permise sunt cele care creeaza în mod redus disconfort/incomodare, activitati
care se desfasoara în întregime în cladiri (mai putin parcare, încarcat, descarcat si manevra), nu
necesita spatii mari în jurul cladirilor pentru depozitarea materiei prime si a produselor obtinute si care
nu genereaza emisii poluante.
A2
Activitati tertiare pentru zona industriala, transporturi, depozitare comerciala, servicii comerciale, servicii
comerciale legate de transporturi si depozitare - în S max de 3000 mp ADC (1500 mp S vanzare), per
amplasament individual, care necesita suprafete mari de teren. Cuprind suprafete de parcare pentru
angajati, accese auto sigure si suficient spatiu pentru camioane – încarcat, descarcat si manevre. În
mod obisnuit activitatile permise sunt cele care creeaza în mod redus disconfort/incomodare, activitati
care se desfasoara în întregime în cladiri (mai putin parcare, încarcat, descarcat si manevra), nu
necesita spatii mari în jurul cladirilor pentru depozitarea materiei prime si a produselor obtinute si care
nu genereaza emisii poluante. Zona propusa pentru aceste activitati este rezervata in extinderea
intravilanului spre Comanesti, in jurul noii statii de epurare si necesita PUZ pentru reparcelare.
A3
se admit sere pentru cercetare sau pentru productie, cu serviciile specifice aferente.
A1 +A2 + A3
• statii de întretinere si reparatii auto;
• statii de benzina;
• comert, alimentatie publica si servicii personale;
• locuinte de serviciu pentru personalul care asigura permanenta sau securitatea unitatilor.

A1, A2
Activitatile actuale vor fi permise în continuare cu conditia diminuarii cu cel putin 50% a poluarii actuale
în termen de 5 ani extinderea sau conversia activitatilor actuale va fi permisa cu conditia sa nu agraveze
situatia poluarii.
• se pot localiza cu aceleasi conditii de diminuare a poluarii urmatoarele functiuni:
• Conform PUZ:
1. Implantari complexe de birouri incluzand oricare din urmatoarele utilizari:
a. birouri profesionale sau de afaceri;
b. servicii pentru afaceri;
c. institutii financiare sau bancare;
d. restaurant (conventional).
2. Implantari complexe industriale incluzand oricare din urmatoarele utilizari:
a. productie manufacturiera;
b. birouri profesionale sau de afaceri fie ca utilizare principala, fie ca utilizare
secundara;
c. constructii destinate cercetarii si dezvoltarii cu exceptia celor care utilizeaza
substante explozive sau toxice conform prevederilor legale;
d. depozite si complexe vanzari en-gros cu exceptia celor care utilizeaza
substante explozive sau toxice conform prevederilor legale;
e. depozite si complexe vanzari en-detail numai pentru produse care nu pot fi
transportate la domiciliu cu autoturismul propriu sau cu taxi;
f. restaurant (conventional).
• se admite depozitare comerciala si comert în S max de 3000 mp ADC (1500 mp suprafata de
vanzare) per unitate si/sau amplasament;
• în cazul abandonarii sau conversiei partiale a profilului actual pot fi realizate, în loc, garaje si
parcaje publice supraetajate.
• în cazul conversiei functionale se recomanda reabilitarea si adaptarea cladirilor industriale
abandonate;
• în cazul conversiei functionale se recomanda identificarea si eliminarea surselor remanente de
poluare sau contaminare a solului.
În toate unitatile teritoriale de referinta ale zonei A se interzice amplasarea unitatilor de învatamant si
orice alte servicii de interes general în interiorul limitelor în care poluarea depaseste cantitatea maxima
admisa
A1, A2
Se interzice amplasarea locuintelor;
Cazuri speciale – exceptii
În toate unitatile teritoriale de referinta ale zonei A sunt permise în mod exceptional urmatoarele:
1. Cabinete medicale;
2. Heliporturi;
3. Oricare din serviciile pentru activitatile admise.

CLADIRILOR .

A1, A3
Pentru a fi construibile parcelele vor avea un front minim la strada de 50,00 metri în toate UTR din zona
A si o suprafata minima de 2000 mp. Parcelele cu dimensiuni si suprafete mai mici decat cele anterior
specificate nu sunt construibile pentru activitati productive. Dimensiunile se pastreaza si în cazul
parcelelor noi aparute prin diviziunea unor parcele anterioare (prin schimb, înstrainare, etc.). În cazul în
care în momentul aprobarii prezentului regulament parcelele au dimensiuni mai mici decat cele
specificate anterior, este necesara relocarea unitatilor productive respective în termen de 5 ani de la
data aprobarii prezentului regulament.
A2
conform PUZ
A1, A3
• retragerile de la aliniamente spre strazile perimetrale si interioare vor fi obligatoriu mai mari de :
o 10,00 metri pe strazile de categoria I-a si a II-a;
o 6,00 metri pe strazile de categoria a III-a.
o la intersectia dintre strazi aliniamentul va fi racordat printr-o linie perpendiculara pe
bisectoarea unghiului dintre strazi, avand o lungime de minim 12.0 metri pe strazi de
categoria I, a II-a si de 6.0 metri pe strazi de categoria a III-a.
o în cazul unor interventii în cadrul incintelor industriale care îsi pastreaza functiunea
dominanta existenta, retragerile de la aliniamente se vor stabili prin documentatii PUZ
aprobate conform legislatiei în vigoare
A2
conform PUZ

A1, A3
• cladirile pot fi alipite de constructiile de pe parcelele alaturate cu functiuni similare, situate pe limita
de proprietate, în cazul în care acestea nu prezinta incompatibilitati (trepidatii, risc tehnologic);
• în toate celelalte cazuri, cladirile se dispun izolat de limitele laterale ale parcelei la o distanta egala
cu jumatate din înaltime, dar nu mai putin de 6.00 metri;
• în toate cazurile retragerea fata de limita posterioara a parcelei va fi de min.6.00m;
• în cazul cladirilor amplasate pe parcele situate catre alte unitati teritoriale de referinta decat A, se
interzice amplasarea cladirilor pe limita parcelei catre aceste alte zone;
• se vor respecta distantele minime egale cu jumatate din înaltimea cladirii, dar nu mai putin de 6.00
metri fata de limitele laterale si posterioare ale parcelelor. Nu se admite amplasarea, pe fatadele
laterale orientate spre alte unitati teritoriale de referinta (în special servicii publice si locuinte)
aferestrelor cu parapetul sub 1,90 metri de la nivelul solului.
• în cazul unor interventii în cadrul incintelor industriale care îsi pastreaza functiunea dominanta
existenta, retragerile de la limitele parcelelor se vor stabili prin documentatii PUD aprobate conform
legislatiei în vigoare.
A2
conform PUZ

ACEEASI PARCELA.
A1, A3
• distanta între cladiri va fi egala cu jumatate din înaltimea cladirii celei mai înalte, dar nu mai putin de
6,00 metri;
• distanta de mai sus se poate reduce la jumatate daca pe fatadele opuse nu sunt accese în cladire
si/sau daca nu sunt ferestre care sa lumineze încaperi în care se desfasoara activitati permanente;
• în toate cazurile se va tine seama de conditiile de protectie fata de incendii si de alte norme tehnice
specifice.

A2
conform PUZ
A1, A2, A3
• pentru a fi construibile, toate parcelele trebuie sa aiba acces dintr-o cale publica sau privata de
circulatie sau sa beneficieze de servitute de trecere, legal instituita, printr-o proprietate adiacenta
avand o latime de minim 4.00 metri pentru a permite accesul mijloacelor de stingere a incendiilor si
a mijloacelor de transport grele;
• accesele în parcele, din strazile de categoria I si II se vor asigura dintr-o dublura a cailor principale
de circulatie (locale) ;
• se vor asigura trasee pentru transporturi agabaritice si grele.
A1, A2, A3
• stationarea vehiculelor atat în timpul lucrarilor de constructii-reparatii, cat si în timpul
• functionarii cladirilor se va face în afara drumurilor publice, fiecare unitate avand prevazute în
interiorul parcelei spatii de circulatie, încarcare si întoarcere;
• în spatiul de retragere fata de aliniament, maxim 40% din teren poate fi rezervat parcajelor cu
conditia înconjurarii acestora cu un gard viu avand înaltimea de minimum 1,20 m.
• Calculul capacitatii de parcare în functie de obiectiv, modul de amplasare si detaliile de proiectare
se vor asigura în conformitate cu „Normativul departamental pentru proiectarea parcajelor de
autoturisme în localitati urbane” (indicativ P 132-93) si cu prevederile TITLULUI II

A1, A2, A3
• se vor respecta înaltimi maxime ale cladirilor de 12,0 metri;
• înaltimea pe strazile interioare ale zonei nu va depasi distanta între cladirile de vizavi
A1, A2, A3
• volumele construite vor fi simple si se vor armoniza cu caracterul zonei si cu vecinatatile imediate;
• fatadele posterioare si laterale vor fi tratate arhitectural la acelasi nivel cu fatada principala;
• tratarea acoperirii cladirilor va tine seama de faptul ca acestea se percep din cladirile mai înalte
înconjuratoare, în special din cele cu functiuni publice;
A1, A2, A3
• toate cladirile vor fi racordate la retelele publice de apa si canalizare si se va asigura preepurarea
apelor uzate, inclusiv a apelor meteorice care provin din întretinerea si functionarea instalatiilor, din
parcaje, circulatii si platforme exterioare;
• în cazul alimentarii cu apa din surse proprii se va obtine acordul autoritatii competente
A1, A2, A3
• orice parte a terenului incintei vizibila dintr-o circulatie publica, inclusiv de pe calea ferata, va fi
astfel amenajata încat sa nu altereze aspectul general al localitatii.
• suprafetele libere din spatiul de retragere fata de aliniament vor fi plantate cu arbori în proportie de
minim 40% formand de preferinta o perdea vegetala pe tot frontul incintei, cu latimea de min.15m
• se impune ca în interiorul zonelor industriale mari organizarea spatiala sa permita creerea unui
spatiu verde compact de tip scuar cu suprafata minima de 15% din suprafata zonei respective
• suprafetele libere neocupate cu circulatii, parcaje si platforme functionale vor fi plantate cu un
arbore la fiecare 200 mp;
• se vor prevedea plantatii înalte în lungul limitelor incintelor care reprezinta totodata linii de separatie
fata de alte subzone si unitati teritoriale de referinta.
A1, A2, A3
• împrejmuirile spre strada vor fi transparente cu înattimi de minim 2.00 metri din care un soclu de
0.60 m., vor fi dublate cu un gard viu. În cazul necesitatii unei protectii suplimentare se recomanda
dublarea spre interior la 2.50 metri distanta, cu un al doilea gard transparent de 2.50 m înaltime,
între cele doua garduri fiind plantati arbori si arbusti;
• portile de intrare vor fi retrase fata de aliniament pentru a permite stationarea vehicolelor tehnice
înainte de admiterea lor în incinta, pentru a nu incomoda circulatia pe drumurile publice de
categoria I si a II-a si cele care au transport în comun;
POT maxim 40%
CUT maxim 4.5 %

V ZONA SPATIILOR VERZI
GENERALITATI
Zona cuprinde spatii verzi publice cu acces nelimitat sau specializate de interes supramunicipal si
municipal, spatii pentru sport si agrement cu acces limitat de apartenenta la cluburi sau contra cost,
spatii plantate de protectie si paduri de diferite tipuri.
Va scuaruri, gradini, parcuri publice, aferente arterelor de circulatie

Va-pm scusruri - in interiorul zonei de protectie monumente
Vs cu rol de complex sportiv
Ve protectie a apelor- raul Tazlaul sarat si toate paraiele se propun pentru
regularizare
Vpr perdele de protectie fata de invrastructura majora, plantatii cu rol de
stabilizare a versantilor, de protectie sanitara
Vpa-p paduri de agrement protejate Aria naturala protejata, aflata pe
teritoriul administrativ al municipiului Moinesti, la data aprobarii
prezentului regulament, conform ANEXA Nr. I L5/2000 privind
aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea
a III-a - zone protejate este delimitata pe plansele U.3.Reglementari
Urbanistice si U.6.Unitati Teritoriale de Referinta” aferenta PUG.
2.0. Rezervatii şi monumente ale naturii
Judetul Bacau
2.130. Padurea de pini Oraşul Moineşti 15,00 ha
Va
• sunt admise numai functiunile de spatiu plantat public constand în :
• spatii plantate;
• circulatii pietonale din care unele ocazional carosabile pentru întretinerea spatiilor plantate si
accesul la activitatile permise;
• drumuri de halaj din care se asigura - prin dimensionare corespunzatoare - accesul direct din
drumuri publice la lac pentru aprovizionarea cu apa a masinilor de pompieri de tonaj ridicat
• mobilier urban, amenajari pentru sport, joc si odihna;
• constructii pentru expozitii, activitati culturale (spatii pentru spectacole si biblioteci în aer liber,
pavilioane cu utilizare flexibila sau cu diferite tematici), activitati sportive, alimentatie publica si
comert;
• adaposturi, grupuri sanitare, spatii pentru administrare si întretinere;
• parcaje.
Vs
• Sala polivalenta;
• Functiuni sportive
• strand în aer liber;
• Stadion;
• Terenuri de sport în aer liber;
• Spatii anexe de deservire a dotarilor sportive;
• Patinoar artificial;
• Poligon pentru tir;
• Popicarie;
• Teren de golf, teren de minigolf;
• Partie de schi;
• Baza hipica;
• Sala de antrenament pentru diferite sporturi sau sala de fitness si întretinere corporala;
• Bazin acoperit, baie publica;
• Sala de competitii sportive (specializata sau polivalenta);
• Servicii de întretinere corporala;
• Administratie, servicii si dotari de deservire a functiunii de baza;
• Functiuni de loisir public
• Loc de joaca acoperit pentru copii;
• Dotari destinate activitatilor cultural-educative: muzeu, biblioteca, centru cultural, mediateca,
filarmonica, teatru,
• circ, spatii si amenajari pentru spectacole în aer liber;
• Terenuri si instalatii de sport cu acces public nelimitat si fara cladiri anexe;
• Alimentatie publica avand ADC mai mic decat 200 mp;
• Grupuri sanitare publice.
• Functiuni de loisir public cu caracter tematic
• Gradina zoologica;
• Gradina botanica;
• Parc tematic, parc de distractii;
• Loc de joaca acoperit sau în aer liber;
• Servicii si dotari de deservire a functiunii de baza.
• Functiuni de loisir privat
• Parcelari pt. gradini de loisir privat
• Functiuni de turism cu caracter intraurban
• Motel * - **;
• Vila ** - *****;
• Pensiune turistica categoria urban * - ****;
• Hostel, Youth Hostel.
• Alimentatie publica.
• Functiuni de turism cu caracter extraurban
• Bungalouri * - ***;
• Cabana categoria * - ***;
• Camping * - ****;
• Sat de vacanta ** - ***;
• Pensiune agro-turistica * - ***;
• Tabara de vacanta pentru elevi.
• Alimentatie publica.

Ve
Pe fasia de protectie de -a lungul paraului Tazlaul Sarat cu functiune publica, ecologica si peisagistica,
se admit urmatoarele: drum de halaj, alei, piste de biciclisti, elemente de mobilier urban si spatii publice
de agrement, amenajari de mici dimensiuni pentru odihna, agrement, joc si sport, debarcadere, anexe
sanitare, mici puncte de alimentatie publica specifice programului de parc.
Se va elabora PUZ pentru lucrarile de regularizare a raului Tazlaul Sarat
Vpa-p
alei, piste de biciclisti, elemente de mobilier urban, amenajari de mici dimensiuni pentru odihna
Vpr
se mentin functiunile specifice în zonele verzi protejate
Va
• constructii pentru expozitii, activitati culturale (spatii pentru spectacole si biblioteci în aer liber,
pavilioane cu utilizare flexibila sau cu diferite tematici), activitati sportive, alimentatie publica si
comert, limitate la arealele deja existente conform proiectului initial si care functioneaza în acest
scop;
• se admit noi cladiri pentru cultura, sport, recreere si anexe, cu conditia ca suprafata acestora
însumata la suprafata construita existenta si mentinuta, la cea a circulatiilor de toate categoriile si a
platformelor mineralizate, sa nu depaseasca 15% din suprafata totala a parcului.
• cladirile si amenajarile pentru diferite activitati din parcurile si gradinile publice se admit cu conditia
de a nu avea separari fizice care sa impuna interdictia liberei circulatii
Ve
Se va elabora PUZ pentru lucrarile de regularizare a raului Tazlaul Sarat
Va, Vs, Ve, Vpr, Vpa-p

• se interzic orice schimbari ale functiunilor spatiilor verzi publice si specializate
• se interzice taierea arborilor fara autorizatia autoritatii locale abilitate
• o se interzice localizarea tonetelor si tarabelor prin decuparea spatiilor plantate
adiacente trotuarelor.

CLADIRILOR .


conform studiilor de specialitate avizate conform legii.




ACEEASI PARCELA.

Va, Vs, Vpr, Vpa-p

• conform studiilor de specialitate avizate conform legii;
• se va asigura accesul din circulatiile publice ale aleilor ocazional carosabile (pentru întretinere,
aprovizionare, drum de halaj) care vor fi tratate ca alei principale.
• se va asigura din drumul de halaj accesul direct la lac al masinilor de pompieri.
• Accesele pietonale vor fi conformate astfel incat sa permita circulatia persoanelor cu handicap si
care folosesc mijloace specifice de deplasare.(conform anexei nr. 7, HOTARAREA GUVERNULUI
Nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism: accese, spatii plantate,
amplasare in oras)
• Pentru constructiile comerciale se vor asigura accese carosabile separate pentru
consumatori, personal si aprovizionare.
o În functie de destinatia si capacitatea constructiei vor fi prevazute:
o alei carosabile si parcaje în interiorul amplasamentului;
o platforme de depozitare si accese masini si utilaje speciale separate de aleile carosabile
destinate consumatorilor.
Ve
• Pentru toate categoriile de constructii si amenajari sportive se vor asigura
• accese carosabile separate pentru public, sportivi si personalul tehnic de întretinere.
• În interiorul amplasamentului vor fi asigurate:
o circulatia carosabila separata de cea pietonala;
o alei carosabile de descongestionare care se vor dimensiona în functie de capacitatea
o salii sau a stadionului, dar nu mai putin de 7 m latime;
o alei carosabile de circulatie curenta de minimum 3,5 m latime;
o alei carosabile de serviciu si întretinere de minimum 6 m latime.
• Pentru toate categoriile de constructii si amenajari de agrement se va asigura accesul carosabil
separat pentru public de accesul se serviciu si de întretinere.
• Pentru constructiile de turism vor fi prevazute accese carosabile separate
pentru utilizatori, personal si acces tehnic de întretinere.
• Aleile semicarosabile din interiorul amplasamentelor, cu o lungime de
maximum 25 m, vor avea o latime minima de 3,5 m, iar cele cu lungimi mai mari de 25m vor fi
prevazute cu supralargiri de depasire si suprafete pentru manevre de întoarcere.
• Numarul acceselor si conformarea lor se vor face în functie de categoria si
capacitatea obiectivului turistic.
interventii în caz de incendiu, dimensionate conform normelor pentru trafic greu.
va face prin ganguri cu o latime min. de 3m si o înaltime de 3,5 m.


parcajele se vor dimensiona si dispune în afara circulatiilor publice conform normelor specifice si
proiectelor de specialitate legal aprobate.

cu exceptia instalatiilor, înaltimea maxima a cladirilor nu va depasi P + 1 niveluri

conform studiilor de specialitate avizate conform legii. Se vor asigura: alimentarea cu apa, colectarea
apelor uzate, telefonie fixa si iluminat public conform cerintelor functionale ale fiecarei categorii de
spatiu plantat în care este admis accesul publicului
• plantatiile înalte se vor dispune conform normelor specifice pentru fiecare categorie de spatii
plantate;
• toate parcajele vor fi obligatoriu plantate cu cel putin un arbore la patru locuri de parcare si vor fi
înconjurate de un gard viu de 1,20 metri înaltime.
• se recomanda, din considerente ecologice si de economisire a cheltuielilor de întretinere de la
buget, utilizarea speciilor locale adaptate conditiilor climatice si favorabile faunei antropofile
specifice, cu exceptia segmentelor decorative cu caracter special din zonele Va, Vs.
Vs
• Pentru constructii de turism si agrement vor fi prevazute spatii verzi si plantate, în
functie de destinatie si de gradul de confort, dar nu mai putin de 25% din suprafata totala a
terenului.
• Pentru constructii si amenajari sportive vor fi prevazute spatii verzi si plantate,
• minimum 30% din suprafata totala a terenului.


conform normelor specifice existente; se recomanda în intravilan împrejmuiri transparente de 2,00 metri
înaltime din care un soclu opac de 0,60 metri dublate de gard viu.
Va
spre deosebire de parcuri si gradini, scuarurile si fasiile plantate nu vor fi îngradite dar vor fi separate de
trotuare fie prin parapet de 0.60 cm. înaltime, fie prin borduri în lungul carora, pe o distanta de minim 0,5
metri terenul va fi coborat cu minim 0,10 metri sub nivelul partii superioare a bordurii pentru a împiedica
poluarea cu praf provocata de scurgerea pamantului pe trotuare
Va, Vs, Ve, Vpr

POT nax=10% cu exceptia spatiilor verzi protejate Vpa-p
Va, Vs, Ve, Vpr

CUT nax=0.2% cu exceptia spatiilor verzi protejate Vpa-p

G ZONA DE GOSPODARIE COMUNALA
GENERALITATI
Zona este alcatuita din urmatoarele subzone:
GCe statii de epurare

GCs amenajari salubritate
GCc cimitire
GCe, GCs constructii, instalatii si amenajari pentru gospodaria comunala:

• birouri autonome;
• incinte tehnice cu cladiri si instalatii pentru sistemul de alimentare cu apa, canalizare, alimentare cu
energie electrica si termica, transportul public urban, salubritate, întretinerea spatiilor plantate (
tratate în R.L.U. la capitolul V – Spatii verzi).
GCc cimitire si cladiri anexa:

• cimitire;
• capela mortuara;
• mausoleu - osuar;
• circulatii carosabile;
• parcaje;
• circulatii pietonale;
• plantatii;
• pavilion pentru administratie, depozitare si anexe sanitare.
GCe, GCs
se vor asigura zonele de protectie prevazute prin normele sanitare
GCc
• se va asigura conform normelor o zona de protectie de 50.0 metri;
• se va asigura pentru noile cimitire o densitate mai redusa a locurilor de veci (minim 7.5 mp);
• 8.0 mp.teren pentru un loc de veci, circulatii carosabile si pietonale civilizate si o pondere mai
ridicata a vegetatiei potrivit rolului de reculegere si respectului cuvenit.
GCe, GCs
pentru incintele situate în zone rezidentiale se interzic orice activitati care prezinta risc tehnologic si
produc poluare prin natura activitatii sau prin transporturile pe care le genereaza
GCc
se interzice densificarea cimitirelor existente prin ocuparea aleilor si distrugerea vegetatiei din lungul
acestora sau din aria perimetrala

CLADIRILOR .

GCe, GCs
• pentru diferite servicii si birouri suprafata minima a parcelei este de 400 mp si un front la strada de
minim 15 metri.
• pentru incintele tehnice, în functie de complexitatea impactului functiunii în teritoriul înconjurator, se
va elabora un Plan Urbanistic Zonal sau de Detaliu si un studiu de impact asupra mediului.
GCc
conform normelor în vigoare
GCe, GCs
• distanta cladirilor fata de limitele parcelei va fi de minim jumatate din înaltimea cladirii dar nu mai
putin de 6.0 metri;
• se interzice alipirea cladirilor cu functiuni tehnice de calcanele cladirilor cu functiuni publice si de
locuit în cazul producerii unor zgomote si vibratii sau în care au loc procese de productie non-stop
(3 schimburi).
• în cazul în care activitatile constituie o sursa de zgomote si vibratii, în cazul în care au loc procese
de productie non-stop (3 schimburi) sau în caz de risc tehnologic se vor respecta normele specifice
în vigoare
GCc

GCe, GCs
• distanta cladirilor fata de limitele parcelei va fi de minim jumatate din înaltimea cladirii dar nu mai
putin de 6.0 metri;
• se interzice alipirea cladirilor cu functiuni tehnice de calcanele cladirilor cu functiuni publice si de
locuit în cazul producerii unor zgomote si vibratii sau în care au loc procese de productie non-stop
(3 schimburi).
• în cazul în care activitatile constituie o sursa de zgomote si vibratii, în cazul în care au loc procese
de productie non-stop (3 schimburi) sau în caz de risc tehnologic se vor respecta normele specifice
în vigoare
GCc

ACEEASI PARCELA.
GCe, GCs
• distanta minima între cladiri va fi egala cu media înaltimilor fronturilor opuse dar nu mai putin de 6.0
metri sau conform normelor tehnice specifice;
• distanta de mai sus dintre cladiri se poate reduce la jumatate daca nu sunt accese în cladire si nu
sunt ferestre care lumineaza încaperi în care se desfasoara activitati permanente;
• în toate cazurile se vor respecta normele tehnice specifice
GCc

GCe, GCs
se va asigura accesul în incinte numai direct dintr-o circulatie publica;
GCc
se vor asigura circulatiile carosabile si pietonale în pondere de circa 15 % din suprafata totala a
cimitirului;
GCe, GCs
• stationarea pentru admiterea în incinta se va asigura în afara spatiului circulatiei publice;
• locurile de parcare vor fi asigurate în afara circulatiilor publice;
• în spatiul de retragere de la aliniament se poate rezerva maxim 40% din teren pentru parcaje ale
salariatilor si vizitatorilor
GCc
parcajele se vor asigura în afara circulatiei publice si vor fi plantate cu un arbore la 4 locuri de parcare
GCe, GCs
înaltimea cladirilor nu va depasi 12.0 metri cu exceptia instalatiilor si a cosurilor;
GCc
GCe, GCs
• volumele construite vor fi simple si se vor armoniza cu caracterul zonei si cu vecinatatile imediate;
• tratarea acoperirii cladirilor va tine seama de faptul ca acestea se percep din cladirile
înconjuratoare;
GCc
confrom normelor în vigoare si studiilor de specialitate
GCe, GCs
• toate cladirile vor fi racordate la retelele publice de apa si canalizare si se va asigura preepurarea
apelor uzate, inclusiv a apelor meteorice care provin din întretinerea si functionarea instalatiilor, din
parcaje, circulatii si platforme exterioare;
• în cazul alimentarii cu apa din surse proprii se va obtine acordul autoritatii competente
GCc
• se vor asigura puncte de apa din retea publica;
• se va asigura un punct sanitar;
• se va asigura un spatiu de depozitare a florilor ofilite si a altor deseuri;
• se va sigura colectarea si evacuarea rapida la reteaua publica de canalizare a apelor meteorice.
GCe, GCs
• orice parte a terenului incintei vizibila dintr-o circulatie publica, inclusiv de pe calea ferata, vor fi
amenajate astfel încat sa nu altereze aspectul general al localitatii;
minim 40% formand de preferinta o perdea vegetala pe tot frontul incintei;
• parcajele din dreptul fatadei vor fi înconjurate de un gard viu de 1.20 metri si vor fi plantate cu un
arbore la fiecare 4 locuri de parcare;

arbore la fiecare 200 mp.;
GCc
- se vor asigura plantatii înalte pe aleile principale si la limita exterioara a incintei în proportie de minim 5
% din suprafata totala a cimitirului.
GCe, GCs
• împrejmuirile spre strada vor fi transparente cu înaltimi de minim 2.00 metri din care un soclu de
0.60 m., vor fi dublate cu gard viu; în cazul necesitatii unei protectii suplimentare se recomanda
dublarea spre interior la 2.50 metri distanta cu un al doilea gard transparent de 2.50 m înaltime,
între cele doua garduri fiind plantati arbori si arbusti;
• portile de intrare vor fi retrase fata de aliniament pentru a permite stationarea vehicolelor tehnice
înainte de admiterea lor în incinta pentru a nu incomoda circulatia pe drumurile publice;
GCc
• împrejmuirile spre strada vor fi semi - opace sau opace, vor fi tratate arhitectural în mod discret
potrivit functiunii, avand înaltimi de maxim 2,00 metri;
• se va acorda atentie modului de tratare arhitecturala a accesului.
GCe, GCs
POT maxim = 50%
GCc
suprafata totala pentru un loc de veci va fi de 7.5 - 10 mp. din care 15 % circulatii carosabile si
pietonale, 5 % plantatii si 1 % constructii
GCe, GCs
CUT = 1,8 mp ADC / mp.teren
GCc
CUT = 0,15 mp ADC / mp.teren

T CAI DE COMUNICATIE
GENERALITATI
Zona transporturilor se compune din urmatoarele subzone
Tr circulatie rutiera si amenajari aferente

Tf circulatie feroviara si amenajari aferente
Conform Ordonanta de urgenta nr. 12/1998 s-a instituit zona de siguranta si zona de protectie a
infrastructurii feroviare publice.
Zona de siguranta a infrastructurii feroviare publice cuprinde fasiile de teren, în limita de 20 m

fiecare, situate de o parte si de alta a axei caii ferate, necesare pentru amplasarea instalatiilor de
semnalizare si de siguranta circulatiei si a celorlalte instalatii de conducere operativa a circulatiei
trenurilor, precum si a instalatiilor si lucrarilor de protectie a mediului.
În cazurile în care limitele astfel stabilite cuprind terenuri aflate în proprietate privata, se poate
proceda la expropriere pentru cauza de utilitate publica, în conditiile legii.
Zona de protectie a infrastructurii feroviare publice cuprinde terenurile limitrofe, situate de o

parte si de alta a axei caii ferate, indiferent de proprietar, în limita a maximum 100 m de la axa caii
ferate, precum si terenurile destinate sau care servesc, sub orice forma, la asigurarea functionarii
acesteia. Limitele concrete ale zonelor de protectie se stabilesc pe baza normativelor emise de
Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, cu informarea scrisa a proprietarilor terenurilor în
termen de 30 de zile.
Traversarea caii ferate de catre alte cai de comunicatii se realizeaza si se mentine în

conformitate cu reglementarile emise de catre Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului,
Ministerul Administratiei si Internelor si de catre organele administratiei publice locale, dupa caz, cu
suportarea de catre beneficiarul caii de comunicatie respective a oricaror daune produse la
infrastructura feroviara.
Traversarea liniilor ferate de catre pietoni, vehicule sau animale se face numai prin locuri special
amenajate si numai cu respectarea normelor si a prescriptiilor în vigoare.
• Autogara;
• Statie intermodala;
• Statie a trenului urban;
• Parcaje publice multietajate subterane si/sau supraterane;
• Parcaje publice de tip park&ride;
• Depou pentru vehiculele tranportului public;
• Servicii aferente infrastructurii de transport public: alimentatie publica, comert, informare si eliberare
tichete,spatii de asteptare etc.
Tr
• cai publice de circulatie
• statii, mini-autogari si alte constructii si amenajari pentru gararea si întretinerea mijloacelor de
transport rutiere cu tonaj si gabarit admis pentru transportul de calatori si marfa, precum si
serviciile anexe aferente; parcaje si garaje.
• constructii si amenajari pentru gararea si întretinerea mijloacelor de transport rutier si pentru
transferul marfurilor transportate în mijloace de transport cu tonaj si gabarit care nu sunt admise in
localitate, instalatii tehnice de transfer, precum si serviciile anexe aferente, parcaje, garaje;

• constructii si amenajari pentru depozitarea, reambalarea si expedierea produselor transportate,
spatii si constructii de expunere si comercializare a produselor pentru comertul en-gros si numai
pentru comertul en-detail cu marfuri care nu pot fi transportate la domiciliu cu automobilul personal
(elemente de constructie si finisaj, mobilier, ambarcatiuni si diverse alte produse pentru întretinerea
gradinilor, camping, etc.)
• servicii pentru transportatorii in tranzit: birouri, telecomunicatii, moteluri, restaurante, destindere;
Tf
• gari, instalatii, constructii si depozite necesare functionarii serviciilor feroviare;
• Parcaje publice multietajate subterane si/sau supraterane;
• Parcaje publice de tip park&ride;
• Depou pentru vehiculele tranportului public;
• Servicii aferente infrastructurii de transport public: alimentatie publica, comert, informare si eliberare
tichete,
• spatii de asteptare etc.
• servicii publice si de interes general compatibile cu functionarea serviciilor feroviare;
• lucrari de terasamente si spatii aferente necesare functional si pentru siguranta transportului
feroviar;
• lucrari de terasamente si plantatii necesare ameliorarii aspectului peisagistic;
IN ZONA DE PROTECTIE A INFRASTRUCTURII FEROVIARE
• executarea lucrarilor de orice fel , in baza reglementarilor emise de Ministerul Transporturilor si

Infrastructurii
• executarea amenajarilor si instalatiilor de manipulare, de transversare sau de depozitare a
materialelor, substantelor sau deseurilor care contravin normelor de protectie a mediului sau care ar
putea provoca degradarea infrastructurii feroviare a zonei de protectie a acesteia, numai pe baza
de studii privind implicatiile asupra activitatii feroviare si de mediu executate de unitati de proiectare
autorizate, pe baza avizului Companiei Nationale de Cai Ferate "C.F.R." S.A. si cu autorizatia
Ministerului Transporturilor si Infrastructurii
• cedarea, transferul, ocuparea temporara sau definitiva a terenului din patrimoniul Companiei
Nationale de Cai Ferate "C.F.R." S.A. pentru lucrari de interes public, atat in intravilan cat si in
extravilan, numai cu avizul Companiei Nationale de Cai Ferate "C.F.R." S.A. si al Ministerului
Transporturilor si Infrastructurii
Tr ,Tf
conform studiilor de specialitate
• se pot amplasa temporar materiale si utilaje necesare intretinerii infrastructurii feroviare in scopul
eliminarii consecintelor evenimentelor de cale ferata sau al prevenirii oricarui pericol pentru
siguranta circulatiei feroviare.
În cazul producerii de pagube, se va acorda proprietarilor bunurilor afectate o justa despagubire,
stabilita pe baza de negocieri, în termen de maximum 30 de zile de la terminarea lucrarii. În caz
de neîntelegere, acordarea de despagubiri si cuantumul acestora se stabilesc prin hotarare
judecatoreasca. Dreptul de ocupare temporara a terenului nu este conditionat de plata prealabila
a despagubirii
• se pot amplasa temporar pe traseul liniilor ferate apartinand infrastructurii feroviare, supus
inzapezirilor, instalarea de parazapezi.
• pot fi executate lucrari, potrivit reglementarilor emise de Ministerul Transporturilor, Constructiilor
si Turismului.

Tr, Tf
se interzic orice utilizari care afecteaza buna functionare si diminueaza posibilitatile ulterioare de
modernizare sau extindere
Tr
se interzice comercializarea en-detail a produselor care pot fi transportate la domiciliu cu automobilul
propriu sau cu taxi
Tf
IN ZONA DE SIGURANTA A INFRASTRUCTURII FEROVIARE
• indiferent de proprietarul terenului este interzisa amplasarea oricarei constructii , retele edilitare,
cale de comunicatie sau instalatii in afara celor apartinand infrastructurii feroviare. In cazurile in
care in limita zonei de siguranta sunt cuprinse terenuri aflate in proprietate privata se poate
proceda la expropriere pentru cauza de utilitate publica in conditiilr legii.
• amplasarea oricaror constructii , fie si cu caracter temporar , depozitarea de materiale sau

infiintarea de plantatii care impiedica vizibilitatea liniei si a semnalelor feroviare
• utilizarea indicatoarelor si a luminilor de culoare rosie , galbena, verde sau albastra , care ar
putea crea confuzie cu semnalizarea feroviara
• efectuarea oricaror lucrari care prin natura lor ar putea provoca alunecari de teren, surpari sau
afectarea stabilitatii solului, inclusiv prin taierea copacilor, arbustrilor, extragerea de materiale de
constructii sau prin modificarea echilibrului freatic
• depozitarea necorespunzatoare de materiale, substante sau deseuri care contravin normelor de
protectie a mediului sau care ar putea provoca degradarea infrastructurii feroviare a zonei de
protectie a acesteia, precum si a conditiilor de desfasurare normala a traficului feroviar

SECTIUNEA II CONDITII DE AMPLASARE. ECHIPARE SI CONFORMARE A
CLADIRILOR

Tr ,Tf
• pentru constructiile de birouri parcela minima construibila este de 400.00 mp, cu un front la strada
de minim 15.0 m.
• pentru noi incinte si pentru extinderi ale incintelor tehnice se vor elabora Planuri Urbanistice Zonale
sau de Detaliu conform normelor specifice
Tr
Tr ,Tf
• T2 - cladirile noi sau reconstruite pentru birouri se vor se vor dispune pe aliniament în cazul în care
pe strada respectiva majoritatea cladirilor mai noi se afla în aceasta situatie sau se vor retrage la o
distanta de minim 6.0 m în cazul în care fronturilor dominant noi sunt retrase de la strada.
• în cazul incintelor tehnice se impun retrageri ale cladirilor de la aliniament la o distanta de
(minimum) 5.0 m pe strazile de 10.5-12m si de (minimum) 3.0 metri pe strazile de 5m.
Tr
ARTICOLUL 6 AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE LIMITELE

LATERALE SI POSTERIOARE ALE PARCELELOR
Tr ,Tf
distanta fata de limitele parcelei va fi de minim jumatate din înaltimea cladirii dar nu mai putin de 3.0 m;
Tr
ARTICOLUL 7 AMPLASAREA CLADIRILOR UNELE FATA DE ALTELE

PE ACEEASI PARCELA.
Tr ,Tf
• în toate cazurile se vor respecta normele tehnice specifice;
• pentru cladiri de birouri sau pentru incinte pentru care nu sunt norme specifice, distanta minima
dintre cladiri va fi egala cu jumatate din înaltimea la cornise a cladirii celei mai înalte dar nu mai
putin de 6.0 m; distanta de mai sus dintre cladiri se poate reduce la jumatate daca nu sunt accese
în cladire si nu sunt ferestre care lumineaza încaperi în care se desfasoara activitati permanente
Tr
Tr ,Tf
• se va asigura accesul in incinte numai direct dintr-o circulatie publica;

va face prin ganguri cu o latime minima de 3 m si o înaltime de 3,5m.
Tr ,Tf
• stationarea autovehicolelor se va asigura în afara circulatiilor publice;
• în cazul strazilor cu transport în comun si a arterelor de penetrare (si traversare) în Comuna
stationarea autovehicolelor pentru admiterea in incinta se va asigura in afara spatiului circulatiei
publice;
• în spatiul de retragere de la aliniament se poate rezerva maxim 40% din teren pentru parcaje ale
salariatilor si clientilor;
Tr ,Tf
înaltimea cladirilor în planul fatadei nu va depasi distanta dintre aliniamente si nici înaltimea maxima
admisa în unitatile de referinta adiacente, cu exceptia instalatiilor tehnice.
Tr
Tr ,Tf
• volumele construite vor simple si se vor armoniza cu caracterul zonei si cu vecinatatile imediate;
• tratarea acoperirii cladirilor va tine seama de faptul ca acestea se percep de-alungul traseelor
DJ/DC si de pe zonele mai înalte din împrejurimi;
Tr
în cazul statiiilr si miniautogarilor noi din proximitatea locuintelor, zonelor comerciale si a zonelor
centrale ale localitatilor se recomanda solutionari care sa permita „acoperirea si închiderea” spatiilor de
parcare si „îmbarcare” cu spatii verzi în pentru reducerea discomfortului utilizatorilor cladirilor învecinate
Tr ,Tf
toate cladirile vor fi racordate la retelele publice de apa si canalizare si se va asigura pre epurarea
apelor uzate, inclusiv a apelor meteorice care provin din parcaje, circulatii si platforme exterioare
Tr ,Tf
• în limitele standardelor tehnice de siguranta a circulatiei, utilizarea spatiilor libere si amenajarea
peisagistica a plantatiilor din aceste subzone, atat în intravilan cat si în extravilan (pana la limita
teritoriului administrativ), se subordoneaza exigentelor de calitate a imaginii zonei;

• orice parte a terenului incintelor sau culoarelor vizibile din circulatiile
• publice, inclusiv de pe calea ferata, vor fi astfel amenajate încat sa nu altereze aspectul general al
localitatii; se interzic depozitari de materiale, piese sau utilaje degradate, resturi de amenajari de
santier abandonate, platforme cu suprafete deteriorate, mentinerea constructiilor abandonate
nerecuperabile, terenuri degradate si lipsite de vegetatie, gropi de acumulare a apelor meteorice,
depozite de deseuri etc.
minim 40% formand de preferinta o perdea vegetala pe tot frontul incintei;
arbore la fiecare 200.00 mp
Tr
Tr ,Tf
• împrejmuirile spre strada vor fi transparente cu înaltimi de maxim 1.8 m din care un soclu opac de
0.40 m, vor fi dublate cu gard viu; in cazul necesitatii unei protectii suplimentare se recomanda
dublarea spre interior la 2.5 m distanta cu un al doilea gard transparent sau de opacitatea necesara
de 2.2 m înaltime, intre cele doua garduri fiind plantati dens arbori si arbusti;
• portile de intrare în incinte vor fi retrase fata se aliniament pentru a permite stationarea vehicolelor
înainte de admiterea lor în incinta pentru a nu incomoda circulatia pe drumurile publice de penetrare
în Municipiu sau a celor care au transport în comun.
Tr
• terenul aferent cailor ferate va fi îngradit pe ambele laturi ale culoarelor în limitele intravilanului pe
baza unor modele standard;
• oriunde distanta dintre calea ferata si locuinte este mai mica de 10.0 m se vor realiza în loc de
garduri, plantatii de protectie antifonica de minim 4.0 m înaltime.
Tr ,Tf
Zona construibila Nr. niveluri POT maxim %
Tf conform studiilor de
incinte principale ale transporturilor pe cale ferata (gari) specialitate
Tr ,Tf 1, 2 si 3 70
Incinte tehnice dispersate, cu sau fara cladiri de birouri 4 si 5 50
Tr ,Tf Birouri 1, 2 si 3 70
ARTICOLUL 16 COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI

(CUT)

Tr ,Tf
Zona construibila Nr. niveluri CUT maxim
Tf conform studiilor de
incinte principale ale transporturilor pe cale ferata (gari) specialitate
Tr ,Tf 1, 2 si 3 2
Incinte tehnice dispersate, cu sau fara cladiri de birouri 4 si 5 2.5
Tr ,Tf Birouri 1, 2 si 3 2

ANEXA NR. 1
CLASIFICAREA UTILIZARILOR ADMISE DUPA CATEGORII DE FUNCTIUNI
Functiuni administrative
Sediu primariei municipiului Moinesti

Sediu de partid;
Sediu de institutie, sindicat, cult, fundatie, organizatie neguvernamentala, asociatie, agentie, regie
autonoma, fond etc;
Sediu de birouri.
Functiuni financiar-bancare
Sediul Bancii Nationale a Romaniei;

Sediu bancar, filiala bancara;
Sediu de societate de asigurari (de bunuri, de persoane), sediu de bursa de valori si marfuri;
Functiuni tertiare cu caracter intraurban
Comert alimentar avand suprafata construita desfasurata sub 600 mp;

Comert nealimentar avand suprafata construita desfasurata sub 600 mp;
Magazin general amplasat in zona centrala sau integrat la parterul unei cladiri de locuit;
Piata agroalimentara;
Alimentatie publica: restaurant, bistro, cantina, cofetarie, cafenea, bar, club, catering;
Servicii cu acces public: servicii CATV (ghisee), tiparire si multiplicare, servicii de educatie si formare
profesionala, centru after-school, servicii postale si de curierat (ghisee), agentie de turism, agentie
imobiliara, agentie matrimoniala, birouri de traducere, birou notarial, salon de estetica si intretinere
corporala (fitness, masaj, cosmetica, frizerie, coafor, baie publica, sauna etc), curatatorie de haine,
studiou foto/video, filiala de biblioteca/mediateca, inchiriere CD/DVD etc;
Servicii profesionale: cabinet medical de sprecialitate, cabinet de medicina veterinara, birou de
avocatura, atelier/birou de proiectare/expertiza/design, birou de topografie/cadastru/cartografie, birou de
programare IT, agentie de publicitate, atelier de arta, servicii de consultanta juridica sau economica,
laborator individual de tehnica dentara, cabinet individual de contabilitate etc;
Servicii manufacturiere: reparatii obiecte de uz casnic, depanare electrocasnice, asistenta IT, reparatii
incaltaminte, manufactura fina, croitorie, marochinarie, tapiterie, rame si tablouri, oglinzi, tamplarie sau
alte activitati manufacturiere negeratoare de zgomot sau emisii de orice fel si fara depozitari etc.
Functiuni tertiare cu caracter extraurban, de mari dimensiuni
Supermagazin (supermarket, hipermarket, cash/carry, unitati apartinand lanturilor de retail);

Mall, Centru comercial;
Showroom auto, moto, alte produse;

Functiuni de cult
Lacas de cult;
Manastire, schit.
Functiuni de cultura
Filarmonica, sala de concerte;

Teatru dramatic, de comedie, de revista, opera, opereta, de papusi;
Muzeu, galerie de arta, ateliere de arta;
Biblioteca, mediateca;
Casa de cultura;
Centru sau complex cultural, centru de conferinte;
Cinematograf,
Sala polivalenta, sala de spectacole;
Clubul copiilor;
Circ;
Club, discoteca, cazinou.
Functiuni de invatamint
Invatamint prescolar;
Scoala primara;
Scoala gimnaziala;
Liceu;
Scoala postliceala;
Scoala profesionala;
Centru educational;
Spatii de cazare pentru elevi .
Functiuni de sanatate
Spital general ( municipal, cuplat sau nu cu policlinica);

Clinica de specialitate (maternitate, pediatrie, contagiosi, oncologie, urgenta, reumatologie etc);
Asistenta de specialitate (boli cronice, handicapati, recuperari functionale, centre psihiatrice);
Policlinica;
Cabinete de medicina de specialitate, cabinete de medicina de familie, cabinete stomatologice;
Alte unitati de sanatate (centre de recoltare sange, medicina preventiva, statii de salvare, farmacii);
Cresa sau cresa speciala;
Leagan de copii, orfelinat, centru de zi;
Azil de batrani;
Centru de asistenta sociala.

Functiuni sportive
Stadion;
Piscina;
Sala de sport specializata sau polivalenta;
Popicarie;
Pationoar;
Velodrom;
Strand;
Terenuri de sport in aer liber, teren de golf, minigolf;
Intretinere corporala;
Functiuni de turism
Hotel * - *****;
Hotel apartament * - *****;
Motel * - **;
Vila ** - *****;
Pensiune turistica categoria urban * - ****;
Hostel, Youth Hostel.
Camping * - ****;
Sat de vacanta ** - ***;
Tabara de vacanta pentru elevi.
Unitate de alimentatie publica.
Functiuni de servicii industriale si cvasi-industriale
Comert en-gros, comert cu materiale de constructii;

Mica productie, depozitare, logistica, distributie si desfacere;
Parc de activitati;
Service auto, spalatorie auto, statie de carburanti.
Functiuni industriale
Hala de productie;
Sediu administrativ, spatii si anexe destinate personalului (exclus locuinte);
Depozit, centru de distributie si desfacere;
Centru de cercetare si formare profesionala;
Incubator de afaceri;
Parc de activitati;
Infrastructura si spatii destinate IMMuri-lor;
Baza logistica, autobaza, garaj si atelier de intretinere tehnica a mijloacelor de transport rutier, terminal
de marfuri;
Instalatie de transfer intermodal de marfuri;
Centru de colectare si depozitare fier vechi;
Centru de colectare, depozitare si valorificare deseuri si materiale reciclabile;
Autoservice, spalatorie auto;
Sediu al serviciilor comunitare de utilitati publice;
Statie de combustibili cu servicii aferente.

Functiuni aferente infrastructurii de transport public
Aeroport;
Gara de persoane;
Autogara;
Parcaj public multietajat subteran si/sau suprateran;
Parcaj public de tip park&ride;
Depou pentru vehiculele tranportului public;
Servicii aferente infrastructurii de transport public: alimentatie publica, comert, informare si eliberare
tichete, spatii de asteptare etc.
Functiuni de gospodarire comunala
Sediu al serviciilor publice de gospodarire comunala;

Piata agro-alimentara, piata de vechituri, obor;
Cimitir, capela, sediu administrativ si anexe ale cimitirului;
Crematoriu uman;
Rampa de deseuri;
Centru de selectare deseuri;
Pepiniera, sera;
Depou pentru vehiculele tranportului public;
Depou pentru vehiculele serviciilor de salubritate;
Adapost pentru animale de casa;
Cimitir si crematoriu pentru animale de casa.
Functiuni aferente echiparii tehnico-edilitare
Constructii si instalatii aferente echiparii tehnico-edilitare;

Sediu administrativ al regiei, spatii si anexe destinate personalului, exclus locuinte.
Unitati cu destinatie speciala
Unitate militara;
Unitate de protectie civila;
Unitate de politie;
Unitate de jandarmerie;
Unitate de pompieri;
Unitate ale serviciilor de informatii;
Functiuni agricole
Exploatarea terenurilor in scopul productiei agricole: cultivarea produselor agricole, livezit, cultivarea
vitei de vie, pasuni, fanete, solarii, rasadnite;
Pepiniera viticola, pepiniera pomicola;
Plantatie de hamei si duzi;
Cultivarea plantelor cu folosinta industriala sau farmaceutica;
Statie de cercetare agricola;
Depozitarea produselor agricole;
Lucrari si amenajari de imbunatatiri funciare;
Drumuri de exploatare agricola;
Unitate de sortare, prelucrare si depozitare a produselor agricole;
Anexe destinate personalului, exclus locuinte.
Locuinte
Locuinte individuale (unifamiliale);

Locuinte colective (multifamiliale);
Garaje si parcaje aferente locuintelor.

Servicii aferente zonelor de locuinte (servicii de proximitate)
Comert alimentar;
Comert nealimentar;
Cabinete medicale individuale, cabinete de medicina veterinara, cabinete individuale de avocatura si

asistenta juridica, cabinete individuale de contabilitate, birouri si ateliere de proiectare si design, birouri
individuale de consultanta, ateliere de arta, studiouri fortografice, detectivi particulari, laboratoare
individuale de tehnica dentara, ateliere individuale de croitorie, tapiterie, rame si tablouri, oglinzi,
tamplarie sau alte activitati manufacturiere negeratoare de zgomot sau emisii de orice fel si fara
depozitari;
Saloane de întretinere corporala: frizerie, coafor, cosmetica, masaj, fitness, sauna,solar;
Servicii de deservire a locuirii: curatatorie de haine, atelier individual de reparatii încaltaminte.
Echipamente publice aferente zonelor de locuinte
Filiala a administratiei locale (primarie de cartier);
Spatiu de întrunire pentru comunitatea locatarilor;
Sediu al asociatiilor de proprietari;
Scoala primara si/sau gimnaziala;
Cresa, cresa speciala, gradinita, locuri de joaca acoperite;
Dispensar, centru de medicina de familie;
Biblioteca, mediateca, centru cultural;
Leagan de copii, orfelinat, centru de zi;
Azil de batrani, centru de asistenta pentru varstnici;
Sectie de politie, sediu al poilitiei comunitare;
Centru de asistenta sociala;
Parcaj colectiv multietajat destinat locuitorilor;
Judecatorie;
Teren de sport, parc de cartier, loc de joaca.

ANEXA NR. 2
NECESARUL DE PARCAJE
Functiuni administrative
Functiuni financiar-bancare
Se va asigura
a) 1 loc de parcare la 80 mp din ADC*, pentru functiuni care nu produc trafic public;
b) 1 loc de parcare la 40 mp din ADC*, pentru functiuni care produc trafic public (acces public la
ghisee, birouri, alte spatii);
c) Se vor asigura locuri de parcare rezervate persoanelor cu handicap.
d) Se vor asigura în zona accesului public principal spatii destinate parcarii bicicletelor, de preferinta
acoperite, cu o capacitate minima de 1 loc la 120 mp din ADC
e) suplimentarea cu minim 20% a totalului locurilor de parcare/garare stabilite, pentru
salariati/vizitatori/aprovizionare
Locuinte
Locuinte individuale locuintelor unifamiliale cu acces si lot propriu

Subzonele locuintelor semicolective/colective cu acces si lot folosit în comun :
a) 1 (un) loc de parcare la o locuinta a carei suprafata construita desfasurata este de maxim 100mp;
b) doua locuri de parcare, dintre care cel putin unul încorporat în volumul cladirii principale sau într-un
garaj la o locuinta a carei suprafata construita desfasurata este mai mare de 100mp;
c) Pentru gradinite: se va asigura 1 loc de parcare la 5 angajati, dar nu mai putin decît doua.
Locuinte colective (multifamiliale-blocuri):

a) 1 (un) loc de parcare pentru fiecare apartament;
b) fata de prevederile aliniatului precedent este necesara, pentru vizitatori, suplimentarea cu minim
20% a totalului locurilor de parcare/garare stabilite.
c) pentru cladiri cu mai mult decat 6 apartamente se va asigura un spatiu închis si acoperit si usor
accesibil destinat depozitarii bicicletelor, integrat cladirii principale sau într-o constructie anexa, cu
capacitate minima de 3 biciclete pentru fiecare apartament - Suprafata care revine fiecarei biciclete,
inclusiv suprafata de miscare, este de 60 x 250 cm
Functiuni comerciale
Functiuni comerciale (tertiare) cu caracter intraurban (magazine integrate parterului cladirilor de

locuit, complexe, centre si galerii comerciale urbane amplasate în zona centrala sau în catierele
constituite), dar minimum 2 locuri de parcare;
d) 1(un) loc de parcare pentru fiecare 35mp suprafata de vanzare
e) suplimentarea cu minim 10% a totalului de parcare/garare stabilite, pentru salariati si
aprovizionare
Functiuni comerciale cu numar redus de clienti (comert specializat, produse care nu sunt de larg
consum: anticariate, galerii de arta,desfacere de produse manufacturiere, desfacerea unor produse
dedicate exclusiv unor anumite categorii profesionale sau de utilizatori etc)
a) 1(un) loc de parcare pentru fiecare 50mp suprafata de vanzare
Functiuni comerciale (tertiare) cu caracter extraurban si servicii tehnice
(supermarket, hipermarket, mall, cash&carry, comert en-gros, unitati apartinatoare unor lanturi de retail
etc)
a) 1(un) loc de parcare pentru fiecare 15mp suprafata de vanzare
b) suplimentarea cu minim 10% a totalului de parcare/garare stabilite, pentru salariati si
aprovizionare
Functiuni de cult

Biserici: se va asigura cate 1 loc de parcare la 20-30 de locuri pentru biserici fara arondare parohiala.
Pentru bisericile parohiale nu sunt necesare locuri de parcare.
Alte functiuni de cult: numarul spatiilor de parcare va fi stabilit în functie de obiectiv, avandu-se în
vedere un minim de 5 locuri de parcare.
Functiuni de cultura
Galerii, muzee: se va asigura 1 loc de parcare la 50 mp suprafata de expunere.

Celelalte functiuni (sali de spectacol, spatii pentru întruniri, conferinte, sali polivalente etc) : se
va asigura 1 loc de parcare la 10 locuri în sala.
Se vor asigura în zona accesului public principal spatii destinate parcarii bicicletelor, de preferinta
acoperite, cu o capacitate minima de 1 loc la 15 locuri în sala.
Functiuni de învatamînt
Se va asigura 1 loc de parcare la trei cadre didactice.
Functiuni de sanatate
Spitale si asistenta de specialitate (bolicronice, centre de recuperare, centre psihiatrice): se va

asigura cate 1 loc de parcare pentru fiecare 5 paturi.
Policlinici, clinici de specialitate: se va asigura 1 loc de parcare la 25 mp ADC*.
Cresa, cresa speciala: se va asigura 1 loc de parcare la 5 angajati, dar nu mai putin decît doua.
Leagan de copii, orfelinat: se va asigura 1 loc de parcare la 3 paturi, dar nu mai putin decat 3
Azil de batrani: se va asigura 1 loc de parcare la 5 paturi, dar nu mai putin decat 3
Celelalte functiuni: se va asigura cate 1 loc de parcare pentru fiecare 5 persoane angajate, cu un spor
de 10%.
În toate cazurile se vor asigura în zona accesului public principal spatii destinate parcarii bicicletelor, de
preferinta acoperite, cu o capacitate minima de stocare:
Spitale si asistenta de specialitate: 1 loc la 30 de paturi;
Policlinici, clinici de specialitate: 1 loc la 60 mp ADC*;
Cresa, cresa speciala: 1 loc la 25 de copii;
Leagan de copii, orfelinat, centru de zi: 1 loc la 3 paturi;
Azil de batrani: 1 loc la 10 paturi.
In toate cazurile se asigura suplimentar minim 10% a totalului de parcare/garare stabilite, pentru
personal/salariati
Functiuni sportive
Terenuri de sport fArA tribune: 1 loc de parcare la 250 mp de teren de sport;

Terenuri de sport cu tribune, stadioane: 1 loc de parcare la 250 mp de teren de sport plus 1 loc de
parcare la 15 locuri în tribune;
Sali de sport fara tribune: 1 loc de parcare la 50 mp de teren de sport;
Sali de sport cu tribune: 1 loc de parcare la 250 mp de teren de sport plus 1 loc de parcare la 15 locuri
în tribune;
Stranduri: 1 loc de parcare la 200 mp de parcelA;
Piscine acoperite fara tribune: 1 loc de parcare la 5 locuri/ dulapuri individuale de vestiar;
Piscine acoperite cu tribune: 1 loc de parcare la 5 locuri/ dulapuri individuale de vestiar plus 1 loc de
parcare la 15 locuri în tribune;
Terenuri de tenis fara tribune: 2 locuri de parcare pentru fiecare teren de tenis;
Terenuri de tenis cu tribune: 2 locuri de parcare pentru fiecare teren de tenis plus 1 loc de parcare la
15 locuri în tribune;
Popicarii: 4 locuri de parcare pentru fiecare pista de popice.
acoperite, cu o capacitate de stocare de:
Terenuri de sport fara tribune: 1 loc la 250 mp de teren de sport;
Terenuri de sport cu tribune, stadioane: 1 loc la 30 de locuri în tribune;
Sali de sport fara tribune: 1 loc 50 mp de teren de sport;
Sali de sport cu tribune: 1 loc la 250 mp de teren de sport plus 1 loc 15 locuri în tribune;
Stranduri: 1 loc la 200 mp de parcela;
Piscine acoperite fara tribune: 1 loc la 5 locuri/ dulapuri individuale de vestiar
Piscine acoperite cu tribune: 1 loc la 10 locuri/ dulapuri individuale de vestiar plus 1 loc la 10 locuri în
tribune;
Terenuri de tenis fara tribune: 1 loc la fiecare teren;
Terenuri de tenis cu tribune: 1 loc la fiecare teren plus 1 loc la 10 locuri în tribune;
Popicarii: 2 locuri la fiecare pista de popice;
Functiuni de turism
Hotel, hotel apartament, vila, pensiune turistica categoria urban: se va asigura cate 1 loc de
parcare la 4 paturi. Suplimentar, se vor asigura pentru personal cate 1 loc de parcare la 14 paturi.
La untatile care dispun de mai mult de 20 de camere se vor asigura 1-2 locuri de parcare pentru
autocare.
Hostel, youth hostel: se va sigura cate 1 loc de parcare la 10 paturi.
Motel: se va asigura cate 1 loc de parcare la fiecare camera de cazare. Suplimentar, se vor asigura
pentru personal cate 1 loc de parcare la 7 camere de cazare.
acoperite, cu o capacitate de stocare de:
Hotel, hotel apartament, vila, pensiune turistica categoria urban: 1 loc la 25 de paturi;
Hostel, youth hostel: 1 loc la 10 paturi;
Motel: 1 loc la 10 paturi;
Functiuni industriale
Se va sigura cate 1 loc de parcare la 80 mp din ADC*.
Se vor asigura suplimentar locuri de parcare pentru vehiculele de deservire a activitatii, în functie de
cerintele tehnice specifice.
acoperite, cu o capacitate de stocare de 1 loc la 80 mp din ADC**.
Functiuni aferente infrastructurii de transport public
Functiuni de gospodarire comunala

Functiuni aferente echiparii tehnico-edilitare
Se vor asigura pentru salariati cate 1 loc de parcare la fiecare 160 mp din ADC*.
Se vor asigura suplimentar locuri de parcare pentru vehiculele de deservire a activitatii, în functie de
cerintele tehnice specifice.
* - Din calculul ADC se exclude suprafata parcajului subteran. ** - Suprafata care revine fiecArei
biciclete, inclusiv suprafata de miscare, este de 60 x 250 cm.

ANEXA NR. 3
GLOSAR DE TERMENI
Accesul direct – posibilitatea de intrare- iesire fara afectarea altor functiuni sau proprietati (G.M – 007 –
2000).
Accesul la drumurile publice – accesul carosabil direct sau prin servitute, din drumurile publice la
parcela(G.M –007 – 2000) .
Aerodromurile – terenuri afectate, chiar pe timp limitat, decolarilor si aterizarilor unor aeronave civile,
fiind dotate cu constructiile si instalatiile necesare circulatiei aeriene (infrastructura aeronautica)(G.M –
007 – 2000).
Aeroporturile – aerodromuri cu constructii si instalatii pentru deservirea transportului public de calatori
si încarcatura (trafic aerian public)(G.M – 007 – 2000).
Albia minora – suprafata de teren ocupata permanent sau temporar de apa, care asigura curgerea
nestingherita, din mal în mal, a apelor la niveluri obisnuite, inclusiv insulele create prin curgerea naturala
a apelor (G.M – 007 – 2000) .
Albia majora – portiunea de teren inundabila din valea naturala a unui curs de apa(G.M – 007 – 2000).
Ampriza drumului – suprafata de teren ocupata de elementele constructive ale drumului: parte
carosabila, trotuare, piste pentru ciclisti, acostamente, santuri, rigole, taluzuri, santuri de garda, ziduri de
sprijin si alte lucrari de arta (G.M – 007 – 2000) .
Aria desfasurat construita (ADC) – suma suprafetelor desfasurate a tuturor planseelor. Nu se iau în
calculul suprafetei construite desfasurate: suprafata subsolurilor cu înaltimea libera de pâna la 1,80 m,
suprafata subsolurilor cu destinatie stricta pentru gararea autovehiculelor, spatiile tehnice sau spatiile
destinate protectiei civile, suprafata balcoanelor, logiilor, teraselor deschise si neacoperite, teraselor si
copertinelor necirculabile, precum si a podurilor neamenajabile, aleile de acces pietonal/carosabil din
incinta, scarile exterioare, trotuarele de protectie (Legea 350/2001).
Arie naturala protejata – zona terestra, acvatica si/sau subterana, cu perimetru legal stabilit si având
un regim special de ocrotire si conservare, în care exista specii de plante si animale salbatice, elemente
si formatiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de alta natura, cu
valoare ecologica, stiintifica sau culturala deosebita (Legea 350/2001).
Aspectul general al zonelor urbane si rurale – determinat de conformarea constructiilor, volumetrie si
compozitia urbana etc (G.M – 007 – 2000).
Atic - Parte a unei constructii situata deasupra cornisei si menita sa mascheze acoperisul (DEX 1998).
În cazul cladirilor cu acoperis terasa, se considera atic elementul superior al fatadei, care depaseste
cota ultimului planseu si având rol constructiv, de rebord, pentru straturile componente ale învelitorii si
rol în ghidarea apelor meteorice.
Bransamentul de apa – conducta de legatura de la reteaua publica de distributie la consumatori,
cuprinzând vana de concesie, apometrul si constructiile aferente (camin, vana de golire etc.)(G.M – 007
– 2000).
Bransamentul de gaze – conducta de legatura, conducând gaz nemasurat de la o conducta apartinând
sistemului de distributie pâna la iesirea din robinetul de bransament, statia sau postul de reglare (G.M –
007 – 2000).
Bransamentul electric – partea din instalatia de distributie a energiei electrice cuprinsa între linia
electrica (aeriana
sau subterana) si instalatia interioara (a abonatului) (G.M – 007 – 2000).
Categoria strazii – se stabileste în functie de rolul si caracteristicile functionale sau tehnice, pe baza
studiilor de circulatie. Definirea si stabilirea elementelor caracteristice fiecarei categorii de strazi se face
în conformitate cu actele normative specifice domeniului (G.M – 007 – 2000).
Cheltuieli de echipare edilitara – cheltuielile pentru realizarea infrastructurii de gospodarie comunala
si pentru exploatarea, modernizarea si dezvoltarea acesteia (alimentare cu apa, canalizare, strazi,
transport în comun, salubritate etc.), care se asigura de regula prin bugetele locale (G.M – 007 – 2000).
Constructii anexe – constructii distincte, de regula având dimensiuni reduse si un singur nivel
suprateran, care deservesc functiunea de locuire. Din categoria constructiilor anexe fac parte: garaje
individuale, depozite pentru unelte de gradinarit, soproane, terase acoperite, foisoare, pergole, bucatarii
de vara. Realizarea constructiilor anexe se autorizeaza în aceleasi conditii în care se autorizeaza
corpurile principale de cladire.

Constructii cu caracter provizoriu – constructiile autorizate ca atare, indiferent de natura materialelor
utilizate, care, prin specificul functiunii adapostite ori datorita cerintelor urbanistice impuse de autoritatea
publica, au o durata de existenta limitata, precizata si prin Autorizatia de construire. De regula,
constructiile cu caracter provizoriu se realizeaza din materiale si alcatuiri care permit demontarea rapida
în vederea aducerii terenului la starea initiala (confectii metalice, piese de cherestea, materiale plastice
ori altele asemenea) si sunt de dimensiuni reduse. Din categoria constructiilor cu caracter provizoriu fac
parte: chioscuri, tonete, cabine, locuri de expunere situate pe caile si în spatiile publice, corpuri si
panouri de afisaj, firme si reclame, copertine, pergole ori altele asemenea. În sensul prezentei legi
(Legea 50/1991) realizarea constructiilor provizorii se autorizeaza în aceleasi conditii în care se
autorizeaza constructiile definitive (Legea 50/1991).
Constructie existenta - în sensul prezentului regulament se întelege acea constructie care exista fizic
la data adoptarii prezentului act si este evidentiata ca atare în documentatiile cadastrale, fiind înscrisa în
cartea funciara.
Construibilitatea – calitatea unui teren de a primi o constructie, a carei destinatie si caracteristici sunt
compatibile cu atributele de fapt (legate de natura terenului si de caracteristicile sale) si de drept (vizând
servitutile care îl greveaza) ale acestuia (G.M – 007 – 2000).
Coridor ecologic – zona naturala sau amenajata care asigura cerintele de deplasare, reproducere si
refugiu pentru speciile salbatice terestre si acvatice (OUG 57/2007).
Cornisa - Partea superioara, iesita în afara si ornamentata, a zidului unei constructii, având rolul de a
sprijini acoperisul si de a împiedica scurgerea apei de ploaie pe fata cladirilor (DEX 1998). În cazul
inexistentei acestui element în arhitectura cladirii, în prezentul regulament se va considera streasina
acoperisului.
Cvartal – în sensul prezentului regulament: teritoriu urban delimitat pe toate laturile de strazi publice
sau drumuri publice si care nu contine în interiorul sau strazi publice sau drumuri publice. Insula urbana.
Demisol (prescurtat: D) – nivel construit al cladirii având pardoseala situata sub nivelul terenului
(carosabilului) înconjurator cu maximum jumatate din înaltimea libera a acestuia si prevazut cu ferestre
în peretii de închidere perimetrala. Demisolul se considera nivel suprateran al constructiei. Atunci când
pardoseala este situata sub nivelul terenului (carosabilului) înconjurator cu mai mult de jumatate din
înaltimea libera, se considera subsol si se include în numarul de niveluri subterane ale constructiei
(P118-99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor).
Destinatia terenurilor – în sensul prezentului Regulament, modul de utilizare a acestora, conform
functiunii prevazute în reglementarile cuprinse în planurile de urbanism si amenajarea teritoriului,
aprobate conform legii (G.M – 007 – 2000).
Distantele minime de protectie între zonele construite si o serie de unitati industriale, zootehnice,
unitati de salubrizare care produc disconfort si comporta unele riscuri pentru sanatatea publica se
stabilesc prin norme sanitare, astfel încât sa se asigure conditiile de protectie a populatiei împotriva
zgomotului, vibratiilor, mirosului si poluarii apelor, aerului si solului (G.M – 007 – 2000).
Domeniul public – totalitatea bunurilor care fac obiectul dreptului de proprietate publica, ce apartin
statului sau unitatilor administrativ-teritoriale. Domeniul public poate fi de interes national, caz în care
proprietatea asupra sa, în regim de drept public, apartine statului, sau de interes local, caz în care
proprietatea, de asemenea în regim de drept public, apartine comunelor, oraselor, municipiilor sau
judetelor (G.M – 007 – 2000).
Dotari publice – terenuri, cladiri, constructii, amenajari si instalatii, altele decât sistemul de utilitati
publice, apartinând domeniului public sau privat al unitatilor teritorial-administrative sau al statului si
destinate deservirii populatiei unei anumite zone. Realizarea acestora reprezinta obiectiv de utiliate
publica. Dotarile publice cuprind:
• obiective de învatamânt;
• obiective de sanatate;
• obiective de cultura;
• obiective de sport si recreere;
• obiective de protectie si asistenta sociala;
• obiective de administratie publica;
• obiective pentru autoritatile judecatoresti.
Drumurile publice – drumurile destinate transportului rutier public de toate categoriile, gestionate de
autoritatile administratiei publice centrale sau locale, si clasificate tehnic, conform legislatiei si
terminologiei tehnice, în autostrazi, drumuri expres, nationale,judetene si comunale în extravilan si strazi
în intravilan(G.M–007-2000).

Echiparea edilitara – ansamblul format din constructii, instalatii si amenajari, care asigura în teritoriul
localitatilor functionarea permanenta a tuturor constructiilor si amenajarilor, indiferent de pozitia acestora
fata de sursele de apa, energie, trasee majore de transport rutier, feroviar, aerian sau naval, cu
respectarea protectiei mediului ambiant (G.M – 007 – 2000).
Echiparea edilitara în sistem individual – asigurarea utilitatilor si serviciilor edilitare prin constructii si
instalatii realizate si exploatate pentru un imobil sau un grup de imobile. Drum public este drumul
destinat satisfacerii tuturor cerintelor de transport rutier, fiind gestionat de organele centrale sau locale
ale administratiei publice (G.M – 007 – 2000).
Edificabil (suprafata edificabila) – suprafata componenta a unei parcele, în interiorul careia pot fi
amplasate constructii, în conditiile Regulamentului Local de Urbanism.
Fondul forestier national este constituit din paduri, terenuri destinate împaduririi, cele care servesc
nevoilor de cultura, productie ori administratie silvica, iazurile, albiile pâraielor si terenuri neproductive
incluse în amenajamente silvice, indiferent de natura dreptului de proprietate.
Sunt considerate paduri terenurile acoperite cu vegetatie forestiera, cu o suprafata mai mare de 0.25
ha. (Legea nr. 46/2008 - Codul silvic).
Functiunile urbane – activitati umane specifice care se desfasoara într-o localitate, într-o anumita
perioada de timp, localizate teritorial si definite de indicatori spatiali si indicatori de functionare (G.M –
007 – 2000).
Garajele –constructii cu unul sau mai multe niveluri pentru stationarea, adapostirea, întretinerea si
eventual reparatia autovehiculelor (G.M – 007 – 2000).
Indici urbanistici – instrumente urbanistice specifice de lucru pentru controlul proiectarii si al dezvoltarii
durabile a zonelor urbane, care se definesc si se calculeaza dupa cum urmeaza:
Coeficient de utilizare a terenului (CUT) - raportul dintre suprafata construita desfasurata (suprafata
desfasurata a tuturor planseelor) si suprafata parcelei. Nu se iau în calculul suprafetei construite
desfasurate: suprafata subsolurilor cu înaltimea libera de pâna la 1,80 m, suprafata subsolurilor cu
destinatie stricta pentru gararea autovehiculelor, spatiile tehnice sau spatiile destinate protectiei civile,
suprafata balcoanelor, logiilor, teraselor deschise si neacoperite, teraselor si copertinelor necirculabile,
precum si a podurilor neamenajabile, aleile de acces pietonal/carosabil din incinta, scarile exterioare,
trotuarele de protectie; (Legea 350/2001)
Procent de ocupare a terenului (POT) - raportul dintre suprafata construita (amprenta la sol a cladirii)
si suprafata parcelei. Suprafata construita este suprafata construita la nivelul solului, cu exceptia
teraselor descoperite ale parterului care depasesc planul fatadei, a platformelor, scarilor de acces.
Proiectia la sol a balcoanelor a caror cota de nivel este sub 3,00 m de la nivelul solului amenajat si a
logiilor închise ale etajelor se include în suprafata construita. (Legea 350/2001)
Exceptii de calcul ale indicatorilor urbanistici POT si CUT:
• daca o constructie noua este edificata pe un teren care contine o cladire care nu este destinata
demolarii, indicatorii urbanistici (POT si CUT) se calculeaza adaugându-se suprafata planseelor
existente la cele ale constructiilor noi;
• daca o constructie este edificata pe o parte de teren dezmembrata dintr-un teren deja construit,
indicii urbanistici se calculeaza în raport cu ansamblul terenului initial, adaugându-se suprafata
planseelor existente la cele ale noii constructii (Legea 350/2001).
Infrastructura feroviara – ansamblul elementelor necesare circulatiei si manevrei materialului rulant,
cladirilor statiilor de cale ferata cu facilitatile aferente, precum si celelalte cladiri si facilitati destinate
desfasurarii transportului feroviar (G.M – 007 – 2000).
Interdictie de construire (non aedificandi) – regula urbanistica urmare careia, într-o zona strict
delimitata, din ratiuni de dezvoltare urbanistica durabila, este interzisa emiterea de autorizatiei de
construire, în mod definitiv sau temporar, indiferent de regimul de proprietate sau de functiunea propusa
(Legea 350/2001).
Intravilanul localitatii – teritoriul care constituie o localitate se determina prin Planul urbanistic general
(PUG) si cuprinde ansamblul terenurilor de orice fel, cu/fara constructii, organizate si delimitate ca
trupuri independente, plantate, aflate permanent sub ape, aflate în circuitul agricol sau având o alta
destinatie, înauntrul caruia este permisa realizarea de constructii, în conditiile legii. Intravilanul se poate
dezvolta prin extinderea în extravilan numai pe baza de planuri urbanistice zonale (PUZ), legal
aprobate, integrându-se ulterior în Planul urbanistic general (PUG) al localitatii (Legea 50/1991).
Îmrejmuirile – constructiile sau amenajarile (plantatii, garduri vii), cu caracter definitiv sau temporar,
amplasate la aliniament sau pe celelalte laturi ale parcelei, pentru a o delimita de domeniul public sau
de proprietatile învecinate (G.M – 007 – 2000).
Habitat natural – zona terestra, acvatica sau subterana, în stare naturala sau seminaturala, care se
diferentiaza prin caracteristici geografice, abiotice si biotice (OUG 57/2007);
Limita intravilanului este stabilita pe baza planurilor urbanistice generale aprobate si cuprinde, alaturi
de teritoriul existent în intravilan, suprafetele pe care se preconizeaza extinderea acestuia, justificata de
necesitati reale si pentru care autoritatile publice îsi asuma raspunderea echiparii tehnico-edilitare. Noua
limita cadastrala va fi marcata cu
borne de catre comisia stabilita în acest scopprin ordinul prefectului, atât pentru vatra localitatilor cât si
pentru trupurile ce cuprind constructiile care prin natura lor nu pot fi amplasate în trupul principal
conform legii, dar au incinte delimitate topografic (G.M – 007 – 2000).
Locuinta individuala – (în sensul prezentului regulament) unitate functionala, formata din una sau mai
multe camere de locuit, situate la acelasi nivel al cladirii sau la niveluri diferite, cu dependintele, dotarile
si utilitatile necesare, având acces direct si intrare separata, destinate exclusiv ei, si care a fost
construita sau transformata în scopul de a fi folosita de o singura gospodarie, pentru satisfacerea
cerintelor de locuit. De regula, locuinta individuala dispune de o parcela proprie.
Locuinte colective – (în sensul prezentului regulament) grup de locuinte, amplasat pe o singura
parcela si situat în una sau mai multe constructii, având de regula acces comun si und exista atât
proprietati comune cât si proprietati individuale.
Lucarna - (în sensul prezentului regulament) lucarnele aferente mansardei nu vor avea o latime mai
mare de 2 m la o lungime a streasinei de 8 m. Realizarea unor lucarne cu o latime mai mare de 2 m
este interzisa. În cazul în care constructia va avea o streasina mai lunga de 8 m, nu este admisa
cuplarea unor lucarne. În dreptul lor nu este admisa întreruperea streasinei cladirii iar retragerea
peretelui frontal al lucarnei fata de peretele cladirii va fi de minimum 0,80 m.
Mansarda (prescurtat: M) – spatiu functional amenajat integral în volumul podului constructiei. Se
include în numarul de niveluri supraterane. (P118-99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor). În
sensul prezentului regulament, se considera mansarde acele spatii care respecta urmatoarele conditii
suplimentare:
• podul constructiei va forma un unghi maxim de 60 grade cu planul orizontal;
• podul constructiei nu va depasi, în proiectie orizontala, conturul exterior al ultimului nivel plin
(inclusiv balcoane sau cursive) cu mai mult de 1 m.
La calculul coeficientului de utilizare a terenului, mansarda va contribui cu cel mult 60% din suprafata
desfasurata a ultimului nivel plin. Sub termenul de mansarda se întelege, în contextul prezentului PUG,
un spatiu încadrat integral în volumul acoperisului. Streasina cladirii se va gasii la nivelul planseului
ultimului etaj. Lucarnele aferente mansardei nu vor avea o latime mai mare de 2 m pentru o lungime a
streasinei de 8 m. Realizarea unor lucarne cu o latime mai mare de 2 m este interzisa. În cazul în care
constructia va avea o streasina mai lunga de 8 m, nu este admisa cuplarea unor lucarne. În dreptul lor
nu este admisa întreruperea streasii cladirii, iar retragerea peretelui frontal al lucarnei fata de peretele
cladirii, va fi de minimum 0,80 m.
Mobilier urban – elementele functionale si/sau decorative amplasate în spatiile publice care, prin
alcatuire, aspect, amplasare, confera personalitate aparte zonei sau localitatii. Prin natura lor piesele de
mobilier urban sunt asimilate constructiilor daca amplasarea lor se face prin legare constructiva la sol
(fundatii platforme de beton, racorduri la utilitati urbane, cu exceptia energiei electrice), necesitând
emiterea autorizatiei de construire. Fac parte din categoria mobilier urban: jardiniere, lampadare, banci,
bazine, pavaje decorative, pergole, cabine telefonice si altele asemenea (Legea 50/1991).
"Natura 2000" - reteaua ecologica europeana de arii naturale protejate si care cuprinde arii de protectie
speciala avifaunistica, stabilite în conformitate cu prevederile Directivei 79/409/CEE privind conservarea
pasarilor salbatice si arii speciale de conservare desemnate de Comisia Europeana si ale Directivei
92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a faunei si florei salbatice; (OUG 57/2007)
Nivel – spatiu construit suprateran sau subteran al constructiilor închise sau deschise, delimitat de
plansee.
Constituie nivel supanta a carei arie este mai mare decât 40% din cea a încaperii/spatiului în care se
afla (P118-99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor).
Nivel retras (prescurtat: R)– nivel ale carui limite exterioare, în proiectia orizontala, sunt retrase fata de
cele ale nivelului inferior. În sensul prezentului regulament, un nivel retras se va retrage de la toate
fatadele cladirii care sunt vizibile din spatiul public, în asa fel încât planul care uneste cornisa superioara
sau aticul ultimului nivel plin cu cea a nivelului retras sa nu formeze un unghi mai mare de 60 grade cu
planul orizontal. Suprafata construita desfasurata a nivelului retras nu va depasi 60 % din cea a ultimului
nivel plin (neretras).
Obiectiv de utilitate publica – se considera obiective de utilitate publica: prospectiunile si explorarile
geologice;
extractia si prelucrarea substantelor minerale utile; instalatii pentru producerea energiei electrice; caile
de comunicatie; deschiderea, alinierea si largirea strazilor; sistemele de alimentare cu energie electrica,
telecomunicatii, gaze, termoficare, apa, canalizare; instalatii pentru protectia mediului; îndiguiri si
regularizari de râuri; lacuri de acumulare pentru surse de apa si atenuarea viiturilor; derivatii de debite
pentru alimentari cu apa si pentru atenuarea viiturilor; statii hidrometeorologice, seismice si sisteme de
avertizare si prevenire a fenomenelor naturale periculoase si de combatere a eroziunii de adâncime;
cladirile si terenurile constructiilor de locuinte sociale si altor obiective sociale de învatamânt, sanatate,
cultura, sport, protectie si asistenta sociala, precum si de administratie publica si pentru autoritatile
judecatoresti; salvarea, protejarea si punerea în valoare a monumentelor, ansamblurilor si siturilor
istorice, precum si a parcurilor nationale, rezervatiilor naturale si a monumentelor naturii; prevenirea si
înlaturarea urmarilor dezastrelor naturale – cutremure, inundatii, alunecari de terenuri; apararea tarii,
ordinea publica si siguranta nationala. (Legea 33/1994, O. MLPAT nr. 21/N/2000)
Parcajele – spatii amenajate la sol sau în constructii pentru stationarea, respectiv pentru adapostirea
autovehiculelor pe diferite perioade de timp (G.M – 007 – 2000).
Parcela – suprafata de teren ale carei limite sunt sau nu materializate pe teren, proprietatea unuia sau
mai multor proprietari, apartinând domeniului public sau privat, si care are un numar cadastral ce se
înscrie în registrul de publicitate funciara. Împreuna cu constructiile sau amenajarile executate pe
suprafata sa, parcela reprezinta un bun imobil (G.M – 007 – 2000).
Parcelare – actiunea urbana prin care o suprafata de teren este divizata în loturi mai mici, destinate
construirii sau altor tipuri de utilizare. De regula este legata de realizarea unor locuinte individuale, de
mica înaltime (Legea 350/2001).
Parcuri de activitati – categorie noua de zona de activitati purtatoare de dezvoltare, legata de
tehnologii avansate, continând, cercetare – dezvoltare (servicii pentru facilitarea aplicarii inovatiilor,
pepiniere de intreprinderi), învatamânt superior si formare profesionala, activitati productive din domenii
de vârf cu servicii conexe, expozitii, facilitati pentru angajati si clienti. Parcurile de activitati sunt situate
pe autostrazi sau pe arterele principale de circulatie spre centrul orasului si sunt localizate într-un cadru
arhitectural-urbanistic si peisagistic de înalta calitate, urmarindu-se asigurarea unui aspect atractiv si
reprezentativ pentru prestigiul lor international. Exista o anumita profilare tematica a parcurilor de
activitati pe urmatoarele categorii principale: parcuri stiintifice /tehnologice /de cercetare, parcuri de
servicii /afaceri, parcuri de cultura /recreere, parc industrial, parc artizanal /manufacturier, parc de
distributie, comert, servicii (UIAUIM, INCD-UP, IG, UD - Definirea Zonelor Urbane Purtatoare de
Dezvoltare în Teritoriu ca factor de anticipare si stimulare a ridicarii calitatii vietii urbane prin
restructurarea economica sectoriala - Studiu în cadrul programului AMTRANS 2002).
Pastisa - lucrare literara, muzicala sau plastica, de obicei lipsita de originalitate si de valoare, în care
autorul preia servil temele sau mijloacele de expresie ale unui mare creator; imitatie, copie. (DEX, ed.
1998)
Pateu urban (insula urbana) - Cea mai mica portiune a unei localitati, incluzînd parcele si constructii,
delimitata de drumuri publice si/sau de cai ferate, ape, paduri, forme de relief neconstruibile. De regula,
pateul urban nu contine drumuri publice, exceptie putînd face accesele de tip fundatura sau aleile de
acces pentru un numar restrâns de cladiri.
Profil stradal – în sensul prezentului regulament, profilul stradal este forma de organizare,
dimensionare si amenajare a amprizei stradale, în sectiune transversala.
PUZCP - plan urbanistic pentru zone construite protejate. Se elaboreaza în conformitate cu
reglementarea tehnica „Metodologie de elaborare si continutul-cadru al documentatiilor de urbanism
pentru zone construite protejate (PUZ)”, aprobata prin Ordinul MTCT nr. 562/2003.
Racordul de canalizare – canalul de legatura situat între ultimul camin de vizitare de pe terenul
abonatului si primul camin de primire din canalizarea publica (G.M – 007 – 2000).
Realiniere – operatiune tehnica si juridica avînd ca scop largirea amprizelor stradale si care consta în
retrasarea aliniamentului si trecerea în domeniul public a suprafetelor necesare. Realinierile constituie
obiectiv de utilitate publica.
Regimul juridic al terenurilor – totalitatea prevederilor legale prin care se definesc drepturile si
obligatiile legate de detinerea sau exploatarea terenurilor (Legea 350/2001).
Reparcelare – în sensul prezentului regulament reprezinta operatiunile care au ca rezultat o alta
împartire a mai multor loturi de teren învecinat, loturile rezultante având destinatii si/sau forme diferite
decât erau acestea la momentul initial. Reparcelarea se realizeaza prin alipirea si dezlipirea mai multor
parcele de teren învecinate,
indiferent daca acestea sunt construite sau nu. Ea are drept scop realizarea unei mai bune împartiri a
terenului în loturi construibile si asigurarea suprafetelor necesare echipamentelor de folosinta comuna
si/sau obiectivelor de utilitate publica.

Reteaua publica de alimentare cu apa – ansamblul de lucrari ingineresti, care asigura aprovizionarea
cu apa potabila si industriala a localitatilor, apartine domeniului public si este exploatata de institutii
publice specializate (G.M – 007 – 2000).
Reteaua publica de alimentare cu energie electrica – ansamblul de lucrari ingineresti, care asigura
aprovizionarea cu energie electrica din sistemul national a localitatilor, apartine domeniului public si este
exploatata de institutii publice specializate (G.M – 007 – 2000).
Reteaua publica de canalizare – ansamblul de lucrari ingineresti, care asigura evacuarea apelor uzate
si meteorice de pe teritoriul localitatii, apartine domeniului public si este exploatata de institutii publice
specializate (G.M – 007 –2000).
Riscurile naturale considerate în prezentul regulament sunt cele de natura hidrologica, hidrogeologica,
geologica si geofizica (G.M – 007 – 2000).
Riscurile tehnologice industriale – fenomenele care pot interveni în activitatile tehnologice din
industrie la utilaje, echipamente si instalatii industriale care prezinta un potential ridicat privind
declansarea de incendii, explozii mari de suprafata si în subteran, radiatii, surpari de teren, accidente
chimice, avarierea grava a conductelor magistrale si urbane si alte dezastre care conduc la pierderea de
vieti omenesti, mari pagube materiale, precum si la poluarea aerului, apei sau solului (G.M – 007 –
2000).
Riscurile tehnologice – factori generatori de accidente majore datorate activitatilor umane (G.M – 007
– 2000).
Servitute de utilitate publica – sarcina impusa asupra unui imobil pentru uzul si utilitatea unui imobil
având un alt proprietar. Masura de protectie a bunurilor imobile publice nu poate fi opusa cererilor de
autorizare decât daca este continua în documentatiile de urbanism aprobate (având drept consecinta o
limitare administrativa a dreptului de proprietate) (Legea 350/2001).
Sistem de utilitati publice – ansamblul bunurilor mobile si imobile, dobândite potrivit legii, constând din
terenuri, cladiri, constructii si instalatii tehnologice, echipamente si dotari functionale, specific unui
serviciu de utilitati publice, prin ale carui exploatare si functionare se asigura furnizarea/prestarea
serviciului (Legea51/2006).
Sistem urbanistic deschis – set de caracteristici urbanistice, cuprinzâînd regimul de construire, modul
de ocupare a terenului, configuratia volumetrica a cladirilor, forma si deminsiunile spatiilor libere,
organizarea acceselor etc, care defineste un ansamblu unitar. Se refera la ansamblurile de locuinte
colective proiectate si realizate înainte de 1990. Particularitatile ansamblurilor realizate în sistem
deschis (specific perioadei 1960 – 1975) sunt date de procentul moderat de ocupare al terenului si de
dimensiunile relativ mari ale retragerilor fata de caile de circulatie si ale distantelor dintre cladiri. În
comparatie cu sistemul închis, ansamblurile prezinta un procent semnificativ mai mare de suprafete
destinate initial zonelor verzi si un sistem de organizare caracterizat prin continuitatea spatiilor libere la
nivel de ansamblu sau cartier.
Sistem urbanistic închis – set de caracteristici urbanistice, cuprinzând regimul de construire, modul de
ocupare a terenului, configuratia volumetrica a cladirilor, forma si deminsiunile spatiilor libere,
organizarea acceselor etc, care defineste un ansamblu unitar. Se refera la ansamblurile de locuinte
colective proiectate si realizate înainte de 1990. Particularitatile morfologice ale ansamblurilor realizate
în sistem urbanistic închis (specific perioadei 1975 – 1989) sunt date de procentul ridicat de ocupare a
terenului, de distantele mai mici între cladiri si de retragerile reduse sau chiar inexistente fata de caile de
comunicatie. În comparatie cu sistemul urbanistic deschis, ansamblurile prezinta un procent semnificativ
mai redus de spatii verzi si de un sistem spatial de organizare caracterizat prin formarea incintelor sau
semincintelor si prin bordarea de catre cladiri a spatiului stradal.
Spatii verzi de folosinta comuna/ spatii libere de folosinta comuna – ansamblu de spatii neocupate
de constructii, plantate si amenajate, destinate odihnei, recreerii si socializarii, care deserveste în primul
rând locuitorii zonei sau parcelei. Spatiile libere de folosinta comuna pot include suprafete verzi,
plantatii, locuri de joaca, terenuri de sport, oglinzi si cursuri de apa, alei, scuaruri si piatete pietonale,
gradini publice, parcuri. Spatiile verzi de folosinta comuna nu pot include gradinile de folosinta privata
aferente apartamentelor, accesele carosabile, parcajele la sol sau platformele de depozitare a
deseurilor gospodaresti. Spatiile verzi de folosinta comuna se pot afla în proprietate publica sau privata.
Strategie de dezvoltare – directionarea globala sau pe domenii de activitate, pe termen scurt, mediu si
lung, a actiunilor menite sa determine dezvoltarea urbana (Legea 350/2001).
Strazile – drumuri publice din interiorul localitatilor indiferent de denumire (strada, cale, chei, splai,
sosea, alee, fundatura, ulita) (G.M – 007 – 2000).
Strazile si artere pietonale – strazi rezervate exclusiv circulatiei pietonilor si ocazional accesului
vehiculelor în scop utilitar - servicii si interventie pentru parcelele din zona (G.M – 007 – 2000).

Structura urbana – modul de alcatuire, de grupare sau de organizare a unei localitati ori a unei zone
din aceasta, constituita istoric, functional si fizic (Legea 350/2001).
Subsol (prescurtat: S) – nivel construit al cladirii având pardoseala situata sub nivelul terenului
(carosabilului) înconjurator cu mai mult de jumatate din înaltimea libera. Subsolul se considera nivel
subteran al constructiei (dupa: P118-99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor).
Supanta – planseu intermediar plin, deschis pe una sau mai multe laturi fata de încaperea în care este
dispus.(dupa: P118-99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor)
Suprafata construita (SC) – suprafata construita la nivelul solului, cu exceptia teraselor descoperite ale
parterului care depasesc planul fatadei, a platformelor, scarilor de acces. Proiectia la sol a balcoanelor a
caror cota de nivel este sub 3,00 m de la nivelul solului amenajat si a logiilor închise ale etajelor se
include în suprafata construita (Legea 350/2001).
Suprafata nivelului (SN) – (Aria nivelului) aria sectiunii orizontale a cladirii la nivelul respectiv delimitata
de conturul ei exterior. Suprafata nivelului se masoara la 1 m deasupra pardoselii finite. În suprafata
nivelului se cuprind si ariile nivelurilor intermediare sau anexe interioare sau exterioare cum sunt:
• ariile teraselor teraselor circulabile pentru diferite functiuni;
• ariile balcoanelor interioare (în cazul teatrelor, cinematografelor, aulelor sau altor sali similare);
• ariile subpantelor;
• ariile balcoanelor si logiilor;
• ariile porticelor de circulatie si gangurilor de trecere daca acestea nu au înaltimea mai mare decât a
unui etaj, se considera aferente numai primului nivel deservit;
• aria încaperilor cu înaltime libera mai mare de 1,80 m (de ex. Subsol, încaîerile motoarelor de
ascensor,pompe etc. Parti iesite si închise pentru iluminatul subsolurilor, încaperi la mansarde etc;
• aria rampelor exterioare si a scarilor de acces de la magazii, depozite etc;
• aria aferenta lucarnelor în cazul mansardelor, daca h>1,8 m;
În aria nivelului nu se cuprind:
• copertinele cu suprafete mai mici de 4 mpsi adâncimea mai mica de 2 m, profilele ornamentale si
cornisele;
• învelitoarele, terasele necirculabile (rezultate din retragere) de peste nivelul imediat inferior;
• golurile mai mari de 4 mp, fiecare în parte, numai la curti de lumina si curti englezesti;
• rezalidurile cu aria mai mica de 0,4 mp si nisele cu aria mai mare de 0,4 mp;
• treptele exterioare si terasele neacoperite;
La cladirile, cu exceptia locuintelor, care au portiuni cu numar diferit de niveluri denivelate de înaltimi
egale sau diferite, deservite de o aceeasi scara, numarul de niveluri al casei scarii se determina conform
STAS 4908-85.
Teritoriu administrativ – suprafata delimitata de lege, pe trepte de organizare administrativa a
teritoriului: national, judetean si al unitatilor administrativ-teritoriale (municipiu, oras, comuna) (Legea
350/2001).
Teritoriu intravilan – totalitatea suprafetelor construite si amenajate ale localitatilor ce compun unitatea
administrativ-teritoriala de baza, delimitate prin planul urbanistic general aprobat si în cadrul carora se
poate autoriza executia de constructii si amenajari. De regula intravilanul se compune din mai multe
trupuri (sate sau localitati
suburbane componente)(Legea 350/2001).
Teritoriu extravilan – suprafata cuprinsa între limita administrativ-teritoriala a unitatii de baza
(municipiu, oras, comuna) si limita teritoriului intravilan (Legea 350/2001).
Zona functionala – parte din teritoriul unei localitati în care, prin documentatiile de amenajare a
teritoriului si de urbanism, se determina functiunea dominanta existenta si viitoare. Zona functionala
poate rezulta din mai multe parti
cu aceeasi functiune dominanta (zona de locuit, zona activitatilor industriale, zona spatiilor verzi etc.).
Zonificarea functionala este actiunea împartirii teritoriului în zone functionale (Legea 350/2001).
Zona de protectie – suprafete în jurul sau în preajma unor surse de nocivitate, care impun protectia
zonelor învecinate (statii de epurare, platforme pentru depozitarea controlata a deseurilor, puturi seci,
cimitire, noxe industriale, circulatie intensa etc.)(Legea 350/2001).
Zona de protectie a infrastructurii feroviare cuprinde terenurile limtrofe, situate de o parte si de alta a
axei caii ferate, indiferent de proprietar, în limita a maximum 100 m de la axa caii ferate, precum si
terenurile destinate sau care servesc sub orice forma functionarii acesteia (G.M – 007 – 2000).
Zona de siguranta a infrastructurii feroviare cuprinde fâsiile de teren în limita de 20 m fiecare, situate
de o parte si de alta a axei caii ferate, necesare pentru amplasarea instalatiilor de semnalizare si de

siguranta a circulatiei si a celorlalte instalatii de conducere operativa a circulatiei trenurilor, precum si a
instalatiilor si lucrarilor de protectie a mediului (G.M – 007 – 2000).
Zona de protectie a monumentelor istorice – zona delimitata si instituita pentru fiecare monument
istoric prin care se asigura conservarea integrata a monumentelor istorice si a cadrului sau construit sau
natural. (Legea 422 /2001).
Zona de protectie a monumentului istoric se stabileste, pâna la elaborarea studiilor de specialitate, “[...]
de 100 metri în municipii si orase, de 200 metri în comune si de 500 metri în afara localitatilor. (2)
Distantele sunt masurate de la limita exterioara a terenurilor aferente monumentelor istorice [...]” (Legea
5/2000)
Zona de risc natural – areal delimitat geografic, în interiorul caruia exista un potential de producere a
unor fenomene naturale distructive care pot afecta populatia, activitatile umane, mediul natural si cel
construit si pot produce pagube si victime umane (Legea 350/2001).
Zonele de protectie sanitara cu regim sever ale captarilor de apa din surse de suprafata si subterane,
se instituie în functie de conditiile locale, astfel încât sa fie redusa la minimum posibilitatea de înrautatire
a calitatii apei la locul de priza. Pentru captarile din râuri, zona de protectie cu regim sever se determina
în functie de caracteristicile locale ale albiei. Dimensiunea maxima a acesteia va fi de 100 m pentru
directia amonte, 25 m pe directia aval de priza si 25 m lateral de o parte si de alta a prizei (H.G.R. nr.
101/1997).
Zonele de siguranta ale terenurilor de aeronautica – zonele de pe terenurile de aeronautica civila si
din jurul acestora, pentru realizarea securitatii decolarilor si aterizrii aeronavelor si pentru asigurarea
bunei folosiri a amenajarilor, constructiilor si instalatiilor aferente de pe teritoriu.
Zonele de siguranta cuprind:

• zona benzii de zbor, care include pista de decolare - aterizare si zonele laterale ale acesteia, în
cazul heliporturilor, aria de decolare - aterizare;
• zonele culoarelor aeriene de acces;
• zonele de tranzitie;
• zona de limitare orizontala;
• zona conica;
• zona conica exterioara (G.M – 007 – 2000).
Zonele de siguranta – suprafete de teren situate de o parte si de alta a amprizei drumului, destinate
exclusiv pentru semnalizarea rutiera, pentru plantatie rutiera sau alte scopuri legate de întretinerea si
exploatarea drumului ori pentru protectia proprietatilor situate în vecinatatea drumului (G.M – 007 –
2000).
Zona de urbanizare – zona de terenuri agricole destinata extinderii orasului prin viabilizare si ocupare
cu functiuni urbane.
Unitate teritoriala de referinta (UTR) – subdiviziune urbanistica a teritoriului unitatii administrativ-
teritoriale de baza, constituita pe criterii urbanistice similare sau omogene, având drept scop pastrarea,
refacerea sau dezvoltarea teritoriului în concordanta cu traditiile, valorile sau aspiratiile comunitatii la un
moment dat si necesara pentru: agregarea pe suprafete mici a indicatorilor de populatie si de construire,
determinarea caracteristicilor urbanistice, stabilirea indicatorilor urbanistici, reglementarea urbanistica
omogena. UTR, având de regula suprafata de 1-20 ha si în mod exceptional pâna la 100 ha, se
delimiteaza pe limitele de proprietate, în functie de unele dintre urmatoarele caracteristici, dupa caz:
• relief si peisaj cu caracteristici similare;
• evolutie istorica unitara într-o anumita perioada;
• populatie cu structura omogena;
• sistem parcelar si mod de construire omogene;
• folosinte de aceeasi natura ale terenurilor si constructiilor;
• regim juridic al imobilelor similar; reglementari urbanistice omogene referitoare la destinatia
terenurilor si la indicii urbanistici (Legea 350/2001).
Utilitati publice (Sistem de utilitati publice) – ansamblul bunurilor mobile si imobile, dobândite potrivit
legii, constând din terenuri, cladiri, constructii si instalatii tehnologice, echipamente si dotari functionale,
specific unui serviciu de utilitati publice, prin ale carui exploatare si functionare se asigura
furnizarea/prestarea serviciului. Utilitatile publice cuprind:
• alimentarea cu apa;
• canalizarea si epurarea apelor uzate;
• colectarea, canalizarea si evacuarea apelor pluviale;
• productia, transportul, distributia si furnizarea de energie termica în sistem centralizat;
• salubrizarea localitatilor;
• iluminatul public;
• administrarea domeniului public si privat al unitatilor administrativ-teritoriale, precum si altele
asemenea;
• transportul public local
• sedinta publica - sedinta desfasurata în cadrul autoritatilor administratiei publice si la care are acces
orice persoana interesata. (Legea51/2006).

CONSULTANȚĂ ÎN DOMENIUL PROTECȚIEI MEDIULUI ȘI GOSPODĂRIRII APELOR
Registrul national al elaboratorilor de studii in domeniul protectiei mediului poz 390
RAPORT DE MEDIU LA
PLANUL DE URBANISM GENERAL
Municipiul MOINEŞTI
Judetul Bacău
ELABORATOR: SC ECOPROJECT CONSULTING SRL

Str. Vasile Alecsandri, nr.39, Bacau
BENEFICIAR: MUNICIPIUL MOINEŞTI– JUDETUL BACĂU
NOIEMBRIE 2013
V. Alecsandri 39/D/1, Bacău Tel: 0334.427.858 Fax: 0334.427.859 Mobil: 0742.781.521, www.ecoproject.ro
A. EXPUNERE CONTINUT.......................................................................................................................................... 5
A.1. DENUMIRE PROIECT ............................................................................................................................................ 5
A.2. TITULAR PROIECT................................................................................................................................................. 5
A.3. PROIECTANT .......................................................................................................................................................... 5
A.4. AUTOR ATESTAT AL RAPORTULUI DE MEDIU ................................................................................................. 5
A.5. INFORMATII DESPRE DOCUMENTE/REGLEMENTARI EXISTENTE ............................................................... 6
A.6. FUNDAMENTAREA PROIECTULUI – OPORTUNITATE..................................................................................... 8
A.7. RELATIA PUG CU ALTE PLANURI SI PROGRAME............................................................................................ 9
A.8. AMENAJAREA TERITORIALA A MUNICIPIULUI MOINESTI ........................................................................... 10
A.9. PRINCIPALELE PROIECTE DE DEZVOLTARE ALE MUNICIPIULUI MOINESTI .......................................... 18
A.10. DISFUNCTIONALITATI ........................................................................................................................................ 20
A.11. ZONE CU RISCURI NATURALE........................................................................................................................... 27
A.12. PRIORITATI SI REGLEMENTARI PRIVIND ZONELE DE PROTECTIE ........................................................... 28
B. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI .................................................................. 32

B.1. LOCALIZAREA GEOGRAFICA SI ADMINISTRATIVA ........................................................................................ 32
B.1.1. Cai de comunicatie ................................................................................................................................................. 32
B.1.2. Organizarea administrativa ................................................................................................................................... 34
B.2. RELIEFUL SI CARACTERISITICILE GEOTEHNICE ALE MUNICIPIULUI MOINESTI ................................... 34
B.3. CONDITII CLIMATICE SI TOPOCLIMATICE ..................................................................................................... 37
B.4. RETEAUA HIDROGRAFICA................................................................................................................................. 37
B.5. VEGETATIA ........................................................................................................................................................... 38
B.6. FAUNA ................................................................................................................................................................... 39
B.7. ZONE CU RISCURI NATURALE........................................................................................................................... 39
B.7.1. Inundaţii ................................................................................................................................................................. 40
B.7.2. Alunecări de teren .................................................................................................................................................. 40
B.7.3. Situatia si stadiul siturilor contaminate cu produse petroliere .............................................................................. 41
B.8. ARII NATURALE PROTEJATE............................................................................................................................. 42
B.9. MONUMENTE ISTORICE SI DE ARHITECTURA ............................................................................................... 42
B.10. SPATII VERZI ........................................................................................................................................................ 43
B.11. POPULATIA........................................................................................................................................................... 44
B.12. ECONOMIA ........................................................................................................................................................... 45
B.13. ECHIPARE EDILITARA ........................................................................................................................................ 46
B.13.1. Alimentarea cu apa ................................................................................................................................................ 46
B.13.2. Evacuarea apelor uzate .......................................................................................................................................... 47
B.13.3. Alimentarea cu energie electrica............................................................................................................................ 47
B.13.4. Alimentarea cu energie termica ............................................................................................................................. 48
B.13.5. Telefonie ................................................................................................................................................................. 48
B.13.6. Gospodarie comunala ............................................................................................................................................ 48
C. EVOLUTIA PROBABILA A CALITATII MEDIULUI IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUG-ULUI 49
C.1. ZONE DE RISC DE ALUNECARI DE TEREN SI INUNDATII ............................................................................. 49

C.1.1. Alunecari de teren .................................................................................................................................................. 49
C.1.2. Zone de risc la inundatii......................................................................................................................................... 50
C.2. FACTORUL DE MEDIU AER ............................................................................................................................... 53
C.3. RESURSELE DE APA ............................................................................................................................................ 53
C.4. SOLUL.................................................................................................................................................................... 56
C.5. SPATII VERZI ........................................................................................................................................................ 57
C.6. GESTIUNEA DESEURILOR.................................................................................................................................. 59
C.7. RISCUL NEIMPLEMENTARII PUG MUNICIPIULUI MOINESTI ...................................................................... 60
D. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL AFECTATE – IMPACTUL ACTIVITATILOR DIN

PUG ASUPRA MEDIULUI ................................................................................................................................................ 60
D.1. CARACTERISTICI ALE FACTORULUI DE MEDIU APA.................................................................................... 61
D.1.1. Apele subterane si de suprafata si utilizarea resurselor de apa............................................................................. 61
D.1.1.1. Apele de suprafata.................................................................................................................................................. 61
D.1.1.2. Apele de adancime.................................................................................................................................................. 61
D.1.2. Managementul apelor uzate ................................................................................................................................... 61
D.1.3. Prognozarea impactului asupra apelor................................................................................................................. 61
D.2. CARACTERISTICI ALE FACTORULUI DE MEDIU AER.................................................................................... 62
D.2.1. Date privind clima si topoclima ............................................................................................................................. 62
D.2.2. Surse si poluanti generati asupra factorul de mediu aer........................................................................................ 62
D.2.3. Prognozarea poluarii aerului................................................................................................................................. 62
D.3. CARACTERISTICI ALE FACTORULUI DE MEDIU SOL .................................................................................... 63
D.3.1. Conditii pedogeografice locale .............................................................................................................................. 63
D.3.2. Surse de poluare a solurilor ................................................................................................................................... 64
D.3.3. Prognozarea poluarii solului ............................................................................................................................... 65
D.3.4. Flora, fauna si rezervatiile naturale....................................................................................................................... 65
D.3.4.1. Masuri pentru conservarea florei si faunei ............................................................................................................ 65
D.3.5. Patrimoniul cultural ............................................................................................................................................... 66
E. PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PUG ................................................................................... 67

E.1. CONSERVAREA PATRIMONIULUI NATURAL ................................................................................................... 67
E.2. ZONE SPECIFICE CU RISC NATURAL ............................................................................................................... 67
E.3. GESTIUNEA DESEURILOR.................................................................................................................................. 68
E.4. ECHIPARE EDILITARA ........................................................................................................................................ 69
E.5. GOSPODARIRE COMUNALA .............................................................................................................................. 70
E.6. ALIMENTAREA CU ENERGIE TERMICA............................................................................................................ 70
E.7. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA........................................................................................................ 71
E.8. TELECOMUNICATII ............................................................................................................................................. 71
F. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI RELEVANTE SI CONSIDERATII DE MEDIU ............. 72
G. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI .......................................................... 78

G.1. PROTECTIA PADURILOR SI A ALTOR FORME DE VEGETATIE..................................................................... 82
G.2. PROTECTIA POPULATIEI SI SANATATEA UMANA .......................................................................................... 82
3
G.3. PROTECTIA SOLULUI.......................................................................................................................................... 82

G.4. PROTECTIA APELOR ........................................................................................................................................... 83
G.5. PROTECTIA VALORILOR MATERIALE, A PATRIMONIULUI CULTURAL, INCLUSIV CEL ARHITECTURAL,
ARHEOLOGIC SI PEISAGISTIC .......................................................................................................................................... 84
G.6. GESTIONAREA DESEURILOR ............................................................................................................................. 84
G.7. PROTECTIA CALITATII AERULUI ...................................................................................................................... 86
G.8. PROTECTIA ASEZARILOR UMANE .................................................................................................................... 86
G.9. EVALUAREA DE MEDIU PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI MOINESTI ....... 87
H. POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CONTEXT TRANSFRONTIER .......... 94
I. MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA EFECTELE ADVERSE ASUPRA

MEDIULUI ............................................................................................................................................................................ 94
I.1. FACTORUL DE MEDIU AER ............................................................................................................................... 95
I.2. FACTORUL DE MEDIU APA ............................................................................................................................... 95
I.3. FACTORUL DE MEDIU SOL................................................................................................................................ 96
I.4. PROTECTIA POPULATIEI ................................................................................................................................... 97
I.5. PROTECTIA FLOREI SI FAUNEI......................................................................................................................... 98
I.6. MASURI DE PROTECTIE IMPOTRIVA RISCURILOR NATURALE ................................................................... 98
I.7. MASURI DE PROTECTIE IMPOTRIVA RISCURILOR ANTROPICE................................................................ 100
J. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTEI OPTIME ............... 100
K. MASURI PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PUG103
L. REZUMAT CU CARACTER NETEHNIC ......................................................................................................... 106

L.1. METODOLOGII UTILIZATE IN EVALUAREA IMPACTULUI .......................................................................... 107
L.2. DISFUNCTIONALITATI ...................................................................................................................................... 109
L.3. ZONE CU RISCURI NATURALE......................................................................................................................... 115
L.4. CAI DE COMUNICATIE ..................................................................................................................................... 116
L.5. ECHIPARE TEHNICO - EDILITARA .................................................................................................................. 116
L.6. PROBLEME DE MEDIU ACTUALE PENTRU ZONA COMUNEI ZEMEŞ ....................................................... 119
L.7. PRINCIPALELE DISFUNCTIONALITATI ACTUALE........................................................................................ 119
L.8. CONCLUZII SI RECOMANDARI ........................................................................................................................ 122
BIBLIOGRAFIE
A. EXPUNERE CONTINUT
A.1. DENUMIRE PROIECT
PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI MOINEŞTI, JUDETUL

BACAU – RAPORT DE MEDIU
A.2. TITULAR PROIECT
MUNICIPIUL MOINEŞTI, JUDETUL BACAU
A.3. PROIECTANT
LILIANA BARGU BIROU INDIVIDUAL DE ARHITECTURA

A.4. AUTOR ATESTAT AL RAPORTULUI DE MEDIU
SC ECOPROJECT CONSULTING SRL inregistrata in Registrul National al

elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 390.
A.5. INFORMATII DESPRE DOCUMENTE/REGLEMENTARI EXISTENTE
A.6. PRIVIND PLANUL URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI MOINEŞTI
Dezvoltarea durabila constituie un obiectiv global. Uniunea Europeana joaca un rol

cheie in promovarea dezvoltarii durabile in Europa. Pentru a raspunde acestei
responsabilitati, UE a pregatit Strategia Dezvoltarii Durabile in cadrul careia se
recunoaste ca pe termen lung cresterea economica, coeziunea sociala si protectia
mediului trebuie sa fie intr-un echilibru dinamic.
Dezvoltarea durabila ofera, pe termen lung, imaginea unei societati mai prospere si
mai echitabile, care promite un mediu mai curat, mai sigur si mai sanatos – o
societate care asigura o calitate mai buna a vietii pentru noi si pentru generatiile
viitoare.
Transpunerea in practica a acestui obiectiv, presupune ca:
 dezvoltarea economica sa sprijine progresul social si sa tina seama de
limitele resurselor naturale;
 politicile sociale sa sprijine performanta economica;
 politicile de mediu sa fie eficiente din punct de vedere al costurilor.
Este necesar ca in realizarea investitiilor publice si private sa se utilizeze tehnologii
prietenoase fata de mediu, pentru ca dezvoltarea economica si sociala sa nu fie
asociate cu degradarea mediului si consumul excesiv de resurse.
Crearea conditiilor pentru dezvoltarea durabila este conditionata de evaluarea
realista si fundamentata a totalitatii efectelor politicilor propuse, politici care trebuie
sa contina estimarea impactelor economice, sociale si de mediu. Toate politicile
trebuie sa se fundamenteze pe principiile dezvoltarii durabile.
Dupa cum rezulta din Strategia UE privind dezvoltarea durabila, un obiectiv major il
constituie promovarea unei dezvoltari regionale mai echilibrate, prin reducerea
disparitatilor economice si mentinerea viabilitatii comunitatilor rurale si urbane. In
acest sens se prevede incurajarea initiativelor locale destinate abordarii problemelor
cu care se confrunta zonele urbane si rurale, si elaborarea de recomandari privind
strategii integrate pentru zonele urbane si rurale sensibile din punct de vedere al
mediului.
Activitatea de elaborare a studiilor de evaluare a impactului de mediu pentru
proiectele de amenajare a teritoriului si de urbanism la nivel de localitati rurale sau
urbane, are ca scop principal, identificarea, descrierea si evaluarea problemelor de
mediu, ameliorarea si conservarea mediului inconjurator, precum si analiza modului
in care s-a reusit la nivelul proiectului de amenajare a teritoriului, implementarea
strategiilor europene si nationale de protectie a mediului, acestea fiind prioritare si
conditionand prevederile de dezvoltare economica si sociala.
La elaborarea Raportului de mediu s-au luat in considerare actele normative in
vigoare cu referire la protectia mediului: legi, hotarari de guvern, ordine ministeriale.
In conformitate cu Directiva Parlamentului European si a Consiliului 2001/42/CE din
2001, privind evaluarea efectelor anumitor planuri si programe asupra mediului, la
intocmirea Raportului s-a tinut cont de prevederile urmatoarelor acte normative:
 OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului;
 OUG nr. 114/17.10.2007 (M.Of. nr. 713/22.10.2007) pentru modificarea si

completarea OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului;
 O.UG. nr. 164/2008 pentru modificarea si completarea O.UG. nr. 195/2005
privind protectia mediului;
 O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice;
 O.UG. nr. 154/2008 pentru modificarea si completarea O.U.G. nr. 57/2007
privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a
florei si faunei salbatice si a Legii vanatorii si protectiei fondului cinegetic nr.
407/2006;
 H.G. nr. 1076/08.07.2004 (M.Of. nr. 707/05.08.2004) privind stabilirea
procedurii evaluarii de mediu pentru planuri si programe;
 Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr. 995/21.09.2006 (M.Of.
nr. 812/03.10.2006) pentru aprobarea listei planurilor si programelor care
intra sub incidenta HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de
realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe;
 Ordinul MMGA nr. 117/02.02.2006 (M.Of. nr. 186/27.02.2006) pentru
aprobarea manualului privind aplicarea procedurii de realizare a evaluarii
de mediu pentru planuri si programe.
Conform H. G. nr. 1076/ 2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de
mediu pentru planuri si programe, se supun obligatoriu procedurii de realizare a
evaluarii de mediu, planurile de urbanism general, prin realizarea unui Raport de
Mediu.
Potrivit art. 2, pct. e), raportul de mediu identifica, descrie si evalueaza efectele
posibile semnificative asupra mediului, obiectivele si aria geografica aferenta, de
asemenea analizeaza problemele semnificative de mediu, starea mediului si evolutia
acestuia in absenta implementarii planului si determina obiectivele de mediu
relevante in raport cu obiectivele specifice ale planului.
Obiectul Planului Urbanistic General il constituie studiul privind amenajarea
teritoriilor localitatilor care intra in componenta municipiului Moineşti.
La elaborarea prezentei documentatii s-au avut in vedere urmatoarele surse si acte
normative:
 Metodologie privind continutul – cadru al documentatiilor de urbanism – in
concordanta cu Legea privind Amenajarea Teritoriului si Urbanismul nr.
350/2001 – elaborata de Institutul National URBANPROIECT Bucuresti;
“Continutul documentatiilor de urbanism si amenajarea teritoriului” aprobat
cu Ordinul nr. 91/25.10.1991 emis pentru aplicarea prevederilor Legii nr.
50/1991 de catre Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului;
 Materiale puse la dispozitie de catre Directia Judeteana de Statistica,
Camera de Comert si Industrie, Directia pentru Probleme de Munca,
Directia Judeteana pentru Ocrotirea Copilului;
 Planul Urbanistic General al unitatii teritorial - administrative: P.U.G. - ul
municipiului Moineşti elaborat de LILIANA BARGU BIROU INDIVIDUAL DE
ARHITECTURA - S.C. VANEL EXIM S.R.L. BACAU;
 Alte informatii puse la dispozitie de Primaria municipiului Moineşti.
Prezentul raport vizeaza analiza efectelor semnificative ale PUG asupra mediului,
urmarindu-se problemele semnificative de mediu, inclusiv starea actuala a mediului
si evolutia acestuia in absenta precum si in cazul implementarii PUG.
S-au stabilit masurile de reducere si monitorizare a efectelor semnificative ale
impactului asupra mediului pentru fiecare alternativa a PUG si s-au facut
recomandari in acest sens.
Prin Raportul de Mediu s-au identificat, descris si evaluat, potentialele efecte
semnificative asupra mediului ca urmare a implementarii PUG, precum si
alternativele rezonabile ale acestuia, luand in considerare obiectivele si aria
geografica de amplasare.
A.7. FUNDAMENTAREA PROIECTULUI – OPORTUNITATE
Scopul PUG-ului este de a raspunde, intr-o prima etapa, solicitarilor din domeniul
investitional, prin:
 stabilirea directiilor, prioritatilor si reglementarilor de amenajare a teritoriului
si dezvoltare urbanistica a localitatilor;
 utilizarea rationala si echilibrata a terenurilor necesare functiunilor
urbanistice;
 precizarea zonelor cu riscuri naturale (alunecari de teren, inundatii,
neomogenitati geologice);
 evidentierea tuturor resurselor, inclusiv a celor naturale, si a modului de
valorificare a acestora in folosul comunitatii;
 cresterea calitatii vietii, cu precadere in domeniile locuirii, dotarilor aferente
locuirii si serviciilor;
 fundamentarea realizarii unor investitii de utilitate publica (modernizarea
cailor de comunicatie, alimentarea centralizata cu apa, alimentarea cu gaze
naturale, realizarea retelei de canalizare, a statiei de epurare, amplasarea
si amenajarea corespunzatoare a spatiilor pentru colectarea diferitelor
categorii de deseuri, pentru toate localitatile componente);
 asigurarea suportului privind reglementarea (operational) pentru eliberarea
certificatelor de urbanism si autorizatiilor de construire;
 corelarea intereselor colective cu cele individuale in ocuparea spatiului.
Dintre principalele obiective ale Planului Urbanistic General, mentionam:
 stabilirea si delimitarea teritoriilor din intravilan;
 delimitarea zonelor de interdictie definitiva sau temporara pentru constructii,
pana la aprobarea PUD sau PUZ;
 stabilirea si delimitarea zonelor protejate si a zonelor de protectie a
acestora;
 optimizarea relatiilor localitatilor cu teritoriile adiacente si cu tendintele de
dezvoltare ale regiunii;
 valorificarea potentialului uman, economic si natural;
 stabilirea si delimitarea zonelor functionale;
 stabilirea conditiilor de construibilitate si delimitarea zonelor cu restrictii;
 modernizarea si dezvoltarea infrastructurii edilitare;
 evidentierea regimului proprietatii imobiliare si a circulatiei juridice a

terenurilor;
 delimitarea terenurilor propuse pentru obiectivele de utilitate publica;
 delimitarea zonelor valoroase din punct de vedere arhitectural, istoric si
arheologic;
 relatia intravilan – extravilan – dezvoltare regionala;
 potentialul de relansare economica si mutatiile ce pot interveni in categoriile
de folosinta a terenurilor.
Domeniul de aplicare:
 eliberarea certificatelor de urbanism si emiterea autorizatiilor de construire
pentru obiective ce nu necesita studii aprofundate;
 fundamentarea solicitarilor unor fonduri de la bugetul statului pentru
realizarea obiectivelor de utilitate publica;
 declansarea procedurii de declarare a utilitatii publice pentru realizarea
unor obiective ce implica exproprieri;
 respingerea unor solicitari de construire neconforme cu prevederile PUG-
ului aprobat;
 proiectarea unor PUZ–uri sau PUD-uri necesare detalierii unor zone,
respectiv unor amplasamente.
Studii de fundamentare:
 Planul Urbanistic General al municipiului Moineşti, elaborat de catre
LILIANA BARGU BIROU INDIVIDUAL DE ARHITECTURA - S.C. VANEL
EXIM S.R.L. BACAU;
 ortofotoplanuri: echivalentul scarii 1:5.000 realizate de A.N.C.P.I. in anul
2005;
 harti topografice de la Directia Topografica Militara la nivelul teritoriului
administrativ al municipiului Moineşti, scara 1:25.000;
 planuri topografice la nivelul municipiului Moineşti: scara 1:5.000.
A.8. RELATIA PUG CU ALTE PLANURI SI PROGRAME
Planul Urbanistic General al municipiului Moineşti, judetul Bacau se va subordona:

 Planului de Amenajare a Teritoriului National (PATN);
 P.AT.Z.R Regiunea Nord – Est;
 Strategia Nationala de dezvoltare durabila a Romaniei (2013-2020-2030);
 Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) – reprezinta instrumentul
de accesare a Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurala
(FEADR), constituind un sprijin important pentru dezvoltarea mediului rural;
 Strategia nationala pentru accelerarea dezvoltarii serviciilor comunitare,
utilitati publice;
 Strategia nationala impotriva inundatiilor;
 Documentul complementar de pozitie pentru negocierea Capitolului 22
Mediu si Planurile de implementare sectoriale aferente acestuia;
 Planului de Amenajare a Teritoriului Judetean Bacau (PATJ);
9
 Planului National privind Gestionarea Deseurilor;

 Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor, judetul Bacau;
 Planului Regional de Gestionare a Deseurilor, Regiunea Nord-Est;
 Strategiei Judetene de Gestionare a Deseurilor;
 Strategia si Programul Judetean de Protectia Mediului pe termen scurt si
mediu, conform cu Planul Local de Actiune pentru Mediu (PLAPM) pe
termen lung al judetului Bacau.
A.9. AMENAJAREA TERITORIALA A MUNICIPIULUI MOINEŞTI
Municipiul Moinesti este asezat in partea central-vestica a Moldovei, facand parte

din orasele de "sub munte", este un oras de contact si se incadreaza in centura
exterioara a oraselor dintre Carpati si zonele extracarpatice. Este situat la limita
dintre Carpatii Rasariteni si Depresiunea Subcarpatica a Tazlaului, in partea de N.V.
a judetului Bacau, in bazinul mijlociu a sistemului de rauri Trotus-Tazlau.
Moinesti este situat pe drumul national 2G, pe o lungime de aproape 9 km de la
intrarea in Gazarie dinspre Bacau pana la iesirea din Vasiesti spre Comanesti si are
urmatorii vecini:
 la Nord comuna Zemes,
 la Nord - Est comuna Magiresti,
 la Est comuna Poduri,
 la Sud - Vest orasul Comanesti
 la Vest comuna Asau.
Suprafata intravilanului localitatilor componente ale municipiul

Moineşti
Suprafaţa teritoriului administrativ al municipiului Moineşti este de 4597 ha,

suprafaţa agricolă este de 2151 ha, iar cea a terenului neogricol este de 2446 ha.
În prezent, municipiul Moineşti este alcătuit din:
 centru administrativ Moineşti;
 cartierele Hângani, Vasâieşti, Lunca-Dealu Mare, Lucăceşti, Micleasca,
Alboteşti si Găzărie.
Zone funcţionale
Zona de locuire
Starea constructiilor P+2-4 este buna, ele corespunzand din punct de vedere a
durabilitatii materialelor folosite: b.a., b.c.a., caramida, dar nu mai corespund in
totalitate din punct de vedere a asigurarii functionalitatii si confortului modern actual.
Datorita faptului ca orasul Moinesti, cu exceptia zonei centrale are un pronuntat
caracter rural, pe cea. 72% din suprafata, cat si specificul procesului de formare ca
asezare urbana, ce s-a facut fizic prin includerea intr-un singur intravilan a cateva
localitati rurale, suprafata rezultata a intravilanului, mosteneste mari suprafete de
teren ce sunt deocamdata cu caracter agricol. Libere (fondui de locuit mostenit este
dispersat in teritoriu). In situatia existenta, pe cap de locuitor, revine din totalul
suprafetei zonei de locuit din intravilan, o suprafata de teren de 40,58 mp.
10
Zona activităţilor economice

Este reprezentata prin trei zone de profil si de agenti economici dispersati in teritoriu.
1. Zona industriala de la intrarea in orasul Momesti dinspre Bacau, in
localitatea componenta Gazarie. Aceasta cuprinde cateva unitati dispersate si o
fasie dispusa pe partea dreapta in aval, de-a lungul paraului TazlauI Sarat, pana ia
statia de epurare.
2. Zona dispusa pe partea stanga a DN2G, ia intrarea in localitate.
3. Zona de vest a localitatii reprezentata de Schela Petrol Moinesti.
in aceste zone functionale se evidentiaza existenta, unui amestec eterogen de
agenti economici neconcentrati insa pe profile de activitate.Se remarca ca o grava
disfuntionalitate ca agentii economici cu profil alimentar sunt amplasati alaturi de
agentii industriali, de constructii, transport sau depozite.Acest fapt se prezinta ca o
consecinta a acceptarii ocuparii unor amplasamente fara studii prealabile de
zonificare a teritoriului localitatii.
Zona de institutii publice si servicii

In raport cu funcţia care o îndeplinesc, dotările au fost grupate în următoarele
categorii: administraţie publică, învăţământ, sănătate, cultură, financiar – bancar,
comerciale şi alimentaţie publică, prestări servicii, turism, speciale (poliţie).
Administraţie publică locală : primăria- municipiului Moineşti
Invăţământ :
- Liceul teoretic “Spiru Haret”;
- Colegiul TEHNIC “Grigore Cobalcescu”’
- 6 scoli generale;
- Scoala de arte si meserii;
- 9 gradinite;
Sanatate: spitalul municipal de urgenta, cabinete de medicina de familie, cabinete

stomatologice, farmacii.
Cultură :
Obiectivele de utilitate publica cu profil cultural sunt slab reprezentate in orasul
Moinesti, si anume: un club cu capacitatea de 550 locuri si o biblioteca oraseneasca
de 52000 volume.
Culte
În municipiul Moineşti există urmatoarele biserici:
 7 Biserici ortodoxe;
 1 Biserica catolica;
 1 Biserica penticostala;
 Sinagoga evreiasca;
 1 casa de rugaciuni „Philadelphia”.
Comerţ şi alimentaţie publică

Acestea sunt bine reprezentate in Moinesti prin supermarketuri, spatii comerciale de
alimentatie publica, baruri, restaurante, etc.
In Moinesti mai sunt doua piete agroalimentare, una centrala S- 0,25 ha si una in
cartierul Lucacesti langa complexul comercial S= 0,15 ha. Orasul mai beneficiaza de
un bazar pentru desfacerea produselor si un obor de vite.
Suprafata de teren estimata a fi ocupata de unitatile cu caracter comercial
totalizeaza 4,40 ha.
11
Speciale
Dotarile speciale ale Ministerului de Interne sunt reprezentate prin Politia orasului
Moinesti, ce ocupa o cladire noua pe str Mihail Sadoveanu si sediul Pompierilor de
pe str. Capitan Zaganescu
Prestări servicii
Sectorul prestari servicii , in procesul de restructurare si privatizare s-a remarcat prin
cresterea numarului de servicii infiintate legal,in special cu capital privat a!
intreprinzatorilor particulari.
Turismul
Localitatea dispune de dotari turistice-pensiuni, hotelul este in constructie si ocupa
o suprafata de 0,35 ha.
De mentionat este existenta zonei de ape naturale minerale neexploatate si
neamenajate corespunzator si la reala valoare a lor, ca obiectiv de turism si
tratament suprafata de teren ocupata cea 0,1 ha.
Zona ariilor naturale protejate

In municipiul Moineşti se afla Rezervatia naturala Padurea de pini - 15,00 ha.
Zona spaţiilor verzi, agrement, sport

Potrivit Registrului spatiilor verzi, suprafata spatiilor verzi din municipiul Moinesti
este de 50,822 ha.
Insuficienta locurilor de parcare face ca spatiile verzi si locurile de joaca pentru copii
sa fie ocupate de masinile ce nu pot fi lasate in alta parte.
- parcul Bai, cu izvoarele de apa minerala;
- zona C. Negri;
- zona strand Lucacesti - o zona de agrement care poate fi amenajata.
Zona gospodărie comunală

Activităţile desfăşurate în acest sector sunt: alimenatarea cu apă, canalizarea şi
epurarea apelor uzate şi pluviale, salubrizarea localităţii, alimentarea cu gaze
naturale, alimentarea cu energie electrică, administrarea fondului locativ public,
administrarea domeniului public.
Serviciile de salubritate sunt realizate de catre SC SOMA S.A. care asigura
curatenia orasului si gestionarea deseurilor. In municipiul Moineşti exista un sistem
de colectare si sortare a deseurilor. Deseurile reciclabile sunt predate unitatilor
specializate iar deseurile menajere sunt transportate la depozitul de deseuri Bacau.
Municipiul are contract cu firma PROTAN pentru ridicarea cadavrelor animaliere.
Municipiul Moinesti are 9 cimitire insumand o suprafata de 7,65 ha, distribuite in tot
teritoriul:
12

5. - 6. Lucacesti sat - 1 cimitir s = 0,79 ha;
8. Str. General Sova -1 cimitir mozaic s = 0,70 ha;
9. intersectie str. T.VIadimirescu -1 cimitir catolic - s = 0,50 ha;
cu str. Capitan – Zaganescu
10 Intrare oras Moinesti (Gazarie ) -1 cimitir S = 0,40 ha;
13
Bilant teritorial categorii de folosinta – existent municipiul Moineşti

AGRICOL NEAGRICOL
ADMINISTRATIV
MUNICIPIUL CURTI TOTAL
VII APE CAI
MOINESTI ARABIL PASUNI FANETE LIVEZI PADURI BALTI DRUMURI FERATE NEPRODUCTIV CONSTRUCTII
555.00 771.00 818.00 7.00 1056.00 21.00 219.39 25.61 297.00 827.00
TOTAL 2151 2446 4597
% DIN TOTAL 47 53 100
14
Suprafata intravilanului propus pentru localitatile componente ale municipiului

Moineşti
Ca urmare a necesitatilor de dezvoltare, zonele functionale existente au suferit

modificari in structura si marimea lor prin marirea suprafetei intravilanului.
Limita intravilanului municipiului Moineşti s-a modificat, noua limita incluzand toate
suprafetele de teren ocupate de constructii sau amenajari, precum si suprafetele de
teren necesare dezvoltarii in urmatorii 5 -10 ani.
Zonificarea existenta s-a mentinut, au aparut modificari ale unor zone functionale,
modificari justificate de inlaturarea disfunctionalitatilor semnalate.
Se propune extinderea intravilanului cu 161,86 ha, ajungand la 1116,46 ha.
Zonificare funcţională
Zona de locuit
Zona de locuit se mareste ca urmare a introducerii in intravilan a unor suprafete de
teren deja construite si a unor terenuri necesare pe viitor construirii de locuinte.
Avand in vedere procentul de ocupare al terenului (POT) de 30% stabilit de catre
Regulamentul General de Urbanism pentru localitatile rurale, circa 30% din terenul
agricol introdus in intravilan se va putea ocupa cu constructii de locuinte, restul
ramanand cu destinatia de terenuri agricole, gradini de fatada, spatii verzi.
Zona de unitati agricole si industriale ramane de aceeasi dimensiune, pe aceeasi

suprafata. Chiar daca in momentul de fata o serie de obiective industriale sunt
inchise, suprafetele ocupate de acestea se pastreaza pentru realizarea unor
obiective agricole si industriale si de dezvoltare economica care se preconizeaza a
se realiza in viitor.
Deoarece ponderea suprafetelor ocupate cu activitati productive nu este ridicata, s-a
considerat necesara rezervarea unor suprafete pentru noile unitati.
Căi de comunicaţie se mareste ca urmare a introducerii unor portiuni din drumuri in

intravilan si a propunerii unor drumuri pe trasee noi precum si prin modificarea
profilelor celor existente.
Zona pentru echipare tehnico-edilitara se majoreaza prin propunerile de infiintare

a sistemelor de alimentare cu gaze naturale si extinderea celor de alimentare cu apa
si canalizare.
Zona turistica
Zona turistica se va dezvolta prin rezervarea terenurilor necesare spatiilor de
cazare, luandu-se in considerare dorinta de transformare a Moinestiului in statiune
balneara.
Spaţii verzi - amenajări sportive, agrement

Se mareste ca urmare a schimbarii unor categorii de terenuri, prin plantarea de
perdele de protectie sau spatii verzi si propunerea unor zone de agrement si turism.
Ca urmare a maririi suprafetei spatiilor verzi, se va ajunge la 41 mp/cap.loc.
Zona cu terenuri libere se mareste ca urmare a redarii in agricultura a unor terenuri

neproductive si introducerii unor suprafete de teren in intravilan, adiacente curtilor
constructii.
15
Gospodărie comunală
Se majoreaza cu suprafetele destinate platformelor de colectare a deseurilor
menajere introduse in intravilan, precum si cu zonele de protectie a pentru
alimentarea cu apa si statia de epurare. Aceste functiuni vor fi preluate de servicii
centralizate specializate la nivel judetean.
16
Bilant teritorial categorii de folosinta – propus municipiul Moineşti

AGRICOL NEAGRICOL
ADMINISTRA
TIV
TOTA
MUNICIPIUL CURTI L
VII APE CAI
ARABI PASU FANET LIVE PADU BAL DRUMU FERAT NEPRODUCT CONSTRUC
MOINESTI L NI E ZI RI TI RI E IV TII
555.00 771.00 818.00 7.00 1056.0 21.0 219.39 25.61 297.00 827.00
0 0
TOTAL 2151 2446 4597
% DIN TOTAL 47 53 100
17
Bilant teritorial municipiul Moineşti
SUPRAFATA [HA] % din TOTAL

ZONE FUNCTIONALE INTRAVILAN
EXISTENT PROPUS PROPUS
INSTITUTII SI SERVICII 35 38.82 3.48
LOCUINTE DE TOATE TIPURILE 422.6 655.43 58.71
UNITATI INDUSTRIALE SI DEPOZITE 74.55 102.15 9.15
UNITATI AGRO-ZOOTEHNICE 5.01 1.13 0.10
CAI DE COMUNICATIE -
drumuri 90.22 120.20 10.77
- piste biciclesti 43.50 3.90
- cai ferate 12.3 12.30 1.10
SPATII VERZI
AMENAJATE/NEAMENAJATE, SPORT,
AGREMENT, PROTECTIE 74 102.60 9.19
CONSTRUCTII TEHNICO EDILITARE 2.16 8.60 0.77
GOSPODARIRE COMUNALA, CIMITIRE 17 10.72 0.96
DESTINATIE SPECIALA 2.01 2.01 0.18
APE 10.85 4.00 0.36
PADURI 15 15.00 1.34
TERENURI LIBERE, agricole 155.14 0 0
TERENURI NEPRODUCTIVE 38.76 0 0
TOTAL INTRAVILAN 954.6 1116.46 100
A.10. PRINCIPALELE PROIECTE DE DEZVOLTARE ALE MUNICIPIULUI MOINEŞTI
Proiecte realizate:
 amenajarea unor alveole pentru statiile de oprire a mijloacelor de transport care
tranziteaza orasul;
 amenajare statii calatori in vederea asigurarii conditiilor optime de asteptare,
informare, imbarcare si debarcare;
 reamenajare intersectii cai rutiere cu cele feroviare;
 amenajare intersectie str. Atelierelor – str. T. Vladimirescu (DN2G) – zona spital
contagioase;
 amenajare intersectie str. Atelierelor – str. T. Vladimirescu (DN2G) – zona
monument DADA;
 Amenajare alei si parcari zona C.D.Gherea – Zorilor – T. Vladimirescu;
 Reabilitare str. Plopilor;
 Reabilitare si reamenajare esplanada str. T. Vladimirescu;
 reabilitarea str. Plopilor ;
 reabilitare și reamenajare esplanada str. Tudor Vladimirescu;
 amenajare și extindere gradinița in cartierul Vasiiesti ;
 reabilitarea cladirii liceului Spiru Haret;
18
 ,,Inființarea Parc Municipal Moinesti judetul Bacau’’ finantat de administratia

Fondului pentru Mediu in cadrul Programului national de inbunatatirii a calitatii
mediului prin realizarea de spatii verzi in localitati;
 Modernizare Compartiment Primire Urgențe la SMU Moinesti
 Modenizarea si amenajarea Parcului Bai in municipiul Moinesti finantat prin
Programul Operational Regional 2007 – 2013, Axa 1, DMI 1.1 – Centre urbane;
 repararea si modernizarea spatiilor din gradinitele existente: reconditionarea
peretilor, parchetare, tamplarie noua, achizitionarea de material didactic si jucarii,
aparatura electronica;
 realizarea de spatii de joaca pentru gradinite, dotate cu leagane, topogane, etc;
realizarea de lucrari de reabilitare;
Proiecte in derulare:
 reabilitarea si modernizarea a 32 km de strazi in municipiul Moinesti - Planul
Operational Regional – lucrari de asfaltare;
 realizarea de parcari;
 realizarea de marcaje rutiere longitudinale si transversale pe strazile
orasenesti;
 realizarea de trotuare pentru circulatia pietonala de-a lungul drumului national
DN 2G;.
 realizarea de lucrari de intretinere si reparatii pe strazile nemodernizate –
balastare si asfaltare; - pt cate strazi?
 amplasarea de indicatoare si harti turistice ale zonei pe principalele artere de
circulatie, precum si de indicatoare si panouri turistice in vederea directionarii
turistilor catre atractiile turistice din zona;
 modernizarea sistemului de semnalizare rutiera la standarde europene a
drumurilor nationale, a drumului judetean, a strazilor orasenesti, a podurilor, a
trecerilor de nivel cale ferata;
 Amenajare trotuare, parcari si alei str. T. Vladimirescu;
 Modenizare str. M. Eminescu (lucrari de drumuri si canalizare pluviala);
 ‚,Reabilitare infrastructura de strazi in municipiul Moinesti’’ finantat prin
Programul Operational Regional 2007 – 2013, Axa 1, DM 1.1 – Centre urbane
 achizitionarea de utilaje de deszapezire si descarcerare;
 Reabilitarea si extindere retea de canalizare in municipiul Moinesti;
 Reabilitarea si extinderea sistemului energetic stradal in toate cartierele
municipiului Moinesti; - 70% realizat;
- Extindere retea de gaz metan in municipiu Moinesti; - 80% realizat
- reabilitare cladire locuințe sociale din str. Vasile Alecsandri, nr. 50;- in lucru
- reabilitarea terenurilor de sport existente la unitatile scolare; -in lucru
Proiecte propuse:
 construirea unui drum cu rol de sosea ocolitoare/sosea de centura care sa
preia traficul greu in tranzit;
 reamenajarea / amenajarea de noi spatii de joaca pentru copii in zonele
orasului: imprejmuire, dotarea cu mobilier nou, iluminat, montarea de jucarii
de exterior, pavare cu materiale anti-soc, etc;
 Amenajarea unui parc tematic in Parcul ,,Padurea cu Pini’’
 infiintarea unei gradinite cu program prelungit;
19
 extinderea unitatilor scolare existente/construirea de noi corpuri in cadrul

unitatilor scolare existente ca urmare a faptului ca numarul de elevi/sala de
clasa este destul de ridicat (35,44 elevi / sala de clasa in 2008);
 construirea de baze sportive pentru scolile generale cu clasele I – VIII din
oras, constand in: sala de sport scolara cu dotarile corespunzatoare (vestiare,
dusuri, materiale sportive) si terenuri de sport;
 realizarea unei sali de sport;
 amenajarea de noi zone verzi pentru sport si agrement pe valea riurilor
Trotus si a raului Tazlau;
 realizarea unei baze de agrement dotata cu terenuri de sport (tenis, basket,
handbal, etc.), piscine, amenajarea unor spatii pentru iesirile in aer liber,
amenajarea unor spatii pentru camparea cu cortul, amenajarea unor locuri de
joaca pentru copii, etc; - faza proiect;
 valorificarea spatiilor publice inactive, cu vegetatie in stare proasta, prin
amenajarea unor scuaruri (vegetatie, bazine, fantani arteziene banci), care
pot fi folosite ca locuri de joaca, locuri de intalnire, locuri de asteptare, etc.;
 Parc fotovoltaic in municipiul Moinesti – extravilan mun. Moinesti – pct.
Schela, finantat prin Programul Operational Sectorial ,,Cresterea
Competitivitatii Economice’’, Axa prioritara 4, DMI 4.2. – faza proiect
 transformarea Clubului Lira in Casa de Cultura - faza proiect
 reabilitarea statiei de epurare ;- faza proiect;
 introducerea unor benzi de circulatie pentru biciclisti;
 reabilitarea Garii, a utilitatilor aferente, dotarea cu echipamente IT si instalatii
moderne de afisaj, modernizarea spatiilor de asteptare destinate calatorilor;
 implementarea in gara a sistemului de semnalizare/orientare catre mijloacele
de transport de legatura si atractii turistice ale zonei inconjuratoare;
 reamenajarea podurilor pietonale;
 Identificare si analize tehnice amenajare parcari subterane si supraterane,
realizare sisteme de parcare;
 amenajarea unor culoare de circulatie pentru biciclisti;
A.11. DISFUNCTIONALITATI
Din analizele efectuate, precum si din cele semnalate de catre autoritatile

municipiului Moineşti, au rezultat un numar de disfunctionalitati cu impact major în
contextul socio-economic actual.
Corelând fenomenele de natura economica cu aspectele vietii sociale, se constata
practicarea unei agriculturi cu productivitate scazuta, care angreneaza cea mai mare
parte a populatiei comunei, în timp ce numarul locurilor de munca în alte sectoare de
activitate este redus. Veniturile locuitorilor nu depasesc nivelul mediu actual din
Regiunea de Nord - Est, infrastructura si dotarile fiind necorespunzatoare unui
standard de viata actual.
Disfunctionalitati ale municipiului Moineşti:
 terenuri arabile din extravilanul municipiului, afectate local de eroziune in

suprafata si de exces de umiditate;
 pasuni si fanete naturale aflate in extravilan, afectate de alunecari de teren si
eroziuni pe versanti, de exces de umiditate in ses;
20
 zone cu terenuri neproductive neamenajate si nerecuperate pentru alte

folosinte (foste terenuri utilizate pentru viticultura si pomicultura care nu au
mai fost intretinute si de pe care plantatiile au disparut);
 lucrari de imbunatatiri funciare neintretinute;
 exploatarea nerationala a padurilor si terenurilor agricole;
 nivel redus de dezvoltare a retelei tehnico-edilitare (apa, canalizare) - este
necesara extinderea sistemului centralizat de alimentare cu apa și canalizare;
 lipsa unor oferte concrete de teren care sa constituie punct de interes pentru
investitori privați;
 se impune reabilitarea si modernizarea unor sectoare de drumuri;
 emigrarea forței de munca tinere precum și a forței de munca calificata;
 exploatarea nerationala a pasunilor si fanetelor;
 municipiul detine un potential turistic atractiv, recomandându-se dezvoltarea
structurilor specifice turismului rural;
 lipsa unor programe pentru recalificare si reconversie profesionala pentru
populatie;
 lipsa actiunilor de promovare activa a imaginii si numelui municipiului;
În urma analizei acestor probleme, prezentam urmatoarele disfunctionalitati pe
domenii:
Domenii Disfunctionalitati – Probleme Propuneri de masuri
Declinul productiei din cauza:

- Practicarea agriculturii se realizeaza
individualist, pe suprafete mici –
faramitarea terenurilor agricole;
- Anumite suprafete din terenurile  Diversificarea productiei agricole;
agricole sunt afectate de alunecari de  Infiintarea si organizarea de forme
teren; asociative ale crescatorilor de animale;
- Gradul redus de mecanizare al  Sprijinirea infiintarii grupurilor de
lucrarilor agricole; producatori agricoli;
Agricultura - Predominanta agriculturii de  Exploatarea rationala a pasunilor si
subzistenta, caracterul “universal” fanetelor;
al gospodariilor;  Utilizarea terenurilor degradate si
- Forta de munca îmbatranita din neproductive pentru impadurire;
agricultura care utilizeaza tehnici si
practici agricole învechite;
- Lipsa calificarii si instruirii
agriculturilor;
- Valorificarea productiei locale prin

- Infrastructura edilitara deficitara nu capacitati proprii de prelucrare;
atrage investitorii în sectorul - Reconsiderarea meseriilor traditionale;
productiv; - Modernizarea si asigurarea infrastructurii
Industria - Investitii reduse în domeniul destinate investitiilor industriale;
prelucrarii productiei agricole locale; - diminuarea volumului de cherestea, in
- Investiții reduse în sectorul privat în favoarea produselor caracterizate printr-un
ceea ce privește resursele umane și grad superior de valorificare a masei
formarea profesionala; lemnoase in vederea obtinerii unor
- zone cu poluare istorica; produse finite, cu o valoare adaugata cat
mai mare;
- Sustinerea dezvoltarii IMM-urilor si
21
stimularea implicarii intr-o mai mare

masura a micului antreprenorat local;
- atragerea unor investitori in industria de
prelucrare a lemnului, cu obtinerea unor
produse finite cu valoare adaugata mare;
- extinderea industriei de prelucrare a
produselor forestiere care folosesc lemn si
alte produse nelemnoase forestiere;
- concentrarea unitatilor industriale in zonele
periferice ale orasului in vederea diminuarii
- diminuarea productiei de cherestea, profile
si sporirea productiei de bunuri finite cu o
valoare adaugata mai mare – fabrica de
- atragerea capitalului investitional autohton
si strain;
- pentru zonele cu poluare istorica se va
aplica strategia aprobata de autoritati
privind solurile poluate istoric.
- Interzicerea accesului populatiei in fondul

forestier, cu exceptia zonelor strict delimitate si
destinate agrementului;
- Reconstructia ecologica a suprafetelor de
padure, afectate de uscare sau defrisare
Fenomene de degradare a
Resurse necontrolata;
fondului forestier ca urmare a
- Conservarea si mentinerea integritatii
naturale nerespectarii regimului silvic si
fondului forestier;
defrisarii necontrolate a unor paduri
- Realizarea plantatiilor de protectie pe
versantii afectati de eroziune, alunecari de
teren;
- Organizarea modului de gospodarire a
padurilor private.
 Realizarea structurilor turistice de
cazare si alimentatie;
 Amenajarea unor spatii de campare si
dotarea acestora cu utilitati specifice;
 amenajarea de spatii pentru picnic,
vetre pentru aprinderea focului,
 amenajarea arealelor destinate camparii
cu pubele si cosuri pentru depozitarea
deseurilor,
 amenajarea unei baze de agrement
Activitatile turistice sunt o ramura dotata cu terenuri de sport (fotbal, volei,
Turismul
prea putin dezvoltata handbal, baschet, badminton), terenuri
de joaca;
 atragerea unor investitori / realizarea
unui parteneriat public-privat pentru
amenajarea unor dotari de agrement;
 amenajarea unui complex de cazare de
tip camping;
 Modernizarea si reabilitarea drumurilor;
 Amenajarea unui punct de informare
turistica
22
 organizarea de cursuri de formare

profesionala a adultilor in domeniul
turismului si agroturismului.
- Reducerea populatiei pe fondul
soldului natural negativ si  Cresterea sperantei de viata;
a soldului migratoriu negativ;  Imbunatatirea calitatii vietii;
- Dificultați în menținerea forței de  Crearea de noi locuri de munca;
munca înalt calificate;  Reducerea riscului de imbolnavire;
Populatia
- Cererea insuficienta de forta de  Imbunatatirea dotarii in unitatile
munca; medicale;
- Accesul redus la programe de  Realizarea de actiuni de educatie
conversie/reconversie profesionala; pentru sanatate.
- Unele locuinte noi se realizeaza

fara a avea la baza un proiect si  Cresterea gradului de confort, prin
asistenta minima de specialitate în crearea unui fond locativ modern,
realizarea lor; echipat la standardele moderne;
Locuirea
- Unele locuinte sunt amplasate în  Stimularea construirii de locuinte din
apropierea zonelor cu riscuri materiale durabile, cu finisaje
naturale; superioare.
 dezvoltarea serviciilor de transport si

comunicatii,
 dezvoltarea serviciilor informationale si
a activitatilor conexe,
 dezvoltarea serviciilor de expertiza si
consultanta,
 dezvoltarea serviciile pentru populatie
(coafura, frizerie, cosmetica, intretinerea
si repararea autovehiculelor, alimentatie
publica, etc.),
 dezvoltarea serviciilor de formare si
perfectionare a fortei de munca,
 dezvoltarea serviciilor medicale publice
si private,
 infiintarea de unitati de prestari servicii
pentru repararea incaltamintei si
Dotari - Existenta unor dotari comerciale si croitorie;
publice de servire insuficiente  unitate de servicii de reparare articole
personale si gospodaresti,
 dezvoltarea serviciilor de alimentatie
publica din oras prin deschiderea de
restaurante, cafenele, care raspund
indeosebi turismului de tranzit;
 dezvoltarea comertului prin
modernizarea spatiilor de
comercializare a produselor – infiintarea
de magazine minimarket, supermarket;
 dezvoltarea serviciilor pentru
agricultura: servicii de aprovizionare cu
seminte, ingrasaminte, substante pentru
tratamente, furaje combinate pentru
animale, servicii de mecanizare,
chimizare, etc.;
 infiintarea de unitati pentru repararea
utilajelor si instalatiilor agricole;
23
 promovarea unei politici de asociere a

intreprinzatorilor locali pentru
dezvoltarea unor activitati economice in
domeniul serviciilor;
 dezvoltarea serviciilor de intermedieri
financiare si a serviciilor financiar -
bancare – un mediu de afaceri activ va
determina localizarea in oras a diverse
reprezentante ale bancilor, ale serviciilor
de asigurari, de intermedieri financiare,
etc., si viceversa, o gama diversificata a
institutii si servicii bancare va fi un punct
pozitiv pentru atragerea investitorilor
privati;
consultanta in afaceri si management –
va incuraja infiintarea de unitati
economice;
- cresterea numarului de medici si

cadre sanitare medii;
private
- infiintarea, in cadrul scolilor si
liceului a unor cabinete de consiliere
pentru copiii ai caror parinti sunt plecati la
munca in strainatate;
- infiintarea unei crese pentru
copiii sub varsta prescolara;
- infiintarea unui centru de zi
specializat pentru copii supradotati care
provin din familii cu risc social din
municipiul Moinesti si comunele
-zona destinata pentru recreere,
invecinate;
sport si agrement este slab
- infiintarea unui adapost temporar
dezvoltata
pentru persoanele victime ale violentei
- Insuficienta manifestarilor care sa
domestice (ex. adaposturi securizate
Cultura, puna in evidenta traditiile si
pentru mama si copil victime ale violentei
sport, obiceiurile specifice zonei
in familie);
recreere - Insuficienta spatiilor pentru activitati
- dotarea cu aparatura de
cultural-sportive si degradarea celor
specialitate performanta a tuturor
existente;
unitatilor sanitare din localitate;
- Lipsa preocuparilor pentru formarea
- identificarea solutiilor tehnice,
profesionala a adultilor;
extinderea, reabilitarea si dotarea sediilor
institutiilor de sanatate din localitate.
- reabilitarea Corpului I al Scolii cu
clasele I – VIII nr. George Enescu;
clasele I – VIII nr. 3;
clasele I – VIII nr.1;
- infiintarea de gradinite cu program
prelungit;
- extinderea unitatilor scolare
existente / construirea de noi corpuri in
cadrul unitatilor scolare existente ca
24
urmare a faptului ca numarul de elevi /

sala de clasa este destul de ridicat (35,44
- repararea si modernizarea spatiilor
din gradinitele existente: reconditionarea
peretilor, parchetare, tamplarie noua,
achizitionarea de material didactic si
jucarii, aparatura electronica;
- construirea de baze sportive pentru
scolile generale cu clasele I – VIII din
oras, constand in: sala de sport scolara
cu dotarile corespunzatoare (vestiare,
dusuri, materiale sportive) si terenuri de
sport;
- realizarea de spatii de joaca pentru
gradinite, dotate cu leagane, topogane,
etc;
- modernizarea salilor de spectacole,
a iluminatului, montarea de aparate audio
– video, instalatii de sonorizare, etc.);
- construirea unei case de cultura
orasenesti pentru desfasurarea
- dotarea si modernizarea bibliotecii
orasenesti cu mobilier nou, tehnica
moderna (baza de date in format
electronic) si innoirea fondului de carte,
infiintarea unei sali de lectura si
documentare;
- infiintarea unor centre de petrecere
a timpului liber, pentru persoanele de
varsta a III-a (Centru de zi pentru
varstnici) si pentru elevi (Clubul copiilor).
- reabilitarea parcului de agrement
existent in municipiul Moinesti, prin
intermediul Programului National de
Imbunatatire a Calitatii Mediului cu
finantare din Fondul pentru Mediu;
- amenajarea de noi zone verzi
pentru sport si agrement;
- realizarea unei baze de agrement
dotata cu terenuri de sport (tenis, basket,
handbal, etc.), piscine, amenajarea unor
spatii pentru iesirile in aer liber,
amenajarea unor spatii pentru camparea
cu cortul, amenajarea unor locuri de joaca
pentru copii, etc;
- valorificarea spatiilor publice
inactive, cu vegetatie in stare proasta,
prin amenajarea unor scuaruri (vegetatie,
bazine, fantani arteziene banci), care pot
fi folosite ca locuri de joaca, locuri de
intalnire, locuri de asteptare, etc.;
reabilitarea terenurilor de sport existente la
unitatile scolare;
25
Echipare tehnica
 reabilitarea si modernizarea a 27 km de
strazi in municipiul Moinesti - Planul
Operational Regional – lucrari de
asfaltare;
 realizarea de parcari;
 amenajarea intersectiilor de pe
principalele axe de circulatie si echiparea
lor cu semafoare care sa asigure
desfasurarea circulatiei in sistem “unda
verde”;
 realizarea de marcaje rutiere longitudinale
si transversale pe strazile orasenesti;
 construirea unui drum cu rol de sosea
ocolitoare/sosea de centura care sa preia
traficul greu in tranzit;
 realizarea de trotuare pentru circulatia
pietonala de-a lungul drumului national
- Starea necorespunzatoare a cailor 2G;
rutiere;  realizarea de lucrari de intretinere si
- Densitatea scazuta a infrastructurii reparatii pe strazile nemodernizate –
rutiere modernizate; balastare si asfaltare;
- Existenta unui numar mare de cai  amenajarea unor alveole pentru statiile de
de comunicatie care prezinta un profil oprire a mijloacelor de transport care
transversal necorespunzator dotarilor tranziteaza orasul;
mobile PSI;  amplasarea de indicatoare si harti turistice
- Reteaua majora de cai de ale zonei pe principalele artere de
Circulatia comunicatii este neadecvata la circulatie, precum si de indicatoare si
cerintele traficului conform panouri turistice in vederea directionarii
standardelor datorita urmatoarelor turistilor catre atractiile turistice din zona;
incoveniente:  modernizarea sistemului de semnalizare
 dimensionarea rutiera la standarde europene a drumurilor
necorespunzatoare a profilelor nationale, a drumului judetean, a strazilor
transversale si insuficienta orasenesti, a podurilor, a trecerilor de nivel
capacitatii portante a cailor de cale ferata;
comunicatie  introducerea unor benzi de circulatie
 intersectii neamenajate pentru biciclisti;
corespunzator;  reabilitarea Garii, a utilitatilor aferente,
dotarea cu echipamente IT si instalatii
moderne de afisaj, modernizarea spatiilor
de asteptare destinate calatorilor;
 implementarea in gara a sistemului de
semnalizare/orientare catre mijloacele de
transport de legatura si atractii turistice ale
zonei inconjuratoare,
 Identificare si analize tehnice amenajare
parcari subterane si supraterane, realizare
sisteme de parcare;
 achizitionarea de utilaje de deszapezire si
descarcerare;
 amenajare statii calatori in vederea
asigurarii conditiilor optime de asteptare,
 reamenajare intersectii cai rutiere cu cele
feroviare.
26
 regularizari si aparari de maluri pe

raurile Trotus si Tazlau, precum si pe
afluientii care prezinta riscuri de
inundatii;
 Existenta zonelor cu riscuri de  Modernizare si extindere retea de
Gospodarire alunecari si inundatii alimentare cu apa in sistem
a apelor,  sistemul centralizat de centralizat;
energie alimentare cu apa si canalizare  Extinderi ale retelei de joasa tensiune
electrica si se afla intr-o stare avansata de pe suprafetele nou introduse in
gaze degradare snu acopera întreg intravilan;
naturale municipiul;  Modernizarea si electrificarea tuturor
locuintelor din intravilan
 Modernizare sistem centralizat de
canalizare si statie de epurare;
 Modernizare si extindere retea gaze
naturale;
Factori care determina deteriorarea
mediului inconjurator:
- taierile abuzive din fondul forestier
- terenurile arabile prezinta
fenomene de compactare a solului,
deficit de elemente nutritive si seceta - realizarea de plantatii pe pante si refacerea
periodica e specifica zonei; padurilor defrisate;
- versanti ce prezinta fenomene de - depozitarea deseurilor menajere si a
alunecare activa si alunecari dejectiilor de la animale in conditii controlate si
Protectia si
potentiale; valorificarea acestora;
conservarea
- solurile de pe versanți sunt, de cele - valorificarea durabila a potentialului natural
mediului
mai multe ori afectate de eroziune de al zonei
natural
suprafata si alunecari de teren; - amenajarea zonelor ce prezinta riscuri
- insuficienta dezvoltare a sistemului naturale previzibile prin impaduriri, terasari sau
centralizat de canalizare genereaza lucrari speciale de consolidare si drenare.
probleme referitor la infiltratii si
poluare a stratului de apa freatica;
- lipsa / insuficienta atentie acordata
educatiei de mediu în unitatile
scolare, la institutiile publice;
- Studii de specialitate pentru realizarea
Protejarea lucrarilor de reparare, protejare, restaurare,
zonelor si conservare a constructiilor vizate
- Procesul de degradare al unor
obiectivelor - Masuri concrete, etapizarea lor in functie de
monumente si ansambluri de
de gravitatea avariilor constatate, in vederea
arhitectura, prin absenta masurilor de
patrimoniu protejarii, restaurarii, conservarii.
reabilitare, conservare si protectie a
istoric si - Masuri de protectie – respectarea zonelor de
acestora
arhitectural protectie in conformitate cu legilstatia in
vigoare
A.12. ZONE CU RISCURI NATURALE
Pe baza studiului preliminar "Studiu geotehnic si hidrogeologic"elaborat de

GEOPREST si a "Hartii de risc"elaborata de IPTANA a municipiului Moinesti, zonele
cu risc de producere a alunecarilor de teren si terenurile inundabile sunt delimitate
 de-a lungul raului Tazlaul Sarat
 de-a lungul paraului Gazu
27
 de-a lungul paraului Urmenis
În urma identificarii zonelor semnalate în municipiul Moinesti s-a constatat ca

alunecarile sunt determinate în principal de exploatarile petroliere si de depozitele
de sare subterane în care au avut loc infiltratiide apa.
Paraul Urmenis si afluentii sai din cartierele Hangani si Vasiesti ridica unele
probleme in ceea ce priveste tranzitarea debitelor mari de viitura. Versantii au
expuneri si pante foarte diferite si sunt puternic afectati de eroziunea torentiala,
alunecari de teren prin faptul ca paraiele ce coboara vijelios incarcate din munte cu
multe aluviuni le deverseaza in zona in zona Lucacesti, Hangani, Vasiesti. Astfel de
fenomene se produc adeseori la topirea brusca a zapezilor si a ploilor torentiale de
vara .
A.13. PRIORITATI SI REGLEMENTARI PRIVIND ZONELE DE PROTECTIE
In PUG sunt propuse urmatoarele prioritati pentru municipiul Moineşti:

 regularizarea cursurilor de apa;
 amenajarea spatiilor verzi si a plantatiilor de protectie;
 gestionarea corespunzatoare a tuturor categoriilor de deseuri, de la
populatie si operatori economici si transportarea acestora in vederea
eliminarii pentru depozitare definitiva, la un depozit conform;
 extinderea retelei de alimentare centralizata cu apa si canalizare la nivelul
intregului municipiu;
 redimensionarea intravilanului si a zonelor functionale;
 stabilirea si respectarea zonelor de protectie sanitara pentru: cimitire,
captari alimentare cu apa potabila, ape de suprafata;
 realizarea zonelor si perdelelor de protectie pentru sondele abandonate;
 instituirea zonelor de protectie pentru monumente istorice, culturale si situri
arheologice:
o in intravilanul localitatii raza zonei de protectie trebuie sa fie de
200 m;
o in extravilanul localitatii raza zonei de protectie trebuie sa fie de
500 m.
La realizarea obiectivelor PUG trebuie sa se tina cont de legislatia in vigoare in
domeniile protectia mediului, sanatate umana si veterinara, constructiilor, etc, prin
care se stabilesc norme care trebuiesc respectate pentru fiecare domeniu in parte.
REGLEMENTARI PRIVIND ZONE SANITARE PENTRU CAPTARI DE APA, CA

SURSE DE APA POTABILA
Pentru zonele din care se capteaza apa care va fi folosita ca sursa de apa potabila
trebuie prevazute "zone de protectie sanitara". Ele sunt reglementate prin H.G nr.
930 din 11 august 2005, pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si
marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica.
Delimitarea zonelor de protectie in cazul captarilor de ape subterane
In practica se selectioneaza criteriile relevante fiecarei captari, astfel incat ariile
delimitate sa asigure protectia corespunzatoare gradului lor de risc.
28
Perimetrul de protectie hidrogeologica se va intinde pana la limita zonei de

regenerare a acviferului respectiv, care poate fi uneori pana la cumpana apelor.
Dimensiunile zonelor de protectie sanitara trebuie sa fie de minim 50 metri, in
amonte si 20 metri in aval de captare.
Pentru acviferele de adancime la care depozitele acoperitoare confera o protectie
naturala, buna antipoluare, zonele de protectie pot fi reduse numai la zona de
protectie sanitara.
Zona de protectie trebuie imprejmuita, pentru oprirea accesului necontrolat al
populatiei, animalelor si utilajelor de orice fel.
Pentru captarile din rauri, zona de protectie sanitara va fi determinata dupa
caracteristicile locale ale albiei. Dimensiunea minima a acesteia va fi:
 pe directia amonte de priza, 100 m;
 pe directia aval de ultimele lucrari legate de priza, 25 m;
 lateral, de o parte si de alta a prizei, 25 m.
Cand dimensiunea laterala nu poate fi respectata, vor fi luate masuri constructive
compensatorii.
Pentru captarile din lacuri, zona de protectie sanitara va avea urmatoarele
dimensiuni minime, masurate la nivelul minim de exploatare:
 radial, pe mal, 100 m;
 radial, pe malul unde este situata priza, 25 m.
Dimensionarea zonei de protectie sanitara pentru statiile de pompare, instalatiile de
imbunatatire a calitatii apei - deznisipatoare, decantoare, filtre, statii de dezinfectii,
rezervoare, aductiunile si retelele de distributie, etc, se va face cu respectarea
urmatoarelor limite minime:
 statie de pompare, 10 m de la zidurile exterioare ale cladirilor;
 instalatii de tratare, 20 m de la zidurile exterioare ale instalatiei;
 rezervoare ingropate, 20 m de la zidurile exterioare ale cladirilor;
 conducte de aductiune, 30 m fata de orice sursa potentiala de
contaminare;
 retele de distributie, 3 m.
Se vor respecta prevederile Ordinului 227/2006 privind amplasarea si dimensiunile
zonelor de protectie adiacente infrastructurii de imbunatatiri funciare (baraje si lacuri
de acumulare).
Zonele de protectie se masoara astfel:
 la lacurile de acumulare, de la nivelul maxim de retentie;
 la celelalte lucrari, de la limita zonei de constructie sau a imprejmuirii;
 In latimea zonelor de protectie nu se includ drumurile de exploatare;
 in cazul in care de la piciorul taluzului digului spre apa distanta pana la mal
este mai mica decat zona de protectie, pentru latimea zonei de protectie se
ia distanta de la dig la mal;
 inaltimea si adancimea medie se determina pe tronsoane caracteristice.
Distantele minime de protectie sanitara, recomandate intre zonele protejate si o
serie de unitati care produc disconfort si unele riscuri sanitare, sunt urmatoarele:
 Ferme si ingrasatorii de taurine, pana la 500 capete - 200 m;
29
 Ferme de pasari, pana la 5.000 capete - 500 m;

 Ferme de pasari cu peste 5.000 capete si complexe avicole industriale -
1.000 m;
 Ferme de ovine - 100 m;
 Ferme si ingrasatorii de taurine, peste 500 capete - 500 m;
 Ferme de porci, pana la 2.000 capete - 500 m;
 Ferme de porci intre 2.000 -10.000 capete - 1000 m;
 Complexe de porci cu peste 10.000 capete - 1500 m;
 Grajduri de izolare si carantina pentru animale - 100 m;
 Abatoare, targuri de vite si baze de receptie a animalelor - 500 m;
 Depozite pentru colectarea si pastrarea produselor de origine animala - 300
m;
 Platforme sau locuri pentru depozitarea gunoiului de grajd, in functie de
marimea unitatilor zootehnice deservite - 500 m;
 Platforme pentru depozitarea gunoiului porcin - 1.000 m;
 Statii de epurare a apelor uzate industriale - 200 m;
 Paturi de uscare a namolurilor - 300 m;
 Autobazele serviciilor de salubritate - 200 m;
 Bazele de utilaje ale intreprinderilor de transport - 50 m;
 Cimitire - 50 m.
Reguli de amplasare
Unitatile mai sus mentionate se vor amplasa in afara arterelor de mare circulatie,
respectandu-se aceleasi conditii de distanta. Aceste distante pot fi modificate pe
baza studiilor de impact avizate de institute specializate si reglementate prin planuri
urbanistice zonale.
In interiorul zonei de protectie sanitara se interzice amplasarea oricaror obiective, cu
exceptia celor destinate personalului de intretinere si interventie.
Toate constructiile si amenajarile amplasate in zonele de protectie ale drumurilor vor
respecta prescriptiile tehnice si reglementarile urbanistice privind functionalitatea,
sistemul constructiv, conformarea volumetrica si estetica.
Prin amplasare si functionare, constructiile nu vor afecta buna desfasurare a
circulatiei pe caile rutiere in conditii optime de capacitate, fluenta si siguranta.
Se recomanda amplasarea unitatilor de transporturi in zona unitatilor de productie.
Se interzice a se realiza orice constructie care prin amplasare, configuratie sau
exploatare impieteaza asupra bunei desfasurari, organizari si dirijari a traficului de
pe drumuri si vor prezenta riscuri de accidente. Acestea vor fi interzise in zona de
siguranta si protectie a drumului cu exceptia celor care le deservesc.
Terenurile destinate amplasarii si dezvoltarii localitatilor trebuie sa asigure protectia
populatiei impotriva surparilor si alunecarilor de teren, avalanselor si inundatiilor,
emanatiilor sau infiltratiilor de substante toxice, inflamabile sau explozive, poluarii
mediului, sa dispuna de posibilitati de alimentare cu apa, posibilitati de indepartare si
neutralizare a apelor meteorice, a apelor uzate si a reziduurilor, precum si de
dezvoltare normala a zonelor verzi, de recreare si odihna, etc.
30
Consideram ca pentru orice constructie care se va amplasa in extravilan este

necesara realizarea studiului geotehnic pe amplasament. De asemenea se
recomanda efectuarea studiului geotehnic pentru amplasamentele din zona de lunca
in care pot sa apara straturi de coeziune mica, cu aspect de mal, nerecomandat
pentru fundare sau constructii mai deosebite cu 2, 3 nivele sau cu deschideri de
peste 6,00 m.
Se instituie interdictie de construire:

 50 m fata de cimitirele din localitati;
 in imediata apropiere a cursurilor de apa;
 in zonele cu diferenta de nivel mai mica de 1,00 m fata de albia majora a
paraielor care au deschiderea albiei de cel putin 3,00 m;
 in zonele cu alunecari de teren;
 in zonele inundabile;
 in zona de protectie sanitara a fermelor;
 in cazul descoperirii de monumente istorice si situri arheologice in intravilanul
localitatii raza zonei de protectie trebuie sa fie de 200 m, iar in extravilanul
localitatii raza zonei de protectie trebuie sa fie de 500 m.
Consiliul Local Moineşti trebuie sa stabileasca un program de intretinere si control a

albiilor din intravilanul localitatilor.
Pentru zonele inundabile sau cu pericol de alunecari de teren din extravilanul
localitatilor componente, este necesara interventia comunitatilor locale, prin nivelari
si plantari pentru zonele cu alunecari sau, prin drenaje si indiguiri de mica amploare,
pentru zonele inundabile.
Deoarece in PUG-ul municipiului Moineşti, judetul Bacau sunt prevazute o serie de
prioritati in ceea ce priveste modernizarea constructiilor existente cu asigurarea
utilitatilor necesare, construirea de noi locuinte va trebui sa se realizeze cu
respectarea principiului utilizarii rationale si echilibrate a terenurilor necesare
functiunii urbanistice.
La stabilirea amplasamentelor cladirilor de locuit se vor preciza si amplasamentele
urmatoarelor dotari tehnico-edilitare:
 platforme organizate pentru amplasarea recipientilor pentru colectarea
deseurilor menajere, suprafata de depozitare a platformelor se va
dimensiona pe baza indicelui maxim de producere a deseurilor si a ritmului
de evacuare a acestora. Nu se recomanda proiectarea si amenajarea de
platforme prea mari, care implica ocuparea unor suprafete de teren cu alte
destinatii (spatii verzi, etc.) si care pot genera disconfort si insalubritate.
Platformele se vor amenaja la distante de minimum 10 m fata de ferestrele
locuintei;
 spatii amenajate pentru jocul copiilor, luandu-se in calcul cate 1,3 mp
teren/locuitor;
 spatii amenajate pentru gararea si parcarea autovehiculelor populatiei din
zona respectiva, situate la distante de minimum 10 m de ferestrele
camerelor de locuit; in aceste spatii sunt interzise activitatile de reparatii si
intretinere auto;
31
 zone verzi de folosinta generala, luandu-se in calcul minimum 2 – 2,2 mp

teren/locuitor (in afara parcurilor publice) si 5% din suprafata intravilanului
extins.
Referitor la gospodariile individuale adaposturile pentru cresterea animalelor (de cel

mult 5 capete porcine si 5 capete bovine) in curtile persoanelor particulare se
amplaseaza la cel putin 10 m de cea mai apropiata locuinta invecinata si se
exploateaza astfel incat sa nu produca poluarea mediului sau disconfort vecinilor.
Fantanile trebuie amplasate si construite astfel incat sa fie protejate de orice sursa
de poluare si sa asigure accesibilitatea. In situatia in care constructia fantanii nu
asigura protectia apei, iar adancimea acviferului folosit este mai mica de 10 m,
amplasarea fantanii trebuie sa se faca la cel putin 10 m de orice sursa posibila de
poluare: latrina, grajd, depozit de gunoi sau deseuri de animale, cotete, etc.
Adancimea stratului de apa folosit nu trebuie sa fie mai mica de 4 m.
Pentru obiectivele economice cu surse de zgomot si vibratii, dimensionarea zonelor
de protectie sanitara se vor face in asa fel incat in teritoriile protejate nivelul acustic
echivalent continuu (Leq), masurat la 3 m de peretele exterior al locuintei si la 1,5 m
inaltime de sol, sa nu depaseasca 50 dB (A) si curba de zgomot 45 dB (A). In timpul
noptii (orele 22,00 - 6,00), nivelul acustic echivalent continuu trebuie sa fie redus cu
10 dB (A) fata de valorile din timpul zilei.
Unitatile care, prin specificul activitatii lor, necesita protectie speciala (spitale, centre
de sanatate, crese, gradinite, scoli, biblioteci, muzee, etc.) se vor amplasa in asa fel
incat sa li se asigure o zona de protectie de minimum 50 m fata de locuinte si de
arterele de circulatie.
B. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI
B.1. LOCALIZAREA GEOGRAFICA SI ADMINISTRATIVA

urmatorii vecini:
B.1.1. Cai de comunicatie

Orasul Moinesti are legaturile rutiere directe si de tranzit realizate de drumul national
DN 2G, drumul judetean DJ 117 si de drumul comunal DC 181.
- DN 2G Bacau - Moinesti - Comanesti, este principala artera de comunicatii a
orasului ce-l leaga de resedinta de judet si de celelalte centre urbane importante
32
(Comanesti, Tg.Ocna, Onesti) urmand traseul strazilor: M. Eminescu,

T.VIadimirescu, Lunca, Livezilor.
- DJ 117 Balatau - Zemes - Moinesti - Poduri - Berzunti traverseaza localitatea de la
nord la sud - est, suprapunandu-se cu strazile Capitan Zaganescu, Lucacesti, str.
Stadionului. Drumul judetean traverseaza DN2G, iar strada Atelierelor accede in
el.Drumul judetean are o importanta deosebita pentru Moinesti in relatia cu
localitatile limitrofe ce ofera forta de munca si aprovizioneaza pietele agro -
alimentare.
Lungimea arterelor de circulatie din perimetrul localitatii este de 63 km, acestea
insumand o suprafata de 492.000 mp, din care:
- imbracaminti permanente ( beton asfaltat) - 33,0 km = 257.730 mp
- Imbracaminti semipermanente (balast) - 30,0 km = 234.300 mp. Trama stradala
majora alcatuita din urmatoarele strazi principale:
- Strada M.Eminescu cu o lungime de 2400m , iatimea de 7,O0rn, modernizata in
totalitate si in stare buna de exploatare.Pe o lungime de 800m se suprapune cu DN
2G deservind traficul rutier al cartierului Gazarie si asigurand legatura cu cartierul
Lucacesti.
- Strada T.VIadimirescu este artera principala a orasului si are o lungime de
2150m,iatimea partii carosabile de 8,00m,si trotuarele cu latimi variabile de 1,50m -
5,00 m. Aceasta urmeaza traseul strazii M.Eminescu si a unui tronson din DN2G.
- Strazile Lunca si Livezilor urmeaza pana la iesirea din localitatea Moinesti traseul
drumului national DN2G, pe o lungime de 6100m.Latimea partii carosabile este de
8,00 m, lipsind in totalitate trotuarele.
- Strada 1 Mai leaga prin intermediul portiunii de 100m din strada AL.I.Cuza cartierul
Hangani , de principala artera de comunicatie a localitatii.Aceasta are o lungime de
3050 m Iatimea partii carosabile de 7,00 m si este modernizata.
- Strada Cpt. Zaganescu are lungimea de 1175 m , Iatimea partii carosabile variabila
de 8,00m - 10,00m si este modernizata in totalitate. Aceasta asigura legatura
cartierului Lucacesti cu DN2G spre cele 2 directii ale acestuia ( zona centrala si
zona industriala ).
- Strada Atelierelor are lungimea de 2000 m, Iatimea partii carosabile de 12,00m este
modernizata in totalitate.Aceasta constituie artera de tranzit pentru traficul greu si
desrveste una din zonele industriale mari ale orasului constituind si ocolirea orasului.
- Strada Zorilor are o lungime de 1100 m , Iatimea partii carosabile de 7,00m ,
trotuarele variabile intre 1,50m - 2,00m si modernizata in totalitate .Aceasta are rolul
de strada colectoare a traficului auto din zona centrala, ansamblurile de locuinte si a
dotarilor social culturale.
In zona centrala sunt strazi cu deservire locala care asigura accesul la blocurile de
locuinte, spatiile comerciale, curti interioare, etc. De exemplu strazile: Libertatii,
Costache Negri, V.AIecsandri, Viorelelor, modernizate in totalitate.
In mod diferentiat pe categorii de vehicole, traficul auto se desfasoara astfel:

- Pe strada Atelierelor - artera de tranzit a orasului care deserveste traficul greu prin
interzicerea acestuia spre zona centrala;
- Pe strada T.VIadimirescu - aceasta constituie artera principala a zonei centrale, care
preia fluxurile majore a orasului si-l dirijeaza spre directiile centrelor urbane:Bacau,
Comanesti, Tg Ocna;
- Pe strazile Zorilor, Libertatii, G.Enescu, M.Eminescu etc. - acestea sunt strazi
colectoare, care preiau fluxurile de circulatie de pe arterele secundare si le dirijeaza
pe strazile de legatura principale:
33
- Pe strazile 1 Mai, Cpt. Zaganescu - acestea sunt strazi cu functiuni multiple pentru
traficul rutier.
In orasul Moinesti dirijarea circulatiei se face prin intermediul indicatoarelor rutiere,

insuficiente pentru pastrarea unui regim strict in circulatie.
Circulatia pietonilor se face in cea mai mare parte( in specilal in zona centrala) pe
trotuare,iar traversarea strazilor prin locuri marcate si semnalizate.
in zonele periferice, circulatia pietonilor se desfasoara pe acostamente si pe unele
portiuni din partea carosabila.
Ceea ce se remarca negativ este faptul ca localitatea si in special zona centrala este
lipsita de spatii necesare de parcare, atat a autoturismelor particulare cat si a celor
in tranzit.
In etapa actuala stationarea autoturismelor se face pe partea carosabila in curtile
interioare ale blocurilor si pe platformele ce deservesc spatiile comerciale.
Aceste inconveniente creeaza dificultati in circuatia rutiera. Concluzionand aspectele
situatiei existente privitoare la circulatia rutiera, se remarca urmatoarle:
- Din analiza efectuata pentru etapa existenta ( chiar daca trama stradala modernizata
din intravilan reprezinta 52,40% din suprafata totala) sunt dificultati in modui de
asigurare a conditiilor de siguranta a circualtiei, de fluenta din cauza lipsei unei
viabilitati corespunzatoare a carosabilului.
- Lipsa de vizibilitate in unele intersectii, neantretinerea corespunzatoare a unor
artere, lipsa trotuarelor, lipsa alveolelor in statiile de autobuze si a cabinelor de
asteptare a calatorilor care folosesc transportul in comun , numarul mic de locuri de
parcare si garaje sunt unele dificultati care genereaza cele mentionate anterior.
Daca din punct de vedere functional autogara comuna cu gara se justifica, nu
acelasi lucru se poate afirma de accesul care se face la acest obiectiv si spatiul
necorespunzator pentru numarul mare de autobuze care o deserveste.
B.1.2. Organizarea administrativa

exterioara a oraselor dintre Carpati si zonele extracarpatice.
B.2. RELIEFUL SI CARACTERISITICILE GEOTEHNICE ALE MUNICIPIULUI

MOINEŞTI
Relieful zonei prezinta atat forme montane mai inalte ( versantul estic al Muntilor
Gosmanului cu varfurile Runcu Rau 1183m si Tazbuga 1151m si extremitatea
sudica a Muntilor Tazlaului cu varfurile Uture Mare 976m si Uture Mic , seaua
Moinesti si extramitatea nordica a Muntilor Berzunti) cat si forme joase de
depresiune si lunca ( Lunca Tazlaului Sarat)
Aceasta diferenta de nivel a reliefului a oferit conditii pentru aparitia multor nuclee de
asezari ce au intrat in componenta orasului Moinesti. In zonele muntoase din vest
(Tasbuga si Nogea) si sud-estul (Bezunti) culmile muntoase au altitudinea mare si
sunt formate predominant din gresii mai dure. Vaile paraielor Lucacioara (in vest de
Lucacesti), afluentii Urmenisului ce coboara din Nogea (la vest de Hangni) sau
34
Paraul Iordana (la N.E. de culmea Berzunti) au vai adanci si versantii au pante mari,
uneori abrupte cum sunt cele ale Cetatuiei (la vest de Lucacesti).
In zona subcarpatica si pe formatiunile bazinului Comanesti (Lunca-Vasiesti) relieful
se prezinta mai estompat (cu pante domoale) in saua Moinesti, Dealul Osoiu si
valea paraului Lunca.
Dealul Osoiu si saua Moinesti sunt forme de relief sculpturale, datorita eroziunii si,
in special a eroziunii exercitate de apele curgatoare. Saua Moinesti, zona centrala a
orasului, domina cu circa 50 m sesul Tazlaului Sarat de la Gazarie si zona vaii
paraului Lunca, reprezinta zona dintre Dealul Magura Moinesti si Dealul Osoiu si
este zona de legatura intre Depresiunea subcarpatica Tazlau si Depresiunea
intracarpatica Comanesti
In aceasta zona se intra din subcarpati in munte sieste zona de legatura intre valea
Tazlaului Sarat si valea Trotusului si invers. Aceasta pozitie geografica, un adevarat
uluc de trecere dintr-o zona in alta a favorizat aparitia nucleului vechiului targ
Moinesti, la inceput in lungul drumului ce serpuia prin saua Moinesti cu aproximatie
prin zona actualei strazi Tudor Vladimirescu.
Sesul Tazlaului Sarat se largeste brusc la Lucacesti unde Tazlaul Sarat iese din
zona montana si intra in Depresiunea Subcarpatica Tazlau. Sesul ajunge in zona
Gazarie-Albotesti la peste 1 km largime, unde a existat vechiului sat Albotesti, azi
disparut dupa o existenta de circa 200. Pe partea stanga a Tazlaului Sarat in zona
de racord intre sesul Tazlaului Sarat si fruntea terasei de 27-30 m altitudine relativa
a aparut localitatea Gazarie ce a purtat si numele de Garlele sau chiar Garlele-
Gazariei.
Din Tazlaul Sarat, printr-un canal (garla) apa era dirijata catre morile de apa sau
folosita si la gazariile (distileriile) de petrol din localitate. Numai astfel se explica
numele localitatii Garlele-Gazariei. si astazi se mai pot vedea, pe unele sectoare, in
localitatea Gazarie, portiuni din vechile garle, astazi colmatate natural sau desfiintate
de localnici. Tot in sesul Tazlaului Sarat, dupa al doilea razboi mondial, a aparut
zona blocurilor Albotesti.
Caracteristici geotehnice
Toate terenurile din teritoriul admistrativ Moinesti se comporta diferit atunci cand
sant solicitate suplimentar de constructiile care se pot funda pe ele.
1. Terenurile de origine aluvionara care insotesc terasa joasa de 5 m altitudine
a raului Tazlaul Sarat, pe cele doua maluri ale sale, sant terenuri bune de fundare,
cu capacitate portanta ridicata. Rocile necoezive grosiere sustin o cuvertura fin-
coeziva de grosime variabila, care nu pune ansa probleme de fundare deosebite.Ele
sant prezente in cartierul Gazarie si in partea sud-estica a cartierului Lucacesti.
2. Sesul aluvial al paraului Lunca (Urmenis) din zona joasa a cartierului
Hangani (Lunca), acolo unde are deschideri suficiente pentru a permite amplasarea
unor constructii, este format in subteran din roci aluviale fine, slab coezive si
necoezive, reprezentate de alternante de nisip mediu – mare, nisip argilos si pietris
mic cu nisip, cu frecvente lentile maloase. Nivelul hidrostatic este la adancimi mici
iar relieful de ses aluvial este putin ridicat peste cota talvegului vaii, permitind
inundarea frecventa a sesului. Este deci un teren pe care nu se recomanda
amplasarea constructiilor, decat an conditii speciale.
3. Sesul aluvial al paraului Gizu, fiind foarte angust si gazduit antre peretii unei
vai adanci, nu permite amplasarea unor constructii. De altfel, an cursul superior, an
35
sesul paraului Gazu apar si izvoarele minerale care au zona de protectie extinsa pe
toata largimea vaii.
4. Sesul aluvial al paraului Urmenis ( cursul inferior al paraului Lunca ) pe care
este situat cartierul Vasiesti, este caracterizat printr-o deschidere mai larga, de pana
la 200 m si este constituit din terenuri bune de fundare.
5. La partea superioara a reliefului, sub depozite locale de umpluturi, se extind
roci argilo-nisipoase si argilo-prafoase, putin umede, fara prorpietati de tasare
suplimentara prin umezire. Stratul de aluviuni grosiere apare la adancimi de peste 8
m.
6. Terasa medie, de 40 m altitudine relativa din versantul drept al raului
Tazlaul Sarat, strabatuta si erodata de valea paraului Gazu si pe care este
construita zona centrala a municipiului Moinesti, este formata predominant din roci
argiloase, cu lentile de nisip care pot fi saturate, cu pietrisuri nerulate an baza ( care
pot lipsi, local ) si poate fi considerata un teren bun de fundare, acolo unde pantele
reliefului nu sant foarte mari.
7. Pe terenurile cu pante pronuntate, construirea se poate face numai in
conditii speciale.
8. Terasa superioara, de 60 m altitudine relativa, din vesantul drept al raului
Tazlaul Sarat, care este doar un rudiment vechi de terasa erodata, relief pe care s-a
construit partea de vest a cartierului Lucacesti, este afectata, superficial de
fenomene morfogenetice ( cornise de desprindere cu analtimi de peste 20 m ) si se
suprapune litologic peste zona de aflorare a depozitelor aquitaniene – formatiunea
cu sare – care contribuie la producerea unor manifestari de adancime de
dezechilibru in versant, amplificate si de circulatia necontrolata a apelor sub
presiune, pompate in sonde pentru recuperarea secundara a zacamintelor de titei.
Zona nu se recomanda pentru construire decat an conditii speciale sau dupa
executarea unor lucrari majore de stabilizare a versantului.
9. Zonele versantilor muntosi din partea de vest si sud est a teritoriului
administrativ al municipiului Moinesti, suprapuse peste zona depresiunii
intramontane Comanesti sant acoperite cu depozite deluviale de panta, uneori
avand grosimi mari, de peste 8 m. Litologia acestor depozite, predominant argiloase
dar cu numeroase lentile de nisip, care se pot constitui in colectorul unor mici
acvifere de versant, le confera un mare potential de instabilitate, ceea ce nu le
recomanda ca fiind terenuri bune de fundare decat an zonele de platou sau cu pante
foarte reduse. Construirea in aceste zone de versant, asa cum este versantul sud-
estic al Dealului Caliman, pe care se situeaza si zona nordica a cartierului Hangani
sau versantul nord-vestic al Dealului Magura, nu se face decat in conditii speciale,
cu studiul stabilitatii in fiecare caz. Aceste perimetre sant, de altfel si zone de
amplasament pentru numeroase sonde de petrol, legate antre ele prin drumuri
petroliere execute an profil mixt, fara consolidare, ceea ce contribuie an mod
substantial la declansarea dezechilibrelor de versant, prin facilitarea accesului
apelor pluviale an masa deluviului de panta.
36
Venirea unor ani cu precipitatii normale sau chiar peste media obisnuita, dupa o
indelungata perioada de seceta, poate duce la activarea unor alunecari stabilizate
sau la amorsarea unora noi. Din acest motiv, nu se vor executa locuinte pe
terenurile in panta, considerate stabile pana in prezent, dar pe care se observa
aparitia unor fisuri transversale sau chiar a unor mici cornise de desprindere.
B.3. CONDITII CLIMATICE SI TOPOCLIMATICE
Clima este temperat-continentala, moderata cu influente montane, dar si de

adapost.
Climatul zonei depresionare Moinesti – Comanesti este temperat continental de tip
submontan, moderat, cu o andulcire datorata asezarii favorabile fata de circulatia
curentilor de aer mai calzi dinspre nord-vest. Verile sant racoroase iar iernile blande.
Temperatura medie anuala a aerului este de +7 °C, luna cea mai calduroasa fiind
iulie, cu o temperatura medie de 16 °C, iar luna cea mai friguroasa este ianuarie cu
o temperatura medie de – 4 °C.
Directia predominanta a vanturilor este dinspre nord-vest si nord, mai rar dinspre
est.
Cantitatea medie anuala de precipitatii este de cca. 682l/ mp( postul pluviometric
Moinesti), cu maxime an lunile mai – iulie si minime an februarie – martie. Repartitia
in timp a precipitatiilor este neuniforma, cu precipitatii puternice in sezonul cald, ce
duc la viituri de amploare deficitului de apa si a secetei, in special in lunile de
toamna.
Fenomene hidrometeorologice care caracterizeaza clima acestei zone si
influenteaza negativ activitatea economic sunt: ceata, bruma, chiciura, poleiul,
lapovita, grindina. Bruma este un fenomen specific sezonului rece; cand se produce
toamna si primavara, are efecte negative asupra vegetatiei. In anotimpurile de
tranzitie, bruma are o frecventa lunara maxima in octombrie si noiembrie. Brumele
timpurii de toamna si cele tarzii de primavara aduc serioase pagube culturilor
agricole. Chiciura si poleiul se formeaza deobicei in lunile de iarna, fiind daunatoare
pomilor fructiferi.
B.4. RETEAUA HIDROGRAFICA
37
Reteaua hidrografica a municipiului Moinesti este reprezentata prin raul Tazlaul

Sarat cu afluentii Lucacioaia si Gazului si raul Ormenis cu afluentii Hangani,
Pacurilor, Lutaria, Iodan, Racii, Silistea, Leurda.
Raul Tazlaul Sarat traverseazapartea de est si sud-est a municipiului - Cartierul
Lucacesti si are la statia hidrometrica Lucacesti un debit mediu multianual de
1,38mc/s.
Raul Ormenis izvoraste din partea sudica a Muntilor Gosmani (Piciorul Fagului) si
este afluent al Trotusului .
Apele minerale
In zona Municipiului Moinesti exista o serie de izvoare minerale care, prin
exploatare, ar putea imbunatati potentialul turistic al zonei.
La Lucacesti, Schela Moinesti si Lunca Sesului sunt izvoare clorosodice. In Parcul
Bai si in Lucacesti (pe versantul nordic al Dealului Osoiu) exista izvoare sulfuroase
si feruginoase. O parte din izvoarele din Moinesti sunt captate, cu un debit cumulat
de 52.128 litri/24 ore. Cele din Lucacesti nu sunt captate, debitul lor estimat fiind de
6.200 litri/24 ore.
Izvoarele minerale din Parcul Bai au apa sulfuroasa, bicarbonata, calcica,
magneziana, hipotona, in numar de noua, iar unul este feruginos.
Orasul Moinesti a figurat printre statiunile balneare din Romania in mod oficial. In
acest sens, in urma numeroaselor demersuri facute incepand din 1910, in anul 1934
localitatea a primit statutul de statiune balneara prin Decizia nr. 21192 din 05 iunie
1934 a Ministerului Sanatatii si Ocrotirii Sociale, publicata in Monitorul Oficial nr.
146/1934, s-a acordat Moinestiului statutul de statiune balneoclimaterica.
B.5. VEGETATIA
Formatiunile vegetale ale zonei sunt formate din pasuni, fanete si paduri. Din
suprafata totala a teritoriului administrativ de 4597 ha, pasunile padurile totalizeaza
o suprafata de 1056 ha (22,97%). La nivelul unitatii administrative teritoriul studiat
este usor deficitar in vegetatie forestiera, avand in vedere faptul ca media pe tara
este de 26,7% din suprafata unei localitati.
38
Arealul padurilor s-a redus prin defrisari in favoarea pasunilor si a fanetelor in

special in imediata apropiere a intravilanului. In cadrul vegetatiei de padure se
observa o etajare in functie de altitudinea si expunerea versantilor. Padurile
amestecate de foioase (stejar, fag in asociatii cu specii de carpen, tei, ulm etc.)
ocupa zonele cu altitudini mijlocii (550-700 m), pe versantii de N.V. a culmii Berzunti
si pe versantii de S.E. a culmilor muntoase a Muntilor Gosmanului (Tasbuga,
Nogea). La marginea padurilor de foioase apar frecvent arbustii: alunul, cornul,
maciesul, paducelul etc. In zonele mai inalte de 700 m, fagul apare in amestec cu
coniferele (molidul, pinul, bradul), iar la inaltimi de peste 800 m coniferele alcatuiesc
limita superioara a padurilor.
Pe versantul de S.E. a Dealului Osoiu, a partii lui centrale, se gaseste o padure de
pini care reprezinta o plantatie facuta pentru a stabiliza alunecarile de teren din zona
si unde astazi este zona de agrement a orasului (Parcul Padurea cu Pini) cu
restaurant si casute din lemn, cu spatii de cazare pentru turisti.
Pe versantii de S si S.V. ai Dealului Osoiu sunt plantatii mai tinere de pini, fata de
versantii dinspre N.E. si N ai Dealului Osoiu, unde au fost facute in trecut
despaduriri, iar pasunile sunt de slaba calitate si sunt afectate puternic de eroziunea
torentiala.
Pe treapta morfologica de 2-3 m altitudine relativa din lungul Tazlaului Sarat, in zona
Gazarie, pe solurile aluviale, scheletice, creste o vegetatie saracacioasa formata din
ierburi rare, pelin si catina alba. Catina alba are fructe foarte valoroase, bogate in
vitamine si saruri minerale. Fructele de catina alba sunt folosite pentru obtinerea de
sucuri (sirop) in mica masura si ar trebui mai bine valorificate
B.6. FAUNA
Lumea animala este diversificata si este reprezentata prin: artropode, mai ales
insecte (in unele zone din intravilan, tantarii fiind o adevarata pacoste pentru
localnici in sezonul cald), moluste, amfibieni, reptile, pasari si mamifere (iepurele,
caprioara, mistretul, lupul, vulpea, veverita, ursul brun etc.).
Interes economic prezinta fauna cinegetica ce are hrana si adapost in special in
paduri. In ultimele decenii insa vanatul a scazut. Fauna piscicola este foarte putin
prezenta. Candva bogat in peste, Tazlaul Sarat, puternic poluat in prezent, este
aproape lipsit de aceasta bogatie naturala.
B.7. ZONE CU RISCURI NATURALE

cu risc de producere a alunecarilor de teren si terenurile inundabile sunt delimitate:
 de-a lungul raului Tazlaul Sarat
 de-a lungul paraului Gazu
 de-a lungul paraului Urmenis

39

vara .
B.7.1. Inundaţii
O problemă serioasă o constituie degradarea solurilor ca urmare a defrişărilor,

lucrărilor petroliere şi a poluării rezultate în urma acestora. Un exemplu este solul
degradat pe versantul de nord est al Dealului Osoiu, unde există o puternică eroziune
torenţială. Pe viitor se impune restabilirea echilibrului natural prin limitarea defrişărilor,
regularizarea scurgerii torenţiale, raţionalizarea păşunatului şi eliminarea poluării.
În perioadele critice - topirea bruscă a zăpezilor combinate cu ploi în timpul

primăverilor sau în timpul ploilor torenţiale de vară - pâraiele din zonele Hangani şi
Lucăcesti au debite foarte mari, produc revărsări şi aduc numeroase pagube: rup
podeţele, drumurile, provoacă inundaţii, depun mari cantităţi de aluviuni, cu toate că
în fiecare an se iau măsuri pentru prevenirea acestor neplăceri.
B.7.2. Alunecări de teren

În urma identificării zonelor semnalate în municipiul Moineşti s-a constatat că
alunecările sunt determinate în principal de exploatările petroliere şi de depozitele
de sare subterane în care au avut loc infiltraţiide apă.
Astfel, în aceste zone a fost determinată vulnerabilitatea în termen de pagube

materiale având în vedere faptul că fenomenele de instabilitate puse în evidenţă pe
raza municipiului Moineşti sunt lente, făcând posibilă evacuarea fără pierderi de vieţi
omeneşti.
Conform Memoriului tehnic priviind Hartile de risc in municipiul Moinesti in zonele
amintite valorile coeficientului de risc la alunecări de teren sunt cuprinse între 0,5 şi
0,78. Aceste valori arată faptul că în municipiul Moineşti există un risc mediu si mare
de producere a alunecarilor de teren, in special datorita factorului antropic
reprezentat de exploatarile petroliere din zona si metodelor utilizate pentru
extragerea titeiului.
Apariţia pânzelor de apă freatică la adâncimi mici (de exemplu în Şaua Moineşti sub
1 m adâncime) provoacă unele probleme de eroziune a fundaţiilor şi subsolurilor
precum şi probleme legate de salubritatea acestora.
Pe întreaga suprafaţă a municipiului Moineşti, nivelul freaticului se găseşte la
adâncimi mai mici de 5 m, această situaţie conducând la o probabilitate medie-mare
de producere a alunecărilor.
Apele freatice ajung la suprafaţă prin numeroase izvoare. În zona de munte din vestul
localităţii şi în zonele Hangani, Văsăiesti, izvoarele sunt numeroase şi au apă
potabilă, dar debitele lor sunt scăzute.
Exista două zone cu alunecări de teren datorate faptului că “lentila” de sare se
topeste sub acţiunea apelor freatice. Este vorba de zonele Hangani si Lucăcesti unde
nu se dau autorizaţii de construire.
În urma analizei factorului hidroclimatic Kd reiese ca municipiul Moinesti are o
probabilitate mare la alunecare datorită precipitaţiilor lente, de lungă durată, cu
posibilităţi de infiltrare a apei în roci sau a ploilor rapide, cu transport de debite
solide, fapt ce conduce ulterior la apariţia proceselor de eroziune.
Studiul geotehnic si hidrogeologic"elaborat de GEOPREST si a "Hartii de
risc"elaborata de IPTANA a municipiului Moinesti recomanda:
40
- monitorizarea fenomenelor de instabilitate cunoscute cu mijloace fizice

(inclinometrie, piezometrie etc.) şi topografice. În acest fel se poate gestiona
reabilitarea zonelor afectate de instabilitate.
- realizarea unui plan care să pună în evidenţă raportul cost/beneficiu în ceea ce

priveşte tratarea fiecărei zone afectate de alunecări de teren. Acest plan trebuie să
includă analiza economică soluţii de remediere vs. evacuare, identificarea de rute
alternative cailor de comunicaţii blocabile de către fenomenele de instabilitate.
- Prezenţa apei reprezintă cel mai important un factor declanşator al fenomenelor

de instabilitate astfel încât acestea trebuie înlăturate prin următoarele tipuri de
măsuri:
- având în vedere faptul că în unele zone există sisteme de alimentare cu apă

potabilă, dar nu există sisteme de canalizare pentru înlăturarea apelor uzate, se
poate trage concluzia că un volum apreciabil de apă se infiltrează în pământ din
puţurile drenante ale utilizatorilor casnici sau din fosele septice impropriu
impermeabilizate. Este important ca după executarea lucrărilor de infrastructură să
se instituie obligativitate racordării tuturor gospodăriilor din zonă la sistemul colector.
- se impune o verificare a sistemului de alimentare cu apă menajeră, iar în cazul în

care se poate realiza modernizarea reţelei în această zonă se propune protejarea
conductelor cu canivouri de beton. Astfel s-ar putea evita amplificarea fenomenelor
de instabilitate ce au iniţial un caracter local, dar avariind conductele de alimentare
cu apă devin mult mai însemnate prin saturarea materialului deluvial şi diminuarea
rezistenţei la forfecare la interfaţă acestuia cu roca de bază.
- dacă se ţine seama de condiţiile meteorologice specifice, se poate constata

necesitatea drenării apelor meteorice. Acest lucru se poate realiza pe două direcţii
paralele: execuţia unui sistem de canalizare pluvială cu guri de scurgere (gaigere)
conectat la sistemul de evacuare a apelor menajere uzate precum şi prin realizarea
unui sistem de drenuri a căror amplasare şi dimensionare va trebui să facă obiectul
unui studiu separat. Sistemul de drenuri va trebui să asigure desecarea zonelor
actuale de băltire a apelor de suprafaţă şi înlăturarea freaticului acolo unde nivelul
acestuia poate induce instabilitate.
B.7.3. Situatia si stadiul siturilor contaminate cu produse petroliere

Cod sit Numele sitului Tipul de Natura Suprafata
propietate poluantilor potential
asupra contaminata
terenului (ha)
RO1APMBC000 Parc 807 Proprietate Hidrocarburi 0,05
61 Moinesti privata petroliere
RO1APMBC000 Batal Moinesti Proprietate Hidrocarburi 0,99
63 (Sarmatian) privata petroliere
65 Lucacesti privata petroliere
68 Văsăieşti privata petroliere si
cloruri
41
71 Sarmatian privata petroliere

RO1APMBC000 Batal Proprietate Hidrocarburi 1,59
78 Albotesti privata petroliere si
sulfati,
benzofluoranten
RO1APMBC000 Depozit Proprietate benzofluoranten 0,90
79 Albotesti privata
RO1APMBC000 Compresor Proprietate Halogeni, 0,10
83 795+804 privata hidrocarburi,
Lucacesti metale
RO1APMBC000 Batal Gazarie Proprietatea Depozitarea 0,64
93 primariei produselor
chimice
periculoase
RO1APMBC001 Rampa CF Proprietate Hidrocarburi 2,00
RO1APMBC001 Atelier Proprietate Hidrocarburi 1,00
04 reconditionare privata
material
tubular
Moinesti
RO1APMBC001 SC Prest Serv Domeniu Amoniu, nitriti, 2,20
10 SA (Depozit public al cloruri, fier,
deseuri statului mangan
municipale)
RO1APMBC001 Primaria Proprietate Deseuri 2,00
23 Moinesti- primaria municipale
depozit Moinesti
deseuri
municipale
B.8. ARII NATURALE PROTEJATE
In municipiul Moineşti se afla Rezervatia naturala Padurea de pini - 15,00 ha.
B.9. MONUMENTE ISTORICE SI DE ARHITECTURA
Zonele naturale protejate de interes national si monumentele naturii, precum si

gruparea geografica si localizarea teritoriala a zonelor naturale protejate de interes
national sunt prevazute in anexa nr. I Legea 5/2000.
42
Extras ANEXA Nr. I L5/2000 :

ZONE NATURALE PROTEJATE DE INTERES NATIONAL SI MONUMENTE ALE
NATURII (Elaborata in baza datelor existente la data de 1 octombrie 1998, in
conformitate cu prevederile Legii nr. 137/1995 privind protectia mediului
inconjurator)
2.0. Rezervatii si monumente ale naturii

Padurea de pini (cod 2130) – 15 ha
Extras din ANEXA Nr. III L5/2000:

Unitati administrativ-teritoriale cu concentrare foarte mare a patrimoniului construit
cu valoare culturala de interes national
Orase: Moinesti
Ministerul Culturii si Cultelor

Institutul National al Monumentelor Istorice
Lista monumentelor istorice 2004
Nr. COD LMI 2004 Denumire Localitate Datare

Crt.
1 69 BC-I-s-A-00732 Cetatuia dacica de la Moinesti – Moinesti, cartier Lucacesti sec. I
"Dealul Cetatuia"
2 261 BC-II-m-B-00858 Biserica "Cuvioasa Paraschiva” Moinesti, str. Avram Iancu 1702
nr.14
3 262 BC-II-m-B-00859 Scoala "Stefan Luchian” Moinesti, str. Zorilor nr.20 1894
4 361 BC-IV-m-B- Monumentul eroilor din razboiul Moinesti, Parcul Tei 1908
00937 pentru independenta
Descoperirile arheologice intamplatoare se vor anunta, in termen de cel mult 72 de

ore, primarului unitatii administrativ-teritoriale de catre persoana descoperitoare,
proprietarul ori titularul dreptului de administrare a terenului in cauza.
B.10. SPATII VERZI
este de 50,822 ha.
Insuficienta locurilor de parcare face ca spatiile verzi si locurile de joaca pentru copii
sa fie ocupate de masinile ce nu pot fi lasate in alta parte.
- zona C. Negri;
- zona strand Lucacesti.
Indicatorul mp spații verzi / locuitor este de 20,31 mp/loc.

Legea nr. 24/2007 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din
intravilanul localitatilor, republicata 2009 la art. 3 prevede: ”Spatiile verzi se
compun din urmatoarele tipuri de terenuri din intravilanul localitatilor:
43
a) spatii verzi publice cu acces nelimitat: parcuri, gradini, scuaruri, fasii plantate;
b) spatii verzi publice de folosinta specializata:
1. gradini botanice si zoologice, muzee in aer liber, parcuri expozitionale, zone
ambientale si de agrement pentru animalele dresate in spectacolele de circ;
2. cele aferente dotarilor publice: crese, gradinite, scoli, unitati sanitare sau de
protectie sociala, institutii, edificii de cult, cimitire;
3. baze sau parcuri sportive pentru practicarea sportului de performanta.
c) spatii verzi pentru agrement: baze de agrement, poli de agrement, complexuri si
baze sportive;
d) spatii verzi pentru protectia lacurilor si cursurilor de apa;
e) culoare de protectie fata de infrastructura tehnica;
f) paduri de agrement.”
Conform OG 195/2005 completata prin OG nr. 114/2007, conform cu Directivele

Europene tinta care trebuie atinsa pentru o localitate privind spatiile verzi este de 26
mp/locuitor pana in anul 2013.
Primaria municipiului Moinesti are intocmit Registrul local al spatiilor verzi.
Ordinului nr.1549/04.12.2008 prevede la Art. 13. - Registrul local al spatiilor verzi
trebuie corelat cu prevederile planurilor urbanistice generale si ale regulamentelor
de urbanism intocmite conform Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si
urbanismului, cu modificarile si completarile ulterioare.
B.11. POPULATIA
La nivelul anului 2013, populatia municipiului Moinesti era de 25.024 locuitori.
Invăţământ :
- Liceul teoretic “Spiru Haret”;
- Colegiul TEHNIC “Grigore Cobalcescu”’
- 6 scoli generale;
- Scoala de arte si meserii;
- 9 gradinite;
Sanatate: spitalul municipal de urgenta, cabinete de medicina de familie, cabinete

stomatologice, farmacii.
Cultură :
Obiectivele de utilitate publica cu profil cultural sunt slab reprezentate in orasul
Moinesti, si anume: doua cluburi cu capacitate de 550 locuri si o biblioteca
oraseneasca de 52000 volume.
Culte
În municipiul Moineşti există urmatoarele biserici:
 7 Biserici ortodoxe;
 1 Biserica catolica;
 1 Biserica penticostala;
 Sinagoga evreiasca;
1 casa de rugaciuni „Philadelphia”.
44
B.12. ECONOMIA
Moinesti, in anul 2009

Numarul de Cifra de Numarul
Investitii brute Investitii nete
unitati locale afaceri (mii lei mediu de
(mii lei RON) (mii lei RON)
active RON) salariati
476 304.699 6.250 494.110 371.558
Cifra de afaceri realizata in medie pe o unitate locala activa

cifra de afaceri realizata pe unitate activa (mii lei RON preturi curente)
2005 2006 2007 2008 2009
Municipiul Moinesti 1.094,7 1.162,2 1.123,2 1.672,0 640.1
Cifra de afaceri realizata in medie pe un salariat din unitatile locale active

cifra de afaceri medie pe un salariat (mii lei RON preturi curente)
2005 2006 2007 2008 2009
Investitii brute in bunuri corporale ce revin in medie la un salariat din unitatile

locale active
investitii brute pe un salariat (mii lei RON preturi curente
2005 2006 2007 2008 2009
Municipiul Moinesti 6,1 9,2 24.5 123,7 79,1
Investitii brute in bunuri corporale ce revin in medie la 1.000 lei RON cifra de
afaceri realizata de unitatile locale active
investitii brute la 1.000 lei RON cifra de afaceri (lei RON preturi curente)
2005 2006 2007 2008 2009
Municipiul Moinesti 127,5 156,2 340,2 1.131,2 1.621,6
Investitii nete in bunuri corporale ce revin in medie la un salariat din unitatile

locale active
investitii nete pe un salariat (mii lei RON preturi curente)
2005 2006 2007 2008 2009
Investitii nete in bunuri corporale ce revin in medie la 1.000 lei RON cifra de
afaceri realizata de unitatile locale active
investitii nete la 1.000 lei RON cifra de afaceri (lei RON preturi curente)
2005 2006 2007 2008 2009
Municipiul Moinesti 122,0 147,6 278,5 527,0 1.219,4
Radiografia vietii economice locale pe sectoare si ramuri industriale are la baza

prelucrarea informaTiilor obTinute de pe site-ul Ministerului
Economiei si Finantelor pornind de la lista societatilor comerciale cu sediul in
municipiul Moinesti existente la 31.12.2006.
Astfel, la sfarsitul anului 2006, la nivelul municipiului Moinesti sunt active 541 de
firme dintre care 42 au cifra de afaceri egala cu 0, 58 au fost
45
infiinTate pe parcursul anului 2006, iar 106 nu au informaTii pentru anul 2005, toate
acestea fiind considerate fara activitate. Prin urmare analiza a fost facuta pe un
esantion de 335 de agenti economici.
Analizand principalele sectoare economice din municipiul Moinesti situatia este
urmatoarea:
 172 de agenti economici isi desfasoara activitatea in comert;
 23 de agenti economici opereaza in diverse ramuri industriale (extractiva,
textila, panificatie, mobila si prelucrarea lemnului);
 11 agenti economici desfasoara activitati in unitati de alimentate publica;
 14 agenti economici isi desfasoara activitatea in domeniul constructiilor;
 33 de agenti economici opereaza in domeniul transporturilor de calatori si
transport marfa;
 79 de agenTi economici desfasoara activitati in servicii;
 3 agenti economici desfasoara activitatea in agricultura si silvicultura.
Majoritatea firmelor din municipiul Moinesti sunt firme tinere, infiintate incepand cu
anul 2003. Anii 2003 si 2006 au reprezentat anii cu cele mai multe firme infiintate
care sunt active in prezent.
Mediul economic local este dominat de firmele din comert si firmele mici de servicii.
Peste jumatate dintre firme activeaza in domeniul comertului (51%) si aproximativ un
sfert din economia locala revine sectorului serviciilor (24%).
Ca marime, domina ca numar firmele cu o cifra de afaceri cuprinsa intre 100.001-
1.000.000 RON (38,2%) si firmele cu o cifra de afaceri cuprinsa in intervalul 10.001-
100.000 RON (39,1%). Analiza indicatorilor financiari pentru municipiul Moinesti
indica un mediu de afaceri favorabil lansarii de firme pe piaTa prin profitabilitatea
ridicata a firmelor cu cifra de afaceri mica, urmata de firmele cu o cifra de afaceri
medie caracterizate printr-un numar mai mare de angajati si o rata a profitului mai
mica.
Majoritatea firmelor, 44% are un numar relativ mic de personal, cuprins intre 1-10
angajati, acestea fiind si cele mai profitabile firme daca analizam raportul profit
total/cifra de afaceri totala.
B.13. ECHIPARE EDILITARA
B.13.1. Alimentarea cu apa
Alimentarea cu apa in sistem centralizat

Municipiul Moinesti este alimentat cu apa din din ramura de nord OL Dn 800 mm a
Sistemul principal de alimentare cu apa al Companiei Regionale de Apa Bacau (
CRAB).
Sistemul principal al CRAB Bacau este alimentat de Lacul Poiana Uzului si Statia
de tratare apa Darmanesti. Sistemul alimenteaza cu apa tratata toate orasele din
Valea Trotusului cat si mun. Bacau.
Conducta de aductiune a apei PEHD Dn 500 mm racordata la ramura de nord a
Sistemului de alimetare, alimenteaza prin intermediul unei noi statii de pompare
amplasata in loc Vermesti – Comanesti, atat mun. Moinesti cat si comunele Poduri
Magiresti si Ardeoani.
Mun. Moinesti dispune de mai multe rezervoare de inmagazinare a apei amplasate
in locatiile Micleasca, Brazi, Christea, Hangani, cu capacitate totala 8.540 mc.
46
Distributia apei se face prin conducte mai vechi din fonta de presiune, otel si
azbociment sau mai noi din PEHD cu diametre de 50  300 mm.
Lungimea retelelor de distributie este de cca. 44500 ml. Gradul de echipare a
strazilor cu retele de apa de distributie este de cca 64 %.
Populatie care beneficiaza de alimentarea cu apa: 20060 loc (84 %).
Debitul mediu anual de apa consumat este de 2.068 mii mc din care 164 mii mc
pentru uz casnic.
B.13.2. Evacuarea apelor uzate

Mun. Moinesti dispune de o canalizare in sistem divizor, cu colectoare separate ptr.
ape uzate menajere si separate ptr. ape pluviale.
Colectoarele sunt executate, cele mai vechi din tuburi din beton cu Dn 200 – 1000
mm, iar cele mai noi din tuburi din PVC cu Dn 200 - 315 mm.
Lungimea colectoarelor de ape uzate menajere este de cca.22700 ml (cca. 35 %
din lungimea totala a strazilor), iar a colectoarelor de ape pluviale este de cca. 2000
ml (cca. 3 % din lungimea totala a strazilor).
Apele uzate menajere sunt deversate in Statia de epurare existenta, amplasata in
parte de est a municipilui.
Statia de epurare din Moinetti este proiectata pentru tratare mecanica si biologica.
Apa uzata tratata este deversata in raul Tazlaul Sarat.
Debitul de apa proiectat ptr.Statia de epurare este de Qmed = 120 l/s, din care
existent Qmed exist = 62 l/s.
Colectoarele de ape pluviale deverseaza apele in paraul Urmenis prin 3 guri de
varsare.
B.13.3. Alimentarea cu energie electrica

Energia electrica necesara consumatorilor din orasul Moinesti este asigurata din
sistemul energetic national si reteaua electrica a societatii Petrom.
Deoarece orasul a fost intens industrializat mai ales in domeniul extractiei de petrol
si gaze orasul este transversat de retele electrice aeriene de medie tensiune 20kv si
retele electrice de inalta tensiune de 110 kV pe mai multe directii, existand si o
centrala de transformare proprie.
Toate posturile de transformare ce alimenteaza consumatorii din resedinta orasului
si localitatile aferente sunt racordate la reteaua de medie tensiune de 20 kv.
Puterea lor este functie de zona de consum si variaza intre 63 ÷ 630 KVA.
Reteaua electrica de medie tensiune –20 kV este realizata pe stalpi din beton armat
centrifugat cu conductori din aluminiu, cupru si otel tip funie. Aceasta este
amplasata atat pe marginea drumurilor sau trecand prin gradini si terenuri agricole
sau alte destinatii, cat si prin oras neavand o distributie uniforma legata de
dezvoltarea orasului, depinzand in principal de vechea infrastructura industriala a
orasului.
Retelele de distributie de joasa tensiune sunt pozate pe marginea drumurilor si a
strazilor din oras pozate aerian cai si ingropat. Acestea alimenteaza integral atat
consumatorii casnici, social-culturali, societatile comerciale, industriale si altele.
Conform Ordinului 4 / 2007( Norma tehnica privind delimitarea zonelor de protectie
si de siguranta aferente capacitatilor energetice - Revizia I) pentru linii electrice
aeriene cu tensiuni de peste 1 kV, zona de protectie si zona de siguranta coincid cu
47
culoarul de trecere al liniei si sunt simetrice fata de axul liniei. Distanta de

protectie/de siguranta reprezinta latimea culoarului de trecere al liniei.
Dimensiunea (latimea) zonei de protectie si de siguranta a unei linii simplu sau
dublu circuit are valorile:
Liniile aeriene cu tensiune de cel mult 20 kV, cu conductoare izolate sau neizolate,
se construiesc la marginea drumurilor, inclusiv a celor forestiere, in culoare
amplasate in zonele de protectie a drumurilor publice, la limita zonei de siguranta a
acestora, in conditiile precizate in NTE 003/04/00.
B.13.4. Alimentarea cu energie termica

In municipiul Moinesti, judetul Bacau, alimentarea cu gaze naturale a
consumatorilor casnici, o obiectivelor social-culturale si a agentilor economici, este
realizata prin:
Retelele de distributie gaze naturale presiune joasa sunt in curs de inlocuire cu
retele de distributie gaze naturale presiune redusa.
 in montaj ingropat , pe traseul lor fiind rasuflatori carosabile si de spatiu verde;
 in montaj aerian.
Incalzirea imobilelor din municipiu (locuinte individuale, locuinte colective , societati
comerciale si obiective social – culturale), se realizeaza cu:
- sobe care utilizeaza combustibil solid (lemn de foc si carbune);
- centrale termice proprii care utilizeaza combustibil solid (lemn de foc si carbune);
B.13.5. Telefonie
Orasul este prevazut atat cu centrala telefonica automata ce deserveste fara
probleme abonatii de telefonie fixa cat si retele de telefonie mobile cu acoperire de
aprox. 100%.
Prin oras trec retele telefonice cu fibra optica si instalatii Tc montate ingropat la
adancimea de 0,8÷1,5m si aerian pe stalpi Tc si Electrica.
Racordurile telefonice la obiective sunt realizate cu cabluri de telecomunicatii avand
insotitor din OL funie si montate ingropat in tub de protectie pana la firidele de
telefonie aferente obiectivelor.
De asemeni orasul este prevazut cu retele de transmisii date si conectare la internet
ce folosesc si infrastructura retelelor de telefonie fixa.
B.13.6. Gospodarie comunala

de colectare si sortare a deseurilor, fiind amenajate 92 de platforme pentru
colectarea selectiva a deseurilor. In municipiul Moinesti exista o statie de sortare
care deserveste zona 5 de arondare a judetului Bacau, investitie realizata prin
programul ISPA. De la statia de sortare deseurile sunt transportate la statia de
transfer de la Beresti Tazlau, ulterior fiind depozitate la depozitul de deseuri Bacau.
48

In urma solicitarii APM Bacau, Primaria municipiului Moinesti a declarat existenta
unui depozit de deseuri menajere, care a fost inchis si salubrizat pana la
16.07.2009. Inchiderea depozitului de deseuri s-a realizat conform H.G. 349/2005
privind depozitarea deseurilor cu modificarile si completarile ulterioare, printr-un
proiect al Consiliului Judetean Bacau in cadrul Sistemului Integrat de Management
al Deseurilor in judetul Bacau. Monitorizarea post inchidere a depozitului se
realizeaza timp de 30 de ani, cu posibilitatea de prelungire daca depozitul nu este
stabilizat, conform actelor de reglementare in vigoare detinute de Primaria Moinesti.
Depozitul municipal a fost infiintat in anul 1976 cu o capacitate de depozitare de
150.000 mc si o inaltime a stratului de depozitare de 7 m, la sfarsitul anului 2009
avand o suprafata de 2,8 ha. Cantitatea totala de deseuri depozitate de la inceputul
depozitarii si pana in anul 2009 este de 118.447,51 tone. Distanta depozitului fata de
zona locuita este de 50 m iar fata de apa de suprafata de 30 m.
teritoriul:

5. Lucacesti sat - 1 cimitir s = 0,79 ha;
6. Str. G. Cosbuc -1 cimitir s = 0,97 ha;
8. str.T.VIadimirescu -1 cimitir catolic s = 0,50 ha;
9. Intrare oras Moinesti (Gazarie) -1 cimitir S = 0,40 ha;
Cimitirile respecta zona de protectie sanitara de 50 m.
C. EVOLUTIA PROBABILA A CALITATII MEDIULUI IN SITUATIA

NEIMPLEMENTARII PUG-ULUI
C.1. ZONE DE RISC DE ALUNECARI DE TEREN SI INUNDATII
C.1.1. Alunecari de teren

Aspecte identificate:
 pierderi materiale in gospodariile populatiei;
 marirea suprafetelor degradate.
Propuneri PUG.:
 inventarierea si delimitarea zonelor cu riscuri naturale, in principal suprafetele
supuse inundarii si suprafete cu alunecari de teren;
 recuperarea terenurilor degradate de alunecari si eroziuni torentiale prin
consolidari, plantatii si alte lucrari de combatere a eroziunii;
 stabilirea unei reţele de canale de drenaj pentru evacuarea dirijată a
surplusului de apă de pe versanţi şi prevenirea eroziunii în adâncime;
 înfiinţarea de perdele forestiere, înierbarea sau împădurirea versanţilor cu
înclinare mai mare de 20o;
 realizarea de lucrări de împădurire cu plantaţii silvice de protecţie (salcâmi)
sau împădurirea poate fi înlocuită de plantaţii de nuci, care, prin sistemul
radicular puternic pivotant şi fasciculat, asigură fixarea şi drenarea biologică a
solului;
49
 recuperarea terenurilor ameninţate de alunecări de teren prin

înfiinţarea/reînfiinţarea de plantaţii pomicole/viticole;
 instituirea interdicţiei de construire în zonele ce prezintă risc de alunecare a
terenului, situate fie în intravilan fie la limita cu intravilanul.
 transformarea în fânete a terenurilor erodate şi cu risc de deplasare a
terenului (strat ierbos protector);
 utilizarea în culturile agricole de pe terenurile expuse eroziunii a plantelor
agricole cu grad ridicat de protecţie, în special leguminoase şi graminee
perene, urmate de cereale paioase şi culturi furajere anuale;
 realizarea drumurilor de exploatare agricole în zig-zag, de-a lungul curbelor
de nivel;
 implementarea agrotehnicii antierozionale, efectuarea lucrărilor agrotehnice
pe direcţia generală a curbelor de nivel (în lungul versanţilor şi nu
perpendicular pe versant);
 cultivarea culturilor agricole în fâsii alternative cu benzi înierbate - sistemul de
benzi înierbate se aplică pe terenuri cu pante între 8-20%, realizându-se
dintr-un amestec de leguminoase cu graminee perene. Scopul lor principal
este reţinerea materialului solid;
 schimbarea modului de folosinţă a unor terenuri cu risc de alunecare prin
renunţarea la arabil în favoarea înfiinţării de păşuni, fâneţe şi plantaţii viticole
– pomicole;
 autorizarea executarii constructiilor si amenajarilor in zonele expuse la riscuri
naturale se supune prevederilor din Regulamentul Local de Urbanism, in
aceste zone se pot autoriza doar constructiile care au drept scop limitarea
riscurilor naturale. Alte categorii de constructii pot fi autorizate doar dupa
eliminarea factorilor naturali de risc si cu respectarea prevederilor Legii nr.
10/1995 privind calitatea in constructii;
 interdictie temporara de constructie pe terenurile susceptibile la risc de
alunecare pana la intocmirea studiilor geotehnice locale si stabilizarea
versantilor;
 in subzonele cu locuinte amplasate pe terenuri cu riscuri naturale previzibile,
care vor fi delimitate prin hotararea Consiliului Judetean, cu avizul organelor
de specialitate ale administratiei publice locale nu se vor mai autoriza
constructii noi, ci numai reparatii la constructii existente (RLU);
 pentru toate cele 5 U.T.R.– uri in RLU in sectiunea Recomandari Speciale s-a
prevazut : «Se vor intocmi studii geotehnice si planuri topografice vizate
ONCGC pentru toate lucrarile de constructii».
Efecte in cazul neimplementarii propunerii

In conditiile neimplementarii PUG zonele de risc prezentate raman in continuare cu
aceleasi procese de instabilitate, care in contextul actual al modificarilor climatice
globale si-au intensificat frecventa dar si caracterul tot mai distructiv a tuturor
factorilor de mediu. Aceste fenomene sunt amplificate de reducerea tot mai
insistenta a suprafetelor impadurite.
C.1.2. Zone de risc la inundatii

 pierderi materiale in gospodariile populatiei;
 marirea suprafetelor degradate.
50
Zonele cu exces de umiditate sunt evidentiate prin PUG la capitolul 2.8. (Memoriul
General) si marcate pe planse. In aceste zone se vor permite autorizatii de
construire numai dupa elaborarea unui studiu geotehnic si obtinerea avizui de
gospodarirea apelor.
Desi reprezinta un fenomen dificil de controlat, reversarea apei din cursul de apa,
cat si aparitia zonelor cu exces de umiditate din precipitatii, poate fi prevenita daca
se realizeaza gestionarea si monitorizarea corespunzatoare a cursurilor de apa si a
zonelor inundabile.
Masuri pentru prevenirea producerii inundatiilor:
 instituirea zonei de protecţie a cursurilor de apă de pe teritoriul municipiului,
cu interdicţie de construire de o parte şi de alta a albiei în limita a 30 m -
evitarea construiriii de locuinţe şi de obiective sociale, culturale şi/sau
economice în zonele potenţial inundabile;
 instituirea și respectarea interdicției temporare de constr uire in zona limitrofa
celor 30 de metri din zona de protecție a cursurilor de apa (albia majora, zona
de lunca), pana la efectuarea de lucrari de regularizare și lucrari hidrotehnice;
 instituirea interdicției temporare de construire pe versanții afectați de
scurgerea torenților pâna la realizarea canalizarii apelor pluviale, în
conformitate cu volumul de apa de pe versanți;
 reducerea scurgerii rapide pe teritoriul comunei prin realizarea de lucrări de
împădurire, însămânţări pentru dezvoltarea vegetatiei ierboase, reînfiinţarea
plantaţiilor pomicole şi viticole, etc.;
 plantarea de arbori cu radacini adanci pentru protejarea malurilor apelor;
 amenajarea torentilor de pe versanti, executarea de rigole si drenarea
torentilor de viitura;
 decolmatarea podeţelor şi asigurarea secţiunii de scurgere a apelor;
 monitorizarea albiilor paraielor in perioadele cu precipitatii mai ales in zona
podurilor si podetelor de pe raza comunei care nu au capacitate mare de
preluare a debitelor;
 monitorizarea permanentă de catre C.L. Moinesti pentru Situaţii de Urgenţă a
fenomenului şi informarea de urgenţă a Centrului Operaţional Judetean în
cazul creerii unor situaţii de urgenăţă datorate evoluţiei necontrolate a
situaţiei;
 întreţinerea corespunzatoare a sanţurilor şi a rigolelor de scurgere, din
secţiunile podurilor şi podeţelor din localitate;
 implementarea sistemelor de prognoză, avertizare şi alarmare pentru cazuri
de inundaţii;
 comunicarea cu populaţia şi educarea ei în ceea ce priveste comportamentul
în cazuri de inundaţii;
 asigurarea de resurse (materiale, financiare, umane) la nivel local pentru
intervenţia operativă;
 în zonele cu risc de inundabilitate datorită apelor de versant sau a scurgerilor
torenţiale se vor efectua studii pentru identificarea unor noi direcţii de
scurgere a apelor de şiroire, regularizarea cursurilor de apă existente,
îndiguiri;
In zonele potential inundabile din cauza cresterii nivelului apei paraielor, construirea
devine potential posibila numai in urma unor studii de specialitate (realizarea de harti
de risc, proiect de indiguire aprobat in conditiile legii).
51
În cadrul Strategiei Nationale de Management al Riscului la Inundatii,

Prevenirea, Protectia și Diminuarea Efectelor Inundatiilor”, principalele acțiuni
ale managementului inundațiilor constau în:
a) Activitati preventive (de prevenire, de protectie si de pregatire)
Aceste actiuni sunt concentrate spre prevenirea/diminuarea pagubelor potentiale
generate de inundatii prin:
 evitarea constructiei de locuinte si de obiective sociale, culturale si/sau
economice în zonele potential inundabile, cu prezentarea în documentatiile
de urbanism a datelor privind efectele inundatiilor anterioare;
 adaptarea dezvoltarilor viitoare la conditiile de risc la inundatii; promovarea
unor practici adecvate de utilizare a terenurilor si a terenurilor agricole si
silvice;
 realizarea de masuri structurale de protectie, inclusiv în zona podurilor si
podetelor;
 realizarea de masuri nestructurale (controlul utilizarii albiilor minore,
elaborarea planurilor bazinale de reducere a riscului la inundatii si a
programelor de masuri, introducerea sistemelor de asigurari, etc.);
 identificarea de detaliu, delimitarea geografica a zonelor de risc natural la
inundatii de pe teritoriul unitatii administrativ – teritoriale, înscrierea acestor
zone în planurile de urbanism general si prevederea în regulamentele de
urbanism a masurilor specifice privind prevenirea si atenuarea riscului la
inundatii, realizarea constructiilor si utilizarea terenurilor;
 implementarea sistemelor de prognoza, avertizare si alarmare pentru cazuri
de inundatii;
 întretinerea infrastructurilor existente de protectie împotriva inundatiilor si a
albiilor cursurilor de apa;
 executia lucrarilor de protectie împotriva revarsarilor albiilor râurilor în zona
podurilor si podetelor existente;
 comunicarea cu populatia si educarea ei în privinta riscului la inundatii si a
modului ei de a actiona în situatii de urgenta.
b) Activitati de management operativ (managementul situatiilor de urgenta) ce

se întreprind în timpul desfasurarii fenomenului de inundatii:
 detectarea posibilitatii formarii viiturilor si a inundatiilor probabile;
 prognozarea evolutiei si propagarii viiturilor în lungul cursurilor de apa;
 avertizarea autoritatilor si a populatiei asupra întinderii, severitatii si a timpului
de aparitie al inundatiilor;
 organizarea si actiuni de raspuns ale autoritatilor si ale populatiei pentru
situatii de urgenta;
 asigurarea de resurse (materiale, financiare, umane) la nivel judetean pentru
interventia operativa;
 activarea institutiilor operationale, mobilizarea resurselor etc.
c) Activitati ce se întreprind dupa trecerea fenomenului de inundatii:

 ajutorarea pentru satisfacerea necesitatilor imediate ale populatiei afectate de
dezastru si revenirea la viata normala;
 reconstructia cladirilor avariate, a infrastructurilor si a celor din sistemul de
protectie împotriva inundatiilor;
 revizuirea activitatilor de management al inundatiilor în vederea îmbunatatirii
procesului de planificare a interventiei pentru a face fata unor evenimente
viitoare în zona afectata, precum si în alte zone.
52

In conditiile neimplementarii PUG zonele de risc la inundatii prezentate in prezentul
Raport raman in continuare cu aceleasi procese de instabilitate, care in contextul
actual al modificarilor climatice globale si-au intensificat frecventa dar si caracterul
tot mai distructiv a tuturor factorilor de mediu.
C.2. FACTORUL DE MEDIU AER
 Infrastructura rutiera necorespunzatoare calitativ;
 Incalzirea cu sobe cu combustibil solid, in principal lemne.
Propunere PUG.:
 reabilitarea si modernizarea retelei rutiere, , in vederea eliminarii poluarii
aerului cu particule de praf rezultate in urma circulatiei rutiere, vanturilor
puternice;
 masuri pentru diminuarea impactului/disconfortului generat de trafic: perdele
verzi de aliniament în lungul arterelor importante;
 inlocuirea treptata a combustibililor traditionali (lemn, carbune, alte materiale
solide) prin extinderea retelei de alimentare cu gaze naturale la nivelul
intregului municipiu;
 realizarea de spatii verzi de protectie în intravilan, între zonele de locuit si
unitatile economice agro – zootehnice care sa absoarba si sa izoleze
mirosurile neplacute;
 amenajarea de platforme pentru depozitarea controlata a deseurilor
zootehnice, astfel încât mirosurile neplacute sa nu afecteze zona locuita;
 amplasarea platformelor de colectare a deseurilor menajere la o distanta
minima de 5 m fata de cele mai apropiate ferestre ale imobilelor de locuit,
mascate fiind prin plantatii de arbori si arbusti (pentru a se evita poluarea
olfactiva);
 mentinerea zonelor verzi existente si înfiintarea unora noi, precum si
respectarea regimului silvic în situatia padurilor existente cu rol de protectie.
Referitor la calitatea aerului, trebuie precizat ca, autoritatile administratiei publice au
obligatia de a asigura, din terenul intravilan, o suprafata de spatiu verde de minim 26
mp/loc. pana la data de 31 decembrie 2013. Primaria municipiului Moinesti are
intocmit Registrul de spatii verzi.

In situatia neimplementarii PUG prin intensificarea traficului se va constata o
crestere a emisiilor in atmosfera si a nivelului de zgomot cu posibile influiente
negative asupra sanatatii populatiei si mediului. De asemenea in cazul
neimplementarii PUG activitatile industriale se pot implanta haotic in cadrul unor
zone de locuit determinand poluare la nivel local prin emisii de noxe in aer, apa,
zgomote si vibratii etc., care pot afecta populatii din locuintele invecinate.
C.3. RESURSELE DE APA
Aspecte identificate
 Mun. Moinesti dispune de o canalizare in sistem divizor, cu colectoare
separate ptr. ape uzate menajere si separate ptr. ape pluviale.
 depozitarea deseurilor menajere in albiile majore ale cursurilor de apa;
53
 amplasarea grajdurilor si a closetelor in apropierea resurselor de apa produce

poluare cu nitriti si nitrati;
 depozitarea gunoiului de grajd in spatii deschise si pe solul neprotejat.
Propunere PUG:
 extinderea sistemului de alimentare cu apa si racordarea tuturor gospodariilor
la sistemul centralizat de alimentare cu apa potabila în vedere eliminarii
riscului de consumare a apelor nepotabile;
 extinderea sistemului centralizat de canalizare în vederea colectarii apelor
reziduale de la utilizatorii casnici si industriali si diminuarea numarului de
closete uscate permeabile din gospodarii;
 delimitarea si respectarea zonelor de protectie ale apelor de suprafata (30 m),
interzicerea oricaror deversari necontrolate de ape uzate, reziduuri si depuneri
de deseuri în albiile minore ale cursurilor de apa si pe malurile acestora;
 utilizarea rationala si depozitarea controlata a îngrasamintelor chimice si a
pesticidelor;
 instituirea si delimitarea zonelor de protectie sanitara (cu regim sever, cu
regim de restrictie si perimetru de protectie hidrogeologica) pentru sursele de
alimentare cu apa (izvoare, fântâni, cișmele);
 realizarea de lucrari de captare, retele de transport, distributie si de
înmagazinare a apei cu respectarea distantelor sanitare între acestea si
eventualele surse de impurificare (gospodarii, ferme de animale, unitati
industriale, etc.);
 deversarea apelor uzate menajere în șanțurile laterale drumurilor este
interzisa;
 evacuarea apelor uzate menajere, provenite de la amenajarile colaterale
drumului, neracordate la un sistem de canalizare, se va face prin instalatii de
pre - epurare sau fose septice vidanjabile, care trebuie sa fie proiectate si
executate conform normativelor în vigoare si amplasate la cel putin 10 m fata
de cea mai apropiata locuinta;
 depozitarea deseurilor zootehnice pe platforme special amenajate în scopul
prevenirii infiltrarii lichidelor rezultate în pânza freatica;
 preluarea apelor pluviale se propune a se realiza în rigole deschise din dale
de beton amplasate pe laturile carosabilului, cu deversare libera în emisar,
considerându-se ca aceste ape sunt conventional curate. Acest lucru implica
faptul ca, la gospodariile individuale care au grajduri pentru cresterea
animalelor, panta de scurgere de la grajduri sa nu fie spre trama stradala;
 controlul depozitarii deseurilor solide, astfel încât acestea sa nu fie antrenate
în sursele de apa de suprafata sau subterane;
 identificarea si implementarea unor mijloace de prevenire, limitare si
diminuare a efectelor poluarii accidentale.
- Conform prevederilor Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificarile și completarile

ulterioare, se instituie zone de protecție în lungul cursurilor de apa pe lațimea de 5
m masurata de la malurile albiei minore, în lungul digurilor de aparare împotriva
inundațiilor pe o lațime de minimum 4 m, masurata de la piciorul taluzului digului
spre interiorul incintei îndiguite, precum și în zona de protecție în jurul lacurilor de
acumulare cuprinsa între nivelul normal de retenție și cota coronamentului.
54
- Indiferent de deținatorul terenului, în zonele de protecție este interzisa realizarea

de construcții de orice fel fara avizul autoritații competente de gospodarire a
apelor.
- În zona de protecție a cursurilor de apa și lacu rilor de acumulare sunt interzise:
 realizarea de depozite de deșeuri, reziduuri, dejecții sau substanțe chimice;
 utilizarea de substanțe chimice pentru aplicarea de tratamente fito-sanitare;
 aplicarea de îngrașaminte de orice fel.
- Lucrarile aferente stațiilor de epurare, depozitelor de gunoi și reziduuri, puțuri seci
și alte asemenea se vor realiza cu asigurarea condițiilor de protecție a resurselor
de apa; în jurul lucrarilor respective se vor realiza perdele forestiere de protecție;
- Lucrarile de traversare a albiilor cursurilor de apa (cu lucrari de poduri, podețe,
conducte, rețele, etc.) se vor realiza numai cu asigurarea condițiilor normale de
scurgere a apelor mari și în baza avizului de gospodarire a apelor.
Alimentarea cu apa - Romania este in plin proces de constructie si adaptare a

sistemelor publice de alimentare cu apa si de canalizare pentru a se conforma
directivelor europene privind calitatea apei potabile si epurarea apelor uzate.
Obiectivul conformarii cu acquis-ul comunitar privind calitatea apei potabile este de
a proteja sanatatea oamenilor de efecte adverse ale contaminarii apei destinate
consumului uman si de a asigura ca apa este potabila si curata.
Revine autoritatilor locale sarcina de a realiza sisteme de alimentare cu apa,
canalizare si epurare a apelor uzate si pentru asigurarea conditiilor ca serviciul
public de alimentare cu apa si canalizare sa se conformeze la prevederile legii prin
care sunt transpuse directivele UE.
Se urmareste imbunatatirea accesului populatiei din municipiul Moinesti pana in anul
2013, la infrastructura de apa, prin asigurarea unor servicii de alimentare cu apa,
canalizare si epurare a apelor uzate de calitate si cantitate, in conformitate cu
cerintele standardelor europene.
Regulamentul Local de Urbanism prevede „Autorizarea executarii constructiilor in
apropierea apelor de suprafata si subterane folosite ca surse de alimentare cu apa
potabila pentru populatie, industrie si agricultura va tine cont de H.G. 101/1997 - art.
8 - masuri pentru instituirea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica, in scopul
prevenirii alterarii calitatii apelor. De asemenea, se vor avea in vedere prevederile
H.G. 101/1997 cap. III-IX in care se precizeaza conditiile ce trebuie respectate
pentru protectia surselor de alimentare cu apa de suprafata si subterana, precum si
articolele Ordinului MAPPM nr. 277/97, privind intocmirea documentatiilor tehnice”.
Canalizare – Ca urmare a aderarii la Uniunea Europeana, Romania trebuie sa se

alinieze la Directiva Consiliului European nr. 91/271/EEC cu privire la tratarea apelor
uzate urbane. Aceasta directiva a fost deja complet transpusa in legislatia
romaneasca prin Ordonanta de Guvern nr. 188/2002 pentru aprobarea anumitor
norme referitoare la conditiile de deversare a apelor uzate in mediul acvatic si
modificata si completata ulterior prin HG nr. 352/2005.
Principalele cerinte ale Directivei privind epurarea apelor urbane care afecteaza
judetul Bacau pot fi rezumate dupa cum urmeaza:
 Aglomerari > 10.000 de locuitori echivalenti trebuie se respecte cerintele de
zona sensibila (de exemplu: eliminarea azotului si fosforului) si trebuie
implementata pana pe 31 decembrie 2015;
 Aglomerari > 2.000 de locuitori echivalenti trebuie sa aiba sisteme de
canalizare si tratare biologica a apelor uzate. Colectarea si tratarea trebuie
implementate pana pe 31 decembrie 2018;
55
 Aglomerari < 2.000 de locuitori echivalenti trebuie sa aiba o epurare

corespunzatoare. Sisteme individuale sau orice alte sisteme corespunzatoare
pot fi folosite in cazurile in care nu se justifica un sistem de canalizare.
Trebuie mentionat ca termenul “aglomerari” reprezinta o zona in care populatia
si/sau activitatile economice sunt suficient de concentrate pentru a putea colecta
apa uzata si a o transporta la o statie de epurare sau la un punct final de deversare.
In prezent, mun. Moinesti dispune de o canalizare in sistem divizor, cu colectoare
separate ptr. ape uzate menajere si separate ptr. ape pluviale.
Pentru eliminarea surselor de poluare este necesara și oportuna extinderea
sistemului centralizat de colectare și epurare a apelor uzate menajere la nivelul
intregii comune, astfel incat sa se asigure cerințele de calitate la descarcarea in
emisar a acestora.

- Se va deteriora calitatea apelor de suprafata si adancime.
Gospodarirea durabila a apelor de pe teritoriul mun. Moinesti, in concordanta cu
legislatia actuala din domeniu, implica si asigurarea calitatii apelor prin protectia
impotriva oricarei forme de poluare si modificare a caracteristicilor lor. Acest lucru
presupune, la nivelul comunei, pastrarea distantelor de protectie sanitara conform
Legii nr. 310/2004 - Legea Apelor si Hotararea de nr. 930/2005 - "Normele speciale
privind zonele de protectie sanitara si hidrogeologica".
Apele subterane pot fi afectate prin infiltratii de substante organice sau chimice
provenite din depozitarile necorespunzatoare de deseuri menajere si dejectii
zootehnice si de la populatie, din substantele fertilizante si de combatere a
daunatorilor utilizate in agricultura, din closetele si fosele septice ale populatiei in
sate. La aceste cauze se mai adauga existenta unor surse de aprovizionare cu apa
(izvoare, fantani) necorespunzatoare igienico-sanitar (fara perimetre de protectie,
inadecvat construite). Apele uzate menajere incarcate cu substante organice si
chimice, infiltratiile provenite de la closete si grajduri pot ajunge in stratul acvifer,
ceea ce influenteaza negativ calitatea surselor cu apa potabila.
Resursele de apa de suprafata si subterane isi vor mentine parametrii cantitativi si
calitativi actuali, iar procesele generatoare de disfunctionalitati se vor amplifica in
etapa urmatoare, in conditiile neimplementarii PUG.
C.4. SOLUL
Aspecte identificate
 Apele uzate menajere sunt evacuate direct pe sol;
 Pe teritoriul municipiului Moinesti depozitarea gunoiului provenit din
activitatea zootehnica din gospodarii se realizeaza necontrolat;
 Nu exista surse majore de poluare, pe teritoriul municipiului este un spatiu de
depozitare deseuri menajere inchis pana la 16 iulie 2009 conform cu conform
Directivelor Europene de aderare a Romaniei la UE si H.G. nr. 349/2005;
 Gestiunea deseurilor menajere de pe raza municipiului a fost delegata;
 Siturile contaminate cu produse petroliere de la SC OMV Petrom SA.
Propunere PUG:
 extinderea retelei de canalizare la nivelul intregului municipiu;
56
 desfiintarea puturilor seci, colectarea cadavrelor de animale si depozitarea temporara în

camere frigorifice, pana la predarea catre societatea cu care primaria a incheiat
contract;
 respectarea tehnologiilor de utilizare si tratare a terenurilor cu îngrasaminte chimice;
 utilizarea practicilor agricole specifice agriculturii ecologice pentru a mentine si
imbunatati sanatatea solului;
 nu se vor introduce substante poluante în sol si nu se va modifica structura sau tipul
solului;
 se vor amenaja platforme de depozitare a dejectiilor animaliere;
 stabilirea zonelor de siguranta pentru conductele existente apartinand SC OMV
PETROM SA la aprobarile de noi constructii;
 stabilirea zonelor de siguranta in jurul viitoarelor sonde/parcuri de sonde;
 pentru zonele cu poluare istorica se va aplica strategia aprobata de autoritati privind
solurile poluate istoric;
 trebuie evitata administrarea dejectiilor zootehnice semilichide si lichide pe terenuri cu
panta accentuata, pe terenuri slab drenate, înghețate, pe terenuri situate în apropierea
cursurilor de apa sau prin aplicarea unor cantitati excesive;
 igienizarea maluri si albiilor de râuri, igienizarea șanțurilor, a locurilor publice (parcari la
institutii, drumurile de pe teritoriul municipiului, etc.);
 încurajarea activitatii si programelor de colectare, reciclare si valorificare a deseurilor
industriale, din comert si din constructii;
 stimularea parteneriatelor dintre administratia locala si ONG-uri in scopul crearii
infrastructurii capabile sa asigure valorificarea deseurilor prin aplicarea de noi
tehnologii.
În prezent, serviciul de salubrizare la nivelul municipiului este delegat firmei S.C. SOMA S.A..
Efecte in cazul neimplementarii propunerii:

 Degradarea si poluarea solului si a panzei freatice din zona;
 Depozitarea necontrolata de deseuri in special pe cursuri de apa, terenuri in
intravilan sau extravilan, cu pericolul degradarii solului, afectarea calitatii apei din
panza freatica sau de suprafata, aspect dezagreabil;
 Taxe suplimentare propuse prin OUG 196/2001 privind Fondul de mediu pentru
unitatile administrativ teritoriale care nu asigura colectarea selectiva a deseurilor;
 Continuarea afectarii calitatii solului si a apei freatice prin nerealizarea perimetrelor
de zone de protectie sanitara la cimitire, platforme de precolectare a deseurilor,
sursele de apa (subterane) si statia de epurare ce urmeaza a fi realizata.
In cazul neimplementarii PUG calitatea solului va cunoaste o continua degradare.
Riscurile generate de alunecarile de teren vor creste considerabil cu grave
repercusiuni asupra calitatii solului si in special asupra bunurilor populatiei. De
asemenea in cazul in care nu se vor aplica prevederile impuse in RLU cu privire la
interdictiile temporare si permanente de construire vor duce la afectarea fondului
construit si a dezvoltarii municipiului.
C.5. SPATII VERZI
 Aceasta zona ocupa suprafata de 50,822 ha, astfel:.

57

- zona C. Negri;
- zona strand Lucacesti - o zona de agrement care poate fi amenajata.

mp/locuitor pentru anul 2013.
Registrul Spatiilor Verzi de pe teritoriul municipiului Moinesti asa cum prevede
Legea 24/2007 cu actualizarile ulterioare si a Ordinului nr.1549/04.12.2008 privind
aprobarea Normelor tehnice pentru elaborarea Registrului local al spatiilor verzi este
intocmit.
Propunere P.U.G.:
Se propun:
 conservarea și protejarea spațiilor verzi astfel încât sa se asigure suprafața
optima stabilita în reglementarile în vigoare;
 redimensionarea spatiilor verzi ale domeniului public conf. OUG
114/17.10.2007 prin care se urmareste asigurarea unei suprafete 26 mp
spați u verde / loc. pâna la 31/12/2013;
 crearea unei zone de agrement pentru potentialii turisti;
 realizarea unei baze sportive;
 zona strand Lucacesti - modernizarea si amenajarea parcului prin
amenajarea de terenuri de sport si reamenajarea unor noi bazine de inot.
 amenajarea spatiilor verzi private din municipiu prin:
- curatarea spatiilor verzi si a pomilor,
- plantarea de pomi si arbusti ornamentali,
- amenajarea de ronduri de flori, semanare ierbii,
- instalarea de mobilier urban: banci, chioscuri, etc..
 înființarea de perdele de protecț ie/aliniamente forestiere de-a lungul
drumurilor de acces, de-a lungul cursurilor de apa si a sondelor abandonate;
 înființarea de aliniamente de spații verzi de arbuști / arbori în zonele de
protecție a cimitirelor, a stației de epurare, a rezervoarelor de apa, de-a lungul
culoarelor LEA.
Prin aceste propuneri suprafața spațiilor verzi va crește la 102,6 ha, însemnând 41
mp spațiu verde / cap de locuitor.
Prin Planul Urbanistic General, se propun corectii structurale, care vizeaza

imbunatatirea ponderala a suprafetelor destinate spatiilor verzi, amenajarilor
sportive si de agrement, dat fiind ca in prezent aceste functiuni sunt slab
reprezentate in structura urbana a municipiului Moinesti.
58
C.6. GESTIUNEA DESEURILOR
 lipsa platformelor de depozitare a deseurilor animaliere.
În vederea colectării deşeurilor, municipiul Moinesti are incheiat un contract cu SC

SOMA SA. Pentru colectarea selectiva a deseurilor sunt amenajate 92 de platforme.
Propunere PUG:
 amenajarea de platforme pentru depozitarea dejectiilor animaliere.
Deseurile spitalicesti considerate periculoase (infectioase si intepatoare) vor fi

transportate in conditii de siguranta si incinerate intr-un incinerator spitalicesc
autorizat / neutralizate termic si depozitate la depozitul zonal in regim de deseuri
menajere nepericuloase.
Este necesara implementarea unor instrumente economice locale a caror
aplicare sa stimuleze activitatea de reciclare si reutilizare a deseurilor precum si
realizarea unor campanii de informare si constientizare a populatiei privind
importanta colectarii selectiva a deseurilor.
Colectarea cadavrelor animalelor de pe domeniul public si predarea acestora
unitatilor de ecarisaj
Pentru colectarea și depozitarea temporara a cadavrelor de animale in condiții
salubre, in municipiul Moinesti, se propune amenajarea unei camere frigorifice.
Preluarea cadavrelor din municipiul Moinesti se realizeaza de catre societatea SC
PROTAN ROMAN SA.
Este necesar a se avea in vedere retinerea unor suprafete limitrofe in cazul
extinderii cimitirelor, cu respectarea prevederile normativelor cu privire la zonele de
protectie sanitara (50 m fata de zonele locuite) a cimitirelor.
Efecte in cazul neimplementarii propunerii:

Depozitarea deseurilor in mod necontrolat, afecteaza mediul si sanatatea populatiei
prin urmatoarele aspecte de risc identificate si anume:
 Levigatul provenit de la punctele de depozitare necontrolate a deseurilor,
levigat ce patrunde atat in apele de suprafata, cat si in cele subterane;
 Emisiile rezultate din arderea necontrolata, procesele de fermentatie a
deseurilor ridica problema poluarii aerului;
 Germenii patogeni existenti in zonele de depozitare necontrolata pot genera
daca nu cresc riscul imbolnavirilor si epidemiilor in randul populatiei;
 Mirosurile si impactul vizual puternic afecteaza calitatea vietii locuitorilor;
 Deseurile se vor arunca arbitrar pe cursuri de apa, terenuri in intravilan sau
extravilan cu pericolul degradarii solului, afectarea calitatii apei din panza
freatica sau de suprafata;
 Depozitarea necontrolata a gunoiului de grajd.
Municipiul Moinesti nu se afla pe lista localitatilor din zonele vulnerabile la poluarea
cu nitriti/nitrati.
59
C.7. RISCUL NEIMPLEMENTARII PUG MUNICIPIUL MOINESTI
Din analiza alternativei ”0” (situatia neimplementarii PUG) rezulta ca neaplicarea

masurilor din Planul de Urbanism General al municipiului Moinesti nu creaza
premise pentru dezvoltare urbana moderna. Se vor mentine si accentua presiuni
asupra factorilor de mediu a caror calitate va fi in scadere, se va perpetua nivelul
scazut al dezvoltarii economice si sociale al localitatii.
Neimplementarea masurilor (alternativa “0”) poate avea consecinte negative asupra
factorilor de mediu, deci este necesara implementarea masurilor prevazute in PUG.
D. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL AFECTATE – IMPACTUL

ACTIVITATILOR DIN PUG ASUPRA MEDIULUI
Conform cerintelor HG 1026/2004, efectele potentiale semnificative asupra

factorilor/aspectelor de mediu trebuie sa includa efectele secundare, cumulative,
sinergice, pe termen scurt, mediu si lung: permanente si temporare; pozitive si
negative.
In municipiul Moinesti mediul inconjurator este afectat de fenomene de poluare sau
degradari care pot duce la modificari esentiale ale calitatii componentelor unor
factori de mediu.
Astfel, insuficienta dezvoltare a sistemului de canalizare, depozitarile intamplatoare
de deseuri menajere si gunoi de grajd, folosirea fertilizantilor in agricultura, surse de
apa (fantani) incorect construite si amplasate, lipsite de protectie sanitara,
determina, prin spalari, scurgeri si infiltratii de ape meteorice, impurificari ale apelor
de suprafata si mai ales a celor subterane cu substante chimice si bacteriologice
peste limitele admise si pot afecta calitatea factorilor de mediu apa si sol.
Fenomenele naturale de eroziune torentiala si de suprafata determina degradarea
solurilor astfel afectate si reducerea posibilitatii de utilizare a terenurilor respective.
Relieful reprezentat prin versantii care au fost treptat defrisati, sunt in prezent factori
ce contribuie la accentuarea si accelerarea proceselor de demedatie dar si la
amplificarea fenomenelor de inundatie, alunecari si scurgeri pe versanti.
Implementarea PUG prin programele de stabilizare a versantilor in zonele cu riscuri
de alunecare, evitarea poluarilor locale va conduce la o imbunatatire a factorilor de
mediu in perimetrul municipiului Moinesti.
Din analiza obiectivelor prevazute in Planul Urbanistic General al mun. Moinesti se
poate aprecia ca toate propunerile sunt in corelare cu prevederile legislatiei
sectoriale (mediu, sanatate, transport, etc.) si cu prevederile legislatiei in domeniul
protectiei mediului si nu aduc atingere acestuia. Stabilirea functiunilor principale a
terenurilor prin zonarea teritoriala creaza posibilitatea imbinarii activitatilor
economice cu masuri de protectia mediului si a populatiei.
Propunerile din PUG referitoare la extinderea retelelor de alimentare cu apa si
canalizare, amenajarea drumurilor, amenajarea de spatii verzi, amenajarea de locuri
de joaca pentru copii, pot afecta pe termen scurt (pe durata executiei) calitatea
aerului. Planul Urbanistic General creaza numai cadrul organizatoric al zonarii
teritoriale si nu se poate aprecia impactul asupra mediului al unor viitoare dezvoltari
de activitati economice. De acest aspect se va tine seama la emiterea acordurilor de
mediu pentru noile investitii. Prin amplasarea noilor obiective economice in zonele
acceptate prin PUG ca avind aceasta destinatie se vor impune conditiile pe care
trebuie sa le respecte investitorul pentru a nu prejudicia starea de sanatate a
populatiei si confortul locuirii.
Aplicarea masurilor prevazute in PUG limiteaza fenomenele de poluare si asigura
baza dezvoltarii durabile a municipiului.
60
D.1. CARACTERISTICI ALE FACTORULUI DE MEDIU APA
D.1.1. Apele subterane si de suprafata si utilizarea resurselor de apa
D.1.1.1. Apele de suprafata

Apele de suprafata pot fi afectate prin evacuari necontrolate de ape menajere
rezultate din gospodariile individuale, evacuarea apelor neepurate sau insuficient
epurate de la operatorii economici de pe teritoriul comunei, utilizarea substantelor
chimice in agricultura (fertilizanti si substante fitosanitare) fara asistenta tehnica de
specialitate, depozitarea necontrolata si necorespunzatoare a diferitelor categorii de
deseuri, spalarea diferitelor obiecte si bunuri in albia apelor de suprafata, etc.
D.1.1.2. Apele de adancime

Apele subterane sunt strans legate de complexul depunerilor sarmatice, unde se
opresc in urma infiltratiilor meteorice.
In municipiul Moinesti, principala sursa de poluare este reprezentata de activitatea
desfasurata de SC OMV PETROM SA.
Apele subterane pot fi afectate prin infiltratii de substante organice sau chimice
provenite din depozitarile necorespunzatoare de deseuri menajere si zootehnice,
substante fertilizante si pentru combaterea daunatorilor utilizate in agricultura, din
closetele si puturile absorbante ale populatiei. La aceste cauze se mai adauga
existenta unor surse de aprovizionare cu apa (izvoare, fantani) necorespunzatoare
d.p.d.v. igienico-sanitar (fara perimetre de protectie, neadecvat construite) care pot fi
afectate de incarcarea apelor subterane cu substante organice, chimice si
bacteriologice, ceea ce influenteaza negativ calitatea surselor de apa potabila.
D.1.2. Managementul apelor uzate

varsare.
Pentru eliminarea surselor de poluare este necesara și oportuna reabilitarea si
extinderea sistemului centralizat de colectare si epurare a apelor uzate menajere,
astfel incat sa se asigure cerințele de calitate la descarcarea in emisar a acestora.
D.1.3. Prognozarea impactului asupra apelor

In municipiul Moinesti exista in prezent surse de poluare a apelor din cauza:
 Insuficientei dezvoltari si starii precare a retelei de canalizare;
 depozitarea gunoiului de grajd in spatii deschise si pe solul neprotejat;
Zonele pentru unitati agricole pot avea un impact negativ asupra apei si asupra
apelor din freatic prin specificul activitatii. Se recomanda respectarea Codului de
Bune Practici de Agricultura si Mediu.
61
Agricultura, alaturi de industrie poate deveni una dintre sursele importante de agenti
poluanti cu impact negativ asupra calitatii mediului ambiental prin degradarea sau
chiar distrugerea unor ecosisteme.
Practicarea unei agriculturi intensive poate conduce la poluarea solului si apei prin
utilizarea excesiva a ingrasamintelor, a pesticidelor, a apei de irigatie
necorespunzatoare calitativ si cantitativ, in special pe terenurile arabile excesiv
afanate prin diferite lucrari. Daca ingrasamintele nu sunt folosite corespunzator,
tinind cont de insusirile solului, gradul lui de aprovizionare cu elemente nutritive,
necesarul de nutrienti al plantelor si recoltele prognozate, pot deveni surse
importante de poluare a mediului inconjurator si in special a mediului acvatic.
D.2. CARACTERISTICI ALE FACTORULUI DE MEDIU AER
D.2.1. Date privind clima si topoclima

Climatul municipiului Moinesti este unul specific zonei montane, de nuanţă
continentală, cu ierni lungi şi aspre, cu precipitaţii bogate sub formă de zăpadă şi
ploaie (peste 1000 mm), cu o lungă perioadă de acoperire a solului cu zăpadă, ceea
ce face ca temperatura medie a aerului să se menţină mult timp sub 0˚C .
Amplitudinea medie anuală este de peste 20˚C (+16˚C în iulie şi -5˚C în ianuarie).
Viteza vânturilor atinge valori mari îndeosebi iarna, când se deplasează masele de
aer ale anticiclonului siberian. Direcţia dominantă a circulaţiei generale a aerului la
nivelul culmilor montane înalte este din vest şi nord-vest.
Nebulozitatea medie anuală este de 5,5 (maximul de nebulozitate fiind inregistrat în
decembrie şi minimul în august).
D.2.2. Surse si poluanti generati asupra factorul de mediu aer

Fumul rezultat din procesele de ardere folosit pentru incalzire si traficul nu afecteaza
decat in mica masura mediul. Principala sursa de poluare a factorului de mediu aer
este reprezentata de traficul auto de pe teritoriul municipiului.
In privinta nivelului de poluare cu gaze si pulberi, desi nu se fac masuratori, se poate
aprecia ca emisiile sunt reduse, iar prin procesele de dispersie si retinere mecanica
(prin vegetatie, cladiri, relief) eventualele impuritati din atmosfera se diminueaza si
mai mult.
Imbunatatirea si modernizarea infrastructurii rutiere pot afecta pe termen scurt (pe
durata executiei) calitatea aerului, dar pe viitor va avea un impact pozitiv asupra
calitatii aerului si asupra nivelurilor de zgomot si vibratii, cu efecte pozitive
semnificative asupra populatiei, sanatatii umane, prin diminuarea emisiilor.
Extinderea intravilanului cu 161,86 ha prin construirea unor noi perimetre destinate
locuirii sau activitatilor economice determina cresterea nivelului actual de zgomot si
vibratii, dar atat aceste niveluri cat si cele ale concentratiilor de poluanti din aer se
vor situa sub valorile limita pentru protectia sanatatii populatiei.
D.2.3. Prognozarea poluarii aerului

Presupunem ca este posibil ca in viitor pe teritoriul municipiului Moinesti sa se
dezvolte obiective si activitati noi care ar putea constitui surse de poluare pentru aer.
Natura si gradul de dezvoltare a acestor obiective, precum si dinamica cresterii
economice nu se cunosc, dar se impun masuri care sa diminueze poluarea aerului
prin:
62
 respectarea legislatiei de mediu, astfel incat viitoarele obiective sa nu

functioneze decat in baza acordului de mediu obtinut prin evaluarea
impactului asupra mediului;
 obiectivele existente sa fie supuse reevaluarii din punct de vedere al emisiilor
obtinandu-se de catre acestea autorizatia de mediu, eventual reautorizarea
pentru cele care dispun deja de acest document;
 orientarea in viitor pentru implementarea tehnologiilor cu potential redus de
poluare sau nepoluante;
 la amplasarea unor noi obiective trebuie sa se tina cont si de conditiile
mediului geografic, conditii care pot influenta procesele de autoepurare a
aerului.
Fenomenele meteorologice care pot influenta nivelul de poluare sunt:
 curentii de aer (vanturile) care au un caracter puternic depoluator la viteze > 3
m/sec;
 calmul atmosferic inregistreaza o frecventa medie anuala de aprox. 31% si
favorizeaza stagnarea noxelor atmosferice in jurul surselor de emisie;
 inversiunile termice, insotite de stari de calm atmosferic, ceata si depunerile
de chiciura sunt mai frecvente si au o intensitate mai mare iarna, in conditiile
stratificarii aerului rece deasupra culoarului de vale. Aparitia unor astfel de
situatii meteosinoptice pot favoriza stagnarea noxelor atmosferice in jurul
surselor de emisie.
D.3. CARACTERISTICI ALE FACTORULUI DE MEDIU SOL
D.3.1. Conditii pedogeografice locale

Din punct de vedere geomorfologic, municipiul Moinesti se încadrează în Zona
externă a flişului Carpaţilor Orientali (mai exact se înscrie în arealul munţilor
Tarcăului, ce includ în ei toată succesiunea pânzelor de şariaj ale flişului), cu un
relief specific a cărui energie exprimă influenţa tectonicii şi a faciesului petrografic
diferit. Marea majoritate a culmilor din aceşti munţi pot fi considerate în ansamblu,
ca fiind forme structural-litologice, exprimate printr-o adaptare clară a reliefului la
structură, în strânsă corespondenţă cu axele unor anticlinale normale.
Din punct de vedere geologic, structura geologică este caracterizată prin formaţiuni
de fliş grezo – marnoase Paleogene (Eocen – Oligocen) în care sunt cantonate
zăcăminte de petrol, caracteristica fiind dată de gresia de Tarcău; sunt prezente şi
marne, argile marnoase etc. - întregul complex sedimentar fiind puternic cutat (cute
solzi). Depozitele Cuaternare sunt puţin dezvoltate în zonă, prezenţa lor fiind legată
doar de acţiunea recentă, la scară geologică, a factorilor de eroziune şi
transport.
Din punct de vedere geotehnic, stratele naturale care vor constitui terenul de
fundare al construcţiilor sunt cele de vârstă Cuaternară, prezente în orizonturile
superficiale, constituite din depozite deluviale, de grosimi mici (cuprinse între 1,50 şi
2,50 m în zonele de pantă şi între 3,50 şi 6,00 m în zonele de platou sau de terasă
inferioară). Uneori şi stratele semistâncoase sau stâncoase din fundament pot
deveni strate de fundare, atunci când sunt interceptate mai aproape de suprafaţă
sau când anumite construcţii necesită fundaţii mai adânci.
63
D.3.2. Surse de poluare a solurilor

Se pot considera ca surse de poluare a solului toate activitatile desfasurate pe
teritoriul municipiului, zona industriala, zona cailor de comunicatie si transport, zona
constructiilor tehnico-edilitare, zona cimitirelor, care genereaza deseuri solide de
diferite tipuri si natura diversa, deseuri lichide si namoluri.
Identificarea si caracterizarea surselor de poluanti ai solului:
 colectarea si depozitarea deseurilor solide provenite din toate activitatile, in
conditii necorespunzatoare sau spatii neamenajate pentru acest scop (in
gospodariile individuale);
 activitatile din agricultura prin aplicarea fara asigurarea asistentei tehnice de
specialitate, posibil in exces a ingrasamintelor chimice pe baza de N, P2O5,
K2O;
 folosirea produselor fitosanitare: erbicide, fungicide, insecticide, acaricide;
 deversarea pe sol a apelor uzate menajere din gospodarii individuale ale
populatiei;
 depozitarea necorespunzatoare a dejectiilor animaliere.
Functie de natura substantei si de gradul sau de agresivitate asupra solului, de
cantitatea si timpul de stationare pe sol, de gradul de inclinare a terenului, de
proprietatile fizice ale solului (permeabilitate, porozitate, granulometrie), efectul
poate fi mai mare sau mai mic.
Din activitatile desfasurate in municipiul Moinesti pot rezulta urmatoarele tipuri de
deseuri:
 din zona gospodariilor individuale in care se cresc animale pot rezulta
dejectii solide, cadavre de animale, materialul folosit ca pat pentru animale
(talas, rumegus, paie), deseuri metalice si nemetalice, de mase plastice,
uleiuri uzate, resturi de plante, ambalaje diverse (hartie, metalice, material
plastic), pot rezulta de asemenea deseuri agrochimice cu continut de
substante periculoase;
 din zona institutiilor si serviciilor de interes public pot rezulta in general
deseuri solide (metalice, nemetalice, hartie, lemn, uleiuri uzate, anvelope,
acumulatori, deseuri textile). Mai pot rezulta de asemenea deseuri din
activitatile sanitare umane si veterinare, deseuri municipale, etc;
 din zona cailor de comunicatie si de transport pot rezulta deseuri de
cuvertura asfaltica in urma deteriorarii si reparatiei drumurilor, pamant
contaminat, , pulberi, infiltrarea apelor meteorice in sol;
 din zona constructiilor tehnico-edilitare pot rezulta deseuri de natura
diversa, insotite de emisii, etc;
 din zona gospodariilor comunale si cimitire pot rezulta deseuri solide de
natura diversa;
 din zona agro-zootehnica pot rezulta dejectii animaliere;
 din zona industriala pot rezulta deseuri de la extractia petrolului
64
D.3.3. Prognozarea poluarii solului

Calitatea solului se poate deteriora datorita unor cauze naturale si prin interventii
antropice.
Principalele procese de degradare din municipiul Moinesti sunt:
- eroziunea hidrica in suprafata;
- eroziunea in adancime (alunecarile de teren);
- depozite de deseuri, reziduuri rezultate din activitatea zootehnica si
menajere.
Principalele activitati si fenomene care influenteaza negativ solul sunt reprezentate
prin:
- depuneri intamplatoare de deseuri menajere si dejectii de grajd de la
populatie;
- administrarea incorecta a substantelor chimice fertilizante si pentru
combaterea daunatorilor, ceea ce a dus de-a lungul anilor la acumularea lor
in sol;
- defrisari, desteleniri, pasunatul intensiv.
D.3.4. Flora, fauna si rezervatiile naturale

Flora este alcatuita din: coada vulpii, tremuratoarea, merisor, timoftica, tufa salbatica
iar bogata si variata flora montana se compune din:cimbrisorul de munte, curpenul
de munte, cicoarea de munte, caldarusa, papadia, romanita, motoceii, sulfina si
altele.
Pe teritoriul municipiului se gasesc pasuni bogate, alcatind un adevarat paradis
pentu animalele salbatice ierbivore. Flora acestor pasuni este alcatuita din: coada
vulpii, tremuratoarea, merisor, timoftica, tufa salbatica iar bogata si variata flora
montana se compune din: cimbrisorul de munte, curpenul de munte, cicoarea de
munte, caldarusa, papadia, romanita, motoceii, sulfina si altele.
În desisul impadurit cu vegetatia bogata a plaiurilor si-au gasit gasit adapost tot felul
de animale salbatice ierbivore si carnivore. Cele mai raspandite sunt: cerbii
carpatini, mistretul, vidra, iepurele, jderul, ursul brun,lupul, veverita, iar cele mai rare
sunt: rasii, viezurii, pisici salbatice, bursucii. Vanatul este sub ocrotirea legilor. Dintre
pasari observam: cocosul de munte, gaita, uliul, ciocanitoarea. Dintre reptile
mentionam: sarpele, soparla, salamandra, broasca. Pe langa acestea sunt o
multime de insectec si fluturi multicolori.
D.3.4.1. Masuri pentru conservarea florei si faunei

Pentru conservarea florei si faunei se propun urmatoarele masuri:
 initierea unor programe de refacere a padurilor în scopul diminuarii proceselor
de degradare a solului, în special în zonele deficitare în vegetatie forestiera;
 atragerea ONG-urilor de mediu si a institutiilor locale de învatamânt în
vederea derularii în colaborare cu Primaria Moinesti a unor programe de
educare a populatiei locale, ecologizare si monitorizare a ecosistemelor
naturale si a spatiilor verzi naturale de pe teritoriul municipiului;
 reconstituirea padurilor prin sistemul perdelelor de protectie si prin
împadurirea terenurilor degradate, improprii culturilor agricole, sau a celor cu
productivitate foarte scazuta;
 elaborarea și punerea în practica a unor programe de reamenajare agro –
silvo-pastorala prin care prioritatea sa o dețina lucrarile de creștere a
productivitații pașunilor și a celor de completare a vegetației forestiere în
zonele în care a fost parțial sau total distrusa;
65
 igienizarea padurilor prin taierea arborilor bolnavi, batrâni, si exploatarea

rationala a fondului silvic local;
 aplicarea masurilor specifice de conservare pentru padurile cu functie
speciala de protectie, situate pe terenuri cu pante foarte mari, cu procese de
alunecare si eroziune;
 stimularea înfiintarii unei asociatii locale de proprietari de fond forestier pentru
o mai buna gestiune a padurilor aflate în proprietatea populatiei;
 conservarea de lunga durata a vegetației lemnoase (grupuri, pâlcuri, arbori
izolati, etc.) pentru menținerea peisajului și a utilitaților economice pentru care
au fost create;
 evitarea degradarii ecosistemelor naturale de stepa si de lunca prin
optimizarea structurii suprafetelor utilizate, reglementarea impactului antropic,
restabilirea comunitatilor ierboase, a vegetatiei de lunca;
 regenerarea vegetatiei spontane a pasunilor prin evitarea pasunatului excesiv
si organizarea de parcele alternative pentru pasunat;
 organizarea unor acțiuni periodice pentru curațarea și îngrijirea pașunilor și a
altor zone;
 extinderea suprafeței forestiere prin plantarea de puieți pe terenurile
neproductive și degradate;
 supraînsamânțarea sau reînsamânțarea pașunilor și fânețelor cu covor ierbos
degradat cu amestecuri de graminee și leguminoase de pajiști specifice
condițiilor ecopedologice respective, pretabile la folosirea prin pașunat sau
cosit;
 ameliorarea ecosistemelor acvatice, reglementarea folosirii ecosistemelor
acvatice si a zonelor umede prin diminuarea impactului antropic si evitarea
schimbarii conditiilor hidrologice;
 asigurarea de debite corespunzatoare pe cursurile de apa care vor fi
regularizate în scopul protectiei ecosistemelor acvatice;
 conservarea biodiversitatii pe terenuri agricole prin crearea de habitate si
coridoare de circulatie (benzi înierbate) - pastrarea de fâsii de vegetatie
naturala în cadrul culturilor agricole;
 evitarea fragmentarii habitatelor si restabilirea coridoarelor de migratie a
animalelor si de dispersie a plantelor;
 protejarea speciilor autohtone prin prevenirea raspândirii speciilor invazive si
a speciilor modificate genetic;
 realizarea de materiale publicitare si de constientizare a publicului privind
protectia si importanta speciilor de plante si animale salbatice.
D.3.5. Patrimoniul cultural

Pe teritoriul municipiului Moinesti se regasesc:
 Zona naturala protejata de interes national este Padurea de pini (cod 2130) –
15 ha;
 Monumente istorice:
- Cetatuia dacica de la Moinesti –"Dealul Cetatuia
- Biserica "Cuvioasa Paraschiva”
- Scoala "Stefan Luchian”
- Monumentul eroilor din razboiul pentru independenta
66
E. PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PUG
E.1. CONSERVAREA PATRIMONIULUI NATURAL
Sunt ocrotite si se conserva in regim de protectie, cu rol de coridoare ecologice,

perdelele forestiere, tufarisurile naturale, vegetatia malurilor si a luncilor din lungul
raurilor si de pe malurile lacurilor, zonele umede naturale, pajistile naturale,
vegetatia de pe terenurile marginale ale culturilor agricole, vegetatia naturala din
lungul cailor de comunicatie rutiera si feroviara, fiind interzise orice lucrare si actiune
care ar putea afecta integritatea acestora, cu exceptia cazurilor temeinic justificate si
aprobate de autoritatea competenta pentru protectia mediului.
E.2. ZONE SPECIFICE CU RISC NATURAL

cu risc de producere a alunecarilor de teren si terenurile inundabile sunt delimitate
 de-a lungul raului Tazlaul Sarat;
 de-a lungul paraului Gazu;
 de-a lungul paraului Urmenis.

vara .
În urma identificării zonelor semnalate în municipiul Moineşti s-a constatat că
alunecările sunt determinate în principal de exploatările petroliere şi de depozitele
de sare subterane în care au avut loc infiltraţiide apă.
Astfel, în aceste zone a fost determinată vulnerabilitatea în termen de pagube
materiale având în vedere faptul că fenomenele de instabilitate puse în evidenţă pe
raza municipiului Moineşti sunt lente, făcând posibilă evacuarea fără pierderi de vieţi
omeneşti.
Conform Memoriului tehnic priviind Hartile de risc in municipiul Moinesti in zonele
amintite valorile coeficientului de risc la alunecări de teren sunt cuprinse între 0,5 şi
0,78. Aceste valori arată faptul că în municipiul Moineşti există un risc mediu si mare
de producere a alunecarilor de teren, in special datorita factorului antropic
reprezentat de exploatarile petroliere din zona si metodelor utilizate pentru
extragerea titeiului.
Apariţia pânzelor de apă freatică la adâncimi mici (de exemplu în Şaua Moineşti sub
1 m adâncime) provoacă unele probleme de eroziune a fundaţiilor şi subsolurilor
precum şi probleme legate de salubritatea acestora.
Pe întreaga suprafaţă a municipiului Moineşti, nivelul freaticului se găseşte la
adâncimi mai mici de 5 m, această situaţie conducând la o probabilitate medie-mare
de producere a alunecărilor.
67
Apele freatice ajung la suprafaţă prin numeroase izvoare. În zona de munte din vestul
localităţii şi în zonele Hangani, Văsăiesti, izvoarele sunt numeroase şi au apă
potabilă, dar debitele lor sunt scăzute.
Exista două zone cu alunecări de teren datorate faptului că “lentila” de sare se
topeste sub acţiunea apelor freatice. Este vorba de zonele Hangani si Lucăcesti unde
nu se dau autorizaţii de construire.
În urma analizei factorului hidroclimatic Kd reiese ca municipiul Moinesti are o
probabilitate mare la alunecare datorită precipitaţiilor lente, de lungă durată, cu
posibilităţi de infiltrare a apei în roci sau a ploilor rapide, cu transport de debite
solide, fapt ce conduce ulterior la apariţia proceselor de eroziune.
Studiul geotehnic si hidrogeologic"elaborat de GEOPREST si a "Hartii de
risc"elaborata de IPTANA a municipiului Moinesti recomanda:
- monitorizarea fenomenelor de instabilitate cunoscute cu mijloace fizice
(inclinometrie, piezometrie etc.) şi topografice. În acest fel se poate gestiona
reabilitarea zonelor afectate de instabilitate;
- realizarea unui plan care să pună în evidenţă raportul cost/beneficiu în ceea ce
priveşte tratarea fiecărei zone afectate de alunecări de teren. Acest plan trebuie să
includă analiza economică soluţii de remediere vs. evacuare, identificarea de rute
alternative cailor de comunicaţii blocabile de către fenomenele de instabilitate;
Prezenţa apei reprezintă cel mai important un factor declanşator al fenomenelor de

instabilitate astfel încât acestea trebuie înlăturate prin următoarele tipuri de măsuri:
- având în vedere faptul că în unele zone există sisteme de alimentare cu apă
potabilă, dar nu există sisteme de canalizare pentru înlăturarea apelor uzate,
se poate trage concluzia că un volum apreciabil de apă se infiltrează în pământ
din puţurile drenante ale utilizatorilor casnici sau din fosele septice impropriu
impermeabilizate. Este important ca după executarea lucrărilor de infrastructură
să se instituie obligativitate racordării tuturor gospodăriilor din zonă la sistemul
colector.
- se impune o verificare a sistemului de alimentare cu apă menajeră, iar în cazul
în care se poate realiza modernizarea reţelei în această zonă se propune
protejarea conductelor cu canivouri de beton. Astfel s-ar putea evita
amplificarea fenomenelor de instabilitate ce au iniţial un caracter local, dar
avariind conductele de alimentare cu apă devin mult mai însemnate prin
saturarea materialului deluvial şi diminuarea rezistenţei la forfecare la interfaţă
acestuia cu roca de bază.
- dacă se ţine seama de condiţiile meteorologice specifice, se poate constata
necesitatea drenării apelor meteorice. Acest lucru se poate realiza pe două
direcţii paralele: execuţia unui sistem de canalizare pluvială cu guri de scurgere
(gaigere) conectat la sistemul de evacuare a apelor menajere uzate precum şi
prin realizarea unui sistem de drenuri a căror amplasare şi dimensionare va
trebui să facă obiectul unui studiu separat. Sistemul de drenuri va trebui să
asigure desecarea zonelor actuale de băltire a apelor de suprafaţă şi
înlăturarea freaticului acolo unde nivelul acestuia poate induce instabilitate.
E.3. GESTIUNEA DESEURILOR
În municipiul Moinesti este implementat sistemul de colectare selectiva a deseurilor.

Serviciul de salubrizare este delegat catre SC SOMA SA. Deseurile menajere sunt
transportate la depozitul ecologic Bacau.
In municipiul Moinesti funcționeaza 9 cimitire.
68
E.4. ECHIPARE EDILITARA
Alimentarea cu apa - Romania este in plin proces de constructie si adaptare a

sistemelor publice de alimentare cu apa si de canalizare pentru a se conforma
directivelor europene privind calitatea apei potabile si epurarea apelor uzate.
Obiectivul conformarii cu acquis-ul comunitar privind calitatea apei potabile este de a
proteja sanatatea oamenilor de efecte adverse ale contaminarii apei destinate
consumului uman si de a asigura ca apa este potabila si curata.
Revine autoritatilor locale sarcina de a realiza sisteme de alimentare cu apa,
canalizare si epurare a apelor uzate si pentru asigurarea conditiilor ca serviciul
public de alimentare cu apa si canalizare sa se conformeze la prevederile legii prin
care sunt transpuse directivele UE.
Se urmareste imbunatatirea accesului populatiei din municipiul Moinesti pana in anul
2013, la infrastructura de apa, prin asigurarea unor servicii de alimentare cu apa,
canalizare si epurare a apelor uzate de calitate si cantitate, in conformitate cu
cerintele standardelor europene.
Regulamentul Local de Urbanism Prevede „Autorizarea executarii constructiilor in
apropierea apelor de suprafata si subterane folosite ca surse de alimentare cu apa
potabila pentru populatie, industrie si agricultura va tine cont de H.G. 101/1997 - art.
8 - masuri pentru instituirea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica, in scopul
prevenirii alterarii calitatii apelor. De asemenea, se vor avea in vedere prevederile
H.G. 101/1997 cap. III-IX in care se precizeaza conditiile ce trebuie respectate
pentru protectia surselor de alimentare cu apa de suprafata si subterana, precum si
articolele Ordinului MAPPM nr. 277/97, privind intocmirea documentatiilor tehnice”.
Mun. Moinesti este alimentat cu apa din din ramura de nord OL Dn 800 mm a
CRAB ).
de tratare apa Darmanesti. Sistemul alimenteazacu apa tratata toate orasele din
azbociment sau mai noi din PEHD cu diametre de 50 ÷ 300 mm.
pentru uz casnic.
Canalizare - Ca urmare a aderarii la Uniunea Europeana, Romania trebuie sa se

alinieze la Directiva Consiliului European nr. 91/271/EEC cu privire la tratarea
apelor uzate urbane. Aceasta directiva a fost deja complet transpusa in legislatia
romaneasca prin Ordonanta de Guvern nr. 188/2002 pentru aprobarea anumitor
norme referitoare la conditiile de deversare a apelor uzate in mediul acvatic si
modificata si completata ulterior prin HG nr. 352/2005.
69
Principalele cerinte ale Directivei privind epurarea apelor urbane care afecteaza
judetul Bacau pot fi rezumate dupa cum urmeaza:
 Aglomerari > 2.000 de locuitori echivalenti trebuie sa aiba sisteme de
canalizare si tratare biologica a apelor uzate. Colectarea si tratarea trebuie
implementate pana pe 31 decembrie 2018;
 Aglomerari < 2.000 de locuitori echivalenti trebuie sa aiba o epurare
corespunzatoare. Sisteme individuale sau orice alte sisteme
corespunzatoare pot fi folosite in cazurile in care nu se justifica un sistem de
canalizare.
Trebuie mentionat ca termenul “aglomerari” reprezinta o zona in care populatia
si/sau activitatile economice sunt suficient de concentrate pentru a putea colecta
apa uzata si a o transporta la o statie de epurare sau la un punct final de deversare.
Lungimea colectoarelor de ape uzate menajere este de cca.22700 ml ( cca. 35 %
din lungimea totala a strazilor ), iar a colectoarelor de ape pluviale este de cca.
2000 ml ( cca. 3 % din lungimea totala a strazilor ).
varsare
E.5. GOSPODARIRE COMUNALA
Serviciul de salubritate al municipiului Moinesti este delegat catre SC SOMA SA.

Se identifica probleme in ceea ce priveste activitati precum:
 igienizare zone de protectie santuri;
 curatenie spatii verzi;
 decolmatare santuri si podete;
 dezapezirile se fac cu beneficiarii Legii 416/2001 si angajatii prin Legea
76/2002.
E.6. ALIMENTAREA CU ENERGIE TERMICA

realizata prin:
70

Incalzirea imobilelor din municipiu ( locuinte individuale, locuinte colective , societati
comerciale si obiective social – culturale), se realizeaza cu :
- centrale termice proprii care utilizeaza combustibil solid ( lemn de foc si carbune);
E.7. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA
retele electrice de inalta tensiune de 110kV pe mai multe directii, existand si o
si localitatile aferente sunt racordate la reteaua de medie tensiune de 20kv. Puterea
lor este functie de zona de consum si variaza intre 63 ÷ 630KVA.
Reteaua electrica de medie tensiune –20kV este realizata pe stalpi din beton armat
centrifugat cu conductori din aluminiu, cupru si otel tip funie. Aceasta este
amplasata atat pe marginea drumurilor sau trecand prin gradini si terenuri agricole
sau alte destinatii, cat si prin oras neavand o distributie uniforma legata de
dezvoltarea orasului, depinzand in principal de vechea infrastructura industriala a
orasului.
Retelele de distributie de joasa tensiune sunt pozate pe marginea drumurilor si a
strazilor din oras pozate aerian cai si ingropat. Acestea alimenteaza integral atat
consumatorii casnici, social-culturali, societatile comerciale, industriale si altele.
Conform Ordinului 4 / 2007( Norma tehnica privind delimitarea zonelor de protectie

si de siguranta aferente capacitatilor energetice - Revizia I) pentru linii electrice
aeriene cu tensiuni de peste 1 kV, zona de protectie si zona de siguranta coincid cu
culoarul de trecere al liniei si sunt simetrice fata de axul liniei. Distanta de
protectie/de siguranta reprezinta latimea culoarului de trecere al liniei.
Dimensiunea (latimea) zonei de protectie si de siguranta a unei linii simplu sau
dublu circuit are valorile:
Liniile aeriene cu tensiune de cel mult 20 kV, cu conductoare izolate sau neizolate,
se construiesc la marginea drumurilor, inclusiv a celor forestiere, in culoare
amplasate in zonele de protectie a drumurilor publice, la limita zonei de siguranta a
acestora, in conditiile precizate in NTE 003/04/00.
E.8. TELECOMUNICATII

aprox. 100%.
71

F. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI RELEVANTE SI CONSIDERATII

DE MEDIU
Scopul evaluarii de mediu pentru planuri si programe consta in determinarea

formelor de impact semnificativ asupra mediului ale planului analizat. Aceasta s-a
realizat prin evaluarea propunerilor PUG al municipiului Moinesti, in raport cu un set
de obiective pentru protectia mediului natural si construit.
Obiectivul fiind un angajament cu caracter mai general a ceea ce se doreste a se
obtine, tintele reprezinta obiective mai specifice, mai concrete. Pentru masurarea
progreselor in implementarea actiunilor, deci in realizarea tintelor, precum si, in final,
in atingerea obiectivelor.
Indicatorii sunt acele elemente care permit cuantificarea rezultatelor unui plan si
monitorizarea acestuia.
Amplasamentul aferent PUG-ului municipiului Moinesti este reprezentat de terenuri
construite, terenuri agricole si cai de comunicatie. Planul urbanistic prin specificul
sau se adreseaza mediului rural iar propunerile incluse vizeaza imbunatatirea starii
si calitatii acestuia, cu scopul adoptarii solutiilor de urbanizare si asigurarii unor
conditii optime din punct de vedere urbanistic pentru viata si dezvoltarea comunitatii.
Ca urmare, la stabilirea obiectivelor de mediu, a tintelor si a indicatorilor s-a luat in
considerare faptul ca propunerile PUG nu tintesc mediul natural iar principalul
receptor pe care il are in vedere este populatia din localitatile respective. De
asemenea trebuie mentionat faptul ca prin natura sa, planul urbanistic general nu
poate solutiona toate problemele de mediu existente in perimetrul aferent. Prin PUG
pot fi solutionate sau pot fi create conditiile de solutionare a acelor probleme care
sunt de competenta administratiei publice locale.
Obiectivele de mediu iau in considerare si reflecta politicile si strategiile de protectie
a mediului nationale, UE, la nivel regional si local. Obiectivele, impreuna cu tintele si
indicatorii corespunzatori sunt focalizati pe factorii/aspectele de mediu asupra carora
PUG-ul municipiului Moinesti are un impact semnificativ, pozitiv sau negativ.
Obiective specifice
Caile de comunicatii rutiere:
 asigurarea unei calitați corespunzatoare a infrastructurii de transport prin
reabilitarea și modernizarea drumurilor;
 efectuarea lucrarilor de intretinere curenta si periodica pe toata reteaua de
drumuri;
 Imbunatatirea calitatii lucrarilor prin stabilirea sistemului concurential de
asigurare a lucrarilor, crearea organismului propriu de control al calitatii al
Consiliului Local si stabilirea unor criterii foarte riguroase de verificare a
lucrarilor si receptiei acestora.
Alimentarea cu apa:
 extinderea si modernizarea sistemului centralizat de alimentare cu apa;
 asigurarea calitatii corespunzatoare a apei potabile.
Colectarea si tratarea apelor uzate:

 extinderea si modernizarea retelei de canalizare.
Gestionarea deseurilor:
72
 Cresterea cantitatii de deseuri valorificate;

 Gestionarea corespunzatoare a dejectiilor provenite de la animalele din
gospodariile individuale, prin amenajarea de platforme de depozitare;
 Gestionarea corespunzatoare si valorificarea deseurilor provenite din
demolari;
 Gestionarea corespunzatoare a cadavrelor de animale.
In tabelul de mai jos se vor prezenta obiectivele, tintele si indicatorii pentru aspectele
de mediu relevante pentru evaluarea de mediu.
Aspect de
Obiective de mediu Tinte Indicatori
mediu
- Numar de planuri
urbanistice zonale
aprobate, obiectivele
acestora, modul de
respectare a prevederilor
PUG si a legislatiei de
- Delimitarea zonelor
protectie a mediului.
pentru extinderea
- Numar de proiecte pentru
dezvoltarii municipiului;
dezvoltare, elaborate si
- Imbunatatirea
implementate, obiectivele
conditiilor privind traficul
Imbunatatirea calitatii acestora, modul de
rutier, prin modernizarea
si functionalitatii respectare a prevederilor
drumurilor;
componentelor PUG si a legislatiei de
- Imbunatatirea calitatii
mediului urban, protectie a mediului.
locuirii si a conditiilor
crearea conditiilor - Numar si tipuri de
Mediul urban, sociale;
urbanistice pentru echipamente edilitare noi
inclusiv - Dezvoltarea turismului
atingerea obiectivelor sau
infrastructura si agrementului –
strategice de modernizate/reabilitate,
rutiera punerea in valoare si
dezvoltare a anvergura acestora.
protectia peisajului,
municipiului - Lucrari de modernizare a
asigurarea rezervelor de
infrastructuri: numar de
teren pentru amplasarea
drumuri, poduri si podete.
obiectivelor propuse;
- Plantatii de protectie si
- Reglementarea utilizarii
reabilitare peisagistica.
terenurilor;
- Modul de asigurare a
- Reglementarea
utilitatilor in perimetre
modului de construire.
construite.
- Modul de respectare a
restrictiilor de construire.
- Numar de locuinte
reabilitate termic.
- Asigurarea apei - Procent de locuinte
potabile racordate la sistemul
corespunzatoare dpdv centralizat de alimentare cu
calitativ si cantitativ apa
Imbunatatirea
Populatia si - Asigurarea colectarii si - Procent locuinte
conditiilor de viata a
sanatatea tratarii apelor uzate racordate la sistemul
populatiei, protejarea
umana menajere centralizat de canalizare
sanatatii umane
- Asigurarea - Procent gospodarii dotate
managementului instituit cu facilitati de colectare
pentru colectarea selectiva a deseurilor
deseurilor menajere si procent
73
- Mentinerea calitatii contracte individuale

factorilor de mediu in incheiate cu societatea de
limitele prevederilor salubrizare
legale pentru protectia - Indicatori specifici pentru
mediului si sanatatii calitatea factorilor de mediu
populatiei (apa ,aer, sol)
- Imbunatatirea
comportamentului
responsabil fata de
mediu prin implicarea
publicului in rezolvarea
problemelor de mediu
- Programe de colaborare
si parteneriat intre Primarie
si ONG – uri, pe teme de
mediu.
- Rezervarea unor zone
pentru dezvoltarea
activitatilor industrial - - Numar de proiecte
Crearea conditiilor
agrare implementate pe domenii
pentru dezvoltarea
Mediul - Crearea unei zone de activitate
economica a
economic si mixte coerente care sa - Modul de respectare a
municipiului si pentru
social ofere conditii pentru prevederilor PUG si ale
crearea de locuri de
dezvoltarea activitatilor legislatiei pentru protectia
munca
comerciale si de servicii mediului
pe diferite domenii
- Procent de locuinte
- Extinderea si
racordate la sistemul
modernizarea retelei de
centralizat de canalizare
canalizare
- Sistemul de management
- Managementul
al deseurilor, in raport cu
Limitarea impactului corespunzator al
Solul prevederile legale
negativ asupra solului deseurilor
- Respectarea
prevederilor PUG cu privire
prevederilor PUG cu
la zonificare si la aplicarea
privire la zonificarea
regulamentului local de
teritoriului
urbanism
- Respectarea legislatiei legislatiei privind fondul
privind fondul forestier si forestier si agricol, numar
Limitarea impactului
Flora si fauna agricol de proiecte
negativ asupra florei
- Respectarea restrictiilor - Modul de respectare
si faunei
de locuire zonelor de protectie
- Procente locuinte
- Extinderea si
racordate la sistemele
modernizarea retelei de
centralizate de alimentare
canalizare si racordarea
cu apa si de canalizare
a cat mai multor
- Indicatori de calitate ai
gospodarii la aceasta.
Limitarea poluarii la apei potabile
- Realizarea de
niveluri care sa nu - Indicatori de calitate ai
perimetre de protectie a
Apa produca un impact apelor evacuate de la statia
retelelor de alimentare
semnificativ asupra de epurare care sa permita
cu apa si canalizare, la
calitatii apelor evaluarea calitatii acestora,
cimitir, etc.
in raport cu prevederile
legale.
74
- Reducerea nivelurilor
de poluare a aerului in
Limitarea emisiilor de
perimetrele adiacente - Numar proiecte de
poluanti in aer la
arterelor de trafic; modernizare a drumurilor
niveluri care sa nu
- Solicitarea avizelor de - Numar de acte de
Aer genereze un impact
mediu la eliberarea reglementare solicitate de
semnificativ asupra
autorizatiilor de la autoritatea de mediu
calitatii aerului
construire ale unitatilor
economice
Reducerea nivelurilor de
Limitarea poluarii poluare fonica si de
- Niveluri de zgomot la
fonice si a nivelurilor vibratii in perimetrele
Zgomot si receptori
de vibratii in zonele adiacente obiectivelor
vibratii - Niveluri de vibratii la
cu receptori sensibili sensibile: unitati scolare,
receptori
la acestea dispensare medicale,
gradinite
- Respectarea
interdictiilor de construire
in zonele cu risc de - Evidentierea suprafetelor
inundatii si alunecari de cu risc de inundatii
Limitarea efectelor terenuri - Cursuri de apa
Factori
vanturilor puternice si - Salubrizarea vailor regularizate si lucrari
climatici
ploilor torentiale cursurilor de apa, a pentru apararea malurilor
santurilor si rigolelor - Numar de actiuni de
stradale pentru salubrizare
prevenirea inundatiilor
- Reglementarea zonelor
si a modului de
construire, in raport cu
functiunile acestora, in
vederea asigurarii unui
prevederilor PUG cu privire
peisaj cat mai estetic
la asigurarea esteticii
- Imbunatatirea
Crearea unui peisaj peisajului, in cadrul
Peisajul aspectului si
adecvat viitoarelor planuri
functionalitatii zonei
urbanistice zonale
centrale
- Suprafete de zone
- Realizarea de spatii
plantate, localizarea
publice plantate cu rol
acestora.
peisagistic, in raport cu
zonele protejate din
intravilan si extravilan
La elaborarea Raportului de Mediu s-au luat in considerare actele normative in

vigoare cu referire la protectia mediului: legi, hotarari de guvern, ordine ministeriale.
Actele normative principale care asigura cadrul legislativ pentru protectia si
managementul mediului si care au constituit elemente fundamentale in evaluarea
problemelor de mediu si in elaborarea Raportului de Mediu sunt:
 OUG nr. 195 /2005 privind protectia mediului;
 Legea Apelor nr. 107/1996 modificata si completata;
 Legea Fondului funciar, nr.1/2000;
 Legea nr.171/1997, privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului
National – sectiunea a II-a, Apa;
75
 Actele normative nationale pentru ratificarea conventiilor internationale la care

Romania este parte;
 Strategia Nationala pentru Protectia Mediului si Planul National de Actiune
pentru Protectia Mediului;
 Planul de transpunere si implementare in legislatia nationala a Directivelor UE
in vederea respectarii standardelor UE;
 Documentul de Pozitie al Romaniei de la Conferinta Interguvernamentala
pentru Aderarea la Uniunea Europeana, Capitolul 22 - Protectia Mediului.
Managementul deseurilor
 Directiva Consiliului nr. 94/62/EC privind ambalajele si deseurile de ambalaje
reactualizata;
 Directiva Consiliului nr. 99/31/EC privind depozitarea deseurilor, pentru care
se solicita o perioada de tranzitie de 10 ani, pana in anul 2017;
 Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor pentru judetul Bacau.
Calitatea apei
 Directiva nr. 91/271/EEC privind epurarea apelor uzate urbane, pentru care
se solicita o perioada de tranzitie de 15 ani, pana in anul 2022;
 Directiva nr. 98/83/EC privind calitatea apei destinate consumului uman,
pentru care se solicita o perioada de tranzitie de 15 ani, pana in anul 2022;
 Directiva nr. 76/464/EEC privind descarcarea substantelor periculoase,
pentru care se solicita o perioada de tranzitie de 8 ani, pana in anul 2015;
 Ordinul nr. 1552 din 2008, pentru aprobarea listei localitatilor pe judete unde
exista surse de nitrati din activitati agricole, emis de ministrul mediului si
dezvoltarii durabile si ministrul agriculturii si dezvoltarii rurale.
Controlul poluarii industriale si managementul riscului
 Directiva Consiliului nr. 96/61/EC privind prevenirea si controlul integrat al
poluarii (IPPC), pentru care se solicita o perioada de tranzitie de 8 ani, pana
in anul 2015;
 Directiva Consiliului nr. 1999/13/EC privind limitarea emisiilor de compusi
organici volatili datorate utilizarii solventilor in anumite activitati si instalatii
(COV), pentru care se solicita o perioada de tranzitie de 8 ani, pana in anul
2015;
 Directiva Consiliului nr. 88/609/EEC privind limitarea emisiilor de poluanti
specifici in atmosfera prin instalatii mari de ardere (LCP) reactualizata.
Elaborarea Strategiei de Protectie a Mediului s-a realizat in concordanta cu
urmatoarele principii generale ale protectiei mediului:
 conservarea si imbunatatirea conditiilor de sanatate a oamenilor;
 dezvoltarea durabila;
 evitarea poluarii prin masuri preventive;
 conservarea biodiversitatii;
 conservarea mostenirii valorilor culturale si istorice;
 principiul “poluatorul plateste“;
 stimularea activitatilor privind reconstructia ecologica a zonelor degradate.
76
Tinand seama de aceste principii generale ale protectiei mediului, de starea mediului
si de conditiile specifice din tara noastra, la elaborarea strategiei au fost adoptate o
serie de criterii pentru stabilirea prioritatilor privind actiunile care trebuie intreprinse:
 mentinerea si imbunatatirea sanatatii populatiei si a calitatii vietii, ceea ce
corespunde primului principiu enuntat in Strategia Nationala pentru Protectia
Mediului;
 reducerea emisiilor de substante poluante care afecteaza grav starea de
sanatate a populatiei (substantele organice si anorganice toxice si
periculoase, metalele grele, dioxidul de sulf, oxizii de azot, vaporii de
amoniac, vaporii de acizi, pulberile care provin in special din activitatile
desfasurate in industrie, constructii, transporturi si agricultura);
 alti factori poluanti care afecteaza in mare masura starea de sanatate a
populatiei sunt radioactivitatea si zgomotul;
 mentinerea si imbunatatirea potentialului existent al naturii, corespunzator
principiului dezvoltarii durabile. Sunt incluse aici actiuni pe termen scurt,
mediu si lung, vizand resursele regenerabile ale naturii: apele, solul, padurea,
flora si fauna, dar si consumul echilibrat al resurselor neregenerabile;
 apararea impotriva calamitatilor naturale si accidentelor (seceta, inundatiile si
cutremurele de pamant);
 respectarea prevederilor conventiilor si programelor internationale privind
protectia mediului.
Tinand cont ca un mediu sanatos este esential pentru asigurarea calitatii vietii si de
realitatea ca daunele si costurile produse de poluare si schimbari climatice sunt
considerabile, Guvernul Romaniei promoveaza conceptul de cuplare a impactului si
degradarii mediului cu cresterea economica, prin promovarea eco-eficientei si prin
interpretarea standardelor ridicate de protectia mediului ca o provocare spre
inovatie, crearea de noi piete si oportunitati de afaceri.
Avand ca obiective principale intarirea structurilor administrative, ca element de
baza pentru construirea unui sistem eficient privind managementul mediului si
contributia la dezvoltarea durabila, activitatea Guvernului Romaniei in acest domeniu
se va concentra pe urmatoarele prioritati:
 Integrarea politicii de mediu in elaborarea si aplicarea politicilor sectoriale si
regionale. In acest sens pentru toate proiectele din PUG care pot avea efecte
semnificative asupra mediului este prevazuta realizarea evaluarii de mediu in
stadiu de proiect;
 Evaluarea starii actuale a factorilor de mediu si fundamentarea unei strategii
de dezvoltare pe termen lung in domeniul mediului, al resurselor regenerabile
si neregenerabile;
 Ameliorarea calitatii factorilor de mediu..
Strategiile pentru implementarea proiectelor pot fi legate de urmatoarele cinci
obiective majore ale dezvoltarii regionale durabile:
 echilibrarea structurii spatiale urbane;
 imbunatatirea calitatii vietii;
 mentinerea identitatii regionale, renasterea mostenirii culturale;
77
 administrarea integrarii, cooperarea dintre retelele de infrastructura regionala;

 noi parteneriate in planificare si implementare.
G. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI
Cerintele H.G. nr. 1076/2004 prevad evidentierea efectelor semnificative asupra

mediului determinate de implementarea planului supus evaluarii de mediu. Scopul
acestor cerinte consta in identificarea, predictia si evaluarea formelor de impact
generate de implementarea planului.
In cazul Planului de Urbanism General al municipiului trebuie precizat faptul ca
scopul acestuia este de a crea cadrul de reglementare din punct de vedere
urbanistic pentru implementarea unei serii viitoare de proiecte pentru dezvoltarea si
modernizarea localitatii.
Propunerile planului evaluat in prezentul raport pot genera o multitudine de forme de
impact asupra factorilor/aspectelor de mediu, forme de impact care prezinta diferite
durate si intensitati.
In vederea evaluarii sintetice a impactului asupra mediului in termeni cat mai
relevanti, au fost stabilite categorii de impact care sa permita evidentierea efectelor
potential semnificative asupra mediului, generate de implementarea planului.
Pentru a evalua impactul asupra factorilor de mediu relevanti s-au stabilit pentru
fiecare din acestia cate o serie de criterii specifice care sa permita evidentierea in
principal a impactului semnificativ. Categoriile de impact si criteriile pentru evaluarea
impactului au fost stabilite cu consultarea grupului de lucru.
Evaluarea de mediu pentru planuri si programe necesita identificarea impactului
semnificativ asupra factorilor/aspectelor de mediu ale planului avut in vedere.
Impactul semnificativ este definit ca fiind „impactul care prin natura, magnitudinea,
durata sau intensitatea sa, altereaza un factor sensibil”.
Efectele potentiale semnificative trebuie sa includa efectele secundare, cumulative,
sinergice, pe termen scurt, mediu si lung, permanente si temporare, pozitive si
negative.
Evaluarea impactului s-a efectuat pe baza metodelor expert.
Categoria de impact Descriere Simbol
Efecte pozitive de lunga durata sau

permanente ale propunerilor planului ++
Impact pozitiv semnificativ
asupra factorilor/aspectelor de mediu
Efecte pozitive ale propunerilor

Impact pozitiv planului asupra factorilor/ aspectelor +
de mediu
Efecte pozitive si negative care se
Impact neutru 0
echilibreaza, nu au nici un efect
Impact negativ Efecte negative minore asupra
-
nesemnificativ factorilor/aspectelor de mediu
Efecte negative de scurta durata sau
Impact negativ --
reversibile supra factorilor/aspectelor
78
de mediu
Efecte negative de lunga durata sau
Impact negativ semnificativ ireversibile asupra factorilor/aspectelor ---
de mediu
Criterii pentru determinarea efectelor potentiale semnificative asupra mediului

Factor/aspect de Semnificatia
Criterii de evaluare Comentarii
mediu impactului
Planul va determina
forme de impact pozitiv
Formele de impact asupra functiilor
asupra calitatii si urbane, conducand la
Semnificatia
Mediul urban, functionalitatii mediului cresterea gradului de
impactului a fost
inclusiv urban, inclusiv in complexitate, de
determinata pe baza
infrastructura rutiera relatie cu obiectivele coerenta si flexibilitate
rezultatelor evaluarilor
strategice de a zonificarii
expert
dezvoltare a functionale, cu efecte
municipiului benefice asupra
dezvoltarii comunitatii
- Modul de asigurare a
utilitatilor (alimentare
cu apa, canalizare,
Planul va determina
managementul
deseurilor)
asupra conditiilor de
- Conditii de locuit
viata ale populatiei si a Semnificatia
- Calitatea factorilor de
Populatia si sanatatii acesteia, prin impactului a fost
mediu in raport cu
sanatatea umana prevederile cu privire determinata pe baza
valorile limita specifice
la realizarea utilitatilor rezultatelor evaluarilor
pentru protectia
publice, la conditiile de expert
sanatatii umane
locuit si la reducerea
- Masurile de
poluarii
minimizare a
impactului asupra
factorilor de mediu
Modul de asigurare si Planul va determina

de reglementare a forme de impact pozitiv
mijloacelor urbanistice asupra dezvoltarii
pentru facilitarea economico – sociale, Semnificatia
dezvoltarii economice prin rezervarea unor impactului a fost
Mediul economic si
si respectiv sociale in zone pentru determinata pe baza
social
conditii de protectie a dezvoltarea serviciilor, rezultatelor evaluarilor
mediului activitatilor industriale expert
si comerciale, in
conditii de protectie a
mediului
Planul va determina
Formele de impact prin asigurarea Semnificatia
determinate pe colectarii si epurarii impactului a fost
Solul
prevederile PUG cu apelor uzate menajere, determinata pe baza
privire la dezvoltarea prin managementul rezultatelor evaluarilor
urbana si la asigurarea corespunzator al expert
79
echiparii urbanedeseurilor, prin

restrangerea zonei
functionale de industrie
si recomandarea
dezvoltarii industriilor
nepoluante
Planul va determina
forme diferite de
impact asupra florei si
faunei prin realizarea
plantarilor in zonele de
Formele de impact protectie a obiectivelor Semnificatia
generate de protejate si in alte zone impactului a fost
Flora si fauna
prevederile PUG naturale sau urbane, determinata pe baza
asupra florei si faunei usor impact negativ rezultatelor evaluarilor
asupra habitatelor expert
faunei mici din
actualele terenuri
cultivate destinate
extinderii constructiilor
- Concentratii de
- Planul va determina
poluanti in apele uzate
epurate, evacuate in
asupra calitatii apelor
mediu, in raport cu
prin colectarea si
valorile limita
epurarea apelor uzate Semnificatia
prevazute in legislatia
menajere impactului a fost
nationala
Apa - Se va avea in determinata pe baza
- Calitatea apei
vederea predarea rezultatelor evaluarilor
potabile
exploatarii retelei de expert
- Sisteme si masuri
alimentare cu apa
pentru reducerea
potabila catre un
emisiilor de poluanti in
operator regional
apa
- Planul va determina
forme diferite de
impact asupra calitatii
aerului: impact pozitiv
prin modernizarea Semnificatia
sistemului rutier de impactului a fost
- Masuri pentru
Aerul transport si prin creare determinata pe baza
reducerea emisiilor de
de zone verzi, impact rezultatelor evaluarilor
poluanti in aer
negativ prin expert
dezvoltarea in
exteriorul perimetrelor
locuite de zone
industriale
- Masuri pentru Planul va determina
reducerea nivelurilor forme diferite de
de zgomot si de vibratii impact asupra
de la sursele de tip nivelurilor de zgomot si
Semnificatia
urban de vibratii, impact
impactului a fost
- Masuri pentru pozitiv prin
Zgomotul si vibratiile determinata pe baza
evitarea cresterii modernizarea
nivelurilor de zgomot si drumurilor de acces
expert
de vibratii ca urmare a prin rezervarea in
aparitiei activitatilor exteriorul perimetrelor
80
industriale de locuinte de zone

pentru activitati
industriale, impact
negativ prin extinderea
perimetrelor construite
Extinderea de retele
de alimentare cu gaz
metan sau inlocuirea
Semnificatia
Masuri pentru sistemelor clasice de
impactului a fost
Factorii climatici diminuarea efectelor incalzire, cu cele cu
determinata pe baza
conditiilor climatice surse regenerabile
nefavorabile ceea ce va contribui la
expert
reducerea gazelor cu
efect de sera.
Planul va determina
asupra peisajului ca
urmare a reglementarii Semnificatia
Masuri pentru modului de construire, impactului a fost
cresterea valorii imbunatatirea determinata pe baza
Peisajul
estetice a municipiului aspectului si a rezultatelor evaluarilor
functionalitatii zonelor expert
centrale, realizarea de
spatii publice plantate,
cu rol peisagistic.
Efecte cumulative
Este necesar ca in evaluarea efectelor asupra mediului ale prevederilor planului, sa
fie luate in considerare efectele cumulative si sinergice asupra mediului. Astfel
efectele cumulative pot aparea in situatii in care mai multe activitati au efecte
individuale nesemnificative, dar impreuna pot genera un impact semnificativ, sau
atunci cand mai multe efecte individuale ale planului genereaza un efect combinat.
Un plan urbanistic general se adreseaza unui perimetru larg in cadrul caruia se
desfasoara o multitudine de activitati, acestea implicand existenta unor surse de
poluanti diseminate pe intreaga suprafata a municipiului. Astfel, in perimetrul
municipiului se vor emite simultan surse de tip urban, dintre care, cele mai
importante sunt: rezidentiale, institutionale, comerciale, traficul rutier, precum si
surse de tip agricol.
Efectele acestor activitati asupra mediului se pot cumula sau combina generand un
impact semnificativ.
Se precizeaza ca metodele expert utilizate pentru predictia impactului au luat in
considerare cele mai defavorabile scenarii, considerand simultaneitatea functionarii
surselor cu cea mai mare raspandire spatiala, chiar daca acest lucru este putin
probabil sa se intample in realitate. Evaluarea impactului a fost efectuata luand in
considerare efectele cumulate si combinate ale poluantilor sau ale factorilor de stres
asupra factorilor/aspectelor de mediu. Un exemplu al acestui mod de abordare a
evaluarii in care efectele cumulative rezulta implicit ca urmare a modelelor/metodelor
de predictie utilizate, poate fi prezentat pentru factorul de mediu aer. Astfel
evaluarea impactului asupra mediului s-a efectuat luand in considerare emisiile
simultane de poluanti generate de incalzirea locuintelor si de traficul rutier de pe
intreg perimetrul localitatii, acestea reprezentand principalele surse de poluare din
zona.
81
Interactiuni
Pentru situatiile in care ar exista posibilitatea interactiunilor dintre doi sau mai multi
factori de mediu, ca urmare a implementarii prevederilor planului, in evaluare au fost
luate in consideratie aceste interactiuni potentiale.
Un exemplu in acest sens poate fi dat in cazul aspectului de mediu „ zgomot si
vibratii” astfel nivelul de zgomot ar fi de interes numai pe zgomotul si vibratiile pot
afecta si alti receptori cum sunt fauna terestra sau constructiile.
Evaluarea de mediu pentru Planul Urbanistic General al municipiului Moinesti a fost
efectuata luand in consideratie toate elementele metodologice descrise mai sus.
G.1. PROTECTIA PADURILOR SI A ALTOR FORME DE VEGETATIE
Protejarea padurilor se va realiza prin:

 administrarea si utilizarea durabila a padurilor;
 respectarea regimului silvic si a masurilor tehnice prevazute in
amenajamentele silvice;
 exploatarea resurselor padurii, fondul cinegetic si piscicol, potrivit prevederilor
legale in domeniu;
 turismul, recreerea si agrementul in fondul forestier se poate face numai cu
acceptul proprietarilor/administratorilor si numai cu respectarea
reglementarilor legale in domeniu;
 suprafata totala a padurilor de pe teritoriul municipiului nu poate fi micsorata.
In vederea asigurarii conditiilor de agrement, recreere si turism este necesara
realizarea spatiilor verzi acolo unde acestea nu exista si extinderea suprafetelor de
spatii verzi existente, in interiorul si in jurul localitatilor, in conformitate cu nevoile
concrete locale si planurile de sistematizare a teritoriului.
G.2. PROTECTIA POPULATIEI SI SANATATEA UMANA
Adoptarea si implementarea Planului Urbanistic General si a Regulamentului Local

al municipiului Moinesti, judetul Bacau va avea impact social si economic pozitiv si
va duce la cresterea calitatii vietii populatiei datorita:
 Extinderii si modernizarii retelelor de alimentare cu apa si canalizare;
 Modernizarii si reamenajarii cailor rutiere;
 Remodelarii zonelor de locuit, precum si rezervarea unor terenuri pentru
dotari noi sau extinderea celor vechi rezultate in urma calculului in functie de
populatia propusa;
 Asigurarii unor structuri economice care sa genereze locuri de munca;
 Revitalizarii ramurilor economice care sa asigure venituri pentru un trai
decent;
 Extinderii spatiilor verzi in interiorul si in jurul localitatilor;
 Asigurarea serviciilor de salubritate in mod coordonat cu lucrarile de
constructie, pentru a se evita poluarea mediului.
G.3. PROTECTIA SOLULUI
Se vor lua masuri de salubrizare a terenurilor neocupate productiv sau functional, in

special a celor situate de-a lungul cailor de comunicatii rutiere.
82
Detinatorii cu orice titlu ai fondului forestier, ai vegetatiei forestiere din afara fondului
forestier si ai pajistilor, precum si orice persoana fizica sau juridica care desfasoara
o activitate pe un astfel de teren, fara a avea un titlu juridic, au urmatoarele obligatii:
 sa mentina suprafata impadurita a fondului forestier, a vegetatiei forestiere
din afara fondului forestier, inclusiv a tufisurilor si pajistilor existente, fiind
interzisa reducerea acestora, cu exceptia cazurilor prevazute de lege;
 sa exploateze masa lemnoasa in conditiile legii, precum si sa ia masuri de
reimpadurire in situatiile in care aceaste masuri sunt impuse de situatiile
concrete din teren;
 sa asigure respectarea regulilor silvice de exploatare si transport a masei
lemnoase, stabilite conform legii, in scopul mentinerii biodiversitatii padurilor
si a echilibrului ecologic;
 sa respecte regimul silvic in conformitate cu prevederile legislatiei in domeniul
silviculturii si protectiei mediului;
 sa asigure aplicarea masurilor specifice de conservare pentru padurile cu
functii speciale de protectie, situate pe terenuri cu pante mari, afectate de
procese de alunecare si eroziune;
 sa respecte regimul silvic stabilit pentru conservarea vegetatiei lemnoase de
pe pasunile impadurite care indeplinesc functii de protectie a solului si a
resurselor de apa;
 sa asigure exploatarea rationala, organizarea si amenajarea pajistilor, in
functie de capacitatea de refacere a acestora;
 sa exploateze pajistile in limitele bonitatii acestora, tinand cont de specia de
animale, numarul acestora si perioada de timp, in baza studiilor de
specialitate si a prevederilor legale specifice.
G.4. PROTECTIA APELOR
In municipiul Moinesti nu sunt surse majore de poluare a apelor. Apele subterane

pot fi afectate prin infiltratii de substante organice sau chimice provenite din
depozitarile necorespunzatoare de deseuri menajere si zootehnice, din activitatea
desfasurata de SC OMV PETROM SA, substantele fertilizante si pentru combaterea
daunatorilor utilizate in agricultura, din closetele si puturile absorbante ale populatiei.
La aceste cauze se mai adauga existenta unor surse de aprovizionare cu apa
(izvoare, fantani) necorespunzatoare d.p.d.v. igienico-sanitar (fara perimetre de
protectie, neadecvat construite) care pot fi afectate de incarcarea apelor subterane
cu substante organice, chimice si bacteriologice, ceea ce influenteaza negativ
calitatea surselor de apa potabila.
Alte obiective de protectie a apelor de suprafata si subterane, prevazute in PUG:
 extinderea si modernizarea retelei de canalizare, precum si eliminarea
evacuarilor necontrolate de ape uzate rezultate din gospodarii (conform
prevederilor din Tratatul de Aderare, cap 22 Mediu, pentru aglomerari umane
cu peste 2000 de locuitori echivalenti – termen de realizare anul 2013);
 respectarea zonelor de protectie a malurilor cursurilor de apa, cel putin 5 m;
 interzicerea depozitarii deseurilor menajere si a dejectiilor animaliere pe
malurile cursurilor de apa;
83
 interzicerea construirii de locuinte si alte obiective in zonele de protectie a

paraielor si in zonele inundabile, precum si demolarea constructiilor
amplasate in aceste zone. In situatia in care demolarea nu este posibila,
beneficiarii vor fi obligati sa declare pe propria raspundere ca isi asuma
riscurile in caz de inundatii;
 se interzice spalarea in apele de suprafata a oricarei categorii de obiecte,
bunuri;
 se interzice deversarea in apele de suprafata si subterane a oricarei categorii
de ape uzate necorespunzator tratate, produse petroliere, substante
periculoase;
 se interzice introducerea in ape a substantelor explozive, tensiune electrica,
narcotice.
G.5. PROTECTIA VALORILOR MATERIALE, A PATRIMONIULUI CULTURAL,

INCLUSIV CEL ARHITECTURAL, ARHEOLOGIC SI PEISAGISTIC
In cazul in care se vor descoperi monumente istorice pe teritoriul municipiului, se vor

lua urmatoarele masuri:
 monumentele care se afla in intravilanul localitatii au zona de protectie cu
raza de 200 m;
 monumentele care se afla in extravilanul localitatii au zona de protectie cu
raza de 500 m.
Bunurile de patrimoniu arheologic sunt parte integranta a patrimoniului cultural
national si pot fi clasate si protejate drept bunuri de patrimoniu cultural national
mobil, drept situri arheologice sau ca monumente istorice, conform legii.
Descoperirile arheologice intamplatoare se vor anunta, in termen de cel mult 72 de
ore, primarului unitatii administrativ - teritoriale de catre persoana descoperitoare,
proprietarul ori titularul dreptului de administrare a terenului in cauza.
Regimul de protectie al zonelor cu potential arheologic cunoscut si cercetat este
reglementat de legislatia in vigoare referitoare la protejarea monumentelor istorice si
a bunurilor mobile care fac parte din patrimoniul cultural national.
Cercetarile arheologice preventive si supravegherea arheologica sunt obligatorii in
cadrul proiectelor de restaurare, supravegherea arheologica este inclusa in devizul
constructorului, urmand ca decontarea sa se realizeze pe baza raportului de
cercetare intocmit de arheolog.
In cazul zonelor cu patrimoniu arheologic evidentiat intamplator, pana la
descarcarea de sarcina arheologica, autorizatia de construire se suspenda, sau,
dupa caz, primarul unitatii administrativ - teritoriale dispune intreruperea oricarei alte
activitati, in conformitate cu avizul serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului
Culturii si Cultelor, si se instituie regimul de supraveghere.
G.6. GESTIONAREA DESEURILOR
In conformitate cu prevederile HG nr. 448 din 19 mai 2005 privind deseurile de

echipamente electrice si electronice - autoritatile administratiei publice locale au
obligatia de a colecta separat DEEE - le de la gospodariile particulare si de a pune la
dispozitia producatorilor, spatiile necesare pentru infiintarea punctelor de colectare
selectiva a acestora.
84
Municipiul Moinesti are obligativitatea de a avea cel putin un punct de colectare a

DEEE - urilor si de incheia contract cu o societatea autorizata in valorificarea
/eliminarea acestora.
In conformitate cu prevederile Ordinului nr. 344 din 16 august 2004 pentru aprobarea
Normelor tehnice privind protectia mediului si in special a solurilor, referitoare la
utilizarea in agricultura a namolurilor de epurare, namolurile provenite de la statiile de
epurare a apelor uzate din localitati si din alte statii de epurare a apelor uzate cu o
compozitie asemanatoare apelor uzate orasenesti, pot fi utilizate in agricultura numai
daca sunt in conformitate cu normele tehnice si standardele de calitate din domeniu.
Se interzice utilizarea namolurilor sau livrarea acestora in vederea utilizarii lor pe
urmatoarele categorii de terenuri:
 terenurile folosite pentru pasunat;
 terenurile destinate cultivarii arbustilor fructiferi;
 terenurile destinate culturii legumelor;
 terenurile destinate culturilor pomilor fructiferi, cu 10 luni inainte de recoltare
si in timpul recoltarii.
In conformitate cu prevederile H.G nr. 124/2003 privind prevenirea, reducerea si
controlul poluarii mediului cu azbest (M.Of. 109 din 20 februarie 2003) – placile cu
azbest care vor rezulta in urma demolarii cladirilor vechi, se vor colecta separat, intr-
o zona speciala, prevazuta cu containere speciale pentru depozitare, si se vor
transporta catre un depozit de deseuri periculoase.
In conformitate cu prevederile Ordinului MSF nr. 219/2002 pentru aprobarea
Normelor tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale,
modificat prin Ordinul 997/2004 (M.Of. nr. 386 din 6 iunie 2002) deseurile medicale
rezultate de la activitatile medicale din localitati comunei (dispensare umane,
dispensare veterinare) vor fi colectate in recipienti speciali etansi, si se vor transporta
si elimina, in conditii de siguranta, pe baza de contract cu societati autorizate in acest
sens.
In conformitate cu prevederile Legii nr. 101/2006 privind aprobarea Serviciului de
salubrizare a localitatilor, modificata si completata cu (Ordonanta de Urgenta a
Guvernului nr. 92/2007, si a Ordinului 110/2007 privind aprobarea Regulamentului -
cadru al Serviciului de salubrizare a localitatilor, serviciul de salubrizare are
obligatia:
 Obligatoriu se va introduce sistemul selectiv de colectare a deseurilor.
Colectarea selectiva a deseurilor reciclabile (hartie, carton, PET-uri, inclusiv
deseuri de ambalaje) se poate realiza individual, prin puncte sau centre de
colectare. Colectarea individuala se poate realiza fie in amestec, fie pe tip de
material, cu exceptia hartiei si cartonului care vor fi colectate separat;
 Obligatoriu se vor urmari conditiile de depozitare a deseurilor in punctele de
colectare din satele apartinatoare comunei stabilite in Planul Urbanistic
General, si mai ales transportul acestora catre un depozit autorizat;
 Se vor face actiuni de informare si constientizare pentru populatiei cu privire
la colectarea selectiva a deseurilor si introducerea conceptului de obtinere a
compostului in gospodarii;
85
 Se va incheia contract cu o unitate tip Protan care sa preia cadavrele de

animale;
 Se va asigura gestionarea corespunzatoare a deseurilor rezultate din
constructii si demolari, in vederea valorificarii acestora.
G.7. PROTECTIA CALITATII AERULUI
Pentru protectia calitatii aerului se impun urmatoarele masuri:

 Este interzisa arderea deseurilor din gospodarii in spatii deschise deoarece
genereaza substante poluante, precum: dioxina, particule, hidrocarburi
aromatice policiclice, compusi organici volatili, monoxid de carbon,
hexaclorbenzen si cenusa;
 Detinatorii, cu orice titlu de terenuri pe care se gasesc perdele de vegetatie si
aliniamente de protectie, spatii verzi, parcuri, garduri vii, sunt obligati sa le
intretina pentru imbunatatirea capacitatii de regenerare a atmosferei si
protectie fonica;
 PUG-ul reprezinta o strategie pentru dezvoltarea spatiala durabila a
municipiului Moinesti si in principiu implementarea lui nu poate avea efecte
adverse asupra mediului. O planificare judicioasa a modului de folosire a
terenurilor poate preveni efectele nefavorabile pe care dezvoltarea
economica, inclusiv cresterea mobilitatii urbane le poate avea asupra
mediului;
 Modernizarea strazilor;
 Izolarea termica a cladirilor pentru reducerea cantitati de combustibili necesar
incalzirii;
 Promovarea energiilor regenerabile.
G.8. PROTECTIA ASEZARILOR UMANE
Obligatii ale administratiilor publice locale:

 se vor lua masuri de imbunatatire a microclimatului municipiului Moinesti, prin
amenajarea si intretinerea izvoarelor si a luciilor de apa din interiorul si din
zonele limitrofe acestora;
 sa infrumuseteze si sa protejeze peisajul, sa mentina curatenia stradala;
 sa informeze publicul asupra riscurilor generate de functionarea sau existenta
obiectivelor cu risc pentru sanatatea populatiei si mediului;
 sa adopte elemente arhitecturale adecvate, sa optimizeze densitatea de
locuire, concomitent cu mentinerea, intretinerea si dezvoltarea spatiilor verzi,
a parcurilor, a aliniamentelor de arbori si a perdelelor de protectie stradala, a
amenajamentelor peisagistice cu functie ecologica, estetica si recreativa;
 in cazul aparitiei de noi activitati, sa reglementeze, inclusiv prin interzicerea
temporara sau permanenta, accesul anumitor tipuri de autovehicule sau
desfasurarea unor activitati generatoare de disconfort pentru populatie in
anumite zone ale localitatilor, cu predominanta, in spatiile destinate
86
locuintelor, in zonele destinate tratamentului, odihnei, recreerii si

agrementului;
 sa impuna masuri obligatorii, pentru persoanele fizice si juridice, cu privire la
intretinerea si infrumusetarea, dupa caz, a cladirilor, curtilor si imprejurimilor
acestora, a spatiilor verzi din curti si dintre cladiri, a arborilor si arbustilor.
G.9. EVALUAREA DE MEDIU PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL AL

MUNICIPIULUI MOINESTI
Prevederi Evaluarea impactului si propuneri de

Factori/aspecte de mediu
PUG reducere a impactului
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
- impact pozitiv semnificativ asupra
functionalitatii mediului urban, asupra mediului
economic si social si asupra populatiei si
asupra peisajului, ca urmare a crearii noilor
facilitati pentru constructia de locuinte, in
conformitate cu cerintele populatiei si cu
prioritatile strategiei de dezvoltare, aceste
facilitati urmand sa creasca atractivitatea
localitatii si sa atraga noi fonduri (impozite) la
bugetul local;
- impact neutru asupra factorilor climatici;
- impact negativ nesemnificativ asupra solului,
florei si faunei, apei, calitatii aerului si a
nivelurilor de zgomot si vibratii in perimetrele
propuse pentru construirea de locuinte, ca
Zona de urmare a aparitiei unor noi surse de poluare
locuinte si (incalzirea spatiilor, trafic rutier) in perimetre
functiuni care in prezent se afla numai sub impactul
complementa activitatilor agricole; se apreciaza ca nivelurile
re de poluare a aerului si nivelurile de zgomot si
++ ++ ++ - - - - - 0 ++ vibratii generate de noile surse se vor situa sub
Extinderea valorile limita pentru protectia receptorilor
zonelor pentru sensibili;
realizarea de - Epurarea apelor uzate menajere colectate din
locuinte toate perimetrele locuite;
individuale Masuri de diminuare a impactului prevazute de
PUG
- Delimitarea clara a terenurilor rezervate
pentru dezvoltare si reglementarea modului de
construire, inclusiv a gradului de ocupare a
terenului;
- Extinderea si modernizarea retelelor de
canalizare sau construirea la gospodariile
racordate la reteaua de apa potabila a unui
bazin etans vidanjabil pentru stocarea pana la
vidanjare a apelor uzate in cazul in care
acestea nu se pot racorda la reteaua de
canalizare;
Masuri propuse pentru diminuarea impactului la
implementarea prevederilor PUG
- Asigurarea retelelor de alimentare cu apa,
87
canalizare in zonele noi de locuit, precum si a

serviciilor de salubritate in mod coordonat cu
lucrarile de constructie pentru a se evita
poluarea mediului;
economic si social (ca urmare a facilitatilor
urbanistice pentru dezvoltarea activitatilor
productive, cu efecte benefice privind
dezvoltarea pietii muncii) si asupra populatiei
(ca urmare a imbunatatirii conditiilor economice
si sociale de mediu) si asupra peisajului ca
urmare a reglementarilor de construire.
- impact negativ nesemnificativ asupra solului,
aerului, florei si faunei, zgomotului si vibratiilor
generate de surse in perimetrele cu receptori
sensibili se vor situa sub valorile limita pentru
protectia acestora ca urmare a conditionarii
dezvoltarii activitatilor cu respectarea legislatiei
de mediu specifice;
Zona - impact neutru asupra factorilor climatici si
activitatilor asupra calitatii apelor ca urmare a conditionarii
productive dezvoltarii activitatilor productive de respectare
a legislatiei de mediu specifica;
Realizarea ++ ++ ++ - - 0 - - 0 ++ Masuri de diminuare a impactului prevazute de
unei zone PUG
rezervate Dezvoltarea activitatilor de productie in
activitatilor perimetrul intravilan in conditiile respectarii
industriale legislatiei de protectie a mediului si de
excludere a riscurilor tehnologice pentru
populatie si mediu.
- Elaborarea si implementarea proiectelor de
dezvoltare a activitatilor productive in conditii de
protectie a mediului, atat pentru perioadele de
constructie cat si de operare.
- Proiectele vor trebui sa includa solutii viabile
cu privire la colectarea si epurarea apelor uzate
tehnologice.
- Implementarea proiectelor numai dupa
obtinerea acordurilor de mediu .
- Respectarea prevederilor PUG cu privire la
perimetrele rezervate activitatilor productive;
- impact pozitiv semnificativ asupra mediului

Zona pentru urban si asupra mediului economic si social,
unitati asupra populatiei atat prin rezervarea de
agricole terenuri pentru unitati agricole cat si prin
mentinerea unor mijloace de existenta pentru
Rezervarea de ++ ++ ++ - 0 - 0 0 0 0 populatie;
terenuri pentru - impact negativ asupra solului si apei prin
dezvoltarea specificul activitatii;
activitatilor - impact neutru asupra florei, a faunei , aerului,
productive zgomotului, factorilor climatici si peisajului
Masuri pentru diminuarea impactului
88
Elaborarea si implementarea, impreuna cu

autoritatile din domeniul agricol si din domeniul
protectiei mediului a unor programe pentru
constientizarea de catre unitatile agricole a
implicatiilor activitatilor agricole asupra
mediului, a modului de utilizare rationala a
ingrasamintelor, a produselor fitosanitare, a
tehnicilor pentru managementul corect al
dejectiilor de la animale, de practicare a
agriculturii ecologice;
Modernizarea cailor de circulatie, imbunatatirea
accesului, a conditiilor si sigurantei traficului,
precum si celelalte prevederi vor determina
urmatoarele forme principale de impact:
functionalitatii mediului urban, asupra populatiei
si sanatatii , mediului economic si social,
Zona de asupra peisajului
circulatii - impact pozitiv asupra calitatii aerului si asupra
nivelurilor de zgomot si vibratii, cu efecte
Imbunatatirea pozitive semnificative asupra populatiei si a
si sanatatii, umane prin diminuarea emisiilor
modernizarea - impact neutru asupra florei, faunei, factorilor
++ ++ ++ ++ 0 0 + + 0 ++
infrastructurii climatici si apei ca urmare a imbunatatirii
rutiere, structurii cailor de circulatie.
cresterea Masuri de diminuarea a impactului prevazute
sigurantei de PUG
traficului rutier Prevederile PUG reprezinta masuri de
si pietonal diminuare a impactului acestei zone asupra
factorilor de mediu.
- Elaborarea si implementarea proiectelor in
conditii de protectie a mediului;
obtinerea acordurilor de mediu.
Zona de - impact pozitiv semnificativ asupra
sport, functionalitatii mediului urban, asupra mediului
agrement si economic si social (ca urmare a cresterii
turism atractivitatii , inclusiv turistice, a zonei) si
asupra populatiei si sanatatii umane (ca urmare
Extinderea a imbunatatirii conditiilor de mediu, generate de
spatiilor extinderea spatiilor plantate);
plantate in - impact pozitiv semnificativ asupra solului,
scopuri de calitatii aerului si a nivelurilor zgomot si vibratii,
protectie a plantatiile urmand a contribui la refacerea
zonelor ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ texturii si fertilizarii solului si atenuare efectelor
protejate si surselor de poluare;
naturale, - impact pozitiv semnificativ asupra peisajului
impotriva urban si periurban prin crearea unui ambient cu
efectelor valoare cu valoare estetica ridicata;
factorilor Masuri de diminuare prevazute de PUG
climatici Prevederile PUG reprezinta masuri de
nefavorabili si diminuare a impactului activitatilor din
a influentei perimetrul urban asupra mediului;
activitatilor Masuri propuse pentru diminuarea impactului la
industriale, implementarea prevederilor PUG
89
precum si in - Respectarea prevederilor PUG cu privire la

scopuri zona spatiilor plantate in cadrul tuturor
peisagistice planurilor urbanistice zonale si a proiectelor de
dezvoltare a diferitelor activitati.
- Plantarea de specii caracteristice arealului
pentru a se asigura dezvoltarea
corespunzatoare a acestora.
Prevederile PUG cu privire la echiparea
edilitara vor determina urmatoarele forme
principale de impact:
economic si social (ca urmare a cresterii
atractivitatii pentru dezvoltarea activitatilor
comerciale si de servicii, cu efecte benefice
privind dezvoltarea pietii muncii) si asupra
populatiei (ca urmare a imbunatatirii calitatii
vietii);
Echiparea - impact pozitiv semnificativ asupra solului ca
edilitara urmare a evitarii afectarii acestuia prin
evacuarea necontrolata a apelor uzate fecaloid-
Asigurarea, in menajere;
toate - impact pozitiv asupra faunei acvatice prin
perimetrele evacuarea in emisar a apelor uzate epurate, in
locuite, a conditii de calitate prevazute de legislatie,
alimentarii cu precum si prin evitarea afectarii apei freatice
energie prin evacuarea necontrolata a apelor uzate
electrica, apa fecaloid-menajere;
in sistem ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ 0 0 ++ - impact pozitiv semnificativ asupra calitatii
centralizat, a aerului ca urmare a aplicarii sistemului de
colectarii si colectare selectiva a deseurilor si a inchiderii si
tratarii apelor ecologizarii depozitelor de deseuri
uzate neconforme;
menajere in Impactul asupra celorlalti factori de mediu nu
reteaua are relevanta.
municipala sau Masuri de diminuare a impactului prevazute de
bazine PUG
betonate Prevederile PUG cu privire la echiparea
vidanjabile edilitara reprezinta masuri de diminuare a
propriii impactului asupra calitatii mediului.
Elaborarea si implementarea proiectelor de
realizare echipamentelor edilitare in conditii de
protectie a mediului, atat pentru perioadele de
constructie, cat si de operare;
obtinerea acordurilor de mediu;
- Respectarea prevederilor PUG cu privire la
asigurarea utilitatilor pentru toate perimetrele
locuite.
Impact cumulat si interactiuni

Factor/aspect Efecte cumulate ale Factor/aspect de Comentarii privind interactiunile
de mediu prevederilor planului mediu cu care potentiale
90
interactioneaza
Implementarea prevederilor planului
va determina asigurarea mijloacelor
urbanistice pentru dezvoltarea
economica si sociala a municipiului
si imbunatatirea infrastructurii
Principalele forme de impact
rutiere, avand efecte pozitive
sunt asociate cresterii gradului
privind calitatea aerului, nivelurile
de complexitate, de coerenta si
Populatia si de zgomot si vibratii si respectiv,
de flexibilitate a zonificarii
Sanatatea Umana privind sanatatea umana.
functionale, adaptarii
Mediul Economic Imbunatatirea si modernizarea
infrastructurii rutiere la
si Social mediului urban va contribui la
Mediul urban, cerintele de dezvoltare a
Solul, Flora si cresterea valorii estetice a
Inclusiv localitatii, cu efecte benefice pe
Fauna Aerul, peisajului.
infrastructura termen lung pentru dezvoltarea
Zgomotul si Totodata, implementarea
rutiera comunitarii. Implementarea
Vibratiile prevederilor planului va determina
planului, in conditiile protectiei
Peisajul modificari privind incadrarea
mediului va determina un
terenurilor agricole prin scoaterea
impact cumulat apreciat ca
din extravilan, cu efecte asupra
fiind pozitiv semnificativ.
solului si faunei de pe terenurile
utilizate in prezent pentru activitati
agricole.
Implementarea prevederilor planului
va determina imbunatatirea
conditiilor de locuit, imbunatatirea
conditiilor de trafic si asigurarea
apei potabile si a canalizarii in toate
perimetrele locuite, cu efecte
Principalele forme de impact pozitive privind potentialul de
sunt asociate functionalitatii dezvoltare economica si sociala,
Mediul Urban
zonelor urbane, asigurarii calitatea aerului, nivelurile de
Mediul Economic
utilitatilor si eliminarii unor zgomot si vibratii. Imbunatatirea
si Social
Populatia si surse importante de poluare. conditiilor de locuit implica, in
Solul, Flora si
sanatatea conformitate cu prevederile
Fauna Aerul,
umana Implementarea planului, in planului, crearea unui peisaj urban
Zgomotul si
conditiile protectiei mediului va adecvat.
Vibratiile
determina un impact cumulat Totodata, implementarea
Peisajul
apreciat ca fiind pozitiv prevederilor planului va determina
semnificativ. modificari in utilizarea terenurilor
cultivate, cu efecte asupra solului si
faunei de pe terenurile utilizate in
prezent pentru activitati agricole.
Implementarea planului va
Principalele forme de impact determina imbunatatirea
sunt asociate crearii conditiilor functionalitatii mediului urban
pentru dezvoltarea mediului pentru toate componentele sale
economic si social, pentru (circulatie, comert si servicii,
Mediul atragerea unor investitii activitati de productie, locuit) va
Mediul Urban
economic si majore. genera oportunitati pentru utilizarea
Populatia si
social fortei de munca disponibile, cu
Sanatatea Umana
Implementarea planului, in efecte benefice pentru populatie.
Solul, Flora si
conditiile protectiei Totodata, implementarea
Fauna Peisajul
mediului va determina un prevederilor planului va determina
impact cumulat apreciat modificari in utilizarea terenurilor
ca fiind pozitiv semnificativ. agricole, cu efecte asupra solului si
91
faunei de pe terenurile utilizate in

prezent pentru activitati agricole.
Implementarea planului va
determina imbunatatirea
functionalitatii mediului urban
sunt asociate eliminarii
pentru toate componentele sale, va
actualelor surse de poluare,
genera oportunitati pentru utilizarea
prin modernizarea cailor de
fortei de munca disponibile, cu
circulatie, extinderea si
Mediul Urban efecte benefice pentru populatie si
modernizarea sistemului
Populatia si va elimina actualele surse de
centralizat de colectare a
Sanatatea umana poluare.
apelor menajere, gestiunea
Mediul Economic Masurile cu privire la cresterea
deseurilor, regularizarea
si Social spatiilor plantate va atenua, prin
cursurilor de apa, stabilirea
Flora si Fauna compensare, efectele asupra faunei
zonelor de protectie, aliniament
Solul Aerul, Zgomotul si si peisajului.
si retrageri, restrictii si
Vibratiile Totodata, implementarea
interdictii de construire.
Peisajul prevederilor planului va determina
Implementarea planului se va
modificari in utilizarea terenurilor
realiza in conditiile protectiei
introduse in intravilan, cu efecte
mediului va determina un
asupra solului si faunei de pe
impact cumulat apreciat ca
terenurile utilizate in trecut pentru
activitati agricole.
sunt asociate, pe de o parte,
cresterii si reorganizarii
spatiilor plantate, iar pe de alta
parte, modificarii utilizarii unor
terenuri agricole.
Ca urmare, impactul prezinta Implementarea prevederilor planului
doua aspecte: cu privire la spatiile plantate va
- impact pozitiv semnificativ Mediul Economic determina imbunatatirea calitatii si
asupra florei si faunei din si Social fertilitatii solului in ariile care
zonele protejate si naturale, si Solul, Apa urmeaza a fi plantate, imbunatatirea
Flora si fauna crearea unor noi habitate si Factorii Climatici valorii estetice a peisajului, cu
locuri de cuibarit; Peisajul efecte benefice asupra potentialului
- impact negativ turistic, si respectiv, asupra
nesemnificativ asupra faunei mediului social si economic.
mici adaptate terenurilor
agricole (intreruperea si
pierderea partiala a
habitatelor).
sunt asociate asigurarii
retelelor de alimentare cu apa Implementarea planului va
Mediul Economic
si canalizare in perimetrele determina extinderea s retelelor de
si Social
locuite, epurarii apelor uzate alimentare cu apa modernizarea si
Populatia si
menajere si protejarii calitatii canalizare cu efecte benefice
Sanatatea Umana
Apa apelor de suprafata si apei asupra conditiilor de viata si
Solul
freatice. Implementarea sanatatii populatiei, mediului
Peisajul
planului va determina un economic si social, solului,
impact cumulat apreciat ca peisajului.
fiind pozitiv
Imbunatatirea infrastructurii de
Principalele forme de impact transport va determina nu numai
Aerul sunt asociate, pe de o parte, Mediul Urban reducerea concentratiilor de
imbunatatirii infrastructurii de Populatia si poluanti in aer, ci si reducerea
92
transport, inchiderii si Sanatatea Umana

nivelurilor de zgomot si vibratii, cu
ecologizarii depozitelor de Zgomotul si efecte benefice asupra sanatatii
deseuri neconforme si Vibratiile umane si mediului urban.
promovarii industriei Construirea unor noi perimetre
nepoluante, iar pe de alta destinate locuirii sau activitatilor
parte, dezvoltarii zonelor economice determina cresterea
locuite. nivelurilor actuale de zgomot si
Ca urmare, se apreciaza ca va vibratii, dar atat aceste niveluri, cat
fi un impact pozitiv asupra si cele ale concentratiilor de
calitatii aerului in ariile limitrofe poluanti in aer se vor situa sub
actualelor cai de circulatie si valorile limita pentru protectia
zone locuite. sanatatii populatiei umane.
Imbunatatirea infrastructurii de
transport va determina reducerea
Principalele forme de impact nivelurilor de zgomot si vibratii, cu
sunt asociate, pe de o parte, efecte benefice asupra sanatatii
imbunatatirii infrastructurii de umane si mediului urban.
transport, iar pe de alt parte, Construirea unor noi perimetre
Mediul Urban
dezvoltarii zonelor locuite. destinate locuirii sau activitatilor
Zgomotul si Populatia si
Ca urmare, impactul se economice va determina cresterea
vibratiile Sanatatea Umana
apreciaza ca va fi pozitiv nivelurilor actuale de zgomot si
Aerul
asupra nivelurilor de zgomot si vibratii, dar atat aceste niveluri, cat
vibratii, in ariile limitrofe si cele ale concentratiilor de
actualelor cai de circulatie si poluanti in aer se vor situa sub
zone locuite. valorile limita pentru protectia
sanatatii populatiei umane.
sunt asociate, pe de o parte, Conditiile climatice au influenta
Populatia si
cresterii si reorganizarii asupra calitatii vietii si sanatatii
Sanatatea Umana
spatiilor plantate, iar pe de alta populatiei, regimului hidric al zonei,
Factorii Apa, Solul
parte, modificarii utilizarii unor asupra solului si habitatelor,
climatici Flora si Fauna
terenuri agricole. conditiilor de dezvoltare a
Peisajul
Ca urmare, impactul se vegetatiei.
apreciaza ca fiind neutru.
sunt asociate, pe de o parte
prevederilor referitoare la
Crearea unui peisaj adecvat va
spatiile plantate si la Mediul Urban
determina imbunatatirea calitatii
reglementarile de construire, Populatia si
mediului urban si a calitatii vietii. De
iar pe de alta parte, modificarii Sanatatea Umana
asemenea, va determina cresterea
utilizarii unor terenuri agricole. Mediul Economic
atractivitatii pentru locuire, investitii
Peisajul Ca urmare, impactul este si Social
si turism. Extinderea si organizarea
pozitiv ca urmare a extinderii Solul, Flora si
corespunzatoare a spatiilor plantate
spatiilor plantate si Fauna, Factorii
va influenta pozitiv solul, flora,
reglementarilor de construire climatici
fauna si factorii climatici.
care asigura un peisaj
armonios, cu impact vizual
placut.
93
H. POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CONTEXT

TRANSFRONTIER
Aprobarea si implementarea Planului Urbanistic General al municipiului Moinesti,

judetul Bacau nu va avea efecte asupra mediului sau sanatatii umane in context
transfrontalier.
I. MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA

EFECTELE ADVERSE ASUPRA MEDIULUI
Pentru protectia si imbunatatirea calitatii mediului inconjurator la nivelul

municipiului Moinesti se vor formula urmatoarele propuneri:
 Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport;
 Extindereasi modernizarea retelei de alimentare cu apa;
 Extinderea si modernizarea retelei de canalizare si tratarea corespunzatoare
a apelor uzate menajere;
 Supravegherea teritoriului municipiului astfel incat sa se evite existenta
depozitelor spontane si necontrolate de orice fel de deseuri;
 Infiintarea perdelelor forestiere cu rol de protectie in toate zonele in care este
necesara prezenta acestora;
 Protejarea valorilor naturale, istorice si arheologice;
 Protejarea ariilor protejate din si din vecinatatea municipiului (daca este
cazul);
 Respectarea legislatiei in domeniul protectiei mediului si adoptarea sistemului
de norme, standarde si reglementari compatibile cu exigentele Uniunii
Europene;
94
 Promovarea turismului ecologic;

 Imbunatatirea sistemului educational formativ si informativ in vederea formarii
unei educatii civice si ecologice a populatiei;
 Utilizarea eficienta a resurselor de apa de catre consumatorii casnici si de cei
industriali;
 Executarea lucrarilor necesare pentru prevenirea riscului de inundatii;
 Interzicerea amplasarii constructiilor in zonele potential inundabile;
 Conservarea fondului forestier pentru functiile de protectie a mediului
inconjurator: hidrologica, de protectie a solului si de asigurare a stabilitatii
terenurilor, ameliorare a factorilor climatici si de purificare a atmosferei;
 Incurajarea activitatii de reciclare si reutilizare a deseurilor; cresterea gradului
de recuperare a deseurilor revalorificabile;
 Monitorizarea calitatii apelor de suprafata si subterane pentru depistarea
eventualelor depasiri ale concentratiilor maxime admise, in raport cu
standardele in domeniu;
 Respectarea zonelor de protectie sanitara pentru toate obiectivele care
necesita instituirea acestor zone (surse de alimentare centralizata cu apa,
fantani, cimitire, statii de epurare, ferme zootehnice, abatoare, etc.)
I.1. FACTORUL DE MEDIU AER
Implementarea PUG-ului implica realizarea urmatoarelor obiective, relevante din

punct de vedere al protectiei atmosferei:
 plantarea unor perdele de vegetatie in jurul obiectivelor din zona industriala;
 amplasarea cu strictete a noilor activitati industriale in zonele prevazute in
PUG cu aceasta destinatie, stabilirea si respectarea zonelor de protectie
sanitara, cu restrictii de construire in jurul obiectivelor prevazute de legislatia
in vigoare;
 respectarea programelor de implementare a tehnologiilor curate si reducerea
emisiilor, conform programelor de conformare din autorizatiile de mediu si
prevederile Planului Local de Actiune pentru Mediu al judetului Bacau;
 realizarea unor suprafete de spatii verzi in intravilan, parcuri, cu rol recreativ
si reconfortant;
 modernizarea ulitelor si strazilor din localitatile componente ale comunei,
refacerea santurilor, rigolelor, podetelor.
Toate aceste masuri vor avea un impact pozitiv asupra mediului si sanatatii
populatiei prin diminuarea emisiilor si a zgomotului generat de activitatile industriale
si cresterea traficului.
I.2. FACTORUL DE MEDIU APA
Obiectivul privind protectia apelor de suprafata si subterane prevazut in PUG se

poate realiza prin intreprinderea urmatoarelor masuri:
95
 extinderea si modernizarea retelelor de alimentare cu apa si canalizare si

epurarea apelor uzate, precum si eliminarea evacuarilor necontrolate de ape
uzate rezultate din gospodarii (conform prevederilor din Tratatul de Aderare,
cap 22 Mediu, pentru aglomerari umane cu peste 2000 de locuitori echivalenti
– termen de realizare anul 2013);
 respectarea zonelor de protectie a malurilor cursurilor de apa, cel putin 5 m;
 interzicerea depozitarii deseurilor menajere si a dejectiilor animaliere pe
malurile cursurilor de apa;
 interzicerea construirii de locuinte si alte obiective in zonele de protectie a
paraielor si in zonele inundabile, precum si demolarea constructiilor
amplasate in aceste zone. In situatia in care demolarea nu este posibila,
beneficiarii vor fi obligati sa declare pe propria raspundere ca i-si asuma
riscurile in caz de inundatii;
 sa va interzice spalarea in apele de suprafata a oricarei categorii de obiecte,
bunuri;
 se va interzice deversarea in apele de suprafata si subterane a oricarei
categorii de ape uzate, produse petroliere, substante periculoase;
 se interzice introducerea in ape a substantelor explozive, tensiune electrica,
narcotice;
 construirea platformelor impermeabilizate pentru depozitarea temporara a
dejectiilor rezultate de la animale din ferme si din gospodariile individuale;
 canalizarea apelor pluviale, impreuna cu apele provenite de la cismelele
stradale, prin santurile si rigolele aflate la marginea drumurilor existente si
dirijarea acestora prin sistematizarea verticala a terenului, catre cursul apelor
aflate in apropiere;
 la descarcarea apelor pluviale se va avea in vedere regularizarea,
amenajarea si consolidarea locala a albiei pentru a evita fenomene de
eroziune, ruperi de mal, colmatari;
 se vor identifica zone cu fagase, ravene, santuri sau alte zone in care pot sa
se dezvolte torente, suvoaie, in timpul precipitatiilor puternice;
 in punctele de deversarea a apelor epurate se vor realiza lucrari de
amenajare cu pereu din dale atat pe taluzul digului cat si pe taluzul albiei
minore, pe 10 m amonte si aval de evacuare.
I.3. FACTORUL DE MEDIU SOL
Detinatorii cu orice titlu ai fondului forestier, ai vegetatiei forestiere din afara fondului
forestier si ai pajistilor, precum si orice persoana fizica sau juridica care desfasoara
o activitate pe un astfel de teren, fara a avea un titlu juridic, au urmatoarele obligatii:
- sa mentina suprafata impadurita a fondului forestier, a vegetatiei forestiere
din afara fondului forestier, inclusiv a tufisurilor si pajistilor existente, fiind
interzisa reducerea acestora, cu exceptia cazurilor prevazute de lege;
- se vor realiza plantatii si impaduriri in zone delimitate ca zone cu riscuri
naturale;
96
- sa exploateze masa lemnoasa in conditiile legii, precum si, sa ia masuri de

reimpadurire in situatiile in care aceasta masura este impusa de conditiile
concrete din teren;
- sa asigure respectarea regulilor silvice de exploatare si transport a masei
lemnoase, stabilite conform legii, in scopul mentinerii biodiversitatii
padurilor si a echilibrului ecologic;
- sa asigure aplicarea masurilor specifice de conservare pentru padurile cu
functii speciale de protectie, situate pe terenuri cu pante foarte mari,
afectate de procese de alunecare si eroziune;
- sa respecte regimul silvic stabilit pentru conservarea vegetatiei lemnoase
de pe pasunile impadurite care indeplinesc functii de protectie a solului si a
resurselor de apa;
- sa asigure exploatarea rationala, organizarea si amenajarea pajistilor, in
functie de capacitatea de refacere a acestora;
- sa exploateze pajistile in limitele bonitatii acestora, tinand cont de specia de
animale, numarul acestora si perioada de timp, in baza studiilor de
specialitate si a prevederilor legale specifice;
- salubrizarea terenurilor neocupate productiv sau functional, in special a
celor situate de-a lungul cailor de comunicatii rutiere;
- pentru zonele care raman in circuitul agricol se impune respectarea
tehnologiilor de utilizare si tratare a terenurilor cu ingrasaminte chimice. Nu
se vor introduce substante poluante in sol si nu se va modifica structura
sau tipul solului. Se recomanda utilizarea ingrasamintelor organice din
gospodariile proprii, cu evitarea scurgerii in cursurile de apa. Se recomanda
aplicarea Codului de Bune Practici in Agricultura;
- Infiintarea platformelor pentru depozitarea dejectiilor animaliere.
In vederea realizarii suprafetelor de spatii verzi se vor respecta urmatoarele
reglementari:
- autorizatiile de construire vor contine obligatia mentinerii sau crearii unor
suprafete de spatii verzi, in functie de destinatia si capacitatea constructiei,
conform Regulamentului de Urbanism al PUG;
- suprafata spatiilor verzi se va stabilii in corelatie cu normele de igiena si
protectie a mediului. Corelarea se va face tinand seama de marimea,
functiunea dominanta a localitatii si zona geografica in care aceasta este
amplasata, in vederea evaluarii posibilitatilor de imbunatatire a
microclimatului;
- in vecinatatea ansamblurilor si monumentelor istorice, precum si in zonele
de protectie ale acestora, realizarea de spatii verzi se va face cu asigurarea
vizibilitatii si punerii in valoare a obiectelor sau ansamblurilor protejate.
Realizarea plantatiilor de arbori se va face la o distanta care sa nu puna in
pericol constructia protejata, sub aspectul stabilitatii.
I.4. PROTECTIA POPULATIEI
Prin PUG s-au prevazut masuri de crestere a calitatii vietii populatiei prin:
 Extinderea si modernizarea retelelor de alimentare cu apa si canalizare si

epurarea apelor uzate;
 Modernizarea si reamenajarea cailor rutiere;
97
 Remodelarea centrului si a zonei de locuit impreuna cu rezervarea unor

terenuri pentru dotari noi sau extinderea celor vechi rezultate in urma
calculului in functie de populatia prognozata;
 Asigurarea unor structuri economice care sa genereze locuri de munca;
 Revitalizarea ramurilor economice care sa asigure venituri satisfacatoare
pentru un trai decent;
 Extinderea spatiilor verzi in interiorul si in jurul localitatilor.
I.5. PROTECTIA FLOREI SI FAUNEI
 Pentru imbunatatirea situatiei privind vegetatia si calitatea peisajului, au fost

propuse functiuni urbane noi, reconversia altora si masuri administrative,
tipuri de exploatare a unor zone, reconformarea circulatiilor majore, lucrari
pentru ecologizarea unor zone. De asemenea a fost utilizata ideea de
rezolvare a unor probleme privind imaginea comunei si protectia unor zone
functionale cu ajutorul vegetatiei;
 Vegetatia si calitatea peisajului raurilor din zona isi vor schimba functiunile
pentru reintegrarea in circuitul economic prin prevederea de, spatii verzi,
spatii pentru sport si agrement;
 Vegetatia va fi utilizata si la alcatuirea perdelelor de protectie;
 Vegetatia va fi utilizata si pentru insotirea circulatiei in scuaruri, plantatii de
aliniament, fasii plantate la intrarile in localitate, fasii plantate pentru insotirea
cailor de circulatie;
 La amenajarea spatiilor verzi si de recreere se propune utilizarea speciilor
locale. De asemenea ca masura de protectie se va elimina aplicarea
pesticidelor si ingrasamintelor in spatiile verzi;
Titularul planului are obligatia sa protejeze speciile de fauna existente in
perimetrul PUG prin:
- asigurarea masurilor pentru incadrarea nivelului de zgomot ambiental in
prevederile legislatiei in vigoare, pentru evitarea efectelor negative si
deranjarea faunei;
- interzicerea utilizarii semnalelor sonore.
I.6. MASURI DE PROTECTIE IMPOTRIVA RISCURILOR NATURALE
Unul din cele mai importante riscuri naturale este legat de structura terenurilor.
Pentru a evita distrugerea constructiilor se impun mai multe categorii de masuri:
o pastrarea terenurilor cu probleme pe cat este posibil in domeniul public;
o introducerea in Regulamentul Local de Urbanism a prevederilor necesare
pentru terenurile posibil de construit;
Riscurile naturale privind asigurarea constructiilor pentru un raspuns cat mai bun
in cazul seismelor sunt avute in vedere prin:
 prevederi cuprinse in Regulamentul Local de Urbanism;
 respectarea proiectarii cladirilor pentru caracteristici conform gradului
seismic (PATN Sectiune V Cutremure de pamant - Legea 575/2001);
Intensitatea seismicã, echivalatã pe baza parametrilor de calcul privind zonarea
seismicã a teritoriului Romaniei, este minimum VII (exprimatã in grade MSK).
Din punct de vedere seismic, municipiul Moinesti se înscrie în zona cu ag = 0,24g
şi Tc = 0,7s, conform raionării date de normativul P100/1-2006.
98
In zonele inundabile se vor lua urmatoarele masuri:

 decolmatarea periodica a cursurilor de apa care pun probleme in
perioadele cu precipitatii abundente;
 decolmatarea rigolelor, podurilor si a podetelor;
 lucrari de regularizare, adancire si suprainaltare a malurilor;
 obligatia creerii santurilor in lungul drumurilor publice revine primariei iar
obligatia intretinerii santurilor si podetelor revine riveranilor;
 In incintele cu administrare privata obligatia asigurarii scurgerii si
colectarii apelor revine administratorului.
Autorizarea constructiilor in zone cu risc potential de inundare datorita excesului
de precipitatii se poate face cu asumarea in scris, a consecintelor posibile de
catre proprietari si numai daca proiectul de autorizare cuprinde toate masurile
necesare asigurarii protectiei maxime:
a) proiectare pe baza de studii geotehnice;
b) verificarea proiectului la cerintele: rezistenta si stabilitate; siguranta in
exploatare; igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului;
izolatie termica, hidrofuga si economie de energie;
c) neexecutarea de subsoluri/demisoluri;
d) ridicarea nivelului parterului, hidroizolare adecvata;
e) sistematizarea terenului astfel incat, fara incalcarea codului civil, sa se
asigure drenarea apei si protejarea constructiei.
- In zonele cu risc potential de inundare se interzice amplasarea constructiilor
cu risc de poluare iar cele existente se vor dezafecta.
- Se interzice astuparea canalelor de desecare si, acolo unde acest lucru s-a
produs se vor lua masuri de refunctionalizare a acestora.
- Se interzice orice incalcare a codului civil privitoare la scurgerea naturala a
apelor.
- Se interzice executarea de constructii in zonele cu exces de umiditate.
- Sursele de apa de profunzime (izvoare captate sau foraje) trebuie sa fie
amplasate si construite astfel incit sa fie protejate contra siroirilor de ape si
impotriva inundatiilor.
In zonele potential inundabile datorita cresterii nivelului paraielor construirea
devine potential posibila numai in urma unor studii de specialitate (definitivarea
hartilor de risc, proiect de indiguire aprobat in conditiile legii), pana la definitivarea
acestora fiind instituita interdictie temporara de construire.
In zonele cu alunecari de teren se vor lua urmatoarele masuri:
 inventarierea si delimitarea zonelor cu riscuri naturale, in principal suprafetele
supuse inundarii si suprafete cu alunecari de teren;
 recuperarea terenurilor degradate de alunecari si eroziuni torentiale prin
consolidari, plantatii si alte lucrari de combatere a eroziunii;
 stabilirea unei reţele de canale de drenaj pentru evacuarea dirijată a
surplusului de apă de pe versanţi şi prevenirea eroziunii în adâncime;
 înfiinţarea de perdele forestiere, înierbarea sau împădurirea versanţilor cu
înclinare mai mare de 20o;
 realizarea de lucrări de împădurire cu plantaţii silvice de protecţie (salcâmi)
sau împădurirea poate fi înlocuită de plantaţii de nuci, care, prin sistemul
radicular puternic pivotant şi fasciculat, asigură fixarea şi drenarea biologică a
solului;
 recuperarea terenurilor ameninţate de alunecări de teren prin
înfiinţarea/reînfiinţarea de plantaţii pomicole/viticole;
99
 instituirea interdicţiei de construire în zonele ce prezintă risc de alunecare a

terenului, situate fie în intravilan fie la limita cu intravilanul.
 transformarea în fânete a terenurilor erodate şi cu risc de deplasare a
terenului (strat ierbos protector);
 utilizarea în culturile agricole de pe terenurile expuse eroziunii a plantelor
agricole cu grad ridicat de protecţie, în special leguminoase şi graminee
perene, urmate de cereale paioase şi culturi furajere anuale;
 realizarea drumurilor de exploatare agricole în zig-zag, de-a lungul curbelor
de nivel;
 implementarea agrotehnicii antierozionale, efectuarea lucrărilor agrotehnice
pe direcţia generală a curbelor de nivel (în lungul versanţilor şi nu
perpendicular pe versant);
 cultivarea culturilor agricole în fâsii alternative cu benzi înierbate - sistemul de
benzi înierbate se aplică pe terenuri cu pante între 8-20%, realizându-se
dintr-un amestec de leguminoase cu graminee perene. Scopul lor principal
este reţinerea materialului solid;
 schimbarea modului de folosinţă a unor terenuri cu risc de alunecare prin
renunţarea la arabil în favoarea înfiinţării de păşuni, fâneţe şi plantaţii viticole
– pomicole;
 autorizarea executarii constructiilor si amenajarilor in zonele expuse la riscuri
naturale se supune prevederilor din Regulamentul Local de Urbanism, in
aceste zone se pot autoriza doar constructiile care au drept scop limitarea
riscurilor naturale. Alte categorii de constructii pot fi autorizate doar dupa
eliminarea factorilor naturali de risc si cu respectarea prevederilor Legii nr.
10/1995 privind calitatea in constructii;
 interdictie temporara de constructie pe terenurile susceptibile la risc de
alunecare pana la intocmirea studiilor geotehnice locale si stabilizarea
versantilor;
 in subzonele cu locuinte amplasate pe terenuri cu riscuri naturale previzibile,
care vor fi delimitate prin hotararea Consiliului Judetean, cu avizul organelor
de specialitate ale administratiei publice locale nu se vor mai autoriza
constructii noi, ci numai reparatii la constructii existente (RLU);
 pentru toate cele 5 U.T.R.– uri in RLU in sectiunea Recomandari Speciale s-a
prevazut : «Se vor intocmi studii geotehnice si planuri topografice vizate
ONCGC pentru toate lucrarile de constructii».
I.7. MASURI DE PROTECTIE IMPOTRIVA RISCURILOR ANTROPICE
Pentru combaterea partiala a zgomotului produs de traficul pe caile rutiere se

recomanda construirea gardurilor ce delimiteaza proprietatile cu un parapet plin
de minim 1,5 m si dublarea lor cu vegetatie ce cuprinde toate palierele de inaltime
si cu frunze mari.
Un procent din suprafata loturilor trebuiesc plantate in special cu arbori fructiferi,
cu o densitate de minim un arbore la 50 mp/lot.
Aportul adus de vegetatie in stoparea zgomotului este relativ slab, dar ajuta la
diminuarea poluantilor din aer si are un efect psihologic major.
J. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTEI

OPTIME
S-au analizat doua variante la PUG :

 Varianta 0 – cazul neimplementarii planului;
100
 Varianta propusa – varianta in care se va implementa planul.
Varianta 0: neimplementarea programului propus va conduce la o dezvoltare

necontrolata, haotica a municipiului Moinesti, relevand o serie de efecte
negative:
 existenta unor zone destinate dezvoltarii de locuinte, care nu au acces
direct la drumuri publice (enclave neconstruite) si neechipate edilitar;
 slaba dezvoltare a institutiilor si serviciilor publice, serviciilor generale si
comertului in cadrul municipiului;
 starea precara a dotarilor culturale, acestea necesitand reabilitare;
 zona insuficient dezvoltata a spatiilor pentru sport si agrement;
 starea precara a spatiilor verzi existente;
 retea stradala nemodernizata si subdimensionata;
 eficienta scazuta a sistemului de transport public;
 insuficienta dezvoltare si strarea precara a sistemului centralizat de
alimentare cu apa si canalizare;
 izolarea termica necorespunzatoare a cladirilor de locuit;
 retea electrica nemodernizata;
 inexistenta perdelelor de protectie necesare intre zonele de locuinte si
cimitire;
 depozitare necontrolata a dejectiilor animaliere;
 lipsa oportunitatilor de angajare a fortei de munca;
 slaba dezvoltare a activitatilor economice;
 lipsa fortei de munca specializate in alte domenii (neagricole);
 ponderea ridicata a populatiei varstnice;
 scaderea continua a volumului populatiei.
Varianta propusa conduce la urmatoarele avantaje:
 dezvoltarea prioritara (pe baza de PUZ) a terenurilor neconstruite existente
in intravilan (inclusiv echiparea edilitara a acestora);
 asigurarea cadrului necesar pentru dezvoltarea activitatilor comerciale,
serviciilor;
 reabilitarea si modernizarea echipamentelor publice existente;
 modernizarea strazilor existente;
 realizarea de noi trasee de strazi in zonele de extindere a intravilanului;
 amenajarea intersectiilor;
 realizarea de noi parcaje in cadrul zonei centrale;
 extinderea retelei de alimentare cu apa si canalizare la nivelul intregii
comune;
 modernizarea sistemului de iluminat public;
 incalzirea locuintelor cu surse de energie nepoluante (panouri solare,
geotermala –programul „casa verde”), ce vor asigura pe langa confort si
reducerea emisiilor in aer si o exploatare mai usoara, micsorarea
numarului de focuri, micsorarea pericolului de incendii;
 introducerea de sisteme de sortare la sursa si colectarea selectiva a
materialelor reciclabile;
 asigurarea perdelelor de protectie necesare fata de constructii tehnico-
edilitare sau ale gospodariei comunale;
 promovarea unor structuri viabile de dezvoltare care sa puna in valoare
potentialul municipiului;
 incurajarea dezvoltarii turismului si agroturismului;
101
 cresterea si dezvoltarea pietei muncii, asigurarea formarii si pregatirii fortei

de munca (inclusiv conversie profesionala).
In cazul planului de fata s-au avut in vedere:
 Criterii economice (respectiv eficienta). Solutia propusa a PUG prezinta
cele mai bune rezultate din punct de vedere al costurilor, in mod similar
costurile de intretinere sunt mai reduse;
 Criterii sociale (respectiv acceptabilitatea sociala). Propunerile PUG
prezinta cele mai bune rezultate din punct de vedere al protectiei factorului
uman; impactul pozitiv asupra locuitorilor localitatilor riverane este
semnificativ;
 Criterii de mediu (respectiv durabilitatea pentru mediu). Propunerile PUG
prezinta efecte negative minime asupra peisajului, solului, apei, poluarii
aerului si asupra patrimonului cultural, in special pe termen lung, respectiv
in perioada de exploatare a acestuia.
Propunerile de lucrarile proiectate din PUG satisfac normele tehnice in vigoare.
Materialele de constructie vor cuprinde materiale simple, in general utilizate in
astfel de lucrari. Se anticipeaza ca se vor folosi materiale si tehnici de constructie
traditionale, desi, detaliile finale depind de tehnologiile constructorului. Solutiile
tehnice propuse ulterior vor trebui sa tina cont de:
 conditiile de mediu;
 tipul si natura lucrarilor;
 posibilitatea utilizarii materialelor locale;
 utilitatea tehnica, functionala si securitatea dezvoltarii propuse,
 dotarile, caracteristicile functionale, geologice, hidrogeologice, hidrologice,
institutionale ale zonei;
 vecinatatile existente.
Efectuarea evaluarii impactului s-a facut pe baza documentatiei de proiectare

elaborata de LILIANA BARGU BIROU INDIVIDUAL DE ARHITECTURA S.C.
VANEL EXIM S.R.L. BACAU si cuprinde:
 elementele cadrului natural;
 caracteristicile pedogeografice locale;
 riscurile naturale de pe teritoriul localitatilor incluse in PUG-ul
municipiului;
 conexiunile teritoriale;
 situatia existenta din punct de vedere al dotarilor din municipiu,
respectiv din toate localitatile componente;
 impactul activitatilor asupra factorilor de mediu (apa, aer, sol, flora,
fauna, oameni);
 corelarea intereselor colective cu cele individuale in ocuparea
spatiului;
 utilizarea rationala si echilibrata a terenurilor necesare functiunii
urbanistice;
 posibilitatea cresterii calitatii vietii, cu precadere in domeniile locuirii
si a serviciilor.
Optiunile propuse pentru protectia factorilor de mediu, pe domenii de activitate sunt:
 solicitarea acordului de mediu pentru proiectele publice sau private sau
pentru modificarea si/sau extinderea activitatilor existente, inclusiv pentru
102
proiectele de dezafectare, care pot avea impact semnificativ asupra

mediului;
 eliberarea autorizatiei de construire cu respectarea normelor sanitare
impuse de legislatia in domeniu (Ord. MS nr. 536/1997);
 realizarea lucrarilor se va face numai cu agenti economici specializati si
autorizati, care sa respecte legislatia de mediu in ceea ce priveste
organizarea de santier, utilizarea materialelor ecologice, a unor tehnologii
moderne si nepoluante, cu utilaje performante care sa nu polueze mediul
pe perioada executarii lucrarilor si care sa ecologizeze zonele de lucru
conform obligatiilor din acordurile de mediu;
 adoptarea elementelor arhitecturale adecvate, cu optimizarea densitatii de
locuire, concomitent cu mentinerea, intretinerea si dezvoltarea spatiilor
verzi, a aliniamentelor de arbori si a perdelelor de protectie stradala;
 asigurarea amplasamentelor pentru locuinte;
 evitarea degradarii mediului natural sau amenajat prin depozitari
necontrolate de deseuri de orice fel;
 ecologizarea zonelor in care au fost depozitari necontrolate de deseuri;
 amenajarea plarformelor pentru depozitarea dejectiilor animaliere;
 crearea unor suprafete de spatii verzi;
 utilizarea ingrasamintelor chimice si a produselor fitosanitare cu
respectarea instructiunilor de aplicare, transport, depozitare etc;
 adoptarea unor masuri de mentinere si ameliorare a fondului peisagistic
natural si antropic, stabilirea conditiilor de refacere peisagistica si ecologica
a zonelor deteriorate;
 informarea populatiei asupra riscurilor generate de functionarea sau
existenta obiectivelor cu risc pentru sanatatea populatiei si a mediului,
eliminarea starilor conflictuale generate de dezvoltarile industriale, prin
transparenta;
 adoptarea unor politici de mediu transparente si comunicate populatiei din
zona, in ceea ce priveste programele de dezvoltare ale municipiului
 consolidarea malurilor paraielor cu plantatii sau ziduri de sprijin.
K. MASURI PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE

IMPLEMENTARII PUG
Conform prevederilor HG nr. 1076/2004, monitorizarea implementarii planului sau

programului, in baza programului propus de titular, are in vedere identificarea inca
de la inceput a efectelor semnificative ale acestuia asupra mediului, precum si
efectele adverse neprevazute, in scopul de a putea intreprinde actiunile de
remediere corespunzatoare. Indeplinirea programului de monitorizare a efectelor
asupra mediului este responsabilitatea titularului planului sau programului.
Programul de monitorizare a surselor de emisie si a componentelor de mediu posibil
a fi afectate trebuie sa cuprinda trei etape, respectiv:
Etapa I – Preimplementare plan – pentru stabilirea starii de referinta a mediului
inainte de implementarea obiectivului PUG;
Etapa II – Punerea in opera a lucrarilor – pentru monitorizarea surselor de poluare
si poluarilor accidentale in perioada de implementare/executie a proiectului;
103
Etapa III – Post implementare plan – pentru compararea starii mediului dupa
terminarea lucrarilor cu starea de referinta initiala, pentru tinerea sub observatie si
control a noilor surse de poluare aparute, in vederea interventiei eficiente, in functie
de necesitati.
Activitatea de monitorizare este specifica fiecarei etape si consta in sinteza din:
 In cazul etapei de preimplementare a planului, in functie de caracteristicile
fiecarui obiectiv se stabilesc factorii de mediu care urmeaza sa fie
monitorizati si parametrii de monitorizare. Datele obtinute se inscriu in
raportul de monitorizare si caracterizeaza starea initiala la care se fac
raportarile ulterioare;
 In perioada de punere in opera a lucrarillor se monitorizeaza parametrii si
factorii de mediu stabiliti in prima etapa si se raporteaza periodic, cu
frecventa stabilita de autoritatile de mediu (de obicei lunar), prin comparare
cu situatia initiala, inainte de implementarea proiectului;
 Pentru monitorizarea post implementare a planului se stabilesc parametrii
care trebuie sa fie urmariti in functie de specificul activitatilor, poluantii
generati si de cerintele impuse prin avizul de mediu. Raportarea datelor de
monitorizare se face cu frecventa stabilita de autoritatile de mediu.
Rezultatele se compara cu limitele admise de normele in domeniu.
In tabelul de mai jos se prezinta propunerile privind monitorizarea efectelor
semnificative ale implementarii planului analizat asupra factorilor /aspectelor de
mediu cu relevanta pentru acest PUG.
Propuneri de monitorizare, indicatori de mediu si de performanta
Factor de
Institutii/organizatii
mediu/aspect de Indicatori
responsabile
mediu
Numar de planuri urbanistice zonale aprobate, modul

de respectare
Numar proiecte de dezvoltare elaborate si
implementate, obiectivele acestora, modul de
respectare a prevederilor PUG si a legislatiei de
protectia mediului Autoritatile administratiei
publice locale
Mediul urban, Numar si tipuri de echipamente edilitare noi sau
inclusiv modernizate/reabilitate, anvergura acestora
infrastructura rutiera
Lucrari de modernizare a infrastructurii Agentia pentru Protectia
Mediului Bacau
Plantatii de protectie si de reabilitare peisagistica
Modul de asigurare a utilitatilor in perimetrele
construite
Modul de respectare a interdictiilor de construire
Procent locuinte racordate la sistemul centralizat de Autoritatile administratiei

Populatia si
alimentare cu apa publice locale
sanatatea umana
Procent locuinte racordate la sistemul centralizat de Agentia pentru Protectia
104
canalizare Mediului Bacau

Procent gospodarii dotate cu facilitati de colectare a AN Apele Romane – D.A.
deseurilor menajere si procent contracte individuale Siret
incheiate cu societati autorizate
Structuri teritoriale ale
Indicatori specifici pentru calitatea factorilor de mediu Institutului National de
(apa, aer, sol) Statistica, Ministerului
Sanatatii Publice
Numar proiecte noi implementate pe domenii de Autoritatile administratiei

Mediul economic si activitate publice locale
social Modul de respectare a prevederilor PUG si ale Agentia pentru Protectia
legislatiei pentru protectia mediului Mediului Bacau
Procent locuinte racordate la sistemul centralizat de

Autoritatile administratiei
canalizare
publice locale
Sistemul de management al deseurilor in relatie cu
Agentia pentru Protectia
prevederile legale
Solul Mediului Bacau
Modul de respectare a prevederilor PUG cu privire la
Garda Nationala de Mediu -
zonificare si la aplicarea regulamentului local de
CJ Bacau
urbanism
Operatori salubritate
Modul de respectare a legislatiei privind fondul publice locale
forestier si agricol, numar proiecte
Flora si fauna
Modul de respectare a razei spatiilor de protectie Mediului Bacau
Garda Nationala de Mediu
jud. Bacau
Modul de respectare a perimetrelor de protectie
publice locale
sanitara, hidrogeologica
Procent locuinte racordate la sistemul centralizat de
Mediului Bacau
alimentare cu apa si de canalizare din total locuinte
Garda Nationala de Mediu –
Modul de functionare al statiei de epurare a apelor
Apa Comisariatul Judetean
uzate
Bacau
Indicatori de calitate a apei potabile
AN „Apele Romane” – DA
Indicatori de calitate a apei evacuate de la statia de Siret
epurare care sa permita evaluarea calitatii acestora in
Autoritatea de Sanatate
raport cu prevederile legale
Publica Bacau
publice locale
Numar proiecte de modernizare a strazilor
Aerul Agentia pentru Protectia
Numar avize de mediu solicitate
Mediului Bacau
Structuri teritoriale ale
105
Ministerului Transporturilor
publice locale
Nivelul de zgomot la receptori Agentia pentru Protectia
Zgomotul si vibratiile
Nivelul de vibratii la receptori Mediului Bacau
Autoritatea de Sanatate
Publica Bacau
Evidenta suprafete cu risc de inundatii publice locale
Factorii climatici Cursuri de apa regularizate si lucrari de aparari de Agentia pentru Protectia
maluri realizate, localizarea acestora Mediului Bacau
ISU Bacau
Modul de respectare a prevederilor PUG cu privire la Autoritatile administratiei

asigurarea esteticii peisajului, in cadrul viitoarelor publice locale
Peisajul planuri urbanistice zonale
Suprafete spatii plantate, localizarea acestora Mediului Bacau
L. REZUMAT CU CARACTER NETEHNIC
Obiectul Planului Urbanistic General il constituie studiul privind amenajarea

teritoriului administrativ al municipiului Moineşti, judetul Bacau.
Planul Urbanistic General a fost elaborat pe baza:
 Planului Urbanistic General al municipiului Moineşti intocmit de LILIANA
BARGU BIROU INDIVIDUAL DE ARHITECTURA S.C. VANEL EXIM S.R.L.
BACAU;
 ortofotoplanuri – echivalentul scarii 1: 5000 realizate de A.N.C.P.I. in anul
2005;
 harti topografice de la Directia Topografica Militara la nivelul teritoriului
administrativ al municipiului Moinesti, scara 1:25.000;
 planuri topografice la nivelul municipiului Moinesti, scara 1:5.000.
Raportul de Mediu a fost elaborat ca urmare a solicitarii Consiliului Local al

MUNICIPIULUI MOINEŞTI, JUDETUL BACAU, pentru obtinerea Avizului de Mediu
pentru PUG – MUNICIPIUL MOINEŞTI, JUDETUL BACAU.
urmatorii vecini:
106

Suprafata comunei este de 4597 ha, din care:

 Intravilanul existent este de 954,6 ha;
 Intravilanul propus este de 1116,46 ha.
Scopul PUG consta in stabilirea prioritatilor de interventie, reglementarilor si
servitutilor de urbanism ce vor fi aplicate in utilizarea terenurilor si constructiilor din
municipiul Moinesti, judetul Bacau.
Obiectivele de utilitate publica sunt:
 modernizarea cailor de comunicatie rutiera, amenajarea intersectiilor si
realizarea de parcaje publice;
 lucrarile de infrastructura legate de realizarea retelelor tehnico–edilitare;
 amenajarea de spatii plantate cu rol de protectie si agrement;
 dezvoltarea zonei de gospodariei comunale si echipare hidroedilitara.
L.1. METODOLOGII UTILIZATE IN EVALUAREA IMPACTULUI
Metodologia de evaluare: Raportul de mediu a fost elaborat in concordanta cu HG

1076/2005 care transpune Directiva 2001/42/EC (Directiva SEA). Prezentul raport
include evaluarea impactului prezent asupra mediului, starea actuala a factorilor de
mediu cu efectele poztive si negative, a evolutiei lor probabile in cazul
neimplematarii sau al implementarii PUG.
Prezentul Raport de Mediu a tinut cont de obictivele ce rezulta din planurile si
programele la nivel national, judetean si local. Toate obiectivele din PUG se
regasesc in Planul de Amenajare a Teritoriului National, sectiunea I-V, Planul de
Amenajare a Teritoriului Judetean Bacau, Planul Local de Actiune pentru Mediu
Bacau, Planul National de Gestiune a Deseurilor, Planul Judetean de Gestiune a
Deseurilor Bacau si Planul Strategic de Dezvoltare a Romaniei.
Baza de date: Procesul de evaluare s-a bazat pe datele privind situatia actuala
(varianta 0) si care ar trebui imbunatatite prin implementarea PUG (varianta
propusa). Informatiile de baza au fost obtinute din PUG si diverse surse, incluzand
organizatii guvernamentale. Evaluarea obiectivelor si a masurilor cuprinse in PUG s-
a realizat in relatie cu:
 Biodiversitate, flora si fauna, spatii verzi;
 Populatie si sanatate umana;
 Zone de risc;
 Apa;
 Sol;
 Aer;
 Modificari climatice;
 Cultura si amenajre teritoriala;
 Managementul deseurilor.
Regulamentul local de urbanism s-a elaborat in conformitate cu Legea nr. 50/1991
(republicata in 1997) republicata, modificata si completata prin Legea nr. 453 /2001,
privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea
locuintelor, cu Ordinul MLPAT nr. 91/1991 privind formularele, procedura de
autorizare si continutul documentatiilor si HGR nr. 525/1996 (cu modificari
ulterioare) pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism, precum si cu
107
celelalte acte normative specifice sau complementare domeniului printre care se

mentioneaza Regulamentul local de urbanism cuprinde si prescriptiile generale la
nivelul intregului teritoriu precum si prescriptiile specifice la nivelul zonelor
functionale respectiv al Unitatilor Teritoriale de Referinta.
Regulamentul Local de Urbanism a fost intocmit distinct pentru fiecare UTR.
Zonarea teritoriala propusa in PUG va duce la cresterea intravilanului cu o suprafata
de 161,86 ha.
Folosirea Regulamentului Local de Urbanism este operata prin corelarea cu
Regulamentul General de Urbanism (cap.VII) si cu ghidul cuprinzand precizari,
detalieri si exemplificari pentru elaborarea si aprobarea Regulamentului Local de
Urbanism de catre consiliile locale, elaborat de Urbanproiect Bucuresti si aprobat cu
ordinul M.L.P.A.T. nr.80/n/18.11.1996
Pentru terenul situat intre actualul intravilan si intravilanul propus, lucrarile sunt
conditionate de elaborarea si aprobarea conform legii a unor Planuri Urbanistice
Zonale. Acestea vor tine seama de prevederile Regulamentului de Urbanism prin
care se asigura atingerea obiectivelor strategice si urbanistice ale dezvoltarii de
ansamblu ale comunei, in conformitate cu Planul Urbanistic General. Stabilirea
ordinii elaborarii PUZ - urilor pentru zonele de extindere a intravilanului, pe baza
carora se efectueaza includerea in intravilan si schimbarea sistemului de impozitare
a terenurilor, va decurge din necesitatile de etapa ale politicilor Consiliului Local al
municipiului Moinesti privind dezvoltarea municipiului.
In final, documentatia ofera administratiei locale:
 analiza sintetica a situatiei existente in teritoriul administrativ si a stadiului
actual de urbanizare;
 estimarea evolutiei potentialului uman, natural si economic al localitatii, pe
perioada de 10 ani, precum si indicarea modalitatilor prin care autoritatea
locala si factorii politici pot influenta aceasta evolutie;
 propunerea de solutii privind structurarea, configurarea si dotarea tehnico-
edilitara a municipiului;
 fundamentul tehnic si legal pentru intocmirea in continuare a planurilor
urbanistice de zona, a planurilor urbanistice de detaliu, a studiilor de
specialitate pe probleme restranse precum si pentru autorizarea activitatii de
constructii in teritoriu.
Intravilanul propus, zonificarea

In prezentul PUG s-au materializat urmatoarele:

 S-a stabilit destinatia tuturor terenurilor si zonelor functionale;
 S-au delimitat zonele centrale ale localitatilor componente, s-au stabilit
categoriile de interventii admise si caracterul acestora;
 S-au delimitat zonele de protectie si limitele lor si s-au definit categoriile de
interventie admise in interiorul acestor zone;
 S-au materializat interdictiile temporare de construire;
 S-au stabilit zonele de interdictie definitiva de construire.
Ca urmare a necesitatilor de dezvoltare si a solicitarilor beneficiarului, zonele
functionale au fost modificate, astfel incat noul intravilan cuprinde toate suprafetele
108
de teren ocupate de constructii si amenajari, precum si suprafetele necesare

dezvoltarii localitatii pentru o perioada de cel putin 10 ani.
L.2. DISFUNCTIONALITATI
Din analiza situatiei existente cu privire la stadiul actual de dezvoltare economico-

sociala a municipiului Moinesti, judetul Bacau, rezulta ca in profil teritorial se
manifesta o serie de disfunctionalitati in dezvoltare, cu evolutii critice conflictuale,
care necesita masuri de atenuare si eliminare prin politici specifice in vederea unei
dezvoltari armonioase si echilibrate.
Domenii Disfunctionalitati – Probleme Propuneri de masuri
Declinul productiei din cauza:

- Practicarea agriculturii se realizeaza
individualist, pe suprafete mici –
faramitarea terenurilor agricole;
- Anumite suprafete din terenurile  Diversificarea productiei agricole;
agricole sunt afectate de alunecari de  Infiintarea si organizarea de forme
teren; asociative ale crescatorilor de animale;
- Gradul redus de mecanizare al  Sprijinirea infiintarii grupurilor de
lucrarilor agricole; producatori agricoli;
Agricultura - Predominanta agriculturii de  Exploatarea rationala a pasunilor si
subzistenta, caracterul “universal” fanetelor;
al gospodariilor;  Utilizarea terenurilor degradate si
- Forta de munca îmbatranita din neproductive pentru impadurire;
agricultura care utilizeaza tehnici si
practici agricole învechite;
- Lipsa calificarii si instruirii
agriculturilor;
- Valorificarea productiei locale prin

capacitati proprii de prelucrare;
- Modernizarea si asigurarea infrastructurii
Industria destinate investitiilor industriale;
- diminuarea volumului de cherestea, in
favoarea produselor caracterizate printr-un
- Infrastructura edilitara deficitara nu grad superior de valorificare a masei
atrage investitorii în sectorul lemnoase in vederea obtinerii unor
productiv; produse finite, cu o valoare adaugata cat
- Investitii reduse în domeniul mai mare;
prelucrarii productiei agricole locale; - Sustinerea dezvoltarii IMM-urilor si
- Investiții reduse în sectorul privat în stimularea implicarii intr-o mai mare
ceea ce privește resursele umane și masura a micului antreprenorat local;
formarea profesionala; - atragerea unor investitori in industria de
- zone cu poluare istorica. prelucrare a lemnului, cu obtinerea unor
produse finite cu valoare adaugata mare;
- extinderea industriei de prelucrare a
produselor forestiere care folosesc lemn si
alte produse nelemnoase forestiere;
- concentrarea unitatilor industriale in zonele
periferice ale orasului in vederea diminuarii
- diminuarea productiei de cherestea, profile
109
si sporirea productiei de bunuri finite cu o

valoare adaugata mai mare – fabrica de
- atragerea capitalului investitional autohton
si strain;
- pentru zonele cu poluare istorica se va
aplica strategia aprobata de autoritati
privind solurile poluate istoric.
- Interzicerea accesului populatiei in fondul
forestier, cu exceptia zonelor strict delimitate si
destinate agrementului;
- Reconstructia ecologica a suprafetelor de
padure, afectate de uscare sau defrisare
Fenomene de degradare a
Resurse necontrolata;
fondului forestier ca urmare a
- Conservarea si mentinerea integritatii
naturale nerespectarii regimului silvic si
fondului forestier;
defrisarii necontrolate a unor paduri
- Realizarea plantatiilor de protectie pe
versantii afectati de eroziune, alunecari de
teren;
- Organizarea modului de gospodarire a
padurilor private.
 Realizarea structurilor turistice de
cazare si alimentatie;
 Amenajarea unor spatii de campare si
dotarea acestora cu utilitati specifice;
 amenajarea de spatii pentru picnic,
vetre pentru aprinderea focului,
 amenajarea arealelor destinate camparii
cu pubele si cosuri pentru depozitarea
deseurilor,
 amenajarea unei baze de agrement
dotata cu terenuri de sport (fotbal, volei,
Activitatile turistice sunt o ramura handbal, baschet, badminton), terenuri
Turismul
prea putin dezvoltata de joaca;
 atragerea unor investitori / realizarea
unui parteneriat public-privat pentru
amenajarea unor dotari de agrement;
 amenajarea unui complex de cazare de
tip camping;
 Modernizarea si reabilitarea drumurilor;
 Amenajarea unui punct de informare
turistica,
 organizarea de cursuri de formare
profesionala a adultilor in domeniul
turismului si agroturismului.
- Reducerea populatiei pe fondul
soldului natural negativ si  Cresterea sperantei de viata;
a soldului migratoriu negativ;  Imbunatatirea calitatii vietii;
- Dificultați în menținerea forței de  Crearea de noi locuri de munca;
Populatia
munca înalt calificate;  Reducerea riscului de imbolnavire;
- Cererea insuficienta de forta de  Imbunatatirea dotarii in unitatile
munca; medicale;
- Accesul redus la programe de  Realizarea de actiuni de educatie
conversie/reconversie profesionala; pentru sanatate.
110
- Unele locuinte noi se realizeaza

fara a avea la baza un proiect si  Cresterea gradului de confort, prin
asistenta minima de specialitate în crearea unui fond locativ modern,
realizarea lor; echipat la standardele moderne;
Locuirea
- Unele locuinte sunt amplasate în  Stimularea construirii de locuinte din
apropierea zonelor cu riscuri materiale durabile, cu finisaje
naturale; superioare.
 dezvoltarea serviciilor de transport si

comunicatii,
 dezvoltarea serviciilor informationale si
a activitatilor conexe,
 dezvoltarea serviciilor de expertiza si
consultanta,
 dezvoltarea serviciile pentru populatie
(coafura, frizerie, cosmetica, intretinerea
si repararea autovehiculelor, alimentatie
publica, etc.),
 dezvoltarea serviciilor de formare si
perfectionare a fortei de munca,
 dezvoltarea serviciilor medicale publice
si private,
 infiintarea de unitati de prestari servicii
pentru repararea incaltamintei si
croitorie;
 unitate de servicii de reparare articole
personale si gospodaresti,
 dezvoltarea serviciilor de alimentatie
publica din oras prin deschiderea de
restaurante, cafenele, care raspund
indeosebi turismului de tranzit;
Dotari - Existenta unor dotari comerciale si  dezvoltarea comertului prin
publice de servire insuficiente modernizarea spatiilor de
comercializare a produselor – infiintarea
de magazine minimarket, supermarket;
agricultura: servicii de aprovizionare cu
seminte, ingrasaminte, substante pentru
tratamente, furaje combinate pentru
animale, servicii de mecanizare,
chimizare, etc.;
 infiintarea de unitati pentru repararea
utilajelor si instalatiilor agricole;
 promovarea unei politici de asociere a
intreprinzatorilor locali pentru
dezvoltarea unor activitati economice in
domeniul serviciilor;
 dezvoltarea serviciilor de intermedieri
financiare si a serviciilor financiar -
bancare – un mediu de afaceri activ va
determina localizarea in oras a diverse
reprezentante ale bancilor, ale serviciilor
de asigurari, de intermedieri financiare,
etc., si viceversa, o gama diversificata a
institutii si servicii bancare va fi un punct
pozitiv pentru atragerea investitorilor
111
privati;
consultanta in afaceri si management –
va incuraja infiintarea de unitati
economice;
- cresterea numarului de medici si

cadre sanitare medii;
private
- infiintarea, in cadrul scolilor si
liceului a unor cabinete de consiliere
pentru copiii ai caror parinti sunt plecati la
munca in strainatate;
- infiintarea unei crese pentru
copiii sub varsta prescolara;
- infiintarea unui centru de zi
specializat pentru copii supradotati care
provin din familii cu risc social din
municipiul Moinesti si comunele
invecinate;
- infiintarea unui adapost temporar
pentru persoanele victime ale violentei
domestice (ex. adaposturi securizate
pentru mama si copil victime ale violentei
in familie);
-zona destinata pentru recreere, - dotarea cu aparatura de
sport si agrement este slab specialitate performanta a tuturor
dezvoltata unitatilor sanitare din localitate;
- Insuficienta manifestarilor care sa - identificarea solutiilor tehnice,
Cultura, puna in evidenta traditiile si extinderea, reabilitarea si dotarea sediilor
sport, obiceiurile specifice zonei institutiilor de sanatate din localitate.
recreere - Insuficienta spatiilor pentru activitati - reabilitarea Corpului I al Scolii cu
cultural-sportive si degradarea celor clasele I – VIII nr. George Enescu;
existente; - reabilitarea Corpului I al Scolii cu
- Lipsa preocuparilor pentru formarea clasele I – VIII nr. 3;
profesionala a adultilor; - reabilitarea Corpului I al Scolii cu
clasele I – VIII nr.1;
- infiintarea de gradinite cu program
prelungit;
- extinderea unitatilor scolare
existente / construirea de noi corpuri in
cadrul unitatilor scolare existente ca
urmare a faptului ca numarul de elevi /
sala de clasa este destul de ridicat (35,44
- repararea si modernizarea spatiilor
din gradinitele existente: reconditionarea
peretilor, parchetare, tamplarie noua,
achizitionarea de material didactic si
jucarii, aparatura electronica;
- construirea de baze sportive pentru
scolile generale cu clasele I – VIII din
oras, constand in: sala de sport scolara
cu dotarile corespunzatoare (vestiare,
dusuri, materiale sportive) si terenuri de
112
sport;
- realizarea de spatii de joaca pentru
gradinite, dotate cu leagane, topogane,
etc;
- modernizarea salilor de spectacole,
a iluminatului, montarea de aparate audio
– video, instalatii de sonorizare, etc.);
- construirea unei case de cultura
orasenesti pentru desfasurarea
- dotarea si modernizarea bibliotecii
orasenesti cu mobilier nou, tehnica
moderna (baza de date in format
electronic) si innoirea fondului de carte,
infiintarea unei sali de lectura si
documentare;
- infiintarea unor centre de petrecere
a timpului liber, pentru persoanele de
varsta a III-a (Centru de zi pentru
varstnici) si pentru elevi (Clubul copiilor).
- reabilitarea parcului de agrement
existent in municipiul Moinesti, prin
intermediul Programului National de
Imbunatatire a Calitatii Mediului cu
finantare din Fondul pentru Mediu;
- amenajarea de noi zone verzi
pentru sport si agrement;
- realizarea unei baze de agrement
dotata cu terenuri de sport (tenis, basket,
handbal, etc.), piscine, amenajarea unor
spatii pentru iesirile in aer liber,
amenajarea unor spatii pentru camparea
cu cortul, amenajarea unor locuri de joaca
pentru copii, etc;
- valorificarea spatiilor publice
inactive, cu vegetatie in stare proasta,
prin amenajarea unor scuaruri (vegetatie,
bazine, fantani arteziene banci), care pot
fi folosite ca locuri de joaca, locuri de
intalnire, locuri de asteptare, etc.;
reabilitarea terenurilor de sport existente la
unitatile scolare;
Echipare tehnica
- Starea necorespunzatoare a cailor  reabilitarea si modernizarea a 27 km de
rutiere;
strazi in municipiul Moinesti - Planul
- Densitatea scazuta a infrastructurii Operational Regional – lucrari de
rutiere modernizate;
asfaltare;
- Existenta unui numar mare de cai
Circulatia  realizarea de parcari;
de comunicatie care prezinta un profil
 amenajarea intersectiilor de pe
transversal necorespunzator dotarilor
principalele axe de circulatie si echiparea
mobile PSI;
lor cu semafoare care sa asigure
- Reteaua majora de cai de
desfasurarea circulatiei in sistem “unda
comunicatii este neadecvata la
verde”;
cerintele traficului conform
standardelor datorita urmatoarelor  realizarea de marcaje rutiere longitudinale
113
incoveniente: si transversale pe strazile orasenesti;

 dimensionarea  construirea unui drum cu rol de sosea
necorespunzatoare a profilelor ocolitoare/sosea de centura care sa preia
transversale si insuficienta traficul greu in tranzit;
capacitatii portante a cailor de  realizarea de trotuare pentru circulatia
comunicatie pietonala de-a lungul drumului national
 intersectii neamenajate 2G;
corespunzator;  realizarea de lucrari de intretinere si
reparatii pe strazile nemodernizate –
balastare si asfaltare;
 amenajarea unor alveole pentru statiile de
oprire a mijloacelor de transport care
tranziteaza orasul;
 amplasarea de indicatoare si harti turistice
ale zonei pe principalele artere de
circulatie, precum si de indicatoare si
panouri turistice in vederea directionarii
turistilor catre atractiile turistice din zona;
 modernizarea sistemului de semnalizare
rutiera la standarde europene a drumurilor
nationale, a drumului judetean, a strazilor
orasenesti, a podurilor, a trecerilor de nivel
cale ferata;
 introducerea unor benzi de circulatie
pentru biciclisti;
 reabilitarea Garii, a utilitatilor aferente,
dotarea cu echipamente IT si instalatii
moderne de afisaj, modernizarea spatiilor
de asteptare destinate calatorilor;
 implementarea in gara a sistemului de
semnalizare/orientare catre mijloacele de
transport de legatura si atractii turistice ale
zonei inconjuratoare,
 Identificare si analize tehnice amenajare
parcari subterane si supraterane, realizare
sisteme de parcare;
 achizitionarea de utilaje de deszapezire si
descarcerare;
 amenajare statii calatori in vederea
asigurarii conditiilor optime de asteptare,
 reamenajare intersectii cai rutiere cu cele
feroviare.
 regularizari si aparari de maluri pe

 Existenta zonelor cu riscuri de raurile Trotus si Tazlau, precum si pe
Gospodarire alunecari si inundatii afluientii care prezinta riscuri de
a apelor,  sistemul centralizat de inundatii;
energie alimentare cu apa si canalizare  Modernizare si extindere retea de
electrica si se afla intr-o stare avansata de alimentare cu apa in sistem
gaze degradare snu acopera întreg centralizat;
naturale municipiul;  Extinderi ale retelei de joasa tensiune
pe suprafetele nou introduse in
intravilan;
114
 Modernizarea si electrificarea tuturor

locuintelor din intravilan
 Modernizare sistem centralizat de
canalizare si statie de epurare;
 Modernizare si extindere retea gaze
naturale;
Factori care determina deteriorarea
mediului inconjurator:
- taierile abuzive din fondul forestier
- terenurile arabile prezinta
fenomene de compactare a solului,
deficit de elemente nutritive si seceta - realizarea de plantatii pe pante si refacerea
periodica e specifica zonei; padurilor defrisate;
- versanti ce prezinta fenomene de - depozitarea deseurilor menajere si a
alunecare activa si alunecari dejectiilor de la animale in conditii controlate si
Protectia si
potentiale; valorificarea acestora;
conservarea
- solurile de pe versanți sunt, de cele - valorificarea durabila a potentialului natural
mediului
mai multe ori afectate de eroziune de al zonei
natural
suprafata si alunecari de teren; - amenajarea zonelor ce prezinta riscuri
- insuficienta dezvoltare a sistemului naturale previzibile prin impaduriri, terasari sau
centralizat de canalizare genereaza lucrari speciale de consolidare si drenare.
probleme referitor la infiltratii si
poluare a stratului de apa freatica;
- lipsa / insuficienta atentie acordata
educatiei de mediu în unitatile
scolare, la institutiile publice;
- Studii de specialitate pentru realizarea
Protejarea lucrarilor de reparare, protejare, restaurare,
zonelor si conservare a constructiilor vizate
- Procesul de degradare al unor
obiectivelor - Masuri concrete, etapizarea lor in functie de
monumente si ansambluri de
de gravitatea avariilor constatate, in vederea
arhitectura, prin absenta masurilor de
patrimoniu protejarii, restaurarii, conservarii.
reabilitare, conservare si protectie a
istoric si - Masuri de protectie – respectarea zonelor de
acestora
arhitectural protectie in conformitate cu legilstatia in
vigoare
L.3. ZONE CU RISCURI NATURALE

cu risc de producere a alunecarilor de teren si terenurile inundabile sunt delimitate:
 de-a lungul raului Tazlaul Sarat;
 de-a lungul paraului Gazu;
 de-a lungul paraului Urmenis.

115

vara .
L.4. CAI DE COMUNICATIE
Orasul Moinesti are legaturile rutiere directe si de tranzit realizate de drumul national
DN 2G, drumul judetean DJ 117 si de drumul comunal DC 181.
- DN 2G Bacau - Moinesti - Comanesti, este principala artera de comunicatii a
orasului ce-l leaga de resedinta de judet si de celelalte centre urbane importante
(Comanesti, Tg.Ocna, Onesti) urmand traseul strazilor: M. Eminescu,
T.VIadimirescu, Lunca, Livezilor.
- DJ 117 Balatau - Zemes - Moinesti - Poduri - Berzunti traverseaza localitatea de la
nord la sud - est, suprapunandu-se cu strazile Capitan Zaganescu, Lucacesti, str.
Stadionului. Drumul judetean traverseaza DN2G, iar strada Atelierelor accede in
el.Drumul judetean are o importanta deosebita pentru Moinesti in relatia cu
localitatile limitrofe ce ofera forta de munca si aprovizioneaza pietele agro -
alimentare.
Circulatia pietonilor se face in cea mai mare parte (in specilal in zona centrala) pe
trotuare, iar traversarea strazilor prin locuri marcate si semnalizate.
in zonele periferice, circulatia pietonilor se desfasoara pe acostamente si pe unele
portiuni din partea carosabila.
Ceea ce se remarca negativ este faptul ca localitatea si in special zona centrala este
lipsita de spatii necesare de parcare, atat a autoturismelor particulare cat si a celor
in tranzit.
In etapa actuala stationarea autoturismelor se face pe partea carosabila in curtile
interioare ale blocurilor si pe platformele ce deservesc spatiile comerciale.
L.5. ECHIPARE TEHNICO - EDILITARA

Alimentarea cu apa in sistem centralizat
Municipiul Moinesti este alimentat cu apa din din ramura de nord OL Dn 800 mm a
CRAB).
de tratare apa Darmanesti. Sistemul alimenteaza cu apa tratata toate orasele din
azbociment sau mai noi din PEHD cu diametre de 50  300 mm.
pentru uz casnic.
116
Evacuarea apelor uzate

Lungimea colectoarelor de ape uzate menajere este de cca.22700 ml (cca. 35 %
din lungimea totala a strazilor), iar a colectoarelor de ape pluviale este de cca. 2000
ml (cca. 3 % din lungimea totala a strazilor).
varsare.
Alimentarea cu energie electrica

retele electrice de inalta tensiune de 110 kV pe mai multe directii, existand si o
si localitatile aferente sunt racordate la reteaua de medie tensiune de 20 kv.
Puterea lor este functie de zona de consum si variaza intre 63 ÷ 630 KVA.
Alimentarea cu energie termica

realizata prin:


Incalzirea imobilelor din municipiu (locuinte individuale, locuinte colective , societati
comerciale si obiective social – culturale), se realizeaza cu:
- sobe care utilizeaza combustibil solid (lemn de foc si carbune);
- centrale termice proprii care utilizeaza combustibil solid (lemn de foc si carbune);
Telefonie
117

aprox. 100%.
Spatii verzi
este de 50,822 ha.
- zona C. Negri;
- zona strand Lucacesti .

mp/locuitor pentru anul 2013.
Prin propunerile prezavute in PUG, suprafața spațiilor verzi va creș te la 102,6 ha,
însemnând 41 mp spațiu verde / cap de locuitor .
Gospodarie comunala
de colectare si sortare a deseurilor, fiind amenajate 92 de platforme pentru
colectarea selectiva a deseurilor. Deseurile reciclabile sunt predate unitatilor
specializate iar deseurile menajere sunt transportate la depozitul de deseuri Bacau.
teritoriul:

5. - 6. Lucacesti sat - 1 cimitir s = 0,79 ha;
9. intersectie str. T.VIadimirescu -1 cimitir catolic - s = 0,50 ha;
118
cu str. Capitan - Zaganescu
10 Intrare oras Moinesti (Gazarie ) -1 cimitir S = 0,40 ha;
L.6. PROBLEME DE MEDIU ACTUALE PENTRU ZONA MUNICIPIULUI MOINESTI
Factor/aspect de
Probleme actuale de mediu
mediu
Mediul urban, Aspecte generale ale mediului in corelatie cu dezvoltarea:

- grad neuniform de urbanizare, infrastructura privind asigurarea utilitatilor slab
inclusiv dezvoltata, insuficienta dezvoltare a sistemului centralizat de alimentare cu apa,
infrastructura canalizare si epurare a apelor uzate;
- lipsa parcarilor in zonele administrative.
rutiera
Populatia si
Insuficienta infrastructurii privind sanatatea umana
sanatatea umana
Mediul economic
- infrastructura de educatie neadaptata standardelor moderne;
si social - insuficienta infrastructurii de cultura, sport, agrement reduce calitatea vietii;
Managementul necorespunzator al apelor uzate din gospodariile individuale.
Posibilitatea afectarii solului prin poluarea cu azotati si cu fosfati in unele perimetre
Solul de pe terenurile cultivate, ca urmare a utilizarii ingrasamintelor chimice, ca urmare a
depozitarii direct pe sol a dejectiilor provenite de la cresterea animalelor.
Flora si fauna Insuficienta cunoastere a bunurilor naturale, in general, si a biodiversitatii, in special
- posibila poluare a apei din paraiele locale, ca urmare a evacuarii apelor uzate
Apa menajere neepurate;
- poluarea apelor freatice, ca urmare a activitatilor agricole (utilizarea
ingrasamintelor chimice pe terenurile cultivate, cresterea animalelor)
Calitatea aerului in zona analizata nu este monitorizata.
Surse de poluare a aerului:
- incalzirea locuintelor cu sisteme propriii (sobe) utilizand drept combustibil lemnul;
Aerul
- cresterea animalelor;
- traficul rutier de tranzit si local de intensitate medie.
Se apreciaza calitatea aerului ca fiind in limitele impuse de STAS 12574/87 mai
putin pulberi in suspensie, in anumite perioade de timp.
Peisajul Lipsa spatiilor publice plantate, cu rol peisagistic, inclusiv in relatie cu plantatiile din
extravilan.
Zgomotul si
Disconfort acustic pentru populatia din zonele adiacente drumurilor.
vibratiile
L.7. PRINCIPALELE DISFUNCTIONALITATI ACTUALE
Infrastructura: drumuri locale nemodernizate si partial neintretinute.

Echipamente edilitare – insuficienta dezvoltare a retelei de alimentare cu apa si
canalizare, precum si a statiei de epurare a apelor uzate menajere.
119
Infrastructura de mediu: insuficienta dezvoltare a retelei de alimentare cu apa si

canalizare, a statiei de epurare a apelor uzate menajere, lipsa lucrarilor de
amenajare, administrare teritoriala si de valorificare a potentialului natural, lipsa
delimitarii zonelor cu interdictie de construire, lipsa perimetrelor de protectie pentru
unele obiective pentru care sunt necesare zone de protectie.
Riscuri naturale: riscul de inundatii si alunecari de teren.
Turism: nu exista suficiente amenajari cu caracter turistic, desi zona are potential
local de dezvoltare privind turismul.
Educatie si cultura: lipsa unui spatiu organizat pentru pastrarea traditiilor culturale.
Sanatate: spatiile si dotarile dispensarelor medicale sunt insuficiente, insuficienta
dezvoltare a sistemului centralizat de canalizare, lipsa monitorizarii parametrilor de
potabilitate a apei din panza freatica.
Se apreciaza ca:
Evolutia componentelor mediului natural si construit in cazul neimplementarii
prevederilor PUG cu actualele completari va fi caracterizata de:
 continuarea afectarii solului, apelor de suprafata si freatice din zona, in
cazul in care nu se va extinde reteaua de canalizare si statia de epurare a
apelor uzate;
 continuarea afectarii calitatii solului si a apei freatice prin nerealizarea
platformelor de depozitare a dejectiilor animaliere;
 continuarea afectarii calitatii aerului in perimetrele adiacente cailor cu trafic
rutier, precum si continuarea disconfortului acustic pentru populatia din
aceste perimetre, in cazul in care nu se vor implementa prevederile PUG cu
privire la imbunatatirea structurii rutiere.
Astfel, prin PUG se realizeaza rezervarea terenurilor pentru diferite functiuni publice,
reglementarea indicatorilor de ocupare si utilizare a terenurilor, reglementarea
modului de constructie, a propunerilor privind infrastructura, etc., ceea ce va crea
cadrul legal specific si premisele, din punct de vedere urbanistic, pentru ridicarea
nivelului de urbanizare.
In cazul in care nu se vor implementa prevederile PUG, pe de o parte se vor
accentua aspectele actuale defavorabile dezvoltarii durabile a municipiului Moineşti,
iar pe de alta parte, se vor diminua mijloacele pentru utilizarea adecvata a
potentialului uman existent si a resurselor naturale.
Obiectivele de mediu, reprezentand principalele repere necesar a fi avute in vedere
in procesul de planificare sunt urmatoarele:
 Imbunatatirea calitatii si functionalitatii componentelor mediului urban,
crearea conditiilor urbanistice pentru realizarea obiectivelor strategice de
dezvoltare a municipiului;
 Imbunatatirea conditiilor de viata ale populatiei, protejarea sanatatii umane;
 Crearea conditiilor pentru dezvoltarea economica a municipiului si pentru
crearea unor noi locuri de munca;
 Limitarea impactului negativ asupra solului;
 Limitarea impactului negativ asupra florei si faunei;
 Limitarea poluarii la niveluri care sa nu produca un impact semnificativ
asupra calitatii apelor;
 Limitarea emisiilor de poluanti in aer la niveluri care sa nu genereze un
impact semnificativ asupra calitatii aerului;
 Limitarea poluarii fonice si a nivelurilor de vibratii in zonele cu receptori
sensibili la acesti factori de poluare;
 Limitarea efectelor vanturilor puternice si ploilor torentiale;
 Crearea unui peisaj adecvat.
120
Evaluarea efectelor potentiale, inclusiv cumulative si prin interactiune, ale planului

asupra factorilor de mediu relevanti s-a efectuat prin metode expert, in raport cu
criterii specifice. S-au luat in considerare masurile de prevenire/diminuare a
impactului asupra factorilor de mediu si economico-sociali, masuri prevazute de
plan si modul in care sunt realizate obiectivele de mediu.
Rezultatele evaluarii efectelor potentiale remanente (dupa implementarea masurilor
de prevenire/diminuare) ale planului asupra factorilor de mediu au fost exprimate
sintetic, in zece categorii de impact care au permis identificarea efectelor
semnificative.
Principalele rezultate pe care le pune in evidenta evaluarea efectelor potentiale
cumulate ale planului asupra fiecarui factor/aspect relevant de mediu sunt
urmatoarele:
 Mediul urban, inclusiv infrastructura rutiera
Principalele forme de impact sunt asociate cresterii gradului de complexitate, de
coerenta si de flexibilitate a zonificarii functionale, adaptarii infrastructurii rutiere la
cerintele de dezvoltare a municipiului, cu efecte benefice pe termen lung pentru
dezvoltarea comunitatii. Implementarea planului, in conditiile protectiei mediului va
determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv semnificativ.
 Populatia si sanatatea umana
Principalele forme de impact sunt asociate functionalitati zonelor urbane, asigurarii
utilitatilor si eliminarii unor surse importante de poluare. Implementarea planului, in
conditiile protectiei mediului va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv
semnificativ.
 Mediul economic si social
Principalele forme de impact sunt asociate crearii conditiilor pentru dezvoltarea
mediului economic si social, pentru atragerea unor investitii majore. Implementarea
planului, in conditiile protectiei mediului va determina un impact cumulat apreciat ca
 Solul
Principalele forme de impact sunt asociate eliminarii actualelor surse de poluare,
prin modernizarea cailor de circulatie, extinderea sistemului centralizat de colectare
a apelor reziduale menajere, gestiunea dejectiilor animaliere, stabilirea zonelor de
protectie, restrictii si interdictii de construire. Implementarea planului, in conditiile
protectiei mediului va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv
semnificativ.
 Flora si fauna
Principalele forme de impact sunt asociate, pe de o parte, cresterii si reorganizarii
spatiilor plantate, iar pe de alta parte, modificarii utilizarii unor terenuri agricole. Ca
urmare, se apreciaza ca impactul va fi negativ nesemnificativ asupra faunei mici
adaptate terenurilor agricole.
 Apa
Principalele forme de impact sunt asociate asigurarii apei potabile si a canalizarii
pentru preluarea apelor uzate menajere in zonele locuite, epurarii apelor uzate
menajere si protejarii calitatii apelor de suprafata si freatice. Implementarea planului
va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv.
 Aerul
Principalele forme de impact sunt asociate, pe de o parte, imbunatatirii infrastructurii
de transport, promovarii industriei nepoluante, iar pe de alta parte, dezvoltarii
zonelor locuite. Implementarea planului va determina un impact cumulat asupra
calitatii aerului in ariile limitrofe actualelor cai de circulatie si zone locuite apreciat ca
fiind pozitiv.
121
 Zgomotul si vibratiile
Principalele forme de impact sunt asociate, pe de o parte, imbunatatirii infrastructurii
de transport, iar pe de alta parte, dezvoltarii zonelor locuite. Implementarea planului
va determina un impact cumulat asupra nivelurilor de zgomot si vibratii in ariile
limitrofe actualelor cai de circulatie si zone locuite apreciat ca fiind pozitiv.
 Factorii climatici
Principalele forme de impact sunt asociate, pe de o parte, cresterii si reorganizarii
spatiilor plantate, iar pe de alta parte, modificarii, utilizarii unor terenuri agricole. Ca
urmare, impactul se apreciaza ca fiind neutru.
 Peisajul
Principalele forme de impact sunt asociate, pe de o parte prevederilor referitoare la
spatiile plantate si la reglementarile de construire, iar pe de alta parte, modificarii
utilizarii unor terenuri agricole. Ca urmare a extinderii spatiilor plantate si
reglementarilor de construire care asigura un peisaj armonios, cu impact vizual
placut, impactul este apreciat ca fiind pozitiv.
Dezvoltarea zonelor functionale presupune modificarea teritoriului intravilan al
municipiului conform prevederilor planului si a efectelor semnificative ale acestuia
asupra mediului care include, pentru fiecare factor de mediu relevant, indicatori
specifici si responsabilitati.
Indicatorii stabiliti permit, pe de o parte, monitorizarea modului de implementare a
prevederilor planului si a masurilor de prevenire/diminuare a efectelor asupra
mediului, iar pe de alta parte, monitorizarea starii, calitatii si evolutiei
factorilor/aspectelor de mediu.
In sinteza, se apreciaza ca Planul Urbanistic General analizat reprezinta un
important instrument pentru crearea premiselor, prin mijloace specifice, de
dezvoltare durabila a municipiului Moineşti. Implementarea prevederilor planului va
genera oportunitati directe si indirecte, de imbunatatire pe termen lung a mediului
urban, a conditiilor de viata ale populatiei si a situatiei socio-economice a
comunitatii, in conditiile asigurarii protectiei mediului.
Mentinerea situatiei actuale prin neimplementarea prevederilor nu reprezinta o
solutie pentru municipiul Moineşti si cu atat mai mult nu se constituie intr-o premisa
pentru dezvoltarea durabila a acesteia.
L.8. CONCLUZII SI RECOMANDARI
Raportul de Mediu pentru proiectul Planului Urbanistic General al Municipiului

Moineşti a fost elaborat in conformitate cu cerintele HG nr. 1076/2004 privind
stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe si
cu recomandarile cuprinse in Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a
evaluarii de mediu pentru planuri si programe.
Concluziile cele mai importante care s-au evidentiat in cursul procesului de evaluare
de mediu si de elaborare a Raportului de Mediu sunt urmatoarele:
 Planul Urbanistic General al municipiului Moineşti are ca scop stabilirea
obiectivelor, actiunilor si masurilor de dezvoltare urbanistica a zonei si
asigurarea prin reglementari specifice a conditiilor necesare pentru
realizarea acestora, atat pentru perioada de valabilitatea de 7 – 10 ani a
acestuia;
122
 Planul Urbanistic General al Municipiului Moineşti si Regulamentul Local de

Urbanism aferent vor constitui, dupa aprobare, cadrul legal pentru
realizarea obiectivelor de dezvoltare urbanistica propuse.
Documentul (PUG si Regulamentul Local de Urbanism) reglementeaza realizarea
obiectivelor de dezvoltare stabilite pentru:
 zonele functionale;
 protectia si conservarea mediului;
 circulatia rutiera si transporturi.
 Pentru zona municipiului Moineşti au fost stabiliti(te) zece factori/aspecte de
mediu relevanti(te) asupra carora propunerile planului pot determina diferite
forme de impact. Acestia/acestea sunt, in ordinea descrescatoare a
importantei, urmatorii/urmatoarele: mediul urban (inclusiv infrastructura
rutiera), populatia si sanatatea umana, mediul economic si social, solul, flora
si fauna, apa, aerul, zgomotul si vibratiile, factorii climatici, peisajul;
 Evaluarea starii actuale a mediului din zona municipiului Moineşti a pus in
evidenta o serie de aspecte si probleme de mediu existente. Cele mai
importante asemenea probleme sunt legate de mediul urban, inclusiv
infrastructura edilitara, de transport si de populatie (in special din punct de
vedere al situatiei socio-economice a comunitatii).
Se fac urmatoarele recomandari cu privire la unele masuri suplimentare pentru

protectia mediului care trebuie luate in considerare de catre autoritatile administratiei
locale la implementarea prevederilor Planului Urbanistic General al municipiului
Moineşti:
Recomandari cadru pentru factorul de mediu apa:

 Monitorizarea calitatii apei freatice din fantanile de alimentare cu apa potabila
pentru locuitorii municipiului;
 Gospodarirea durabila a resurselor de apa.
Conceptia de gospodarire integrata a apelor imbina aspectele de utilizare a acestora
cu cele de protectie a ecosistemelor naturale. Astfel, se au in vedere urmatoarele
obiective:
a) Imbunatatirea calitatii apelor de suprafata, prin salubrizarea cursurilor de apa;
b) Alimentarea cu apa potabila:
- extinderea retelelor de alimentare cu apa potabila;
c) Canalizarea
- Extinderea retelei de canalizare si a statiei de epurare;
- Depozitarea si valorificarea namolurilor rezultate de la statia de epurare
conform cu legislatia in vigoare.
d) Reducerea riscului producerii de inundatii, prin:
- reducerea scurgerii rapide in bazinele de receptie prin lucrari de impaduriri,
acoperiri cu vegetatie, amenajare torenti;
- imbunatatirea prognozelor inundatiilor si a monitorizarii acestora;
- imbunatatirea planurilor de actiune si interventie in caz de calamitati naturale;
- salubrizarea periodica a cursurilor de apa din municipiu, a rigolelor si
santurilor stradale pentru prevenirea imundatiilor.
e) Respectarea prevederilor PUG cu privire la zonele de protectie si zona spatiilor
plantate in cadrul tuturor planurilor urbanistice zonale si a proiectelor de dezvoltare a
diferitelor activitati. Plantarea speciilor caracteristice arealului pentru a se asigura
dezvoltarea corespunzatoare a acestora.
123
Recomandari cadru pentru factorul de mediu aer:

 reducerea emisiilor si zgomotului din traficul rutier;
 informarea populatiei asupra facilitatilor de reabiltare termica a locuintelor si
utilizarii panourilor solare sau sistemelor geotermale pentru incalzire
(program Casa Verde), acestea avand efect benefic atat financiar pentru
utilizator cat si asupra calitatii factorilor de mediu aer.
Recomandari cadru pentru factorul de mediu sol:

 aplicarea planului judetean de gestionare a deseurilor;
 aplicarea unor tehnologii moderne care genereaza mai putine deseuri;
 implementarea unor instrumente economice locale a caror aplicare sa
stimuleze activitatea de reciclare si reutilizare a deseurilor;
 depozitarea gunoiului de grajd in camp nu este o practica obisnuita, prin
urmare recomandam folosirea acestuia ca si compost si folosirea ca
ingrasamant natural pentru culturile din camp;
 aplicarea ingrasamintelor organice si a celor minerale se va face in zona
vulnerabila pe baza Planului de Management al Nutrientilor elaborat in acord
cu prevederile Codului de Bune Practici Agricole;
 elaborarea si implementarea, impreuna cu autoritatile din domeniul agricol si
din domeniul protectiei mediului a unor programe pentru constientizarea de
catre producatorii agricoli a implicatiilor activitatilor agricole asupra mediului,
a modului de utilizare rationala a ingrasamintelor si a tehnicilor pentru
managementul corect al dejectiilor animaliere.
Perioadele de interdictie a aplicarii ingrasamintelor organice, pentru evitarea
scurgerilor provocate de terenul inghetat sunt:
 interdictie totala cuprinsa intre cea mai tirzie data de aparitie a primului inghet
(9 noiembrie) si cea mai timpurie data de aparitie a ultimului inghet (23
martie) adica 134 zile.
 interdictie maxim posibila cuprinsa intre cea mai timpurie data de aparitie a
primului inghet (23 septembrie) si cea mai tirzie data de aparitie a ultimului
inghet (24 mai)adica 243 zile.
 interdictia cea mai probabila cuprinsa intre data medie de aparitie a primului
inghet (15 octombrie) si data medie de aparitie a ultimului inghet (24 aprilie)
adica 191 zile.
 capacitatile de stocare a gunoiului provenit din activitatile de crestere a
animalelor trebuie sa fie de 6 luni.
 in gospodariile in care incarcarea cu animale este mai mare decit valoarea de
prag (4 UVM/ha/an) este necesara intocmirea documentelor privind
importurile si exporturile gunoiului la nivelul fermei, conform modelelor
propuse in Codul de Bune Practici Agricole.
Recomandari privind gestiunea deseurilor:

Astfel se va urmari ca Planul Local de Salubrizare al municipiului Moineşti:
 va include o strategie de informare si constientizare a opiniei publice, ca si a
unei formulari a mesajului astfel incat publicul sa recunoasca rolul important
pe care il joaca poluarea agricola si practicile agricole ecologice in viata
comunitstilor.
 la nivel local in scopul familiarizarii populatiei cu aspectele proceselor privind
salubrizarea locala si gestionarea gunoiului de grajd (educare si informare
populatie despre modul de obtinere a compostului) si determinarii unor
schimbari de atitudine necesare reusitei acestuia in cele patru localitati.
124
 obiectivele campaniei de informare la nivelul comunitatilor se va referi la

familiarizarea populatiei (implicit a fermierilor) cu aspectele sistemului de
salubrizare si la determinarea unor schimbari de atitudine necesare
functionarii acestuia (folosirea platformelor individuale de stocare a gunoiului
de grajd si a platformelor municipale de gunoi de grajd, respectarea
practicilor agricole ecologice, etc.) in municipiu.
 Valorificarea materiala a deseului - presupune separarea, in componentele
valorificabile. Deoarece o separare a gunoiului amestecat deja, mai ales a
celui menajer, implica costuri mari cu randament scazut, se impune utilizarea
tuturor posibilitatilor de colectare selectiva a fiecarui material in parte sau a
fiecarei grupe de material, inainte de amestecarea cu alte componente
reziduale.
 preselectarea la sursa a deseurilor pe 2 fractiuni:
a) biodegradabile (“deseu biodegradabil” ne referim la componenta de
deseurilor compostabile, valorificarea acestora fiind posibila si sub forma
unei valorizari energetice, cum ar fi: fertilizant in agricultura, generator de
biogaz s.a. Aceasta varianta implica utilizarea deseurilor pentru obtinerea
energiei alternative, asigurand substituirea si economisirea astfel a
resurselor neregenerabile, precum carbunii, petrolul si gazelor naturale).
b) valorificabile (“deseu valorificabil” reprezinta componenta deseurilor
necompostabile si sortate la sursa in vederea valorificarii).
In ce priveste depozitarea DEEE se va amenaja un centru de colectare si
depozitare urmand ca aceste deseuri sa fie preluate si neutralizate de
societati autorizate.
Deseurile spitalicesti provenind de la spitalul municipal si de la dispensarele

veterinare si umane considerate periculoase (infectioase si intepatoare) fie vor fi
colectate in containere speciale ce vor fi puse la dispozitie de catre unitatile
specializate de neutralizare a deseurilor periculoase si transportate in conditii de
siguranta si incinerate intr-un incinerator spitalicesc autorizat si depozitate la
depozitul zonal in regim de deseuri menajere nepericuloase.
Recomandari privind gestionarea gunoiului animalier:

Prezentele recomandari definesc masurile si actiunile necesare unei bune aplicari a
fertilizarii si a unei gestiuni integrate a terenurilor agricole in vederea limitarii
scurgerilor de compusi cu azot la un nivel compatibil cu obiectivele de remediere si
de conservare, pentru parametrul nitrati, al calitatii apelor de suprafata si subterane.
Se va acorda cea mai mare atentie prevenirii si protectiei apelor si mediului
impotriva poluarii, prin urmatoarele masuri:
 amplasarea in afara zonelor sensibile si departe de sursele de apa;
 capacitate de stocare suficienta;
 constructie corespunzatoare, care sa inglobeze toate sistemele de siguranta
si protectie;
 conditii de exploatare in siguranta, optime si eficiente;
 cai corespunzatoare de acces;
 protectie impotriva incendiilor.
Depozitarea dejectiilor in gropi (bazin) amenajate direct in pamant este inacceptabila
intrucat are loc fenomenul de impregnare in timp a solului din zonele invecinate
bazinului, solul devine total impermeabil, se degradeaza, apa este retinuta la
suprafata, apar mlastini si balti pe suprafete mari, apa freatica este poluata.
In vederea realizarii spatiilor de depozitare este necesar sa se respecte urmatoarele
conditii:
125
 amplasamentul si zona in care se construieste se aleg in functie de reteaua

hidrografica din vecinatate si de prezenta padurilor;
 spatiile de depozitare sa fie situate in apropierea terenurilor agricole;
 amplasarea depozitelor de dejectii nu trebuie stabilita in apropierea unor ape
de suprafata sau pe terenuri cu regim freatic de mica adancime;
 se va evita alegerea amplasamentului in apropierea padurilor, deoarece
amoniacul degajat in atmosfera este deosebit de toxic pentru arbori, in
special pentru speciile rasinoase. Riscul degradarii si chiar al distrugerii
padurilor este accentuat de depunerile acide prin ploi, care sunt, de regula,
prezente tocmai in zonele unde exista o concentrare mare a activitatilor de
crestere a pasarilor si animalelor in sistem intensiv.
In timpul administrarii, trebuie evitat ca materialul administrat sa ajunga in sursele de

apa, in acest scop fiind necesar sa se evite fertilizarea pe portiunile de teren late de
5–6 m, aflate in imediata apropiere a canalelor, cursurilor de apa sau a altor mase
de apa, sa se aiba in vedere conditiile meteorologice si starea de umiditate a solului.
Platformele ecologice pentru colectarea si managementul gunoiului de grajd,
reprezinta una dintre solutiile posibile pentru reducerea poluarii apelor cu nutrienti, in
principal nitrati si fosfor, oferind totodata posibilitatea valorificarii acestei resurse
regenerabile care este gunoiul de grajd, prin folosirea ca ingrasamant natural.
Utilizarea mai eficienta a gunoiului de grajd va facilita pastrarea continutului de
materie organica din sol, reducind astfel riscul de eroziune. Conservarea structurii
solului va duce de asemenea la micsorarea riscului de degradare a acestuia,
reducand astfel consumurile de energie la cultivare.
126
BIBLIOGRAFIE
 Vasluianu V. si colab. (1980), PODISUL MOLDOVEI, Ed. Stiintifica si

Enciclopedica, Bucuresti
 Ghinea, D., ENCICLOPEDIA GEOGRAFICA A ROMANIEI, Ed. Enciclopedica,
Bucuresti, 2000
 Ujvari I., GEOGRAFIA APELOR ROMANIEI, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1972
 Posea Grigore – Enciclopedia geografica a Romaniei, Ed. Stiintifica si
Enciclopedica, Bucuresti, 1982
 1970: HARTA GEOLOGICA A R.S. ROMANIA, scara 1/1 000 000, foaia jud.
Bacau - Comitetul de Stat al Geologiei, Institutul Geologic, Bucuresti
 1972-1983: ATLASUL R.S. ROMANIA (hartile: Apele subterane; Solurile,
Vegetatia) Ed. Academiei R.S.R, Bucuresti
 1983 GEOGRAFIA ROMANIEI, GEOGRAFIA FIZICA, vol. I, Ed. Academiei,
Bucuresti;
 1992: GEOGRAFIA ROMANIEI , REGIUNILE PERICARPATICE, vol. IV.
127

Pug2013 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pug2013 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNITATEA ADMINISTRATIV

ANUNT PRIVIND DEZBATEREA PUBLICA P.U.G. MUNICIPIUL MOINESTI

Municipiul Moinesti, titular al PLANULUI URBANISTIC GENERAL,

PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL

BENEFICIAR UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA A

PROIECTANT GENERAL LILIANABARGU BIROU INDIVIDUAL DE ARHITECTURA

sef de proiect arh. Liliana Bargu

RETELE ELECTRICE TELECOMUNICATII S.C. ELIT.S.R.L. BACAU

STUDIU GEOTEHNIC SI HIDROGEOLOGIC S.C. ECO GEO PREST S.R.L.

STUDIU HIDROLOGIC A.N."APELE ROMANE"ADMINISTRATIA SIRET

PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI MOINESTI MEMORIU GENERAL II

VOL I MEMORIU GENERAL

VOL II REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

U1.1. INCADRAREA IN TERITORIU sc.1:25.000

G1.2. RAIONAREA GEOLOGO-TEHNICA A TERITORIULUI UNITATII

U1.3. HARTA DE RISC LA ALUNECARI DE TEREN A TERITORIULUI

U.2. SITUATIE EXISTENTA DISFUNCTIONALITATI sc.1:5.000

U.3. REGLEMENTARI URBANISTICE INTRAVILAN PROPUS sc.1:5.000

U.4.1. ECHIPARE EDILITARA RETELE APA sc.1:5.000

U.4.2. ECHIPARE EDILITARA RETELE CANALIZARE sc.1:5.000

U.4.3. ECHIPARE EDILITARA RETELE ELECTRICE sc.1:5.000

U.4.4 ECHIPARE EDILITARA RETELE GAZE sc.1:5.000

U.4.5. ECHIPAREA EDILITARE RETELE PETROL sc.1:5.000

U.5. PROPRIETATEA ASUPRA TERENULUI sc.1:5.000

U.6. UNITATI TERITPRIAL DE REFERINTA sc.1:5.000

PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI MOINESTI MEMORIU GENERAL IV

CAP. I INTRODUCERE pag.

PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI MOINESTI MEMORIU GENERAL V

Denumire: PLAN URBANISTIC GENERAL

Beneficiar: UNITATEA ADMINSTRATIV TERITORIALA A

Proictant general LILIANABARGU BIROU INDIVIDUAL DE ARHITECTURA

Proiectanti de S.C. ELIT PROIECT S.R.L.

Data elaborarii : 2011

1.2. OBIECTUL LUCRARII

Planul urbanistic general constituie documentatia care stabileste strategia si prioritatile,

1.2.2 OBIECTIVE PRINCIPALE :

• reconfigurarea limitei intravilan

PUG MUNICIPIULMOINESTI ●MEMORIU GENERAL 6

Obiective rezultate din Strategia de dezvoltare Durabila Municipiului Moinesti

Obiective rezultate din Planul Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU) a

PUG MUNICIPIULMOINESTI ●MEMORIU GENERAL 7

Obiective rezultate din Planul de actiune privind energia durabila ( PAED) a

• Modernizarea sistemului de iluminat public prin aducerea la standarde corespunzatoare de

1.3. SURSE DOCUMENTARE

Documentatii cadru de dezvoltare pentru Municipiul Slatina

Studii de fundamentare anterioare:

Studii de fundamentare pentru actualizare P.U.G.

PUG MUNICIPIULMOINESTI ●MEMORIU GENERAL 9

Documentatii de urbanism intocmite ulterior aprobarii PUG municipiul Moinesti

1. P.U.Z. Locuinta Atelierelor (liga statia PECO) aprobat H.C.L.68/2003

PUG MUNICIPIULMOINESTI ●MEMORIU GENERAL 11

2.2 ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL

PUG MUNICIPIULMOINESTI ●MEMORIU GENERAL 12

PUG MUNICIPIULMOINESTI ●MEMORIU GENERAL 13

In ceea ce priveste tipurile de soluri de pe teritoriul municipiului Moinesti, se intalnesc, in

PUG MUNICIPIULMOINESTI ●MEMORIU GENERAL 14

PUG MUNICIPIULMOINESTI ●MEMORIU GENERAL 15

PUG MUNICIPIULMOINESTI ●MEMORIU GENERAL 16

2.3 RELATII IN TERITORIU

PUG MUNICIPIULMOINESTI ●MEMORIU GENERAL 17

PUG MUNICIPIULMOINESTI ●MEMORIU GENERAL 18

PUG MUNICIPIULMOINESTI ●MEMORIU GENERAL 19

476 304.699 6.250 494.110 371.558