Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Important: tariful este final ! (include materialul de curs, coffee break, examinare, eliberare diplomă, consiliere,
etc, precum şi donaţia către SMURD)
Page 1 of 13
Page 2 of 13
Acreditarea noastră
Noi facem această meserie zi de zi, în mediul real de business, atât în România, cât şi în străinătate.
Aici găsiți încă 4 motive pentru care să alegeți Upway Consulting Grup pentru acest curs.
Pentru a obține acreditarea ANC / CNFPA, cursanții trebuie să fie absolvenți de studii superioare
Standardul românesc
Standardul românesc de Management de Proiect abordează acest domeniu prin prisma cronologiei,
respectiv a celor5 faze prin care trece un proiect:
Page 4 of 13
Dar în graficul de mai sus sunt 7, nu 5 faze !?!?
... acest lucru se datorează faptului că în practica managementului de proiect lucrurile sunt ceva mai
complicate decât în teorie. Ceea ce apare în plus sunt:
1. Analiza
Standardul românesc de management de proiect include unele acţiuni ale etapei de Analiză în faza de
Design, dar acest lucru nu este corect deoarece Analiza este etapa în care se construieşte argumentaţia
privind necesitatea proiectului. Din acest punct de vedere, Analiza se concentrează pe:
o stabilirea necesităţii proiectului
o existenţa urgenţei
o raportul cost / beneficiu prezumat (şi abia aici începem să ne intersectăm cu faza de
Desing)
2. Faza Pilot
Unele materiale o menţionează în cadrul fazei de Implementare. Alte materiale nu o menţionează deloc.
Abordarea noastră este de a evidenţia separat această fază deoarece în practică
o de multe ori Faza Pilot este folosită ca „proof of concept”, sau dovadă a viabilităţii celor
stabilite până în acest moment;
o unele proiecte eşuează pentru că în Faza Pilot nu sunt respectate regulile de selectare a
bazei de testare;
o din mai multe motive pe care le vom expune în cadrul cursului, Faza Pilot are un impact
uriaş asupra întregului proiect (a fazei de Implementare, în special);
Page 5 of 13
IMPORTANT: Acest curs respectă prevederile Standardului Ocupaţional pentru meseria de Manager
de Proiect, dar este completat cu abordări utilizate în practica managementului de proiect
internaţional, pentru a vă crea o viziune completă asupra domeniului.
Page 6 of 13
Aspecte generale ale celor 5 Faze în managementul de proiect:
Planificarea comunicării
Stabilirea unui flux informațional între membrii echipei de proiect, între aceștia şi restul
organizației şi între aceștia şi ceilalți factori interesați (responsabilitate manager proiect).
Răspunsul ferm este NU. Managerul de proiect este responsabil pentru realizarea tuturor acestor
elemente, dar nu el este cel ce le va realiza pe toate. Un manager de proiect de succes trebuie să delege,
să coordoneze şi să conducă. Managerul de proiect participă activ, din punct de vedere tehnic, în special
în fazele de Design şi Planificare. În rest,
99% din ceea ce face un manager de proiect este planificare, comunicare şi control.
De multe ori, în cadrul cursului ni s-a atras atenţia asupra faptului că „în teorie sună frumos, dar
în practică nu se poate”.
Răspunsul nostru este în ferm: ba da, se poate … de cele mai multe ori. Amintiţi-vă faptul că întregul
nostru curs este bazat pe propria experienţă de implementare proiecte în mediul internaţional şi pentru
clienţi cu cifre de afaceri de până la un miliard USD.
Folosind cunoştinţele şi instrumentele tehnice dobândite în cadrul acestui curs, un (viitor) manager de
proiect va dobândi abilitățile tehnice pentru a derula un proiect în mod profesionist. Bineînţeles, în unele
cazuri este nevoie de mai mult de atât, este nevoie chiar de o nouă atitudine de project management, dar
acest lucru nu se poate realiza decât în timp şi depinde de voinţa fiecărei persoane.
Definiţie: atunci când spunem standardul internațional ne referim la cel stabilit de PMI (Project
Management Institute), descris în detaliu în cadrul PMBOK® Guide.
Prin comparaţie, există două diferenţe majore între cele două standarde de project management:
1. În primul rând, ceea ce este evident diferit este abordarea: în timp ce standardul românesc se
bazează pe cronologia ciclului de viaţă al unui proiect, standardul PMI recunoaşte acest ciclu, dar este
organizat în domenii de cunoaştere pe care un manager de proiect trebuie să le stăpânească. Acestea
sunt:
o Managementul lansării proiectului
o Managementul scopului şi a obiectivelor
o Managementul timpului
o Managementul costurilor
o Managementul calităţii proiectului
o Managementul resurselor umane
o Managementul comunicării
o Managementul riscului
o Managementul achiziţiilor
Care dintre cele două abordări este cea corectă ? … cu siguranță fiecare dintre ele are avantajele şi
dezavantajele ei, standardul românesc fiind mai propice managerilor de proiect începători, în timp ce
abordarea PMI este mai degrabă convenabilă pentru managerii cu experienţă.
Page 8 of 13
2. A doua mare diferenţă este nivelul de detaliu, standardul PMI fiind mult mai complex decât cel
românesc. Mai mult, standardul PMI foloseşte arborări mai pragmatice, în timp ce abordarea românească
este preponderent teoretică, în dulcele nostru stil clasic.
IMPORTANT ! Proiectele prezentate mai jos au fost întocmite de către cursanţii Upway Consulting Grup în vederea
susţinerii examenului pentru cursul de Manager Proiect şi utilizarea lor în orice alt scop decât acela de informare este strict
condiţionată de acordul prealabil al cursantului şi al Upway Consulting Grup.
IMPORTANT ! Aceste proiecte au fost întocmite cu scop didactic, nu conţin date reale, iar orice asemănare cu o entitate
(persoană fizică, juridică, instituţie, etc.) sau un proiect real este întâmplătoare.
Proiect-Hanul-lui-Manuc.pdf
Proiect-Heart-Medical.pdf
Proiect-optimizare-zona-centrala.pdf
Proiect-ONG-VV-complet
Proiect-prima-casa-sociala
Page 9 of 13
nevoilor componenților grupului, dar și obiectivului setat. Prin grup formal înțelegem un grup format
în baza structurilor ierarhice și normelor ... citeste aici restul articolului
… un membru al echipei este însărcinat cu întocmirea unui raport, pe baza activității celorlalți
angajați, dar munca sa întârzie deoarece echipa nu consideră prioritar respectivul raport;
… un angajat din departamentul de vânzări a încheiat prea puține contracte pentru că nu a primit
aprobările necesare din
Fidelizarea angajaților
Publicat în data de 26.11.2012 by upway
Este posibil ca unii angajatori să îmi sară în cap, crezând că am înnebunit când
vorbesc despre fidelizarea angajaților într-o perioadă în care șomajul este la cote
atât de mari. Mai mult decât atât, de-alungul activității mele m-am întâlnit de
multe ori cu angajatori care îmi spuneau “dacă nu îi convine, să plece, găsesc
altul în două zile”, dar timpul a demonstrat cât de greșită este această abordarea
deoarece fidelizarea angajaților nu este strict un proces de retenție, ci și unul de
optimizare a randamentului. Să le luam pe rând:
Retenția
Dintre cele două efecte majore ale fidelizării personalului, retenția este cel
secundar. Retenția este un element critic doar atunci când activitatea companiei
necesită asistența unor specialiști “exotici”. Spre exemplu, în Sibiu își desfășoară
activitatea singura companie românească autorizată să producă centuri de
siguranță pentru avioane, fiind un furnizor direct al Airbus Industrie, iar acum
ceva timp, managerul acestei companii îmi povestea cât de greu i-a fost să obțină
acreditarea din partea Airbus și prin câte procese de audit a trebuit sa treacă.
Aceasta a fost greu, dar la fel de greu îi este să își mențină autorizația pentru că
orice defect poate însemna rezilierea contractului. În acest context, directorul
fabricii este un angajat “exotic” deoarece cunoștințele sale și experiența sa sunt
extrem de greu de înlocuit.
Dacă vorbim însă de o brutărie, situația se schimbă radical, căci un brutar nou
veți găsi oricând.
Cu toate că există aceste diferențe, cele doua situații au totuși un element
comun: într-adevăr, orice om poate fi înlocuit. Întrebarea este cu ce costuri ?
Răspunsul este dat de un studiu al unei companii de resurse umane care a
observat că timpul mediu de care are nevoie un angajat nou, într-o poziție de
middle-management, pentru a ajunge să lucreze la capacitate maximă, este de 6
– 8 luni. Timpul scade pentru pozițiile inferioare și, evident, crește pentru pozițiile
de top-management. Aceasta se datorează faptului că oricât de bine pregătit ar fi
noul angajat, acesta are nevoie de timp pentru a se acomoda cu noul angajator,
Page 10 of 13
pentru a-i învăța procesele, cutumele, pentru a stabili relații de muncă cu colegii.
Un nou angajat poate să aibă nevoie de una până la două luni doar pentru a ști
pe cine să sune dacă are o anumită întrebare.
Acum este clar de ce retenția este importantă. Fiecare zi în care un nou angajat
produce sub capacitatea lui maximă înseamnă un cost de oportunitate pentru
companie.
Notă de subsol: îmi aduc aminte că în urmă cu câțiva ani, în drum spre birou,
obișnuiam să mă opresc în fiecare dimineață pentru a cumpăra covrigi de la o
anumită brutărie. Erau cei mai buni covrigi din zona Pieței Obor. După un timp
însă, am avut impresia că acei covrigi își pierduseră mult din calitatea inițială și
am renunțat la respectivul obicei. Să fi fost doar o părere sau s-o fi schimbat
brutarul ?
Productivitatea
Spuneam mai sus că retenția este elementul secundar în fidelizarea angajaților,
iar asta se datorează în special faptului că ea țintește un număr mic de angajați
(de obicei nu se hotărăsc toți de-o dată să își dea demisia). Mai importantă decât
retenția este productivitatea angajaților. Chiar dacă într-o anumită companie
nimeni nu a anunțat că plecă, totuși, orice manager ar trebui să se întrebe dacă
angajații săi lucrează la capacitate maximă. Atenție ! Prin capacitate maximă nu
mă refer la numărul de ore petrecute la locul de muncă, timp care de obicei este
standard, ci mai degrabă la numărul de ore alocat efectiv muncii (oricine poate să
stea 8 ore la un birou, timp în care să povestească despre filmul de aseară) și
calitatea cu care este efectuată această muncă. Productivitatea / randamentul
înseamnă câte procese perfecte îndeplinește un angajat într-o oră, căci degeaba
realizează acesta 10 procese pe oră, dacă toate sunt rebuturi.
Ei bine, două dintre elementele care afectează randamentul unui angajat sunt
gradul lui de pregătire profesională și experiența, dar aici fiind vorba despre
fidelizare, întrebarea care se pune este dacă acea pregătire și acea experiență
sunt folosite la maximum sau doar la 50%-60% din potențial, în acest context
scopul fidelizării angajatului fiind de a-l determina pe acesta să își atingă
potențialul maxim.
CUM se realizează fidelizarea ?
Dacă până aici am discutat despre importanța fidelizării, acum trebuie să găsim și
soluțiile. Cum poate fi determinat un angajat să lucreze la potențialul său maxim,
fără a dori să își schimbe locul de munca ?
În termini plastici, soluția se numește bățul și morcovul dar, din păcate, de-a
lungul contactelor mele în mediul de business am observat că majoritatea
managerilor folosesc doar bățul.
De ce NU funcționează această soluție ? … răspunsul stă în faptul că orice ființă
este “dispusă” să se supună unui instrument de opresiune, dar va face acest
lucru doar atât timp cât opresorul acționează. În momentul în care opresiunea
dispare, chiar și temporar, în acea limită de timp, oricât de mică ar fi ea,
persoana se va răzvrăti și va executa acțiuni exact contrare opresorului. Mai mult
decât atât, soluția bățului induce o stare de frustrare persoanei (este considerată
o limitare a libertăților), iar în acest timp atenția ei va fi preponderent
concentrată asupra metodelor de scăpare de sub jug, în loc să se focalizeze
asupra activității pe care se presupune că trebuie să o ducă la bun sfârșit.
Contrar acestei variante, soluția morcovului așezat înainte, dă persoanei o stare
generală de bine, de liberate. Este o provocare pe care ea o acceptă conștient,
Page 11 of 13
știind că la sfârșitul unei anume perioade de timp se află răsplata. Aceasta este
singura metodă prin care se poate obține randamentul maxim.
Nume *
Email*
Pagină web
opt − cinci =
Page 13 of 13