Proiect Licenta S P 6e

NECLASIFICAT
Cuprins
STUDIUL DE FEZABILITATE ............................................................................
CAPITOLUL I ........................................................................................................
1.Date generale........................................................................................................
1.1. Ordonatorul principal/titularul investiţiei: ....................................................
1.2. Beneficiarul de investiţie: .............................................................................
1.3. Administratorul proprietăţii imobiliare: .......................................................
1.4. Elaboratorul documentaţiei:..........................................................................
1.5. Implementarea proiectului de investiţie: ......................................................
CAPITOLUL II .......................................................................................................
2.Descrierea proiectului ..........................................................................................
2.1. Descrierea sintetică a proiectului de investiţie imobiliară ............................
2.2. Valoarea estimată a proiectului de investiţie imobiliară ..............................
2.3. Durata estimată a proiectului de investiţie imobiliară ..................................
2.4. Data estimată a începerii implementării/realizării proiectului de investiţie
imobiliară .............................................................................................................
2.5. Data estimată a finalizării implementării/realizării proiectului de investiţie
imobiliară .............................................................................................................
CAPITOLUL III .....................................................................................................
3.Justificarea proiectului de investiţie imobiliară ...................................................
3.1. Necesitatea proiectului de investiţie .............................................................
3.2. Oportunitatea proiectului de investiţie..........................................................
3.3. Rezultatul verificării în teren ........................................................................
3.4. Concluziile analizei complete .......................................................................
CAPITOLUL IV .....................................................................................................
4.Amplasamentul ....................................................................................................
4.1. Descrierea amplasamentului .........................................................................
4.2. Situaţia juridico-cadastrală a terenului .........................................................
4.3. Relieful, natura şi stratificaţia solului, pânza de apă freatică .......................
din
NECLASIFICAT
4.4. Căi şi mijloace de acces la amplasament ......................................................

4.5. Date seismice ................................................................................................
4.6. Zonare după adâncimea de îngheţ ................................................................
CAPITOLUL V.......................................................................................................
5.Descrierea obiectelor de investiţie cuprinse în proiect .....................................
CAPITOLUL VI .....................................................................................................
6.Racordarea noilor consumatori la reţelele de utilităţi .......................................
CAPITOLUL VII ....................................................................................................
7.Resurse locale identificate ................................................................................
CAPITOLUL VIII...................................................................................................
8.Capacităţi/suprafeţe de teren/utilităţi ce pot fi puse la dispoziţia .....................
furnizorului/antreprenorului şi organizarea şantierului ..........................................
CAPITOLUL IX .....................................................................................................
9. Surse de finanţare identificate..........................................................................
CAPITOLUL X.......................................................................................................
10.Forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei .........................................
CAPITOLUL XI .....................................................................................................
11.Avize şi acorduri necesare, solicitate şi obţinute ............................................
CAPITOLUL XII ....................................................................................................
12.Principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei .......................................
12.1. Valoarea totală ............................................................................................
12.2. Durata de realizare ......................................................................................
MEMORIU GENERAL..........................................................................................
1) VOLUMUL GENERAL: ...........................................................................
2) CAIETELE DE SARCINI: ........................................................................
3) LISTELE DE CANTITĂŢI DE LUCRĂRI: .............................................
MEMORIU DE ARHITECTURĂ ..........................................................................
1.DATE GENERALE ..........................................................................................
2.DATE TEHNICE ..............................................................................................
MEMORIU TEHNIC DE REZISTENŢĂ ..............................................................
1.STRUCTURA DE REZISTENŢĂ ...................................................................
din
NECLASIFICAT
2.DATELE TEHNICE ALE INVESTIŢIEI ...........................................................

2.1 Suprafaţa de teren .......................................................................................
2.2. Caracteristici geofizice ale terenului de amplasament: ..............................
2.3. Caracteristici principale ale construcţiei.....................................................
2.4. Structura constructivă: ................................................................................
MEMORIU TEHNIC DE INSTALAŢII ................................................................
1.Instalaţiile aferente construcţiilor .....................................................................
2.Utilităţi ..............................................................................................................
CAPITOLUL 1: DESCRIEREA LUCRĂRII ........................................................
1 PLANUL GENERAL DE AMPLASARE .......................................................
1.1 STUDIUL GEOTEHNIC ..............................................................................
1.2 SEISMICITATE ............................................................................................
1.3 ADÂNCIMEA DE ÎNGHEŢ .........................................................................
1.4 CARACTERISTICILE STRUCTURII DE REZISTENŢĂ .........................
1.5 ALCĂTUIREA INFRASTRUCTURII .........................................................
1.6 CARACTERISTICILE FUNCŢIONALE .....................................................
CAPITOLUL 2: NOTE DE CALCUL PENTRU PARTEA DE REZISTENŢĂ ..
2.1 EVALUAREA ÎNCĂRCĂRILOR ................................................................
2.2 PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE ...................
2.3 ACŢIUNEA SEISMICĂ ...............................................................................
2.4 PERIOADELE PROPRII DE VIBRAŢIE ŞI MASELE MODALE
ANTRENATE......................................................................................................
2.5 POZIŢIILE CENTRELOR DE MASĂ ŞI RIGIDITATE.............................
2.6 PROIECTAREA RIGIDITĂŢII LA FORŢE LATERALE ..........................
2.6.1 VERIFICAREA LA STAREA LIMITĂ DE SERVICIU (SLS)................
2.6.2 VERIFICAREA LA STAREA LIMITĂ ULTIMĂ (SLU) ........................
2.7 CALCULUL ELEMENTELOR STRUCTURALE .....................................
2.7.1 CALCULUL GRINZILOR .........................................................................
2.7.2 CALCULUL STÂLPILOR .........................................................................
2.7.3 CALCULUL PLACILOR ...........................................................................
2.7.4 CALCULUL ARMATURII SCARILOR ..................................................
din
NECLASIFICAT
2.7.5 CALCULUL PERETELUI INDIVIDUAL P 25-25 ..................................

2.7.6 CALCULUL ARMATURII RADIERULUI ..............................................
CAPITOLUL 3: NOTE DE CALCUL PENTRU INSTALAŢII ...........................
3.1 DIMENSIONAREA CONDUCTELOR DE ALIMENTARE CU APĂ
RECE SI CALDĂ ................................................................................................
3.2 INSTALAŢII DE CANALIZARE ................................................................
3.3 INSTALAŢII DE GAZE ...............................................................................
3.4 INSTALAŢII DE ÎNCĂLZIRE .....................................................................
3.5 INSTALATIA ELECTRICĂ.........................................................................
3.6 INSTALAŢII DE VENTILARE ŞI CLIMATIZARE ..................................
CAPITOLUL 4: CAIET DE SARCINI PENTRU REZISTENŢĂ ........................
PREZENTARE GENERALĂ: ............................................................................
4.1 LUCRĂRI DE TERASAMENTE .................................................................
4.2 LUCRĂRI DE COFRAJE .............................................................................
4.3 ARMĂTURI PENTRU BETON ARMAT ................................................
4.4 PUNEREA ÎN OPERĂ A BETONULUI ..................................................
4.5 TEHNOLOGII DE EXECUŢIE.................................................................
CAPITOLUL 5: ELEMENTELE PRINCIPALE ALE ORGANIZĂRII DE
ŞANTIER ................................................................................................................
5.1 DIMENSIONAREA ORGANIZĂRII DE ŞANTIER ..................................
5.2 ORGANIZAREA ATELIERULUI DE PRELUCRARE A OŢELULUI-
BETON ................................................................................................................
5.3 DEPOZITELE DE MATERIALE .................................................................
5.4 STABILIREA NECESARULUI DE UTILITĂŢI PENTRU
ORGANIZAREA LUCRĂRILOR ......................................................................
5.5 CALCULUL DURATELOR ACTIVITĂŢILOR .........................................
CAPITOLUL 6: GRAFICE DE EŞALONARE .....................................................
6.1 GRAFICUL DE EŞALONARE A LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢIE ..
6.2 GRAFICUL DE EŞALONARE A LUCRĂRILOR DE REZISTENŢĂ .....
6.3 GRAFICUL DE EŞALONARE A FORŢEI DE MUNCĂ ..........................
6.4 GRAFICUL DE EŞALONARE AL UTILAJELOR ....................................
CAPITOLUL 7: COSTUL LUCRĂRII ..................................................................
din
NECLASIFICAT
7.1 LISTA DE CANTITATI (ALLPLAN) .........................................................

7.2 ANTEMASURATOARE SI DEVIZ .............................................................
BIBLIOGRAFIE: ....................................................................................................
din
NECLASIFICAT
STUDIUL DE FEZABILITATE
pentru realizarea proiectului de investiţie imobiliară
”Realizarea unui bloc pentru locuinte sociale pentru minim 150 de persoane”
Amplasat în localitatea Drobeta Turnu-Severin
CAPITOLUL I
1.Date generale
1.1. Ordonatorul principal/titularul investiţiei: Ministerul Afacerilor

Interne, București, str. Banu Dumitrache nr. 46, sector 2 ,0212086150 int.
27.327, 27.109 , tel.0212420990
1.2. Beneficiarul de investiţie: Ministerul Afacerilor Interne
1.3. Administratorul proprietăţii imobiliare: Inspectoratul General

pentru Situatii de Urgenta Bucuresti
1.4. Elaboratorul documentaţiei: Inspectoratul General pentru Situatii de
Urgenta Bucuresti, Directia de Proiectare
1.5. Implementarea proiectului de investiţie: se asigură de către

Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta Bucuresti, Directia de Proiectare.
CAPITOLUL II
2.Descrierea proiectului
2.1. Descrierea sintetică a proiectului de investiţie imobiliară

Proiectul de investiţie imobiliara are ca obiectiv realizarea unui bloc pentru
locuinte sociale in localitatea Drobeta Turnu-Severin, cu regim de inaltime
Subsol+Parter+6Etaje.
din
NECLASIFICAT
2.2. Valoarea estimată a proiectului de investiţie imobiliară

Valoarea estimată a proiectului de investiţie imobiliară este de 13.437.000
RON, echivalent cu 3.040.000 euro(320 euro/mp), calculată la cursul de schimb
al BNR de 4,5 lei/1 euro valabil la data de 23.06.2017.
2.3. Durata estimată a proiectului de investiţie imobiliară

Durata estimată a proiectului de investiţie imobiliară este de 12 luni .
2.4. Data estimată a începerii implementării/realizării proiectului de

investiţie imobiliară
Luna august, anul 2017.
2.5. Data estimată a finalizării implementării/realizării proiectului de

investiţie imobiliară
Luna august, anul 2018.
CAPITOLUL III
3.Justificarea proiectului de investiţie imobiliară
3.1. Necesitatea proiectului de investiţie

Numarul mare al persoanelor fara posibilitatea achizitionarii sau inchirierii
unui imobil la pretul pietei este crescut. Punerea in discutie a primirii imigrantilor
cu situatie financiara deficitara.
3.2. Oportunitatea proiectului de investiţie

Oportunitatea proiectului de investiţie, a apărut odată cu cresterea cererii
de personal in cadrul MAI, astfel fiind nevoie de un numar mare de locuinte
pentru acestia.
3.3. Rezultatul verificării în teren

Suprafaţa de teren care urmează a fi ocupată definitiv de investiţie este
ocupată 100% de blocul care urmeaza a fii construit.
3.4. Concluziile analizei complete

Necesitatea investiţiei, dar şi cerinţele M.A.I. asupra locuintelor de serviciu
a personalului M.A.I., au dus la întocmirea documentaţiei necesare aprobarii
investiţiei prezente.
din
NECLASIFICAT
CAPITOLUL IV
4.Amplasamentul
4.1. Descrierea amplasamentului

Cladirea este amplasata la periferia orasului cu iesirea principala pe Strada
Drumul Cernetiului si iesirea secundara pe Strada Pades.
4.2. Situaţia juridico-cadastrală a terenului

Terenul a fost trecut din administrarea Primăriei Municipiului Drobeta
Turnu-Severin, în administrarea M.A.I.
4.3. Relieful, natura şi stratificaţia solului, pânza de apă freatică
Orasul este așezat în partea vestică a Olteniei, coordonatele sale fiind 22°
33' longitudine estică și 44° 38' latitudine nordică. Orașul este situat pe malul
stâng al Dunării, la ieșirea fluviului din defileu, în depresiunea subcarpatică a
Topolniței, pe drumul european E70, la 220 km sud-est de Timișoara, 113 km
vest de Craiova și 353 km vest de București.Altitudinea este de 104 metri la
din
NECLASIFICAT
punctul cel mai înalt, iar punctul cel mai de jos se află situat lângă gară, unde
altitudinea este de 48,75 metri față de nivelul mării.
Severinul se află într-o zonă de climă temperat-continentală cu influențe

submediteraneene, cu veri însorite și ierni blânde, care oferă condiții pentru
dezvoltarea unor vegetații specifice, cum ar fi migdalul, smochinul, liliacul, teiul
și castanul sau arborii exotici magnolie, nuc caucazian, ginkgo biloba.
Litologia din zona terenului de fundare este redata în urma cartării

geologice de detaliu, corelat cu execuția unui foraj amplasat în perimetrul
litomorf construției.
Terenul pe care urmează a se amplasa terenul este relativ plan.
S-a executat 1 foraj, la adâncimea de 6 metri. S-au recoltat probe tulburate
si netulburate, pe care au fost executate determinări fizico-mecanice. Din
combinarea datelor obţinute pe teren, cu cele de laborator, rezultă următoarea
coloană litologică:
- 0.00-0.80m – umplutură de moloz și pietriș, umedă din ploi
recente;
- 0.80-1.60m – argilă nisipoasă, cenușie, umedă, friabilă,
vârtoasă la tare;
- 1.60-2.30m – nisip argilos, cenușiu-albicios, slab îndesat,
vârtos, slab umed, cu rare urme carbonatice milimetrice și hidroxizi de
fier;
- 2.30-2.70m – argilă brună, plastic vârtoasă, umedă, cu
lamine fine de hidroxizi de fier;
- 2.70-3.50m – nisipmediu-grosier, gălbui, cu 5-6% hidroxizi
de fier si 5-10% claste de pietriș mărunt, umed;
- 3.50-6.00m- pietrişmediu- fin cu elemente rotunjite de coarț,
cu 50% matrice de nisip grosier, gălbui de top, procentul de matrice scade
cu adâncimea la 25-30%;
Studiile geotehnice executate in zonele apropiate au pus în evidenţă
aceeaşi litologie. Nu s-a întâlnit nivelul hidrostatic.
Presiunile convenționale pentru o fundație având B=0,60m și adâncimea
de fundare de 2,00m, respectiv de 1, 3, 4, și 5m sunt, conform STAS 3300/2-85,
următoarele:
Pconv. 1m = 200kPa
Pconv. 2 m = 270kPa
Pconv. 3m = 298kPa
Pconv. 4m = 336kPa
Pconv. 5m = 374kPa
Coeficienții elastici ai terenului de fundare (coeficienții de pat) calculați
pentru adâncimea de 2m sunt:
din
NECLASIFICAT
Cz=3.55 daN/cm3
Cx=2.66 daN/cm3
Cα=5.33 daN/cm3
4.4. Căi şi mijloace de acces la amplasament

Accesul la amplasament se face dinspre strada Cernetiului respectiv Pades,
pe unde este permis şi accesul auto, care este dispusă cu faţada principala pe
aceeaşi stradă.
4.5. Date seismice

Din punct de vedere al zonării seismice a teritoriului României, conform
normativului P100-1/2013, amplasamentul studiat se încadrează, după valorile de
vârf ale acceleraţiei terenului pentru proiectare ag pentru cutremure cu IMR=225
ani în zona ag=0.20g, si după perioada de colt, în zona cu Tc=0.6 s.
4.6. Zonare după adâncimea de îngheţ
Din punct de vedere al zonării după adâncimea maximă de îngheţ, conform
STAS 6054/77 , amplasamentul se situează în zona 0,80-0,90m.
CAPITOLUL V
5.Descrierea obiectelor de investiţie cuprinse în proiect
Blocul propus a se realiza în prezentul studiu de fezabilitate a fost

conceput având un singur tronsoan şi are următoarea funcţionalitate:
- Locuinte sociale cu capacitate 250 de persoane;
- 12 apartamente pe fiecare nivel
- Pe fiecare nivel: 4 apartamente cu o camera, 4 apartamente cu 2 camere, 4
apartamente cu 3 camere
- Subsol cu doua functiuni:
- Boxe de magazinare, cate una pentru fiecare apartament
- adăpost ALA
CAPITOLUL VI
6.Racordarea noilor consumatori la reţelele de utilităţi
din
NECLASIFICAT
Sistemul de încălzire adoptat este cu distribuţie inferioară, conductele de

distributie fiind montate în subsolul blocului, iar dezaerisirea instalatiei se va face
prin vase de dezaerisire montate la ultimul nivel.
Alimentarea cu energie electrică a blocului se va face de la reţeaua
electrică din zona amplasamentelor, conform acordului de furnizare a energiei
electrice emis de ENEL DROBETA TURNU-SEVERIN.
Descrierea amanunţită privind racordarea la reţelele de utilităţi se va face
in „Memoriul de instalaţii”.
CAPITOLUL VII
7.Resurse locale identificate
Resursele identificate sunt bugetul anual al Ministerului Afacerilor Interne

pe anul bugetar 2016-2017.
CAPITOLUL VIII
8.Capacităţi/suprafeţe de teren/utilităţi ce pot fi puse la dispoziţia
furnizorului/antreprenorului şi organizarea şantierului
Suprafaţa de teren pusă la dispoziţia antreprenorului este cea prevăzută în

planul de situaţie, având o suprafaţă de 2000 m 2 . Organizarea şantierului este
prezentată în planşa O01 Plan organizare de şantier.
CAPITOLUL IX
9. Surse de finanţare identificate
Finanţarea investiţiei se va face din fondurile bugetului de stat, conform

listelor de investiţii aprobate în condiţiile legii.
CAPITOLUL X
10.Forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei
din
NECLASIFICAT
Forţa de muncă necesară spaţiilor nou create se asigură de beneficiar prin

ştatul de organizare aprobat. Clasificarea forţei de muncă este detaliată în
capitolul „Organizare pe şantier”.
CAPITOLUL XI
11.Avize şi acorduri necesare, solicitate şi obţinute
Avizele şi acordurile sunt emise de organele în drept potrivit legislaţiei în

vigoare (conform prevederilor Certificatului de Urbanism) şi sunt următoarele:
- Primăria municipiului Drobeta Turnu-Severin;
- Comisia Municipală pentru Gospodărirea Unitară a Fondului
Funciar;
- Primăria municipiului Drobeta Turnu-Severin – secţia Arhitectură şi
Sistematizare;
- Aviz de la O.G.A. pentru reţeaua de canalizare şi alimentare cu apă;
- Aviz de la Comandamentul Protecţiei Civile;
- Aviz de la Comandamentul Pompierilor;
- M.A.I. – Oficiul juridic al M.A.I.;
- Banca de investiţii – Cabinetul Vicepreşedintelui;
- Avizul pentru protecţia mediului.
CAPITOLUL XII
12.Principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei
12.1. Valoarea totală estimată a proiectului de investiţie imobiliară este de

13.436.000 RON, echivalent cu 3.040.000 euro(320 euro/mp), calculată la cursul
de schimb al BNR de 4,5 lei/1 euro valabil la data de 23.06.2017.
12.2. Durata de realizare 12 luni.
MEMORIU GENERAL
În urma solicitărilor beneficiarului, s-a întocmit documentaţia necesară

pentru investiţia " Bloc pentru locuinte sociale in localitatea Drobeta Turnu-
Severin ".
din
NECLASIFICAT
Prezenta documentaţie a avut la bază studiul de fezabilitate nr. 777/2017

pentru investiţia sus amintită, întocmit de Inspectoratul General pentru Situatii
De Urgenta, Directia de Proiectare Bucureşti şi aprobat prin H.G.
Proiectul tehnic şi documentaţia de licitaţie întocmită de proiectant are
următorul cuprins:
1) VOLUMUL GENERAL: cuprinde memoriul general, memoriile
de specialitate, inclusiv memoriul de organizare de şantier şi planul de organizare
de şantier pentru amplasament.
2) CAIETELE DE SARCINI: sunt structurate pe 5 capitole, şi

anume:
- Lucrări de terasamente;
- Lucrări de cofraje;
- Armături pentru beton armat;
- Punerea în operă a betonului;
- Tehnologii de execuţie;
3) LISTELE DE CANTITĂŢI DE LUCRĂRI: sunt realizate pentru
blocul propriu-zis.
Fiecare volum cuprinde:
- izatorul obiectelor pe obiectiv;
- izatorul categoriilor de lucrări, pe obiecte;
- listele cu cantităţi de lucrări, pe capitole;
- listele cu consumurile de resurse materiale, forţă de muncă,
ore;
- funcţionare utilaje de construcţii;
- listele cu cantităţi utilaje şi dotări ale investiţiei;
Investitia consta in realizarea unui hotel cu anexă piscină acoperită, situate
pe Str. Vasile Alecsandri.
Blocul are o capacitate de 250 de persoane, cu o amprenta la sol de 1050
m , regimul de înălţime fiind S+P+6E.
2
Pentru alegerea solutiei sistemului structural al blocului s-au avut in vedere

mai multe variante. Arhitectura initiala nu a putut fii pusa in opera deoarece nu
se indeplineau conditiile de continuitate ale elementelor structurale(grinzi).
Forma in plan a structurii a pornit de la ideea iluminarii naturale a tuturor
incaperilor. In mare masura s-a realizat acest lucru mai putin spatiile pentru
depozitare care sun singurele incaperi fara cel putin o fereastra. Deasemenea
din
NECLASIFICAT
forma structurii a fost dictata si de dorinta executarii unei cladiri cu un singur

tronson, fara rost de tasare.
Initial s-a optat pentru o structura in cadre dar datorita faptului ca pe primul
mod de vibratie s-a evidentiat torsiunea, s-au introdus mai multi pereti din beton
armat cu rol de rigidizare. Structura finala a rezultat intr-o forma antisimetrica.
Din punct de vedere geotehnic, terenul pe care este amplasat hotelul nu
este inundabil şi nu prezintă probleme de stabilitate.
Fundarea s-a realizat cu depăşirea obligatorie a stratului de umplutură şi
sol vegetal.
S-a adoptat sistemul de fundare de tip radier general pentru a prelua tasările
mari şi diferenţiate ce pot apare în straturile de teren pentru bloc. Pentru anexă s-
a ales un sistem cu fundații izolate și grinzi de fundare perimetrale.
Din punct de vedere seismic, conform „Normativului P100-1/2013",
construcţiile se încadrează în clasa a-III-a de importanţă, zona seismică căreia îi
corespunde un ag = 0.20g şi perioada de colţ Tc =0.6 secunde.
Organizarea de şantier se va realiza în incinta terenului din jurul cladirii,
pus la dispozitie de beneficiar, evitându-se traseele de utilităti.
Căile de acces la obiectiv vor fi cele din planurile de situaţie indicate a se
realiza definitiv.
Sursele de alimentare cu energie electrică, apă, canalizare vor fi cele
indicate în planurile generale de specialitate prevăzute a fi realizate definitiv.
Programul de recepţie a lucrărilor se va întocmi conform legislaţiei în
vigoare, ţinându-se seama de prevederile caietelor de sarcini.
Pentru urmărirea execuţiei lucrărilor de către proiectant, după întocmirea
contractului cu executantul, beneficiarul investiţiei va încheia cu proiectantul
contractul de urmărire a execuţiei.
În execuţia lucrărilor, se vor respecta cu stricteţe prevederile din proiectul
tehnic şi detaliile de execuţie, orice înlocuire de soluţie, tehnologie sau material
putându-se face numai cu aprobarea proiectantului.
din
NECLASIFICAT
MEMORIU DE ARHITECTURĂ
1.DATE GENERALE
Blocul are un regim de înălţime S+P+6E, având o înălţime de 21.97 m de

la suprafaţa terenului. Cota 0.00 a construcţiei se află la 0.60 m deasupra
nivelului terenului.
Cladirea însumează un număr de 84 de apartamente, cate 12 pe fiecare
nivel repartizate conform planurilor de arhitectură.
Accesul la amplasament se face dinspre strada Cernetiului respectiv Pades,
pe unde este permis şi accesul auto, care este dispusă cu faţada principala pe
aceeaşi stradă.
2.DATE TEHNICE
Caracteristici constructive şi funcţionale:
- aria construită: 1050 m2;
- aria desfăşurată construită: 8766 m2 ;
- aria locuibilă: 7550 m2;
- aria utilă: 6675 m2;
Blocul este prevazut la parter cu doua intrari diametral opuse, doua scari si
doua ascensoare.
Subsolul este amenajat pentru depozitare(86 de boxe), doua adaposturi
ALA independente, ambele cu cate o intrare principala si o iesire de urgenta.
Acesul in subsol se poate face doar pe scari, liftul fiind neaccesibil la nivelul
subsolului.
Legătura între subsol, parter și cele 6 etaje se realizează printr-o scară
centrală și două lifturi.
La exterior inchiderile sunt executate din blocuri ceramice, un strat de
polistiren de 10cm si un strat exterior de tencuiala structurata. Compartimentarile
interioare sunt executate din pereti de BCA cu diferite dimensiuni.
Balcoanele sunt deschise, avand balustrade din panouri vitrate ancorate in
schelete metalice.
Ca finisaje la pereţi s-au prevăzut tencuieli obişnuite cu zugrăveli în
culori de apă la interior şi tencuiala structurala la exterior . În băi şi în bucătării
s-au prevăzut placaje cu faianţă.
din
NECLASIFICAT
Pardoselile au fost prevăzute din parchet în camere, iar pardoselile reci din
gresie la băi. Pardoseala din zona culoarelor de acces s-a executat din gresie cu
rezistenta ridicata la uzura.
Tâmplăria interioară şi exterioară la locuinţe a fost prevăzută din lemn şi
aluminiu, finisată la producător.
Acoperisul este de tip terasa necirculabila.
Cladirea se încadrează, ca aspect arhitectural, în specificul zonei în care
este amplasat.
Proiectul este valabil pentru gradul I de rezistenţă la foc. Proiectul respectă
normele de protecţie a muncii, respectandu-se distanta maxima pana la cea mai
apropiata iesire.
Bucătăriile au prevăzute canale de ventilaţie şi ochiuri de ventilaţie pentru
evacuarea gazelor arse.
MEMORIU TEHNIC DE REZISTENŢĂ
Prezenta documentaţie tratează proiectul "Bloc pentru locuinte sociale in

localitatea Drobeta Turnu-Severin"
Blocul are Subsol+Parter+6Etaje.
1.STRUCTURA DE REZISTENŢĂ
Structură cu sistem structural dual predominant cu pereți, aceștia preluând

mai mult de 50% din forțele laterale:
- diafragme de beton armat cu grosime de 25 cm, respectiv 40 cm (în
jurul adăpostului ALA), pentru realizarea cutiei rigide de la nivelul subsolului;
- diafragme din beton armat cu grosime de 25 cm pentru realizarea
cajelor de lift;
- diafragme din beton armat cu grosime de 25 cm și bulbi de 40x40
cm
- stâlpii: 50 x 50 cm şi 40 x 40 cm;
- grinzile: 25 x 60 cm (transversale şi longitudinale);
Stâlpii şi grinzile sunt din beton armat monolit turnat în cofraje.
Planşee de beton armat din C30/37 cu armătura din PC52 , de 15 cm
grosime respectiv 20 cm in cazul planseului peste subsol.
din
NECLASIFICAT
Dimensionarea a fost făcută prin preluarea încărcărilor gravitaţionale şi

seismice corespunzătoare gradului de protecţie antiseismică conform Normativ
P100-1/2013.
Scările: beton armat monolit din C30/37. Podeste: beton armat turnat
monolit din C30/37, armat cu PC52.
Pereţii exteriori sunt din blocuri ceramice cu goluri verticale cu o protectie
termica ridicata.
Subsolul: beton armat monolit din C30/37, armat cu PC52.
Fundaţie: radier general cu grosime de 90 cm grosime din C30/37 armate
cu Bst 500 clasa C.
Calculul fundaţiilor a fost realizat avându-se la bază studiul geotehnic
efectuat în zonă.
Fundarea se va realiza după depăşirea obligatorie a stratului de umpluturi
şi sol vegetal, respectându-se condiţiile şi adâncimea de minimă de fundare.
Cu ocazia recunoaşterii terenului, nu s-au depistat accidente de teren sub
formă de beciuri şi umpluturi cu grosimi mari.
Presiunea de calcul pentru dimensionarea la limită a fundaţiilor este:
pconv =250 kPa.
2.DATELE TEHNICE ALE INVESTIŢIEI
2.1 Suprafaţa de teren ce urmează a fi ocupată definitiv de investiţie este

ocupată 100% de cladire.
2.2. Caracteristici geofizice ale terenului de amplasament:

În conformitate cu prevederile Normativului P100-1/2013, construcţiile se
încadrează în clasa a III-a de importanţă, zona seismică căreia îi corespunde un
ag = 0.20g și o perioadă de colţ Tc=0.6s.
Conform studiului geotehnic efectuat în zonă terenul de fundare de fundare
este format din pietriș mediu-fin cu elemente rotunjite de cuarț, cu 50% matrice
de nisip grosier, gălbui la top.
din
NECLASIFICAT
2.3. Caracteristici principale ale construcţiei

Conform planşelor anexate, deschiderea maxima este de 7.00m având
console de 1.50 m in cazul balcoanelor.
Blocul are un regim de înălţime de S+P+6E cu înălţimea de nivel 2.85m
parter si celalalte etaje, 3.00m pentru subsol.
- aria construită: 1050 m2;

- aria desfăşurată construită: 8766 m2 ;
- aria locuibilă: 7550 m2;
- aria utilă: 6675 m2;
În ceea ce priveşte reţelele, se prezintă următoarele date tehnice:

- alimentarea cu apă se va realiza prin ţeavă de oţel pentru conducte
zincate, cu Dn 100 mm lăsată la pământ;
- canalizarea menajeră se va realiza prin tuburi din beton simplu
circulare, având Dn 250 mm lăsate în pământ;
- canalizarea pluvială se va realiza prin tuburi de beton simplu
Dn=200 şi 300 mm lăsate la pământ;
- alimentarea cu energie termică se va realiza pentru încălzire, din
ţeava OL Ng 2 1/2", iar pentru apă caldă menajeră, din ţeavă OL Ng 2 1/2", aceste
conducte fiind lăsate în canale tehnice din beton.
2.4. Structura constructivă:

Structura este alcătuită dintr-un ansamblu format din cadre (stâlpi şi grinzi)
şi diafragme verticale și perimetrale pe nivelul subsolului (transversale şi
longitudinale) şi orizontale (planşeele monolite), formând o structură spaţială cu
mare capacitate de rezistenţă şi stabilitate. Flexibilitatea structurii este dată de
sistemul dual, un rol important având, grinzile interioare.
Planşeele au fost concepute în sistem monolit cu o grosime de 15 cm
respectiv 20cm peste subsol. Toate planşeele clădirii vor realiza diafragme rigide
(şaibe) în planul lor.
Rampele scărilor sunt realizate din beton armat monolit. Infrastructura se
realizează cu radier general, fiind astfel alcătuită încât să formeze un ansamblu
spaţial cu rigiditate mare pe ambele direcţii.
Pereţii subsolului sunt prevăzuţi monoliţi, continui, cu gol de uşă.
Fundaţia este constituită dintr-un radier general.
din
NECLASIFICAT
Clădirea va fi dotată cu 2 ascensoare care vor face legătura parterului cu

etajele superioare.
MEMORIU TEHNIC DE INSTALAŢII
1.Instalaţiile aferente construcţiilor

Pentru asigurarea condițiilor optime de confort termic se prevăd instalații
de ventilare artificială.
Sistemul de încălzire adoptat este cu distribuţie inferioară, conductele de
distributie fiind montate în subsolul blocului.
Distribuţia va fi întocmită pe ramuri principale, creându-se astfel
posibilitatea unei exploatări economice prin reglarea fiecărei ramuri prin
armături.
Echilibrarea hidraulică a circuitelor orizontale este asigurată prin
dimensiunile conductelor.
Pentru colectarea şi evacuarea în exterior a apei de dezaerisire şi golirea
instalaţiei, se va prevedea în subsol un jgheab de golire racordat la canalizare.
Corpurile de încălzire folosite vor fi radiatoarele din aluminiu tip Royal 600.
Instalaţiile sanitare aferente bloculi vor avea distribuţia în subsolul cladirii, din
ţeavă de tip HENCO pentru apă şi din tuburi din fontă pentru canalizare.
Grupurile sanitare au fost echipate cu obiecte sanitare (conform catalogului
adaptat eurocodului, al programului Allplan):
- incapere de dus si baterie cu duş flexibil Dn V3" din alamă nichelată;
- lavoar din porţelan sanitar tip L3-7500 cu baterie de perete Dn V3"
din alamă nichelată;
- closet din porţelan sanitar cu rezervor de spălare din fontă montat la
înălţime;
- bideu din porţelan sanitar cu baterie de perete Dn V3" din alamă
nichelată
- accesorii: oglindă, etajeră, port prosop, cuier.
Coloanele şi legăturile la obiectele sanitare se vor prevedea din ţeavă de
oţel zincat, pentru apă rece şi apă caldă şi din tuburi de fonta, pentru canalizarea
menajeră.
din
NECLASIFICAT
Instalaţiile electrice cuprind instalaţii de iluminat şi prize, instalaţii

electrice de curenţi slabi şi instalaţii electrice de protecţie.
Instalaţiile electrice de iluminat au fost dimensionate în baza nivelurilor de
iluminare prevăzute în normativele în vigoare, tipurile corpurilor de iluminat fiind
incandescent sau fluorescent. Astfel, se prevede iluminarea incandescentă a
încăperilor din apartament, în afară de bucătării şi băi, unde va fi fluorescentă, la
următoarele nivele de iluminat:
- dormitor 45 lux;
- bucătărie 55 lux;
- baie 60 lux;
- hol şi dependinţe 100 lux.
Instalaţia de curent slab cuprinde: instalaţie de semnalizare acustică,
instalaţie de telefonie, instalaţie de internet şi instalaţie radio-TV.
Tensiunea de alimentare va fi 220V, alimentarea cu energie electrică
facându-se prin tablouri generale de distribuţie şi tablouri individuale pentru
evidenţierea consumului de energie.
Circuitele electrice sunt realizate din conducte tip AFY şi FY introduse în
tuburi tip IPY, sau IPTY, în montaj îngropat.
Instalaţiile de curenţi slabi sunt tratate prin circuite telefonice prevăzute a
fi montate în fiecare cameră şi la dotarea spaţiilor de prestări servicii, sau
administrative. Aceste circuite se vor realiza din conductori TY 0,5, introduşi în
tub IPY.
Instalaţiile de protecţie au fost prevăzute să se realizeze prin legarea la
pământ cu platbandă 01 Zn 25*4, sau conductori FY la nul.
Instalaţiile de gaze naturale se vor realiza din ţeavă de oţel.
2.Utilităţi
Conductele vor fi grunduite cu miniu de plumb, izolate cu saltele din vată
minerală, protejate cu carton bituminat. Compensarea dilatărilor se va face
natural, prin coţurile rezultate din configuraţia traseelor.
Alimentarea cu apă şi racordarea blocului la canalizarea menajeră se va
face conform avizului RAJAC Drobeta Turnu-Severin, la reţelele de apă şi
canalizare existente pe Str. Pades.
Alimentarea cu energie electrică a hotelului se va face de la reţeaua
electrică din zona amplasamentelor, conform acordului de furnizare a energiei
electrice emis de A.F.E.E. Drobeta Turnu-Severin.
din
NECLASIFICAT
Lucrările de telecomunicaţii vor fi proiectate şi executate cu o unitate

specializată şi se vor executa conform acordului unic emis de D.J.T.C. Drobeta
Turnu-Severin.
Lucrările de sistematizare verticală şi străzi categoria a IV-a, platforme,
parcaje aferente blocului, vor cuprinde stabilirea cotelor sistematizate şi a cotei
+-0,00 a hotelului, lucrări de colectare şi evacuare a apelor pluviale şi lucrări de
terasamente.
Execuţia acestor lucrări se va face cu mişcări minime de terasamente.
Pentru circulaţia carosabilă, se va adopta un sistem rutier determinat,
conform normativelor în vigoare şi care va cuprinde beton asfaltic fin, bogat în
criblură de 2,5 cm, mixtură asfaltică densă de 5,5 cm, strat de bază din piatră
spartă de 15 cm, strat de fundaţie din balast.
CAPITOLUL 1:
DESCRIEREA LUCRĂRII
1 PLANUL GENERAL DE AMPLASARE
Planul terenului pe care se amplasează construcţia este dat în planşa nr.

A08, la scara 1:200.
1.1 STUDIUL GEOTEHNIC
 Date generale
Terenul pe care urmează a se amplasa terenul este relativ plan, fiind nevoie
in prealabil o curatare a terenului.
 Cercetarea terenului
S-a executat 1 foraj, la adâncimea de 6 metri. S-au recoltat probe tulburate
si netulburate, pe care au fost executate determinări fizico-mecanice. Din
combinarea datelor obţinute pe teren, cu cele de laborator, rezultă următoarea
coloană litologică:
- 0.00-0.80m – umplutură de moloz și pietriș, umedă din ploi
recente;
- 0.80-1.60m – argilă nisipoasă, cenușie, umedă, friabilă,
vârtoasă la tare;
- 1.60-2.30m – nisip argilos, cenușiu-albicios, slab îndesat,
vârtos, slab umed, cu rare urme carbonatice milimetrice și hidroxizi de
fier;
din
NECLASIFICAT
- 2.30-2.70m – argilă brună, plastic vârtoasă, umedă, cu

lamine fine de hidroxizi de fier;
- 2.70-3.50m – nisipmediu-grosier, gălbui, cu 5-6% hidroxizi
de fier si 5-10% claste de pietriș mărunt, umed;
- 3.50-6.00m- pietrişmediu- fin cu elemente rotunjite de coarț,
cu 50% matrice de nisip grosier, gălbui de top, procentul de matrice scade
cu adâncimea la 25-30%;
Studiile geotehnice executate in zonele apropiate au pus în evidenţă
aceeaşi litologie. Nu s-a întâlnit nivelul hidrostatic.
 Concluzii şi recomandări
În baza investigaţiilor de teren si a determinărilor de laborator, se pot
preciza următoarele:
1. amplasamentul corespunde construcţiei propuse, are stabilitatea
generală asigurată, nu este supus inundaţiilor si oferă posibilităţi bune pentru
scurgerea apelor superficiale.
2. obiectivele din zonă cu regim de constructie S+P+6E şi similare, se
prezintă bine, nu au degradări provocate de tasări de fundaţie sau de instabilităţi
de teren.
3. Până la adâncimea de 6.00 m, nu a fost interceptată apa subterană;
terenul este sensibil la umezire;
Indicii geotehnici ai pământurilor coezive sunt:
- umiditatea naturală: W= 17.8%

- greutatea volumică a pământului: γ= 19.05kN/m3
- indicele porilor: e=0.66
- gradul de umiditate: Sr = 0.72%
- unghiul de frecare internă: ɸ0 =26.2
- modulul de deformaţie edometric: M 0  10600  13800KPa;
- tasare specifică: ep  2.6  3.2%;
- modulul de deformaţie liniară: E  13600  20800 KPa;
- coeficientul de deformaţie laterală:   0.35  0.42;
- coeficientul de frecare pe talpă:   0.30;
- coeficientul de pat: cz =3.55 daN/cm3
Presiunile convenționale pentru o fundație având B=0,60m și adâncimea
de fundare de 2,00m, respectiv de 1, 3, 4, și 5m sunt, conform STAS 3300/2-85,
următoarele:
- Pconv. 1m = 200kPa
- Pconv. 2 m = 270kPa
din
NECLASIFICAT
Având în vedere natura terenului şi caracteristicile fizico-mecanice,

sistemul de fundare ales este radier.
Compactarea terenului de fundare cu maiul se realizează în incinta
săpăturii de fundare prin căderea de la o anumita înălţime a unui mai care prin
impact compactează terenul de fundare pe o anumita adâncime.
Prin utilizarea compactării cu maiul a terenului de fundare se urmăreste:
- eliminarea tasării suplimentare din zona de deformare determinată
de încărcarea transmisă la fundaţie;
- crearea unui ecran impermeabil care să împiedice umezirea de la
suprafaţă a straturilor de pământ situate sub perna obţinută;
- mărirea compactării stratului de la suprafaţa terenului natural de
fundare, a caracteristicilor sale de rezistenţă şi implicit a capacităţii portante,
precum si reducerea compresibilităţii sale atunci când este supus umezirii
ocazionale până la saturare;
Pentru săpături, terenul este încadrat în următoarele categorii:
- argile, argile prăfoase – teren tare: II;
- pietriş cu nisip – teren foarte tare: III;
Sistemul constructiv al hotelului este S+P+6E, construcţia încadrându-se
în clasa a III-a de importanţă.
Atât la proiectare, cât şi la construcţie si exploatare, se vor respecta
măsurile stabilite de STAS, privind terenurile sensibile la umezire dintre care
amintim:
- se interzice pătrunderea oricărui gen de apă la fundaţie;
- se va evita stagnarea apelor în jurul construcţiilor;
- ultimele săpături vor fi executate cu puţin timp înainte de turnarea
betonului;
- umpluturile din jurul fundaţiei si pereţilor subsolului se vor executa
imediat ce construcţia a depăşit nivelul terenului.
După executarea săpăturii generale, proiectantul va fi chemat pentru
verificarea terenului de fundare şi avizarea turnării în fundaţii.
Pe construcţia principală, se vor monta repere de tasare. Tasările vor fi
urmarite prin metode topografice la cota +-0.00, dupa ridicarea fiecărui nivel,
apoi la intervalul de un an.
1.2 SEISMICITATE
Conform P100-1/2013, amplasamentul se încadrează în zona seismică

caracterizată de ag =0.20g, având perioada de colţ Tc =0.6 s.
din
NECLASIFICAT
1.3 ADÂNCIMEA DE ÎNGHEŢ
Adâncimea de îngheţ pentru oraşul Drobeta Turnu-Severin este de 0.8-0.9

m, conform STAS 6054/77.
1.4 CARACTERISTICILE STRUCTURII DE REZISTENŢĂ
Structura clădirii este alcătuită dintr-un ansamblu de diafragme verticale-

transversale şi longitudinale, pe nivelul subsolului, grinzi şi stâlpi, diafragme
verticale-pereți şi diafragme orizontale- planşeele, formând o structură spaţială
cu mare capacitate de rezistenţă şi stabilitate la acţiunea încărcărilor verticale şi
orizontale. Structura a fost proiectată astfel încât:
- să asigure preluarea tuturor încărcărilor verticale şi orizontale şi
transmiterea lor direct la fundaţii;
- să fie corect conformată sub aspectul rezistenţei la acţiunea
încărcărilor seismice;
- să fie corect conformată, sub aspectul rezistenţei la acţiunea unor
tasări inegale.
Planşeele vor fi astfel realizate, încât să constituie diafragme rigide în
planul lor, capabile să transmită şi să repartizeze încărcările orizontale la sistemul
de cadre.
S-a urmărit ca poziţia şi dimensiunile golurilor din planşee, şi, în primul
rând, a golurilor de la scară şi lift, să nu conducă la o slăbire excesivă a rigidităţii
diafragmelor orizontale.
Foarte important mecanismul de plastificare specific sistemului structural
dual:
Etapa 1: formarea articulaţiilor plastice în riglele cadrului si grinzile de
cuplare.
Etapa 2: formarea articulaţiilor plastice la baza stâlpilor și a pereților.
Etapa 3: se acceptă formarea articulaţiilor plastice şi în poziţiile
intermediare ale stâlpilor. Acest lucru sugerează faptul că se pot crea, chiar în
cadrul unui etaj, mai multe articulaţii plastice, deci este imposibilă crearea
mecanismului de etaj.
Comportarea bună la acţiuni seismice dovedeşte calităţile acestui tip de
structură, care prezintă o mare rezervă de rezistenţă la forţe orizontale,
combinându-se rigiditatea diafragmelor cu flexibilitatea cadrelor.
din
NECLASIFICAT
1.5 ALCĂTUIREA INFRASTRUCTURII
Infrastructura va fi astfel alcătuită, încât să formeze un ansamblu spaţial cu

rigiditate mare, pe ambele direcţii. La proiectarea infrastructurii, s-au avut în
vedere unrmătoarele:
- este indicat ca structura să nu preia eforturi suplimentare, datorate
deformaţiilor terenului de fundare în timp;
- legătura dintre suprastructură şi infrastructură este realizată astfel încât să se
obţină o conlucrare efectivă şi sigură între acestea, analizându-se modul de
transmitere a eforturilor normale şi tangenţiale, între infrastructură şi
suprastructură.
Fundaţia s-a realizat de tip radier general din beton armat de clasă C30/37,
turnat monolit. Rezemarea pereţilor subsolului pe fundaţii s-a făcut în mod direct.
Pereţii subsolului s-au realizat din beton armat monolit. Înălţimea pereţilor
subsolului este doar până la planşeul de peste subsol.
Realizarea pereţilor subsolului din beton armat monolit se execută din
beton clasa C30/37, turnat în cofraje metalice plane şi compacte.
Pereţii monoliţi ai subsolului s-au executat din beton armat, în funcţie de
solicitări; la partea superioară, sub planşeu, se va realiza o centură continuă pe
toţi pereţii.
În funcţie de solicitări, s-au prevăzut armături verticale la intersecţiile
pereţilor, la marginile golurilor şi, eventual, plase generale. Planşeele sunt din
beton armat turnat monolit.
1.6 CARACTERISTICILE FUNCŢIONALE
Regimul de înălţime al hotelului este S+P+6E, fiind prevăzut cu 2 lifturi și

2 scari interioare.
Blocul însumează un număr de 84 de apartamente repartizate conform
planurilor de arhitectură.
Cladirea este prevăzuta cu terasă necirculabilă. Infrastructura clădirii s-a
realizat cu subsol general amenajat pentru depozitare şi adăpost ALA.
din
NECLASIFICAT
CAPITOLUL 2:
NOTE DE CALCUL PENTRU PARTEA DE REZISTENŢĂ
2.1 EVALUAREA ÎNCĂRCĂRILOR

ÎNCĂRCĂRI DIN ZĂPADĂ
Relaţia de calcul este preluată din CR1-1-3-2005 ”COD DE
PROIECTARE. EVALUAREA ACŢIUNII ZĂPEZII ASUPRA
CONSTRUCŢIILOR”.
Încărcarea din zăpadă pe acoperiş ia în considerare depunerea de zăpada în
funcţie de forma acoperişului si de redistribuţia zăpezii cauzată de vânt si de
topirea zăpezii.
Încărcarea din zapadă este considerată ca acţionand vertical pe proiecţia
orizontala a suprafeţei acoperişului.
Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiş, sk se determină
astfel: sk  i  Ce  Ct  s0,k , unde:
i - coeficentul de formă pentru incărcarea din zăpadă pe acoperiş;
s0,k - valoarea caracteristică a incărcării din zăpadă pe sol [kN/m2], în
amplasament;
Ce - coeficientul de expunere al amplasamentului construcţiei;
Ct - coeficient termic.
Coeficientul de expunere, Ce al amplasamentului construcţiei este funcţie
de condiţiile de expunere ale construcţiei (atât la momentul proiectării cât si
ulterior), valorile sale fiind recomandate in Tabelul 2.1 din CR1-1-3-2005.
Valoarea coeficientului este: Ce =1 .
Pentru acoperişuri cu termoizolaţii uzuale coeficientul termic Ct este
considerat 1.
Valoarea coeficentului de formă, corespunzător terasei cu panta de 0 are
valoarea i  0.8 .
Valoarea caracteristicş a încărcării din zăpadă pe sol, s0,k în România este
recomandata în harta de zonare din Figura 2.1 din CR1-1-3-2005. Astfel
corespunzător locului de amplasare al cladirii, respectiv oraşul Drobeta Turnu-
Severin, coeficentul are valoarea: s0,k  2.0 kN/m2 .
CONCLUZIE: sk  0.8 11 2  1.6 kN/m 2 .
din
NECLASIFICAT
Incarcari gravitationale la nivel curent:
a) Incarcari uniform distribuite pe

placa:
γ.par γ.p.e
Simbol γ.rc d γ.tenc xt h.pard c
Unitate de kN/ kN/m
masura kN/mᶟ mᶟ kN/mᶟ ᶟ cm %
Valoare 25 23 19 16 10 60
γ.rc-greutate volumica beton
din
NECLASIFICAT
γ.pard-greutate volumica sapa de pardoseala

γ.tenc-greutate volumica tencuiala tavane
γ.p.ext-greutate volumica zidarie pereti exteriori
h.pard-grosime pardoseala (sapa+finisaj)
c-coeficient de goluri
G.te G.par G.t.in G.uti

Simbol G.placa nc d st G.p.int la
Unitate de kN/ kN/m kN/m kN/
masura kN/m² m² ² ² kN/m² m²
Valoare 3.75 0.19 2.3 0.5 0.5 1.5
G.placa-greutate proprie placa (=H.placa*γ.rc)

G.tenc-greutate tencuiala tavane (=0.01m*γ.tenc)
G.pard-greutate pardoseala (=h.pard*γ.pard)
G.t.inst-greutate tavan fals si instalatii
G.p.int-greuatate pereti interiori
G.utila-incarcarea utila pentru etajul curent
(variabila)
Valoare Coeficient Valoare de

Denumire caracteristica partial de proiectare
(kN/m²) siguranta, γ (kN/m²)
Greutate
3.75 3.75
proprie placa 1.00
Tencuiala si
pardoseala Permane 2.49 Gd,i=γGx 2.49
nte Gk,j 1.00 Gk,j
Pereti interiori 0.5 1.00 0.50
Tavan fals si
0.50 0.50
instalatii 1.00
Utila (factor
Qd,i=γQx
de grupare Variabil 1.50 0.45
Qk,j
Ψ2,1=0.3) e Qk,j 1.00
Σ 7.69
din
NECLASIFICAT
Suma tuturor incarcarilor uniform distribuite pe G.supr

placa etajului curent: (kN/m²): 7.69
b) Incarcari liniare si uniform distribuite pe grinda:
b.p.e
Simbol H.n xt H.n-inaltimea de nivel
Unitate de
masura m cm b.p.ext-grosimea peretelui exterior
Valoare 2.85 25
Unita
Simbo te de
Valoare
l masu
ra
G.stalp kN/m 4 G.stalp-greutate proprie stalp (=0.4m*0.4m*γ.rc)
G.gr.1-greutate proprie grinda(=(H.gr-
G.gr.1 kN/m 2.8125 H.placa)*B.gr*γ.rc
G.gr.2-greutate proprie grinda(=(H.gr-
G.gr.2 kN/m 2.8125 H.placa)*B.gr*γ.rc
G.p.ex
G.p.ext.1-greutate inchidere pereti exteriori
t.1 kN/m 9
G.p.ex
G.stalp-greutate proprie stalp (=0.4m*0.4m*γ.rc)
t.2 kN/m 9
G.balst
G.stalp-greutate proprie stalp (=0.4m*0.4m*γ.rc)
r kN/m 0.25
Dimensiuni presupuse pentru stalp (m): 0.4 0.4
Incarcari gravitationale la
nivelul terasei:
a) Incarcari uniform distribuite

pe terasa:
G.b.pant G.util
Simbol a S.k a.t G.thb
din
NECLASIFICAT
Unitate de kN/ kN/m kN/m

masura kN/m² m² ² ²
Valoare 3.8 1.6 0.75 0.5
G.b.panta-greutate proprie beton de panta

S.k-greutate din zapada (variabila)
G.utila.t-incarcarea utila pentru terasa (variabila)
G.thb-greutate straturi protectie terasa (termoizolatie
,hidroizolatie, bariera contra vaporilor)
Valoare Coeficient Valoare de

Denumire caracteristica partial de proiectare
(kN/m²) siguranta, γ (kN/m²)
Greutate
3.75 3.75
proprie placa 1.00
Tencuiala
0.19 0.19
tavan 1.00
Beton de Permane Gd,i=γGx
3.8 3.80
panta nte Gk,j 1.00 Gk,j
Tavan fals si
0.50 0.50
instalatii 1.00
Termoizolatie
si 0.50 0.50
hidroizolatie 1.00
Utila (factor
de grupare 0.75 0.23
Ψ2,1=0.3) 1.00
Variabil Qd,i=γQx
Zapada
e Qk,j Qk,j
(incarcarea
1.60 0.64
predominanta
Ψ2,1=0.4) 1.00
Σ 9.61
Suma tuturor incarcarilor uniform distribuite pe G.supr.t

placa terasei: (kN/m²): 9.61
din
NECLASIFICAT
b) Incarcari liniare si uniform distribuite pe grinda:
b.ati
Simbol H.atic c G.atic H.atic-inaltime atic
Unitate de
masura m cm kN/m b.atic-latimea aticului
Valoare 0.6 25 2.4 G.atic-greutate
atic(=H.atic*b.atic*γ.p.ext)
2.2 PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE
Predimensionarea placii
Simbol P H.pl
Unitate de H.placa( 0.1
masura cm cm m) 5
13.333333
Valoare 2400 33
P-perimetrul celui mai mare ochi de placa

H.pl-grosimea placii (=P/180)
H.placa-grosimea finala a placii (=H.pl+ 1/2cm) <m>
Predimensionarea grinzilor
H.gr(1/ B.gr(1/ B.gr(1/3 H.grin B.grin

Nr.c L.gr H.gr(1/12)
8) 2) ) da da
rt
m cm cm cm cm cm cm
1 6.6 82.5 55 30 20 60 25
2 6.6 82.5 55 30 20 60 25
L.gr-lungimea grinzii masurata de la fata stalpului

H.grinda-inaltimea grinzii (=<1/8 - 1/12>*L.gr)
B.grinda-latime grinzii (=<1/2 - 1/3>*H.grinda)
din
NECLASIFICAT
Predimensionarea stalpilor
Criteriul de predimensionare aplicat este cel legat de asigurarea

ductilităţii locale prin limitarea efortului mediu de compresiune.
Pentru estimarea greutăţilor proprii ale stâlpilor se vor considera
secţiuni egale de stâlpi (40 x 40 cm) atât pentru stâlpii marginali cât şi pentru
cei interiori.Atât stâlpii centrali cât şi cei marginali se vor predimensiona din
forţele axiale produse de încărcările gravitaţionale asociate grupării speciale
de încărcări.
G.supraf-suma tuturor incarcarilor de pe placa etajului curent

G.supraf.t-suma tuturor incarcarilor de pe placa terasei
G.gr-greutate proprie grinda
G.stalp-greutate proprie stalp
H.n-inaltimea de nivel
Nr.etaje-numarul nivelurilor fara terasa
fck-rezistenta caracteristica a betonului
fcd-rezistenta de calcul a betonului
A.af-aria aferenta stalpului
L.gr-lungimea aferenta grinzii
N.supraf-forta data de incarcarile pe suprafata etajului curent specifica ariei aferente
N.supraf.t-forta data de incarcarile pe suprafata terasei specifica ariei aferente
N.liniar-forta data de grinzile care se intersecteaza in stalp
N.stalp-greutatea stalpului pe inaltimea de nivel
N.etaj-forta totala preluata de stalp specifica unui etaj curent
din
NECLASIFICAT
N.terasa-forta totala preluata de stalp specifica terasei

N.ed-efortul axial al stalpului
A.stalp-aria necesara a sectiunii stalpului
Latura-dimensiunea minima a laturii stalpului considerat patrat
ν-vloarea admisibila a efortului mediu normalizat
Stalp 1 Stalp 2 Stalp 3 Stalp 4 Stalp 5 Stalp 6 Stalp 7

Unitate
Simbol de Valoare Valoare Valoare Valoare Valoare Valoare Valoare
masura
G.suprafkN/m² 7.69 7.94 7.94 7.94 7.94 7.94 7.94
G.supraf.t
kN/m² 9.61 9.86 9.86 9.86 9.86 9.86 9.86
G.gr.1 kN/m 2.81 2.75 2.75 2.75 2.75 2.75 2.75
G.gr.2 kN/m 2.81 2.13 2.13 2.13 2.13 2.13 2.13
G.stalp kN/m 4.00 4.00 4.00 4.00 4.00 4.00 4.00
H.n m 2.85 2.85 2.85 2.85 2.85 2.85 2.85
Nr.etaje nr 5.00 5.00 5.00 5.00 5.00 5.00 5.00
fck Mpa 25.00 25.00 25.00 25.00 25.00 25.00 25.00
fcd Mpa 16.67 16.67 16.67 16.67 16.67 16.67 16.67
A.af m² 10 20 20 6 20 30 25
L.gr.1 m 4 6 5 1.5 4 6 5
L.gr.2 m 2.5 4 4 4 5 5 5
N.suprafkN 76.9 158.8 158.8 47.64 158.8 238.2 198.5
N.supraf.t
kN 96.05 197.1 197.1 59.13 197.1 295.65 246.38
N.liniar kN 18.281 25 22.25 12.625 21.625 27.125 24.375
N.stalp kN 11.4 11.4 11.4 11.4 11.4 11.4 11.4
N.etaj kN 106.58 195.2 192.45 71.665 191.83 276.73 234.28
N.terasa kN 125.73 233.5 230.75 83.155 230.13 334.18 282.15
N.ed kN 658.6 1210 1193 441.5 1189 1718 1454
A.stap m² 0.088 0.161 0.159 0.059 0.159 0.229 0.194
Latura cm 29.634 40.158 39.883 24.262 39.82 47.858 44.023
ν nr 0.45 0.45 0.45 0.45 0.45 0.45 0.45
din
NECLASIFICAT
Stalp Stalp Stalp Stalp Stalp Stalp Stalp

Stalp 8 Stalp 9
10 11 12 13 14 15 16
Valoare Valoare Valoare Valoare Valoare Valoare Valoare Valoare Valoare
7.94 7.94 7.94 7.94 7.94 7.94 7.94 7.94 7.94
9.86 9.86 9.86 9.86 9.86 9.86 9.86 9.86 9.86
2.75 2.75 2.75 2.75 2.75 2.75 2.75 2.75 2.75
2.13 2.13 2.13 2.13 2.13 2.13 2.13 2.13 2.13
4.00 4.00 4.00 4.00 4.00 4.00 4.00 4.00 4.00
2.85 2.85 2.85 2.85 2.85 2.85 2.85 2.85 2.85
5.00 5.00 5.00 5.00 5.00 5.00 5.00 5.00 5.00
25.00 25.00 25.00 25.00 25.00 25.00 25.00 25.00 25.00
16.67 16.67 16.67 16.67 16.67 16.67 16.67 16.67 16.67
7.5 10 32.5 30 16.5 25 25 16.5 15
1.5 4 6 5 3 5 5 6 5
5 2.5 6 6 5 5 5 3 3
59.55 79.4 258.05 238.2 131.01 198.5 198.5 131.01 119.1
73.913 98.55 320.29 295.65 162.61 246.38 246.38 162.61 147.83
14.75 16.313 29.25 26.5 18.875 24.375 24.375 22.875 20.125
11.4 11.4 11.4 11.4 11.4 11.4 11.4 11.4 11.4
85.7 107.11 298.7 276.1 161.29 234.28 234.28 165.29 150.63
100.06 126.26 360.94 333.55 192.88 282.15 282.15 196.88 179.35
528.6 661.8 1854 1714 999.3 1454 1454 1023 932.5
0.07 0.088 0.247 0.229 0.133 0.194 0.194 0.136 0.124
26.547 29.706 49.725 47.806 36.502 44.023 44.023 36.938 35.26
0.45 0.45 0.45 0.45 0.45 0.45 0.45 0.45 0.45
din
NECLASIFICAT
2.3 ACŢIUNEA SEISMICĂ
Conform: "Cod de proiectare seismica - Partea I : Prevederi de proiectare

pentru cladiri" - indicativ P100-1/2013
Fb = g1 * SdT1 * mt * l Fb = forţă tăietoare de bază;
SdT1 = ordonata spectrului de proiectare;
mt = masa totală a clădirii;
l = factor de corecţie;
g1 = factor de importanţă-expunere la cutremur al construcţiei;
din
NECLASIFICAT
mt = G/g
G = greutatea totală a clădirii;
g = acceleraţia gravitaţională =9.81( m/s2 )
Fb = g1 * SdT1 * ( G/g ) * l c = g1 * ( SdT1 * l )/g
c = coeficient seismic
( q = factorul de comportare al structurii - factorul de modificare a răspunsului

elastic în răspuns inelastic - cu valori in funcţie de tipul structurii si capacitatea
acesteia de disipare a energiei)
q =4.025 - ( Cadre, Sistem dual, Pereţi cuplaţi )
g1 =1 -( factor de importanţă-expunere la cutremur al construcţiei )
l =0.85 -( factor de corecţie )
2.4 PERIOADELE PROPRII DE VIBRAŢIE ŞI MASELE MODALE

ANTRENATE
din
NECLASIFICAT
În metoda de calcul modal, acţiunea seismică se evaluează pe baza

spectrelor de răspuns corespunzătoare mişcărilor de translaţie unidirecţionale ale
terenului descrise prin accelerograme.
Acţiunea seismică orizontală este descrisă prin două componente
orizontale evaluate pe baza aceluiaşi spectru de răspuns de proiectare.
Componenta verticală a acţiunii seismice este caracterizată prin spectrul de
răspuns vertical.
La utilizarea unui model spaţial, acţiunea seismică se va aplica pe direcţiile
orizontale relevante şi pe direcţiile principale ortogonale. Pentru clădirile cu
elemente de rezistenţă amplasate pe două direcţii perpendiculare, acestea pot fi
considerate ca direcţii relevante. În general, direcţiile principale corespund
direcţiei forţei tăietoare de bază asociată modului fundamental de vibraţie de
translaţie si normalei pe aceasta direcţie.
Structurile cu comportare liniară sunt caracterizate de modurile proprii de
vibraţie (perioade proprii, forme proprii de vibraţie, mase modale efective, factori
de participare a maselor modale efective). Acestea se determină prin metode de
calcul dinamic, utilizând caracteristicile dinamice inerţiale şi de deformabilitate
ale sistemelor structurale rezistente la acţiunea seismică.
În calcul se vor considera modurile proprii cu o contribuţie semnificativă
la răspunsul seismic total.
Condiţia din paragraful de mai sus este îndeplinită dacă:
- suma maselor modale efective pentru modurile proprii considerate
reprezintă cel puţin 90% din masa totală a structurii,
- au fost considerate în calcul toate modurile proprii cu masă modală efectivă
mai mare de 5% din masa totală.
Mode Period UX UY SumUX SumUY RZ SumRZ

1 0.645392 63.0401 0.0517 63.0401 0.0517 0 0
2 0.573582 0.0514 62.8673 63.0915 62.919 0.4838 0.4838
3 0.57314 0.0004 0.5057 63.0919 63.4247 60.1439 60.6277
4 0.177141 13.0256 0.0817 76.1174 63.5064 0 60.6277
5 0.157868 0.0935 13.0253 76.211 76.5316 0 60.6277
6 0.148512 0 0 76.211 76.5317 13.4959 74.1237
7 0.097259 0 0 76.211 76.5317 0 74.1237
8 0.096136 2.2329 0.0612 78.4439 76.5929 0 74.1237
9 0.094558 1.019 0.0339 79.4629 76.6267 0 74.1237
10 0.093666 0.0487 0.0787 79.5116 76.7055 0 74.1237
11 0.08352 0.1581 2.702 79.6697 79.4074 0 74.1237
din
NECLASIFICAT
12 0.082912 0 0.0006 79.6698 79.408 0.0001 74.1237

13 0.081763 0.0869 0.6976 79.7567 80.1056 0 74.1237
14 0.080624 0.3379 0.1462 80.0946 80.2518 0 74.1237
15 0.071337 0 0 80.0946 80.2518 4.6241 78.7478
16 0.069874 1.0791 0.0695 81.1736 80.3213 0 78.7478
17 0.063094 0 0 81.1736 80.3213 0.0032 78.751
18 0.061502 0.0885 1.1112 81.2622 81.4325 0 78.751
19 0.057712 0.9459 0.0615 82.2081 81.494 0 78.751
20 0.056304 0.175 1.1109 82.3831 82.6049 0 78.751
21 0.056063 0 0.0001 82.3831 82.605 0.0001 78.7511
22 0.055231 0.3252 0.0336 82.7082 82.6386 0 78.7511
23 0.054057 0 0 82.7082 82.6386 0.0181 78.7692
24 0.052788 0 0 82.7082 82.6386 0.0216 78.7908
25 0.051747 0 0 82.7082 82.6386 1.4277 80.2186
26 0.051257 0.0857 0.2817 82.7939 82.9203 0 80.2186
27 0.049438 0.2934 0.0042 83.0874 82.9245 0 80.2186
28 0.047742 0 0 83.0874 82.9245 0.0002 80.2188
29 0.047701 0 0 83.0874 82.9245 0 80.2188
30 0.047585 0 0 83.0874 82.9245 0 80.2188
31 0.047501 0 0 83.0874 82.9246 0.0021 80.2209
32 0.047466 0 0 83.0874 82.9246 0.0155 80.2364
33 0.047459 0.0038 0.0114 83.0912 82.9359 0 80.2364
34 0.047307 0 0.006 83.0912 82.9419 0 80.2364
35 0.047211 0.0002 0 83.0914 82.9419 0.0001 80.2364
36 0.04721 0.0096 0.0023 83.101 82.9442 0 80.2364
37 0.047114 0 0 83.101 82.9442 0.0068 80.2432
38 0.047069 0.0032 0.0008 83.1042 82.945 0 80.2432
39 0.04702 0 0.008 83.1042 82.953 0 80.2432
40 0.047003 0 0 83.1042 82.953 0.0001 80.2433
41 0.046236 0.0003 0.0465 83.1045 82.9995 0 80.2433
42 0.046189 0 0 83.1045 82.9995 0.0021 80.2455
43 0.045399 0 0 83.1045 82.9996 0.038 80.2835
44 0.045266 0 0 83.1045 82.9996 0.1034 80.3869
45 0.045156 0.014 0.2245 83.1185 83.2241 0 80.3869
46 0.044963 0.0693 0.0127 83.1878 83.2368 0.0054 80.3923
47 0.044947 0.001 0.0001 83.1888 83.2369 0.3577 80.75
48 0.043693 0.0002 0.0471 83.189 83.284 0 80.75
49 0.043679 0 0 83.189 83.284 0.0614 80.8114
50 0.043664 0 0 83.189 83.284 0.0004 80.8118
51 0.043034 0.0001 0.0002 83.1891 83.2842 0.0059 80.8177
52 0.042918 0 0 83.1891 83.2842 0.0035 80.8212
53 0.042074 0.156 0.2935 83.3451 83.5777 0.0041 80.8253
din
NECLASIFICAT
54 0.041785 0.0127 0.0333 83.3579 83.611 0.1138 80.9391

55 0.041673 0.0018 0.013 83.3596 83.624 0.0039 80.943
56 0.041139 0.0001 0.0002 83.3597 83.6243 0.0011 80.9442
57 0.040896 0.001 0.0017 83.3607 83.6259 0.1602 81.1044
58 0.040189 0.0042 0.0091 83.3649 83.635 0.0092 81.1136
59 0.040112 0.3901 0.3172 83.7549 83.9523 0 81.1136
60 0.04 0.0148 0.014 83.7698 83.9663 0.0602 81.1738
61 0.039313 0.0909 0.1335 83.8606 84.0997 0.0239 81.1977
62 0.038551 0.0004 0.0006 83.8611 84.1004 0.2736 81.4713
63 0.038069 0.0002 0.0003 83.8612 84.1006 0.1098 81.5811
64 0.037907 0.0037 0 83.8649 84.1007 0.0001 81.5811
65 0.037819 0.0001 0.0001 83.865 84.1007 0.0234 81.6045
66 0.0369 0.0004 0.003 83.8654 84.1037 0 81.6045
67 0.036561 0.0002 0 83.8655 84.1037 0.0007 81.6053
68 0.036544 0.0002 0 83.8657 84.1037 0.0008 81.606
69 0.03652 0.0022 0.0001 83.8679 84.1038 0 81.6061
70 0.035768 0.0164 0.0017 83.8843 84.1055 0 81.6061
71 0.035316 0 0.0001 83.8844 84.1056 0.0012 81.6073
72 0.034893 0.4041 0.0332 84.2884 84.1388 0 81.6073
73 0.034839 0.0007 0.0001 84.2891 84.1389 0.0377 81.645
74 0.034598 0.0133 0.3839 84.3025 84.5229 0 81.645
75 0.034007 0.0139 0.0049 84.3164 84.5277 0.0001 81.645
76 0.033941 0 0 84.3164 84.5278 0.0083 81.6533
77 0.033362 0.0134 0.0273 84.3298 84.555 0.0001 81.6534
78 0.032663 0 0 84.3298 84.555 0.7457 82.399
79 0.032415 0 0 84.3298 84.555 0.0022 82.4013
80 0.032194 0 0 84.3298 84.555 0.423 82.8242
81 0.031753 0.0001 0.0945 84.3298 84.6496 0 82.8242
82 0.0314 0.3767 0.0379 84.7065 84.6874 0 82.8243
83 0.030946 0.1527 0.1918 84.8592 84.8793 0 82.8243
84 0.030802 0 0.0001 84.8593 84.8793 0.0003 82.8246
85 0.030525 0.3576 0.0276 85.2168 84.9069 0 82.8246
86 0.030373 0 0.0002 85.2168 84.9071 0.0268 82.8514
87 0.030237 0 0.0009 85.2169 84.908 0.0083 82.8597
88 0.030069 0.0613 0.4306 85.2782 85.3386 0.0001 82.8598
89 0.029673 0.0118 0.0559 85.29 85.3944 0 82.8598
90 0.029383 0.072 0.0001 85.362 85.3946 0 82.8598
91 0.028884 0 0 85.362 85.3946 0 82.8598
92 0.028485 0 0 85.362 85.3946 0.0074 82.8672
93 0.026912 0.0052 0 85.3672 85.3946 1.3814 84.2486
94 0.026799 6.5313 0.0022 91.8986 85.3968 0.0011 84.2497
95 0.025997 0.0026 2.5587 91.9011 87.9555 0 84.2497
din
NECLASIFICAT
96 0.025513 1.5777 0.2364 93.4788 88.1919 0 87.2387

97 0.025204 0 0.0003 93.4788 88.1921 0.035 87.2397
98 0.024769 0.1183 1.2718 93.5972 89.4639 0 89.2847
99 0.024447 0.0242 3.4628 93.6213 92.9268 0 90.2848
100 0.024064 0.0459 0.2938 93.6672 93.2205 0 91.6845
2.5 POZIŢIILE CENTRELOR DE MASĂ ŞI RIGIDITATE
Deoarece structura clădirii a fost realizate ca fiind antisimetrică după 2

axe, iar dispunerea golurilor a fost judicios aleasă pentru a nu produce slăbiri de
rezistenţă s-a considerat că centrul de masă şi cel de rigiditate coincid.
2.6 PROIECTAREA RIGIDITĂŢII LA FORŢE LATERALE
În conformitate cu prevederile anexei E din P100-1-2013, verificarea

deplasărilor relative de nivel se face la două stări limită, respectiv starea limită de
serviciu (SLS) si starea limită ultimă (SLU).
Elementele structurii care se supun verificării au dimensiunile stabilite în
faza anterioară de predimensionare.
2.6.1 VERIFICAREA LA STAREA LIMITĂ DE SERVICIU

(SLS)
Verificarea la starea limita de serviciu are drept scop menţinerea funcţiunii

principale a clădirii în urma unor cutremure, ce pot apărea de mai multe ori în
viaţa construcţiei, prin limitarea degradării elementelor nestructurale şi a
componentelor instalaţiilor construcţiei. Prin satisfacerea acestei condiţii se
limitează implicit şi costurile reparaţiilor necesare pentru aducerea construcţiei în
situaţia premergătoare seismului.
Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei:
drSLS= ν qdre≤dr,aSLS
drSLS=0.5*5.75*0.000441≤0.014
drSLS=0.001267≤0.014
dre este deplasarea relativă de nivel sub acţiunea seismică asociată SLS;
din
NECLASIFICAT
ν- este factor de reducere care ţine seama de perioada de revenire mai scurtă
a acţiunii seismic (0.5 pentru cladiri din clasa a III-a de importanta);
Condiţia fiind îndeplinită rezultă că structura este corespunzător
conformată din punct de vedere al limitării deplasărilor laterale la starea limită de
serviciu.
q: 5.75
ν: 0.5
h(m): 2.85
Story Item Load DriftX drSLS Verific. DriftY drSLS Ve

CASA
LIFTULUI Max
SUS Drift X INFSLS 0.000338 0.0009718 dr<0.005h 0 dr<
CASA
LIFTULUI Max
SUS Drift Y INFSLS 0 dr<0.005h 0.000211 0.000607 dr<
Max
ETAJ 6 Drift X INFSLS 0.000441 0.0012679 dr<0.005h 0 dr<
Max
ETAJ 6 Drift Y INFSLS 0 dr<0.005h 0.00038 0.001093 dr<
Max
Max
Max
Max
Max
Max
Max
Max
Max
din
NECLASIFICAT
Max
Max
PARTER Drift X INFSLS 0.000341 0.0009804 dr<0.005h 0 dr<
Max
PARTER Drift Y INFSLS 0 dr<0.005h 0.000301 0.000865 dr<
Max
SUBSOL Drift X INFSLS 0.000099 0.0002846 dr<0.005h 0 dr<
Max
SUBSOL Drift Y INFSLS 0 dr<0.005h 0.000096 0.000276 dr<
CASA Max
LIFTULUI JOS Drift X INFSLS 0 0 dr<0.005h 0 dr<
CASA Max
LIFTULUI JOS Drift Y INFSLS 0 dr<0.005h 0 0 dr<
2.6.2 VERIFICAREA LA STAREA LIMITĂ ULTIMĂ (SLU)
Verificarea la starea limita ultimă are drept scop evitarea pierderilor de

vieţi omeneşti la atacul unui cutremur major, foarte rar, ce poate apărea în viaţa
unei construcţii, prin prevenirea prăbuşirii totale a elementelor nestructurale. Se
urmăreşte deopotrivă realizarea unei marje de siguranţa suficiente faţă de stadiul
cedării elementelor structurale.
drSLU=cqdre ≤ dr,aSLU
T
1  c  3  2.5  2,
Tc
0.64
1> c = 3 - 2.5 * =0.714 ≤ 2
0.7
drSLU=1*5.75*0.001146 ≤ 0.0712
drSLU=0.006589 ≤ 0.0712
Condiţia fiind îndeplinită rezultă că structura este corespunzător
conformată din punct de vedere al limitării deplasărilor laterale la starea limită de
serviciu.
T(s): 0.64
Tc(s): 0.7
c: 0.714286 1
din
NECLASIFICAT
Story Item Load DriftX drSLS Verific. DriftY drSLS

CASA Max
LIFTULUI SUS Drift X INFSLU 0.000879 0.0050543 dr<0.025h 0
CASA Max
LIFTULUI SUS Drift Y INFSLU 0 dr<0.025h 0.000701 0.004031
Max
ETAJ 6 Drift X INFSLU 0.000927 0.0053303 dr<0.025h 0
Max
ETAJ 6 Drift Y INFSLU 0 dr<0.025h 0.00073 0.004198
Max
Max
Max
Max
Max
Max
Max
Max
Max
Max
Max
PARTER Drift X INFSLU 0.000854 0.0049105 dr<0.025h 0
Max
PARTER Drift Y INFSLU 0 dr<0.025h 0.000703 0.004042
Max
SUBSOL Drift X INFSLU 0.000157 0.0009028 dr<0.025h 0
Max
SUBSOL Drift Y INFSLU 0 dr<0.025h 0.000154 0.000886
CASA Max
LIFTULUI JOS Drift X INFSLU 0 0 dr<0.025h 0
din
NECLASIFICAT
CASA Max
LIFTULUI JOS Drift Y INFSLU 0 dr<0.025h 0 0
2.7 CALCULUL ELEMENTELOR STRUCTURALE
În principiu, valorile rigidităţilor diferitelor elemente structurale trebuie să

ţină seama de influenţa asupra acestora a gradului diferit de fisurare, funcţie de
natura si valoarea eforturilor la care sunt supuse: încovoiere, compresiune sau
întindere excentrică. Luând în calcul IMR-ul (intervalul mediu de recurenţă) al
cutremului rigidităţile elementelor se consideră:
- EcIc – pentru pereţi;
- 0.8EcIc – stâlpi;
- 0.5EcIc – grinzi.
Aceste valori iau în considerare afectarea diferită datorată fisurării, a
rigidităţilor celor patru categorii de elemente.
Încărcări şi combinaţii de încărcări:
DEAD –greutatea proprie a elementelor structurale- tip “dead”;
PERM – încărcări permanente -tip ”dead”;
ÎNCHIDERI- încărcări permanente -tip ”dead”;
ATIC- încărcări permanente -tip ”dead”;
UTILĂ - încărcări variabile pentru etaj curent si terasă-tip ”live”;
ZĂPADĂ- încărcarea din zăpadă-tip ”snow”;
SEISMXP- încărcarea din seism pe direcţia X cu excentricitate pozitivă;
SEISMXN- încărcarea din seism pe direcţia X cu excentricitate negativă;
SEISMYP- încărcarea din seism pe direcţia Y cu excentricitate pozitivă;
SEISMYN- încărcarea din seism pe direcţia Y cu excentricitate negativă;
GRUPAREA ÎNCĂRCAREA COEFICIENT

UTILA 1,5
FUNDAMUTILA
ZĂPADA 1,05
PERM 1.35
DEAD 1.35
ÎNCHIDERI 1.35
ATIC 1.35

ZA
FU
M
N
D
A
UTILA 1,05
din
NECLASIFICAT
ZĂPADA 1,5
PERM 1.35
DEAD 1.35
ÎNCHIDERI 1.35
ATIC 1.35

UTILA 0,4
ZĂPADA 0,4
SX spectra 1
SLSX
DEAD 1
INCHIDERI 1
PERMANENTA 1
ATIC 1

UTILA 0,4
ZĂPADA 0,4
SY spectra 1
SLSY
DEAD 1
INCHIDERI 1
PERMANENTA 1
ATIC 1
2.7.1 CALCULUL GRINZILOR
Dimensionarea armăturii longitudinale a grinzilor

Momentele încovoietoare de proiectare pentru grinzi se obţin direct din
înfăşurătoarea combinaţiilor de încărcări efectuate în programul ETABS.
Armare la moment pozitiv : sectiune T dublu armată.
din
NECLASIFICAT
Armare la moment negativ: secţiune dreptunghiulară dublu armată de

dimensiuni bWhW.
Observaţie: cel puţin jumatate din sectiunea de armătură din zona întinsă
se prevede si in zona comprimată.(P-100/2013).
Dimensionarea armăturii transversale a grinzilor
Valoarea forţei tăietoare în grinzi se determină din echilibrul fiecărei
deschideri sub încărcarea gravitaţională din gruparea seismică şi momentele de
la extremităţile grinzii, corespunzatoare pentru fiecare sens de acţiune, formării
articulaţiei plastice în grinzi sau în elementele verticale conectate în nod, după
caz.
La fiecare secţiune de capăt ,se calculeaza două valori ale forţelor tăietoare
de proiectare , maximă 𝑄𝑚𝑎𝑥 si minimă 𝑄𝑚𝑖𝑛 , corespunzând valorilor maxime
ale momentelor pozitive si negative 𝑀𝑑𝑏,𝑖 care se dezvoltă la cele două
extremităţi i=1 si i=2 ale grinzii:
𝑀𝑑𝑏,𝑖 = 𝛾𝑅𝑏 𝑀𝑅𝑏,𝑖 min(1,𝛴𝑀𝑅𝑐 /𝛴𝑀𝑅𝑏 ), în care:
𝑀𝑅𝑏,𝑖 -valoarea de proiectare a momentului capabil la extremitatea i, în
sensul momentului asociat sensului de acţiune al forţelor;
𝛾𝑅𝑏 - 1.2, factorul de suprarezistenţă datorat în principal efectului de
consolidare al oţelului;
𝛴𝑀𝑅𝑐 𝑠𝑖 𝛴𝑀𝑅𝑏 - sumele valorilor de proiectare ale momentelor capabile ale
stâlpilor si grinzilor care intră in nod. Valoarea 𝛴𝑀𝑅𝑐 trebuie să corespundă forţei
axiale din stâlp în situaţia asociată sensului considerat al acţiunii seismice. Pentru
structura considerată (grinzi slabe – stâlpi tari) raportul 𝛴𝑀𝑅𝑐 /𝛴𝑀𝑅𝑏 > 1.
Zonele de la extremităţile grinzilor cu lcr = 2.0hw , măsurate de la faţa
stâlpilor, se consideră zone critice (disipative). În aceste zone distanţa maximă
dintre etrieri trebuie să satisfacă condiţia:
ℎ𝑤
ae ≤ min { ; 150𝑚𝑚; 7𝑑𝑏𝑙 };
4
din
NECLASIFICAT
𝑑𝑏𝑙 = diametrul minim al armăturii longitudinale.

În afara zonelor disipative se aplică prevederile STAS 10107/90 privind
distanţa minimă între etrieri:
3ℎ𝑤
ae ≤ min { ; 200𝑚𝑚; 15𝑑𝑏𝑙 };
4
Diametrul minim al etrierilor este 6 mm.

Procentele de armare minime sunt date de următoarele condiții:
 diametrul minim al unui etrier este de ɸ6mm;
 distanta minimă între etrieri este cea prezentată mai sus.
Procedura armare grinda(camp)
N N fck fyk
fck  30 fyk  345 fcd  fyd 
2 2 1.5 1.15
mm mm
N
N fyd  300
fcd  20 2
2 mm
mm
h  600mm c  25mm   12mm b  250mm hpl  150mm


a  c  a  31 mm d  h  a d  569 mm
2
beff  b  3hpl N
fctm  2.6
2
mm
MED  142kN m
 hpl 
Mpl  beff  hpl fcd   d   3
Mpl  1.037
din 10  kN m Mpl  MED  1
 2 
yd 2pl MED x
Cazul A 1b  xx<h
sreal2 fcd
fctm
eff A sreal
minA
x 

x
MsRD
Aa)


d
0.5  
0.25

d
Afsreal
Dimensionare
   
 dfbyd
   fd  

142.25
  
2 2 
 
2 2
x M
Armatura
smin
lim RDyk f
b eff Md f
yd3θ20
min b
ED eff
cd x1
- limmin
PC52 A 
2Se
cd xssmin 
20.186
0.377 mm
845.324% M
536.014
verifica  mm
x RD
 mm  x
mm 157.947
x
18.114 mm A bkN
d1Asreal
lim sreal m  942mm
 942mm  0.662 %   min  1
NECLASIFICAT
din
NECLASIFICAT
Procedura armare grinda (reazem)

MED  121kN m
Dimensionare:
2
A's  Asreal A's  942 mm ds  d  a ds  538 mm   18mm
2 MED  A's  fyd  ds  a'  c 


a'  34 mm
x  d  d  2 2
b  fcd
x  10.807 mm x  xlim  1 x  2 a'  0
b  x fcd
A s  A's  2
fyd As  761.878 mm
x  2 a'  1
MED 2
Asreal  763mm
A s 
fyd  d s
2
As  749.69 mm
fctm 3 A sreal
min  0.5  3.768  10 3
fyk     5.364  10   min  1
b d
min  0.377 %
verificare:  
Asfinal  b  d  min  536.014 mm
2
A sreal  A's
x   fyd x  10.74 mm
b  fcd
2
Asreal  763mm
MRD  A sreal fyd   d    A's  fyd    a'  120.347 kN m

x x
daca x  xlim  1 x  2 a'  0
 2 2 
daca x  xlim  0 x  xlim  xlim   xlim 

MRD  Asreal fyd   d    A's  fyd    a'  124.455 kN m
 2   2 
daca x  2 a' x  2 a' MRD  Asreal fyd  ds  123.148 kN m
Armatura: 3θ18 PC52
din
NECLASIFICAT
Procedura armare transversala:

Calculul fortei taietoare de proiectare :
Suma valorilor de proiectare ale momentelor capabile ale stalpului ce intra in

nod: ΣMRc
Suma valorilor de proiectare ale momentelor capabile ale grinzilor ce intra in

nod: ΣMRb
Momentul de proiectare: MRb.i

Factorul de suprarezistenta: γRd 1.2
Momentul de calcul la extremitatea i:
Momentul capabil la extremitatea 1: MRb.1 (kNm) 130

Momentul capabil la extremitatea 2: MRb.2 (kNm) 229
Momentul de calcul la extremitatea 1: Mdb.1 (kNm) 156
Momentul de calcul la extremitatea 1: Mdb.2 (kNm) 274.8
Forta taietoare din incarcarea de lunga durata: Q (kN) 100
Lumina grinzii: lcl (m) 5.2
Forta tarietoare maxima: Ved.max (kN) 182.8461538
Forta tarietoare minima: Ved.min (kN) 17.15384615
Forta tarietoare minima: Ved (kN) 182.8461538
Calculul armaturii transversale :
Verificarea bielelor comprimate :
din
NECLASIFICAT
Coeficient ce tine cont de starea de eforturi din fibra comprimata: αcw 1
Inaltimea grinzii: hw (cm) 55

latimea grinzii: bw (cm) 30
Diametrul armaturii comprimate: Φmin (mm) 16
Acoperirea armaturii + (Φ/2) : a=cb+ Φ/2 (mm) 33
Inaltimea zonei active : d=hw-a (mm) 517
Bratul de parghie al fortelor interne : z=0,9d (mm) 465.3
Coeficient de reducere a rezistentei betonului fisurat: ν1 0.528
Unghiul de apraitie a fisurii: θ (ᵒ) 45
Forta taietoare maxima ce poate fii preluata de element:
Vrd.max (kN) 658.9070098
Dimensionare :
Pasul ales al etrierilor : sw (cm) 10

Aria necesara : Asw.nec (mmp) 212.1711181
Asw.real (mmp) 235.8
Procentul minim de armare: ρmin (%) 0.2
Procentul de armare al sectiunii: ρ (%) 0.786
ρ>ρmin Adevarat
Armatura aleasa: 1.5x etr Ф10 la 10 cm
Armaturile pentru cele doua cadre sunt prezentate in tabelelece urmeaza:
Clasa : C30/37
Rezistenta caracteristica: fck (Mpa) 30
Coeficient partial de siguranta: γb 1.5
din
NECLASIFICAT
Rezistenta de calcul: fcd=fck/γb 20

Acoperirea armaturii: cb (cm) 2.5
PC52
Rezistenta caracteristica de curgere: fyk (Mpa) 345
Coeficient partial de siguranta: γs 1.15
Rezistenta de calcul: fyd=fck/γb 300
Inaltimea grinzii: hw (cm) 60

latimea grinzii: bw (cm) 25
Diametrul armaturii presupuse: Φ (mm) 12
a=cb+ Φ/2
Acoperirea armaturii + (Φ/2) :
(mm) 31
Inaltimea zonei active : d=hw-a

(mm) 569
fctm
Rezisteanta medie la intindere a betonului:
(Mpa) 2.9
Latimea stalpului: bc (cm) 50
Grosimea placii: hf (cm) 15
Tipul grinzii (marginala/centrala): centrala
Latimea activa a placii: beff (m) 1.4
Momentul placii : Mpl (kNm)

3112.2
Procentul minim de armare in camp: 0.420289855
Pasul etrierilor: 10cm
din
Armare cadru G-G
Momente de proiectare [kNm]
Pozitia fata de axele constructiei
6 6_7 7 7_8 8 8_9 9 9_10 10 10_12 12 12_14 14
Nivel st dr st dr
- 39 121 198 85 33 34 76 201 117 35 129 98 60 51
6 + 142 31 28 142 50 54
- 23 119 176 85 33 38 37 182 106 50 133 83 51 32
5 + 114 36 31 115 51 48
- 24 117 175 54 33 38 42 179 107 56 127 81 52 32
4 + 116 39 38 116 56 54
- 24 121 172 52 34 39 44 175 111 60 120 79 54 32
3 + 115 46 44 115 60 58
- 25 126 167 51 37 40 47 170 117 61 111 75 57 32
din
2 + 115 51 47 114 61 59
- 25 133 163 51 37 39 47 164 124 59 98 69 67 32
NECLASIFICAT
1 + 113 51 47 112 58 56
- 27 132 156 58 34 33 42 157 132 51 84 61 67 32
P + 115 50 42 110 51 51
- 8 3 6 35 95 92 49 49 37 45
S + 12 7 63 25 28
Ariile necesare de armatura [mmp]

6 6_7 7 7_8 8 8_9 9 9_10 10 10_12 12 12_14 14
Nivel st dr st dr
- 229 714 1173 500.3 193.7 200 447.1 1191 690 205 761.2 577.2 353 300
6 + 872 183.4 165 872 297.6 321.8
- 135 702 1041 500.3 193.7 223 217.2 1077 625 294 784.9 488.5 300 188
5 + 693.2 213.3 183 699.5 303.6 285.5
- 141 690 1035 317.3 193.7 223 246.6 1059 631 329 749.3 476.7 306 188
4 + 705.8 231.3 225 705.8 333.9 321.8
- 141 714 1017 305.5 199.6 229 258.4 1035 654 353 707.7 464.8 317 188
3 + 699.5 273.4 261 699.5 358.3 346.1
- 147 743 987.5 299.6 217.2 235 276.1 1005 690 359 654.3 441.2 335 188
2 + 699.5 303.6 279 693.2 364.4 352.2
din
- 147 785 963.6 299.6 217.2 229 276.1 969.6 731 347 577.2 405.8 394 188
1 + 686.9 303.6 279 680.5 346.1 333.9
NECLASIFICAT
- 158 779 921.9 340.9 199.6 194 246.6 927.8 779 300 494.4 358.6 394 188
P + 699.5 297.6 249 667.9 303.6 303.6
- 0 0 0 46.89 17.58 35.2 205.4 559.5 542 288 287.8 217.2 264 0
S + 0 70.56 41.1 376.5 147.6 165.5
Numarul de bare
6 6_7 7 7_8 8 8_9 9 9_10 10 10_12 12 12_14 14
Nivel st dr st dr
- 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
6 + 3 3 3 3 3 3
- 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
5 + 3 3 3 3 3 3
- 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
4 + 3 3 3 3 3 3
- 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
3 + 3 3 3 3 3 3
- 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
2 + 3 3 3 3 3 3
din
- 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
1 + 3 3 3 3 3 3
NECLASIFICAT
- 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
P + 3 3 3 3 3 3
- 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
S + 3 3 3 3 3 3
Solutia de armare aleasa(diametrul):
6 6_7 7 7_8 8 8_9 9 9_10 10 10_12 12 12_14 14
Nivel st dr st dr
- 16 18 24 16 16 16 16 24 18 16 18 16 16 16
6 + 20 16 16 20 16 16
- 16 18 22 16 16 16 16 22 18 16 20 16 16 16
5 + 18 16 16 18 16 16
- 16 18 22 16 16 16 16 22 18 16 18 16 16 16
4 + 18 16 16 18 16 16
- 16 18 22 16 16 16 16 22 18 16 18 16 16 16
3 + 18 16 16 18 16 16
- 16 18 22 16 16 16 16 22 18 16 18 16 16 16
2 + 18 16 16 18 16 16
din
- 16 20 22 16 16 16 16 22 18 16 16 16 16 16
1 + 18 16 16 18 16 16
NECLASIFICAT
- 16 20 20 16 16 16 16 20 20 16 16 16 16 16
P + 18 16 16 18 16 16
- 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16
S + 16 16 16 16 16 16
Aria de armatura efectiva:
6 6_7 7 7_8 8 8_9 9 9_10 10 10_12 12 12_14 14
Nivel st dr st dr
- 603 763 1356 603 603 603 603 1356 763 603 763 603 603 603
6 + 942 603 603 942 603 603
- 603 763 1140 603 603 603 603 1140 763 603 942 603 603 603
5 + 763 603 603 763 603 603
- 603 763 1140 603 603 603 603 1140 763 603 763 603 603 603
4 + 763 603 603 763 603 603
- 603 763 1140 603 603 603 603 1140 763 603 763 603 603 603
3 + 763 603 603 763 603 603
- 603 763 1140 603 603 603 603 1140 763 603 763 603 603 603
2 + 763 603 603 763 603 603
din
- 603 942 1140 603 603 603 603 1140 763 603 603 603 603 603
1 + 763 603 603 763 603 603
NECLASIFICAT
- 603 942 942 603 603 603 603 942 942 603 603 603 603 603
P + 763 603 603 763 603 603
- 603 603 603 603 603 603 603 603 603 603 603 603 603 603
S + 603 603 603 603 603 603
Momente capabile:
6 6_7 7 7_8 8 8_9 9 9_10 10 10_12 12 12_14 14
Nivel st dr st dr
- 103 130 229 103 103 103 103 229 130 103 130 103 103 103
6 + 160 103 103 160 103 103
- 103 130 193 103 103 103 103 193 130 103 160 103 103 103
5 + 130 103 103 130 103 103
- 103 130 193 103 103 103 103 193 130 103 130 103 103 103
4 + 130 103 103 130 103 103
- 103 130 193 103 103 103 103 193 130 103 130 103 103 103
3 + 130 103 103 130 103 103
- 103 130 193 103 103 103 103 193 130 103 130 103 103 103
2 + 130 103 103 130 103 103
din
- 103 160 193 103 103 103 103 193 130 103 103 103 103 103
1 + 130 103 103 130 103 103
NECLASIFICAT
- 103 160 160 103 103 103 103 160 160 103 103 103 103 103
P + 130 103 103 130 103 103
- 103 103 103 103 103 103 103 103 103 103 103 103 103 103
S + 103 103 103 103 103 103
Armare transversala(Q):
6 6_7 7 7_8 8 8_9 9 9_10 10 10_12 12 12_14 14
Nivel st dr st dr
6 31 100 107 56 35 28 41 108 99 50 79 72 50 28
5 23 95 98 43 29 21 26 99 92 40 81 69 48 19
4 24 96 99 47 31 24 31 99 93 44 80 70 50 19
3 24 97 100 48 32 25 32 99 96 46 79 70 51 19
2 24 98 99 48 31 24 33 98 95 49 77 67 52 20
1 24 99 98 47 29 23 34 97 95 51 72 67 52 20
P 25 98 98 48 29 22 35 95 94 52 66 63 53 20
S 10 4 17 87 45 58 51 37 53 20
Armare transversala(Nr. Bare intersectate):
din
6 6_7 7 7_8 8 8_9 9 9_10 10 10_12 12 12_14 14
NECLASIFICAT
Nivel st dr st dr
6 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
5 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
4 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
2 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
1 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
P 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
S 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
Armare transversala(diametrul barelor):
6 6_7 7 7_8 8 8_9 9 9_10 10 10_12 12 12_14 14
Nivel st dr st dr
6 8 10 10 10 8 8 10 10 10 8 8 8 8 8
5 8 10 10 10 8 8 10 10 10 8 10 8 8 8
4 8 10 10 10 8 8 10 10 10 8 8 8 8 8
3 8 10 10 10 8 8 10 10 10 8 8 8 8 8
2 8 10 10 10 8 8 10 10 10 8 8 8 8 8
1 8 10 10 10 8 8 10 10 10 8 8 8 8 8
P 8 10 10 10 8 8 10 10 10 8 8 8 8 8
S 8 10 10 10 8 8 10 10 10 8 8 8 8 8
din
NECLASIFICAT
Armare cadru G-G
Momente de proiectare [kNm]
N N_L L L_J J J_I I I_H H H_G G G_F F F_D D
Nivel st dr st dr
- 32 34 104 108 65 147 174 65 22 23 68 179 170 58 63 32
6 + 66 49 144 20 20 164 21
- 20 34 88 101 38 160 197 38 39 42 31 163 166 31 85 21
5 + 54 47 137 10 10 128 47
- 20 37 85 98 43 161 194 43 33 36 37 161 163 37 81 21
4 + 55 46 138 10 10 130 42
- 20 40 83 92 46 163 192 48 35 36 41 160 165 42 76 21
3 + 55 45 137 10 10 130 42
- 19 43 78 84 47 167 190 50 36 36 44 159 169 50 70 21
2 + 55 43 136 10 10 130 41
- 19 51 71 74 45 172 186 48 35 39 43 156 173 58 63 20
1 + 55 42 135 10 10 131 40
- 19 60 62 62 43 172 190 48 32 44 39 154 179 70 47 21
din
P + 57 42 137 10 10 130 40
- 59 47 60 52 12 186 48 10 44 17 124 141 12 10
S + 49 55 10 48 10 111 10
NECLASIFICAT
Ariile necesare de armatura [mmp]

Nivel st dr st dr
- 195 207 635.4 660 396.2 900 1068 396.2 134 140 414.5 1099 1042.8 353 384 195
6 + 409.9 302.5 921 122.2 122.2 1057 128.4
- 122 207 537.1 617 231.2 981 1210 231.2 237 256 188.6 999.4 1018 189 519 128
5 + 334 290 874 60.92 60.92 813.3 290
- 122 225 518.7 598.5 261.7 987 1192 261.7 201 219 225.1 987 999.42 225 494 128
4 + 340.3 283.7 880 60.92 60.92 826.7 258.7
- 122 243 506.4 561.7 280.1 999 1179 292.3 213 219 249.5 980.9 1011.8 256 464 128
3 + 340.3 277.4 874 60.92 60.92 826.7 258.7
- 115 262 475.8 512.6 286.2 1024 1167 304.5 219 219 267.9 974.7 1036.6 304 427 128
2 + 340.3 264.9 867 60.92 60.92 826.7 252.4
- 115 311 432.9 451.3 274 1055 1142 292.3 213 237 261.7 956.1 1061.4 353 384 122
1 + 340.3 258.7 860 60.92 60.92 833.3 246.2
- 115 366 377.8 377.8 261.7 1055 1167 292.3 195 268 237.3 943.7 1098.6 427 286 128
P + 352.9 258.7 874 60.92 60.92 826.7 246.2
din
- 0 359 286.2 365.6 316.7 72.9 1142 292.3 60.8 268 103.3 758.5 863.38 72.9 60.8 0
S + 302.5 340.3 60.9 296.2 60.92 700.8 60.92
NECLASIFICAT
Numarul de bare
Nivel st dr st dr
- 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
6 + 4 4 4 4 4 4 4
- 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
5 + 4 4 4 4 4 4 4
- 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
4 + 4 4 4 4 4 4 4
- 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
3 + 4 4 4 4 4 4 4
- 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
2 + 4 4 4 4 4 4 4
- 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
1 + 4 4 4 4 4 4 4
- 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
P + 4 4 4 4 4 4 4
- 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
din
S + 4 4 4 4 4 4 4
NECLASIFICAT
Solutia de armare aleasa(diametrul):
Nivel st dr st dr
- 14 14 16 16 14 18 20 14 14 14 14 20 20 14 14 14
6 + 14 14 18 14 14 20 14
- 14 14 14 16 14 18 20 14 14 14 14 18 20 14 14 14
5 + 14 14 18 14 14 18 14
- 14 14 14 14 14 18 20 14 14 14 14 18 18 14 14 14
4 + 14 14 18 14 14 18 14
- 14 14 14 14 14 18 20 14 14 14 14 18 18 14 14 14
3 + 14 14 18 14 14 18 14
- 14 14 14 14 14 20 20 14 14 14 14 18 20 14 14 14
2 + 14 14 18 14 14 18 14
- 14 14 14 14 14 20 20 14 14 14 14 18 20 14 14 14
1 + 14 14 18 14 14 18 14
- 14 14 14 14 14 20 20 14 14 14 14 18 20 14 14 14
P + 14 14 18 14 14 18 14
- 14 14 14 14 14 14 20 14 14 14 14 16 18 14 14 14
din
S + 14 14 14 14 14 16 14
NECLASIFICAT
Aria de armatura efectiva:
Nivel st dr st dr
- 615 615 803.8 803.8 615.4 1017 1256 615.4 615 615 615.4 1256 1256 615 615 615
6 + 615.4 615.4 1017 615.4 615.4 1256 615.4
- 615 615 615.4 803.8 615.4 1017 1256 615.4 615 615 615.4 1017 1256 615 615 615
5 + 615.4 615.4 1017 615.4 615.4 1017 615.4
- 615 615 615.4 615.4 615.4 1017 1256 615.4 615 615 615.4 1017 1017.4 615 615 615
4 + 615.4 615.4 1017 615.4 615.4 1017 615.4
- 615 615 615.4 615.4 615.4 1017 1256 615.4 615 615 615.4 1017 1017.4 615 615 615
3 + 615.4 615.4 1017 615.4 615.4 1017 615.4
- 615 615 615.4 615.4 615.4 1256 1256 615.4 615 615 615.4 1017 1256 615 615 615
2 + 615.4 615.4 1017 615.4 615.4 1017 615.4
- 615 615 615.4 615.4 615.4 1256 1256 615.4 615 615 615.4 1017 1256 615 615 615
1 + 615.4 615.4 1017 615.4 615.4 1017 615.4
- 615 615 615.4 615.4 615.4 1256 1256 615.4 615 615 615.4 1017 1256 615 615 615
P + 615.4 615.4 1017 615.4 615.4 1017 615.4
- 615 615 615.4 615.4 615.4 615 1256 615.4 615 615 615.4 803.8 1017.4 615 615 615
din
S + 615.4 615.4 615 615.4 615.4 803.8 615.4
NECLASIFICAT
Momente capabile:
Nivel st dr st dr
- 101 101 131.9 131.9 101.2 167 205.4 101.2 101 101 101.2 205.4 205.36 101 101 101
6 + 101.2 101.2 167 101.2 101.2 205.4 101.2
- 101 101 101.2 131.9 101.2 167 205.4 101.2 101 101 101.2 166.6 205.36 101 101 101
5 + 101.2 101.2 167 101.2 101.2 166.6 101.2
- 101 101 101.2 101.2 101.2 167 205.4 101.2 101 101 101.2 166.6 166.64 101 101 101
4 + 101.2 101.2 167 101.2 101.2 166.6 101.2
- 101 101 101.2 101.2 101.2 167 205.4 101.2 101 101 101.2 166.6 166.64 101 101 101
3 + 101.2 101.2 167 101.2 101.2 166.6 101.2
- 101 101 101.2 101.2 101.2 205 205.4 101.2 101 101 101.2 166.6 205.36 101 101 101
2 + 101.2 101.2 167 101.2 101.2 166.6 101.2
- 101 101 101.2 101.2 101.2 205 205.4 101.2 101 101 101.2 166.6 205.36 101 101 101
1 + 101.2 101.2 167 101.2 101.2 166.6 101.2
- 101 101 101.2 101.2 101.2 205 205.4 101.2 101 101 101.2 166.6 205.36 101 101 101
P + 101.2 101.2 167 101.2 101.2 166.6 101.2
- 101 101 101.2 101.2 101.2 101 205.4 101.2 101 101 101.2 131.9 166.64 101 101 101
din
S + 101.2 101.2 101 101.2 101.2 131.9 101.2
NECLASIFICAT
Armare transversala(Q):
Nivel st dr st dr
6 34 78 105 101 88 150 165 48 16 17 50 174 174 61 59 34
5 22 67 86 89 67 164 182 36 47 45 22 150 156 64 90 22
4 22 69 86 88 70 165 180 43 42 40 26 150 156 67 88 22
3 22 71 86 86 73 165 180 45 40 40 29 150 167 69 85 22
2 22 75 86 84 78 166 178 49 38 42 31 150 158 76 82 22
1 22 79 86 81 83 167 177 51 36 45 30 150 159 76 79 22
P 22 87 85 78 94 167 174 60 28 51 27 150 162 82 73 23
S 21 54 80 92 71 66 72 73 35 44 22 136 113 74 53 0
din
NECLASIFICAT
Armare transversala(Nr. Bare intersectate):
Nivel st dr st dr
6 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
5 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
3 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
2 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
1 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
P 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
S 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
din
NECLASIFICAT
Armare transversala(diametrul barelor):
Nivel st dr st dr
6 10 8 8 8 8 10 10 8 8 8 8 10 10 8 8 10
5 10 8 8 8 8 10 10 8 8 8 8 10 10 8 8 10
4 10 8 8 8 8 10 10 8 8 8 8 10 10 8 8 10
3 10 8 8 8 8 10 10 8 8 8 8 10 10 8 8 10
2 10 8 8 8 8 10 10 8 8 8 8 10 10 8 8 10
1 10 8 8 8 8 10 10 8 8 8 8 10 10 8 8 10
P 10 8 8 8 8 10 10 8 8 8 8 10 10 8 8 10
S 10 8 8 8 8 10 10 8 8 8 8 10 10 8 8 10
din
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Cadru G-G
Cadru 10-10
din
NECLASIFICAT
2.7.2 CALCULUL STÂLPILOR
Dimensionarea armăturii longitudinale a stâlpilor

din
NECLASIFICAT
Valorile momentelor încovoietoare şi ale forţelor axiale pentru

dimensionarea stâlpilor se determină pornind de la eforturile maxime determinate
din calculul structural sub acţiunea forţelor laterale şi verticale , considerând
efectele de ordinul 2. Valorile de proiectare ale momentelor încovoietoare se
stabilesc respectând regulile ierarhizării capacităţilor de rezistenţă, astfel încât să
se obţină un mecanism favorabil de disipare a energiei induse de seism, cu
articulaţii plastice în grinzi.
Distanţa între barele consecutive pe fiecare latură trebuie sa fie mai mică
de 150mm.
Dimensionarea armăturii transversale a stâlpilor
Valorile de proiectare ale forţelor tăietoare se determină din echilibrul
stâlpului la fiecare nivel, sub acţiunea momentelor de la extremităţi,
corespunzând pentru fiecare sens al acţiunii seismice , formării articulaţiilor
plastice, care pot apărea fie în grinzi, fie în stâlpii conectaţi în nod.
Momentul de la extremităţi se determina cu relaţia:
M i ,d   Rd  M Rc,i  min(1,
M Rb
);
M Rc
unde:
γRd – factor care introduce efectul consolidării oţelului si al fretării
betonului în zonele comprimate:
- γRd = 1.3 pentru nivelul de la baza construcţiei;
- γRd = 1.2 pentru restul nivelurilor.
MRc,i – valoarea momentului capabil la extremitatea i a stâlpului,
corespunzatoare sensului considerat.
ΣMRc si ΣMRb – sumele valorilor momentelor capabile ale stâlpilor şi
grinzilor care intră în nod.
din
NECLASIFICAT
Valorile momentelor capabile în stâlpi corespund valorilor forţelor axiale

din ipotezele asociate sensului considerat al acţiunii seismice.
Relaţiile de calcul pentru dimensionarea armăturii transversale sunt
identice cu cele utilizate pentru armătura transversală a grinzilor, cu exceptia
modului de stabilire a valorii rezistenţei de proiectare la întindere a betonului
𝑓′𝑐𝑑 .
Zonele de la extremităţile stâlpilor se consideră zone critice pe o distanţă
𝑙𝑐𝑟 :
𝑙𝑐𝑙
𝑙𝑐𝑟 = max {1.5ℎ𝑐 , , 600𝑚𝑚}.
6
ℎ𝑐 - cea mai mare dimensiune a sectiunii stalpului.

Coeficientul de armare transversală cu etrieri va fi cel puţin:
- 0.5% în zona critică a stâlpilor de la baza lor, la primul nivel;
- 0.35% în restul zonelor critice.
Distanţa dintre etrieri nu va depăşi:
𝑏
S ≤ min { 𝑜 ; 125𝑚𝑚; 7𝑑𝑏𝑙 };
3
𝑏𝑜 - latura minimă a secţiunii utile (situat la interiorul etrierului

perimetral);
𝑑𝑏𝑙 - diametrul minim al barelor longitudinale.
Pentru secţiunea de la baza stâlpului, condiţia este: ae ≤ 6𝑑𝑏𝑙 .
Etrierii vor fi îndesiţi şi dincolo de zona critică pe toată lungimea stâlpului
din cauza zonei libere mici şi din criterii constructive.
din
NECLASIFICAT
Armare stalp G-10:

Etajul 6:
Se cunosc:
Rezistenţele betonului (C30/37): Rezistenţa de curgere a oţelului:

N
fck  30
2 Otel PC52:
mm
fck N N
fcd   20 fyk  345
1.5 2 2
mm mm
N
fctm  2.9 fyk N
2 fyd   300
mm 1.15 2
mm N
fctm N E  33000
ftd   1.45
2 2 (pentru grinzi şi stâlpi) mm
2
mm
 Rd  1
Factorul de suprarezistenţă clasa M de ductilitate
Înăltimea efectivă a stalpului (paralel cu y): h  0.50m
Lăţimea efectivă a stalpului (paralel cu x): b  0.50m
Inaltimea placii: hp  0.15m
3
h b
Ix 
Lumina stalpuluii: Hs  2.25m 12 Momente de inertie
3
H0  Hs  hp b h
Iy 
12
H0  2.1 m
Acoperirea cu beton c  2.5cm

Diametrul estimat   20mm  e  8mm
Diametrul minim armatura longitudinala dbl  16 mm

Acoperirea la partea superioară a1  c   3.5 cm
2

Acoperirea la partea inferioară a  c   3.5 cm
2
aeconstr  min 125 mm7 dbl  0.112 m

h  2 c
Distanta maxima intre etrieri
 3 
in zona critica
 Rd  1.2 factor de suprarezistenta datorat consolidarii otelului (M)
Lungimi de flambaj lfx  0.5 Hs lfy  0.5 Hs q  4.05
Dimensionarea armaturii longitudinale

Mdc-momentul de proiectare in stalp in sectiunea considerata
din
NECLASIFICAT
MEdc-momentul in stalp in sectiunea considerata, rezultata din calculul

structural sub incarcari seismice de proiectare
ΣMRb-suma momentelor capabile asociate sensului actiunii seismice considerate
in grinzile din nodul in care se face verificarea
ΣMEdb-suma momentelor rezultate din calculul static sub actiunea fortelor
laterale si verticale de proiectare in grinzile din nodul in care se face
verificarea (suma momentelor cu care am calculat armarea longitudinala a
grinzilor) M  83kN m M  123kN m din combinatia SLUX, SLUY
Edcx Edcy
M Edb  ( 117  179  142  164)kN m M Edb  602 kN m
M Rb  ( 130  205  160  205)kN m M Rb  700 kN m
M Rb
Mdcx   Rd  MEdcx Mdcx  115.814 kN m
M Edb
M Rb
Mdcy   Rd  MEdcy  Mdcy  171.628 kN m
M Edb
M Rb
   1.163 factor de suprarezistenta
M Edb
"ok" if   q  "ok"
"nu verifica" otherwise
N1  472kN axiala este aproximativ egala pentru cele doua tipuri

Mcalx  Mdcx de combinatii SLUX, SLUY
Mcaly  Mdcy
νd - forta axiala normalizata
N1
d   0.094 "ok" if d  0.4  "ok"
b  h  fcd
N1
Forta axiala repartizata n   0.094
b  h  fcd
Armatura longitudinala Asx

N1
x   4.72 cm xlim  0.25 ( b  a)  11.625 cm
h  fcd
verificam_xlim  "OK" if x  xlim  "OK"

"NU verifica" otherwise
din
NECLASIFICAT
b  a  a1
 h  x fcd    a
x
Mcalx  N1 
Asx 
2 2  if 2 a  x  xlim  1.111  10 4 m2

fyd  b  a  a1 
b  a  a1
Mcalx  N1  Asx  1.111 cm
2
2
if x  2 a

fyd  b  a  a1 
"x mai mare ca x lim" otherwise
Verificam procentele de armare

pminlaturax  max 0.4  0.4
10 N1 pminlaturax 2
 fyd  b  h  Amin   h  ( b  a) Amin  9.3 cm
100
2 Asxreal 100
Asxreal  12.56 cm platx   0.54 %
h  ( b  a)
verif  "OK" if platx  pminlaturax  "OK"
Armarea pe x va fi 4φ20
"NU" otherwise
Armatura longitudinala Asy

N1
x1   4.72 cm xlim1  0.55 ( h  a)  25.575 cm
b  fcd
verif_xlim  "OK" if x1  xlim1  "OK"

 b  x1 fcd    a

( h  2 a) x1
Mcaly  N1 
Asy 
2 2  if 2 a  x1  xlim1
fyd  ( h  2 a)
( h  2 a)
Mcaly  N1 
2
if x1  2 a
fyd  ( h  2 a) 2
Asy  5.438 cm
"x mai mare ca xlim" otherwise
verificam procentele de armare procentul de armare total: 1% < p

<4%
pminlaturay  max 0.4  0.4
10 N1 p minlaturay 2
100
2 Asyreal 100
Asyreal  10.18 cm platy   0.438 %
h  ( b  a)
Armarea pe y va fi 4φ20
"NU" otherwise
procent de armare pf 
( 2Asyreal  2Asxreal  Asxreal)  100
 1.416 %
total h  ( b  a)
din
NECLASIFICAT
verif2  "OK" if 1  pf  4  "OK"
"NU VERIFICA" otherwise
Momentele capabile pe cele 2 directii (xtract):

M(P) = 212.9 + 1216*(P/Pu) + -2043*(P/Pu)^2 + 599.6*(P/Pu)^3
Nu  5855 kN
2 3
 2043 
N1 
 599.6 
N1 N1 
Mcap  212.9  1216    297.965
Nu
 Nu   Nu 
Mcap.y  276.909 kN m
Mcap.x  276.909kN m
verif2  "OK" if Mcalx  Mcap.x  "OK"
verif  "OK" if Mcaly  Mcap.y  "OK"
Dimensionarea armaturii transversale
MRc,i-valoarea de proiectare momentului capabil la extremitatea i a stalpului

corespunzator sectiunii considerate
ΣMRc si ΣMRb-suma valorilor momentelor capabile ale stalpilor si grinzilor
care intra in nod
Mi.d-valoarea momentului de proiectare de la extremitatea i a stalpului
M Rc  Mcap.x  Mcap.y
 M Rb 
M1.dx   Rd  Mcap.x min  1   M1.dx  332.291 kN m
 M Rc 
 M Rb 
M1.dy   Rd  Mcap.y  min 1  M1.dy  332.291 kN m
 M Rc 
 M Rb 
 M Rc 
 M Rb 
 M Rc 
din
NECLASIFICAT
M1 si M2 sunt egale deoarece momentele capabile de sus si de jos pe

stalp sunt egale
M1.dx  M2.dx
VEdx  VEdx  316.467 kN
H0
M1.dy  M2.dy
VEdy  VEdy  316.467 kN
H0
d  h  a
N1
d   0.102
( b  a)  h  fcd
VEdcx  68kN
(forta taietoare Etabs)
VEdcy  97kN
VEdx.max  VEdx  VEdcx  384.467 kN
VEdy.max  VEdy  VEdcy  413.467 kN
fctd  0.5 fctm

N
fctd.prim  fctd  ( 1  0.5 d ) fctd.prim  1.518
2
mm
VEdx.max
primx 
h  fctd.prim ( b  a) primx  1.089
VEdy.max
primy 
h  fctd.prim ( b  a) primy  1.171
Dimensionarea etrierilor
N N fyke N
ftd  ftd  ( 1  0.5 n )  1.518 fyke  355 fyde   308.696
2 2 1.15 2
mm mm mm
Verificam daca avem nevoie de etrieri:
calculx  "avem nevoie" if 0.5 b  d  ftd  VEdx.max  2 b  d  ftd  "avem nevoie"
"armam constructiv" if VEdx.max  0.5 h  d  ftd
"marim sectiunea sau calitatea betonului" otherwise
calculy  "avem nevoie" if 0.5 b  d  ftd  VEdy.max  2 b  d  ftd  "avem nevoie"
"armam constructiv" if VEdy.max  0.5 h  d  ftd
2
VEd x.max Vnx ftd
Vnx   1.089 forta taietoare p e1.x    100  0.248
b  d  ftd 3.2 p latx fyde
normalizata pe X
din
NECLASIFICAT
VEd y.max
Vny   1.171 forta taietoare 2
Vny ftd
b  d  ftd p e1.y    100  0.319
normalizata pe Y 3.2 p laty fyde
100 p laty ftd  Hs 

p e.y  p e1.y if   min  2.5  
p e1.y 0.8 fyde  b  pe.y  0.319
 ftd  p laty 
50   Vny   otherwise
 fyde   Hs  
  min  2.5   
   b  
100 p latx ftd  Hs 

p e.x  p e1.x if   min  2.5  
p e1.x 0.8 fyde  h 
 ftd  p latx  pe.x  0.248

50   Vnx   otherwise
 fyde   Hs  
  min  2.5   
   h  
Pmin  0.25 % zonele critice
Pmin  0.35 % zonele critice la baza stalpilor primului nivel
ae.max  min 125cm7 dbl  0.112m

h  c 2
 3 
se alege distanta intre etrieri si nr de ramuri: aex  10cm aey  10 cm
pe.x h  aex 2 2
A 0e.x   124.017 mm A0ereal.x  50.3 mm
100
A 0ereal.x nrx
p ereal.x   100  0.604
b  aex
pe.y  b  aey 2 2
A 0e.y   159.318 mm A0ereal.y  50.3mm
100
A 0ereal.y  nry
p erealy   100  0.604
h  aey
verifx  "OK" if p ereal.x  p e.x  "OK" verify  "OK" if perealy  pe.y  "OK"
"NU" otherwise "NU" otherwise
pmin  0.25
verificam procentul de armare
verifx  "OK" if pereal.x  pmin  "OK"
verify  "OK" if perealy  pmin  "OK"
"NU" otherwise
"NU" otherwise
din
NECLASIFICAT
Armarea transversala finala va fi : 3 etr. φ8/10cm PC52
Etajul 5:

Edcx Edcy
M Edb  ( 117  179  142  164)kN m M Edb  602 kN m
M Rb  ( 130  205  160  205)kN m M Rb  700 kN m
M Rb
Mdcx   Rd  MEdcx Mdcx  120 kN m
M Edb
M Rb
M Edb
M Rb
M Edb
"ok" if   q  "ok"

Mcaly  Mdcy
N1
d   0.137 "ok" if d  0.4  "ok"
b  h  fcd
N1
b  h  fcd
din
NECLASIFICAT

N1
x   6.84 cm xlim  0.25 ( b  a)  11.625 cm
h  fcd

b  a  a1
 h  x fcd    a
x
Mcalx  N1 
Asx 
2 2  if 2 a  x  xlim  2.098  10 4 m2

fyd  b  a  a1 
b  a  a1
Mcalx  N1  Asx  2.098 cm
2
2
if x  2 a

fyd  b  a  a1 

100
2 Asxreal 100
Asxreal  12.56 cm platx   0.54 %
h  ( b  a)
"NU" otherwise

N1
x1   6.84 cm xlim1  0.55 ( h  a)  25.575 cm
b  fcd

 b  x1 fcd    a

( h  2 a) x1
Mcaly  N1 
Asy 
2 2  if 2 a  x1  xlim1
fyd  ( h  2 a)
( h  2 a)
Mcaly  N1 
2
if x1  2 a
fyd  ( h  2 a) 2
Asy  1.147 cm

<4%
din
NECLASIFICAT

100
2 Asyreal 100
Asyreal  10.18 cm platy   0.438 %
h  ( b  a)
"NU" otherwise
 1.416 %
verif2  "OK" if 1  pf  4  "OK"

M(P) = 212.9 + 1216*(P/Pu) + -2043*(P/Pu)^2 + 599.6*(P/Pu)^3
Nu  5855 kN
2 3
 2043 
N1 
 599.6 
N1 N1 
Mcap  212.9  1216    328.031
Nu
 Nu   Nu 
Mcap.y  276.909 kN m
Mcap.x  276.909kN m

care intra in nod
din
NECLASIFICAT
 M Rb 
 M Rc 
 M Rb 
 M Rc 
 M Rb 
 M Rc 
 M Rb 
 M Rc 
stalp sunt egale
M1.dx  M2.dx
VEdx  VEdx  316.467 kN
H0
M1.dy  M2.dy
VEdy  VEdy  316.467 kN
H0
d  h  a
N1
d   0.147
( b  a)  h  fcd
VEdcx  74kN
VEdcy  92kN

N
2
mm
VEdx.max
primx 
VEdy.max
primy 
N N fyke N
2 2 1.15 2
mm mm mm
din
NECLASIFICAT
2
VEd x.max Vnx ftd
normalizata pe X
VEd y.max
Vny ftd
b  d  ftd p e1.y    100  0.305

p e.y  p e1.y if   min  2.5  
p e1.y 0.8 fyde  b  pe.y  0.305
 fyde   Hs  
  min  2.5   
   b  

p e.x  p e1.x if   min  2.5  
p e1.x 0.8 fyde  h 
 ftd  p latx  pe.x  0.251

 fyde   Hs  
  min  2.5   
   h  
ae.max  min 125cm7 dbl  0.112m

h  c 2
 3 
A 0e.x   125.38 mm A0ereal.x  50.3 mm
100
A 0ereal.x nrx
p ereal.x   100  0.604
b  aex
pe.y  b  aey 2 2
A 0e.y   152.403 mm A0ereal.y  50.3mm
100
A 0ereal.y  nry
p erealy   100  0.604
h  aey
din
NECLASIFICAT
pmin  0.25
verify  "OK" if perealy  pmin  "OK"
"NU" otherwise
"NU" otherwise

Etajul 4:

Edcx Edcy
M Edb  ( 117  179  142  164)kN m M Edb  602 kN m
M Rb  ( 130  205  160  205)kN m M Rb  700 kN m
M Rb
M Edb
M Rb
M Edb
M Rb
M Edb
"ok" if   q  "ok"

Mcaly  Mdcy
din
NECLASIFICAT
N1
d   0.153 "ok" if d  0.4  "ok"
b  h  fcd
N1
b  h  fcd

N1
x   7.65 cm xlim  0.25 ( b  a)  11.625 cm
h  fcd

b  a  a1
 h  x fcd    a
x
Mcalx  N1 
Asx 
2 2  if 2 a  x  xlim  2.606  10 4 m2

fyd  b  a  a1 
b  a  a1
Mcalx  N1  Asx  2.606 cm
2
2
if x  2 a

fyd  b  a  a1 

100
2 Asxreal 100
Asxreal  12.56 cm platx   0.54 %
h  ( b  a)
"NU" otherwise

N1
x1   7.65 cm xlim1  0.55 ( h  a)  25.575 cm
b  fcd

 b  x1 fcd    a

( h  2 a) x1
Mcaly  N1 
Asy 
2 2  if 2 a  x1  xlim1
fyd  ( h  2 a)
( h  2 a)
Mcaly  N1 
2
if x1  2 a
fyd  ( h  2 a) 2
Asy  0.747 cm
din
NECLASIFICAT

<4%
100
2 Asyreal 100
Asyreal  10.18 cm platy   0.438 %
h  ( b  a)
"NU" otherwise
 1.416 %
verif2  "OK" if 1  pf  4  "OK"

M(P) = 212.9 + 1216*(P/Pu) + -2043*(P/Pu)^2 + 599.6*(P/Pu)^3
Nu  5855 kN
2 3
 2043 
N1 
 599.6 
N1 N1 
Mcap  212.9  1216    338.24
Nu
 Nu   Nu 
Mcap.y  276.909 kN m
Mcap.x  276.909kN m

care intra in nod
din
NECLASIFICAT
 M Rb 
 M Rc 
 M Rb 
 M Rc 
 M Rb 
 M Rc 
 M Rb 
 M Rc 
stalp sunt egale
M1.dx  M2.dx
VEdx  VEdx  316.467 kN
H0
M1.dy  M2.dy
VEdy  VEdy  316.467 kN
H0
d  h  a
N1
d   0.165
( b  a)  h  fcd
VEdcx  74kN
VEdcy  92kN

N
2
mm
VEdx.max
primx 
VEdy.max
primy 
din
NECLASIFICAT
N N fyke N
2 2 1.15 2
mm mm mm
2
VEd x.max Vnx ftd
normalizata pe X
VEd y.max
Vny ftd
b  d  ftd p e1.y    100  0.303

p e.y  p e1.y if   min  2.5  
p e1.y 0.8 fyde  b  pe.y  0.303
 fyde   Hs  
  min  2.5   
   b  

p e.x  p e1.x if   min  2.5  
p e1.x 0.8 fyde  h 
 ftd  p latx  pe.x  0.249

 fyde   Hs  
  min  2.5   
   h  
din
nry  6
NECLASIFICAT
ae.max  min 125cm7 dbl  0.112m

h  c 2
 3 
A 0e.x   124.437 mm A0ereal.x  50.3 mm
100
A 0ereal.x nrx
p ereal.x   100  0.604
b  aex
pe.y  b  aey 2 2
A 0e.y   151.256 mm A0ereal.y  50.3mm
100
A 0ereal.y  nry
p erealy   100  0.604
h  aey
pmin  0.25
verify  "OK" if perealy  pmin 
"NU" otherwise
"NU" otherwise

Etajul 3:

Edcx Edcy
din
NECLASIFICAT
M Edb  ( 117  179  142  164)kN m M Edb  602 kN m
M Rb  ( 130  205  160  205)kN m M Rb  700 kN m
M Rb
M Edb
M Rb
M Edb
M Rb
M Edb
"ok" if   q  "ok"

Mcaly  Mdcy
N1
d   0.177 "ok" if d  0.4  "ok"
b  h  fcd
N1
b  h  fcd

N1
x   8.86 cm xlim  0.25 ( b  a)  11.625 cm
h  fcd

b  a  a1
 h  x fcd    a
x
Mcalx  N1 
Asx 
2 2  if 2 a  x  xlim  2.879  10 4 m2

fyd  b  a  a1 
b  a  a1
Mcalx  N1  Asx  2.879 cm
2
2
if x  2 a

fyd  b  a  a1 
din
NECLASIFICAT

100
2 Asxreal 100
Asxreal  12.56 cm platx   0.54 %
h  ( b  a)
"NU" otherwise

N1
x1   8.86 cm xlim1  0.55 ( h  a)  25.575 cm
b  fcd

 b  x1 fcd    a

( h  2 a) x1
Mcaly  N1 
Asy 
2 2  if 2 a  x1  xlim1
fyd  ( h  2 a)
( h  2 a)
Mcaly  N1 
2
if x1  2 a
fyd  ( h  2 a) 2
Asy  0.258 cm

<4%
100
2 Asyreal 100
Asyreal  10.18 cm platy   0.438 %
h  ( b  a)
"NU" otherwise
 1.416 %
verif2  "OK" if 1  pf  4  "OK"

M(P) = 212.9 + 1216*(P/Pu) + -2043*(P/Pu)^2 + 599.6*(P/Pu)^3
din
NECLASIFICAT
Nu  5855 kN
2 3
 2043 
N1 
 599.6 
N1 N1 
Mcap  212.9  1216    352.205
Nu
 Nu   Nu 
Mcap.y  276.909 kN m
Mcap.x  276.909kN m

care intra in nod
 M Rb 
 M Rc 
 M Rb 
 M Rc 
 M Rb 
 M Rc 
 M Rb 
 M Rc 
stalp sunt egale
M1.dx  M2.dx
VEdx  VEdx  316.467 kN
H0
din
NECLASIFICAT
M1.dy  M2.dy
VEdy  VEdy  316.467 kN
H0
d  h  a
N1
d   0.191
( b  a)  h  fcd
VEdcx  86kN
VEdcy  75kN

N
2
mm
VEdx.max
primx 
VEdy.max
primy 
N N fyke N
2 2 1.15 2
mm mm mm
2
VEd x.max Vnx ftd
normalizata pe X
VEd y.max
Vny ftd
b  d  ftd p e1.y    100  0.275
din
NECLASIFICAT

p e.y  p e1.y if   min  2.5  
p e1.y 0.8 fyde  b  pe.y  0.275
 fyde   Hs  
  min  2.5   
   b  

p e.x  p e1.x if   min  2.5  
p e1.x 0.8 fyde  h 
 ftd  p latx  pe.x  0.261

 fyde   Hs  
  min  2.5   
   h  
ae.max  min 125cm7 dbl  0.112m

h  c 2
 3 
A 0e.x   130.733 mm A0ereal.x  50.3 mm
100
A 0ereal.x nrx
p ereal.x   100  0.604
b  aex
pe.y  b  aey 2 2
A 0e.y   137.384 mm A0ereal.y  50.3mm
100
A 0ereal.y  nry
p erealy   100  0.604
h  aey
pmin  0.25
"OK" if p erealy  pmin  "OK"
"NU" otherwise
"NU" otherwise
din
NECLASIFICAT
Etajul 2, 1, parter:

Edcx Edcy
M Edb  ( 117  179  142  164)kN m M Edb  602 kN m
M Rb  ( 130  205  160  205)kN m M Rb  700 kN m
M Rb
M Edb
M Rb
M Edb
M Rb
M Edb
"ok" if   q  "ok"

Mcaly  Mdcy
N1
d   0.23 "ok" if d  0.4  "ok"
b  h  fcd
N1
b  h  fcd
din
NECLASIFICAT

N1
x   11.5 cm xlim  0.25 ( b  a)  11.625 cm
h  fcd

b  a  a1
 h  x fcd    a
x
Mcalx  N1 
Asx 
2 2  if 2 a  x  xlim  2.558  10 4 m2

fyd  b  a  a1 
b  a  a1
Mcalx  N1  Asx  2.558 cm
2
2
if x  2 a

fyd  b  a  a1 

100
2 Asxreal 100
Asxreal  12.56 cm platx   0.54 %
h  ( b  a)
"NU" otherwise

N1
x1   11.5 cm xlim1  0.55 ( h  a)  25.575 cm
b  fcd

 b  x1 fcd    a

( h  2 a) x1
Mcaly  N1 
Asy 
2 2  if 2 a  x1  xlim1
fyd  ( h  2 a)
( h  2 a)
Mcaly  N1 
2
if x1  2 a
fyd  ( h  2 a) 2
Asy  0.287 cm

<4%
100
2 Asyreal 100
Asyreal  10.18 cm platy   0.438 %
h  ( b  a)
"NU" otherwise
din
NECLASIFICAT
 1.416 %
verif2  "OK" if 1  pf  4  "OK"

M(P) = 212.9 + 1216*(P/Pu) + -2043*(P/Pu)^2 + 599.6*(P/Pu)^3
Nu  5855 kN
2 3
 2043 
N1 
 599.6 
N1 N1 
Mcap  212.9  1216    377.467
Nu
 Nu   Nu 
Mcap.y  276.909 kN m
Mcap.x  276.909kN m

care intra in nod
 M Rb 
 M Rc 
 M Rb 
 M Rc 
 M Rb 
 M Rc 
 M Rb 
 M Rc 
din
NECLASIFICAT

stalp sunt egale
M1.dx  M2.dx
VEdx  VEdx  316.467 kN
H0
M1.dy  M2.dy
VEdy  VEdy  316.467 kN
H0
d  h  a
N1
d   0.247
( b  a)  h  fcd
VEdcx  98kN
VEdcy  96kN

N
2
mm
VEdx.max
primx 
VEdy.max
primy 
N N fyke N
2 2 1.15 2
mm mm mm
2
VEd x.max Vnx ftd
normalizata pe X
din
NECLASIFICAT
VEd y.max
Vny ftd
b  d  ftd p e1.y    100  0.298

p e.y  p e1.y if   min  2.5  
p e1.y 0.8 fyde  b  pe.y  0.298
 fyde   Hs  
  min  2.5   
   b  

p e.x  p e1.x if   min  2.5  
p e1.x 0.8 fyde  h 
 ftd  p latx  pe.x  0.271

 fyde   Hs  
  min  2.5   
   h  
ae.max  min 125cm7 dbl  0.112m

h  c 2
 3 
A 0e.x   135.362 mm A0ereal.x  50.3 mm
100
A 0ereal.x nrx
p ereal.x   100  0.604
b  aex
pe.y  b  aey 2 2
A 0e.y   148.908 mm A0ereal.y  50.3mm
100
A 0ereal.y  nry
p erealy   100  0.604
h  aey
pmin  0.25
"OK" if p erealy  pmin  "OK"
"NU" otherwise
"NU" otherwise
din
NECLASIFICAT
M(P) = 212.9 + 1216*(P/Pu) + -2043*(P/Pu)^2 + 599.6*(P/Pu)^3
din
NECLASIFICAT
2.7.3 CALCULUL PLACILOR
CALCUL ARMATURA PLACA
Proprietati materiale
- rezistenta caracteristica beton C30/37: fck  30MPa
- coef sig beton:  c  1.5

fck
- rezistenta de calcul beton C30/37: fctm  2.9MPa fcd  fcd  20 MPa
c
fcd
-limita caracteristica de curgere otel PC52: fyk  355MPa fcdd 
MPa
-coeficient de siguranta otel:  s  1.15
fyk fyd
fyd  fyd  308.696 MPa fydc 
-limita de calcul de curgere otel PC52: s MPa
Presupunem:   8mm
-acoperirea: cb  2cm
Md 
-momentul de calcul M: Md  6kN m M  a  cb  a  24 mm
kN m 2
b h d
h  150mm b  1000mm b c  h c  d  h  a d  126 mm d c 
mm mm mm
zona comprimata x: 6
2 2 M 10
x  d c  d c  x  2.404
b c  fcdd
xlim  0.25 dc xlim  31.5 -> x  xlim
fcdd 2
As  b c  x As  150.9mm -> As'  401.92
fyd As'
    0.268 % 0.19%    0.5%
M Pa bc  hc
fydc fctm
min  0.26 100 min  0.212
xreal  As' xreal  6.204 fyk
b c  fcdd
 xreal 
Mcap  As' fydc   dc    10 6 Mcap  15.248
 2 
|=> 8Φ8 /m (PC52)
din
Denumi M As nr def Mcap Distanta
Dire hpl Clasa fct fc x xlim Ф Asef xef
re(Poziti Tip otel fyk (kNm (mm2/ bare ρ ρmin (m (kNm/ intre ρ
ctie (cm) beton m k (cm) (cm) (mm) (mm2/m) (cm)
e) /m) m) (/m) m) m) armaturi
4.6/BD x-x 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 13 0.36 9.71 236.4 8 8 401.92 0.0022 0.0021 0.62 181 22.07 14.28571 0.002221
6.7/BD x-x 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 13 0.36 9.71 236.4 8 8 401.92 0.0022 0.0021 0.62 181 22.07 14.28571 0.002221
7.8/BD x-x 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 15 0.42 9.71 273.2 8 8 401.92 0.0022 0.0021 0.62 181 22.07 14.28571 0.002221
4.6/DF x-x 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 13 0.36 9.71 236.4 8 8 401.92 0.0022 0.0021 0.62 181 22.07 14.28571 0.002221
6.7/DF x-x 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 18 0.51 9.71 328.6 8 8 401.92 0.0022 0.0021 0.62 181 22.07 14.28571 0.002221
7.8/DF x-x 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 11 0.31 9.71 199.7 8 8 401.92 0.0022 0.0021 0.62 181 22.07 14.28571 0.002221
10.12/DFx-x 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 9 0.25 9.71 163.1 8 8 401.92 0.0022 0.0021 0.62 181 22.07 14.28571 0.002221
12.14/DFx-x 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 9 0.25 9.71 163.1 8 8 401.92 0.0022 0.0021 0.62 181 22.07 14.28571 0.002221
6.7/FG x-x 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 21 0.59 9.71 384.3 8 8 401.92 0.0022 0.0021 0.62 181 22.07 14.28571 0.002221
Armare placa peste subsol/camp/x-x:
7.8/FG x-x 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 27 0.77 9.71 496.5 11 8 552.64 0.0031 0.0021 0.85 181 30.15 10 0.003053
8.9/FG x-x 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 5 0.14 9.71 90.33 8 8 401.92 0.0022 0.0021 0.62 181 22.07 14.28571 0.002221
9.10/FG x-x 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 18 0.51 9.71 328.6 8 8 401.92 0.0022 0.0021 0.62 181 22.07 14.28571 0.002221
din
10.12/FGx-x 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 13 0.36 9.71 236.4 8 8 401.92 0.0022 0.0021 0.62 181 22.07 14.28571 0.002221
12.14/FGx-x 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 13 0.36 9.71 236.4 8 8 401.92 0.0022 0.0021 0.62 181 22.07 14.28571 0.002221
NECLASIFICAT
6.7/GH x-x 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 8 0.22 9.71 144.9 8 8 401.92 0.0022 0.0021 0.62 181 22.07 14.28571 0.002221
7.9/GI x-x 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 3 0.08 9.71 54.12 8 8 401.92 0.0022 0.0021 0.62 181 22.07 14.28571 0.002221
9.10/GI x-x 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 13 0.36 9.71 236.4 8 8 401.92 0.0022 0.0021 0.62 181 22.07 14.28571 0.002221
10.12/GI x-x 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 5 0.14 9.71 90.33 8 8 401.92 0.0022 0.0021 0.62 181 22.07 14.28571 0.002221
12.14/GI x-x 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 6 0.17 9.71 108.5 8 8 401.92 0.0022 0.0021 0.62 181 22.07 14.28571 0.002221
4.6/BD y-y 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 9 0.25 9.71 163.1 8 8 401.92 0.0022 0.0021 0.62 181 22.07 14.28571 0.002221
6.7/BD y-y 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 13 0.36 9.71 236.4 8 8 401.92 0.0022 0.0021 0.62 181 22.07 14.28571 0.002221
7.8/BD y-y 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 3 0.08 9.71 54.12 8 8 401.92 0.0022 0.0021 0.62 181 22.07 14.28571 0.002221
4.6/DF y-y 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 9 0.25 9.71 163.1 8 8 401.92 0.0022 0.0021 0.62 181 22.07 14.28571 0.002221
6.7/DF y-y 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 13 0.36 9.71 236.4 8 8 401.92 0.0022 0.0021 0.62 181 22.07 14.28571 0.002221
7.8/DF y-y 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 17 0.48 9.71 310.1 8 8 401.92 0.0022 0.0021 0.62 181 22.07 14.28571 0.002221
10.12/DFy-y 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 13 0.36 9.71 236.4 8 8 401.92 0.0022 0.0021 0.62 181 22.07 14.28571 0.002221
12.14/DFy-y 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 14 0.39 9.71 254.7 8 8 401.92 0.0022 0.0021 0.62 181 22.07 14.28571 0.002221
6.7/FG y-y 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 13 0.36 9.71 236.4 8 8 401.92 0.0022 0.0021 0.62 181 22.07 14.28571 0.002221
Armare placa peste subsol/camp/y-y:
7.8/FG y-y 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 44 1.27 9.71 820.7 11 10 863.5 0.0048 0.0021 1.33 180 46.2 10 0.004797
Armare placa peste subsol/reazem/x-x

8.9/FG y-y 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 14 0.39 9.71 254.7 8 8 401.92 0.0022 0.0021 0.62 181 22.07 14.28571 0.002221
9.10/FG y-y 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 24 0.68 9.71 440.2 9 8 452.16 0.0025 0.0021 0.7 181 24.78 12.5 0.002498
din
10.12/FGy-y 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 18 0.51 9.71 328.6 8 8 401.92 0.0022 0.0021 0.62 181 22.07 14.28571 0.002221
12.14/FGy-y 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 13 0.36 9.71 236.4 8 8 401.92 0.0022 0.0021 0.62 181 22.07 14.28571 0.002221
NECLASIFICAT
6.7/GH y-y 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 6 0.17 9.71 108.5 8 8 401.92 0.0022 0.0021 0.62 181 22.07 14.28571 0.002221
7.9/GI y-y 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 3 0.08 9.71 54.12 8 8 401.92 0.0022 0.0021 0.62 181 22.07 14.28571 0.002221
9.10/GI y-y 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 8 0.22 9.71 144.9 8 8 401.92 0.0022 0.0021 0.62 181 22.07 14.28571 0.002221
10.12/GI y-y 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 11 0.31 9.71 199.7 8 8 401.92 0.0022 0.0021 0.62 181 22.07 14.28571 0.002221
12.14/GI y-y 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 20 0.56 9.71 365.7 8 8 401.92 0.0022 0.0021 0.62 181 22.07 14.28571 0.002221
4/BD x-x 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 46 1.33 9.71 859.5 11 10 863.5 0.0048 0.0021 1.33 180 46.2 10 0.004797
6/BD x-x 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 30 0.85 9.71 553 8 10 628 0.0035 0.0021 0.97 180 33.96 14.28571 0.003489
7/BD x-x 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 34 0.97 9.71 628.8 9 10 706.5 0.0039 0.0021 1.09 180 38.07 12.5 0.003925
8/BD x-x 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 24 0.68 9.71 440.2 6 10 471 0.0026 0.0021 0.73 180 25.64 20 0.002617
4/DF x-x 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 46 1.33 9.71 859.5 11 10 863.5 0.0048 0.0021 1.33 180 46.2 10 0.004797
6/DF x-x 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 30 0.85 9.71 553 8 10 628 0.0035 0.0021 0.97 180 33.96 14.28571 0.003489
7/DF x-x 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 41 1.18 9.71 762.8 11 10 863.5 0.0048 0.0021 1.33 180 46.2 10 0.004797
8/DF x-x 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 24 0.68 9.71 440.2 6 10 471 0.0026 0.0021 0.73 180 25.64 20 0.002617
10/DF x-x 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 26 0.74 9.71 477.7 8 10 628 0.0035 0.0021 0.97 180 33.96 14.28571 0.003489
12/DF x-x 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 23 0.65 9.71 421.5 6 10 471 0.0026 0.0021 0.73 180 25.64 20 0.002617
Armare placa peste subsol/reazem/y-y

14/DF x-x 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 25 0.71 9.71 459 6 10 471 0.0026 0.0021 0.73 180 25.64 20 0.002617
6/FG x-x 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 41 1.18 9.71 762.8 11 10 863.5 0.0048 0.0021 1.33 180 46.2 10 0.004797
din
7/FG x-x 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 43 1.24 9.71 801.4 11 10 863.5 0.0048 0.0021 1.33 180 46.2 10 0.004797
8/FG x-x 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 14 0.39 9.71 254.7 6 10 471 0.0026 0.0021 0.73 180 25.64 20 0.002617
NECLASIFICAT
9/FG x-x 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 30 0.85 9.71 553 8 10 628 0.0035 0.0021 0.97 180 33.96 14.28571 0.003489
10/FG x-x 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 30 0.85 9.71 553 8 10 628 0.0035 0.0021 0.97 180 33.96 14.28571 0.003489
12/FG x-x 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 23 0.65 9.71 421.5 6 10 471 0.0026 0.0021 0.73 180 25.64 20 0.002617
14/FG x-x 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 37 1.06 9.71 686.1 9 10 706.5 0.0039 0.0021 1.09 180 38.07 12.5 0.003925
6/GH x-x 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 18 0.51 9.71 328.6 6 10 471 0.0026 0.0021 0.73 180 25.64 20 0.002617
7/GH x-x 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 18 0.51 9.71 328.6 6 10 471 0.0026 0.0021 0.73 180 25.64 20 0.002617
9/GH x-x 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 42 1.21 9.71 782.1 11 10 863.5 0.0048 0.0021 1.33 180 46.2 10 0.004797
10/GH x-x 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 30 0.85 9.71 553 8 10 628 0.0035 0.0021 0.97 180 33.96 14.28571 0.003489
12/GH x-x 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 15 0.42 9.71 273.2 6 10 471 0.0026 0.0021 0.73 180 25.64 20 0.002617
14/GH x-x 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 13 0.36 9.71 236.4 6 10 471 0.0026 0.0021 0.73 180 25.64 20 0.002617
B/4.6 x-x 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 26 0.74 9.71 477.7 11 8 552.64 0.0031 0.0021 0.85 181 30.15 10 0.003053
D/4.6 x-x 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 18 0.51 9.71 328.6 11 8 552.64 0.0031 0.0021 0.85 181 30.15 10 0.003053
F/4.6 x-x 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 27 0.77 9.71 496.5 11 8 552.64 0.0031 0.0021 0.85 181 30.15 10 0.003053
B/6.7 x-x 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 34 0.97 9.71 628.8 9 10 706.5 0.0039 0.0021 1.09 180 38.07 12.5 0.003925
D/6.7 x-x 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 20 0.56 9.71 365.7 8 8 401.92 0.0022 0.0021 0.62 181 22.07 14.28571 0.002221
F/6.7 x-x 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 20 0.56 9.71 365.7 8 8 401.92 0.0022 0.0021 0.62 181 22.07 14.28571 0.002221
G/6.7 x-x 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 36 1.03 9.71 667 9 10 706.5 0.0039 0.0021 1.09 180 38.07 12.5 0.003925
H/6.7 x-x 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 5 0.14 9.71 90.33 6 8 301.44 wrong 0.0021 0.47 181 16.63 20 0.001665
B/7.8 x-x 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 7 0.2 9.71 126.7 6 8 301.44 wrong 0.0021 0.47 181 16.63 20 0.001665
D/7.8 x-x 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 3 0.08 9.71 54.12 6 8 301.44 wrong 0.0021 0.47 181 16.63 20 0.001665
F/7.8 x-x 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 20 0.56 9.71 365.7 8 8 401.92 0.0022 0.0021 0.62 181 22.07 14.28571 0.002221
G/7.8 x-x 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 27 0.77 9.71 496.5 11 8 552.64 0.0031 0.0021 0.85 181 30.15 10 0.003053
din
F/8.9 x-x 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 35 1 9.71 647.9 14 8 703.36 0.0039 0.0021 1.09 181 38.12 7.692308 0.003886
G/8.9 x-x 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 27 0.77 9.71 496.5 11 8 552.64 0.0031 0.0021 0.85 181 30.15 10 0.003053
NECLASIFICAT
F/9.10 x-x 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 55 1.6 9.71 1036 14 10 1099 0.0061 0.0021 1.7 180 58.19 7.692308 0.006106
G/9.10 x-x 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 34 0.97 9.71 628.8 14 8 703.36 0.0039 0.0021 1.09 181 38.12 7.692308 0.003886
D/10.12 x-x 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 44 1.27 9.71 820.7 11 10 863.5 0.0048 0.0021 1.33 180 46.2 10 0.004797
F/10.12 x-x 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 30 0.85 9.71 553 14 8 703.36 0.0039 0.0021 1.09 181 38.12 7.692308 0.003886
G/10.12 x-x 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 35 1 9.71 647.9 14 8 703.36 0.0039 0.0021 1.09 181 38.12 7.692308 0.003886
H/10.12 x-x 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 34 0.97 9.71 628.8 14 8 703.36 0.0039 0.0021 1.09 181 38.12 7.692308 0.003886
D/12.14 x-x 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 46 1.33 9.71 859.5 11 10 863.5 0.0048 0.0021 1.33 180 46.2 10 0.004797
F/10.12 x-x 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 30 0.85 9.71 553 14 8 703.36 0.0039 0.0021 1.09 181 38.12 7.692308 0.003886
G/10.12 x-x 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 35 1 9.71 647.9 14 8 703.36 0.0039 0.0021 1.09 181 38.12 7.692308 0.003886
H/10.12 x-x 20 C30/37 PC 52 2.9 30 355 30 0.85 9.71 553 14 8 703.36 0.0039 0.0021 1.09 181 38.12 7.692308 0.003886
4.6/BD x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 6 0.23 7.01 150.9 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
6.7/BD x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 11 0.43 7.01 278.7 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
7.8/BD x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 5 0.19 7.01 125.5 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
4.6/DF x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 8 0.31 7.01 201.8 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
6.7/DF x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 11 0.43 7.01 278.7 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
7.8/DF x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 4 0.15 7.01 100.3 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
10.12/DFx-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 9 0.35 7.01 227.3 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
12.14/DFx-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 9 0.35 7.01 227.3 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
6.7/FG x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 18 0.71 7.01 461.2 10 8 502.4 0.0038 0.0021 0.78 131 19.72 11.11111 0.003835
Armare placa peste parter/camp/y-y

Armare placa peste parter/camp/x-x
7.8/FG x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 7 0.27 7.01 176.3 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
8.9/FG x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 5 0.19 7.01 125.5 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
9.10/FG x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 18 0.71 7.01 461.2 10 8 502.4 0.0038 0.0021 0.78 131 19.72 11.11111 0.003835
din
10.12/FGx-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 10 0.39 7.01 253 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
12.14/FGx-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 12 0.47 7.01 304.5 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
NECLASIFICAT
6.7/GH x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 7 0.27 7.01 176.3 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
7.9/GI x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 5 0.19 7.01 125.5 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
9.10/GI x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 7 0.27 7.01 176.3 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
10.12/GI x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 5 0.19 7.01 125.5 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
12.14/GI x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 5 0.19 7.01 125.5 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
4.6/BD x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 9 0.35 7.01 227.3 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
6.7/BD x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 12 0.47 7.01 304.5 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
7.8/BD x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 5 0.19 7.01 125.5 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
4.6/DF x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 9 0.35 7.01 227.3 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
6.7/DF x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 10 0.39 7.01 253 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
7.8/DF x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 4 0.15 7.01 100.3 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
10.12/DFx-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 9 0.35 7.01 227.3 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
12.14/DFx-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 9 0.35 7.01 227.3 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
6.7/FG x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 19 0.75 7.01 487.6 10 8 502.4 0.0038 0.0021 0.78 131 19.72 11.11111 0.003835
7.8/FG x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 7 0.27 7.01 176.3 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
Armare placa peste parter/reazem/x-x

8.9/FG x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 7 0.27 7.01 176.3 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
9.10/FG x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 18 0.71 7.01 461.2 10 8 502.4 0.0038 0.0021 0.78 131 19.72 11.11111 0.003835
din
10.12/FGx-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 11 0.43 7.01 278.7 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
12.14/FGx-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 11 0.43 7.01 278.7 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
NECLASIFICAT
6.7/GH x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 3 0.12 7.01 75.09 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
7.9/GI x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 3 0.12 7.01 75.09 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
9.10/GI x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 3 0.12 7.01 75.09 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
10.12/GI x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 5 0.19 7.01 125.5 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
12.14/GI x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 5 0.19 7.01 125.5 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
4/BD x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 9 0.35 7.01 227.3 5 10 392.5 0.003 0.0021 0.61 130 15.38 25 0.003019
6/BD x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 15 0.59 7.01 382.5 5 10 392.5 0.003 0.0021 0.61 130 15.38 25 0.003019
7/BD x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 17 0.67 7.01 434.8 6 10 471 0.0036 0.0021 0.73 130 18.37 20 0.003623
8/BD x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 3 0.12 7.01 75.09 6 8 301.44 0.0023 0.0021 0.47 131 11.97 20 0.002301
4/DF x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 9 0.35 7.01 227.3 6 8 301.44 0.0023 0.0021 0.47 131 11.97 20 0.002301
6/DF x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 18 0.71 7.01 461.2 6 10 471 0.0036 0.0021 0.73 130 18.37 20 0.003623
7/DF x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 18 0.71 7.01 461.2 6 10 471 0.0036 0.0021 0.73 130 18.37 20 0.003623
8/DF x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 3 0.12 7.01 75.09 6 8 301.44 0.0023 0.0021 0.47 131 11.97 20 0.002301
10/DF x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 9 0.35 7.01 227.3 6 8 301.44 0.0023 0.0021 0.47 131 11.97 20 0.002301
12/DF x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 18 0.71 7.01 461.2 6 10 471 0.0036 0.0021 0.73 130 18.37 20 0.003623
Armare placa peste parter/reazem/y-y

14/DF x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 21 0.83 7.01 540.6 8 10 628 0.0048 0.0021 0.97 130 24.26 14.28571 0.004831
6/FG x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 18 0.71 7.01 461.2 6 10 471 0.0036 0.0021 0.73 130 18.37 20 0.003623
din
7/FG x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 22 0.88 7.01 567.3 8 10 628 0.0048 0.0021 0.97 130 24.26 14.28571 0.004831
8/FG x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 16 0.63 7.01 408.6 6 10 471 0.0036 0.0021 0.73 130 18.37 20 0.003623
NECLASIFICAT
9/FG x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 22 0.88 7.01 567.3 8 10 628 0.0048 0.0021 0.97 130 24.26 14.28571 0.004831
10/FG x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 24 0.96 7.01 620.9 8 10 628 0.0048 0.0021 0.97 130 24.26 14.28571 0.004831
12/FG x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 16 0.63 7.01 408.6 6 10 471 0.0036 0.0021 0.73 130 18.37 20 0.003623
14/FG x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 21 0.83 7.01 540.6 8 10 628 0.0048 0.0021 0.97 130 24.26 14.28571 0.004831
6/GH x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 10 0.39 7.01 253 5 10 392.5 0.003 0.0021 0.61 130 15.38 25 0.003019
7/GH x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 20 0.79 7.01 514.1 8 10 628 0.0048 0.0021 0.97 130 24.26 14.28571 0.004831
9/GH x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 26 1.04 7.01 674.9 9 10 706.5 0.0054 0.0021 1.09 130 27.16 12.5 0.005435
10/GH x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 10 0.39 7.01 253 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
12/GH x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 12 0.47 7.01 304.5 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
14/GH x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 9 0.35 7.01 227.3 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
B/4.6 x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 20 0.79 7.01 514.1 11 8 552.64 0.0042 0.0021 0.85 131 21.62 10 0.004219
D/4.6 x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 16 0.63 7.01 408.6 11 8 552.64 0.0042 0.0021 0.85 131 21.62 10 0.004219
F/4.6 x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 9 0.35 7.01 227.3 6 8 301.44 0.0023 0.0021 0.47 131 11.97 20 0.002301
B/6.7 x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 15 0.59 7.01 382.5 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
D/6.7 x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 16 0.63 7.01 408.6 9 8 452.16 0.0035 0.0021 0.7 131 17.8 12.5 0.003452
F/6.7 x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 21 0.83 7.01 540.6 11 8 552.64 0.0042 0.0021 0.85 131 21.62 10 0.004219
G/6.7 x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 21 0.83 7.01 540.6 11 8 552.64 0.0042 0.0021 0.85 131 21.62 10 0.004219
H/6.7 x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 7 0.27 7.01 176.3 6 8 301.44 0.0023 0.0021 0.47 131 11.97 20 0.002301
B/7.8 x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 7 0.27 7.01 176.3 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
D/7.8 x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 10 0.39 7.01 253 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
F/7.8 x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 10 0.39 7.01 253 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
G/7.8 x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 10 0.39 7.01 253 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
din
F/8.9 x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 10 0.39 7.01 253 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
G/8.9 x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 17 0.67 7.01 434.8 9 8 452.16 0.0035 0.0021 0.7 131 17.8 12.5 0.003452
NECLASIFICAT
F/9.10 x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 19 0.75 7.01 487.6 11 8 552.64 0.0042 0.0021 0.85 131 21.62 10 0.004219
G/9.10 x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 21 0.83 7.01 540.6 11 8 552.64 0.0042 0.0021 0.85 131 21.62 10 0.004219
D/10.12 x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 10 0.39 7.01 253 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
F/10.12 x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 19 0.75 7.01 487.6 11 8 552.64 0.0042 0.0021 0.85 131 21.62 10 0.004219
G/10.12 x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 17 0.67 7.01 434.8 11 8 552.64 0.0042 0.0021 0.85 131 21.62 10 0.004219
H/10.12 x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 5 0.19 7.01 125.5 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
D/12.14 x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 10 0.39 7.01 253 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
F/12.14 x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 15 0.59 7.01 382.5 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
G/12.14 x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 17 0.67 7.01 434.8 11 8 552.64 0.0042 0.0021 0.85 131 21.62 10 0.004219
H/12.14 x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 5 0.19 7.01 125.5 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
4.6/BD x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 6 0.23 7.01 150.9 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
6.7/BD x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 14 0.55 7.01 356.4 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
7.8/BD x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 6 0.23 7.01 150.9 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
4.6/DF x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 8 0.31 7.01 201.8 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
6.7/DF x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 14 0.55 7.01 356.4 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
7.8/DF x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 4 0.15 7.01 100.3 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
10.12/DFx-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 11 0.43 7.01 278.7 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
12.14/DFx-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 11 0.43 7.01 278.7 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
6.7/FG x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 22 0.88 7.01 567.3 8 10 628 0.0048 0.0021 0.97 130 24.26 14.28571 0.004831
15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 0.23 7.01 150.9 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
Armare placa peste etajul 6/camp/y-y

Armare placa peste etajul 6/camp/x-x
7.8/FG x-x 6
8.9/FG x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 6 0.23 7.01 150.9 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
9.10/FG x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 22 0.88 7.01 567.3 8 10 628 0.0048 0.0021 0.97 130 24.26 14.28571 0.004831
din
10.12/FGx-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 12 0.47 7.01 304.5 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
12.14/FGx-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 14 0.55 7.01 356.4 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
NECLASIFICAT
6.7/GH x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 8 0.31 7.01 201.8 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
7.9/GI x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 4 0.15 7.01 100.3 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
9.10/GI x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 8 0.31 7.01 201.8 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
10.12/GI x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 5 0.19 7.01 125.5 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
12.14/GI x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 5 0.19 7.01 125.5 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
4.6/BD x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 11 0.43 7.01 278.7 6 8 301.44 0.0023 0.0021 0.47 131 11.97 20 0.002301
6.7/BD x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 14 0.55 7.01 356.4 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
7.8/BD x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 6 0.23 7.01 150.9 6 8 301.44 0.0023 0.0021 0.47 131 11.97 20 0.002301
4.6/DF x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 11 0.43 7.01 278.7 6 8 301.44 0.0023 0.0021 0.47 131 11.97 20 0.002301
6.7/DF x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 11 0.43 7.01 278.7 6 8 301.44 0.0023 0.0021 0.47 131 11.97 20 0.002301
7.8/DF x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 4 0.15 7.01 100.3 6 8 301.44 0.0023 0.0021 0.47 131 11.97 20 0.002301
10.12/DFx-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 8 0.31 7.01 201.8 6 8 301.44 0.0023 0.0021 0.47 131 11.97 20 0.002301
12.14/DFx-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 5 0.19 7.01 125.5 6 8 301.44 0.0023 0.0021 0.47 131 11.97 20 0.002301
6.7/FG x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 22 0.88 7.01 567.3 8 10 628 0.0048 0.0021 0.97 130 24.26 14.28571 0.004831
7.8/FG x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 12 0.47 7.01 304.5 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
Armare placa peste etajul 6/reazem/x-x

8.9/FG x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 9 0.35 7.01 227.3 6 8 301.44 0.0023 0.0021 0.47 131 11.97 20 0.002301
9.10/FG x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 22 0.88 7.01 567.3 8 10 628 0.0048 0.0021 0.97 130 24.26 14.28571 0.004831
din
10.12/FGx-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 14 0.55 7.01 356.4 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
12.14/FGx-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 13 0.51 7.01 330.4 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
NECLASIFICAT
6.7/GH x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 4 0.15 7.01 100.3 6 8 301.44 0.0023 0.0021 0.47 131 11.97 20 0.002301
7.9/GI x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 4 0.15 7.01 100.3 6 8 301.44 0.0023 0.0021 0.47 131 11.97 20 0.002301
9.10/GI x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 4 0.15 7.01 100.3 6 8 301.44 0.0023 0.0021 0.47 131 11.97 20 0.002301
10.12/GI x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 5 0.19 7.01 125.5 6 8 301.44 0.0023 0.0021 0.47 131 11.97 20 0.002301
12.14/GI x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 6 0.23 7.01 150.9 6 8 301.44 0.0023 0.0021 0.47 131 11.97 20 0.002301
4/BD x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 14 0.55 7.01 356.4 6 10 471 0.0036 0.0021 0.73 130 18.37 20 0.003623
6/BD x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 15 0.59 7.01 382.5 6 10 471 0.0036 0.0021 0.73 130 18.37 20 0.003623
7/BD x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 20 0.79 7.01 514.1 8 10 628 0.0048 0.0021 0.97 130 24.26 14.28571 0.004831
8/BD x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 5 0.19 7.01 125.5 6 8 301.44 0.0023 0.0021 0.47 131 11.97 20 0.002301
4/DF x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 14 0.55 7.01 356.4 6 10 471 0.0036 0.0021 0.73 130 18.37 20 0.003623
6/DF x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 18 0.71 7.01 461.2 6 10 471 0.0036 0.0021 0.73 130 18.37 20 0.003623
7/DF x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 20 0.79 7.01 514.1 8 10 628 0.0048 0.0021 0.97 130 24.26 14.28571 0.004831
8/DF x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 6 0.23 7.01 150.9 6 8 301.44 0.0023 0.0021 0.47 131 11.97 20 0.002301
10/DF x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 10 0.39 7.01 253 6 8 301.44 0.0023 0.0021 0.47 131 11.97 20 0.002301
12/DF x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 25 1 7.01 647.9 9 10 706.5 0.0054 0.0021 1.09 130 27.16 12.5 0.005435
Armare placa peste etajul 6/reazem/y-y

14/DF x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 21 0.83 7.01 540.6 8 10 628 0.0048 0.0021 0.97 130 24.26 14.28571 0.004831
6/FG x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 24 0.96 7.01 620.9 8 10 628 0.0048 0.0021 0.97 130 24.26 14.28571 0.004831
din
7/FG x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 25 1 7.01 647.9 9 10 706.5 0.0054 0.0021 1.09 130 27.16 12.5 0.005435
8/FG x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 25 1 7.01 647.9 9 10 706.5 0.0054 0.0021 1.09 130 27.16 12.5 0.005435
NECLASIFICAT
9/FG x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 25 1 7.01 647.9 9 10 706.5 0.0054 0.0021 1.09 130 27.16 12.5 0.005435
10/FG x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 20 0.79 7.01 514.1 8 10 628 0.0048 0.0021 0.97 130 24.26 14.28571 0.004831
12/FG x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 22 0.88 7.01 567.3 8 10 628 0.0048 0.0021 0.97 130 24.26 14.28571 0.004831
14/FG x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 22 0.88 7.01 567.3 8 10 628 0.0048 0.0021 0.97 130 24.26 14.28571 0.004831
6/GH x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 7 0.27 7.01 176.3 6 8 301.44 0.0023 0.0021 0.47 131 11.97 20 0.002301
7/GH x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 25 1 7.01 647.9 9 10 706.5 0.0054 0.0021 1.09 130 27.16 12.5 0.005435
9/GH x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 25 1 7.01 647.9 9 10 706.5 0.0054 0.0021 1.09 130 27.16 12.5 0.005435
10/GH x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 7 0.27 7.01 176.3 6 8 301.44 0.0023 0.0021 0.47 131 11.97 20 0.002301
12/GH x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 13 0.51 7.01 330.4 6 10 471 0.0036 0.0021 0.73 130 18.37 20 0.003623
14/GH x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 8 0.31 7.01 201.8 6 8 301.44 0.0023 0.0021 0.47 131 11.97 20 0.002301
B/4.6 x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 21 0.83 7.01 540.6 11 8 552.64 0.0042 0.0021 0.85 131 21.62 10 0.004219
D/4.6 x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 25 1 7.01 647.9 14 8 703.36 0.0054 0.0021 1.09 131 27.26 7.692308 0.005369
F/4.6 x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 10 0.39 7.01 253 6 8 301.44 0.0023 0.0021 0.47 131 11.97 20 0.002301
B/6.7 x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 20 0.79 7.01 514.1 11 8 552.64 0.0042 0.0021 0.85 131 21.62 10 0.004219
D/6.7 x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 20 0.79 7.01 514.1 11 8 552.64 0.0042 0.0021 0.85 131 21.62 10 0.004219
F/6.7 x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 21 0.83 7.01 540.6 11 8 552.64 0.0042 0.0021 0.85 131 21.62 10 0.004219
G/6.7 x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 24 0.96 7.01 620.9 14 8 703.36 0.0054 0.0021 1.09 131 27.26 7.692308 0.005369
H/6.7 x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 10 0.39 7.01 253 6 8 301.44 0.0023 0.0021 0.47 131 11.97 20 0.002301
B/7.8 x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 8 0.31 7.01 201.8 6 8 301.44 0.0023 0.0021 0.47 131 11.97 20 0.002301
D/7.8 x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 12 0.47 7.01 304.5 9 8 452.16 0.0035 0.0021 0.7 131 17.8 12.5 0.003452
F/7.8 x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 10 0.39 7.01 253 6 8 301.44 0.0023 0.0021 0.47 131 11.97 20 0.002301
G/7.8 x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 30 1.21 7.01 784.1 9 12 1017.36 0.0079 0.0021 1.57 129 38.05 12.5 0.007887
din
F/8.9 x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 9 0.35 7.01 227.3 6 8 301.44 0.0023 0.0021 0.47 131 11.97 20 0.002301
G/8.9 x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 28 1.13 7.01 729.3 9 12 1017.36 0.0079 0.0021 1.57 129 38.05 12.5 0.007887
NECLASIFICAT
F/9.10 x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 19 0.75 7.01 487.6 11 8 552.64 0.0042 0.0021 0.85 131 21.62 10 0.004219
G/9.10 x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 23 0.92 7.01 594.1 14 8 703.36 0.0054 0.0021 1.09 131 27.26 7.692308 0.005369
D/10.12 x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 14 0.55 7.01 356.4 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
F/10.12 x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 19 0.75 7.01 487.6 11 8 552.64 0.0042 0.0021 0.85 131 21.62 10 0.004219
G/10.12 x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 20 0.79 7.01 514.1 11 8 552.64 0.0042 0.0021 0.85 131 21.62 10 0.004219
H/10.12 x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 5 0.19 7.01 125.5 6 8 301.44 0.0023 0.0021 0.47 131 11.97 20 0.002301
D/12.14 x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 14 0.55 7.01 356.4 8 8 401.92 0.0031 0.0021 0.62 131 15.87 14.28571 0.003068
F/12.14 x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 16 0.63 7.01 408.6 11 8 552.64 0.0042 0.0021 0.85 131 21.62 10 0.004219
G/12.14 x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 20 0.79 7.01 514.1 11 8 552.64 0.0042 0.0021 0.85 131 21.62 10 0.004219
H/12.14 x-x 15 C30/37 PC 52 2.9 30 355 5 0.19 7.01 125.5 6 8 301.44 0.0023 0.0021 0.47 131 11.97 20 0.002301
NECLASIFICAT
2.7.4 CALCULUL ARMATURII SCARILOR

Se cunosc:
hp-grosimea plăcii Beton C30/37 :
d-înalțimea utilă N
b-lățimea secțiunii fck  30
2
mm
hp  0.15m fck N
fcd   20 
1.5 2
b  1m mm
N
fctm  2.9
c  1.5cm acoperirea cu beton 2
mm
  10mm diametrul presupus Otel PC52:

N
 fyk  355
a  c   2 cm 2
2 mm
fyk N
d  hp  a  13 cm fyd   308.696 
1.15 2
mm
xlim  0.55 d  7.15 cm nu participa la preluarea seismului
0.26 fctm
pminplaca   0.212 %
fyk
ARMARE IN CÂMP
Axa X-X
Mn  18kN m
2
2 Mn
xn  d  d   0.712 cm
b fcd
b xn fcd
Asn  if xn  xlim
fyd
"marim h" otherwise
2
Asn  4.612 cm
Alegem armatura
2
Asnef  5.552cm
din
NECLASIFICAT
Verificam procentul de armare
Asnef
pn   0.427 %
b d
"OK" if pn  pminplaca  "OK"

Armarea va fi: 7 φ 10 /ml/15cm
 xn 
Mn.cap  Asnef fyd  d  
 2 
Mn.cap  21.67 kN m
"OK" if Mn.cap  Mn  "OK"
ARMARE PE REAZEM
Axa X-X
Mn  30kN m
2
2 Mn
xn  d  d   1.21 cm
b fcd
b xn fcd
fyd
"marim h" otherwise
2
Asn  7.841 cm
Alegem armatura
2
din
NECLASIFICAT
Asnef
pn   0.609 %
b d

 xn 
 2 
Mn.cap  30.292 kN m
ARMARE IN CÂMP
Axa Y-Y
Mn  12kN m
2
2 Mn
xn  d  d   0.47 cm
b fcd
b xn fcd
fyd
"marim h" otherwise
2
Asn  3.045 cm
Alegem armatura
2
Asnef
pn   0.271 %
b d
din
NECLASIFICAT

Armarea va fi: 7 φ 8 /ml/15
 xn 
 2 
Mn.cap  13.874 kN m
ARMARE PE REAZEM
Axa Y-Y
Mn  12kN m
2
2 Mn
xn  d  d   0.47 cm
b fcd
b xn fcd
fyd
"marim h" otherwise
2
Asn  3.045 cm
Alegem armatura
2
Asnef
pn   0.271 %
b d
din
NECLASIFICAT
Armarea va fi: 7 φ 8 /ml/15
 xn 
 2 
Mn.cap  13.874 kN m
2.7.5 CALCULUL PERETELUI INDIVIDUAL P 25-25
din
NECLASIFICAT
din
NECLASIFICAT
Regim de inaltime: S+P+6E Nr. de niveluri peste

zona de incastrare: 7
lw(m): 3.275
hs(m): 2.7
Hw(m): 22.85
hcr(m): 3.808333
hcr<2*hs: Da
hcr(m):
hcr<2*lw: Da 3.808333
Zona A: P+E1
Zona B: E2->E6
Armare in camp a peretilor-armare verticala (P)
Zona A Armarea peretilor se va realiza in

conformitate cu prevederile
constructive.
ag: 0.2g Drobeta Tr. Severin

fyd(Mpa): 308 Otel PC52
fcd(Mpa): 20 Beton C30/37
Parter:
A. Zona inimii se va arma la procent minim
ρ.arm: 0.30%
diametrul minim pentru armaturile
ϕ.min(mm): 10 verticale
d.max(mm): 250 distanta maxima intre barele verticale
Ac(mm2): 250000 5ϕ10/m la distanta de 20 cm

As(mm2): 750 375 intre bare
din
NECLASIFICAT
As.real(mm2)/latura: 393
B. Zona de capat se va arma la procent mecanic
Dimensiuni: 35x25 cm
Ac(cm2): 875
As(mm2): 852.2727 8ϕ12
C. Armare bulb(65X65)
Ac(cm2): 1600
As(mm2): 1558.442 779.2208
8ϕ16
Etaj 1:
ρ.arm: 0.30%
din
NECLASIFICAT
Ac(mm2): 250000
As(mm2): 750 375 5ϕ10/m la distanta de 20 cm
As.real(mm2)/latura: 393 intre bare
Ac(cm2): 875
As(mm2): 852.2727 8ϕ12
Ac(cm2): 1600
As(mm2): 1558.442 779.2208
8ϕ16
Zona B
din
NECLASIFICAT
Armarea peretilor se va realiza in

conformitate cu prevederile constructive.
ag: 0.2g Drobete Tr. Severin

fyd(Mpa): 308 Otel PC52
fcd(Mpa): 20 Beton C30/37
Etaj 2:
ρ.arm: 0.25%
Ac(mm2): 250000
As(mm2): 625 312.5 4ϕ10/m la distanta de 25 cm
As.real(mm2)/latura: 375 intre bare
din
NECLASIFICAT
Ac(cm2): 875
As(mm2): 681.8182 340.9091 8ϕ12
Ac(cm2): 1600
As(mm2): 1246.753 623.3766
4ϕ16+4ϕ12
Valorile de dimensionare, M, ale momentelor incovoietoare

in sectiunile orizontale ale peretilor structurali, in structuri
proiectate pentru clasele de ductilitate DCH si DCM se
determina cu relatiile:
din
NECLASIFICAT
din
P (kN) V (kN) Med(kNm) Pu (kN) Mrd (kNm) Ω=Mrd/Med Verificare (Mrd>Med?)
xp -276 164 1004 18730 1855.02 1.85 verifica
parter
xn 2315 1026 2805 18730 4996.65 1.78 verifica
xp -307 375 1244 18730 1800.28 1.45 verifica
etaj1
Zona A
xn 3096 404 1162 18730 5804.84 5.00 verifica
P (kN) V (kN) M'ed (kNm) Ω kM M'ed0 (kNm) Med (kNm) Pu (kN) Mrd (kNm) Verificare (Mrd>Med?)
xp 2847 373 772 1.85 1.15 1004 1642.43 18500 5630.17 verifica
etaj2
xn -413 373 142 1.78 1.15 2805 290.67 18500 777.43 verifica
xp 2354 302 374 1.85 1.15 1004 795.69 18500 5120.92 verifica
etaj3
xn -377 299 373 1.78 1.15 2805 763.53 18500 842.68 verifica
xp 1618 208 460 1.85 1.15 1004 978.65 18500 4242.09 verifica
etaj 4
xn -262 213 101 1.78 1.15 2805 206.75 18500 1048.87 verifica
Zona B
xp 1028 108 405 1.85 1.15 1004 861.64 18500 3431.39 verifica
etaj 5
xn -205 114 103 1.78 1.15 2805 210.84 18500 1149.82 verifica
xp 571 68 156 1.85 1.15 1004 331.89 18500 2736.29 verifica
etaj 6
xn -64 22 208 1.78 1.15 2805 425.78 18500 1395.95 verifica
din
NECLASIFICAT
Tabel verificare moment capabil vs moment de proiectare:

NECLASIFICAT
Dimensionarea peretelui la forta taietoare:
Zona A:
Parter si Etaj 1:
Valoarea fortei taietoare de proiectare: VEd  2010.42kN
Valoarea de proiectare a limitei de curgere a otelului PC52: fyd  308MPa
Valoarea de proiectare a limitei de curgere a armaturii orizontale: fydh  0.8 fyd
VEd 3 2
A sh  A sh  8.159  10  mm
fydh
Aria se va impartii la doi deoarece fisura la 45 de grade intalneste doua brate ale armaturilor
A sh 3 2
A sh1  A sh1  4.08  10  mm
2
Pe inaltimea de 2.5m se vor dispune 25 bare la 10 cm
A sh1 2
A bara  Abara  163.18 mm
25
Se va dispune ϕ16/10cm
din
NECLASIFICAT
Zona B:
Etaj 2:
Forta axiala de la nivelul respectiv din combinatia seismica: P  413kN
Valoarea de proiectare a fortei taietoare preluate de zona comprimata VRdc  0.5P
de beton:
VEd  VRdc 3 2
A sh  A sh  4.918  10  mm
fydh
A sh 3 2
A sh1  A sh1  2.459  10  mm
2
Se va arma si la acest etaj cu armatura de la zona A
A sh1 2
25
Etaj 3:
Forta axiala de la nivelul respectiv din combinatia seismica: P  1000kN
de beton:
VEd  VRdc 3 2
A sh  A sh  2.05  10  mm
fydh
A sh 3 2
A sh1  A sh1  1.025  10  mm
2
Pe inaltimea de 2.5m se vor dispune 12 bare la 20cm
A sh1 2
12
din
NECLASIFICAT
Etaj 4:
Forta axiala de la nivelul respectiv din combinatia seismica: P  1321kN
de beton:
VEd  VRdc 3 2
A sh  A sh  1.399  10  mm
fydh
A sh 2
A sh1  A sh1  699.493 mm
2
A sh1 2
12
Etaj 5:
Forta axiala de la nivelul respectiv din combinatia seismica: P  403.21kN
de beton:
VEd  VRdc 3 2
A sh  A sh  3.261  10  mm
fydh
A sh 3 2
A sh1  A sh1  1.631  10  mm
2
A sh1 2
16
din
NECLASIFICAT
Etaj 6:
Forta axiala de la nivelul respectiv din combinatia seismica: P  252.12kN
de beton:
VEd  VRdc 3 2
A sh  A sh  3.568  10  mm
fydh
A sh 3 2
A sh1  A sh1  1.784  10  mm
2
A sh1 2
16
2.7.6 CALCULUL ARMATURII RADIERULUI

lmax
lmax  7 m hr.min   0.875 m
8
Se cunosc:
hr-grosimea radierului Beton C30/37 :
d-înalțimea utilă
N
b-lățimea secțiunii fck  30
2
hr  0.9m mm
fck N
b  1m fcd   20 
1.5 2
c  5cm acoperirea cu beton mm
N
  20mm diametrul estimat fctm  2.9
2
 mm
a  c   6 cm
2
Otel BST500-C :
d  hr  a  84 cm N
fyk  500
xlim  0.55 d  46.2 cm mm
2
pminradier  0.15% fyk N

fyd   434.783 
calcul ω 1.15 2
mm
din
NECLASIFICAT
8 536  10 492  4 333  4 4622  15770

   1.384
8 240  10 259  4 127  4 4443  9569
EFd = EF,G + γRd Ω* EF,E  Rd  1.15
  Rd  1.592
ARMARE INFERIOARAAxa X-X
Mt  1300kN m
2
2 Mt
xt  d  d   8.132 cm
b fcd
b xt fcd
Ast  if xt  xlim
fyd
"marim h" otherwise
2
Ast  37.406 cm
Alegem armatura
2
Astef  39cm
Astef
ptx   0.464 %
b d
"OK" if ptx  pminradier  "OK"

 xt 
Mt.cap  Astef fyd  d  
 2
3
Mt.cap  1.355  10 kN m
"OK" if Mt.cap  Mt  "OK"
din
NECLASIFICAT
Axa Y-Y
Mt  1300kN m
2
2 Mt
xt  d  d   8.132 cm
b fcd
b xt fcd
fyd
"marim h" otherwise
2
Ast  37.406 cm
Alegem armatura
2
Astef  39.27cm
Astef
pty   0.468 %
b d
"OK" if pty  pminradier  "OK"

 xt 
 2
3
Mt.cap  1.365  10 kN m
Axa X-X
ARMARE SUPERIOARA
Mt  1115kN m
2
2 Mt
xt  d  d   6.922 cm
b fcd
b xt fcd
fyd
"marim h" otherwise
2
Ast  31.842 cm
Alegem armatura
2
Astef  34.21cm din
NECLASIFICAT

Astef
pt   0.407 %
b d
"OK" if pt  pminradier  "OK"

Armarea va fi: 9 φ 22 /ml/12.5cm
 xt 
Mt.cap  Astef fyd  d  


3
2
Mt.cap  1.198  10 kN m

Axa Y-Y
Mt  1115kN m
2
2 Mt
xt  d  d   6.922 cm
b fcd
b xt fcd
fyd
"marim h" otherwise
2
Ast  31.842 cm
Alegem armatura
2
Astef  34.363cm
Astef
pt   0.409 %
b d
"OK" if pt  pminradier  "OK"

Armarea va fi: 9 φ 22 /ml/12.5cm
 xt 
 2
3
Mt.cap  1.203  10 kN m
din
NECLASIFICAT

Verificarea la strapungere
din
NECLASIFICAT
Ved  2825 kN speciala fundatii

dx  d  84 cm dy  d   83 cm   1.15
2
dx  dy
d   0.835 m
2
bst.x  50 cm bst.y  50 cm u0  2bst.x  2bst.y  2 m
bx  bst.x  4 d by  bst.y  4 d u1  2 bx  2 by  15.36 m
Ved 3
 ed    0.253 
N Ved.eff   Ved  3.249  10 kN
u1 d mm
2
Verificarea radierului fara armatura transversala

*pentru zona din imediata vecinatate a stalpului


 0.6  1 
fck   0.528
 N   rd.max  0.5  fcd
 250 
2

 mm 
"OK" if  rd.max   ed  "OK"

*necesitatea armaturilor pentru stapungere
200 mm fck  30 MPa
k  1   1.489
d
media geometrica a procentelor de armare
l  ptx pty  0.466 % longitudinala intinsa
"OK" if 0.02   l  "OK"

2
Ac  bst.x bst.y  0.25 m
Ved N N
 cp   11.3   ed  0.253 
Ac 2 2
mm mm
1
3

 0.12 k  100 l 
fck  N
 rd.c  MPa  0.1  cp  1.561  2
 MPa  mm
din
NECLASIFICAT
1
3
 rd.c 2
2
 0.035 k 
 fck 
"OK" if   "OK"
MPa  MPa 
"OK" if  rd.c   ed  "OK"
Nu este nevoie de armatura suplimentara pentru a prelua strapungerea
CAPITOLUL 3:
NOTE DE CALCUL PENTRU INSTALAŢII
Instalaţii sanitare
Alimentare cu apă
Alimentarea cu apă rece se face din conducta de joasă presiune din zonă.
Debitul şi presiunea necesară se asigură prin racordarea la reţeaua oraşului.
Alimentarea cu apă caldă se face prin racordarea la reţeaua oraşului. Blocul
a fost prevăzut şi cu posibilitatea recirculării apei calde(conducta de circulare cu
pompe de recirculare).
Instalaţii interioare
Toate conductele se vor prevedea din ţeavă de oţel şi toate canalizările din
plumb de scurgere şi din fontă de scurgere.
Obiectele sanitare se vor prevedea din cele obişnuite aflate in comerţ, din
porţelan sanitar.
Canalizarea menajeră si pluvială
Toate coloanele pluviale şi menajere se vor colecta la subsol. Apele uzate

din subsoluri, din a termică şi din spălătorie, aflate sub cota 0,00 se vor evacua
prin pompare. În acest scop, s-au prevăzut pompe pentru ape uzate.
Instalaţii de gaze
Toate conductele de gaze au fost prevăzute ca fiind executate din oţel.
Consumul de gaze se va canaliza integral pentru nevoile menajere (bucătării).
din
NECLASIFICAT
3.1 DIMENSIONAREA CONDUCTELOR DE ALIMENTARE CU APĂ

RECE SI CALDĂ
a) Debitul specific de apă rece şi caldă este un debit convenţional, la o

anumită presiune disponibilă, pentru dimensionare se folosesc echivalenţii
armăturilor respective:
Gs
e (l / s ) .
0.2
Echivalenţii şi debitele de apa rece şi caldă în scopuri menajere şi igienice:
Denumirea Presiunea
Echivalenţi Debite de
punctului de 0,7 e Gs (l/s) normală de
e consum Gs (l/s)
consum utilizare nH 2O
Robinete
pentru:
1,00 0,20 0,70 0,14 2
Chiuvetă 
1/2"
Lavoar  1/2" 0,35 0,07 0,25 0,05 2
Albie spălat
1,00 0,20 0,70 0,14 2
rufe  1/2"
Rezerva de
0,17 0,10 0,70 0,14 2
closet  1/2"
b) Debitul de calcul al conductelor de alimentare cu apă rece şi caldă de

consum, din interiorul clădirii:
Gc  b  (0.2  a  E  CE )(l / s) .
din
NECLASIFICAT
Pentru clădiri de locuit  a  1, b=1.

Suma echivalenţilor:
E=5.000;Gs  1(0.2 5000  0.0031 5000)  0.10 l/s .
E=14.000;Gs  1(0.2 1400  0.0035 14000)  0.24 l/s .
E=5.000;Gc  1(0.2 6000  0.0031 5000)  0.10 l/s .
Unde E  E1  E2 (suma echivalenţilor bateriilor de apă caldă, plus suma
echivalenţilor robineţilor de apă rece).
E  5.0  Gc  0.46 l/s .
E  10.0  Gc  0.65 l/s .
c) Debitul de calcul al reţelelor de alimentare cu apă rece şi caldă, pentru

tronsoanele de conducte care alimentează cu apă consumatorii din aceeaşi
categorie de clădiri.
Gc  b  kp(0.2  a  E  c   E ) (l/s)
b= 1; kp= 1.10  coeficient de corecţie pentru pierderile de apă
 E  1.4  G c  1.1 0.2  0.264 l/s .
 E  3.0  G c  1.1 0.35  0.385 l/s .

 E  5.0  G c  1.1 0.46  0.506 l/s
La baza calcului de dimensionare a conductelor, ecuaţia de continuitate:

 d2
G c  S W  a  WY (kgt/s) .
4
S-a introdus condiţia economică  se determină vitezele sau diametrele
optime sau economice, pentru care suma cheltuielilor totale anuale de
investiţie şi de exploatare a instalaţiei este minimă;
d2  100  150 mm  W2  1.20  1.80 m/s ;
d2  40  50 mm  W1  0.90  1.50 m/s ;
3.14  0.04
a apa  1 t/m=1000 kg/m3 . Gc   0.90 1000  1.14 kg  t/s ;
4
3.14  0.10
Gc   0.90 1000  7.06 kg  t/s sau
4
4  Gc 4  0.506
d=   23 mm.
 WY 3.14 1.20 1000
Pierderea totală de sarcină a apei care circulă prin conductă:
din
NECLASIFICAT
 l W 
hp=hPd  hil=(   ) (mH 2O) , unde:
d 2 g
l - lungimea conductei;
d - diametrul conductei;
g=9.81 m/s 2 ;
W=1.20 m/s;
i - panta hidraulică.
Pe baza acestei relaţii, pentru dimensionarea conductei instalaţiei de

alimentare cu apa, s-au întocmit monograme.
De exemplu, pentru G = 2.0 l/s si W = 1.1 n/s  d = 50 mm şi i = 36 mm
H20 (conducte de apă caldă). Se utilizează debitele de calcul când apa caldă de
consum are temperatura de ±40°C sau ± 60°C.
Din monograma pentru dimensionarea conductelor de oţel utilizate pentru
distribuţia apei reci; G = 0,40 l/s; W - 0,8 m/s =>d = 25 mm şi i =50 mm H20/m.
Din monograma pentru dimensiunile conductei din P.V.C. tip G utilizate
pentru distribuţia apei reci: G = 0,5 l/s şi W = 1 ,0 m/s =>d = 32 mm şi i =50mm
H20/M.
Din monograma pentru calculul pierderilor locale de sarcina W= 1,0 l/s şi
  5  hloc  260 mm H2O .
La verificarea conductelor se foloseşte metoda rezistenţelor unitare:
8 1
A=  2 5.
g  d
Pentru un diametru de 3/8 ţoli(10 mm)  A = 32,95 mm 2
1 1 2 ţoli (40 mm)  A =0,04453 mm 2 .
3.2 INSTALAŢII DE CANALIZARE
Debitele specifice de ape uzate menajere conform STAS 1795/68

sunt:
Chiuvetă: 0,33 l/s Gc =GS max + Gc apa (l/s)
Lavoar: 0,17 l/s Gc= debitul de calcul;
Cadă baie: 0,66 l/s Gc apa => STAS 1478-'67, în funcţie de numărul de
echivalenţi E;
Spălător simplu bucătărie: 0,66 l/s .
Gapa : debitul de calcul al conductelor de alimentare cu apă a punctelor
respective de consum;
din
NECLASIFICAT
Pentru E< 10(0,65) clădiri de locuit Gc apa= 0,75.

E= 1.51  Gc apa= 1,68.
Debitele de calcul pentru dimensionarea instalaţiei de canalizare a

apelor meteorice;
G cm  0.000111  Sc (l/s) .
Pentru t = 5 min şi f = 2/1  I  195l / h  s intensitatea plăcii de calcul.
Pentru terase    1.0 .
Suprafaţă de calcul: Sc  758.92m2 (terasa).
Deci Gc  10 4 758.92 195 1  14.799 l/secundă.
Pante normale minime si diametrele conductelor de legătură de la obiectele
sanitare:
Denumirea punctului Panta conductei de Diametrul conductei de

de consum legătură legătură (mm)
normală minimă
Chiuvetă 0,035 0,025 50

Lavoar 0,035 0,025 30
Cadă baie 0,035 0,025 40
Spălător simplu 0,035 0.025 50
Bucătărie 0,035 0,025 40
Debitele de apa necesară

Conform STAS 1343/1-91 :
Qzi ,med  k p  ks  Qn, zi ,med (m3 / zi)
k p  1.15 ;
ks  1.10 ;
Qzi ,med  1.15 1.10  50.40  63.75 m3 / zi .
- Debitul zilnic maxim al cerinţei de apă.

Qs , zi ,max  1.15 1.10  56.235  71.1 m3 / zi .
- Debitul orar maxim al cerinţei de apă.

Qs ,orar ,max  1.15 1.10  6.57  8.3 m3 / oră
din
NECLASIFICAT
Debitele de canalizare menajeră:

- debitul zilnic mediu de ape uzate menajere evacuate;
Qu , zi ,med  0.8  50.40  40.32 m3 / zi .
- debitul zilnic maxim de ape uzate menajere evacuate:

Qu , zi ,max  0.8  56.235  45 m3 / zi .
- debitul orar maxim de ape uzate menajere evacuate:

Qu ,orar ,max  0.8  6.57  5.25 m3 / oră .
Debitul de ape uzate pluviale evacuate

Qp  0.0001 i    S (l/s) ,
unde:
i  220 l/s  m 2 ;
2
  0.85 ; S  758.92m
Deci Qp  0.0001 220 0.85 758.92  14.192 l/s.
3.3 INSTALAŢII DE GAZE
Conform "Normativului pentru proiectarea şi executarea reţelelor şi

instalaţiilor de gaze naturale", în cazul instalaţiilor de utilizare de joasă
presiune, ce alimentează aparate de uz casnic cu presiunea nominală de 200
mm H20 (căderea de presiune disponibilă pentru dimensionare este de 50 mm
H20).
Lungimea totală a circuitului care alimentează punctul de consum cel mai
dezavantajos amplasat este Lt = 21.00 m.
Căderea de presiune medie unitară va fi:
50
pmed   2.38 mm H 2 O/m .
21
Determinarea mărimii forţei ascensionale Fa.
Conform Normativului de gaze, la instalaţiile de presiune joasă,
alimentând clădiri cu încălzire peste 10 m, pentru dimensionarea coloanelor, se
va ţine seama şi de creşterea disponibilului de presiune datorită forţei
ascensionale a gazului. Valoarea disponibilului suplimentar de presiune se obţine
înmulţind valoarea forţei ascensionale Fa cu înălţimea celui mai dezavantajat
punct de consum, faţă de nivelul regulatorului de presiune ( 1 = 14,25 m). Pentru
altitudinea de 300 m, forţa ascensională este de 0,51 mm H20/m.
din
NECLASIFICAT
Fa  0.5114.25  7.4 mm H2O .

Valorile factorilor de încărcare F se determină astfel:
Cunoscând valoarea lui pmed a căderii de presiune medii unitare (1,42 mm
H20/m) şi debitul de calcul G x F pentru , se determină d(l/2") şi căderea de
presiune unitară efectivă pmed (0,7 mm H20/m). Din schemă izometrică de calcul,
se identifică rezistenţele locale, pentru care se determină lungimile echivalente
le = 0,6 mm ale acestor rezistenţe locale, în m. Pierderea totală de sarcină pe este
 p = 2,52 mm H20 şi se obţine înmulţind pierderea unitară de sarcină Ap = 2,8
mm H20/m, cu lungimea totală lt = 3,60 m.
Suma pierderilor de sarcină pe circuitul cel mai dezavantajat rezultă:
 p  46.02 mm H2O , din care se scade valoarea forţei ascensionale:
 p  F a  46.02  7.4  38.62 mm H2O .
Deoarece 35 mm H2O< p  Fa 50 mm H2O , dimensionarea este cuprinsă

în limitele admisibile indicate de Normativul pentru gaze.
Branşament gaze naturale:
Situaţia existentă a reţelei de gaze naturale : în zonă se află conductă Dn
100 mm, cu presiune redusă.
3.4 INSTALAŢII DE ÎNCĂLZIRE
Conform STAS temperaturile interioare pentru diferite clădiri sunt:

- camere de locuit : 20C ;
- baie, duşuri: 22C ;
- bucătării: 18C ;
- scări şi coridoare exterioare apartament: 10-15C .
3.5 INSTALATIA ELECTRICĂ
În funcţie de destinaţia încăperilor, dimensiunile geometrice, culoarea

tavanului şi a pereţilor se stabileşte tipul, puterea şi numărul lămpilor:
Es  S 30  4.2  6.10
 nec    3341 lm.
u 0.23
Pentru lămpi cu incandescenţă, cu puterea de 100 W, alimentate la 220
V (tensiune pe fază), corespunde un flux luminos l  1350 lm. Rezultă:
din
NECLASIFICAT
- pentru lămpi cu puterea de 75 W, numărul de lămpi va fi:

 nec 3341
n   3.48  4 bucăţi.
i 960
- pentru lămpi cu puterea de 60 W, rezultă numărul de lămpi:

 nec 3341
n   4.71  5 bucăţi.
i 710
3.6 INSTALAŢII DE VENTILARE ŞI CLIMATIZARE
Instalaţiile de ventilare au drept scop asigurarea condiţiilor de microclimat

şi funcţionează în două regimuri:
- regim de ventilare mecanică normală, în care aerul introdus în
încăpere este curăţat de praf şi impurităţi;
- regim de filtroventilaţie, în care aerul introdus în încăpere este
curăţat de praf, impurităţi, substanţe toxice, radioactive de luptă şi de agenţi
patogeni.
Calitatea aerului interior se asigurã prin ventilare, în funcţie de destinaţia
încãperii, de tipul surselor de poluare şi de activitatea care se desfãşoarã în
încãpere.
În perioada funcţionării instalaţiilor de ventilare, trebuie să se menţină în
încăpere o subpresiune interioară de 1 0 - 1 5 mm H20.
Se vor dispune ventilatoare pentru băi şi bucătării. Pentru toate spaţiile
blocului este prevăzută o instalaţie specială pentru evacuarea fumului şi a gazelor
fierbinţi în caz de incendiu. În cazul băilor sunt necesare ventilatoare pentru
evacuarea aerului umed deoarece dispunerea băilor s-a realizat la interior, acestea
neavând ferestre către exterior care să asigure evacuarea umezelii excesive. În
cazul bucătăriilor se vor dispune ventilatoare care să elimine fumul şi aerul
supraîncălzit rezultat în urma prepapării alimentelor.
Ventilatoarele care sunt utilizate pentru evacuarea fumului şi gazelor
fierbinți în caz de incendiu trebuie să fie rezistente la foc clasa F 400120.
Ventilatoarele se vor racorda la conductele de aer prin intermediul unor
racorduri flexibile.
Prin dispunerea instalaţiilor de ventilare şi climatizare se urmăreşte:
 ƒ Securitate la incendiu
 ƒ Igiena, sănătate
 Mediu ambiant care să ofere confortul persoanelor din încăpere
din
NECLASIFICAT
CAPITOLUL 4:
CAIET DE SARCINI PENTRU REZISTENŢĂ
PREZENTARE GENERALĂ:
Cladirea a fost proiectata având la bază planurile de arhitectură, planul de
sistematizare verticală şi studiul geotehnic al zonei în care a fost amplasat blocul.
Structura de rezistenţă a blocului este structură duala în cadre din beton
armat si pereti din beton armat, cu subsol monolit, sistemul de fundare adoptat
fiind cu radier tip dală groasă.
Materialele folosite în principal sunt următoarele:
- beton de egalizare: C 8/10;
- beton de rezistenţă: C30/37;
- armare de rezistenţă şi constructivă: PC52, Bst500-C;
- armare de repartiţie: PC52.
Fundarea se face prin intermediul radierului tip dală groasă. Radierul se
află pe un strat de pietriş compactat de 50 cm, dispus deasupra unui beton de 10
cm pentru egalizare.
Pereţii subsolului sunt realizaţi din beton armat monolit, iar subsolul este
utilizat ca adăpost ALA, spaţii pentru depozitare si spatiu destinat ghenei de
gunoi.
Cofrajele pentru turnarea fundaţiei, pereţilor de la subsol, planşeelor,
diafragmelor, stâlpilor şi grinzilor vor fi de tip PERI.
S-a întocmit caietul de sarcini pentru lucrări de terasamente, cofrarea şi
turnarea fundaţiei, cofrarea şi turnarea pereţilor, a planşeelor, a stâlpilor şi
grinzilor şi realizarea monolitizărilor.
din
NECLASIFICAT
4.1 LUCRĂRI DE TERASAMENTE
4.1.1 Definiţii:
Obiectele de construcţii sunt lucrări statice şi stabile legate de teren. Ele
reazemă pe pământ în mod direct prin intermediul fundaţiilor, prin care transmit
acestuia atât greutatea proprie, cât şi sarcinile care mai pot acţiona asupra lor.
Pentru asigurarea rezistenţei, stabilităţii, durabilităţii construcţiilor, comportarea
în timp a elementului de rezemare (pământul) are un rol determinant. Pregătirea
terenului în vederea preluării în condiţii calculate a sarcinilor statice şi dinamice
ale construcţiei, pentru a deveni teren de fundare, se face printr-un ansamblu de
operaţii numite lucrări de terasamente.
4.1.2 Caracteristici:
Lucrările de terasamente prezintă o varietate deosebită şi permit afişarea
unor soluţii tehnologice diferite, legate pe de o parte de mijloacele tehnice de care
se poate dispune şi pe de altă parte, de natura pământului destinat amplasării
construcţiei. Este absolut necesar cunoaşterea aprofundată a acestuia, a naturii, a
compoziţiei fizice şi chimice, a stratificării, rezistenţei, nivelului şi influenţei
apelor subterane, în vederea proiectării execuţiei lucrărilor de terasamente şi
alegerii celor mai potrivite tehnologii de execuţie. Cunoaşterea calităţii şi
defectelor terenurilor este asigurată prin studii geotehnice.
Tehnologiile de execuţie a săpăturilor şi umpluturilor adoptate, se bazează
pe o mecanizare intensivă şi cât mai complexă a lucrărilor.
Tehnologia se stabileşte pe baza unui calcul de optimizare prin luarea în
considerare a mai multor variante, la alegerea variantei optime ţinându-se seama
de următoarele criterii principale:
- productivitatea muncii;
- factorii tehnici caracteristici;
- consumul de energie;
- controlul execuţiei lucrărilor;
- durata de execuţie;
- asigurarea N.T.S.M. şi P.S.I.;
- siguranţa unor construcţii învecinate;
- existenţa unor instalaţii subterane (apă, canale, electrice etc.);
- dotarea cu utilaje ale constructorului;
- gradul de libertate şi de mişcare în amplasament.
Factorii tehnici consideraţi la alegerea tehnologiilor de execuţie sunt:
- natura şi importanţa construcţiei;
din
NECLASIFICAT
- natura terenului de fundare; stratificatia terenului;

- grosimea straturilor;
- caracteristicile fizico-mecanice ale pământului din straturi;
- unghiul de forfecare (tăiere) al pământului din straturi;
- cota de adâncime a săpăturilor de executat;
- prezenţa în zona limitrofă a altor construcţii sau instalaţii.
S-a prevăzut un studiu geotehnic asupra zonei unde urmează a fi amplasată
construcţia.
În zona amplasamentului ce se studiază nu s-au observat fenomene
geologice defavorabile, terenul fiind plan şi orizontal.
Din forajele executate s-au recoltat probe tulburate şi netulburate pe care
au fost executate determinări fizico-mecanice.
Studiile geotehnice executate în zonele apropiate au pus în evidenţă aceeaşi
litologie. Apa subterană nu a apărut în perioada executării forajelor. Pentru
săpături, terenul este încadrat în următoarele categorii:
- argile, argile prăfoase - teren tare : II;
- pietriş cu nisip - teren foarte tare : III.
4.1.3 Lucrări pregătitoare:

Începerea lucrărilor se va face în baza unei fişe tehnologice, care să
precizeze pe bază de analiză a mai multor variante, soluţia optimă ca
productivitate, durată de execuţie, securitate a muncii, preţ şi altele, stabilind în
detaliu tehnologia şi mijloacele necesare pentru fiecare fază de lucru.
Înainte de începera construcţiilor, trebuie să se asigure în mod obligatoriu
următoarele:
- se identifică, se marchează şi se protejează instalaţiile subterane
existente pe amplasament, neglijarea lor putând conduce în timpul execuţiei sau
chiar pe timpul exploatării lucrărilor terminate, la avarii sau accidente cu urmări
grave;
Procese:
- se curăţă terenul complet, prin încărcarea mecanizată şi evacuarea
tuturor eventualelor materiale rezultate din operaţiile precedente;
- se excavează terenul vegetal mecanizat şi se depozitează separat, în
afara perimetrului construit;
- se asigură scurgerea şi colectarea generală a apelor de pe platforma
pe care se vor executa construcţiile, prin şanţuri de gardă sau rigole, gropi de
colectare, puţuri de descărcare la platforme de mari suprafeţe;
din
NECLASIFICAT
- se trasează construcţia şi se începe execuţia săpăturilor de fundaţii;

Trasarea lucrărilor de terasamente pentru fundaţii face parte din trasarea
lucrărilor de detaliu şi se efectuează pe baza planului de trasare, după fixarea
poziţiei construcţiei pe amplasamentul proiectat.
Pentru ca terenul de fundare să nu sufere degradări până la începerea
betonării fundaţiilor, săpăturile se opresc deasupra cotei finale cu 15-25cm.
Săparea acestui ultim strat se execută manual, numai în momentul premergător
pregătirii betonului.
Întrucât construcţia dispune de un subsol, adâncimea de săpătură va fi mai
mare de 3,00 m şi ca atare sub această adâncime săpăturile se execută obligatoriu
fie cu taluz, fie cu sprijiniri. Săpăturile în taluz se executa în terenuri cu umiditatea
naturala de 12-18 % şi cu o tangentă a unghiului de înclinare a taluzului natural:
h 1
tg   ; tg    pentru argile.
b 2
4.1.4 Executarea săpăturilor manuale:

Din cauza productivităţii reduse, se restrânge volumul săpăturilor manuale
exclusiv la lucrări de volum mic la care nu este posibilă adaptarea unei tehnologii
mecanizate, şi anume cei 15-25 cm de săpături executate în momentul
premergător turnării betonului de egalizare şi finisarea fundului săpăturii. La
executarea săpăturilor pentru fundaţii se vor avea în vedere:
- menţinerea echilibrului natural al terenului în jurul gropii de fundare
sau în jurul fundaţiei existente pe o distanţă suficientă, astfel încât să nu se
pericliteze instalaţiile şi construcţiile învecinate;
- întrucât turnarea betonului în fundaţie nu se face imediat după
executarea săpăturii, săpătura va fi oprită la o cota mai ridicată decât cota finală
pentru a împiedica modificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului de
sub talpa fundaţiilor.
Pentru executarea manuală a săpăturilor, muncitorii au la dispoziţie
următoarea dotare cu scule şi dispozitive:
- pentru săpare : cazma, lopată, târnăcop, şpiţ, rangă;
- pentru transport: roabă, tomberon, benă, bandă rulantă.
4.1.5 Săpături manuale executate cu evacuarea apelor:

Adeseori în cursul săpăturilor, mai ales când acestea coboară mai mulţi
metri sub cota terenului sau în anotimpurile ploioase, când nivelul apelor
subterane se ridică mult, apare apa în incintele care se sapă. Pentru continuarea
execuţiei, trebuie organizată evacuarea ei, astfel încât săpătura să se poată
din
NECLASIFICAT
continua practic în uscat. Numărul şi puterea pompelor se determină prin

încercări de pompare.
Modul de organizare a epuizării directe a apelor din săpătură este aplicabil
în mod curent la debite de infiltraţie mici şi moderate. Evacuarea apelor din
săpături este o operaţie de mare răspundere tehnică. De modul cum este ea
condusă depinde adeseori calitatea lucrărilor de legare a construcţiilor de teren şi
viaţa întregii construcţii.
Abaterile în execuţia evacuării apelor pot conduce nu numai la cheltuieli
foarte mari pentru refaceri, consolidări, asigurarea unor condiţii de lucru
acceptabile, ci chiar la compromiterea lucrării.
Evacuarea apelor odată începută, trebuie asigurată continuu, zi şi noapte în
mod uniform, fară variaţii de debit, deoarece o epuizare forţată conduce la
antrenarea părţilor fine de pământ şi prin fenomenul de sufuziune poate produce
prăbuşirea terenului, antrenând şi eventualele construcţii învecinate existente.
Continuitatea lucrului trebuie asigurată prin existenţa pompei de rezervă
pentru fiecare post de pompare şi a unei a doua surse de alimentare cu energie.
Aceleaşi metode şi mijloace se utilizează în general şi atunci când este necesară
evacuarea apelor din incinte în care săpătura se execută.
În cazul unei umeziri superficiale datorită precipitaţiilor atmosferice
neprevăzute, fundul gropii de fundaţie trebuie lăsat să se zvânte înainte de
începerea lucrărilor de executare a betonării fundaţiei, iar dacă umezirea este
puternică se va îndepărta stratul de noroi.
4.1.6 Executarea mecanizată a săpăturilor în uscat, în terenuri

obişnuite:
Tehnologia de execuţie se stabileşte în funcţie de utilajul de săpat şi care
prin parametrii şi performanţele sale determină alegerea ca tip, mărime şi număr
a celorlalte utilaje, astfel ca lanţul format de succesiunea operaţiilor să asigure
realizarea productivităţii maxime a utilajului principal.
Succesiunea normală a operaţiilor, după pregătirea şi asigurarea
teritoriului, este:
- săparea în suprafaţă, în groapă sau în abataj;
- îngroparea pământului şi strângerea în depozit în vederea
încărcărilor ulterioare sau păstrării parţiale pentru reaşezarea în umplutură după
terminarea lucrărilor subterane;
- încărcarea în mijloace de transport a excedentului;
- transferul excedentului la depozite stabilite prin proiect;
din
NECLASIFICAT
- nivelarea şi finisarea la cotele prevăzute; compactarea fundului

săpăturii şi pregătirea pentru betonare.
În funcţie de performanţele utilajelor, de cantităţile de executat şi de
condiţiile locale, în proiectul tehnologic se stabileşte comasarea unora dintre
operaţii: excavatorul descarcă direct în mijlocul de transport, buldozerul sapă şi
împinge etc.
Tehnologii de execuţie:
- săpătură mecanizată pentru fundaţia tip radier- placa între cotele -
0,55 -3,05 m;
- pe măsura executării săpăturii, pământul rezultat este împins cu
buldozerul spre marginea incintei, de unde este încărcat de un excavator cu
lingura întoarsă mobil pe mal, în autobasculante şi evacuat.
Se vor folosi ca utilaje:
* Excavatorul S 603 pe şenile
Caracteristici:
- puterea: 65 CP;
- sistem de deplasare: pe şenile;
- echipamentul: lingură inversă ( cupa de adâncime);
- capacitatea cupei: 0,55 m3;
- raza maximă de săpare: 9,50 m;
- înălţimea maximă de săpare: 7,40 m;
- adâncimea maximă de săpare: 5,90 m;
- înălţimea maximă de descărcare: 2,50 m.
Productivitatea de exploatare a excavatorului cu o cupă este în funcţie de
natura terenului, de capacitatea cupei, de echipamentul folosit, de înălţimea
frontului de lucru şi de modul de descărcare al pământului (în mijloacele de
transport). Productivitatea normata se măreşte cu 15% atunci când unghiul de
rotire variază între 45 şi 135°.
Productivitatea unui excavator cu lingură dreaptă în condiţiile:

- încărcarea rapida a pământului în mijlocul de transport;
- categoria II de teren;
- unghiul de rotire al platformei 180°;
- capacitatea cupei 0,55 m3.
din
NECLASIFICAT
Întrucât avem excavator utilat cu lingură inversă, productivitatea dată se

micşorează cu 5 %.
* Buldozerul pe senile S1300 prevăzut cu o lamă

Pentru decopertarea terenului vegetal se foloseşte buldozerul S 1300 pe
şenile, prevăzut cu o lamă montată în faţă, perpendicular pe direcţia de deplasare.
Productivitatea buldozerului normată, pentru săpare în teren cu umiditate
şi compactitate naturală în condiţiile:
- categoria de teren II;
- distanţa de transport: 10 m la 60,50 m;
- lucru în teren orizontal 100%;
- acţionarea hidraulică;
- adâncimea maximă de săpare: 330 mm;
- unghiul de lucru al lamei în plan orizontal (grade ): ± 65 °.
La alegerea utilajelor de săpat s-a avut în vedere:
- volumul total de evacuat;
- natura pământului: argilă prăfoasă, pietriş cu nisip;
- poziţia frontonului de lucru faţă de nivelul terenului : conform
planului de amplasament;
- concentrarea şi caracterul lucrărilor de terasamente;
- amplasarea depozitului de pământ şi distanţa de transport;
- durata de execuţie disponibilă după graficul lucrării;
- anotimpul în care se vor executa terasamentele : frumos.
Se vor executa pereţi în taluz, cu respectarea următoarelor condiţii:
- pământul are o umiditate naturala de 12- 18%;
- săpătura de fundaţie nu trebuie să stea deschisă mult timp;
- panta taluzului săpăturii, definită prin tangenta unghiului de
înclinare faţă de orizontală tg   h / b nu trebuie să depăşească valorile maxime
admise şi anume tg   1/ 0.57 pentru H < 3 m, natura pământului fiind argila.
Schimbarea cotei fundului gropii de fundaţie, pe timpul execuţiei, se va

face numai cu acordul proiectantului, având în vedere:
a. Ridicarea cotei fundului gropii, faţă de proiect se face dacă se
constată, în cursul executării săpăturilor pentru fundaţii existenţa unui teren bun
de fundare la o cotă superioară celei menţionate în proiect.
din
NECLASIFICAT
b. Coborârea cotei fundului gropii de fundaţie sub cea prevăzută în

proiect se face dacă se constată o neconcordanţă a terenului cu studiul geotehnic
întocmit pe amplasament.
O eventuală modificare de cote faţă de proiect se va consemna în registrul
de procese verbale de lucrări ascunse, care va fi semnat de constructor, beneficiar,
geotehnician.
4.1.7 Executarea umpluturilor obişnuite:

Lucrările de umplutură sunt opuse celor de săpătură: pe când acestea din
urmă se execută prin îndepărtarea pământului ( săpare, încărcare, transport într-
un depozit), cele dintâi se execută prin aducerea pământului, rezultat din săpătură,
din depozit şi utilizarea lui la crearea unor platforme, la umpleri de denivelări sau
gropi în teren precum şi umplerea la loc a gropilor sau şanţurilor săpate anterior,
cu parte din pământul rezultat din săpătură, după ce s-a realizat construcţia
respectivă (subsolul tehnic).
Pentru nivelare se alege cel mai eficient utilaj curent, buldozerul, iar pentru
compactare având în vedere suprafaţa terenului construcţiei de S = 4000 m 2 se va
folosi un rulou compactor.
După executarea fundaţiei (radier tip placă şi grinzi) şi a subsolului tehnic,
se va executa umplerea spaţiului dintre peretele subsolului şi taluz. Acesta se va
executa manual (sau mecanizat, folosind buldozerul), iar compactarea se va face
folosind un mai mecanic cu motor termic de 6 CP (electric 4Kw), tipul 150-200
kg.
Umiditatea pământului pus în operă va fi cât mai aproape de umiditatea
optimă de compactare, obţinându-se variaţii de 2 %. Umpluturile între fundaţii şi
la exteriorul clădirilor până la cota prevăzută în proiect se vor executa imediat
după decofrarea fundaţiilor.
4.2 LUCRĂRI DE COFRAJE
4.2.1 Consideraţii generale:

Sunt construcţii auxiliare, provizorii, care servesc la asigurarea obţinerii
din turnare a formei şi dimensiunilor proiectate ale elementelor din beton şi beton
armat, precum şi la susţinerea acestor elemente până la obţinerea rezistenţei
mecanice necesare, considerându-se că aceasta este atinsă când elementele noi
turnate pot prelua fară să sufere deformări, încărcările din greutatea proprie şi din
unele încărcări utile.
din
NECLASIFICAT
Cofrarea este suma operaţiilor de asamblare a componentelor cofrajului,

inclusiv susţineri şi sprijiniri, în scopul realizării de elemente sau structuri din
beton armat monolit.
Decofrarea este suma operaţiilor de îndepărtare a componentelor cofrajului
după ce betonul a atins rezistenţa mecanică necesară susţinerii greutăţii proprii şi
a unor încărcări exterioare.
Cofrajele sunt alcătuite din:
- cofrajul propriu-zis, format din elementele în care se toarnă betonul,
din panouri individuale pe elemente de construcţii;
- elemente de solidizare care menţin şi solidizează panourile în poziţia
care să asigure forma şi dimensiunile prevăzute în proiect pentru viitoarele
elemente de beton;
- elementele de sprijinire ale cofrajului şi de preluare şi transmitere a
încărcărilor la părţile fixe rezistente.
Pentru a corespunde rolului lor în execuţia unei construcţii, cofrajele
trebuie să îndeplinească o serie de condiţii de alcătuire cu caracter general, astfel:
REZISTENŢĂ
- la sarcinile ce le revin din greutatea împingerii betonului;
- la montări, demontări;
- la acţiunea betonului asupra feţei cofrajului;
- la acţiunea agenţilor atmosferici.
EXACTITATE
- redarea corectă a formei şi elementelor de beton în limita unor
dimensiuni acceptabile;
SIGURANŢĂ
- din punct de vedere al respectării P.S.I.;
ETANŞEITATE
- să nu permită scurgerea laptelui pe la rosturi;
SIMPLITATE
- execuţie uşoară;
- însuşirea rapidă a tehnicii de lucru;
- uşurinţă la montarea, demontarea, manipulare şi transport.
din
NECLASIFICAT
În ultimii ani s-au făcut progrese cu totul remarcabile în tehnica executării

cofrajelor pentru beton monolit, schimbându-se atât concepţia lor de ansamblu,
cât şi materialele din care se confecţionează şi dispozitivele de asamblare şi fixare
a părţilor component. Tendinţa actuală este evoluţia spre cofraje de forme
complexe şi de dimensiuni mari care, prin reducerea operaţiilor de asamblare şi
consolidare, aduc un important spor de productivitate.
Noua orientare în tehnica cofrajelor, înregistrarea acestora ca mijloace fixe
ale căror valoare atinge multe procente din activul total al unităţilor de construcţii,
necesită organizarea unor ateliere specializate pentru servicii tehnice, reparaţii
curente şi reparaţii capitale.
Cofrajele şi piesele anexe trebuie menţinute în perfectă stare, pentru a se
asigura nu numai condiţiile de calitate a betonului, ci şi numărul minim de
refolosiri avute în vedere la calculul amortizării acestor mijloace fixe de valoare
foarte mare.
Tehnologiile de execuţie ale cofrajelor sunt foarte variate şi sunt dictate de
tipurile de seturi de cofraje moderne de inventar, pe care unităţile de construcţii
le au în prezent în dotare. Sunt tot mai puţine cazuri în care se mai execută unele
lucrări cu panouri de cofraj din material lemnos şi cu totul izolat, numai în spaţii
restrânse, unde nu există altă soluţie decât cu cofraje croite local din scândură de
răşinoase.
La alegerea variantei optime, trebuie să se ţină seama de următoarele
criterii principale:
- factorii tehnici ai structurii care se cofrează;
- durata de execuţie a lucrării;
- costul de execuţie al lucrării;
- utilizarea optimă a seturilor de cofraj existent în dotare şi înglobarea
acestora în sisteme noi, special proiectate;
- posibilitatea creării unor noi tipuri de panouri de mare complexitate
şi suprafaţă, manevrabile cu macaralele care deservesc obiectele în construcţie
prin care să se obţină o creştere substanţiala a productivităţii muncii;
- asigurarea condiţiilor optime de execuţie, cu totala securitate a
muncii.
din
NECLASIFICAT
4.2.2 Rezolvarea teoretică de ansamblu a tehnologiei lucrărilor de

cofraje:
Studierea proiectelor, stabilirea lucrărilor la care este necesară întocmirea
lucrărilor de detalii tehnologice de execuţie şi fazele principale pe care acestea
trebuie să le parcurgă, urmează drumul indicat în următoarea schemă:
din
NECLASIFICAT
FAZELE PRINCIPALE DE ÎNTOCMIRE A DETALIILOR

TEHNOLOGICE
ANALIZAREA
proiectului de rezistenţă al obiectului
şi condiţiile de execuţie
STABILIREA
necesităţii întocmirii documentaţiilor
tehnologice operative
GRUPAREA
elementelor din beton armat monolit
si alegerea tehnologiei
ÎNTOCMIREA ÎNTOCMIREA ÎNTOCMIREA

proiectului fişelor tehnologice schiţelor şi a
tehnologic notelor de şantier
ASIGURAREA
cu resurse
INSTRUIREA
echipei de lucru
PREGĂTIREA
lucrărilor la obiect
VERIFICAREA
lucrărilor premergătoare
celor de cofraje
Tehnologia propriu-zisă de montare a cofrajelor, indiferent de tipul lor şi
de obiectul în care se montează, este în mod practic aceeaşi, ea trebuind să
respecte succesiunea de operaţii principale arătată în schema:
din
NECLASIFICAT
TRANSPORTUL SI AŞEZAREA
PANPURILOR DE COFRAJ
MONTAREA COFRAJELOR
TRANSPORTUL SI AŞEZAREA
PANPURILOR DE COFRAJ
VERIFICAREA SI CORECTAREA
POZIŢIEI
ÎNCHEIEREA, LEGAREA ŞI
SPRIJINIREA DEFINITIVĂ
A COFRAJELOR CU AJUTORUL
ELEMENTELOR SPECIALE:
caloţi, juguri, tiranţi, zăvoare
distanţieri, şpraiţuri, contravântuiri
CONTROLUL ŞI RECEPŢIA
LUCRĂRII
DEMONTAREA
După armarea, turnarea şi întărirea
betonului
PREGĂTIREA PENTRU UN NOU

CICLU
Tehnologia de execuţie a cofrajelor verticale ( pereţi subsol monolit):

- se trasează poziţia fiecărui panou pe placa de radier;
- se montează panourile pe una din feţele peretelui şi se fixează
provizoriu;
- se montează armătura corespunzătoare peretelui;
din
NECLASIFICAT
- se montează panoul pe cealaltă faţă a peretelui, se verticalizează, se

verifică din punctul de vedere al axelor, se montează elemente de legătura
(tiranţi), bare de aliniere, şpraiţuri, etc.;
- se execută betonarea peretelui cu ajutorul pompei.
Tehnologia de execuţie a cofrajelor orizontale pentru planşee monolit:

- se montează popii extensibili pe poziţiile trasate pe planşeu şi la
cotele stabilite;
- se verifică alinierea popilor pe direcţia de sprijinire a maselor;
- se montează grinzile de susţinere pentru cofrajele tip planşetă şi se
fixează cu bride de popi;
- se montează panourile tip planşetă pe grinzile de susţinere sau
panourile tip masă pe popii extensibili;
- se verifică orizontalitatea cofrajului în ansamblu;
- se montează ţevi pentru lăsarea golurilor necesare la decofraj.
La decofrare se execută următoarele operaţiuni:

- se agaţă fiecare panou în macara, se descentrează şi se demontează
popii aferenţi panoului respectiv;
- se coboară masa cu ajutorul macaralei, se ripează panoul în zona de
pregătire, se curăţă, se verifică şi se montează într-o noua poziţie.
Tehnologia de execuţie a cofrajelor pentru fundaţii:

- se trasează pe betonul de egalizare conturul fundaţiei cu vopsea
nelavabilă;
- se montează la partea inferioară primul rând de panouri pe tot
perimetrul fundaţiei;
- se montează următoarele rânduri de panouri până la acoperirea cotei
de betonare;
- se montează dispozitivele de fixare (rezemare) a cofrajului;
- se verifică verticalitatea şi axarea cofrajului;
- se măsoară laturile şi diagonalele cofrajului;
- se execută betonarea fundaţiei.
4.3 ARMĂTURI PENTRU BETON ARMAT
din
NECLASIFICAT
4.3.1 Definiţii:
Totalitatea barelor de oţel introduse în beton în scopul preluării eforturilor

de tensiune (în special), în conlucrarea cu acesta, constituie armăturile pentru
beton armat. Conlucrarea oţelului cu betonul se realizează prin:
- aderenţa dintre barele de oţel şi beton;
- încleştarea în beton a plaselor, a carcaselor, a oţelului sau a
altor forme în care se prezintă armătura, în principal prin intermediul
barelor transversale;
- îmbunătăţirea ancorării în beton prin ciocuri, frete şi etrieri
sudaţi.
Armătura se realizează de obicei din oţel moale cu conţinut redus de
carbon, sub formă de bare netede, bare rotunde cu profil periodic, plase sudate
sau profile laminate (armături rigide), precum şi din oţel special (pentru "pre" sau
"post" comprimări). Tipurile de oţel utilizate în mod curent în elementele de beton
armat şi domeniile lor de aplicare sunt indicate în tabelul de mai jos astfel:
Tipuri de oţel Simbolul Domeniu de utilizare

Oţel-beton cu profil Armături de rezistenţă
PC37
periodic sau constructive
Oţel-beton cu profil
Armături de rezistenţă
periodic Bst500-C
(DIN 488-84)
4.3.2 Caracteristici ale lucrărilor de armături:

Măsurile şi operaţiile preliminare, care condiţionează obţinerea calităţii
corespunzătoare a armăturii, sunt:
- depozitarea colacilor şi a legăturilor de bare din oţel în condiţii care
evită murdărirea sau ruginirea armăturilor;
- curăţarea de noroi, rugină sau gheaţă a barelor, înainte de prelucrarea
şi punerea în operă;
- urmărirea atentă a producerii, etichetării şi depozitării reperelor, pe
tot fluxul tehnologic, spre a asigura un ritm de lucru pe flux comparabil celui din
industrie, cu asigurarea realizării întocmai a numărului mare de repere diferite
sau identice, care intră în alcătuirea elementelor de construcţie pentru care sunt
lansate comenzile de confecţionare;
din
NECLASIFICAT
- urmărirea în permanenţă a raţionalizării volumului foarte mare de

manipulări şi transporturi locale pe care le implică activitatea de prelucrare a
oţelului beton, în vederea reducerii consumului de manoperă;
- efectuarea transportului carcaselor din oţel-beton, a plaselor sudate
sau a barelor fasonate de lungime mare, numai cu mijloace amenajate special
pentru evitarea deformării lor;
- sporirea ponderii armăturilor fasonate mecanizat, în ateliere izate,
faţă de cele fasonate manual, dată fiind calitatea lor superioara;
- fixarea armăturii în sau pe cofraj cu elemente auxiliare potrivite şi
în număr corespunzător (distanţieri, tiranţi, capre, suporţi).
4.3.3 Pregătirea lucrărilor

4.3.3.1 Lucrări pregătitoare în atelierul de producţie:
Înainte de a începe organizarea lucrului aferent unei comenzi, se întocmesc
fişele de debitare şi fasonare a barelor de oţel-beton pentru fiecare element, pe
mărci.
Procesul tehnologic se desfăşoară pe principiul metodei în lanţ, cu
mecanizarea maximă posibilă a operaţiilor. De regulă, în acest scop se utilizează
proiecte tip existente.
Lucrările pregătitoare în atelierele e de armătura sunt:
- organizarea liniilor tehnologice distincte pentru confecţionarea
armăturilor uşoare (până la 12 mm), a armăturilor grele (peste 14 mm).
- studierea mecanizării maxime posibile a operaţiilor şi proceselor de
lucru (îndreptarea, tăierea, fasonarea barelor şi asamblarea carcaselor);
- asigurarea continuităţii şi succesiunii transportului oţelului-beton
pentru diferitele operaţii necesare normale a fluxului tehnologic;
- aprovizionarea, sortarea şi stivuirea corespunzătoare pe stelaje sau
în stive a oţelului-beton pe diametre, lungimi şi mărci.
4.3.3.2 Lucrări de organizare de şantier specifice punerii în

operă a oţelului-beton:
În principal, aceste lucrări sunt următoarele:
- verificarea amplasării mijloacelor de ridicare pe verticală;
- amenajarea la fiecare obiect a platformei pentru depozitarea barelor
(fasonate şi nefasonate) şi a carcaselor prefabricate, cu asigurarea depozitării pe
grupe de bare, tipuri de oţel, elemente şi mărci;
din
NECLASIFICAT
- asigurarea dispozitivelor de ridicat şi montat carcase, plase sau bare

izolate.
4.3.3.3 Asigurarea cu resurse:

Prin resursele necesare execuţiei se înţeleg:
- forţa de muncă;
- utilajele specifice şi mijloacele de transport, toate acestea trebuind
să fie programate corespunzător asigurării desfăşurării lucrărilor conform
planului de producţie.
4.3.4 Fasonarea armăturilor

4.3.4.1 Manipularea, transportul si depozitarea otelului-beton:
Depozitarea oţelului-beton în depozitul atelierului (bazei de producţie),
teritorial sau de antrepriză, se face, în general, pe platforme deschise balastate sau
betonate, amenajate conform proiectului de organizare, pe baza unui flux
organizat de descărcare, manipulare şi circulaţie.
Depozitele se dotează cu mijloace de descărcare-încărcare adecvate
(macara turn, automacara sau macara portal), urmărindu-se manipulări şi distanţe
de transport minime.
Oţelul-beton se depozitează şi se stivuieşte strict după sortimente şi
dimensiuni, pe suporţi din elemente plate şi elemente plate şi spaţiale sau, pe
perioade scurte, direct pe platforma amenajată.
Oţelul-beton în colaci se livrează în loturi unitare de manipulare de până la
2800 kg. Se manipulează cu ajutorul unui cablu de ocheţi (şufe) sau cu grinda
metalică cu cârlige şi şufe. Depozitarea colacilor se face în poziţie verticală,
aşezaţi în şiruri pe rânduri suprapuse.
Oţelul-beton în bare se livrează în legături, "unităţi de încărcătură", cu
greutate de 1,0-2,5 sau maxim 5.0 tone, solidarizate cu cinci legături din oţel-
beton de 5-6 mm, din care două prevăzute cu bucle de apucare. Încărcarea şi
descărcarea se face cu macaraua din depozit, folosind diferite dispozitive de
manevră: grinzi cu cabluri, scoabe de prindere sau şufe.
Barele de diametru mare se livrează izolate şi se manevrează, după caz,
prin înfăşurarea cu lanţuri şi descărcarea cu macaraua.
Depozitarea unităţilor de încărcătură se face pe sortimente şi diametre pe
rânduri perpendiculare, în interspaţii lăsate pentru introducerea şufelor de
manevră, iar a barelor independente în stive simple sau suprapuse, pe reazeme
din beton, metal sau lemn.
din
NECLASIFICAT
4.3.4.2 Utilaje principale utilizate la realizarea armăturilor:

În afara macaralelor turn, portal sau automacaralelor utilizate în depozite
la încărcări, descărcări şi manevre, a autocamioanelor platformă, remorcilor sau
trailerelor utilizate pentru transportul materialelor neprelucrate sau a armăturilor
fasonate şi carcaselor prefabricate, utilaje care se folosesc în baza de producţie
sau pe şantiere şi la alte lucrări şi operaţii, există o serie de utilaje şi maşini unelte
specifice prelucrărilor diverse la care sunt supuse armăturile. Acestea sunt
prezentate în amănunt şi cu toate caracteristicile în fişele lor tehnice şi în
proiectele tip întocmite de I.P.C. pentru ateliere izate de armături.
4.3.5 Îndreptarea si debitarea oţelului-beton

4.3.5.1 Îndreptarea:
Se face diferit pentru oţelul livrat în colaci sau în bare. Oţelul livrat în
colaci se îndreaptă:
- prin prindere cu troliu mecanic sau manual;
- prin îndreptarea mecanizată pe maşini agregat, care printr-un sistem
de role aşezate şicanat corectează deformaţiile barei.
Oţelul livrat în bare se îndreaptă pe bancul de lucru, astfel:

- până la 15 mm între dornuri, folosind capătul liber al barei ca
pârghie;
- peste 16 mm, se îndreaptă folosind chei speciale de lucru;
- folosirea la îndreptat a maşinilor de îndreptat-fasonat, conduce la o
reducere importantă a manoperei consumate.
4.3.5.2 Trasarea:
Reprezintă identificarea lungimii desfăşurate a barei care urmează a se
debita şi se face prin:
- măsurarea manuală cu metrul sau şublerul pentru oţelul-beton
îndreptat manual (livrat în colet);
- măsurarea manuală cu metrul sau cu şublerul pentru barele care se
vor debita cu ştanţă fixa;
- măsurarea cu limitatori de lungime pentru oţelul cu  < 12mm
(debitat cu maşina de îndreptat-debitat) şi cu diametre mai mari de 12 mm cu
maşina mobilă de măsurat şi debitat bare.
din
NECLASIFICAT
4.3.5.3 Debitarea:
Se face în funcţie de caracteristicile otelului-beton:
- oţelul  < 12 mm îndreptat manual, se debitează cu ştanţa manuală
portabilă;
- oţelul  < 12 mm îndreptat mecanic, se debitează direct pe maşină,
cu ajutorul a două role prevăzute cu cuţit;
- oţelul  <12 mm se debitează cu ştanţe mecanice fixe sau mobile;
pentru tăierea plaselor sudate se folosesc:
 cleşti manuali, care taie bară cu bară;
 cleşti cu acţionare electrică, care pot tăia simultan două bare;
 ferăstraie circulare electrice de mare turatie;
 maşina de tăiat plase.
4.3.5.4 Fasonarea otelului-beton:

Prelucrarea barelor de oţel-beton conform cotelor şi formei din detaliile de
execuţie se numeşte fasonare. Fasonarea se realizează manual sau mecanic.
4.3.5.4.1 Fasonarea manuală:

Se execută pe bancul de lucru, pe care sunt fixate dispozitivele ajutătoare
de îndoire. Dispozitivul cel mai răspândit este compus dintr-o placă metalică
fixată de blatul bancului şi prevăzută cu dornuri interschimbabile în funcţie de
diametrele barelor de fasonat. Ca scule de lucru, se folosesc chei simple, duble,
cu braţ drept şi cu braţ frânt.
4.3.5.4.2 Fasonarea mecanică la rece:

Se execută cu maşini de fasonat cu grad ridicat de automatizare, care
asigură o productivitate sporită. Se pot fasona bare din:
- OB 37 până la diametrul 40 mm;
- Bst 500 până la diametrul 28 mm.
Maşinile de fasonat sunt integrate în fluxul tehnologic al atelierelor de

armături şi asigură:
- fasonarea barelor de rezistenţă, cu maşina de fasonat oţel-beton  <
40 mm;
- fasonarea etrierilor cu maşina de fasonat oţel-beton, maşina
automată de confecţionat etrieri;
- fasonarea plaselor sudate cu maşina de îndoit plase sudate.
din
NECLASIFICAT
Maşinile de fasonat asigură îndoirea la 180° (pentru formarea ciocurilor)

sau la alt unghi necesar (pentru armături ridicate sau fasonări de etrieri
poligonali). Maşinile de fasonat comandate manual sau în regim automat, pot
fasona bară cu bară sau mai multe bare simultan.
Se recomandă ca fasonarea să se efectueze numai în atelierele izate, unde
se pot asigura condiţii optime de lucru permanente şi folosirea unor tehnologii de
lucru avansate, ceea ce asigură şi o productivitate ridicată şi o calitate superioară
a lucrărilor.
La maşinile de îndoit cu două viteze, fasonarea barelor din oţeluri cu profil
periodic (Bst500), se realizează obligatoriu cu viteze mici.
Identificarea barelor fasonate se face prin aplicarea unei etichete pe
pachetul de bare realizat din mărci de acelaşi tip şi care conţine marca, numărul
de bucăţi, indicativul elementului, numărul comenzii. Etrierii se leagă în pachete
a căror greutate nu trebuie să depăşească 15-20 kg pentru a permite manipularea
manuală.
4.3.6 Tehnologii de prelucrare a oţelului-beton:

Tehnologiile de execuţie a armăturilor se realizează ţinând seama de o serie
de factori şi anume:
- cunoaşterea seriei de sortimente de oţel-beton şi a ponderii acestora
faţă de cantităţile anuale de executat, funcţie de specificul construcţiilor;
- adoptarea schemelor tehnologice în funcţie de nivelul producţiei, de
posibilităţile de asigurare cu utilaje şi distanţele de transport faţă de şantierele
beneficiare.
Sunt scheme tehnologice de prelucrare a oţelului-beton cu utilizare de
dotări care permit grade de mecanizare diferite şi alcătuite funcţie de nivelul de
prelucrare a oţelului-beton:
- linie de prelucrare cu întindere şi fasonare manuală pentru oţel-beton
cu  < 12mm livrat în colaci;
- linie de prelucrare cu întindere şi fasonare mecanică pentru oţel-
beton cu  <12mm livrat în colaci;
- linie de prelucrare cu întindere manuală şi fasonare mecanică pentru
oţel- beton cu  < 12mm livrat în colaci;
- linie de prelucrare cu debitare şi fasonare mecanică pentru oţel-beton
cu  > 12mm livrat în bare;
- linie de asamblat otel-beton în carcase.
din
NECLASIFICAT
4.3.7 Asamblarea oţelului-beton în carcase:

Montarea barelor de oţel-beton într-un element de armare unitar constituie
carcasa. Tehnologia montării barelor în carcase este determinată de forma şi
dimensiunile ei, precum şi de modul de montare în cofrajul elementului.
În funcţie de elementul de construcţie care trebuie armat, carcasele pot fi:
- spaţiale, în cazul grinzilor, stâlpilor, arcelor;
- plane, în cazul armăturii plăcilor (monolite şi prefabricate), pereţilor,
diafragmelor, radierelor.
În funcţie de forma secţiunii transversale, carcasele pot fi:
- pătrate sau dreptunghiulare, în stâlpi, grinzi, piloţi;
- circulare sau poligonale la stâlpi, piloţi;
- trapezoidale în radiere, fundaţii;
- în forma de T, în grinzi prefabricate, elemente de acoperiş.
Carcasele se realizează din bare flotante de oţel-beton şi din plase sudate
uzitate. Asamblarea carcaselor se realizează în ateliere izate sau în apropierea
locului de montaj.
Solidarizarea barelor de oţel-beton se face în funcţie de locul de amplasare
şi de dotarea existentă prin:
- legarea cu sârmă;
- legarea cu cleme;
- sudarea prin puncte cu maşini speciale;
- sudarea cu arc electric.
4.3.8 Montarea armăturilor:

Montarea armăturilor este operaţia de introducere în lucrare a barelor de
oţel fasonate, flotante sau asamblate în carcase, conform prevederilor proiectului
de execuţie a elementelor respective de beton armat.
Operaţia de montare este specifică şi se referă l a : bare flotante, carcase,
plase sudate, elemente glisante, elemente pretensionate („pre" sau „post"
comprimate).
4.3.8.1 Montarea barelor flotante, legate direct în cofraj:

Montarea armăturilor flotante, bară cu bară, direct este indicat să fie redusă
la minimum, deoarece conduce la un consum mare de manoperă şi la o calitate
slabă, condiţiile de lucru fiind mult mai grele decât în atelier şi controlul mai
redus.
din
NECLASIFICAT
Înainte de începerea montării armăturilor se execută o curăţire a cofrajului

prin măturarea, spălarea cu furtunul sau jet de aer comprimat.
4.3.8.2 Armarea fundaţiilor:

Se realizează astfel:
- pe stratul de egalizare din beton se montează armăturile, aşezate pe
distanţieri (purici - min. 3 buc/ m 2 ); se poziţionează distanţierii şi se leagă barele
de sârmă la fiecare intersectie;
- la radierele placa, rândul superior de armături se montează pe capre
de rezemare, barele legându-se atât la intersecţii, cât şi de capre şi respectându-
se spaţiul pentru acoperirea cu beton;
4.3.8.3 Armarea stâlpilor

- se asigură montarea la poziţie foarte exactă şi bine legată a
armăturilor şi mustăţilor pentru stâlpi.
4.3.8.4 Armarea diafragmelor:

Se realizează astfel:
- după executarea cofrajului unei feţe a peretelui se trasează pe
interiorul acestuia distanţele între barele orizontale şi verticale; se montează
barele (sau carcasele) de la capetele peretelui, precum şi cele intermediare ( la
pereţi lungi), legate de mustăţile lăsate prin fundaţie sau prin planşeu;
- se montează câteva bare orizontale şi se leagă de barele verticale
existente;
- se montează toate barele verticale care se leagă de barele orizontale
montate anterior şi apoi toate barele orizontale ;
- se montează distanţierii ( min. 3 bucati/m ) şi se întinde cofrajul pe
faţa rămasă liberă a peretelui;
- dacă peretele are armătură dublă, a doua reţea se execută după
terminarea celei dintâi, în acelaşi mod, distanţa între cele două reţele de armătură
păstrându-se fixă prin distanţieri capră sau agrafe.
4.3.8.5 Armarea plăcilor:

Constă din următoarele operaţii:
- se trasează pe cofraj cu creta poziţia barelor pe ambele direcţii;
- se aşează barele drepte pe o direcţie şi se leagă cu sârmă de armătura
grinzilor sau centurilor;
din
NECLASIFICAT
- se montează barele ridicate, pe aceeaşi direcţie; barele sunt aduse pe

cofraj fasonate sau se fasonează direct pe cofraj cu o cheie specială;
- se montează călăreţii suplimentari, prevăzuţi eventual la reazeme
intermediare sau pe contur;
- se aşează în aceeaşi ordine şi se leagă cu sârmă la intersecţii armătura
de rezistenţă prevăzută în proiect la rândul II sau armătura de repartiţie, dacă
plăcile sunt armate pe un singur rând ;
- se montează repartiţia de la armătura ridicată şi se leagă pe barele de
rezistenţă, se montează distanţierii (caprele) sub barele ridicate (mm. 1 buc./m şi
respectiv 4 buc./m2 la plăcile în consolă).
4.3.8.6 Montarea carcaselor:

Armăturile asamblate în formă de carcase se montează cu mijloace
mecanizate de ridicat, dotate cu dispozitive adecvate pentru prinderea carcaselor
din poziţii care împiedică deteriorarea sau deformarea acestora. Măsurile iniţiale
care se iau sunt următoarele:
- trebuie lăsat deschis elementul de cofraj în partea prevăzută pentru
introducerea carcasei;
- zonele de construcţii din preajma traiectoriei ce va fi urmată de
carcasă în timpul ridicării şi montării, trebuie să fie degajate de orice materiale;
- se verifică corespondenţa dintre dimensiunile cofrajelor şi cele
realizate ale carcaselor;
- în timpul păstrării şi apoi la aşezarea în cofraj e, carcasele se
manevrează şi se aşează cu grijă spre a se evita deformarea.
4.3.8.7 Solidarizarea intersecţiilor de bare si înnădirea barelor

În funcţie de dotare, barele de oţel-beton se solidarizează prin:
- legarea cu sârmă sau agrafe;
- sudarea electrică prin puncte.
Legarea se face cu două fire de sârmă moale neagră de 1-1,5 mm, folosind
cleştele patent. Folosirea agrafelor de sârmă asigură o legare mai rapidă, utilizând
un dispozitiv manual care, prin simplă tragere, răsuceşte sârma agrafei.
Sudarea electrică prin puncte se bazează pe încălzirea cu ajutorul
curentului electric a barelor sub presiune, până la aducerea metalului din zona de
contact în stare plastică. Nodurile plasei sau carcasei sunt prinse între electrozii
maşinii, care le sudează prin intermediul curentului electric. Se folosesc:
din
NECLASIFICAT
- maşina universală de sudare electrică prin presiune în puncte tip

PPU;
- maşina suspendată de sudat electric prin presiune în puncte tip
PPS.80.1.
Maşinile de sudat pot fi:
- cu o pereche de electrozi, staţionare sau cu cleşti mobili, acţionaţi
manual, semiautomat sau automat;
- cu mai multe perechi de electrozi, staţionare sau automate care
sudează simultan mai multe puncte.
Înnădirea barelor:
Se face pentru asigurarea continuităţii armăturii în situaţii ca:
- îmbinarea prefabricatelor;
- îmbinarea armăturilor din tiranti de beton armat;
- valorificarea cupoanelor rezultate la debitare.
Înnădirea se realizează prin suprapunere (petrecere) sau prin sudare.
Obligatoriu la barele cu diametru mai mare de 32 mm, înnădirea se face prin
sudură. Nu se înnădesc prin suduri barele cu diametru mai mic de 10 mm.
Lungimea de suprapunere la armăturile comprimate pentru mărcile PC52,
Bst500 este de 30d. Înnădirea plaselor sudate pe direcţia armăturilor de rezistenţă
se face prin suprapunere pe lungimea a două ochiuri. Secţiunile învecinate având
înnădiri sudate, se decalează la o distanţă minimă de 50d.
4.3.9 Consumul de manoperă şi nivelul de calificare al forţei de

muncă
În general, consumul de manoperă necesar la montare este de două până la
trei ori mai mare decât necesarul pentru confecţionarea armăturilor. De aceea este
foarte important să se treacă la o pondere cât mai mare din armături fasonate şi
asamblate în carcase, în ateliere izate, reducând manopera de montaj. Nivelul de
calificare al forţei de muncă utilizată este în funcţie de faza lucrării care se execută
(confecţionarea şi montarea - la cea din urmă fiind necesară o calificare mai bună)
şi de modul de execuţie a operaţiilor (manual sau mecanizat).
Reducerea manoperei la lucrările de armături pentru betoane, deci creşterea
productivităţii muncii, este influenţată de următorii factori:
- stabilirea unor fluxuri tehnologice pe etape de realizare a producţiei,
cu trecerea cât mai multor operaţii în ateliere şi mecanizarea maximă a operaţiilor
de manipulare şi prelucrare;
- stabilirea operaţiilor de executat pe fiecare loc de muncă;
din
NECLASIFICAT
- organizarea muncii pe un sistem de pregătiri, lansare şi urmărire a

producţiei, care să asigure realizarea fiecărei activităţi pe bază de fişă tehnologică.
4.4 PUNEREA ÎN OPERĂ A BETONULUI
4.4.1 Definiţii:
Prin punerea în operă a betonului se înţelege lanţul tehnologic al operaţiilor
necesare de la preluarea betonului proaspăt din mijlocul de transport la obiect,
ridicarea şi transportul până la elementul în care urmează a fi introdus, inclusiv
operaţiile de împrăştiere, îndesare şi tasare ulterioară.
Acest lanţ tehnologic este definit în strictă concordanţă cu prescripţiile
tehnice legate de verificarea şi recepţionarea elementelor de construcţii care
urmează a prelua betonul proaspăt şi a-i asigura forma şi stabilitatea până la
obţinerea calităţilor şi rezistenţei proprii.
4.4.2 Caracteristici ale lucrărilor de punere în operă
4.4.2.1 Activităţile lanţului tehnologic:

Realizarea unei lucrări din beton monolit comportă o serie de operaţii
specifice care pot fi grupate astfel:
1. Lucrări pregătitoare;
2. Punerea în operă a betonului;
3. Lucrări de întreţinere a betonului pe perioada de întărire, până la
atingerea caracteristicilor proiectate.
Lucrările pregătitoare cuprind următoarele activităţi:

- prelucrarea şi însuşirea fişei tehnologice de către formaţiunile de
lucru;
- emiterea comenzilor la staţia de betoane şi efectuarea în staţie a
probelor preliminare;
- verificări asupra cofrajelor, eşafodajelor şi armăturilor, precum şi
identificarea pieselor înglobate în beton;
- recepţia şi probarea utilajelor de ridicat, de vibrat, a dispozitivelor
de nivelare, a podinilor de lucru şi a echipamentelor de protecţie;
- amenajarea şi asigurarea continuităţii lucrului în schimburi;
- starea betonului turnat anterior.
din
NECLASIFICAT
Punerea în opera a betonului cuprinde următoarele faze tehnologice:

- transportul de la staţia de prelucrare la obiect;
- transportul de lângă obiect la locul de punere în operă (la element);
- introducerea în cofraj;
- compactarea (îndesarea);
- finisarea suprafeţei;
- protejarea.
Activitatea de întreţinere a betonului până la atingerea caracteristicilor din

proiect cuprinde următoarele faze:
- asigurarea umidităţii pentru hidratare;
- controlul şi menţinerea temperaturii necesare întăririi;
- efectuarea probelor pentru determinarea timpului de decofrare şi a
rezistenţei mecanice.
4.4.2.2 Corelarea procedeului de punere în operă a betonului

cu lucrabilitatea si compoziţia amestecului de beton:
Procesul tehnologic de punere în operă a betoanelor, reprezintă operaţiile
de turnare şi compactare. Turnarea constă în introducerea betonului în cofraje
pentru a lua forma necesară şi pentru a îngloba armăturile; compactarea sau
îndesarea are ca scop eliminarea aerului inclus în masa betonului.
Rezistenţa la compresiune a betonului este direct proporţională cu gradul
de compactare; mijloacele de compactare folosite trebuie să fie corelate cu
lucrabilitatea betonului, determinată de cantitatea de apă din amestec.
Pentru prepararea, transportul şi punerea în operă a betonului, este necesară
o anumită cantitate de apă determinată de raportul A/C; astfel se poate determina
o cantitate minimă de apă care să asigure consistenţa ce poate fi admisă pentru
obţinerea cu mijloacele date a compactării corespunzătoare.
Factorul care asigură corelarea între folosirea unor betoane vârtoase şi
necesitatea ca betonul să poată lua uşor forma cofrajului, de a pătrunde printre
armături şi a se îngloba este denumit lucrabilitatea betoanelor, exprimat prin
indicele L2-L4 şi aplicat fie prin tasare, fie prin gradul de compactare.
Lucrabilitatea este aptitudinea betonului proaspăt de a umple tiparul cu
păstrarea omogenităţii; este o proprietate fizica distinctă şi se defineşte prin lucrul
mecanic generat de vibrare, necesar pentru o compactare maximă. Prezenţa
golurilor în beton, bule de aer oclus şi cele formate din eliminarea apei în exces,
din
NECLASIFICAT
reduce în mare măsură rezistenţa acestuia: 5% goluri diminuează rezistenţa cu

până la 30%. Alegerea factorului lucrabilitate se face funcţie de tipul de element
sau de beton şi funcţie de mijlocul de transport al betonului de la staţie până la
obiect. Lucrabilitatea betoanelor se determină funcţie de elementul cu care se
introduce betonul.
Mustirea este o forma de segregare în care o parte a apei din amestec, tinde
să se ridice la suprafaţa betonului turnat; o parte din apa care se ridică, rămâne la
partea inferioară a particulelor mari de agregate sau a armăturii, şi prin evaporare
lasă în urma ei pori capilari, ducând la crearea unor zone de slabă legătură.
În cazul în care betonul se toarnă în straturi subţiri care se succed, trebuie
luate măsuri de îndepărtare a stratului de apă produs de mustire. Mustirea
betonului durează până în momentul în care pasta de ciment întărită împiedică
fenomenul de segregare. Betonul proaspăt fabricat în staţii se verifică la staţia de
betoane şi la şantier. La staţia de betoane se verifică:
- lucrabilitatea;
- densitatea aparentă în cazul agregatelor uşoare;
- temperatura pe timp friguros şi la betoanele hidrotehnice;
- granulozitatea agregatelor din beton;
- aerul oclus (numai în cazul folosirii de aditivi care antrenează aer).
La şantier, verificarea betonului proaspăt se face la descărcarea din
mijlocul de transport:
- examinarea documentului de transport;
- lucrabilitatea, o probă la 20m .
4.4.3 Criterii în alegerea tehnologiei optime de execuţie:

Punerea în operă a betoanelor reprezintă un lanţ tehnologic care începe de
la staţia de betonare unde se prepară betonul proaspăt şi se termină cu măsurile
de întreţinere şi protejare a betonului turnat.
Acest lanţ tehnologic trebuie să asigure din punct de vedere tehnic
realizarea construcţiei din beton în condiţii de siguranţă şi calitate, cu dotarea
existentă a constructorului, la un preţ de cost sub cel de deviz şi la un termen mai
scurt decât cel din graficul de execuţie.
La alegerea soluţiei tehnologice concură următoarele elemente:
- mijlocul de transport cel mai eficient care asigură condiţiile de
lucrabilitate a betonului;
din
NECLASIFICAT
- mijloacele de ridicare pe verticală (de preferat, mijlocul de ridicare

care asigură deservirea generală a obiectului);
- criteriile tehnice de turnare a betonului (etape de turnare, rosturi de
întrerupere, alte condiţii impuse, dimensionarea cofrajelor etc.);
- formaţia optimă de lucru pe schimburi pentru încadrarea în graficul
de execuţie;
- posibilităţile de reducere a consumului de ciment faţă de norme prin
utilizarea de aditivi, mărirea gradului de compactare etc.
În final, se urmăreşte ca lanţul tehnologic proiectat să se închidă cu
următoarele rezultate:
- consum de ciment sub cel normat;
- consum de energie în limita normată;
- consum de manoperă sub cel planificat.
4.4.4 Lucrări pregătitoare:

Ansamblul de măsuri care trebuiesc luate pentru punerea în operă a
betonului este determinat şi condiţionat de următorii factori importanţi:
- poziţia elementului în ansamblul construcţiei;
- dimensiunea şi forma elementului:
- caracteristicile betonului;
- viteza de turnare a betonului;
- gradul de compactare a betonului.
În aceste condiţii, sunt necesare unele lucrări pregătitoare la staţia de
betonare, la obiect, precum şi unele verificări la elementele de construcţii.
4.4.4.1 Lucrări pregătitoare la staţia de betonare:

La staţia de betonare măsurile pregătitoare se referă la emiterea din timp a
comenzii şi a programului de livrare a betonului, indicându-se marca betonului,
lucrabilitatea, ritmul de livrare, alte condiţii speciale (granulozitatea cu restricţii,
calitatea cimentului etc.).
La staţie se efectuează probele preliminare, stabilindu-se dozajul de
ciment, caracteristicile betonului proaspăt, precum şi probele ce trebuie prelevate
în staţie pentru betonul întărit.
din
NECLASIFICAT
4.4.4.2 Precizări referitoare la modul de transport al betonului

în cadrul obiectului:
Mijloacele de transport se aleg corespunzător vitezei de turnare prevăzută
cu minimum de manipulări şi cu asigurarea omogenităţii betonului.
4.4.4.3 Schema execuţiei betonării:

Se stabilesc şi se dimensionează următoarele elemente:
- poziţia rosturilor de lucru;
- betonarea în etape pe elementele de construcţii;
- viteza de introducere a betonului în diferite elemente de constructii;
- alcătuirea schemelor, poziţionarea podinelor de acces pentru
turnarea betonului, accesul muncitorilor la punctele de turnare.
4.4.4.4 Asigurarea mijloacelor necesare pentru compactarea

diferitelor elemente de construcţii care se betonează:
Funcţie de dimensiunile şi poziţiile elementelor de construcţie cât şi de
consistenţa betonului, se precizează mijloacele de compactare.
Analiza modului de realizare a compactării cuprinde:
- tipul şi numărul dispozitivelor de vibrare;
- distanţele (intervalele) la care trebuie introdus vibratorul sau
poziţiile de fixare a vibratoarelor de cofraj;
- locurile (ferestrele) de acces pentru vibratoare;
- ordinea de vibrare;
- durata de vibrare.
4.4.4.5 Asigurarea mijloacelor necesare pentru protejarea
betonului:
Măsurile se iau în perioada de turnare şi întărire a betonului, pentru a
împiedica uscarea rapidă a betonului proaspăt, efectul intemperiilor şi efectul
mecanic al vibraţiilor:
- în condiţii normale de climă şi de lucru;
- pe timp de ploaie;
- în condiţii de caniculă sau însorire puternică;
- pe timp friguros.
din
NECLASIFICAT
4.4.4.6 Asigurarea condiţiilor si mijloacelor pentru prelevarea

probelor:
Se precizează:
- tipul probelor;
- numărul probelor;
- locul de unde vor trebui recoltate probele;
- modul de păstrare a probelor;
- data şi procedeul de încărcare a probelor.
Probele se efectuează în condiţiile detaliate în C. 140-86, astfel:

- pentru betonul proaspăt, conform anexei V.4;
- pentru betonul întărit, conform anexei V.5;
- pentru controlul operativ al calităţii betoanelor, conform anexei X.5.
4.4.4.7 Asigurarea măsurilor de tehnică a securităţii muncii:

- specifice pentru fiecare fază a betonării;
- amenajări necesare (podine, parapete, dispozitive).
4.4.4.8 Luarea măsurilor tehnice si organizatorice pentru
realizarea lucrării, inclusiv verificarea utilajelor, sculelor si dispozitivelor:
- numirea unei persoane care va coordona şi urmări direct betonarea;
- asigurarea cu forţa de muncă corespunzătoare, calificată pentru
betonare;
- asigurarea utilajelor, sculelor şi dispozitivelor ca număr şi
caracteristici specificate în proiectul de organizare.
4.4.4.9 Verificarea condiţiilor tehnice ale elementelor de

construcţii care urmează să fie betonate
Verificarea gropilor de fundare:
Condiţii obligatorii care trebuie îndeplinite:
- natura terenului de fundare să corespundă prevederilor din proiect;
- pregătirea terenului conform proiectului, nivelarea şi curăţirea lui;
dacă este cazul, înlăturarea apei, zăpezii, gheţii, murdăriei;
- dimensiunile în plan şi cotele de nivel ale săpăturii să corespundă cu
cele prevăzute în proiect.
din
NECLASIFICAT
Măsuri ce se iau pentru verificarea gropilor de fundare:

- corespondenţa dimensiunilor cofrajelor, atât în plan, cât şi la nivel,
cu cele din proiect;
- orizontalitatea şi planeitatea cofrajelor plăcilor şi grinzilor,
verticalitatea cofrajelor stâlpilor şi pereţilor, corespondenţa elementelor cofrate
cu cele executate anterior;
- luarea de măsuri pentru menţinerea formei cofrajelor şi asigurarea
etanşeităţii lor, precum şi pentru fixarea lor de elementele de susţinere;
- curăţirea de eventualele corpuri străine (beton rămas de la turnarea
precedentă, apa strânsă în denivelări etc.)
Verificarea armăturilor se realizează prin:

- dispunerea corectă a armăturilor şi corespondenţa diametrelor şi a
numărului acestora cu cele din proiect, solidarizarea armăturilor între ele (prin
legare, sudare) existenţa unui număr suficient de distanţieri;
- curăţirea de eventualele corpuri străine (rugină, neaderenţă, pastă de
ciment, beton întărit, ulei, zăpadă, gheaţă etc.)
Verificarea golurilor si traversărilor prevăzute în proiecte în elementele de

construcţie ce urmează să fie betonate:
- montarea, conform proiectului a pieselor ce servesc pentru crearea
de goluri în beton;
- fixarea solidă pentru evitarea deplasărilor acestor piese în timpul
betonării.
Verificarea suprafeţelor de legătură, turnate anterior:
- prelucrarea corectă a zonelor segregate;
- crearea suprafeţelor rugoase prin ciocănire;
- spălarea cu jet de apă sau cu aer comprimat.
4.4.5 Transportul betonului:

Pentru transportul betonului de la staţie până la elementul care trebuie
betonat se stabilesc două etape:
- transportul de la staţie la obiect;
- transportul pe verticală şi orizontală în cadrul obiectului până la
elementul care se betonează.
din
NECLASIFICAT
4.4.5.1 Transportul de la staţie la obiect

Transportul betonului de la staţie la obiect se realizează în mod curent cu
autobasculante sau cu autoagitatoare de 6 m3 prevăzute cu instalaţie de săpare
interioară şi exterioară cu apă sub presiune, după utilizare.
În cazuri speciale, se poate transporta betonul direct în bene, cu orice
mijloc auto, sau, atunci când staţia este lângă obiect, direct cu vagonete, prin
pompare, cu benzi transportatoare sau în bene cu macarale funicular (îndeosebi
la baraje).
- montarea, conform proiectului, a pieselor care rămân înglobate în
beton;
- fixarea solidă pentru a împiedica deplasările.
Dimensionarea numărului de mijloace de transport se face în funcţie de
ritmul de turnare, ştiind că aşteptarea la obiect a betonului nu poate depăşi 15
minute şi se înscrie în durata stabilită pentru transport.
4.4.5.2 Transportul în cadrul obiectelor până la elementul care

se betonează:
La obiect, betonul transportat cu mijloacele arătate este supus următoarelor
operaţii:
- ridicarea pe verticală până la nivelul unde trebuie introdus în operă;
- transportul pe orizontală până la elementul care se betonează.
Ridicarea pe verticală:
Această operaţie se poate realiza cu următoarele utilaje: macarale, prin
pompare.
Mijlocul cel mai utilizat de ridicare este macaraua (mobilă sau la punct fix,
pe pneuri, pe şenile sau macaraua turn).
În cazul utilizării macaralelor (inclusiv a automacaralelor, la lucrări cu
volum mai redus şi la înălţimi mici, la care adeseori se utilizează greşit benzi
transportatoare, care sunt de productivitate redusă şi conduc la segregări ale
betonului ridicat), betonul se descarcă din mijloacele auto în bene cu care este
ridicat până la cota de lucru. Benele pot avea diferite forme şi capacităţi, la noi în
ţară fiind tipizate: bena papuc şi bena cu furtun. Pentru ridicare cu pompa,
betoanele se execută în conformitate cu normativul C. 140-anexa VII/1.
Conductele se amorsează cu lapte de ciment dozat la greutate, în proporţia:
o parte ciment şi două părţi apă. Se utilizează următoarele tipuri de pompe de
beton:
- pompe la punct fix: pompe cu piston sau pompe cu aer comprimat;
- autopompe.
din
NECLASIFICAT
În lanţul tehnologic de pompare se înscrie:

- unitatea de pompare prevăzută cu un buncăr de alimentare în care
este introdus betonul;
- reţeaua de transport formată din conducte metalice de diferite
lungimi, care se asamblează etanş prin bride de strângere;
- capul de distribuţie format dintr-un furtun flexibil care permite
introducerea betonului în cofraj în diferite poziţii.
La pompele cu aer comprimat, pe lângă corpul pompei, este organizată
sursa de aer comprimat (compresoare de aer) şi un vast tampon pentru aer, format
dintr-un recipient la 7 atm presiune.
Transportul pe orizontală
În cazul în care se adoptă ca soluţie transportul betonului prin pompare,
transportul până la elementul care se betonează este asigurat. De asemenea, la
ridicarea betonului cu macaralele, distribuţia betonului în fiecare element este
asigurată. în cazul în care ridicarea se face cu benzi sau cu ascensorul, distribuţia
betonului se face cu roaba pe pneuri, tomberonul sau cu vagonete.
4.4.6 Mijloace uzuale de punere în operă a betonului
4.4.6.1 Turnarea cu pompa fixă sau cu autopompa:

Locul staţiei de pompare se alege astfel încât să permită:
- accesul în flux continuu al autotransportoarelor pentru alimentarea
cu beton;
- distanţa minimă faţă de punctul de lucru;
- asigurarea gabaritelor pentru staţia de pompare şi automalaxor în
diferite poziţii.
Folosirea autopompelor de beton se poate face în funcţie de caracteristicile
obiectului:
- fară conducte de prelungire;
- cu conductă de prelungire.
4.4.6.2 Turnarea betonului cu autopompa cu braţ distribuitor

fără conducte de prelungire:
Acest procedeu se utilizează la:
- betonarea infrastructurilor cu adâncime de 3-6 m;
- fundaţii de subsoluri adânci şi radiere;
din
NECLASIFICAT
- rezervoare şi decantoare de mare dimensiune cu adâncimea de

fundare mai mică de 6-7 m;
- lucrări hidrotehnice, amenajări portuare, canalizări cu adâncimi mai
mici de 6-7m;
- betonarea suprastructurilor cu înălţimea până la 15 m pentru: hale
industriale şi agrozootehnice (parter sau etajate), magazii, silozuri joase,
construcţii de locuinţe.
Autopompa de beton cu rotor tip APB 2-40/BD 17 - este un utilaj complex
destinat transportului de beton pe orizontală-verticală şi distribuirea lui în cofraj
(format dintr-un autoşasiu pe care sunt montate pompe de beton, braţul
distribuitor şi conducta pentru transport-beton, tenninată cu un furtun).
Autopompa poate deservi lucrărilor din şantier atât în înălţime cât şi în adâncime
(sub nivelul solului), conform diagramei de oscilaţie a braţului.
Pentru a putea fi transportat cu ajutorul pompei de beton cu rotor, betonul
trebuie să îndeplinească anumite condiţii în ceea ce priveşte granulometria,
conţinutul de ciment şi particule fine, consistenţa şi respectiv cantitatea de apă.
Respectarea acestor condiţii asigură funcţionarea corectă a pompei şi conduce la
obţinerea unui beton turnat în cofraje de bună calitate.
Compoziţia aproximativă a agregatului cu granulaţia maximă până la 32

mm:
 (mm)  (kgf) [%]
0 4 840 43
4 8 220 11
8 16 400 20
16 32 500 26
TOTAL 1960 100
Conţinutul de ciment este de 350  400 kgf/lm3 beton, iar consistenţa este
cuprinsă între 34  38.
Elementele necesare tehnologiei se referă la:
din
NECLASIFICAT
- amplasamentul optim al autopompei faţă de construcţie;

- suprafeţele active maxime acoperite de braţul distribuitor;
- variaţia productivităţii autopompei în funcţie de presiunea medie a
stratului de beton şi de tipul autobetonierelor care alimentează cu beton
autopompa.
4.4.6.3 Turnarea betonului cu pompa cu braţ distribuitor cu
conducte de prelungire:
Domeniul de utilizare: construcţii cu înălţimea până la 30 m şi raza de
acţiune până la 20 m.
Conducta de transport a betonului, fixată pe braţul autopompei, este
alcătuită din tuburi metalice sau de cauciuc cu diametrul de 80-100 mm.
Partea terminală este din cauciuc, de lungime mai mare, care se sprijină pe
o piesa în formă de semicerc, fixată la capătul braţului. Datorită construcţiei
articulate, care dă posibilitatea desfăşurării braţului în plan vertical, precum şi
montării acestuia pe un dispozitiv rotitor, se asigură acoperirea unei mari
suprafeţe de betonare. Distribuirea betonului poate fi făcută peste construcţii în
execuţie şi peste obstacole şi denivelări.
4.4.6.4 Reguli tehnologice fundamentale la punerea betonului

în operă:
Punerea în operă a betonului cuprinde ansamblul operaţiilor tehnologice de
betonare propriu-zisă, care asigură realizarea diferitelor elemente de construcţie
de beton în conformitate cu forma, dimensiunile şi condiţiile de calitate prevăzute
în proiect.
Reguli generale de betonare:
- betonarea trebuie să fie condusă de un cadru tehnic, care înscrie în
condica de betonare condiţiile de desfăşurare zilnică, evenimentele survenite,
măsurile adoptate;
- punerea în operă a betonului se face conform planului de betonare
cu respectarea rosturilor de lucru; staţionarea maximă a betonului după aducerea
la obiect este de 15 minute;
- mijlocul de punere în operă este cel prevăzut în fişa tehnică;
- dacă betonul adus la punctul de lucru are segregări, se reamestecă
fară adaos de apă; înălţimea maximă de descărcare este de 1,5 m;
- este interzisă deplasarea, vibrarea sau ciocănirea armăturii; când
armătura este deasă la noduri, compactarea se face cu vergeaua sau se prevăd
ferestre laterale pentru introducerea vibratoarelor;
din
NECLASIFICAT
- circulaţia muncitorilor se face numai pe podini, iar betoanele turnate

nu pot fi încărcate cu podine sau materiale decât la 24-36 h de la turnare;
- înainte de a începe betonarea, este obligatorie verificarea şi
recepţionarea armăturii şi a cofrajului.
Erori frecvente de pregătire:
- cofraje neetanşe;
- cofraje sau beton necurăţat;
- etrieri deplasaţi;
- lipsa puricilor la armături.
Erori frecvente de punere în operă:
- segregarea betonului în cădere prin lovirea de o faţă a betonului;
- cantitatea prea mare de beton introdusă pe înălţimea cofrajului (mai
mare de 50 cm);
- vibrarea armăturilor;
- vibrarea necorespunzătoare;
- depăşirea duratei de vibrare (ceea ce produce segregare).
Betonarea fundaţiilor:
Fundaţiile pot fi realizate din betoane simple sau din betoane armate. După
ce se fac verificări asupra terenului de fundare, a cofrajului şi armăturii, se
execută turnarea betonului care poate să fie:
- prin cădere liberă, direct din mijlocul de transport; în acest caz,
înălţimea în cădere liberă nu trebuie să depăşească. 1.5 m;
- prin intermediul jgheaburilor şi burlanelor metalice, pentru înălţimi
mai mari;
- prin jgheaburi sau tuburi;
- cu bena;
- betoanele armate se pot pune în operă şi prin pompare; dozajul
minim de ciment trebuie să fie 150 kg/m3.
Turnarea betonului se face în straturi orizontale de 20-50 cm, astfel încât
suprapunerea straturilor să se facă înainte de începerea prizei cimentului din
stratul inferior; betonarea se face în mod continuu, cu evitarea rosturilor de lucru,
pentru a asigura monolitismul blocului de fundaţie.
În fişa tehnologică se indică şi circuitul mijlocului de transport al betonului
şi poziţia vehiculului la descărcare.
din
NECLASIFICAT
Turnarea şi compactarea straturilor de beton se execută succesiv şi

continuu, până se betonează întreaga fundaţie. Suprafeţele straturilor
intermediare nu se nivelează; ultimul strat se netezeşte după terminarea
compactării.
Fundaţiile pentru utilaje care sunt solicitate de vibraţii se toarnă după
fundaţiile speciale din fişa tehnologică.
Betonarea radierelor
Radierele ca elemente de construcţii care necesită volum mare de beton se
toarnă ţinându-se seama de poziţia rosturilor din planurile de betonare. Nu este
recomandată crearea de rosturi orizontale între placa radierului şi grinda sau pe
înălţimea grinzii.
Grinzile se întrerup pe verticală în zona de moment minim, iar plăcile pe o
linie paralelă cu armatura de rezistenţă.
Introducerea betonului în operă se face cu bena şi cu pompa, betonul
aşternându-se în straturi de 20-35 cm care se compactează prin vibrare.
Zonele de turnare în plan se programează a fi turnate pe cât posibil în şah,
pentru a se evita eforturile mari de contracţie în betoanele masive.
Verificări preliminare realizate înaintea betonării:

În cadrul verificărilor preliminare, se urmăreşte:
- să nu existe în cofraj rămăşiţe de lemn, beton întărit, gheaţă, zăpadă;
- să fie bine spălat betonul turnat anterior;
- cofrajele să fie bine încheiate cu distanţieri sau tiranţi sau şpraiţuite
corect;
- armăturile să fie corect montate şi bine legate;
- poziţia corectă a golurilor pentru uşi, ferestre şi traversări.
Betonarea planşeelor
Verificări preliminare:
În cadrul acestor verificări preliminare se urmăreşte:
- cofrajul să fie corect încheiat şi fară rămăşiţe de lemn;
- armăturile să fie corect montate şi bine legate;
- existenţa distanţierilor care stabilesc grosimea stratului de beton;
- existenţa podinelor de circulaţie pentru a nu se circula pe armatură.
Planşeele cu grinzi secundare şi principale se pot betona:
- concomitent placa şi grinzile pe întreaga suprafaţă;
din
NECLASIFICAT
- grinzile până la partea inferioara a plăcii şi apoi placa pe întreaga

suprafaţă.
Turnarea grinzilor şi a plăcilor se începe după 1-2 ore de la terminarea
turnării stâlpilor şi a pereţilor pe care se reazemă, pentru a se asigura încheierea
procesului de tasare a betonului şi în acelaşi timp pentru a se asigura o buna
legătură între betonul nou şi cel vechi.
Rosturile de lucru se admit la 1/5 - 1/3 din deschiderea plăcii şi acestea se
pot realiza punând în calea betonului opritoare din lemn sau plase de sârmă cu
ochiuri mici.
4.4.7 Procedee de compactare:

Compactarea betonului constă atât din eliminarea aerului pe care îl conţine,
cât şi a unei părţi din apa de amestec în exces.
Procedeele de compactare a betonului se pot clasifica astfel: procedee
manuale, procedee mecanice, vacuumare.
4.4.7.1 Procedee manuale:

Aceste procedee sunt în general recomandate numai în cazurile în care
procedeele mecanice nu pot fi aplicate sau nu dau rezultatele dorite. Astfel:
1) Compactarea cu maiul:
- se execută la betoanele ciclopiene;
- la betoane simple din balast, la egalizări.
2) Compactarea cu şipcă sau cu vergele metalice:
- la unele betoane glisate;
- în diafragme subţiri;
- la elemente unde distanţa dintre armături este mai mică de 3 cm;
- la monolitizarea elementelor prefabricate.
3) Compactarea cu ciocane din lemn:
- ciocănirea cofrajelor la stâlpi;
- la diafragme;
- la parament.
4.4.7.2 Procedee mecanice: vibrarea

Procedeul modern de compactare este vibrarea, prin intermediul căreia
particulele se separă pe moment, ceea ce permite o aşezare strânsă în masa
compactă.
din
NECLASIFICAT
Vibrarea face posibilă utilizarea unor betoane vârtoase şi foarte uscate,

astfel încât se poate obţine un beton de o rezistenţă dorită cu o cantitate mai mică
de ciment.
În cazul unei vibrări necorespunzătoare se produce fie o compactare
incompletă în unele porţiuni datorită transmiterii neuniforme a vibraţiilor în
întreaga masă a betonului, fie o segregare în porţiuni în care vibrarea a fost prea
intensă.
Pentru obţinerea unor rezultate bune trebuie corelate consistenţa
amestecului de beton cu caracteristicile vibratorului.
Vibrarea internă - folosind previbratoare

Frecventa vibrării variază de la 3.500-12.000 turaţii/min.
Butelia previbratorului este introdusă în întregime în masa de beton, se
deplasează în puncte aflate la distanta de 0,5-1,0 m şi se menţine în fiecare punct
în funcţiune timp de 5 până la 30 secunde, funcţie de consistenţa şi masa
betonului.
Terminarea compactării se poate aprecia după aspectul suprafeţei betonului
care nu trebuie să fie poros, nici să conţină un exces de mortar de ciment.
Scoaterea buteliei din ciment se face gradat, cu o viteza de -80 mm/s, astfel ca
groapa care se formează la suprafaţa amestecului prin scoaterea ei să se închidă
fară ca amestecul să capteze aer.
Vibratorul trebuie să se introducă pe întreaga grosime a amestecului de
beton proaspăt turnat şi chiar în stratul de dedesubt (turnat anterior), dacă acesta
este plastic. În acest fel se poate evita formarea unui strat de rezistenţă mai slabă
la contactul dintre cele două straturi de beton şi se asigură monolitizarea.
Dacă adâncimea stratului de vibrat este mai mare de 0,5 m, bulele de aer
din partea inferioară a stratului nu vor putea fi eliminate. Betonul supus vibrării
interne trebuie să prezinte o consistenţă slab plastică sau plastică.
Distanţa "d" dintre două puncte succesive de introducere a vibratorului de
interior, se stabileşte funcţie de raza de acţiune a vibratorului r: d = l.4r.
Distanţa optimă de la marginea capului vibrator la punctul cel mai apropiat
al cofrajului este r/2 şi mai mare de 5 cm.
Vibrarea externă - folosind vibratoare externe
Vibratorul de exterior este legat rigid de cofraj. Vibraţiile se transmit
betonului prin vibraţiile cofrajului; cofrajul trebuie să fie rezistent şi etanş pentru
a preveni deformarea şi pierderile de mortar. Frecvenţa vibrării variază între 3000
şi 9000 oscilaţii/min.
Vibratoarele externe se folosesc în general pentru secţiunile subţiri care au
forme ce nu permit utilizarea unui vibrator intern sau a armăturilor foarte dese.
din
NECLASIFICAT
Când se folosesc vibratoare externe, betonul trebuie turnat în straturi nu

prea groase, pentru a permite eliberarea aerului conţinut în amestec. Poziţia
vibratorului se schimbă pe măsura avansării betonării.
Distanţele dintre punctele de rezemare a vibratoarelor se aleg funcţie de
rigiditatea cofrajului şi greutatea betonului care se va compacta:
- 3-4 cm în cazul cofrajelor metalice;
- 0,75-1,00 m în cazul cofrajelor de lemn.
Vibrarea de suprafaţă
Vibrarea la suprafaţă foloseşte vibratorul de suprafaţă care transmite
vibraţiile prin intermediul unei placi metalice aplicata direct pe beton.
Metoda este indicată pentru compactarea betoanelor monolite şi
prefabricate din elemente de suprafaţă mare, cu grosimi de la 3 până la 35 m. Ca
utilaje se folosesc: rigle, grinzi şi plăci vibratoare cu frecvenţe de 3000 - 6000
oscilaţii/min. Pentru acest procedeu se utilizează betoanele cu lucrabilitate L2
(tasare 1-4 cm).
4.4.8 Întreruperi în betonare. Rosturi de lucru

Concepţia de realizare a construcţiilor din beton turnat elimină pe cât
posibil crearea de rosturi şi întreruperi, deoarece fiecare din această întrerupere
poate reduce din capacitatea de rezistenţă a elementelor construcţiei.
Cum însă aceste rosturi nu pot fi evitate, este imperios necesar ca
amplasarea să se facă după reguli riguroase, funcţie de comportarea elementelor
de construcţii şi după posibilităţile de organizare. Se deosebesc două categorii de
rosturi de lucru:
1) Rosturi impuse prin proiect pentru comportarea corectă a elementului
în timp.
2) Rosturi impuse de posibilităţile organizatorice ale constructorului.
Prin proiect se impune în mod obligatoriu poziţia rosturilor de lucru pentru:

elemente de deschidere mare, bolţi, rezervoare şi recipiente, buncăre, pânze
subţiri, fundaţii de utilaje mari, construcţii masive, construcţii hidrotehnice,
betoane pentru protecţia biologică.
Tehnologia de execuţie a acestora trebuie să respecte prescripţiile
existente, cu eventuale adaptări specifice, de la caz la caz, care se prevăd prin fişa
tehnologică de betonare a elementelor respective.
Executantul, funcţie de posibilităţile proprii de organizare, stabileşte prin
proiectul de tehnologie poziţia rosturilor de lucru la restul elementelor de
construcţii, cu respectarea următoarelor reguli:
din
NECLASIFICAT
1) Rosturile de lucru se amplasează numai în zonele cu solicitări minime:

- la stâlpi, numai la baza stâlpului (secţiune inferioară);
- la grinzi, în zona de moment nul sau la 3-5 cm sub nivelul plăcii,
când grinzile se betonează separat;
- în plăci, paralel cu armătura de rezistenţă, la 1/3-1/5 din deschidere;
- la planşee cu nervuri, pe direcţia nervurilor, la 1/3-1/5 din
deschidere;
- la planşee cu nervuri, când betonarea se face perpendicular pe
direcţia nervurilor, în zona cuprinsă între 1/5 şi 1/3 din deschiderea grinzii
principale, căutându-se ca în placă să fie la 1/5... 1/3 din deschiderea acesteia;
- la bolţi şi arce se admit rosturi numai perpendicular pe directoare,
împărţindu-se bolta sau arcul în bolţi simetrice faţă de cheie;
- la bolţi cu lăţimi mari se împarte bolta într-o serie de bolţi mai
înguste;
- în pereţi mulaţi nu se admit rosturi orizontale.
2) Nu se iau măsuri speciale la rosturile de turnare unde nu s-a depăşit

între etape timpul de priză al cimentului, respectiv două ore de la prepararea
betoanelor de cimenturi cu adaosuri şi 1,5 ore la cimenturi fără adaosuri.
Când întreruperea depăşeşte această durată, la reluarea betonării rostul se
trasează astfel:
- se îndepărtează betonul până la beton compact;
- se spală şi se curăţă rostul;
3) Rosturile în stâlpi, grinzi, arce etc. se execută perpendicular pe axa

acestor elemente, iar la plăci, bolţi, pereţi perpendicular pe suprafaţa lor.
4) La betoanele cu permeabilitate redusă se recomandă ca în rost să se

introducă benzi de etanşare metalice sau folii.
4.4.9 Protejarea si tratarea betonului

Întărirea betonului şi reducerea deformaţiilor din contracţii este
determinată de menţinerea umidităţii minime timp de şapte zile de la turnare la
construcţii obişnuite şi 14-28 zile la recipiente. Metodele utilizate sunt
următoarele:
din
NECLASIFICAT
- acoperirea suprafeţelor cu materiale de protecţie: prelate, rogojini,

folii, straturi de nisip etc. menţinute în stare umedă;
- stropirea periodică cu apă;
- aplicarea de pelicule de protecţie.
Stropirea se face la 1-6 ore şi începe la cel mult 12 ore de la turnare, prin
pulverizare (la temperaturi sub +5°C betoanele nu se stropesc).
Pe timp de ploaie suprafeţele de beton proaspăt turnat se acoperă cu prelate
pentru a împiedica antrenarea cimentului.
În perioada de la începutul turnării (3-4 zile) trebuie evitate zdruncinăturile
sau vibraţiile prin transporturi, precum şi depozitarea greutăţilor pe suprafaţa
elementului turnat.
4.4.10 Decofrarea betoanelor monolite
Scurtarea duratei de mobilizare a cofrajelor şi eşafodajelor în lucrare
permite, pe lângă mărirea vitezei de rotaţie a acestora şi scurtarea duratelor de
execuţie, motiv pentru care decofrarea este o fază care trebuie redusă la minimum,
fară a pune în pericol construcţia. Părţile laterale ale cofrajelor se pot decofra când
betonul din elementul de constructie a atins rezistenta de 25daN/cm2.
Dacă prin proiect nu se impun anumite durate sau restricţii, decofrarea se
face când elementele ating următoarele procente din marcă:
- la elementele cu deschideri mai mici de 6 m: 50%;
- la elementele cu deschideri mai mari de 6 m: 60%, cu prevederea de
popi de siguranţă care rămân în lucrare până se ating procentele de 70%, respectiv
90% din marcă;
- la deschideri mai mari de 12 m: 90% din marcă.
Stabilirea rezistenţelor se determină de laboratorul de şantier. Este indicat
ca timpul de decofrare să fie determinat de laborator prin probe nedistructive,
ţinându-se seama de toţi factorii: calitatea cimentului, temperatura mediului etc.
4.4.11 Reparaţia defecţiunilor la betoanele monolite

Eventuala nerespectare a prescripţiilor tehnice sau tehnologice de punere
în operă a betonului aduce după sine cu certitudine obţinerea unor elemente din
beton cu defecţiuni care se pot constata în practică imediat după decofrare, şi care
în toate situaţiile trebuie urgent remediate spre a evita viitoare degradări ale
construcţiei.
Remedierea defecţiunilor nu se poate face decât pe baza unor analize
temeinice a cauzelor şi numai după stabilirea de către factorii responsabili,
proiectant şi executant, a soluţiilor de remediere şi a tehnologiilor de execuţie.
Acestea trebuie concretizate, după caz, fie prin proiecte de consolidare, fie prin
din
NECLASIFICAT
fişe tehnologice de remediere, iar modul de executare reală trebuie consemnat în

procese-verbale de remediere.
4.5 TEHNOLOGII DE EXECUŢIE
Lucrări pregătitoare
În conformitate cu prevederile proiectului se va proceda după caz la:
- executarea sudurilor , respectându-se instrucţiunile tehnice C.28-83;
- executarea şi montarea cofrajelor, asigurându-se etanşeitatea
acestora şi fixarea lor astfel încât să nu fie posibile deplasări în cursul betonării.
Se pregătesc mijloacele sau dispozitivele folosite la betonare: bene cu
furtun, planuri sau jgheaburi deplasabile.
Se analizează posibilităţile efective de pătrundere a betonului şi
compactarea acestuia, şi cu acordul proiectantului se vor adopta dispoziţii
corespunzătoare ale armăturilor.
Se curăţă de impurităţi armăturile sau piesele metalice care se înglobează
în beton, precum şi întregul spaţiu prevăzut pentru betonare. Înainte de betonare
se vor uda feţele cofrajelor.
Materiale
- ciment: se va folosi tipul de ciment Pa 35;
- agregate: se vor folosi următoarele sorturi de agregate: 0  3, 3  7,
7  16, 16  31 cu condiţia ca diametrul granulei maxime să reprezinte cel mult 1/6
din dimensiunea minimă a îmbinării;
- aditivi: pentru îmbunătăţirea lucrabilităţii betonului se vor folosi
aditivi DISAN-A sau FLABET. În cazul unor intervale prelungite în timp de la
preparare până la punerea în operă (durate de transport sau de betonări mari) se
va folosi aditivul REPLAST sau aditivi cu efect complex, pe bază de reglementari
speciale (de exemplu: plastifiant -întârzietor).
4.5.1 Condiţii tehnice pentru betonare

Clasa betonului precizat în proiect este cel puţin egală cu cea a elementelor
ce se îmbină. Posibilitatea de realizare a clasei de beton cerute se va verifica prin
încercări preliminare, punându-se condiţia ca la vârsta de trei zile să se obţină cel
puţin 0,6 Bc în cazul utilizării cimenturilor de marca 35.
Lucrabilitatea betonului, determinată de locul de punere în lucrare, trebuie
să corespundă unei tasări de 12 ± 2 cm, respectiv 15 ± 3 cm în cazul utilizării
aditivilor superplastifianţi.
Pentru obţinerea lucrabilităţii necesare se vor utiliza aditivi reducători de
apă (DISAN-D sau FLUBET); se admite neutralizarea acestora numai în cazurile
din
NECLASIFICAT
în care se dovedeşte realizarea clasei betonului prin încercări la vârsta de 28 de

zile pe un număr de minimum 15 serii de câte 3 cuburi.
În cazul în care la locul de descărcare se constată că betonul nu mai are
lncrabilitatea corespunzătoare, se adaugă suplimentar în autoagitator 6  81
FLUBET continuând malaxarea 60  90 secunde. Dacă nici de această dată nu se
obţine lucrabilitatea dorită, se va mari cantitatea de aditiv.
Se interzice introducerea de apă pentru corectarea lucrabilităţii betonului
transportat. Prepararea betonului se face adăugând în betonieră agregatul,
cimentul şi minimum 75% din cantitatea de apă, se amesteca circa 30 secunde,
după care se introduce restul de apă împreună cu doza de aditiv şi se continuă
malaxarea încă minimum 60 secunde. Dozarea cantitătii de aditivi se face cu
dozatoare automate sau semiautomate; este admisă dozarea manuală, folosind
vase etalonate în prealabil. Dozarea aditivului se face cu precizia de ± 0,1
litri/litru.
În condiţii curente, durata transportului betonului trebuie să nu depăşească
o oră. În cazul unor condiţii climatice nefavorabile, durata transportului este
prelungită până la o oră. În cazul în care durata transportului depăşeşte limitele
de mai sus sau nu se poate asigura dozarea aditivului la staţie, betonul se va
prepara fără aditiv, cu o tasare de maximum 8 cm, iar cu 5  15 minute înainte de
descărcare, se adaugă la şantier cantitatea corespunzătoare de aditiv.
4.5.2 Asigurarea izolării fonice, termice si hidrofuge. Izolarea

fonică
Pentru obţinerea unei izolări fonice corespunzătoare la zgomote aeriene,
pereţii exteriori din beton greu, portanţi şi neportanţi dintre apartamente, inclusiv
cei dintre apartamente şi spaţiile de circulaţie comună - vor avea grosimi care să
asigure o bună absorbţie fonică.
Greutatea proprie a planşeelor dintre niveluri (inclusiv pardoseala ) va fi
de minimum 325 kg/ m 2 în cazul betoanelor cu agregate cu granit ( dacă prin
încercări nu se stabilesc alte valori).
Pentru obţinerea unei izolări fonice corespunzătoare la zgomotele de
impact, se recomandă utilizarea pardoselii din covor PVC cu suport elastic, a
mochetelor sau a altor materiale cu proprietăţi de amortizare a şocurilor.
Pentru a împiedica transmisia oblică a zgomotelor de impact, se recomandă
utilizarea unor pardoseli cu caracteristici fonoizolatoare şi dependinţe.
Având în vedere specificul structurii - alcătuită din cadre şi planşee din
beton armat, care favorizează transmiterea zgomotelor - se va acorda o grija
deosebită măsurilor de izolare fonică.
În acest sens se recomandă următoarele:
din
NECLASIFICAT
- evitarea amplasării încăperilor de dormit şi în special a

dormitoarelor în vecinătatea spaţiilor de circulaţie comună ( casa scărilor, hol
intrare, coridoare ) şi îndeosebi în apropierea cajei liftului;
- manşonarea conductelor de instalaţii cu materiale elastice la trecerea
prin pereţi sau planşee, precum şi la brăţările de fixare;
- evitarea transmiterii zgomotelor prin tuburi şi doze printr-o alegere
corespunzătoare a traseelor electrice;
- ghenele instalaţiilor sanitare din băi şi bucătarii se vor închide în
dreptul planşeelor dintre niveluri;
- cabinele instalaţiilor sanitare din baie se vor monta pe un strat elastic
( polistiren, vată minerala FI 120 s.a.).
În proiecte se vor da indicaţii referitoare la umplerea cu mortar sau beton a
găurilor, rosturilor etc. prin care s-ar putea propaga zgomotele aeriene între
apartamente.
Este foarte importantă executarea izolaţiilor termice şi hidrofuge la
realizarea unei clădiri, de acestea depinzând într-o foarte mare măsură confortul
oamenilor.
CAPITOLUL 5:
ELEMENTELE PRINCIPALE ALE ORGANIZĂRII DE
ŞANTIER
5.1 DIMENSIONAREA ORGANIZĂRII DE ŞANTIER
Proiectul de organizare a lucrărilor în faza I stabileşte posibilitatea tehnică

de realizare a investiţiei la termenul prevăzut, valoarea fondurilor necesare pentru
lucrările de organizare şi mijloacele principale pentru executarea lucrărilor.
Datele care stau la baza întocmirii proiectului de organizare de şantier:
a) Proiectul lucrărilor de bază;
b) Indicii tehnico - economici, norme de timp şi de consum, instrucţiunile,
alte acte normative;
c) Studiile cu privire la situaţia topografică, geologică, climaterică şi
hidrologică a şantierului;
d) Studii asupra zăcămintelor de agregate din zona şantierului:
- volum;
- cantitate;
- posibilităţi de exploatare;
- condiţii de transport;
- preţ de revenire loco-şantier.
din
NECLASIFICAT
a) Studiul cu privire la capacitatea întreprinderilor de materiale de constructii

şi prefabricate din zona şantierului;
b) Studiul cu privire la reţelele de drumuri existente şi la reţeaua de căi ferate;
c) Studiul cu privire la existenţa şi capacitatea reţelelor de alimentare cu
energie electrică, gaze, termoficare, aer comprimat, apă, canal;
d) Studiile asupra posibilităţii de recrutare a forţei de muncă;
e) Studii privind folosirea bazelor de producţie existente sau executarea unor
baze care să fie folosite în viitor.
Concluzii:
În urma studierii cu atenţie a proiectului lucrărilor de bază, a indicilor
tehnico-econoimici şi normelor de timp, a rezultat faptul că durata de execuţie a
lucrărilor este de câteva luni de la data începerii execuţiei.
Cladirea este amplasata pe un teren plan, în oraşul Drobeta Turnu-Severin.
Marea majoritate a materialelor necesare vor fi procurate de la întreprinderi
specializate, urmând a fi depozitate în incinta şantierului până la punerea lor în
operă.
Reţeaua de drumuri este dezvoltată în zona amplasamentului,
corespunzând capacităţii de trafic impusă de transportul materialelor necesare
execuţiei.
Alimentarea cu energie electrică se poate face de la reţeaua electrică a
oraşului, aceasta satisfăcând parametrii impuşi de instalaţiile şi utilajele din
şantier.
Forţa de muncă este asigurată cu forţă de muncă specializată din oraşul
Drobeta Turnu-Severin.
Populaţia şantierului este formată din:

- personal cu domiciliul în localitate;
- personal din alte localităţi;
Structura şantierului este formată din:

- personal TESA;
- personal direct productiv, cu calificare superioară;
- personal calificat.
5.2 ORGANIZAREA ATELIERULUI DE PRELUCRARE A OŢELULUI-

BETON
În şantier există un atelier de prelucrare a oţelului-beton şi de asamblat

carcasele necesare elementelor structurii de rezistentă.
din
NECLASIFICAT
Mecanizarea operaţiilor este asigurată printr-o dotare superioară cu

utilaje de uz general şi specifice:
- aprovizionarea oţelului-beton se face pe linia de garaj până în
interioul atelierului;
- descărcarea şi depozitarea colacilor în locurile special amenajate
şi a legăturilor de bare în stivele din depozite se face cu o macara MTA;
aceeaşi macara asigură şi manevrele pentru transporturi interioare şi pentru
distribuirea şi încărcarea confecţiilor finite;
- în depozitul de colaci există o linie care asigură manevrele interioare
şi aprovizionarea colacilor în vârtelniţe;
- armăturile se prelucrează pe linii tehnologice separate, în funcţie de
diametre: de la  6 la  12 mm şi de la  14 la  40 mm.
- colacii trec pe la maşina de îndreptat, măsurat şi debitat, după care
barele trec la maşinile de fasonat bare sau etrieri;
- pe alt drum ajung la maşinile corespunzătoare de fasonat şi barele
groase, după ce au fost tăiate la lungimi, pe mărci;
- după fasonare, barele, subţiri şi groase, urmează traseul propriu spre
caprele metalice pentru fasonat carcase, ajungând în final în depozitul de produse
finite, în care se depozitează pe mărci şi barele fasonate flotante;
- linie separată asigură fasonarea carcaselor din plase sudate: din
depozitul de zi plasele brute trec pe la maşina de tăiat, apoi la cea de îndoit şi
fasonat; după executarea confecţiei, se depozitează, până la expediţie, în
depozitul de produse finite;
- pentru recuperarea barelor scurte, după debitarea la dimensiuni
acestoa se trec la o maşină de sudat prin presiune cap la cap, care le transformă
din nou în bare de lungimi utilizabile.
5.3 DEPOZITELE DE MATERIALE
Dimensionarea depozitelor se face în funcţie de:

- rezervele de materiale necesare pentru desfăşurarea continuă a
procesului de producţie;
- normele de depozitare pe unitatea de suprafaţă;
- spaţiile de circulaţie în depozite;
- ritmul de aprovizionare.
Cantitatea de materiale, semifabricate şi prefabricate care urmează a fi
depozitate într-un depozit , înainte de punerea lor în operă, se determină pe baza
necesarului din proiectul de organizare a lucrărilor, pentru perioada de vârf şi
din
NECLASIFICAT
după rezerva de materiale, în funcţie de amplasarea depozitului faţă de sursele de

aprovizionare şi de natura şi capacitatea căilor de acces.
5.4 STABILIREA NECESARULUI DE UTILITĂŢI PENTRU

ORGANIZAREA LUCRĂRILOR
Datorită gradului ridicat de mecanizare, impus de sarcinile de

industrializare a lucrărilor, şantierele de construcţii-montaj consumă din ce în ce
mai multă apă, energie electrică, abur şi aer comprimat.
Deoarece instalaţiile pentru organizarea lucrărilor sunt costisitoare şi
măresc considerabil preţul de cost al construcţiilor, este mult mai economic ca
şantierele să fie racordate la reţelele definitive ale zonei, iar în incinta şantierului
să se folosească într-o măsură cât mai mare reţelele definitive.
Reţelele provizorii pentru organizarea lucrărilor trebuie proiectate şi
executate în limita asigurării unor condiţii tehnologice normale pentru lucrările
la care sunt folosite şi în condiţiile tehnice prescrise de normative pentru
executarea şi exploatarea instalaţiilor respective.
a) Reţelele de alimentare cu apă

Lucrările de instalaţii de apă pe şantier sunt necesare pentru alimentarea cu
apă potabilă, apă industrială şi apă pentru combaterea incendiilor. Soluţia cu o
singură reţea de alimentare cu apă potabilă, care să servească şi pentru necesităţi
industriale şi cu apă pentru combaterea incendiilor este mai indicată, dar reţelele
pot fi separate în funcţie de sursele de apă disponibilă şi de debitele necesare.
Alimentarea cu apă se compune din priză, staţia de îmbunătăţire a
calităţilor apei, rezervoare subterane sau supraterane, staţii de pompare, reţele de
distribuţie, etc.
Consumul de apă necesar pe şantiere, se determină:
1) pentru necesităţi de producţie:
C1
q1   k (l/s) .
8  3600
2) pentru instalaţii sanitare necesare organizării pe şantier:
C2
q2   k (l/s) .
8  3600
3) pentru uz casnic, în grupurile sociale ale şantierelor:
C3
q3   k (l/s) .
24  3600
C1 - consumul de apă, în 1 pe schimbul de 8h pentru toate procesele
elementare ale producţiei.
din
NECLASIFICAT
C2 - consumul total de apă, în 1 pe schimbul de 8h, pentru uz menajer

pe şantier: băut, spălat, etc.
C3 - consumul total de apă, în 1, pentru scopuri menajere;
k - coeficient de neuniformitate, care reprezintă raportul dintre
consumul orar maxim şi consumul orar mediu.
La determinarea necesarului de apă pentru şantier şi pentru grupul social-
administrativ, se va lua în consideraţie şi apă pentru combaterea incendiilor,
conform normativului P.S. I.
b) Reţele de alimentare cu energie electrică

Pentru determinarea consumului total de energie, trebuie să se stabilească
numărul şi puterea instalată a tuturor receptoarelor de energie electrică,
suprafeţele care urmează a fi iluminate, precum şi durata de funcţionare a fiecărui
punct de consum. Suma puterii tuturor receptoarelor de lumină şi forţa constituie
puterea instalată a şantierului.
Deoarece punctele de consum nu vor funcţiona toate în acelaşi timp, la
calculul puterii necesare se introduce un coeficient de simultaneitate. Acesta este
subunitar şi este egal cu raportul dintre sarcina existentă la un moment dat la
diverşi consumatori şi puterea totală instalată a consumatorilor. Prin aplicarea
coeficientului de simultaneitate, se determină energia efectivă de la reţea, de către
şantierul respectiv.
Puterea electrică totală necesară Pt se obţine prin însumarea puterii
necesare pe fiecare sector specific de utilizare:
1.10
Pt  (ks   Pn  ks   Pext ) .
cos 
Unde:
Pt - puterea electrică totală necesară;
1,10 - coeficient prin care se ţine seama de pierderile de putere ale reţelei;
cos  - factor de putere al reţelei, ce depinde de numărul şi de felul
sarcinilor;
cos  - 0.75;
ks   Pn - produsul dintre coeficientul de simutaneitate al consumatorilor
de forţa şi suma puterilor nominale ale acestora;
ks   Pn - idem, pentru iluminatul interior.
c) Instalaţia de alimentare cu aer comprimat

Uneltele şi utilajele pneumatice utilizate în mod curent pe şantier lucrează
la 5 atm., iar utilajele de mică mecanizare, folosite pentru finisaje, lucrează 2,5-
din
NECLASIFICAT
4 atm. Din cauza pierderilor mari de presiune în conducte, compresoarele de aer

lucrează la 6 - 9 atm.
Necesarul de aer comprimat se determină cu:
Qnec  k0  k1   q .
Qnec - debitul minim necesar de aer comprimat [m3/min];
k0 - coeficient ce depinde de pierderea de aer provocată de
neetanşeitatea conductetor şi a utilajelor;
k0 - 1 ,3 -1,5;
k1 - coeficient de simultaneitate al uneltelor racordate;
q - consumul de aer al fiecărei unelte racordate [m3/min]
La dimensionarea instalaţiilor de aer comprimat se va ţine seama de
numărul de unelte care pot funcţiona simultan la un singur compresor.
5.5 CALCULUL DURATELOR ACTIVITĂŢILOR
Calculul duratelor activităţilor se poate face utilizând metoda deterministă.

Aceasta stabileşte durata activităţilor, pe baza normelor de timp, sau a normelor
de producţie, în funcţie de cantitatea de lucrare, numărul de muncitori din
formaţia de lucru şi indicele de îndeplinire al normei preliminare:
Qi  N ti
di  .
ri  n i
di - durata activităţii "i" exprimată în schimburi;
Qi - cantitatea de lucrare corespunzătoare activităţii;
ri - numărul de muncitori din formaţia de lucru;
n - numărul de ore pe schimb;
i - indicele preliminar de îndeplinire a normei.
Având în vedere caracteristicile lucrărilor de construcţii, se impune ca
durata activităţilor să fie exprimată în număr întreg de zile sau schimburi,
deoarece nu este recomandată trecerea formaţiei de lucru de pe un sector pe altul,
în timpul unui schimb de lucru. Indicele de îndeplinire a normei trebuie să fie
cuprins între 0.90–1.0.
Pentru calculul duratelor activităţilor, trebuie parcurse următoarele etape:
1. Stabilirea activităţilor care se vor executa în vederea realizării
lucrării;
2. Stabilirea articolelor de indicator de norme din antemăsuratoare,
corespunzătoare activităţilor;
3. Stabilirea sectoarelor de lucru;
din
NECLASIFICAT
4. Determinarea cantităţilor de lucrări corespunzătoare fiecărui articol

de indicator de norme, pe fiecare sector în parte;
5. Determinarea factorului conducător în desfăşurarea activităţilor;
6. Stabilirea numărului de resurse de forţe de muncă sau utilaje care
compun formaţia minimă de lucru;
7. Calcului duratei normate a activităţilor, considerând un indice de
îndeplinire a normei egal cu unitatea;
8. Stabilirea duratei impuse a activităţilor;
9. Calculul indicelui de îndeplinire a normei, ca raport între durata
normată şi durata impusă.
În cazul în care o activitate este reprezentată printr-un articol de indicator
de norme, care are ca resurse atât forţa de muncă, precum şi utitaje, este necesar
a se determina resursa considerată conducătoare în desfăşurarea activităţii.
Dacă o activitate este reprezentată prin mai multe articole de indicatori de
norme, care au ca resurse forţa de muncă şi utilaje diferite, trebuie determinată
acea resursă care reprezintă factor conducător în desfăşurarea procesului de
producţie.
Numărul de resurse de forţe de muncă sau utilaje care compun formaţia de
lucru se face pe baza mărimii frontului de lucru, a condiţiilor specifice de
execuţie, de resursele disponibile.
Algoritmul de lucru:
A) Etapa calitativă
1. Definirea listei de activităţi;
2. Definirea componentei pe articole de inidicatori de norme ale activităţilor;
3. Stabilirea cantităţilor de lucrări pe articole;
B) Etapa cantitativă
1. Calculul consumurilor totale de resurse materiale, de forţă de
muncă şi utilaje pentru fiecare activitate;
2. Afişează lista resurselor materiale, de forţă de muncă şi utilaje
pentru fiecare activitate;
3. Stabileşte resursa considerată a fi factor conducător în
desfăşurarea activităţii şi numărul de unităţi disponibile;
4. Calculează durata normată a activităţii conform:
Consum total pe resursa impusă
d ;
Numar ore/zi  Numar unităţi resurse
5. Afişează durata normată a activităţii;

6. Stabileşte durata impusă d* ca număr întreg;
7. Calculează indicele de îndeplinire a normei, conform relaţiei:
din
NECLASIFICAT
d
 .
d'
8. Afişează indicele de îndeplinire a normei.
Dacă indicele de îndeplinire a normei nu este cuprins între 0,9 - 1,20 se

va reveni la punctul "a" şi se stabileşte o altă durată impusă.
Deşi prin această metodă duratele activităţilor se determină exact, totuşi,
datorită factorilor perturbatori care apar în timpul desfăşurării lucrărilor, aceste
durate nu se pot repeta întotdeauna.
CAPITOLUL 6:
GRAFICE DE EŞALONARE
6.1 GRAFICUL DE EŞALONARE A LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢIE
GRAFICUL DE ESALONARE AL LUCRARILOR DE CONSTRUCTIE

1 1 1
Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1 2
Amenajari exterioare
Utilitati,protectia mediului
Lucrari de arhitectura
Lucrari de rezistenta
Lucrari instalatii termice
Lucrari instalatii sanitare
Lucrari instalatii electrice
Instalarea echipamentelor si dotarilor
6.2 GRAFICUL DE EŞALONARE A LUCRĂRILOR DE REZISTENŢĂ
GRAFICUL DE ESALONARE AL LUCRARILOR DE REZISTENTA

Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Lucrari de terasamente
Decopertarea stratului vegetal
Executare sapatura pentru fundatii
Turnare fundatii
Realizarea peretilor de subsol
din
NECLASIFICAT
Turnarea planseului peste subsol

Realizarea cadrelor de beton armat
Teserea zidariei de inchidere
Lucrari de tencuieli
Lucrari de finisaje
6.3 GRAFICUL DE EŞALONARE A FORŢEI DE MUNCĂ
GRAFICUL DE ESALONARE A FORTEI DE MUNCA

Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Topometrist
Diriginte de santier
Project manager
Betonist
Zidar
Sudor
Tinichigiu
Dulgher
Instalator electrician
Instalator sanitar
Instalator incalzire
Zugrav
Tehnician ascensoare
6.4 GRAFICUL DE EŞALONARE AL UTILAJELOR
GRAFICUL DE ESALONARE A UTILAJELOR

Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Macara
Betoniera
Excavator
Buldozer
Mai compactor
Autobasculanta
din
NECLASIFICAT
CAPITOLUL 7:
COSTUL LUCRĂRII
7.1 LISTA DE CANTITATI (ALLPLAN)
Beton si beton armat - beton turnat

Proiect: Licenta Danovici Cristian
Creator: Cristi
Data / Ora: 6/22/2017 / 16:22
Nota:
Material Dim ensiuni [Inaltim e] Volum e Total volum e

[m ] [m ³] [m ³]
lift sus
C30/37
1x 2.200*0.250*3.800 3.800 2.09 1.512
1x -(1.100*0.250*2.100) 3.800 -0.578
1x 3.050*0.250*3.800 3.800 2.898 2.898
Total pereti 17.846

Total Material: C30/37 17.846
Sum a totala lift sus 17.846
etaj6
C30/37
Grinda d= 25 cm
1x 2.800*0.250*0.450 0.450 0.315 0.315
49.744
Total Grinda, d= 25 cm
Total grinzi 49.744
Perete d= 25 cm
1x 2.550*0.250*2.700 2.700 1.721 1.721
36.712
Total Perete, d= 25 cm
Total pereti 36.712
din
NECLASIFICAT
Placa d= 15 cm
1x 179.735 0.150 179.735 176.63
1x -2*(2.550*1.950*0.150) 0.150 -1.492
1x -2*(4.480*1.200*0.150) 0.150 -1.613
176.630
Total Placa, d= 15 cm
Total plansee 176.630
Stalp
1x 0.500*0.500*2.700 2.700 0.675 0.675
29.160
Total Stalp
Total stalpi 29.160
Sum a totala etaj6 292.246
etaj5
C30/37
Grinda d= 25 cm
1x 1.300*0.250*0.450 0.450 0.146 0.146
49.744
Total grinzi 49.744
Perete d= 25 cm
1x 1.800*0.250*2.700 2.700 1.215 1.215
36.712
Total pereti 36.712
Placa d= 15 cm
1x 179.735 0.150 179.735 176.63
1x -2*(4.480*1.200*0.150) 0.150 -1.613
1x -2*(2.550*1.950*0.150) 0.150 -1.492
176.630
Stalp
1x 0.400*0.400*2.700 2.700 0.432 0.432
din
NECLASIFICAT
29.160
Total Stalp
Total stalpi 29.160
etaj4
C30/37
Grinda d= 25 cm
1x 2.800*0.250*0.450 0.450 0.315 0.315
49.744
Total grinzi 49.744
Perete d= 25 cm
1x 2.550*0.250*2.700 2.700 1.721 1.721
36.712
Total pereti 36.712
Placa d= 15 cm
1x 179.735 0.150 179.735 176.63
1x -2*(2.550*1.950*0.150) 0.150 -1.492
1x -2*(4.480*1.200*0.150) 0.150 -1.613
176.630
Stalp
1x 0.500*0.500*2.700 2.700 0.675 0.675
29.160
Total Stalp
Total stalpi 29.160
etaj3
C30/37
Grinda d= 25 cm
1x 1.300*0.250*0.450 0.450 0.146 0.146
49.744
Total grinzi 49.744
Perete d= 25 cm
1x 1.800*0.250*2.700 2.700 1.215 1.215
din
NECLASIFICAT
36.712
Total pereti 36.712
Placa d= 15 cm
1x 179.735 0.150 179.735 176.63
1x -2*(4.480*1.200*0.150) 0.150 -1.613
1x -2*(2.550*1.950*0.150) 0.150 -1.492
176.630
Stalp
1x 0.400*0.400*2.700 2.700 0.432 0.432
29.160
Total Stalp
Total stalpi 29.160
etaj2
C30/37
Grinda d= 25 cm
1x 2.800*0.250*0.450 0.450 0.315 0.315
49.744
Total grinzi 49.744
Perete d= 25 cm
1x 2.550*0.250*2.700 2.700 1.721 1.721
36.712
Total pereti 36.712
Placa d= 15 cm
1x 179.735 0.150 179.735 176.63
1x -2*(2.550*1.950*0.150) 0.150 -1.492
1x -2*(4.480*1.200*0.150) 0.150 -1.613
176.630
din
NECLASIFICAT
Stalp
1x 0.500*0.500*2.700 2.700 0.675 0.675
29.160
Total Stalp
Total stalpi 29.160
etaj1
C30/37
Grinda d= 25 cm
1x 1.300*0.250*0.450 0.450 0.146 0.146
49.744
Total grinzi 49.744
Perete d= 25 cm
1x 1.800*0.250*2.700 2.700 1.215 1.215
35.497
Total pereti 35.497
Placa d= 15 cm
1x 179.735 0.150 179.735 176.63
1x -2*(4.480*1.200*0.150) 0.150 -1.613
1x -2*(2.550*1.950*0.150) 0.150 -1.492
176.630
Stalp
1x 0.400*0.400*2.700 2.700 0.432 0.432
29.160
Total Stalp
Total stalpi 29.160
Parter
C30/37
Grinda d= 25 cm
1x 2.800*0.250*0.450 0.450 0.315 0.315
din
NECLASIFICAT
49.744
Total grinzi 49.744
Perete d= 25 cm
1x 2.550*0.250*2.700 2.700 1.721 1.721
36.712
Total pereti 36.712
Placa d= 15 cm
1x 179.735 0.150 179.735 176.63
1x -2*(2.550*1.950*0.150) 0.150 -1.492
1x -2*(4.480*1.200*0.150) 0.150 -1.613
176.630
Stalp
1x 0.500*0.500*2.700 2.700 0.675 0.675
29.160
Total Stalp
Total stalpi 29.160
Sum a totala Parter 292.246
1. Subsol
C30/37 Radier
Placa d= 90 cm
1x 1102.356 0.900 1102.356 1102.356
1,102.356
Total plansee 1,102.356
Total Material: C30/37 Radier 1,102.356
C30/37 Subsol
Grinda d= 25 cm
1x 6.500*0.250*0.400 0.400 0.65 0.65
19.140
Total grinzi 19.140
din
NECLASIFICAT
Perete d= 40 cm
1x 9.600*0.400*2.850 2.850 10.944 13.622
1x -(1.800*0.250*2.850) 2.850 -1.283
1x 4.600*0.075*2.850 2.850 0.983
1x 2.800*0.325*2.850 2.850 2.593
1x 1.800*0.075*2.850 2.850 0.385
257.350
Perete d= 25 cm
1x 1.800*0.250*2.850 2.850 1.283 1.283
31.550
Total pereti 288.900
Placa d= 20 cm
1x 208.416 0.200 208.416 203.201
1x -2*(2.550*1.950*0.200) 0.200 -1.989
1x -3*(4.480*1.200*0.200) 0.200 -3.226
203.201
Stalp
1x 0.400*0.400*2.850 2.850 0.456 0.456
30.792
Total Stalp
Total stalpi 30.792
Total Material: C30/37 Subsol 542.033
Sum a totala 1. Subsol 1,644.389
din
NECLASIFICAT
Cofraj - goluri in pereti

Creator: Cristi
Data / Ora: 6/22/2017 / 16:55
Nota:
Inaltime
medie Nr Numar element/Dimensiuni Suprafata
1. Subsol
Inaltime de pana la 3.0 m

Deschidere_fereastra
d= 0.400 0.8 m
0101FER0000007623
1 4*(0.800*0.400) 1.280 m²
1.280 m²
Total Deschidere_fereastra d= 40 cm 1.280 m²
Deschidere_usa
d= 0.400 0.0 m
0101USA0005851843
1 2.300*0.400 0.920 m²
0.920 m²
Total Deschidere_usa d= 40 cm 0.920 m²
Deschidere_usa
d= 0.250 2.1 m
0101USA0000002646
1 2*(2.100*0.250) 1.050 m²
2 1.100*0.250 0.275 m²
1.325 m²
din
NECLASIFICAT
0101USA0000002659
1 2*(2.100*0.250) 1.050 m²
2 1.100*0.250 0.275 m²
1.325 m²
Deschidere_usa
d= 0.400 2.1 m
0101USA0000007389
1 2*(2.100*0.400) 1.680 m²
2 1.400*0.400 0.560 m²
2.240 m²
0101USA0000007410
1 2*(2.100*0.400) 1.680 m²
2 1.400*0.400 0.560 m²
2.240 m²
0101USA0000007415
1 2*(2.100*0.400) 1.680 m²
2 1.400*0.400 0.560 m²
2.240 m²
din
NECLASIFICAT
0101USA0005848042
1 2*(2.100*0.400) 1.680 m²
2 1.400*0.400 0.560 m²
2.240 m²
Total inaltime de pana la 3.0 m 13.810 m²
Total 1. Subsol 13.810 m²
Parter

Deschidere_usa
d= 0.250 2.1 m
0021USA0000001981
1 2*(2.100*0.250) 1.050 m²
2 1.100*0.250 0.275 m²
1.325 m²
Total Parter 1.325 m²
etaj1

Deschidere_usa
d= 0.250 2.1 m
din
NECLASIFICAT
0031USA0000012042
1 2*(2.100*0.250) 1.050 m²
2 1.100*0.250 0.275 m²
1.325 m²
Total etaj1 1.325 m²
etaj2

Deschidere_usa
d= 0.250 2.1 m
0041USA0000009142
1 2*(2.100*0.250) 1.050 m²
2 1.100*0.250 0.275 m²
1.325 m²
etaj3

Deschidere_usa
d= 0.250 2.1 m
din
NECLASIFICAT
0051USA0000011080
1 2*(2.100*0.250) 1.050 m²
2 1.100*0.250 0.275 m²
1.325 m²
etaj4

Deschidere_usa
d= 0.250 2.1 m
0061USA0000013018
1 2*(2.100*0.250) 1.050 m²
2 1.100*0.250 0.275 m²
1.325 m²
etaj5

Deschidere_usa
d= 0.250 2.1 m
din
NECLASIFICAT
0071USA0000014956
1 2*(2.100*0.250) 1.050 m²
2 1.100*0.250 0.275 m²
1.325 m²
etaj6

Deschidere_usa
d= 0.250 2.1 m
0081USA0000016894
1 2*(2.100*0.250) 1.050 m²
2 1.100*0.250 0.275 m²
1.325 m²
lift sus

Deschidere_usa
d= 0.250 2.1 m
din
NECLASIFICAT
0091USA0000000110
1 2*(2.100*0.250) 1.050 m²
2 1.100*0.250 0.275 m²
1.325 m²
Total lift sus 1.325 m²
Suma totala 24.410 m²
Cofraj goluri - plansee

Creator: Cristi
Data / Ora: 6/22/2017 / 17:00
Nota:
Grosim e Nr Num ar elem ent/Dim ensiuni Suprafata

Parter
Gol_planseu
0.150 m
0022DPL0000001296
1 4*(0.300*0.150) 0.180 m²
Perim 1.2 m 0.180 m ²
0022DPL0000000058
1 2*(2.550*0.150) 0.765 m²
2 2*(1.950*0.150) 0.585 m²
Perim 9 m 1.350 m ²
Total Parter 8.898 m ²

etaj1
Gol_planseu
0.150 m
din
NECLASIFICAT
0032DPL0000000067
1 2*(4.480*0.150) 1.344 m²
2 2*(1.200*0.150) 0.360 m²
Perim 11.36 m 1.704 m ²
Total etaj1 8.898 m ²

etaj2
0042DPL0000000149
1 2*(4.480*0.150) 1.344 m²
2 2*(1.200*0.150) 0.360 m²
Perim 11.36 m 1.704 m ²

etaj3
0052DPL0000000227
1 2*(4.480*0.150) 1.344 m²
2 2*(1.200*0.150) 0.360 m²
Perim 11.36 m 1.704 m ²

etaj4
0062DPL0000000309
1 2*(4.480*0.150) 1.344 m²
2 2*(1.200*0.150) 0.360 m²
Perim 11.36 m 1.704 m ²

etaj5
din
NECLASIFICAT
0072DPL0000000387
1 2*(4.480*0.150) 1.344 m²
2 2*(1.200*0.150) 0.360 m²
Perim 11.36 m 1.704 m ²

etaj6
0102DPL0000003680
1 2*(4.480*0.200) 1.792 m²
2 2*(1.200*0.200) 0.480 m²
Perim 11.36 m 2.272 m ²
Total 1. Subsol 14.376 m ²

Sum a totala 73.872 m ²
Cofraj grinzi
Creator: Cristi
Data / Ora: 6/22/2017 / 17:10
Nota:
0081GRI0000007551
1 6.675*0.250 1.669 m²
2 2*(6.675*0.450) 6.008 m²
7.677 m ²

Cofraj - pereti, stalpi, samburi perete

Creator: Cristi
Data / Ora: 6/22/2017 / 17:18
Nota:
din
NECLASIFICAT
0091PER0000000092
1 2*(3.800*0.250) 1.900 m²
2 3.800*2.550 9.690 m²
3 3.800*3.050 11.590 m²
23.180 m ²
Total Perete d= 25 cm 142.760 m ²

Total inaltim e de pana la 4.0 m 142.760 m ²
Total lift sus 142.760 m ²
Cofraj plansee - Vedere inf.

Creator: Cristi
Data / Ora: 6/22/2017 / 17:21
Nota:
1. Subsol
Placa
din
NECLASIFICAT
0102PLN0000000215
1 18*(6.500*0.125) 14.625 m²
2 4*(6.675*6.500) 173.551 m²
3 -8*(0.300*0.300) -0.720 m²
4 6*(6.500*0.050) 1.950 m²
5 2*(6.500*0.050) 0.650 m²
6 4*(0.050*6.500) 1.300 m²
7 8*(4.500*0.125) 4.500 m²
8 6.500*4.750 30.875 m²
9 6.750*4.500 30.375 m²
10 2*(6.675*4.500) 60.075 m²
11 5*(4.550*0.125) 2.843 m²
12 6.625*4.550 30.144 m²
13 6.750*4.550 30.713 m²
14 2*(6.550*4.550) 59.605 m²
15 3*(4.675*1.675) 23.492 m²
16 3*(4.675*2.875) 40.322 m²
17 0.5*(4.674+4.675)*4.550 21.269 m²
18 4*(2.500*0.300) 3.000 m²
19 4*(4.375*2.800) 49.000 m²
20 4*(4.675*1.750) 32.725 m²
21 4*(2.875*0.125) 1.438 m²
22 4*(1.675*0.125) 0.838 m²
23 19.520 19.520 m²
24 2.550*0.075 0.191 m²
25 4*(6.675*2.625) 70.088 m²
26 -3*(0.350*0.350) -0.368 m²
27 3*(2.550*0.075) 0.574 m²
28 2*(6.600*0.075) 0.990 m²
29 2*(6.675*2.550) 34.043 m²
30 2*(0.075*1.261) 0.189 m²
65 2.550*1.336 3.407 m²
32 2*(5.339*1.425) 15.216 m²
33 2*(1.200*0.859) 2.061 m²
35 6*(2.550*0.050) 0.765 m²
36 2*(2.550*4.625) 23.588 m²
37 4*(2.550*4.600) 46.919 m²
38 2*(4.500*0.050) 0.450 m²
39 2*(2.550*4.675) 23.842 m²
40 2*(4.550*0.050) 0.455 m²
857.907 m²
din
NECLASIFICAT
0104PLN0000000006
1 1224.840 1224.840 m²
1224.840 m²
Total 1. Subsol 2082.747 m²
Suma totala 9369.727 m²
Zidarie
Proiect: Proiect de Licenta

Creator: Cristi
Data / Ora: 6/22/2017 / 17:48
Nota: Golurile sunt analizate conform regulamentului german de constructii.
0093PER0000001076
5.900*0.250*2.250 3.319 m3
-4*(2.000*0.250*1.150) -2.300 m3
1.019 m3
0093PER0000000882
6.500*0.250*2.250 3.656 m3
-2*(2.000*0.250*1.150) -1.150 m3
-(0.600*0.250*1.150) -0.173 m3
-(1.275*0.250*1.150) -0.367 m3
1.966 m3
Suma totata / unitate de calcul: m3 1664.167 m3
7.2 ANTEMASURATOARE SI DEVIZ
din
NECLASIFICAT
SECTIUNEA TEHNICA SECTIUNEA

FINANCIARA
N Capitol de lucrari U.M. Canti Pretul TOTALU

r. tatea unitar L
(fara (fara TVA)
TVA) - Lei -
- Lei -
0 1 2 3 4 5=3x4
1 TSG02A1 - Curatarea terenului 100 18 59.92 1078.56
de iarba si buruieni mp
2 TSC03B2 - Sapatura mecanica cu 100 38 365.98 13834.044

excavatorul de 0.40-0.70 MC,cu mc
motor cu ardere interna si
comanda hidraulica,in : in pamant
argilos inmuiat cu apa,descarcare
in depozit teren catg 2
3 CA01E1 - Turnare beton simplu mc 110 44.09 4860.0407
in straturi de 10 cm grosime
4 IZF01E1 - Amorsarea supr pt mp 1050 4.37 4588.5
aplic strat dif vapori cu panizol
intr-un strat supraf orizont
5 CZ0110G1 - Beton marca B 350, mc 1102 248 273382.8

cu agregate grele, sortate cu
granulatia pana la 16 MM, pentru
monolitizari si elemente speciale
de constructii, preparat cu ciment
P 50, in instalatii centralizate ;
6 CZ0301L1 - Confectionarea kg 13300 2.84 377720
armaturilor din otel beton pentru 0
beton armat in fundatii fasonarea
barelor pentru fundatii izolate,
(inclusiv fundatii pahar), continui
si radiere, in ateliere de santier,
BST 500, D > 12 MM
din
NECLASIFICAT
7 CA07E1 - Turnarea cu pompa a mc 1102 30.06 33126.12

betonului armat in elementele
constructiilor, exclusiv cele
executate in cofraje glisante
marca ...1) in radiere (placi,
grinzi), fundatii continue si pereti
(sub cota ? 0,00) a constructiei la
adancime de pompare pana la 10
M si la distante intre 15?45 M,
inclusiv
8 CZ0302L1 - Confectionarea kg 18900 2.83 534870
armaturilor din otel beton pentru 0
beton armat in elemente de
constructii turnate in cofraje,
exclusiv cele executate in cofraje
glisante fasonarea barelor pentru
pereti, grinzi, stalpi si diafragme
la constructii obisnuite, in ateliere
de santier, BST 500 > 16 MM
9 CB12F1 - Cofraje pt beton in mp 3597 22.46 80788.62
pereti din panouri la ctii cu
inaltimea pana la 35 m
1 CB13F1 - Cofraje pentru beton mp 15352 24.82 381036.64
0 armat in placi, grinzi si stalpi din
panouri refolosibile, cu placaj' de
8 MM grosime la constructii
avand inaltimea mai mica de 35
inclusiv la stalpi si cadre;
1 CZ0302P1 - Confectionarea kg 11300 2.83 319790
1 armaturilor din otel beton pentru 0
beton armat in elemente de
constructii turnate in cofraje,
exclusiv cele executate in cofraje
glisante fasonarea barelor pentru
placi (inclusiv scari si podeste) la
constructii obisnuite, in ateliere
centralizate, PC 52 D = 10 - 12
MM
1 CB13F1 - Cofraje pentru beton mp 857 24.82 21270.74
2 armat in fundatii din panouri
refolosibile, cu placaj' de 8 MM
din
NECLASIFICAT
grosime la constructii avand

inaltimea pana la 35 m
1 CA02O1 - Turnare beton armat la mc 4036 38.5 155386

3 constructii cu inaltimea pana la
35 m in placi,grinzi,stilpi
1 CZ0110G1 - Beton marca B 500, mc 4036 316.01 1275416.36
4 cu agregate grele, sortate cu
1 CA02N1 - Turnare beton armat la mc 1102 32.09 35363.18
5 constructii cu inaltimea pana la
35m in pereti si diafragme
1 CZ0110G1 - Beton marca B 500, mc 1102 316.01 348243.02
6 cu agregate grele, sortate cu
1 CD05D2 - Zidarie din caramida mc 1664 215 357760
7 cu goluri verticale tip gvp la
constructii executate la o inaltime
pana la 35 m inclusiv, cu caramizi
format 240x115x138 mm,
calitatea I
1 CM2101171 - Mortar de zidarie mc 166 250 41500
8 M50-T
1 TRA01A06 - Transportul rutier tona 32000 4.59 1468800

9 al materialelor,semifabricatelor 0
cu autobasculanta pe dist.= 6 km.
2 TRA05A35 - Transport rutier tona 21000 22.63 4752300
0 materiale,semifabricate cu 0
autovehic.speciale(cisterna,beton,
etc) pe dist de 35
Total cheltuieli directe Pret lei 10490000.0
RON
Pre euro 2331111.11
1€
din
NECLASIFICAT
Total cheltuieli indirecte-MANOPERĂ Pret lei 3147000.0

RON
Preț euro 699333.333
€
Total Lei (RON) 13637000.0
RON
Total Euro 3040000.0

€
Total Euro/mp 320
din
NECLASIFICAT
BIBLIOGRAFIE:
1. Agent R., Dumitrescu D., Postelnicu T. – „Îndrumător pentru calculul şi alcătuirea

elementelor structurale din beton armat”, Editura Tehnică, Bucureşti, 1992;
2. Colban Gh. – Crinel – „Structuri din zidărie”, Editura AGIR, Bucureşti, 2000;
3. Ifrim M. – „Analiza dinamică a structurilor şi inginerie seismică”, Editura
Didactică şi Pedgogică, Bucureşti, 1985;
4. Peştişanu C. – „Construcţii”, Editura Didactică şi Pedgogică, Bucureşti, 1995;
5. Stoica Nicolae – „Calculul elementelor de beton armat”, Editura Academiei
Tehnice Militare, Bucureţti, 1995;
6. P 100-1/2013 – „Cod de proiectare seismică – Partea I – Prevederi de proiectare
pentru clădiri”;
7. NP. 007-97 – „Cod de proiectare pentru structuri în cadre din beton armat”, 1997
8. CR 1-1-3 – 2005 – „Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra
construcţiilor”
9. NP-082-04 - „Cod de proiectare. Bazele proiectării şi acţiunii asupra
construcţiilor. Acţiunea vântului.”
10. CR 0 – 2005 - „Cod de proiectare. Bazele proiectării structurilor în construcţii”
11. CR2-1-1-2005 – „Cod de proiectare a construcţiilor cu pereţi structurali de
beton armat”
12. STAS 10107-0-90 – „Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton,
beton armat, beton precomprimat”;
13. Păunescu M. – „Geotehnică şi fundaţii”, Editura Didactică şi Pedgogică,
Bucureşti, 1982;
14. Suman R. – „Tehnologii moderne în construcţii”, vol. I, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1988;
15. Suman R. – „Tehnologii moderne în construcţii”, vol. II, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1989;
16. Nicula I. – „Beton armat”, Editura Didactică şi Pedgogică, Bucureşti, 1982;
din

Proiect Licenta S P 6e

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Licenta S P 6e

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NECLASIFICAT

4.4. Căi şi mijloace de acces la amplasament ......................................................

2.DATELE TEHNICE ALE INVESTIŢIEI ...........................................................

2.7.5 CALCULUL PERETELUI INDIVIDUAL P 25-25 ..................................

7.1 LISTA DE CANTITATI (ALLPLAN) .........................................................

1.1. Ordonatorul principal/titularul investiţiei: Ministerul Afacerilor

1.2. Beneficiarul de investiţie: Ministerul Afacerilor Interne

1.3. Administratorul proprietăţii imobiliare: Inspectoratul General

1.5. Implementarea proiectului de investiţie: se asigură de către

2.1. Descrierea sintetică a proiectului de investiţie imobiliară

2.2. Valoarea estimată a proiectului de investiţie imobiliară

2.3. Durata estimată a proiectului de investiţie imobiliară

2.4. Data estimată a începerii implementării/realizării proiectului de

2.5. Data estimată a finalizării implementării/realizării proiectului de

3.1. Necesitatea proiectului de investiţie

3.2. Oportunitatea proiectului de investiţie

3.3. Rezultatul verificării în teren

3.4. Concluziile analizei complete

4.1. Descrierea amplasamentului

4.2. Situaţia juridico-cadastrală a terenului

4.3. Relieful, natura şi stratificaţia solului, pânza de apă freatică

Severinul se află într-o zonă de climă temperat-continentală cu influențe

Litologia din zona terenului de fundare este redata în urma cartării

4.4. Căi şi mijloace de acces la amplasament

4.5. Date seismice

5.Descrierea obiectelor de investiţie cuprinse în proiect

Blocul propus a se realiza în prezentul studiu de fezabilitate a fost

Sistemul de încălzire adoptat este cu distribuţie inferioară, conductele de

7.Resurse locale identificate

Resursele identificate sunt bugetul anual al Ministerului Afacerilor Interne

Suprafaţa de teren pusă la dispoziţia antreprenorului este cea prevăzută în

Finanţarea investiţiei se va face din fondurile bugetului de stat, conform

Forţa de muncă necesară spaţiilor nou create se asigură de beneficiar prin

Avizele şi acordurile sunt emise de organele în drept potrivit legislaţiei în

12.Principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei

12.1. Valoarea totală estimată a proiectului de investiţie imobiliară este de

12.2. Durata de realizare 12 luni.

În urma solicitărilor beneficiarului, s-a întocmit documentaţia necesară

Prezenta documentaţie a avut la bază studiul de fezabilitate nr. 777/2017

2) CAIETELE DE SARCINI: sunt structurate pe 5 capitole, şi

Pentru alegerea solutiei sistemului structural al blocului s-au avut in vedere

forma structurii a fost dictata si de dorinta executarii unei cladiri cu un singur

Blocul are un regim de înălţime S+P+6E, având o înălţime de 21.97 m de

MEMORIU TEHNIC DE REZISTENŢĂ

Prezenta documentaţie tratează proiectul "Bloc pentru locuinte sociale in

Structură cu sistem structural dual predominant cu pereți, aceștia preluând

Dimensionarea a fost făcută prin preluarea încărcărilor gravitaţionale şi

2.DATELE TEHNICE ALE INVESTIŢIEI

2.1 Suprafaţa de teren ce urmează a fi ocupată definitiv de investiţie este

2.2. Caracteristici geofizice ale terenului de amplasament:

2.3. Caracteristici principale ale construcţiei

- aria construită: 1050 m2;

În ceea ce priveşte reţelele, se prezintă următoarele date tehnice:

2.4. Structura constructivă:

Clădirea va fi dotată cu 2 ascensoare care vor face legătura parterului cu

MEMORIU TEHNIC DE INSTALAŢII

1.Instalaţiile aferente construcţiilor

Instalaţiile electrice cuprind instalaţii de iluminat şi prize, instalaţii

Lucrările de telecomunicaţii vor fi proiectate şi executate cu o unitate

1 PLANUL GENERAL DE AMPLASARE

Planul terenului pe care se amplasează construcţia este dat în planşa nr.

- 2.30-2.70m – argilă brună, plastic vârtoasă, umedă, cu

Indicii geotehnici ai pământurilor coezive sunt: