Sunteți pe pagina 1din 4

Aplicatii seminar 1(2) STATISTICA, fac.

Marketing

1. Pentru următoarele exemple precizaţi: colectivitatea statistică, unitatea statistică, variabila statistică
şi tipul acesteia, scala de măsurare pentru variabilă
a) producţia la hectar pentru 50 de loturi cultivate cu grâu;
b) Nivelul studiilor absolvite pentru angajaţii unei ferme;
c) Profesiile a 200 de salariaţi;
d) Numărul angajaţilor temporar din 100 de întreprinderi agricole;
e) Venitul lunar a 200 de familii;
f) temperatura medie din luna mai înregistrată în ultimii 10 ani;
g) Mediul de provenienţă pentru 100 de studenţi;
2. Clasificaţi următoarele exemple de date statistice în numerice (cantitative) şi nenumerice (calitative).
Arătaţi scala de măsurare:
a) Valoarea investiţiilor pentru protecţia mediului, în România, în ultimii zece ani;
b) cifra de afaceri realizată de brutăriile unui judeţ, în primul trimestru al anului 2012;
c) preţul mediu lunar al carburantului, înregistrat în ultimile 12 luni;
d) tipul de ulei de motor cumpărat cel mai recent de 75 de posesori de automobile selectaţi
întâmplător, fiecare posesor putând preciza un singur tip;
e) numărul persoanelor de sex feminin care îndeplinesc funcţia de director economic, pe judeţe;
f) salariul mediu pe ramuri ale economiei naţionale, octombrie 2012;
g) numărul rezervaţiilor naturale din România la sfârşitul anului 2011;
h) procentul mediu dintr-o zi de lucru, consumat în şedinţe de către 50 de directori;
i) tipurile de îngrăşăminte chimice folosite în agricultură (variantele de răspuns fiind: azotoase,
fosfatice, potasice);
j) luna din anul 2004 în care 50 de agenţi economici selectaţi întâmplător au realizat cele mai mari
vânzări;
k) cantitatea de îngrăşăminte naturale folosite în agricultură în ultimii 5 ani;
l) suprafaţa (ha) rezervaţiilor naturale din România la sfârşitul anului 2011;
m) tipul de reclamă publicitară preferată de 50 de firme selectate aleator;
n) calitatea apelor de suprafaţă, în România, în anul 2011 (variantele de răspuns fiind: clasa I –
stare foarte bună, clasa II – stare bună, clasa III – stare moderată, clasa IV – stare slabă, clasa V –
stare proastă)

3. O companie din domeniul alimentar doreşte să comercializeze un nou produs. Pentru a vedea cum
reacţionează cumpărătorii la acest produs, compania organizează o testare a gusturilor pentru 200 de
cumpărători selectaţi întâmplător într-un supermarket. Cumpărătorii sunt rugaţi să guste produsul şi
apoi să completeze un chestionar cu următoarele întrebări:

1
a) Care este vârsta dumneavoastră?
b) Sunteţi persoana care face de obicei cumpărături pentru familia dv.?
c) Câte persoane sunt în familia dv.?
d) Cum notaţi, pe o scală de la 1 la 10, gustul produsului, dacă 1 este cel mai puţin gustos?
e) Veţi cumpăra acest produs dacă va fi disponibil în magazine?
f) Dacă răspunsul la e) este “Da”, cât de des veţi cumpăra produsul?
Clasificaţi datele oferite de răspunsuri în cantitative şi calitative şi indicaţi scala de măsurare pentru
fiecare dintre ele.
4. Un cercetător este interesat să compare salariul de încadrare pentru bărbaţii şi femeile care se
angajează imediat după absolvirea facultăţii. Sunt supuşi observării 100 de bărbaţi şi 100 de femei.
a) Descrieţi populaţia;
b) Descrieţi eşantionul;
c) Descrieţi inferenţa care interesează.
5. Pentru caracterizarea unei serii de studenţi, din anul I, din cadrul Facultăţii de Economie
Agroalimentară şi a Mediului, în funcţie de media la admitere, unitatea statistică este:
a) grupa;
b) studentul;
c) media la admitere;
d) facultatea;
e) anul de studiu.
6. Identificaţi care dintre următoarele date nu sunt variabile statistice pentru studiul colectivităţii studenţilor
de la Facultatea de Economie Agroalimentară şi a Mediului:
a) grupa de studiu;
b) media obţinută la concursul de admitere;
c) numărul de ani de pregătire în informatică;
d) facultatea de studiu;
e) vârsta.
7. Procesul de sistematizare/agregare şi de calcul al indicatorilor statistici ce caracterizează o colectivitate
statistică se numeşte:
a) Statistică descriptivă;
b) Statistică inferenţială;
c) Eşantionare statistică;
d) Observare statistică;
e) Recensământ statistic.
8. Statistica oferă posibilitatea unei firme:
a) să estimeze vânzările de luna viitoare, pe baza datelor privitoare la vânzările ultimelor 12 luni;
b) să estimeze vânzările din viitorii 2 ani, pe baza datelor privitoare la vânzările ultimelor 12 luni;

2
c) să estimeze vânzările firmelor concurente, pe baza datelor referitoare la vânzările proprii;
d) să estimeze toate variantele de mai sus;
e) să nu estimeze nici una din variantele de mai sus.

9. Răspundeţi la următoarele întrebări:


a) Elementele asupra cărora se efectuează un studiu statistic sunt denumite „variabile“?
b) Particularităţile, însuşirile prezentate de o unitate statistică sunt numite caracteristici?
c) Daca pentru fiecare unitate statistică au fost înregistrate valori pentru două variabile atunci
datele obţinute sunt..................
d) O caracteristică mai este cunoscută şi sub denumirea de ......................
e) Cum se identifică frecvenţa unei valori individuale?
f) Care este deosebirea între o variantă şi o variabilă statistică?

10. Colectivitatea/populaţia statistică reprezintă:


a) mărimi concrete, obţinute în etape diferite de observare sau din calcule;
b) elementul constitutiv al populaţiei statistice pentru care se culeg date;
c) totalitatea elementelor de aceeaşi natură supuse studiului statistic;
d) expresia numerică a unei determinări calitative obiective, obţinută în urma unei cercetări
statistice;
e) proprietatea comună tuturor unităţilor unei populaţii statistice şi care are însuşirea de a-şi
modifica nivelul de la o unitate la alta.

11. Deosebirea între o variantă şi o variabilă statistică este următoarea:


a) variabila este elementul asupra căruia se efectuează un studiu statistic, în timp ce varianta este
o însuşire, o proprietate a variabilei.
b) varianta este forma concretă de manifestare a variabilei (nivelul ei);
c) nu există nici o deosebire;
d) o unitate statistică poate avea mai multe variante, dar numai o singură variabilă.
e) totalitatea variantelor şi a variabilelor statistice formează colectivitatea statistică, obiectul
demersului statistic.

12. Arătaţi ce tip de variabilă este şi pe ce scală se măsoară variabila „domeniul de activitate al firmelor“.

13. Recensământul, ca metodă de observare statistică:


a) nu presupune culegerea datelor de la toate unităţile populaţiei statistice bine determinate;
b) are exclusiv un caracter demografic;
c) se încadrează în sfera observărilor cu caracter permanent;
d) se organizează cu o anumită periodicitate;

3
e) este o observare totală.

14. Următorul tabel prezintă date referitoare la cinci angajaţi ai unei firme, extrase din baza de date
pentru resurse umane, la 01.06.2015:
Genul persoanei Salariu brut (lei) Profesie Vechime (ani)
Masculin 4500 economist 20
Feminin 3700 inginer 18
Feminin 1700 tehnician 4
Masculin 2350 economist 8
Masculin 2500 inginer 15
a) Care este unitatea statistică?
b) Datele prezentate sunt univariate sau multivariate?
c) Care dintre aceste variabile sunt cantitative? Dar calitative?
d) Există o variabilă calitativă ordinală? Justificaţi răspunsul;
e) Datele sunt statice sau dinamice? Justificaţi răspunsul.

15. Următoarele date reprezintă vânzările şi profitul realizate de o firmă în primele 6 luni ale anului
2012:
Vânzări (mii lei) Profit (Pierderi) (lei)
10,5 900
8,1 700
4,2 (600)
8,4 500
12,3 1600
11,7 1400
a) Care este unitatea statistică pentru acest set de date?
b) Datele sunt univariate, bivariate sau multivariate? Justificaţi.
c) Datele sunt cantitative sau calitative?
d) Pe ce scală sunt măsurate variabilele prezentate?
e) Datele sunt statice sau dinamice? Justificaţi.

16. Considerăm următoarele valori, înregistrate pentru două variabile numerice de la 7 unităţi statistice:
x1 = 0; x2 = 3,5; x3 = 2; x4 = 6; x5 = 7; x6 = 1; x7 = 2,5.
y1 = 10; y2 = 15; y3 = 12; y4 = 20; y5 = 24; y6 = 9; y7 = 10
Să se determine următoarele sume:
2
7 7 7 7 7 7 7
 7 
 x ;  x  yi  ;  x  yi   2x ;  y  xi  ;  y  xi  ;  y ;   xi  .
2 2 2 2
i i i i i i i
i 1 i 1 i 1 i 1 i 1 i 1 i 1  i1 

S-ar putea să vă placă și