APA – ELEMENT ESENȚIAL AL VIEȚII

I. Argument

Unica planetă din sistemul solar pe care există viaţă este Pământul. Pământul posedă viaţă
datorită existenţei unor elemente esenţiale care contribuie la formarea şi menţinerea vieţii ca: apa,
aerul şi solul. Apa poate fi considerată "giuvaierul" cel mai de preţ pentru planeta noastră ,deoarece
unde este apă este şi viaţă. Apa a existat şi fără viaţă, dar viaţă fără apă nu ar putea exista, ea fiind şi
rămânând un bun universal.
Anticii considerau apa ca origine a tuturor lucrurilor, fruct al dragostei dintre pământ şi cer.
Concepţiile au evoluat, dar nimeni nu poate contesta rolul deosebit al substanţei pe care Leonardo da
Vinci o numea „seva vieţii pe pământ”. Englezii o numesc water, germanii Wasser, francezii eau,
spaniolii şi portughezii água, ruşii voda, italienii acqua, arabii mayah chinezii shui, danezii vand,
finlandezii vesi, grecii nero, hawaienii wai, evreii mayim, indienii pani, indonezienii air, japonezii
mizu, norvegienii vann, polonezii woda, suedezii vatten, maghiarii viz, turcii su, celţii suire ... în latină
aqua, în sanscrită udan … Pământul este unicul loc cunoscut în care apa apare cert şi în formă lichidă.
Acesta este rezultatul convergenţei mai multor factori; mici modificări pot duce la dispariţia apei
lichide şi deci a vieţii: o variaţie de numai +/- 5% a distanţei faţă de Soare sau o variaţie a intensităţii
sau compoziţiei spectrale a radiaţiei acestuia.
Toate plantele și animalele de pe Pământ au nevoie de apă pentru a supraviețui.
Apa este cel mai important factor de mediu, dar şi cel mai expus poluării în circuitul său
natural sau în urma folosirii ei în activităţile desfăşurate de om. În prezent poluarea mediului a căpătat
dimensiuni planetare, şi sunt înfăţişate de schimbările ce se produc în climă, în creşterea nivelului
Oceanului Planetar, în reducerea stratului de ozon din atmosferă şi nu în ultimul rând în diminuarea
biodiversităţii florei şi faunei. Pentru a avea un mediu de viaţă sănătos, omul este dator să menţină şi
să întreţină mediul în care trăieşte.
Am optat pentru acest opţional deoarece apa aşa cum am arătat mai sus este vitală vieţii iar
acum în secolul XXI total neglijată de societate în ceea ce priveşte protecţia sa ecologică. La ora
actuală formele de poluare a apelor sunt multiple iar consecinţele dezastroase ale poluării apelor le
putem observa în fiecare zi. De aceea în cadrul şcolii se mai poate stimula şi dezvolta motivaţia
privind protecţia naturii,f ormând elevilor convingeri şi competenţe ecologice concretizate în
activităţile de ocrotire ale mediului înconjurător.

II. Competențe cheie transdisciplinare:

Competenţe
Conexiuni între programă şi competenţele-cheie
cheie

Activităţile de învăţare asociate programei implică elevul la nivel

participativ, cu încurajarea exprimării propriilor opinii, într-un mod asertiv,
Comunicare în
critic şi argumentat. Implicarea educabilului în activităţi de echipă este
limba maternă
premisa dezvoltării abilităţilor de comunicare interpersonală şi de
interrelaţionare.
 Temele propuse implică dezvoltarea în sistem integrat a competenţelor
Competenţe ştiinţifice şi tehnologice, dublate de dezvoltarea de competenţe de învăţare
ştiinţifice şi care presupun:
tehnologice  a învăţa să înveţi (learn to learn);
 a învăţa să faci (learn to do).
Identificarea, selectarea, prelucrarea şi prezentarea conţinuturilor reprezintă
Competenţe secvenţe care pot fi optimizate prin implicarea tehnologiei informaţiei şi
digitale comunicării: PPT, baze de date, internet, fişiere media, e-mail, platforme
educaţionale etc.
Competenţe Acordăm atenţie acestui domeniu cheie prin activităţile de învăţare propuse
metacognitive (a în prima temă a cursului, activităţi care au la bază abordarea sistematizată
învăţa să înveţi) a cunoaşterii şi înţelegerii ştiinţifice.
Bazate pe comunicarea asertivă şi pe asumarea de roluri şi responsabilităţi în
echipă, activităţile de învăţare favorizează dezvoltarea atitudinilor pozitive:
Competenţe respectarea opiniei în relaţia de comunicare, recunoaşterea muncii
interpersonale, coechipierului, oferirea de sprijin în rezolvarea de sarcini, toleranţă,
interculturale, asumarea reuşitelor/ nereuşitelor.
sociale şi civice Identificarea legăturilor dintre tema studiată şi orizontul local, impactul temei
asupra colectivităţii, identificarea unor oportunităţi de îmbunătăţire a vieţii
colectivităţii în relaţie cu tema studiată.

III. Competențe generale

 Identificarea unor date din mediul înconjurător, corelarea şi valorificarea acestora în contexte
diferite.
 Rezolvarea de probleme şi situaţii-problemă, utilizând concepte şi metode specifice diferitelor
domenii ale cunoaşterii.
 Utilizarea raţionamentelor specifice gândirii cauzale şi explicarea rolului ei ca factor de
predicţie a schimbărilor.
 Utilizarea tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor în dezvoltarea de proiecte.
 Interiorizarea şi manifestarea în conduită a valorilor specifice unei societăţi democratice.
 Manifestarea spiritului inovator, de iniţiativă şi antreprenorial.
 Dezvoltarea personală prin comunicare, cooperare şi gestiunea propriei învăţări.

IV. Valori și atitudini

 Dezvoltarea interesului pentru informare şi documentare ştiinţifică;

 Dezvoltarea curiozităţii faţă de mediu;
 Dezvoltarea toleranţei faţă de opiniile celorlalţi;
 Conştientizarea şi implicarea în problemele interdisciplinare;
 Încredere în adevărurile ştiinţifice şi apreciere critică a limitelor acestora.
  Respect pentru adevăr şi rigurozitate în procesul de investigare şi de cunoaştere, în general.
 Interes pentru ameliorarea continuă a propriilor performanţe în domeniul cunoaşterii.
 Disponibilitatea pentru învăţarea permanentă, utilizând metode şi tehnici investigative.
 Conştientizarea şi implicarea în problemele de interes global.
 Disponibilitatea de a considera ipotezele ca enunţuri care trebuie verificate (testate).
 Flexibilitate în privinţa punctelor de vedere proprii confruntate cu date noi, argumentate.
 Receptivitate şi flexibilitate pentru aplicarea cunoştinţelor ştiinţifice în viaţa cotidiană.

V. Competențe specifice

COMPETENŢE SPECIFICE CONŢINUTURI ASOCIATE

Noțiuni introductive
1.1. Colectarea de informaţii utilizând surse variate
în scopul documentării Stările de agregare ale apei
1.2 Descrierea unor obiecte, fapte şi fenomene din
Suprafața apei
lumea reală
Apa în mișcare:
2.1. Organizarea informaţiilor şi conceptelor
- Circuitul apei în natură
ştiinţifice interdisciplinare
- Valuri, maree și curenți
2.2. Clasificarea şi sistematizarea informaţiilor şi
conceptelor ştiinţifice interdisciplinare - Norii și precipitațiile
3.1. Identificarea problemelor şi situaţiilor-
problemă din lumea înconjurătoare De ce plouă?
3.2. Utilizarea unor modele matematice/ştiinţifice
Picătura și Oceanul Planetar
pentru rezolvarea de probleme şi situaţii-problemă
Marea Neagră
din lumea înconjurătoare
3.3. Justificarea explicaţiilor şi soluţiilor la Delta Dunării
probleme şi situaţii-problemă
Apa potabilă
4.1. Selectarea informaţiilor şi realizarea distincţiei
Apa distilată
dintre informaţii relevante/irelevante şi
subiective/obiective Soluții apoase
4.2. Decriptarea şi interpretarea textelor ştiinţifice
Apa în alimentație
şi transpunerea acestora în limbaj comun
Apa vs. suc
4.3. Utilizarea limbajului specific în întocmirea
rapoartelor de investigaţii Apa în organismele vii
5.1. Utilizarea TIC în culegerea informaţiilor şi
Plutește sau nu plutește?
datelor
5.2. Utilizarea TIC în prelucrarea şi prezentarea Construcții pe apă
datelor
Apa în industrie și agricultură
6.1. Exprimarea opiniilor critice şi pertinente în
Poluarea apelor
raport cu fenomenele şi procesele studiate
6.2. Evidenţierea relaţiilor de cauzalitate dintre Superlative geografice în România și
pe glob
fenomene, procese, obiecte ale lumii reale
7.1. Valorificarea experienţelor dobândite în Curiozități cu și despre apă
asigurarea calităţii vieţii
7.2. Gestionarea optimă a timpului de studiu
7.3. Cooperarea cu ceilalţi în rezolvarea de
probleme teoretice şi/sau practice în contexte
diferite

VI. Conținuturi
Apa în mișcare
1. Noțiuni introductive
2. Stările de agregare ale apei
3. Suprafața apei
4. Apa în mișcare:
- Circuitul apei în natură
- Valuri, maree și curenți
- Norii și precipitațiile
Picătura și Oceanul Planetar
5. De ce plouă?
6. Oceanul Planetar
- Oceane și mări
- Râuri și lacuri
7. Marea Neagră
8. Delta Dunării
Apa și chimia
9. Apa potabilă
10. Apa distilată
11. Soluții apoase
Apa și organismele vii
12. Apa în alimentație
13. Apa vs. suc
14. Apa în organismele vii:
- Apa în organismul plantelor
- Apa în organismul animalelor
Apa și importanța ei
15. Apa în industrie și agricultură
16. Construcții pe apă
17. Plutește sau nu plutește?
18. Poluarea apelor
19. Superlative geografice în România și pe glob
 20. Curiozități cu și despre apă

Lista lucrărilor practice:

 Cum se mișcă apa?
 Se poate crește forța apei?
 Apa și căldura
 Baloane de săpun
 Apa în alimente

VII. Activități de învățare

- realizarea unor experienţe simple;
- observarea unor procese și fenomene din natură;
- explicarea datelor obţinute prin experienţe şi observaţie;
- formularea de concluzii la sfârşitul observaţiei sau experimentului;
- elaborarea unor reguli pentru prevenirea și combaterea poluării;
- completarea unor fişe de lucru individuale
- completarea unor fişe experimentale
- întocmirea de referate
- întocmirea de proiecte
- întocmirea de portofolii
- exerciții de documentare
- folosirea ustensilelor de laborator
- folosirea enciclopediilor, atlaselor, hărților, dicționarelor
- rezolvarea de probleme întâlnite în viaţa de zi cu zi
- elaborarea unor teorii şi formularea de concluzii privind fenomenele studiate
- folosirea instrumentelor IT pentru a căuta informații
- exerciții de relaționare între elemente şi fenomene percepute direct sau indirect
- exerciții de interpretare a elementelor de relaționare
- exemplificarea elementelor de degradare a mediului din orizontul local
- redarea importanței unor elemente ale mediului pentru activitatea umană
- identificarea formelor de deteriorare a mediului
- înţelegerea unor transformări ireversibile
- citirea unor lecturi
- efectuarea unor aplicații joc: rebus, puzzle, cuvinte încrucișate, bingo etc.

VIII. Sugestii metodologice:

Opţionalul „Apa – element esențial al vieții” respectă principiile învățării active şi conştiente,
centrate pe elev. Elevii experimentează diferite tehnici de învăţare, relaţionare, comunicare eficientă,
abilităţi de explorare a resurselor naturale, ştiinţifice şi educarea autoevaluării. Prin aceste tehnici, în
copii se dezvoltă responsabilitatea faţă de rezultatele proprii. Factorii de variabilitate ai programei,
conţinuturile şi activităţile de învăţare/evaluare, permit concentrarea eforturilor către atingerea
obiectivelor/competenţelor, importante la această disciplină opţională fiind mobilitatea spiritului şi
implicarea.
În vederea valorizării competenţelor cheie şi a asigurării transferabilităţii la nivelul activităţii
educaţionale, se recomandă ca strategiile didactice utilizate în predarea disciplinei să pună accent pe:
construcţia progresivă a cunoaşterii; flexibilitatea abordărilor şi parcursul diferenţiat; coerenţă şi
abordări inter - şi transdisciplinare.
Strategiile didactice utilizate vor orienta elevii spre activităţi de investigare a structurilor,
fenomenelor şi a proceselor desfăşurate în natură, spre descoperirea diversităţii şi unităţii lumii vii, a
explicaţiei adaptărilor organismelor la variaţiile factorilor de mediu, spre cunoaşterea şi rezolvarea
problemelor ce privesc sănătatea omului şi a mediului, etc.
Metodele recomandate pentru aceste ore sunt metodele activ-participative.
Sarcinile de lucru pot fi realizate individual/ în diadă/ triadă/ echipă, prin muncă independentă
sau facilitate de către profesorul coordonator:
o activitatea de cercetare, documentare
o învăţarea prin descoperire
o experimentul
o proiectul
o metode activ-participative-creative
o conversaţia euristică, discuţia, dezbaterea
o asaltul de idei (brainstorming)
o studiul de caz
o jocul de rol
o algoritmizarea
o problematizarea
o CLIM
o master-designer
o puzzle
o bingo

IX. Modalități de evaluare

Obiectivele evaluării se vor stabili funcţie de ansamblul cunoştinţelor teoretice şi deprinderilor
practice pe care urmărim să le dezvoltăm prin strategia didactică aleasă şi bineînţeles vor fi în
concordanţă cu competenţele specifice definite. Recomandăm diversificarea metodelor de evaluare:
 Probe orale
 Probe scrise
 Observarea directă a elevilor;
 Fișe de evaluare
 Proiecte
 Portofolii
 Eseuri, desene, postere
 Referate, prezentări ppt.
 Evaluarea curentă cu scop reglator
 Autoevaluare
X. Bibliografie și sitografie:
1. Bourdial Isabelle, (2002), Lumea științei – viața și ecologia, Ed. Rao, București
2. Cheval Dorina, Furtună Constantin, (2008), Geografie generală – manual pentru clasa a V-a, Ed.
Teora, București
3. ISTITUTO GEOGRAFICO DeAGOSTINI, (2008), Marea carte despre experimente, Ed. Litera
Internațional, București
4. Ionel Aglaia, Oaidă Victoria, (2003), Biologie – manual pentru clasa a VIII-a, Ed. Humanitas,
București
5. Mândruță Octavian, (2009), Geografia României – manual pentru clasa a VIII-a, ed. Corint,
București
6. Unger Eniko, (2013), 100 de superlative ale Lumii, Ed. Kreativ, Târgu Mureș
7. Zăvoianu Ion, (1981), Studii geografice cu elevii asupra calității mediului înconjurător, EDP,
București
www.didactic.ro; www.edu.ro