Studiu de caz: Anul 1821 în istoria românilor – schiţa lecţiei

Pe plan european au loc, în 1820-1822, mai multe mişcări de eliberare social ă şi

naţională (Spania, Italia, Serbia, Grecia). În strânsă legătură cu mişcarea de
emancipare a grecilor de sub stăpânirea otomană, organizată de
societatea Eteria, a avut loc mişcarea socială şi naţională declanşată sub
conducerea lui Tudor Vladimirescu, în Ţara Românească.

Cauzele mişcării sunt de mai multe feluri:

1. economice:

 economie de tip feudal;

 slabă dotare tehnică, fiscalitate excesivă;

 populaţie urbană, aproape inexistentă (1,22%)

2. sociale:

 situaţia grea a ţăranilor clăcaşi, obligaţi să îndeplinească nartul;

 lipsa acută de pământ pentru majoritatea ţăranilor;

 existenţa scutelnicilor agravează situaţia ţăranilor plătitori de impozite;

 îndepărtarea de la conducere a boierilor pământeni şi promovarea celor

greci;

3. naţionale:

 abuzurile domnilor fanarioţi;

 sistemul de vânzare şi de cumpărare a funcţiilor;

 tributul şi rechiziţiile impuse de turci;

 monopolul asupra vitelor şi cerealelor.

Desfăşurărea mişcării
 ianuarie 1821 – moare domnul Alexandru Şuţu şi, provizoriu, conducerea
este luată de un Comitet de Oblăduire;
 Tudor Vladimirescu pleacă în Oltenia şi-i răscoală pe pandurii nemulţumiţi că
au fost puşi să plătească dările;

 el este în legătură cu Comitetul de Oblăduire şi cu eteriştii;

 întăreşte mănăstirile din nordul Olteniei şi îşi aşează tabăra la Padeş unde dă
cunoscuta Proclamaţie, care are un vădit caracter social;

 de aici îşi deplasează mulţimea de panduri şi ţărani la Ţînţăreni, unde stă în

februarie şi unde alcătuieşte „Cererile norodului românesc”, care devine
programul mişcării;
 în Moldova intră eteriştii, conduşi de Alexandru Ipsilanti, care apoi se
îndreaptă spre Muntenia;

 Tudor pleacă spre Bucureşti, unde ajunge pe 16 martie, stabilindu-şi tabăra

la Cotroceni;

 la 28 martie Ipsilanti îşi aşează tabăra la Colentina şi în urma unei întâlniri

cu Tudor, cei doi îşi împart zonele de influenţă: primul va administra judeţele de
sub munte, iar al doilea, pe cele de câmpie şi Oltenia;

 în mai turcii intră în ţară, iar Ipsilanti se retrage la Târgovişte;

 Tudor vrea şi el să se retragă în Oltenia, dar la Goleşti este luat de eterişti

şi, fiind învinuit de legături cu turcii, este ucis în noapte de 26-27 mai;

 pandurii se împrăştie, o parte retrăgându-se în nordul Olteniei, iar alţii se

alătură lui Ipsilanti;

 la Drăgăşani, eteriştii şi pandurii alăturaţi lor sunt înfrânţi de turci;

 ultimele rezistenţe ale eteriştilor sunt înfrânte în Moldova la Sculeni şi Secu.

Urmări:
 sunt numiţi, în cele două ţări, domni dintre boierii pământeni;
 ele rămân sub ocupaţie turcească până în 1822.