PREVENȚIA MEDICALĂ ÎN ROMÂNIA

SUBFINANȚAREA CRONICĂ A SECTORULUI PUBLIC DE SĂNĂTATE

ROMÂNIA ESTE UNA DIN ŢĂRILE EUROPENE CU CEL MAI MIC PROCENT DIN PIB
ALOCAT SĂNĂTĂŢII* CEEA CE FACE CA ACCESUL PACIENŢILOR LA SERVICII
MEDICALE SĂ FIE LIMITAT. ESTE NEVOIE DE O ALTERNATIVĂ SUSTENABILĂ DIN
PARTEA MEDIULUI PRIVAT CARE SĂ SPRIJINE DREPTUL PACIENȚILOR LA SERVICII
MEDICALE DE CALITATE.
*Sursă: AnalizaPwC, ISI EmergingMarkets, Prospect IPO, 2017

ROMÂNIA ESTE UNUL DINTRE PUŢINELE STATE

0% CARE NU A ÎNREGISTRAT UN TREND POZITIV ÎN ULTIMII ANI

ÎN CEEA CE PRIVEȘTE INDICATORII INCLUȘI ÎN ANALIZA
EURO HEALTH CONSUMER INDEX*,
ÎN ANUL 2016 FIIND PE ULTIMUL LOC DIN 35 DE ŢĂRI ANALIZATE.
*Sursă: Raportul anual Euro Health Consumer Index (EHCI)

5,4%
DIN PIB, REPREZINTĂ CHELTUIELILE DIN SECTORUL DE SĂNĂTATE,
MAI MICI DECÂT MEDIA DE APROXIMATIV 7% PENTRU NOII MEMBRI AI UE
ȘI CEA MAI MICĂ PONDERE DIN ORICE STAT UE*. PIB
*Sursă: AnalizaPwC, ISI EmergingMarkets, Prospect IPO, 2017

5,2% DIN TOTALUL CHELTUIELILOR GOSPODĂRIILOR

REPREZINTĂ CHELTUIELILE PENTRU SĂNĂTATE
*Sursă: Institutul Național de Statistică, iulie 2018

MORTALITATEA CARE AR FI PUTUT FI EVITATĂ PRIN INTERVENŢII

CORESPUNZATOARE DE ASISTENŢĂ MEDICALĂ ESTE CEA MAI RIDICATĂ DIN UE
PENTRU FEMEI ȘI A TREIA CEA MAI RIDICATĂ PENTRU BĂRBAŢI.

FOLOSIREA SERVICIILOR MEDICALE ÎN ROMÂNIA

31%
DIN POPULAȚIA ROMÂNIEI
NU A FOST DELOC
LA DOCTOR ÎN ULTIMUL AN

61%
DINTRE CEI CARE AU APELAT EXCLUSIV
LA SISTEMUL PRIVAT DE SĂNĂTATE
AVEAU ABONAMENT

POSESORII DE ABONAMENTE MEDICALE PRIVATE AU APELAT MAI DES DECÂT CEI NEABONAȚI LA:

54% 35%
CEL PUȚIN O VIZITĂ
ABONAȚI LA MEDIC NEABONAȚI

71% 54%
CONTROALE MEDICALE DE RUTINĂ
ABONAȚI SAU PREVENTIVE NEABONAȚI

66% 57%
ANALIZE MEDICALE ȘI INVESTIGAȚII DE RUTINĂ
SAU PREVENTIVE
ABONAȚI NEABONAȚI

ABONAȚII DIN COMPANII

MERG LA MEDIC ÎN MEDIE DE 5 2X
ORI PE AN MAI DES DECÂT
NEABONAȚII

41%
DINTRE CEI CARE NU AU ABONAMENT MEDICAL
NU AU FĂCUT NICIO ANALIZĂ SAU INVESTIGAȚIE
MEDICALĂ ÎN ULTIMUL AN

DEGREVAREA SISTEMULUI PUBLIC DE SĂNĂTATE DE CĂTRE CEL PRIVAT

PRIN SERVICIILE INCLUSE ÎN ABONAMENT (CONSULTAȚII ȘI ANALIZE), FURNIZORII PRIVAȚI DE SĂNĂTATE DEGREVEAZĂ
SISTEMUL DE ASIGURĂRI SOCIALE ATÂT PRIN PRELUAREA UNOR EFORTURI OPERAȚIONALE, CÂT ȘI PRIN PRELUAREA
UNOR CHELTUIELI SEMNIFICATIVE.

LA O PARITATE DE 25% ÎNTRE VALOAREA DECONTĂRILOR CNAS COMPARATIV CU PREŢUL SERVICIILOR MEDICALE
ÎN SISTEMUL PRIVAT DE SĂNĂTATE, SISTEMUL PRIVAT ELIMINĂ PRIN ABONAMENTELE CORPORATE O PRESIUNE DE
107M EUR DE PE BUGETUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE. ACEASTĂ SUMĂ REPREZINTĂ:

107 M
-2%
DIN DEFICITUL
-1.4%
DIN BUGETUL
EUR BUGETAR AL ROMÂNIEI NAŢIONAL DE SĂNĂTATE