Mocan Flavia

MSEA, anul II

Publicații cunoscute în China contemporană

1. Presa chineză

Numărul ziarelor în China a cunoscut o creștere accelerată, de la un număr relativ mic de 42

de ziare în anul 1968 până la un număr mai mare de 2200 de ziare în zilele noastre. Din anul
1950 până în anul 2000 numărul ziarele chinezești s-a înmulțit de zece ori. Ziarele sunt împărțite
în diferite categorii, în funcție de zonele în care sunt distribuite: pe plan local, național sau
internațional, a subiectelor tratate: business, sport, politică, economie, cultură, educație și
divertisment sau în funcție de limba în care sunt scrise: chineză sau engleză. Unele ziare pot fi
accesate și pe internet, în limba chineză sau limba engleză. Cele mai cunoscute ziare chinezești
în întreaga lume sunt: China Daily, People’s Daily, Cankao Xiaoxi, Guanzhou Daily, South
China Morning Post și Xinhua.

1.2 Cenzura presei

Spațiul media a fost privit întotdeauna ca jucând rolul principal în construirea unei imagini
armonioase a societății prin mascarea conflictelor sociale. De asemenea, media este văzută ca
pionul principal în menținerea structurii puterii, a ordinii sociale și a hegemoniei elitei.1 Așadar,
partidul comunist a căutat o păstrare a unui echilibru în relația cu mass media, deoarece imaginea
partidului și a statului pe plan local și internațional depinde în mare parte de imaginea creată prin
știri și reportaje. Cenzura mass-mediei este în mod special o caracteristică a regimurilor totalitare,
chiar dacă orice țară, indiferent cât de mult susține dreptul la libera exprimare, aplică un minim
de cenzură. Țări, precum China, cheltuie o sumă foarte mare de bani pentru a supraveghea presa
și website-urile care ar putea deveni o amenințare pentru pacea și buna organizare a statului.
Cercetătorii au susținut întotdeauna faptul că cenzura este secretul menținerii stabilității și
controlului asupra maselor. China deține cel mai complex sistem de cenzură al internetului numit
Great Firewall astfel încât de-a lungul ultimului deceniu, accesul cetățenilor chinezi la Google,
Facebook și Twitter pe lângă alte mii de site-uri străine este blocat.

2. Studiu comparativ dintre presa locală chineză și presa internațională

1
Tong Jingrong, Press self-censorship in China: a case study in the transformation of discourse, Discourse &
Society, Vol. 20, No. 5 (SEPTEMBER, 2009), p. 607.

1
 Mocan Flavia
MSEA, anul II

Pentru a realiza un studiu comparativ dintre presa locală chineză și presa internațională,
cercetătorii Huang și Fahmy au ales patru ziare chineze și patru ziare din America care prezintă
evenimentul sosirii torței olimpice în China cu ocazia Jocurilor Olimpice organizate în anul
2008.2 Ziarele alese sunt: People's Daily, Xinmin Evening News, Guangzhou Daily și Yangtze
Evening News, iar cele din America: The New York Times, The Washington Post, The Chicago
Tribune și The Los Angeles Times. Acestea au fost alese după criteriul popularității lor în cele
două țări și a numărului ridicat de exemplare vândute zilnic.

2.1 Jocurile olimpice

Sportul și competițiile sportive sunt considerate a fi o modalitate de a crea relații stabile între
statele lumii. Sporturile contemporane reprezintă continuarea politicii internaționale într-un mod
diferit. Încă de la începutul anului 1970, China a început să lege relații economice și politice cu
Statele Unite ale Americii organizând meciuri de ping pong, , la fel cum s-au consolidat relațiile
de prietenie între China și Japonia.
Instabilitate socială în China a apărut odată cu creșterea economică rapidă accentuându-se tot
mai mult diferența dintre cei săraci și cei bogați. Ca un răspuns la starea de criză a societății,
conducerea statului a promovat ideea creării unei societăți armonioase. Pentru a crea această
societate caracterizată de armonie și unitate, s-a căutat organizezarea mai multor evenimente
culturale care să reflecte acest lucru. Așadar, organizarea Jocurilor Olimpice în China poate fi
considerată o promovare intenționată a societății stabile chineze și o metodă de a construi o
punte între diferitele straturi sociale.
Din dorința de a afișa o imagine bună, a unui stat democrat, stabil și puternic, China a recurs
întotdeauna la cenzura informațiilor cu privire la evenimentele petrecute în China. Așadar, când
s-a hotărât organizarea Jocurilor Olimpice din 2008, s-a ridicat și problema cenzurii. Libertatea
de exprimare putea fi o piedică în desfășurarea evenimentului, datorită reticenței partidului
comunist la presa internațională. Astfel încât, în 1 Decembrie 2006, statul chinez a declarat, cu
ocazia organizării Jocurilor Olimpice în China, că va oferi libertatea necesară presei
internaționale pentru a realiza reportaje, fără a impune restricții. Această libertate a presei va fi

2
Huang Ying ,Shahira Fahmy, Picturing a journey of protest or a journey of harmony? Comparing the visual
framingof the 2008 Olympic torch relay in the US versus the Chinese press, Media, War & Conflict, Vol. 6, No. 3
(December 2013), p. 194.

2
 Mocan Flavia
MSEA, anul II

doar pentru o perioadă limitată, și anume, din 1 ianuarie 2007 până în 17 octombrie 2008.
Aceasta era rezultatul unei dezbateri îndelungate cu privire la impactul pe care îl vor avea
Jocurile Olimpice asupra ideii de libertatea de discurs și activitatea jurnalistică. Cu câțiva ani
înainte de anul 2008, s-a dezbătut problema libertății de exprimare și ale drepturile omului.
Această dezbatere s-a intensificat când au apărut întrebările legate de cei 20000 de jurnaliști care
se aștepta să participe la Jocurile Olimpice, deoarece imaginea Chinei în Occident putea să
sufere modificări datorită știrilor și reportajelor făcute de străini în China. Așadar, jurnaliștilor
pentru a putea obține un permis ca reporter sau jurnalist oficial li s-a cerut să aibă în vedere unele
restricții impuse de către departamentul de informații din cadrul Ministerului de Externe.
Reporterii au fost supravegheați de ,, organizațiile gazdă” în activitățile lor. În articolul numărul
14 din regulamentul conceput jurnaliștilor străini se menționa clar obligațiile acestora: ,,
Jurnaliștii străini vor ține cont de etica jurnalistică și nu vor denatura faptele, nu vor răspândi știri
neadevărate sau cu rea intenție. Nu vor avea activități care nu sunt compatibile cu statutul sau
sarcina lor sau care ar pune în pericol securitatea națională a Chinei, unitatea sau interesele
publice și comunitare.” 3

2.3 Protestele din timpul Jocurilor Olimpice

Jocurile Olimpice întotdeauna au fost și locul potrivit pentru proteste. Sporturile sunt adesea
împletite cu conflicte internaționale datorită reporterilor și jurnaliștilor prezenți la astfel de
evenimente. Încă din 1896, au avut loc boicoturi și proteste publice în cadrul Jocurilor Olimpice.
În cazul Jocurilor Olimpice din China, protestele au fost plănuite în avans, în mare parte
motivate de nemulțumirile tibetanilor care doreau independența statului Tibet. Aceste proteste au
fost susținute și sponsorizare de organizații internaționale. Diferite grupuri au plănuit să
protesteze în momentul în care torța olimpică ajunge la Beijing, deoarece cu ajutorul presei
impactul creat ar fi fost mai mare iar șansele de a primi ajutor din partea statelor internaționale
erau mult mai mari decât organizarea unui protest în alt moment al istoriei Chinei. Printre
grupurile protestatare s-au numărat ,,Studenți pentru un Tibet liber”, ,, Reporteri fără
granițe”, ,,Activiștii Falung Gong”, ,, Ceasul olimpic” și ,, Protejarea animalelor”. Protestele pe

3
Ying Huang , Shahira Fahmy, Picturing a journey of protest or a journey of harmony? Comparing the visual
framingof the 2008 Olympic torch relay in the US versus the Chinese press, Media, War & Conflict, Vol. 6, No. 3
(December 2013), p. 195.

3
 Mocan Flavia
MSEA, anul II

scara largă au fost în opoziție cu valorile confucianiste susținute de presa chineză, care a
prezentat evenimentele într-un mod pozitiv, totul petrecându-se în liniște și armonie.

2.4 Analiza datelor

Studiul știrilor despre sosirea torței olimpice în China și modul diferit de a prezenta
evenimentele s-a realizat prin analizarea fotografiilor din aceste opt ziare. În ziarele chinezești au
fost prezentate 272 de fotografii care au surprins momentul, iar în cele din America doar 85 de
fotografii. Faptul că ziarele americane conțin mai puține fotografii decât cele chinezești
dovedește faptul că America nu a dat o importanță la fel de mare evenimentului precum țara
gazdă.
Analizarea fotografiilor a fost făcută după anumite criterii după care au fost scrise știrile și au
fost selectate fotografiile care să fie distribuite. De exemplu, s-a urmărit prezentarea sosirii torței
într-un cadru caracterizat de armonie, bucurie si fast sau s-a surprins și persoane care protestau și
care au întrerupt ceremonia . În ziarele chinezești fotografiile au fost selecționate astfel încât să
prezinte întreg ritualul olimpic, fără întreruperi, scene care nu se potriveau cu evenimentul.
Pancartele pe care erau scrise mesaje care cereau independența Tibetului, fotografii cu liderul
tibetan, persoane îmbrăcate în călugări tibetani au fost omise din cadrul fotografiilor. În timp ce
fotografiile publicate în ziarele americane în cea mai mare parte au surprins protestele, oameni
care fluturau steagul Tibetului, pancarte cu drepturile omului și critici aduse guvernului chinez.
Protestatarii nu erau doar chinezi, ci în presa internațională apar oameni din întreaga lume care
au susținut aceste proteste, chiar cu riscul de a primi interdicție în China.4
Așadar, acest studiu dovedește că cenzura presei în China contemporană este o problemă care
nu poate fi negată sau trecută cu vederea. Informațiile sunt filtrate prin metode impuse de către
guvernul chinez astfel încât China să aibă o imagine favorabilă pe plan local cât și pe plan
internațional, caracterizată de bunăstare și stabilitate economică, socială si politică. Informațiile
oferite de către reporterii și jurnaliștii chinezi sunt diferite de cele prezentate de presa
internațională deoarece motivația este una diferită. Scopul lor nu este de a prezenta realitatea ci
de a prezenta idealul spre care nutresc ca națiune.

4
Ying Huang , Shahira Fahmy, Picturing a journey of protest or a journey of harmony? Comparing the visual
framingof the 2008 Olympic torch relay in the US versus the Chinese press, Media, War & Conflict, Vol. 6, No. 3
(December 2013), pp. 197-201

4
 Mocan Flavia
MSEA, anul II

Bibliografie:

1. Miah, Andy, García, Beatriz ,Tian Zhihui, “We Are the Media”: Nonaccredited Media
and Citizen Journalists at the Olympic Games, Disponibil pe internet la adresa:
https://www.jstor.org/stable/j.ctv65sw9q.16 (Citat:07 decembrie 2018)
2. Jingrong, Tong, Press self-censorship in China: a case study in the transformation of
discourse, Discourse & Society, Vol. 20, No. 5 (SEPTEMBER, 2009), p. 593-612
Disponibil pe internet la adresa: https://www.jstor.org/stable/42889285 (Citat:07
decembrie 2018)
3. Huang, Ying, Fahmy, Shahira, Picturing a journey of protest or a journey of harmony?
Comparing the visual framingof the 2008 Olympic torch relay in the US versus the
Chinese press, Media, War & Conflict, Vol. 6, No. 3 (December 2013), pp. 191-206
Disponibil pe internet la adresa: https://www.jstor.org/stable/26164651 (Citat:07
decembrie 2018)