Pasul Patru in ACA

Am facut, fara teama, un inventar moral amanunt al propriei persoane

O poza face cat o mie de cuvinte

Aveam atat de multe de invatat cand am ajuns in ACA. In sedinta de consiliere si in prima parcipare la
intalniri m-am idenficat in comportamentele comune, insa discua despre Copilul Interior si rusine si
abandon a fost peste capacitatea mea de intelegere, la inceput. Consilierul meu ACA a inteles ce
incercam sa fac. M-a ajutat sa inteleg pierderea mea sau „durerea inabusita” prin Pasii Patru si Cinci.

A folosit Cei 12 Pasi, car ACA, execii despre senmente, afirmai si alte lucruri care m-au ajutat sa vad
rusinea si abandonul din spatele experientei mele de copil abuzat. Mi-a spus ca atunci cand tata ma
injura si ma ameninta, el ma injosea si ma abandona. Nu intelesesem asta pana cand nu am privit la
pozele din copilarie pe care consilierul m-a rugat sa le aduc la o sedinta. Mai vazusem aceste poze, dar
acum puteam sa le vad cu adevarat. Era o poza cu mine de cand aveam 5 ani. Inainte sa gasesc ACA,
aceasta poza nu insemna nimic pentru mine, dar mamei ii era tare draga. O nea pe televizor. Consilierul
meu m-a pus intr-o sedinta sa n poza si sa ma uit la ea fara sa spun nimic. Am ajuns sa pot vedea cat de
sensibil si de bland aratam cand eram copil. Nu realizasem niciodata ce ochi stralucitori aveam.
Zambetul meu era sincer. Dupa aceasta, rusinea si abandonul au inceput sa aiba sens. Am facut primul
pas spre Copilul Interior.

Vindecarea consta in Echilibru

Am gasit ACA pe cand incepeam sa fiu absnent si curat. Parea o nebunie. Am facut si am gandit lucruri
care m-au facut sa ma tem ca imi pierd minle. Nu puteam opri acele voci din capul meu care imi
spuneau ca sunt nebun sau ca voi innebuni. Cand am vazut Pasul Patru, nu am putut accepta ca as putea
avea calita. Eram convins ca deveneam o persoana rea. Ma simteam ca „Jekyll and Hyde” (se face
referire la eroul serialului <Cazul misterios al dr. Jekyll si d-nului Hyde> in care doctorul Jekyll mosteneste
personalitatea disociata a bunicului sau, avand o latura buna si o alta demonica, n.t.). La exterior eram
calm, dar terifiat in interior de gandurile si obsesiile mele.

Am evitat relaile pentru ca ma temeam ca voi avea un comportament care va rani pe cineva. Ca si
adolescent, am comis acte rusinoase fata de o nepoata mai tanara decat mine. Ca si nou-venit in ACA,
mi-am amint comportamentul meu. Imi era sila de mine si ma intrebam daca Pasii ar putea fi o solue
pentru mine. Am facut cum am putut mai bine Pasul Trei si am trecut la Pasul Patru. Intrucat invatasem
sa ma judec aspru, mi-am insiruit cele mai negave fapte si ganduri in primul meu Pas Patru. Asteptam
judecata. Nu mi-a trecut niciodata prin cap sa echilibrez Pasul Patru prin insiruirea de trasaturi pozive.
La fel, nici nu ma gandeam in Pasul Patru sa privesc umilirea si abuzul parental transmis din generae in
generae.

Un consilier atent s-a uitat peste Pasul Patru si mi-a sugerat sa scriu 10 trasaturi pozive pe care le-as
putea avea. Aproape am refuzat pentru ca, sincer, credeam ca ar fi o miciuna sa scriu vreo insusire
poziva. In gandirea mea nebuna, credeam ca sinceritatea era salvarea mea si a scrie o trasatura in
care nu credeam ar fi o inselatorie. Bunavointa a casgat, si am facut ce mi s-a cerut, aceasta incluzand
sa citesc lista cu trasaturi pozive in sedinta de consiliere. M-am pocnit in mp ce citeam, dar efectul a
fost profund. Desi nu credeam in afirmai, m-am gasit gandindu-ma de multe ori la ele. Am facut Pasul
Patru si Pasul Cinci si am crezut ca nu mi-au adus decat puna consolare. Dar ceva s-a intamplat. Dupa
Pasul Cinci, inca ma judecam aspru la fiecare greseala, dar lista cu afirmai imi sarea in minte aproape
instant si ma facea sa ma opresc.

Asta s-a intamplat acum 20 de ani. Acum pot sa imi insirui in minte trasaturile pozive si sa cred in ele.
Afirmaile si restul lucrului in ACA mi-au acordat suficient spau pentru a-mi lua o pauza. Am considerat
ca toate lucrurile dezgustatoare pe care le-am facut au inceput de la mine, dar rusinea transmisa de
generai a fost cea care le-a favorizat. Credeam ca nu sunt bun de nimic, si am descoperit in schimb ca
sunt o persoana valoroasa.

Pasul Patru este Distrugatorul Rusinii

Pentru mine Pasul Patru a fost „Distrugatorul Rusinii”. Aveam un senment general de inadecvare si ma
simteam defecta. Pasul Patru a ravasit acea rusine.

Fiindu-mi ignorate nevoile si abuzandu-se de vulnerabilitatea mea ca si copil, a aparut rusinea. Ca si

copil, nu am putut sa-mi dau seama ca bolile parinlor mei si comportamentul abuziv era movul
senmentului meu de abandon si neglijare. Credeam ca nu sunt suficient de buna pentru a merita
sprijinul emoonal si grija de care aveam nevoie. Am supravietuit fiind buna, perfecta si avand
intotdeauna dreptate. Ma comportam in feluri in care sam ca voi fi aprobata. Consideram ca daca voi
fi suficient de buna, voi fi in siguranta.

Am facut Pasul Patru realizand o lista cu comportamentele mele bune si cu cele suparatoare. Asta m-a
ajutat sa privesc obiecv punctele mele forte si zonele pe care le-as putea imbunata. Rusinea a inceput
sa dispara si eu am inceput sa ma vad asa cum sunt. Nu mai trebuia sa ma apar si sa imi raonalizez
comportamentul pentru a face fata rusinii. Rusinea e minciuna care imi spune ca sunt rea. Am facut
lucruri rele si am facut si lucruri bune. Pasul Patru imi permite sa vad adevarul. Imi spune ca sunt om. Am
puncte forte si lucruri de imbunatat. Pasul Patru mi-a adus o masura a propriei valori, asa ca am putut
incepe sa renunt la nevoia mea compulsiva de a fi perfecta, de a avea dreptate si de a cauta aprobarea
celorlal.

Pe lung si pe scurt

A trebuit sa incep inventarul fara gandul „Doamne, ce-i in neregula cu mine?”. Trebuie sa recunosc ce e
bun in mine, la fel ca si lucrurile ce nu sunt bune. Nu mai am nevoie sa ma mai autoflagelez
concentrandu-ma doar pe ceea ce nu e in regula la mine. Am nevoie sa fiu foarte sincera si minuoasa
in inventarul scurt cat si in cel detaliat. Am nevoie sa pun in balanta calitale mele bune cu parle care
ma deranjeaza.
Pe langa inventarul detaliat din Pasul Patru, am folosit si un inventar scurt pentru a explora evenimente
codiene. Intr-o dimineata, pe cand ii pregateam sotului meu terciul de ovaz, mi-a spus ca el folosea o
oala mai mare, pentru ca cerealele sa se fiarba omogen si sa nu dea peste crata. M-am uitat la el. Dar
in loc sa fac ecoul unuia dintre textele mamei mele -„Daca nu i place cum il fac, fa--l singur.”- am
respirat usor de cateva ori si am privit situaa mai cu calm. Analiza a fost destul de simpla. Cand eram
mica, orice facea mama mea era important si nu putea fi intrerupta. Mania mea a izbucnit cand sotul
meu a depasit ceea ce eu consideram ca e o limita. Furia mea a crescut atunci cand regulile care se
aplicau mamei mele pareau ca nu se aplica in situaa mea de adult. Sotul meu ma intrerupea din gat.
Am vrut sa raspund ca si mama, dar am pus in aplicare recuperarea mea. I-am cerut ca atunci cand
gatesc sau fac orice altceva, sa imi atraga atena si sa ma roage sa fac o scurta pauza inainte sa incepa
o conversae. A spus ca va face asta si asa a si facut.

Inventarul lung din Pasul Patru punea intrebari asupra tuturor aspectelor viei mele. Am facut trei
inventare diferite, unul in grupul de lucru al Pasilor, unul cu nasa mea si unul singura. Raspunzand la
intrebarile din inventare am descoperit cine eram, unde fusesem, unde eram exact la acel moment si
incotro ma indreptam.

Prin intermediul diferitelor inventare, am descoperit ca eram o persona reala, cu lucruri care imi placeau
si care nu imi placeau, cu vicii si virtu. Mi-am „revizitat” familia de origine si am invatat ca rusinea pe
care o purtam nu era a mea. Era pur si simplu o tehnica folosita de un parinte disfunconal pentru a-si
controla lumea. Folosind metoda acestui Pas Patru, am crescut emoonal si spiritual. Acum su cum sa
fiu persoana care vreau sa fiu.

Cum incepem Pasul Patru

In abordarea Pasului Patru mul copii adul au spus: „De ce sa mai rascolesc trecutul? Ce a fost a fost.
Uit ce a fost si merg mai departe.”

Pentru aceste afirmai ACA are un raspuns si o garane. Majoritatea oamenilor nu ajung in ACA din
greseala. Es aici pentru un mov, asadar pastreaza- mintea deschisa. Experienta noastra ne spune ca
trecutul nostru ne poate fi bunul cel mai de pret daca binevoim sa cerem ajutorul si sa muncim pentru a
afla ce s-a intamplat. Chiar si copilul adult care isi poate poves abuzul sau incidentele de respingere
fara a lucra vreun Pas poate beneficia de pe urma Pasului Patru. Dar simpla povesre a trecutului nu e
intotdeauna de ajuns pentru a ne aduce vindecare si iertare de sine. Fara sa cunoasca sensul
abandonului incriptat in trecutul lui, copilul adult e osandit sa il repete. Trecutul neexaminat devine
viitorul urmatoarei generai. Dependenta, adica si traiul infernal sunt transmise urmatoarei generai
cu o acuratete incredibila. I cerem sa lucrezi acest Pas si to Cei 12 Pasi pentru a- gasi adevaratul sine
si pentru a rupe ciclul disfuncei familiale. Daca Pasii nu vor aduce alinare sau claritate viei tale, i vom
rambursa integral vechiul tau sl de viata. Asta e garana ACA.

Recaderea ACA

Daca sarim peste acest Pas sau peste Pasul Cinci riscam sa recadem in dependenta nesanatoasa si
comportamente auto-agresive. O recadere ACA consta in recrearea senmentului de frica, ura de sine si
abandon din copilaria noastra. Prin recadere, jucam din nou roluri si comportamente dependente pe
care le-am invatat de la parini nostri bolnavi. O racadere poate avea multe forme, dar toate recaderile
ACA au acest punct central.

O forma a recaderii ACA poate fi un copil adult care, mp de cateva saptamani, se comporta auto-
distrucv pe baza a una sau mai multe caracterisci de supravietuire. Caracteriscile sunt cunoscute sub
numele de „Lista pentru curatatorie” (Problema) sau comportamente comune. O alta forma de recadere
ar putea implica ramanerea intr-o relae de abuz fizic sau emoonal, fara un plan concret de a iesi din
ea. Recaderea poate implica si comportamente auto-agresive. Comportamentele includ alcoolismul,
mancat compulsiv, jocuri sau promiscuitate sexuala. Cand recadem ne intoarcem la teama de autoritate
si ne judecam cu asprime pe noi insine. Putem sim „mahmureala” emoonala atunci cand avem
comportamente dependente nesanatoase. Vedem ca nu mai avem limite clare si ne trezim
manipulandu-i pe ceilal pentru a obne lucruri de care credem ca avem nevoie. In acelasi mp, ali
afla in recadere isi revendica rolul unei figuri autoritare controlatoare in fata copiilor sau a partenerului
de viata. Plini de indignare, imparm in stanga si in dreapta abuz prin momente de furie si necinste.
Putem avea remuscari, dar simm ca nu ne putem schimba. Cand se intampla asta, de obicei e pentru ca
nu am dat o sansa reala programului ACA sau Pasilor.

Ali insa se poate ca si-au abandonat unele din cele mai distrucve comportamente in ACA. Dar cu toate
astea, ne mutam pe alta compulsie sau comportament la fel de daunator. Si asta poate fi o recadere.
Pentru orice recadere ACA, negarea e cea care revine intr-o forma sau alta, si ne trezim ca, pentru a
supravietui, alegem sa recurgem la comportamentele detaliate in Lista pentru Spalatorie. Uitam ca
putem alege. Ne intoarcem la unul din rolurile noastre din familia disfunconala. Nu mai simm. De
obicei, am incetat sa mai mergem la intalniri.

In ACA cautam „cumpatarea emoonala” (analog absnentei unui alcoolic), prin angajamentul pe care il
luam sa ne iubim pe noi insine si sa fim buni cu noi. Incetam sa ne mai facem rau prin dobandirea
cumpatarii emoonale.

Trecerea in revista a Pasilor Unu, Doi si Trei

Mul dintre noi incep Pasul Patru prin revizuirea primilor trei Pasi. In Pasul Unu realizam ca suntem
nepunciosi in fata efectelor disfuncei familiale si ca nu mai suntem stapani pe viata noastra atunci
cand incercam sa-i controlam pe ceilal sau sa ne sasfacem nevoile interioare prin surse externe.
Suntem nepunciosi fata de trasaturile de supravietuire pe care le-am dezvoltat pe parcursul cresterii
noastre in familia disfunconala; totusi, invatam ca, in mp, putem slabi sau atenua unele din aceste
comportamente comune ACA.

In Pasul Doi am invatat despre ajungerea la credinta. Am invatat ca am atasat Puterii Superioare
trasaturi ale parinlor nostri: indiferenta, umilirea sau asprimea . Incepem sa separam comportamentele
parinlor nostri de Dumnezeu. Incepem sa ne vedem parini ca si cuplul care ne-a dat viata. Incepem sa
vedem deasemenea Puterea noastra Superioara ca pe Adevaratul Parinte care nu ne va abandona
niciodata.
In Pasul Trei am invatat ca nevoia noastra de a-i controla pe ali si pe noi insine blocheaza voia lui
Dumnezeu pentru noi, aceea de a trai in pace cu senmentele, creavitatea si spiritualitatea noastra.
Invatam ca in schimbul predarii noastre („a le lasa in grija...”) Dumnezeu ne daruieste posibilitatea de a
face alegeri adevarate. Am invatat ca incercarile noastre de a face alegeri, de dinainte de recuperare,
erau de fapt control deghizat. In Pasul Trei am invatat ca alegerea incepe odata cu confruntarea negarii
noastre. Pe masura ce crestem in program, deciziile noastre includ adevarate alegeri care progreseaza
spre discernamant. Invatam sa stam calmi si sa sm ca Dumnezeu e Dumnezeu.

Diferenta intre un inventar moral amanunt si fara teama din Pasul Patru si idenficarea gandirii si
comportamentului nostru din Pasul Unu implica echilibrul. In Pasul Unu am evaluat efectele unei
copilarii abuzive si felul in care acel abuz a ajuns sa se manifeste in viele noastre actuale prin
caracterisci de aparare pe care le-am dezvoltat cand eram copii. Intr-un fel, am facut inventarul
parinlor nostri. Am stabilit ce s-a intamplat pentru a putea avea claritate asupra felului in care putem
acona in prezent si pe viitor. In Pasul Patru vom pune in balanta cunosntele noastre despre efectele
abuzului familial in viele noatre si propriile comportamentele suparatoare pe care le avem ca si adul.
In rolul de adul am ranit pe ceilal. Am luat decizii eronate bazate pe trecutul familiei noastre si i-am
invinovat pe cei care ne-au provocat sa ne schimbam. Mul dintre noi au facut aceleasi greseli in mod
repetat, simnd ca nu au nici o sansa sa se schimbe. In secret, aveam credinta ca nu ne putem schimba.
Ne puteam asuma rolul de vicma, care credeam ca ne va ajuta sa evitam cricile, dar aceasta ne facea
sa ne simm si mai neajutora. Ne-am cufundat in ura de sine si disperare. Sau am devenit marri,
invinovandu-i amanunt pe ali pentru abuzul lor, dar refuzand sa ne asumam responsabilitatea de a
face munca de recuperare. Mul copii adul sfidatori au folosit ca scuza abuzul din copilarie pentru a-si
mova comportamente revoltator de bolnave si pentru a respinge sugesile de a cere ajutor. Avem
nevoie sa gasim o cale de a ne preda si de a putea invata. Trebuie sa intelegem ca ajutorul sugerat nu
reprezinta o crica sau atac personal.

Mul dintre noi avem copii care intr-o zi vor ajunge potenali ACA datorita transferului bolii disfuncei
familiale asupra lor. Nu asta a fost intena noastra, dar s-a intamplat de multe ori. Ne simm rusina si
ingrijora de unele lucruri pe care ni le-am facut noua si copiilor nostri. Dar in ACA avem speranta. Cu
ajutorul grupului de suport ACA si al nasului nostru, ne putem schimba. Ajungem la credinta ca exista un
alt mod de a trai. Daca lucram sarguincios Cei 12 Pasi ACA, se vor intampla minuni pe care nici nu putem
sa ni le imaginam. Rezultatul frecvent al lucrului la Pasul Patru este vindecarea si un sens mai profund al
prezentei lui Dumnezeu in viata noastra. Cu puterea eliberatoare a acestui Pas, rusinea se dizolva treptat
si senmentul ca nu suntem ierta se snge. Aceasta libertate creste cu completarea fiecarui Pas.

Fara vina

Cuvantul-cheie de renut in munca la Pasul Patru in ACA este „fara vina”. Tony A., fondatorul ACA,
sugereaza copilului adult realizarea ”unui inventar amanunt si fara invinovare al parinlor nostri,
pentru ca in esenta am devenit ei.” Tony considera ca suntem internalizarea parinlor nostri (adoptarea
convingerilor, valorilor si atudinilor cuiva, consent sau inconsent). Am adoptat gandirea si acunile
lor, chiar daca am facut eforturi pentru a fi diferi! Ne concentram in primul rand pe noi insine in Pasul
Patru, insa am adaugat procesului si un inventar al familiei. ACA considera ca nu putem face un inventar
amanunt si fara teama daca excludem familia.

Invinovarea nu este scopul Pasului Patru si a niciunuia din Cei 12 Pasi ACA. Insa, putem sa-i consideram
responsabili pe parin si familia pentru acunile sau lipsa acunii lor. Pentru a face un inventar
echilibrat, dar amanunt cautam sa nu dam vina pe nimeni si, totusi, sa numim responsabilii pentru ceea
ce s-a intamplat.

Tragem la raspundere familia noastra, numind ceea ce ni s-a intamplat, fara teama de a fi ridiculizat sau
de a nu fi crezut pe cuvant. In Pasul Patru numim amenintarile, loviturile, angerile inadecvate sau orice
altceva ce ni s-a mai putut intampla. Vorbim cu nasul sau indrumatorul nostru spiritual despre ceea ce s-
a intamplat in copilaria noastra.

Evitam sa dam vina pe cineva, pentru ca suntem consen de faptul ca disfunca familiei e transmisa de
la o generae la alta. Parini nostri au transmis samanta de rusine si teama pe care au primit-o. Si ei au
fost candva copiii fara posibilitate de alegere. Au supravietuit asa cum am supravietuit si noi. Pe cand
unii parin erau in mod evident sadici si fara remuscari, ali au facut cum au putut mai bine. Aces
parin au luat o decizie consenta de a-si creste copiii al=el decat au fost ei crescu. Mul din aces
parin s-au abnut de la consumul de alcool, si cu toate astea, au transmis teama si rusinea exact la fel.
Unii dintre aces parin binevoitori au invatat sa spuna afirmai de iubire si incurajare. Si totusi, au
transmis din belsug propria lor neincredere si lipsa iubirii de sine. Mul dintre noi suntem copiii adul ai
acestor parin. Am devenit dependen sau avand un alt comportament auto-agresiv, connuand boala
disfuncei familiale.

Parin care nu beau dar care au fost crescu intr-o familie cu alcoolism sunt in esenta copii adul
nerecupera care, fara voia lor, transmit mai departe disfunca familiei. Aces parini au personalitatea
pic dependenta, mana de drogul interior al fricii, agitaei sau anxietai. Acesta este para-alcoolismul.
Afecteaza copilul in acelasi fel in care ar face-o prezenta unui alcoolic care bea. Inseamna ca parini
nostri care nu beau, erau dependen condusi de sute de forme diferite de teama si neincredere in sine.
Si-au proiectat asupra noastra propriile frici si anxieta, cu acelasi efect distrugator pe care l-ar avea
asupra unui copil bautul unui alcoolic. Au transmis adica sau dependenta nesanatoasa, fara macar sa
bea o gura.

Evitam si invinovarea parintelui care consuma. Alcoolicul sufera de o forma incurabila a bolii care se
inrautateste progresiv. Alcoolicul este foarte bolnav in corpul si in mintea lui. Nu putem ajunge la nivelul
de crestere spirituala pe care il cautam, daca dam vina pe persoane bolnave.

Evitarea invinovarii nu inseamna ca evitam sa simm mania sau dezgustul. Mul dintre noi simt furie
cand vorbim de abuzul sau neglijarea din familiile noastre. Acestea sunt senmente normale fata de
felul abuziv si nesanatos in care am fost crescu de parini nostri.

Evitam deasemenea sa ne scufundam in a gandi ca o vicma. Acest mod de gandire ne poate impiedica
sa primim darurile emoonale si spirituale din ACA. Daca invatam sa numim cu atene ceea ce ni s-a
intamplat, in loc sa ii invinovam pe ali pentru cele intamplate, gasim calea veritabila catre vindecare si
iertarea de sine. Gasim putere in faptul ca numim natura exacta a abandonului si rusinii noastre.
Urmand aceasta cale iesim din rolul de vicma si ne revendicam propria putere. Pasul Patru ne ofera
sansa de a idenfica ceea ce ni s-a intamplat si sa ne transformam copilaria dureroasa in cel mai de pret
bun al nostru. Cand sm ceea ce ni s-a intamplat, putem veni in ajutorul altor copii adul cum nimeni
altcineva nu poate, inclusiv unii din cei mai dedica profesionis sau persoane religioase. In sfarsit
putem spune cu umilinta: „Asta mi s-a intamplat. Aceasta este povestea mea. Exista un alt mod de a
trai.”

Subliniem corectudinea fata de parini nostri in mp ce ii numim responsabili pentru un mov in plus.
in lucrul la Pasul Patru, mul dintre noi ne dam seama ca ne-am ranit copiii. Am transmis mai departe
ceea ce ni s-a facut noua. Mul dintre noi ne-am schimbat comportamentul si ne-am indreptat. Insa, unii
dintre noi am putea fi intr-o zi subiectul unui inventar al propriilor nostri copii ajunsi in ACA. Acesta este
un mov in plus pentru a face un inventar fara invinovare, si totusi corect, al familiei si parinlor nostri.
Daca oferim corectudine putem spera la corectudine.

Cand ne uitam in Pasul Patru la felul in care disfunca familiei s-a transmis de la o generae la alta,
trebuie sa ne aminm ca Pasul Patru este inventarul nostru. In ACA invatam sa ne confruntam negarea si
sa ne concentram pe noi insine. Asta inseamna ca vom considera comportamentul parinlor nostri
impreuna cu propriul nostru comportament. Ne concentram pe noi insine si pe efortul de a gasi claritate
si de a ne elibera de disfunca familiei. Dorim sa ne oprim din incercarea de a ne vindeca familia de
origine prin internediul relailor curente. Vrem sa nu ne mai izolam si sa nu mai repetam aceleasi pare
care ne produc cele mai mari temeri de abandon si ura de sine. Dorim sa ne revendicam integritatea.

Te incurajam sa ai grija de ne pe masura ce lucrezi la Pasul Patru si la to Pasii ACA. Aceasta cercetare a
comportamentului nostru trebuie echilibrata de blandete. Avem nevoie sa ne protejam cu vigurozitate
Copilul Interior sau Adevaratul Sine. Si totodata, nu putem permite ca discomfortul sau teama sa ne
impiedice sa fim sinceri asupra comportamentului nostru.

Pasul Patru: Fisa de lucru si Sarcini

Fisa de lucru si Sarcinile urmatoare te vor ajuta sa detaliezi efectele crsterii tale intr-o familie
disfunconala. Fisa de lucru include un inventar al caracteriscilor de supravietuire, secrete, prejudicii,
resenmente, abuz sexual si tulburare de stres post-traumac . Majoritatea membrilor ACA sufera de o
forma sau alta de TSPT, adesea exprimata prin analizarea exagerata a ceea ce este in jurul nostru sau
monitorizarea acuta a comentariilor sau acunilor celorlal. Acest comportament este o influenta a
faptului ca am crescut fiind cu garda sus in majoritatea mpului.

Principiile spirituale ale Pasului Patru sunt sinceritatea fata de sine si curajul. Te indemnam sa fii sincer
si meculos, dar si sa fii bland cu ne insu pe parcursul realizarii inventarului. Majoritatea copiilor
adul nu au nici o problema in a-si insirui defectele si a se sim supra-responsabili pentru faptele altora.
Cheia este sa pui in balanta calitale tale pozive, chiar daca crezi ca nu ai niciuna. Aceste exercii te vor
ajuta sa ai grija de ne si sa pui in balanta defectele si calitale tale.
I recomandam sa fii in contact cu nasul sau consilierul tau pe masura ce avansezi in realizarea
exerciilor Pasului Patru. Foloseste-te de intalnirile ACA, telefon si e-mail pentru a ramane centrat si
concentrat pe ceea ce faci. Pasul Patru e sansa ta de a detalia ce  s-a intamplat ca si copil. Trecem prin
acest proces intr-o atmosfera de iubire, intelegere si sprijin. Asta e diferenta intre acum si atunci cand
eram copii si nu puteam vorbi, nu puteam avea incredere sau sim. In Pasul Patru le putem face pe
toate cele 3 cu sprijinul ACA si al lui Dumnezeu, asa cum Il intelege fiecare.

Observarea senmentelor noastre

Inainte sa i incepi exerciile Pasului Patru, analizeaza urmatoarea lista de senmente. Definiile
descriu unde si cum sunt simte in corp diferitele senmente. Asta ar trebui sa te ajute pentru
exerciile urmatoare.

In plus de inabusirea si disocierea de senmente noastre, unii dintre noi intampina mari greuta in a
intelege senmentele si definiile lor. Multora dintre noi ni s-a aratat o lista lunga de senmente pe
care le priveam, intrebandu-ne ce inseamna acele cuvinte. Suntem confuzi in legatura cu senmentele
deoarece numirea si simrea propriilor senmente este ceva nou pentru noi. Ca si copii si adolescen,
senmentele noastre se bazau pe starea si acunile parinlor nostri. Eram super aten la tonul vocii,
limbajul corpului si gesturile parintelui. Observam comportamentul parintelui pentru a determina cum
ar trebui sa ne simm sau nu. Pe cand am ajuns in ACA, mul dintre noi nu sau ca este OK sa avem
senmente diferite decat ale persoanelor la care nem. In ACA am inteles ca este in regula sa avem
propriile noastre senmente. Daca cineva la care nem este trist sau nervos, putem empaza cu el sau
ea, dar nu trebuie intotdeauna sa ne simm tris sau nervosi impreuna cu acea persoana. Putem susne
persoana in ceea ce simte , fara a trebui sa simm si noi sau sa reparam senmentele acelei persoane.
Aceasta este o trezire pentru noi. Acesta este un pas cheie in recunoasterea propriilor senmente si prin
care invatam cum sa susnem intradevar pe cineva, fara o dependenta nesanatoasa.

In plus, parini sau rudele noastre au folosit cuvinte ce descriu senmente in moduri care nu se
potrivesc definiei cuvintelor. Aceasta inconsistenta a distorsionat realitatea si a facut idenficarea
senmentelor noastre ca adul aproape imposibila. De multe ori parini ne-au abuzat verbal sau fizic,
numind aceasta iubire sau grija. „Fac asta doar pentru ca te iubesc” ar putea spune unii parin. „Nu te
sim asa” a fost un alt mod in care eram convinsi sa renuntam la senmentele noastre sau ni se spunea
ca senmentele noastre nu conteaza.

Mul membri ACA vorbesc de „ingramadirea” senmentelor lor inainte de a ajunge in ACA. Ei descriu ca
isi exprimau toate senmentele intr-o gramada sau ca si un singur senment impercepbil. De exemplu
mania, rusinea, bucuria sau ingrijorarea sunt exprimate prin lacrimi. Ei vobesc despre plansul de manie si
plans cand sunt entuzias. Ei vorbesc despre senmentele lor ca fiind „toate adunate si de nedeslusit.”

Totodata, mul membri ACA nd sa nege existenta senmentelor sau au dificulta in a idenfica pur si
simplu senmentele. Ei spun ca se simt amor in interior sau sunt confuzi la simpla menonare a
senmentelor. Lista de mai jos ofera o definie generala a aproximav 12 senmente aparnand ACA.
Definiile vin din experienta comunitai ACA.
Iubit- Un senment de a te sim valorat, inteles si auzit. Ascultat. In siguranta impreuna cu altcineva.
Caldura a inimii. Usurinta a corpului.

Teama/Manie- Teama e de obicei mascata de manie. Teama- batai puternice ale inimii, pupile dilatate,
respirae accelerata, incordare a pielii, alerta extrema. Mania- maxilare incordate, piept umflat, din
inclesta, pupile dilatate, ganduri pline de nervi

Rusine sau rusinat- Un senment intens de a fi defect, gresit, sau inferior in esenta fiintei noastre. Un
senment de a fi rupt. Un senment arzator in stomac. Senzaa ca ne micsoram. Adunat inspre stomac
sau piept sau ambele. Gat contractat. Dificultate in vorbire. Greutate a pieptului si dificulta de
respirae. Senment de a fi privit urat de catre ceilal

Vina- Un senment de neliniste sau regret fata de un act gresit sau neglijent fata de o alta persoana.
Este diferit de rusine deoarece vina este de obicei despre ceva ce am facut, si nu o afirmae despre cine
suntem.

Amuzat- Un senment usor de umor sau buna dispozie. Suras si zambete. Medicamentul lui Dumnezeu

Abandonat- Un senment de pierdere, a fi lasat, indepartat, uitat, minimizat, tradat, senment de

vulnerabilitate. A se sim mic fizic. Un punct. Pierdut pe mare.

Stanjenit- O emoe ce survine din faptul de a fi descoperit, prins asupra faptului, confruntat, ridiculizat.
Senment de inrosire. Caldura sau roseata in obraji. Respirae micsorata. Agitae involuntara in stomac

Tradat- Similar abandonului; mint, deceponat in mod intenonat, senment de a fi fost pacalit.
Adunare spre inauntru. Slabiciune resimta in membre. Persoanei ii este greu sa se roage.

Sasfacut- Senment de plinatate interioara, odihnit, fara griji, ganduri increzatoare. Persoana este in
prezent. Nu rataceste. Este prezenta in corpul ei. Centrata pe pamant. Cu picioarele pe pamant.

Increzator- Persoana se asteapta ca lucrurile sa se rezolve, are incredere in sine si in ceilal, nivelul
energiei creste. II este mai usor sa respire. Toate ii merg bine.

Inspirat- Persoana are speranta, se minuneaza de oameni si lucruri, culorile par ma clare, problemele par
sa revina la propora normala. Mai multa energie resimta in corp. Usurinta a picioarelor. Obstacolele
sunt secundare soluilor.

Umilit- Persoana isi simte expusa fiinta interioara, abuzata sau luata de catre cineva sau prin acunea
proprie. Se simte goala. Vida. Ca i-a fost furat sufletul.

Pierdere sau Jale- Persoana simte ca i s-a luat ceva, tanjeste dupa un senment, i s-au dat raspunsuri ale
viei dar este nesigura asupra intrebarilor. O curte a scolii fara copii.

Bucurie- Un senment de integrare a caracteriscilor de supravietuire/ comportamentelor comune.

Persoana iese din noaptea intunecata a sufletului sigura pe picioarele ei. Reunirea sinelui divizat. Pace
interioara. Recunoasterea Adevaratului Sine interior. Si ca po avea incredere in ne. Vezi lumina in
ne si in ali. Energie si caldura in intreg corpul.

Scala de Intensitate a Senmentelor

In pregarea pentru urmatoarele exercii din Pasul Patru, introducem un exerciu de incalzire ce
implica scala senmentelor. Alege trei din cuvintele ce descriu senmente, din lista pe care tocmai ai
cit-o. Considera fiecare senment pe o scara de la 1 la 10, 10 reprezentand intensitatea cea mai mare.
Poate fi un senment prezent sau din trecut. Foloseste-te de diferite indicii pentru a- amin
senmentul. Gandeste-te la contextul sau locul in care ai avut acel senment. Ce s-a spus si cum s-a
spus? Ce s-a intamplat? La ce ora s-a intamplat sau care era temperatura? Cu ce erai imbracat/a?

Daca i e greu sa idenfici senmentele, gandeste-te la un film care -a starnit senmente de tristete,
bucurie sau manie. Ce scena era? Ce s-a intamplat de te-a facut sa sim asta?

Lucrand acest exercu, unul din membri nostri a marturisit ca a simt singuratatea copilariei lui atunci
cand a vizitat curtea unei scoli abandonate. Alt membru a spus ca unele senmente pot fi provocate de
culori, mirosuri sau umbre.

Exemplu de scala de intensitate a senmentelor:

Senment ________________________________
(Cum am resimt in corp acest senment)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Exercii pentru Pasul Patru:

[1]. Inventarul Caracteriscilor Listei pentru Spalatorie (caracteriscile de supravietuire)

Urmeaza cele 14 caracterisci sau comportamentele comune ACA ale copiilor adul. Pentru acest
exerciu, bifeaza caracteriscile de mai jos cu care te idenfici. Pe pagina urmatoare, foloseste fisa de
lucru a Listei pentru Spalatorie petru a descrie cum s-au manifestat aceste caracterisci in viata ta.

Incepe (bifeaza caracteriscile cu care te idenfici)!

o Am ajuns izola si tematori de oameni si de figurile autoritare.

o Am devenit cautatori de aprobare si ne-am pierdut propria noastra identate in acest proces.
o Suntem infricosa de oameni furiosi si de orice crica personala.
o Am devenit fie alcolici, fie ne-am casatorit cu ei sau ambele, ori am gasit o alta personalitate
compulsiva cum ar fi dependentul de munca pentru a ne implini nevoile noastre bolnave de
abandon.
o Traim viata din punctul de vedere al vicmelor si suntem atrasi de aceasta slabiciune in relaile
noastre de dragoste si de prietenie.
o Avem un simt supradezvoltat al responsabilitai si este mai usor sa fim preocupa cu ceilal
decat cu noi insine; aceasta ne ajuta sa nu privim prea atent la propriile noastre greseli
 o Capatam senmente de vinovae atunci cand ne ridicam pentru noi insine in loc sa cedam in
fata celorlal.
o Am devenit dependen de surescitare.
o Confundam dragostea si mila si ndem sa “iubim” oamenii de care ne este “mila” si pe care ii
putem “salva”.
o Ne-am “suprimat” senmentele din copilariile noastre traumace si ne-am pierdut abilitatea sa
simm ori sa exprimam senmentele pentru ca doare foarte mult (negare).
o Ne judecam pe noi insine cu asprime si avem un simt al smei de sine foarte scazut.
o Suntem personalita dependente infricosate de abandon si vom face orice pentru a menne o
relae as=el incat sa nu experimentam senmentele dureroase de abandon, pe care le-am
primit in urma traiului cu oameni bolnavi care nu au fost niciodata acolo pentru noi din punct de
vedere emoonal.
o Alcoolismul este o boala de familie; si am devenit para-alcoolici si am preluat caracterscile
acelei boli chiar daca nu am preluat si obiceiul bautului.
o Para-alcoolicii sunt mai degraba reacvi decat acvi.

Fisa de lucru a Listei pentru Spalatorie

Folosindu-te de Lista pentru Spalatorie, completeaza cat mai multe coloane din urmatoarea fisa de
lucru. Coloana „eveniment” este pentru incidentul din copilarie care i vine in minte, care ar fi cauzat
dezvoltarea caracteriscii din Lista pentru Spalatorie. Unele caracterisci s-au dezvoltat in mp. Cau
incidente, cuvinte sau conversai in care parini si-au proiectat asupra ta propriile nesigurante, temeri si
gandirea defectuoasa. Acesta este unul din punctele in care se produc para-alcoolismul si transferul
disfuncei. Para-alcoolismul este teama cronica si gandirea distorsionata ce ne sunt transferate de catre
familia noastra. Alimenteaza codependenta.

Nu te descuraja daca nu po completa toate coloanele. Daca umplerea coloanelor i da batae de cap,
ia un caiet si noteaza lucruri pe care parini tai le-au spus despre ne, membri ai familiei sau alte
persoane. Tine caietul cu ne si noteaza- lucrurile pe masura ce  le amintes. Po folosi lista de
senmente din pagina anterioara pentru a te ajuta la completarea coloanei „cum m-am simt”.

Exemplu: Felul in care s-a putut dezvolta teama de figuri autoritare.

Eveniment Cauza Cum m-am simt Reaca Copilului Tipul de Caracterisca

evenimentului (senment) Interior dezvoltat (din cele 14)
Tata a pat la mine Mi-a zis ca nu ascult mi-a fost frica/ Nod in stomac/ Teama de autoritate si
invinovandu-ma pentru m-am simt mic respirae crica
o greseala ingreunata
 Fisa de lucru a Listei pentru Spalatorie

Eveniment Cauza Cum m-am simt Reaca Copilului Tipul de Caracterisca

evenimentului (senment) Interior dezvoltat (din cele 14)

[2]. Inventarul Secretelor Familiei

Aproape orice familie disfunconala are o poveste sau o imagine pe care membri familiei o prezinta
prietenilor sau strainilor. De exemplu, familia spune: „Familia Rodriguez crede in educae si provocari.
Noi nu renuntam niciodata”. O alta familie declara: „Noi, familia Wilson, muncim din greu, si ramanem
uni indiferent de greutale pe care le putem intampina.”
In spatele povesi familiei se gaseste realitatea caminului disfunconal. Conne secrete, incoerente, si
greseli care sunt contrare imaginii familiei. Negarea celor din familie susne imaginea familiei si neaga
povestea ascunsa. In acest exerciu, i cerem sa faci o lista cu secretele familiei. Secretele pot fi
tentave ale parinlor de a ascunde adica, angeri inadecvate, folosirea nepotrivita a banilor,
minciuna si infidelitatea. In unele cazuri, secretele pot fi si evenimente ce par nesemnificave. In spaul
de mai jos, insiruie toate aminrile, incidentele si mesajele care erau considerate secrete ale familiei sau
care erau lipsite de coerenta fata de imaginea familiei.

[3]. Inventarul rusinii

„The Big Book”, cartea alcoolicilor Anonimi, afirma ca „Resenmentul este dusmanul nr. 1. Distruge mai
mul alcoolici decat orice altceva.”
In ACA locul intai este revendicat de Rusine. Credem ca forta rusinii este atat de mare, incat cava picuri
ne pot face sa traim o viata intrega fara a ne regasi pe noi insine. Deseori rusinea eraprezenta in scena
inaintea abandonului, care este probabil al doilea cel mai anevoios abuz cu care ne-am confruntat
crescand intr-o familiei nesanatoasa. Rusinea si abandonul sunt rampa de lansare bazata pe frica ce ne
propulseaza sa cautam in exterior iubirea si siguranta, pe care nu le vom gasi insa niciodata in al
oameni, locuri sau lucruri. Rusinea ne orbeste sa vedem ca iubirea este in fiecare din noi asteptand sa fie
descoperita.
A umili un copil inseamna sa il abandonezi. Un parinte isi poate umili si abandona copilul fara a parasi
vreodata camera, intrucat un copil umilit se simte nevrednic de iubire si singur la un nivel foarte
profund.

Copilul adult nu doar ca simte rusinea la nivel molecular, dar si purtam o rusine innascuta. Asta
inseamna ca majoritatea dintre noi poarta in sine un sens profund de inadecvare, jena sau se simte
diferit fara a interacona cu o alta persoana. Nu doar ca simm rusinea. Credem ca suntem „rusine”.

Cand suntem umili ca adul, putem vibra literalmente de rusine ca si cum am fi fost lovi ca un clopot.
Simm rusinea arzandu-ne in stomac si in obraji. Cand suntem umili, cadem spre interior ca o spirala,
spre un punct de neans. In unele cazuri, spirala rusinii e atat de intensa incat viziunea copilului adult e
distorsionata si percepile lui se schimba. Lumina din incapere ii poate parea mai intensa sau densa si
expresiile oamenilor le pot parea exagerate. Acest p de rusine s-a acumulat de-a lungul a mul ani, dar
poate fi micsorata si poate deveni mai usor de suportat in ACA si cu ajutorul lui Dumnezeu.

Lista Rusinii

Enumera incidente in care te-ai simt umilit de parini tai sau de persoanele care te ingrijeau. Pe langa
abuzul sexual si injuraturile aprige, rusinea poate veni din afirmai facute cu calm de catre parin in
legatura cu aspectul fizic, felul de a vorbi, de a te imbraca si manierisme. Anumite forme de umilire pot fi
emise pe un ton sarcasc, judecari crice exagerate si comentarii jignitoare deghizate sub forma de
tachinari sau glume. Diferenta dintre felul potrivit de a educa copiii prin coreci facute cu dragoste si
afirmai, si umilirea care distruge spiritul, consta in felul in care te sim in legatura cu acel fapt sau
comentariu. Rusinea are tendinta sa te faca sa te sim izolat, inferior si nedorit. Disciplina aplicata de
parin iubitori poate cauza discomfort, dar tu connui sa crezi ca es valoros si ca es iubit in ciuda
greselilor tale.

In spaul de mai jos, enumera exemple de umiliri. Incearca sa incluzi cat mai multe detalii posibile
despre incident, inclusiv ce varsta aveai, unde erai, ce  s-a spus si cum a reaconat corpul tau la umilire.

[4]. Inventarul Abandonului

Finalul umilirii este Abandonul atunci cand crestem intr-o familie disfunconala. Abandonul poate fi un
abandon fizic in care parini ne-au lasat cu prieteni, rude, sau in centre de zi in mp ce ei isi praccau
adicile sau dependenta. Unii copii au fost lasa singuri acasa zile in sir in mp ce parintele sau parini
erau pleca la petreceri sau urmarind o relae lipsita de iubire. Oricum, abandonul poate include si
afirmai umilitoare dupa cum ai invatat in exerciul precedent. Sm povestea unui copil adult care s-a
taiat serios la un deget cand era copil si s-a ascuns in baie in loc sa fuga la mama ei pentru consolare.
Feta sa din intuie ca degetul sangerand va provoca un raspuns dur si va fi invinovata de mama ei, si
asa a si fost. In loc sa isi consoleze fiica, mama pa coplesita la sotul ei si la copil in mp ce se grabea cu
feta la urgente. Mama infricosata si-a umplut de rusine copilul ranit si in acelasi mp o abandona
emoonal.

Lista abandonului

In spaul de mai jos enumera momentele in care te-ai simt abandonat/a de parini tai sau de cei in
grija carora erai. Noteaza varsta pe care o aveai, locul unde s-a intamplat abandonul si orice alt detaliu
de care i amintes.

[5]. Inventarul Ranilor/Nedreptalor: Transferul generaonal

In acest exerciu inventariem felul in care i-am abandonat sau neglijat pe cei din viata noastra. Daca
avem copii, ne uitam si la felul in care acunile si cuvintele noastre au servit ca mecanism de transfer al
bolii disfuncei familiei. Aceasta tranzace e intermediata de ceea ce spunem copiilor nostri. Ne putem
trezi ca spunem copiilor nostri ceea ce parini nostri ne-au spus noua. Cuvintele noastre, gandirea
nesanatoasa si felul in care reaconam in viata transfera disfunca la urmatoarea generae. Nu a fost
niciodata aceasta intena noastra. Si intradevar, mul dintre noi am jurat sa fim diferi de parini
nostri. Mul dintre noi ne-am spus: „Asta nu mi se va intampla niciodata.” Si totusi ni s-a intamplat.

Sm in inima noastra ca nu ne-am fi ranit copiii in mod intenonat. Trebuie sa ne reaminm ca ne
confruntam acunile noastre cu curaj si onestate. Nu este usor, si ar trebui sa ne oferim o pauza. Aici
nu suntem singuri. Avem sprijinul grupului nostru ACA, al nasului si al Puterii noastre Superioare pe
masura ce ne confruntam cu consecintele comportamentului nostru. Vina pe care o putem experimenta
in acest exerciu e o vina sanatoasa.

Fisa de lucru a Ranilor/ Nedreptalor

Cei pe care i-am Ce am facut, Rezultate sau Aminri legate de faptul

ranit, abandonat, comportamentul aminri legate de ca am fost si eu ranit/a
neglijat, tratat rau meu incident la fel cand am fost copil

Pauza pentru Blandete

Pasul Patru in ACA implica o viziune echilibrata asupra familiei din care provenim si asupra propriilor
noastre comportamente si ganduri. Emoile, evenimentele si auto-invinuirea pe care acest Pas le agita
in noi, pot fi coplesitoare pentru unii. Pe masura ce lucrezi la Pasul Patru i sugeram sa fii foarte onest,
fara sa ascunzi ceva, dar i aminm si sa fii bland cu ne insu. Aminteste- ca nu es singur, si ca nu ai
facut sau gandit nimic din ceea ce altcineva sa nu fi facut sau gandit. Dei trasaturi de caracter si abilita
care te pot ajuta sa echilibrezi aspectele stanjenitoare ale viei tale.

In Pasul Patru i cerem ca orice aminre rusinoasa sau legata de teama ce ar putea apare sa fie pusa in
balanta cu credinta ca dei onestate si curaj in viata ta. ACA nu este un program usor de lucrat, dar
este evident curajul pe care il ai si care se vede in felul in care lucrezi acest Pas si to Cei 12 Pasi ACA.
Copiii adul au o forta interioara ce a fost acolo dintotdeauna. Acea forta interioara, pe care unii aleg sa
o numeasca Puterea Superioara sau Spirit Divin, te insoteste acum pe masura ce te confrun cu acest
inventar eliberator al viei tale. I sugeram sa ramai concentrat pe parcursul acestui proces, dar ofera-
pauze de blandete si stai in contact cu nasul sau sponsorul tau. In aceasta pauza citeste cu voce tare cea
de-a 11-a Promisiune din Promisiunile ACA. Citeste si Rugaciunea Pasului Patru in ACA (vei gasi
Promisiunile ACA la inceputul acestui ghid de lucru).

A 11-a Promisiune: „Cu ajutor din partea grupului nostru de suport ACA, ne vom elibera treptat
de comportamentele noastre disfunconale.”

Rugaciunea Pasului Patru:

Creatorule Divin. Ajuta-ma sa fiu foarte sincer si sa am grija de mine pe parcursul acestui Pas Patru.
Permite-mi sa pracc blandetea si sa nu ma abandonez pe acest drum spiritual. Ajuta-ma sa-mi
amintesc ca am calita si ca pot cere iertare. Nu sunt singur. Pot cere ajutor. Amin.

[6]. Inventarul Maniei acumulate (Resenmentelor)

In ACA vrem sa „ridicam” resenmentul si sa vedem ce se afla dedesubt. Credem ca resenmentul este
manie acumulata cauzata de nenumaratele pierderi suferite ca si copil. Pe langa mania acumulata ce se
produce, as=el de pierderi creeaza mahnire ce ia forma depresiei. Ne vom ocupa de mahnire/jale in
Pasul Cinci.

Majoritatea copiilor adul neaga ca au manie, as=el negand ca sunt maniosi. Pe de alta parte, unii copii
adul pot exploda de manie dar nu reusesc vreodata sa cuprinda mania acumulata adanc in interiorul
lor. Daca nu numesc pierderile din copilaria lor, ei se pot „incarca” si exploda in mod repetat, simndu-
se rusina si confuzi datorita comportamentului lor. Doresc cu adevarat sa schimbe sau sa-si invinga
mania, dar se simt nepunciosi sa o faca.

In coloana „Mi-a afectat” de mai jos, pierderile pot include pierderea sigurantei in casa. Poate fi vorba si
de pierderea identai si pierderea experietelor copilariei de a invata sa te joci, sa i imaginezi si sa fii
spontan. Mul copii adul si-au pierdut prieteni din cauza comportamentului disfunconal al unuia
dintre parin. Ali au trebuit sa renunte la un sport preferat in liceu datorita intolerantei parintelui sau
lipsei sprijinului. Scopul acestui exerciu este de a- gasi mania si a o ridica pentru a vedea pierderea ce
se ascunde in spatele ei.

Fisa de lucru pentru Mania Acumulata (Resenment)

Ceea ce resimt Cauza Mi-a afectat Reaca mea Reaca Copilului

(sma proprie, (manie, razvrare, Interior
prieteniile, siguranta, retragere, (nu te increde, nu
capacitatea de a pasiv/agresivitate sau vorbi, nu sim, sau
imagina) altele) altele)

[7]. Inventarul Relailor (Romance/Sexuale/Prietenie)

Ca si copii adul, majoritatea dintre noi au folosit o varietate de relai in incercarea de a ne vindeca
singuratatea cronica din viale noastre. Ne-am folosit de sex, romansm si prietenii pentru a ne sim in
siguranta sau pentru a nu ne sim singuri. Acest senment al singuratai isi are radacinile in abandonul
de catre familia noastra. Pana ce nu primim ajutor, cautam neincetat in afara noastra droguri, jocuri de
noroc, sex, munca sau persoane care sa ne faca sa ne simm intregi, dar nu funconeaza niciodata.
Aceasta este samanta codependenta, ce ia forma inclinaei spre dependenta in noi.

Fa o lista cu partenerii, prietenii sau alte persoane cu care ai avut relai. Urmareste parele care reies
din relaile tale. (Atene: unii copii adul pracca „anorexia” relaonala, adica evita relaile pentru a
indeparta orice risc de a fi abandona sau rani. Daca es acest p de copil adult te rugam sa
inventariezi relaile sau relaa care a generat acest scenariu in viata ta.)

Fisa de lucru a Relailor

Numele persoanei Ce ma asteptam Ce am primit Comportamentul Cum s-a incheiat

sa primesc meu dependent relaa

[8]. Inventarul Abuzului Sexual

Acest exerciu ajuta unii copii adul sa idenfice abuzul sexual. Pentru mul dintre cei care au
supravietuit unui incest, acest exerciu poate rascoli aminri puternice. Te incurajam sa stai in contact
cu consilierul sau nasul tau. Este important sa i amintes ca nu tu ai cauzat abuzul sexual. Mul copii
adul sunt confuzi in legatura cu asta, pentru ca erau copii cand a avut loc abuzul. Nu aveau abilitatea de
a gandi obiecv despre ceea ce li se intampla, as=el incat mul copii isi imaginau ca ei l-au cauzat sau l-
au cerut. Aceste presupuneri pot persista si ca adult si pot submina analiza adultului asupra ceea ce s-a
intamplat. Daca ai fost ans, mangaiat, fortat sa intre relai sexuale, daca  s-a cerut sa intre relai
sexuale sau sa prives, copil fiind, nu a fost vina ta indiferent de circumstante sau indiferent de ceea ce a
spus adultul sau tanarul care te-a abuzat.
Unii copii adul au ajuns sa fie agresori ca adul, repunand in scena ceea ce li s-a facut lor. Aceste acte
pot fi stanjenitoare si dureros de admis, dar nu te descalifica de la a fi un membru ACA. Nu es privat de
dreptul la harul vindecator al Puterii tale Superioare sau de acceptul comunitai ACA. I sugeram sa
modifici inventarul pentru a include si aceste acte; cu toate astea, i cerem sa fii prudent in legatura cu
cat de multe detalii vei impartasi in intalnirile ACA. Daca es acv si te sim lipsit de control, te sfatuim
sa cau ajutor specializat.

Abuzatorul Ce s-a Varsta pe care Cui i-am spus Cine a fost Cum a incetat
intamplat o aveam sau de cine am invinuit? abuzul?
ascuns
Pauza pentru Blandete
In aceasta pauza de blandete, citeste Cele 12 Promisiuni ACA de la inceputul caietului de lucru.
Afirmae: Promisiunile ACA sunt pentru mine si se implinesc in viata mea. Imi descopar adevarata
identate. Imi confrunt rusinea si senmente inconfortabile fara sa fug sau sa ma prefac. Den insusiri
pozive pe care le descopar. Dumnezeu, asa cum il inteleg eu, imi asculta rugaciunile. Pot cere ajutor.

[9]. Inventarul Negarii

Pentru membri ACA, negarea consta in felul in care ne aminm abuzul, neglijarea sau respingerea pe
care am suferit-o ca si copii. Negarea este mecanismul care protejeaza si ajuta plantarea semintei
disfuncei familiale in urmatoarea generae. Pentru a te ajuta in acest exerciu, priveste la cateva din
descrierile tale din fisele de lucru referitoare la abuzul sexual, mania acumulata si caracteriscile Listei
pentru Spalatorie. Nu e nevoie sa infrumusetezi sau sa intelegi ce s-a intamplat. (Pentru a analiza purile
de negare, intoarce-te la prima pagina a acestui caiet de lucru si citeste intreaga pagina.)

Categoriile despre care ai putea fi in negare includ felul in care te pedepseau parini sau felul in care
parini sau rudele te tachinau. O alta forma de abuz cu care ne-am obisnuit crescand mul dintre noi a
fost cearta constanta a parinlor, dar nu o vedem ca abuz. Deseori parini nostri se certau abuziv sau
injurau in fata noastra, nenand cont de impactul pe care il aveau asupra noastra ca si copii. Certurile lor
ne-au schimbat.

Po fi in negare si despre comportamentul tau ca adult. I recomandam sa prives la felul in care
vorbes si te por cu copiii, angajatorul tau sau soa/sotul sau partenerul. Ce fel de limbaj foloses?
Care este tonul tau? Ce mesaj le transmi celorlal despre valoarea lor? Ceri ceea ce ai nevoie in mod
direct sau manipulezi pentru a obne ce vrei?

Fisa de lucru pentru Negare are 2 exercii. Primul se refera la felul in care parini si rudele tale te-au
tratat. Al doilea implica felul in care ii tratezi tu pe ali ca adult.

In primul exerciu, in coloana „Ce s-a intamplat” mul membri ACA noteaza incest, angeri, batai
zdravene si amenintari verbale, dar aceasta coloana nu se limiteaza doar la acest p de evenimente. Fisa
de lucru cuprinde acuni nesanatoase ale parinlor tai si felul in care tu i amintes incidentele.
Exerciul te ajuta sa vezi cum i amintes tu incidentul cava ani mai tarziu. Negarea poate prospera
atunci cand ne gandim la un eveniment in care am fost rani sau abuza, fara a amin toate detaliile.
Daca ai fost abuzat de o cineva din familie sau alte rude, include comportamentul acelei persoane in
acest exerciu. Acest exerciu te va ajuta sa determini faptele unui eveniment si felul in care a fost
descris mai tarziu cu acuratete sau imprecizie.

Fisa de lucru a Negarii: Comportamentul parinlor mei (include si alte rude)

Ce s-a intamplat Varsta mea Cum m-am simt Mesajul parinlor despre Cum am descris mai
(fapte) fata de ce s-a ceea ce s-a intamplat tarziu cele intamplate
intamplat
Comportamentul meu: Reflexie asupra Listei pentru Spalatorie

In aceasta fisa de lucru, te ui la propriul comportament prin care ranes, es neglijent sau po fi
abuziv. Acesta nu este un exerciu usor, de vreme ce majoritatea dintre noi nu am vrea sa vorbim
despre faptele noastre neglijente. Avem nevoie de ajutorul lui Dumnezeu in acest exerciu pentru a
evita sa ne auto-condamnam. Avem nevoie sa ne aminm ca avem curaj in interior si ca nu suntem rai
sau irevocabili. Dat fiind felul in care am crescut, trebuie sa ne dam seama ca nu am fi putut ajunge
al=el. Comportamentul nostru ca adul a fost scriptat din copilarie. Repetam ceea ce ni s-a facut de
catre parin dar este o diferenta mare intre noi si parini nostri. Ne confruntam acunile rusinoase si
abuzul in ACA si cu Puterea noastra Superioara. Ne asumam comportamentul nostru cu ajutor si
rugaciune.

In acest exerciu ne uitam la oglindirea caracteriscilor Listei pentru Spalatorie. Majoritatea acestor
comportamente comune au o oglindire care este tot atat de daunatoare ca si caracterisca iniala. de
exemplu, am trait ca vicme, dar mul dintre noi am vicmizat pe ali in incercarea noastra de a-i
controla sau le-am facut rau. Ne era teama de figurile autoritare, dar am devenit figuri de autoritate de
lare oamenilor le este teama. Unii dintre noi am fost agresori, aconand impotriva propriei vointe. Am
fost autori au abuzului si abandonului.

In coloana „Ce s-a intamplat” insiruie incidente cu rude, colegi de munca, soe/sot sau parteneri. Cum i-
ai ranit pe ceilal? In cel fel ai fost o figura de autoritate? Cum i-ai judecat aspru pe ceilal? Barfes?
Barfa rautacioasa poate fi o forma de agresiune.

Ce s-a intamplat Cine a fost implicat Percepa mea si senmentele Cum am descris mai
(fapte) (copil, soe/sot, ali) despre ceea ce s-a intamplat tarziu cele intamplate

[10]. Tulburarea de Stres Post-Traumac: Lucru cu corpul

In ACA credem ca boala disfuncei familiale afecteaza copilul adult in corp, minte si spirit inca mult mp
dupa ce si-a parasit familia de origine. Corpurile noastre se compun din oase, tesuturi si un sistem
nervos central conectat la creierul nostru. Consideram ca este rezonabil sa credem ca corpul isi
aminteste mare parte din ceea ce experimenteaza, la fel cum creierul isi aminteste ce a procesat si la ce
a raspuns.

Cine dintre noi nu a facut o anumita sarcina mp de mai multe zile sau luni, si a repetat aceleasi miscari
ale mainii sau acelasi reflex si dupa ce sarcina s-a schimbat? De exemplu, daca ne puneam pantofii intr-
un anumit loc din dulap mp de mai multe luni, si apoi i-am mutat, e posibil sa connuam sa cautam in
aceeasi parte a dulapului inainte sa ne dam seama ca i-am mutat in alt loc. Mintea si corpul reaconeaza
automat la o sarcina pe care si-o aminteste. Mana se innde spre dulap inainte ca mintea sa realizeze ca
papucii sunt in cealalta parte a dulapului. Ni se poate intampla asta de doua-trei ori inainte sa ne
reconectam la a ne amini noua locae a papucilor. Acelasi raspuns e valabil pentru aceia dintre noi care
gresesc atunci cand semneaza un cec, scriind gresit anul dupa ce a trecut 1 ianuarie. Mul dintre noi
scriu automat anul gresit inainte sa isi dea seama ca s-a schimbat. Acestea sunt simple exemple de
aminri stocate in minle si corpurile noastre.

Cercetarile medicale arata ca creierul si corpul sunt inseparabile, traind, respirand si simnd mediul
nostru inconjurator ca si copii si adul. Asa cum creierul isi aminteste si reaconeaza automat, asa se
intampla si cu corpul.

Tulburarea de stres post-traumac implica mintea si corpul si reacile aminte pe care persoana le-a
avut ca raspuns la o trauma severa sau in preajma traumei. TSPT este o boala ce afecteaza copilul adult,
pe langa veteranii de razboi si vicmele unor evenimente traumazante. Simptomele TSPT pot include
starea de alerta si analizare a imprejurimilor, senzai ale corpului greu de explicat, persoanei ii creste
ritmul cardiac sau se poate speria/tresare usor. La copilul adult TSPT are tendinta de a se manifesta prin
hipervigilenta, comportamente compulsive si senzai corporale dificil de detectat. E ca si cum corpul
nostru se „reconecteaza” pentru a ne proteja de o trauma severa sau de o vatamare ce aproape ca s-a
intamplat.

Mul copii adul sunt scepci sau confuzi in legatura cu TSPT, asa cum o intelegem. Putem observa cum
mintea noastra pastreaza aminri si se adapteaza prin caracterisci de supravietuire, pentru a putea
trece prin cresterea intr-un mediu disfunconal. Cu toate astea, e dificil sa intelegem cum corpurile
noastre si-ar amin sau ar avea pastrata trauma. Acest scepcism este deseori subliniat de faptul ca
majoritatea copiilor adul sunt bloca emoonal sau „amor”. Am devenit adepi blocarii automate a
senmentelor. Ne este greu sa ne dam seama ce ne spune corpul. Ne ignoram corpul sau ii interpretam
gresit limbajul.

Limbajul corpului poate lua diverse forme, incluzand dureri ale spatelui, dureri de cap, ceafa incordata,
un gust ciudat in gat, durere sau amorre genitala, dureri ale bratelor, picioarelor sau un senment de
dezorientare cand suntem stresa sau ne temem. Ali au dureri ascute sau senzai greoaie in picioare
sau simt un nod in gat. Pot avea diaree, dureri stomacale sau momente de panica. Prin munca asupra
TSPT, unii membri ACA isi dau seama ca isi n capul intr-o anumita pozie sau dorm intr-un anumit fel.
Unii copii adul realizeaza ca nu pot dormi cu fata catre o usa, in mp ce ali trebuie sa verifice de
cateva ori daca au incuiat usa inainte sa se puna in pat sau sa plece intr-o excursie. Majoritatea, daca nu
to copiii adul sufera de TSPT intr-o anumita masura; totusi, nu toate din aceste simptome sunt indicii
ale unui incident TSPT. Aceste simptome resimte in corp se pot datora starii medicale, avansarii in
varsta sau unor boli care nu au legatura cu TSPT.

TSPT cauzat de batai repetate si incest este de obicei mai usor de detectat sau suspectat. Formele
suble de TSPT, dar tot atat de graitoare, sunt mai dificil de recunoscut. TSPT cauzat de ani intregi de
neglijare de catre parin si acte jignitoare amestecate cu momente de grija si afecune, poate fi mai
complicat de detectat si inteles.
Cunoastem un copil adult careia se pare ca ii placea conserva de cartofi. Simtea „confort” sind ca are o
conserva in bufet. Pe masura ce aceasta persoana a inceput sa vorbeasca in ACA despre problemele ei
ca adult, si-a dat seama ca acea conserva de cartofi insemna mai mult decat un atasament fata de acea
conserva de leguma curatata. Si-a dat seama, sau corpul ei si-a amint, faptul ca acea conserva
reprezenta diferenta intre a-i fi foame si a avea ceva de mancare atunci cand mama ei alcoolica era
plecata mai multe zile la rand fara sa se intoarca acasa.

Facand munca ACA, a realizat ca corpul ei isi amintea durerile foamei cauzate de o mama care o parasea.
Ca si copil, atunci cand mama ei era plecata si ei i-a fost teama si era infometata, a gasit o conserva de
cartofi. A mancat cartofii si s-a simt plina. Foamea i-a trecut si ea a putut dormi. La o varsta frageda, ea
a simt confort in cartofi din doua move: si-a rezolvat problema imediata a foamei si sa ca nu are
nevoie de mama ei sa aiba grija de ea. Acum putea sa aiba singura grija de ea. Urma sa aiba grija si de
sora sa. A invatat sa traga un scaun langa marginea aragazului pentru a incalzi supa si sa traga acelasi
scaun langa chiuveta pentru a spala vasele. Nu mai trebuia sa se simta ranita sau abandonata de o
mama pe care o iubea si adora. Copila putea acum sa se inghijeasca singura si sa nu-i arate mamei
iubirea ei, intrucat durea prea tare cand mama pleca de acasa zile intregi. Conserva de cartofi
reprezenta introducerea ei in viata adulta, deja inainte de prima ei zi de scoala in clasa intai.

Acesta este un exemplu subl de TSPT ascuns adanc dar care produce un efect real in viata de adult a
copilului. Memoria conne elemente TSPT de frica, pericolul supravietuirii si senmente de singuratate,
poate lipsa. Aminrea a ramas in mintea si stomacul ei. La 30 de ani, femeia cumpara conserve de
cartofi si se gandea la acest fapt ca la o nuanta amuzanta a viei ei. Avea succes in cariera, era divortata
si si-a crescut propria fiica fara ajutor din partea familiei. Cu toate acestea, la 25 de ani dupa incidentul
inial, corpul acestei femei, stomacul ei, isi aminteau durerea foamei dar au transformat-o, cu ajutorul
creierului ei, intr-o aminre consolatoare a conservei de cartofi. Tot in ACA si-a dat seama ca era
infometata de iubirea mamei ei, o foame pe care nu a putut-o niciodata inghi complet.

A fost infometat acest copil adult de catre parini ei ca si copil? Nu. Dar au existat momente de foame
extrema si senmente de groaza cand se lasa noaptea si casa se intuneca fara ca mama ei sa se intoarca
acasa. Si tatal copilei era deseori plecat pentru munca. Acestui copil adult i-au lipsit suficiente mese incat
a trebuit sa gaseasca o modalitate de a avea grija de ea si de sora ei. Au mai existat si alte acte de
neglijare sau abuz in viata acestei femei: palmuiri crancene, amenintari cu bataia si incest. Ca si adult,
avea tendinta de a intra in relai fuzionale, concentrandu-se pe ceilal si hranindu-i pe ceilal inaintea
sa. In mod pic se punea pe ulmul loc si a trait cu un senment nenumit ca nu prea conteaza ca
persoana. Cand intr-un final a iesit dintr-o relae de abandon si lipsita de iubire, a sint ca lumea ei s-a
terminat. Era sigura ca e vinovata, ca era gresita si defecta. Alcoolismul ei, facut public de
comportamentul propriu, i-a cauzat multa rusine. Cu toate acestea, a gasit modul de viata ACA si a
realizat ca are o putere interioara si o legatura reala cu Dumnezeu. Acum cauta in bufet dupa o varietate
mare de mancare pentru a-si hrani corpul si sufletul.

Un cuvant de precaue
Munca asupra TSPT, insota de parciparea la intalnirile ACA si consiliere de calitate, poate aduce o
mare claritate si vindecare in viata copilului adult. Totusi, va adresam un cuvant de precaue. Nu toate
faptele sau gandurile pe care le-a avut ca si copil au un inteles mai profund. Unele au dar unele nu.
Parini nostri au fost doar oameni, si au facut greseli. Un comentariu aspru sau faptul ca ai fost lasat
pentru o dupaamiaza cu o bona nu inseamna TSPT sau abuz. O bataie ocazionala la fund far rautate nu
este intotdeauna un abuz. O amenintare a parintelui de a te lasa la aprozar pentru a te speria si convinge
sa mergi cu el cand a terminat cumparaturile poate sa nu fi produs o trauma.

Cu toate acestea, o palmuire zdravana la fund sau o bataie poate ramane in corpul si in memoria ta zeci
de ani. In mod cert, incestul, violul si angerile inadecvate sunt traume prin insasi natura lor. De
asemenea, un parinte care te lasa in mod cronic in centre de zi sau cu rude fara sa se intoarca zile intregi
risca sa devina neglijare. Pornind de la acest scenariu, po avea abandon acumulat sau o aminre TSPT
ca si copil. Aceste aminri pot produce substante ale stresului si cai in creier care subliniaza formarea
unui depozit de trauma, cu numele de TSPT.

Diferenta dintre neglijare sau abuz, care pot produce trauma acumulata, si un parinte care e uman,
consta de obicei in durata si grad. Cand un parinte a lipsit de la suficiente aniversari, a injurat suficient
de mult si tare, si a invinovat in mod constant copilul pentru nevoie lui normale, acolo ai o zona de
revizuit.

I recomandam sa gases un specialist calificat pentru a te ajuta sa lamures ce ai experimentat ca si

copil. Asculta- corpul si scrie obiceiuri amuzante sau ritualuri care par inocente, si totusi persista.

Cu toate ca consilierea ajuta si are sens, ne-am dat seama ca doar consilierea nu e de ajuns pentru o
schimbare interna de durata. Copiii adul au nevoie de un loc in care sa vorbeasca despre experientele
si gandurile lor printre persoane care sa le sprijine si sa le confere inteles de durata acestui p de
experiente. Parciparea la intalnirile ACA ajuta in clarificarea acunilor si gandurilor care par mondene.
Ajuta de asemenea sa i un jurnal zilnic al gandurilor si senmentelor tale. Ganduri, acuni si senzai
care nd sa aiba un par ar putea fi varful iceberg-ului TSPT. I recomandam puternic precaue si
prudenta.

Unii membri ACA, dupa terminarea exerciului TSPT au cautat ajutorul unor profesionis pentru a
detecta si elibera trauma acumulata si neglijarea. Nu va putem recomanda care p de lucru cu corpul ar
fi mai bun. Experienta arata ca membri ACA au obnut rezultate bune prin masaj (la nivelul tesuturilor
profunde), exercii de scris cu mana nedominanta (ex: stanga pentru dreptaci) si meditai ghidate.
Meditaa ghidata si scrisul cu mana nedominanta nd sa ofere indicii asupra locului unde e stocata
trauma, in mp ce masajul tesuturilor profunde, de obicei, elibereaza acea trauma.

Am vazut cazul unor copii adul care au beneficiat de masajul tesuturilor profunde fara sa se locaa
exacta a unei rani vechi cauzata de un abuz. Cand vorbim de trauma nu limitam trauma la loviri, palmuiri
sau acte vulgare de incest.Trauma si neglijarea pot avea loc si pot fi stocate de acte suble dar innse ca
durata, de neglijare si reprosuri. Parin care nu recunosc vreodata ca gresesc si care isi coplesesc copiii
cu doze grele de perfeconism si asteptari inalte, pot provoca trauma fara a ridica vreo mana asupra lui.
acest p de umilire si comportamente de abandon produc o oboseala spirituala care poate fi
diagnoscata gresit ca depresie sau letargie. I recomandam sa ai mintea deschisa pe masura ce lucrezi
la aceasta fisa de lucru.

Acest exerciu nu urmareste inlocuirea unui diagnosc de catre un terapeut calificat sau consilier. Daca
cau un maseur terapeut pentru TSPT sau sa te ajute in jelirea pierderilor, sugeram ca acel terapeut sa
fie format si sa aiba experienta, daca e posibil, in lucrul cu supravietuitorii traumelor. Exista chesuni ce
n de angere si limite ce ar trebui respectate.

Inventarul Traumelor/Neglijarii

Pentru fisa de lucru pentru TSPT, incepe prin a nota toate actele traumazante sau de neglijare de care
i amintes. Ai crescut intr-o casa in care aveau loc loviri, injuraturi, amenintari sau discui
amenintatoare? Ai fost ranit? Scrie in ce par ale corpului ai fost lezat. Aceste locuri pot ascunde
triggerele TSPT.

Exista si elemente TSPT care nu au fost cauzate de traume evidente. De exemplu, un copil copil crescut
intr-o familie perfeconista si cu asteptari nerezonabile, se poate sim anxios la predarea unui proiect la
munca. Aceasta este o forma de TSPT cauzata de desconsiderarea de catre un parinte, care de obicei ii
gasea o vina in felul incare isi facea treaba in casa sau la scoala, chiar si cand rezultatele erau peste
medie.

Apoi, scrie simptome TSPT pe care le-ai putea avea. Pot fi dureri de cap, dureri de spate, probleme ale
gatului, umeri incorda, senzai genitale, dureri neclare, curi nervoase sau amorteala. Po nota si
obiceiuri ciudate sau care i ren atena, ritualuri sau rune.

Cand i amintes informaile pentru aceasta fisa de lucru, gandeste-te si la postura corpului, respirae
sau senmente asociate cu lucrurile pe care le notezi. Gandeste-te daca era asezat, stateai in picioare
sau inns. Camera era luminata sau in intuneric? Erai afara? Si-ai pus mainile undeva sau ai inchis ochii
in mpul traumei sau abuzului? Te-ai leganat intr-un scaun dupa acel eveniment? Te-ai plimbat sau te-ai
ascuns in dulap dupa ce ai fost abuzat sau cand il ancipai?

Incearca sa completezi toate categoriile din fisa de lucru, dar daca ai un blocaj, lasa fisa deoparte pentru
o zi sau doua si revino asupra ei mai tarziu. Aceasta fisa de lucru nu inlocuieste evaluarea de catre un
profesionist, dar te poate ajuta sa incepi lucrul la acest aspect important din recuperarea ACA.

Cand i vin in minte experiente sau aminri, completeaza categoriile din fisa cu aceste elemente. Ca un
sfat, scrie o propozie despre un eveniment uzual care te-ar fi putut face sa reaconezi intr-un anumit
fel. Folosindu-te de echetele din fisa de lucru TSPT, echeteaza parle de propozie prin care
urmares evenimentul inapoi in copilaria ta, daca a avut loc in copilarie. De exemplu: „ Corpul meu s-a
incordat (simptom), si mi-a fost teama cand am auzit un adult mustrand un copil (eveniment/trigger).
Mi-i amintesc pe parin apleca deasupra mea si pand la mine cand eram copil (realitatea mea).
Parini mi-au spus ca sunt un copil nenorocit ( mesajul parinlor despre ceea ce s-a intamplat). Pur si
simplu ma simteam intotdeauna ca un ratat. Trebuie sa fi avut sase ani (varsta mea).”
 Un exemplu mai subl de TSPT ar putea fi simptomul de a pastra mereu mancarea si de a nu arunca
vreodata ceva. De exemplu: „ Imi dau seama ca parini mei intoxica ne pregateau rareori masa
(eveniment). Ne era foame destul de des in copilarie (realitatea mea). Nu am avut vreodata haine
potrivite si copiii la scoala radeau de noi. Devin anxioasa (senzae) cand ma gandesc ca trebuie sa arunc
ceva. Parini mi-au spus ca noi eram o familie mandra si ca nu ne bazam pe ajutorul nimanui (mesajul
parinlor). Eu zic ca eram saraci din cauza alcoolismului (realitatea mea).”

Dupa ce idenfici elementele din propoziile pe care le scri despre ne, pune-le in categoriile potrivite
din fisa de lucru. Acest exerciu te va ajuta sa vezi triggerele, realitatea ta si alte informai importante.

Fisa de lucru pentru TSPT

Eveniment Varsta mea Realitatea mea Mesajul Simptome sau Unde sunt stocate
sau trigger despre ce s-a parinlor despre ritualuri, in corpul meu,
intamplat ce s-a intamplat obiceiuri puri de senzai
ciudate

[11]. Exerciul asupra Senmentelor

Lista senmentelor din Pasul Patru ajuta copilul adult sa construiasca exerciul senmentelor de la
inceputul acestei secuni. Acest exerciu se adreseaza regulii noastre de a „nu sim” pe care am
dezvoltat-o crescand intr-o familie disfunconala. Vorbind despre senmentele noastre ne adresam si
regulilor „nu te increde” si „nu vorbi”.

Mul copii adul sint nesiguri de senmentele lor sau nu pot disnge senmentele, asa ca acest
exerciu pe toate ajuta sa incepi sa idenfici emoile si sa i fie mai confortabil sa foloses cuvinte ce
descriu senmente.

Mul copii adul sunt ingrozi de senmente si cred ca nu le pot suporta. In ACA trebuie sa ne aminm
ca nu suntem singuri. In recuperare este al=el decat atunci cand eram copii si trebuia sa ne confruntam
singuri cu senmentele de izolare si disperare. Cand ni se trezesc senmente in ACA, invatam sa „stam”
cu ele fara a reacona imediat. Strangem in brate o perna, ne asezam pe jos si respiram profund, iesim
la o plimbare sau pur si simplu stam si ne nem bine. Senmentele noastre nu ne vor omori. Le putem
numi si intelege. Aceasta este o promisiune ACA. Invatam ca putem lua telefonul si suna pe cineva care
ne poate asculta. Senmentele trec. Si putem supravietui senmentelor noastre.

Pe langa faptul ca sunt confuzi in legatura cu senmentele lor, mul copii adul si-au „inghetat”
senmentele. Senmentele noastre sunt ca un ghetar, ce pare staonar, dar care de fapt se misca cu o
forta imensa si certudine. In ghetar sunt ascunsi bolovani uriasi care zgarie pamantul si lasa cicatrici
adanci si santuri. Ocazional, cate una din aceste pietroaie iese la suprafata, strapungand suprafata
inghetata a ghetarului. Atunci are loc eliberarea.

Adica si dependenta nesanatoasa sunt deseori tentave de a ignora masa inghetata din interior. Lucrul
la Pasi in ACA ne ajuta sa localizam senmentele blocate si sa topim ghetarul din sufletul nostru. Unele
senmente ne fac sa tremuram, dar apare eliberarea ce ne aduce vindecare. Revendicandu-ne
senmentele iesim din intunericul rece al ghetarului la lumina soarelui. In ACA simm caldura acceptarii.
Suntem in sfarsit acasa.

Idenficarea propriilor senmente si faptul ca vorbim cu ali despre ele reprezinta un pas cric in
ruperea izolarii in care am trait atat de mult mp.

Sa vorbim despre senmentele noastre reprezinta un risc; Si totusi, este un risc ce merita asumat pentru
ca recompensa este imensa. Atunci cand le spunem celorlal ce simm, ne conectam cu ei la un nivel
spiritual si de egalitate in locul nivelului dependent si manipulav. In ACA invatam sa nu ne temem de
emoile noastre.

Mul copii adul invata cum sa idenfice si sa isi disnga senmentele folosind frazele despre
senmente. Selecteaza unul din cuvintele ce descriu senmente si completeaza propozia. Completeaza
zilnic, mp de doua saptamani aceste trei fraze si apoi connua sa foloses in mod regulat propoziile.

Exemplu: „ Ma simt plin de speranta cand parcip la intalnirile ACA deoarece su ca sunt auzit.”

Propozia despre Senmente:

Simt (ma simt)______________________________________________________________________

atunci cand_____________________________deoarece____________________________________.

Lista de cuvinte:

Iubit Bucuros Rusinat Amuzant Iritat

Manios Jenat Incredintat Tradat Multumit
Sasfacut Ambivalent Opmist Inspirat Iubitor
Frustrat Dezamagit Mahnit/intristat/dor Acceptat Emoonat
Recunoscator Increzator Umilit Vinovat Senin
Odihnit Rusinat Abandonat Placere In siguranta
Tenace Ganditor Jucaus Fascinat Fermecat/capvat

[12]. Aprecierea/Lauda
Majoritatea copiilor adul cauta in mod constant afirmare dar nu cred cu adevarat cand li se fac
complimente sau cand sunt lauda. In acest exerciu al Pasului Patru introducem pracca laudei sau
afirmarii propriei persoane. Majoritatea copiilor adul au un deficit de lauda, care nu poate fi soluonat
din surse externe. Inainte de recuperare, aveam tendinta de a funcona fara senmente si sa respingem
orice apreciere ce ni se aducea de catre ceilal. Sau ii manipulam pe ceilal sa ne laude, desi ne simteam
in connuare nepotrivi si inferiori. Aceasta munca de autoafirmare e mai incluziva decat munca la
sma de sine, care nde sa se ocupe in special de felul in care ne purtam, atudini si felul de a ne
imbraca. Prin propria apreciere (lauda), mergem mai profund si confruntam tendinta noastra de a
respinge complimentele si tentavele sincere ale celorlal de a ne aprecia. Deoarece i-am respins pe
parini nostri cand eram copii, avem tendinta de a-i respinge pe ceilal si acum, ca adul. Daca nu am
fost lauda si aprecia ca si copii, in mod pic ne simm incomfortabili si ca adul cand ni se aduc laude
sau aprecieri. Faptul ca ignoram aprecierile sau nu reusim sa ne vedem realizarile ca adul, ne priveaza
de relai de iubire.

A invata sa acceptam aprecierea/lauda difera de caracterisca ACA de a cauta in mod constant

afirmarea. Cand cautam in mod constant afirmarea, avem tendinta sa ducem o viata orientata spre
scopuri. Traind o as=el de viata, avem tendinta de a ne sim implini doar atunci cand ducem la capat
un proiect sau cand aprecierea vine cu as=el de sarcini. Ne lipseste vocea interioara care sa ne spuna ca
sunte ok si atunci cand nu primim afirmarea pe care o cautam de la ali.

Invatand sa ne auto-apreciem si sa acceptam lauda celorlal, suntem mai pun inclina spre slabiciunea
de a face pe plac celorlal. Invatam sa fim mai fermi si sa ne auto-apreciem atunci cand nu primim
apreciere de la ceilal. Greselile noastre, desi ne zdruncina, sunt mai usor de tolerat.

Pe langa scopul de a introduce afirmaile, acest exerciu este prezentat aici pentru ca este un exerciu
de echilibrare. Aceste afirmai te vor ajuta sa intelegi, pe masura ce i inventariezi comportamentul pe
care il aveai, ca ai si calita pozive.

Exerciul Aprecierii

Urmeaza o lista cu 25 de calita, care te vor ajuta sa echilibrezi calita pozive si spirituale pe masura ce
lucrezi la Pasul Patru. Incercuieste cel pun 10 insusiri, chiar daca nu crezi la ce posezi pe toate.
deoarece funconam cu un deficit de apreciere, adesea nu realizam calitale pe care le avem in viele
noastre. Acesta este inceputul muncii de apreciere. Va mai fi un exerciu de auto-apreciere in inventarul
zilnic din Pasul Zece.

Puternic Compasiv Spontan De incredere Prompt

Amuzant Policos/galant Creav Tenace Bun
Sensibil Talentat Iubitor Chibzuit Muncitor
Binevoitor Onest O persoana care se sa Su sa-i accept pe ceilal Prieten
asculte asa cum sunt
Inteligent Organizat Spiritual Modest Membru ACA

Dupa ce ai incercuit insusirile, stai in liniste si spune-le pe fiecare repetand:

Eu sunt______________________________________________________(completeaza afirmaa).

Ti-ne aproape aceasta lista pentru a te ajuta sa echilibrezi defectele de caracter pe care le vei descoperi
in inventarul Pasului Patru. Este esenal sa i amintes ca ai insusiri pozive si direci spirituale in viata.
Nu es un caracter defect. Ai defecte de caracter.

PRINCIPIILE SPIRITUALE ALE PASULUI PATRU:

Sinceritatea fata de sine si Curajul

Ai terminat de parcurs Pasului Patru. Felicitari. Ai facut un inventar amanunt si fara teama al propriei
familii de origine si al gandurilor si acunilor propri. Ai echilibrat aceasta analiza cu trasaturi pozive
care includ curajul pe care l-ai aratat in completarea acestui Pas dificil. Drumul tau inca se descopera. Nu
es singur/a. Cere ajutorul si accepta-l.

Fixeaza- o intalnire cu nasul tau sau consilierul pentru a face Pasul Cinci: „ Am marturisit lui Dumnezeu,
noua insine si unei alte fiinte umane natura exacta a greselilor noastre.”

Data Pasului meu Cinci este: Ziua______________Ora____________

Nota importanta: Inainte sa se apropie intalnirea pentru Pasul Cinci, citeste in intregime secunea
referitoare la Pasul Cinci si vezi natura exacta a greselilor tale. In Pasul Cinci, vei gasi si instrucuni
pentru ce ai de facut cand ai terminat Pasul Cinci. Mul membri ACA fac Pasul Sase si Sapte imediat
dupa Pasul Cinci. Aceste instrucuni din Pasul Cinci te vor ghida prin secunea referitoare la Pasii Sase si
Sapte.

Un instrument al Pasului Cinci pentru Nasul ACA

Apendicele acestui caiet de lucru are si un material pentru nasul tau sau persoana care i va asculta
Pasul Cinci. Acest material ajuta nasul, indrumatorul spiritual sau mentorul sau te ghideze in Pasul Cinci
si sa te pregateasca pentru Pasii Sase si Sapte.