Sunteți pe pagina 1din 3

2.4.

CONCLUZII

Din datele prezentate anterior, poate fi concluzionat că scopul principal al acestui studiu,
anume evaluarea opiniei studenților din anul V, Medicina Generală, din cadrul U.M.F. “Carol
Davila” București cu privință la utilitatea, beneficiile și dezavantajele vaccinurilor, a fost atins.

Din punct de vedere al evaluării socio-demografice, chestionarul a fost aplicat unui număr de
232 de studenți, dintre care 72.41% femei și 27.59 % bărbați.

Din rezultatele studiului s-a constatat o diferență între nivelul de vaccinare împotriva
hepatitei cu virus B și nivelul de vaccinare împotriva gripei sezoniere. Comparativ, 83.19%
dintre studenți s-au vaccinat împotriva infecției cu virus hepatitic B, în timp ce doar 15.95%
dintre aceștia s-au vaccinat împotriva gripei sezoniere. În plus, 15,09% au folosit ambele
vaccinuri și 15.95% nu au folosit niciunul. Având în vedere contactul mai mult sau mai puțin
direct pe care studenții îl au cu pacienții începând din cursul anului III, importanța vaccinului
antigripal și ușurința răspândirii gripei ar trebui expuse într-un cadru organizat de instruire.

Un alt obiectiv îndeplinit a fost evaluarea nivelului de cunoștinte generale despre vaccinare
în rândul studenților la medicină de an V. O primă observație este că majoritatea studenților
(aproximativ 90% dintre respondenți) recunosc complicațiile severe ale bolilor prevenibile prin
vaccinare incluse în chestionar(respectiv poliomielita și hepatita cu virus B), însă vaccinarea în
sine este un domeniu posibil prea puțin vizitat în timpul activității studențești. Luând în
considerare ponderea răspunsurilor corecte în privința unor aspecte ce țin de transmisibilitate,
perioadă de incubație, tratament, complicații ale bolilor urmând evoluția naturală și nu în ultimul
rând efecte adverse ale administrării vaccinale, pondere ce se situează în jurul valorii de 15%, se
poate afirma că există o nevoie a accentuării eforturilor în privința educației ce ține de profilaxia
vaccinală în rândul studenților.

În plus, datele obținute arată existența unei carențe în ceea ce privește informarea studentului
în legătură cu programul național de vaccinare aflat în vigoare. Per total, doar 6% dintre
respondenți au răspuns corect la toate variantele referitoare la Schema Națională de vaccinare.
Exemple specifice includ o pondere de 56% dintre studenți ce au răspuns corect în privința
vaccinului împotriva pneumococului, dar și proporția de 40% ce au răspuns corect în privința
vaccinului împotriva HPV, care nu se regăsește în Programul Național de Imunizări.
În ceea ce privește efectele pozitive ale imunizării populației, 88.79% dintre respondenți au
ales corect toate variantele. În cazul reacțiilor adverse la vaccinuri, o pondere de 85% au ales
variantele corecte, însă 39% și respectiv 28% au ales nevrita și encefalita ca reacții posibile.
Există astfel un nivel ridicat de cunoștințe în ceea ce privește efectele profilaxiei vaccinale, însă
și anumite carențe în ceea ce privește efectele adverse, reafirmând nevoia suplimentară de
educație în ceea ce privește profilaxia vaccinală în rândul studenților.

Din punctul de vedere al miturilor ce înconjoară vaccinarea, majoritatea studenților recunosc


invaliditatea acestora, cu peste 90% dintre respondenți răspunzând corect în legătură cu o
propusă legătură între vaccinare și declanșarea unor boli precum diabetul și autismul sau un
efect propus de scădere a imunității din cauza vaccinării excesive. Există însă un procent de 25%
dintre respondenți care nu au negat legătura propusă dintre vaccinuri și alergii, remarcându-se
astfel o zonă de posibilă neclaritate în ceea ce privește patologia alergică.

Obiectivul de evaluare a implicării studenților în promovarea vaccinării a adus în evidență o


pondere de 60% dintre respondenți care ar fi dispuși să se implice într-o campanie de informare
cu privință la efectele vaccinării. Sursele de informare ale studenților includ cursuri și materiale
adiacente (68%), articole științifice (58%) și opinia profesorilor (56%), astfel se poate contura o
oportunitate de colaborare între cadrele didactice și societățile studențești care poate răspunde
acestei dorințe a studenților, respectiv nevoii de informare a populației generale.

Rezultatele acestui studiu nu au fost verificate ca fiind semnificative statistic, deci trebuie
interpretate ca atare, fără a fi generalizate.

2.5. DISCUȚII
2.5.1. ANALIZA PE IPOTEZE

1. Se confirmă prima ipoteză, cu privire la faptul că beneficiile vaccinurilor depășesc efectele


adverse. Majoritatea studenților pot recunoaște invaliditatea miturilor și cunosc meritele
introducerii vaccinării ca metodă profilactică.
2. Se confirmă cea de-a doua ipoteză, cu privire la faptul că o mare parte a studenților la
medicină dețin informații referitoare la profilaxia vaccinală a diverselor boli. Informațiile
referitoare la administrare, efecte, beneficii și reacții adverse sunt cunoscute și validate în rândul
studenților, cu o pondere de peste 85% de răspunsuri corecte în ceea ce privește profilaxia
vaccinală.

3. Se confirmă cea de-a treia ipoteză, conform căreia campaniile de promovare ale vaccinării
se bucură de implicarea majorității studenților, existând o disponibilitate crescută a acestora,
evidențiată de ponderea de peste 60% ce ar dori să participe.

4. Se infirmă cea de-a patra ipoteză, conform căreia numărul studenților vaccinați este mai
mare decât al celor nevaccinați, printr-o pondere de 15.09% a studenților cu ambele vaccinuri
față de 15.95% a studenților cu niciun vaccin. S-a observat o pondere crescută a studenților care
au folosit vaccinul antihepatitic B (83.19%) față de cei care au folosit vaccinul antigripal
(15,95%).

5. Se confirmă cea de-a cincea ipoteză, conform căreia mijloacele de informare ale
studenților la medicină cel mai puțin folosite sunt reprezentate de presa scrisă, presa online și
televiziune. S-au evidențiat ponderi de 60.77% pentru televiziune, 55.6% pentru presă scrisă și
52.15% pentru presă online dintre studenți care nu folosesc niciodată aceste surse pentru
informații referitoare la vaccinare.

6. Se infirmă cea de-a șasea ipoteză, conform căreia Programul Național de Imunizare din
România este cunoscut de o masă foarte mare a studenților la medicină, printr-o pondere de doar
6.46% răspunsuri corecte pentru toate variantele.

7. Se confirmă cea de-a șaptea ipoteză, conform căreia scăderea ratei de vaccinare la nivel
populațional, un motiv important conform studenților la medicină ar fi informarea precară. Peste
92% dintre respondenți consideră că lipsa de cunoștințe este un factor major în scăderea ratei de
vaccinare, urmat de alți factori precum campaniile agresive anti-vaccinare (83%), frica de efecte
adverse (81%) și insuficiența campaniilor de informare (74%) – aceștia contribuind la informarea
precară sau chiar la dezinformare.