Dezvoltarea vorbirii

De la 0 la 3 ani

Pentru parinti, bunici, bone si toti cei care sunt pasionati de subiect
 Dezvoltarea vorbirii

Etapele dezvoltarii vorbirii ............................................................................................ 3

Modalitatile de a invata si a percepe lumea din jur. ............................................................. 4

Auditvi ................................................................................................................ 4

Vizuali ................................................................................................................ 4

Chiestetici ........................................................................................................... 5

Sistemul neuronal ...................................................................................................... 6

Sagvinic ............................................................................................................... 6

Coleric ................................................................................................................ 7

Flegmatic............................................................................................................. 8

Melancolic ............................................................................................................ 9

Directiile de dezvoltarii ale vorbirii ................................................................................ 10

Auzul ................................................................................................................. 11

Auditiv ............................................................................................................ 11

Vizuali............................................................................................................. 12

Chinestetici ...................................................................................................... 12

Motricitatea fina ................................................................................................... 13

Auditiv ........................................................................................................... 13

Vizuali............................................................................................................. 14

Chinestetici ...................................................................................................... 14

Articulatia ........................................................................................................... 15

Auditiv ........................................................................................................... 15

Vizuali.......................................................................... Error! Bookmark not defined.

Chinestetici ................................................................... Error! Bookmark not defined.

Respiratia ........................................................................................................... 16

Auditiv ............................................................................................................ 17
1
 Vizuali............................................................................................................. 17

Chinestetici ...................................................................................................... 17

Ritm .................................................................................................................. 18

Auditiv ........................................................................................................... 18

Vizuali ............................................................................................................ 18

Chinestetici ...................................................................................................... 19

Vocabular ........................................................................................................... 22

Auditiv ........................................................................ Error! Bookmark not defined.

Vizuali.......................................................................... Error! Bookmark not defined.

Chinestetici ................................................................... Error! Bookmark not defined.

2
 Etapele dezvoltarii vorbirii

cuvinte
sunete pocite propozitii

silabe cuvinte
corecte

Aceste sunt etapele dezvoltarii vorbirii. Fiecare copil le parcurge diferit in stilul si in ritmul sau, dar
toti au nevoie de baza nivelului anterior pentru a trece la urmatorul. Unuii sunt mai curajosi si se
aventureaza la urmatorul nivel avand la dispozitie doar o parte din anumit nivel. Spre exemplu unuii copii
pot sa inceapa sa vorbeasca in cuvinte fara a putea pronunta toate sunetele si silabele.

Altii in schimb sunt mai rezervati si mai precauti, nu se aventureaza in ceva nou pana nu stapanesc
bine nivelul la care sunt. Sunt cazuri cand copilul incepe sa vorbeasca correct sarind de perioada
cuvintelor pocite sau a silabelor.

Dar si intr-un caz si in altul in momentul in care vrem sa ajutam copilul, incepem de la nivelul la care
este deja si nu foartam nota pana el singur nu trecem la alt nivel.

Daca spre exemplu copilul este la nivelul silabelor atunci noi nu il fortam sa spuna cuvinte, noi
exersam silabele pana copilul se simte pregatit sa treaca singur la cuvinte.

3
 Modalitatile de a invata si a percepe lumea din jur.

Noi toti suntem difeti si copii nostrii sunt diferiti. Copilul invata lumea din jur prin mai multe simturi,
dar unele sunt dominante. Este foarte important sa aflam care simt este dominant la copilul nostru in
acest moment,ca sa putem allege cea mai potrivita modalitatea de a ne juca cu el. Cele 3 simturi de baza
prin care descopera copilul lumea din jur sunt:

 Auditiv
 Vizual
 Activ/Chinestetic

Unuii copii au doua sau trei simturi dezovoltate la fel, este cu atat mai bine, cu atat mai multe
posibilitati pentru un joc, un joc nou care sa-l ajute sa-si dezvolte abilitatile de a vorbi.

Ca sa ne dam seam ace simt predomina la copil in momentul de fata este sufiecient sa=l urmarim.

Auditvi
este copilul caruia ii place sa asculte, care se linisteste cand aude
voci sau muzica cunoscuta. Iar cand este liniste incepe singur sa acopere
golul prin suntele pe care reuseste sa scoata.

Ii place mai degraba sa asculte poveste decat sa vada imaginea.

Retine mai bine sunetele si cuvintele decat imaginile sau actuinile.

Acesti copii deobicei incep mai repede sa vorbeasca. Lor le place sa

vorbeasca.

Vizuali
sunt copii carora le place sa admire, sa contempleze. Bebelusi vizuali
pot timp indelungat sa isi analizele manutele sau alte parti ale corpului in
liniste. Vizualii cand se joaca trebuie sa vada imaginea, jucaria. Pentru ei
este foarte important aspectul exterior.

4
 Chiestetici
sau copii actiune, sunt cei care inteleg cel mai usor lumea din jur
prin miscare si atingere. Bebelusii spre exemplu de la 3 luni pot sa-si
extinda spatele cand nu sunt multumiti sau cand vor actiune. Acesti copii
sunt foarte activi, foarte repede incep sa mearga. Le plac jocurile in
miscare.

In schimb acestor copii le este greu sa se concentreze o perioada mai lunga de timp asupra unui anumit
lucru. Acesti copii au nevoie de mai multe pauza in timpul invatarii

5
 Sistemul neuronal

Un alt aspect destul de important al dezvoltarii copilului este sistemul lui neuronal. Sunt 4 tipuri de
temperamente care descriu acest sistem la fiecare in parte. La majoritatea este o combinatie din 2 sau 3
temperamente de baza.

De ce este important sa stim acest lucru despre copilul nostru ? Ca sa stim cum construim jocul, cat de
intens, cat de des, care e nevoie de repetie sau din contra de creativitate si ceva nou. Toate aceste
informatii le sunt utile ca sa putem alegem modalitatea cea mai potrivita de a ne juca cu copilul. La acest
nivel copilul invata prin joc. Si ca sa il ajutam in dezvoltarea vorbirii trebuie sa stim care este jocul cel
mai potrivit pentru el.

Cele 4 temperamente de baza sunt:

 Sangvinic
 Coleric
 Flegmatic

 Melancolic

Sagvinic
este un temperament destul de echilibrat. El se poate repede
aprinde dar si repede se linisteste. Este foarte activ si energic. De
cele mai multe ori starea lui de spirit este una fericita si plina de
viata si linistita.

Copilul are o mimica bogata si diversa, multe actiuni diferite si

ritm de vorbire rapid.

Avantajele

Un astfel de copil il poti usor atrage in joc, dar in acelas timp, atentia lui poate fi reorentata catre
alta actiune interesanta pentru el, astfel el sare de la un lucru la altul foarte usor, deaceea de cele mai
multe ori nu duce lucru pana la capat.

Si acesta superfecilitate este legata si de oameni. El poate repede sa lege relatii cu oamenii noi si sa
nu tina la relatiile vechi. El este ascultator dar asculta de toti.

Astfel de copii trebuie incurajati sa isi duca treaba pana la capat.

Jocurile pentru copii trebuie sa fie diferite, pentru ca el foarte repede se plictiseste. Cu cat aveti o
imaginative mai bogata cu atat mai usor puteti tine copilul in joc o perioada mai indelungata.
6
 Pentru astfel de copii e nevoie de emotii, de rasete si voie buna.

Coleric
copilul este instabil, impulsive, active si schimbator.

Miscarile lui sant rapide si energice, vorbeste tare si repede.

Acesti copii stiu mereu ce vor si cum sa obtina ceea ce vor. Cand se
aprind cu ceva nu se linistesc pana nu obtin ceea ce vor. Dar in acest
caz este important sa prindem momentl ca sa nu se suprasolicite
coilul sis a nu se redirectioneze spre altceva. Pentru el este foarte
important sa duca lucru pana la capat, in caz contrar el nu o sa se linisteasca si o sa ramana nemultumit.
Activ si insistent daca vede ca este important. Repede isi schimba dispozitia, ceea ce poate fi atat pozitiv
cat si negativ.

Educarea unui coleric

 reduceti factorii desturbatori - televizor, calculator, incaltamintea sau hainele incomode,

zgomote
 incercati sa mentineti regimul zilei ca sa evitati supraexcitare
 incarcatil cu lucru fizic prin casa si laudati-l pentru asta
 in vorbire fiti calm si consecvet. Tipetele trezesc rezolta si ura. Invatatil sa vorbeasca calm.
 un astfel de copil nu trebuie sa fie pedepsit prin limitare de miscare sau cu somnul. O astfel de
pedeapsa ii trezeste agresivitate
 nu puneti presiune pe micut, explicatii si incercati sa il atrageti.

Jocurile

trebuie sa fie emotionale, aprinse si chiar exlpozive. Daca jocul este o simpla mutare a obiectelor, el
nu o sa se joace. Dar este sufficient sa se introduca cuvinte gen, “bum”, “bah” si copilul deja este atras in
joc.

Jocul o sa fie scrut. Sa nu aveti asteptari de la coleric sa se joace 40 de min. la o singura activitate.
Cateva minute si e nevoie de alta activitate. Alta nou, plina de emotii, de culori, entuziasm si copilul este
deacord sa se joace din nou cu voi.

La o intrebare ei dau un raspuns rapid fara sa stea pe ganduri. Deaceea daca vreti sa aflati care sunt
cunostintele si abilitatile acestului copil pur si simplu urmaritil.

In luarea decizii ei deobicei nu analizeaza dar in schimb ei sunt independent.

7
 Acesti copii au nevoie de mult spatiu, und ear putea sa sare si alerge sa se rastogoleasca. Chiar daca
copilul nu este chinestetic totusi el are nevoie de mult spatiu, toata camera, toata casa.

Flegmatic
Un character mai rar intalnit. Acesti copii suntlinistiti, calmi,echilibrati si rezistaenti, disciplinati,
insistenti, muncitori. Astefel de copii deobicei sunt mai precauti. Deobicei parintii nu au problem cu ei.Un
astfel de copil este ascultator, l-ai pus in jucarii o ora nu-l auzi.

Dezavantaje

un astfel de copil se poate dezvolta destul de repede dar el este incet. Nu ii plac relationari si schibari
in viata, are nevoie de un regim concret si reguli clare. Ii place momotonie si este destul de incapatanat.

Educarea

 nu-l certati pentru ritmul sau lent, nu-l garbit, asta este situlul sau. Cu tipete doar il iritati si ii
stricati dispozitia.
 cand face ceva incet nu faceti in locul lui. Dati copilului oportunitatea sa se dezvolte in ritmul
sau
 laudati-l pentru orice initiative
 invatati-l sa fie active, trezitii interesul. Incercati sa-l atrageti in diferite jocuri fizice.
 ajutati-l sa-si exteriorizeze emotiile. Pentru asta vorbiti de propriile emotii si sentimente

Jocuri

Jocuri repetitive, sortari, aranjari, costruirea peremidelor dincuburi sau din cercuri. Ii place sa
urmareasca diferite prezentari, carti, ilustratii.

Dar e foarte important sa nu exegareati sis a nu trasformati un joc interesant si lung intr-o capcana din
care sa nu mai vrea sa iasa sis a nu isi mai doreasca nici un alt joc.

In jocuri nu flegamtic este important sa se respecte traditia si ordinea. Schimbarea regulilor si a ordinii
trezeste in copil irittatie sau chiar agresivitate

Poate foarte mult timp sa stea singur sis a asculte sau sac ante melodia iubita. El cu drag si foarte
atent indeplineste actiunile care ii sunt destinate: hraneste animalele de casa, uda florile, face curat in
camera.

Ceva nou trebuie foarte mult repetat pentru ca asimileaza mai incet informatia noua. Nu are nevoie sa
ii se schimbe metoda de introducere a ceva nou, lui ii place mult sa asculte aceeasi poveste, aceleasi
poezii aceleasi istorii.

8
 In jocuri si mai ales in a verifica cunostintele accumulate acest copil nu trebuie grabit. El
asimiteazagreu dar profund, si are o memorie sigura.

Viteza vorbirii nu este mare si trecerea de la o avtivitate la alta ii necesita timp.

Melancolic

Nu este foarte important sa stim cum se numeste tepteramentul copilului,

dar este imporrant sa intelegem care este modalitatea lui de a invata. In
momentul in care intelegem cum anume este copilul nostru noi putem sa-l
ajutam sa se dezvolte. Sa isi inbunatateasca ce are si sa insiste pe ce i se
da mai greu.
Orice se poate schimba daca stim cum.

9
 Directiile de dezvoltarii ale vorbirii

Dezvoltarea vorbirii la copii se datoreaza capacitacii de a imita. Tot procesul de invatare la copii mici
are la baza imitarea. De fapt imitarea este modalitatea care sta la baza procesului de vorbire. Fara ea
procesul de invatare este compromis.

De aceea primul lucru care incercam sa obtinem de la bebelusi este sa ne imita. Cand acest punct este
atins mergem mai departe spre incurajarea celorlalte canale care sunt importante in dezvoltarea vorbirii

Acestea sunt:

 Auzul
 Articulatia
 Respiratia
 Ritm
 Vocabular
 Motricitatea fina

Acestea sunt directii de baza care ajuta la vorbirea corecta a copilului nostru. In aceste directii putem
construi jocuri in functie de fiecare copil in parte si in functie de nevoile lui in acest moment.

In continuare vor fi niste grafice orientative pentru fiecare categorie de mai sus in fuctie de varsta
copilului. Aceste grafice doar ne ajuta sa putem alege jocurile potrivite dezvoltarii armonioase a tuturor
canalelor de perceptie. Aceste jucuri au ca scop asigurarea copilului o vorbire corecta si echilibrata,
posibilitatea de a-si exprima dorintele, emotiile, gandurile. Si toate acestea ajuta copilul sa aiba
incredere in el si in lumea din jur.

La fiecare ramura a dezvoltarii vorbirii vor fi explicatii si propuse cateva jocuri in functie de canalul de
perceptie dominant.

Deci sa incepem joaca!

10
 Auzul

Auzul este perceptia sunetului, dar pentru vorbire este important sa avem si memorie auditiva.

Memoria auditiva este capacitatea de a ne concentra pe sunet, de a-l retine si a-l deslusi.

Ca sa putem testa acest canal de perceptive cel mai correct este ca obiectul care scoate sunetul sa nu
fie in campul vizual. Astfel putem sa ne dam seama daca bebelusul reactioneaza la imiagine , miscare sau
sunet.

1 an 1,5 ani 2 ani 2,5 ani 3 ani

Aude destul de Gaseste Este atent la Distinde sunete Destinde sunete

bine si destinge telefonul la cuvinte si incepe puternice si inalte si joase,
multe sunete. suprafata in aria sa inteleaga incite. Surde si sonore
Poate sa gasesca camerei/ semnificatia lor. Distinde 3-4 cutii
telefonul in aria Destinde 2 cutii Iubeste cand I se musicale
lui vizuala cu sunete citeste.
diferite Destinde 3 cutii
musicale diferite

Auditiv
pentru acesti copii orice joc care are la baza sunetul este deja interesant si
astractiv.

Unul din jocuri ar putea fi cautarea obiectului care emite sunet. Putem folosi
spre exemplu un telefon mobil care poate suna atat cat avem noi nevoie. Iar mai
departe este treaba imaginatiei in functie de interesele copilul putem crea scene diferite. Poate sunt
animalutele pierdute in padure. Poate este o printesa pe care au furat-o. Poate sunt avionele care au gasit
o noua insula.

Cutiutile musicale Montessori. aceste cutii sunt si in comert dar se pot modela si acasa. Important
este idea, 6 perechi de cutii care suna foarte diferit, doua cate doua Aceste cutitii pot fi de la iaurt,
eprubete, cutii de chiprite, s.a.m.d. se pot umple cu diferite compozitii, ex: mazare, sare, mergele
diferite, sau orice alte obiecte.

Cum se joaca.Copilul ea una din cutiile rosii asculta cum se aude si duapa cauta printer cutiile albastre
perechea.

La inceput ii aratam copilului princiupiul si dupa il lasam sa incerce singur fara al corecta. Daca vedem
cu nu a inteles atunci ii mai aratam odata. Totul trebuie sa fie o joaca de la egal la egal.
11
 Mare si Mic

Scopul jocului este sa faca diferenta intre sunete puternice si incite î-i, a- ea,

Surd-Sonor

Scopul jocului este sa faca diferenta intre sunete surde si sonore

Iepurasul tobosar

Figururine fermecate

Poveste cu sunete

Vizuali
Pentru vizuali este foarte important sa vada imaginea. Cutiile
pot fi ele inpodobite diferit. Cu coronate cu fustite. In functie de
preferintele copilului.

“Puiul si mama”.

Cutiile musicale Montessori au pe fundul fiecarei cutiei o imagine

cu puil si perechea acestea are o imagine cu mama lipita vizibil pe
cutie. Spre exeplu gaina isi cauta puil. Ascultam cum suna cutia unde avem imaginea gainii si incercam sa
gasim o alta cutie care suna la fel. Odata gasita cutia pereche poate fi verificata cu imaginea de de
supt.Ideal daca imaginile sunt lipite cu scoci dublu adeziv asltfel incat imaginile pot fi scimbate cu un alt
set pentru un alt joc.

Chinestetici

12
 Motricitatea fina

Motricitatea fina influenteaza si ea dezvoltarea vorbirii, dar nu atat de evident in primii ani de viata.
Importanta ei este semnificativa la nivelul vorbirii cursive. Atunci dezvoltarea motricitatii fine se reflecta
in vorire, deaceea noi trebuie sa pregatim din timp acest teren. Motricitatea fina incepem sa se dezvolte
chiar din primele zile de nastere. Testarea diferitor texture, temperature si forme copil face din
momentul in care are manutele libere sis ta la san. Mai tarziu putem sa ii facem constien masaj plamei si a
degetelelor cu diferite obiecte.

1 an 1,5 ani 2 ani 2,5 ani 3 ani

Poate sa ia Poate indicate Introduce Deseneaza linii Deseneaza linii,

obiecte mici cu cu degetul mergele mari pe circulare dupa poate sa uneasca
degetele arataror. un support dur. model 2 puncete.
aratator sic el
mare. Poate apasa cu Singur arata un Tine creionul cu Poate sa puna
degetul cantecel pentru degetele si nu cu meregele pe
Stie sa rasfoiasca aratator. degetele, pumnul snur 1-1,5 cm
pagini de carton.
Introduce Poate sa faca Rasfoeste pagini Poate sa Deseneaza cerc.
obiecte mici in mozaica mare. subtiri cate una. introduca
gauri mici Rasfoieste 2-3 mergele pe un Stie sa desfaca
pagini subtiri Construeste turn snur de plastic nasturi
Stie sa puna odata. din 4 cuburi.
cuburile unul Face carnati din
peste altul. Mazgaleste Deseneaza linii plastelina.
hartia. vertical.
Incearca sa
construiaca Rupe hartia.
piramida din
inele Costrueste turn
din 3 bucuri.

Introduce si
scoate inele de
pe piramida
vertical si
orizontala.

Auditiv
pentru ei este important sa auda actiunea. Orice joc trebuie sa exprime sunete.
Fie jocul este musical si canta si vorbeste singur, fie noi il interpretam prin sunete
si cuvinete, fie actiunea in sine provoaca un sunet. Daca spre exemplu aruncan

13
mazare intr-un borcan de sticla cu o gaura potrivita pentru mazare atunci jocul o sa fie destul de atractiv
pentru micul auditiv.

Vizuali
jocurile trebuie sa aiba imagine si de droit ca imaginea sa fie clara si viu
colorata. Acesti micuti dau multa atentie detaliilor, asa ca trebuie pregatit
jocul cu un aspect placut si atractiv.

Chinestetici
micii active iubesc tot ce tine de miscare.Orice are miscare este deja
interesant bentru acesti copilasi.

Jocuri
1. masaj
2. temperature de contrast : rece-fierbinte
3. taierea cu foarfeca
4. lipire
5. desen/colorat
6. cantecele pentru degetele

Unul din momentele destul de importante este sensibilitatea copilului. Copii nostril sunt toti diferiti
intre ei dar sunt diferiti si de noi parit, astfel incat sensibilitatea noastra nu trebuie sa fie neaparat la fel.

Unii copii sunt hiper sensibili, pentru ei anumite texturi pot si chiar dureroase, deaceea sa ii intelegem
si sa incepem procesul mai bland si treptat. Daca copilul nu suporta nisip atunci incercam sa il atungem
tandru pa maini sip e picioare, sau poate sa incepem la inceput cu ceva cu ca accepta, treptat ajungand si
la nisip.

Sunt copii care sunt mai putin sensibili decat obisnuit. Acesti copii au o dificultate sa initeleaga
textura sau temperature, sau sa nu aiba o finite la motricitate. E ca si cum am avea manuti si nu am putea
simti nisipul sau sa desfacem nasturii. Pentru acesti copilasi deasemnea e nevoie de intelegere si o alta
abordare a situatie. Jocurile indicate ar putea fi cele de contrast de temperature, sau masaj cu diferite
obiecte.

14
 Articulatia

1 an 1,5 ani 2 ani 2,5 ani 3 ani

A, U, M, P, N, D, I, O, E, B, T, CE F, V, TI, DI, LI, SI, ZI, BI, MI FI, BI, S, HI, L

K, G H, NI

15
 Respiratia

Nu multi stiu sa respire, dar respiratia este foarte importanta nu doar pentru vorbire ci si pentru
sanatate in general.O respiratie corecta insemana oxiginarea buna a corpului si a creerului in special.
Respiratia corecta ajuta la dezvoltarea plamanilor si intarirea imunitatii astfel bolile legate de respiratie
au o forma usoara sau dispar.

1 an 1,5 ani 2 ani 2,5 ani 3 ani

Poate sulfa in Stinge Sufla baloane de Stinge Stinge

trompeta lumanarea la sapun lumanarea la lumanarea la
interupt distanta de distanta de 10- distanta 15-20
cateva cm 15 cm cm

Pentru dezvoltarea vorbirii partea cea mai importanta este expiratia. Trebuie sa ne concentaram
atentia asupra puterii si timpului de expiratie. Trebuie sa inavam copilul sa fie constient de acest process
sis a inceapa sa-l controleze. Pentru asta putem sa ii atragem atentia in asupra burtii cand ia aer in piept
sa isi umple burta si dupa sa expire puternic si prelungit pe gura. Pentru a fi mai sugestivi ii punem main
ape burtica.

Exercitii pe care le putem face pot fi urmatoarele:

1. mirosire (flori, parfum, mirodenii, tot ce nu este toxic) – aratam cum inspiram profund pe nas

2.”Mosul taie lemnele” : stam drepti in picioare, cu picioarele indepartate la nivelul umerelor, la 1
inspiram si ridicam mainile, strinse in pumn, deeasupra capului la 2 ne aplecam si expiram la 3 pozitia
initiala. Putem vace 6-7 repetari.

3. ”Trenuletul” : mergem prin casa si cumaninele indoite in coate imitam mersul trenului si cantam
“ciuc-ciuc-ciuc”, la un moment dat ne oprim luam aer in piept si prelungi caltam “UUUUUUUUUUUUUU” =
30-45 sec

4. “Gaste galagioase” – Stam drepiti in picioare, luam aer in piept si ne aplecam incept rostind
prelungit la expiratie “ssssssssss”

5. Suflam in lumanare

16
 Jocuri
Auditiv
pentru ei este foarte important sa auda procesul,deaceea cel mai bine se
potrivesc instrumente musicale de suflat(trompleta, fluer, muzicuta). Se pot
folosi si jucarii care emit sunetul cand suflam in ele, acestea pot si procurate din
comert sau noi le putem facem chiar si impreuna cu copilul. Unul din jocuri ar
putea fi un nor de ploaie, facut din carton iar de margine agatate
clopotei, sau hartie ce fasie, sau orice altceva ce scoate sunet cand suflat. Putem sa
facem diferite scenete pe aceasta baza, Cum soarele s-a ascuns puta nori si nu poate sa
iasa si vrea sa fie ajutat. Sau putem sulfa in pune clopoteie vant pe care le putem crea
chiar noi, sau le putem procura.

Vizuali
pentru esi este important sa vada procesul. Forte bine se potrivesc baloanele
de sapun, figurine din hartie care zboara in timp se suflat. De exemplu desenam o
floare pe o coala de hartie iar de o atat lipim un flurete taiat din hartie. Si
incercam sa suflam ca fluturele sa zboare de pe floare. Ata este importanata sa nu
alergam mereu dupa fluturele. La fel putem sa facem avioale, nori, vapoare, ect.

Chinestetici
aici trebuie sa punem accept pe miscare, pe actiunea in sine. Un joc
intereant pentru ei ar putea fi suflatul in bile textile, sau din vata sau din
cartie.

Subietul jocului il alegem dupa preferintele copilului (fotbal, iep[urasii

care fuga de lup, cursa de masini, printul care salveaza printesa). Putem face o cutie de carton cu margin
in care sa facem gauri sau bariere, iar copulul trebuie sa sufle ca sa poata sa nimereasca in gaura, sau sa
treaca de obscatocole. Deasemena jocul sa suflam in lumanare este provocator si interesant/

17
 Ritm

Ritmul joaca un rol important pentru a putea intelege limba in care se vorbeste. Copilul mai intai
simte ritmul, il trece prin corp si dupa incearca sa-l aplice in vorbire. Deaceea este foarte important ca in
timp ce asculta catelcele sau poezii, copilul sa faca diferite miscari, odulari, aplecari, batai din palme sau
din picioare in ritmul a ceea ce aude.

De multe ori dezechilibru in dezvoltarea fizica a copilului se reflecta si in vorbire, deaceea trebuie sa
acordam atentie si dezvoltarii fizice a copilului. Exercitiile de echilibru sunt foarte bune pentru a dezvolta
urechea interna si in acelas timp ajuta la perceptia ritmului.

1 an 1,5 ani 2 ani 2,5 ani 3 ani

Incepe sa se Cu placer Poate singur sa Nimereste intr-un Reuseste sa

oduleze dupa participa la bata un ritm din ritm simplu prinda un ritm
ritm. activitatile ritmice palme simplu si sa-l
“danseaza” semipasive repete

Jocuri
Ritmul cel mai bine sic el mai usor se dezvolta prin poezii sau cantecele scurte cu o rima clara si
cuvinte intelese de copil. In timp ce copilul asculta cantecelul el trebuie sa interpreteze diferite miscari.

Auditiv
pentru acesti copii este forte important sa auda sunete. Spre exemplu putem
adauga diferite sunete in poezie, potrivite textului, in cazul in care acestea nu
sunt, gen baz, top, sss, a-a-a, fal,fal.

Vizuali
pentru ei este foarte important sa vada miscarile, in acest caz ne punem in fata
lor si odata cu cantecelul aratam miscarile specifie. Pentru ei este destul de
important ca mesajul textului sa corespunda cu miscarea. Spre exemplu

18
fluturasul zboara, dam din maini imitand zborul, iepurasul sare, sus- ridicam mainele in sus, jos-ne
aplecam, etc.

Chinestetici
pentru ei este foarte importanta miscarea, cand copilul este mic si inca nu
stie sa faca miscarea ceruta il ajutam noi cu manutele sau cu piciorusele
lui.Mai tarziu cantecele trebuie alese cele care presupun miscare fizica a
corpului.

Mai jos va propun exemple de poezii din creatia personala

Poezii
Manutele

(pentru vizuali, chinestetici)

Pe manute ne spalam,
Uite-asa, uite-asa
Si apoi le ridicam
Uite-asa, uite-asa
Si apoi le coboram
Uite-asa, uite-asa
Si la spate le pitim
Uite-asa!

Iepurasul roade morcov

(pentru vizuali, chinestetici si adutivi)

A fost odata un iepuras
Tup-tup,tup
//punem mainele la cap, ca urechi si sarim pe loc
Si avea un morcov urias
U-u-u-u-u
// intimdem manele cat mai mult in parti
Cu pofta morcovul rodea
Cart-cart cart

19
 //ducem mainele la gura una in spatele alteia ca si cum am avea ceva lung in maini, si imitam
rontaitul
Si fericit sarea asa
tup-tup-tup
//ducem mainele la cap si facem salturi

Tocam salata

(pentru vizuali, chinestetici, pentru auditivi putem adauga, toc, poc, ssss,)

Noi salata o tocam

O tocam, otocam
//o plama o punem orizantal imitant tocator si cu
alta vertical lovind in planma imitand cutitul
Noi salata o saram,
O saram, o saram
//frecam cele trei degete de la maina
Noi salata o frecam
O frecam, o frecam
//inchidem si deschidem pumnii orizantal
Si apoi noi o mancam
Ne-am, ne-am ne-am.
//ne mangaiem pe burtica

Prin padure

(pentru vizuali, chinestetici si adutivi)

Mergem mergem prin padure

Top, top, top
//mers pe loc, si prin camera
Si culegem multe mure
Pic, pic, pic
//ne aplecam si imitam culesul cu degetele
Adunam noi si alune
poc,poc,poc,
// ne ridicam pe degete si ne tragem cu manutele
sus spre creanga imaginara
Si ciupercile sunt bune

20
Ciup, ciup, ciup
// ne aplicam si imitam culesul cu pumnul

21
 Vocabular
Pasiv

1 an 1,5 ani 2 ani 2,5 ani 3 ani

20 cuvinte. Reactioanea la Intelege Intelege povesti Poate sa
cereri simple intrebarile, scurte la inceput inteleaga sis a
Imitare buna a fara jesturi sau rugamintele, bazanduse pe execute o cerere
intonatiei si a obiecte. intelege legatura imagine, iar din 2
cuvintelor. intre obiecte si dupa si fara. actiunidiferite
Arata 3 parti ale cuvinte. ex: ridica migea
Stie cum il corpului Deosebeste 3-4 aceea si pune in
cheama. Poate sa arate culori. cutie
pe imagine sau
Ii place sa imita figure anumite Recunoaste Intelege
sunetele cuvinte. forme simple: intrebariele
animalelor si a cerc, patrat, genul ce ai in
diveritelor Intelege triunghi maina.
obiecte. actiunile din
imagine. Intelege ce Asculta cu
Arata o parte a insemana cifra interes
corpului Intelege cereri “unu” explicatiile la
de genul “arata “cum” si “de ce”
cine doarme,
cine mananca” Intelege propozii
complicate
Stie 5 parti ale gen”Cand noi o
corpului sa ajungem
acasa, eu o sa
…”

Activ

1 an 1,5 ani 2 ani 2,5 ani 3 ani

2 cuvinte “Vorbire pocita” Propozitii din 2-4 Apar prepozitii si Incepe sa
monosilabice 2-4 cuvinte cuvinte, pronumele, exm: foloseasca
constant simple care de “eu” timpul, verbele,
multe ori nu aproximativ 50 adverbe, pluralul
seaman cu cuvinte Folosete cuvinte substantivelor.
cuvintele de
corecte. ex: alint”pisicuta, Vorbeste cu
amam mancare, catelus” intonatie.
brum brum-
masina. Foloseste
sufixuri.
Apar cuvinte de ex”masinuta,
miscare aropx 5 mainuta”
cuvinte.

22
23