Universitatea Spiru Haret, Bucureşti

Facultatea de Arhitectură
Anul universitar 2013-2014

Anca Sandu Tomaşevschi

EURISTICA
proiectului de arhitectură

Prima parte
ARHITECTURA PRIN CUVÂNT
Recomandări pentru lucrarea teoretică
 Dizertaţia
Citiţi cu etenţie prezentele recomandări, pe care îndrumătorii nu le vor repeta
în discuţiile individuale!
Vă vom sta la dispoziţie cu sfaturi şi îndrumări pe propunerile voastre
concrete, care vor trebui să dovedească cunoaşterea prezentelor
recomandări.

Ce este dizertaţia la facultatea noastră

■ Lucrarea de licenţă constituie un exerciţiu de cercetare ştiinţifică în
arhitectură. Aceasta presupune sistematizarea celor mai importante informaţii
publicate până în prezent în lume, cu privire la tema de arhitectură respectivă.
Însuşiţi-vă metode ştiinţifice de cercetare, specifice temelor de arhitectură.
■ În cazul vostru, dizertaţia este o lucrare de compilaţie şi nimeni nu vă cere
originalitate în idei. Dimpotrivă, vi se cere cunoaşterea asimilată a ideilor din
literatura de specialitate consacrată. Trebuie să fie însă o lucrare personală.
Exprimaţi păreri personale numai legate de păreri consacrate - pe care le
explilcitaţi.
■ Este ocazia voastră de a face o lucrare de cultură profesională, un exerciţiu de
structurare logică a unui conţinut de idei şi de exprimare a lui coerentă. Studiaţi
atent felul în care au fost elaborate lucrări serioase de arhitectură.
■ Tema poate fi în legătură strânsă, în legătură indirectă sau total autonomă în
raport cu tema proiectului de diplomă, în funcţie de vocaţia acesteia de a se lăsa
teoretizată într-o disertaţie de bună calitate.
■ Tema să fie din conţinutul materiilor (cuprinsul de cunoştinţe acumulate de voi în
timpul) celor 6 ani de studiu al arhitecturii.
■ Alegerea temei va fi în funcţie de:
- Bibliografia de care puteţi dispune. Cu o bibliografie bună poate ieşi o
lucrare bună, cu o bibliografie slabă - niciodată.
- Afinităţile personale şi temperament intelectual. Poate fi una cu caracter
mai tehnic, mai practic sau cu una de natură umanist culturală.
- De competenţele îndrumătorului şi relaţia de colaborarea cu el, de alte
eventuale îndrumări de care puteţi dispune.
■ Alegeţi o temă la care să lucraţi cu plăcere.
■ Tipul de temă poate fi:
● un segment de program de arhitectură
(de exemplu: Sanatorii; Săli de sport; Hotelul urban; Clădiri comerciale: de la
magazinul universal la mall; Ieri şi azi – clădiri turistice în mediul natural …)
● monografia unui arhitect (Metafizica arhitecturii lui Tadao Ando;
Regionalismul arhitecturii lui Sverre Fehn; Arhitectura lui Radu Teacă, Valabil şi
expirat în concepţiile lui Adolf Loos …)
● un program sau segment de istorie într-un loc anume (Ex.: Prezenţa
barocului în oraşul Lugoj; Cetăţile ţărăneşti fortificate din judeţul Braşov; Parcuri
celebre ale României; Centrul vechi bucureştean … ),
 ● un fenomen concret (Ex.: Arhitectura ţiganilor din Buzescu; Locuinţa
individuală interbelică de pe Valea Prahovei; Arhitectura raţionalistă la Milano;
Fenomenul Pipera – Iancu Nicolae; Fenomenul "Dubai" … )
● recenzie comentată a unei cărţi importante
● un eseu teoretico-critic pe seama unui curent: Minimalismul – de la Mies
van der Rohe la Peter Zumthor; Postmodernismul – variantă a
postmodernităţii…)
● un eseu teoretico-critic pe seama unui concept sau tendinţă: Kitsch-ul în
arhitectură; În loc de ornamente, în arhitectura contemporană)

Recomandări privind metoda, conţinutul şi prezentarea

lucrării
1. Planul de idei nu este acelaşi lucru cu “Cuprinsul”. Planul de idei trebuie să
prezinte sintetic (în 1sau 2 pag), prin fraze explicite, principalele idei cuprinse în
fiecare capitol al lucrării. Planul de idei începe prin a fi o declaraţie de intenţie,
apoi are un caracter lucrativ, permanent supus actualizărilor. El nu va fi cuprins în
lucrarea finală.
2. Cuprinsul, prezent în lucrare, ilustrează structura finală a textului. Acolo,
alăturat fiecărui capitol, se va trece pagina. Se va evita un cuprins stufos, precum
şi subcapitole inconsistente şi mai mici de două pagini.
3. Bibliografia se recomandă a fi alcătuită din publicaţii:
a. din domeniul arhitecturii în mod predilect,
b. la obiect – adică pertinente în raport cu tema abordată,
c. actuale, nu mai vechi de 20-30 ani,
d. dar din care să nu lipsească şi unele lucrări clasice de referinţă, legate
de temă,
e. numai de autori consacraţi
Bibliografia trebuie redactată după cum urmează :
a. Pentru cărţi : Numele autorului cu majuscule şi prenumele cu minuscule /
Titlul cărţii / Editura / Locul / Anul ediţiei.
b. Pentru reviste : Numele autorului cu majuscule şi prenumele cu
minuscule / Titlul articolului / Titlul revistei, nr. anul, pagina.
4. Căutaţi şi selectaţi din timp bibliografia.
5. Se recomandă temele restrânse (De exemplu, nu Arhitectura modernă)
6. Se recomandă modestia ştiinţifică a titlului (De exemplu: Privire asupra…;
Scurtă istorie a…; Introducere în… etc.)
7. Se recomandă tratarea profesională, fără divagaţii. Evitaţi excursurile din
discipline tangente precum principii de creştere a cailor, tratamente balneare,
funcţionarea căilor ferate, tehnologia producerii vinului, psihologia copilului autist,
istoria oraşului Turda, politica de asistenţă medicală în România etc. Evitaţi
frazeologia de umplutură şi introducerile sterile.
8. Se vor evita generalităţile, afirmaţiile imprecise şi fără sursă. (S-a considerat
că…, Arhitecţii credeau că…, fără să ne spuneţi exact cine considera, când, unde,
care arhitecţi etc.)
9. Ar fi bine ca enunţarea unor principii sau idei preluate şi reproduse în cuvintele
voastre să reflecte şi poziţia voastră faţă de acele afirmaţii. Preocupaţi-vă de
formarea unui limbaj personal profesionist.
10. Indicarea sursei documentare se face în mod sumar în cadrul textului şi
complet în nota de subsol (aceasta din urmă indicând cu precizie toate datele,
adică editura, anul, eventual paginile).
11. Fragmentele de text preluate ca citate din surse documentare trebuie să
trimită la note de subsol, unde sursa este descrisă complet.
12. Pentru lucrările care nu sunt editate în traducere românească, se vor da
citatele în limba publicată, menţionând sursa (eventual cu o traducere a autorului
în paranteză). În cazul preluării unui autor citat dintr-o lucrare aparţinând altui
autor, se va folosi formula “x citat de y în lucrarea...”. Toate lucrările menţionate
în bibliografie se vor regăsi în textul lucrării voastre şi în notele de subsol.
13. Fiind vorba despre arhitectură, textele trebuie însoţite de ilustraţii
concludente pentru ideile expuse. Ele nu vor fi grupate la finalul lucrării, ci în
relaţie cu textul pe care îl deservesc. Selecţia ilustraţiei trebuie făcută cu
profesionalism şi va cuprinde planuri, secţiuni, axonometrii etc., reproduceri foto
caracteristice şi semnificative.
Fiecare ilustraţie trebuie însoţită de un text explicativ al ei, care să indice lucrarea
la care se referă (destinaţia, locul, anul, autorul), precum şi sursa documentară.
14. Îngrijiţi-vă de un lay out decent, demn de un arhitect, dar fără excese grafice.
Inspiraţi-vă din lucrări de arhitectură serioase.
15. Pe copertă se vor menţiona, în ordine: autorul, titlul lucrării de disertaţie şi la
urmă, îndrumătorul lucrării teoretice şi îndrumătorul de diplomă.
16. Nu împărţiţi textul în numeroase subtitluri şi sub-subtitluri, ca articolele şi
aliniatele de legi.
17. Recomand scrierea pe faţă-verso, ca la orice publicaţie şi nu doar pe faţă, ca
la dosarele depuse la primărie.
18. Utilizaţi diacriticele
19. Renunţaţi la aşa-zisele voastre "studii de caz". Simpla prezentare a unor
proiecte şi realizări culese din reviste într-un capitol distinct nu înseamnă studiu de
caz. Aceste proiecte sau lucrări selectate de voi spre exemplificare trebuie
distribuite pe parcursul lucrării, spre a ilustra principiile enunţate.
20. Luaţi-vă o carte serioasă drept model de structurare-tratare-redactare!
Nu vă chinuiţi voi să decoperiţi America!
În concluzie, ceea ce ne interesează este:
• Să pargurgeţi o bibliografie de specialitate, de calitate.
• Să aveţi puterea de a organiza materialul cules într-o succesiune coerentă de idei
şi principii. Să prezentaţi o construcţie teoretică logic şi ştiinţific structurată.
• Să ne daţi şi nouă satisfacţia că aţi învăţat ceva la facultatea de arhitectură USH,
şi anume nu despre cosmetică, turism, trafic aerian, viticultură şi îngrijirea bolnavilor.

Octombrie 2013
Prof.dr. arhitect Mihail Caffe, prof. dr. arhitect Anca Sandu Tomaşevschi