UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE LITERE
CENTRUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT LA DISTANȚĂ ȘI CU FRECVENȚĂ REDUSĂ

Program de studiu
COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE

Forma de învățământ: frecvență redusă

Anul II
ANTROPOLOGIE CULTURALĂ
 EVALUĂRI

Nota finală la disciplina Antropologie culturală va fi compusă astfel:

➢ 30% (echivalentul a 3 puncte) pentru participarea cu întrebări, comentarii, sugestii în
cadrul activității;
➢ 20% (echivalentul a 2 puncte) pentru cele două teme de control (vezi mai jos);
➢ 50% (echivalentul a 5 puncte) pentru proiectul antropologic (detalii mai jos).

I. TEME DE CONTROL

A. Alcătuiți un mini-eseu în care să argumentați răspunsul la următoarea întrebare:

Privirea Celuilalt înființează sau desființează?

Mini-eseul (1 punct din nota finală) va trebui să aibă minimum 1 pagină, maximum 3.
Folosirea bibliografiei (neapărat citată!) este încurajată, dar nu obligatorie.
Să fie redactat cu Times New Roman, corp 12, spațiere la 1 rând, cu diacritice.

Termen de predare: 9 ianuarie 2023 (sau oricând înainte), ora 23:59.

B. Alcătuiți o prezentare PowerPoint pe marginea stereotipurilor pozitive și negative

legate de români.

Prezentarea PowerPoint (1 punct din nota finală) va trebui să aibă minimum 5,

maximum 10 slide-uri.
Fiecare slide trebuie să conțină o idee, un argument succint și un element vizual
(fotografie, desen, video etc.).

Termen de predare: 16 ianuarie 2023 (sau oricând înainte), ora 23:59.

II. PROIECT

Termen de predare: 22 ianuarie 2023; proiectul trebuie să aibă minimum 10 pagini.

A. Alegerea temei de cercetare

 Cinci exemple de teme posibile (evident că pot fi alese orice alte teme în afara celor
sugerate mai jos):

Comparația dintre două comunități profesionale (de pildă, studenții Facultății de

Litere și studenții Facultății de Arhitectură și raportarea lor la tot ce înseamnă viața
studențească – cursuri, întâlniri cu colegii, ieșiri în oraș, viața de cămin, munca în echipă
sau munca individuală pentru lucrări și examene, activități extrașcolare – excursii,
activități culturale).

Viața într-o scară de bloc (sau într-un cămin de studenți), relațiile interumane care se
stabilesc între locatari, activități comune, vizite, dialoguri de moment, jocuri între copii,
petreceri etc.

Analiza unui anumit grup și a interacțiunilor care iau naștere în interiorul lui (de
pildă, copiii dintr-o grupă de grădiniță sau dintr-o clasă de școală; un grup mai larg de
prieteni; participanții la un club de dans sau la alt tip de activitate);

Analiza unei anumite comunități, structurate în jurul unui interes profesional sau al
unui tip loisir (ex: un grup de sportivi, de dansatori, de motocicliști, de amatori de teatru
etc.);

Analiza unor ritualuri urbane moderne: sărbătorirea zilei de naștere (într-un anumit
mediu, context, inclusiv în spațiul online – de exemplu, pe Facebook); aniversarea
căsătoriei la cupluri de diverse vârste; team building-ul (ca formă de cunoaștere și
socializare între colegi).

B. Structura proiectului

Proiectul scris trebuie să conțină mai multe aspecte:

1. Partea teoretică, având următoarele puncte (nu neapărat în ordinea aceasta):

− motivaţia alegerii temei (personală + ştiinţifică); ce s-a făcut până în prezent în domeniul/
tema respectiv(ă) şi ce îşi propune lucrarea de faţă;
− prezentarea bibliografiei fundamentale;
− prezentarea obiectivelor (1-2 obiective teoretice);
− metodele folosite (legate, mai ales, de studiul de caz).

2. Partea aplicată (studiul de caz)

Posibile metode pentru construirea studiului de caz (ideală este îmbinarea unei metode
calitative cu una cantitativă):
*chestionare (met. cantitativă) → publicul-ţintă bine stabilit (conform criteriilor de
segmentare: vârstă, sex, nivel de studii, apartenență religioasă, mediu urban sau rural etc.),
numeros (minimum 50 de respondenți); număr suficient de întrebări (minimum 10), de 2 tipuri
(cu răspuns dat şi întrebări cu răspuns liber, 50/50); analiza răspunsurilor (cu procente) și
interpretarea rezultatelor;

*interviuri (met. calitativă) → 5-10 interviuri, anexate la lucrare, cu prezentarea succintă a

respondenților, conform criteriilor de segmentare (care vor fi diferite, în funcție de tema aleasă);

*analiza comparativă a surselor de acelaşi tip (met. calitativă) → prezentarea surselor;

descrierea comparativă a lor, interpretarea cu ajutorul diverselor metode din iconologie,
semiotică etc. (de pildă, surse media sau surse iconografice sau obiecte de același tip);

*focus-grup (met. calitativă) → între 8 și 12 persoane, trebuie să existe o persoană care să

conducă grupul prin întrebări, propunerea unor subiecte de discuție, arătarea unor materiale pe
baza cărora să se pornească o dezbatere etc.

*observaţie participativă (met. calitativă) ESTE OBLIGATORIE, toate eseurile trebuie să

conțină această componentă → tot timpul acelaşi grup, nu trebuie să simtă că e analizat, pentru
a nu-și modifica în mod conștient comportamentul (monitorizarea grupului pe cel puţin 1 lună,
notațiile relevante sunt de menționat în lucrarea scrisă);

3. Bibliografia selectivă (organizată după criteriile formale de mai jos);

4. Paginile de literatură etnografică (transpunerea informației teoretice în 2-3 pagini

de eseu literar);

5. Anexele (structura chestionarului / interviului / prezentarea celor care au participat la

focus-grup; fotografii, înregistrări video etc.)

C. Chestiuni formale legate de redactarea lucrării:

FORMA:
− Times New Roman 12; 1.5 spaţiere; notele de subsol TNR 10 și 1 rând spaţiere;

!!! NOTELE DE SUBSOL:

*pentru primul autor: se trec toate datele cărţii:

• numele autorului (prenume, numele de familie);
• datele cărţii (cu italice → carte; între ghilimele şi cu litere drepte → articole, studii,
denumiri de revistă fără italice, ex: în „România Literară”)
Ex: Cerasela TUDOSE, Gen şi personalitate: psihologie feminină şi psihologie masculină,
Bucureşti, Ed. Tritonic, 2005, p. 36.
Georgeta ANTONESCU, „Miron Costin: imaginea lumii primejduite”, în „Studia
Universitas Babeş-Bolyai – Philologia”, 3-4/1991;
*pentru mai mulţi autori: îi treceți pe toţi cu ; şi în paranteză (coord.), ...
 • titlul
• volumul... (dacă sunt mai multe: vol. ..)
• trad. de. ...
• oraş
• editură (Ed.)
• anul apariţiei
• pagina ( p. → una singură; pp. → mai multe)
• . (punct) la sfârşitul fiecărei note de subsol

*dacă faceți referire la aceeaşi carte (în 2 note consecutive):

→dacă e aceeaşi carte: ibidem (cu italice), p. (pagina).
→dacă coincide pagina: ibidem. (punct)
→o altă lucrare a aceluiaşi autor: idem/eadem (italice) + titlul ...
Ibidem înseamnă „în acelaşi loc”, idem înseamnă „acelaşi” (se referă la numele autorului citat),
eadem înseamnă „aceeaşi” (se referă la numele autoarei citate).

*dacă intervine alt autor, intermediar:

ex. M. Dinu, apoi din nou M. Vovelle
→ M. Vovelle, op. cit. (italice), p. 102 (pt. o singură carte) Op. cit. înseamnă opera citată, ca să
nu mai reluați toate datele cărții.

*pt. site: numele autorului, cu ghilimele titlul articolului, cf. www......., data accesării....

*citate printr-o sursă intermediară: M. Vovelle, apud + sursa

Apud înseamnă „de la”, „din”.
Apud, op. cit., ibidem se scriu cu italice.

La finalul eseului, înainte de anexele cu structura de chestionar, fotografii etc., trebuie să

apară Bibliografia selectivă, organizată astfel:

− În ordinea alfabetică a numelor de familie ale autorilor (nu a prenumelor);

− Dacă aveți mai multe cărți ale aceluiași autor, le treceți în ordinea cronologică a apariției
lor (de la cele mai vechi către cele mai noi);
− Bibliografia trebuie să fie structurată pe secţiuni, dacă e cazul.
o I. Bibliografie de referinţă (lucrări generale, lucrările mari ale temei)
o II. Studii, Articole
o III. Site-uri

Ex: BOCK, Gisela, Femeia în istoria Europei. Din Evul Mediu până în zilele noastre, trad. de
Mariana Cristina Bărbulescu, Iaşi, Ed. Polirom, 2002;
BOLOGNE, Jean Claude, Istoria cuceririi amoroase din antichitate până în zilele noastre, trad.
de Diana Morăraşu, Bucureşti, Ed. Nemira, 2009;
BULAI, Ana; STĂNCIUGELU, Irina, Gen şi reprezentare socială, Bucureşti, Ed. Politeia-
SNSPA, 2004;
CIUPALĂ, Alin, Femeia în societatea românească a secolului al XIX-lea, Bucureşti, Ed.
Meridiane, 2003.