Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
4 PROBLEME REZOLVATE
1.1.R Pentru circuitul cu schema din Fig. 1.1.R-a, în care se cunosc E1= E2 =E3=6V,
J=2A, R1=R4=1, R2=1/2, R3=2/3.
Să se determine valoarea intensităţii curentului electric prin rezistenţa R4 folosind
metoda transfigurărilor electrice.
Fig. 1.1.R-a
Pentru a realiza acest lucru vom folosi teoremele de echivalenţă dintre generatoarele de
tensiune şi curent, precum şi relaţiile de conexiune dintre rezistenţele electrice.
Astfel, laturile ce conţin E1 şi R1, respectiv E2 şi R2, pot forma o singură sursă de
tensiune E12 în serie cu o singură rezistenţă R12 care la rândul său este înseriată cu o rezistenţă
R3 aşa cum se poate observa din figurile Fig. 1.1.R-b, respectiv Fig. 1.1.R-c:
17
E 2 R1 E1 R2 R1 R2 1
E12 2V R12 R123 R12 R3 1
R1 R2 R1 R2 3
În cele ce urmează vom echivala sursa de curent aflată în conexiune paralel cu latura ce
conţine sursa E12 şi rezistenţa R12 cu o sursă de tensiune conform teoremelor de echivalenţă
(ilustrată în Fig. 1.1.R-d) obţinând astfel circuitul echivalent din Fig. 1.1.R-e.
1.2.R Pentru circuitul cu schema din Fig. 1.2.R-a, în care se cunosc E4=100V, E5
=160V, J=10A, R2=R5=20, R3=R4=10, R6=30.
Se cer:
a) Să se scrie ecuaţiile corespunzătoare teoremelor lui Kirchhoff.
b) Să se determine intensităţile curenţilor prin laturile circuitului folosind metoda curenţilor
de contur (ciclici).
c) Să se verifice bilanţul puterilor.
d) Să se calculeze tensiunea UBD între punctele B şi D pe două căi diferite şi să se arate că nu
depinde de “drum”.
e) Să se rezolve circuitul utilizând metoda potenţialelor la noduri.
f) Să se determine elementele generatoarelor echivalente de tensiune şi curent între punctele
B şi D ale circuitului.
g) Determinaţi curentul prin rezistorul R6 folosind teorema lui Thevenin.
h) Ce valoare ar trebui să aibă rezistenţa R6 pentru ca puterea absorbită de aceasta să fie
maximă ? Care ar fi puterea maximă transferată în acest caz?
18
Fig.1.2.R-a Fig.1.2.R-b
( A) I 4 I 2 J 0
(O ) E 4 R 2 I 2 R6 I 6 R 4 I 4
Kirchhoff I: ( B) I 2 I 3 I 6 0 Kirchhoff II I
(C ) I J I 0 (O II ) E 4 R3 I 3 R 6 I 6 R5 I 5
5 3
Pentru a aplica metoda curenţilor ciclici avem mai întâi sensurile curenţilor de contur ca
în Fig 1.2.R-c:
19
Fig.1.2.R-c Metoda curenţilor ciclici. Fig.1.2.R-d Metoda potenţialelor la noduri
20
Bilanţul puterilor
Pentru a putea efectua bilanţul puterilor trebuie să cunoaştem tensiunea la bornele sursei
de curent U g care reprezintă tensiunea între punctele A şi C.
Putem determina această tensiune aplicând teorema a doua a lui Kirchhoff pe traseul
ABCA, astfel:
U g R 2 I 2 R3 I 3 0 U g 160V
Pc R 2 I 22 R3 I 32 R 4 I 42 R5 I 52 R 6 I 62 1880W
Pd E 4 I 4 E 5 I 5 U g J 1880W
Vom calcula tensiunea între punctele B şi D pe căile ABDA, respectiv CBDC, folosind a
doua teoremă a lui Kirchhoff:
ABDA E 4 R2 I 2 U BD R4 I 4 U BD E 4 R2 I 2 R4 I 4 120V
ABDA E 5 R3 I 3 U BD R5 I 5 U BD E 5 R3 I 3 R5 I 5 120V
Se obţine aceeaşi valoare pentru tensiune, indiferent de calea aleasă pentru calculul
acesteia.
În care V1' ; V 2' ; V3' reprezintă potenţialele electrice ale nodurilor 1, 2 şi 3 faţă de nodul de
referinţă D.
Conductanţele vor fi:
21
1 1 1 3 1 1 1
G11 S; G12 G 21 S; G13 G 31 0S;
R2 R4 20 R2 20
1 1 1 11 1 1
G 22 S; G 23 G32 S;
R2 R3 R6 60 R3 10
1 1 1 3
G 33 S
R3 R5 20
E4 E5
I sc' 1 J 0A; I sc' 2 0A; I sc' 3 J 18A.
R4 R5
3 ' 1 '
20 V1 20 V2 0
V1' 40V
1 ' 11 ' 1 ' '
V1 V2 V3 0 V2 120V
20 60 10 V ' 200V
1 ' 3 ' 3
20 V2 20 V3 18
Curenţii prin fiecare latură se determină aplicând teorema a doua a lui Kirchhoff pe
fiecare latură cunoscându-se potenţialele între care este cuprinsă fiecare latură:
Se poate obţine acum mult mai uşor tensiunea la bornele sursei de curent
U g V3' V3' 160V .
Se pot prezenta grafurile curenţilor şi tensiunilor pentru circuitul dat (Fig.1.2.R-e):
22
Generatoarele echivalente între punctele B şi D.
Fig.1.2.R-f Fig.1.2.R-g
Rezistenţa echivalentă este prin urmare dată de conexiunea paralel dintre: grupul R2, R4
conectate în serie, grupul R3, R5 conectate în serie şi rezistenţa R6.
RBD va fi:
1 1 1
R BD 10
R 2 R 4 R3 R 5 R 6
23
Fig.1.2.R-h Fig.1.2.R-i
Deci, curenţii reali prin laturile circuitului, având sensurile alese ca în Fig.1.2.R-h vor fi:
I 1 I 1' 10A; I 2 I 2' I 1' 6A I 4 I 2' 4A.
Putem calcula tensiunea U BD 0 aplicând a doua teoremă a lui Kirchhoff pe traseul ABDA:
E 4 R2 I 2 U BD 0 R4 I 4 U BD 0 E 4 R2 I 2 R4 I 4 180V
( R2 R3 )( R2 R3 )
R BD 0 15
R 2 R3 R 2 R3
24
Prin urmare, generatorul de tensiune între punctele B şi D este format din generatorul de
tensiune de valoare U BD 0 în serie cu rezistenţa R BD 0 .
Pentru a determina curentul prin rezistenţa R6 vom conecta această rezistenţă la bornele
generatorului format: Fig.1.2.R-j.
U BD 0
I6 4A
RBD 0 R6
Fig.1.2.R-j
1.3.R Pentru circuitul cu schema din Fig. 1.3.R-a, în care se cunosc E4=10V,
E5= E6=9V, J=1A, R1=R2=R3= R4= R5= R6=1. Se cer:
a) Să se scrie ecuaţiile corespunzătoare teoremelor lui Kirchhoff.
b) Să se determine intensităţile curenţilor prin laturile circuitului folosind metoda curenţilor
de contur (ciclici).
c) Să se verifice bilanţul puterilor.
d) Să se calculeze tensiunea UAC între punctele A şi C pe două cai diferite şi să se arate că nu
depinde de “drum”.
e) Să se rezolve circuitul utilizând metoda potenţialelor la noduri.
f) Să se determine elementele generatoarelor echivalente de tensiune şi curent între punctele
A şi B ale circuitului.
g) Determinaţi curentul prin rezistorul R1 folosind teorema lui Thevenin.
h) Ce valoare ar trebui să aibă rezistenţa R1 pentru ca puterea absorbită de aceasta să fie
maximă ? Care ar fi puterea maximă transferată în acest caz ?
25
Fig.1.3.R-a Fig.1.3.R-b
Am ales în mod arbitrar sensul de parcurgere al curentului prin fiecare latură precum şi
sensul de parcurgere al celor două bucle obţinând (Fig.1.3.R-b):
( A) J I 6 I1 0 (O I ) E 5 E 6 R5 I 5 R1 I 1 R6 I 6
Kirchhoff I: ( B) I1 I 5 I 2 0 Kirchhoff II (O II ) E 5 R5 I 5 R2 I 2 R3 I 3
(C ) I 4 I 2 I3 0 (O ) E R I R I
III 4 4 4 3 3
Pentru a aplica metoda curenţilor ciclici avem mai întâi sensurile curenţilor de contur
ca în Fig 1.3.R-c:
26
Fig.1.3.R-c Metoda curenţilor ciclici. Fig.1.3.R-d Metoda potenţialelor la noduri
Deoarece R44 , ultima ecuaţie din sistemul de mai sus se înlocuieşte cu I 4' J 1A .
Având în vedere sensurile alese pentru curenţii ciclici (Fig.1.3.-c) vom avea:
27
I 1 I 1' 1A; I 2 I 2' 2A; I 3 I 2' I 3' 6A;
I 4 I 3' 4A; I 5 I 1' I 2' 1A; I 6 I 1' I 4' 0A; I I 4' 1A
Bilanţul puterilor
Pentru a putea efectua bilanţul puterilor trebuie să cunoastem tensiunea la bornele sursei
de curent U g care reprezintă tensiunea între punctele A şi 0.
Putem determina acestă tensiune aplicând teorema a doua a lui Kirchhoff, astfel:
E 6 R 6 I 6 U g U g E 6 R6 I 6 9V
Pc R1 I12 R 2 I 22 R 3 I 32 R 4 I 42 R5 I 52 R6 I 62 58W
Pd E 4 I 4 E 5 I 5 E 6 I 6 U g J 58W
Vom calcula tensiunea între punctele B şi D pe căile AOCA, respectiv ABCA, folosind a
doua teoremă a lui Kirchhoff:
AOCA E 6 R6 I 6 U AC R3 I 3 U BD E 6 R6 I 6 R3 I 3 3V
ABCA 0 R1 I 1 R2 I 2 U BD U BD R1 I 1 R2 I 2 3V
Se obţine prin urmare aceeaşi valoare pentru tensiune indiferent de calea aleasă pentru
calculul acesteia.
În care V1' ; V 2' ; V3' reprezintă potenţialele electrice ale nodurilor 1, 2 şi 3 faţă de nodul de
referinţă D.
Conductanţele corespunzătoare vor fi:
28
1 1 1 1 1
G11 2S; G12 G 21 1S; G13 G 31 0S;
R1 R6 R1
1 1 1 1
G 22 3S; G 23 G 32 1S;
R1 R2 R5 R2
1 1 1
G 33 3S
R 2 R3 R 4
E6 E5 E4
I sc' 1 J 10A; I sc' 2 9A; I sc' 3 10A.
R6 R5 R4
Curenţii prin fiecare latură se determină aplicând teorema a doua a lui Kirchhoff pe
fiecare latură cunoscându-se potenţialele între care este cuprinsă fiecare latură:
Se poate obţine acum mult mai uşor tensiunea la bornele sursei de curent U g V1' 9V .
Se pot prezenta grafurile curenţilor şi tensiunilor pentru circuitul dat (Fig.1.2.R-e):
29
Generatoarele echivalente între punctele A şi B.
Fig.1.2.R-f Fig.1.2.R-g
Rezistenţa echivalentă este dată de conexiunea paralel dintre R3, R4 notată cu R34 , în
serie cu R2 formând astfel R234, care se află în paralel cu R5 alcătuind rezistenţa R2345; aceasta
se află în serie cu R6. Tot ansamblul este în paralel cu R1.
R3 R 4 1 3
R34 ; R234 R34 R2
R2 R4 2 2 R 23456 R1 8
R AB
R234 R5 3 8 R 23456 R1 13
R2345 R23456 R2345 R6
R234 R5 5 5
30
Fig.1.3.R-h Fig.1.3.R-I
E 4 R3 R3 R 4 1 E 5 E 34 8
E 34 5V R34 I5
R3 R 4 R3 R 4 2 R5 R2 R34 5
Putem acum calcula tensiunea U AB 0 aplicând a doua teorema a lui Kirchhoff pe traseul
ABOA din schema din Fig.1.3.R-h.
13
E 6 E 5 JR6 U AB 0 R5 I 5 U BD 0 E 6 E 5 JR6 R5 I 5 V
5
31
Generatorul de tensiune între punctele A şi B este format din generatorul de tensiune de
valoare U AB 0 în serie cu rezistenţa R AB 0 .
Pentru a determina curentul prin rezistenţa R1 vom conecta această rezistenţă la bornele
generatorului format: Fig.1.2.R-j.
U AB 0
I6 1A
R AB 0 R1
Fig.1.2.R-j
1.4.R Pentru circuitul cu schema din Fig. 1.4.R-a, în care se cunosc E1=10V, E2 =4V,
E3=2V, E4 =6V, J=2A, R1=1, R2=2, R3=3, R4=4, R5 =5. Se cer:
a) Curenţii prin fiecare latură a circuitului utilizând atât metoda curenţilor ciclici cât şi
metoda potenţialelor la noduri.
b) Valoarea puterilor consumate şi debitate de circuit.
Fig.1.4.R-a
32
Metoda curenţilor ciclici
Pentru a aplica metoda curenţilor ciclici avem mai întâi sensurile curentilor de contur
ca în Fig 1.4.R-b.
33
I 1 I 1' 4A; I 2 I 2' 3A; I 3 I 1' I 3' 2A;
I 4 I 2' I 3' I 1' 1A; I 5 I 3' 2A.
E1 R1 I 1 R5 I 5 U g U g R1 I 1 R5 I 5 E1 4V
1 1 1 4 1 1
G11 S; G12 G 21 0S; G13 G 31 1S;
R1 R3 3 R1
1 1 1 1 1
G 22 S; G 23 G32 S;
R5 5 R5 5
1 1 1 1 39
G 33 S
R1 R2 R4 R5 20
E1 E 6 22 E E E 19
I sc' 1 J A; I sc' 2 J 2A; I sc' 3 1 2 4 A.
R1 R6 3 R1 R 2 R4 2
Curenţii prin fiecare latură se determină aplicând teorema a doua a lui Kirchhoff pe
fiecare latură cunoscându-se potenţialele între care este cuprinsă fiecare latură:
34
E1 V3' V1' E 2 V3' E 3 V1'
I1 4A; I2 3A; I3 2A;
R1 R2 R3
E 4 V3'
I4 1A; I 5 J 2A;
R4
Se poate obţine acum mult mai uşor tensiunea la bornele sursei de curent
U g V1' V 2' 4V .
Bilanţul puterilor
Pc R1 I12 R 2 I 22 R 3 I 32 R 4 I 42 R5 I 52 70 W
Pd E1 I 1 E 2 I 2 E 3 I 3 E 4 I 4 U g J 70 W
1.5.R Pentru circuitul cu schema din Fig. 1.5.R-a, în care se cunosc E=1V, E3 =2V,
J=3A, R1= R2= R4=1, R3=2. Se cer:
c) Curenţii prin fiecare latură a circuitului utilizând atât metoda curenţilor ciclici cât şi
metoda potenţialelor la noduri.
d) Valoarea puterilor consumate şi debitate de circuit.
Fig.1.5.R-a
35
Metoda curenţilor ciclici
Pentru a aplica metoda curenţilor ciclici avem mai întâi sensurile curenţilor de contur
ca în Fig 1.5.R-b.
Deoarece R33 , ultima ecuaţie din sistemul de mai sus se înlocuieşte cu I 3' J 3A .
Având în vedere sensurile alese pentru curenţii ciclici (Fig.1.4.-b) vom avea:
Se obţine sistemul:
36
I 1 I 1' I 3' 2A; I 2 I 1' 1A; I 3 I 2' I 1' 2A;
I 4 I 1' I 3' I 2' 1A. I I 3 I 2 1A
0 R1 I 1 R 4 I 4 U g U g R1 I 1 R 4 I 4 3V
În care V1' ; V 2' ; V3' reprezintă potenţialele electrice ale nodurilor 1, 2 şi 3 faţă de nodul de
referinţă O.
Datorită alegerii potenţialului de referinţă, valoarea potenţialului din a treia ecuaţie este
echivalentă cu V3' E 1V .
Conductanţele corespunzătoare vor fi:
1 1 1 1 1
G11 2S; G12 G 21 0S; G13 G31 1S;
R1 R2 R2
1 1 1 3 1 1
G 22 S; G 23 G32 S;
R3 R 4 2 R3 2
1 1 3
G 33 S
R 2 R3 2
E3 E3
I sc' 1 J 3A; I sc' 2 J 2A; I sc' 3 1A.
R3 R3
37
2V1' 1 3
V1' 2V
3 ' 1 ' V3' 1V
V 2 2 V2 1V
2 2
Curenţii prin fiecare latură se determină aplicând teorema a doua a lui Kirchhoff pe
fiecare latură cunoscându-se potenţialele între care este cuprinsă fiecare latură:
Se poate obţine acum mult mai uşor tensiunea la bornele sursei de curent
U g V1' V 2' 3V .
Bilanţul puterilor
Pc R1 I12 R 2 I 22 R3 I 32 R 4 I 42 14W
Pd EI E 3 I 3 U g J 14 W
38