Nr.

255, mai 2018

PUBLICAŢIE DE INFORMAŢIE ŞI OPINIE PEDAGOGICĂ EDITATĂ DE

CASA CORPULUI DIDACTIC ŞI ASOCIAŢIA PROFESIONALĂ „ŞCOALA GĂLĂŢEANĂ”
vEducaţie la timpul prezent P
SUNTEM INDEPENDENȚI, E
SUNTEM R G
NAȚIUNE DE SINE STĂTĂTOARE!
S Ă
A fost Declarația de independență făcută de ministrul de
externe al României, Mihail Kogălniceanu, în Camera Depu- O L
taților, la 9 mai 1877, întâmpinată cu îndelungate ovații de de-
putații în picioare, Declarație promulgată a doua zi de domni- N Ă
torul Carol. A Ţ
Evenimentul a avut loc în plin conflict ruso-româno-turc.
Convenția româno-rusă din 4/16 aprilie 1877 și intrarea trupe- L E
lor țariste pe teritoriul țării noastre, în drum spre Balcani, au
deteriorat definitiv relațiile româno-turce. În context, agravarea I N
situației românilor nord-dobrogeni, mișcarea vaselor de război T E
turcești pe Dunăre și manevrele armatei de uscat în nordul
Dobrogei (în 21 iunie 1876, căpitanul portului Galați informa Ă
Ministerul de Externe că în ultimele 20 de zile au trecut în su-
sul Dunării mai multe vase turcești, care transportau militari și Ţ
armament, iar la Tulcea se mai aflau un cuirasat și două regi- I
mente de armată regulate) erau bine cunoscute de gălățeni. La
Galați exista chiar temerea că „orașul ar putea fi bombardat de
bateriile turcești, instalate foarte aproape de malul Dunării”.
Mai mult, dintr-o discuție purtată între consulul englez la Ga-
lați, Percy Sanderson, și amiralul Hobart Pașa, rezultă că turcii
așteptau doar o provocare din partea gălățenilor pentru ca „toa-
te construcțiile publice din oraș să fie arse…”.
Declarația de independent a României deschidea, de fapt,
conflictul militar cu Imperiul Otoman, declanșând starea de
război dintre cele două părți. Războiul era menit să consolide-
ze independența statului roman, proclamată la 9 mai 1877, pe
câmpul de luptă, exprimând unitatea de voință și de acțiune a
întregului popor. Din documentele vremii, din mărturiile lăsate
posterității de principalii artizani ai evenimentului, constatăm
cu mândrie că și gălățenii și-au adus contribuția – materială și
umană – la lupta pentru confirmarea independenței pe câmpul
de luptă. Populația orașului a dat dovadă de receptivitate,
promptitudine și înalt simțământ patriotic pentru ducerea răz-
boiului. Spre exemplu, la 15 mai 1877, prefectul Galațiului
aducea la cunoștința ministrului de interne donațiile făcute de
locuitorii orașului și județului în vite de hrană, cai, îmbrăcă-
minte, căruțe, cherestea, fân etc. De asemenea, la mijlocul lunii
septembrie 1877 „se dădea în folosință la Galați Spitalul pen-
tru tratarea ostașilor răniți pe front, asistența medicală fiind
asigurată gratuit de trei doctori locali”. Sunt mărturii grăitoare,
desprinse din paginile îngălbenite ale documentelor, că gălățe-
nii și tecucenii, țăranii din Nicorești și Țepu, Buciumeni și
Vârlezi, Foltești și Frumușița, Pechea și Băneasa, Oancea și
Măstăcani, Corod și Cârlomănești, Rogojeni și Măcișeni, din PRO SAU CONTRA UNIFORMEI ȘCOLARE?
alte localități ale județului, și-au adus contribuția la istorica iz- Problema uniformei școlare a polarizat societatea în ultimii ani, antrenând în dispută atât
bândă a dobândirii independenței. Și alte dovezi sunt demne pe cei direct interesați (elevi, părinți, cadre didactice), cât și pe mulți alții, care au simțit nevoia
de evidențiat pentru starea de spirit a gălățenilor: profesorul de a se solidariza cu una sau alta dintre părți (în buna și… româneasca rânduială). Această pro-
George Mihăilescu, prezență dinamică în viața spiritual a ora- blemă a devenit un subiect aprig disputat în spațiul școlar, argumentele aruncate în luptă alune-
șului, oferea din salariul său pe luna septembrie 1877 suma de când adesea foarte ușor în afara zonei raționale și antrenând uneori pasiuni și energii pătimașe.
100 lei „pentru a se cumpăra arme la bravii noștri ostași”; în- Explicațiile acestui război al tuturor împotriva tuturor pe tema ținutei școlare au legătură
flăcărata conferință susținută de „bardul națiunii române”, Va- cu exacerbarea a două tendințe opuse: pe de o parte, cei care se opun uniformei pornesc de la
sile Alecsandri, despre eroismul armatei române și în special contestarea rolului acesteia în viața școlarului, pe motiv că ea a fost unul dintre cele mai impor-
despre curcani, despre limbajul lor glumeț „chiar și în fața tante instrumente la care s-a apelat în regimul trecut pentru a-i aduce la ordine pe elevi, pentru a
morții”. le limita libertatea de gândire și de acțiune, pentru a le ține în frâu imaginația și inițiativa și a-i
Emoționante sunt manifestările prin care populația Galațiu- împiedica să aspire la mai mult (la „altceva”). A accepta din nou o ținută școlară ar fi similar,
lui i-a întâmpinat pe bravii ostași întorși din grelele încleștări pentru această categorie, cu reîntoarcerea la dictatură.
de la Grivița, Plevna, Rahova și Smârdan. Spre exemplu, la 28
iulie 1878, „o mare mulțime” a venit la vapor pentru a-și ex- Prof. Eugenia OLARIU, C. N.„Spiru Haret”
prima simpatia pentru cei care „purtau cu toți pe piepturile lor - continuare în pagina 11 -
mărci neechivoce de bravura pe care au arătat-o în teribilele
circumstanțe unde s-au aflat”; ceva mai târziu, la 4 septembrie DIN CUPRINS
1878, orașul, „decorat cu steaguri, care erau fixate pe barieră și
pe arbori”, primea artileria română pe strada principală, în de- Invitatul ediţiei: prof. Luminiţa Diamanta BULAI p. 3-4
filare către Grădina Publică. 100 de ani de la Primul Război Mondial p. 5
Iar acum, la 141 de ani de când România a devenit stat in- Biblioteca şcolară p. 6
dependent, toți cunoscuții și toți anonimii realizării acelui act În amintirea lui Eugen BARBU p. 7
de referință din istoria neamului românesc merită din plin re- Management şcolar p. 10-11
cunoștința și cinstirea noastră, obligându-ne să păstrăm ceea ce Scriitori gălăţeni: Dan PLĂIEȘU p. 13
au cucerit ei atunci cu prețul vieții. Cărţile colegilor noştri p. 17
Gh. NAZARE Plastică p. 19
Şcoala gălăţeană ===========================================================
ŞCOALA DIN NEGRILEȘTI LA ZI ANIVERSARĂ
În fiecare an, de 1 Martie, şcoala noastră aniversează ziua celui al cărui
nume îl poartă, ,Florea Julea. Fiu al meleagurilor teleormănene, născut şi
crescut în pitoreasca Muntenie, ajuns
profesor in comuna Negrileşti, judeţul
Galaţi şi, mai apoi, director al acestei
şcoli, domnul Florea Julea şi-a dedicat
întreaga viaţă şcolii, educării tinerelor
vlăstare ale satului care l-a adoptat cu
dragă inimă, Negrileşti, mlădiţe care au
ajuns oameni vrednici. Născut la înce-
put de primăvară, profesorul Florea Ju-
lea a rămas în inimile tuturor celor care
l-au cunoscut ca un om drept, harnic şi
înţelept, un bun educator, un profesor
de excepţie, poet şi scriitor, cu alte cu-
vinte UN OM ADEVĂRAT.
1 Martie este ziua dumnealui de naştere şi, cu această ocazie, elevii şi
profesorii Şcolii Gimnaziale ,,Florea Julea” din comuna Negrileşti au pre-
gătit un program artistic pentru a cinsti memoria domniei sale. Şi pentru că
a sosit primăvara, am intrat în atmosfera specifică acestui anotimp prin
dans, cântec şi poezie. Activitatea a fost deschisă de profesorul Daniel
Mihociu, directorul şcolii, care a prezentat biografia sărbătoritului.
Copiii de la Grădinița Negrileşti, coordonaţi de educatoarele Mardare
Dorinela şi Medeleanu Iuliana, ne-au încântat cu dansurile şi costumele lor
pitoreşti. Au urmat elevii clasei a VIII-a, pregătiţi de profesoara Pavel
Ionelia-Ramona, care este şi consilierul educativ al şcolii, cu ,,Hora din
Moldova” şi ,,Ciuleandra”. Nu a lipsit nici momentul de teatru, realizat de
aceeaşi elevi, dar coordonaţi de profesoara Constandache Paula, elevii in-
terpretând piesa ,,Înger şi demon”.
Momentul poetic a fost realizat de elevii claselor a V-a şi a VI-a, pregă-
tiţi de subsemnata. Au fost recitate poezii despre primăvară şi despre şcoa-
lă. Ne-a uimit talentul interpretativ al elevei Bolea Teodora din clasa a VI-
a, care, îmbrăcată într-un frumos costum naţional, cusut în casă de bunica
sa, a recitat poezia intitulată ,,Învăţătoarea”, de Elena Dragoş.
În continuare, fiica fostului profesor Florea Julea, împreună cu fata şi
ginerele dumneaei, au făcut un mic parastas, servindu-ne cu mucenici şi
prăjituri. Totodată, au lăsat cadou şcolii cărţi de poezie şi de proză scrise de
Florea Julea şi apărute la Editura Pax Aura Mundi, în anul 2011, şi, respec-
tiv, Editura Olimpias Galaţi, în anul 2013.
La încheierea programului, profesoara Turculeţ Violeta a oferit mărţi-
şoare celor prezenţi, confecţionate chiar de dumneaei, in colaborare cu Flo-
rea Alice, secretara şcolii, şi cu elevii unității.
Ne-am bucurat cu toţii în această zi de sărbătoare a scolii noastre. Profe-
sorul Florea George-Lucian a imortalizat cele mai frumoase momente ale
spectacolului. Cu sufletele pline de armonie şi de veselie, ne-am promis că
anul viitor vom dedica cinci zile sărbătoririi şcolii.
Prof. Mihaela JAMBRU, Şc. Gimn. ,,Florea Julea”, Negrileşti

TRADIȚIA – PUNTE EDUCAȚIONALĂ ÎNTRE CULTURI

Din dorința de a sădi în inimile ti-
nerilor dragostea pentru frumos și au-
tentic, pentru rădăcinile și valorile
poporului român, a apărut ideea pro-
iectului ERASMUS+ „Reînvierea
tradițiilor – o punte educațională
între culturi”, în cadrul căruia Liceul
Tehnologic „Simion Mehedinți” este
școală coordonatoare, iar școlile par-
tenere provin din Portugalia, Italia și
Turcia.
În perioada 19-22 februarie, liceul
din Galați a fost gazda primei întâlniri
transnaționale a acestui proiect, pri-
mind cu ospitalitatea specific româ-
nească pe reprezentanții școlilor par-
tenere. După cunoașterea reciprocă a
membrilor echipelor de proiect, deru-
lată în prezența reprezentantului IȘJ
Galați, inspector pe învățământul
primar și special, prof. Maricel Nico-
lae Lazăr, a conducerii liceului - dir.
Lucica Dumitrache și dir. adj. Diana
Manuela Vieru, a responsabilului de din care provin instituțiile școlare, fi- d-nei prof. Anca Roșca, invitații s-au
comunicare în proiect, prof. Liliana ecare parte având șansa de a desco- bucurat și de „Glasul Odăieșilor” –
Ionașcu, ca și a cadrelor didactice din peri aspecte deosebite din folclorul grupul vocal din satul Odaia Manola-
școală, oaspe- celorlalți. che, coordonați de d-na Ecaterina Hu-
ții au putut vi- Echipele par- lea, și au rămas impresionați de afini-
zita instituția tenere au pu- tatea deosebită pe care acești oameni
și au fost im- tut observa și o au pentru tradiție, pe care doresc
presionați de dovezi vii ale atât de mult să o transmită generații-
căldura sufle- tradiționalu- lor următoare.
tească oferită lui românesc, La finalul acestor zile, membrii
de dascălii și având ocazia echipelor de proiect au simțit un plus
elevii liceului. de a urmări de bogăție sufletească, s-au ales cu
Această câteva mo- achiziții noi și interesante despre fol-
întâlnire de mente folclo- clorul celorlalte țări, iar oaspeții au
proiect a dat rice autenti- afirmat că tot ceea ce au descoperit
posibilitatea ce. Elevii aici „le-a depășit cu mult așteptările”.
fiecărei școli școlii, coor- Concluzia acestor activități a fost
implicate de a-și prezenta activitățile donați de d-na profesoară Mirela Că- aceea că, pe bună dreptate, tradiția
derulate până acum, punctele forte, lugăru au oferit oaspeților o frumoasă unui popor este un bun prilej de a
dar și dificultățile întâmpinate în im- șezătoare românească, reușind să crea conexiuni între culturi și oferă
plementarea proiectului. O atenție transmită prin momentul lor artistic oamenilor posibilitatea de a se apro-
deosebită a fost îndreptată asupra tra- dragostea și dorul ce îi reprezintă pe pia mai mult unii de alții, indiferent
dițiilor din fiecare zonă geografică oamenii din popor. Prin intermediul de naționalitatea lor.
Prof. Veronica CÎȘLEANU, Liceul Tehnologic „Simion Mehedinți”

PROIECTUL CULTURAL SCHIMBĂ LUMEA PRIN ARTĂ

La sfârșitul lunii februarie 2018, doamna prof. tatea în spațiul și patrimoniul cultural european. română, câștigătoare a numeroase premii naționa-
univ. dr. Dumitriu Mihaela a început seria de Conferința De la tradiție la modernitate- le și internaționale.
Dragobete/ Saint Valentine’s și Simbolul Mărți- Decorul specific sărbătorii de Dragobete și
șorului s-a încadrat și în manifestările Festivalu- anotimpului de primăvară a fost asigurat de ex-
lui Naţional al Cărţii pentru Copii „Bucuria Lec- poziția cu lucrări ale elevilor Cercului de Pictură,
turii”, ediția a XIV-a, organizat de către Federaţia prof. coordonator Mihaela Brumar.
Internaţională a Comunităţilor Educative (FICE), A doua conferință a proiectului a avut loc în
în parteneriat cu Școala Gimnazială nr. 96, Bucu- data de 26 martie 2018 și s-a numit „Anul Marii
rești și cu Asociația „Sfânta Makrina” din Galați. Uniri-România între tradiție și credință”.
Elevii și profesorii invitați, de la Palatul Copii- Organizatorii au dorit astfel să celebreze 100
lor, C. N. „Alexandru Ioan Cuza” și C. N. „Vasi- de ani de la Unirea Basarabiei cu România și
le Alecsandri”, s-au bucurat să asculte un recital să aducă în prim plan tradițiile autentice, strămo-
instrumental vioară-violoncel, cu muzică clasică șești, practicate cu ocazia Sărbătorii Învierii
scrisă de mari compozitori ai muzicii clasice uni- Domnului Iisus Hristos.
versale, pregătit de prof. corepetitor Mariana La activitate au participat în număr foarte ma-
conferințe culturale organizate la Palatul Copiilor Perju și susținut de elevele Filip Jeni, Filip Maria re, elevi de la C. N. „Alexandru Ioan Cuza”, în-
Galați cu un scop generos, acela de a împărtăși și Costea Diana. drumați de prof. Iancu Monica și de la C. N. „Va-
elevilor informații despre adevărurile din tradiții- Activitatea s-a încheiat cu un recital de muzică sile Alecsandri”, coordonați de prof. Bîra Rodica
le, obiceiurile, cultura și credința poporului ro- folk, pe acorduri de chitară clasică, pe versurile Liliana și prof. Adriana Ilie.
mân, care ne asigură identitatea de neam și unici- Mariei Magdalena Dănăilă, cantautoare și actriță
Prof. Nina Mihaela STIRIAN, Palatul Copiilor Galați

JUSTIȚIA – ARTA DREPTĂŢII

Recent, elevii clasei a V-a C ai Școlii Gimnaziale Nr. 22 Galați au parti-
cipat la activitatea de educație juridică cu tema „Justiția – arta dreptății”,
organizată la sediul Curții de Apel Galați.
Activitatea a avut drept obiective facilitarea accesului elevilor la cunoș-
tințe fundamentale de drept precum și promovarea unei culturi juridice me-
nite să încurajeze respectul față de lege, echitate socială și atitudine civică
în rândul elevilor. Cu acest prilej, elevilor li s-au prezentat compartimentele
relevante pentru activitatea instituției, oferindu-li-se explicații cu privire la
Pag. 2
activitățile desfășurate. Elevii au aflat informații utile despre specificul in-
stanțelor judecătorești și au descoperit aspecte interesante despre profesia
judecătorilor și avocaților. De asemenea, elevii au fost introduși într-o sală
de judecată unde au avut loc discuții și dezbateri despre pericolele existente
în societate și despre modalitățile de acțiune potrivite.
Activitatea a avut un impact pozitiv asupra elevilor. Aceștia au fost în-
cântați de experiența practică de care au avut parte și și-au exprimat dorin-
ța de a mai participa la astfel de activități pe viitor.
Prof. Paula – Roxana AVRAM
Invitatul ediţiei =============================================== Şcoala gălăţeană
PROF. LUMINIȚA DIAMANTA BULAI
DIRECTOR AL CENTRULUI JUDEȚEAN DE RESURSE ȘI ASISTENȚĂ PSIHOPEDAGOGICĂ GALAȚI
Doamna Bulai, au trecut exact cinci perspectiva sistemului educațional județean putem vorbi de o rată mai mică
ani de la ultima noastră discuție... con- de părăsire timpurie a școlii, de un număr mare a tinerilor din categoria
semnată în revista „Școala gălățeană”, NEETS care se întorc la școală, de o îmbunătățire a rezultatelor școlare și a
perioadă suficientă pentru a putea iden- rezultatelor la examenele/evaluările naționale. Putem vorbi în termeni pozi-
tifica elemente de noutate în învățămân- tivi despre un nivel mai ridicat de incluziune în școlile gălățene, de relații
tul gălățean și din perspectivă psihologi- pozitive profesori-elevi, de dezvoltarea unui mediu de învățare stimulativ, în
că. Concret, este ceva nou în ceea ce pri- școli prietenoase, comunitare.
vește statutul psihologului școlar în con- Aveți meritul de a fi contribuit direct la înființarea instituției pe care
textual învățământului românesc/ gălă- o manageriați și astăzi, Centrul Județean de Resurse și Asistență Edu-
țean? cațională. Aveați un entuziasm debordant. Așteptările de atunci s-au
Ce repede trece timpul…Concret, o no- îndeplinit? Puteți exemplifica?
utate majoră este introducerea clasei pregă- După cum știți, CJRAE e o instituție conexă a învățământului preuniver-
titoare ca parte a ciclului primar. Iar aici, sitar, de învățământ special integrat care s-a construit în 2006 pe structura
profesorii din cabinetele de asistență Centrului Județean de Asistență Psihopedagogică (CJAP) și care, dobândind
psihopedagogică au și au avut un rol im- personalitate juridică, a integrat mai multe tipuri de servicii (terapie logope-
portant. În urmă cu cinci ani cred că rolul dică, educație incluzivă, asistență socială și educațională, mediere școlară și
lor în consilierea părinților a fost determinant în acceptarea faptului că înce- din 2011, evaluare și orientare școlară a copiilor cu CES). Am fost unul din-
perea școlarizării la 6 ani este benefică pentru dezvoltarea copilului. Iar acti- tre puținii coordonatori CJAP care a apreciat această integrare a serviciilor și
vitatea psihologilor a fost completată, de atunci, cu evaluarea psihosomatică a identificat beneficiile pe care noua instituție le putea aduce în mediul edu-
a copiilor care nu au încă vârstă de 6 ani dar părinții optează/ doresc să îi în- cațional românesc. De aceea Galațiul a fost primul județ din țară în care
scrie în învățământul primar. Alte elemente de noutate pot fi considerate CJRAE s-a înființat și a funcționat încă din februarie 2006. În majoritatea
provocările la care trebuie să facă față cadrele didactice, datorate apariției județelor instituția a funcționat efectiv doar un an mai târziu, în 2007. La noi,
unor problematici din zona dependențelor (de calculator/telefon/mediul on- cu sprijinul Inspectoratului Școlar și al Consiliului Județean Galați, acest an
line/rețele de socializare sau de substanțe interzise), creșterii numărului copi- a reprezentat un avans comparativ cu celelalte județe, în care am reușit să
ilor care au manifestări agresive, dificultăți de adaptare, emoționale, sociale dezvoltăm practici bune care au fost preluate apoi și în alte județe.
și comportamentale și a numărului copiilor cu CES integrați în învățământul Cei care mă cunosc, colaboratorii apropiați știu că entuziasmul a rămas
de masă. una dintre cele mai importante caracteristici ale mele. Am fost și sunt entu-
O schimbare poate fi considerată și modalitatea de implicare a părinților ziastă pentru că văd, știu că activitatea acestei instituții este necesară, că răs-
în educația școlară a copiilor, fie că vorbim de non-implicare (crescând foar- punde nevoilor elevilor, părinților, cadrelor didactice și în general învăță-
te mult numărul părinților care, în special după clasa a V-a, nu relaționează mântului preuniversitar… Încă de la început am definit CJRAE ca o interfa-
cu școala/cadrele didactice) sau de implicare excesivă (existând multe situa- ță care coordonează acordarea de servicii profesioniste și specializate, la
ții în care părinții dau indicații metodice învățătorilor/profesorilor sau sub- standarde de calitate superioară, încercând să răspundă nevoilor de educație
minează autoritatea profesorilor discutând cu copilul „greșelile" pedagogice ale oricărui copil. Iar viziunea instituției este : Calitate la nivel Județean asi-
ale cadrelor didactice). gurată prin Resurse și Asistență pentru o Educație adaptată nevoilor fiecărui
Rămânând în sfera concretului, v-aș ruga să faceți o evaluare a re- copil, pentru favorizarea dezvoltării, progresului și includerii sociale a orică-
zultatelor obținute de psihologii școlari din unitățile gălățene de învă- rui copil, pentru crearea unor „școli pentru TOȚI și pentru FIECARE”
țământ în ultimii cinci ani. Măsura în care așteptările mele s-au împlinit? Dacă ne referim la faptul
E relativ dificil să faci o evaluare a rezultatelor pentru o activitate unde că am crescut ca organizație (54 de cabinete acum față de 34 în 2006), că
rezultatele sunt greu de măsurat, deoarece ele țin mai mult de aspecte calita- ne-am maturizat, că suntem, așa cum ne-am dorit, o „instituție care învață",
tive, care nu au întotdeauna o vizibilitate crescută pe termen scurt. Dacă ar fi că suntem, așa cum spuneam la aniversarea de anul trecut o „echipa de nota
să ne referim strict cantitativ, discutăm de o creștere a numărului de benefi- 10", de profesioniști tineri, care sunt interesați de propria dezvoltare profesi-
ciari ai serviciilor de asistență psihopedagogică, deși numărul profesorilor onală, aș putea să spun că s-au împlinit în procent de 60-70%. Pentru că mai
din centre și cabinete de asistență psihopedagogică a rămas același în ultimii avem un necesar de minim 25 de posturi că să putem ajunge să furnizăm
cinci ani. Avem 60 de cadre didactice în Centrul Județean de Asistență servicii în peste 85% dintre unitățile școlare din județ. Pentru că suntem
Psihopedagogică și în cele 54 de cabinete de asistență psihopedagogică. supranormați și fiecare cabinet furnizează servicii nu doar la 800 de elevi
Sunt 43094 elevi, 3414 părinți și 2624 cadre didactice care au beneficiat sau 400 de preșcolari, ci unui număr aproape dublu
de servicii de asistență psihopedagogică în anul școlar trecut. Mai adăugăm Dacă analizăm din perspectiva dotărilor, cred că este corect același pro-
și 1242 de elevi cu cerințe educative speciale și părinții acestora, care au fost cent, deoarece dotarea cabinetelor, care a fost făcută în perioada 2007-2010
evaluați și consiliați în Serviciul de Evaluare și Orientare Școlară și Profesi- este deja oarecum uzată moral. Dacă vorbim din perspectiva percepției asu-
onală (SEOSP) și pentru care s-au emis certificate de orientare școlară în pra serviciilor CJRAE procentul este același deoarece, deși vorbim de o
Comisia de Orientare Școlară și Profesională (COSP). modificare de mentalitate față de eficiența activității și necesitatea psiholo-
Această înseamnă că sunt 800 de elevi pentru fiecare cabinet, care au lu- gului școlar în sens pozitiv, mai sunt multe de făcut sub aspectul vizibilității
crat efectiv cu profesorul consilier/ psihopedagog/ psiholog, individual sau serviciilor noastre și a rezultatelor intervențiilor. Și totuși, așteptările mele s-
în grup, fără a ne referi și la celelalte categorii de beneficiari (părinți, cadre au împlinit 100% prin fiecare copil care și-a construit sau regăsit încrederea
didactice, reprezentanți ai comunității). Adăugăm aici și serviciile de asis- în forțele proprii, care, prin sprijinul oferit, și-a regăsit echilibrul, a reflectat
tență socială care, numai în cele două campanii umanitare tradiționale („De la viitor sau și-a construit un plan de carieră și a ales o școală sau o meserie
la inima la inima!” și „Tombola Prieteniei”), au sprijinit 250 de elevi din potrivite pentru el, care a reușit să își înfrâneze impulsul agresiv sau să își
grupuri dezavantajate, aflați în risc de părăsire timpurie a școlii sau de ex- depășească timiditatea, care a avut rezultate școlare mai bune, a avut relații
cluziune socială (evident datorită partenerilor noștri din unitățile școlare că- mai bune cu colegii, părinții, profesorii, care a rămas la școală sau a revenit
rora le mulțumim din nou pentru sprijin). la școală…
O categorie importantă a serviciilor C.J.R.A.E. sunt cele de mediere șco- Doamna Bulai, în ce măsură experiența de inspector școlar general
lară, furnizate de către cei 8 mediatori din comunitățile dezavantajate unde adjunct vă ajută în dezvoltarea calității activităților organizate de
avem și populație minoritară de etnie rromă și care acționează pentru crește- C.J.R.A.E.?
rea accesului la educație, reducerea riscului de abandon școlar și părăsire Cred că lucrurile s-au întâmplat în dublu sens. Experiență acumulată la
timpurie a școlii și pentru incluziune școlară și socială. Un alt palier al activi- CJRAE m-a ajutat mult în perioada în care am fost inspector general ad-
tății este cel al terapiei logopedice, furnizată în cele 6 cabinete logopedice junct, pentru că am avut o altă perspectivă asupra mediului educațional gălă-
extrașcolare. Tipurile de probleme pentru care s-au furnizat serviciile se re- țean, centrată pe sprijin pentru elevi, părinți, cadre didactice. Și cred că am
feră la dificultăţi emoţionale (elevi pasivi, timizi, anxioşi etc.), dificultăţi putut să demonstrez această atitudine prin acțiuni concrete de identificare de
comportamentale (agresivitate, tulburări de comportament, hiperactivitate soluții și nu de centrare pe greșeală, privind greșeala că o oportunitate de în-
etc.), dificultăţi sociale și de integrare, cerințe educaționale speciale (autism, vățare.
ADHD, sindrom ASPERGER, tulburări de învățare), comportamente de Iar experiența de la Inspectoratul Școlar Județean m-a ajutat să vizualizez
risc. La toate acestea se adaugă multiplele proiecte educaționale, unele cu fi- mai bine nevoile de sprijin psihopedagogic din mediul educațional, din per-
nanțare externă, derulate în perteneriat cu unități școlare, instituții publice și spectiva managerilor de școli și a cadrelor didactice, dar și a părinților. Am
private, organizații non-guvernamentale cu rol în creșterea și educația copii- identificat necesitatea și importanța că psihologul școlar să fie văzut că un
lor. Dacă am înmulți cifrele acestea cu cinci am avea o imagine clară a re- om al școlii și nu un out-sider, un spion care va raporta la CJRAE toate difi-
zultatelor din perspectivă cantitativă. cultățile, minusurile climatului educațional din unitățile școlare asistate.
În ceea ce privește calitatea putem discuta de un număr mare de elevi Am văzut cât este de important rolul de mediator al psihologului școlar,
mult mai bine informați în diferite domenii din zona prevenției (comporta- tactul acestuia în a identifica situațiile cu potențial conflictual, de a fi în ace-
mente de risc, dependențe, trafic de persoane), care vorbesc mai ușor despre lași timp aliatul cadrului didactic, al managerului, al părintelui și avocatul
emoțiile și dificultățile lor, care au o imagine și o stimă de sine pozitive, ca- copilului. Am realizat că psihologul școlar trebuie să fie un formator de opi-
re au mai mare flexibilitate și adaptabilitate și au abilități de self- nie, un agent al schimbării care, pas cu pas, poate influență major politicile și
management, de marketing personal și de planificare a propriei cariere. Din practicile din perspectiva incluziunii și al interesului superior al copilului.
Interviu realizat de Gh. NAZARE
- continuare în pagina 4 -
Pag. 3
Şcoala gălăţeană ===========================================================
- urmare din pagina 3 –
PROF. LUMINIȚA DIAMANTA BULAI
DIRECTOR AL CENTRULUI JUDEȚEAN DE RESURSE ȘI ASISTENȚĂ PSIHOPEDAGOGICĂ GALAȚI
Au apărut în ultimii ani unele inițiative cel puțin năstrușnice care lucrurile pe care le-am realizat în învățământ s-au datorat resurselor finan-
au afectat calitatea învățământului românesc: admiterea absolvenți- ciare obținute din finanțări externe (fie că vorbim de fonduri PHARE,
lor de liceu în învățământul superior fără a avea bacalaureatul, eșa- structurale sau de cooperare transfrontalieră). Inclusiv dezvoltarea
lonarea susținerii probelor examenului de bacalaureat începând cu CJRAE. Că învățământul este subfinanțat nu este o noutate. Deci, în mod
mijlocul clasei a XII-a, fără ca elevii să fi absolvit liceul, reducerea firesc, preocupările mele se concentrează pe atragerea de resurse pentru a
termenului pentru susținerea examenului de definitivare în învăță- putea să realizăm mai rapid multe acțiuni benefice pentru copii, pentru
mânt a cadrelor didactice, de la trei ani la un an. Ce părere aveți? comunitatea educațională. În același timp valorizez parteneriatul și cred
Aș putea să va spun părerea mea despre fiecare măsură în parte, dar nu că lucrurile sunt mai eficiente când sunt făcute împreună cu alții. CJRAE.
am să o fac…De ce? Pentru că toate aceste măsuri sunt rezultatul unei ati- în parteneriat, dorește să depună proiecte pe toate liniile de finanțare pen-
tudini reactive față de educație în general. Noi nu avem o strategie pentru tru care sunt apeluri deschise și care sunt legate de prioritățile de dezvolta-
educație și școală. Am avut un Pact pentru educație și a rezultat actuala le- re strategică ale învățământului gălățean.
ge a educație, care a fost amendată de prea multe ori deja, prin această ati- Ca manager al Centrului Județean de Resurse și Asistență
tudine reactivă. Există proiectul prezidențial „România educată" care este Psihopedagogică, cu bogată experiență, vă rog să prezentați și cititori-
prea puțin cunoscut și care își propune în acest an finalizarea viziunii de lor revistei noastre principalele obiective și activități, imediate și de
țară și obiectivele de țară asupra educației și cercetării din România, pen- perspectivă, ale instituției pe care o conduceți.
tru următorii 12 ani (2018-2030). De asemenea, se va finaliza o strategie Că manager sau că lider, am învățat că este important să îndrăznești să
pentru sectorul educație și cercetare la orizontul 2018-2030 și o serie de visezi, să transformi visurile în obiective, să fii perseverent în a urmări cu
propuneri de politici publice pe temele desemnate ca fiind prioritare în consecvență obiectivele, dar niciodată să nu uiți de ce faci acel lucru, pen-
cadrul proiectului, care vor include și elemente privind guvernanța siste- tru cine îl faci. Principalele activități și proiecte derivă din dorința de a
mului de educație și cercetare. promova bunăstarea educațională a elevului. Principiile la care aderăm se
Spiru Haret, acum 130 de ani, a avut câteva obiective pe care le-a ur- referă și la apărarea drepturilor copilului și tânărului, la promovarea
mărit cu consecvență și a format/ a dat formă modernă învăţământului „stării de bine” a copilului și tânărului în viața școlară, la promovarea
românesc. Haret a centrat reformele şcolare pe învăţător, pornind de la unei „culturi pozitive a greșelii”, recunoașterea „dreptului de a greși” și
principiul fundamental al democratizării învăţământului, pe care-l înţele- folosirea greșelii ca sursă de învățare și promovarea interculturalității și
gea nu doar ca pe un drept al tuturor la educaţie publică, ci şi ca participa- eliminarea segregării și discriminării (de orice fel) în educație.
re la educaţie a întregii comunităţi, locale şi naţionale. Învățătorul era Continuăm aplicarea proiectelor noastre tradiționale de orientare a cari-
format să-şi centreze demersul educaţional pe cele mai moderne principii, erei (Viitorul este acum!), de susținere a motivației pentru învățare (Învață
precum cel al individualizării acţiunii educaţionale şi cel al activismului. cu CAP!), de prevenire a comportamentelor de risc (Fii independent, nu
Spiru Haret a fost un vizionar și apoi un om de acțiune. dependent!), a dificultăților emoționale, sociale, comportamentale (Dă
Avem nevoie să știm întâi ce abilități ar trebui să aibă copilul care va ESC-ape dificultăților!) și a comportamentelor agresive în mediul școlar
intra în 12-15 ani pe piața muncii. Pentru că îl pregătim acum pentru o (Violența nu este o soluție!, Să găsim soluții fără violență!).
lume care se schimbă într-un ritm nemaiîntâlnit… Lumea de peste 20 ani Organizarea activității noastre se centrează pe proiecte derulate pe tot
nu o putem prevedea, pentru că ritmul schimbării este amețitor. Un studiu parcursul anului școlar, obligatorii și proiecte semestriale care sunt alese în
al specialiștilor de la Oxford afirmă că, în 5-7 ani, aproximativ 40 % dintre funcție de specificitatea mediului educațional din unitățile școlare asistate.
slujbe vor fi automatizate. Vor dispărea multe meserii și vor apărea altele Din anul școlar trecut am adăugat derularea de activități lunare în funcție
pe care nici nu le putem imagina. Apoi avem nevoie de curaj pentru a im- de o anumită tematică. Lunile tematice sunt: luna septembrie-luna adaptă-
plementa o reforma reală, avem nevoie de viziune, să nu fim duplicitari, să rii, luna octombrie-luna autocunoaşterii și dezvoltării personale, noiembrie
facem educație în interesul copilului și să nu facem designul planurilor ca- – luna motivației și a învățării, decembrie - luna dăruirii, toleranţei şi a
dru, de exemplu, după câte ore de o anumită specialitate vor dispărea. Alt- non-violenţei, luna ianuarie-luna caracterului, luna februarie – luna iubirii
fel… năstrușniciile vor continua pentru că doar vom reacționa, încercând și a relațiilor, luna martie-luna familiei, luna aprilie-luna carierei și dezvol-
să schimbăm prin încercare și eroare, reparând continuu. tării personale, mai – luna antreprenoriatului și implicării civice, iunie –
Care ar fi din punctul de vedere al psihologului/ sociologului expli- luna copilului/a copilăriei. În 27-29 martie am desfășurat Târgul de Oferte
cația unui adevărat exod al tinerilor pe piața de muncă europeană și Educaționale – Carieră - a 18 a ediție, manifestare tradițională în care
nu numai, cu sau fără studii de specialitate? Au prioritate consideren- școală gălățeană se prezintă în special absolvenților claselor a VIII a, dar și
tele care țin de existență decât cele privind conștiința? comunității. În acest an, în care am sărbătorit „majoratul", am ales un mot-
Evident că au prioritate considerentele care țin de existență. Dar și cele to legat de decizie și de rețeta unei vieți liceale „de succes" pentru .drumul
care țin de conștiința nu le putem ignora. Pentru că toți copii văd in jur spre majorat Tot în martie am derulat a două campanie umanitară din
doar exemple negative, nu se cultivă spiritul românesc, nu se promovează acest an școlar, „Tombola prieteniei", în care beneficiari au fost o sută de
valorile și lucrurile pozitive… Suntem într-o admirație continuă față de elevi din tot județul, care provin din grupuri dezavantajate, copii săraci,
străinătate… Iar în jur se văd / se promovează non valoarea, lipsa de res- aflați în risc de excluziune socială sau de părăsire timpurie a școlii. Volun-
pect față de muncă, descurcăreala…Tinerii care pleacă nu ar munci aici, tarii şi beneficiarii au realizat produse/ decorațiuni specifice pentru Sărbă-
pe un salariu puțin mai mic. Pentru că „afară" au certitudinea că vor fi plă- torile Pascale, care au putut fi achiziționate în cadrul unor expoziții reali-
tiți, că vor fi respectați, că lucrurile sunt predictibile… Știu că dacă merg zate în 22-23 martie, în Galați și Tecuci..
la medic vor fi tratați așa cum e corect să fie tratați, că drepturile le sunt Ce mesaj ați vrea să transmiteți psihologilor școlari, tuturor cadre-
respectate, că nedreptatea nu e atât de mare…Și nici corupția. Este deci o lor didactice din învățământul gălățean, în numele instituției pe care o
alegere care ține și de conștiința… manageriați?
Cum vă explicați faptul că tot mai puțini absolvenți de liceu îmbră- Le doresc inspirație pentru a găsi soluții ingenioase la toate provocările,
țișează facultăți cu profil pedagogic? Este o criză a profesiei didacti- răbdare pentru a aplica cu perseverență măsuri adaptate situațiilor, deschi-
ce? dere pentru a putea aborda situațiile din perspective multiple. Le doresc să
Este clar că avem o criză a profesiei didactice din perspectiva formării nu uite că o privire necondiționat pozitivă poate avea efecte miraculoase și
inițiale. Aplicarea masteratului didactic prevăzut în legea educației ar fi că fiecare copil este un univers special pe care au șansă să îl construiască
fost/ ar fi un câștig. În general, avem nevoie de masterate profesionale nu în fiecare zi. Le doresc să aibă încredere în gesturile simple, aplicate con-
doar academice, pentru toate domeniile. Faptul că domeniul nostru nu este secvent și să aibă așteptări ridicate de la fiecare copil.
atractiv pentru tineri este un fapt. Tinerii care vin în sistem privesc învă- Revista noastră, „Școala gălățeană”, a depășit numărul 250, în cei
țământul doar că o slujba de tranziție spre ceva mai bun. Există puține ini- aproape 30 de ani de apariție neîntreruptă, fiind una dintre cele mai
țiative care încearcă să atragă resursă umană tânără în învățământ. Nici longevive publicații în domeniu din țară. Cum apreciați acest demers
aici nu avem o strategie coerentă. Nu văd nici să existe preocupări pentru publicistic pentru învățământul gălățean?
a susține tinerii care sunt în învățământ, pentru a le facilita construirea Cred că, fără a exagera, „Școală gălățeană” este salvarea noastră! Ne
unei cariere didactice. Amintesc din nou acțiunile lui Spiru Haret, care a salvează din rutină, din plictis, din autosuficiență, din individualism, din
împroprietărit învățătorul pentru a-i da și un statut financiar care să îl facă conservatorism. De aici aflăm noutățile, informații educaționale și peda-
respectat în societate și din această perspectivă. Pentru că tinerii nu vin în gogice utile, abordări diverse, puncte de vedere, bune practici, idei de acti-
învățământ nu doar pentru că salariile sunt mici, ci și pentru că această vități și de proiecte. Este un spațiu spiritual de întâlnire între cadre didacti-
profesie nu are un potențial de dezvoltare profesională și nici personală. ce, între elevi, între generații. Este un spațiu de împărtășire și de învățare
Ați derulat, de-a lungul timpului, mai multe proiecte educaționale în care construim pe un trecut valoros, într-un prezent dinamic, sperând că
naționale și transfrontaliere, ca initiator sau executant. Mai aveți vom putea să trăim viitorul dorit. Va felicit pentru tot ce reușiți să dăruiți,
asemenea preocupări? să împărtășiți, număr de număr, pentru profesionalismul pe care îl demon-
Cred că mai mult decât inițiator și executant… Au fost puține proiecte- strați, pentru modestia cu care ne oferiți modele autentice, valoroase, din
le în care am avut un rol doar în implementare. În general sunt un om con- învățământul gălățean și chiar național.
secvent și perseverez în acțiunile care au rezultate pozitive. Multe dintre Va mulțumesc!
Pag. 4
=========================================================== Şcoala gălăţeană
100 DE ANI DE LA PRIMUL RĂZBOI MONDIAL. 1914-1918. (XXV)
Se împlinesc 100 de ani de când lumea a fost zguduită de prima mare conflagrație mondială, 1914-1918. Revista noastră, Școala gălățeană, evocă evenimentul cu im-
plicații directe și spectaculoase și în istoria poporului român printr-un serial de 25 de episoade referitoare la momentele semnificative ale evenimentului respectiv. Ar-
ticolele realizate de istorici, universitari, profesori din învățământul preuniversitar, cercetători, militari, oameni de cultură, scriitori, artiști, medici, clerici etc., au un
consistent conținut științific, scrise în stil publicistic, cu mesaj educativ. Cele 25 de episoade ale serialului vor face obiectul unei culegeri care va marca împlinirea a 100
de ani de la formarea statului național român unitar, în 1918, culegere editată sub egida „Asociației Profesionale Școala gălățeană”, volum util, deopotrivă, elevilor și
studenților, tuturor celor pasionați de istorie.
(Ghiță NAZARE)

ECATERINA TEODOROIU
O SCRISOARE INEDITĂ DIN COLECȚIA BIBLIOTECII „V.A. URECHIA”
Născută în anul 1894, la Vădeni (localitate în- Ecaterina Teodoroiu, care a căzut vitejește în ca-
globată administrativ ulterior orașului Târgu Jiu), pul plutonului ei, îmbărbătându-și soldații”. În zi-
cu numele de Cătălina Todoroiu, ,,eroina de pe Jii” ua care a urmat, eroina a fost citată pe regiment
a făcut parte dintr-o familie numeroasă, părinții săi printr-un ordin de zi ,,pentru dragostea-i de țară,
fiind țărani. Cursurile primare le-a urmat în satul pentru simțul rar al datoriei, pentru energia și
natal și la Târgu Jiu, la școala din acest oraș gor- avântul cu care și-a împlinit ceea ce socotea misi-
jean învățătoarea înscriind-o în catalog cu numele unea ei, până la jertfa supremă...”
rămas cunoscut până astăzi, acela de Ecaterina Te- Inițial, a fost înmormântată pe valea
odoroiu. Ulterior, aceasta și-a făcut studiile gimna- Zăbrăuciorului, după care, în vara anului 1921,
ziale la Târgu Jiu, care au fost urmate de cele lice- osemintele sale au fost aduse la Tîrgu Jiu, aflându-
ale, efectuate la București, oraș unde s-a înscris și se astăzi în Piața Prefecturii din centrul orașului,
în unitățile de cercetași. În toamna anului 1916, acoperite de un sarcofag din piatră.
Ecaterina Teodoroiu s-a înrolat voluntară pe front, O mărturie despre viața Ecaterinei Teodoroiu a
participând la luptele din Oltenia, unde a fost răni- ajuns până la Galați, în colecțiile speciale ale Bi-
tă, fiind internată la un spital din Craiova, de unde bliotecii ,,V.A. Urechia” păstrându-se o scrisoare a
a fost evacuată și internată la spitale din București acesteia. Scrisă lapidar, cu un creion, pe o foaie
și Iași. Decorată și ridicată la gradul de sublocote- simplă de caiet, respectiva scrisoare cuprinde câte-
nent, aceasta a ieșit din convalescență la începutul va rânduri adresate unui locotenent Popescu, în pe-
anului 1917, fiind repartizată la un regiment de in- rioada când tânăra voluntară, din cauza rănilor su-
fanterie aflat în refacere pe teritoriul Moldovei, un- ferite, era internată într-un spital din Iași (aflat,
de s-a ocupat frecvent de îngrijirea răniților. Cu probabil, în incinta Liceului Național din acest
toate că avea o înfățișare mai firavă, tânăra oltean- oraș). În cele ce urmează, reproducem aceste rân-
că era o fire activă și curajoasă, cu calități ostășești completă, întreruptă foarte rar de slabe focuri de duri, ca amintire a celei care și-a jertfit viața în lup-
evidente, știind să tragă bine cu diverse arme de artilerie. În acest timp s-a încercat a se face mai tele din Primul Război Mondial: „Nobile D=le
foc, să călărească. multe recunoașteri. La regimentul 42/66 aceste re- Popescu, Sunt în Iași am fost rănită de tun, de
În vara anului 1917, Ecaterina Teodoroiu a ple- cunoașteri n-au reușit a înainta din cauză că ina- glonț, de pumnal, la coapsă sus, la ambele picioa-
cat pe front, în partea a doua a lunii august regi- micul avantajat de situația dominantă ce are a tras re și la genunche de glonț. Fracturi și cicatrice.
mentul său ocupând poziții de luptă în zona Dealu- asupra acelor patrule; asemenea și la Regimentul Azi sunt bine de tot. Lipsită de părinți și de frați și
lui Secu-Muncel, aflat în apropierea localității Pan- 43/59 patrulele au fost oprite de focurile de mitra- rude, sunt singură de tot. Am regretat când ma ră-
ciu. Aici, trupele românești au fost atacate de uni- liere. La ora 21, inamicul a început un atac prin nit că mam despărțit de d=stră. Vă doresc mult de
tăți germane, fiind nevoite temporar să se retragă, surprindere, cu patrule mari care s-au apropiat de tot. Vă rog faceți-mi un raport la Regiment, toți
în timpul luptelor din această retragere gloanțele tranșeele Regimentului 42/66 și 43/59. Inamicul s- doresc să faceți raport. Arma am dat-o la Regi-
inamice retezând viața Ecaterinei Teodoroiu (ante- a servit pentru atacul său mai ales de grenade de mentul 13 de aicia. Doresc să vă văd. Și te rog să
rior, muriseră pe front și trei dintre frații acesteia). mână și mitraliere, în timp ce bombardiere de primești micile cadouri din parte-mi. Scrie-mi te
Moartea Ecaterinei a fost menționată într-o ,,Dare tranșee au tras asupra regiunii rezervelor noastre. rog. Ce trebuie să vă mai scriu […][…] sunt multe
de seamă”, aparținând comandantului Diviziei a Atacul a fost pe deplin respins la ora 21.30, pro- însă n-am timp. Mă pansează. Cu dor de rog,
XI-a, generalul Ernest Broșteanu, unde erau con- ducând pierderi inamicului prin focuri de mitralie- D=le locotenent să primești darul meu și salu-
semnate următoarele: „În cursul zilei de 22 august re, grenade de mână și baraj de artilerie. În aceas- tul. A d=stră, volunt […] Ecaterina Toderoiu, Li-
a.c., până la ora 21.30 pe tot frontul a fost acalmie tă luptă am pierdut pe eroina noastră, voluntara ceul Național, No 266 Iași, D-lui Locot. Popescu”.
Prof. dr. Ion CIOROIU

BASARABIA – DESTIN ROMÂNESC

Războiul ruso-turc din anii 1806-1812 a însem-
nat pentru Moldova și Valahia o perioadă lungă de
ocupație militară rusească, de secătuire economică
accentuată, de vise de domnie ale reprezentanților
puternicelor familii grecești din Fanar, precum și
planuri de anexiune teritorială, de luptă diplomati-
că între puterile europene ale vremii, în încercarea
de schimbare a echilibrului de putere la gurile Du-
nării. Inițial, Rusia, victorioasă fiind, a ocupat am-
bele Principate încă din anul 1806, intenționând să
le transforme într-un cap de pod spre Peninsula
Balcanică, anexarea ambelor state românești extra-
carpatice fiind considerată în cercurile militare și
diplomatice rusești ca principala condiție pentru
încheierea ostilităților.
Războiul costase Imperiul Țarist peste 200 mi-
lioane de ruble și jertfa a 150000 de soldați, dintre
care 50000 își găsiseră sfârșitul în lupte, iar restul
din pricina epidemiilor și altor boli. Ocupația mili-
tară rusească din Principate părea a fi doar începu-
tul transformării Țărilor Române în provincii ru-
sești. Însă, acțiunea unor factori perturbatori, in-
terni și externi, l-au determinat pe generalul rus
Kutuzov, în cadrul convorbirilor de pace desfășu-
rate la Giurgiu și București, să reducă pretențiile
rusești față de Imperiul Otoman, în condițiile înce-
perii conflictului militar dintre Rusia și Franța, din
1812. Pe plan extern, a contat atât politica duplici-
tară a lui Napoleon față de Rusia și Turcia cât și
alianța, fragilă, e drept, de mai târziu, dintre Franța
și Austria, interesată și ea să-și extindă influența în
bazinul dunărean. De neglijat nu a fost nici politica
energică a reprezentantului englez la Constantino-
pol, lordul Stradford Canning, care a acționat în
sensul încheierii cât mai grabnice a păcii, cu scopul
clar de a rupe cealaltă alianță, de la Tilsit, dintre
Napoleon și țarul Alexandru I și a păstrării integri-
tății teritoriale a Imperiului Otoman, știut fiind in-
teresul Angliei de a nu permite implicarea Rusiei
în Mediterană și, deci, cucerirea de către armatele
Țarului a gurilor Dunării și înaintarea acesteia spre
Strâmtori. De asemenea, ideea transformării Prin-
cipatelor Române în gubernii rusești nu convenea
nici puternicelor familii grecești din Fanar, care
domneau de un secol în Moldova și Valahia, cu in-
fluență și în politica externă a Porții, prin funcțiile
de mare dragoman, deținute de aceleași familii
grecești, funcții prin intermediul cărora se concre-
tiza practic diplomația sultanilor de la Constanti-
nopol.
Așa zisele ,,concesii” rusești au determinat
Poarta Otomană la semnarea păcii de la București,
din anul 1812, în urma căreia Țarul s-a mulțumit
,,doar” cu stăpânirea teritoriului românesc dintre
- continuare în pagina 8 -
Nistru și Prut, unde de importanță strategică deo-
sebită erau cele două cetăți din sud, de la Dunăre,
Ismail și Chilia. Prin anexarea Basarabiei, Alexan-
dru I își consolida stăpânirea asupra Crimeii și a
Odessei, port important la Marea Neagră, dar adă-
uga imperiului său și un teritoriu de 45000 km pă-
trați, unde locuiau, conform recensământului ru-
sesc din 1816-1817, circa 420000 de români, re-
prezentând 86% din totalul locuitorilor, teritoriu
care dăduse până atunci Principatului Moldovei
două treimi din producția de cereale trimise la
Constantinopol și, care reprezenta centrul crescăto-
rilor de vite din Moldova.
Turcia a mai încercat o ultimă intervenție pe
lângă Austria, cu prilejul Congresului de pace de la
Viena, sperând la anularea păcii, pe fondul
rivalității austro-ruse în Problema Orientală. Dar,
prin încheierea păcii de la București din 1812,
Rusia înțelesese, de fapt, că a făcut doar primul pas
în transformarea Principatelor în gubernii rusești,
planul de ocupare rusească a Principatelor fiind
elaborat încă înainte de invazia din 1806, existând
în același timp și un proiect de creare a patru
provincii, prima dintre ele fiind compusă din
Basarabia, a doua din Moldova propriu-zisă, a treia
și a patra din Țara Românească, Oltul fiind linia de
demarcație dintre acestea.
Prof. Ovidiu FLOREA, C. N. ,,Costache Negri
Pag. 5
Şcoala gălăţeană ============================================ Biblioteca şcolară
LECTURA – FACTOR IMPORTANT ÎN DEZVOLTAREA PERSONALĂ
,,Lectura ar putea fi un mijloc de alimentare spirituală continuă, nu numai un instrument de informație sau de contemplație” (Mircea Eliade)
În societatea modernă, formarea deprinderilor de studiu individual, muncă independentă, capacitatea de a gândi creator constituie cerința primordială pen-
tru un învățământ eficient. La vârsta școlară, lectura are un rol hotărâtor în îmbogățirea și dezvol-
tarea cunoștințelor elevilor, în formarea gustului pentru citit, în îmbogățirea limbajului și a unui
vocabular adecvat. Pentru perioada adolescenței și chiar a maturității, lectura acționează ca un
exemplu, învățând din reușitele sau eșecurile altora. Lectura este un instrument care dezvoltă co-
municarea între oameni, capacitatea de gândire, este un act intelectual esențial, îndrumat și supra-
vegheat atât de școală, cât și de familie. Ca urmare, am inițiat activitatea cu tema Cartea este
esența pură a sufletului omenesc, desfășurată cu elevii claselor a XII-a N, a XI-a N, a XI-a B, ca-
re a urmărit familiarizarea elevilor cu volume nou achiziționate (Umberto Eco, Emily Bronté,
Mircea Nedelciu, Margaret Mitchell Flaubert Gustave), oferindu-le șansa de a pătrunde în tainele
scrisului. Elevii au prezentat fișe cu citate din operele lecturate, realizând o hartă a valorile des-
prinse din textele citite. Apoi, au fost împărțiți pe grupe și au completat o fișă care conținea cerințe
ale metodei piramidei personajului ales din operele parcurse. Elevii implicați în activitate au fost
evidențiați la avizierul bibliotecii ca fiind cititori model.
Dacă știm să trezim interesul elevilor pentru lectură, vom crește generații care vor simți o permanentă sete pentru cunoaștere, pentru lărgirea orizontului
cultural, fapt ce se va răsfrânge în mod pozitiv asupra vieții lor, precum și a întregii societăți. Trebuie să ținem cont de faptul că omul trebuie să evolueze, să
se dezvolte, însă acestea nu se pot concretiza fără participarea noastră activă, iar cea mai la îndemână metodă este lectura, fie că vorbim de cărți de beletristi-
că, profesionale, reviste sau site-uri de specialitate, mai ales acum când toate acestea ne sunt extrem de accesibile. Citind, se formează fondul de cunoștințe,
al cărui volum este flexibil, cu cât vom citi mai mult, cu atât vom ști mai mult, vom avea o imaginație și cultură generală mai dezvoltată. Importanța lecturii
este evidentă și mereu actuală.
Prof. Elena-Jenica BASTON, bibl. Paraschiva TEODORU, C. I. A. ,,Elena Doamna” Galați
ZILELE ȘCOLII GIMNAZIALE ,,ION CREANGĂ’’, TĂLPIGI
Înfiinţată încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea, odată cu reformarea învăţământului românesc, şcoala din Tălpigi este un nucleu generator de cunoaşte-
re, echilibru şi dezvoltare, într-o lume în permanentă transformare. Ca şi reprezentare materială, şcoala este situată la întretăiere de drumuri, alături de biseri-
ca ortodoxă a comunităţii ce poartă hramul ,,Sfinţii Mihail şi Gavriil”, constituind ,,hotarul” dintre ,,deal” şi ,,vale”,
cele două părţi ale satului. Prima şcoală a satului a fost construită pe la 1870 şi a rezistat până în anul 1977. Al doilea
local, construit în 1959, a suferit, la rândul său, de pe urma celor două cutremure, din 1977 și 1986. Astăzi, locuitorii
satului Tălpigi se bucură de un local nou, construit în anii 2012-2013, în care învață copiii din satele Tălpigi și Slobo-
zia - Corni. Clădirea modernă, frumoasă și luminoasă, cu parter și etaj, a adus în sufletele tălpigenilor speranța și bu-
curia unui viitor mai bun pentru urmași.
Şcoala şi-a primit botezul ,,Ion Creangă”, deoarece Ion Creangă este un scriitor rural, a cărui operă este citită de
generații de elevi. Ion Creangă și locul nașterii sale reprezintă obiective dragi ale excursiilor noastre din vacanțele de
vară. Ziua Şcolii este 1 Martie, ziua de naştere a îndrăgitului povestitor. La nivelul Școlii Gimnaziale ,,Ion Creangă’’,
Tălpigi, s-au realizat ample manifestări. Astfel, au avut loc concursuri inspirate din opera povestitorului, s-a lansat
numărul 2 al revistei școlii, ,,Speranța”, și s-au realizat schimburi de experiență între școala sărbătorită și Școala
Gimnazială Nr.1 Gohor, coordonatori fiind profesoara de limba română, Chelaru Fănica. Participanţii au avut parte şi
de un moment artistic susţinut de formația ,,Crizanteme tălpigene”, în colaborare cu Alexandru Gabi, Chițiga Giani-
na, Hanga Daniela, Chele Ionica și consilierul educativ, prof. Oancea Dorina.
Directoarea școlii, prof. Iftene Cristina Pompilia, a considert acest prilej de sărbătoare un model de bună practică, prin implicarea mai multor instituții par-
tenere în vederea susținerii calității actului educativ.
Bibl. Anița MOCANU, Școlii Gimnaziale ,,Ion Creangă’’, Tălpigi
CONCURS REGIONAL ,,FII GALTEHNIST!”
Pe data de 23 martie 2018, pe o ninsoare deasă alb-„portocalie”, s-a desfăşurat Concursul Regional ,,Fii GalTehnist!”, ediţia a V-a, gazdă fiind Colegiul
Tehnic ,,Radu Negru” Galaţi. Concursul a însumat lucrări cu participare directă şi indirectă de la colegii tehnice şi licee din 12 judeţe: Maramureş, Alba,
Mehedinţi, Cluj, Vaslui, Iaşi, Constanţa, Bacău, Sălaj, Dolj, Ilfov, Brăila şi de la 10 şcoli din
Galaţi, Pechea şi Tecuci, cu o participare activă de 50 de elevi.
Lucrările au fost din discipline tehnice de studiu specifice fiecărui colegiu, cum ar fi infor-
matică, tehnologii, alimentaţie publică, electric, electrotehnică, automatizări sub formă de pre-
zentări multimedia, machete funcţionale, postere etc. Proiectul în sine a constat în realizarea
unor produse, în cadrul unor activităţi practice, precum şi schimbarea comportamentului şi ati-
tudinii faţă de tehnică şi aplicaţiile ei, educarea şi sensibilizarea elevilor faţă de progresele teh-
nico-ştiinţifice şi dezvoltărea în carieră. După câteva cuvinte de deschidere adresate de profesor
Onişor Mirela, director al Colegiului gazdă profesorii coordonatori Blîndu Carmen Mihaela și
subsemnata au demarat concursul. Elevii participanţi de la şcolile din oraş, însoţiţi de cadre di-
dactice, şi-au prezentat materialele aduse cu un deosebit interes şi seriozitate.
Comisia de jurizare a fost compusă din: profesorii Dragu Ionica de la Colegiul Economic
„Virgil Madgearu”, Iliev Voichiţa, Desilia Anghelie de la Colegiul Tehnic ,,Aurel Vlaicu”, Po-
pescu Carmen de la Colegiul de Industrie Alimentară „Elena Doamna” şi Manolache Irina Au-
ra, Blîndu Carmen Mihaela, Eftimie Sorina Aneta de la Colegiul Tehnic “Radu Negru”, care au urmărit cu interes materialele prezentate, evaluând lucrările.
Participarea la acest concurs a arătat nivelul de cunoştinţe şi interesul participanţilor vizavi de disciplinele tehnice, utilizarea instrumentelor TIC şi e-learning
în activitatea desfăşurată. După înmânarea premiilor, atât elevilor cât şi cadrelor didactice li s-au dat chestionare de feed-back în vederea monitorizării şi eva-
luării activităţilor desfăşurate, prin aceasta legându-se multe prietenii şi schimburi de experienţă. Menţionăm că acest concurs are un sponsor la fiecare ediţie:
S.C. Hofigal Import Export S.A.
Prof. Irina Aura MANOLACHE, bibl. Carmen COSTEA, C. T. ,,Radu Negru” Galaţi
BIBLIOTECA, SURSĂ DE INSPIRAȚIE ȘI CREAȚIE
Recent, Școala Gimnazială Nr.1 Matca, în colaborare cu Școala Gimnazială ,,Dimitrie Cantemir”, din ace-
eași localitate, a fost gazda cercului metodic al bibliotecarilor școlari din zona Tecuci. La activitatea organizată
de bibliotecarele Lupu Ionica și subsemnata au participat 18 slujitori ai cărții, alături de metodistul C.C.D. Ga-
lați, Dragu Ionica, coord. cercului, bibliotecar Maxim Odorica, de la C.N. „Calistrat Hogaș” Tecuci, prof. Flo-
rin Vasilache, de la Școala ,,Dimitrie Cantemir “, și reprezentanții școlii gazdă: prof. Dafina Georgeta, director,
și prof. pt. învățător primar Vulpe Mariana, director adjunct.
Tema acestei întâlniri, Biblioteca, sursă de inspirație și creație, a fost subiectul power-point-ului prezentat
de bibliotecarul școlii gazdă, care a adus în prim plan faptul că în bibliotecă se găsește o monografie scrisă în
anul 1983 de către învățătorul pensionar Costache Pintilie, unde sunt prezentate activitățile desfăşurate cu ele-
vii pe anumite teme: educație, drepturile copilului, protejarea mediului înconjurător, viața și opera unor scrii-
tori români etc. Bibliotecarul Școlii ,,Dimitrie Cantemir“ a prezentat referatul„Copilăria in opera lui Ion
Creangă”, iar elevii clasei a IV-a B, învățător Chirilă Gina, au susținut sceneta „La cireșe”, după Ion Creangă.
Corul Armonia, condus de profesor Maxim Laurențiu, a încântat audiența cu un recital de cântece alese cu gri-
jă pentru acest moment. Discuțiile care au urmat și concluziile s-au constituit într-o serie de aprecieri la adresa organizatorilor, bibliotecare, cadre didactice și
elevi.
Tudoriţa PALADE, bibliotecar, Școala Gimnazială Nr.1 Matca
Pag. 6
=========================================================== Şcoala gălăţeană
EUGEN BARBU – „TOT CEEA CE AM SCRIS ESTE POLEMIC”
Ultimul interviu literar
Viorel Dinescu: La ce lucraţi în prezent? Ce cărţi noi propuneţi spre edita- V. D.: În ce măsură activitatea Dvs., de parlamentar şi de om politic vă in-
re şi unde anume? fluenţează sau vă stânjeneşte munca de creaţie?
Eugen Barbu: Sunt angajat la o recuperare a cărţilor mele mai vechi. Pe bi- E. B.: Ha! Dragul meu, am nimerit în politică din cauza literaturii. Noi sun-
roul meu de lucru se află două romane terminate, tem câţiva literaţi care trebuie să facem şi politică. Nu ştiu dacă ai văzut vreoda-
netipărite, care cred că au şi barbă la ora asta. E tă sau ai asistat la un spectacol în care 400 de oameni stau de dimineaţa până
vorba de Ianus care are vreo 40 de ani vechime. N- seara certându-se pe nişte paragrafe de lege. Zice preşedintele Senatului: „dar
am putut să-l public pentru că este un roman scan- noi astăzi ce citim?”. Păi să citim articolul 214 din nu ştiu care chestiune. Şi
dalos, adică un roman într-un limbaj de bitnici, o atunci începe cearta pentru o virgulă, care chipurile ar putea incomoda înţelesul
carte obraznică ce nu putea fi publicată în vremea unui paragraf. Parlamentarismul nu este literatură. Deocamdată nici nu mă in-
lui Ceauşescu. Şi-atuncea am încuiat-o şi-am zis: fluenţează şi nici nu mă stânjeneşte în munca de literatură activitatea mea de
domnule, nu cere de mâncare, gata. Ianus , deci, e parlamentar. Ceea ce ţi-aş putea preciza este faptul că este o experienţă în plus
una din cărţi şi O lume de câştigat, care este un ro- pe lângă aceea de literat.
man foarte bătăios cu multe adevăruri care nu se V. D.: Vă satisface panorama cinematografiei româneşti contemporane?
puteau spune. Puteam să-l dau să apară demult De ce da sau de ce nu? Ce s-a câştigat sau ce s-a pierdut în ultimii trei ani?
timp, dar m-am angajat faţă de mine să nu trişez, E. B.: În ultimii trei ani s-a pierdut mult. Cinematografia e la pământ pentru
mai ales că eram sătul de comenzile editurilor. Îl că nu are sponsori, aşa cum se zice acuma. Înainte mai exista statul care se ocu-
voi rescrie, are 600 de pagini, e uşor de citit, scris pe pa de acest sector, dar acum, Dumnezeu cu mila. Un film costă foarte mult, şi
două structuri, adică aşa cum i-am păcălit eu pe editori, atunci, dar în acelaşi de unde să scoţi milioane?! Se cer, deci, mulţi bani, e multă impostură. Numai o
timp mă felicit pentru că nu am dat varianta aia pentru că nu ştiam cât ţine co- minune poate să nască o generaţie care să fie serioasă şi care să ia în serios ci-
munismul, ăsta e longeviv, ţine de la ’914 şi-acuma trebuie să dregem busuio- nematografia. Statul îl ştim cât e de păduchios la ora asta, nu îndrăzneşte nici
cul şi asta-mi ia timp. Mai încolo, vedem ce s-o mai întâmpla. unul să ceară, suntem lăsaţi în pielea goală şi poate numai Dumnezeu drăguţul
V. D.: În ce publicaţii cititorii pot găsi semnătura Dvs. şi cum se acomodea- să ne ajute să ieşim la mal…
ză cunoscutul Dvs. spirit polemic cu confruntarea necruţătoare pe care o întâl- V. D.: Consideraţi că publicul cititor se orientează astăzi mai mult spre o li-
nim în ziare şi chiar în revistele literare? Credeţi că în polemică toate armele teratură de margine (poliţistă, porno, memorii etc.) fiindcă nu-l mai satisface
sunt permise? poezia sau proza de calitate? Cum se explică această schimbare la faţă, dacă
E. B.: Sunt un vechi polemist, toată lumea o ştie. Polemica este o scrimă ca- ea există cu adevărat?
re se face cu eleganţă, cu un punct ochit. După cum ştii scrima se face ca un joc E. B.: Tot ce mi-ai spus este perfect adevărat. Într-adevăr, romanul poliţist,
de ping-pong, adică nu-ţi omori adversarul, îl atingi, se strigă „atins” şi gata. Po- romanele triviale, pornografice se cumpără pentru că oamenii, ce să facă, au
lemica este un roman al generaţiei mele pe care am trăit-o în nişte timpuri foarte terminat Biblia şi mai departe … E drept, mai citesc şi Biblia, dar asta când îi
sălbatice ca să le zic aşa, aceste pagini mi-ar fi adus chiar puşcăria. Am trăit apucă un junghi, le taie tramvaiul un picior. Literatura are un viitor negru. Şi ar-
timpuri ipocrite în care cultul personalităţii ne-a obligat pe toţi să punem coroni- tele, în general. Parcă pictura are o şansă pentru că omul pregătit, nepregătit, se
ţe de flori la şefii noştri politici care erau nişte analfabeţi pe lângă altele, dar uită, vede, dacă-i place un nud şi aşa cum îl înţelege el, îl şi cumpără, dacă vede
Dumnezeu a vrut să mai moară din ăştia, noi să mai trăim şi să ajungem cu bine o pictură surrealistă o ia la fugă că nu înţelege şi mai şi înjură prin salon stricând
la un alt stil de a scrie. A fost un adevărat atentat la adresa culturii şi mai ales a plăcerea doamnelor … Nu văd pentru artişti u viitor strălucit. Toată lumea
literaturii pe care am putut să o punem pe piaţă şi să ne facem ipocriţi, să ne aleargă după bani, toţi ajung bancheri, toţi au boutiq-uri, toţi înşală pe alţii şi alţii
schingiuim pe noi înşine. Nu mai vorbesc de umilirile la care eram supuşi, lite- pe ei şi cel de sus ştie unde-o să ajungem. Schimbarea la faţă, de care vorbeai,
ratura devenise un fel de servitoare a tovarăşilor care doreau probabil să facem se explică în această tendinţă de înavuţire de peste noapte. Ea există, desigur.
ca lăutari la nuntă unde ăl mare zicea: „dar joaco şi pe aia”, „Sârba popilor”; V. D.: Credeţi că imaginile decoltate dintr-un film sau personajele licenți-
„fă-mă un dans” – zicea năşica. Şi urmau pupăturile, lăutarii, chiote, ţambal, oase dintr-o operă sunt necesare pentru a vinde cartea? Dacă nu, care este ro-
adică o ţigănie ca-n Cuţarida mea pe care am descris-o cu atâta plăcere. Ce să-ţi lul lor?
mai spun, la ora asta semnez la „România Mare” unde sunt şi director, la ziarul E. B.: Domnule, există o licenţiozitate care poate fi viabilă, adică cu talent
„Naţiunea” a lui Drăgan şi la „Sport-star”, gazetă pentru sportivi. mai întâi. Dacă il iai pe Petru Belu, ăluia n-ai ce-i face, dar sunt cărţi extraordi-
V. D.: Care este, după dumneavoastră, raportul valoric dintre artefactul po- nare care pot fi socotite triviale de către proşti. Există o pornografie parfumată şi
lemic şi literatura propriu-zisă? Poate exista o concurenţă între ele la public? fără stridenţe, nu grobiană. Şi-apoi, nu putem exclude din rândul artelor şi
E. B.: Domnule, dacă fac socoteala, tot ceea ce am scris este polemic, nu mă această literatură pornografică, numai că ea trebuie făcută cu mult bun simţ,
pot dezice de chestiunea asta şi a doua chestiune scriitoricească pe care o stimez subtilitate şi talent. Exemple sunt nenumărate. Iar imaginile decoltate dintr-un
este plăcerea de a scrie într-un fel special apropiindu-mă de marii scriitori pe ca- film duc acolo unde duc, uneori chiar nicăieri.
re i-am frecventat de-a lungul anilor şi de la care am învăţat foarte mult. Ai să V. D.: Dacă vi s-ar ivi prilejul, ce fel de publicitate aţi dori să conduceţi
citeşti romanul Ianus şi te vei convinge încă odată că sunt polemic. Şi apoi, mai efectiv?
există şi o literatură de sertar care va fi scoasă curând în librării. E. B.: Efectiv? Păi nu-mi ajunge una? Nici nu ştiu cum o conduc pentru că o
V. D.: Dacă ne aflăm într-un moment de colaps al culturii şi dacă da, din ce face altul, Vadim care e un foarte talentat ziarist, un bun poet. În el am descope-
cauză, şi cum se poate reveni la normal? rit un om mare care a citit foarte mult şi bine, un om care cunoaşte engleza,
E. B.: Timpul este, de fapt, irepetabil, adică greu de recompus, totdeauna franceza dacă bag seama, el este un scriitor modern al vremurilor noastre. Are
sunt în literatură, ca în orice trăire, nişte felii de timp care au caracteristicile res- nişte năvăliri verbale uluitoare, el va fi un mare politician. Îl mai ţin şi eu din
pective, au marca lor, durează numai cine are posibilitatea de a se plia la timpul scurt, mai trag de hăţuri pentru că e prea pătimaş, dar aşa cum e mobilat e unul
pe care-l trăieşte, dar după asta trebuie să fie şi puţină măiestrie, în afara aceste- din cei mai interesanţi oameni şi de cultură şi politici la ora asta.
ia, aceste timp nu foloseşte la nimic, adică se pierde în memorie. Trebuie să fie V. D.: Consideraţi că o propagandă bine orchestrată poate impune prin
un timp regăsit la modul nu aşa al amintirilor băbeşti precum baba Aglaia din presă opere de o calitate îndoielnică?
Groapa care povesteşte ce-i dă prin cap pisicilor care o înconjoară, în acelaşi E. B.: Domnule, pentru calitatea îndoielnică o citesc cei care gustă chestiu-
timp trăgând din fuior. Nu citesc romane poliţiste, doar aşa două-trei capitole nea asta, dar un om care are nas, atunci când a păşit într-o librărie ştie ce să
luate la întâmplare şi asta pentru a vedea ce este acolo. Cred în generaţia care va aleagă, ce carte să-şi ia sub braţ. Cărţile imbecile le aleg numai imbecilii, adică
veni şi va face nişte mutaţii în literatură, iar momentul de colaps, de care vor- acei oameni care nu au cultură, dar chestiunea asta se ştie şi văd că o mai repet
beai, a fost creat de nişte condiţii peste care trec acum. Se poate reveni la nor- şi eu! Şi mai e o chestiune: una e să scrii cu cap pentru soldaţii care sunt de gar-
mal, scriind numai o literatură serioasă şi prin care lumea să te ia în serios de la dă noaptea şi alta e să scrii pentru cei care citesc în tramvaie ziarele sportive. Fi-
un cap la altul. Marea literatură, aminteşte-ţi că am discutat de atâtea ori, e-n ecare scriitor îşi alege cititorul.
Proust, Faulkner, Hemingwai, Marquez. Generaţia care va face nişte mutaţii în Deci, datoria noastră e de a ne alege cititorul. Dacă o carte este bună, desigur
literatură va ţine probabil seama şi de aceşti mari scriitori pe care i-am numit şi cel care o va cumpăra are calităţile lui, dacă nu …
mai înainte.
Interviu realizat de Viorel DINESCU, acasă la Eugen Barbu, București, 1991

100 DE ZILE DE PRIETENIE

Joi, 15.03.2018, am sărbătorit împreună cu elevii mei, clasa pregătitoare A, Școala Gimnazială nr. 28 Galați și părinții acestora, 100 de zile de școală, prietenie
și clipe minunate în care am descoperit, ne-am descoperit și am colaborat frumos. Activitatea organizată face
parte din atelierele părinți - copii propuse în cadrul Proiectului ,,Școala părinților și copiilor fericiți”, publicat în
CAER OM 3076/17.01.2018, anexa 7, poz. 1630, având drept partener Casa Corpului Didactic Galați, repre-
zentată de profesor metodist Aurora Sava.
Copiii au realizat și prezentat împreună cu părinții lucrări din 100 de obiecte . A fost un exercițiu bun de lu-
cru în echipă dar și de autocunoaștere și intercunoaștere. Am aflat lucruri noi despre colegi – preferințe culina-
re, jucării preferate, 100 de lucruri care mă fac să zâmbesc, 100 de lucruri/ persoane importante pentru mine,
100 de lucruri învățate la școală. Activitatea a debutat cu un scurt moment artistic, un colaj de cântece învățate
în cele 100 de zile ce s-au scurs de la începerea școlii.
Concluzia copiilor a fost aceeași: ,,Doamna, suntem foarte ocupați la școală! Avem multe lucruri de învă-
țat!”
Prof. pt. înv. primar Diana CRISTOFAN, Școala Gimnazială Nr. 28, Galați
Pag. 7
Şcoala gălăţeană ===========================================================
Limba noastră
DE LA TELEVIZOR ADUNATE ȘI LA LUME „ȘERUITE”
Realizatorii emisiunilor dedicate noutăților din
domeniul tehnologiei informației consideră că își pot
dovedi profesionalismul prin utilizarea unui „limbaj
de specialitate”. Interesant este că invitații acestor
emisiuni, oameni care chiar lucrează în domeniul
amintit nu folosesc atâtea anglicisme. Aflăm astfel
că un model nou de căști este apreciat pentru „un
design și un look exterior atractiv”. Dacă termenul
„aspect” nu mai este la modă, ne întrebăm totuși
cum rămâne cu „lookul” interior, poate nu este atât
de atractiv din moment ce nu merită menționat. Jo-
curile evident sunt realizate pentru „gameri” („pen-
tru cei pasionați” este prea puțin spus, „gamerii” fi-
ind o categorie profesională aparte) și pentru PC, ci-
tit neapărat „pi si”, și nu, nu se referă nici la piscuța
de apartament, nici la vreo iubițică, ci la un banal, de
acum, calculator. Jocul în sine este prezentat ca o
lume „înțesată de elfi și de dwarfi”, uitându-se pro-
babil că, în limba română, piticul desemnează și un
personaj mitologic (și nu ne referim doar la persona-
jele simpatice din filmele de animație Disney, ci la
temutele personaje din mitologia românească sau
din cea celtică), nu doar o persoană mică de statură,
suferind sau nu de nanism. Vă imaginați un titlu
precum „Albă-ca-Zăpada și cei șapte dwarfi”?
Discutabilă este și utilizarea sintagmei „arc nara-
tiv”, o calchiere după engleză, în loc de „secvență
narativă” sau „episod”. Acțiunea jocului, se spune,
este interesantă de la „al treilea arc narativ încolo”.
Sintagma „arc narativ” a căpătat oareșicare circulație
internațională, fiind impusă de cinematografie, pen-
tru a desemna o secvență, un episod dintr-un ciclu
narativ care are un subiect comun. De exemplu,
cinci episoade pot să prezinte evoluția personajelor,
urmărindu-se un singur fir narativ, cu expozițiune,
intrigă, desfășurarea acțiunii, punct culminant și
deznodământ, ele constituind împreună un ciclu na-
rativ (o structură rotundă, suficientă sieși, care nu are
nevoie de alte explicații), iar acțiunea fiecăruia redă
un „arc narativ” adică o secvență narativă care nu
dezvăluie rezolvarea conflictului principal. Alte epi-
soade pot alcătui un al doilea ciclu narativ,
păstrându-se personajele, datele generale, dar
prezentându-se o intrigă nouă a cărei evoluție poate
fi urmărită independent. Preluarea sintagmei se do-
vedește a fi însă deficitară și lipsită de justificare în
contextul dat. La fel de nepotrivită este și româniza-
rea unor anglicisme: „ne paște o serie de
expansionuri” („continuări ale jocului” sau „episoa-
de noi”, pentru cine nu este familiarizat cu limbajul
„gamerilor”).
Cele mai savuroase sunt însă „noutățile din do-
meniul soșiăl midia” (mi-am permis să redau tran-
scrierea cea mai apropiată de pronunția prezentato-
rului). Cu „soșiălul” nu știm cum e, dar „midia” este
sigur o „moluscă marină comestibilă”, conform dic-
ționarelor limbii române. Potrivită sau nepotrivită,
expresia „rețele de socializare” păruse a se impune
în limba română, e clar însă că nu a fost pe placul
prezentatorului.
Atunci când ajunge la prezentarea „trendurilor
digitale” din 2018 (e de prisos să precizăm că ter-
menii „tendință”, „modă”, „direcție de evoluție”
sunt absolut lipsiți de impact la public, deci de neuti-
lizat în televiziune), emisiunea devine halucinantă,
se succed expresii, fraze precum „apariția unui
update” (actualizare, schimbare, modificare), „ajun-
gem la un time spent” (timp petrecut la calculator),
„cum facem ca feedul nostru să fie mai mult în aten-
ție”. În acest ultim caz „feedul” nu se referă la ultima
fotografie a mâncării din farfurie, pe care am arătat-
o prietenilor din spațiul virtual, ci la actualizările, la
schimbările de pe un site, de pe o pagină a unei rețe-
le de socializare care „hrănesc” nevoia de informație
sau curiozitatea bolnăvicioasă a celor care o urmă-
resc.
Era destul de deranjantă utilizarea verbului „to
share” pentru a desemna transmiterea unei informa-
ții către un grup de prieteni, comunicarea unei nou-
tăți, dar utilizarea lui substantivală este tragi-comică:
„vine prietenul și comentează la share-ul tău”, „in-
teracțiunea pe un share pe care l-a făcut prietenul”.
Închei incursiunea în limbajul „tehnic” al emisi-
unilor amintite cu laitmotivul (nu) „suntem pe
facebook și pe pagina web”, deși, recunoaștem, noi
încă nu am reușit să ne suim „pe” internet, dar vă
promitem că vom mai încerca.
Cristina CIOBANU

UN SECOL DE ISTORIE ȘI ISTORII

- activitate închinată Centenarului Marii Uniri -
Din drag de România și cu o colaborare rodnică din partea Asociației Frontiera Gălățeană, Școala Gimnazială Nr.26 Galați s-a îmbogățit cu șapte basorelie-
furi înfățișând personalități marcante ale istoriei. Ca un omagiu adus înaintașilor, de la mic la ma-
re, toată școala a fost în mare sărbătoare, deschizând activitățile Centenarului Marii Uniri, sub
genericul: „Un secol de istorie si istorii”. Organizatorii principali ai evenimentului au fost: prof.
Loredana Buzoianu, directoarea școlii, prof. Daniela Năpârlică și subsemnata, care s-a ocupat de
mobilizarea elevilor si realizarea expoziției pe tematică istorică.
Momentul de maximă intensitate emoțională și de trăire românească a fost dezvelirea celor
șapte basoreliefuri, moment marcat de președintele Asociației Frontiera Gălățeană, colonel Didel
Bădărău, din inițiativa căruia au fost donate școlii aceste basoreliefuri.
La un secol de la Unire, elevii Școlii nr.26 au omagiat momentul sărbătorit prin interpretarea
de cântece patriotice, purtând costume reprezentând personalități ale căror basoreliefuri au fost
dezvelite în cadru festiv (Decebal, Traian, Mircea cel Bătrân, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare, Mi-
hai Viteazul, Alexandru Ioan Cuza), dar și aducând în prezent uniforme de soldați din Primul
Război Mondial, acest lucru fiind posibil prin colaborarea cu Asociația Tradiția Militară, respec-
tiv cu domnul Adrian Tăbăcaru. Grupul de folclor „Mlădițe Dunărene”, format din prichindeii
de la clasa pregătitoare și clasa I (conduse de prof. Maizel Irina și prof. Panaite Claudia) au susți-
nut un program artistic de mare emoție și însuflețire românească.
Mulțumim tuturor colegilor care ne-au sprijinit în această activitate de anvergură: Magdalena
Bălan, Milica Isar, Irina Rădulescu, Florentina Drăgan, Plesnecute Nicoleta, Murguleț Mihaela, Viorica Neculai, Mihaela Ciacâru, Anișoara Ionașcu, Daniela
Dinu și Cătălin Ștefănescu. Felicitări copiilor și părinților care au fost alături de noi.
Prof. Jenica TĂNASE, consilier educativ, Șc. Gimn. Nr. 26, Galați
- urmare din pagina 5 -
BASARABIA –
DESTIN ROMÂNESC
Între 1828 și 1834, Principatelor Române au intrat din nou sub ocupație ru- mânească în Basarabia, în anii dinaintea începerii Primului Război Mondial,
sească, perioadă în care au fost pregătite și elaborate Regulamentelor Organice fapt care a neliniștit autoritățile țariste, care au contracarat, numindu-l în funcția
– acte cu rol de constituție, aplicate în cele două țări. de primar al Basarabiei pe Serafim, fost colonel în armata rusă. Acesta, într-un
Cât privește destinul istoric al Basarabiei, acesta a fost ingrat deoarece unde raport adresat procurorului Sinodului constata existența unui partid moldofil,
a intrat cizma rusească nu mai era loc nici de pantoful austriac, nici de șalvarul puțin numeros – nota el – dar separatist alcătuit din oameni talentați și cu multă
turcesc. După o perioadă de circa 30 de ani de relativă autonomie, autoritățile influență, care întrețineau legături cu România. Singura publicație prin interme-
au început rusificarea sistematică a fostului teritoriu românesc dintre Nistru și diul căreia românii se mai puteau manifesta a fost ,,Luminătorul”, care a menți-
Prut, care a fost colonizat cu etnici străini, filoruși, după modelul folosit în isto- nut spiritul național prin articole semnate de către Pan Halippa, Ion Inculeț,
rie de aproape toate imperiile lumii, pentru impunerea autorității politice asupra Alexie Mateevici ș.a.
unui teritoriu ,,proaspăt cucerit”, proces care i-a determinat pe boierii basarabeni La începutul Primului Război Mondial, 300000 de basarabeni au luptat sub
să ceară indulgență țarului, cerându-i în zadar un ,,oblăduitor pentru provincia steagul Rusiei, dar degringolada armatei țariste din 1917 a făcut posibile nu
aceasta dintre românii de baștină (…) altfel ne vom înstrăina din zi în zi de obi- numai revoluția bolșevică, ci și afirmarea conștiinței naționale a românilor basa-
ceiurile și legile noastre”. Au fost colonizați bulgari, găgăuzi și chiar germani, rabeni. Astfel, în aprilie 1917 s-a constituit Partidul Național Moldovenesc,
aceștia primind privilegii mai largi, precum lemn de construcții și suprafețe având ca organ de presă ziarul ,,Cuvânt Moldovenesc”, care a militat în primă
mari de teren. În special orașele au fost rusificate, fiind aici aduși funcționari și instanță pentru declararea autonomiei, în condițiile în care Rada ucrainiană din
militari ruși. Biserica ortodoxă a devenit și ea un instrument important de rusifi- Kiev revendica părți importante din Basarabia.
care interzicându-se liturghia în limba română, iar în școli limba rusă a devenit Congresul ostășesc din Chișinău la care au luat parte 9000 de ostași basara-
obligatorie, interzicându-se, în schimb, limba română. beni, a hotărât autonomia Basarabiei și convocarea Adunării Naționale a Sfatu-
Istoriografia rusă a acreditat ideea că românii au pierdut majoritatea, ca nu- lui Țării. După alegeri, la 2 decembrie 1917, Basarabia a fost proclamată Repu-
măr, în Basarabia, fiind spre sfârșitul secolului al XIX-lea, circa 47% din popu- blica Democratică-Federativă Moldovenească, puterea executivă fiind încredin-
lație, dar, istorici importanți, precum Leon Casso, au apreciat că aceștia erau țată unui Consiliu Director. Pentru a pune capăt anarhiei provocate de trupele
minoritari doar, cel mult, în orașe, pe ansamblu, însă, populația românească fi- bolșevice, a fost solicitat sprijinul armatei române, iar la 24 ianuarie 1918 – dată
ind majoritară. istorică importantă pentru români – a fost proclamată independența Republicii
Participarea românilor la viața politică a fost, conform izvoarelor istorice, Moldovenești. Intensificarea mișcării în favoarea Unirii cu România a determi-
îngrădită de către autoritățile rusești. Astfel, la 1906, românii nu aveau niciun nat Sfatul Țării, condus de Ion Inculeț, să voteze la 27 martie 1918 Declarația
reprezentant în Dumă, iar în anii 1907-1912 majoritatea celor aleși au aparținut de Unire cu Regatul României, care a fost adoptată cu 86 de voturi pentru, 3
altor etnii. Totuși, în aceste condiții grele, s-a coagulat, o mișcare națională ro- contra și 36 de abțineri. (Vezi „Școala gălățeană” nr.253/ martie 2018).

Pag. 8
=========================================================== Şcoala gălăţeană
CETĂȚENIA DIGITALĂ, O NOUĂ DIMENSIUNE A SIGURANȚEI!
În contextul unei lumi în care evoluția societății a atras de la sine o dezvol- Olariu, inspector școlar Hristache Alice, agent principal șef de la poliția de
tare rapidă a tehnologiei, în zilele noastre, accesul la Internet este o necesitate proximitate, Ianuș Claudiu, care au luat cuvântul subliniind aspecte generale
și mai ale siguranței pe internet. Programul a cuprins materiale video și Power Po-
mult decât int, prin care elevii au reliefat necesitatea prudenței ca primă condiție a activi-
atât, o tății în mediul online. Interacțiunea și răspunsurile oferite de participanți au
normalita- făcut ca evenimentul să devină o primă etapă a unei amănunțite campanii de
te. Însă, de prevenire a pericolelor ce pot fi întâmpinate pe Internet. Mai mult decât atât,
multe ori, eleva Lazăr Cătălina, reprezentantă a unei asociații de voluntariat, a vorbit de-
asistăm la spre mijloacele de racolare în mediul online și modurile de abordare ale trafi-
situații canților de persoane.
problema- Prezentul în care trăim se desfășoară simultan în două lumi: reflexie a rea-
tice cauza- lității, lumea digitală ne ușurează viața și ne captivează, însă printre multele
te de utili- beneficii care ne simplifică activitatea, mediul online ascunde și capcane, ca-
zarea gre- re, în lipsa informării suficiente, pot deveni reale pericole pentru integritatea
șită a mij- noastră. Devize puternice ale proiectului au constat în asumarea responsabili-
loacelor de tății accesării Internetului. Câtă vreme ne vom asuma apartenența într-o lume
conectare în lumea digitală, care pot avea efecte grave asupra utilizatorului. În digitală care în momentul actual ne este indispensabilă, să ne asumăm și res-
cadrul concursului național „Ora de Net“, Colegiul Național „Spiru Haret“, ponsabilitatea pentru acțiunile desfășurate pe Internet! Siguranța noastră, dar
reprezentat de clasa a XII-a F, coordonată de prof. Onica Monica-Iuliana și și a celorlalți utilizatori, respectul și prudența sunt valori pe care le vom de-
subsemnatul, a pus bazele unui proiect de informare și prevenire, „Cetățenia scoperi și promova împreună, pentru o generație mai pregătită, mai informa-
Digitală“. tă! În cele din urmă, într-o lume a tehnologiei în plin proces de ascensiune,
Proiectul s-a desfășurat în trei etape, ultima activitate având loc pe 13 mar- consolidarea principiilor de utilizare a mediului online este o necesitate ce nu
tie, în incinta colegiului, la Sala Multimedia, care a găzduit, alături de elevii poate fi ignorată, motiv pentru care salutăm cu încredere inițiativa unui pro-
de la mai multe clase și invitați speciali, printre care director adjunct Eugenia iect care educă, previne, îndrumă!
Prof. dr. Cezar-Iulian UNGAN, C. N. „Spiru Haret”, Tecuci
GENERAȚIA DIGITALĂ – GENERAȚIA ACTUALĂ
Plecând de la cazurile gestionate de specialiștii liniei de consiliere ctrl_AJUTOR în anul 2017, 327 cazuri din 1067 au implicat folosirea neadecvată a da-
telor personale, ducând la situații de cyberbullying, sexting și afectare a confidențialității și reputației online, Organizația Salvați Copiii România a lansat cu
ocazia Zilei Internaționale a Siguranței pe Internet 2018 o competiție de proiecte adresată copiilor și ti-
nerilor. Aceasta este desfășurată sub numele „Cetățenia digitală. Drepturi și responsabilități pe Inter-
net privind datele personale”. Concursul s-a derulat în perioada 12 februarie – 30 martie 2018 iar au-
torii proiectelor câștigătoare vor primi diplome din partea Ministerului Educației Naționale. Recom-
pensarea echipelor câștigătoare va fi sprijinită de partenerii proiectului Ora de Net și va consta în echi-
pamente care vor facilita procesul educațional.
Echipa „Navigatorii viitorului”, formată din elevii clasei a V-a A a Școlii Gimnaziale Nr.1 Ghidi-
geni, coordonată de subsemnata a desfășurat activitatea „Generația digitală – Generația actuală” în ve-
derea participării la concursul național @Ora de Net – „Cetățenia digitală. Drepturi și responsabilități
pe Internet privind datele personale.” – ediția 2018. Activitatea s-a desfășurat pe trei etape: 1) Organi-
zarea unei dezbateri cu elevii clasei a V-a A - luni, 26.03.2018; 2) Susținerea unei acțiuni publice, ce a
avut loc în ziua de miercuri, 28.03.2018, ora 12:00, la sediul Școlii Gimnaziale Nr.1 Ghidigeni și a re-
unit peste 50 de persoane, reprezentanți ai elevilor, părinților, cadrelor didactice, ai Consiliului Local și
Primăriei Ghidigeni invitate la eveniment. În cadrul acestuia, au fost dezbătute aspecte legate de tipuri-
le de date personale, modul de interacțiune online și implicațiile comerciale ale colectării de date. Tot-
odată, a fost promovată linia de informare și consiliere privind siguranța pe internet a copiilor, ctrl_AJUTOR, coordonat de Organizația Salvați Copiii și dis-
ponibilă gratuit prin intermediul platformei www.oradenet.ro. Discuțiile au avut scopul de a crește nivelul de informare a copiilor, părinților și cadrele didac-
tice cu privire la drepturile și responsabilitățile pe Internet privind datele personale; 3) Realizarea unui clip video - joi, 29 martie 2018; clip ce va fi făcut pu-
blic după jurizarea concursului.
La sfârșitul acțiunii publice ne-am bucurat de un feed-back pozitiv din partea participanților. Iată ce ne-au declarat: „Sfaturile pentru adulți au fost foarte
utile și le vom aplica copiilor noștri. Am aflat lucruri noi și de mare actualitate în această vreme a tehnologizării. Nu-mi pare rău pentru timpul alocat aces-
tei activități, trebuie să ținem pasul cu această generație digitală.”, ne-a declarat Cojocaru Claudia, reprezentant al Primăriei Ghidigeni. „Mulțumim de ini-
țiativă și că vă gândiți și la noi, părinții, venind cu aceste informații de mare actualitate. Mi-a plăcut acel sfat „Nu spune niciodată NU copilului, explică-i
avantajele și dezavantajele și lasă-l să decidă și să încerce!”. E ceva mai greu de aplicat dar necesar.” a ținut să precizeze Molența Diana, în calitatea sa de
părinte al unui elev-organizator.
Mai multe informații și imagini pe https://www.facebook.com/scoalaghidigeninr1; http://www.ghidigeni.ro/
Prof. Daniela-Aurora GHIȚĂ
DEZVRĂJIȚI-VĂ COPIII!
Ceea ce m-a determinat să scriu acest articol es- pe calculator sunt o dependență! Copiii își creează ții săi, care trebuie să îi ofere mai ales iubire și
te unul din avantajele utilizarii mijloacelor de acolo o lume a lor în care pot fi orice, oricum și pot atenție, însă și limite. Copiii cărora li se oferă prea
transport în comun. Acestea mi-au oferit prilejul de face orice și oricât, totul în câteva secunde. Cu un multă libertate și independență sunt de necontrolat,
a mă „strecura” printre elevi de diferite vârste și de singur click comanda lor se realizează aproape in- pentru că sunt frustrați și derutați. Copiii au nevoie
a fi martoră la dicuțiile acestora purtate cu voce ta- stantaneu. de o cârmă, de cineva care să îi ghideze, și observ
re – mult prea tare, conform regulilor bunelor ma- Tot ceea ce era normal pentru ei în joc, devine că elevii cu care intru zilnic în contact sunt lipsiți
niere. Astfel, am observat că elevii nu mai au inte- anormal în realitate și copiii descoperă că pentru a de acest lucru. Sunt abandonați de mici în fața cal-
res pentru școala, iar referirile la „aia de engleză” face ceva e nevoie de timp, iar ei nu mai au răbda- culatorului, televizorului sau telefonului pentru că
sau „aia de mate'”, care „mă inervează (sic!) cu rea necesară. Nu mai au răbdare să scrie, nu mai au părinții „nu au timp”.
testul sau cu exercițiile ei” sunt mai mult decât răbdare să citească, nu mai au răbdare să asculte, Nu au timp să le vorbească, să se joace cu ei, să
frecvente. De fapt, pe elevi îi „inervează” orice nu mai au răbdare să stea în bancă … și așa reali- îi plimbe, să le acorde atenție, să îi asculte, să le ci-
materie, mai nou, și nimic nu îi interesează. Vor- zăm, noi, profesorii, că avem o clasă alcătuită, în tească, să le explice, să îi iubească. Calculatorul și
besc despre teme făcute la „mișto” și despre cât de marea majoritate, din elevi care nu mai au interes televizorul suplinesc lipsa părinților, iar un copil
„nașpa” sunt profesorii – toți profesorii – pentru că, pentru nimic și freamătă de nerăbdarea de a ajunge care stă mai mult de o oră pe zi în fața acestor
și aici parafrazez un elev pe care l-am auzit recent acasă în fața „drogului” care le alimentează exis- ecrane suferă de „autism virtual”. Biofizicianul
în autobuz, „nu mă interesează școala”. tența. Virgiliu Gheorghe consideră televiziunea și inter-
Ce îi interesează pe copiii din ziua de azi? La Părintele Savatie Baștovoi, autor a peste 20 de netul una dintre cele mai mari probleme ale secolu-
asta găsesc foarte ușor un răspuns pe care l-am cu- cărți și primul romancier basarabean tradus la Pa- lui și îi îndeamnă pe părinți să nu își lase copiii în
les tot din discuțiile lor din autobuz: jocurile pe ris, a publicat anul trecut o carte fenomen – scrisă fața acestor ecrane - care îi tâmpesc, introducându-
calculator. Elevi de diferite vârste vorbesc cu îm- de față cu cititorii – numită sugestiv Antiparenting. i într-o stare de semihipnoză - pentru a nu avea niș-
pătimire despre jocuri, rating-uri, despre câte punc- O carte care își propune să „dezvrăjească” părinții te copii demotivați, care au pierdut sensul existen-
te au câștigat ei în joc, despre nivelul la care au și să le atragă atenția asupra mai multor probleme ței. El recomandă ca înlocuitori sportul, muzica,
ajuns, despre câți bani au cheltuit (da, atenție! Co- existente în societate – toate avându-și originea în lectura. Dar pentru asta părinții trebuie să își facă
piii își cheltuie banii de buzunar cumpărând „ar- modalitățile de creștere și educare a copilului. Un timp...
me”, „magie”, „abilități”, „armuri” etc.). Jocurile copil este rezultatul educației și relației lui cu părin- Părinți, dacă vă iubiți copiii, dezvrăjiți-i!
Prof. Elena POPA, Școala Gimnazială Nr.5, Galați
Pag. 9
Şcoala gălăţeană ========================================== Management şcolar
MANAGEMENTUL ȘCOLAR –
VALORIFICAT ÎN OFERTA
EDUCAȚIONALĂ
Managementul şcolar, în sens larg, este o activitate complexă de conce-
pere, pregătire, organizare, coordonare şi administrare a tuturor elementelor
implicate în atingerea unor obiective educaţionale prestabilite. Într-o institu-
ţie de învăţământ, managementul reprezintă un proces conştient de condu-
cere şi coordonare a acţiunilor şi activităţilor individuale şi de grup, precum
şi de mobilizare şi alocare a resurselor şcolii (umane, materiale, de spaţiu şi
de timp) în vederea îndeplinirii obiectivelor acesteia în concordanţă cu mi-
siunea, finalităţile şi responsabilităţile sale. „Managementul este procesul în
care managerul operează cu trei elemente fundamentale – idei, lucruri şi
oameni – realizând prin alţii obiectivele propuse” (A. Mackensie,1969).
Având în vedere finalităţile sistemului de învăţământ, complexitatea pro-
cesului educaţional, varietatea şi amploarea resurselor implicate şi caracte-
risticile produsului final, managementul educaţional are un specific pronun-
ţat, evidenţiat, în principal, prin ceea ce teoreticienii numesc componenta
umană a procesului şi o plasează în centrul şi la baza „companiei educaţio-
nale” (Mike Pedler, Jo Burgoyne și Tom Boydell).
Într-un climat de rigoare profesională şi încurajând spiritul de competiţie
care vizează calitatea, înainte de toate, şcoala oferă fiecărui elev şansa de a-
şi desăvârşi calităţile native, de a-şi şlefui personalitatea, sub îndrumarea şi
cu ajutorul unor cadre didactice de înaltă ţinută profesională şi devotate ac-
tului educaţional. Şcoala trebuie să îşi propună un învăţământ compatibil cu
sistemul educaţiei europene, bazat pe participare şi egalitate deplină, care să
răspundă nevoilor diferite de învăţare ale elevilor şi diversităţii naturii uma-
ne. Mediul educaţional trebuie să ofere fiecărui copil posibilitatea afirmării
talentului, aptitudinilor şi aspiraţiilor în spiritul respectului pentru valori,
într-o societate bazată pe cunoaştere.
Oferta educaţională a şcolii reprezintă „pachetul” de resurse şi servicii pe
care şcoala le pune la dispoziţia beneficiarilor educaţiei (elevi, părinţi,
membri ai comunităţii) în vederea realizării scopurilor şi obiectivelor propu-
se. Este nevoie ca şcoala să fie iniţiatoarea unor programe educaţionale care
să urmărească creşterea calităţii vieţii în comunitate şi să promoveze valori
precum: egalitatea de şanse, profesionalismul, flexibilitatea, responsabilita-
tea, transparenţa, abordarea ştiinţifică, colaborarea, credibilitatea, toleran-
ţa, respectul, dăruirea etc. Prin oferta educaţională, fiecare şcoală trebuie să
vizeze următoarele aspecte: să imprime viziunea şi misiunea şcolii tuturor
factorilor interesaţi de la nivelul şcolii şi comunităţii; să stabilească împreu-
nă cu personalul şcolii obiective pentru şcoală şi să articuleze aceste obiecti-
ve cu claritate, responsabilitate, convingere; să facă cunoscute în profunzi-
me curriculum-ul şcolar şi ofertele curriculare şi extracurriculare de la nive-
lul fiecărei clase; să încurajeze munca în echipă la toate nivelurile unităţii
şcolare; să stimulează practica reflexivă şi autoevaluarea în echipă; să pro-
moveze profesionalizarea şi perfecţionarea continuă a personalului didactic;
să promoveze un climat educaţional bazat pe respect, încredere şi înţelegere;
să motiveze personalul şi să cultive sistematic forme de recunoaştere şi de
celebrare a succesului; să cultive participarea părinţilor şi comunităţii la via-
ţa şcolii, dar şi deschiderea serviciilor şcolii către comunitate; să promoveze
utilizarea eficientă a resurselor şcolii; să dezvolte sentimente de apartenenţă
faţă de unitatea şcolară; să manifeste respect faţă de beneficiarii educaţiei şi
faţă de resursele şcolii; să coopereze cu toţi factorii interesaţi de la nivelul
şcolii şi comunităţii.
Echipa managerială a Școlii Gimnaziale Nr. 22 Galați, după o profundă
și complexă analiză a nevoilor beneficiarilor direcți și indirecți ai educației,
a inclus în oferta educațională la ciclul primar, în ultimii șapte ani, pe lângă
sistemul tradițional de învățare și alternativa educațională Step by Step, ca-
re s-a bucurat de un real succes. Având în vedere că elevii stau la școală în
intervalul 8,00 – 16,00 și că în acest interval dobândesc noi cunoștințe dar
le și consolidează prin activități specifice sub îndrumarea a două cadre di-
dactice, interesul pentru alternativa Step by Step este într-o continuă crește-
re.
În anul școlar 2017-2018 alternativa Step by Step la ciclul primar a fost
implementată în 154 de școli din 35 de județe. Pentru ca o unitate de învă-
țământ să fie eligibilă pentru aplicarea alternativei Step by Step trebuie să
îndeplinească o serie de condiții. Cele care vizează spațiul alocat, mobilie-
rul specific, dotările materiale sunt asigurate printr-un management respon-
sabil și de calitate. Sunt încă probleme legate de resursa umană. Sunt prea
puține cadre didactice care au absolvit programele de formare în vederea
aplicării metodologiei alternativei educaționale Step by Step la standardele
de calitate prevăzute de Instrumentul de dezvoltare profesională elaborat
de ISSA..
În concluzie, calităţile şi abilităţile managerilor şcolari precum gândirea
logică, capacitatea de conceptualizare, capacitatea de diagnoză, capacitatea
de decizie, obiectivitatea în perceperea şi judecarea altora, adaptabilitatea,
centrarea pe dezvoltarea celorlalţi, capacitatea de a asculta şi de a lua în con-
siderare şi alte păreri decât cele proprii, comunicarea facilă, încurajarea
creativităţii etc., mobilizează, impulsionează, stimulează disponibilităţile
creative şi conducerea participativă, conducând la o implementare de calita-
te a ofertei educaţionale a şcolii.
Prof. Valentina TUDORACHE, director, Șc. Gimn. Nr.22, Galați
Pag. 10
MOTIVAȚIE ȘI PERFORMANȚĂ
ÎN ORGANIZAȚIA ȘCOLARĂ
Performanța nu poate exista în afara unei motivații pozitive puternice,
iar aceasta condiționează performanța profesională a organizației în care
individul lucrează. Satisfacțiile și insatisfacțiile adulților sunt, de cele mai
multe ori, legate de locul de muncă, realizările în plan personal fiind ade-
sea umbrite de eșecurile din planul profesional. Omul, individul social, nu
s-a simțit niciodată împlinit dacă nu a putut să înregistreze succese și la lo-
cul de muncă. În societatea contemporană, pentru fiecare individ poziția sa
socială este definită și prin poziția profesională. Înțelegerea performanțelor
sau a eșecurilor personale reprezintă un punct important în stabilirea stra-
tegiei motivaționale pe care managerul școlar are datoria să o elaboreze, în
domeniul resurselor umane, în vederea bunei funcționări a organizației pe
care o conduce. Astfel, o analiză trebuie să reliefeze cauzele interne care
au determinat, pentru fiecare angajat, obținerea unor realizări, sau să iden-
tifice ce anume i-a împiedicat pe angajați să se implice în acțiunile de suc-
ces ale instituției.
Motivația personalului reprezintă principalul factor pentru realizarea
obiectivelor instituțiilor. În momentul în care obiectivele organizației sunt
în acord cu scopurile profesionale ale angajaților, putem vorbi despre o re-
alizare bilaterală: pe de o parte, unitatea școlară își atinge țintele stabilite în
proiectul de dezvoltare instituțională (P.D.I.), iar, pe de altă parte, angajații
se simt împliniți pe plan profesional.
În momentul elaborării proiectului de dezvoltare instituțională și a pla-
nului managerial al unității școlare pe care o conduce, directorul trebuie să
conceapă o strategie de motivare a personalului didactic, didactic-auxiliar
și a celui nedidactic, deoarece, fără o resursă umană motivată, nicio institu-
ție școlară nu-și poate construi o identitate solidă și o cultură organizațio-
nală proprie. Detaliem, în continuare, câteva idei privind motivarea perso-
nalului angajat în învățământul preuniversitar: Managerul școlar va urmări
sprijinirea cadrelor didactice și a personalului didactic auxiliar în eforturile
lor de formare profesională continuă și în crearea unui climat organizațio-
nal stimulativ și competitiv – în sens pozitiv; Îmbunătățirea permanentă a
condițiilor de muncă din unitate; Recunoașterea contribuției fiecărui sala-
riat la dezvoltarea instituției școlare, valorizarea individuală și publică a
rezultatelor obținute de personalul angajat, de-a lungul carierei didactice.
Dintre bunele practici identificate în sfera de motivare a personalului,
vă propunem, stimați manageri școlari, câteva, care s-au dovedit a fi efici-
ente: Conceperea de activități de loisir, care să faciliteze întâlnirea angaja-
ților în contexte nonformale, pentru a favoriza cunoașterea,relaționarea și
schimbul de experiență;
Diseminarea succeselor profesionale ale cadrelor didactice, care contri-
buie la creșterea imaginii pozitive a instituției, prin rezultatele deosebite
obținute, fie la concursuri, olimpiade, sau la examenele profesionale susți-
nute, fie în cadrul unor proiecte sau programe educative; Susținerea perso-
nalului implicat în proiecte de parteneriat cu diferite instituții publice și or-
ganizații non-guvernamentale; Promovarea rezultatelor, produselor activi-
tății elevilor și profesorilor coordonatori în revista școlii, pe site-ul institu-
ției sau la avizierele existente; Susținerea debutanților prin activități de
mentorat, în vederea inserției lor socio-profesionale și a adaptării la cerin-
țele sistemului de învățământ; Încurajarea și susținerea cadrelor didactice
înscrise la grade didactice prin oferirea suportului didactic necesar, care să-
i ajute să promoveze examenele;
Implicarea în diferite proiecte naționale și internaționale (Erasmus), vi-
zite de studiu, care să le ofere acestora posibilitatea de a intra în contact cu
diferite sisteme de învățământ și de a surprinde diversitatea culturală mon-
dială; Colaborarea la întocmirea setului de norme și reguli aplicabile în or-
ganizația școlară, existând mai multe șanse ca atât salariații, cât și elevii să
respecte un regulament la realizarea căruia au contribuit;
Crearea unui climat organizațional prietenos, stimulativ, în care compe-
tiția să fie înțeleasă în sens constructiv; Îmbunătățirea continuă a condiții-
lor de muncă prin investiții care să contribuie la dotarea și modernizarea
sălilor de clasă, a cabinetelor, a laboratoarelor, a atelierelor-școală și a can-
celariei, astfel încât să crească gradul de securitate și confort privind locul
de muncă.
Este adevărat că, în prezent, condițiile socio-economice nu sunt dintre
cele care să motiveze personalul didactic, deoarece managerului organiza-
ției școlare îi lipsesc mijloacele financiare prin care să stimuleze implica-
rea tuturor categoriilor socio-profesionale în derularea unei activități înalt
competitive.
Dar, considerăm că respectarea demnității fiecărui salariat, a deontolo-
giei și implementarea unor măsuri care să valorizeze eforturile individuale
și colective ale membrilor personalului vor duce la configurarea unui cli-
mat propice dezvoltării profesionale și implicit, la obținerea unor satisfacții
pe măsura efortului depus. În mod cert, multe dintre cele expuse mai sus
vă sunt cunoscute, stimați colegi, truditori în ale managementului școlar.
Vă așteptăm cu sugestii și experiențe din activitatea dumneavoastră în
acest sens, în cadrul cercurilor metodice semestriale.
Prof. Alice CRISTACHE I.Ș.J. Galați /
Liceul Tehnologic „Elena Caragiani” Tecuci
=========================================================== Şcoala
PRO SAU CONTRA UNIFORMEI ȘCOLARE?
Pe de altă parte, cei care apără ideea de uni-
formă iau în calcul „rătăcirile”, dezorientarea
elevului de astăzi, considerând că o parte dintre
insuccesele școlii actuale are drept cauză și rela-
xarea excesivă ce i-a cuprins pe elevi (și la care
contribuie din plin și nediferențierea vestimenta-
ră), respectiv pierderea sentimentului că vin într-
o instituție aparte, care impune o ținută psihică
și fizică deopotrivă (deci în care nu te poți pre-
zenta oricum).
Analizate separat, ambele abordări au partea
lor de adevăr, fiecare evidențiind minusurile
unui sistem de învățământ care încă își caută
identitatea, care încă nu și-a (re)găsit „calea”
(imediat după Decembrie '89, primul pas al re-
formei învățământului a constat în renunțarea la
uniformă; din păcate, cam la asta s-a și redus, în
parte, Schimbarea). Realitatea este, însă, că tot
ceea ce se întâmplă astăzi în școală impune tot
mai clar, pe zi ce trece, o singură concluzie: în-
vățământul românesc are nevoie de uniforma
școlară.
Este eronat a se confunda uniforma pentru
care se militează acum cu ținuta impusă întregii
suflări școlare în perioada de dinainte de Revo-
luție. E drept, regimul anterior a „confiscat”
(printre atâtea altele) și ideea de uniformă,
punându-și o amprentă profund negativă asupra
acesteia, transformând-o într-unul dintre cele
mai importante instrumente de înregimentare și
de impunere a atitudinii conformiste, obediente.
Dar uniforma nu a apărut (nici la noi, nici în afa-
ră) odată cu regimul de tristă amintire: la noi ea
a fost introdusă pentru prima dată într-o școală
- urmare din pagina 1 –
din Rovinari – Gorj, fiind extinsă la scară națio-
nală la începutul secolului al XX-lea, prin re-
forma școlară a lui Spiru Haret (în timp ce, în
restul lumii, primele atestări o plasează în spa-
țiul englez al secolului al XVI-lea).
Uniforma școlară nu trebuie asociată nici ide-
ii de ștergere a unicității, a diferențelor dintre
elevi sau dintre școli (realitatea este că fiecare
unitate de învățământ poate avea, azi, propria
viziune, propriile modele) și, totodată, nici celei
de anulare a libertății și creativității: aceste ca-
racteristici sunt stări de spirit și atitudini care țin
de un anumit fel de a gândi și de o anumită pale-
tă de valori pe care copilul și le formează treptat,
prin preluarea lor de la cei din jur (ceea ce con-
tează cu adevărat este să aibă de unde prelua
modele, să vadă în jurul lui o societate cu iniția-
tive, cu adevărat liberă și creativă, nu faptul că
poartă un semn ocupațional distinctiv). Mai
mult chiar, departe de a fi închistate sau limitate,
libertatea și creativitatea pot fi puse în valoare și
potențate implicit prin acțiunea de alegere a re-
perelor uniformei: cadrul legislativ actual face
ca uniforma să fie oglinda opțiunii elevilor și
părinților, facilitându-le acestora postura de co-
decidenți. Indiferent de câte întâlniri, dezbateri,
ședințe, ateliere de lucru pentru conceperea mo-
delelor de ținute și de câte prezentări gen „para-
da modei” se realizează, important este că între-
gul demers se poate transforma într-un proiect
care va revitaliza viața școlii, va conferi încrede-
re elevilor în forțele proprii și îi va învăța o ade-
vărată lecție de democrație (ca să nu mai vorbim
de faptul că școala va dobândi un element de
gălăţeană
identificare ce îi va conferi unicitate și-i va po-
tența imaginea în comunitate).
Mulți contestatari consideră că adoptarea uni-
formei ar avea efecte negative asupra rezultate-
lor elevilor pentru că i-ar înstrăina de școală.
Nimic mai fals! Uniforma trebuie privită ca
simbol al rolului de elev – rol în care aceasta îi
ajută pe copii să intre cu mai mare ușurință,
împiedicându-i să confunde planurile, ținându-i
conectați la ceea ce contează cu adevărat la
această vârstă, contribuind la prevenirea poten-
țialelor conflicte de rol (vizibile, printre altele, în
tendința de a prelungi comportamentele specifi-
ce spațiului extrașcolar în cel școlar, în lipsa de
respect față de actul învățării, nepăsarea față de
situația școlară, comportamentele excesiv de
familiare față de colegi și/ sau profesori și, în
genere, ușurătatea cu care este abordată orice
sarcină educativă).
Departe de a susține că lipsa uniformei a ge-
nerat toate bâjbâielile și neîmplinirile școlii de
azi (căci sunt atâția alți factori care intervin, unii
cu mult mai importanți), se impune cu tot mai
multă evidență faptul că pierderile ar fi fost sen-
sibil mai mici dacă elevii, odată cu renunțarea la
uniformă, nu ar fi rătăcit sentimentul că merg la
școală (confundându-l cu o plimbare sau cu
mersul la piață/ Mall) și sentimentul responsabi-
lității pentru tot ceea ce presupune activitatea
școlară. Se poate spune chiar, fără teama de a
cădea prea mult în eroare, că frica de responsa-
bilitate (caracteristică întregii societăți, de altfel)
este o explicație foarte plauzibilă a fricii de uni-
formă… (continuarea – în numărul următor)

EXPERIENȚA DE PROFESOR VET ÎN CADRUL PROIECTULUI ERASMUS+, SPANIA

Recent, am participat la fluxul I al proiectului Erasmus+ denumit
„Experiență
europeană în
domeniul
comerțului”,
beneficiar al
proiectului
fiind Liceul
Tehnologic
de Marină
din Galați.
Am partici-
pat la acest
proiect în
calitate de
profesor titular de discipline economice – Servicii, în cadrul Ariei curri-
culare Tehnologii, la Liceul Tehnologic de Marină din Galați și am efec-
tuat o perioadă de perfecționare profesională prin job-shadowing (înso-
țește și observă activitatea didactică a unor profesori spanioli, discută și
analizează, își însușește metode didactice).
Proiectul a vizat dezvoltarea profesională a doi profesori VET sub
forma unei perioade de job-shadowing/ observare a actului didactic în
Spania, într-o organizație de formare profesională (Centru de formare)
învățând metode și instrumente noi de predare-evaluare (să folosească
metode pedagogice centrate pe elev, bazate pe rezultatele învățării, folo-
sind abilități digitale și multilingvistice), îmbunătățind calitatea muncii
lor și de a crea parteneriate internaționale în domeniul VET. Activitatea
de job-shadowing am desfășurat-o în instituția de învățământ IES Luis
Bueno Crespo din Granada, zilnic, pe parcursul a 4 ore dimineața, iar du-
pă-amiaza participam la programul cultural „Discovering Granada in
Depth”, program pus la dispoziție de partenerul de proiect, organizația
M.E.P. Europrojects Granada.
În prima zi a proiectului a avut loc activitatea de prezentare a partene-
rului de primire, organizația M.E.P. Europrojects Granada, sub forma
unei recepții de bun venit, de întâlnire cu personalul organizației gazdă și
scurte prezentări individuale. Mari Carmen Espartero, în calitate de tuto-
re, a prezentat și explicat programul de activități, metodele de lucru (ra-
poarte de lucru, activități, reuniuni, etc.), ne-a înmânat documentele pro-
iectului și agenda de lucru.
În aceeași zi, am vizitat IES LUIS BUENO CRESPO din Granada, în
calitate de Centru de formare și am cunoscut-o pe profesoară Eufemia
Alvarez Rodriquez, responsabilă cu coordonarea activității de job-
shadowing, care ne-a prezentat pentru început modul de organizare al în-
vățământului spaniol pe toate nivelele de studiu.
În următoarele zile, activitatea de job-shadowing a constat în activități
de asistența la orele profesoarei Eufemia Alvarez Rodriquez cu aceeași
specializare didactică – Comercio y Marketing, unde am observat cum au
fost folosite metodele de predare-învățare interactive în grup, învățarea
pe grupe mici și metodele de fixare/sistematizare/ evaluare, utilizarea
TIC în scopul de a sprijini instruirea diferențiată a elevilor cu nivel scăzut
al competențelor de bază.
Pe parcursul perioadei de job-shadowing, am avut ocazia să particip la
activități de tip „Atelier de lucru” și „Masă rotundă” împreună cu profe-
soara Eufemia Alvarez Rodriquez dar și cu alți profesori din școala vizi-
tată, unde am realizat proiectarea unei unități de învățare, un proiect di-
dactic, fișe de lucru și un test de evaluare. Cu această ocazie am realizat
un schimb de experiență cu profesorii spanioli despre care pot să spun că
sunt persoane foarte primitoare, dornice de comunicare și relaționare,
chiar dacă am utilizat o limbă de circulație internațională (limba engleză)
ca mijloc de comunicare.
În fiecare zi, după-amiaza, în cadrul programului cultural
„Discovering Granada in Depth”, împreună cu însoțitorul de la
organizatia M.E.P.Europrojects Granada, am vizitat numeroase obiective
turistice, culturale și comerciale din Granada, precum: Mănăstirea San
Jeronimo, Mănăstirea Santa Isabela la Real, Catedrala din Granada,
Science Museum, castelul Alhambra și diverse alte părți ale orașului
Granada (parcuri, piețe, magazine etc.)
În ultima zi a proiectului de mobilitate am susținut evaluarea sub for-
ma unui interviu, iar la final, într-un cadru festiv, am primit Certificatul
de recunoaștere a competențelor Europass Mobility acordat de echipa de
evaluatori de la M.E.P. Europrojects Granada.
Prin participarea la acest proiect, consider că am dobândit o dezvoltare
profesională prin schimbul de experiență realizat cu profesorii spanioli
din domeniul disciplinelor economice. Am avut oportunitatea să cunosc
numeroase aspecte socio-culturale ale poporului spaniol și să exersez
comunicarea verbală în limba engleză atât cu partenerii de proiect dar și
cu alte persoane cu care am avut ocazia să conversez în această călătorie.
Deoarece a fost o experiență frumoasă, utilă și de neuitat, recomand
dezvoltarea și implicarea în astfel de proiecte.
Prof. Marilena BATOG
Pag. 11
Şcoala gălăţeană ===========================================================
AL XXVIII-LEA CONGRES INTERNAŢIONAL AL
UNIVERSITĂŢII „APOLLONIA” IAŞI
Universitatea APOLLONIA Iaşi continuă să-şi construiască cu perseverenţă tradiţia. Între
activităţile onorante, bine apreciate în mediul academic, se numără la loc de cinste „Congre-
sul Internaţional”, ajuns la ediţia cu borna 28. Sub genericul „Pregătim viitorul, promovând
excelenţa”, Congresul a fost organizat în cadrul „Zilelor Universităţii Apollonia”, în perioada
1-4 martie 2018, de instituţia
gazdă, Universitatea condusă cu
profesionalism de prof. univ. dr.
Vasile Burlui, originar din co-
muna gălăţeană Suceveni, în co-
laborare cu Academia Oameni-
lor de Ştiinţă din România, la Pal
Mall. Din programul ilustrat cu
mai multe din lucrările lui Bog-
dan Bârleanu, unul dintre cei mai
importanţi artişti plastici ieşeni ai
momentului, aflăm că în anul
2013 Apollonia a primit la Ox-
ford recunoaşterea internaţiona-
lă, având şi un stand de prezenta-
re la Summit of Leaders, Science
and Education”, iar un an mai târziu a obţinut „Premiul European Award for Best Practices”
din partea „European Society for Quality Research” din Bruxelles. Iată că „Bonum bono
nascitur”, adică „Binele naşte bine!” Universitatea APOLLONIA, deşi tânără, apărută după
Revoluţie, are o Platformă de Instruire Preclinică, alta de Instruire Clinică, dar şi de Instruire
Practică, ca să nu mai vorbim de o vastă Bibliotecă cu peste 22.500 de titluri, o prolifică Edi-
tură cu apariţii în nu mai puţin de 7 colecţii, o Platformă de cercetare. Nu în ultimul rând se
vorbeşte laudativ şi de activităţile desfăşurate la Centrul de formare continuă şi proiecte, cele
de organizare de cursuri autorizate ANC de engleză, cursuri Cambridge, cele acreditate
EMC/ETC, de perfecţionare certificate de Universitatea Apollonia, cursuri acreditate MEN,
plus Centrul de formare continuă cu proiecte interne, locale, regionale/naţionale. Mentorului
Vasile Burlui, în anul 2014, Academia Oamenilor de Ştiinţă din România îi acordă pe „Pre-
miul Carol Davila” pentru Ştiinţe Medicale.
Revenind la Congresul de la începutul lunii martie, a avut nu mai puţin de opt secţiuni, în
cadrul cărora au prezentat comunicări 254 personalităţi din 15 ţări (Basarabia, Noua Zeelan-
dă, Italia, Brazilia, Africa de Sud, Germania, Tunisia, Franţa, Slovacia, Turcia, Belgia, Alge-
ria, India, U.S.A. şi, evident, România, reprezentată de cercetători din 10 centre universitare,
plus municipiile Dorohoi, Tg. Neamţ şi Câmpulung Moldovenesc). E de ajuns să vă spun că la
lucrări au semnat condica academicienii Gheorghe Duca, Bogdan Simionescu, Răzvan Teo-
dorescu, Nicolae Dabija, Vasile Târâţeanu, Viorel Barbu, Horia-Nicolae Teodorescu, Mihai
Cimpoi, Ion Dediu, Constantin Gh. Marinescu sau personalităţi de prim rang ai culturii şi şti-
inţei, precum profesorul Cristian Calude, din Auckland, Noua Zeelandă, gălăţean de-al nostru,
invitat să vorbească despre regretatul academician Solomon Marcus.
Congresul a debutat cu o Sesiune Ştiinţifică Solemnă dedicată „Centenarului întregirii
neamului”, organizată cu contribuţia Academiei Române, a Academiei de Ştiinţe a Moldovei
şi a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România. În deschidere, a avut loc ceremonia de de-
cernare a titlului de DHC Academicianului Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiin-
ţe a Moldovei, urmată de un Concert in honorem cu „Uvertura Academică-Johannes
Brahms”, interpretată de orchestra de Cameră a Universităţii de Arte „George Enescu”, diri-
jată de conf. univ. dr. Bogdan Chiroşcă. Tematica Congresului a fost una de actualitate în
domenii variate, cum ar fi medicina, biomaterialele, ştiinţele comunicării, ecologie. Nu în ul-
timul rând, au fost organizate cursuri precongres, prezentate de firme şi hands-on-uri, după
cum ne-a confirmat preşedintele de onoare al acestei ediţii, academicianul Constantin Gh.
Marinescu, care a lăudat şi recenta Sesiune Studenţească organizată de Universitatea
„Apollonia’’.
Sărbătorirea Centenarului a adus în prim plan expoziţia „Centenarul Întregirii Neamului”,
prezentată de Alexandra Sulingiuc de la ArtMARK. Extrem de atractivă a fost şi Sesiunea
Ştiinţifică Solemnă „Centenarul întregirii neamului”, onorată de Bogdan Simionescu, vice-
preşedintele Academiei Române, acad. Răzvan Teodorescu, preşedintele Secţiei de Arte, Ar-
hitectură şi Audiovizual de la acelaşi for al inteligenţei naţionale, dar şi de acad. Gheorghe
Duca. Au urmat lansarea cărții „Solomon Marcus. Opera informatică”, ediţie completă, de-
spre care au vorbit îngrijitorul ediţiei, academicianul Gheorghe Păun şi Paul Marinescu, direc-
torul Editurii Spandugino, dar şi simpozionul despre regretatul om de cultură, recent dispărut,
moderat de conf. univ. dr. Mina-Maria Rusu. Tema simpozionului următor a fost „Comuni-
carea ca proces de simbolizare a lumii prin limbaj natural şi prin limbaje de comunicare”,
onorat şi de prezenţa a doi secretari de stat din Ministerul Educaţiei Naţionale.
Dintre secţiunile Congresului, onorante au fost cele denumite generic „Repere în medicina
avansată, cu trei secţii, Tribuna practicianului (Medicină Generală, Medicină Dentară, Teh-
nică Dentară, Asistenţă Medicală Generală, Balneo-Fizio-Kinetoterapie), „Neuroştiinţe: pute-
rea secretă a creierului uman”, de fapt o masă rotundă moderată de şef lucrări Lucian Eva,
dar şi „Conceptul bio-psihosocial în actualitatea medicinii teoretice şi practice”, de fapt o al-
tă masă rotundă, moderată de profesorii habil. dr. HC Dan şi Sorin Riga. La fel de interesante,
cu siguranţă, au fost şi secţiunile de „Tendinţe actuale în bio-nanotehnologie’’, cea de Ştiinţe-
le comunicări, sub genericul „Ştiinţele comunicării în consolidarea şi dinamizarea organiza-
ţională”, Cursurile amintite la începutul cronicii noastre, dar şi secţiunea „Factori ecologi cu
rol patologic în secolul XXI”. Semnalăm şi deschiderea lucrărilor Secţiei de Ştiinţe ale Co-
municării, când s-a adus „Omagiu unui nonagenar”, prin prezentarea cărţii omagiale dedica-
tă academicianului Constantin Gh. Marinescu, de profesorii Vasile Burlui, Paul Gorban, Vic-
tor Moraru şi Ionel Pintilii, primită cu emoţie de mica delegaţie gălăţeană, compusă din şapte
cadre didactice, care i-a înmânat diplomele de excelenţă oferite de Consiliul Judeţean, Univer-
sitatea Dunărea de Jos, Centrul Cultural Dunărea de Jos şi redacţia Trustului de Presă
Pompidu Realitatea.
Vrând-nevrând, trebuie să recunoaştem că prin ce s-a întâmplat în debut de martie, a trans-
format, prin eforturile Universităţii Apollonia, Iaşul în Capitala Culturii şi Ştiinţei Româneşti
şi un reper de neignorat în aceleaşi dimensiuni europene şi mondiale. Felicitări organizatori-
lor!
Prof. univ. asociat Pompiliu COMȘA
Pag. 12
ADUCEȚI-VĂ AMINTE!
,,În trimestrul I din 2017 vor crește cu 15% salariile din
educație și sănătate”, ,,În trimestrul III din 2017 salariile din
educație și cercetare vor crește cu 20%”, ,,Acordarea unui ti-
chet de vacanță pentru angajații din sistemul public. (Durata:
începând cu 2017)”. Am citat din Programul de guvernare
2017-2020.
Să acceptăm că începând cu trim. I din 2017, salariile tu-
turor angajaților din învățământ au crescut, în medie, cu
15%. Creșterile salariale cu 20% din trimestrul III, 2017, au
fost amânate pentru 01.01.2018. La această dată, creșterile
salariale de 25% au fost pentru acoperirea trecerii contribuții-
lor la stat de la angajator la angajat plus acoperirea inflației.
Creșterea promisă a mai fost amânată încă o dată, pentru
01.03.2018 dar cu acumularea unor
PROBLEME GRAVE ÎN SALARIZAREA
PERSONALULUI DIN ÎNVĂȚĂMÂNT
1) Reîncadrarea personalului didactic, începând cu data
de 1 iulie 2017, a condus la situații în care personalul didac-
tic necalificat este salarizat net superior personalului didactic
cu definitivat, gradul didactic II sau chiar cu gradul didactic I
datorită modului diferit de aplicare a dispozițiilor Legii cadru
de salarizare nr. 53/2017.
2) Excluderea personalului nedidactic din unitățile de în-
vățământ și a tuturor categoriilor de salariați din inspectorate-
le școlare de la majorarea salarială de la 01.03.2017.
3) Reducerea salariilor brute la unele categorii de personal
didactic auxiliar din unitățile de învățământ (contabili șefi și
secretare șefe).
3) Blocarea trecerii la o tranșă superioară de vechime ce-
ea ce face ca personalul didactic cu aceleași studii, aceeași
vechime în învățământ, același grad didactic să aibă salarii
diferite.
4) Blocarea acordării sporului de fidelitate pentru perso-
nalul didactic auxiliar care a împlinit vechimea neîntreruptă
în învățământ de 10 ani după data de 01 iulie 2017.
5) Calcularea sporurilor și îndemnizațiilor care li se cuvin
salariaților din sistemul educațional, începând cu 01.01.2017
la salariul de bază din decembrie 2016. Aceasta face ca în-
demnizația de diriginte/învățător/învățătoare/educatoare să
nu mai reprezinte 10% din salariul de bază, gradația de me-
rit să nu mai reprezinte 25% din salariul de bază, sporul de
școală specială să nu mai reprezinte 15% din salariul de ba-
ză.
6) Salarizarea personalului didactic cu studii superioare la
nivelul salarizării din alte sectoare de activitate a personalului
cu studii medii.
7) Adoptarea de către Guvern a unui Regulament de
acordare al sporurilor care exclude posibilitatea ca în învă-
țământ să se acorde sporuri pentru condiții de muncă.
8) Tergiversarea acordării voucherelor de vacanță prin
utilizarea unor tertipuri procedurale.
9) Intenția ministrului educației de a se executa sentințele
judecătorești privind plata daunelor interese moratorii (do-
bânzile penalizatoare) la nivelul dobânzii remuneratorii (a
dobânzii de referință a băncii naționale) ceea ce reduce cam
la 1/4 sumele cuvenite.
Pentru a atrage atenția asupra acestor probleme grave, la
începutul lunii februarie, conducerea Federației Sindicatelor
Libere din Învățământ a depus memorii la Guvern, la Minis-
terul Muncii, la Ministerul Educației Naționale, la Ministerul
Finanțelor Publice solicitând o discuție între membrii guver-
nului și conducerea federației. În data de 21.02.2018, Federa-
ția Sindicatelor Libere din Învățământ a pichetat sediul Mi-
nisterului Muncii și Justiției Sociale iar în data de 22.02.2018
a pichetat sediul PSD. O delegație a conducerii FSLI a fost
primită de ministrul muncii și justiției sociale, căruia i-a fost
prezentată lista de nemulțumiri și revendicări primită de lide-
rii județeni de la membrii de sindicat.
În mod cu totul surprinzător, ministrul muncii și justiției
sociale a afirmat că nu i s-a comunicat de către secretară
memoriul depus la începutul lunii februarie (ceea ce nu pu-
tem crede). Ministrul a promis numai în legătură cu primul
punct că, în maximum 2 săptămâni, va analiza cele semnala-
te cu ministrul educației naționale și cu ministrul finanțelor.
Au trecut nu două săptămâni ci două luni și nu s-a întâmplat
nimic. Celelalte revendicări au fost transferate, pentru anali-
ză, în anul 2019 sau au fost respinse. Altfel spus, nu s-a re-
zolvat nimic.
Colegiul Național al Liderilor FSLI a ajuns la concluzia
că nu mai putem crede în promisiuni, nici în amânări și că
trebuie să trecem la acțiuni de protest colective de mare am-
ploare care pot ajunge la declanșarea grevei generale. Sau,
altfel spus, când negocierile eșuează urmează protestele co-
lective. Chiar dacă unii lideri ai altor sindicate mai cred în
promisiuni și în amânări.
Prof. Adrian ANDRĂȘESCU,
președinte, Sindicatul Liber ,,Educația
=========================================================== Şcoala
Copilării din amintire
PORTARUL DE NOAPTE
A bătut la uşă timid şi apoi a intrat, fără să mai
aştepte răspunsul meu. Era portarul de noapte, pe
care-l angajasem prin concurs, imediat după numi-
rea mea în postul de director al Bibliotecii Orăşe-
neşti „Barbu Nemţeanu”.
- Ia loc! i-am zis. Treci direct la subiect!
- Domnule director, vă rog să-mi acordaţi un
spor de 13 la sută la salariu!
- Dar ce a intervenit nou în responsabilitățile
dumitale, domnule?
- Au început să iasă…
- Cine să iasă, unde?
- Scriitorii. În oraş. De cum se lasă întunericul,
dau buzna la uşă şi vor să iasă afară.
Am lăsat pixul cu care semnam nişte documen-
te contabile, am ridicat uimit privirea şi am citit un
fel de spaimă în ochii lui albaştri.
- Azi-noapte era să mă bat cu Agârbiceanu, a
continuat el, oarecum încurajat de sporul meu de
atenţie. I-am spus: „Măi, omule, n-am cum să-ţi
dau drumul, dacă aude directorul, mă dă afară1”.
El nu şi nu, zicea că e musai s-o vadă pe
Fefeleaga. Plângea. Până la urmă, l-am lăsat să ia-
să. „Să nu stai mult, în trei ore să fii înapoi!” i-am
strigat.
- S-a ţinut de cuvânt? A venit la timp?
- Chiar cu un sfert de oră mai devreme. Dar era
tare fericit, cine ştie ce i-o fi spus Fefeleaga?
- Eminescu a încercat să iasă vreodată?
Omul şi-a plecat privirile în covorul persan din
faţa biroului meu şi a tăcut.
- De Eminescu întrebam.
- Am reţinut, domnule director, dar cu el e ceva
special. N-am văzut om mai politicos… Coboară
scările sfios, abia atinge covorul moale, vine spre
mine şi zice „Mai am un singur dor”, eu pricep
imediat şi-i deschid larg uşa. Ţin foarte mult la
Eminescu, chiar şi atunci când vine înapoi aşa de
scârbit, încât înjură, da, înjură, domnule director,
zice tare de se aude în toată biblioteca: „Tu-i nea-
mul nevoii!”
- Te-a agresat vreunul, a încercat cineva să te
atace? Am putea dubla paza.
- De atacat, nu m-a atacat nimeni, avem scrii-
tori cuminţi, domnule director, dar este unul, cam
sfrijit, Rabelais îl cheamă, se vede de la o poştă că-
i francez, el coboară cu mare tărăboi, făcut de două
matahale care-l însoţesc…
- Gargantua şi Pantagruel?
- Da, chiar aşa strigă la ei. Se întorc spre dimi-
neață duhnind a usturoi şi a şampanie
- Ies şi femeile?
- Mai rar. O dată, m-am pomenit la ieşire cu
Hortensia Papadat-Bengescu. Mi-a zis că trebuie
să ajungă la Iveşti, că are acolo un proces de moș-
tenire, cu o casă şi nişte pământ. I-am dat învoire
trei zile, că-i damă bună…
- Asta-i din Caragiale.
- Să n-aud de el! Ăsta-i mare pişicher. Odată,
am vrut să-l opresc şi el s-a apucat, scuzaţi-mi ex-
presia, să-mi numere steagurile de la intrare, curi-
oasă treabă, că tot două ieşeau mereu, al nostru şi a
al Uniunii Europene. Ei, domnule director, dacă v-
aş spune tot ce păţesc eu noapte de noapte cu zur-
bagii ăştia de scriitori, v-ar apuca groaza şi chiar
compasiunea faţă de sărmana mea slujbă. Ca să nu
mai zic de leafă, mică, după buget, coane direc-
tor…
- În acel moment se auzi un nou bătut la uşă.
- Intră! am strigat.
Era Mihail Sadoveanu. Înalt, masiv, greoi, cu o
privire albastră greu de întâmpinat, îmbrăcat im-
pecabil, îmi zise chiar din uşă:
- Are dreptate omul ăsta! Directore, să-i măreşti
leafa negreşit!
- Am înţeles maestre, i-o dublez!
Cei doi au ieşit, strângându-şi mâinile conspira-
tiv, iar eu am chemat contabilul şef. Trebuia să mă
ţin de cuvânt.
Ion MANEA
gălăţeană
Scriitori gălăţeni
Dan PLĂEȘU
DEPOZITUL DE GÂNDURI
Trei prieteni pensionari se adunau aproape zilnic pe aceeași bancă din părculețul de la Romarta
Veche. Fuseseră colegi de muncă în aceeași fabrică, iar acum iată-i alături și la aer curat. Important
era că nu se plictiseau împreună, fiindcă de fiecare dată găseau un nou subiect pe care să-l toace.
- Așadar, azi ce aveți în minte să dezbateți? îi întrebă ziaristul.
Nu-i răspunseră imediat. Doar o privire, deloc blajină, aruncată spre noul venit, îl avertiza că in-
tervenția lui nu le era pe plac.
- Dar ce te frământă pe dumneata grija de noi? îl contră unul dintre ei.
- Nu mă frământă în mod special, nea Ilie, dar mi-am zis că nu-i politicos să trec pe lângă voi fără
a vă băga în seamă. Mai ales că ne cunoaștem de ceva vreme.
- Dacă vrei să te dai băiat educat, îți acceptăm explicația. Hai, ia loc alături, ca să-ți răspundem pe
îndelete la întrebare, îl invită altul, Petrică.
Iar „băiatul” în cauză, și el cam de vârsta celor trei, se conformă, așteptând să audă ce le mai tre-
cuse respectivilor prin cap în acea dimineață.
- Atunci să-ți spunem, interveni cel de-al treilea, Costel. Domnule, momentan ne gândim la gân-
duri… Mai exact, ne-am gândit să înființăm un depozit de gânduri.
- Dar unul foarte încăpător, îl completă Costel. În care să intre cât mai multe idei care le umblă
prin cap oamenilor, semenilor noștri, cum ar veni. Și îți dai seama că nu-i deloc simplu. Fiindcă po-
pulația nu-i puțină, deocamdată îi avem în vedere pe cetățenii orașului, firește. iar fiecare se gândește
la atâtea lucruri, de nici lui nu-i trece prin minte câte poate să-i umble prin cap.
- Iar unele chestii pot fi foarte valoroase. Aceste idei ar trebui păstrate, fiindcă pot interesa viito-
rimea, conchise Ilie.
Abia acum ziaristul îi privi cu sporită atenție pe cei trei. Băuți nu păreau a fi, plecați cu sorcova
nici atât. Atunci?
- Este că ai rămas ca la dentist? îi răspunse Ilie momentului de confuzie care se citea clar pe chi-
pul celui care-i chestiona.
- Este.
- Atunci să intrăm în detalii. Știi mai bine decât noi că omul cât trăiește…
- Învață…
- Las-o pe asta. De învățat îl obligă statul s-o facă. Și viața. Că cine n-are carte… Dar să lăsăm
proverbele. Omul cât trăiește gândește, domnule. O face de capul lui, nu-i cere nimeni asta. Toată
ziua îi vâjâie prin cap idei…
- Iar cele mai multe sunt bune, valoroase, puse punctul pe i Petrică. Iar astea se pierd, fiindcă nu
le știe nimeni. Doar respectivul care le-a gândit.
- Iar aici intervenim noi, sfârși raționamentul Ilie. Facem un depozit de gânduri, iar peste un timp,
atunci când o persoană va pofti la vreun gând valoros se duce și-l ia. Simplu, nu?
Ziaristul avu un nou moment de reflecție, dar renunță să-i mai judece… medical, așa că intră în
jocul lor:
- Ideea voastră mi se pare formidabilă, dar cum veți face depozitul?
- Schema e următoarea, îi explică Ilie. În bună parte mă sprijin pe consultanța dată de nepotul
Maricel, care lucrează acum la NASA. Dar săptămâna viitoare sosește în țară și demarăm treaba. El
ne asigură și utilajele. Scula de bază este un fel de aspirator, o pompă de mare putere, care absoarbe
toate gândurile de valoare. E vorba de un strat de câțiva metri grosime, format imediat deasupra te-
renului. Deoarece ideile grele se așază jos de tot, iar cele subțiri zboară undeva, pe sus. Astea nici nu
ne interesează.
- Bun, înțeleg, le absorbiți. Și unde le vărsați? îi incită ziaristul.
- În depozit, firește. Cea mai bună locație este unul dintre tunelurile de sub Dunăre. Este etanș,
bine păzit. Îi desfundăm un capăt, ne asigurăm că nu este inundat de apă și pompăm în el gânduri.
Gânduri sub presiune, ca să încapă o cantitate cât mai mare. Apoi îl astupăm și gata! Peste ani lumea
o să ne mulțumească. Și pentru ideea avută, și pentru gândurile din depozit.
- N-o să vă întreb de ce nu folosiți în acest moment ce vă trece prin cap.
- Chiar te rog să nu formulezi o asemenea prostie, îl luă Costel la rost. Dacă ai judeca mai adânc,
ai observa că nimeni n-are nevoie acum de ce ne umblă nouă prin minte. Chiar nimeni. Așa că șansa
noastră rămâne viitorul. Un viitor… de viitor. Nu știu dacă m-ai înțeles.
Conversația asta s-a purtat la început de primăvară. O vreme ziaristul a lipsit din oraș, dar la în-
toarcere, spre toamnă, și-a propus să vadă ce s-a ales de ideea celor trei.
- Ce să se aleagă, domnule? a început să-l lămurească Ilie. Nepotul Maricel a venit, conform
promisiunii. Am făcut rost și de pompa specială. S-a primit aprobare de la primărie și pentru depista-
rea tunelului, am excavat într-un anume loc, utilajul și-a făcut treaba, incinta s-a umplut de gânduri,
gânduri unul și unul, apoi am etanșat totul cu o poartă specială…
- Înseamnă că v-ați făcut treaba, dădu ziaristul s-o scurteze.
- Oarecum. Fiindcă la urmă de tot, după ce s-a făcut recepția, cum ar veni, a căzut peste noi ghi-
nionul. Beneficiarul, directorul depozitului, adică, omul care a primit în grijă comoara de gânduri, a
pierdut cheia de la poartă…
- Vai de voi! Și de el… Poate găsiți, totuși, o soluție.
- Pe moment ne-am gândit să anunțăm CIA-ul. Apoi ne-am calmat și o bătrână înțeleaptă ne-a
recomandat iarba fiarelor. Dar nu știm despre ce fel de fiare e vorba. Fier vechi s-ar mai găsi, că mai
sunt fabrici de demolat, dar poate persoana s-a gândit la animale, la tigri, la lei… Sau pantere. Până
să dezlegăm enigma, a murit bătrâna. Așa că ne e tare greu, măi băiete. O să mai vedem cum ne
descurcăm la primăvară, sperăm că la iarnă o să ne treacă vreo idee prin cap. Timp ar fi, dacă tot nu
ne vom putea aduna din cauza frigului în parc…
Pag. 13
Şcoala gălăţeană ===========================================================
ANALIZA COMPARATIVĂ DIDACTICĂ TRADIȚIONALĂ VS. E-LEARNING
ÎN PROCESUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT
Într-o societate a comunicării generalizate, in-
ternetul devine, pe zi ce trece, arbitrul accesului la
educaţie şi cultură, iar forma cea mai potrivită de a
veni în întâmpinarea nevoilor de cunoaştere şi
formare este „e-Learning”. Prescurtarea de la elec-
tronic learning, termenul de e-learning defineşte
efortul educaţional livrat prin intermediul compu-
terului. Cu grade diferite de interacţiune, livrate on-
line sau offline, programele de e-learning prezintă
câteva avantaje incontestabile: accesibilitate, flexi-
bilitate, adaptabilitate, costuri reduse, echitate, va-
rietate etc.
Sistemul e-Learning constă într-o experienţă
planificată de predare-învățare, organizată de o in-
stituţie care furnizează mediat materiale într-o or-
dine secvenţială şi logică pentru a fi asimilate de
elevi în manieră proprie. E-Learning reprezintă, de
fapt, o îmbinare între multimedia şi internet.
Predarea este latura procesului de învăţământ
intenţionată, programată, organizată de transmitere
de câtre profesor a cunoştinţelor teoretice şi practi-
ce care stau la baza învăţării. În programul e-
learning predarea se realizează în laboratorul de in-
formatică sau acasă cu cărţi electronice, resurse In-
ternet, materiale multimedia, bibliotecile virtual
etc. şi poate fi sincron(online) sau asin-
cron(offline), faţă în faţă, la distanţă şi centrată pe
elev. În didactica tradiţională predarea este centra-
tă pe profesor, se realizează în clasă, cu manuale,
culegeri, atlase, dicţionare, auxiliare curriculare etc. rea educaţională sau pedagogică este cea care
Profesorul foloseşte metode didactice clasice sau mijloceşte realizarea fenomenului educaţional în
active şi realizează transmiterea de cunoştinţe iar ansamblul său, indiferent de conţinuturile, niveluri-
elevul ia notiţe. le, formele sau partenerii implicaţi. Comunicarea
Învăţarea este latura procesului de învăţământ tradiţională este verbală, nonverbală respectiv
intenţionată, programată şi organizată de dobândire paraverbală şi se desfăşoară în clasă. Prin compa-
şi asimilare a cunoştinţelor teoretice şi practice de raţie comunicarea e-learning are loc în laboratorul
către elev pe baza predării şi a studiului individual. de informatică sau acasă şi se bazează pe forum,
În didactica tradiţională învăţarea se face indivi- chat, blog, poştă electronică etc.
dual, în clasă sau acasă, pe baza notiţelor elevilor şi În concluzie, putem formula caracteristicile
manualelor, culegerilor, dicţionarelor, auxiliarelor programului e –learning versus caracteristicile di-
curriculare etc. În sistemul e-learning învăţarea es- dacticii tradiţionale. Caracteristicile e –learning
te individuală, asistată, respectiv centrată pe elev şi sunt: libertatea de alegere a locului şi timpului de
se desfăşoară în laboratorul de informatică sau aca- studiu, costuri scăzute pentru utilizator, posibilita-
să (profesorul devine tutor). Se folosesc cărţi elec- tea de organizare a perioadei de studiu, discuţia cu
tronice, resurse internet, materiale multimedia, bi- ceilalţi elevi, consultaţii individuale cu profesorul,
bliotecile virtuale. suport tehnic, materiale textuale, multimedia, lista
Evaluarea reprezintă o succesiune de operaţii cu resurse suplimentare de studiu, recapitulare ne-
de apreciere, măsurare şi control a cunoştinţelor limitată a materiei, proiecte şi lucrări de seminar,
teoretice şi practice prin care se raportează obiecti- locaţii pentru învăţarea pe internet, exerciţii, teste,
vele educaţiei la rezultatele obţinute. Evaluarea teste finale, disponibilitatea de accesare momenta-
tradiţională este centrată pe profesor, respectiv nă a rezultatelor respectiv certificat de finalizare a
elev, se face în clasă, individual, în funcţie de me- cursului etc.
todele utilizate (probe scrise, orale, proiecte, porto- Caracteristicile didacticii tradiţionale sunt: con-
folii etc.). Evaluarea în sistemul e –learning are loc sultaţii individuale cu profesorul, suport tehnic,
în laboratorul de informatică sau acasă, este indivi- materiale textuale, lista cu resurse suplimentare de
duală, centrată pe elev şi foloseşte teste online, studiu, proiecte şi lucrări de seminar, exerciţii, tes-
chestionare, rapoarte de activitate etc. te, teste finale respectiv certificat de finalizare a
Pe lângă predare, învăţare, evaluare comunica- cursului etc.
Prof. dr. ing. Carmen POPESCU, C.I.A. „Elena Doamna”, Galați

EXPERIENȚE NOI ÎN CADRUL PROIECTULUI

„SĂ REDUCEM CONSUMUL, DISTRUGÂND MAI PUȚIN”
În perioada 12 ‒ 17 martie 2018 s-a desfăşurat în localitatea Campobasso desfășurate pe tema proiectului, urmată de vizitarea școlii gazdă și a unei ex-
din Italia cea de a cincea întâlnire din cadrul proiectului A Call from poziții realizate de elevii acesteia din materiale reciclabile.
Schools „For the Less Destruction Let's Reduce the Consumption” („Să Au fost organizate vizite la hidrocentrala de la Presenzano, parcul eolian
reducem consumul, distrugând mai puțin!”, derulată în cadrul Programu- de la Frosolone, orașele Vinchiaturo şi Montagano, unde se practică un sis-
tem de colectare și reciclare model pentru regiunea Molise.
De asemenea, elevii și cadrele didactice au participat la workshop-ul or-
ganizat la Istituto Professionale per l'agricoltura e l'ambiente unde au aflat
informații legate de utilitatea energiei geotermale, adoptarea unui stil de viață
sănătos, implicându-se totodată în plantarea de copaci alături de ceilalți
membrii ai proiectului și au luat parte la un seminar interactiv pe teme de
agricultură bio și protejarea mediului organizat la Universitatea din Molise.
Partenerii angajaţi în derularea proiectului (şcoala Mehmet Munever
Kurban Anadulu Lisesi, oraşul Konya, Turcia; şcoala Kelmės „Aukuro”
pagrindinė mokykla, oraşul Kelmė, Lituania; şcoala Selçuklu Bilim ve Sanat
Merkezi, Selçuklu, oraşul Konya, Turcia; liceul IES de Pobra do Caramiñal,
oraşul Pobra do Caramiñal, Spania; liceul Instituto d'Istruzione Secondaria
Superiore „L. Pilla”, oraşul Campobasso, Italia; liceul 1st EPAL Karditsas,
lui Erasmus+, Acțiunea Cheie 2, la care au participat următoarele cadre di- oraşul Karditsa, Grecia, şi Colegiul Tehnic „Traian Vuia” Galați, România)
dactice de la Colegiul Tehnic „Traian Vuia” Galați: Elli Vurlis, Raluca Ioniță au discutat despre activităţile ce se vor derula în continuare: crearea de poste-
și subsemnata, împreună cu elevii: Marius Crișan, Nicușor Neniță, Cristian re şi broşuri, organizarea de activităţi de reciclare a hârtiei, publicarea rezulta-
Panait, Gabriel Stoica și Liviu Ungureanu . telor pe platforma proiectului, activităţi de plantare a pomilor etc.
Partenerii din Italia au pregătit un program de activităţi de predare, învă- Echipa Colegiului Tehnic „Traian Vuia” va adăuga în continuare plusva-
ţare, instruire și vizitare legate de tema proiectului. Programul din prima zi a loarea proiectului prin diversele activități pe care le va desfășura în cadrul
debutat cu activitatea organizată la Instituto d'Istruzione Secondaria Superio- școlii, dar și în comunitatea din care face parte.
re „L. Pilla”, din Campobasso, unde şcolile partenere au prezentat activitățile
Prof. Camelia RADU

ZIUA MONDIALĂ A APEI

Școala Gimnazială Nr. 9, structură a Școlii Gimnaziale Nr. 5 Galați, în parteneriat cu Apă Canal, Agenţia Naţională a Apelor Române şi Agenţia de Pro-
tecţia Mediului Galaţi, a sărbătorit Ziua Mondială a Apei printr-o serie de activități educative desfășurate în perioada 15-22 martie 2018. World Water Day
se sărbătorește în întreaga lume din anul 1993. În fiecare an, Organizația Națiunilor Unite stabilește o
temă a zilei, în jurul căreia sunt planificate diverse evenimente. Tema anului 2018 a fost: Natura pen-
tru apă.
Au fost organizate concursuri de prezentări power point, desene în paint, dezbateri şi vizite la
Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii pe tema „Varietatea sistemului acvatic”, expoziţii de desene,
afişe ecologice şi proiecte pe tema „Apa, izvor de viaţă”, s-au construit machete şi s-au prezentat
amenajări hidroenergetice, s-au elaborat dispozitive de filtrare a apei de către elevii de gimnaziu, s-a
observat calitatea apei în laboratorul sediului Administraţiei Naţionale Apele Române Galaţi, iar la fi-
nalul proiectului s-a realizat o paradă a costumelor eco cu tema „Lumea apelor”.
Toate aceste acțiuni au urmărit atingerea obiectivelor proiectului, precum: conştientizarea elevilor
cu privire la importanţa apei în existenţa noastră zilnică; sensibilizarea elevilor pentru păstrarea şi
protejarea calităţii apei; stabilirea activităţilor cu cel mai mare impact asupra calităţii apei în România;
elaborarea de recomandări pentru îmbunătățirea calităţii apelor .
Pentru derularea activităților, APA CANAL S.A. le-a furnizat elevilor participanți în proiectul
educațional o serie de materiale didactice cu tematică specifică (cărți de colorat, broșuri și pliante), pentru a-i ajuta să înțeleagă problematica apei și a protejă-
rii naturii. Eforturile cadrelor didactice și ale elevilor, dar și ale părinților, în derularea proiectului, au făcut ca pe 22 martie, de Ziua Mondială a Apei, să asis-
tăm la încheierea seriei de activități, participând la un fabulos spectacol. Copiii au impresionat prin cântec, dans și o inedită paradă a costumelor având ca
tematică protejarea apelor și a viețuitoarelor acestora. Cei mai activi și mai inspirați dintre elevii școlii participanți la proiect au primit diplome și certificate
de participare. Cunoştinţele dobândite în cadrul proiectului și competențele formate vor fi aplicate şi valorificate în cadrul orelor de ştiinţe, geografie, chimie,
biologie şi fizică, dar se are în vedere şi atragerea întregii comunităţi în activități menite să asigure păstrarea şi protejarea apei.
Prof. Dana ANTOHIE, Școala Gimnazială nr. 5, Galați
Pag. 14
=========================================================== Şcoala gălăţeană
CĂLĂTORI ÎN LUMEA CĂRȚII
Să citeşti cărţi bune este ca şi cum ai purta o conver-
saţie cu cei mai de seamă oameni ai secolelor trecute.
(Descartes)
Concursul Humanitas în licee a ajuns la a şaptea edi-
ţie, având participanţi din 38 de şcoli. Înscrierea şi selecţia
se pot face trimiţând o scrisoare de intenţie către coordo-
nator. Fiecare ediţie are trei etape: noiembrie, februarie,
aprilie. Finala este în luna iunie şi se dispută între primele
două echipe clasate. Titlurile de anul acesta au fost alese
de către istoricul Constanţa Vintilă Ghiţulescu şi au fost:
Jurnalul unei fete greu de mulţumit, de Jeni Acterian şi Is-
toria vieţii mele, de Teodor Vârnav pentru etapa I – Lu-
mea de altădată în paginile unui jurnal; Case, trenuri şi
andrele de Ariana Rosser Macarie şi Cele mai bune texte
noi despre familie, de Freeman`s - etapa a II-a; Sensibili-
tate şi istorie în secolul XVIII românesc de Ştefan Lemny
şi Femei, onoare şi păcat în Valahia secolului al XIX-lea,
de Nicoleta Roman - etapa a III-a.
Autorii întrebărilor sunt scriitori, editori, redactori cu-
noscuţi. Sunt 12 întrebări, de tipul: Cine sunt?, Ce sunt?,
fiecare având 2 puncte. C.N. „C. Negri” şi C.N. „V.
Alecsandri” reprezintă judeţul Galaţi la această competi-
ţie. Echipa este formată din patru membri, unul din ei
(numit PR) având sarcina de a promova echipa, atât în
clasă, cât şi în liceu sau în oraş. Cărţile participanţilor sunt
donate de către Editura Humanitas şi sunt trimise cu o lu-
nă înainte. Coordonatorii celor două echipe sunt prof.
Corcăcel Elena, de la CNVA şi prof. Alexandrescu Elvi-
ra, bibliotecar la CNCN.
Astăzi, când priorităţile sunt altele, „când timpul nu
mai are răbdare”, când nouă, adulţilor, ne este greu să gă-
sim o motivaţie, având în vedere că societatea în care tră-
im e ca „o groapă fără fund din care nu încetează a ieşi
atâţia necunoscuţi”, cum spunea Marin Preda, astăzi,
există elevi voluntari în acţiuni culturale. Am întrebat-o
pe prof. Elvira Alexandrescu ce îi determină pe aceştia să
participe la concurs şi cum se pregătesc:
În primul rând trebuie ca aceşti elevi să accepte pro-
vocarea. Fac parte dintre elevii care oricum citesc de
plăcere, care îşi cumpără cărţi sau care, pur şi simplu,
consideră o provocare să „citească o carte şi să răspun-
dă la nişte întrebări din ea”. La prima vedere, şi din re-
gulamentul concursului, aşa s-ar părea, dar lucrurile nu
sunt atât de simple. În ceea ce mă priveşte, am mai întâi o
întâlnire de lucru cu echipa. O primă întâlnire cu cărţile,
le privim, le răsfoim, le pipăim, ne împrietenim cu ele.
Fac o prezentare a lor, le vorbesc despre epocă, despre
autor, încercăm împreună să găsim legături între ceea ce
ştim, să încadrăm opera într-o tipologie. Rămâne să ci-
tim cărţile, să ne bucurăm de lectură şi să găsim „cuvin-
tele cheie”, pilonii peste care să aruncăm punţi de înţele-
gere. Ne întâlnim din nou şi, ca la un cerc de lectură sui
generis, împărtăşim impresii şi ne punem întrebări din
cărţi după modelul concursului. De ce am continuat să
promovez acest concurs în rândul elevilor? Pentru că le
pot împărtăşi tehnici de lectură, tipuri de lectură, altele
decât cele cu care ei sunt obişnuiţi. Aceste lucruri le vor
folosi atunci când îşi vor alege cărţile de citit, când vor fi
studenţi şi vor avea „de înghiţit” foarte multă materie şi
vor deveni nişte lectori avizaţi. Concursul te ajută să ci-
teşti cărţi pe care altfel nu le-ai fi citit niciodată.
Foarte puţini elevi citesc memorialistică sau carte is-
torică, jurnal. Este o bună metodă pentru a învăţa să
treci de bariera psihologică impusă de „cărţile groase”.
Şi nu este singura. Mai sunt şi altele: nu mă interesează
epoca, subiectul, limbajul este greoi etc. A te apleca asu- „GENERAȚIA BULINUȚELOR”
pra unei cărţi cu dorinţa de „a te împrieteni” este un bun
câştigat pentru totdeauna. Deşi nu-i pot recompensa pe „Generația bulinuțelor” - așa numesc eu elevii din ziua de astăzi, dependenți de stimulente precum
aceşti elevi cu note, deşi nu-i pot constrânge în vreun fel, bulinuțe, buburuze, floricele, punctulețe, diplome etc. primite oarecum pe nemeritat. Noile tendințe din
reuşesc să-i adun alături de mine lângă o carte bună. domeniul didacticii au eliminat spiritul competiției dintre elevi, fiind considerat dăunător pentru dezvolta-
Plecând de la ideea că tot ceea ce înveţi într-o viaţă rea emoțională a copiilor. Eu nu împărtășesc această opinie și consider că unul dintre motoarele de ali-
de om îţi va folosi cândva, foştii umanişti rămân alături mentare ale motivației pentru învățare este chiar competiția. Competiția conștientă, productivă și priete-
de echipele nou formate şi-i încurajează pe cei actuali. A noasă care îi învață pe copii să încerce mereu să se depășească pe ei și pe alții, fără ca acest lucru să gene-
fi umanist este un cod de recunoaştere, un blazon, o eti- reze invidie.
chetă care îţi face cinste. Promovarea unui sistem de educație în care lipsește competiția are, în opinia mea, un efect invers de-
Declaraţiile elevilor denotă plăcerea lecturii şi avanta- cât cel așteptat. Căci, așa cum observă și părintele Savatie Baștovoi în cartea sa Antiparenting, „concu-
jele muncii în echipă: Concursul Humanitas a fost o ex- rența naște calitate”, deci ”lipsa concurenței naște lipsa calității” (p. 156). Desigur că și sistemul bulinu-
perienţă inedită. Prin participare, am căpătat o nouă țelor naște competiție, dar acea competiție care nu este benefică nimănui. La polul opus părinților care își
perspectivă asupra lecturii, dar şi abilitatea de a sintetiza neglijează copiii, abandonându-i în fața calculatorului sau TV-ului - despre care am vorbit într-un alt arti-
informaţia mai eficient. Simt că uneori acest concurs îm- col - se află părinții care își suprasolicită odraslele din dorința de a-și satisface mândrii sadice. Ei pretind
bină două laturi destul de diferite ale eului meu: partea de la copiii lor doar 10 sau Fb pe linie, 100% puncte la toate concursurile posibile și meditații câteva ore
competitivă, vulcanică, şi cea calmă, calculată, care se pe zi la materiile importante. Majoritatea acestor părinți își refulează frustrările acumulate de-a lungul
poate linişti lângă o carte bună şi un ceai cald. (Onofrei vieții, când nu au putut ajunge tot ceea ce și-au dorit și vor ca fiii lor să fie acum „cei mai”. Nu vorbim
Bianca); Pentru mine, “Humanitas în liceu” a reprezen- despre acest tip de competiție, ci despre aceea care te învață să fii competitiv și smerit în același timp.
tat o experienţă care mi-a întregit modul de a citi, m-a Obiceiul de a acorda foarte des buburuze, bulinuțe ș.a. asemenea stimulente tuturor elevilor pentru
educat în arta sintetizării informaţiei din cărţi. Prin acest orice activitate dusă la bun sfârșit (în ideea de a nu-i afecta emoțional), consider că are un efect negativ
concurs mi-am făcut prieteni şi am consolidat prietenii, asupra elevilor. Devalorizarea sistemului de notare sau premiere (vorbim aici de obiceiul de a acorda di-
mi-am lărgit orizontul. (Gheţu Flavia); Participarea la plome de participare chiar și acelora de pe ultimul loc) naște, în cele din urmă, frustrări. Frustrări ale ele-
acest concurs a reprezentat o dublă oportunitate: am vilor buni, care muncesc cu adevărat, iar mai apoi frustrări ale copiilor mai puțin buni, care odată ajunși
avut ocazia să lucrez într-o echipă cu nişte colege excep- adulți puși față în față cu viața, vor înțelege că „nu primești nimic dacă ești pe ultimul loc sau chiar ești
ţionale şi să privesc lectura şi dintr-o altă perspectivă, concediat” (Antiparenting, p. 110). Copiii ar trebui să primească recompense doar atunci când au înde-
concentrat pe detalii, aparent nesemnificative, dar care în plinit cu adevărat o sarcină importantă. Suprautilizarea stimulentelor atrage lipsa competiției și aceasta
contextul concursului au căpătat altă valoare. A fost o aduce după sine demotivarea: la ce bun să te mai străduiești când oricum toți primesc aceleași bulinuțe.
provocare, pe care aş recomanda-o şi altor potenţiali Un sistem de învățământ în care nu există competiție naște mai ales, în cele din urmă, „profesioniști” cu
concurenţi. (Ţocu Ionuţ Bogdan). Felicitări tuturor parti- diplomă, dar neprofesioniști.
cipanţilor! Haideți să le arătăm copiilor noștri ce înseamnă competiția productivă!
Cătălina Geanina RADU, C. N. „Costache Negri” Prof. Elena POPA, Școala Gimnazială nr. 5
Pag. 15
Şcoala gălăţeană ===========================================================
ZIUA CALULUI – SÂNTOADER
- datini de Sfântul Toader -
În trecut, anul nou vegetal şi calendaristic se inaugura prin câteva evenimente deosebit de importante: Ziua Mărţişorului, Ziua Iarmaroacelor, reconstitui-
rea grupurilor de surate şi alegerea suratei mari (în unele sate se alegea şi surata cea mica şi chiar cea mijlocie), ritualul primei brazde.
RITUALUL IARMAROACELOR
Ziua Iarmaroacelor mai era numită şi Ziua Sântoaderului, iar Iarmarocul mai era numit Iarmarocul lui Sântoader şi avea loc în prima sâmbătă de după
Lăsata Secului. După Octavian Buhociu, Ziua Iarmaroacelor era fixată în prima joi de după Sântoader, ziua fiind numită „Joia Iepelor“. Deşi Ziua Sfântului
Toader, zi consemnată în calendar şi respectată cu sfinţenie de ţărani, are o importanţă deosebită în cultul creştin ortodox, cercetările de teren ne-au relevat şi
în această zonă a sud-estului Moldovei dăinuirea în paralel a unei alte credinţe. Este vorba de credinţa într-un personaj cu o altă origine, probabil precreştină,
al cărui nume este identic cu cel al Sfântului Creştin şi care, pentru ei, are o foarte bogată semnificaţie. În ajunul acestui eveniment, oamenii tundeau vitele
între coarne, la coadă şi la chişiţă, apoi le ţesălau bine ca să le crească părul frumos, „ca să se cureţe de iarnă“. Mânjilor li se tundeau coamele şi cozile, iar
cailor li se retezau, de obicei doar simbolic, un smoc de păr de la coamă, restul fiind frumos împletit. La gât li se legau zgărzi roşii, iar căpestrele erau împo-
dobite cu canafi din lână colorată, preferată fiind, ca şi în cazul zgărzilor, tot culoarea roşie.
Aproape toţi bărbaţii satului mergeau la Iarmaroc. Cei care duceau animale spre vânzare luau şi câteva firimituri de pâine din „colacul miresei“, firimituri
procurate de la vreo nuntă din timpul anului în curs, „ca să se uite cumpărătorii la animale cum se uită nuntaşii la mireasă“. În afară de vânzările şi cumpă-
rările de cai, vaci etc., sătenii mai cumpărau de la acest Iarmaroc şi unelte agricole, precum şi diverse seminţe, mai ales de plante leguminoase. Din învălmă-
şeala semnificaţiilor ce însoţesc credinţele şi superstiţiile prilejuite de Ziua Sântoaderului, primul lucru ce se desprinde foarte clar este exprimat prin sintagma
„lepădarea de iarnă“, anotimpul lupului, şi trecerea la primăvară, anotimpul calului.
SPĂLAREA RITUALĂ A PĂRULUI
În noaptea premergătoare Sântoaderului începeau pregătirile pentru spălarea rituală a părului fetelor. În acest scop se fierbea o mare cantitate de leşie pre-
parată din cenuşa de coceni de porumb ori din lemn de stejar. Fetele ori mamele lor mergeau noaptea în grajd şi luau de trei ori, cât cuprindeau cu mâna, fân
din ieslea calului care avea coama cea mai frumoasă, pentru a-l pune în cazanul cu leşie. Când se apropiau de iesle, fetele spuneau de trei ori: „Murgule,
murgule, dă-mi codiţa ta şi ţi-o dau p-a mea!“ (Cavadineşti), iar mamele: „Toadere, Sântoadere, dă codiţa iepei şi ţi-o dau pe-a fetei.“. Această formulă in-
vocatoare era repetată de trei ori, adică de fiecare dată când luau fân cu mâna.
Formula respectivă a fost culeasă şi la începutul secolului din satul Bursucani, comuna Bălăbăneşti, judeţul Galaţi, de către Ene Patriciu şi, de asemenea,
din comuna Ţepu de marele folclorist Tudor Pamfile. Fetele din comuna Ţepu îşi tăiau câte o şuviţă de păr din cap şi o puneau sub o baligă de cal semiusca-
tă, zicând de nouă ori textul invocator11. Când aruncau fânul în cazanul cu apă, ele repetau aceeaşi formulă tot de trei ori. În unele sate ni s-a relatat că, după
ce luau fân, fetele smulgeau şi păr din coada iepelor, bineînţeles cu acelaşi procedeu ritualic ca şi la fân, adică invocându-l pe Sântoader. Părul era aruncat în
cazan o dată cu fânul. În comuna Pechea, smulgerea sau tăierea părului din coada iepii se făcea numai la miezul nopţii. Fetele mergeau, în acest scop, singure
în grajd. Deseori, ele mai adăugau în leşie şi buruieni de tot felul, culese vara, în ziua de Drăgaică (Sânzănii). În satul Cişmele, o dată cu florile culese în acest
scop, fetele mai adunau şi pietre găsite în acelaşi spaţiu cu florile, pe care le aruncau în cazan. Nu vrem să forţăm, desigur, analogiile, dar simţim aici tentaţia
de a pomeni totuşi un fapt asemănător semnalat de Durand în legătură cu simbolul solar în „Structurile antropologice ale imaginarului“. Fetele din comuna
Pechea adunau din albia pârâului trei sau nouă pietre chiar în seara respectivă. „Să-mi fie capul tare, sănătos ca piatra“, ziceau ele în momentul în care le
aruncau în albia cu leşie.
Şi în comuna Piscu spălarea era însoţită de retezarea - deseori doar simbolică - a părului. Părul fetelor ce rezulta în urma retezării era aruncat, după cum
am menţionat şi mai sus, în bălegarul cailor, tot cu scopul de a se influenţa, prin transfer, creşterea sănătoasă a părului: „Să crească frumos ca la animale.“2.
Tot în comuna Piscu, şuviţa de păr retezată era aruncată uneori pe apă (Informaţii de teren - 1975).
În timp ce-şi spălau fetele pe cap, ori când le pieptănau, mamele le trăgeau uşor de păr şi spuneau de trei ori cu voce tare: „Toadere Sântoadere, na codiţa
fetei, dă codiţa iepei, groasă ca bârna, lungă ca prăjina!“. Primele trei versuri apar invariabil, în toate satele zonei, cu foarte mici modificări, bunăoară: „Fă
codiţa fetei cât codiţa iepei“. Ultimele două versuri lipsesc uneori sau apar sub formularea: „Fata cât bârna, coada ca struna.“ sau „Taie coada iepei şi o dă
la fete.“ (Slobozia Conachi).
Conform unor relatări culese de noi doar din câteva sate, după spălare fata se aşeza în cadrul uşii şi se pieptăna, începând chiar din momentul în care soa-
rele îşi făcea apariţia, „pentru ca să se mărite“. Aluzia la măritiş este deci evidentă şi justifică, cel puţin parţial, ritualul de întreţinere a sănătăţii şi a frumuseţii
părului. În ceea ce priveşte momentul spălării pe cap, am surprins unele nuanţe demne de menţionat. În cele mai multe sate, spălarea se făcea înainte de răsă-
ritul soarelui. „Dacă te-apucă răsăritul soarelui nespălată la cap, caii lui Sântoader ori caii iarmarocului - interesantă asociere - îţi vor hui“ sau „îţi vor tre-
iera în cap“.
O dată cu răsăritul soarelui ies caii lui Sântoader - deci cursierii solari – şi „calcă, încurcând părul fetelor care n-au făcut, până în acel moment, spălatul
ritual“. „Dacă nu vă spălaţi repede, până nu răsare soarele are să se încurce caii în părul vostru“. Dacă aici sesizăm doar o aluzie la caii solari, în unele
basme româneşti vom întâlni caii solari sadea, cai cu o identitate bine precizată chiar şi prin numele ce-l poartă, cum ar fi, bunăoară, Galben de Soare, calul
fetei împăratului, deghizată în voinic3 şi, de asemenea, caii ignifugi - „caii de foc”- asemănători cailor de la carul Sfântului Ilie, cai siderali, rupţi din soare4.
Alteori se face referire la caii din ogradă: „Dacă nu vă spălaţi până când răsare soarele şi ies caii din ogradă, spre iarmaroc, tot anul o să vi se încurce pă-
rul.“. „Trebuie să te speli înainte de a apuca să calce caii“ prin ogradă, adică înainte de a fi scoşi din grajd pentru a fi duşi la iarmaroc, înainte să răsară soa-
rele.
REPERE ÎN MITOLOGIA GENERALĂ
SÂNTOADERUL - Centaurul Carpaţilor
Faptul că aceşti cai încep să circule o dată cu apariţia zorilor poate fi interpretat, desigur, ca o firească integrare a animalelor în activitatea diurnă. Gândim
totuşi că acei cai ce devin activi o dată cu răsăritul soarelui pot fi, în aceeaşi măsură, şi cai cursieri solari, caii lui Apolo sau alţi cai mitici, căci ei nu fac doar
zgomot pe drumul satelor, ci „calcă şi încurcă“ părul fetelor, „treieră în capul lor“; deseori ei coboară chiar din sau prin podul casei.
Mitologia greacă ne mai dă încă un reper în acest sens. Este vorba de caii zeiţei Eos care coboară în fiece dimineaţă din ceruri şi aleargă printre nori, ves-
tind ivirea zorilor5. Nerespectarea ritualului spălării la cap va determina căderea părului sau faptul că „părul nu-i va mai creşte frumos“. Despre o fată căreia
îi cădea părul se spunea: „Păi, bine soro, dacă nu s-a spălat pe cap în noaptea de Sântoader!?“. Iată că asemănarea cu centaurii din mitologia Greciei îşi mai
găseşte încă un reper. Să ne amintim că centaurul Chiron era un mare specialist în ale medicinii, iar venirea centaurilor la cumpăna anilor nu însemna doar
venirea acelor fiinţe semi-sălbatice din pădurile Thesaliei, care urmăreau şi răpeau fete, ci şi a acestui bun prieten al oamenilor, mare terapeut şi fecior de zeu.
Şi probabil, pentru ca leacurile să aibă o cât mai mare eficienţă în profilaxia bolilor părului, trebuia ca fetele să fie curate, adică să fi făcut spălarea rituală a
părului chiar în acea noapte sau dimineaţă. De asemenea, un studiu mai profund ne trimite şi la mitologia vedică, unde găsim o pereche geamănă de zei:
Acvinii, cuplu asemănător dioscurilor, născuţi din iapa divină Acvini. Erau vindecători de boli, la fel ca şi Chiron, şi aveau puterea de a reda oricui tinereţea6.
Dacă cele relatate mai sus conferă Sântoaderului doar atribute solare, cursele de cai ce se organizau în ziua respectivă îi relevă şi unele atribute chtoniene.
Cursele ce se organizau pe imaşuri şi de-a curmezişul ogoarelor pot fi implicate în adevărate practici de revigorare a naturii, de stimulare a demonilor vegeta-
ţiei. În unele sate (Tuluceşti, bunăoară) tinerii galopau mai întâi prin sat, în grupuri mici, chiuind cât îi ţinea gura. Se adunau apoi la şosea şi, de acolo, por-
neau în mare viteză spre satul Şiviţa. În majoritatea satelor se adunau însă pe imaşuri şi porneau în goană de-a curmezişul ogoarelor. În satul Piscu, călăreţii
săreau peste şanţuri şi răzoare, străbătând zone mari din moşia satului. În satele în care se serba Ziua Iepelor erau scoase la întrecere doar iepe, uneori fiind
călărite chiar de fete: „Noaptea se spălau la cap şi ziua călăreau iepele. Aşa făceau în trecut fetele ca să le crească părul frumos“ (satul Cişmele). Dacă nu
scoteau caii la întrecere şi nu făceau curse peste ogoare, le crăpa pielea. În toate relatările despre această zi transpare teama de Sântoader. Deşi faptul acesta
nu mai este evidenţiat în momentul de faţă tot atât de bine ca în cercetări mai vechi, unde asemănarea cu centaurii de cultură greacă antică este mult mai cla-
ră, informaţiile culese pe teren din ultimele decenii sunt totuşi satisfăcătoare. Mitul Sântoaderului, aşa cum a fost el cunoscut în această zonă, cu întreg corte-
giul de credinţe, superstiţii şi obiceiuri ce-l însoţesc, nu poate fi în nici un caz o manifestare izolată, întâmplătoare, ruptă de manifestări similare din alte zone
ale ţării şi ale Europei.
Eugen HOLBAN

1
2
Gorovei, Artur, Credinţe şi superstiţii ale poporului român, Librăriile „Socec” ,Bucureşti, 1915, p. 74;
3
Octavian, Buhociu, Folclorul de iarnă, ziorile şi poezia păstorească, Ed. Minerva, Bucureşti, 1979, p. 74;
4
Ispirescu, Petre, Basme, p.70-97.
5
Chiţimia, C., Folclorul românesc în perspectiva comparată, p. 211-212.
6
***Mic dicţionar mitologic greco-roman, Ed. ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1969, p. 139.
Kernbach, Victor, Dicţionar de mitologie generală, Ed. ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1989, p. 93.
Pag. 16
Cărţile colegilor noştri ========================================
NĂSCUT ÎN ZODIA NICOREȘTI*
Cine poate fi mai îndreptățit să scrie despre sa-
tul natal decât cel care a văzut lumina zilei, care
și-a petrecut
copilăria aco-
lo? Este și ca-
zul scriitorului
Petre Rău,
nicoreștean
prin naștere,
fântânean, de
fapt, adoptat
gălățean încă
din tinerețe.
Plecat în lume
din acel „colt
de rai”, Petre
Rău și-a în-
crustat aminti-
rile în multe
dintre slovele
cărților sale
(„Întoarsele
gânduri”, „Îndrăgostirea de zmeu”, „Evanghelia
după Potop” etc.). „Locurile dragi mie în copilă-
rie nu s-au îndepărtat de gândurile și visurile me-
le”, mărturisește cu mândrie autorul volumului
„Născut în zodia Nicorești”. Petre Rău vorbește
admirativ și nostalgic despre „casa părintească,
adică spațial cel mai domestic pe care l-am cu-
noscut vreodată”, despre „satul etern, cu sorginte
de atâtea veacuri, ai cărui oameni întruchipează
virtuți și calități morale legate de munca și de via-
ța familiei”, despre frumoșii ani ai copilăriei,
„cântând și chiuind, colindând, cutreierând ulițe-
le, luncile, malurile prăpăstioase din Valea Rea,
malul stâng al Siretului, țarinile cu holdele boga-
te, câmpul cu flori și semețele dealuri de după ca-
re îmi zâmbeau zorile în zburdalnica vârstă a co-
pilăriei.”.
„Născut în zodia Nicorești” este o monografie
atipică a unei comunități cu zece sate, mai degra-
bă o scriere memorialistică, emoțională, din care
răzbat însă întâmplări istorice, fapte și oameni,
arhaismul și modernismul satului românesc, în
PLOUĂ ÎN APRILIE SUB FLOARE – CA ÎN CER
„Nenăscut cuvântul a rodit lumină,/Care îmi revarsă dimineți cu vers” tește, într-un mod extrem de firesc, harul poetic și priceperea cadrului di-
„E atâta cer la mine în simțire,/ Sub care universuri se lovesc” ne măr- dactic formator de conștiințe.
turisește, cu o uimitoare naturalețe, colega noastră – Tatiana – profesoară
de limba și literatura română la Liceul Tehnologic „Paul Bujor” din Be- seninătate – ca într-un cer(c) de suflete alese! Cu bucuria de a descoperi un
rești. Privilegiați sunt elevii care o au ca mentor pe tânăra poetă, ce împle- profesor poet și de a gusta din anotimpurile suave ale poeziei.
Şcoala gălăţeană
vremuri nu întotdeauna prielnice. Conținutul ce- 1878), Primul Război Mondial (1916-1918), răz-
lor aproape 400 de pagini ale cărții este structurat boi în urma căruia s-a înfăptuit Marea Unire
pe mai multe capitole: Date monografice. Descri- (1918), Al Doilea Război Mondial (1941-1945).
erea comunei; Instituții din comună; Lăcașuri de La capitolul „Personalități” născute în Nico-
cult; Protoieria Nicorești; Educația; Personalități; rești și afirmate pe plan național se regăsesc nume
Cuvântul scriitorilor; Documente mărturisitoare; de referință din domenii dintre cele mai diverse:
Imagini; Bibliografie și Dicționar. Gabriel Drăgan, Petre Rău (literatură), Florin Ba-
Lucrarea lui Petre Rău este o adevărată carte laban, Ștefan Buțurcă, Mircea Cojocaru, Cornel
de învățătură pentru sătenii Nicoreștilor (satele Diaconu, Ștefan Sevastre (artă), Aurel Mihai
Nicorești, Fântâni, Coasta Lupei, Mălureni, Pis- Brumă, Constantin Z. Buzdugan (gazetărie), Va-
cu Corbului, Dobrinești, Braniștea, Sârbi, Ionă- sile Gh. Popa (preot) și alții. Relevante sunt la
șești și Grozăvești), pentru cei care s-au născut în acest capitol și câteva fragmente din operele unor
acest areal geografic, dar pe care viața i-a dus în reputați scriitori referitoare la locurile, la faptele și
cele patru zări, mai aproape sau mai departe de la oamenii din arealul Nicorești: „Povestea viei”
locul nașterii. Aflăm din cartea scrisă de Petre și „Basmul Poamei roșii”, de Vasile Lovinescu;
Rău că circulă mai multe legende cu privire la „Forța modelatoare a dascălului, de Vasile Gh.
originea satului Nicorești, cea mai răspândită fi- Popa; „Fără carte” și „Alteța sa, nașul”, de Aurel
ind aceea conform căreia „numele localității s-ar Brumă; „Victoria speranței asupra reușitei”, de
trage de la Nicoară, o căpetenie destoinică din Victoria Leonov; „Verde vale de rai”, „Tatăl vi-
oastea lui Ștefan cel Mare care, pentru meritele nului meu”, „Îndrăgostirea de zmeu”, de Petre
sale deosebite în bătăliile purtate contra turcilor, a Rău.
fost înnobilat de către domnitor cu pământuri de Pentru argumentarea și credibilitatea textului,
pe aceste meleaguri…” (p.20). În sprijinul origi- Petre Rău transcrie, în finalul cărții, peste 20 de
nii numelui de Nicorești, Petre Rău aduce o su- fragmente din documente de epocă referitoare la
medenie de documente de epocă. Explicații isto- istoria Nicoreștiului, cât și 40 de fotografii ilus-
rice asemănătoare oferă autorul și despre celelalte trând instituții administrative și de cultură, loca-
sate ale comunei. luri de școli, biserici, monumente istorice și de ar-
Spații generoase acordă Petre Rău descrierii tă, imagini de ansamblu din Nicorești și din satele
instituțiilor din comună, laice (Primărie, Școală, componente etc.
Căminul Cultural, Bibliotecă, Spital, Cramă de Prin cartea sa, „Născut în zodia Nicorești”, Pe-
vinuri etc.) și de cult (Bisericile satelor: „Sf. Ni- tre Rău face, cu instrumentele istoriei și ale litera-
colae” - Banu, „Nașterea Maicii Domnului” - turii, înainte de toate, o operă de restituire a trecu-
Negustori, „Adormirea Maicii Domnului” - tului unei comunități către urmașii ei de astăzi și
Serdaru, „Cuvioasa Parascheva” - Fântâni, „Ce- de mâine, în ideea transmiterii și conservării valo-
nușa” - Fântâni, „Ovidenia” - Piscu Corbului, rilor satului românesc spre eternitate. Acesta este
„Sf. Gheorghe”-Coasta Lupei, „Sfinții Voievozi” marele merit al autorului. Născut în zodia Nico-
- Ionășești, „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” - rești este o carte care ar trebui să se găsească în
Sârbi și Bisericile din Dobrinești, cât și Protoie- fiecare familie din comunitatea locală, în biblio-
ria). De asemenea, găsim referiri privind Podgo- teca fiecărui individ născut la Nicorești și plecat
ria Nicorești (istoric, vechi proprietari de vii, par- aiurea în lume, să fie subiect de prezentare și de
ticularitățile vinurilor de Nicorești, crama vinuri- dezbatere în orele educative de la fiecare clasă de
lor de Nicorești etc. Pagini emoționante sunt de- elevi din școlile Comunei.
dicate eroilor nicoreșteni, ca și din satele compo- *Petre Rău, Născut în zodiacNicorești, Editura
nente, căzuți în Războiul de Independență (1877- InfoRaptArt, Galați, 2017.
Gh. NAZARE
Născută în Basarabia, în localitatea Călărași, Tatiana S. Munteanu a
absolvit Colegiul Național „Mihai Viteazul” din Sfântu Gheorghe, județul
Covasna, și Facultățile de Drept și de Litere din cadrul Universității „Dună-
rea de Jos” din Galați. Deși declară că se simte „acasă” pe ambele maluri
ale Prutului, dorul de casă îi hrănește versul, îi modelează rostirea și se
transformă când în anotimpuri poetice, când în vârste ale cunoașterii, tot-
deauna în vibrații sentimentale sau în „cântece doinite”. „E atât de mult
albastru în orbite/ Și verde închegat pe dimineți” încât Tatiana scrie poezie
ca și cum ar cânta la vioară sau ar patina pe gheață, aspirând cu modestie să
transforme nemărginirea văzduhului, credința în luceferi și smerita rugă-
ciune în plinătate sufletească, într-un continuu îndemn la omenie și la fi-
resc, la armonie și la omenesc.
Volumul „Ca în cer”, alcătuit din aproape 100 de poeme – crâmpeie de
suflet preaplin de frumos –, este despre dimineți cu lumini „încărcate de
povești”, despre „catedralele din vis” și despre „mănăstirile din gânduri”,
despre „zăpezile iubirii” și despre inimi țesute cu soare. Versurile din
această cărticică de suflet sunt o continuă „îmbrățișare dincolo de această
lume”. Poezia Tatianei este o permanentă rugăciune către Dumnezeu: „Cu
mir să se îndoaie în cuvinte/ Poteci înveșmântate în cerneală”. Cuvintele
din acest volum sunt îmbrăcate în ie și sunt cusute pe orbite cu migală,
sunt întrebări, răspunsuri și alte întrebări, sunt instantanee de viață și pași
spre șlefuirea cugetului și a simțirii. Tatiana știe că poezia vine din cer, că
„golurile dintre noi cu cer se-ndeasă” și că primăverile se-nalță-n ceruri,
conturând un univers delicat, aflat în grija Tatălui Ceresc. În aceste versuri,
„Mamele noastre frământă lumină,/ Văzduhul se cerne din palmele lor”,
iar timpul devine etern calendar format din priviri înrourate și din dezmier-
dări de cristal.
Prin poezie, Tatiana S. Munteanu zugrăvește icoane din care se revarsă
dorul de țară, de limba română, de omul drag, de Omul-OM. Fiecare poe-
zie a sa plânge sau înflorește de dor.
Vă invităm să vă simțiți – citindu-i versurile scrise cu inima doldora de
Inspector școlar, prof. Daniela Angelica NISTOR
Pag. 17
Şcoala gălăţeană ===========================================================
GABRIEL DRĂGAN 100 DE ANI DE LA UNIREA BASARABIEI
PERSONALITATE MARCANTĂ CU ROMÂNIA
A LITERATURII ROMÂNE - manifestări organizate la C.I.A. ,,Elena Doamna” Galați -
Un eveniment deosebit și de mare însemnătate pentru comuna Nico- De-a lungul timpului poporul român şi-a păstrat şi transmis din generaţie în generaţie
rești a marcat începutul programului educațional Școala Altfel, găzduind conştiinţa unităţii de neam şi de limbă, în inima sa aprinzându-se tot mai viu hotărârea de a
în Centrul de Docu- se reuni în cadrul aceloraşi fruntarii,
mentare și Informare ca fii ai aceluiaşi neam. Acest ideal
al Școlii Gimnaziale naţional s-a împlinit în anul 1918,
„Gabriel Drăgan” Ni- prin făurirea Marii Uniri. Împlinirea a
corești personalități 100 de ani de la unirea Basarabiei cu
ale domeniului literar, România a fost sărbătorită anul aces-
invitați de seamă, ta și la Colegiul de Industrie Alimen-
precum și foști și ac- tară ,,Elena Doamna” din Galați. Ma-
tuali elevi ai școlii pe joritatea activităților desfășurate cu
data de 26 martie ocazia acestui eveniment sunt incluse
2018. în Proiectul Centenarului.
Emoțiile au fost pe Cu două săptămâni înainte, circa
măsura prilejului 30 de elevi voluntari de la liceu și
acestei sărbători, care profesională au lucrat în echipe sau
s-a desfășurat sub semnul evocării scriitorului nicoreștean al cărui nume individual cu hărnicie, pricepere și
îl poartă școala din anul 1998, instituție care crește, sub egida cunoașterii, entuziasm pentru confecționarea unor colaje sau postere despre unirea Basarabiei cu Patria
muguri de lumină, lăstari ce sperăm că își vor depăși mentorii. Un men- Mamă. Produsele muncii acestor elevi talentați au format două expoziții minunate: una la
tor viu în amintirile celor care au sorbit cuvintele pline de înțelepciune ale biblioteca școlii, iar cealaltă în sala de festivități a colegiului, transmițând elevilor, personalu-
acestuia a fost și Gabriel Drăgan, prozator și poet, dar și profesor de lim- lui școlii, dar și musafirilor noștri mesajul de unire al bunicilor sau străbunicilor care acum
ba și literatura română și limba franceză la școala care astăzi îi poartă 100 de ani au înfăptuit prima etapa a Marii Uniri.
numele. Invitat de onoare, fiul scriitorului, compozitorul și muzicologul În ziua de 26 martie 2018, într-unul din laboratoarele de informatică ale colegiului, a
Mircea Drăgan a însuflețit atmosfera, povestind despre imaginea tatălui avut loc un concurs local dedicat evenimentului menționat. Concursul a vizat testarea cu-
conturată în viziunea sa de copil, precum și de primele amintiri într-un noștințelor elevilor despre Marea Unire, în general și Unirea Basarabiei cu România, în spe-
Nicorești din alte vremuri, unde obișnuia să își petreacă vacanțele. Aces- cial. La el au participat două echipe de elevi de la C.I.A. ,,Elena Doamna” (coordonate de
ta a vorbit, cuprins de emoție, despre valorile transmise de scriitor, despre Panaite Petronela și subsemnatul), două echipe de la C.T.A.T. ,,Dumitru Moțoc” (coordo-
sfaturile pe care le-a primit și despre recunoștința pe care o resimte față nate de Grigoraș Iulian și Petcu Cătălin), trei echipe de la C.E. ,,Virgil Madgearu” (coordo-
de tatăl său, pentru educația primită și pentru ceea ce este astăzi. Prin cu- nate de Popa Marilena), o echipă de la C.T. ,,Aurel Vlaicu”, o echipă de la C.T. ,, Radu Ne-
vinte alese a fost descris și dascălul Gabriel Drăgan, amintit de doamna gru” (coordonată de Berechet Ioana) și o echipă de la Şcoala Gimnazială din Tulucești (co-
înv. Rodica Druță, pr. Constantin Velicu, Eduard Lambrino și Dediu ordonată de Sudacov Mirela). Înfruntarea a dovedit o bună pregătire istorică a elevilor parti-
Ion, foști elevi ai acestuia. Bun consătean, extrem de politicos și rafinat, cipanți și faptul că s-a desfășurat pe calculator a determinat un plus de interes.
scriitorul a rămas în memoria localnicilor ca o figură emblematică a șco- Primele trei locuri au fost adjudecate astfel: locul I, una dintre echipele de la C.I.A.
lii și a comunității. Îndrumați de prof. pt. înv. primar Andronic Gina, ele- ,,Elena Doamna”, locul II, echipa de la C.T. ,,Radu Negru” și pe locul III, echipa de la C.T.
vii și-au adus aportul în conturarea imaginii scriitorului omagiat, prezen- ,,Aurel Vlaicu”. Cei mai mici elevi de la școala din Tulucești au făcut față cu brio concuren-
tând date biobibliografice, dar și poeme reprezentative din opera lui. De ței elevilor de liceu situându-se pe poziția a patra, fiind recompensați cu Premiul Special.
asemenea, prof. de istorie Ovidiu Vrabie a evidențiat nota patriotică a La activități a participat și prof. Nenu Camelia, inspector de specialitate, fapt pentru care
operei lui Gabriel Drăgan, sub semnul Centenarului Unirii. organizatorii îi mulțumesc, iar din partea conducerii școlii prof. Aurora Mironescu, director
De-a lungul programului, care a debutat cu o rugăciune de pomenire, adjunct. Manifestare a bucuriei și a înfrățirii, serbarea dedicată unirii a umplut spațioasa sala
moderatorul evenimentului, subsemnata, a subliniat importanța suflului de festivități a colegiului nostru cu elevi, având cămășuțe albe și cravate roșii (însemnele
cultural pe care Gabriel Drăgan l-a adus comunității. Cuvântul a fost pre- școlii), însoțiți de profesorii diriginți sau cei implicați în organizarea serbării. Cuvântul de
luat dl. prof. Andronache, coleg de catedră al scriitorului, anunțând iniția- deschidere despre înfăptuirea și semnificațiile unirii a fost rostit de prof. Nenu Camelia, du-
tiva de a redacta un material care să cuprindă detalii despre viața și opera pă care au urmat prof. Panaite Petronela și subsemnatul, iar legătura cu prezentul, idealul
acestuia. Cuprinzător a fost și discursul poetei Eleonora Stamate, care a unirii de astăzi au făcut-o Dan Miron și Laurențiu Vasile de la Platforma Unionistă Acțiu-
pus la dispoziția școlii articole de ziar despre scriitor, păstrate în arhiva nea 2012.
personală. Serbarea propriu-zisă a cuprins poezii și cântece patriotice recitate sau interpretate cu
Printre invitații speciali s-au numărat primarul comunei Ionel Boghiu, multă dăruire de către elevii noștri și o hora a uniri jucată de elevi în costume populare. Un
protoiereu pr. Mihai Roșu, scriitoarea prof. Eleonora Stamate, prof. Vir- moment de excepție l-a oferit ansamblul ,,Vlăstarii ostășești” format din elevi de la Şcoala
gil Pavel, cadre didactice și foști elevi ai profesorului Gabriel Drăgan. Gimnazială din Şivița, îndrumați de prof. de istorie Tomșa Maura Dorina. Elevii basarabeni
Momentul final a reliefat aprecierea pe care întreaga localitate o are față dar și cei români ai colegiului, împreuna cu invitații noștri, au apreciat momentele deosebite
de scriitorul evocat, fapt susținut de primarul Ionel Boghiu care, prin cu- prin care s-a sărbătorit istoricul eveniment. Organizatorii serbării, prof. Panaite Petronela și
vinte deosebite, a descris bucuria trăită având printre noi pe fiul unui om subsemnatul, având susținerea totală a directorului școlii, prof. ing. Mariana Coman, au fost
de cultură și al unui patriot înflăcărat chiar în anul Centenar al Unirii. ajutați de profesorii: Marinescu Gina, Ardeleanu Blaga Nicuța, Mera Daniela, Lupu Maria-
Vorbind despre o comună frumoasă - refugiu și inspirație pentru scriitor na, Plăpămaru Simona, Teodoru Paraschiva, bibliotecar școlar, și Mihai Bulboacă, informa-
și care astăzi oferă susținere și sprijin tuturor minților alese, edilul comu- tician.
nei a înmânat d-lui Mircea Drăgan - ca reprezentant al tatălui său, distinc- Colegiul de Industrie Alimentară ,,Elena Doamna” a fost reprezentat și la manifestările
ția de Cetățean de Onoare al Comunei Nicorești. dedicate aniversării unirii desfășurate pe data de 27 martie 2018, în Republica Moldova, la
Ca instituție școlară, ne bucurăm că elevii noștri cresc pe pământ pro- Cahul, unde am participat alături de un mic grup de profesori condus de inspectoarea Nenu
lific, din înaintași de seamă, pe care îi onorăm cu cinste pentru a nu fi dați Camelia. În felul acesta profesori și elevi ai C.I.A. ,,Elena Doamna” au arătat că nu s-a uitat
uitării și care trebuie să rezoneze în sufletele tinere ca modele de oameni efortul înaintașilor pentru unire, nu s-a uitat că Basarabia e pământ românesc și că în pieptu-
demni, cu iubire de sat, de țară și de cultură. rile românilor și ale basarabenilor bate o singură inimă, a înfrățirii de neam.
Prof. Nicuța ȚUCHEL, Șc. Gimn. „Gabriel Drăgan” Prof. Marian Laurențiu SANDU
IN MEMORIAM
ÎNVĂȚĂTOAREA CONSTANŢA MOCANU
(14 martie 1956, Ghidigeni - 21 februarie 2018, Slobozia – Corni)
În şcolile comunei Ghidigeni, în decada mărţişorului, s-a împletit fir alb cu negru, în loc de lumină şi bucurie, căci s-a mai dus un rugător în ceruri. Atmosfera de do-
liu este însoţită de recunoştinţa faţă de cea care a fost învăţătoarea Constanța Pricop Mocanu, de la Şcoala Gimnazială „Ion Creangă” din Tălpigi. Cugetul luminos al
unei familii patronată de figurile feminine ale destoinicei sale mame şi a două blânde mătuşi i-a dat imboldul înălţării, al biruinţei şi Con-
stanța Pricop a absolvit, în anul 1975, Liceul Pedagogic din Bârlad. Din pulberea satului a ieşit în larg…, a cucerit lumina cărţilor, dar le-
gătura cu pământul natal a fost mai puternică şi „peregrinul apter” s-a întors ca învăţătoare. Să te întorci de unde ai plecat cu speranţele
unui apostol! Acesta i-a fost crezul, idealul….
Ca om al catedrei, Constanța, devenită Mocanu prin căsătorie, a îndeplinit o misiune apostolică, a fost îndemn, orizont, sugestie în
dezvoltarea personalităţii didactice. Sub îndrumarea sa, generaţii de elevi au descifrat bine şi foarte bine alfabetul cunoaşterii şi aritmetica
vieţii, chiar în condiţii de predare simultană. S-a înscris cu fermitate în elita corpului profesoral local şi aveai toate motivele să o urmăreşti
la clasă, unde revărsa rigoare, stări emoţionale, tact pedagogic, fiecare lecţie devenind un act dintr-o piesă cu deznodământ fericit. Nicio-
dată furioasă, niciodată în controversă, învăţătoarea Tanța Mocanu îşi expunea argumentat, cu calm, informaţia încărcată şi de valenţe
formative. Credinţă, educaţie, generozitate au fost valorile care au definit existenţa sa pământească. Cu dăruire şi iubire, Tanța a fost so-
ţie şi mamă a trei copii rostuiţi, aşteptările de bunică oprindu-se doar la auzul unui gângurit de nepot, fără a-l putea duce de mânuţă şi a-i
spune poveşti. Cu mărinimie, a dăruit din zestrea manuală şi de suflet lăsată de mama sa, covoare şi prosoape pentru trapeza „Cina cea
de taină” a bisericilor cu hramurile „Constantin şi Elena” şi „Sfântul Dosoftei” din Slobozia-Corni. Pentru a nu lăsa să se aştearnă uitarea,
acceptându-şi „datul sorţii” în lupta cu agresivitatea bolii, şi-a mângâiat sufletul cu forme şi culori, realizând, cu talent şi migală, planşe
inspirate din flora şi fauna de acasă - „la noi sunt codri verzi de brad” - sau de pretutindeni.
Cu tristeţe şi nădejde în fericirea veşnică, cei care au cunoscut-o şi apreciat-o pe Tanța Mocanu s-au alăturat membrilor familiei îndurerate pentru a o conduce pe
drumul de rămas bun şi a-i spune „Dumnezeu, cu iertare, să-ţi ocrotească veşnicia!” Dumnezeu să o odihnească în lumina Preasfintei Treimi şi s-o aşeze în lumea drep-
ţilor!
Prof. Felicia MEDELEANU, Tălpigi
Pag. 18
Plastică ==================================================== Şcoala gălăţeană
EXPOZIȚIA ARTĂ, TRADIȚIE ȘI CULOARE
Expoziția intitulată „Artă, tradiții și culoare”, găzduită de Galeriile de Artă „Nicolae Mantu” cuprinde lucrări de pictură semnată de trei artiști plastici
din Bârlad: Antonio Romeo Pălie, Ovidiu Cucu și Vasile Marius Lupu. Primul, profesor de Educație vizuală la Colegiul Național „Gheorghe Roșca Co-
dreanu” din localitate, este membru al Filialei Galați a U. A.
P. R., și-a deschis mai multe expoziții personale în orașul
nostru, a participat la expozițiile colective ale filialei, iar în
2010 și 2014 a expus și împreună cu discipolul său Ovidiu
Cucu. Vasile Marius Lupu, absolvent al Universității de Arte
„George Enescu” din Iași, Facultatea de Arte Plastice, Deco-
rative și Design (2004), beneficiar în 2003 al unei burse
Erasmus la Milano (Italia), trăitor mai mulți ani la Roma,
unde s-a remarcat ca un excelent portretist (a avut comenzi
din Europa, S. U. A., Canada, Rusia, America de Sud, Țările
Arabe, Turcia, Japonia și Israel) se află pentru prima oară la
Galați.
Tablourile prezentate de Antonio Romeo Pălie reprezintă
peisaje, portrete, nuduri și naturi statice cu flori. Așa cum am
remarcat și cu alte prilejuri, artistul iubește natura, își petrece mult timp în mijlocul ei, pictează în plein-air, transpunând
pe pânză imagini în care surprinde frumusețile locurilor în care a poposit. Întâlnim în lucrările expuse acum priveliști
din mediul acvatic, în care arborii își răsfrâng chipul în oglinda de cristal a apei, cu reflexe și legănări mângâitoare de
unde. Iarna l-a fascinat de asemenea, iar albul imaculat al zăpezii, pe unele suprafețe cu nuanțe roz-albăstrii, pare o
imensă întindere, mărginită, undeva în depărtare, de copaci izolați și de nori prin care soarele încearcă să-și trimită zâmbetul firav. Portretele celor câteva
tinere și adolescente din tablourile sale au și ele drept fundal fragmente peisagisti-
ce sau sunt ipostaziate în interi-
oare cu un minim confort. Pălie
nu insistă atât pe reliefarea ex-
presivității chipului, care este
adesea acoperit parțial de părul
lung și bogat, sau de gestica
mâinilor protagonistelor, cât mai
ales pe forma corpului și pe ves-
timentația acestora, uneori suma-
ră, alteori destul de sofisticată.
Figura chitaristului, singurul per-
sonaj de sex masculin întâlnit,
exprimă o stare de cufundare în
gânduri, de concentrare, de trăire
interioară a muzicii. Tablourile
reprezentând flori, mult mai mul-
te la număr, sunt pictate în maniera cu care artistul deja ne-a obișnuit: pastă bogată, suculentă, distribuită
cu pensula și cu cuțitul de paletă, forme bine conturate, chiar modelate sculptural, culori puternice, stră-
lucitoare, armonios orchestrate, cu ecouri din vocabularul foviștilor. Se simte palpitul vieții în carnalitatea lujerelor, corolelor și petalelor, plăcerea cu ca-
re artistul pictează motivul floral, neavând inhibiții că genul își are asociate nume celebre în pictura românească și internațională.
Flori reprezintă și cele patru tablouri expuse de Ovidiu Cucu. Se observă că discipolul și-a însușit bine lecția mentorului său, astfel că lucrările lui sânt
apropiate ca viziune și mod de realizare grafi-
că și coloristică. Ele sunt mult mai reușite de-
cât ceea ce a expus el în anii anteriori, compo-
ziția este echilibrată, bine așezată în pagină,
culorile sunt proaspete și expresive, redând cu
claritate gingășia, delicatețea, puritatea și fră-
gezimea carnală a florilor.
Cele cinci lucrări ale lui Vasile Marius Lu-
pu sunt de o cu totul altă factură. Pictate pe o
dominantă de albastru sau de griuri, ele ne in-
troduc într-un univers enigmatic. În două din-
tre ele („Visurile Clarei”, „Ultima dimineață
din Knossos”), formele, închipuind oameni-
pasăre, cu elemente decorative din fragmente
labirintice, zburând deasupra valurilor mării,
aidoma unor vulturi, fac aluzie la palatul rege-
lui Minos din Knossos, insula Creta, o con-
strucție labirintică, concepută de celebrul arhi-
tect și sculptor al mitologiei antice grecești Dedal, tatăl lui Icar. „Călătoria șamanului” amintește de practicile și ritualurile șamanismului pentru comuni-
carea oamenilor cu lumea spiritelor. Într-un altul („Reticul”), pictat pe un fundal de griuri, pasta este amestecată cu di-
ferite ingrediente, așa în- cât ea devine aspră,
rugoasă, sugerând straturi arheologice din
timpuri imemoriale. Peș- tele din tablou cu
același titlu are pe spate țepi roșii în loc de
solzi, iar pe burtă elemen- te de labirint,
având o înfățișare înfrico- șătoare și produ-
când un sentiment de an- xietate. Stilul picto-
rului bârlădean este unul expresionist abs-
tract, cu elemente simbo- lice evocatoare a
unor vremuri încărcate de mistere.
Importantă manifesta- re artistică, expozi-
ția celor trei pictori bârlă- deni de la Galeriile
de Artă „Nicolae Mantu”, intitulată „Artă,
tradiții și culoare”, este un bun prilej pentru a
le cunoaște creația acesto- ra și de a o aprecia
așa cum se cuvine. Fieca- re artist se exprimă
în felul său și prin ceea ce prezintă pe simeze
încearcă să-și definească personalitatea și preocupările din această etapă.
Corneliu STOICA
Pag. 19
Şcoala gălăţeană =================================================== Restituiri
UN DIRECTOR
NECUNOSCUT
LA COLEGIUL NAȚIONAL
„C. NEGRI“
ȘI CONSIDERAȚIILE SALE
FAȚĂ DE MAREA UNIRE
DE LA 1918
La începutul lunii ianuarie 1918, preo-
tul Aurel Pipoș, profesor de Religie la Școala
Normală de Învățători „Costache Negri“ din
Galați, (Anuarul Școalei Normale „C. Negri“
din Galați, 1909-1910, Galați, 1910, p. 3),
invita pe episcopul Nifon Niculescu al Dună-
rii de Jos (1909-1922) să ia parte la redeschi-
derea școlii (în ziua de 15 ianuarie 1918) un-
de urma „a se ține cursuri la mai multe clase“
(Arhiva Arhiepiscopiei Dunării de Jos, Fond
Dosare generale, dosar nr. 2236/1918, f. 2).
Nu era singura școală gălățeană care-și relua
parțial cursurile după întreruperea lor din ca-
uza Primului Război Mondial. Astfel, direc-
toarea Maria N. Longinescu anunța, la 8 ia-
nuarie 1918, că Școala Normală de Fete „Re-
gina Elisabeta“ începea să funcționeze de la
15 ianuarie 1918 „numai ca externat“ (Co-
municatul oficial, nr. 104, <Galați>, luni, 8
ianuarie 1918, verso). Pe invitația amintită
episcopul Dunării de Jos, apreciind lucrarea
didactică și personalitatea preotului Pipoș,
punea următoarea rezoluție: „Cu plăcere voi
lua parte, cu care ocazie voi conferi directo-
rului rangul de econom stavrofor“ (Arhiva
Arhiepiscopiei Dunării de Jos, dos. cit.).
Așadar, cel care trimisese invitația era direc-
torul școlii! Cercetând lucrările cunoscute
până acum referitoare la prestigioasa școală
normală din Galați, azi Colegiul Național
„Costache Negri“ (este regretabil că această
instituție de învățământ respectabilă și cu
apreciabilă vechime nu are încă o monogra-
fie care să-i pună în valoare rolul didactic și
cultural!), am constatat că numele preotului
Pipoș nu apare în lista directorilor (a se vedea
volumul Colegiul Național „C. Negri“-
Galați. Tradiție și modernitate, Editura
Zigotto, Galați, 2012, p. 77); în perioada 1
septembrie 1913-1 septembrie 1918 director
era Nazarie Constantin. Credem că preotul
Aurel Pipoș, în absența directorului titular,
concentrat pe front, deținea provizoriu funcția
de director la școlii. Cine era acest preot și di-
rector?
Aurel Pipoș a văzut lumina zilei la
Deva, în anul 1870. În 1897 era profesor se-
cundar la Tulcea (Iuliu Moisil, Românii arde-
leni din vechiul Regat și activitatea lor până
la Războiul întregirii neamului, în vol.
„Transilvania, Banatul, Crișana, Maramure-
șul, 1918-1928“, III, Cultura Națională, Bu-
curești, 1929, p. 1365) La începutul secolului
al XX-lea obține titlul de licenţiat în teologie
la Universitatea din Bucureşti, cu teza Ordi-
nea firească și minunile, pe care a publicat-o
la Bârlad în 1904, 114 p. (Bibliografia româ-
nească modernă, vol. III, Editura Academiei
Române, București, 1989, p. 875, nr. 45.753).
La examenul de capacitate pentru catedrele
secundare, sesiunea ordinară 1904-1906, dis-
ciplina Religie, a fost clasificat al treilea pe
țară (Monitorul oficial, nr. 80 din 8/21 iulie
1906, p. 3183).
În vara anului 1907 a fost numit preot
ajutător la biserica Buna Vestire din Galați,
Pag. 20
unde a slujit timp de 12 ani. Anterior fusese preot paroh la biserica „Sf. Voievozi“ din Hor-
geşti, județul Bacău (Biserica de lemn „Sf. Voievozi“ din Horgești, pe valea Răcătăului, este
astăzi biserică de cimitir. A se vedea Dorinel Ichim, Monumente de arhitectură populară din
județul Bacău. Bisericile de lemn, Editura Episcopiei Romanului și Hușilor, 1984, p. 142).
Prin Legea din 1 martie 1906, regele Carol I recunoaște calitatea de cetățean român a lui Au-
rel Pipoș, „român din Transilvania, domiciliat în comuna Bacău, județul Bacău“ (Monitorul
oficial nr. 57/iunie 1910, p. 2460. Mulțumesc și pe această dnei Camelia Toporaș de la secția
Referințe a Bibliotecii V. A. Urechia pentru sprijinul acordat în documentare). La 13 mai
1918 este ales cenzor al Societății Clerului „Solidaritatea“ din Galați, alături de preoții I. C.
Beldie și Grigore Costea (Arhiva Arhiepiscopiei Dunării de Jos, Fond Dosare generale, dosar
nr. 2237/1918-1923, f. 2).
După Unirea din decembrie 1918, pregătindu-se să se întoarcă la Alba Iulia, scria epi-
scopului Nifon:
„Acum a fost strivit monstrul hidos care ţinea nobila naţiune română din Transilva-
nia în ghearele-i infame. Astăzi Ardealul liberat şi anexat înalţă rugi calde de mulţămire la
Cer pentru scumpa libertate şi drepturile sfinte ce le-a obţinut. De acum fiii lui nu mai sunt
nevoiţi a pribegi, ci ei pot să slujească aci, pe locurile strămoşeşti (ale) adevăratei lor patrii.
Unul din acei ardeleni cari fuseseră siliţi a trece munţii dincolo, a-şi face cariera în Ţară,
am fost şi subsemnatul, modestul preot cu faţa slăbită şi ştearsă, imagine a ardeleanului îm-
pilat şi izgonit din patria sa originară... dar care purta în suflet cu atât mai exuberant şi
svăpăiat dor de liberare a ţării sale. Credincios şi consecvent până la moarte principiilor
înalte şi sfinte de care mă călăuzesc, m-am întors acum aici la vatra părintească, pe plaiul
suferinţelor seculare, care acum în haină de mare sărbătoare, zâmbesc vesele şi fericite în
deplină libertate şi neînchipuită mulţumire. Parcă m-am născut din nou, parcă Dumnezeu
îmi dă o nouă vigoare spre a putea munci la consolidarea şi înălţarea patriei reîntregite“(
Arhiva Arhiepiscopiei Dunării de Jos, Fond Parohia Buna Vestire, Galaţi, dosar nr. 3/1910-
1927, f. 102 v).
Avea un fiu, locotenent şi o fiică, institutoare. Este numit profesor de limba română la
Liceul „Mihai Viteazul“ din Alba Iulia, în toamna anului 1919 (Arhiva Arhiepiscopiei Dună-
rii de Jos, Fond Parohia Buna Vestire, Galaţi, dos. cit., f. 102-102 v; Gazeta Transilvaniei,
anul 80, nr. 186, 9 septembrie 1919, p. 1). Și aici s-a dovedit „un profesor model, un coleg
bun, un preot cucernic“ (Iuliu Moisil, op. cit., p. 1365). A trecut la cele veșnice în anul 1921.
Simțămintele sale de patriot ardent răscolesc și astăzi, când aniversăm un secol de la reali-
zarea Marii Uniri de la Alba Iulia.
Pr. Eugen DRĂGOI
Revista ŞCOALA GĂLĂŢEANĂ
este în cel de-al 29-lea an de apariţie neîntreruptă.
Şcoala gălăţeană
Publicaţie de informaţie şi opinie pedagogică
FONDATORI: Jana Andreescu, Maricica Stanciu,
Gheorghe Felea, Vasile Ghica, Gheorghe Lateş, Ghiţă Nazare (coordonator)
Redacţia:
Director: Ghiţă NAZARE
Redactor-şef: Laurenţiu ICHIM
Tehnoredactor: Daniela CHIPIRLIU
Gestiune financiară: Tinca ŞERBAN
Responsabil difuzare Ioana APOSTOL
Responsabili de pagină: Rubrici permanente:
Sorin LANGU – Cărţile colegilor noştri Limba noastră – Cristina CIOBANU
Ionica CĂLIN – Biblioteca şcolară Scriitori români … – Viorel DINESCU
Eugen DRĂGOI – Restituiri Expresii celebre – Theodor PARAPIRU
Octavian PATRAŞCU – Proiecte educaţionale Din cetatea cărţii – Dorina BĂLAN
Corneliu STOICA – Plastică Management şcolar – Eugenia OLARIU
Oana ENACHE – Învăţământ preşcolar Agendă sindicală – Reprezentanţii structurilor
Corespondenţi zonali
Adresa redacţiei: Casa Corpului Di-
Carmen CONSTANTIN – Bereşti dactic, Str. Gării, nr. 35, Galaţi
dimitriu_carmen@yahoo.com Email: scoala.galateana@yahoo.com
Monica PRECUPANU – Tecuci
monikkp@yahoo.com
Geta VINTILĂ – Tg. Bujor ISSN: 1223-8457
scoalagrigorehagiu@yahoo.com Tiraj: 1700 exemplare
Tipărit la S.C. Lavionda S.R.L., Galaţi
lavionda@gmail.com Preţ: 2 lei
Responsabilitatea pentru conţinutul articolelor aparţine în totalitate autorilor!