STUDIU DE GEOGRAFIE UMANA

BUCURESTI SECTOR 1
Introducere BUCURESTI

Bucuresti este capitala Romaniei si, in acelasi timp, cel mai mare oras,
centru industrial si comercial al tarii. Populatia de peste doua milioane de
locuitori face ca Bucurestiul sa fie a sasea capitala dupa marime
din Uniunea Europeana.

Prima mentiune a localitatii apare in1459. In 1862 devine capitala

Romaniei. De atunci sufera schimbari continue, fiind centrul scenei
artistice, culturale si mass-media. Intre cele doua razboaie mondiale,
arhitectura eleganta si elita bucuresteana i-au adus porecla „Micul Paris”.
In prezent, capitala are acelasi nivel administrativ ca si un judet si este
impartita in sase sectoare.
ASEZARE GEOGRAFICA

Municipiul Bucuresti are o suprafata de 228 km patrati (0.8 % din suprafata

Romaniei), din care suprafata construita este de 70 % .

Orasul este asezat la 44°24'49" latitudine nordica si 26°05'48" longitudine

estica in sudul Romaniei la o distanta de 64 km nord de fluviul Dunarea, la 100
km sud de Carpatii Orientali, si 250 km vest de Marea Neagra.

Fig. 1. Poziţionarea geografică a municipiului Bucureşti pe glob şi în cadrul României.

 Din punct de vedere administrativ, oraşul este divizat în şase sectoare şi
măsoară 23.5 km între extremitatea nordică şi cea sudică, respectiv 20.9 km
între extremitatea vestică şi cea estică, (Gherasim C., 2005).

Fig. 2. Harta administrativă a municipiului Bucureşti.

- SECTORUL 1

Este situat in partea de nord-vest a Municipiului, cuprins intre sectoarele 2 si 6,

are urmatoarea delimitare:

Incepind de la intersectia B-dul I.C. Bratianu cu B-dul.Carol I si B-dul Nicolae

Balcescu,

-Limita de sud urmeaza traseul: P-ta Nicolae Balcescu (exclusiv), B-dul.

Republicii (exclusiv) pina la intersectia cu Calea Victoriei, in continuare B-dul
Regina Elisabeta (exclusiv)pina la podul Elefterie.

- Spre sud-vest limita continua pe firul riului Dimbovita de la podul Elefterie

pina la Str. Mircea Vulcanescu, pe Str. Mircea Vulcanescu exclusiv pina la Calea
Plevnei, pe Calea Plevnei (exclusiv) pina la intersectia soselei Orhideelor cu
Calea Giulesti, Calea Giulesti (exclusiv) pina la Drumul Carierei, Drumul Carierei
(inclusiv) pina la linia caii ferate Bucuresti-Rosiori, linia caii ferate Bucuresti-
Rosiori pina la linia caii ferate de centura.

- Limita nord-vestica urmeaza Calea ferata de centura pina la liziera vestica a

padurii Tunari.

-Spre est limita o constituie o linie conventionala care porneste de la liziera

vestica a padurii Tunari pina la Str. Vadul Moldovei (inclusiv), continua pe
aceasta Str. cuprinzind si gradina zoologica Baneasa, continua spre Sud pina la
intersectia caii ferate Bucuresti-Constanta cu Sos. Pipera. De la aceasta
intersectie limita urmeaza traseul pe Sos. Pipera (exclusiv),Calea Floreasca
(inclusiv), Str. Polona (inclusiv) pina la P-ta Alexandru Sahia (exclusiv), Str.
Xenopol, Str.Pictor Verona pina la intersectia cu Str. Pitar Mosi, Str. Pitar Mosi
pina la Str.C.A. Rosetti, Str. C.A. Rosetti pina la B-dul Nicolae Balcescu, B-dul
Nicolae Balcescu pina la intersectia cu B-dul Carol I (toate inclusiv).

CADRUL NATURAL

Relief

Bucurestiul este situat in Campia Romana, avand o altitudine maxima de 96.3

m si este strabatut de doua rauri, Dambovita si Colentina. Cele doua vai
formate in jurul raurilor, impart orasul in cateva zone, sub forma de platouri cu
meandre si terase. Prezenta a doua terase locale (2 - 4 m si 8 -12 m) de-a lungul
celor doua vai ofera varietate peisajului din centrul orasului.

Lunca Dambovitei a fost modificata prin lucrari de canalizare. Caracteristicile

geomorfologice ce definesc regiunea sunt rezultatul actiunii de eroziune,
transport si depunere a cursului inferioir al raului Dambovita care strabate zona
mediana a Bucurestiului pe directia aproximativa NV-SE, precum si a raului
Colentina. Solul din centrul Bucurestiului s-a format si dezvoltat sub influenta
factorilor naturali si umani.

In zona orasului si a imprejurimilor, defrisarea excesiva din ultimele doua

secole a Codrului Vlasiei, a permis extinderea agriculturii pe bogatele soluri
brune. In conditiile bioclimatice actuale ale zonei dintre cele doua rauri, solul a
devenit argilos. Cea de-a doua categorie de sol este cel aluvionar, format prin
erodarea humusului datorita actiunii apei de suprafata.

Din punct de vedere litologic, zona Bucurestiului face parte din tipul de campie
joasa cu terase, caracterizata prin prezenta numeroaselor terase desfasurate
de-a lungul raurilor ce o dreneaza, zona alcatuita din depozite exclusiv
cuaternare reprezentate prin loess si depozite loessoide

Clima

Desi este asezat intr-o zona de clima temperata, Bucurestiul este afectat de
masele de aer continental, provenite din zonele invecinate. Curentii de aer
estici dau variatii excesive de temperatura, de pana la 70°C, intre verile
calduroase si iernile geroase. Estul si sudul orasului au toamne lungi si
calduroase, ierni blande si primaveri timpurii. Media anuala a temperaturii in
Bucuresti este in jur de 10 - 11°C .

Cea mai inalta temperatura medie anuala s-a inregistra in anul 1963, de 13.1° C
si cea mai mica, in anul 1875, de 8.3° C. Din observatiile si analizele efectuate,
rezulta ca Bucuresti-ul are ani alternativi cu temperaturi joase (1973, 1977,
1979) si ridicate (1976, 1978, 1980).

Cea mai friguroasa luna este ianuarie , cu o medie de - 2.9° C iar cea mai
calduroasa este iulie cu o medie de 22.8° C. In general, variatiile de
temperatura dintre noapte si zi sunt de 34 - 35 ° C, iarna si de 20 - 30° C, vara.
Cea mai inalta temperatura, de 41.1° C a fost inregistrata in data de 20 august
1945 si cea mai joasa temperatura, de -30°C, in ianuarie 1888.

Zona centrala, avand cea mai mare concentrare de cladiri, strazi inguste, largi
bulevarde si cateva zone verzi, are o temperatura medie anuala de 11° C, vant
sub 2 m/s , umiditatea de 3-6 %, mai mica decat in alte zone si cea mai lunga
perioada de vegetatie, de 220 zile fara ger, pe an.

Zona mediana care cuprinde vechea zona industriala cu mici fabricute, gari
(Gara de Nord este cel mai mare nod feroviar), este definita printr-un grad
mare de poluare, zile cu ceata, ploi abundente, cateva zile insorite, avand o
temperatura medie anuala sub 11° C si un volum de precipitatii de 600 mm pe
an.

Noua zona residentiala (Baneasa, Floreasca, Tei, Pantelimon, Balta Alba,

Berceni, Drumul Taberei), are o temperatura medie anuala de 10.5° C, cu
vanturi puternice uneori , cu un grad scazut de poluare comparativ cu centrul,
un grad de umiditate in jurul valorii de 77%, cu frecvente aparitii ale cetii, si un
volum de precipitatii sub 550 - 600 mm pe an.

Zona periferica este influentata de constructiile joase (1 - 2 nivele) cu suprafete

verzi si mari zone industriale; aceasta zona urbana este in mare masura expusa
vantului, valurilor de caldura si de frig, dar cu contraste mici, o umiditate
ridicata si aer curat. Volumul precipitatiilor este sub 500 mm pe an.

ELEMENTE DE GEOGRAFIE ISTORICA

Sector 1

În 1926 a fost adoptată Legea de Organizare a Municipiului Bucureşti, prin care

acesta era împărţit în patru sectoare: Galben, Negru, Albastru şi Verde. Această
organizare a funcţionat până în 1936, când au fost aduse modificări în felul cum
erau conduse sectoarele. Primăria Sectorului 1 a fost prima care şi-a finalizat în
1936 clădirea proprie. Construită într-un stil neoromânesc, ea cuprindea 50 de
birouri, o sală mare de marmură pentru consiliu sau pentru festivităţi, precum
şi turnul clădirii, cu o înălţime de peste 57 de metri. După 1944, Bucureştiul a
rămas cu doar trei sectoare, şi anume sectorul 1 – Galben, sectorul 2 – Negru, şi
sectorul 3 – Albastru. Ulterior, în anul 1950, Marea Adunare Naţională a
Republicii Populare România a stabilit o nouă împărţire teritorial-
administrativă, în regiuni, raioane, oraşe şi comune. Sectorul 1 corespundea
raioanelor I.V. Stalin şi Griviţa Roşie. După reforma administrativă din 1968,
cele opt raioane au devenit sectoare, iar în 1979, din acestea au rămas doar
şase, această formă păstrându-se până în zilele noastre.
 POPULATIA

1. Evolutia numerica si densitatea

Populatia si densitatea la nivelul Municipiului Bucuresti (1990-2006).

Bucureşti Sector 1 Sector 2 Sector 3 Sector 4 Sector 5 Sector 6

A 1 2 3 4 5 6 7
A n u l / 1990

Populaţia
2127194 329702 410535 408400 291478 278633 408446
Densitatea -
locuitori/km.p 8938 4710 12829 12012 8573 9288 10749

A n u l / 1995

Populaţia
2054079 248745 391581 407869 323061 270561 412262
Densitatea – locuitori
/km.p 8631 3554 12237 11996 9502 9019 10849

A n u l / 2000

Populaţia
2009200 230465 381815 404812 321018 269311 401779
Densitatea – locuitori
/km.p 8442 3292 11932 11906 9442 8977 10573

A n u l / 2001

Populaţia
1996814 226522 381444 405175 320470 269139 394064
Densitatea – locuitori
/km.p 8390 3236 11920 11917 9426 8971 10370

A n u l / 2002
Populaţia
1934449 233815 364433 395565 299863 277037 363736
Densitatea – locuitori
/km.p 8128 3340 11389 11634 8820 9235 9572

A n u l / 2003

Populaţia
1929615 230814 362609 394228 300502 278585 362877
Densitatea – locuitori
/km.p 8108 3297 11332 11595 8838 9286 9549

A n u l / 2004

Populaţia
1927559 231508 361403 393323 300144 280670 360511
Densitatea – locuitori
/km.p 8099 3307 11294 11568 8828 9356 9487

A n u l / 2005

Populaţia
1924959 229238 360750 393226 299414 282935 359396
Densitatea – locuitori
/km.p 8088 3275 11273 11565 8806 9431 9458

A n u l / 2006

Populaţia
1931236 228912 361212 394908 299673 284706 361825
Densitatea – locuitori
/km.p 8114 3270 11288 11615 8814 9490 9522
ECONOMIA

Bucureștiul este cel mai mare centru economic al României. În anul 2010
capitala a realizat aproximativ 22,7% din Produsul Intern Brut al României și
împreună cu județul Ilfov 25,3% conform datelor instituțiilor de specialitate, iar
PIB/locuitor cu 240% mai ridicat decat media națională.

În București se regăsește cea mai mare parte dintre ramurile economice

specifice României excluzând agricultura. Începând cu domeniul serviciilor și
terminând cu construcțiile. Întreprinderile constructoare de mașini (utilaj
greu, utilaj siderurgic, petrolier, mașini și utilaje
agricole, locomotive, vagoane, avioane și elicoptere, autobuze).

Industrie electrotehnică, electronică, mecanică fină, optică. Întreprinderi

chimice, de materiale de construcție, de prelucrare a lemnului. Bucureștiul este
un important nod feroviar, rutier și aerian.

Turismul

Atracţii turistice - obiective şi locuri de interes

Sectorul 1 se bucura de o mare varietate a obiectivelor turistice, fie ca este

vorba despre monumente arhitectonice sau ale naturii. Acestea din urma sunt
reprezentate de parcuri, care au o suprafata totala de 1,65 km2, cele mai
cunoscute fiind Parcul Bazilescu, Parcul Sfanta Maria, Stadionul Tineretului,
Herastrau, Cismigiu, Kiseleff, Bordei si Parcul Garii de Nord.

In Bucureşti Sectorul 1 exista foarte multe muzee şi locuri ce merita vizitate:

Casa Memoriala George Calinescu, Institutul National de Arheologie, Muzeul
Aviatiei, Muzeul George Enescu, Muzeul Theodor Aman, Muzeul Victor Babes,
Muzeul Cailor Ferate Romane, Muzeul Colectiilor de Arta, Muzeul Literaturii
Romane, Muzeul Memorial Cornel Medrea, Muzeul Militar National, Muzeul
National al Hartilor si Cartilor Vechi, Muzeul National de Arta, Muzeul National
de Geologie, Muzeul Naţional de Istorie Naturala Grigore Antipa, Muzeul
National al Satului Dimitrie Gusti, Muzeul Teatrului Naţional, Muzeul Taranului
Roman, Muzeul Zambaccian, Observatorul Astronomic al Municipiului Bucuresti
Amiral Vasile Urseanu.

Si la capitolul cladiri şi monumente istorice sectorul 1 este deosebit de

generos cu turistii: Ateneul Roman, Academia Romana, Cercul Militar,
Biblioteca Centrala Universitara, Casa Oamenilor de Stiinta, Palatul Kretzulescu,
Casa Vernescu, Casa Cleopatra Trubetzkoi, Casa Dissescu, Casa Monteoru,
dar şi Gara de Nord sau Arcul de Triumf.

Sectorul 1 al capitalei încânta si sejurul oricarui fotograf, avand un amestec

unic de cladiri frumoase care adapostesc diferite institutii, muzee, restaurante
sau chiar unitati de cazare, multe dintre hotelurile cu traditie din aceasta zona a
Bucurestiului fiind amenajate în cladiri istorice, de un farmec aparte.
Desi este mai degraba o destinatie pentru turismul de afaceri decat pentru
petrecerea unui concediu, sectorul 1 din Bucuresti le ofera tuturor vizitatorilor
sai numeroase motive pentru a zabovi pe stazile sale, pentru a se aseza la una
din cafenele cochete sau pentru a lua parte la manifestarile culturale si
muzicale organizate cu diverse ocazii în diferite locatii din sector, cum sunt
Piaţa Universitatii, Piata Revolutiei sau Piata George Enescu. Sectorul 1 mai este
cunoscut şi pentru targurile specializate organizate mai ales în weekend pe
Bulevardul Kiseleff, unde sunt expuse spre vânzare atât produse alimentare
traditionale, cat si obiecte de artizanat. Ocazional, zona este inchisa traficului
rutier pentru a le oferi bucurestenilor şi nu numai un loc inedit de promenada
in inima orasului, in special pe timp de vara.

Transporturile

Sistemul de metrou este furnizat de Metrorex și are patru linii: M1, M2, M3 și
M4. În total, are o lungime de 63 km și 45 de stații, cu o distanță medie de 1,5
km între stații. Este printre cele mai rapide forme de transport din oras.

Transportul de suprafata este responsabilitatea Regiei Autonome de Transport

București (RATB), și include un sistem extensiv de autobuze, troleibuze,
tramvaie și metrouri ușoare. Rețeaua RATB este printre cele mai dense din
Europa, fiind a patra cea mai mare de pe continent și transportând 2,3 milioane
de pasageri pe zi pe 105 linii de autobuz, 18 de linii de troleibuz și 25 de linii de
tramvai. În schimb, sistemul este deseori foarte încărcat, fiind frecvent utilizat.
Ca și cu metroul, sistemul RATB trece printr-o fază de reînnoire, caracterizată
prin convertirea liniilor de tramvai în linii de metrou ușor, și achiziționarea
vehiculelor noi, mai ales pentru autobuze.
În Bucuresti exista si un transport bine dezvoltat cu microbuze care asigura
legatura dintre oras si localitarile din jur ele fiind o alternativa la transportul
public.
La începutul anului 2008 existau 9500 taximetre autorizate în Bucuresti.

ORASUL SI ZONA DE INFLUENTA

Sectorul 1 este ,,stapanit’’ de clanurile GEMENII si SADOVEANU

Clanul GEMENI:

Gemenii, „spaima“ Chitilei şi a sectorului 1 sunt specializaţi în furturi de maşini

de lux. Chiar dacă au mai pierdut teren o dată cu arestarea a şapte dintre ei în
2009, printre care şi Ilie Alexandru (Sandu Geamănu) şi Vasile Nicolae (Nicos),
Gemenii nu au fost şterşi de pe hartă. Interlopii au fost acuzaţi în ianuarie 2009
de tentativă de omor, dar după o lună au fost puşi în libertate.

Zonele de influenţă ale acestui clan sunt Chitila, zona Bucureştii Noi şi Giuleşti,
dar nu numai.

Una dintre victimele celebre ale acestei grupări este George Becali, a cărui
maşină a fost furată de „săgeţile“ Gemenilor anul trecut în luna ianuarie, dar
recuperată la scurt timp de patronul din Ghencea, după urmăriri ca-n filme pe
străzile Capitalei. În final, oamenii lui Becali au recuperat Mercedesul furat,
după ce „au dat-o la pace“ cu oamenii Gemenilor.
Pe lângă furturile de maşini, Gemenii se mai ocupă şi cu recuperările. În urma
unei astfel de acţiuni, devenită celebră (cazul „portbagajul“), lui Marian,
geamănul lui Sandu, i-au căzut 18 ani de închisoare. Dintre cei patru fraţi care
formează nucleul grupului, doar Sandu este liber în prezent. Gheorghe
Geamănu are un mandat de opt ani pentru tâlhărie, iar Petre este arestat în
Belgia pentru omor.

Clanul SADOVEANU:

Clanul lui Sadoveanu, cunoscut şi sub numele de clanul Belgienilor este condus
de Cristian Mitrache, alias Sadoveanu. Acesta şi locotenenţii săi, Vasile
Mitrache (pentru prieteni Studentu), Barbu Mitrache, zis Nicson, şi Ion
Mitrache, mai cunoscut sub numele de Caleea sunt renumiţi pentru activitatea
lor infracţională care variază de la trafic de carne vie, proxenetism, şi răpiri
până la furturi de maşini şi din locuinţe, tâlhării şi trafic de droguri. Nu prea
sunt infracţiuni în Codul Penal pe care această familie de ţigani să nu le fi comis.
Ei acţionează şi în Ilfov, mai ales în zona Tunari.
FIZIONOMIA ORASULUI

Sectorul 1 include cartierele: Aviatorilor, Aviației, Băneasa, Bucureștii

Noi, Dămăroaia, Domenii, Dorobanți, Gara de
Nord, Grivița, Victoriei, Pajura, Pipera, Primăverii, Chitila, și o mică parte
din Giulești.

Cartierul Aviatorilor este amplasat în sectorul 1, în partea de nord a

Capitalei, foarte aproape de centru. La nord se afla parcul Herastrău, pe
bulevardul Constantin Prezan, la sud cu Piata Victoriei, la vest cu cartierul
Griviţa, pe bulevardul Ioan Mihalache, in est se limitează cu cartierul
Dorobanţi si cartierul Primăverii.
Cartierul Aviatorilor este cunoscut ca o zonă selectă a Capitalei. Este
practic o zonă de protocol, preferată de ambasade şi armată. În acest cartier se
pot gasi policlinici private, pub-uri şi restaurante de elită, show-room-uri de
maşini de lux.

Cartierul Aviaţiei apartine sectorului 1 al Bucureştiului construit după

anul 1980, format din blocuri cu 3 şi 4 etaje. Casele care au existat inainte de
anul 1980, au fost dărâmate pentru a face loc blocurilor construite pentru
personalul din cadrul armatei, poliţiei şi aviaţiei.

Cartierul Băneasa se întinde se afla in sectorul 1 al capitalei si se intinde

pe o suprafaţă de circa 25 ha.
Prin Cartierul Baneasa se gaseste de una dintre cele mai importante
artere de circulaţie ale Capitalei, Şoseaua Bucureşti Ploieşti, care asigură
accesul către Drumul Naţional 1, Aeroportul Băneasa şi Aeroportul Otopeni se
găseşte şi Băneasa Shopping Center, cel mai mare parc comercial din ţară -cu
magazine din lanţuri internaţionale precum Ikea, Metro, Carrefour şi Băneasa
Shopping Mall. În apropiere se află un magazin Selgros şi numeroare
showroom-uri.
 Cartierul Bucurestii Noi se gaseste in zona de nord a capitale. Este
un cartier numai de case si multa verdeata, o zona ideala pentru odihna
si relaxare. Nicolae Bazilescu - avocat si profesor la Facultatea de Drept in
anul 1898 cumpara mosia Maicanesti-Grefoaicele (apartinand de comuna
Baneasa din acele vremuri). Bazilescu parceleaza terenul si scoate
jumatate din loturi la vanzare, la preturi foarte mici, Cealalta jumatate
fiind donata primariei. Pana in anul 1913, 1.423 de familii si-au cumparat
terenuri aici, majoritatea oameni saraci care si-au construit case
modeste. Acestei noi asezari i s-a dat numele de Bucurestii Noi.

Cartierul Dămăroaia este amplasat în sectorul 1 al Capitalei, mai exact in

partea de Nord. Este un cartier format din case dar se gasesc si blocuri, putine
la numar. Arhitectura acestui cartie este una aparte.

Cartierul Domenii din Bucuresti a aparut in perioada interbelica si era

ocupat de catre elitele orasului. Casele din zona Domenii se bucura de o
arhitectrura (Stilul Art Deco) rara nu numai in Bucuresti, ci in toata Romania,
O data cu aparitia locuintelor de lux in partea veche, cartierul Domenii a
devenit o zona de top a Capitalei.
Cartierul Domenii este un cartier alcatuit numai din case, cu loturi greu de
comasat, ceea ce a impiedicat dezvoltarea blocurilor. Imobilele nou construite
in acest cartier sunt de inaltime mica, alcatuite din demisol, parter si patru
etaje.
 Cartierul Dorobanti este amplasat in sectorul 1 al Bucurestiului mai exact
intre Piata Victoriei, Piata Aviatorilor si Piata Romana.
Plimbandu-ne pe Calea Dorobanti, vom observa ca este impartita in trei
sectiuni.
O prima sectiune se afla intre Piata Lahovari si intersectia cu sos. Stefan
cel Mare/Iancu de Hunedoara, aflandu-se constructii vechi construite spre
sfarsitul sec. al XIX-lea si inceputul sec. al XX-lea.
Aceste constructii marete au fost construite pe suprafete mari de teren,
apartinand familiilor “bine vazute” ale Bucurestiului. In aceste constructii,
astazi sunt institutii, ambasade sau resedinte ale corpului diplomatic.
A doua sectiune este cuprinsa intre sos. Iancu de Hunedoara/Stefan cel
Mare si Piata Dorobanti.
A treia sectiune si ultima incepe din Piata Dorobanti si se termina in Piata
Charles de Gaulle. Ultima sectiune cuprinde constructii realizate in jurul anilor
1940, 1950 – 1989, dar si dupa 1990. Intre anii 1960 si 1970 a fost construita
cladirea in care astazi isi are Televiziunea Romana (TVR) sediul.
Cartierul Dorobanti dispune de toate utilitatile (canalizare, gaz metan,
electricitate, apa, etc.

Cartierul Gara de Nord este amplasat in sectorul 1 al Capitalei, in jurul garii

cu acelasi nume. Este impartit in doua zone: prima zona este cuprinsa
intre Bulevardul Dinicu Golescu, Soseaua Orhideelor, Calea Plevnei si strada
Witing; iar a doua zona este cuprinsa intre Calea Grivitei, Soseaua Nicolae
Titulescu, Bulevardul Al. I. Cuza, Bulevardul I Ghe. Duca. Suprafata acestor zone
este de aproximativ 35 ha fiecare si sunt unite prin constructia Pietei Garii de
Nord.
Fiind punctul cheie al transportului feroviar, in cartier se pot gasi: patru
centre comerciale (Carrefour Orhideea, Bricostore, Media Galaxy şi IDM), doua
spitale (Spitalul Militar şi Spitalul CFR Witting), cinci hoteluri de diverse
categorii.
 Cartierul Grivita este amplasat in sectorul 1 al Capitalei.
Cartierul Grivita din zilele noastre s-a dezvoltat in jurul unor ateliere.
Atelierele CFR Grivita fiind o companie romaneasca care se ocupa cu repararea
de material rulant. La inceput trebuia sa asigure reparatii si piese doar pentru
trenurile cu traseu prin Bucuresti, dar cu trecerea timpului aceasta a devenit o
componenta de baza pentru intreaga industrie feroviara din Romania.
Principalul client al Atelierelor CFR Grivita este operatorul feroviar de stat CFR
Calatori.
ZONE FUNCTIONALE

Analiza zonelor functionale ale Sectorului 1

Prin metoda analizei, vom descrie zonele functionale ale sectorului I din
Bucuresti.O zona functionala este definita ca parte din teritoriul unei
localitati avand limite determinate si functiuni bine precizate.Functiunile
caracteristice ale unei zone din cadrul perimetrului construibil al unei
localitati, pot fi fundamentale (de productie, de locuit) sau de
complementare (de circulatie si transport, de dotari, spatii verzi, etc).

Zona centrala – este reprezentata de servicii specifice de interes national, o

parte a zonei rezidentiale de lux, zonele culturale, turistice si istorice.
Incepand cu mijlocul celor doua razboaie mondiale si ajungand pana in
zilele noastre, centrul o parte importanta a sectorului 1, cunoaste o foarte
mare dezvoltare urbanistica.Astfel s-a accentuat de-a lungul timpului un
contrast intre centrul ( unde se afla sediul ministerelor, Banca Nationala,
restaurant, teatre, cinematografe,blocuri,etc) zonele de lux si zona periferia
cvasirurala (curezonanta mai mult industriala si ocupata in mare parte de
case).
O parte din principalele strazi ale centrului sunt : Kiseleff, b-dul Aviatorilor,
b-dul Nicolae Balcescu, b-dul Gheorghe Magheru, Calea Victoriei,
Kogalniceanu etc , o parte dintre ele facand parte din axele prin care este
impartit sectorul, respective: axa nord-sud si axa est-vest.
Zona rezidentiala interna- reprezinta zona mai noua, atat cartierelor cat
si a strazilor( Exemplu: Cartierul Floreasca). Fiind in imediata apropiere a
zonei centrale,majoritatea constructiilor fiind noi, majoritatea
ansamblurilor sunt locuinte rezidentiale de lux, cu exceptia cartierului
residential Piperace se afla in zona periferica a sectorului.
Zona industriala interna- este compusa atat din zone rezidentiale cat si
din putine zone industriale. Aceasta parte a sectorului cuprinde
intersectarea celor doua axe stradale principale, fiind dezvoltata zona
transporturilor, influentand astfel fluxul populatiei din zona periferica in
zona centrala.
Marea zona rezidentiala- este distribuita aproape de partea rezidentiala
interna cat si de partea periferica a orasului. Aceasta este defapt a-doua
zona cel mai intens populata, prima fiind zona periferica, dar aici
intalnindu-se cea mai multa populatie activa. In aceast areal intalnim
numeroase scoli, parcuri si totodata de aici incep cele mai multe si recente
constructii dupa anii 1990 , dupa cum am mai precizat , in special sedii de
biroruri si spatii comerciale.
Zona periferica complexa- cumprinde in primul rand cea mai populata
zona, fiind reprezentata atat de cele mai multe ansambluri de locuinte
coletive cat si individuale. Industria este in minoritate in aceasta zona,
majoritatea cladirilor industriale transformandu-se in cladiri de birouri.
Una din cele mai semnificative parti industriae acestui sector
sunt:Platforma industriala Laromet si Platforma Romaero. O parte din
marile hangare ale Romaero, ce se regasesc in partea nordica a sectorului ,
gazduiesc avioane si elicoptere. Importanta majora a acestei zone din punct
de vedere economic si commercial o reprezinta, Aeroportul Aurel Vlaicu.
Acesta reprezinta un nod important de transport, comunicatie si flux al
populatiei, atat cu localitatile din tara cat si cu celelalte tari.
Spatiile verzi-Sectorul 1 are suprafata cu cele mai multe spatii verzi,
numit "zona verde" a capitalei. Aici intalnim cele mai multe parcuri.Casele,
blocurile, institutiile publice, fiecare au printre cele mai mari suprafete
verzi din tot Bucurestiul. 10 parcuri se intind in aceasta zona printre care:
Parcul Herastrau, Parcul Cismigiu, Parcul Kiseleff, Parcul Bazilescu si Parcul
Plevnei, etc. Cel mai mare parc al Bucurestiului este Parcul Herastrau, cu o
varietate floristica mare: plante ornamentale, tei, castani, stejari, plopi,
salcami, brazi argintii, brazi Tuia,etc. Pe de alta parte, parcul Cișmigiu are o
suprafata considerabil mai mica, insa este cea mai veche și mai frumoasa
gradina publica a orasului, fiind proiectata după modelul gradinilor
englezesti de arhitectul vienez Carl Friederich Wilhelm Mayer.
In nordul sectorului,mai exact in partea de nord-est, limita traverseaza
Padurea Tunari.Intalnim de asemenea pe aceasta suprafata Padurea
Mogosoaia si Padurea Baneasa. Relieful plat de campie al sectorului este
strabatut de raul Colentina, cu meandre largi ce au favorizat amenajarea
lacurilor : Straulesti, Grivita, Herastrau, Floreasca.
Situaţia spaţiilor verzi în municipiul Bucureşti în intervalul 1989 –
2008.
Până la nivelul anului 1989, spatiile verzi conform datelor oficiale au
prezentat o continua crestere, totodata sfarsitul acestui an reprezentand si
perioada de maxima dezvoltare a acestora, 21,9 mp.cap/loc, la 01.01.1990
(Muja S., 1994). Dupa aceasta perioada, odata cu schimbarea regimului
politic, spasiile verzi au prezentat un interes total diferit fata de functia pe
care o au, acestea transformandu-se într-o ”componentă secundara” a
acestui oras, reducandu-se la jumatate în mai putin de 12 ani. Acest
fenomen a avut la bază mai mulţi factori:

1 ) Schimbarea categoriei de folosinta a terenurilor ce erau ocupate

de spatii verzi;
2 ) Retrocedarea terenurilor ce faceau parte din categoria spaţiilor
verzi;
3 ) Vanzarea unor suptafete de teren ce faceu parte din categoria
spatiilor verzi.

Aceşti factori s-au mentinut pe toata aceasta perioada de dupa anul

1989, cu influiente negative majore în prima jumatate a acesteia, apogeul
fiind atins în anul 2001 cand s-a inregistrat cea mai mica valoare a
suprafeţelor spatiilor verzi din tot acest interval de timp, 1989 - 2008.

După anul 2001, situatia începe sa se stabilizeze, înregistrandu-se

chiar si o crestere nu foarte mare, insa cu oscilatii frecvente de la un an la
altul .Cresterea se datoreaza unor amenajari noi de spatii verzi facute în
special în sectorul aliniamentelor stradale si datorita reamanajarilor unor
foste spatii verzi lasate în degradare. Celalalt factor care a dat si continua sa
dea aceste oscilatii frecvente contrar cresterii, este dat de persistenta
fenomenului de retrocedare si schimbarea categoriei de folosinta a
terenurilor ocupate de spatii verzi.
 Evoluţia spaţiilor verzi (mp)

35000000

30000000

25000000
Spatiile
20000000 verzi (mp)

15000000

10000000

5000000

0
1989 1995 2001 2005 2006 2008

Fig. 3. Evoluţia spaţiilor verzi în municipiul

Bucureşti în intervalul 1989 – 2008. Sursa: P.
M. B.

Situaţia statistică a spaţiilor verzi publice din municipiul

Bucureşti

14000000

12000000

10000000

8000000
mp
6000000

4000000

2000000

0
Parcuri şi grădini Aliniamente stradale Spaţii verzi din cuprinsul
ansamblului de locuinţe

Fig. 4. Situaţia statistică a spaţiilor verzi publice pe

categorii de folosinţă, din cadrul municipiului
Bucureşti, în anul 2008. Sursa: P. M. B.
Situaţia statistică a spaţiilor verzi publice pe categorii de folosinţă, din
municipiul Bucureşti, în anul 2008

Denumire Suprafaţă (mp) Ponderea %

Parcuri şi grădini 6674021 27,96%
Aliniamente stradale 4270584 17,89%
Spaţii verzi din cuprinsul 12920808 54,14%
ansamblurilor de locuinţe
TOTAL 238654131 100%
Fig 5. Situaţia statistică a spaţiilor verzi publice pe categorii de folosinţă, din municipiul Bucureşti, în anul 2008.
Sursa : Primăria Municipiului Bucureşti.

Evoluţia spaţiilor verzi în intervalul 1989-2008.

Sector 1989 1995 2001 2005 2006 2008

1 7396345 2755556 2345809 2806239 3295500 2224302
2 7067591 5992670 3521422 3556967 3556967 3548467
3 6548758 3911448 4124000 5610000 6015400 5973400
4 4607116 3064086 2838805 2891753 1870913 4050000
5 5283140 3411710 2144255 1932874 1783627 1783627
6 3809287 3700722 2804981 3959600 3333500 3333500
Total 34712237 m² 22836192 m² 17779272 m² 20757433 m² 19855907 m² 24729413 m²
2
Fig 6. Evoluţia spaţiilor verzi în intervalul 1989-2008. Sursa: Primăria Municipiului Bucureşti

Evoluția procentuală a suprafețelor ocupate cu spații

verzi în municipiul București în intervalul 1989 - 2008
35
30 Sector 1
Suprafață (%)

25 Sector 2
20 Sector 3
15
Sector 4
10
Sector 5
5
0 Sector 6
1989 1995 2001 2005 2006 2008

Fig. 7 . Evoluția procentuală a suprafețelor ocupate cu spații verzi în

municipiul

1
La suprafaţa totală din anul 2008 s-au adaugat şi suprafeţele: gradinii Botanice, parcului Politehnica şi cea a
spatiului verde aferent Palatului Parlamentului.
 Daca analizam evolutia spatiilor verzi la nivel de fiecare sector în parte,
se pot observa diferente majore de la unul la celalalt atât din punctul de vedere
al evolutiei suprafetelor de spatiu verde al acestora, cat si al fluctuatiilor
majore pe care acestea le-au suferit în perioade foarte scurte de timp, perioade
de 5-6 ani, Poate cel mai bun exemplu în acest caz, este cel al sectorului 1,
unde se poate observa scaderea brusca a suprafeţelor de spatiu verde în numai
6 ani la mai putin de jumatate din suprafata pe care o prezenta la nivelul anului
1989. După acest interval oscilatiile sunt semnificative ca suprafata exprimata
în metri patrati, dar mici în comparaţie cu perioada 1989-1995.
Aceasta scadere brusca se poate datora în mare parte extinderii masive
pe care a suferit-o oraaul în cadrul acestui perimetru. Dezvoltarea noilor
cartiere rezidentiale a dus la pierderea a multora dintre supreafetele ocupate
cu spatii verzi.
BIBLOGRAFIE:

Carti:

Chiriac D., Humă Cristina, Stanciu Mariana, 2009, Spaţiile verzi – O problemă a urbanizării actuale, Revista Calitatea vieţii,
XX, nr. 3–4, p. 249–270.

Grigorescu, Ines (2010), Modificările mediului în aria metropolitană a Municipiului. Bucureşti, Editura Academiei Române,
Bucureşti

Surse electronice:

http://ebucuresti.info.ro/

http://bucuresti.org.com.ro/

http://www.pmb.ro/

http://www.ratb.ro/

http://www.metrorex.ro/

http://www.ghidulprimariilor.ro/business.php/PRIMARIA-SECTORULUI-1-BUCURESTI/191936/

http://www.bucuresti.insse.ro/cmsbuc/rw/resource/comunicat%20date%20provizorii%20rpl%202011%20bucuresti.pdf

http://www.primariasector1.ro/

http://timetv.ro/wp-content/uploads/2013/01/cartiere-periculoase-bucuresti.jpg

POZE

Fig. 1. Poziţionarea geografică a municipiului Bucureşti pe glob şi în cadrul României. Sursa: www.globalcom.ro

Fig. 2. Harta administrativă a municipiului Bucureşti. Sursa: www.globalcom.ro

Fig. 3. Evoluţia spaţiilor verzi în municipiul Bucureşti în intervalul 1989 – 2008. Sursa: P. M. B.

Fig. 4. Situaţia statistică a spaţiilor verzi publice pe categorii de folosinţă, din cadrul municipiului Bucureşti, în anul 2008.
Sursa: P. M. B.

Fig 5 Situaţia statistică a spaţiilor verzi publice pe categorii de folosinţă, din municipiul Bucureşti, în anul 2008. Sursa
:Primăria Municipiului Bucureşti.

Fig 6. Evoluţia spaţiilor verzi în intervalul 1989-2008. Sursa: Primăria Municipiului Bucureşti

Fig. 7 . Evoluția procentuală a suprafețelor ocupate cu spații verzi în municipiul .