4101'

ANUL XVI. Aprilie 1905 No. 4 fili

ARHIVA
ORGANUL SOCIETATII STIINTIFICE SI LITERARE
DIN insi
Apare °data pe luna, cu ilustratiuni.

ABONAMENTUL PE AN 15 LEI
in tarn si in strainatate
JI
J
i

4
.e1r11
;;S,-o -11
f,,A.clia4.1
:11
'14
lllli fI
.
77-7 ...
r

.., ,,

LI , .

10.4-
' -4in

5ill 113i, A 'aPikt " _4 '.r.._ _. It

Ripa GalInna din Iasi, care uneste stradele Carol $i Riciirari
cu strada Garii. E zidita in anii de Ia 1898 pins la 1900.
L.,
Comunicori de articole, abonamente, trimiteri de
bani si on -ce corespondenta, a se adresa d-lui A. D.
Atanasiu,- Iasi.
 R I-1 I If ft
No. 4 DIN APRILIE 1905
ILUSTRATIUNI :
Pa g

Alex. Ghica Voevod . , . . . ..

1. Casa apelor si cismeaua publics de la Golia, din Iasi, zidita de Gr.
.
2. Ripa GalbenA ziditA (in 1898-1900) si care uneste stradele Carol si
156

PAcurari cu str. Garii . . . . . . . . . . 164

3. Un afis de teatru, din Iasi, in rommeste din 12 Mart 1833 ., . 188
SUMAR
Tiberiu V. Crudu. In zbucium 149'
Dr. P. Zosin, Ospiciul de alienati de la' Minastirea NeamtuluiDupa 1863
sub directia generala a serviciului sanitar. Zestrea Ospiciului in
1863. Laudabilele intentiuui ale d-t ului Davilla. Interespl directiel
sanitare. Nevoile Ospiciului. 155
Dr. T. Nicolaii. Gneisul de la RarAit . . . , . . . 165
C. lonescu, Rolul educativ al stiintelor naturale. 168

.........
Romulus Stvastos. Istoricul \rad DunArii, VIII Discutarea ipotezei ca
Dunarea a fost odinioard tributary MArii Caspice. IX Schita isto-
rica asupra Marii Negre
Teodor T. Burada, Inceputul teatrului in Moldova. Regulament privitor
la indatoririle actorilor V
176

184

DI SCUTII
G. Pascu, replica d-lui Dr. Simion C. Mindrescu relativ la lucrarea
Influenta culturei germane asupra I. romine , a d-lui Mindrescu 190
DAR; DE SAMA
M. Grigorovita. chipuri si graiuri din Bucovina de P. Octavian . 196

Comunicari de articole, abonpmente, trimiteri de ham si on -ce co-

respondents, a se adresa d-lui R. D. Fitanasiu,

Toate cartile, brosurile, publicatiile de on -ce fail,

trimise de editori si autori redactiei, se vor anunta. La
unele se vor face recenza:

Noua admuustratiune a <Arhivei,, care a intrat in al

XVI -Iea an, face cunoscut ca de la 1 Ianuarie 1905, revista,
ne mai fiind in editura tipografieT <Dada P. Iliescu si
Grosu, a facut sacrificii insemnate pentru noile imbund-
tatiri, si roaga pe abonati sprijinitori aT culturel romi-
nestisä bine-voiascA a ne trimete abonamentul pe 1905.
 93 ARHIVA m
ORGANUL SOCIETATI! STIINTIFICE $1 LITERARE
DIN IASI

AMR XVI. APRILIE W05 No. 4.

TIBERIU V. CRUDU

IN Z151JCILIM
I.

enise primavara Si tarna rAcorita de zapezi

rasufla-n fiend aburind. Muncitorii, veseli
ca s-a deschis vremea cimpului, umblaCt
sa"-§i pule cit mai bine ogoarele la cale.
Singura Ana !Area nesimtitoare ! Singura
ea, de§i sosise dricul trebii, nu era dume-
rita de pasul ce trebuia sa-I faca-n jurul
gospodariei sale. Ce -i drept, scapase de soacra-sa, caci
Durnea om harnic ki durase casa cu multe acareturi te-
meinice. Cind fluera vintul avea garduri in care sä se opreas-
ca §i gaina nu mai putea fi umflata pe sus §i dusa pe pustil.
Suricica din coasta tinzil, zamnicul de dinaintea u0,'
cotetul pentru porci Si poiata gainilor priveai neclintite-n
jurul lor i-n preajma casei. Co§arul numai, inlemnit in
fundul ograzil, cu str4na trasa pe ochi, cata lung §i ne-
dumerit spre moara. Toamna fusese bogata i batrinul,
satul de papu§oi, abea-§i sprijinea spatele strimte de
coasta unei rachiti stiorburoase.
Avea Ana de toate §i cu-ndestulare, dar ce folos
cind stilpul gospodariei barbatul nu-i ca sä povatu-,
iasca treabk in zadar se mai trude§te femeea sa-nceapa
vreun lucru caci nu-i sta grin putere a-1 duce la sfir§it :
in casa e menirea ei, pe-afara.... barbatul cit mai poate.
Vedea cu durere-n suflet ca oamenii au e§it de mult
la cimp sä are Si ea n-a samanat macar un petec de pa-
mint. Sä fi fost Durnea sanatos, he-hei, de cind ar fi
150 TIBERIU V. CRUDU

muncit ogorul ! Dar a§a el zace-n spital de boala §i ea

de scirba acasa ! Ce putea face singur un cap de femee ?
Zbuciumata de astfel de ginduri ce-1 framintail min-
tea Ana I§1 lease boil din urma §i-i scosese la pascut :
vola sä se racoreasca!
Acum sta la poarta tarnil din margina satulul, reze-
mata cu capul de-un stilp, privind cum sa rote§te sus un
cird de cocostirci.
1§1 cata locu, saracil, on i-o fi oprit cineva cu cu-
titu ! Tare-s anapada oamenii pe lumea asta ! Acum on
de ce T -ar mai nacaji §i nu le-ar da pace sä-§i cate ei
de drumu lor ! Nu s deajuns ei de ostenitT, ca cine §tie
de unde-ail pornit §i cit au sa mai mearga Inca ! 0, da
numa mi inchipui ce bucurie ar fi pe capu lul Todirica
sa-T vie Tar cocostircu de an ce §-o facut cuib pe casa
noastra. Cum sa deprinsese mititelu cu dinsu ! IT da gra-
uncioare, mamaliga §i el se-mblinzise a§a de tare ca nu
mai putea fugea. Venea prin casa §i-ti lua bucata de pe
fund ; pa§a pragu intocmai ca omu §i fereasca D -zee sa
dee-n laturi. Durnea numai nu-1 putea suferi de cind o
adus un §arpe-n gura. E171 insa, 1-am tot imbucarit ca sa
nu fuga, nu de alta da am auzit, duca-se pe pustii, ca
daca-1 prigone§t1 de la casa, atunci aduce, ca §i rindunica,
foc §i-T da drumu-n pale. Si decit sa-mi arda casa mai
bine scoata o suta de pui pe dinsa!
Nevasta, hel nevasta, fugi fuga ca ti s-o-ncurcat
boi-n funie.
Ana tresarind alearga cit o Tau picioarele.
ET, fata hal, asa-i ca era sä ti se gitue boil de
nu luam eu sama, zise Manole Bruma, poposind junca-
niT scotind plugul din brazda.
Da, mo§u Manole, noroc de damneata ; alt-fel se
pute-ntimpla o pozna ! M ar fi ucis barbatu-meu sa-i fi
perit vre un bon. El tine la din§ii ca la ochii din cap.
Chid 1-am dus, numal de bol mi-o dat tot una de grija,
sa-i pazesc §i sa-I alai-) la vreme.
Si n-o avut pared dreptate ? 'Bou-i utnaru §i
hrana noastra.
Mai bgete, nu sta §i tit degeaba : mi se pare ca s-o
prapadit oticu §i fugi fug* de -1 cats.
Da vol de ce nu arati ?
 IN ZBUCIUM 151

Nor ? Da la nor cine sä are, daca Durnea-i la

spital !

Ca bine zici ! Inn. eil nu auzisem nimica, si mai

daunazi, nu stiii anume cine mi-o spus, ca 1-ati dus la
doftor si I-o propit acolo. Da ma rog, ce-o avut ?
D-apoi ce sa alba ! la pacate, mosu Manole, ca
mai bine nu le-oiii zice. Cind to pill in poaril cu
s-o mintuit ca nu merge bine. laca err, patru gaptamini
nu mai mult, s-o dus cu tuhali la gard ; i doar l-am
spus sa nu sä dud, sä stele acasa ca-i sarbatoare si nu
sa cade, da crezi c-o avut cine sa m-asculte ?
Acuma, ce-o facut el acolo, ce-o dres, c o venit a-
casa cirlig.
A fi baut pe nemincate si 1-o fi apucat de inima.
.

Da unde sa afla ! El si sa beie pe inima goala,

da nu face una ca asta sa-1 omori. Da pesemne o ridicat
ca prostu tuhalii cela i i-o mai suit Inca pe scan la ma-
gazie nu putea lose jos la pacatele Pe urnia se
vede ca de ridicatura I o taiet peste sale s-o venit acasa
mai mult gata : boil singuri 1-o adus !
Saracil boi, cit de cuminti ! Numai da, daca-s
bOtrini cum n-or fi-nvatati sa vie singuri.
Si, cum iti spun, din ziva ceia, tot valeo si va-
leo, ea s-o stirnit vatarnatura, ca daca I-o apucat n-ar sa
mai scape, ea de-acuma sapa Si Lopata leacu, ma rog,
in-o varit in tote sparietii ! Am chemat pe ma-sa, 1-o fre-
cat cu otat, i-o dat sa beie rachiil cu piper, i-o mai pus
ceapa coapta, da degeaba : o trebuit sa-1 due la spital !
laca tats, am gasit oticu.
Da unde era
Se, vede ea dupa ce -al curatit plugu, 1-al pus
cumva rau, s-o ramas pe brazda-n urnia.
Bine ea 1-al gasit, anina-I de coarne.
$i cind ai sä-1 aduci acasa, lath hai ?
D-apoi da, MOW Manole, stiti ea cind i-or da
drumu !
Pe la cunsu al mai lost, cum it merge ?
Am f000....st, am fost, cum sä uu ma due, dar
crezi c-am putut razbate !
Da de ce ?
Apoi da de ce ; de ce ca nu mi-o dat drumu
de la. poarta,
152 TIBERIU V. CRUDU

Sedea acolo un strajar, nu still ce, si nu m-o lasat

nici c-un chip : o zis ca sa yin adoua-zi.
Cind adoua-zi, ce sa vad, altu, care rri-o aminat pe
dupa ameaza. Si tot m-o purtat cu vorha, bats -1 focu,
vre-o trel zile, hi eft, dac-am vazut asa, mi-am luat ca-
trafusele s-am venit acasa : ce era sä fac alts -ceva ?
Zad, tare-s al draculul si WA de milk acel de la
spitale !
lrraa, fats hal, da pard numai acila ? Da la
tirg ori-unde te-i intoarce, toti cats sa te Zmulga si sa
te-nsele. De nu-i fi oleac t mai arzoi, te-ngroapa cu zile
si pace.
Tu nu te-al priceput, da trebuia sä le ungi ochil cu
ceva, ca ei numai atita asteapta. SA fi vazut pe urma
cum i da drumu, ba inch-ti deschidea Si usile.
SA nu zici, doar m-o Valet prin cap gi pe mine,
da n-aveam maruntele aveam numai una de cinci fraud
:

si nu m-am indurat s-o schimb.

lote Tar cum sä-ntind boil ciia a MI. De ce D-zeit
nu-i dezlegi unu de altu c-asa au ce te nacaji ping -n salt
Da, bata-i pirdalnicu, parca-s flarninzi ?
Ce, poate-i hranesti acasa ? Si ce le dal de
mincat ?
Strujani, alta ce sa le dail.
$i maninca ?
Da nude se pomeneste Niste strujanag cum ii
!

auru, Si nici nu vrail sa pue gura pe

Asa-i : data dart de colt nu mai minima iernatec.
Mina, mai baete, mina nu sta ca-i ameaza cea mare
si noT n-am gatit inca postata : degeaba mai stricam ma-
maliga. Da-n cel din brazda gi to star de catra om, nu
esi-naintea lor, ca-I spdrii.
Ana ramase pe loc, ultindu-se cum se rastoarna
brazda neagra rupta din telina. In vale zari boil.
lote si haramurile cele cum s-alunga, parca-i fu-
gal-este cineva din urma. Ian mai bine sa-i duc eft acasa,
ca doar n-am sa -ml prapadesc eu toata zitra, finindu -ma
de coada lor.
Facindu-si vint de vale prinse boil si pled. Pe
drum gindurile negre o intimpinara din noil.
On sa se mai indrepte Durnea ? Nu still zati !
Am visat ast-noapte ca mi-am scos o masea teafara
 IN ZBUCIUM 153

cum ii oul si cind visezi asa, numai decit se duce cineva

din casa. Tare ma tern sa nu cads moartea pe dinsu, ca
atnarnic ma mai durea locu ! Ce fac eta pe urma singura L.
Hai bou, ce staff !...
Ajungind la poarta copiii esira-nainte. Avea numai
doff : pe Todirica gi pe Marita.
Mama, Malita s-o uitat in fintina ; eu am fost
cuminte si nu m-am uitat.
D-apoi. bine, tu la ce-ai lasat-o ?
Daca ea s-o dus, eia m-am temut sa ma duc, ca
sa nu ma bati.
Las c-am sa-ti clan eu tie faptule ! lote ce-ai fa-
ult rochita ! Asta-i haind curata pe tine ? Unde naiba
ai umplut-o asa tare de glod ?
0 palato la teats giiinilot...
lar te-ai lincirit acolo, bats te pocnitu ! Las c-am
sa-ti dab eu fie, matusa Safta : am sä te dezbrac s-am
sa te las in pielea goat& sä te-nvat eu aks data a cruta,
firfiit-o ! Toata soacra-mean picioare, nici n-am mai
vazut ce bine -i samana ! Mai ales la ochi ii rupta buca-
tica : tot asa-nchiorcosat se uita si ea...
Ho bat, unde te tragi ! Ian sä va duc eu la ia-
said sa vä leg. Cred ca cu strujanii dinainte nu-ti pied
voi de foame. Stati aici, dubale, pins ce vor
cadea ciolanele ! Vi-ti invata voi a minca.
Daca nu sinteti munciti, numai frunzariti Tarnatecu.
Las, a veni el Durnea, ar sa va lasa pe ochi sazutu ista !
Mama-I, mama !
Stati ca yin, nu in-am dus pe lume !
....Saracii, ma striga, le-a fi foame.
Ei, ce va este ? Haideti cu mine-n casa.
In prag se opri :
Pared i puss altfel lopata ; on n-o fi fost cineva
strein ? Nu cred, n-avea cine sä vie !
Deschizind usa pasi-n tinda. 0 gains i se izbi-n fata.
Ptift, bats te Dumnezeti, gobaia dracului, da tu pe
unde-ai mai intrat ?... Se vede c-am inchis-o-n casa; a fi
rasturnat fundu de pe polita s-a fi stricat toate blidele !
Dac-o taiu !
Ba, Ina nu, marl n-o dat pe-aici. Se vede c-o ciu-
pit la risnita.
154 TIBERIU V. CRUDU

Todirica, tinindu-se cu mina de fusta, incepu sa

scinceasca :
Mama, mi-i foame, da-mi mincali L.
lar mincare ? Vral sa taiii din mine-o bucata sa-
p dau ? Mai rabda °lead, doar nu t-o carat Soarecii din
pintece. Staff sa fac mamaliga §i-i minca pind ce t-a rd-
minea, folteo !
Marita sa trudea sa treacA §i ea pragul dar nu putea.
Ana-nduiopta :
Salaca, iote cum sa tabirce§te mititica §i degeabal...
Hal yin fuguta la mama, yin !...
CInele ce-§1 facea sarna-n legatoare incepu sa urle
cu mplit.
....lar cinele ceala! Ma rupe la inima cind it aud.
Ea nu Stiu ce are, da de-o bucata de yreme-urla-ntruna.
Mai Todirica, Ian du-te Si da drumu turbii celeia,
sa nu ma mai tehulasca atita de cap.
N-apuca sa sfirpsca §-un trosnet o facu sa tresara
din loc. Intorcindu-se yazu-n mijlocul casei, icoana Maicii
Domnului, crapata-n doua.
Groaza o apuca de umeri §i-i strinse parul ma-
cluca-n yirful capului.
De-o cazut icoana, nu-i semn bun :
Durnea-1 meu s-o dus !
Si-ncepu sa plinga. Copii speriati tipatt Si el, Tar ci-
nele mihnit, tinea hangul, urlind tinguitor.
 Dr. ZOSIN

OONTRIBUTIE LA ISTORIA PSINIATRIE1 IN ROMANIA

Ospiciul de Alienag
dela

MANASTIREA NEAMTU LUI

---
DUPA 1863
SUB DIRECTIA GENERALA A SERVICIULUI SANITAR
(dela 1 lanuarie 1863 pina la 1 Apri lie 1866)

n leggturg cu adresa Directiei generale a ser-

viciului sanitar, reprodusa mat sus, e nimerit a
se cunoaste respunsul, care este cel urmator :
Comitetul economic at Sf-lor Monastiri Neamtu-
Secu. No. 15, 1863 Ianuarie 13.
Domnule Inspectore!
Din adresa Domniei-Voastre No 10245 din 24 Noembre
anul precedent, urmeaza a se administra ospiciul alienatilor
de aiee de catre acea onorabila Directiune fiind-cg dupg
pozitivile informatii ce comitetul a luat, in budgetul Monas-
tirei fg.cut pentru exercitiul anului curent nu este asignat nici
un ban pentru intretinerea mencionatului ospiciti; apoi in con-
sideratie ca cheltuelile trebui oare pentru a lui intretinere se
Per neapgrat di comitetul neavind de unde le face, va roaga,
 t.
17.
rira
fRe'ris ,14, .7
r.7.

1 '"" Pr,

,,Is
. =

4 PO

:I

P-- .Otte*'
51

'
cY. '
fit.. A

In timpul lui Ghica Voevod care a domnit in mai multe rinduri intre
anii 1727 $i 1747 s-a dotat mai cu sama lasul cu apa de izvor $i s-a zidit
in ograda Manastirei Golia o Casd de ape, de uncle se distribuia apa pe
la diferite cismele in oras, cu un debit de 84,26 metri cubi pe zi.
Dupa Grigore Ghica, nepotul sail, Gr. Alex. Ghica-Voevod mai aduce
in 1765 o cantitate de apa din podisul Copoultii, iar la Golia transforms
casa sail haznaua apelor, construind-o la strada linga poarta mandstirii,
dupa cum se vede in cliseul de mai sus, care reprezinta exteriorul easel apelor
Si ciFmeaua publicd de la Golia (Vezi orasul Iasi, schite istorice si admini-
strative de N. A. Bogdan, Iasi 1904, 1 vol. de 338 pr. 5 lei si darea de
sama asupra acestei lucrari din No. 1 si 2 al Arhivei de A. D. Atanasiu
 Ospiciul de alienaci dela M-rea Rea* lur 157

Domnule Inspectore! sg binevoitt a regula intru aceasta tim-

puria cele de i.uviintg
Priiniti, Domnule Inspectore, cu asta ocazie asieurarea
distinctei noastre stime ce vg conservam.
Timotei Mrhimandrit
Sedretar, D. Thontescu.
Onorat Domniet Sale
Domnului Inspectore general al serviciului sanitar.
Dintr-aceasta adresa reesg cg ping la t lanuarie 1863
eheltuelile cu ospiciul de alienatt erati prevgzute in budgetul
tningstirei si 08 ospiciul era dirijat in mod independent de
catre aeelas `comitet ce dirija si mingstirea.
Printr-o «depesa telegrafiea» din t6 Februarie 1863 stil
nod, data la ora 6 jum. sara si care ajunge la Neamtu a doua
zi la 1jum. dimineata, Dr Davilla, ca respuns la adresa re-
1

produsa mai sus, cere a i se trimete zbudgetul pentru hel-

tuelile alienatilor pe 1863»
La to Februarie stil vechril i se inainteaza urmatorul:
Protect de budget
pentru cheltuelile intretinerei ospitalului Alienatilor din Minkstirea Neam_
tului pe execitiul anului 1863.

Le i par. I NATURA CHELTUELILOR

27.740 Pentru nutrirea a 8o indivizi, din cari 7o alie-

nati si ro servitori a 38 parale d unul pe zi.
12.600 l'entru imbracamintea a 7o indivizi alienati
socotit cite 18o lei de unul.
7..100 Salarele; insa:
3000 subfarmacistul
t000 ingrijitorul ospitalulut
2400 la 8 gardieni, a 300 lei unul
400 unul bucatar
300 unui portar
7100
5 500 Mobilatiile si mici reparatii
1.500 Cumpg.rarea medicamentelur
2.500 Cheltuiala iluminatului
3.700 Pentru facerea si transportarea a u catitne
de too stinjeni letnne de fo1 din parchetul a
'nual al M-rei a 37 lei stinjenu
60.645
2.000 Cheltuelile extraordinare
62.640
158 DR. ZOS1N1

Dintr-acest protect se vede va medic, nu exista; mai ma-

rele factor stiintific al ospiciului era un subfarmacist, proba-
bil cineva care facuse numal ucenicia farmaciel, care nu era
tnacar farmacist in toata regula. .

Directia serviciului sanitar pare a nu fi lust serioase mg-

tun de ingrijire ; cgci la. I t Martie i se adresazg urmatoa.rea.
telegrama.: «Ospiciul alienatilor de aici este lipsit de toatg
intretin Tea. Comunicati-ne masurile luate pentru el, caci vom
ti nevoid a-i elibera ).
Dr. Davilla respunde a se face economil cu intretinerea
In acest interval ministeriul cultelor, precum informeaza in-
susi comitetul minastirei pe Directia sanitary, «a trimis man-
dat catre casieria districtuala pentru toti banii cuveniti pe
trilunia 1-a dupg budgetul anului preced nt».
La 13 Aprilie Directia sanitara cere deslusiri «de tut
numarul hainelor de primenit indivizit, obiectele de asternut
si invalit .i de toate celelalte obiecte zestrale, in cari ;I se
argte starea for actuala Si anit de cind sint infiintate precum
tii timpul cit pot sa mai dureze, cu observatit Impotriva, dacg
se mai pot intrebuinta sari nu».
La 26 Aprilie s-a inaintat un <Inventaria de toate obiec-
tele de imbracgminte, de asternut 5i zestrale aflatoare in ti-
inta la ospiciul alienatiior din minastirea Neamtu>.
Zesfrea ospiciului in 1863
Spre a se cunoaste chipul de a satisfa.ce nevoile boltra-
vilor pe acea vreme Yi negresit totdeodata si nivelul asis-
tentei ce se practica, extragem dintr-acel inventar cite-va date.
Printre «obiectele de imbracaminte» glsim : «91 sumane,
infiintate ale un an; 56 cojoace pentru tarns, din cari: 20 sint
bune, infiintate de jumatate an si mai pot dura Inca jumatate
an, 36 vechi ce nu mai pot dura; too caciuli, din cari 3o sint
not, 7o vechi; 82 perechi coltuni (ciorapi) de sumani vechi;
116 perechi iminei (papuci), din cari 4o perechi noi, 76 vechi
ce nu pot dura de cit timp ca de o luna.»,
Printre < obie tele de asternut 5i invalit > gasim: 84 min-
dire umplute cu pae, din cari 35 sint noi si 45 vechi cari mai
pct dura ca jumatate an ; 120 macaturi de materie pistrg, din
cari 5o noi gi 70 mai vechi earl mai pot dura ca jumatate
 Ospieiul de alienati dela M-rea Rearetului 159

an; 69 perini pentru cap umplute cu lina, bune; too cergt

de lina pentru invalit infatate cu pro tiri de pinny de A-
merica.)
Printre <obiectele zestrale gasim: 36 servete de sters
6 camasi de pinzal cu minirile lungi pentru imbracat la ca-
zurt indivizii raft patimasi; 6 cazane de amnia pentru facut
bucate, vechi, infiintate de mai multi ant si cari nu mai pot
dura de cit timp ca de jumatate an; 14o strachini de lut si
de letnn pentru masa, bune; 2 cazi cari servesc de feredee
pentru spalat boinavii; 8 poloboace pentru muraturi, bune >
ligudabilele infentiuni ale D-rului Davilla
Se vede ca datele cerute si mentionate mai sus intirziau
a ajunge la destinatie, drept care Directia sanitara se adre-
seaza din noti comitetului economic la 4 Mai. Pentru a se cu-
noaste si prea laudabilele intentiuni, de cari era insutletit
D-rul Davilla, inspectorul general sanitar de pe acea vreme,
reproducem acest act:
Domailor Membri,
Neprimind pina acum subinsemnatul stiintele ee vi s'aa
cerut prin precedentele invitatii relative la imbunatatirea sta.
rit serviciului [nstitutului alienatilor si epil .pticilor din acea
sfinta monastire, si fiind ca umanitatea reclama neaparat a se
lua cele mai grabnice dispozitil de a se imbunntati si starea
serviciului acestui institut cu un ceas mai inainte spre a se
face demn de purtarea numirei sale prin introducerea de not
organizari chibzuite a se pune in lucra.re, subinsemnatul gra-
beste cu onoare a va repeta din noil expusele invitatii, ca
considerind urgent r acestei importante chestii care nu sufera
cea mai putina aminare. sa bine- voiti a ma impartasi prin
cea dintal expeditie cu stiintele verute asupra obiectelor zes-
trale si de imbracaminte spre cele de cuviinta.
Inspector general, Davilla

La 14 Junie 1863 Directia sanitary trimite ospiciulut

condici si formulare pentru tinerea comptabilitatii, pentru in-
registrarea bolnavilor si celelalte formalitati.
Pina in acest timp numarul bolnavilor, pe cari ospiciul
160 DR. ZOS1N

it putea adgposti nu era fixat si nici nu erati anumite forma-

malitati pentru primire, precum reesa din urmatoarea adresa
diu 30 Julie 1863 catre Directia sanitara:
Domnule Inspectore!
Spre a se putea introduce regulele euvenite pentru
bunatgtirea starii ospiciului alienatilor de aice, dupa cum Dv.
at: luat dispozitit, se cere, Domnule lnspectore, ca si numa-
rul alienatilor sa se primiasca numar in raport cu incaperile
Institutului, dar ffind-ca ping acum n-a fost decis pina la ee
numar de malazi A. se primiasca, comitetul a tot primit pe
ort city i s-au recomandat de Ministerul Cultelor *i de alte au-
toritatt, in cit numarul acelor aflgtori astg zi este de go null
vide, osebit de servitors. incaperile Iustitutului nu sint sufici-
ente nici chiar pentru ace*tt prezenti find ca sint prea de*i
*i de vreme ca de catre Ministerul Cultelor cum *i de catre
I'refecturi *i de alte autoritati se tot trimat asemenea pad-
tna.*i, subsemnatit ggsesc de datorie a va aduce la cuno*tinta
Domnule Inspectore, si vg roagg sa bine-voiti a re;ularisi de.
a nu se mat trimite pina ce nu vor mar e*i din ace*ti afla-
tori astA-zi §i tot-deodata a decide pina la ce numar sa se pri-
tniasca si cu din partea cur anume recom.indatit,
La aceasta, Directia sanitara respunde:
Domnilor Membri,
Asupra celor descrise in raportul Dv. No. 255 subsemna-
I are onoari a va respunde ca dupg budgetul lucrator pe
onul curent, spitalul alienatilor din acea monastire este hota-
rit a se compute de 8o paturi far alt adaos *i prin urmare
in acest numar veil mgrgini *i Dv. primirea patima*ilor in
cura aeelut spital, iar locurile de la can urmeaza a se primi
aces patima*i nu sint altele de cit dregatoriele Statulut po-
trivit regulilor in vigoare.
inspector general, Davilla
Acest schimb de adrese a fost motivat de numeroasele
cereri de internare, facute de diversele autoritati. E intere-
sant a cunoaste ca in urma fixarti nirmarului paturilor, Co-
mitetul dirigent al Ospiciului la numeroasele adres' de in-
terhare ale prefecturei din partea locului, respunde printre
 Ospiciul de alienati deb M-rea Neamtului 161

altele: «desi !Ana acum ospiciul nu poseda mat mult de cit. 56

crivate (paturi), numarul insa al patimasilor existents trece
peste 90 indivizi, in cit multi din ei acum in timpul verel lo-
cuesc si pe afara, iara la timp de iarna Comitetul va fi silit
a elibera pe toti aceia ce ar trece peste numarul de 8o, chiar
si bolnavi de ar fi, neavind loc de adapostire» Pe linga lip-
sa de adapostire, si mijloacele restrinse nu permiteatl un nu
mar mai mare de internati; cxci tot intr-aceeasi adresa. Co-
mitetul adauga: <<precum si chiar in budget nefiind asignat
nisi: un ban mai mult de cit pentru intretinerea a 8o indivizi».

Interesul Directiei sanitare

Directia sanitara se intereseaza continua cu o F.olicitu-
dine vrednica de toata lauda. Am vazut din ce consta im-
b Acamintea bolnavilor si afara de asta se afla intr-o stare
proasta Directia sanitara dispune a se face licitatie < pentru
1mbracamintea si asternutul individelor din institutul aliena-
tilor din M-rea Neamtului, find de trebuinta: 8o paltoane
postav de Brasov; 8o perechi pantaloni idem; 8o jiletci idem;
8o caciult de postav idem; 16o pere:thi eiorapi de ling; 160
cearsiafuri de america bunI; 8o dosuri de saltele pinza de
ciuca; 44 peschire pinz5. de flane ; 6 camisoane de forts ; cart
se cer a se infiinta intocmai dupa calitatea si dimensiile mo-
delelor pecetluite ce staii de fats in eancelarie si a se preda
in termen de 20 zile de la incheierea contractului.» La lici
tatie nu s-a prezintat nime, asa ca s'a dispus procurarea cc-
Jar mentionate pe cale directg..
La 1 Septembre 1863, dupX cum se vede din adresa Di-
rectiei sanitare No. 533o din 6 August 63 < prin Inaltul De-
cret al Mariei Sale :srincipelui Domnitor No. 731 de la 31 ale
lunei Iulie expirat, dupa reeomandatia Inspectorulut general
(Dr. Davilla) facuta d Jul Ministru din Nauntru prin referatul
No. 1034, se numeste d. Doctor in medicina Emanoil I.oz ins-
chi in vacantul post de medic al Institutulul alienatilor din
M-rea Neamtului, respunzindu-i-se leafa hotarita de lei ,cease
sute pe luna dupa statul legiuit». Dr. Lozinschi a fost prin
urmare cel dintai medic, caruta s-a incredintat dirijarea os-
piciulut de alienati de la M-rea Neamtului.
162 DR. ZOSIN

La t 0 omvrie 63, dupa cum se vede din adresa Di-

rectiei sanitare No. 7090 din I i Octomvrie <prin lnaltul De-
cret al Mariei Sale Printulul Domnitor No. 964 de la 8 ale
curentel se numeste dupa recomandatia Inspectorului gene
ral (Dr. Davilla) facuta d lui Ministru de Intru prin referatul
:o. 687o D. Medic de batalion Joan Costandinescu in postul
de medic secundar ce s-a infiintat din nou dup.& budgetul lu-
erator la spitalul alienatilor din Monastirea Neamtului
Ilevoile ospiciului
Numirea eeonomului ce se hotarise de la i August, in-
dura oare-cari greutati, foarte probabil prin intrigile cart
domniali. In mod provisoriii locotenentul de Mitropolit din
la§i a inslircinat la 15 August, ca econom pe calugarul isaia
Persisanu, in care timp se faceau interventil pentru numirea
altui calugar.
lnteresant este un raport al economului Isaia Persisanu
din Octombre, catre Directia serviciului sanitar, in care prin-
tre altele se spune: vazind ea timpul i rnei se apropie, 21
indivizi aflatori in acest institut nu-si-aft pregatirile cuvenite
spre a o intimpina, in;;.,rrijat de a nu trage asupra -mi prin ta-
eere vre-o raspundere, vazind dupa cum zic mizerabila pozi-
tie in care se afla ospiciul acesta in toate privirile, patruns
de sentimentul nman (daca nu de datorie) mi-am luat indraz-
neala a va adnee la cunostinta necesitatile cele mai marl de
care sufere:
i. Indivizil aflatori in acest ospieiu sint cu desavirsire
lipsiti de hainele si incaltarile neaparat trebuitoare.
2. Necesitatea cea mare este de a se face oare-cari re-
paratii si mobilatii incaperilor acestui ospieiu si mai ell osP-
bire facere de mai multe sobe, mindire, perini si altele.
3 0 inlesnire de a se putea din cind in rind spala, eaci
sint intr-o pozitie trista si jalnica pentru tot ce-i priveste.
4. Este de neaparat a se alcatui inadins spalatorese pen-
tru spalarea negriturilor, caei ei nu sint in stare a se spala
singuri si din asta cauza nu se poate Linea nici o curatenie
in institut.
5. SP eere a se lua cele mai serioase masuri pentru be-
naua ospiciului care este de lemn, fiind pe dedesubt desa-
 Ospiclul de allenati dela M-rea ((earn Out 163

virsit putreda, ca nu cumva in timpul iernei, Ingreuindu -se o

matul (zgpada), sl cauz0ze o daung nenorocitelor individe a-
dapostite in el%
Mai departe Isaia Persisanu cere, ca on sg se facii toate
aste si atunci e gata sA serveasea mai departe, on sa se in-
sarcineze un altul cu servieiul economatului, cad, zice el: (ea
nu pot continua mai departe in diriguirea acestui institut lip -
sit de toate cele trebuitoare si pArasit de on -ce ingrijire, ne-
ingaduindu-ma simtul uman de a mai privi jalnica suferintg
a acestor nenorocite individe si a purta in fata vizitatorilor
numele de ioonom ospiciului».
Starea ospiciului a continuat aceeasi eu treptate imbuna-
tAtiri In locul iconomului Isaia Persisanu, care probabil s-a
retras, gasim trecut in state un altul, pentru a eirui nurture
nu intilnim acte.
In Decembrie 1863 personalul este e om pl e "tat precum
urmeaza : Medic-Sef cu 66o lei vechi lunar, medic: set.undai-
eti 400, hirurg cu 250, farmacist cu 400, econom cu 400, dor
primi gardieni cu ite ioo, opt gardieni cu cite 30, un portar
I

cu 3o si un bucatar gu 80. Tocmai in 1864 Iulie se mai a 1

dauga, dupa numeroasele cereri ale comitetului, 2 spalatorese

a cite 8o lei lunar si un ajutor bucatarului cu 6o.
La 30 Noembre 1864 comitetul economic al minastirel
vesteste Directia sanitara ca «ospioiul alienatilor s-a permu-
tat din incaperile, in cari exista tnai inainte, in altele uncle
a fort seminarul monastirer. Aceste, deli sint comode si in-
capatoare, ins& urmeaza foarte mare necesitate de reparatii»
De unde se vede ea toate observatiunile referitoare la
instalare priviau niste vechi cladiri, cari astazi nu mai exista,
probabil acele despre can parintele Narcis spune ca ail fast
destinate anume pentru alicnati de Staretul Dionisie Sado-
veanu la 1833, situate in partea de asfintit a localulni, in care
s-au stramutat bolnavii si in carp se adapostesc si astazi.
 I.
6 .. ..,, ..4*4-
' I.AtutiiiiiIni0.7.
i., 57._-Pi,1- *-- -:- `:..-. -7
-:c .
E'' '''
-.1
..7,w
,
t i.

-:4'

In 1898 pe timpul primariatului d -Iui N. Gane s-a dat in antrepriza

pentru a construi Ripa Galbend, care a unit strada Carol $i strada Pacurari
cu strada Garii $i s-a terminat in anul 1900, primar fiind d-1 Alex. A. BA-
daraft. (Vezi ()rapt, lag, schi(e istorice $i administrative de N. A. Bogdan
$i dare de sand despre aceasta lucrare in numerile precedente din 1900)
 Dr. T. NICOLFRJ

Cita( Enl iii tiltapia

tit din punct de vedere geologic cit §i pe-

'trografic, este nimerit a incepe studiul sis-
tudlor cristaline din coltul nord-vestic al
Moldovei cu gneisul.
La Rardil gneisul se vede pe piciorul
Calugdrului, Piciorul lui Hibita si sub
calcarul dela Petrele Ro§ii ').
In cele ce urmeazd yogi face descrierea petrografica
numai a gnei§ului dela Rarail, far studiul celorlaltc §is-
turl cristaline va fi publiCat mai tirzid.
Structura acestui gneis este lenticulara, cad este
format din lint i de feldspat Si cvart invalite de mica".
Eletnentul sari feldspatic este reprezintat prin mi-
croclin 2) in bucati mai mad decit toate celelalte m ine-
rale alcdtuitoare ale rocei ,De multe on bucAtile de mi-
croclin prezinta extinctiunea unduloasd §i structura cata-
clashed. Chiar macroscopic sd constata, ca fetele de cli-
vagiti a feldspatulqi sint adeseaori curbe.
In microclin se vad ici, colea, §i lamele de albitd.
Feldspatul .potasic mai este intovar4it Si de putind
andesind Ab5 Ana 3)
Dupa felul feldspatului predominatoriti, gneisul dela
Rarail se poate numi gneis ea microclin.

1) Dr. Sava Athanasiu Geol. Beob. in den Nordmoldawischen Ost-

karpathen, Verh. d. k. k. geol. Reichsaustalt. 1899. N 5. S. 135.
2) Locul citat.
3) Michel Levy-Etude sur la determination des feldspahts.
166 DR. T. NICOLAU

Cvartul se gaseste ca de obicelil in boabe fara contur

cristalografic, dar in citeva locuri inauntru bucatilor de
microclin am observat schelete de cristale dp cvart avind
aceiasi orientare, ca in pegmatite. Si cvartul ca si feld-
spatul prezinta extinctiuni unduloase si fenomene cata-
clastice.
Mica este de 3 feliuri : a] una brund titanifera, care
desi face parte din grupa biotitei, cad planul axelor op-
tice este paralel cu planul g' (010), prin unghiul relativ
mare al acestor axe se apropie de mica studiatd de La-
termann 1)
b] Afard de aceasta mica cafenie, se mai vede o
mica galbie, care provine din inalbirea celei cafenii--fe-
nomen observat in multe gneisuri 2)
Mica decolorata este bogata in FeO si prin infer-
bintare devine cafeniu inchis.
Prin unghiul mare al axelor optice sä deosebeste de
mica alba din filituri si sisturi sericitice 3).
Aceste cloud feluri de mica se prezinta in forma de
lamele foarte sucite si invalesc lintile formate de feld-
spat si cvart.
c) Pe fetele de clivagifia microclinului sh vad lamele
mid si subtiri de mica alba argintie, care negresit a luat
nastere din transformarea feldspatului.
Pe linga aceste minerale de mina intii se afla boabe
de granat, care la microscop arata incolor, fard contur
cristalografic si cu numeroase incluziuni ; ba uneori sä
vede in el continuarea urmelor de clivagiil a mice!, cu
care e in contact.
Magnetita este foarte des transformat i la periferie
in limonite, care coloreaza mineralele invecinate.
Ici, colea, se intilnesc cristale de zircon si apatite,
care de multe on sint rupte, insa n-ail colfurile sail mu-
chile tocite.
Fiincica multi petrografi celebri dail mare impor-
tanta compozitiunii chimice a unel rod si trag din ea
concluziuni in privinta naturei si a originii acelei roci,
cred, ca e nevoe sä arat rezultatele analizel gneisului
dela Rarail.
1) Rosenbusch-Mikros. Phys. I. B. S. 580.
2) Rosenbusch. El d. Geit. S.465.
gl Rosenbusch-loc. chat.
 GNEISUL DE LA RARAU 167

In tabloul, care urmeaza, coloana I cuprinde rezul-.

tatele analizel gneiulsui de sub calcarul dela Petrele
Coloanele II, Ill si IV arata analizele a 3 gneisuri
cunoscute '] ti anume : II gneisul de S.:hapbach [Baden],
III -gneisul de Krumenas [Suedia] si IV-gneisul ros
din Erzgebirge, iar 1 Si 2 analizele granitului de Mari-
posa in Nevada [Statele Unite ale Americei] si a grain-
tului de Wiborg-Rapakiwi ).
I II III IV 1 2

Si02 71,165 70, 25 74, 68 64, 22 72, 48 71, 01

TiO2 1,47 0, 27 1, 30 0, 28

A1203 14, 28 14, 47 14, 77 14, 34 14, 06 11,186

Fe20" 1, 45 0, 85 0, 54 0,189 3,92

FeO 1, 58 2, 30 1, 06 6, 94 1,05 2,31

MgO 0,31 1,93 0, 35 456 0, 62 0,126

CaO 0, 53 2, 64 1, 59 3, 20 2,17 2,47

NatO 2,17 2, 83 2, 54 2, 82 3, 20 2, 59

K20 4, 48 3, 04 4, 78 3, 98 4, 75 3, 02

I-I20 1, 83 0, 95 0, 65 1,91 0, 35 0, 93

P11205 0, 09 0, 85
99,70 99,69 100,96 100,37 100,12 100,24

1) Rosenbusch. El. D. Gest. S. 468.

2) Rosenbusch El. D. Gest. S. 78.
 C. IONESCU

Rolul educativ al stiintelor naturale

e cind invAtAmintul a devenit obligator in An-

glia, numarul copiilor scolari creste zilnic si in
acelas rapot numarul criminalilor scade, si mai
mult scade numarul crimelor comise de minorl.
John Lubbock spune ca in Anglia dela 1856 pi-
nA azT, numarul minorilor criminall a scazut de
la 14000 Ia 5000. Numarul saracilor a scazut
la jumatate, si pentru a proba cit de strinsa lega-tura este intre
crima si ignorant se citeaza ca din 15700 de condamnati, nu-
mai 5000 stiau a scri si ceti, numai 520 erail instruit1; restul
de 10180 erail ignoranti. La 1859 existati 2389 condamnati
si populatia Angliei era de 19,257,000 locuitori. La 1892 erati
numai 791 condamnati cu toate ca populatia crescuse pins
la 29,055,000 lOcuitori.
[Mile sociale precum: paludizmul, pelagra, alcoolizmul,
car i bintue taranimea noastrit numai atunci vor fi vindecate,
cind cultura va patrunde adinc in masa, datorita activitatiT in-
vAtatorului si cind starea materials va fi inbunAtatita. In aceastA
pivintA trebue sä lucram astfel Ia jars, ca invataluintul sA nu
fie impus cu ajutorul jandarmilor, dupA cum spunea cu drept
cuvint domnul Spiridon Popescu '1 dar sA fie considerat de 0-

1) In luerarea sa Contributiuni Ia munci pentru ridicarea popo-

rului`.
 Rolul educatit, al l.iirqulor natutalo 169

rant ca o necesitate indispensabila vietii ca si necesitatea de a

minca. Cind corpul sanatos si bine hranit, e aruncat in lupta
vietii, merge inainte fara sovaire si gaseste o parte de multa-
mire in mice moment de activitate, fie in raport cu oamenii,
devenind un factor de fericire reciproc5, fie in relatiile sale cu
natura, de Ia care poate gusta placerile sufletesti intrupate in
arta si literatura. Poporul englez a carui sanatate fizica si boga-
jie a intrecut celelalte popoare, e pus tot in fruntea lor prin
.operile sale de arta. Literatura noastra, zice Lubbock, este
mostenirea si dreptul rasei noastre. Not am produs si con-
tinuant a produce unit din cei mat marl poets, filozolt si oameni
de sriinta din lume. Nict o rasa nu se poate mindri de a po-
seda o literatura mat stralucitoare, mai nobila si mat curata; ea
este mai bogata decit comertul nostru, mai puternica decit ar-
mele noastre. Ea e cel mat bun titlu de glorie a WIT; nu vom
fi nict °data mai mindri si mat recunoscatort E destul sa ci-
.

tam pe Shakespeare in literatura, pe Newton in fizica si astro-

nomic, pe Darwin in biologie pentru ca sa avem cele mat fru-
moase flort a literaturei si ntiintei.
SA lasam insa, influenta directs a stiintet asupra noastra
ca.cl, nu e nevote sa cunoastem tot ce s-a descoperit pins a-
cum, ca sa fini oameni sanatost si folositort altora ; pentru in-
deplinirea acestui scop, ne trebue corpul si mintea sanatoasa,
judecata dreapta, o vointa si un caracter care sa ne conduca
catre fapte bune.
Fie-care om ist pregateste meseria but, care -i va procura
mijloacele de trait, ; pentru aceasta specializare s-ar parea de pri-
sos pujinele notiuni de zoologie si botanica. Ce-i trebuie ma-
tematicirlui, inginerulut, preotului, invatatorului, avocatulut, sa
cutioasca fosile sail insecte? Aceasta parte mai delicata a ches-
flutter( trebue sa se reduca Ia intrebarea daca biologia pre data
in scoala are influenta asupra dezvoltarit mintii, a judecatii, a
v °inter si caracterulut.
Oainent necunoscatori si pedagogi unilateralt cred ca sti-
intile natures n -au alt efect asupra elevilor decit dezvoltarea me-
'florid' in cazul cel mai bun si ca ele pacatuesc prin faptul ca
profesorul abuzind de aceasta facultate dezvoltata la copil ; 11 o
bosesc, it surmeneaza, it impiedeca dezvoltarea normala a crie-
170 C. IONESCU

rulul §i fac din el o ma§ina, care inregistreala dar nu reactio-

neaza singura. Apreciarea aceasta e absolut gre§ita §i se bazea-
za numaT pe vechile metode de predare.
Asta-zi §tiintele-naturale in §coala, conduse de un metod
biologic §i avind ca tints activitatea spontana a copilului Si dez-
voltarea interesului, reduce numirile de memorie §i inzista asu-
pra faptelor, asupra legilor generale de biologie care reesa din
studiul yietiT de ansamblu.
Inchipuiti-va oamenil salbatici de astalf sau omul primitiv,
§i cautatT care-s impresiile §i efectele produse asupra liff de di-
ferite fenomene naturale, precum trasnetul, eruptiunea vulcanica
etc. In virtutea unel forteinstinctul cauzalitatiTel cauta sa ex-
plice fenomenele nature §i de oarece nu poate cunoa§te de o-
path cauza adevarata a fenomenulia, imagineaza cauze; din a-
ceasta imaginatie s-a nAscut religiile primitive §i maT tirziu my-
thologia care personifica toate fortele nature!' prin inventiunea
zeilor, reprezintind forte supranaturale ; a§a trasnetul e aruncat
de Jupiter, vulcaniT sent produsT de un zeu subteran, etc. Aceste
fenomene neexplicabile producind §i un rau asupra oamenilor
primitivT, a urmat in mod necesar frica, respectul §i cultul for §i
de aicT inceputul religieT. Mai tirziu oamenii au gasit cauza
adevarata a fenomenelor §i le-ad explicat scotind legT ge-
nerale; de aid incepe §tiinta. Ea pleaca de la observatia,
adinca a fenomenelor si ne dovede§te ca nimic nu se pro-
duce la intimplare in natura, totul are o cauza.
Mintea omeneasca procedeala in acela§ mod pentru toate
§tiintele §i in toate actele vietiT nu numat in descoperirea wan
adevar §tiintific ; totul pleaca de la bunul simt, numaT ca la o-
mul de §tiintA bunul simt e maT bine organizat ; el intrebuin-
teazA cu maT multa exactitate metodele intelectuale. Un Wan-
care i§T cauta prin padure lemnul de constructie, judeca dupli
acelea§T regule ca §i Harwey care a descoperit circulatia singe-
luT, ca §i Newton care a descoperit legea gravitatiunii univer-
sale. Auguste Comte sustinea ca. §tiintele biologice sent §tiinte
de observatie purl §i ca atare nu pot avea influentA mare in e-
ducatie, pe cind §tim cu totii ca functiunile corpuluT nostru s -ad
descoperit numaT prin experimente; Claude Bernard ne da exem-
 Rolul °heath al $tiinj.olor naturale 171

ple celebre. Observatia, experimentul, comparatia, clasificatia, in-

ductiunea stiintifica urmata de verificare, deductiunea, etc. slut
armele inteligentiT noastre, pe care biologia le intrebuinteaza cu
o egala masurd. Putem stabili atunci ca stiintele biologice con-
tribuesc in mare parte la dezvoltarea judecatit copiluluT. In scoa-
la normala, de pildA, nu se predatl toate descoperirile stiintifice,
pentru cA scopul nostru nu este de a face acumulatorT de sti-
inta sail pseudosavanti, stiut fiind CA savantul adevarat e acel
ce descopere adevaruri stiintifice, nu cel ce acumuleaza pe cele
descoperite. In scoll speciale se pregatesc specialistii; not vom
avea in vedere dezvoltarea simtului comun, a judecatil, vom sta-
bili importanta practice a obiectului, inzistind asupra on -cArei
pArti care ar avea o influenta educative.
Pentru asta nu e destul sä indreptam copilul la observa-
rea pasiva ; trebue sa -I indrumarn sa descopere el singur feno-
menele. In anatomie si fiziologie nu e destul explicarea functiu-
neT unuT organ; pe cite posibil disectia si mici experimente
in laboratorul scoalei care trebue sä aiba cuveta si microscop,
etc. Colectia ne da si ea partea de ajutor, dar pentru a dezvol-
ta un interes mai variat, e absolut necesar contactul cu natura.
NicaerT nu se poate mai bine dezvolta aceste calitati la copil de
decit in escursia stiintifica. AI plecat cu devil la padurea
din apropiere; deodata se vede influenta binefacatoare a aeru-
luT curat; copiii vesell respire mai profund, circulatia e
mai active, digestiunea mai usoara si dispozitia sufleteasca la
culme. Raporturile intre dinsii se indulcesc, toti sint ca fratii
latA-ne ajunsi in paclure; scolarii toti se gramAdesc sa culeagA
floe( si sä le observe. Profesorul IT indrumeaza evitind a le da
multe nume. Nu -i necesar ca copilul sä she pe derost numarul
petalelor dela o floare; e maT folositor dace el observe o insects
ascunsA in corola si cautind printre stamine nectarul dulce; a-
tragem atunci atentiunea copilului asupra faptulul biologic: le-
gatura de viata intre floare si insects, asupra culorilor frumoase
a petalelor, care atrag insectele, etc. $i astfej, cu materialul in-
tuitiv inaintea ochilor vii si frumos asa cum ni-I da natura di-
recta, izbutim sa dezvoltam in copil toate acele calitati a bunu-
lui simt pe care le are un om de stiinta sau on -ce om cu ju-
decata sat-taloa* pe lingA aceasta se dezvolta un interes foarte
172 C. IONESCU

variat, dragostea pentru o activitate omeneasca, gustul frumo-

s ulul, cimpul cu florile, codrul cu izvoarele §i in acela§ timp
respectul §i adiniratia legilor naturale care cirmuesc totul, su-
punerea noastrA catre ele, adecA sentimentul religios.
Pe lingA otelirea minter §i a vointeT, se dezvolta §i simtul
practic, aplicarea §ffintelor naturale la alimentatie, la medicina §i
a. Unele plante sint bune de mincare; se inzista mai mult a-
supra intrebuintAriT for ca aliment, decit la n um ATI stamineldr.
UniT arborT sint bunT pentru constructit de obiecte solide, sag
anumite buruenT se intrebuintealA in med icing. Presupun ca stu-
diati compozeele cu copIii; ne afram intro grading cu- romanita
sag mu§etel. La sfir§itul lectiet, e foarte nimerit sa indemnam
copiii a stringe fiecare cite un buchet de romanita §i sa-I duca
acasa pentru ca sa faca ceaT la nevoie §i fill sigurT, copiii vor face
aceasta cu multa placere, tar numirile romanita-compozee-ceal
nu se vor separa niciodatA in mintea lor. Aceste calitatipdata
ci§tigate, se pot intrebuinta nu numal fata de naturA, ci in toate
ocupatiile omene§ti. Viitorul invatator a ci§tigat in §coala un
spirit de observatie de care va uza mai tirziti in conducerea co-
piilor; arhitectul, magistratul uzeaza de acelea§i facultAti in carierile
lor speciale. Biologia studiind viata, se resfringe §i asupra rapor-
turilor interhumane. Urmariti viata albinelor §i a furnicelor §i veti
vedea ca solidaritatea socials, altruizmul puternic se pot lua ca
exemple de not.
Inteligenta de care not ne lauCIA m exists la animale mult
mai inferioare. Romanes citeaza cazul unUT culbec, care in fie-
care zi trecea peste gard dintr-o grading in gradina vecina §i
mergea direct pins la radacina unul copac, unde Ikea un alt
culbec cu scoica stricata. Culbecul sanatos Ii aducea de min-
care §i-I ingrijea Tar dui-A ce bolnavul s-a vindecat, a incetat §i
vizita culbeculuT doctor. Ce sa mai zicem de cinel e de turrna,
care Linea locul clobanului bolnav, co nducind oile cu aceia§i
exactitate prin cele mai bune pa§une. Exemple numeroase mat
gasim in cartea d-luT Victor Meunie r '). Astfel zoologia izbute§te
fie sa produca rase dupA cerinte practice : vite de nacelarie, de
lapte etc., fie sä dezvolte calitatile crieruluT lor punind anienalele

11 Selection et perfectionnement animal.

 Rolul oclucativ at gtiintolor naturalo 173

in ajutorul direct al oamenilor. Stiinta realizind ast-fel un scop

practic mai are si unul teoretic. Explicarea fenomenelor ne da
adevarata fats sub care se prezinta natura, ne da conceptia clara
despre univers. Stiintele au rasturnat {eoria, care sustinea ca
pamintul e centrul universuluf si a stabilit ca aceasta planets
face parte din sistemul solar, se misca in jurul soarelut; ca
toate stelele la rindul ior sint niste sort, cart pot avea si et pla-
rfete. Biologia, prin Darwin, a rasturnat teoria antropocentrica,
care sustinea ca totul e facut pentru om. Astazt recunoastem
cu totit ca avem asamanari cu celelalte animate, dar le stapi-
nim prin inteligenta noastra. In aceasta ordine de idet zice
Haeckel, marele naturalist din Jena, ca < cel mai glorios triumf
al spiritulul omenesc, adeca cunostinta adevarata a legilor celor
mai generale ale naturef, nu trebute sa ramile proprietatea privata
a unel caste privilegiate de savants, ea trebue sa devie binele
comun at umanitatil intregt», tar de alta parte fiziologul german
VerWOrn in cartea sa de fiziologie generals se exprima ast-fel:
Ceia ce trebute sa cerem dela fiecare domenin special de cif-
nostinte omenesti, este un fel de ochire din punct de vedere
inalt asupra scopuluT si rezultatelor, un fel de carts, care sa ne
poata servi la fie-care moment pentru orientare si sa se lege
armonios cu tablourile celorlalte domenil intr-un mare tabloii
de ansamhlu, intr-o .conceptie a lumet. Studiul natures trebute
sa contribue la doua cerinte a omeniret: una practica cu ten-
dinta de a da o forma mat placuta conditiunilor externe de vieata
"dezvoltarea tehnicet si medicinel ne dovedeste folosul adus de
studiul naturel, si alta teoretica: cunoasterea cauzelor, con-
ceptia lumei si a vietit. -Dar nu numal savantul trebuie sa se
folosiasca de aceasta vedere complecta asupra scopulut, mijloa-
celdr si euceririlor stiintifice. 0 astfel de generalizare este ne-
cesara b.ntru ortce spirit cultivai, care sa extraga din stiinta
tot ce poate folosi la nevoile practice si teoretice ale vietit sale,
cad stiinta este tributary vietii .i nu viata stiintei .
Biologia .studiind viata sub toate manifestarile el, vine in
ajutorul psihologieT, care stabileste legile fenomenelor sufletesti,
mai mult ea ne da normele dupa care astalf sociologia mo-
derns vote sä clarifice adevarata valoare omeneasca si calea
cea mat nationala pe care ar trebui sa mergem catra fericirea
ttitiiror>,
174 C. IONESCU

Escursiile stiintifice au o importanta deosebita pentru e-

dticatia poporulut.,nostru. Pe linga partea instructive, tinerimea
gaseste prilejul de a-0 dezvolta sentimentul national prin cu-
noasterea pamintului pe care traim. Singe le si energia vietif
noastre sint forte pe care ni le dA cimpiile manoase ale tarsi
padurile si toate celelalte podoabe ale el. Multe din fortele pe
care le imprumutam de Ia popoarele streine, se modifica, pe baza
acestui fundament national. De sigur ca dintre toate sentimen-
tele ce ne invioreaza, cel mai 'oropsit este sentimentul natio-
nal. Exists o explicare istorica pentru aceasta faze anormala,,
dar capetele eminenfe, care cunosc rana dureroasa, trebuie sa
recunoasca ca si escursiile stiintifice pot fi considerate ca un
bun reinediu si trebuie sale incurajeze pe toate cAile posibile.
Simtesc o deosebita multAmire ea am luat parte ca prole'
sor de stiinte-naturale, la prima escursiune pe care koala Nor-
mala ,Vasile Lupu a fAcut-o in muntil Sucevii si cred ea nu e"
de prisos dace voiu arata in cite-va cuvinte foloasele reale pc
care le-am cules cu tog
De Ia FAIticeni am plecat pe jos pina Ia Malinf, facind un
mars zdravan de sapte ore, care ne-a pus muschii in miscare.
Educatia 'fizica sT-a gash aici terenul cel mai potrivit. In dru-
mul nostru trecem prin vestita Baia, care a dat prilejul celei
mai frumoase Iectiuni 'de istorie nationals; timpurile glorioase a
doinniel Jul Stefan eel Mare cu vestita batalie. Dela. Baia la MA-
lini cite sentimente curate nu ne -au incalzit Ia vederea brazilor
din departare, cum ne zburail picioarele, parca n am fi simtit
oboseala dupa un mars atit de lung; alergam dupa o lume notiA,
o noua viata se destepta in nos; cintecele noastre umpleah vAz-
duhul de armonie. Ceia ce am vazut Ia Malini nu se pOate spu-
ne in cite-va cuvinte, dar am cetit din compozitiile elevilar es-
cursionisti si Ia fie-care rind a lor se vede cum scinteTazA en-
tuziasinul, admiratia, iubirea parnintului nostru, dragostea tariff
si dragostea nature'''. Escursia a rascolit din sufletele lor tocmai
ceia ce era maibun si mai curat si in mijlocul veselici btu per-
deam ocazia de a le atrage atentia asupra chestiunilor de shin-
ta. Malinil, pe domeniul Coroanei, cu' bogatia tdranilor, cu orga-
nizatia viellf de WA, cu scoala model si teatrul sltesc, ne-a
dat un all 'capitol de invatAturl practice. De la Malini, conti-
nuind calAtoria a doua zi, trecem prin manastirea Slatina, unde
 Rohl! adacativ al §ttintalor naturale 175

gasim larasi urme sfinte de-ale stramosilor si mormintul marelut

mitropolit nationalist eVeniamin Costache .
De asemenea la Borca elevil art gdsit ocazia sa vada pen-
tru prima oars sisturi cristaline rominesti. Coltul de nord al
Moldovei este o comoara pe care ne-a daruit-o Dumnezeil in-
a din cele mai vechi timpuri geologice; teren in care viata nu
s-a putut inchega, el este o carte deschisa care lumineaza min-
tea si incalzeste inima, cad asta-zi dornneste peste dinsul pa-
durile intinse, satele bogate si gratul dulce al poporulut nostru.
Aceleasi impresii Ia Brosteni, aceleasi pozitit incintatoare pe va-
lea Bistritei pe care ne-am scoborit cu plutele pina Ia poalele
Ceahlaului. Acest munte are o constructie asa de variatacu
piscurile Jut ca niste cetatt feudale incit in lumina aprinsa
a soarelui de vara, o putere ascunsa te chiama tot mai aproape
de el, ca sa-I admiri mai mult. De la poalele lui pina in virf
am tresarit Ia fie-care moment, fie de maretia muntelui, fie de
cunostintele stiintifice pe care le-am pipait. Se vorbeste in geo-
grafie si botanica de distributia plantelor dar bled elevii nu va-
zuse nimic. Dela Rapciuni pina pe virful Ceahlaului am urmarit
plantele incepind cu stejar si fag pina in regiunea alpina de pe
virf. Ceahlaul, acest conglomerat din punctul de vedere stint-
life ill face impresia, cind te afli pe umerit sat, a unei senti-
nele gigantice, care veghcaza neincetat, cind asupra piscurile
impodobite ale Transilvaniei, cind asupra mgnoasele cimpii -ale
Moldova Fericiti muritorii timpurilor viitciare cart vor privi a-
cest munte ca pe un batrin cu plete albe, binecuvintind unirea
vecinica a celor doua dart surort!
Ast-fel in cite-va zile am cistigat atitea lucruri bune pe care
in scoala le facem in ant intregi. Cit de recunoscatori trebue se
fim catra natura care fara nice o plata ne pune totul la dispo
zitie. Fie-care coltisor pe unde am trecut ne-a dat sentimente
curate, lectif instructive si mai mult dragostea taril noastre.
Foloasele escursiilor ne fac cu drept cuvint sa zicem ca
stiinta este si trebue sa fie cea mai importanta arms cu care edu-
catia ne poate pregati in toate actele vietil. Se intelege ca orga-
nizarea escursiilor e un lucru de capetenie si in aceasta privinta
directiunea actuala a scoalei a fost la inaltimea et.
 R. SEVRSTOS

Istoria viler Punciril

1. Introducerea.II. Cursul Cursul mediff.IV. Cursul
inferior. Situatla gi descriptitmea defiletiluf 'dela Uj:Valanka Ia Severin.V.
Studift Special al modului cum a mat nastere, defileul. VI. Deterntinarca
vristei defileului.VII. Cursul Dunarii din Rominia.V1II. Discutarea ipo-
ezei, ca Dunarea a foit, odiniOara tributary Wadi Caspice.-1X. Schita
slorica asupra Wadi Negre.

VIII. Discutarea ipotezei, ca Dunarea't fost din odinioara

fributara MariP Caspice;

Nu pot termina istoriea cursului. .inferior fara, vvorbi

despre ipoteza, ca Dunarea a fost., odinioara aflueul a7 Marel
Caspice sari Aralo-Caspice I)
In aceasta conceptiune, in urma uni§carilor orogenice post
sarmatice catena de munti, ce lega Baltanii cu Caucazul prin
inaltirhile Crimeef, a fost' ridicata mal mult, determinind intre ea
si Carpatii RominI o vale, ce se intindea' pind la Caspica:
Cursul de apa, ce drena acest bazin, naturalminte trebuia,
sa urinece traseul Dunarii inferioare, mat mutt chiar el se clucea de
parte catre NE.indrumindu-se pevalea Dnieprului dela gura pins Ia
Ecaterinoslav si pe acea a Donetulta papa la Tzarizin; pentru a se
varsa in Marea Caspica sail Aralo-Caspica, a care)" dependenta
era Marea Neagra legata pri n valea Man ytsch. Mai tirziu cind,
avura loc prabu§irea Caucazului intrc Bacu §i Carabogaz nas-

1). A. de Lapparent. Geographie physique p. 363.

 ISTORIA VAEI DUNARII 177

dnd marile profunzimT ale Caspicei meridionale si acea a lan-

tulti, Le unia Balcanil cu Crimeea, prin care Marea Neagra lua
o mare dezvoltare, atunci Dunarea isT intrerupse cursul s si 171

afluentil de odinioara Dnieprul si Donetul se aruncara pentru

intaia oars catre sucl-vest utilizind vechiul pat fluviatil.
D-1 Ed. Suess admite, ca, alts -data Dunarea era tribu-
tary Marel Caspice si observa, ca 'deja de mult timp Philippi
semnalase analogia pestilor fluviului cu ace aT CaSpieei. D-1 de
Lapparent opune, ca aceiast pest)" au putul, -sa existe si in
Marea Neagra, de unde navrea de'apa sarata din Mediterana
a putut sa-i ucida, dupa cum a distrus vechia fauna cas-
piana a Pontului.
Mai intaiu chiar existenta uneT legaturi continentals intre
Crimeea si Caucaz nu a avut loc niciodata in neogen, dupa
cum o probeaza studiile d-luT N. Andrtisow 1), Caci in peninsula
Taman se gaseste o intreaga serie a .depozitelor neogenefara
nici o lacuna. DecT chiar dela inceput aceasta istorie a regiund
noastre e in con"trazicere cu un important fapi.
E vorba despre depresiunea continentals neintrerubta intre
Carpati si Balcani, vale care inainta yina fa Caspica, cad dup4
cum vazuram mai sus, golful din regiunea 'Taman o intrerupea
fara nisi o indoiala.
Vechia dependenta a .fluviului de 'Marea Caspica se
oveste intr-un mod foarte evident de prezenta depozitelor
pontice si pliocene a regriunei
Din studiile 'doinnuluT 'Andrushw 2) rezulta, ca Inarea
adincime a Pontului-Euxin este mai vechie, de cit see'redea.
Fara a insista asupra asernanariT depozitelor oligocene din im-
prejurimile golfuluT BUrgas (Rumelia) cu acele dela Ecaterino-,
slay (pe Dniepr), uniformitatea si dezvoltarea calcarului
Tchokrak (Helvetian a patimilor cu Spaniodon (Tortodene) si a
Sarmaticulul linga Burgas, la Varna, pe tarmurile Marii de
Marmara, la Sinope si* Stavropol in guvernamintill Kubanului,
in fine prezenta paturflor de Tscbanda (Kertsch Crimea, Astiene)
in imprejurimile Gallipoli (Dardadanele) probeaza Dina la cea

1) Geologiceskia iisleadovania na Tamarigkom polluostrov St. Peters.is

1905.
2) La Mer Noire. 1897.
178 R. SEVASTOS

din urma evidenta, ca Pontul-Euxin exista in epocile citate.

Daca consideram, ca Marea Neagra exista cu aceasta in-
tindere, ca marea cimpie romineasca danubiana precum si partea
meridionala a Moldovei sint constituite de paturi pontice si Le-
vantine si chiar tarmurile Dnieprului sint alcatuite de catre Pli-
ocen, vom vedea, ca Dunarea n-a avut timp, sa se :clued pins
la Marea Caspica.
Asamanarea intre paturile Sarmatice pe tarmurile Math' de
Marmara, Burgas, Varna, Transcaucazia si Sinope ne probeaza,
ca Crimeea de atunci era izolata de Caucaz, de asemenea era
o comunicatiune libera intre versantul de nord at Balcanilor si
Transcaucazia. Termurile nord-vestice ale Pontului sint alcatuite
din depozite miocene si pliocene din ce in ce mai flout cu cit
ne apropiem de mare, ceia ce ni indica o regresiune continua a
diverselor etage depuse, incit daca Durfarea s-ar fi indreptat catra
nord-est, ar fi intilnit Marea Neagra, care forma acele paturi.
In timpul meotic marl eroziuni. S-au efdctuat pe uscat de
catra cursurile de apa, care ail sapat numeroase vai '), totusi
depozite contimporane au fost semnalate in Rominia de Cobal-
cescu si in Basarabia de d-I Sinzon 2), unde avem depozite 1°
Cu o fauna curat marina, 2° mixte marina si de apa dulce, 3° de
apa dulce st terestre.
D-I Sidorenko a gasit acest etaj in districtul Odessa, in gu-
vernamintul Kerson, pe tarmurile limanului Filigul suprapuse
calcarulut cu Mactra si acoperite de calcarul de Odessa (Pontic)'
In sud-estul aceluias district in imprejurimile Nicolajew-ului d-I
Sinzow a aflat calcarul sarmatic cu Mactra ponderosa acoperit
imediat de calcarul cu Dosinia exoleta §i mai sus calcar cu
congerii.
D -I. Sokolow 3) le-a descoperit in cursul inferior al Dnie-
prului si le-a urmarit pins la Alexandrovsk (satul Katchkarovka)
Ele se intind mutt mai spre sud-est si sint analoage cu acele
din peninsula Kertch. Se gasesc de asemenea pe coasta septen-
trionala a Marei de Azov.

1) R. Sevastos Les Couches a Dreissensia du d. Vaslui Roumanie

1903.
2) B. S. G. F. 1893,
3) Excursion au Sud de la Russie 1897.
 ISTORIA VAEI DUNARII 179

D. C.' Vogdt a urmarit meoticul din peninsula Kertch catre

vest in toata Crimeea ping la capul larchankut.
Vedem deci, ca pe traseul fluviului ipotetic se gasesc
depozite meotice si une-ori sedimentatiunea fost continua dela
Sarmatic la Pontic.
Cimpia danubiana romina precum si partea meridionala a
Moldovei sint constituite din paturi pontice si levantine. Ponticul
se poate urmari catre est pe litoralul rus al Mare' ,Negre. El
este in regresiune, incit sarmaticul are o limits mai septentrio-
Meoticul intermediary si Pontianul prezinta limita cea
mai meridionala
Deci fluvial ipotetic nu poate fi nici meotic, nici politic.
Un fluviu pliocenic, care ar fi curs din cimpia romina ca-
tre Caspica, nu poate avea fiinta decit la finele Astianului, cind
lacurile levantine au fost secate ; dar harta geologica a Rusiei
de comitetul geologic, 1897 ne indica pe lermurile nord-vestice ale
Marei Negre o bands destul de larga de Pliocen (No. 2). PAW-
rile de Kuialnik linga Odessa si acele de Tschauda (pliocen supe-
rior) sint marine, cu toate ca d-I Sokolow 1) spune ca sedimente
marine mai recente de cit Ponticul nu se observa in cursul
ferior al Dnieprului si depozitele, ce le rapoarta la Pliocenul su-
perior sint de origina fluviatila sau lacustra.
.Ast -fel sint gresiurele si conglomeratele cu : Nerifina, ri-
vipara, Afelanopsis, Planorbis, etc., care se intilnesc in bazinul
lui Bazavluk si a Tomakovkai, afluenli pe dreapta Dnieprului
inferior.
Deci nici in Pliocenul inferior si media acest fluviu nu
poate avea loc.
In Basarabia meridionala este o formatiune de apa dulce,
cu totul noua pliocena cuprinzind specii, care traesc in zilele
noastre, paturile de la Babele si Giurgiulesti equivalente cu de_
pozitele Marel Negre, ce confin Ostrea adriaticd, Mytilus latus,
Deans sallina, Nassa reticulata etc.
In fine este greil de afirmat, ca Dunarea a fost tributary
Maril Caspice in Pliocenul superior, pentru ca Pontul-Euxin
era in comunicatiune cu Marea de Marmara si defileul Portilor
de Fer fiind deschis apa lacurilor panonice si romine ar fi nava-
l). Excursion au Sud de la Rdssie 1897.
180 R. SEVASTOS

lit in Pont, care se intindea de Ia Marmara ping Ia Tchaouda.

(Fiind data asemanarea paturilor din aceste cloud regiuni).
Concluziune. Din cele ce preced, urmeazd to mod himurit,
cd Dundrea nice odatei nu a putut fi afluent al Marie Caspice. .

IX. Schila isforid asupra Marif flegre

Istoria DunariT avind strinse legaturT cu acea a Karel
Negre, gasesc folositor a da cite-va indicatiuni asupia peripe-
tiilor ei.
Marea Neagra a fost izolata la sfirsitul Sarmaticulul sau
poate Ia al MoeoticuluT1) incit evolutiunea faunel sale este cu
desavirsire independents in timpul PliocenuluT.
D-1 Andrusow2) ne spune ca apele Mediteranel ail patruns
in Marea Negra in Pleistocen dui-A depunerea paturilor din Ba-
sarabia cu fauna caspiana, si acelora din peitinsitla Kertchecu
Dreissensia polymorpha,Didacna crassa, Vivipara atra, etc. ada-,
ogind : «cu toate acestea Bosphorul §i Marea de Marmara existail
deja in momentul treceret apelor Mediteranel in Pontul Euxini
dupa cum ni-o marturisesc exemplarele de breissensia rostri
fermis gasite de catre d-I Ostroumow in adincimile Mari' de
Marmara. Pentru aceasta ratiune trebue, sa dam indarapt forma-
tiunea Bosphorului in o epoca mat indepartata (pliocen)».
Bosforul a fost sapat prin o actiune fluviala, dupa cum a ard-
tat d. Andrusow a: confirmat d. Thomas Englih. El a servit Ia
inceput de deversor al lacurilor de vrista pontiana, ce au existat
pe continentul Aegean, varsind apa for catre est in marele lac
salciu descris de Andrussow, ce ocupa suprafata Marti Negre.
Astfel d. English del Bosforulue o vristei pontiand. Apo' nivelul'
ape' din Pont incepu sa se urce in pliocen, Marea de -Marmara
in extensiune spre apus pins Ia Galipolli pi depuse straturile cu-
scold' analoage cu cele de Tchauda.
Ma' tirziu pamintul Aegean S-a lasat in jos formind o mare
suprafata deprimata, si atunci apele Mediterane' navalira in-
Propontida prin strimtoarea Dardanelelor, care au fost §i ele

1]. D. Thomas Enghish, Eocene and Later formations surrouding-

the Dardanelles" Quart. Journal Geol. Soc. 1904. Afirma ca sint urine pro-
babile de legatura Marii Mediterane cu Pontul in Miocenul inferior.
2) La Mer Noire 1897.
 ISTnRIA VAEI DUNARII 181

taiate de un curs, de rig, Th. English pune formarea Darda-

nefelor la finele .Pliocenului. Ping in prezent cercetarile stiintifice
in privinta ceior ,doua strimtorT stag deocamdata aci.
Nu am nimic de zis in privinta vristei BosphoruluT, in cela
ce privester insS Dardanelele voin face cite-va observatiuni.
Pe fundul mareT de Marmara s-a gasit indivizT de Dreis-
sensia rostriformis cu midi coralT Ia suprafata (Caryophilia), ce
traesc in marea Mediteran5. Dar Dreissensia rostriformis este
asa de. caracteristica a paturilor superioare de la Kamych-Bou-
rouninn cit d-1 Andrussow o pune in capul listel sale de fosile
a pliocenuluf inferior, de aci rezulta, ca nu este exclusa posi-
bilitatea, Ca la finele acestui Pliocen inferior apele Mediteranel
sa fi patruns in Marea de Marmara. $i fiind-ca Bosforul deja
exista nu este nisi o ratiune, ca cel putin o foarte mica cantitate
de apa .din marmara sa nu fi patruns in Pontul-Euxin prin un
Bosphor putm adinc.
Pe de alta parte paturile de Ia Galipoli cu fauna de Tchauda
(Kertch) indica o comunicatiuneidela Dardanele pina la Criineea
in Plfocenui superior. NoT bazindu-ne pe studiul teraselor am
aratat ca comunicatiunea intre Marea Mediterana si M. Neagra
exista in aceasta epoc5.2).
Acum o alta chestiune se impune. Cum se explica faptul,
ca deli apa sarata din Mediterana ajungea in Pont, acesta a pu-
tut sa-sf mentie conditiunile sale anterioare de basin inchis si
ca evolutia formelor sale n-a fost turburata.
Not credem ca .explicatiunea acestui fenomen, trebuTe can-
tata in marele volum de apa dulce, rezultat din scurgerea lacu-
ilor levantine, care s-a varsat in Pont $i Bosphorul poate Ia
inceput a_servit de a varsa prisosul Marei Negre.
taptul ca evolutia faunel Pontulul nu e intrerupta pina Ia
inceputul pleistocenulut a servit de argument d. Andrussow
pentru a pune,deschiderea Dardanelelor la aceasta data, fiindca
navalirea apeT sarate marine in Pliocen ar fi schimbat mersu-
lucrurilor de pe atuncT. Dar dada ne inchipuim o strimtoare in

1) D. Andrusow imparte pliocenul in 2: pliocenul inferior cuprinde

paturile superioare de Kamysh Bouroun, iar pliocenul superior paturile de
Tchauda.
2). B. S. G. F. (4) III 1903, p 669,
182 R. SEVASTOS

gusts, albia unul curs de rill prin care la inceput se facea co-
municatinnea intre Marmara $i Mediterana, si marele volum de
apa dulce rezultat din lacurile panonice si romine, Tar pe de
alta considerind ca apa marina e maT densa decit cea de lac, ne
vom explica usor, ca apa dulce putea sa se scurga pe de asupra
in Mediterana, fara ca apa MediteraneT sa poata intra in mare
cantitate in Marmara si deci in Pont, pentru a perturba evolu-
tia faunei de bazin inchis. Asta-Z1 chiar prin Bosphor avem doua
curente 9, unul superior de apa dulce, ce se scurge in Marma-
ra si altul adinc sarat in sens contrar semnalate de catre Mar-
sigli si studiate cu deamanuntul de catre amiralul Makarow. Cu-
rentul su perior are o iuteala mijlocie de 1 m. 145 pe secunda ;

ajungind pe unele locuri pins la 3 m. si de o grosime de 10

brasse (10x 1 m. 62=16 metri).
Aceasta apa se raspindeste Ia suprafata Marei de Marmara
devenind putin mai sarata (cantitatea de sare,ce o are Marea Nea-
gra in largul el, e de 1.80% si chiar 1.38% in partea de N. E
in Bosphor are 1.85 2%, iar in Marmara ajunge 24 ° /a). A-
loof curentul trece de asemene pe Ia suprafata strimtorel Darda-
n elelor scurgindu-se In Archipelag.
Curentul dens din Archipelag (cu 3.8 lasuta) ocupa fundul
Dardanelelor si de aci trece in in Marea de Marmara; Tar Ia e-
sirea sa din Bosfor patrunzind in Marea Neagra nu are de cit
3 la suta sare.
La deschiderea Dardanelelor, fara cea maT mica indoiala
numal o foarte mica cantitate de apa din Mediterana patrudea
in Pont, incit o fauna de apa dulce putea trai foarte bine la
suprafata si sä evalueze in liniste in unele golft,IrT pti(in adinci,
cum e Ia Galipoli si la Tchauda.
E interesant de amintit ca in unile insule ale ArhipelaguluT de
linga coasta AsieT minoreT: Rhodos si Cos exists depozite de pliocen
superior marin, ce zac in discordanta pe diferite alte formatiuni.
Dupa studiul d -IuT Bukowski Gejza,) in insula Rhodos se
afla dou5 bazene pliocenice cu paludine, intrerupte catre vest

1). Andrussow. Mer Noire etc.

'2). Bukowski Gejza. .,Neuere Fortsclirifte. in der kenttnis der Strati-
graphie von Kleinasien". Compte rendu de Ia 1X-me Session du Congres
geologique international, Wien, 1904 1, d. 394 426.
 ISTORIA VAEI DUNARII 1S3

probe cä ele se intindeail in aceasta directiune; peste ele urmea-

za depozite de prund constituind terasa unuT fluviu, ce venia
din Asia mica. Mai sus acoperind prundul se afla paturi cu scoici
marine ale pliocenulul superior, care se intind mult sere Est a-
coperind si paturile cu Paludine.
De aci rezulta in mod neindoielnic, cä in pliocenul infe-
rior si media aceste regiunT faceail parte din continentul Aegean.
La finele Astianulul (Pliocen mediu) sau poate chiar in aceasta
epoca avura loc in scoarta terestra miscari insemnate a caror
efect fu sfarimarea continentului, prabusiri si nAvalirea Marei
Mediterane.
Esenlial este, ca" si in aceasta regiune avem pliocenul su-
perior markt in transgresiune peste continent, cela ce concor
da cu vederile noastre.

Post scriptum.Imprimarea acestul studiii era aproape terminate

cind am luat cunostinta despre doua lucrAri recente ale d-lui G. Vargha. Una
Tenzesvdr es kornyeldnek helizete a Nagy Alfa* Non Temesvar,1904. Aci au-
torul conchide, ca Temisoara si imprejurimile sale fac parte din o regiune
scufundata marginita la N de valea r. Bega $i la S de cea a Timesului,
care sint doua linii tectonice.
Aceste linii sint perpendiculare pe falia NS. a Banatului $i confirma
unul din argumentele, ce le-am expus kArhiva" p. 76, 1905], asupra ori-
ginel defileului; anume, ca la intilnirea acestei falii N-S cu arcul carpatic
a trebuit, sa se produce fracturl transversale in lantul muntos.
A doua .13uzias es geyzirszerii szohdforrdsa» Temesvar, 1904, in care
mentioneaza isvoarele termale de la Bazias cu temperatura de 13-14°, la o
inaltime numai de 131 m. deasupra M. N. $i studiaza izvorul geiserian
obtinut printr-un sondaj.
Aceasta terminalitate a surselor e neaparat in legaturd cu disloca,
hunt in scoarta terestra $i deci de asemenea in concordant& cuvederile
noastre.
 Teodor T. Burada

LInttplanil ltalPitallul
IN MOLDOVA

Rego lament privitor la indatoririle actorilor.

Art. 1. Toate persoanele facind parte din trupa, trebue sa
se alle in teatru cu 0 ora inainte de oara hotarita pentru repre-
zentatie, in caz chiar cind n-ar juca in acea sears. Acei earl se
vor lenevi a se duce, vor fi supusi Ia o amenda de . 12 lei.
Art. 2. Ace cari vor intirzia la ridicarea perdelet cu cinci
minute, vor fi, supusi Ia o amenda de . . . 2 lei
Art. 3. Acei cart vor lipsi o intrare . . 1 let
Art. 4. Daca din cauza unet absente va trebui sä se schim-
he reprezentatia, amenda va fi de .
. . . 1 galben
Art. 5. Daca un artist lipseste un spectacol intreg, atunci
nu mat este administratia care decide amenda, ci: autoritatea
va hotari.
Art. 6. Acei earl nu vin la repetitie vor fi supusi la amen-
da, care va fi pentru o jumatate ora . . . . 2 lei
Pentru o ora . . . . . . . . 6 lei
Pentru toata repetitia . . . . . . 12 lei
Art. 7. Cind cineva va veni la teatru in stare de belie 12 lei
Art. 8. Cind se va dad i in teatru . . . 15 lei
Art. 9. Pentru insults facuta directoruluT sail
regisorulut . . . . . 1 galben
Art. 10. Pentru batae . . . . . 2 galbeni
Art. 11. Cind cineva tulbura repetitia prin risete
sail jocuri . . . . . 1 lett
Art. 12. Pentru furnat in teatru (afara de sala
bufetulul) . . . . 12 lei
Art. 13. Pentru refuzul de a cinta in cor 12 lei
 INCEPUTUL TEATRULUI IN MOLDOVA 185

lrt. 14. Persoanele sint tinute sa incunostiinteze pe admi-

nistratiune eel putin cu doua ore inainte de reprezentatie, in
caz contrar, vor fi privite ca nefacindu-si datoria.
Art. 15. A cei cari vor murdari teatrul . 8 lei.

Art. 16. ArtistiT si impiegatii cari vor introduce in teatru

persoane straine si chiar rude de ale lor, vor fi supusT Ia o a-
mendA de . . . . . . . 12 lei
Art. 17. Pentru intrarea in said, fara invoice . 12 tel
Art. 18. Acei earl vor avea nevoTe de costumurT sail acce-
soril, vor trebui sä se adreseze la d-1 losif Fouraux, si daca
sara ar trebui sa tulbure linistea cuiva, amenda va fi de 1 lett.
Art. 19. Artistul este tinut sA deie chitanta pentru rolele
ce primeste; in caz cind le perde, este indatorit a be copia cu
cheltuTala sa.
Art. 20. AceT carT vor pune mina pe luminArile culiselor,
vor plati o amenda de . . .
. 1 let,.

Art. 21. Sufleorul este dator dui-A reprezentatie sa defe

brosurile la administratiune; el este respunzator.
Art. 22. Totul se va regula dupd pendula d-lut Baptist
Fouraux.
Art. 23. Orele repetitiilor si a lectiilor vor fi al-Mate in-
tr-un cadru ce se va aseza la teatru; ping atunci repetitiile vor
fi indicate la d-I Fouraux, pe o foaTe care va fi afisatai pe usa sa ')
Politia teatrului in serile de spectacol se compunea din-
tr-un comisar, un epistat, doi slujitorT si patru pojarnicT2).
Iluminatul teatrului se Ikea cu luminari de sat,; intre ac-
te veniati un sir de servitorT cu mucarile in mina, si executau
taTerea mucurilor 3).
Abonamentul pen truloje se fAceati Ia ospataria de San-Peters-
burg Ia fratii Fouraux. Pretul pentru 24 reprezentatiT era de 18
galbeni pentru lojele din rindul I; 16 galbeni pentru cele din
rindul at II-lea si 14 galbeni pentru cele din rindul al 111-lea. Pentru
scaunele inchise nunzeruite, abonamentele se faceati Ia d-I con-
fetar Nicoliti cu pret de 5 galbeni bunt gata. Pretul intrArif
pentru parter era de 2 sorocoveti '), iar pentru galerie, un so-
rocovat.

1). Aceste doua regulamente se gasesc in dosarul Postelniciei N. 263

din 1832, aflat in Arhiva Statulni din Iasi.
2). Dosarul postelniciei No. 263 din 1832, aflat in Arhiva Statulut
din Iasi.
3). Abia la anal 1845 Oct. 7, teatrul a inceput a se lumina cu lumi
nari de stearina Vezi Albina Romineasca, 1845, p. 317.
4). Un sorocovatar valora astazi aproximativ 70 bani.
186 TEODOR T. BURADA

Reprezentatiile se incepeail Ia 6 jum. ore seara t).

Casier si ca asociat Ia trupa Fouraux a fost Paolo Ciabati,
Capelmaistru orchestrulul era fosef Heffner; prim violonist
era D. Cuna, iar ceilalif muzicanti era luati de la muzica milliard 2)
V
De si deschiderea teatrului de varietdti trebuia sä se
faca dupA cum am vazut pe Ia mijlocul lunel Octomvrie 1832
totusT din mai multe imprejurArT, nu s-a facut decit in 4 Dec.
acelas an.
FratiT Fouraux, inainte de a incepe reprezentatiunile for
propritt zi se teatrale, jucail impreund cu trupa but Harteaux si
Kobler, pantomime si jocuri pe funie. Sofia lui Baptist Fou-
raux cind juca pe funie pasul numit Nec-plus-ultra, era aplau-
data cu frenezie; apoi se mat faceaii salturT mortale, scene de
ventrilochie, care faceail pe public sä rida si sa-T producd o
distractie din cele mai marl. Baletistele mai ales, ce eratl in a-
cea trupa, faceail ca teatrul sa fie in toldeauna plin ; era o a-
devAratA navala Ia acele spectacole, ce se dddeail mai in toate
serile, urmind pind la finele lunei Noemvrie 1832. Dupa aceea
s-a jucat vodevilul Derlindindin 3).
In sara de 4 Dec. acelas an, incep apoi reprentatiunile
franceze a trupe! fratilor Fouraux. Cea intAT piesd a fost vode-
vilul: <Inturnarea Int Grenade in sinul familiel). Despre reu-
sita acestei piese, avem amanuntimile ce urmeazA, date de Al-
bina romineascd: «Acea intal reprezentatie s-a primit cu aplauz,
fiindcd toata trupa si mai ales intreprinzatorul d-1 B. Furo, ail
jucat a for rol cu multa nimereala si adevar. Orchestral diriguit
de d. Capelmaistru Herfner, au rdspuns asteptariT, si toate dati
a nadajdui sporTul acestuT asezamint, ce se cuvine a se sprijini
de fiescare patriot bine cugetator > 4). Patru zile dupa aceia, adu-
cA la 8 Dec. s-a jucat piesa Somnambula sau Lunatica, vode-
vil in treT acte5). De la 8 Dec. 1832 pins la 17 Ian. 1833,- ne
1). Albina Romineasca. An. 1832, pag. 292 si 316.
2). Artistii cari compuneaii orchestrul nu aveati intrare deosebita, ci
intraii prin acelas loc cu publicul din parter.
3). Relatiuni verbale date de Postelnicul Manolachi Draghici. Vezi
asemene si C. Negruzzi. Scrisoare catra G. Asachi, din 21 lulie 1838 pu-
blicata in Uricariul de T. Codrescu, vol. VIII pag. 218-225.
4). An 1832, pag 388.
5). Alb. Rom. an 1832, pag. 388.
 INCEPUTUL TEATRULUI IN MOLDOVA 187

lipsesc orice stiinti despre repzentatiile ce ar mai fi dat aceasta

trupa 9. Probabil insa ca, din pricina indelnngatel si greleT bo ale
a directorulut Fouraux, aceasta trupa a contenit cu reprezenta-
tiunile sale. 'Despre aceasta, iata ce ne spune Albina romineascd
*din 22 Ian. 1833:
Dupa indelungata §i grea boala, seful trupel franceze d-1
Baptist Furo, s -au infatosat Tar pe teatru la 17 Ghenarie, in o
opera vodevil, ihtitulata : Toni sari Negutitor de re(e, care s -au
execuit (pus in lucrare], cu o deplina nimerire si a publicului
multemire . Toate madularile trupel au giucat rolul lor cu mare
adevar, muzica acesteT opere vodevil este adunata din cele mai
frumoase opere, si infrumusetata de horuri de cintec. Aceste
si decoratiile si costumurile nova ati adus tuturor obsteasca
placere si prin sunatorul aplauz (bravo) au inoit dorinta pen-
tru sporul acesitn placut si folositor asezamint, a caruia urzire
sintem datorl veednicil trupe Furo .
In 27 lanutirie s-a jucat de aceiasi trupa, piesa : Tret-zeet
de ant sail Via(a unut juccitor de ceirtt, despre care 'gasim re-
latiunile urmatoare 9 :
< In mijlocul placerilor unui carnival (cislegi) atit de viol
incit, de .asemerte Esii de demult sari nice ()data nu g-all TriWed-
nicit, Teatrul a dat o reprezentatie, care facind o adinca impre-
sie (lucrare) in inimile privitorilor, i-au indemnat a varst lacrimt
cc se pot numata, intre cele mai frumoase si mintuitoare pla-
ce' a inimilor simtitoare, Tar celor ce se stapinesc de patimt ati
fost de aspra invatatura Teatru a rasunat de bravo, aceste
sint cele mai bune semne a adevarului si a ghibaciei cu care
d-I Baptist aii_irtfatosat rolul jucatorului. D. Laman a "Jul Var-
ner si Madama Laman a le Amaliel ; invatatura pentru car -
turaril de mestesug este cumplita, si de dorit este ca sal aiba
inaintea ochilor aceasta infricosata zugraveala a soartel care le
poate astepta .
Nu -trecu rhult si aceasta reprezentatiune care facu o asa
de mare impresiune asupra publicului, se mai joaca Inca odata
apot se pune in scena pentru a doua oars opera vodevil Toni

1). Atita aflain in Alb. Rom. din 1833, la pag. 8, di in 15 Ian. ace-
Ias an, se va da gal& ,nescat.
2). Albina Romineasca din 2 si 19 Fevr. 1833.
 188 TEODOR T. BURADA

sau Negufitor de refe, care se jucase in 17 lanuarie. Acosta

pidsa care placu asa de mult publiculul prin ariile muzicale si
corurile ce le avea, dupd cererea ,a multor boeri, s-a mat jucat
apol in 12 Martie 1833, pentru a treia oars, dupAl,cum se vede
aceasta dintr-un afis al timpului, tipArit in limba .romineasca 1)
pe care-I daft aid in' facsimile 2). Afisul are in lungirrie 26 c.m
Tar in latime 20 c.m. lata-l:

TEATPY 4,E BAPIETIlit4

.4\ H
m ff

t1 BONA M6NT 1.

AGTI8 AltS/Y1INI Kis AIN 1 /HAFT '4835

Agnz vepept AnAWAmop Soefrol,,
firiropir Iparnic3r Bop bet. iamerg A A6 a 70,1 Periy,t 3 fiergo4 iz AE

TOILI CLIS .1101'611ITOP"Ii$: "'BUB

onEpA BOAEBIA, ItOMIICb Aki-1 AOA AKTYPI4
Aoporopi4 'As TEA T pg CZ lotty.wo Tt xz noT rbelf JI0XE two, cicakine

Desi teatrul francez era acuma destul de bine intocmit, si

piesele ce se jucail erail primite cu intusiazm de public, rtotusl
1). Din cercetarile facute vedem ca afisele si &Mile ae sama de prin
gazetele timpului la inceput s -au facut in limba romineasca, far mai apoi a-
lit unele din afise cit si din dArile de sama sint facute iii romitieSte si frau-
tuzeste ; alte afire insa numai in frantuzeste. Aceasta probabil din cauza ca
pe timpurile acelea publicul nu era Inca destul de cunoscator a limbei
franceze.
2). Se pastreaza in biblioteca Academiei Romine.
 1NCEPUTUL TEATRULUI IN MOLDOVA 189

fratil Fouraux in dorinta for cea mare de a veae teatrul progresind

se gindesc sa mai mareasca trupa si cu alti actors de forta, a-
dusi din Paris, $i in acela§ timp sA faca $i mai multe imbunA-
tatiri cladirii teatruluT. Pentru acest scop decT, ei cer dela gu-
vern o subventiune de 800 galbeni.
Boieril iubitorT de cultura, cars' vedeail in acest teatru fran-
cez un bun prilej si o scoala servind de model tinerilor mol-
dovenT pentru dezvoltarea lor, pe terenul artei teatrale $i un
mijloc de propasire si a teatrului rominesc, au sustinut cu sta-
ruintA si ei cererea fratilor Fouraux.
In urma acestei staruinti, sfatul administrativ prin rapor-
tul No. 848 din 21 Hartle 1833 au gasit cu cale ca in asemene
imprejurare, sa deie subventia ceruta de fratil Fouraux. Acest
raport a fost apoT supus Excelentief sale deplin inputernicituluf
prezident divanurilor Moldovel si Valahiel, general Leitenant
Kiselef, care luind in bagare de sama cele continute in acel ra-
port, incuviinteazA a se acorda fratilor Fouraux din casei frisu-
'dor') subventia ceruta acordindu-li-se si privilegiul, ca nimene
sA nu aibA voe a da baluri mascate, afara de Regensburger
care avea mai dinainte o concesiune pentru niste asemenea`
baluri ce le dadea in Iasi Ia Ospararia de San-Petersburg ).

1). Un venit at tarsi care se alcatuia din tin adaos de 14 parale la

left Ia intregul venit at tariff si care siujia a se rindui din el lefile bocrilor,
pe linga alte venituri de care se bucurafi, cit si a se da o despagubire celor
,ce nit puteati incApea Ia vre-o dregatorie si se aflafi in lipsa. Xenopol, Is-
toria Rominilor T. V. pag. 574, Iasi 1892.
2) Vezi dosarul Postelniciei No. 263 din 1832. Inceputul balurilor
mascate era la 7 ciasuri sara, iar biletul de intrare Linea 3 sorocoveff Mb.
Rom. din 1831, Dec. 24. pag 248.
 DLISCUTIO
Replica d -Iui D-r. Simion C. Mindrescu
a observarilefacute lucrarii sale in Arhiva No.
10 si 11 din 1904, d. M. raspunde in No. im-
mediat urmator. si, lucru neobisnuit si fclarte
laudabil, raspunde fara sa se infurie. Ba chiar,
fara ca dealtmintrelei s-o marturiseasca pe sleart,
d-sa recunoaste ca intemeiate pe cele mai
multe dintre acele observari. Au mai ramas
insa citeva lucruri can ati Inca nevoe de lamuriri.
1. Incontra parerii mele, d. M. sutine ea <avindu-se in
vedere vechimea contactului Rominilor cu Germanii, nu poate
fi vorba de elemente vechi germane in limba romina si e in-
trebare daca poate fi vorba de elemente medif. germane, stiind
[ ?j ca cuvintele mai vechi, can ni-art intrat in ,limba,
venit dela Sasi >. Spre bucuriea d-lui M., cam in ace-
las limp, un tinar romanist, d. Sextil Puscariu se pro-
nunta in acelas senz in, Cony. Liter. 1905 .pag. 5-54 :
Asupra acestui punct as .vrea sa insist de asta data mai
cu seams. Una dintre trasaturile caracteristice ale limbii romine
fata de celelalte Ihnbi romanice este lipsa desdvirsitci de ek-
mettle germanice, ceia ce arata ea pe not imprejurarile istorice
ne-ati rupt de restul Romaniei, inainte de ce (sic!) relatiunile
intre Germani si Romani sä devind atit de strinse, Melt sa se
resimta si asupra celor doua limbi prin imprumuturi reciproce.
Accentuez acest lucru relevat atit de des, pentruca in titnpul
din urma un distins germanist, d. R. Loewe, a voit intr-un ar-
ticol Altgermanische Elemente der Balkansprachen , publicat
in Zeitschrift fiir vergleichende Sprachforschung> 1904, pig.
265 334 sa descopere urme vechi germane in limba romina.
Articolul acesta e insa lipsit de orice valoare, cad d. Loewe,
avind prea pufine cunostinti de limba romina, comite gresell
cari nu se potrivesc decit unui delitant. Lipsa descivirsitd de
elemente vechi germaYze iii limba noostrd e atit de retnarcabild,
bait, printr-o deductie logicd, putem spline, de cite on un cu-
ant se gdseste deopotrivd la celelalte popoare romanice si la
Ronda, cd ori$,Yina lui nu poate fi germand .
191 DISCUTI1

Prin urmare, dupa &nil* Mindrescu, germanist, si Pusca-

riu, romanist, nicT sa ne gindim macar Ia elemente vechT ger-
mane in romineste. Daca rezultafele la cari ajung acesti doT
cercetatorT sint aceleasT, punctele for de plecare sint insa dife-
rite. I. Mindrescu pleaca de la un fapt istoric, anume relatiile
istorice dintre RominT si GermanT. Aceste rela(il nefiind, dupa
d-sa, mat veal' decit vremea migrarii. Sasilor in Transilvaniea
(secolul XII), urmeaza, in mod necesar, ca nici elementele lim-
bistice germane din limba noastra nu poate fi mat vecht de-
cit aceasta data. Decit, si Tata o gresald de metodd, d. M. nu-si
intemeiaza asertiunea. Se raporteaza d-sa Ia studtul d -IuT Bor-
cea, publicat in Weigand, Isb. X, oni va proba-o d-sa in vo-
lumele II, III, IV, etc. ale lucrarii sale despre lnfluenta culturil
germane asupra noastra ? 1). Dar s-admitem chiar ca, miile de
Studil si Documente privitoare la subiectul sau, it vor duce Ia
convingerea pe care noua ni-o anunta numai asa supt forma
apodictica. Concluziea d-luT M. n-ar fi adevarata decit numaT
supt forma ca raporturile istorice dintre RominT si Germani nu
sint atestate de documente istorice decit numal cu incepere
de Ia sec. XII incoace. Dar de aid niciun istoric serios nu
poate conchide ca aceste raporturt n -ad putut fi maT vechT.
Contrar parerilor unor cercetatori subiectivi, Rominii au stat in
Daciea necurmat de Ia colonizarea el' (106) pina in momentul
de fata. Asa fiind, pentruca Rominii sä vie in atingere cu Ger-
manii aveau ei nevoi sa faca maT intaiu cunostinta cu Sasii ?
Fireste ea nu. Acest lucru iI scapa din vedere d. M. De altmin-
trelea chestiunea aceasta, daca exists sau ba elemente vechi
germane in romineste, a dat deja de mutt nastere Ia discutiT si
invatatil s-ad impartit in doua : unit Rosier, Romanische
Studien ; Cihac, Dictionnaire au sustinut ca nu exists; al-
tiT Hijdau, Etymologicum passim ; Diez, Etym. Worterbuch
passim, apoT chiar acum in urma Richard Loewe in articolul
citat mat sus au vazut lucru I tocmai dimpotriva. In fata a
cestor Iucruri controversate, d. M., germanist, era dator sa Tee
o atitudine hotarita. D-sa insa trece cu buretele peste toate a-
ceste si comite fundamentala gre.gda de metodd de a nu con-

I) Lazar Saineanu igi intitala mai bine lucrarea : lqfluenta orientald

asupra IinzGii si culturii routine.
192 DISCUTII

sidera o chestiune in Coate infatisarile ieT. Aceasta e si cauza

pentru care d. M. isf incepe lucrarea cu un volum cu care
tocmai trebuea sa sfirsasca. In aceasta privinta, lucrarea d-lui
Lazar $Aineanu, Influenfa orientala asupra limbif si culturiT ro:
mine, desi cu multe gresell de istorie si filologie, . poate serv'
ca model.
Altul este punctul de plecare a d -luT Puscariu. Pentru
d-sa elemente vecht germane nu exists in romineste, fiindca
studiul stiintific al limbif romine arata ca Rominit n-au putut
lua cuvinte direct de la GermanT. Toate cuvintele date ca atare
sint on de alts etimologie, off provenite prin «intermediare
slava . Si d. P. incearca sa probeze acest lucru discutind to-
cmai etimologiile propuse de Loewe, apoi etimologiile cuvinte-
lor lis §i dardd. In articolul lul Loewe sint intr-adevar lucrurf
gresite : Bere Loewe- scrie beard!, sinalt Loewe scrie
satalf, stangd Loewe scrie stangd! sint germanisme recente.
lstroromin brec este croat brek. Ndstur este latin nastul us.
Etimologiea propusa pentru mr. arind este intr-adevar o minune .
Dar Loewe mai dA si able etimologif baldn vgerm. balan,
beirda --vgerm. bart imprumuturi facute Inca din latineste ;
tdrker" vgerm. targa, ddp vgerm. " dopp (cf. nord-
friesisch doppe St8psel, Pfropfen) imprumuturi directe.
Peste aceste etimologif nu se poate trece in niclun chip.
Cu restrictiea ca rom. baldn nu poate veni prin latineste, discutiea
pe care Loewe o face asupra acestuf tuvint este excelenta
si definitiva : rom. baldn 1 vgerm. balan, primit insa dupa
ce incetase posibilitatea prefacerii lui l intervocalic in r
si a luf tin in in (dupa sec. VII) ; bdrda vgerm. on mdgerm.
barte ; dr. trtigd vgerm. targa (de uncle si neogerm. T rage)
dop vgerm. orb mdgerm. * dopp (cf. iiordfriedsisch do pp e
Stopsel, Propfen) ; apol ddrda y vgerm. tart, lis . vgerm.
*Hsi. Unite din aceste cuvinte germane au trecut si in alte limbf
romanice, in medeolatina, in limbi slavice, in ungureste. A pre-
supune ca cuvintele rominesti de origins veche germana sint
imprumutate prin intermediare slava» este un lucru care nu.

se poate pricepe. Dece d. p. cuvintul ddreld ar fi imprumutat

prin intermediare slava si nu prin intermediare mediolatina ?
ApoT pentruce numidecit cuvin [el?. rominestf de cari-I vorba
provin prin intermediare slava >, si nu si invers, ca adica cu-
vintele respective slave sä provie prin intermediare romina» ?
 DISCUTII 193

Doar not Rominii sintem pe aceste locuri mai vechi cu mult

decit Slavii ! A evita greutatile pe cari limba noastra le pre-
zinta asa de des prin asemenea subterfugii, aceasta nu e o
procedare stiinfifica.
Alte cuvinte vechi germane : andred vgerm. nada la,
pinddrd vgerm. scintala (Hijdati, Etym. 1177); driblet' vgerm
t iba r, pdtind vgerm. putina (A. Philippide, Altgriechische
Elemente im Rumanischen, Halle 1905 pg. 3) ; ti4led vgerm,
tasca (Diez, Etym. Wbuch" 11 410). Asupra cuvintelor andred
Ifs, trits-d, tdpd, pinderd si a altor vreociteva volt) vorbi intr-un
articol special.
Ca top' acet cari pleaca dela judecati apriorice si arbitrare,
d-nit Mindrescu si Puscariu comit gresala de a afirma ca nu
exista lucruri despre cart et prin et insist nu s-au putut la-
muri. Din faptul ca ei, pe o tale ort pe alta, putut afla
elemente vechi germane in romineste, aii conchis la non-exis-
tenta lor. Din discutiea facuta deocamdata in rindurile de mai
sus rezulta insa in mod evident ca parerea d-lor Mindrescu si
Puscariu este intr-adevar o... parere : elemente vechi germane
exista in romineste, fiindca sint exemple sigure.
In sfirsit, ca chestie de metodd, chiar dad nu s-ar cunoa-
ste aceste citeva exemple, Inca, pentru moment, nu s-ar putea
conchide la tagaduirea elementelor vechi si medif germane in
romineste. Aceasta ar fi o procedare a la Rosier, antistiintifica.
Nu s-au elucidat pins acuma etimologiile tuturor cuvintelor ro-
minesfi. Cele mai obscure, foarte multe, asteapta sa fie dezle-
gate de acuma innainte. Pentru moment insa dela necunoasterea
unor elemente in limba romina nu se poate conchide Ia non-exis-
tenta lor, dupacum din faptul ca pe cartea d-lui M. nu sta nicaeri
scris < lucrare de docenta , nu se poate conchide Ia neexisten(a
acestut scop. Tocmai aceasta imprejurare ma facea insa sa scuz
cele citeva greseli si lipsurt pe cari le semnalam si cari nu
sint singurele 1). D. M. refuza aceasta scuza. Atitudinea e intr-a-

') Bib-bane, bdrbanpi insamna o anumitA parte a dantului poporan

Ardeleneasca : Pe unele locuri partea intala [a acestui Joe] o joaca bar-
bath' singuri pind ce-si aleg citeo femee. Un barbat poate sa is si douil
femei, si atunci zic ea joaca bdrbunc sat, brirbanfd-. Hijdaii, Etym. 1524.
Opsas nu poate fi Absatz.In expresiea cu fupdsacu nepusu-n masa nu
cred sa se ascunda germ. Schub tupdsa trebue derivat din interj (up, de
unde verbul ptpdesc, derivatul imediat Tupa (nume de familie), suhstanti-
194 DISCUTII

devar insa constitue o circumstanta agravanta.

cavalereasca,
Greelile de metadd pe cari le-am tacut in recenzie,' n-au mat
putut fi crutate de asta data.
2. Mat departe, d. M. tagadueste ca ar fi derivat pe cad-
Hu din germ. Keller $i mentine etimologiile pne'clzer Schm e-
cke r, tuhdus->Zuchthaus. Aveam tot dreptul sä cred ca d-sa
derive pe celdria din Kell er, intrucit acest cuvint este dat a-
laturea cu chelariii> K eller, dupacum alaturea de zif-> Sitz
dape jet, jilt, a carui etimologie trebue cautata aTurea (polon.,
ungur.?). Pe smecher I -am derivat din Schmeicheler, dar spu-
neam ca este introdus prin Eyre. In limba degenerata a Evrei-
lor, germanul Schmeicheler s-a schimbat in .ymecher. Supt
aceasta forma cuvintul a trecut apoi la Moldoveni. Tuhaus din
Moldova este Zuchthaus on zu Hause?. In armata se face
deosebireintrepugeirie, Inchisoare si acest. Pe cind puscariea se
face Ia temnita gi inchisoarea la cazarma, arestul se face acasti.
Acest din urma fel de pedeapsa se mai numeste in vorbirea
familiars si tuhaus. De acest inteles at cuvintului tandus nu
cred sä fie strain zu Hause.
3. Pentru forma talger, care se citeste Si in Dame, d. M
putea cita pe Hijdatt, fara sa-e mat citeze si explicafiea gresita
S-ar fi evit astfel o vorba de prisos.
4. Spuneam ca lucrarea d-lui M. nu e complecta si citam
in sprijinul acestei afirmatiT un modest studiu at midi, dupacum
as fi citat bucuros gi pe un altul at oricui, dac-ar fi existat.
D-lut M. nu i-a placut, se vede, acest lucru: ca d. Pascu sa-mi
trimeata lucrarea mea de peste 1200 de cuvinte Ia cele 120 de
cuvinte alts d-sale, asta e Area -prea!». Regret ca d. M. ma si-
leste sa fac discutie cu socoteli. Mat intatu cartea e Ia dispo-
zitiea oricut si oricine poate numara in indicele final numai
994 de cuvinte, sa zic in cifra ratunda 1000 de cuvinte, deci
nu peste 1200 . Din aceste 1000 de cuvinte, dace scadem cele
800 date deja de Borcea, ramine pentru stiinta un cistig de
cel mutt 200 de etimologii noit-germane, cu cari contribue pro-
priu zis d. M. SA presupunem chiar ca aceste 200 de etimolo-

vul IttptilaM. D. M. n-a, cunoscut urmatoarele izvoare: V. Saghinescti,

Vocabular rominesc. M. Eminescu, Literature populara. Dictionar banAtan,
circa 1670, Vara sä mai vorbesc de recenta lucrare a Iui losit Popovici
Die Dialekte der Munteni and Padureni im Hunyader Komitat.
 DISCUTII 195

gii sint toate ,exacte, desi nu este cazul. Rezulta deci ca nouci
pentru ,stiintd aduce d. M. numai 200 de cuvinte, can puteau
fi obiectul numai a unui simplu articul de revista, nu a unel
intregT brosuri. In acest caz studiul pur linguistic> al d -luT M.,
doctor in filologiea germanica, n-ar fi fost cu mult mai intins decit
al subsemnatulul, care nu si-a terminat 'Inca studiile universitare.
Insfirsit d. M. ar trebui sä tie ca in $tiinta nu se pretueste
numai cantitatea !.
5): La o constructie filologica, ca Ia once constructie in
genere, sint fireste, in ultima analiza, douci feluri de izvoadi :
unul extern, obiectiv materialul limbistic, limba in toata infa-
tisarea- ei Si altul intern, subiectiv cercetatorul care discerne
acest Material: De obiceiti insa in filologie, cind e vorba de i-
zvoare se are in vedere primul inteles. La acest inteles m-ant
raportat $i eu, cind spuneam ca «alte izvoare mai sigure decit
acele din call. d. M. is stringe materialul, nu exists . D. M.
insa pare a avea in vedere mai ales cel de-aldoilea inteles,
cind spunea ca da ocazie altora cu izvoare mai sigure Ia in-
darning sa cerceteze $i sa afle adeva'rul , cind ma invinueste
ca confund "<adunarea Materialului cu derivarea cuvintelor' si
cind se Alueste ca in decursul cercetarilor sale a vilzut cit (rit!)
este de grew sa to pronunjT asupra originil unui cuvint . Deci
chestie. de.... senzul cuvintulul ivor!
In .sfir$4 d. M. regrets ca n -au aparut Inca Lexiconul SA-
sesc $i Dictionarul d-lui A. Philippide. Marturisesc ca, dad ai-
fi asteptat aLeste doua luerart, d. M. m-ar fi dispensat de o
recerizie neplacuta. Totusi in Lexiconul Sasesc zadarnic va
cauta d. M. etimologiile cuvintelor cadet, euncar, ?tab, Tundra
si ale celorlalte can venit de bac:
In loc de adincirea luccurilor diScutate mai sus, d. M. se
anina de reabilitare, un lapsus calami pentru abilitare. Slabs
re-abilitare!

G. 12FISCU
 106414 tde satati
Em. Grigorovitza. Chipurl graiuri din Bucovina. Bucuresti 1905
Inst. Grafic.Minerva, 2 lei 50 bani.
In aceste nuvele sint descrise fara multA adincime psihd-
si putere artistica tipuri de tarant si razasi din partea lo-
cului, oamenT muncitort ni harnict minati de sentimente simple,
en sufletul curat si cinstit. Cea mai reusita e ',Cucoana Raluca>,
in care moartea batrinil razasite e zugravita cu multa fineta si
momentul psihologic bine analizat. In «Povestea unuT tirg Mol-
dovenesc , arnintirile din copilAria autorului, privelistea Storoji-
netulul, icoana batrinuluT boter Flondor, invazia peste bietul fir-
gusor a lacustelor si mai tirziii acea a evreilor din Galitia sint
vii si redate cu multa simtire.
< La Strojinet, frumosul tirg si sat de odinioir,i, cuib de
Moldoveni, nu vezi astast decit jidovi zdrentost stini in pragul
caselor !or pline de putoare, lipitori nesAtioase, ,ce asteapta cu
fata lacoma ziva de tirg, nefericita zi de Jot, ca sa stoarca su-
doarea munch taranilor romint de prinprejur. In satul Storoji-
netuluT tot mai auzi vorba romineasca, dar mat Fnult din gura
celor batrini, eel' tineri graesc, aproape toti si rusestc... par-ca
li s-ar trage neamul din Rusnecii spin'!" si uldurosi dela velnita
risipita a but jupin Ohrenstein si a odraslelor sale fail' numar,
ce au coplesit, unit si altii vechile vetre ale pamintenilor mol-
dovent.
WA', de ce mi se stringe inima, cind ma mat duc cite o-
cite-odata, sa-mT vad locul unde am copilarit Numai firea cea
puternica, cu frumusetile el nestirbite si apa verzuie a Siretulut
gotit, ce impodobesc acest loc scump, au ramas, cum erau. lar
in deal pe pajistea stejerisulut umbros, sta singuratic castelul
ospitalier at Flondorestilor, at carui locuitorT, straduesc intr-una
sa mat pastreze si in ceasul de fata obiceiurile de demult.. a-
mintiri scumpe si nesterse.,... de ce era odata pe acele locurt,
Stilul naratiet e simplu si natural deli are prea multe in-
versiunt, limba frumoasa, !impede si curat romineasca. Compa-
ratiile sint uneorl alese. lata una din cele mat reunite :
«Scumpe sint amintirile din tinerete, cind le Tat una cite
una si be trecl asa prin gind, toate, cite le-at petrecut la vatra
parinteasca in anti fragezt ni neprihanitt at copilariei. $i, cum
nu vezi urziala sura si impletita a atelor dintr-un covor frumos,
ci numai florile cele dragalase ale bataturei, asa nu vezi par-ca
nicl firele incilcite ale vietit, cu negrul ceasurilor nefericite,. ci
numat clipele vesele cmi care-ft impestriteaza din cind in cind
soarta zilelor cele numarate».
Fara a fi un artist puternic d-I Grigorovitza are desigur
calitatt de povestitor si citeva din. «chipurile si graiurile sale
vor raminea nu atit prin naturaleta si adevarul omenesc al fon-
dului, cit prin frumuseta simpla si neafectata a limbil.
P. Octavian
 CARTI PRIMITE LA REDACTIE
Augustin Paul. Intre Some. si Prat (schite impresil
amintirl), Bucuresti, Minerva, 1905, 1 vol. 312 p. 11. 50 b.
Constantin Calmuschi. La sezotoate (piesa populard
intr-un act si in versuri), Galati, 1905, o brosura de 50
pagini.
Nicolae Mazere. Chestiunea numirilor geografice, o
brosura de 30 p. tipografia Reinvierea, Botosani.
C. Sandu-Aldea. In urma plagulat (nuvele si schite)
Bucuresti 1905, Inst. Grafic Minerva, 1 vol. 249 p. 1 1.50 b.
REVISTE
Siimandtorul, revista literary saptaminala. Bucuresti.
Revista idealistd, sub directiunea d-lui M. G. Holban,
Mogose§ti Jud. Dorohoi.
Rondnul Literar, anale politice si literare, Bucuresti.
Luceafdrul, Buda- Pesta.
Ovidiu, sub directia d -lui Petru Vulcan, Constanta.
Vie* noua, Bucuresti.
Cuvintul, sub directia d-lui luliu Dragomirescu.
Cultura Romind, sub directia d-lui Gavanescul,
Fdt-Frumos, Birlad.
Lupta pentru viatd, revista literary si sociologica, redac-
tata de d-1 N. A Bogdan, Iasi.
Biserica ortodoxd-romind, Bucuresti.
Ostasul Ronda, Iasi.
5'coala, o noua revista pedagogica, FintAnelele-Bacail.
Revista invdtdtorder si Invd(dtoarelor, Buz&
Arnica tinerimet revista pentru copiii. romini, Tirgu
jurnalul Femeet, Bucuresti.
Seindtatea ilustratd, Bucuresti.
Baled/lid camera de comert si industrie, Bucuresti.
CImpui Bucuresti.
Agrarul, Bucuresti.
Jurnalul societatit centrale agricole, Bucuresti.
Apicultorul, Botosani.
 toga Wont
Anton escu Teohari Herovanu Eugen
Apostol I. C. Huluhei Valeriu
Atanasiu A. D. Hurmuzescu Dragomir Dr. - .

Athanasovici Vladimir lonescu C.

Bogdan N. A. Lambrior A. A. Dr.
Botez C. Leon N. Dr.
Botez Octav Lupu Gr.
Bude Valentin Mavrocordat Alex. G.
Burada Teodor T. Mindrescu Simion C. Dr.
Buteanu Dr. Liviu Nadejde Gh.
Butureanu Gr. C. Nether Gustav
Cadere D. A. Pascu Gh.
Calomeri I. Peride Aristide Dr.
Cogalniceanu C. Philippide A.
Constantinescu. 1. Popescu St. D. -

Cosmovici Leon Protopopescu Cicerone

Crude Tiberiu Radu V. I.
Damian V. Preot Rosculet V. Dr.
Dascalu C. M. Sevastos Romulus
Dossios N. G. Sporea I.
Fedeles C. P. Sunda Dr.
Fotescu Victor Teodorescu-Kirileanu G.
Ghibiinescu Gh. Trancu Gr. L.
Ghibanescu Hie Vladescu Mihail
Hogan Calistrat Zosin P. Dr.

Pe ling L lucrarile obicinuite de stiinta, literature,

dari de same, documente, TIrhiva dela 1 lanuarie 1905,
va primi spre publicare articole si dari de seamy privi-
toare Ia R ominii din Transilvania, Bucovina, Macedonia
si din toate tarile; articole privitoare la chestiile taranesti
dela 'noi, anchete rurale si tot ce priveste miscarea cul-
turala si economica a tuturor Rominilor.
In acelas time, Flrhiva, va cuprinde si o parte artis-
tica, reprezentata, fie prin ilustratiuni, fie prin articole
privitoare Ia cultura si miscarea artistica.

Tipografia REINVIEREA" Botogranl