22 Adam Begu, Alexei Begu

Adam BEGU, Alexei BEGU

REZERVE DE EXTINDERE A REZERVAÞIEI NATURALE “COBLENI”

ABSTRACT

Opportunity of extension of the “Cobleni” Natural Reserve. The Reserve

is situated on the right bank of the Dniester River, 3 km north of Lopatna Village and
occupies 33.5 ha. It represents a beautiful mountainous-like landscape with a varied
vegetation that includes some endangered and vulnerable species. It is proposed to
enlarge the Reserve up to 100 ha at the expense of the flood plain meadow down the
river where a gopher colony and the nests of swans, egrets and other rare birds are
situated.

Dintre cele 12 convenþii internaþionale din domeniul protecþiei mediului,

ratificate de Parlamentul Republicii Moldova, 6 þin nemijlocit de conservarea
biodiversitãþii.
Din teritoriile valoroase în ce priveºte diversitatea biologicã, resursele acvatice
ºi peisajul natural face parte ºi rezervaþia natural㠓Cobleni” cu sectoarele limitrofe
de luncã inundatã, pãdure amestecatã, cu sectoare pietrofite ºi chiar cu un edificiu
cultural.
Situatã pe malul drept al Nistrului mijlociu la circa 3 km nord de s. Lopatna,
raionul Orhei, ea ocupã, conform ultimei amenajãri silvice, 33,5 ha.
Pãdurea de stîncã, specificã versanþilor abrupþi ai vãii Nistrului, este dominatã
pe alocuri de Quercus robur, ca subdominant fiind Fraxinus excelsior. În apropierea
apei este frecvent arinul negru (Alnus glutinosa). Stratul arbuºtilor e dominat de corn
(Cornus mas), dîrmoz (Viburnum lantana), scumpie (Cotinus coggygria) ºi clocotici
(Staphylea pinnata). Stratul ierbos reprezintã o diversitate mare de specii în
dependenþã de gradul de luminozitate ºi fertilitatea solului. Sectoarele abrupte din
“inima” rezervaþiei, expuse spre est, conþin negarã (Stipa pulcherrima), migdal pitic
(Amygdalus nana), spinul cerbului (Rhamnus cathartica), rutiºorul mic (Thalictrum
minus), guºa porumbelului (Silene fabaria) º.a.
Covorul ierbos din umbra arborilor e constituit din plante efemere ºi
efemeroide - lãcrãmioara (Convallaria majalis), floarea vîntului ranunculoidã
(Anemone ranunculoides), grîuºor vernal (Ficaria verna) etc., dar îndeosebi din cele
valoroase - laleaua pestriþã (Fritillaria montana), pana zburãtorului (Lunaria annua),
ghiocelul bogat (Galanthus nivalis) º.a.
Pe stîncile calcaroase din valea Nistrului cresc numeroase specii de ferigi,
muºchi, licheni ºi unele angiosperme, care în ansamblu formeazã un mozaic
asemãnãtor celui din zonele montane. Crãpãturile umbrite ºi slab umezite sînt ocupate
de ferigile Aspelenium trichomanes, A. ruta muraria, ºi uneori de Cystoptreris fragilis.
Deoarece pe suprafaþa stîncilor cresc numeroase specii de licheni (Cladonia pyxidata,
C. fimbriata º.a.), se poate presupune cã poluarea atmosfericã practic lipseºte. Licheni
sînt ºi pe tulpinile arborilor. Îndeosebi meritã a fi menþionate speciile de Lecanora
carpinea, L. cernulata, Parmelia acetabulum, P. caperata, P. olivacea, Graphis
scripta, Hypogimnia physodes, Acrocordia alba º.a. Din muºchi mai frecvente sînt
speciile Leskea policarpa, Grimmia pulvinata, Brachythecium glareosum º.a., iar
din angiosperme – Aurinia saxatilis, Sedum acre, S. maximum º.a.

Buletinul ºtiinþific al Muzeului Naþional de Etnografie ºi Istorie Naturalã a Moldovei Volumul 2 (15)
Rezerve de extindere a rezervaþiei Naturale “Cobileni” 23

Fig 1. Vedere
din partea de
sud-est a
s. Lopatna.
Deosebit de impresionant este “defileul” Jiolnaia, situat în partea centralã a
rezervaþiei. Scurt de vreo 100 m, el reprezintã o vale îngustã, cu pereþi stîncoºi abrupþi
cu o terasã îngustã în partea centralã, aflatã la circa 30 m înãlþime, deasupra cãreia
urmeazã o altã porþiune abruptã de stîncã calcaroasã, preponderent golaºe; în spatele
terasei se aflã 2 intrãri, actualmente blocate, în minele, unde în trecut cu beschia se
tãiau cotileþii de calcar.
Deasupra minelor sînt cîþiva arbori uscaþi, pe care poposesc uneori vulturii
(Pandion haliaetus), care îºi au cuiburile pe stîncile abrupte. Au fost observate trei
perechi de vulturi, care planeazã lin deasupra Nistrului, apoi coboarã brusc spre
oglinda apei pentru a-ºi dobîndi peºtii. Toate aceste ºi multe alte particularitãþi fac ca
rezervaþia sã fie nu numai conservatã, dar ºi extinsã. Teritoriile limitrofe sînt destul
de importante, îndeosebi cele din partea de sud-est, dinspre s. Lopatna. Pãdurea
continuã pe malul abrupt, fiind despãrþitã la mijloc de o terasã pronunþatã. Pãdurea e
constituitã din arbori de Pinus silvestris ºi P. nigra, sãdiþi vreo 30 ani în urmã, bine
dezvoltaþi ºi practic neafectaþi de boli sau dãunãtori. Pinii ºi tufarii ce-i însoþesc pe
alocuri, împreunã cu stîncile golaºe, formeazã un peisaj de munte. Pe poienele pãdurii,
care ajunge pînã în apropierea satului, cresc numeroase specii de plante ierboase.
Între pãdurea artificialã ºi malul Nistrului se aflã un sector cu o vegetaþie de stepã,
care a apãrut pe locul satului, care dupã construcþia barajului de la Dubãsari a fost
mutat din lunca Nistrului. Aici a mai rãmas doar biserica monumentalã, fîntîni pãrãsite
ºi funcþionale (Fig.1).
În preajma bisericii a
apãrut ºi vieþuieºte reuºit o
colonie de popîndãu comun
(Spermophilus citellus)
(Fig.2).
Acest teritoriu face
parte din unica arie indicatã
pentru sectoarele Nistrului
mijlociu ºi Rãutului inferior.
Numai pentru protecþia acestei
specii, care e inclusã în Cartea
Roºie (2001) ºi ocupã un
sector de aproximativ 50x500
m cu o densitate sporitã a Fig. 2. Popîndãul comun.

Volumul 2 (15) Buletinul ºtiinþific al Muzeului Naþional de Etnografie ºi Istorie Naturalã a Moldovei
24 Adam Begu, Alexei Begu
indivizilor, e necesar de a institui o rezervaþie. Meritã atenþie ºi sectoarele de luncã
inundatã din preajma satului Lopatna - vreo 300-600 m mai la vale de bisericã. Aici
vieþuiesc peste 100 lebede cucuiate (Cygnus olor), egreta mare (Egretta alba), stîrcul
cenuºiu (Ardea cinerea), brotãcelul (Hyla arborea), ºarpele cu patru dungi (Elaphe
quatuorlineata), ºarpele lui Esculap (Elaphe longissima). Destul de variatã e ºi
hidroflora. Abundente sînt broscãriþele (Potamogeton), ciuma apelor (Elodea
canadensis) etc., iar algoflora uneori uimeºte atît prin diversitate, cît ºi prin
dimensiuni; reþeaua apei (Hydrodiction reticulatum), spre exemplu, poate depãºi un
metru în lungime. Aici a fost descoperitã specia periclitatã de fluture-polixenã
(Zerynthia polyxena) ºi aºa specii vulnerabile ca podalirul (Iphicclides podalirius) ºi
arctiida hera (Callimorpha quadripunctaria).
Avînd în vedere cele expuse mai sus ºi alte argumente (istoricul localitãþilor,
parcul cu fîntîna centralã, etc.), considerãm cã rezervaþia naturalã trebuie sã fie extinsã
spre sud-sud-est, încadrînd sectoarele de pãdure mixtã, imaºul din preajma bisericii
cu biserica ºi fîntînile existente ºi porþiunea inundatã a luncii Nistrului pe un sector
de circa 2 km lungime. În acest caz suprafaþa rezervaþiei ar ajunge la vre-o 100 ha.
Acest complex natural-istoric meritã sã fie pãstrat pentru asigurarea condiþiilor
optimale de dezvoltare a florei valoroase din zona Nistrului mijlociu.

REFERINÞE
1. Cartea Roºie a Republicii Moldova, ed. 2. Chiºinãu, “ªtiinþa”, 2002: 288.
2. NEGRU A., ªABANOV G., CANTEMIR V. Plante rare din flora spontanã a
Republicii Moldova // CE USM, Chiºinãu, 2002: 198.
3. Strategia naþionalã ºi planul de acþiune în domeniul conservãrii diversitãþii biologice
Ministerul Ecologiei, Construcþiilor ºi Dezvoltãrii Teritoriului, Banca Mondialã.
Chiºinãu, “ªtiinþa”, 2002: 108.

Adam Begu
Institutul Naþional de Ecologie
MD 2028, Chiºinãu, str. Gh. Tudor 5
E-mail: <ineco@moldova.md>

Alexei Begu
Universitatea de Stat din Moldova
E-mail: <alexbegu@yahoo.com>

Prezentat 7 ianuarie 2005

Recenzent: Petru Corduneanu - dr. hab., prof. universitar

Buletinul ºtiinþific al Muzeului Naþional de Etnografie ºi Istorie Naturalã a Moldovei Volumul 2 (15)