ÎNVĂŢAŢI

SPANIOLA
SIMPLU ŞI REPEDE

- Curs intensiv -
 PREFATĂ
'
ÎNDRUMĂRI UTILE

Acest manual este conceput în vederea unei familiarizări rapide

cu limba spaniolă, sau pentru reîmprospătarea cunoştinţelor de limbă
spaniolă de către cei care au vorbit-o, dar n-au mai utilizat-o multă
vreme . Manualul este util şi pentru cei ce doresc să facă o călătorie
turistică sau de afaceri în ţări vorbitoare de limbă spaniolă.
Lucrarea cuprinde situaţiile de bază stabilite de o comisie
europeană specializată în studiile de limbă şi situaţiile de dialog în
cele mai diverse domenii. Majoritatea sunt situaţii de contacte sociale
obişnuite.
Manualul este la fel de practic şi pentru elevii din primul an de
spaniolă, oferindu-le - prin intermediul înregistrărilor audio anexate -
un contact cu limba vie, cu pronuntia.
În structura lucrării veţi 'găsi în toate capitolele patru
componente: dialog, cum se spune, exerciţii, ascultaţi cu atenţie.
Dialogurile conţin exemple sub forma unei mici convorbiri care
este o mostră a felului în care se exprimă în spaniolă o anumită
situaţie: căutarea unei străzi, comandă la hotel sau restaurant, ajutor
medical etc.
Există, apoi, în Cum se spune, reguli gramaticale sau de
flexiune. Exerciţiile din fiecare capitol urmăresc textul imprimat pe
casete şi sunt menite să-l familiarizeze pe cel ce ascultă dialogurile cu
partenerul de conversaţie, cu pronunţia .
Partea intitulată Ascultaţi cu atenţie se referă la CD nr. 4, care
conţine unele dialoguri sau reportaje în care sunt folosite vocabule şi
structuri neînvăţate încă în lecţii.
Ghidul de conversaţie alăturat este un îndrumar practic, în
format de buzunar, uşor de luat cu sine.

STRUCTURA MANUALULUI

În fiecare capitol găsiţi următoarele secţiuni:

Dialoguri • Dialogos
Cum se spune • l Como se dice?
Exerciţii • Ejercicios
şi, începând cu capitolul 15:
Ascultaţi cu atenţie • Escuche esto

5
 1. Dialoguri • Dialogos
Cuprind exemple de limbă vorbită în forma unor scurte convorbiri.
Fiecare dialog este un model pentru cum se vorbeşte spaniola în situaţii
concrete. Astfel, învăţaţi de exemplu într-unul din capitole cum întrebi
pentru a afla drumul corect sau în altul cum se vorbeşte despre
hobby-uri şi interese comune. ln prima coloană găsiţi traducerea în limba
română a dialogurilor. Cu ajutorul acestei traduceri puteţi fi mereu siguri
că aţi înţeles totul corect. La sfârşitul dialogurilor există, acolo unde
este cazul, probleme de gramatică.
? Cum se spune • ;, Como se dice?
ln această secţiune a fiecărui capitol întâlnim expresii tipice, cele
mai importante pe care trebuie să le învăţaţi pentru a putea transput}e
în spaniolă situaţii asemănătoare cu cele întâlnite în dialoguri. ln
principiu, aceste expresii sunt prezentate sub formă de tabel. Cu
ajutorul acestor tabele puteţi să recunoaşteţi uşor cum un model de
construcţie sintactică poate să difere din punct de vedere al conţinutului.
;J. Exerciţii • Ejercicios
ln cadrul fiecărui capitol întâlniţi o serie de exerciţii. Cu ajutorul
lor puteţi să folosiţi structurile învăţate în capitol, mai cursiv şi mai
sigur. (Rezolvările exerciţiilor le găsiţi pe înregistrările audio) . CD-urile
conţin convorbiri incomplete pentru a vă da posibilitatea să preluaţi o
parte a dialogului. Sunteţi astfel invitaţi să conversaţi direct pe CD cu
partenerul de dialog şi puteţi în felul acesta să simulaţi o convorbire
aproape autentică, iar apoi, cu ajutorul rezolvărilor de la sfârşitul
cursului, să verificati dacă ati vorbit corect.
4. Ascultati cu atentie' • Escuche esto
CD nr. 5 'conţine ci serie de exerciţii de pronunţie, relatări şi
scenete. Aceste exerciţii sunt în aşa fel concepute încât să conţină
cuvinte, expresii, structuri pe care nu le-aţi învăţat din manual. Trebuie
să vă obişnuiţi încetul cu încetul că într-o convorbire cu un spaniol sau
într-o emisiune de televiziune ori de radio limbajul nu este cu grijă ales
ca în exerciţiile sau dialogurile din curs . Cu ajutorul acestei casete vă
exersaţi capacitatea de a înţelege un conţinut chiar dacă nu
cunoaşteţi fiecare cuvânt în parte.
GHIDUL DE CONVERSATIE
' sfiiti să vorbiti cu voce tare. Este cea mai bună formula de mvaţar~.
Este ataşat cursului şi cuprinde principalele expresii şi cuvinte
care sunt necesare când întreprinzi o călătorie . Este un îndrumar în
formă de ghid de buzunar pe care îl puteţi avea oricând cu dumneavoastră.
CD-URILE
Cuprind înregistrările la care se face referire în curs în format
audio . Le puteţi asculta pe un player normal sau pe calculator.
6 7
CUM FOLOSIT! MANUALUL?
'
În primul rând, ascultaţi dialo~uril~ ~e p~ CD-~ri pentru a vă
putea concentra asupra textului spaniol, fara a _va folo_s1 de man~al. L~
a doua ascultare, citiţi din manual textele d1aloguril?r.. ~e- ca_tE: on
simtiti nevoia apăsati pe butonul pauză, opriţi CD ş1 c1t1ţ1 m linişte.
Dacă doriţi să reveniţi, derulaţi CD şi reluaţi p~rtea dorită! .
În al doilea rând, dublaţi cu voce tare dialogul de pe <?D, l~?ţ1~
cu lectie. Opriti CD-ul şi reluaţi de câte ori este_nevoie, daca doriţ1_sa
ascultati o secventă anume. Urmăriţi cu atenţie preluarea exacta a
' '
pronunţiei şi intonaţiei. _ . . ... .
Când sunteţi sigur ca puteţi repeta dialogul, c1t1ţ1-I din nou cu
voce tare din manual. .. . .
În al treilea rând, axaţi-vă pe acele părţi din lecţ11 intitulate ~u1:7
se spune . Citiţi-le cu atenţie şi aflaţi ce_ însear~n~. Ev~ntu~_I ascultaţi _ din
nou dialogurile de pe înregistrările audio, c~pnnzan~ situaţ1!le respective.
Găsiti moduri de exprimare şi unele reguli gramaticale simple, pentru
a vă 'constitui o bază a limbii spaniole . . .. . .
În al patrulea rând, folosiţi componenta exer~1ţ11 d1~. ~~c~re l~cţ1e .
În majoritatea cazurilor aveţi de-a fac~ ?u ? c_onvor_~ire. C1!_1ţ1 md1c~ţ~!le cu
atenţie pentru a şti la care p~rte a exer?~ulu1 ~a„referiţ1. ~oluţule ex~raţnlor le
găsiţi pe înregistrările audio . Lucraţi exerc1ţ11le pasaj cu pasaj.
- Dati răspunsul cu voce tare. .
_ Ascultati răspunsul de pe CD ori utilizaţi soluţiile oferite de
manual, formulâ,ndu-vă soluţia proprie. _ _ _
_ După fiecare soluţie, pe CD este o ~curta pau~a . D~ca acea
pauză nu vă este suficientă pentru soluţionare, acţ1onaţ1 butonul
,,pauză" al playerului. . _ .. . . . . . _ . _ .
Acordati atentie expnmarn ş1 mtonaţ1e1 ş1 cautaţi sa le reproduceţi.
Repetati de câte ori' este necesar. . .
Î~ al cincilea rând, ascultaţi încă o dată dialogurile. _veţi ren:iarca
faptul că înţelegeţii sensurile !ără nici u~ ef~rt. Re_petaţ1 operaţia d~
câte ori este nevoie pentru a inţelege ş1 a va exprim~ cor:3ct~ Nu va
' În partea a doua a manualului, găsiţi un gru~ de sce~ete al c~ror
continut este astfel dozat încât numărul vocabulelor sa cr~asca de -'~ p~ma
spre ultima scenetă. Este vorba de voca~ule ~e care_~ca n~ !e-aţ1 mvaţat:
Nu vă alarmaţi, dacă nu puteţi răspunde 1med1a~ ~ne1 mtreban. Rea~cult~ţ1
sceneta de câte ori este nevoie. Dacă socot1ţ~ necesar, derulaţi puţ~n
CD înapoi şi ascultaţi din nou, _pân_ă ce, ?u aj~torul vocabulelor deja
învăţate, puteţi descurca lucrurile ş1 puteţi da raspunsul.
Nu uitati să vorbiti cu voce tare!
' '
 ALFABETUL ŞI UNELE NOTIUNI
, DE FONETICĂ I - ca în limba română
J - ca h românesc
Alfabetul spaniol este compus din 29 de litere (5 vocale şi 24 K - ca în cuvintele româneşti cal, chel
consoane), care se citesc după cum urmează: a (a), b (be), c (Be), eh L - ca în limba română
(ce), d (de), e (e), f (efe), g (he), h (ace), i (i), j (hota), k (ka), I (ele), li LL - ca I urmat de un i scurt
(elye), m (eme), n (ene), n (enye) , o (o) , p (pe), q (cu) , r (ere), s M - ca în limba română
(ese), t (te), u (u), v (uve), w (doble v), x (echis), y (i griega), z (Beta). N - ca în limba română
N - ca un n înmuiat urmat de un i scurt
Pronuntarea:
, O - ca în limba română
P - ca în limba română
A - ca în limba română Q - întâlnit numai în silabele que şi qui, se pronunţă ca în
B - ca în limba română la începutul cuvintelor sau după m şi cuvintele româneşti cheie, chip: queso (brânză), guie~ (c~ne)
n: bueno (bun), cambia (schimb) R - când e simplu, la mijlocul cuvântului se pronunţa ca in hmba
- în celelalte cazuri se pronunţă mai slab, cu buzele foarte română: arena (nisip)
apropiate: abril (aprilie) - când e simplu la începutul cuvântului sau pr~cedat. de
- tinde să dispară înainte de consoana s urmată de altă consoanele I, n, s, se pronunţă apăsat: radio (radio),
consoană: o(b)scuro (întunecos) alrededor (în jurul), honrar (a cinsti)
C - ca în limba română înaintea vocalelor a, o, u şi a consoanelor: - la sfârşitul unui cuvânt, se pronunţă foarte scurt: comprar
banco (bancă), clavo (cui) - când e dublu, totdeauna între vocale, se pronunţă apasat:
- înaintea vocalelor e şi i, ca un s şuierat (corespunzător perro (câine), barrio (cartier) .
celui din cuvintele englezeşti bath , thin: cesto (coş), cigarro La despărtirea cuvintelor în silabe, r dublu e considerat o
(ţigară) singur~ literă: fe-rro-ca-rril (cale fE:rat~). . _• _ .
- când e dublat, primul c se citeşte ca în clavo iar al doilea ln cuvintele compuse , daca primul se termina 1~ vocala, iar al
ca cigarro : accidente (accident), accesorio doilea începe cur, acesta se pronunţă apăsat şi se scrie dublu:
CH - înaintea vocalei a, ca în cuvântul românesc ceapă, fără să grecorromano - greco-roman
se audă vocala e: muchacho (băiat) pararrayo - paratrăznet .
- înaintea vocalelor e şi i, ca în cuvintele româneşti cer, întelesul cuvintelor paronime este diferit dacă sunt scrise cu r
cinste : cache (trăsură), chile (ardei) simplu sau r dublu: . _
- înaintea vocalelor o şi u, ca în cuvintele româneşti cioban, caro - scump; carro - car, maşina
ciucure, fără să se audă vocala i: chocar (a izbi), chuleta enterar - a informa; enterrar - a înmormânta
(cotlet) pero - dar, însă; perro - câine
D - la începutul cuvintelor şi după consoane, ca în limba română S - ca în limba română
- mai slab, între două vocale: deda (deget) U - ca în limba română
- aproape imperceptibil, la sfârşitul cuvintelor: ciudad (oraş) v - se pronunţă cu buzele întredeschise, nu labiodental ca în
E - se pronunţă scurt când nu este accentuat şi lung când e limba română: pava (curcan)
accentuat: ejercito (armată) X - ca în limba română
F - ca în limba română Y - se pronunţă ca i .
G - înaintea vocalelor a, o, u şi a consoanelor ca în limba z - se pronunţă ca uns şuierat: capaz (capabil)
română în cuvinte ca galben, gard: ganado (vite), gruta (peşteră) în America Latină, se pronunţă ca s. .
- în silabele gue şi gui se pronunţă ca în limba română o serie de paronime au sensuri diferite după cum sunt scrise cu
,,ghe" şi „ghi"; guerra (război), guinda (vişină) c(z) sau s:
- înaintea vocalelor e şi i ca un h gutural: gente (lume), caza - vânătoare; casa - casă
girasol (floarea soarelui) cazar- a vâna; casar- a căsători
H - este mut înaintea oricărei vocale: humo (fum) ciervo - cerb; siervo - slugă
- este uşor aspirat înaintea diftongului ue şi între două cocer - a coace; coser - a coase
vocale : huevo (ou), albahaca (busuioc) zumo - suc, sumo - suprem

8 9
 CAP.1 Prezentări - Conversaciones
IUNIDAD 11 CAP.1 Prezentări - Conversaciones IUNIDAD 1 I
În acest capitol veţi învăta:
•să întrebaţi de nume, adresă, număr de telefon · Dialogo 4. Enrique Gil (EG), Pedro Duarte (PD)
•să cereţi să vi se spună literă cu literă un nume' sau un cuvânt
EG: Scuzaţi-mă, dar nu ştiu cum
EG: Perdone, pero no se como se
vă numiţi. llama usted.
DIALOGURI • DIĂLOGOS PD: Duarte. Pedro Duarte PD: Duarte. Pedro Duarte
EG: Numele meu este Enrique EG: Mi nombre es Enrique Gil
Gil. Îmi pare bine. l Como Esta usted?
Dialogo 1. Ana Roca (AR}, en un hotel (R) PD: Îmi pare bine de cunoştinţă. PD: Mucho gusta.
EG: Acesta este Emilio Blas. EG: Y este es Emilio Blas.
AR : Mă numesc Roca PD: Îmi pare bine de cunoştinţă . PD: Encantado.
AR: Mi nombre es Roca
Ana Roca Ana Roca
R: Roca? R: LRoca? Scuzati - Perdone
Cum se pronunţă pe litere? LComo se deletrea? Îmi pa~e bine! - !Mucho gusta!
AR: R-O-C-A AR: R-0-C-A Îmi pare foarte bine! - !Tanto gusta!
R: Da, d-nă Roca R: Sf, Senora Roca Îmi pare bine de cunoştinţă! - lComo esta usted?
(Tradus ca atare înseamnă „Ce mai faceti?")
Încântat! - !Encantado! '
Dialogo 2. Felicidad (F), una amiga (A) Tu= tu
Dumneavoastră = Usted
F:
A:
F:
A:
~nde locuieşti?
ln Madrid.
Ce adresă ai?
Plaza Mayor 29.
F: LDonde vives tu?
A: En Madrid .
F: LCual estu direccion?
A: Plaza Mayor 29.
'
■ Nu ştiu numele dv. = No se su nombre.
Nu ştiu cum vă numiţi.= No se como se llama.
Pronumele. = Nombre.
Numele de familie. = Apellido.
F: Ai telefon? F: l Tienes telefona?
A: Da . A: Sf. Observaţie: În mod normal, în spaniolă , întrebarea despre
F: Ce număr ai? F: L0ue numero? nume este la plural deoarece spaniolii au totdeauna două
A: Madrid 254 06 61 A: Madrid 254 06 61 nume de familie .

Dialogo 3. Paco (P), un amigo (A) CUM SE SPUNE?• lCOMO SE DICE?

P: Locuieşti la Barcelona? P: l Vives en Barcelona?
A: Da. A: Sf.
P: Care este adresa ta? P: LCual estu direccion? Care-i prenumele dvs.? LCual es su nombre?
A: Calle Nueva 134. A: Calfe Nueva 134. Care este numele de familie · Cual es su a ellido?
P: Ai telefon? P: l Tienes telefona?
A: Da. A: Sf.
P: Care-i numărul? P: L0ue numero? Nu ştiu care-i numele dv. - No se su nombre.
A: 301 28 47 A: 3012847 Nu ştiu cum vă numiţi. - No se como se llama usted.

10
11
 CAP.1 Prezentări - Conversaciones !UNIDAD 1 l CAP.1 Prezentări - Conversaciones !UNIDAD 11
2. Cum se solicită pronunţarea unui cuvânt pe litere.
C6mo defetrear palabras . Imaginaţi-vă că sunteţi una dintre lmaginese que usted es una de
Ir
....___l-::C:-:6"'"m-o-d-:-e-:1-et-re_a_e-st-o-=-?-R---O---C--A----, aceste persoane. Spuneţi-vă pe estas personas. Diga y deletree
litere numele, adresa şi numărul su nombre, su direcci6n y numero
de telefon. de telefono.
3. Cum se întreabă unde locuieşte o persoană .
C6mo pre_guntar d6nde vive.
Emilia Popescu Ioan Russu
Unde locuiţi? Locuiesc la ... Calle Moşilor 124 Calle Principală 86
lD6nde vive usted? Vivo en ... Bucarest Braşov
Care-i adresa? Calle Valverde 29 01/619 85 23 068/14 23 85
lCual es su direcci6n? Calle Valverde 29
Locuiţi la ... ? Da/Nu . Locuiesc la ... Verificaţi-vă răspunsul pe CD . Compruebe su respuesta con el CD.
I.. Vive en ... ? Sf/No. Vivo en ... Acum, spuneţi-vă numele, adresa Ahora de su nombre, direcci6n y
şi numărul de telefon. numero de telefono.

EXERCITU • EJERCICIOS Pentru „două puncte" (trema) în spaniolă

'
se spune: ,,con
' dieresis".
■
Ejercicio 1

Ascultaţi pe CD cum se pronunţă Escuche en el CD c6mo se Ejercicio 3

literele alfabetului şi repetaţi-le . pronuncian las letras def alfabete
Ascultaţi pe CD conversaţia şi Escuche la conversaci6n en el
Spuneţi pe litere. y repitalas. Deletree estos nombres.
răspundeţi la întrebări folosind CD y conteste a las preguntas .
informaţiile a şi b. Use la informaci6n a) y b) para
Lopez, Gif, Sănchez, Cervantes, Saavedra,
contestar.
Cabanillas, Juarez, Azorfn.
Un prieten: Salut! Unde locuieşti? Un amigo: Hala. lD6nde vives?
Verificaţi răspunsul cu CD . Acum Compruebe su respuesta con el Tu: ... Tu: ...
pronunţaţi pe litere numele dv. CD. Ahora deletree su nombre. Un prieten: Care-i adresa ta? Un amigo: lCual estu direcci6n?
Tu: ... Tu: .. .
Ejercicio 2
Un prieten: Ai telefon? Un amigo: l Tienes telefono?
Tu: ... Tu : .. .
Ascultaţi pe CD cum se pronunţă Escuche en el CD c6mo se Un prieten: Ce număr ai? Un amigo: lQue numero?
numerele şi pronunţaţi-le. pronuncian las numeros y repitalos. Tu: ... Tu: ...
1,2,3,4,5,6,7,8,9, 10, lnformacion a)
11,12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, Tu locuieşti la Sevilla, Calle Rios, 5. Tu vives en Sevilla, Calle Rfos, 5.
21, 22, 23,24,25,26,27,28,29,30, Telefonul tău este Sevilla 27 53 97. Tu numero de telefono es Sevilla
31. 42. 53, 64, 75 , 86, 97, 27 53 97 .
100, 101 , 102, 103, 104,105,106,107,108,109,110, lnformaci6n b)
111,112,113,114,115,116,117,118,119,120, Tu locuieşti la Valencia, Avenida Tu vives en Valencia, Avenida
121,132, 143,154,165,176, 187,198,200,300,400,500. Arcos, 31. Telefonul tău este Arcos, 31. Tu numero de telefono
Valencia 21 01 55. es Valencia 21 01 55
12
13
 CAP.2 Formule de salut - Saludos IUNIDAD 21 CAP. 2 Formule de salut - Saludos IUNIDAD 21
În acest capitol veţi învăţa: CUM SE SPUNE? • lCOMO SE DICE?
• să faceţi prezentări;
• să salutaţi pe cineva; 1. Cum se fac prezentările.
• a întreba şi a spune care este data de naştere.
Presentando.

DIALOGURI • DIĂLOGOS Acesta este satul meu Este es marido

fratele meu mi hermano
Dialogo 1. Enrique Gil (EG), Amalia Gil (AG), senor Perez (P) esposa
Aceasta este soţiamea Esta es
sora mea hermana
EG: Salut, d-le Perez. Bun venit la EG: Hala, Senor Perez.
Madrid. Bienvenido a Madrid.
Prezentare formală
P: Multumesc. P: Gracias.
EG: Aceasta este soţia mea, EG : Esta es mi esposa Amalia . ste es Pedro.
Acesta este Pedro.
Amalia . AG: !Buenas tardes, Senor domnul Perez. el senor Perez.
AG: Bună seara, d-le Perez! Ce Perez! l Como esta usted? d-ra Duarte. sta es la senorita Duarte.
Aceasta este
mai faceti? P: Muy bien, gracias. d-na Garcia . senora Garcia .
P: Foarte bine, mulţumesc.
Prezentare simplă

I
■
Bun venit la ... - Bienvenido a ...
Foarte bine, mulţumesc. - Muy bien, gracias. Acesta este Pedro. \ Este es
Esta es
Pedro .
Amalia .
Aceasta este Amalia.

Dialogo 2. Senora Garcia (G), vecino (V) 2. Cum se salută.

Saludando.
V: Bună
dimineata, doamnă V: !Buenos dias, Senora Garcia!
Garcia. Cum vă simtiti? ;_,Como esta usted? Salut. Hala.
Mucho gusta.
G: Foarte bine, mulţumesc. Dar G: Yo estoy muy bien, gracias. l Y încântat.
Ce mai faceti? lComo esta usted?
dv.? usted?
Salut! Cum îti merge? !Hola!;_,Que tal?
V: Nu prea bine. Am dormit prost. V: No muy bien. He dormido muy
mal.
Bună seara! ' !Buenas tardes!
Bună dimineaţa! !Buenos dias!
G: O, îmi pare rău. G: Oh, Io siento.
3. Cum se întreabă data naşterii.
lmi pare rău ... - Lo siento ... Los cumpleanos.
I Cum vă simţiţi? - ;_,Como esta usted?

naştere?
■
Ce mai faceti? - i Que tal? ln Decembrie, unu (întâi),
\ Când e ziua \ ~v. \ de \ Februarie, unsprezece
douăzeci si sase
Dialogo 3. Enrique Gil (EG), Pedro Duarte (PD), senor Perez (P)

EG: Pedro, acesta este domnul

Perez. Domnule Perez, acesta
EG: Pedro, este es el senor
Perez. Senor Perez, este es el
\ l cuando es I~~ Icumpleanos? I En una
once.
de diciembre.

veintiseis . febrero.
este domnul Duarte. senor Duarte.
PD : Ce mai faceţi? PD : ;_,Como esta usted?
P : Foarte bine . P: Muy bien. a ta= tu; a dv.= su
14 15
 CAP.2 Formule de salut - Saludos !UNIDAD 21 CAP. 2 Formule de salut - Saludos IUNIDAD 21
ln spaniola vorbită data poate fi dată: întâi luna, apoi ziua,

'
■

lntâi
Unsprezece
sau invers . Lunile se scriu cu literă mare sau mică.
Numele proprii nu primesc articole .

Decembrie El uno de diciembre.

Ejercicio 3

Ascultati pe CD cum se pronunţă Escuche los numeros del arîo en

anii care urmează şi repetaţi şi dv. el CD y repitalos.
once
Douăzeci si sase februarie veintiseis 1930, 1940, 1950, 1960, 1970, 1980,
febrero.
1931, 1942, 1953, 1964, 1975, 1986,
1933, 1939, 1945, 1956, 1984, 1992.
EXERCITU • EJERCICIOS
'
în spaniolă , anii se exprimă astfel: .

'
Ejercicio 1 _ . .
■ mii novecientos treinta, adică o mie noua sute tre1zec1.
Ascultaţi pe CD cum se pronunţă Escuche en el CD como se
lunile anului şi repetaţi-le. pronuncian los meses del arîo y Ejercicio 4
repitalos.
Enero Abril Ascultati pe CD şi răspundeţi Escuche la conversacion en el CD
Julio
Febrero Mayo
Octubre folosind' informaţiile a) şi b). y conteste a las preguntas. Use la
Agosto Noviembre
Marzo Junia informacion a) y b).
Septiembre Diciembre
Ejercicio 2 lnformaci6n a) lnformaci6n b)
Jorge Lopez Claudia Sanchez
Ascultaţi numerele pe CD şi Escuche las numeros en el CD y 4.111.1994 18.Vl.1960
repetaţi-le.Mai întâi veţi auzi repitalos. Primero escuchara las
numerele cardinale şi apoi pe numeros cardinales y despues Recepcionista: !Buenos dias! Recepţia: Bună ziua! Care este
cele ordinale. lsu apellido, por favor? numele de familie, vă rog?
las numeros ordinales.
Usted: .... Dv.: ...
Una Primero Dieciseis Decimosexto Recepcionista: l Y su nombre? Recepţia: Şi prenumele?
Dos Segundo Diecisiete
Tres Decimoseptimo Usted: .. .. Dv.: ...
Tercero Dieciocho Decimoctavo
Cuatro Recepcionista : lFecha de Recepţia: Data naşterii?
Cuarto Diecinueve Decimonono
Cinco nacimiento?
Quinta Veinte Vigesimo
Seis Sexto Usted: ... Dv.: ...
Veintiuno Vigesimo primero Recepcionista: Gracias . Recepţia: Mulţumesc . Luaţi loc,
Siete Septimo Veintidos
Ocho Vigesimo segundo Sientese, por favor. vă rog .
Octavo Veintitres Vigesimo tercero
Nueve Noveno Veinticuatro
Diez Vigesimo cuarto Verificaţi răspunsurile ascultând Compruebe las respuEstas en el
Decimo Veinticinco Vigesimo quinto
Once Undecimo Veintiseis CD-ul. CD.
Dace Vigesimo sexto
Duodecimo Veintisiete
Trece Vigesimo septimo
Decimotercero Veintiocho Vigesimo octavo
Catorce Deci mocu arto Veintinueve
Ouince Vigesimo noveno
Decimoquinto Treinta Trigesimo
16
17
 CAP. 3 Nationalitatea - Nationalidad IUNIDAD 31 CAP. 3 Nationalitatea - Nationalidad IUNIDAD 3!
În acest capitol veţi învăţa Galicia se află în nord-vestul Spaniei. Santiago de Compostela
• care este naţionalitatea persoanei;
• să întrebaţi de unde vine persoana; I■
este Universitatea acestei regiuni şi un loc celebru de
pelerinaj. Se spune că Sf. Iacob ar fi înmormântat acolo .
• să faceţi declaraţiile următoare .
CUM SE SPUNE? • i,COMO SE DICE?
DIALOGURI • DIĂLOGOS
Dialogo 1. Ana Roca (AR), recepcionista (R) 1. Cum se întreabă naţionalitatea cuiva.
Preguntando la nacionalidad.
AR: Bună seara! AR: !Buenas tardes!
Care este naţionalitatea dv.? l De que nacionalidad es usted?
R: Bună seara , doamnă! R: !Buenas tardes, senora!
Yo soy alemăn.
AR: Numele meu este Roca. AR: Mi nombre es Roca . Eu sunt neamţ .
ceh . checo.
R: Da, doamnă . Care este R: Si, senora. lSU nacionalidad,
ungur. hungaro.
naţionalitatea dv., vă rog? por favor?
AR: Sunt spaniolă . AR: Soy espanola . elvetian . suizo.
R: Mulţumesc, doamnă. R: Gracias, senora.
LES usted alemăn?
Sunteţi neamţ?
Dialogo 2. Paco Lopez (PL), Felicidad (F) elveţian?
suizo?
austriac? austriaco?
PL: Salut. PL: Hala.
F: Salut.
PL: De unde sunteţi dv.?
F: Hala.
PL: lDe d6nde es usted? \ Da.
Nu, eu sunt...
I Sf.
No, yo soy ...
F: Sunt din Barcelona. F: Soy de Barcelona.
PL: De unde anume? PL: LDe que parte? 2. cum se întreabă despre ţara sau regiunea de origine a cuiva.
F: Din Sarria . Dar dv.? F: De Sarria. l Y usted?
Preguntando de d6nde es.
PL: Din Tibidabo. PL: Yo del Tibidabo .
dv.? Eu sunt din Spania .
De unde sunteţi
El este Austria.
I
■
De unde sunteţi dv.? - lDe d6nde es usted?
Sunt din ... - Yo soy de .. .
este el?
ea? Ea este
din
Elveţia.
Bavaria .
Din ce regiune sunteţi dv.? Hamburg.
Dialogul 3. Amalia Gil (AG), Pedro Duarte (PD) (a Spaniei) este el? nord.
ea? sud.
AG: Spuneţi-mi, domnule Duarte, AG: Digame, senor Duarte, Les
sunteţi galician? usted gallego? usted? Yo soy Espana.
lDe d6nde Austria.
PD: Da. PD:Si . lDe que parte es el? Eles
AG: Din ce parte a Galiciei? AG: lDe que parte de Galicia? Ella es de Suiza.
(de Espana) ella?
PD: Din Santiago de Compostela. PD: De Santiago de Compostela. Baviera.
AG: E în nord sau în sud? AG: lEstă al norte o al sur? Hamburgo.
PD: Este în nord-vestul Spaniei. PD: Estâ al noroeste de Espana . norte .
AG: A, da. del sur.
AG: Ah, sf.

18 19
CAP. 3 Naţionalitatea - Nationalidad !UNIDAD 3! Nationalitatea - Nationalidad !uNIDAD 3!
CAP. 3

EXERCITU • EJERCICIOS

'
Două vocale succesive nu sunt bine venite. De aceea nu se
spune de el norte ... del norte. '
•
Ejercicio 1
eu sunt - yo soy aceasta este = asto es Ascultaţi pe CD cum se pronunţă Escuche en el CD como se
tu eşti = tu eres noi suntem = nosotros somos numele spaniole şi pronunţaţi-le. pronuncian las nombres espafioles

'
•
el este
ea este
= el es
= ella es
voi sunteţi
ei sunt
ele sunt
= vosotros sois
= ellos son
- ellas son

~pa~iola ar~ două verbe pentru „a fi". Verbul SER exprimă

Sajonia Baja
Essen
y repitalos .

Renania del Norte/Westfalia

Rin-Palatinado
Baviera Colonia
1dent1tatea ş1 o stare permanentă. ESTAR descrie pozitia şi Nuremberg
o stare provizorie. · Coblenza
Munich Alemania
verbul ser a fi verbul estar
Yo soy Eu sunt Yo estoy
Tu eres Tu eşti Tu estas Acum spuneţi că dv. proveniţi din Ahora diga que usted viene de
El es El este El esta aceste locuri. Verificaţi răspunsurile estos sitios. Compruebe sus
Usted es Dv. sunteti Usted esta pe CD. respuestas en el CD .
Ella es Ea este · Ella esta
Ella es Aceasta este Ella esta Ejercicio 2
Nosotros somos Noi suntem Nosotros estamos
Ascultaţi conversaţia de pe CD.
Escuche las conversaciones en el

'
Vosotros sois Voi sunteti Vosotros estais
Ellos son Ei sunt · Ellos estan CD.
• Ellas son Ele sunt Ellas estan
Ustedes son Dv . sunteţi Ustedes estan Bărbatul: Salut. Hombre: Hala.
Exemple: Femeia: .. .. Mujer: .. ..
Este un om. Es un hombre . Bărbatul: De unde sunteţi?
Hombre: lDe d6nde es usted?
Este o masă. Es una mesa. Femeia: .... Mujer: ... .
Masa este (se află) în cameră. La mesa esta en la habitaci6n. Bărbatul: De unde anume?
Hombre: lDe que parte?
Omul_ este (se află) în bar. El hombre esta en el bar. Mujer: ....
Femeia: ....
Madndul este un oraş. Madrid es una ciudad
Madridul este (se află) în Spania. Madrid estâ en Espafia. Hombre: Hala .
Bărbatul: Salut.
Masa este mare. La mesa es grande. Mujer: Hala.
Masa este murdară. La mesa este sucia . Femeia: Salut.
Bărbatul: De unde sunteţi?
Hombre: lDe d6nde es usted?
Femeia: Sunt din Madrid. Mujer: Yo soy de Madrid.
Pronumele subiect este de multe ori subînteles Hombre: lDe que parte?
Bărbatul: De unde anume?
Exemple: am = tengo · · Mujer: De Chamberi.
sunt spaniol = soy espafiol
Femeia: Din Chamberi.

'
•
Dacă însă dorim o accentuare a subiectului exprimat prin
pronume, acesta apare .
Exemple: eu am = yo tengo
eu sunt = vo sov
Ejercicio 3

Dv. îi prezentaţi d-lui Blas o Usted le presanta a alguien al

persoană. sefior Blas .
20 21
 CAP.3 Nationalitatea - Nationalidad
Dv: D-le Blas, aceasta este d-na
Boldur.
Dl Blas: Încântat de cunoştinţă!
Bun venit în Spania.
Acum îi prezentaţi d-lui Blas un Ahora usted presenta a todos al
grup de persoane. lată numele lor: serîor Blas. Aqu i estan sus nombres:
Doctor Castro Ruz
Domnişoara Sanchez Villapadierna
Domnul Vidai Folch
Doamna Florian de Alva
Domnul Loyza Saavedra
Domnişoara Sotiflo Domînguez
Verificaţi răspunsurile pe CD .
22
IUNIDAD
Usted: Serîor Blas, esta es la
serîora Boldur.
Serîor Blas: !Mucho gusta!
Bienvenida a Esparîa.
Compruebe sus respuestas en el
CD.
3l CAP.4 Familia - Familia IUNIDAD 41
în acest capitol veţi învăţa . . _
• să întrebati de situaţi a familiala ; .
• să vă interesati de familia interlocutorului;
• să faceti, afirmatiile corespunzătoare.
'
DIALOGURI• DIĂLOGOS
Diălogo 1. Felicidad (F), Paco (P)
F: Eşti spaniol? F: lEres esparîol?
P: Da, sunt din Barcelona. Dar tu? P: Sî. Soy de Barcelona. l Y tu?
F: Şi eu sunt spaniolă_. _ F: Yo soy esparîola, tambien.
P: Eşti căsătorită, Fehc1dad? P: lEstăs casada, Felicidad?
F: Nu . Dar tu? F: No . l y tu?
P: Nu, nu sunt căsătorit. P: Yo estoy soltero.
Intre tineri de vârstă apropiată, precu_m şi întreprieteni şi
'
•
rude se foloseşte persoana a doua singular ,,tu cu forma
verbală corespunzătoare .
Eu sunt spaniolă . )
Yo soy esparîola.)
) Forma feminină a adjectivului.
Eşti căsătorită?)
lEstăs casada?)
'
• Eştispaniol?)
lEres esparîol?)
)
)
Sunt căsătorit.)
Forma masculină a adjectivului.
Yo sov casado.)
Diălogo 2. Amalia Gil (AG), Pedro Duarte (PD)
AG: Spuneţi-mi , d-le Duarte, . AG: Digame, serîor Dua~e,
sunteti aici pentru afaceri? lestă aqui de negoc1os?
PD : Da. PD:Si.
AG: Este şi soţia dv.? AG: lEstă su esposa con usted?
PD : Nu, ea este acasă . PD: No, ella estă en casa .
AG : Aveţi copii? AG: l Tiene usted hijos? ..
PD: Da am un băiat şi două fete . PD: Si, tengo un hij<? y ~os h1J_as.
Da~ dv. d-nă Gil, aveţi copii? Y usted, serîora Gil, lt1ene h1Jos?
AG: Da, am o fată . AG: Si, tengo una hija .
23
 CAP.4 Familia - Familia !UNIDAD 4! CAP.4 Familia - Familia luNIDAD 4!

CUM SE SPUNE? • COMO SE DICE? EXERCITU • EJERCICIOS

'
1. Cum se întreabă o persoană dacă este căsătorită.
Ejercicio 1
Preguntando si esta casado .
Ascultaţi acest dialog de pe CD. Escuche este dialoga en el CD .
Sunteţi căsătorită? lEsta usted casado?
Da , sunt căsătorit. Si, estoy casado. Senora Vila: Buenas tardes, senor
D-na Vila: Bună seara, d-le Fiebiger.
Nu, nu sunt căsătorit. No, no estoy casado . Sunteţi aici cu afaceri? Fiebiger. lEsta aqui de
negocios?
căsătorit. casado. Senor Fiebigen: Si.
Dl Fiebiger: Da .
Sunt necăsătorit. Estoy soltero. D-na Vila: Sunteţi cu familia? Senora Vila: lEsta con su familia?
divortat. divorciado . Dl Piebigen : Nu. Soţia mea este Senor Fiebiger: No. Mi esposa esta
acasă cu copii . en casa con las ninos .
2. Cum se întreabă o persoană despre membrii familiei D-na Vila: Câţi copii aveţi, d-le Senora Vila: lCuantos hijos tiene
Preguntando si tiene familia . · Fiebiger? usted, senor Fiebiger?
Dl Fiebiger: Am un băiat şi o fată. Senor Fiebiger:Tengo un hijo y
copii? hijos? una hija .
Aveţi fraţi? l Tiene usted hermanos?
surori? hermanas? Acum ascultaţi aceeaşi conversaţie Ahora usted mantiene la misma
folosind informaţiile a) - c). conversaci6n a) - c) .
copii l Cuantos hijos
Câţi
fraţi aveţi? lCuantas hermanos tiene? a) Dl Cataramă este aici în concediu cu soţia şi două fiice.
Câte El senor Cataramă esta aqui de vacaciones con su esposa y
surori hermanas
dos hijas.
Copil. Yo tengo hijo. b) Dl. Luca este aici cu afaceri, cu soţia . Nu au copii.
un un El senor Luca esta aqui de negocios con su esposa. No tienen
frate. hermano.
Eu am fată. hija. hijos.
o
soră .
una
hermana. c) O-na Denker este aici cu afaceri. Soţul este acasă. Nu au
Noi avem două fete. hijas. copii.
dos La senora Denker esta aqui de negocios. Su esposo esta en
doi băieţi. hijos.
tres casa. No tienen hijos.
trei frati. hermanos.

Eu nu am surori. Yo no tengo hermanas . Verificaţi-vă răspunsurile pe CD. Compruebe sus respuestas en el

copii. CD.
hijos.
Noi nu avem frati. Nosotros no tenemos hermanos .

Dumneavoastră aveti ... ? l Tiene usted? Ejercicio 2

'
•
Nu, nu am.. .
Câti aveti ... ?
'

24
No, no tengo ...
i Cuantos tiene ... ? Ascultaţi conversaţia de pe CD . Escuche la conversaci6n en el
CD .

25
 CAP.4 Familia - Familia IUNIDAD 41 CAP. 5 La cumpărături- De compras (1) !UNIDAD sl
D-na Sanchez: Bună seara, d-le Senora Sanchez: Buenas tardes,
Ruiz. sefior Ruiz. în acest capitol veţi învăţa . . .
.... ? . ... ? • să vă interesaţi de diferite produse (in magazin),
Dl Ruiz: Da, sunt. Senor Ruiz: Si, estoy. • să întrebaţi de preţuri.
D-na Sanchez: .... ? Se nora Sanchez: ... .?
Dl Ruiz: Nu, soţia mea este Sefior Ruiz: No, mi esposa esta
acasă şi are grijă en casa cuidando DIALOGURI • DIĂLOGOS
de copii. a los nifios.
D-na Sanchez: .. .. ? Sei'\ora Sânchez: ... .? Diălogo 1. Paco (P), dependiente (D)
Dl Ruiz: Avem doi băieţi şi o fată . SefiorRu~:Tenemosdoshijosy
una hija . D: Ce doriţi? D: lOue desea?
P: Vă rog, aş vrea El Pais. P: Quisiera El Pais, por favor.
Toate întrebările d-nei Sanchez Todas las preguntas de la sefiora D: Costă 65 pesetas . D: Son 65 pesetas.
lipsesc. Puneţi-le dv. Sanchez estan omitidas. Preguntelas P: Şi aceste două reviste. P: Y estas dos revistas .
usted . D: Costă 520 pesetas . D: Son 520 pesetas. Gracias.
Mulţumesc.
Verificaţi răspunsurile pe CD. Compruebe sus respuetas en el
CD. Diălogo 2. Felicidad (F), dependienta (D)

Ejercicio 3 F: Vă rog . F: lPor favor?

D: Spuneţi. D: Diga.
Ascultaţi dialogul de pe CD. Escuche el dialoga en el CD. F: Vreau aspirine şi acele agrafe F:Quiero aspirinas y aquellas
de păr. horquillas.
Întrebare : Sunteţi căsătorit? Pregunta: lEsta usted casado? D: Costă 150 pesetas. D: Son 150 pesetas.
Răspuns: Da . Respuesta: Si.
Întrebare: Aveţi copii? Pregunta: l Tiene (usted) hijos?
Răspuns: Da, avem un băiat. Respuesta: Si, tengo un hijo. Acesta şi Acela
Masculin singular: acesta acela (de aici) acela (de acolo)
Acum ascultaţi următoarea Ahora usted mantiene la misma este ese aquel
conversaţie folosind informaţiile conversaci6n. Use la informaci6n Feminin singular: aceasta aceea aceea
a) - d) . a) - d). esta esa aquella
Masculin plural: aceştia aceia aceia
a) Dv. aveţi un băiat şi o fată. Usted tiene un hijo y una hija.

'
estos esos aquellos
b) Dv. aveţi doi băieţi. Usted tiene dos hijos. ■ Feminin plural: acestea acelea acelea
c) Dv. aveţi trei fete . Usted tiene tres hijas . estas esas aquellas
d) Dv. aveţi trei fete şi un băiat. Usted tiene tres hijas y un hijo. Observatie: Pronumele demonstrativ primeşte accent.
Compar~tie: acest vehicul - acesta
Verificaţi-vă răspunsurile pe CD . Compruebe sus respuestas en el · este coche - este
CD. această lampă - aceasta
esta lâmpara esta

26
27
 CAP. 5 La cumpărături - De compras (1) IUNIDAD s I CAP.5 La cumpărături-De compras (1) IUNIDAD sl
Diâlogo 3. Enrique Gil (EG), dependienta (D)
c) Doriti obiecte care nu se pot Usted quiere cosas que no se
D: Ce doriti? D: L0ue desea? ' număra. pueden contar.
EG :Aş vrea nişte flori. EG: Quisiera unas flores.
D: Am aici nişte garoafe D: Tengo claveles muy bonitos săpun. jab6n .
frumoase, iar acolo nişte Vreau nişte Quiero
aqui oy rosas muy bellas alli. pastă de dinţi. pasta de dientes.
trandafiri frumoşi. Aş vrea Quisiera
EG: Cinco rosas, por favor. tutun. tabaco .
EG: Cinci trandafiri, vă rog . D: Sf sefior. LAlgo mas?
D: Da, d-le. Mai doriţi ceva? EG: Si. Desearia cuatro claveles Quisiera unos sellos .
EG: Da. Aş vrea şi patru garoafe. tambien.
D: Cu multă plăcere , d-le. Quisiera jab6n.
D: Con mucho gusto, senor.
Multumesc. Mai doriti ceva? Gracias. LAlgo mas?
EG: Nu,
multumesc. Asta e tot. EG: No, gracias. Esto es todo.
Quisiera unas postales.
No quiero sellos.

'
Cât costă? LCuanto es?
D: Costă 800 pesetas . D: Son 800 pesetas. ■
l Tiene usted unas/unos ... ? Yo no tengo ...
l Tiene usted unas/unos ... ?
CUM SE SPUNE? • lCOMO SE DICE?
1. Cum se solicită ceva într-un magazin. unos, unas = nişte .
L0ue se dice en una tienda?

a) Doriţi să atrageţi atenţia Tratando de llamar la atenci6n d) Doriţi obiecte individuale. Usted quiere articulos
vânzătorului. del dependiente. individuales .

Puteţi , vă rog? LPuede, por favor? un sandviş. un bocadillo.

plic. sobre .
Vreau caiet. Quiero cuaderno.
Desigur domnule. sefior.
domnişoară. Naturalmente
Da, senorita. Aş vrea o pară.
Quisiera una pera.
doamnă.
Si,
sefiora. revistă. revista.
carte _2oştală. JJOStal.
b) Doriţi obiecte care se pot Usted quiere cosas que se
număra. pueden contar. e) Doriţi lucruri care se cumpără Usted quiere articulos en
la cantitate sau în ambalaj. cantidad o en envase .
timbre, sellos,
hărţi, unos
Aş dori nişte Quisiera mapas, o halbă de bere. una cana de cerveza.
cărţi , libros.
(m) Aş vrea sticlăde lapte. Quisiera botella de !eche.
tig_ări. cig_arrillos. cutie de chibrituri. caja de cerillas .
aspirine, un pahar de vin. un vaso de vino.
aspiri nas.
flori. unas pachet de plicuri. paquete de sobres.
Vreau nişte Quiero flores. r--- r-
sandale, Vreau kg. de cartofi . Quiero kilo de patatas.
(f) sandalias,
cărti _go~tale . jumătate de kg. medio kilo de
!.. - ~ - -- posta Ies.
de mere. manzanas.
28
29
 CAP. 5 La cumpărături-De compras (1) IUNIDAD sl CAP.5 La cumpărături- De compras (1) !UNIDAD sl
De - ln spaniolăparticula de se aşează între o unitate de
măsură sau de ambalaj şi obiectul respectiv : EXERCITU • EJERCICIOS

'
■

2. Cum se întreabă preţul.

un vaso de vino .
medio kilo de manzanas.
Ejercicio 1
'

Ascultaţi pe CD cum se pronunţă Escuche en el CD como se

aceste cuvinte şi repetaţi-le. pronuncian estas cosas y repitalas .
Como preguntar el precio.
nişte sandvişuri unos bocadillos nişte chibrituri unas cerillas
/ Cât costă ... aceea?
... aceasta?
/ lcuanto es I eso? nişte flori unas flores nişte ţigări unos cigarrillos
pasta de dientes
~sta? nişte aspirine unas aspirinas nişte pastă de din~
nişte plicuri unos sobres nişte săpun (una pastilla de)
Costă ... San ... jabon
nişte cărţi poştale unas postales
3. Cum spuneţi dacă mai doriţi sau nu altceva.
Como decir quiero o no quiero nada mas. Acum spuneţi că doriţi aceste Ahora diga que quiere estas
lucruri. cosas.
Mai doriţiceva? lAlgo mas?
- Da, mi-ar plăcea şi. .. - Si, me gustaria ... tambien. Verificaţi-vă răspunsurile pe CD. Compruebe sus respuestas en el
- Nu, multumesc, asta e tot. - No, ciracias. Esto es todo CD.

Ejercicio 2
Substantivul în spaniolă poate fi masculin sau feminin .
În mod normal substantivele terminate în a sunt feminine : Ascultaţi pe CD cum se pronunţă Escuche en el CD como se
(fată) la chica - la cerveza (bere) aceste cuvinte şi repetaţi-le . pronuncian Estas cosas Y repitalas .
iar cele terminate în o sunt masculine
(băiat) el chico - el tomate (roşie) un pahar de jerez una copita de jerez
Articolele sunt: una (feminin) o sticlă de vin una botella de vino
un (masculin) un pahar cu lapte un vaso de leche
Hotărâte: la (feminin) o ceaşcă de ceai una taza de te

'
■
el (masculin)
Formele de plural: în spaniolă există două reguli pentru
pluralul substantivelor:
1. Dacă substantivele se termină în vocală se adaugă s .
2. Dacă substantivul se termină în consoană se adaugă es.
o cutie de bomboane
o cutie de suc de portocale
o sticlă de apă gazoasă
un kg . de mere
jumătate de kg . de pere
una caja de bombones
un carton de zumo de naranja
una botella de gaseosa
un kilo de manzanas
medio kilo de peras
Articolul hotărât la plural este: las - feminin
los - masculin Acum dv. doriti aceste lucruri. Ahora usted quiere estas cosas .
Articolul nehotărât plural este unos, unas (nişte). Verifi~ati răspunsurile cu CD . Compruebe sus respuEstas en el
Vreti nişte roşii? = i.Ouiere unos tomates? CD.

30 31
 CAP.5 La cumpărături-De compras (1) !UNIDAD s! CAP. 6 La cumpărături - De compras (2) IUNIDAD s I
Ejercicio 3
În acest capitol veţi învăţa
Aici sunt lucruri de care, ca turist, Aqui hay algunas cosas que • expresii necesare când faceţi cumpărături.
s-ar putea să aveti nevoie . usted puede necesitar como
Cereţi-le . ' turista . Pregunte porellas. DIALOGURI• DIĂLOGOS
îngheţata el helado pieptenele Diâlogo 1. Sefiora Garcia (G), dependienta (D)
el peine
ghidul la guia peria de păr el cepillo de pelo
ghidul la guia de rujul de buze G: Aveţi unt? G: l Tiene mantequilla?
la barra de labios
hotelurilor hoteles D: Da, îl găsiţ i acolo . D: Sf, esta allf.
G: Aveţi pâine neagră? G: l Y tiene pan integral?
Verificaţi-vă răspunsurile pe CD. Compruebe sus respuestas en el D: Nu , îmi pare rău . Nu avem. D: No, Io siento. No tenemos .
CD. Altceva? 1.,Algo mas?
G: O duzină de ouă, vă rog. Cât G: Una docena de huevos, por
costă? favor. 1.,Cuanto es?

Diâlogo 2. Enrique Gil (EG), barman (B)

EG: O bere, vă rog. EG: Una cerveza, por favor.

B: Aguila sau San Miguel?
EG: San Miguel. Şi un gin cu
tonică.
B: Un San Miguel. Un gin cu
tonică .
Fac 325 pesetas.
B: 1.,Aguila o San Miguel?
apă EG: San Miguel. Y una ginebra
con tonica.
apă B: Un San Miguel. Una ginebra
con tonica. San 325 pesetas.

El Ăguila şi San Miguel sunt două sortimente bine

'
• cunoscute de bere .

Diâlogo 3. Amalia Gil (AG), dependienta (D)

D: Vă pot ajuta? D: 1.,Puedo ayudarle?

AG: Nu, mulţumesc. Doar privesc. AG: No, gracias . Estoy mirando .

Diâlogo 4. Amalia Gil (AG), empleado (E)

AG: Scuzaţi-mă, îmi puteţi spune AG: Perdone, 1.,puede decirme

cât costă un timbru pentru cuanto cuesta un sello para
România? Rumania?
E: Scrisoare sau carte poştală? E: 1.,Carta o postai?
AG: Scrisoare . AG: Carta.
32
33
 CAP. 6 La cumpărături - De compras (2) lUNIDAD 6 I CAP. 6 La cumpărături - De compras (2) IUNIDAD 6 I
E: Pentru România, costă 65 pesetas. E: Para Rumania, cuesta 65 pesetas. o carte poştală pt. România?
AG : Daţi-m i şase timbre, vă rog. AG : Deme seis sellos , por favor. un timbru pentru o scrisoare
E: Costă 390 pesetas. E: San 390 pesetas. Puteţi să-mi daţi
douăl .
. . timbre de
65 pts.?
ClnCI 45 pts?
Dialogo 5. Paco (P), Mario (M), barman (B)
una postai a Rumania?
P: Ce bei? P: l0Ue bebes? un sello para una carta a
M: Un pahar de jerez. M: Un vasito de jerez. lPuede darme 65 pts.?
P: (Către barman): Două pahare P: {Al barman): Dos vasitos de dos
. 1sellos de
cmco1 45 pts?
de jerez, vă rog . jerez, por favor .
B: Costă 160 pesetas. B: San 160 pesetas .
P: lată 200 pesetas. P: Aquf tiene 200 pesetas.
EXERCITU • EJERCICIOS
'
B: Vă mulţumesc mult, domnule . B: Muchas gracias, seiior.
P: Noroc! P: !Salud! Ejercicio 1
M: Sănătate! M: !A tu salud!
Ascultaţi dialogul de pe CD Escuche el dialoga en el CD
(repetaţi-I dacă doriţi). (repftalo si quiere ).
Dacă_ în_chini în cinstea cuiva sau ciocneşti paharul, în

'
■ spaniola se spune: Salud! sau A tu saludl

CUM SE SPUNE? • lCOMO SE DICE?

1. Cum se spune când nu cumpărati nimic.
Como decir que no compra nada . '
Doar privesc, mulţumesc.
2. Cum se întreabă la poştă.
Como preguntar las tarifas postales.
Clientul: Scuzaţi -mă, mă puteţi
ajuta, vă rog?
Vânzătorul : Bineînţeles .
Clientul: Aveţi cărţi poştale
Cliente: lPerdone , puede
ayudarme, por favor?
Dependiente: Naturalmente.
Cliente: l Tiene tarjetas postales
ilustrate? ilustradas?
Dependiente: Sf, las encontrara allf.
Vânzătorul: Da, le găsiţi acolo.
Cliente: l Y tiene sobres?
Clientul: Aveţi şi plicuri?
Vânzătorul: Nu , îmi pare rău. Nu Dependiente: No, Io siento. No
Estoy mirando solamente, gracias. tenemos.
avem.
Ahora usted toma parte en la
Acum parti cipaţi la conversaţie .
conversacion.

pentru România? Usted : ....

o scrisoare Dv.: ....
Cât costă pentru ţările CEE? Dependiente: Naturalmente.
o carte poştală Vânzătorul: Bineînţeles .
oentru Anqlia? Usted: ... .
Dv.: ... .
Vânzătorul: Da, le găsiţi acolo . Dependiente: Sf, las encontrara allf.
para Rumanfa? Usted : ... .
una carta Dv: ....
lCuanto es para las pafses de la CEE? Vânzătorul: Nu, îmi pare rău . Nu Dependiente: No, Io siento. No
una postai
oara lnqlaterra? tenemos .
avem .
CEE = Comunidad Economica Europea = Doriţi să cumpăraţi următoarele : Usted desea comprar las cosas
Comunitatea Economică Europeană a) - c) siguientes: a) - c)

34 35
 CAP.6 La cumpărături-De compras (2) IUNIDAD sl
a) pastă de dinţi
CAP. 7 Localităţi - Luţ:1ares IUNIDAD 11
a) pasta de dientes
aspirine aspirinas În acest capitol veţi învăţa
b) cutii cu bomboane b) cajas de bombones • să vorbiţi despre localităţi;
pere peras • să întrebaţi unde se află;
c) mere c) manzanas • să rugaţi să vă fie descrise;
flori flores • să recomandaţi o localitate.

Ejercicio 2
DIALOGURI• DIĂLOGOS
Doriti să comandati într-un bar Usted quiere pedir las siguientes
următoarele băuturi:' bebidas en un bar. Diâlogo 1. Mario (M), una chica (C)

bere - un pahar cerveza - un vaso M: Salut. De unde eşti? M: Hala. lDe d6nde eres?
gin cu apă tonică - un pahar ginebra con tonica - un vaso C: Sunt din Malaga. C: Yo soy de Malaga.
Cava - o sticlă Cava - una botella M: Unde este asta? M: LD6nde esta?
Coca-Cola Coca-Cola C: Este în Andalucia. C: Esta en Andalucia.
suc de portocale zumo de naranja M: Andalucia este în sudul M: Andalucia esta en el sur de
Cuba libre Cuba libre Spaniei, nu-i aşa? Espafia, lno es verdad?
Sangria - un pahar Sangria - un vaso C: Da. C:Si.
Lichior de anason - un pahar Anis - una copita M: Şi cume? M: l Y cârno es?
C: E la mare, iar împrejurimile C: Pues, esta al lado del mar y
Verificaţi răspunsurile pe CD. sunt foarte frumoase. Este tiene unos alrededores muy
Compruebe sus respuestas en el
CD. încântător. Trebuie să mergi bonitos. Es encantador. Tienes
acolo. que ir.
Cuba ~ibre este Coca-Cola cu rom; foarte răcoritor. M: Vremea cum e? M: lOue tal el tiempo?

'
■
Sangna este un vin roşu rece cu fructe .
Anis est~ un lichior de anason foarte apreciat în Spania .
Una copita - un păhărel
C: în general, frumoasă. Eşti din

M: Da, din Plaza Mayor.

C: Unde este Plaza Mayor?
Madrid?

M: Este în centrul Madridului.

C: Generalmente hace buen
tiempo . lEres de Madrid?
M: Si, de la Plaza Mayor.
C: LD6nde esta la Plaza Mayor?
M: Esta en el centro de Madrid .
C: Cum este? C: l Y cârno es?
M: Este o piaţă frumoasă. Este în M: Es una plaza preciosa. Esta
oraşul vechi. en el casco antiguo.

l -- · no es verdad? ... nu-1. aşa.?

Voi sunteţi din America,

'
Vosotros sois de America,
■ lno es verdad? nu-i aşa?
Es bonito, i no es verdad? Este frumos, nu-i asa?

36
37
 CAP. 7 Localităti - Lugares !UNIDAD 71 CAP. 7 Localităti - Lugares IUNIDAD 11
Diălogo 2. Senora Garcfa (G), Enrique Gil (EG) = biserică frumoasă .
iglesia bonita .
una catedral preciosa . = catedrală splendidă .
G: Sunteţidin Barcelona, nu-i es verdad , senor Gil? = cascadă minunată .
cascada maravillosa.
aşa, d-le Gil? EG: Sf. Hay = palat vechi.
palacio antiguo.
EG: Da . G: Crea que es una ciudad muy = muzeu interesant.
G: Cred că este un oraş foarte bella. un museo interesante.
oaseo arbolado. = alee străjuită de pomi.
frumos. EG: Sf , es muy bonita.
EG: Da, este foarte frumos. G: Tiene una catedral muy
parque.
G: Are o catedrală foarte interesantă, interesante, si me acuerdo bien. un rio.
dacă-mi amintesc bine.
EG: Da, Sfânta Familie. playa.
EG: Si , la Sagrada Familia. una
G: Este vreme bună în această G: lHace buen tiempo en esa casa.
Hay parques .
perioadă a anului? epoca del ana? unos
EG: Da, primăvara este superb . EG: Sf, en primavera es rios.
Trebuie să mergeţi. estupendo . Tiene usted que ir. playas .
unas casas .
G: Mi-ar plăcea mult. G: Me gustaria mucho.
G: Usted es de Barcelona, lno
3. Cum se întreabă despre climă.
CUM SE SPUNE? • lCOMO SE DICE? Como preguntar por el clima .

Cum este vremea? lQue tiempo hace?

1. Cum se întreabă de o localitate lHace buen tiempo?
Preguntando por lugares. Vremea este bună?

primavera . (la) primavera = primăvară

lDonde esta La Giralda? Paris lfrio
Esta cerea de Hace calor verano. (el) verano = vara
Unde este La Sa rada Familia? Moscu. en
(Este) (aproape de) Londres . Llueve atono. (el) atono= toamnă
invierno. (el) invierno = iarnă
la costa .
en nieve = zăpadă
Hay mucha
~...,__ nieve
_ ____.__--1en invierno.
(în) lluvia = ploaie
Llueve mucho verano .

2. Cum se descrie o zonă.

Como describir una region . EXERCITII • EJERCICIOS
'
Cum este? lY como es?
Ejercicio 1
Cum este zona? l Como es el campa?
Doamna Garcia este foarte La seiiora Garcia esta muy
Es bonito . bonito = drăguţ interesată de România. Răspundeţi interesada por Rumania. Conteste
hermoso. hermoso = frumos. la întrebările ei. a sus preguntas.
llano. llano = neted .
montanoso. montar'ioso = muntos. Ejemplo: lDonde esta Baia Mare?
arbolado. arbolado = împădurit. Baia Mare esta en el norte de Rumania .

38 39
 CAP. 7 Localităţi - LuQares
!UNIDAD 71 CAP. 8 Căutând drumul - La direcci6n IUNIDAD aI
1. Me han dicho que usted es de Suceava. lD6nde esta?
2. LD6nde esta Cluj-Napoca? în acest capitol veţi învăţa
3. Me han dicho que usted es de Sibiu? LD6nde esta? • să vă interesaţi/ întrebaţi de un drum; .. • .
4. LD6nde esta Constanţa? • să vă interesati dacă există anumite instalaţ11 in apropiere;
5. Me han dicho que usted es de Braşov. LD6nde esta? • să întrebaţi care este distanţa până într-un anumit loc.
6. LD6nde esta Craiova?
7. Me han dicho que usted es de Timişoara. LD6nde esta? DIALOGURI • DIĂLOGOS
8. LD6nde esta Oradea?
Diălogo 1. Senora Garcia (G), Paco (P)
Ejercicio 2
G: Vă rog, există ·
în apropiere o G·. Por favor. ..,; Hay servicios
Spuneţi unde sunt aceste localităţi. Diga d6nde estan estos lugares. toaletă publică? cerea de aqui?
Ejemplo: LD6nde esta F0rth? P: Da, este acolo. P: Sf. Estan alli.
No esta lejos de Nuremberg.
1. lD6nde esta Tulcea? 6. lD6nde esta Alba Julia? lndicatii privind toaletele:
2. lD6nde esta Arad? 7. lD6nde esta Turda? Doamne = Senoras Bărbati = Hombres
8. LD6nde esta Galaţi?

'
3. LD6nde esta Deva? Damas · Caballeros
4. lD6nde esta Bacău? 9. lD6nde esta Brăila? ■
Lavabos .
5. lD6nde esta Alexandria? 10. LD6nde esta Roman? Servicios.
Ejercicio 3
Diălogo 2. Ana Roca (AR), Paco (P)
Ascultaţi dialogul pe CD. Escuche este dialoga en el CD.
Una americana: lD6nde esta Sevilla? AR: Vă rog , există în apropiere o AR: Por favor, Lhay una cabina
cabină telefonică? telefonica cerea de aquf?
Dl Rusu: Esta en el sur de Espana , cerea del rfo Guadalquivir.
Una americana: l Y como es? P: Da . Mergeţi tot înainte. Pe P: Sf. Siga todo recto. A la
Dl Rusu: Tiene una hermosa catedral. Usted tiene que ir. dreapta există o cabină telefonică . derecha hay una cabina telefonica.
Una americana: Mmm. Quizas voy un dia . AR: La ce distanţă? AR: lEsta lejos?
Acum alcătuiţi aceeaşi conversaţie Ahora usted mantiene la misma P: La 200 m de aici. P: A 200 metros de aquf.
sau una asemănătoare cu o conversaci6n o una parecida con AR: Mulţumesc foarte mult. AR: Muchas gracias .
americană, presupunând că dv. una americana, considerando que
aţi vizitat aceste locuri. usted ha visitado estos lugares. Diălogo 3. Amalia Gil (AG), Paco (P)
1. Santiago de Compostela / el noroeste I el rio Sar I una catedral muy
antigua. AG: Vă rog, există
vreo farmacie AG: Por favor, Lhay una
2. Barcelona I el este/ un museo muy interesante de las pinturas de prin apropiere? farmacia cerea de aqui?
Picasso. P: Da. Prima stradă la stânga . P: Sf. La primera calle a la
3. Granada I el sur I un lugar muy hist6rico / la Alhambra / la sierra Vizavi de cinematograf. izquierda. Enfrente del cine .
Nevada. AG: Mulţumesc. AG: Gracias.
4. Salamanca I una ciudad universitaria/la mas antigua universidad de
Espana. Diălogo 4. Enrique Gil (EG), Paco (P)
5. Toledo I el centra I el rio Tajo / d6nde El Greco vivi6 y pint6 sus mas
famosos retratos. EG: Vă rog , există o staţie de EG: Por favor, Lhay una Estaci6n
6. Marbella I el sur/un lugar muy popular por las turistas/el mar metrou în apropiere? de metro cerea de aquf?
Mediterraneo / playas bonitas. P: Da. Drept înainte, pe stânga. P: Sf. Todo seguido a la izquierda.
EG: Mulţumesc. EG: Gracias.
40
41
 CAP. a Căutând drumul- La direcci6n !UNIDAD a! CAP. 8 Căutând drumul - La direcci6n lUNIDAD aI
Diâlogo 5. Enrique Gil (EG), una mujer (M)
3. Cum se întreabă unde se află ceva anume.
EG: Vă rog, unde este bulevardul EG: Por favor, ld6nde esta la Preguntando donde esta algo.
San Antonio? Avenida de San Antonio?
M: Îmi pare rău. Nu ştiu. Nu sunt M: Lo siento. No Io se. No soy de calle de Toledo?
de aici. lPuede decirme d6nde esta la Avenida de San Antonio?
aqui. clinica?
Diâlogo 6. Paco (P), una mujer (M)
la esquina.
Todo seguido
M: Vă rog, unde este poşta? hasta el puente .
M: Por favor, ld6nde esta correos? Todo recto
el semaforo.
P: Drept înainte până la semafor. P: Todo seguido hasta el semaforo.
Cotiţi pe strada Condal. Este lângă A la vuelta esta la calle Condal. primera
teatru. izquierda .
Esta al lado del teatro. Tome la segunda calle a la
M: E departe? derecha.
M: lESta lejos? tercera
P: 500 m de aici. P: A 500 metros de aquf.
M: Mulţumesc . M: Gracias. de correos .
al lado
de la libreria .
enfrente
del cine.
CUM SE SPUNE• lCOMO SE DICE? Esta izquierda .
a la
derecha .
alli .
1. Cum se întreabă dacă ceva este prin apropiere. todo sequido.
Preguntando si esta cerea.
4. Cum se întreabă cât de departe este locul căutat.
Preguntando si esta lejos.
una cabina telefonica
lHay kiosco 200 metros.
un cerea de aqui? lei banco?
banco IlEsta lejos correos?
A unos
500 metros.
Esta (una) (oficina de) correos cinco minutos .
diez minutos.
2. Cum se întreabă drumul.
Preguntando c6mo se va.
EXERCITU • EJERCICIOS
'
lPuede decirme siesta cerea de aqui el Albergue de Juventud? Ejercicio 1
el teatro?
la Estaci6n? Ascultaţi dialogul de pe CD . Escuche este dialoga en el CD .
correos?
el metro? Enrique: Sunt sigur că poşta este Enrique: Estoy seguro de que
el banco? aproape de aici. __ . _ correos esta cerea de aqui.
l Puede decirme si estan cerea de aqui los servicios? Sotia: Enrique , ne-am ratac1t! Sa Esposa: Enrique, nos hemos perdido!
întreb pe cineva. Vă rog, unde Voy a preguntar a alguien . Por
este poşta? favor, ld6nde esta correos?
42
43
 CAP. 8 Căutând drumul - La direcci6n IUNIDAD s ! CAP.8 Căutând drumul - La direcci6n IUNIDAD s I
Imaginaţi-vă că sunteţi cu Enrique . lmaginese que usted esta con 1. A: .. .
1. A: .. .
Puneţi întrebările necesare pentru Enrique. Haga las preguntas B: luna cabina telefonica? Lo
B: O cabină telefonică? Îmi
a găsi locurile căutate. necesarias para encontrar estos pare rău, nu sunt de aici. siento. Soy forastera .
lugares.
1. banca 1. el banco 2. A: ...
2. biroul de obiecte pierdute 2. la oficina de objetos perdidos 2. A: ...
B: El Monumental? Da. Treceţi B: lEI Monumental? Si. Cruce
3. teatrul 3. el teatro el puente y todo seguido.
podul şi drept înainte .
4. staţia 4. la estaci6n
5. oficiul de turism 5. la oficina de turismo 3. A: ...
6. podul 6. el puente 3. A: ...
B: Da . Este staţie de autobuz B: Si. Hay una parada del
în Tancredo . autobus en Tancredo.
Ejercicio 2

4.A: ... 4.A: ...

Domnul şi doamna Diaz vizitează El senor y la senora Diaz estan B: lEI Albergue de Juventud?
Madridul pentru prima oară şi au visitando Madrid por primera vez B: Hotelul Tineretului? Da, este
în Moncloa. Si, esta en Moncloa.
dificultăţi. Ascultaţi dialogul de pe y tienen dificultades. Escuche el
CD. dialoga en el CD .
5. A: ... .. 5. A: ...
B: Cred că există o farmacie B: Creo que hay una farmacia
Doamna Dfaz: Ah, trebuie să Senora Diaz: !Ay! Tenemos que
pe strada Parlamentului. en calle Parlamenta.
găsim o toaletă . encontrar los servicios.
Domnul Diaz: Voi întreba pe cineva. Senor Diaz: Voy a preguntar a
Scuzaţi-mă, există vreo toaletă prin alguien. Perdone, lhay servicios 6. A: ... 6.A: ...
apropiere? cerea de aqui? B: Da. Drept înainte şi a doua B: Sf. Todo seguido y la
la dreapta . Acolo este Gran segunda a la derecha. Alli
lmaginati-vă că dv. sunteti domnul lmaginese que usted es el senor Via. esta la Gran Via.
Diaz, Întrebaţi de locurile pe care Diaz. Pregunte por las sitios que
le căutaţi. usted busca.

Domnul Diaz: Senor Diaz:

1. Trebuie să găsim poşta. 1. Tenemos que encontrar correos.
2. Trebuie să găsim staţia de 2. Tenemos que encontrar la
autobuz. parada de autobus .
3. Trebuie să găsim o bancă. 3. Tenemos que encontrar un banco.
4. Trebuie să găsim o staţie de 4. Tenemos que encontrar una
metrou. estaci6n de metro.

Ejercicio 3

lată câteva răspunsuri. Citiţi-le şi Aqui hay unas respuestas. Lealas y

încercaţi să răspundeţi întrebărilor trate de contestar a las preguntas
care se pun. Apoi, ascultaţi que se hacen. Despues escuche
conversaţia de pe CD. la conversaci6n en el CD.

44 45
 CAP. 9 Permisiunea - Permiso !UNIDAD 9!
CAP. 9 Permisiunea - Permiso !UNIDAD 9!
În acest capitol veţi învăţa
• să cereţi permisiunea ; Diălogo 3. Sef\ora Garcia (G), una vecina (V)
•să rea cţionaţi la o cerere;
• să întrebaţi dacă ceva este permis. G: Doamnă Castillo! Bună! G: !Sef\ora Castillo! Hala. !Sef\ora
Doamnă Castillo!
Castillo!
V: Bună. Suntetî dv., d-nă . Garcia? V: Hala. lEs usted, sef\ora Garcia?
DIALOGURI • DIĂLOGOS G: Da . Îmi puteţi împrumuta puţin G: Sf. lPuede prestarme un
zahăr, vă rog? poco de azucar, por favor?
Dialogo 1. Enrique Gil (EG), policfa (P) V: Sigur că da. Un moment. V: Si, por supuesto. Un momento.
(Merge să caute zahărul). (Va a buscar el azucar).
EG : Vă rog. (Mai tare:) Vă rog .EG: Por favor. (En voz alta:) Por G· Multumesc mult. Sunteti foarte G: Muchas gracias. Es usted
favor. · · a'mabilă . muy amable .
P: Da. P: Si.
EG: Pot parca aici? EG : lPuedo aparcar aqui? Diălogo 4. esposa joven (E), marido joven (M)
P: Nu, domnule. Nu este permisă P: No, sef\or. No esta permitido
parcarea aici. E: Poţi să-mi dai maşina
azi , E: lPuedes prestarme el cache
aparcar aqui.
EG : Pot parca acolo? dragul meu? hoy, carif\o?
EG : lPuedo aparcar alli?
P: Nu este permis nici acolo. M: Nu , îmi pare rău . M: No , Io siento .
P: No esta permitido aparcar alli E: (neîncrezătoare): Nu poţi? E: (Incredula): LNo puedes?
tampoco. M: Nu. Nu pot. M: No. No puedo .
EG: Este absolut imposibil. EG: !Esto es absolutamente E: Ce rău eşti! Atunci poţi să-mi E: !Que malo eres! lEntonces puedes
imposible! dai bani pentru taxi? prestarme dinero para un taxi?
M: Nu. N-am bani. M: No. No tengo dinero.
No esta permitido ... fumar= a fuma. (Gândindu-se mai bine): (Pensandolo bien):

'
■
Nu este permis ...

Dialogo 2. Felicidad (F), un vecino (V)

esperar = a aştepta.
tocar = a atinge.
Hai, ia maşina dacă vrei. Bueno, toma el cache si quieres.
E: Nu! Nu mai contează . Merg pe E: No, no importa. Voy a ir de

M: Îmi pare rău . Iartă-mă .

jos.
M: Lo siento. Perd6name .
pies.

E: Nu! Nu te iert! E: !No! !No te perdono!

F: (Bătând la uşa vecinului): D-le F: (Llamando a la puerta de su (Pleacă , trântind uşa) . (Se va - dando un portazo).
Sanchez. vecino): Sef\or Sanchez. M: La naiba! M: !Demonios!
V: Bună, Felicidad. Ce s-a întâmplat? V: Hala, Felicidad . lOue pas6?
F: Uitaţi, am pană . Poţi să-mi dai maşina azi? lPuedes prestarme el
F: Mire, tengo un pinchazo .
V: Asta văd . V: Ya Io veo . cache hoy?
F: Îmi puteţi împrum uta bicicleta

'
Poţi să-mi dai bani , atunci? lPuedes prestarme dinero ,
F: lPuede prestarme su bicicleta,
dv., vă rog ? Sunt în întârziere la ■ entonces?
por favor? Voy a llegar tarde al
serviciu. Poţi să iei maşina, dacă Puedes tamar el cache, si
trabajo.
V: Desigur. vrei. quieres .
V: Por supuesto .
F: Puteţi să-mi împrumutaţi şi F: lPuede prestarme el faro de la
farul ? Dialogo 5. Paco (P), Mario (M)
bicicleta tambien?
V: Da , bin e înţe les. Uite-l. V: Si, naturalmente. Aqui tiene. Mario locu i eşte la Paco. Mario Mario se hospeda con Paco.
F: Vă mulţumesc mult. F: Muchas gracias . doreşte să reînnoade o veche Mario quiere reanudar una vieja
prietenie . amistad.
46
47
 CAP.9 Permisiunea - Permiso
CAP. 9 Permisiunea - Permiso IUNIDAD 91
M: Paco, pot folosi telefonul tău, M: Paco, lPUedo usar tu
te rog? telefona, por favor? elcoche?
P: Sigur că da . P: Por supuesto que sf. la silla?
usar
M: Mulţumesc. M: Gracias . lMe permite
tomar
la bicicleta?
(Ridică receptorul şi formează lPuedo el impermeable?
(Descuelga el telefona y ver
numărul.) el periodico?
marca el numero.) la maquinilla de afeitar?
Salut. Sunt Mario Lamas din Hola. Soy Mario Lamas de
Valencia. Valencia.
(Pauză.)

'
(Pausa.) lPuedo ... ? Înseamnă atât pot precum şi îmi este permis.
Pot veni să te văd?
(Pauză.)
LPuedo ir a verte? •
(Pausa.)
În seara asta? LEsta noche?
(Pauză.)
stau lPuedo ~entarmelcon usted?
(Pausa .) Pot să jcu dv.
vin lMe permite Ir
Mulţumesc . La revedere . Gracias . Adios. Este posibil
să vă însoţesc? acompar'iarle?
(Pune telefonul în furcă.) (Cuelga el telefona.)
Paco, era Ana . Mă întâlnesc Paco, era Ana . Tengo una
cu ea în seara asta. Da, sigur că puteţi. Sf, claro que puede.
cita con ella esta noche. Da , bineînţeles că da. Sf, por supuesto que si .
P: Ce norocos eşti! P: !Que suerte tienes! Fireşte . Naturalmente.
M: Pot să fac un duş, te rog? M: lPuedo tomar una ducha,
por favor? Nu , îmi pare foarte rău. No, Io siento mucho.
P: Sigur că da. Baia este acolo. P: Claro que sf. El cuarto de Nu îmi pare rău. Nu puteţi. No, Io siento. No puede .
bano esta allf. Cu siguranţă, nu . Certamente, no .

EXERCITU • EJERCICIOS
=
una ducha a face un duş . '

'
•
Tomar =
un taxi a lua un taxi.
=
el avion a lua un avion.
Ejercicio 1

Cereţi permisiunea de
următoarele lucruri:
a împrumuta Permisa para pedir prestado las
cosas siguientes:
CUM SE SPUNE? • lCOMO SE DICE? Exemplu: Ejemplo:
Îmi puteţi împrumuta bicicleta? lMe puede prestar su bicicleta?
1. Cum se cere şi cum se acordă permisiunea.
bicicletă = bicicleta
Como pedir y dar permisa .
ziar = periodico
impermeabil = impermeable
maşina? aparat de ras = maquinilla de afeitar
folosesc scaunul?
Este posibil să Ejercicio 2
iau bicicleta?
Pot s ă
văd impermeabilul?
ziarul? Ascultati întrebările de pe CD . Escuche las preguntas en el CD.
aparatul de ras? Cineva ' vrea să vă ceară cu Alguien quiere pedirle prestado
împrumut anumite lucruri. Spuneţi ciertas cosas. Diga la verdad.
48
49
 CAP.9 Permisiunea - Permisa
- - - - - IUNIDAD 1OI
!UNIDAD 9!
CAP.10
- - -în-călătorie
- - - -- -
De viaje
adevărul. Încercati să fiţi amabil Trate de ser amable si puede.
dacă puteţi. Aid sunt câteva Aqui hay algunas expresiones în acest capitol veţi învăţa . V V ••

expresii pe care le puteţi folos i. que puede usar. • să spuneti încotro vreţi să vă deplasaţi / calatonţ1;
• să cumpăraţi bilete pentru diferite mijloace de transport;
Da , sigur. Si, claro. • să comandaţi un taxi.
Da, în ordine. Si, vale.
Fireşte. Naturalmente. DIALOGURI• DIĂLOGOS
Desigur. Por supuesto .
Nu, îmi pare foarte rău. No, Io siento mucho. Diălogo 1. Sef\or Garcia (G), empleado (E)
Nu, îmi pare rău . Nu pot. No, Io siento. No puedo .
Nu, îmi pare rău. No, Io siento . G: Un bilet pentru Atocha, vă rog . G: Un billete para Atocha, por
Nu pot. No puedo. Cât costă? favor. lCuănto es?
În mod sigur, nu. Certamente no. E: Costă 65 de pesetas. E: Son 65 pesetas .
(Dă biletul.) (Da el billete .)
Acum răspundeţi la întrebări. Ahora conteste a las preguntas . G: Mulţumesc. G: Gracias .

1. Îmi puteţi împrumuta bicicleta 1. lPuede prestarme su

Diălogo 2. Ana Roca (AR), empleado (E)
dv.? bicicleta?
2. Îmi puteţi împrumuta pieptenele AR: Un bilet dus-întors pentru AR: Un billete ida y vuelta para
2. lPuede prestarme su peine?
dv.? Barajas, vă rog. Cât costă? Barajas, por favor. lCuănto es?
3. Îmi puteţi împrumuta peria dv. E: Costă 250 pesetas. E: San 250 pesetas.
3. lPuede prestarme su cepillo (Dă biletul.) (Da el billete.)
de păr? de pelo?
4. Îmi puteţi împrumuta pasta dv. AR: Mulţumesc. AR: Gracias.
4.lPUede prestarme su pasta de
de dinti? dientes? Dialogo 3. Felicidad (F), conductor (C)
5. Îmi p~teţi împrumuta periuţa 5.lPuede prestarme su cepillo de
dv. de dinti? dientes? F: Sol, vă rog. F: Sol, por favor.
6. Îmi puteţi ' împrumuta maşina 6. lPuede prestarme su coche? C: 65 pesetas. (Dă biletul.) C: 65 pesetas. (Da el billete .)
dv.?
F: Mulţumesc. F: Gracias.
7. Îmi puteţi împrumuta pantalonii 7. lPuede prestarme sus
dv.? pantalones?
8. Îmi puteţi împrumuta stiloul
dv.?
8.lPuede prestarme su pluma? I
■
Sol este o staţie de metrou şi de autobuz la Madrid .

Dialogo 4. Mario (M), conductor (C)

M: Două pentru Prada, vă rog . M: Dos para el Prada, por favor.

C: 130 pesetas. C: 130 pesetas.
M: Ne puteţi spune unde trebuie M: lPuede decimos d6nde debemos
să coborâm, vă rog? apearnos, por favor?
C: Sigur. C: Bien.
M: Mulţumesc . M: Gracias.

50
51
 I I
'---'C=A-"P:....·:....1.;;..:0;..._..,i ___În_ca_~l_ă_to_r_ie_-_D_e_v_ia--'--je___ UNIDAD 1o !
____în_ca_~l_ăt_o_r_ie_-_D_e_v_ia-=-je___ UNIDAD 1O
..........,C_A_P_._1o I
Madrid şi Barcelona au metrou . ln aceste oraşe e un singur CUM SE SPUNE• lCOMO SE DICE?

'
•
Diălogo
preţ de bilet, atât pentru autobuze cât şi pentru metrou . De
aceea nu e nevoie să spuneti până unde merqeti.

5. Amalia Gil (AG), taxista (T)

1. Cum se spune unde doriţi
Diciendo donde qui~re ir.
să mergeţi.

Bucureşti.
AG : (La telefon): Bună ziua. AG: (Telefoneando): Hala. Quiero să merg
Doresc un taxi, vă rog. un taxi, por favor. Doresc la New York.
să merg cu avionul
T: Adresa? T: lSU direccion? Havana.
AG : Adresa mea este B-dul San AG: Mi direccion es Avenida de
Antonio 31. San Antonio 31 . Bucarest.
ir Nueva York.
T: Unde? T: lPara donde? Yo quiero a
volar La Habana.
AG : La gară , vă rog. Imediat. AG: Para la estacion, por favor.
En seguida .
T: Taxiul va sosi în zece minute. T: El taxi llegara en diez minutos. 2. Cum se cumpără un bilet.
AG : Mulţumesc. La revedere . AG: Gracias . Adios . Como comprar un billete.

Diălogo 6. Ana Roca (AR), empleado de Turisme (ET) a) într-un autobuz sau într-o staţie a) En un autobus o en Metro.
de metrou.
AR: Doresc să călătoresc la AR:
Quiero un vuelo para Ginebra.
Geneva. Si. ET: Sol ,
ET: Da. AR:
lCuando sale el proximo Alcala , por favor.
AR: Când este următorul avion? vuelo? Barajas,
ET: Următorul avion (zbor) pleacă ET: El proximo vuelo sale a las
la 16.15 şi ajunge la 18.40. 16.15 y llega a las 18.40.
AR: Un bilet pentru acesta, vă AR: Una reserva en ese, por favor. !Dos
Tres
1so1,
Alcala ,
Ipor favor.
rog . ET: lDe ida o de ida y vuelta?
ET: Dus sau dus-întors? AR: De ida.
AR: Dus . ET: lClase turista? b) În gară. b) En la stacion.
ET: Clasa economică? AR: No, primera clase .
AR: Nu, clasa întâi. ET: Un memento. Voy a comprobar. sencillo Sevilla.
ET: Un moment, să verific. Da , e Si, esta bien . San 55.000 Un billete deida a
Cuenca.
bine. Costă 55.000 pesetas. pesetas. de ida v vuelta
AR: Voy a escribir un cheque . Dos sencillos Valencia .
billetes a
AR : Să completez un cec. Aveţi Aqui esta mi tarjeta de credito. Tres de ida v vuelta
aici cartea mea de credit. ET: Gracias .
ET: Multumesc. AR: lA que hora hay que EXERCITII • EJERCICIOS
AR : La ce oră trebuie înregistrat facturar el equipaje? (hay '
bagajul? que facturar el equipaje) Ejercicio 1
ET: Înainte de 15.30. ET: Antes de las 15.30 .
AR : Ce număr are zborul? AR: l Y el numere del vuelo? Imaginaţi-vă că doriţi să călătoriţi lmaginese que usted quiere viajar a
ET : IB 149. ET: IB 149. la Sevilla pentru că urmează să Sevilla porque quiere vivir alli.
AR : Mulţumesc. AR: Gracias. locuiti acolo. Aveti nevoie de un Usted necesita un billete de ida.
bilet de călătorie dus.
52 53
 CAP.10
- - -În-călătorie
- - - -- - - - - - - IUNIDAD 1OI
De viaje
CAP.10 În călătorie - De viaje
- - - - - - - - - - - - - - !UNIDAD 10!
Veţi spune: 4. Delicias
1. Alcala
2. Palacio Real 5. Oriente
Quiero un billete de ida a Sevilla. 3. Gran Via
imaginaţi-vă că doriţi să mergeţi lmaginese que usted quiere visitar Compruebe sus respuestas en el
Verificaţi-vă răspunsurile pe CD .
la Bilbao pentru o conferinţă . Aveţi Bilbao para un conferencia. Usted CD.
nevoie de un bilet dus-întors. necesita un billete de ida y vuelta.
Ejercicio 3
Veţi spune:
Doriţi să mergeţi cu avionul la Usted quiere un vuelo para
Quiero un billete de ida y vuelta a Bilbao, por favor. Bucureşti. Funcţionara vă pune Bucarest. La empleada le hace
câteva întrebări. Ascultaţi întrebările unas preguntas. Escuche las
Ce spun aceste persoane? lQue dice esta gente? de pe CD şi răspundeţi la ele. preguntas en el CD y contestelas
Citiţi şi ascultaţi următorul dialog. seg(m las informaciones arîadidas.
1. El serîor Ararîa va a vivir en Sevilla . Lea y escuche el dialoga siguiente.
2. La serîora Puentes va a visitar Bilbao.
3. Los serîores Davila van a vivir en Lerida Empleada: Diga, serîor. lOue desea? ..
4. El serîor Campos y su secretaria van a visitar Malaga. Quiero un vuelo para Buca rest. l Cuando es el proximo
Usted:
5. El serîor Davila va a vivir en La Corurîa. vuelo?
6. Los serîores Diaz vana visitar Toledo . Empleada: El proximo vuelo sale a las 08.20 y llega a las 12.20.
7. La serîora Blanco y su hija van a visitar Santander. Una reserva en este, por favor.
Usted:
8. Los serîores Macias vana vivir en lbiza. Empleada: lDe ida o de ida y vuelta?
9. La serîora Castro va a visitar Tarragona. Usted: De ida.
10. Los serîores Tapias vana vivir en Benidorm. Empleada: De primera clase o de clase turista?
Usted: Turista, por favor. lOue numero es el vuelo?
Ejercicio 2 Empleada: lberia 481 .
Usted: Gracias.
Ascultaţi următoarea conversaţie Escuche la conversaci6n siguiente
de pe CD . en el CD. 1. lberia 481 2. lberia 423

Conductorul: Ţineţi-vă bine! Conductor: !Agarrese bien! Salida: Madrid 8.20 Salida: Madrid 9.50
D-na: Până la Prada, vă rog . Serîora: Prada, por favor. Llegada: Bucarest 12.20 Llegada: Munich 12.15
Conductorul: 65 pesetas . Conductor: 65 pesetas. Ida Ida y vuelta
D-na: Îmi puteţi spune unde Serîora: lPuede decirme d6nde Clase turista Primera clase
trebuie să cobor, vă rog? debo apearme, por favor?
Conductorul: În ordine . Conductor: Bien . 3. lberia 451
D-na : Mulţumesc . Serîora: Gracias . Salida: Madrid 11 .15
Llegada : Belgrado 01 .30
Imaginaţi-vă că doriţi să vizitaţi Imagine que usted quiere ir a Ida
următoarele locuri. Cum spuneţi? estos sitios. lC6mo Iodice? Clase turista

54 55
 CAP. 11 I Probleme de exprimare - Le lengua IUNIDAD 11 I CAP. 11 IProbleme de exprimare- Le lengua IUNIDAD 11 I
În acest capitol veti învăta
• cum să spuneti că' n-ati înteles; Diălogo 4. Amalia Gil (AG), un extranjero (E)
• să întrebaţi ce înseamnă 'şi cum trebuie traduse unele cuvinte sau
fraze ; E: Scuză-mă , Amalia. Cum se E: Perd6neme, Amalia . lC6mo
• să rugaţi să vi se repete unele cuvinte sau fraze. numesc aceştia în spaniolă? se llama esto en espanol?
AG : Se numesc papuci de casă . AG: Son zapatillas.
DIALOGURI • DIĂLOGOS E: Dar aceia cum se numesc? E: l Y como se llama eso?
AG: Pantaloni. Noi spunem „o AG: Son pantalones. Nosotros
Diălogo 1. Amalia Gil (AG), un extranjero (E) pereche de pantaloni" . decimos „un par de pantalones".

AG: Îmi puteţi împrumuta
,,boligrafo"-ul dv., vă rog?
E: Scuzaţi. Nu înţeleg
„boligrafo". Ce este un
,,boligrafo"?
AG: Este un pix. Mi-l puteţi
împrumuta, vă rog?
E: Da, acum înţeleg.
Bineînţeles.
AG: lPuede prestarme su
bolfgrafo, por favor?
E:Perdone. No comprendo
boligrafo. lOue es un
boligrafo?
AG:Es algo para escribir. lPuede
prestarmelo, por favor?
E: !Ah!, ahora comprendo.
Naturalmente.
Diălogo 5. Amalia Gil (AG), un extranjero (E)
E: (Arătând spre o reclamă de E:
(Sefialando a un anuncio de
bere San Miguel): Cum se cerveza San Miguel): lComo
pronunţă acest cuvânt? se pronuncia esa palabra?
AG : Se pronunţă: San Miguel. AG: Se pronuncia: San Miguel.
Acum spuneţi şi dv. Ahora digala usted .
E: San Miguel. E: San Miguel.
AG : Corect. Foarte bine. AG: Correcto. Muy bien .

Diălogo 2. Amalia Gil (AG), un extranjero (E) CUM SE SPUNE• lCOMO SE DICE?
AG : Puteţi da drumul la ,,tele",vă AG: lPuede poner la ,,tele", por 1. Cum se spune când nu înţelegeţi.
rog? favor? Como decir no comprendo.
E: Iertaţi-mă . Nu înţeleg . E: Perdone. No Io comprendo.
Repetaţi, vă rog. Por favor, repftalo otra vez. ; Perdon?
AG: Puteţi da drumul la „tele",vă AG: lPuede paner la ,,tele", por Lo siento. [ No comprendo esto.
rog? ,,Tele" înseamnă favor? ,,Tele" significa
televizor. television.
Perdone. Iboligrafo.
E: No le comprendo a usted.
Asta înseamnă .,tele"? Da, E: lEsto es la .,tele"? !Ah! Sf.
sigur.
2. Cum se solicită repetarea.
Diălogo 3. Amalia Gil (AG), un extranjero (E) Como decir repita.

AG: Doriţi o ceaşcă de ceai? AG: l Que tal una taza de te?
E: Poftim? E: lPerd6n? digalo despacio.
Por favor,
AG : Doriţi o ceaşcă de ceai? AG: lOue tal una taza de te? mas claramente .
reoita leso
E: Vă rog, spuneţi mai rar. E: Por favor, dfgalo despacio .
AG : Doriţi-o-ceaşcă-de-ceai? AG: lOue-tal-una-taza-de-te?
E: Ce înseamnă „que tal"? repetir
E: lOue significa „que tal"? eso
AG: Înseamnă „vă place" sau „doriti"? AG: Significa: lle gusta o quiere? lle importa deletrear
E: O. înţeleg. Nu. mulţumesc. · E: !Ah! Comprendo. No, gracias. decirlo otra vez?

56
57
 CAP.11 I Problemedeexprimare-Lelengua IUNIDAD 11 I CAP. 11 I Probleme de exprimare - Le lengua I UNIDAD 11 I
lle importa? Vă interesează?
EXERCITU • EJERCICIOS

'
No importa. Nu contează.
■ Esto importa mucho. Aceasta contează foarte mult. '
lmportar: a interesa, a conta, a importa. Ejercicio 1

3. Cum se întreabă numele obiectelor. Cum se descoperă eroarea. Como encontrar el error.
Preguntando como se llaman las cosas.
Cineva vă vorbeşte Alguien habla con usted
esto Aceea se numeşte ...
es în argou neclar prea repede
lOue eso en espanol? Eso se !lama ...
son aquellos en argat poco claro demasiado rapido
Aceia se numesc ...
Aquellos se Ila man ...
Dv. spuneţi: nu înţeleg Usted dice: no comprendo

pronunţaţi pe litere repetaţi repita

4. Cum se solicită o traducere. sau repetaţi mai clar mas despacio
Preguntando por la traduccion. repetaţi deletree repita
mai rar o repita mas claro
palabra În spaniolă este ...
Dv. puteţi folosi aceste expresii: Usted puede usar estas expresiones:
l0Ue es eso enespanol?
un boliqrafo En espanol es ...
Perdon, no comprendo.
Lo siento, no comprendo Io que dice.
Por favor, repita de nuevo.
lPuede deletrearlo?
5. Cum se întreabă sensul unui cuvânt. Por favor, dfgalo mas despacio.
Preguntando el sentido. lPuede repetirlo un poco mas claro?

,,Tele" înseamnă televizor. Acum ascultaţi CD-ul şi hotărâţi Ahora escuche en el CD y decida
,,tele"? ce veţi spune. Io que va a decir.
,,Tele" significa television. Verificaţi-vă răspunsurile pe CD. Compruebe sus respuestas en el CD.

Ejercicio 2

6. Cum se întreabă despre limbile vorbite. Ascultaţi CD-ul. Fiecare propoziţie Escuche el CD. Cada frase tiene
Preguntando acerca de las idiomas. are un cuvânt sau o abreviere pe una palabra o una abreviacion que
care dv. n-o înţelegeţi. Cereţi o usted no comprende. Pregunte
explicaţie. por una explicacion.
rumano? Da, vorbesc ... Sf, hablo ...
LHabla usted
es anal? Nu, nu vorbesc ... No, no hablo ...
Ejemplo: A: Pena es un diputado a Cortes lno es verdad?
B: Lo siento, no comprendo.
Ihablo Iespanol (muy bien). lPuede explicar esta expresion?
no hablo A: Diputado a Cortes significa un miembro del Parlamenta.
58
59
 CAP. 11 l Probleme de exprimare - Le lengua lUNIDAD 11 I CAP. 12 _ _ _P_r_o_fe_s_ii_-_T_r_a_b_aJ"-.o_ _ _ IU NIDAD 12 I

Ascultaţi CD-ul. Hotărâţi ce doriţi Escuche el CD. Decida que va

În acest capitol veţi învăţa
să spuneţi. usted a decir.
• să vorbiţi despre meseria dumneavoastră;
• să întrebaţi unde lucrează cineva şi în ce calitate.
SEAT - Sociedad Espanola de Autom6viles de Turismo.
ICONA - lnstituto para la Conservaci6n de la Naturaleza.
DIALOGURI• DIĂLOGOS
RENFE - Red Nacional de Ferrocarriles Espanoles.
AMAPA - Asociaci6n Murciana de Agrupaciones de Productos Agrfcolas. Diălogo 1. Antonio (A), Margarita (M)

A: Ce faceţi dv.? A: lEn que trabaja?

M: Sunt secretară. M: Soy secretaria.
A: Unde lucraţi? A: lD6nde trabaja?
M: Lucrez în oraş. La un arhitect. M: Trabajo en la ciudad para un
A: Este o muncă permanentă sau arquitecto.
temporară? A: lEs un trabajo fijo o temporal?
M: Este permanentă. M: Es fijo.
A: Vă place? A: lLe gusta?
M: Da. îmi place foarte mult. Este M: Si. Me gusta mucho. Es muy
foarte interesant. interesante.

Diălogo 2. Antonio (A), Ana Roca (AR)

A: Deci, sunteţi actriţă, nu? A: Asf que usted es actriz, lno?

AR: Da. AR: Si.
A: Sora dv. ce face? A: l Y que hace su hermana?
AR: Sora mea este balerină. AR: Mi hermana es bailarina.
A: O, sunteti amândouă în domeniul A: !Ah! usted dos son artistas.
artei. ·
AR: Da, dar sora mea lucrează cu AR: Sf, pero mi hermana trabaja
jumătate de normă. solo temporalmente.
A: li place munca ei? A: lLe gusta su trabajo?
AR: O, da, foarte mult. AR: !O! sf, mucho.

Diălogo 3. Juan (J), Cristina (C)

J: Eşti chelneriţă aici? J: lEres camarera aquf?

C: Da, într-adevăr. Dar tu ce faci?
J: Sunt portar.
C: A, da. Unde lucrezi?
J: La hotel ,,Vista", pe cealaltă
parte a străzii.
C: Iţi place munca ta?
J: E bine, dar plătesc prost.
C: Da, aici plătesc foarte prost.
60
61
C: Sf, Io soy. l Y tu que haces?
J: Yo soy portero.
C: !Ah!, si. lD6nde trabajas?
J: En el Hotel Vista, al otro lado de
la calle.
C: l Te gusta tu trabajo?
J: Esta bien, pero pagan mal.
C: Sf, aquf pagan muy mal.
 I
.____C;:;..;;A...;;.P;_.;_1.;;.;;2=-..., _ _ _P_r_o_fe_s_ii_-_T_r_a_b_aJ:;_.o_ _ _ UNIDAD 12 I I
.___C_A_P_._12~ _ _ _P_r_o_fe_s_ii_-_T_r_a_b_a:;_J.o_ _ _ UNIDAD 12 I
CUM SE SPUNE• lCOMO SE DICE? 2. Cum se întreabă o persoană unde lucrează.
Preguntando d6nde trabaja.
1. Cum se întreabă de ocupaţia cuiva.
Preguntando en que trabaja.
Yo trabajo en „El Carte lngles".
usted?
secretari a.
actriz. lD6nde trabaja
el?
ella?
-El trabaja

Yo soy barman. Maria?

lEn que trabaja? hombre de negocios. Ella
Jorqe?
inqeniero.

3. Cum este întrebată o persoană dacă îi place munca pe care o

el sefior Rovira? hombre de negocios.
Jose? Eles face.
lOue hace arquitecto.
su hermana? Preguntando si le gusta el trabajo.
actriz.
Cristina? Ella es bailarina.
usted
camarera. Me gusta mucho.
lle gusta a el su trabajo?
Es muy interesante.
usted Da, eu sunt. .. ella
el electricista?
Si, yo soy ...
Jorqe estudiante? 4. Nu-i aşa? = l Verdad?
lES E soare, nu-i aşa? = Hace sol, l verdad?
ella camarera? Nu, nu sunt. .. , eu sunt. ..
actriz? No, no soy ... , yo soy ...
Marfa Pronumele personal
bailarina?
me nos
Substantivele spaniole sunt masculine sau feminine.
te os
Substantivele terminate în -o sunt masculine (la radio şi la
mano sunt excepţii). Substantivele terminate în -a sunt le Ies
feminine. la las
un banco =o bancă una habitaci6n =o cameră Io los
un hotel = un hotel una actriz =o actrită

'
■
un hombre = un bărbat
un ingeniero = un inginer

el libro =cartea
el banco = banca
una secretaria = o secretară
una bailarina =o balerină
Articolul hotărât este: el masculin, la feminin.
la mujer =femeia
la secretaria =secretara
'
■
Atenţie! Pronumele personal

Me gusta ... l Te gusta ... ?

stă de obicei în

Me gusta mi trabajo. lLe gusta su trabajo?

S[, me gusta / No, no me gusta.
faţa verbului.

Pluralul lor este los (mase.) las (feminin). Pluralul substantivelor Le gusta su trabajo. lLe gusta su trabajo?
se formează cu -s dacă subsantivul se termină în vocală şi -es Si, le gusta / No le gusta.
pentru cele ce se termină în consoană.
Le gusta su trabajo. lLe gusta su trabajo?
el vino - los vinos la revista - las revistas
S[ a ella le gusta su trabajo. No, a ella no le gusta su
vinul - vinurile la muier - las muieres ' ~b~o.
62
63
 .__C=A--=-P:.....·:.....1.a.=2::........J _ _ _P_r_o_fe_s_ii_-_T_r_a_b_aJ=-·o_ _ _ j UNIDAD 12 j
CAP.13 A_c_as_ă_-_C_a_s_a_ _ _ _ IUNIDAD 13
____ I
EXERCITU - EJERCICIOS
' În acest capitol veţi învăţa
Ejercicio 1 • să vorbiţi despre locuinţa dv.;
• să întrebaţi unde locuieşte cineva;
Spuneţi că lucraţi la firmele de Diga que usted trabaja en las • să întrebaţi de când locuieşte acolo;
mai jos. siguientes companfas. • să formulaţi răspunsurile corespunzătoare.

Exemplu: Eu lucrez la SEAT. Ejemplo: Yo trabajo para la SEAT. DIALOGURI • DIĂLOGOS

1. Corte lngles (el} 6. BMW (la) Diălogo 1. Ana Roca (AR), Antonio (A)
2. IBEX (la) 7. Bosch (la)
3. CAMPSA (la) 8. Siemens (la)
4. Croem (la) 9. Mercedes Benz (la) A: Unde locuiti? A: lDonde vive?
5. Majorica (la) AR: În centrul ;raşului Sevilla. AR: En el centro de Sevilla.
A: A, da. Locuiţi într-o casă sau A: Ah, sf. l Vive en una casa o
Ejercicio 2 într-un apartament? en un piso?
AR: Într-un apartament. Într-o AR: En un piso. En un edificio
lată lista locurilor de muncă. Aquf esta la lista de trabajos. clădire mare. grande.
Ascultaţi pe CD cum se pronuntă Escuche en el CD como se A: Câte camere sunt? A: lCuantas habitaciones hay?
şi repetaţi. ' pronuncian y repftalos. AR: Sunt şase. AR: Hay seis.
A: Mm ... E mare. De când A: Mm ... Es grande. lCuanto
actor actor- gospodină - ama de casa locuiţi acolo? tiempo hace que vive allf?
actrită -
actriz mecanic - mecanico
arhitect AR: De zece ani. AR: Diez anos.
-
arquitecto infirmieră - enfermera
şofer de -
conductor de poliţist - policfa
autobuz Diălogo 2. Ana Roca (AR), Antonio (A)
autobus functionar - empleado
om de afaceri - hombre de vânzător (oare) dependiente(a)
negocios student - estudiante AR: ~nde sunteţi găzduit? AR: lDonde se hospeda?
doctor - doctor antreprenor de - director de A: ln Sevilla. A: En Sevilla.
şofer - conductor pompe funebre pompas funebres AR: Într-o pensiune? AR: lEn una pension?
inginer - ingeniero chelner - camarero (a) A: Nu, stau într-un hotel. A: No, estoy en un hotel.
AR: Sper că are o poziţie bună. AR: Espero que este bien situado.
Ejercicio 3 A: O, da. Este lângă gară. A: Oh, sf. Esta cerea de la estaci6n.
AR: Este foarte convenabil. AR: Eso es muy practico.
Acum spuneţi că aveţi una din Ahora djga que usted trabaja en A: Da, este. A: Sf, Io es.
aceste meserii. una de Estas profesiones.
AR: De cât timp staţi acolo? AR: lCuanto tiempo hace que
Yo soy ... esta allf?
A: De o săptămână. A: Una semana.
1 . un hombre de 5. electricista 9. cartero
negocios 6. maestra 1O. ama de casa Diălogo 3. Senora Garda (G), un joven (J)
2. camarera 7. arquitecto 11. director de
3. estudiante 8. actriz pompas funebres G: Unde locuieşti? G: lDonde vives?
4. ingeniero 12. mecanografa J: Locuiesc într-o casă în Paralelo. J: Vivo en una casa en el Paralelo.

64
65
~C_A_P_._13____. _ _ _ _A_ca_s_ă_-_C_as_a_ _ _ _ UNIDAD 13 I I CAP.13 Acasă-Casa
- - - - - - - - - - - - - - IUNIDAD 131
G: E închiriată? G: LLa afquifaste?
J: Nu , am închiriat numai o J : 3. Cum se întreabă o persoană de când locuieşte în locuinţa
No, solamente alquile una
cameră. respectivă.
habitaci6n .
G: De cât timp stai acolo? G: Preguntando cuanto tiempo hace que vive en este alojamiento.
LCuanto tiempo hace que
J: De aproape şase vives alli?
săptămâni. J: lCuanto tiempo hace que vive alli?
Unas seis semanas .
2 afios.

'
lD6nde vive? - Unde locuiţi (pe o perioadă mai lungă)? 10 meses.
■ lD6nde se hospeda? - Unde locuiţi (pe o perioadă mai scurtă)? Desde hace
3 semanas.
6 dias .
CUM SE SPUNE• lCOMO SE DICE?
EXERCITU • EJERCICIOS
1. Cum se întreabă o persoană unde locuieşte. '
Preguntando d6nde vive. Ejercicio 1

a) permanent lată o listă cu diferite tipuri de Aqui hay una lista de varios tipos
permanentemente. locuinţe. Ascultaţi pe CD cum se de alojamiento. Escuche en el CD
pronunţă şi repetaţi. como se pronuncian y repitalos.
usted? Yovivo Londres.
LD6nde vive Juan? Elvive en el centra de Sevilla. casă =casa vilă =chalet
Maria? Ella vive Stuttgart. casă de ţară = casita de campa apartament =pisa
cameră = habitaci6n
b) pentru moment ..
~
_.;.

por ahora .
Acum priviţi următoarele informaţii. Ahora mire la informaci6n siguiente.
usted? Yo estoy en un hotel. El sefior Santos - casita de campa Los sefiores Molinos - pisa
LD6nde se hospeda el? El esta en Sevilla. La sefiora Barrios - chalet Juana - habitaci6n
ella? Ella esta con amigos.
Folosiţi -le şi întrebaţi toate aceste Use esta lista y pregunte a toda
2. Cum se întreabă o persoană ce fel de locuintă are. persoane cum locuiesc. esta gente.
Preguntando que tipo de alojamiento tiene. '
LVive usted en .. .?

Si, vivo. Luaţi rolul fiecăruia şi răspundeţi Asuma el papei de todos y

No, yo VIVO en ... prin: ,,Da, eu locuiesc" sau „Nu , eu conteste con: ,,Si, yo vivo" o „No,
usted tengo nu locuiesc în ... " yo vivo en ...
en una casa? Yo un pisa.
LVive el alquilo
en un pisa? una casa .
ella El tiene Ejemplo: Sefior Santos, l vive (usted) en una casita de campa?
una habitaci6n.
Ella alquila Si, vivo en una casita de campa.

66
67
 .__C_A_P_.1-'3__. _ _ _ _A_c_as_ă_-_C_a_s_a_ _ _ _ UNIDAD 13 I I CAP. 14 În casă - Dentro de la casa
Ejercicio 2
- - - - - - - - - - - - - - IUNIDAD 141
în acest capitol veţi învăţa
Vă amintiţi de aceste expresii? lSe acuerda usted de estas • să vorbiţi despre locuinţe (apartamente şi case).
Sunt şi ele pe CD. expresiones? Estan en el CD
tambien.
DIALOGURI• DIÂLOGOS
Unde locuiţi? lD6nde vive usted?
Ce fel de casă aveti? lOue tipo de casa tiene usted?
Locuiţi singur(ă)? ' l Vive solo(a)? Diâlogo 1. Senora Garcia (G), Leonor (L)
De cât timp locuiţi acolo? lCuanto tiempo hace que vive alli?
Sper că are o poziţie bună. Espero que este bien situado. G: Îmi place casa dv. Aceasta G: Me gusta su casa. lEs esta
Acum imaginaţi-vă că vorbiţi cu este camera de zi? la sala de estar?
Ahora imagfnese que usted esta
una din persoanele de mai jos. L: Da. L: Si.
hablando a una de estas personas.
Lua~ ambele roluri şi folosiţi expresiile G: Hm. Este foarte frumoasă. G: Mmm. Es muy bonita.
Tome las dos partes y use las
de mai sus. Dacă aveti nevoie de expresiones dadas arriba. Si necesita L: Sufrageria este la parter şi L: El comedor esta abajo y la
ajutor, ascultaţi răspunsurile de ayuda, escuche las respuestas bucătăria de asemenea. cocina tambien.
pe CD. en el CD. G: Şi la etaj? G: l Y arriba?
L: Sunt trei dormitoare şi baia. L: Hay tres dormitorios y el bano.
a) El senor Pena vive desde hace diez anos en una casa grande G: Unde este toaleta? G: lD6nde esta el lavabo?
en Sarria. L: La etaj. L: Arriba.
b) Angela Choto vive soia desde hace tres meses en una G: Există şi o grădină? G: lHay jardin?
habitaci6n en el Paralelo. L: Da, există şi o mică grădină L: Sf, hay un jardfn pequeno
c) Juan Pinto ha compartido un pisa con un amigo por seis în spate. detras.
semanas en Malaga. No es muy conveniente porque no hay
estaci6n o parada de autobus cerea.
Diâlogo 2. Felicidad (F), Margarita (M)
Ejercicio 3
F: Margarita, spune-mi cum este F:Margarita, dime lC6mo es la
Enrique discută cu un coleg de Enrique esta hablando a una colega casa Mariei? casa de Marfa?
muncă şi îl întreabă unde locuieşte. de trabajo y la esta preguntando
Puteţi ghici întrebările lui Enrique?
M: Este fantastică. M: Es fantastica.
acerca de su alojamiento. lPuede F: Într-adevăr? De ce? F: lDe verdad? lPor que?
Ascultaţi CD-ul şi luaţi rolul lui adivinar las preguntas de Enrique?
Enrique. M: Este o casă imensă. M: Es un casa enorme.
Escuche en el CD y tome la parte
de Enrique. F: Unde e? F: lD6nde esta?
M: La tară. M: En el campa.
Colega: Hala. Enrique: ... ? F: Câte camere are? F: lCuantas habitaciones hay?
Enrique: ... ? Colega: Ah si, esta cerea de M: La etaj sunt cinci dormitoare, M:Hay cinco dormitorios arriba Y
Colega: En Lerida. las tiendas. iar la partere o cameră de zi abajo hay una gran sala de
Enrique: ... ? Enrique: ... ? mare şi o sufragerie. estar y un comedor.
Colega: No, vivo en un pisa. Colega: Tres semanas. F:Asta e tot? F: lEso es todo?
M: Nu, există şi o grădină M: No, hay un jardfn enorme,
Verificaţi-vă răspunsurile pe CD. Compruebe sus respuestas en el CD. imensă. tambien.
68
69
....._C_A_P
__ În_ca_s_ă_-_D_e_n_tr_o_d_e_l_a_c_a_s_a_ IuNIDAD 14 I
.1_4____, __
CAP.14 în_ca_s_ă_-_D_e_n_tr_o_d_e_l_a_c_a_s_a_ IU NIDAD 14 I
__
Diălogo 3. Felicidad (F), un joven (J)
2. Cum se întreabă câte camere sunt.
F: Ai un apartament? F: Preguntando cuantas habitaciones hay.
l Tienes un pisa?
J: Da, închiriez un apartament J: Sf, alquilo un pisa en Tolosa.
LCuantas habit~ci<?nes hay? Hay solamente una/una.
în Tolosa. · Cuantos dorm1tonos dos.
F: Cume? F: LY como es? tres.
J: Bun. E la parter. J: Bueno, esta en la planta baja. cuatro.
F: Câte camere are? F: LCuantas habitaciones tiene?
J: Sunt trei camere. J: Hay tres habitaciones. Hay una/un ... ? - Sf, hay.
F: Mobilat? F: LAmueblado? - No, no hay ...
J: O, da. Mobilat. J: Oh, si. Amueblado.
Hay una habitacion(es).
CUM SE SPUNE? • lCOMO SE DICE? dos sala(s) de estar.
tres dormitorio( s ).
cuatro bano(s).
1. Cum se solicită descrierea locuintei.
lavabo(s).
Preguntando por la descripcion del alojamiento.

la casa
EXERCITU • EJERCICIOS
Marfa?
'
es el pisa Ejercicio 1
lComo son la habitacion de Juan?
la sefiora Garda?
las dormitorios Imaginaţi-vă că locuinţele de mai lmagfnese que las casas de abajo
jos vă aparţin. Răspundeţi la le pertenecen a usted. Conteste a
Es grande. următoarele întrebări. las preguntas siguientes.
Es bonita/o.
1. lHay una cocina? 6. LHay un ascensor?
Estan amueblados. 2. lHay un bano? 7. LHay un garaje?
San preciosos. 3. lHay un lavabo? 8. lHay un jardfn?
4. LHay una sala de estar? 9. LHay un comedor?
Es una casa fantastica/o. 5. LHay un dormitorio?
Es un pisa bonita/o.
grande.
Es una habitacion Dormitork,
estupenda/o.

Il Como Ies? (
so~? 8•1c6n
fT•rr•Z4}
I
I esta el. .. ? La cocina esta arriba. T:~
Ec.~'"
LDonde 1'.'.
estan las ... ? El lavabo abajo. B•- ·
'-.J1) _\,
La sala de estar delante de ... Dorn,ltorto

detras de ... • -------.,,,.] ~L.1~- ) i

en la planta OQnnltorlo J
baia. L

70
71
 CAP. 14 În_ca_s_ă_-_D_e_n_tr_o_d_e_l_a_c_a_sa__ IUNIDAD 14
__ I CAP. 15 I Tren şi autobuz - Tren y autobus IUNIDAD 15 I
Ejercicio 2
În acest capitol veţi învăţa
lmaginati-vă că locuintele de mai lmagfnese que las casas de arriba • să vorbiţi despre mijloacele de transport;
sus sunt' ale dv. Faceti 'o descriere son suyas. De una completa • să întrebaţi când şi în ce direcţie circulă autobuzele sau trenurile.
completă, indicând fie~are cameră. descripci6n de cada una, indicando
cada habitaci6n. DIALOGURI• DIĂLOGOS

Dacă aveţi nevoie de ajutor, Si necesita ayuda, escuche en el Diălogo 1. en un autobus: un pasajero (P), conductor (C)
ascultaţi CD-ul cu prima descriere. CD la primara descripci6n.
P: Scuzaţi-mă. Merge la Carrillo? P:lPor favor, va a Carrillo?
Ejercicio 3 C: Nu. Dv. trebuie să luaţi nr. 19. C: No. Usted tiene que coger el
numero 19.
Descrieţi propria dv. casă. Describa su casa. P: Bine. Mulţumesc. P: Bien. Gracias.

Diălogo 2. en la estaci6n: Seliora Garcia (G), empleado (E)

G: Vă rog, acest tren merge la G: !Por favor! l Va este tren a

Bilbao? Bilbao?
E: Da, merge. E: Sf, va.
G: Mulţumesc. G: Gracias.

Diălogo 3. Ana Roca (AR), empleado (E)

E: Ce doriţi? E: lOue desea?

AR: Vreau să merg la Oviedo.
E: Când doriţi să mergeţi?
AR: Mâine dimineaţă.
E: Este un tren la 9.35.
AR: La ce oră soseşte acolo?
E: Soseşte la 4.20. Trebuie
schimbaţi la Burgos.
AR: Quiero ir a Oviedo.
E: lCuando quiere ir?
AR: Maliana por la maliana.
E: Hay un tren a las 9.35.
AR: lA que hora llega?
să E: Llega a las 4.20. Tiene que
hacer transborda en Burgos.

Diălogo 4. Paco (P), empleado (E)

P: Bună ziua. Vreau să merg la P: Buenas tardes. Quiero ir a

Sitjes. Sitjes.
E:Unde? E: lD6nde?
P: Sitjes. P: Sitjes.
E: Trenul pentru Sitjes pleacă la E: El tren para Sitjes sale a las
5.40 şi ajunge la Sitjes la 6.50. 5.40 y llega a Sitjes a las 6.50.
P: Mulţumesc. P: Gracias.

72
73
 CAP. 15 l Tren şi autobuz - Tren y autobus j UNIDAD 15 l
CAP. 15 j Tren şi autobuz - Tren y autobus IUNIDAD 15 I
Dialogo 5. Amalia Gil (AG), empleado (E)

AG: Există în dimineaţa aceasta AG: LHay un tren para Segovia EXERCITU• EJERCICIOS
un tren spre Segovia? esta manana? '
E: 8.1O. Soseşte la Segovia fa E: 8.10. Llega a Segovia: 8.55 . Ejercicio 1
8.55 . AG : LHay una un poco mas
AG: Este unul ceva mai târziu? tarde? Doriţi să ştiţi la ce oră pleacă Usted quiere saber a que hora
E: 10.25. Soseşte la Segovia la E: 10.25. Llega a Segovia: autobuzele sau trenurile spre salen las autobuses o trenes para
11.05. 11.05. localităţile de mai jos . estos sitios .
AG:Există şi ceva între? AG: LHay alguno entremedias? Cum întrebaţi? LOue pregunta usted?
E: Nu, nu mai este nimic. E: No, no hay nada mas.
tren - C6rdoba autobus - Jerez
CUM SE SPUNE• lCOMO SE DICE? tren - Salamanca tren - La Coruna
tren- Sevilla tren - Toledo
1. Cum se întreabă unde merge autobuzul / trenul.
autobus - Reus
Preguntando adonde va el autobus/tren .

este tren Ejercicio 2

al centra de la ciudad?
LVa este autobus Malaga?
el33 a Câte propoziţii puteţi face? LCuantas frases puede usted hacer?
fa Gran Via?

Por favor. LOue autobus/ tren va a ...? al centra de la ciudad?

2. Cum se întreabă ora plecării şi sosirii. LVa usted

Malaga?
Preguntando por la salida y llegada . LVa este tren
Gran Via?
LVa este autobus a
Marbella?
sale? Sale Campos?
LA que hora llega? Llega a las ...
llega alli? Llega alli
Ejercicio 3
Gerona?
LA que hora es el proximo tren para Urgell? Hay un tren a ... Imaginaţi-vă că sunteţi turist la Imaginase que usted es un turista
Sevilla? Madrid. Ce spuneţi în următoarele en Madrid. LOue dice usted en
situaţii? estas situaciones?
3. Cum se întreabă dacă trebuie să schimbati.
Preguntando si hay que hacer transborda. ' a) Usted esta en la parada del autobus numere 33. Usted quiere
ir a la Plaza de Espana .
L Tengo que hacer transborda? - Cambie en Oviedo. b) Usted esta en un autobus y quiere ir a la Plaza Mayor.
- No, es directo. c) Usted cree que el numere 23 va a Rosales .
d) LES el numere 13 el que va al Parque del Retiro?

74
75
 CAP. 15 j Tren şi autobuz - Tren y autobus j UNIDAD 15 j Relaţiipersonale -
CAP.16 Trato con la gente IUNIDAD 161
ASCULTAT! CU ATENTIE • ESCUCHE ESTO În acest capitol veţi învăţa
' '
• să vă exprimaţi regretul;
Pe CD-ul 4 se află câteva texte care vă vor ajuta să înţelegeţi • cum să multumiti;
spaniola. La început probabil că nu veţi înţelege totul. Dar nici nu e • cum să exprimaţi condoleanţele sau compătimire~ când este n~cesar;
nevoie. Mai întâi este important să reţineţi unele informaţii importante. • descrierea unor persoane şi exprimarea legăturilor de rudenie.
Ascultaţi părţile 1 şi 2 ale primei înregistrări de câte ori este nevoie,
până ce puteţi răspunde (în română) la întrebările de pe bandă.
DIALOGURI• DIĂLOGOS
Escena uno
Diălogo 1. Felicidad (F), Paco (P)
No usted de nuevo

Secci6n uno F: Îmi pare rău. Nu mai pot F: Ay, Io siento. No puedo
1. Unde este Andres? dansa. bailar mas.
lD6nde esta Andres? P: E în regulă. N-ai de ce să te P: Esta bien. No tienes por que
2. Ce doreşte Andres? scuzi. Şi eu sunt obosit. disculparte. Yo tambien
lOue quiere Andres? estoy cansado.
3. Vrea clasa întâi sau a doua? F: Hai să bem ceva. F: Vamos a beber algo.
lOuiere primera o segunda clase? P: Da, o idee bună. Ce vrei să P: Sf, que buena idea. lOue
bei? quieres tamar?
Secci6n dos F: Vreau o Coca-Cola. F: Quiero una Coca-Cola.
1. Unde doreşte să meargă Merete? P: Bine, aduc două Coca-Cola. P: Bueno, voy a buscar dos
lD6nde quiere ir Merete? Coca-Cola.
(Pauză). (Pausa).
2. Merete, doriţi pentru fumători sau nefumători?
lMerete, prefiere fumador o no fumador? F: Cine e fata aceea? F: lOuien es aquella chica?
3. La ce oră soseşte trenul la Sevilla? P: Este lsabel. Prietena lui P: Es lsabel. Es la novia de
lA que hora !lega el tren a Sevilla? Tomas. Tomas.
4. Trebuie să schimbe? F: Într-adevăr. Tomas este F: lDe verdad? lEs Tomas
l Tiene que hacer transborda? prietenul tău? amigo tuyo?
P: Da, este prietenul meu. P: Sf, es amigo mi6.
F: Este foarte drăguţ, nu-i aşa? F: Es muy guapo, lno crees?
P: (Fără chef): Într-adevăr, nu P: (Malhumurado ):
ştiu. Francamente, no Io se.

Diălogo 2. Constanza (C), Leonor (L)

L: Îmi pare rău de ce s-a L: Siento mucho Io de Beni.

întâmplat cu Beni.
C: Sincer, nu ştiu ce voi face C: Francamente, no se que voy
fără el. a hacer sin el.
L: A fost un prieten minunat L: Era un maravilloso amigo
pentru tine, nu-i aşa? tuyo, lno es verdad?

76
77
 Relaţiipersonale -
Relaţiipersonale -
CAP. 16
------------''------
IUNIDAD 16 I
Trato con la gente
CAP. 16 Trato con la gente !UNIDAD 161
C: Da, a fost. C: Oh sf, Io fue.
L: Câţi ani avea? L: LCuantos afios tenfa? 4. Cum se întreabă numele.
C: Nu era foarte bătrân, ştii, C: No era muy viejo, sabes. Preguntando por las nombres.
numai 12 ani. Solamente 12 afios.
L: Este o vârstă bună pentru un L: Es una buena edad para un aceasta? L0Ue es eso?
Ce
câine, nu? perro Lno es asf? este cealaltălfată? la otra lchica?
Cine
C: Da, cred că da. C: Sf, supongo que sf. celălalt lbăiat? el otro lchico

CUM SE SPUNE• lCOMO SE DICE? IAceasta I Eso

1. Cum se scuză faţă de un prieten.
Numele lui, ei Ieste 1-·· Su nombre Ies 1-··
Pidiendo disculpas a las amigos. 5. Cum se întreabă despre relaţiile dintre oameni.
Preguntando por la relaci6n entre personas.
îmi pare rău. Nu ştiu să dansez foarte bine.
Îmi pare foarte rău. Sunt căsătorită. Cine este Elena Manso? L0uien es Elena Manso?
Sincer îmi pare rău. În privinţa mâncării.
Îmi pare atât de rău. că am ajuns târziu.
tu Alicia amiga.
Alicia amiga? mi
LES su Ella mejor amiga.
Lo siento. No se bailar muy bien. Emilio amigo? es tu
su Emilio amigo.
Lo siento mucho. Estoy casada. su
El meior amiqo.
Realmente Io siento. Acerca de la comida.
Lo siento tanto. lleqar tarde.
Adjective posesive
2. Cum se mulţumeşte. Singular Plural
C6mo dar las gracias. mi: mi amigo mis: mis amigos
tu: tu camisa tus: tus zapatos

'
Mulţumesc mult. Muchas gracias. su: su padre/su madre sus: sus padres
Sunteţi foarte amabilă. Es usted muy amable. ■ su: su mujer/su madre sus: sus chicos
nuestro: nuestro cache nuestros: nuestros padres
3. Cum se prezintă condoleanţe unui prieten. nuestra: nuestra casa nuestras: nuestras bicicletas
C6mo expresar condolencias a un amigo. vuestro: vuestro libro vuestros: vuestros hermanos
vuestra: vuestra amiqa vuestras: vuestras qafas de sol
Tomas.
Îmi pare foarte rău tatăl tău. LSon Pilar y Alicia tus amigas? Alberto mi amigo.
ce am aflat despre es
soţia
ta. LES Tomas tu amigo? El tu amiqo.
domnul Sanchez. Elena es su amiga.

Tomas,
Lo siento mucho saber acerca de tu padre, 1-E_m_ili_o_ _ _---+_e_l_a_m_ig=-0-------i de tu madre?
tu esposa. Alicia la amiga
del sefior Sanchez.

78
79
 Relaţiipersonale -
CAP.16 Relatii personale -
Trato con la gente IUNIDAD16I
-------------- CAP.16 Trato con la gente IUNIDAD 161
Alicia la hermana
lată câteva modalităţi de a cere Aqui hay algunos ejemplos de pedir
Ella la hija
scuze. Sunt şi ele pe CD . disculpa. Estan en el CD, tambien.
la amiga intima Maria.
el colega Federico .
es
el auxiliar
de Îmi pare foarte rău. Lo siento mucho .
Alberto Ramon Blanco.
Scuzaţi-mă. Disculpeme.
El el jefe Elena Manso.
lertati-mă. Perdoneme.
el hermano
Îmi pare într-adevăr rău .
0

el hijo De verdad Io siento .

Acum cereti-vă scuze pentru că Ahora disculpase por no poder

Verbul: a fi
nu aţi putut îndeplini activităţile de hacer las actividades de arriba.
0

Prezent Trecut mai sus .

Yo soy Yo fui
Tu eres Tu fuiste
Eles Ejercicio 2
El fue
Ella es Ella fue

'
•
Ello es
Usted es
Nosotros somos
Vosotros sois
Ellos son
Ello fue
Usted fue
Nosotros fuimos
Vosotros fuisteis
Ellos fueron
Aceştia
Ascultaţi
şi
sunt membrii unei familii. Estos son las miembros de una
pe CD cum se pronunţă familia. Escuche en el CD como
repetaţi.

soţ - soţie
se pronuncian y repitalos .

marido - esposa/mujer
Ellas son tată - mamă padre - madre
Ellas fueron
Ustedes son Ustedes fueron bunic - bunică abuelo - abuela
fiu - fiică hijo - hija
frate -soră hermano - hermana
EXERCITU • EJERCICIOS nepot - nepoată nieto - nieta
'
LA FAMILIA DIAZ
Ejercicio 1
Pedro c. Maria
Aici este lista activităţilor ce le Aqui esta la lista de actividades
puteţi avea în timpul liber. que puede hacer en su tiempo
Ascultaţi pe CD cum se pronunţă libre.
şi repetaţi-le.
Julia c. Domingo Sanchez Bartolo c. Barbara Blanco
Escuche en el CD como se
pronuncian y repitalas. I I I I I
Josefa Juana Juan Andres Jorge Luis
a dansa = bailar a juca tenis = jugar al tenis
a înota = nadar a juca fotbal = jugar al futbol Priviti acest arbore genealogic şi Mire este arbol genealogico y
a merge pe = montar en a cânta la = tocar la răsp~ndeţi la întrebările ce urmează. conteste a estas preguntas.
bicicletă bicicleta chitară guitarra
a şofa = conducir a cânta la pian = tocar el piano 1. lOuien es Josefa? 5. lOuien es Maria?
a dactilografia = escribir a 2. lOuien es Andres? 6. lOuien es Bartolo?
maquina 3. lOuien es Domingo? 7. lOuien es Juana?
4. lOuien es Barbara Blanco?
80
81
 Relaţiipersonale -
CAP. 16 ________ Trato con la gente
_____;;__ ____ IUNIDAD 16 I I CAP. 17 I Pasiuni - Pasatiempos y gustos IUNIDAD 11 I
Ejercicio 3
În acest capitol veţi învăţa
Aici sunt câteva expresii cu ajutorul Aquf hay unas expresiones para să vorbiţi despre cele ce vă interesează;
cărora pot fi descrise persoanele. describir gente. Estan en el CD să vorbiţi despre ce vă place şi ce vă displace.
Acestea sunt şi ele pe CD. tambien.
DIALOGURI• DIĂLOGOS
atrăgătoare/atrăgător - atractiva/atractivo - guapa/guapo
drăguţă/drăguţ Diâlogo 1. Ana Roca (AR), Antonio (A)
înaltă/înalt - scundă/scund alta/alto - baja/bajo
brunetă/brunet - blondă/blond morena/moreno - rubia/rubio A: Ce apartament frumos ai! A: !Que pisa tan precioso tienes!
păr creţ - păr scurt - păr lung pelo rizado - pelo corta - pelo larga AR: E drăguţ, nu-i aşa? AR: Es bonito, l verdad?
slabă/slab - obeză/obez delgada/delgado - obesa/obeso A: Este un veritabil apartament! A: !Eso es Io que se !lama un
grasă/gras - durdulie/durduliu garda/gardo - gordita/gordito apartamento!
AR: Multumesc. AR: Gracias.
Acum descrieţi persoanele care Ahora describa a la gente siguiente. A: Văd că te interesează baletul. A: Ya veo que estas interesada
urmează.
(Indicând). A cui este fotografia? en el ballet. (Sefialando). lDe
quien es la fotografia?
Anita: 50 - muy atractiva - pelo carto y rizado.
Luis: 40 - bastante alto. AR: Este Margot Fonteyn. AR: Es Margot Fonteyn.
lsabel: 20 - no muy alta - pelo moreno - muy bonita. A: Şi cine este acela? A: l Y quien es aquel?
Cristobal: 18 - pelo larga - muy guapo. AR: Este Rodolfo Nureyev. Mă AR: Es Rodolfo Nureyev. Me
interesează foarte mult baletul. interesa mucho el ballet. Y colecciono
Pedro: 30 - bastante bajo - pelo rubio y un bigote.
Manuela: 16 - gordita - pelo moreno y carto. Colectionez fotografii cu balerini. fotograffas de las bailarines del
Te int~resează baletul, Antonio? ballet. LEstas interesado en el
ASCULTAT! CU ATENTIE • ESCUCHE ESTO ballet, Antonio?
' ' A: Nu, îmi pare rău. A: No, Io siento.
Acum ascultaţi partea 3-a a înregistrării. Încercaţi mai întâi să răspundeţi la AR: Ai vreun hobby? AR: l Tienes alg(m hobby?
întrebări. Dacă vă face plăcere ascultaţi din nou toată înregistrarea. A: Da. Pescuitul este pasiunea A: Sf. Pescar es mi pasatiempo
preferată. favorito.
Escena uno AR: (Sec): Ce frumos! AR: (Seca mente): Que bonito!
No usted de nuevo
Diâlogo 2. Felicidad (F), Paco (P)
Secci6n tres
F: Te interesează limbile străine, F:L Te interesan las idiomas, Paco?
1. Merete este spaniolă? lEs Merete espafiola? Paco?
2. Unde sunt grădinile din Tfvoli? lD6nde estan las jardines del P: Da, mă interesează foarte mult P: Sf, estoy muy interesado en el
Tfvoli? italiana. italiano.
3. Merete este secretară? lES Merete una secretaria? F: De ce? F: LPorque?
4. Andrei este din Scandinavia? LES Andres de Escandinavia? P: Îmi place bucătăria italiană şi P: Me gusta la comida italiana y
5. Andrei este interesat în conseNarea LEsta Andres interesado en la mă interesează maşinile italiene. estoy interesado en las coches
monumentelor vechi? conservaci6n de monumentos italianos.
antiguos? F: Ai maşină? F: l Tienes una?
P: Da, am un Fiat vechi. P: Sf, tengo un Fiat (viejo) antigno.
82
83
 CAP. 17 I Pasiuni - Pasatiempos y gustos j UNIDAD 11 I
CAP.17 j Pasiuni- Pasatiempos y gustos !UNIDAD 11!
Adjective
Adjectivele se acordă în gen şi număr cu substantivul pe CUM SE SPUNE• lCOMO SE DICE?
lângă care stau.în mod normal ele stau după substantivul
respectiv. 1. Cum se întreabă o persoană ce o interesează.
Preguntando cuales son sus pasatiempos.
Exemple: la comida italiana
los idiomas?
coches italianos
bailar? Sf, Io estoy.

'
un Fiat viejo interesado
1.,Esta en la musica? No, no Io estoy.
■
interesada
andar? No, Io siento. No Io estoy.
Dacă adjectivul se termină în -o, el are patru forme. el ballet?

De pildă: caro la fotografia.

un vino caro la pintura.
Yo estoy
una pension cara (muy) interesa do los naipes.
El esta en
vinos caros (no) interesa da el teatro.
Ella esta
flores caras pafses extranjeros.
los coches.
Diălogo 3. Senora Garda (G) y su hijo (H) (fiul său)
l Cu al es su hobby?
G: Dumnezeule, ce căldură! G: !Dios mfo, que calor! Estu (de ti) pintar?
H: Da, într-adevăr, e cald. H: Sf, de verdad que hace calor. Es su (de el) hobby leer?
G: Mi-e sete. G: Tengo sed. Es su (de ella) la musica folkl6rica?
H: Şi mie. Ai dori să bei ceva, H: Yo tambien. l Te gustarfa
mamă? tomar algo, mama? La musica folkl6rica
G: Ştii că îmi place ceaiul. G: Ya sabes que me gusta el te. es de ellos.
Leer un hobby favorito
H: No hay te aquf, mama. l Te no es mfo.
Pintar
H: Aici nu există ceai, mamă. Ai gustarfa tomar una cerveza?
vrea să bei o bere? G: Oh, no, no me gusta la 2. Cum se întreabă despre preferinţele culinare.
G: O, nu, nu-mi place berea. cerveza. Preguntando Io que gusta y no gusta (comida).
H: 1.,Quieres vino, mama?
H: Vrei vin, mamă? G: No, no me gusta el vino el te?
G: Nu, nici vinul nu-mi place. Aş tampoco. 1.,Puedo tomar un 1.,Le gusta elpollo? Sf, me gusta.
putea să beau un suc de zumo de naraja? la carne? No, no me gusta.
portocale? H: Yo tambien. Vamos a tomar
H: Şi eu. Vom bea suc de la comida italiana.
un zumo de naranja.
portocale. G: la came.
A Tiz6n le gusta la leche. Me gusta
el pescado.
G: Lui Tiz6n îi place laptele. H: No hay leche aquf, mama. 1.,Que comida le gusta? la fruta.
H: Aici nu există lapte, mamă. G: Bueno, entonces agua.
G: Bine, atunci apă. H: Nome gustan las legumbres.
Sf claro, agua para el perro.
H: Desigur, apă pentru câine. te.
No bebo cerveza.
alcohol.
84
85
 I CAP.17 I Pasiuni-Pasatiempos y gustos IUNIDAD 111
I CAP. 17 I Pasiuni - Pasatiempos y gustos I UNIDAD 111
3. Cum se propune mâncarea şi băutura.
Como ofrecer bebida y comida. îi intervievează . Luati rolul lui Blas hacer dentro. Un reportero Ies
sau al Petrei şi (ăspundeţi la estâ entrevistando. Tome la parte
te. întrebări. Verificaţi răspunsurile de Blas o de Petra y conteste a
un "?
un poco de pescado? pe CD. las preguntas. Compruebe sus
l Te gustaria tomar Si, me gustaria tomar ...
un respuestas en el CD.
whisky? No, gracias.
un helado?
Blas, l,estâs interesado en viajar?
Petra, lestâs interesada en leer?
corner? /un ...
i,Oue te gustaria / Me gustaria Blas, lestâs interesado en los naipes?
beber? unos .. . Petra, lestâs interesada en la pintura?
Blas, lestâs interesado en el teatro?
EXERCITII
•
• EJERCICIOS Petra, lestâs interesada en el canto?
Blas, lestâs interesado en la cocina?
Ejercicio 1 Petra, lestâs interesada en la pesca?
Blas, lestâs interesado en montar a caballo?
lată o listă cu câteva hobby-uri Aqui hay una lista de hobbys
interesante. Ascultaţi pe CD cum interesantes. Escuche en el CD Ejercicio 3
se pronunţă. como se pronuncian.
Uneori este necesar să spuneţi că A veces es necesario decir que
JUAN BLAS JACINTA JUANA nu vă place o anumită mâncare. no le gusta cierto tipo de comida.
leer conducir cantar ir de excursion Este important s-o spuneţi în mod Es importante decirlo amablemente.
(a citi) (a conduce) (a cânta) (a merge în politicos . Priviţi şi ascultaţi Mire y escuche los ejemplos de
excursie) exemplele de mai jos. abajo.
montar a aficionado al tocar la guitarra jugar al tenis
caballo teatro A: lLe gusta el pescado?
(a călări) (amator de (a cânta la (a juca tenis) B: No, no me gusta el pescado.
teatru) chitară)
nadar cocinar bailar pescar A: lLe gusta el pollo?
(a înota) (a găti) (a dansa) (a pescui) B: No, Io siento. No puedo corner pollo.

Acum spuneţi ce îi interesează pe Ahora diga en que estân interesados A: lLe gusta el queso?
Juan, Blas, Jacinta şi Juana. Juan, Blas, Jacinta y Juana. B: Si, me gusta mucho el queso.

Ejercicio 2
Presupune~ că sunteţi un vegetarian Asuma que usted es un vegetariano
Blas este plin de energie. Îi place convins şi un antialcoolic. Dar, vă muy estricto y tambien abstemio.
Blas estâ lleno de energias. Le
să stea în aer liber. Petrei nu-i place orice altceva. Răspundeţi la Pero le gusta todo Io demas.
gusta estar al aire libre . A Petra
place să stea afară, ea preferă întrebările de mai jos în mod Conteste a las preguntas de abajo
no le gusta estar afuera; ella
hobby-urile de interior. Un reporter corespunzător. Verificaţi-vă apropiadamente. Compruebe sus
prefiere los hobbys que se pueden
răspunsurile pe CD. respuestas en el CD.

86
87
 CAP.17 I Pasiuni- Pasatiempos y gustos IUNIDAD 111 I CAP. 18 I La restaurant - En el restaurante I UNIDAD 18 I
lle gustaria un trozo de pastel? În acest capitol veţi învăţa
lPuedo ofrecerle un huevo pasado por agua? • să retineti o masă la un restaurant;
lQue tal un buen bistec? • să d~ti comanda chelnerului/ospătarului;
l Vamos a tamar una cana? • să înt~ebaţi persoana care vă însoţeşte ce ar dori să mănânce.
lPrefiere un zumo de naranja?
Le puedo recomandar este queso.
lle gustarfa un „Wiener Schnitzel"?
DIALOGURI • DIĂLOGOS
Vamos a tamar un vaso de vino.
Diâlogo 1. Amalia Gil (AG), Enrique Gil (EG), Maftre (M), Camarero (C)
lPrefiere leche?
l Tomamos un helado?
M: Bună seara. M: Buenastardes.
lle gustarfa una naranja?
EG: Bună seara . Doresc să EG: Buenas tardes. Quiero
rezerv o masă pentru reservar una mesa para esta
ASCULTAT! CU ATENTIE • ESCUCHE ESTO această seară . noche .
' '
i M: Da, domnule. Pentru ce oră? M: Si, senor. lA que hora?
Ascultaţi părţile 4 şi 5 ale primei conversaţii până puteţi răspunde
la următoarele întrebări.
când I EG: Aveţi
o masă pentru ora 8 EG: l Tiene una para las 8 en
fix? punto?
M: Da, domnule. Pe ce nume? M: Si, senor. lA que nombre?
Escena uno EG: Gil. EG : Gil.
No usted de nuevo M: lPara cuăntos?
M: Pentru câte persoane?
EG: Pentru două, vă rog . EG : Para dos, por favor.
Secci6n cuatro (Pauză.) (Pausa.)
EG: Bună seara . Am rezervat o EG: Buenas noches. Tengo una
1. Merete este căsătorită? 1. lEstă casada Merete? mesa reservada.
masă .
2. Are copii? 2. l Tiene ella hijos? M: Ah , sf, el senor Gil. Pase por
M: A, da, domnul Gil. Veniţi pe
3. Cine plăteşte cafeaua? 3. lOuien paga el cafe? aici vă rog. Este bună aquf , por favor. lQue le
4. Cine vrea paste? 4. lQuien toma una pasta? aceasta? parece, aquf?
EG: Da , e bine. Mulţumesc. EG : Sf , estă bien . Gracias .
Secci6n cinco (Pauză . ) (Pausa.)
EG: Cu ce ai vrea să începi, EG : lQue te gustarfa para
1. Cine perforează biletul în tren? 1. lQuien perfora el billete en el tren? draga mea? empezar, carino?
AG: Mm, cred că voi lua calmari AG :Mmm . Creo que voy a tamar
2. Unde lucrează Merete? 2. lD6nde trabaja Merete? a la Romana . Dar tu? unos calamares a la
Romana. l Y tu?
3. Merete locuieşte într-o casă 3. l Vive Merete en una casa o en EG: Me parece que yo voy a
EG: Cred că voi lua o supă de
sau într-un apartament? un piso? tamar una sapa de mariscos.
scoici. Îmi place supa de
scoici. Şi felul doi? Me gusta la sapa de
4. Cui îi place fotbalul? 4. lA quien le gusta el futbol? mariscos. l Y de segundo?
AG : Antricoate . AG: Unas chuletas.
5. Îl interesează pe Andrei muzica 5. lEstă Andres interesado en la EG: De miel sau de porc? EG: lDe que las prefieres, de
clasică? musica clasica? cordero o de cerdo?
1{-

88
j 89
! CAP. 18 ILa restaurant - En el restaurante !uNIDAD 18 I ! CAP. 18 ILa restaurant - En el restaurante! UNIDAD 18 I
AG: Cred că de miel. Dar tu , ce AG: Oh, crea que de cordero . l Y 2. Cum se spune când nu sunteţi sigur.
vei lua , dragul meu? tu que vas a tamar, amor Como decir que no esta seguro .
mfo?
EG: Nu sunt sigur. EG: No estoy seguro.
No se.
AG: De ce nu iei pui cu usturoi? AG: lPor que no tomas pollo al
Îţi place puiul. ajillo? Te gusta el pollo.
EG: Da, îmi place. EG: Sf, me gusta. 3. Cum se comandă mâncarea şi băutura.

(Pauză.) (Pausa.) Como pedir comida y bebida.

EG: Chelner? EG: lCamarero?
C: Da, domnule. C: Diga, seiior. a foarte oficial mu formal b) obişnuit (informal)
EG: Am dori să comandăm acum. EG: Vamos a pedir ahora. Yo Tortillas por favor.
tamare .. .
C: Vă rog! C: Bien. Sin ular cafes
EG: Soţia mea va lua calmari a la EG: Mi mujer va a tamar Mi esposa y yo Dos Coca-Cola
Plural tomaremos ... vasos de cerveza
Romana , iar eu o supă de calamares a la Romana y yo
scoici. una sopa de mariscos. vaso de vino tinto
Un
C: Şi felul doi? C: l Y de segundo? bistec
EG: Pentru soţia mea, antricoate EG: Para mi mujer las chuletas Una cana
de miel , şi pentru mine, pui de cordero y para mi pollo al
cu usturoi. ajillo.
C: Ce vin aţi ales? C: l Y que vino van a tamar?
EG: A, da, vinul. .. EG: Ah, sf, el vino ... 4. Cum se rezervă o masă la restaurant.
Como reservar una mesa en un restaurante.

CUM SE SPUNE• lCOMO SE DICE? hoy.

esta noche.
Quiero reservar una mesa para
1. Cum se întreabă o persoană ce doreşte să mănânce sau să bea. maiiana .
Preguntando que le gusta corner y beber. el martes oroximo.

lA que hora?
I ~Que, le gusta I corner? la paella.
beber? queme
gusta
los calamares.
unvasode
I l Tiene una mesa para las , 7.30?
8.00?
Yo crea
vino.
quevoya pescado. lPara cuantos?
tomar una cerveza.

l Te gustarfa
unas legumbres?
Sf, por favor. Quiero ...
I Una mesa para I tres,
dos , I por favor.
tomar I:mas
. ?.
a1go de orimero? No gracias.
lA nombre de quien?

90 91
 CAP. 18 I La restaurant - En el restaurante IUNIDAD 18 I
CAP. 18 I La restaurant - En el restaurante IUNIDAD 18 I
EXERCITU • EJERCICIOS Sopas
'
Ejercicio 1
Supă de scoici = Sapa de mariscos (350 Pts)
Consome de pui = Consome de pollo (160 Pts)
Imaginaţi-vă că sunteţi într-un lmagiinese que esta en un Cremă de ciuperci = Crema de champifiones (200 Pst)
restaurant. Construiţi două conversa~i restaurante. Mantenga dos Supă de peşte = Sapa de pescado (250 Pts)
cu chelneriţa conform informaţiilor conversaciones con la camarera *****
de mai jos. Ca referinţă, luaţi con la informaci6n de abajo. Para
meniul de mai jos. Când veţi referencia mire el menu de abajo. Peşte - Pescado
hotărî ce veţi spune, lucraţi fiecare Cuando haya decidido Io que va a
exerciţiu folosind conversaţia de decir, emplee cada ejerc1c10 Calmari a la Romana = Calamares a la Romana (400 pts)
pe CD. Verificaţi-vă răspunsurile usando la conversaci6n del CD. Creveţi prăjiţi = Gambas a la plancha (240 Pts)
pe CD. Compruebe sus respuestas en el Spinare de merluciu cu midii = Lamo de merluza con almejas
CD. (560 Pts)
Păstrăvi a la Navarra = Truchas a la Navarra (600 Pts)
Conversaci6n 1 Pilaf marinăresc = Paella a la Marinera (475 Pts)
La sfârşitul vacanţei, dv şi prietenul dv. nu mai aveţi aproape *****
deloc bani. De aceea, doriţi să comandaţi pentru dv. şi pentru
prietenul dv. felurile de mâncare cele mai ieftine. Nu vă mai puteţi Carnes
permite nici vin şi de aceea cereţi apă în loc de vin.
Escalop de viţel = Escalope de ternera (525 Pts)
Conversaci6n 2 Rinichi de Jerez = Rifiones al Jerez (400 Pts)
File de porc = Solomillo de cerdo (500 Pts)
Luaţi masa împreună cu un partener de afaceri şi pentru că doriţi
Antricoate de miel = Chuletas de cordero (550 Pts)
să-l impresionaţi comandaţi felurile cele mai scumpe pentru amândoi.
Pui cu usturoi = Pollo al ajillo (475 Pts)
Nu uitaţi să cereţi lista vinurilor. În cele din urmă sunteţi atât de sătui
încât nu mai doriţi desertul, în schimb comandaţi cafele şi alune.
ASCULTAT! CU ATENTIE • ESCUCHE ESTO
' '
Menu
Ascultaţi partea 6-a din prima conversaţie, până veţi putea răspunde
la întrebări.
Aperitive asortate = Entremeses variados (400 Pts)
Pepene cu şuncă = Melon con jam6n (350 Pts) Escena uno
Sparanghel cu maioneză = Esparragos con mayonesa (500 No usted de nuevo
Pts)
Supă rece sau salată (din = Gazpacho (200 Pts) Secci6n seis
bucăţele de pâine, ceapă, roşii,
asezonată cu muştar, sare, ulei şi 1. Unde există o catedrală grandioasă?
oţet, toate crude). lD6nde hay una catedral magnifica?
Omletă spaniolă = Tortilla espafiola (250 Pts) 2. Ce este muzeul de Arte Frumoase?
***** lOue es el museo de Bellas Artes?
3. Merete doreşte un hotel scump sau ieftin?
lDesea Merete un hotel caro o barato?
92
93
~C_A_P_._19~ _ _ _H_o_te_l_ur_i_-_H_o_t_el_e_s_ _ _ j UNIDAD 19 I CAP.19 Hoteluri - Hoteles !UNIDAD 19!
În acest capitol veţi învăţa M: Da. Pentru ce oră? M: Si.1.,A que hora?
• să reţineţi o cameră la hotel. EG: La 8. EG: A las 8.
M: Pentru câte persoane? M: 1.,Para cuantos?
DIALOGURI • DIĂLOGOS EG: O masă pentru doi. EG: Una mesa para dos.
M: Da, domnule. Numele dv.? M: Bien, senor. 1.,Su nombre?
Diâlogo 1. Ana Roca (AR), recepcionista (R) EG: Gil. EG: Gil.

R: (Sunătelefonul.) R: (El telefona suena .) Diâlogo 3. Pedro Duarte. (PD), empleado (E)
Hotel Carabela. Hotel Carabela.
AR: Bună ziua . Aveţi o cameră AR: !Hala! l Tiene una habitaci6n PD: Doresc să fac o rezervare PD: Quiero reservar unas
pentru 5 mai? para el 5 de maya? pentru o vacanţă în Andalucfa. vacaciones en Andalucia .
R: Cu un pat sau dublă? R: 1.,lndividual o doble? E: Da, domnule . Unde? E: Si, senor. i,D6nde?
AR: De o persoană , vă rog. AR: Individual, por favor. PD: în Sevilla . PD: En Sevilla .
R: Pentru câte nopţi? R: 1.,Para cuantas noches? E: A, da, Sevilla . Este un oraş E: Ah, si, Sevilla . Es una
AR: Pentru o noapte. AR: Para una noche . foarte frumos . La ce hotel? ciudad muy bonita 1.,En que
R: Da, am o cameră de o R: Sf, tengo una habitaci6n hotel?
persoană. individual . PD: El Simon. PD: El Simon.
AR: Cu baie? AR: 1.,Con bano? E: Când doriţi să mergeţi? E: i,Cuando quiere ir?
R: Da , cu baie . R: Sf, con bano. PD: La 1 septembrie . PD: El 1 de septiembre .
AR: Cât costă? AR: l Cuanto es? E: Pentru 7 sau 14 nopţi? E: i,Para 7 o 14 noches?
R: 5.000 pesetas pe noapte, cu R: San 5.000 pesetas con PD: Pentru 14. PD: Para 14.
mic dejun . desayuno. E: Pe ce nume, vă rog? E: 1.,A que nombre, por favor?
AR: De acord, o iau. AR: Bien, entonces la tomo. PD: Duarte. Dl şi dna de Duarte. PD: Duarte. El senor y la senora
R: Numele dv, vă rog. R: 1.,Su nombre, por favor? (Pauză . ) de Duarte. (Pausa .)
AR: Doamna Ana Roca . AR: Senora Ana Roca. E: Scuzaţi-mă un moment. E: Perdon, un momente.
R: În regulă, doamnă Roca . R: Bien, senora Roca. 1.,Puede (Vorbeşte la telefon .) Alo, (Habla por telefona.) Hola,
Puteţi confirma rezervarea confirmar la reserva por Soberano? Doresc o cameră 1.,Soberano? Quiero una
în scris? escrito? dublă la hotel El Simon din habitacion doble en el Hotel
AR: Da, desigur. AR: Sf, claro. Sevilla. 14 nopţi , pentru 1 El Simon de Sevilla . 14
R: Mulţumesc . R: Gracias. septembrie. Este în noches, para el 1 de
AR: La revedere. AR: Adi6s . întregime ocupat? Hotel septiembre . i,Esta
R: La revedere. R: Adi6s. Anabel? Hotel Eugenia? completamente lleno? i,EI
(Vorbind cu Pedro .) Hotel Anabel? 1.,EI Hotel
Diâlogo 2. Enrique Gil (EG), maftre de hotel (M) Domnule Duarte, El Simon Eugenia? (Hablando a
este ocupat în întregime. Pedro.) Senor Duarte, El
M: (Sună telefonul.) M: (El telefona suena.) Puteti avea o cameră la Simon esta completamente
El Patio . El Patio. hote1'u1 Anabel sau hotelul lleno . Puede tener una
EG: Bună seara. Aveţi o masă EG: !Buenas tardes! l Tiene una Eugenia. habitacion en el Hotel Anabel
pentru mâine seară? mesa para manana por la o en el Hotel Eugenia.
noche? PD : Cum este hotelul Anabel? PD: i,Como es el Hotel Anabel?
~-t
!~'

94 95
J
 CAP. 19 _ _ _H_o_t_el_u_ri_-_H_o_te_le_s_ _ _ IUNIDAD 19 I CAP. 19 _ _ _H_o_t_el_u_ri_-_H_ot_e_le_s_ _ _ IUNIDAD 19 I
E: Vi-l pot recomanda. La fel şi E: Se Io puedo recomendar y el
hotelul Eugenia. Hotel Eugenia tambien. EXERCITU • EJERCICIOS
PD: Voi lua la hotel Anabel. PD: Tamare el Hotel Anabel. El '
Eugenia este foarte scump. Eugenia es muy caro. Ejercicio 1

CUM SE SPUNE• lCOMO SE DICE? Doriţi să rezervaţi o cameră. Usted quiere reservar una habitaci6n.
Aceste numere vă indică ce tip de Estos numeros indican que tipo
1. Cum se rezervă o cameră la hotel. cameră doriţi să rezervaţi. de habitaci6n quiere reservar.
Como reservar una habitaci6n en un hotel.
1 - una habitaci6n individual 4 - con ducha
a) que tipo de habitaci6n.
(ce fel de cameră.) 2 - una habitaci6n doble 5 - con lavabo
3 - con bano 6 - con televisi6n

Una habitaci6n individual con bano.

doble Numerele dintre paranteze () Los numeros entre () indican
sin ducha.
indică cât timp veţi sta. cuanto tiempo va a estar.
b) para cuando.
(pentru când.) Ejemplo: (1) - una noche
(2) - dos noches
diez de enero. (3) - tres noches etc.
Para el siete de maya. (1s) - una semana
veintiuno de aqosto.
Acum cereţi aceste camere. Ahora pregunte porestas habitadones.
c) para cuantas noches. Verificaţi-vă răspunsurile pe CD. Compruebe sus respuestas en el
(pentru câte nopţi.) CD.

una noche. a) 1 (1) b)24(2) c)13(1)

Para dos d) 2 (1s) e)24(3) f) 13 (1s)
tres / noches. g) 25 (2) h) 24 (1s) i) 23 (1)
una semana. j) 16 (2)

Desde el 5 de enero el 12 de enero ... Ejercicio 2

1 de ma o hasta
el 30 de ma o ...
Doriţi să rezervaţi o cameră pentru Usted quiere reservar una habitaci6n
d) poniendolo todo junto. o anumită perioadă. Verificaţi-vă para cierto tiempo. Compruebe
(toate împreună.) răspunsurile pe CD. sus respuestas en el CD.

para el 1 de maya. 1. (1 ); 30.03. - 31.03. 6. (3); 02.08. - 05.08.

Me gustaria individual para dos noches. 2. (4); 06.12. -10.12. 7. (5); 04.11.-09.11.
Tiene usted una habitaci6n con/sin bano para dos noches. 3. (1s); 20.01. - 27.01. 8. (2); 28.07. - 30.07.
doble desde el 1 de maya. 4. (2); 07.1 O. - 09.1 O. 9. (4); 23.02. - 27.02.
hasta el 3. 5. (1 ); 12.05. - 13.05. 10. (1s); 08.06. -15.06.
96
97
 ~C_A
__ I
P. 1_9_ _ _ _H_o_t_e_lu_r_i-_H_o_te_le_s_ _ _ UNIDAD 19 I CAP. 20 Instrucţiuni - Reglementos IUNIDAD 20 I
-----'----------
Ejercicio 3
În acest capitol veţi învăţa
Doriti să rezervati o cameră la Usted quiere reservar una • să întrebaţi dacă un lucru trebuie făcut sau nu;
hotel. Luati-vă rolul în conversatia habitaci6n en un hotel. Tome su • să daţi replicile necesare.
care urmează. E pe CD. ' parte entre los espacios de la
conversaci6n. Esta en el CD. DIALOGURI • DIĂLOGOS
Recepcionista del Hotel: Hotel Carabela.
Usted: ... Diâlogo 1. Seiiora Garcia (G), agente de Turismo (AT)
Recepcionista del Hotel: llndividual o doble?
Usted: ... G: Doresc să rezerv un bilet G: Quiero reservar un vuelo
Recepcionista del Hotel: lPara cuantas noches? pentru Caracas. para Caracas.
Usted: ... AT: Da, doamnă. Când doriţi să AT: Si, seiiora. lCuando quiere
Recepcionista del Hotel: Si, tengo una individual. călătoriţi? viajar?
Usted: ... G: Luna viitoare. Ziua de G: El mes proximo. El
Recepcionista del Hotel: Si, con bano. naştere a fiului meu este pe cumpleaiios de mi hijo es el
Usted: ...
20 noiembrie. El lucrează la 20 de noviembre. El trabaja
Recepcionista del Hotel: Son 3.000 pesetas con desayuno.
Usted: ... Caracas. en Caracas.
AT: Aveţi nevoie de un paşaport AT: Usted necesita un pasaporte
Recepcionista del Hotel: lOue nombre, por favor?
Usted: ... valabil. valido.
Recepcionista del Hotel: Bien. lPuede confirmar su reserva por G: Da, îl am. Am nevoie de viză G: Si, Io tengo. lNecesito
escrito, por favor? pentru Venezuela? visado para Venezuela?
Usted: ... AT: Da. Aveti nevoie de viză AT: Si. Usted necesita visado
Recepcionista del Hotel: Gracias. pentru Venezuela. para Venezuela.
Usted: ... G: A, da? Nu am. G: lAh, si? No Io tengo.
Recepcionista del Hotel: Adi6s. AT: lată un formular. Trebuie să-l AT: Aqui tiene una solicitud.
trimiteţi la Ambasada Tiene que enviarla a la
Venezuelei. Embajada Venezolana.
ASCULTAT! CU ATENTIE • ESCUCHE ESTO G: Multumesc. Trebuie să am G: Gracias. l Tengo que tener
' ' asig'urarea de călătorie? un seguro de viaje?
Acum ascultaţi următoarea parte din No usted de nuevo. Ar fi bine să
AT: Nu, nu aveţi nevoie de AT: No, no necesita seguro de
?scultaţi _din nou întreaga bandă. Veţi fi uimiţi să constataţi cât de mult
inţelegeţ, acum. asigurare de călătorie. Dar viaje. Pero yo siempre Io
eu întotdeauna o recomand. recomiendo.
Escena uno G: Trebuie să am certificat de G: l Tengo que tener un
No usted de nuevo vaccinare? certificado de vacunaci6n?
AT: Nu, nu este necesar. AT: No, no es necesario.
Secci6n siete G: O, bine. G: Oh, bien.

1. lOuien esta buscando una habitaci6n individual? Diâlogo 2. Paco (P), jefe (J)
Cine caută o cameră de o persoană?
2. lPara cuantas noches?
P: Unde mergeţi în concediu? P: lAdonde va a ir de
Pentru câte nopţi?
3. lC6mo se llama el hotel? vacaciones?
Cum se numeşte hotelul? J: Merg în Germania. J: Voy a ir a Alemania.
P: Într-adevăr? Unde? P: lDe verdad? lAdonde?
98
99
 CAP. 20 I
__ln_s_t_ru_c__,_ţi_u_n_i-_R_e_;::;g_le_m_e_n_t_o_s_ UNIDAD 20 I CAP. 20 I
ln_s_tr_u_c--'-ţi_u_n_i-_R_e-=g_le_m_e_n_t_os__ UNIDAD 20
__ I
J:
P:
Voi merge la Berlin.
Foarte interesant.
J:
P:
Voy a ir a Berlin.
Que interesante. lUsted I lTengo
~ Tenemos I que I tener?
obtener?
Cunoaşteţi Berlinul? conoce Berlin?
J: Nu, deloc. Ce-i de văzut J: No, en absoluto . lOue debe
acolo? uno ver allf?
I Usted I (no) tiene \ que
I tener.
obtener.
P: Mai întâi , trebuie să vedeţi P: Primero uno debe ver la
Poarta Brandenburg, apoi să Puerta de Brandenburgo,
urcati în Turnul Televiziunii, despues subir a la Torre de EXERCITU• EJERCICIOS
trebuie să mergeţi la la Televisi6n y debe ir a '
Potsdam, la Sanssouci . Potsdam, a Sanssouci. Ejercicio 1
J: Ce-i acesta? J: l Y que es eso?
P: Este un palat foarte frumos P: Es un palacio muy bello de lată o listă de lucruri de care aţi Aqui hay una lista de cosas que
din timpul regelui Frederic li la epoca del Rey Federico li putea avea nevoie. puede necesitar.
al Prusiei. de Prusia .
J: E nevoie de viză pentru J: lSe necesita un visado para ochelari de soare gafas de sol bani dinero
Germania? Alemania? periuţă de dinţi cepillo de dientes hartă mapa
P: Nu, nu este nevoie . Dar, nu P: No, no es necesario . Pero costum de baie traje de bano rachetă de tenis raqueta de tenis
uitaţi aparatul de fotografiat. no se olvide de llevar su paşaport pasaporte cizme botas
maquina fotografica. bilete de intrare entradas umbrelă paraguas
J: Da , desigur. Trebuie să J: Si, claro. Y debo comprar
cumpăr şi film. una pelicula tambien. Care dintre aceste lucruri trebuie lOue cosas de la lista tiene que
să le luaţi cu dv.? tamar?

CUM SE SPUNE• lCOMO SE DICE? Exemplu: Trebuie să iau umbrela . paraguas.

Ejemplo: Tengo que tomar mi
1. Cum se întreabă dacă trebuie să se facă ceva anume.
Preguntando si uno tiene que hacer algo . 1. Ce trebuie să luaţi când mergeţi la cumpărături?
2. Doriţi să jucaţi fotbal.
un pasaporte valido? Si, tiene que tenerlo. 3. Doriti să jucati tenis.
lTengo
que
tener
un visado? No, no tiene que 4. Aveţi de gând să faceţi o călătorie la ţară.
lTenemos obtener 5. Vreti să mergeţi la teatru .
un seguro de viaie? tenerlo.
6. Este cald şi doriţi să mergeţi la bazinul de înot.
un certificato de vacunaci6n. 7. Vreti să vă petreceţi concediul în străinătate.
8. Rămâneţi la sfârşit de săptămână la prieteni, la ţară .
tener un carnet internacional de conducir.
Usted (no) tiene que 9. Plouă.
obtener una Carta Verde,
un pasaoorte. 10. Cerul este senin .

Ejercicio 2
Tengo que tener. (Trebuie să am .)
I Tengo que ... ? Si, tiene que tener. / No, no necesita tener Uitati-vă la o pagină din agenda Mire una pagina del diario de
■ u obtener. (Trebuie să ... ? Da, trebuie să aveţi. / Nu, nu lui Paco. Ce trebuie să facă în Paco. lOue tiene que hacer cada
trebuie să aveti sau să obtineti.) fiecare zi a săptămânii? dia de la semana?

100
j 101
 CAP. 20
- -Instrucţiuni - - - - - - - IUNIDAD 20 I
- - ~ - --Reglementos CAP. 20 lnstructiuni - Reglementos
-----'''-----~-----.
UNIDAD 20 I I
Ejemplo: L0ue tiene que hacer Paco? - El tiene que ver a Felicidad.
ASCULTAT! CU ATENTIE • ESCUCHE ESTO
L0ue tiene que hacer Paco el domnigo? ' '
L0ue tiene que hacer Paco el lunes?
Ascultaţi încă o dată întreaga bandă (inclusiv ultima scenă) .
L0ue tiene que hacer Paco el martes?
L0ue tiene que hacer Paco el miercoles?
L Que tiene que hacer Paco el jueves? Escena uno
L0ue tiene que hacer Paco el viernes? No usted de nuevo
L0ue tiene que hacer Paco el sabado?
Secci6n ocho
Domingo: ver a Felicidad.
1. Cine a rezervat cameră la hotel pentru Merete?
Lunes: buscar el cache.
L0uien ha reservado el hotel para Merete?
Martes: ir a Bilbao.
2. Merete doreşte cameră cu mic dejun?
Miercoles: comprar un collar para Felicidad. LQuiere Merete habitaci6n con desayuno?
Jueves: comprar una raqueta de tenis. 3. Ce număr are camera lui Merete?
Viernes: levantarse a las 6 de la manana. LCual es el numero de la habitaci6n de Merete?
Sabado: quedarse en cama (esta cansado).

Ejercicio 3

Enrique şi Ana au hotărât să Enrique y Ana han decidido visitar

viziteze nişte prieteni la sfârşit de
săptămână. Ana va pleca vineri.
Enrique trebuie să rămână până
sâmbătă după-amiază. Deoarece
Enrique este foarte neatent când
aranjează lucrurile, Ana a strâns
tot ce ar avea nevoie şi a luat cu
ea . Sâmbătă dimineaţa, Enrique
dă telefon ca să întrebe ce să ia
cu el . Ana îi spune că totul e în
ordine. Ascultaţi CD-ul şi luaţi
rolul Anei.
a unos amigos durante el fin de
semana . Ana va a ir el viernes.
Enrique tiene que quedarse hasta
el sabado por la tarde . Como
Enrique es muy descuidado
preparando las cosas, Ana ha
recogido todo Io que el necesita y
se Io ha llevado con ella. El
sabado por la manana Enrique
telefonea para saber que tiene
que llevar. Ana le dice que todo
esta arreglado. Escuche en el CD
y tome la parte de Ana.

Exemplu: Ejemplo:
Trebuie să-mi iau racheta de L îengo que llevar mi
tenis? raqueta de tenis?
Nu, nu este nevoie să-ţi iei No, no tienes que llevar tu
racheta de tenis. raqueta de tenis.

102 103
 Jocuri şi sporturi -
CAP. 21 Juego y deporte IUNIDAD 21 I CAP. 21
Jocuri şi sporturi -
Juego y deporte IUNIDAD 21 I
În acest capitol veţi învăţa
• să faceţi propuneri; MAR: E sâmbătă. Joacă fotbal. MAR: Es sabado. El esta jugando
• să propuneţi cuiva să participe; al futbol.
8: Joacă des fotbal? B: lJuega al futbol a
• să întrebaţi pe cineva dacă se pricepe la ceva;
menudo?
• să întrebaţi şi să discutaţi de câte ori trebuie exersată/repetată o
activitate. MAR: Joacă
fotbal în fiecare MAR: Juega al futbol cada
sâmbătă şi
se antrenează sabado y se entrena dos
de două ori pe săptămână. veces por semana.
DIALOGURI • DIĂLOGOS 8: De ce nu mergi cu el? B: lPor que no vas con el?
MAR: Nu mă interesează fotbalul. MAR: No estoy interesada en el
Diâlogo 1. Felicidad (F), Paco (P), Marfa
futbol.
F: Ce zi frumoasă! Hai să F: Que dfa tan estupendo.
înotăm. Vamos a nadar.
P: Da, ce idee bună. P: Sf, que buena idea.
CUM SE SPUNE• lCOMO SE DICE?
F: Maria ştie să înoate? F: lSabe nadar Marfa?
P: Nu ştiu. Să o întrebăm. P: 1. Cum se propune cuiva o activitate.
No Io se. Vamos a
Como sugerir hacer algo.
preguntarle.
F: Maria, e o zi frumoasă. F: Marfa, hace un tiempo
estupendo. a las cartas.
P: Mergem să înotăm? P: l Vamos a nadar? jugar al squash.
F: Ştii să înoţi? F: lSabes nadar? al tenis.
M: Vamos a
Da, înot foarte bine. M: Sf, se nadar muy bien.
P: Eu nu înot prea bine. P: Yo no se nadar bien. a dar un paseo.
ir
M: Nu face nimic. Să mergem. M: No importa. Vamos. a nadar.
P: (Fără chef): P: (A regariadientes):
Bine, să mergem. De acuerdo. Vamos. 2. Cum se întreabă o persoană dacă practică un sport.
Preguntando si alguien puede hacer algo.
Diâlogo 2. Seriora Martinez (MAR), seriora Busto (8)

MAR: Unde este Juan astăzi? MAR: lD6nde esta Juan hoy? nadar? Sf, yo se.
usted
8: La râu. 8: En el rfo. esquiar? el/ella sabe.
el
MAR: Ce face acolo? MAR: lOue esta haciendo allf? lSabe jugar al tenis?
ella
8: Pescuieşte. B: Esta pescando. jugar al squash? No, yo no se.
Marfa
MAR: Merge des la pescuit? MAR: l Va a menudo a pescar? jugar a las cartas? el/ella no sabe.
8: O, merge de cinci ori pe 8: Oh, el va cinco veces por
săptămână. Întotdeauna semana. Siempre estoy Yo se
sunt singură. un poco.
soia. nadar
MAR: De ce nu mergi cu el? bastante bien.
MAR: lPor que no vas con el? Usted sf esquiar
B: Nu mă interesează pescuitul. bien.
8: No estoy interesada en pescar. El no sabe jugar al tenis
Unde este Blas astăzi? en absoluto.
lD6nde esta Blas hoy? Ella jugar al squash
muy bien.

104
105
 Jocuri şi sporturi -
CAP. 21 Juego y deporte
-----~__;. _______ l UNIDAD 21 l CAP. 21
Jocuri şi sporturi -
Juego y deporte !UNIDAD 21 l
3. Cum se întreabă o persoană dacă face regulat sport.
l Vamos a dar un paseo?
Preguntando con que frecuencia hace algo.
Jugamos al tenis.
LUsted esquiar? Propuneţi unei persoane să aveţi Sugiera a una persana que haga
LEI va a menudo a pescar? împreună următoarele activităţi. las actividades de abajo.
i Ella iuqar al futbol?
a citi cărţile noastre - leer nuestros libros
juego al tenis en las vacaciones . a călări - montar a caballo
Yo
me entreno cada dfa. a merge la înot - ir a nadar
El unas 5 veces por semana. a face fotografii - tamar unas fotos
va nadar
Ella a cada sabado. a face un tur - dar una vuelta
pescar
Nosotros vamos dos veces por semana. a cânta la chitară - tocar la guitarra
a merge la dans - ir a bailar
El juega al tenis en las vacaciones. a merge în excursie - ir de excursi6n
Ella se entrena cada dfa.
unas 5 veces por semana. Ejercicio 2
jugamos al tenis
Nosotros cada sabado .
nos entrenamos
dos veces oor semana. întrebaţio persoană dacă poate Pregunte a alguien si el/ella sabe
face aceste lucruri. hacer estas cosas.
nado .
Yo a menudo juego al tenis. Exemplu: Ejemplo:
a veces vov de compras. Ştiţi să înotaţi? LSabe usted nadar?
raramente nadamos. Maria ştie să înoate? LSabe Maria nadar?
Nosotros nunca jugamos al tenis .
vamos de compras. a călări; a juca tenis; a conduce maşina; a cânta la chitară; a dansa; a
schia; a cânta; a găti; a juca tenis.
a menudo a esquiar.
Ella va Ejercicio 3
a veces a nadar.
Mi hijo
raramente a las cartas.
Leonor juega Îl cunoaşteţi pe Mateo. Lui îi place Usted conace a Mateo. A el le
nunca al tenis.
să joace fotbal şi cărţi, îi place să gusta jugar al futbol y a las cartas.
schieze şi să se plimbe. Le divierte esquiar y pasear.
EXERCITU • EJERCICIOS O cunoaşteţi pe Magdalena. Ei îi Usted conace a Magdalena. A
'
place să danseze, să înoate, să ella le gusta bailar, nadar, montar
Ejercicio 1
călărească şi să joace tenis. a caballo y jugar al tenis.
Există două modalităţi de a Aqui hay dos formas de sugerir a
Faceti câteva propuneri lui Mateo Haga unas propuestas a Mateo Y
propune unei persoane să faceţi una persana que haga algo .
şi Ma,gdalenei. lată nişte exemple Magdalena. Aqui hay ejemplos
împreună ceva.
de conversaţie. de unas conversaciones.

106
107
 Jocuri şi sporturi -
CAP. 21 ______ _ _____ I
Juego...;;._
y deporte
_;__ UNIDAD 21 I CAP. 22 _ _U_r_g_e_nt~,e_-_E_m_e_rg_e_n_c_ia_s_ _ IUNIDAD 22 I
Usted: Mateo, i,jugamos al futbol?
Mateo: Si, ... În acest capitol veţi învăţa
• să cereţi ajutor în caz de pană auto;
Usted: Magdalena, i,jugamos a las cartas? • să cereţi o programare.
Magdalena: No, no puedo jugar a las cartas.

Sugerati-i lui Mateo să: Sugiera a Mateo que: DIALOGURI • DIĂLOGOS

a) joace fotbal a) juegue al futbol
b) călărească Diălogo 1. Amalia Gil (AG), Enrique Gil (EG), hombre del RAGE (RAC)
b) monte a caballo
c) joace cărti c) juegue a las cartas
d) joace tenis d) juegue al tenis AG: Ce înseamnă zgomotul AG: 1.,Que es este ruido?
e) meargă la înot e) vaya a nadar acesta?
EG: Nu ştiu . EG: No Io se.
Propuneţi-i apoi Magdalenei Entonces proponga a Magdalena AG : Priveşte indicatorul de AG: Mira la temperatura del
următoarele: Io siguiente: temperatură. man6metro.
EG: La naiba! Fierbe. EG: !Vaya hombre! Esta
f) să meargă la dans f) vaya a bailar hirviendo.
g) să meargă la schi g)vaya a esquiar AG: Opreşte. AG: Parate.
h) să meargă la înot h) vaya a nadar
i) să joace fotbal EG: E un telefon aici. EG: Hay un telefona alli.
i) juegue al futbol
j) să călărească AG : Grăbeşte-te. AG: Date prisa.
j) monte a caballo
EG: Alo! Sunt în pană. EG: !Hola! Tengo una averia.
Comparati conversatia dv. cu cea Compare su conversaci6n en el RAC: (la telefon). Care este RAC: (al telefona): 1.,Que
de pe co·. · co. numărul maşinii dv.? matricula tiene su cache?
EG : M-1633-HH EG: M-1633-HH
ASCULTAŢI CU ATENŢIE• ESCUCHE ESTO RAC: Ce marcă este? RAC: 1.,Que marca de cache?
EG : Seat IBIZA SXI. EG: Seat IBIZA SXI.
_ În a~est capitol începeţi să ascultaţi o nouă înregistrare . Ascultati de RAC: Ce culoare? RAC: l Que color?
atatea ori partea întâi până găsiţi răspunsurile la următoarele întrebări.' EG: Roşie. EG: Rojo.
RAC: De la ce număr telefonaţi? RAC: 1.,Cual es el numero de
Escena dos telefona del que esta
De visita en el Museo del Prado llamando?
Secci6n uno EG : 112. EG: 112.
RAC: Unde vă aflaţi? RAC: 1.,D6nde esta usted?
1. l Que es el Museo del Prada? EG: La aproximativ doi kilometri EG: Aproximadamente a dos
Ce este Muzeul Prada? de Barcelona . kil6metros de Barcelona.
RAC : Sunteţi membru RACE? RAC: 1.,Es usted socio del RACE?
2. 1.,C6mo se llama el arquitecto? EG: Sf.
Cum se numeşte arhitectul? EG: Da . RAC: Voy a enviar a alguien
RAC: Trimit pe cineva imediat. inmediatamente.
3. 1.,Cual es la colecci6n de pintura mas importante del Museo del Prada? EG: Gracias.
Care este cea mai importantă colecţie de pictură din Muzeul Prada? EG : Mulţumesc.

108

j 109
 CAP. 22 Urgenţe - Emergencias !UNIDAD 221 ,__C=A;..a;...P.:....;.2=2~ _ _U_r-=g_e_nt,_,e_-_E_m_e_rg=-e_n_c_ia_s_ _ j U NIDAD 22 I
Diălogo 2. Seliora Garcia (G), Recepcionista (R)
Seliora Garcia: (asiguraţi-vă că vorbiţi cu centrul de sănătate . )
G: (la telefon ): Alo, sunteţi G: (telefoneando): Hola, LES el Recepcionista: Si. Buenos dias. L0uien habla?
policlinica? ambulatorio? Seliora Garcia : (doriţi o întâlnire cu dr. Suarez.)
R: Da. Bună dim i neaţa. Cine R: Si. Buenos dfas. L0uien Recepcionista: Si, seiiora Garcia . LCuando quiere venir?
sunteti? habla? Seliora Garcia: (în această dimineaţă . )
G: Sunt doamna Valentina G: Soy la seiiora Valentina Recepcionista : No, Io siento . El doctor esta ocupado toda la maliana .
Garcia . Aş dori o Garcia. Y quisiera ver al dr. j
i. LPuede venir esta tarde a las 18.15?

R:
programare la dr. Suarez.
Da, doamnă Garcia. Când R:
Suarez.
Sf , senora Garcia. LCuando
tf Seliora Garcia: (pot veni la această oră.)
Recepcionista: Adi6s , seliora Garcia .
doriţi să veniţi? quiere venir?
G: Este liber în această dimineaţă? G: LEsta libre esta maliana? Ejercicio 2
R: Nu , îmi pare rău. Este R· No, Io siento. El esta
ocupat în această dimineaţă . ocupado esta maliana. Ascultaţi din nou dialogul 1. Apoi Escuche de nuevo el dialoga
Puteţi veni după-amiază la LPuede usted venir esta numero 1. Entonces imaginese
imaginaţi-vă că sunteţi în pană pe
18.15? tarde a las 18.15?
autostradă. Conduceţi un que usted tiene una averia en la
G: Da . Este în ordine. Voi veni G: Oh , si. Vale . lre esta tarde a
Volkswagen Santana, roşu , cu autopista. Usted conduce un
la 18.15. Multumesc. las 18.15. Gracias.
R: La revedere, doamnă Garda . R: Adi6s senora Garda. numărul NEA-RX 104. Telefonaţi Wolkswagen Santana, rojo, matricula
de la cabina 45 , situată la 15 NEA-RX 104. Usted esta llamando
kilometri de Tarragona, în drum desde la cabina telefonica numero
CUM SE SPUNE• lCOMO SE DICE?
spre Barcelona pe A7. 45, a 15 kil6metros de Tarragona,
1. Cum se fixează o întâlnire. Completaţi spaţiile goale din viajando para Barcelona, en la
C6mo hacer una cita . dialog . Este înregistrat pe CD . A7. Complete el dialoga. Esta
grabado en el CD .
el doctor.
el Dr. Dfaz. Usted: ...
Quiero una cita con
el selior Santos . RACE: L0ue numero tiene su matricula?
la seliora Gil. Usted: .. .
RACE: lDe que marca es su cache?
LEsta I ·1 I libre a que (+ hora)? Usted: ...
!11a que (+ dia o fecha)? RACE : L0Ue color?
LPuedo venir Usted: ...
RACE: LCual es el numero de telefona del que esta llamando?
EXERCIT! • EJERCICIOS Usted: ...
' RACE: lD6nde esta usted?
Ejercicio 1 Usted: Yo estoy a 15 kil6metros de Tarragona viajando para
Barcelona en la A 7.
Vă amintiţi de dialogul 2 de pe LSe acuerda del dialoga 2 en el RACE: LES usted socio del Real Autom6vil Club?
CD? Atunci completa~ spaţiile goale CD? Entonces complete la parte Usted: ...
cu ceea ce trebuie să spună de la seliora Garcia entre los RACE: Le enviare a alguien inmediatamente .
doamna Garcia. Este pe CD. espacios de la conversaci6n.
Usted: Gracias.
Esta en el CD tambien.

110
j 111
 CAP. 22 !
_ _U_r...:;:g_e_nt,_,e_-_E_m_e_.:rg~e_n_c:...:.ia::..:s::___ UNIDAD 22 l CAP. 23 I
___D_e_fe_c_,_ţi_u_n_i-_D_e_fe_c_t_os___ UNIDAD 23 l
ASCULTAŢI CU ATENŢIE• ESCUCHE ESTO
În acest capitol veţi învăţa
• să vă exprimaţi regretul referitor la un anumit fapt;
Ascultaţi acum părţile 2 şi 3 ale înreg istrării De visita en el Museo
del Prada . • să arătaţi că ceva nu funcţionează ;
• să daţi ceva la reparat.
Escena dos
De visita en el Museo def Prado
DIALOGURI• DIĂLOGOS
Secci6n dos
Diâlogo 1. esposa joven (Ej), marido joven (Mj)
1. l,Era espanol El Greco?
Era spaniol El Greco? Ej: Ce s-a întâmplat? Ej: l,Oue pasa?
2. l,Que pinto El Greco en Toledo? Mj: Am spart o farfurie. Mj: He rato un plato.
Ce a pictat El Greco la Toledo? Ej: O, cea mai bună farfurie . Un Ej: !Oh, mi mejor plato! Un
3. l,Cuândo y donde murio El Greco? cadou de la mătuşa Pilar. regalo de tfa Pilar.
Când şi unde a murit El Greco? Mj: Îmi pare foarte rău, draga Mj: La siento muche, querida.
mea.
Secci6n tres Ej: O, ce stângaci eşti! Ej: Oh, que torpe eres.

1. l,Donde nacio Velâzquez? Diâlogo 2. Enrique Gil (EG), Amalia Gil (AG), dependiente (O)
Unde s-a născut Velâzquez?
2. l,Donde estaba el „Salon de Reinos"? EG: Drace, s-a stricat.
Unde era „Salon de Reinos"? AG: Ce-ai păţit?
3. l,Cuâl es el otro tftulo de „La Rendicion de Breda"? EG: Această maşină de tăiat
Care este celălalt titlu al lucrării „La Rendicion de Breda"? gazon nu funcţionează .
AG: Bine, dar este foarte veche .
(Câteva ore mai târziu.)
EG : Această maşină de tăiat
gazon nu funcţionează .
D: Da, cilindrul este stricat. Are
nevoie de unul nou .
EG: Cât costă?
D: Aproximativ 1O.OOO pesetas.
Poate , 15.000 pesetas.
EG: Cât costă maşina aceea
nouă?
D: Aceea costă 65 .000
pesetas.
EG: Trebuie să mă gândesc.
EG : !Maldicion! Estâ averiado.
AG : l,Oue te pasa?
EG: Este cortacesped no
funciona .
AG: Bueno, estâ muy viejo.
(Horas despues.)
EG : Este cortacesped no
funciona.
D: Sf, el cilindra estâ rato .
Necesita una nuevo.
EG: l,Cuânto cuesta?
D: Unas 10.000 pesetas .
Quizâs, unas 15.000
pesetas.
EG : lCuânto cuesta aquella
mâquina nueva?
D: Aquella cuesta 65 .000
pesetas.
EG: Tengo que pensarlo.

112
113
'
.I

j
 l
_C_A....;.;;_P_,.;.2;;;.;3;;.._.i ___D_e_fe_c.....!.ţ_iu_n_i_-_D_e_fe.:_c:....:t..:.o=.s_ _ UNIDAD 23 I l
L.. . . :C::..::A~P=--·:. .:2::.:::3:.. . . . 1 ___D_e_fe_c_,ţ_iu_n_i_-_D_e_f_e_ct_o_s_ _ UNIDAD p]
Diălogo 3. Senora Garcia (G), empleado (E)
EXERCITU• EJERCICIOS
G: Bună seara. E ceva în G: Buenas tardes. Le pasa
'
neregulă cu televizorul meu. algo a mi televisor. Ejercicio 1
E: Care-i problema? E: lCual es el problema?
G: Nu este bună culoarea . G: El color no es correcto. Ascultaţi dialogul de pe CD . Escuche el dialoga en el CD .
E: Altceva? E: lAlgo mas?
G: pa, face un zgomot ciudat. G: Si, hace un ruido extrano. Dependiente: Buenos dfas, senor(a).
E: lnţeleg . Trimit imediat pe E: Bien . Le envfo a alguien Turista : l Puede ayudarme, por favor? Algo le pasa a mi secador de
cineva. inmediatamente. pelo (uscător de păr) .
G: Poate veni în această G: lPuede venir esta tarde? No Dependiente: lCual es el problema?
după-amiază? Nu vreau să quiero perderme Turista: Hace un ruido extrano.
pierd „Corrupci6n en Miami". ,,Corrupci6n en
Miami". Dependiente: Ya.
Turista : lPuede arreglarlo?
E: Să vedem ce se poate face. E: Vamos a ver que se puede
hacer. Dependiente: Veremos Io que se puede hacer.
G: Mulţumesc . La revedere . G: Gracias . Adi6s . Turista: lCuanto (tiempo) tardara en arreglarlo?
Dependiente: Venga manana a la misma hora.
CUM SE SPUNE• lCOMO SE DICE? Turista : Gracias.

1. Cum se exprima regretul. Luaţi locul celor doi pe baza Tome las dos partes segun las
C6mo expresar su interes. următoarelor informaţii. informaciones siguientes.

1. Aparatul dv. de ras nu merge 1. Su maquinilla de afeitar no

sincera mente.
Lo siento bine . afeita bien .
de verdad.
2. Ceasul dv. rămâne în urmă. 2. Su reloj se atrasa.
mucho.
3. Aparatul dv. de fotografiat nu 3. Su maquina fotografica no
se reglează bine . enfoca bien .
2. Cum se spune că un obiect este deteriorat.
C6mo se dice que algo esta rato.
Ejercicio 2

He I rato I un plato. Dacă maşina dv. se strică, va Si su cache sufre una averfa,
un jarr6n.
trebui să telefonaţi după ajutor. tendra que telefonear para que le
Citiţi acest dialog ca model. ayuden. Lea este dialoga como
cache
modela.
El cortacesped
fusible esta estropeado.
Oficial RACE: Real Autom6vil Club. Buenos dias. lPuedo asistirle?
La cilindra
Conductora: Buenos dfas, lPUede ayudarme, por favor?
bateria no funciona . Oficial RACE: lOue le pasa?
Conductora: Tengo una averfa.
/ Algo le pasa a mi I televisi6n. Oficial RACE: lD6nde esta usted?
cache. Conductora: Estoy entre Tarragona y Reus.

114
115
,___C""-A_P_._2_3___. ___D_e_fe_c_,_ţi_u_n_i_
-D_e_fe_c_t_os___ j UNIDAD 23 I CAP. 23 Defectiuni - Defectos IUNIDAD 23 I
---=...::...:...::...:..r.:•- - - - - - - - - .
Oficial RACE: lQue tipo de cache tiene? d) Aţi ars cuvertura patului, făcând o gaură (ha quemado un
Conductora: Un Oltcit Club.
agujera en la colcha de la cama_). _ .
Oficial RACE: lCual es su nombre, por favor? e) Aţi lăsat apa să se reverse din cada (ha deJado correr el agua del
Conductora: Mi nombre es Popescu. Popescu . f
t bano hasta rebosar) .
Oficial RACE: lQue le pasa a su cache, sefiorita Popescu? f) Aţi călcat peste pisică (ha pisado al gata).
Conductora: El ventilador esta rato .
1
Oficial RACE: lEs usted socia del Real Autom6vil Club? Conductora:
No, pero soy socia del AC rumano.
Oficial RACE: Permanezca en su cache y enviaremos a alguien Io
mas pranto posible.
j ASCULTAT! CU ATENTIE • ESCUCHE ESTO
' '
Ascultaţi acum partea 1 din dialogul 3.

Partea reprezentantului RACE este La parte del Oficial del RACE esta Escena tres
înregistrată pe CD. Dv. luaţi locul grabada en el CD . Usted tome la Una feliz noticia
turistului, conform informaţiei de parte de la turista de acuerdo con
mai jos. la informaci6n de abajo . Secci6n uno

1. lQue quiere organizar Tomas?

1. Su Mercedes 190 sufre una averia entre Bilbao y San Sebastian . Ce vrea să organizeze Tomas?
Usted cree que la bateria esta descargada. c
2. Su Audi 100 sufre una averia entre Zamora y Valladolid. El radiador 2. lC6mo se llama el novio de Carmela?
Cum se numeşte logodnicul Carmelei?
esta rato.
3. Su Ford Sierra sufre una averia entre Lerida y Gerana. El motor
hace un ruido extrafio . 3. lLe gusta a Tomas el nov~o de Carmel_a?
Lui Tomas îi place logodnicul Carmelei?
Ejercicio 3

Uneori au loc accidente şi trebuie A veces ocurren accidentes y tiene

să vă cereţiscuze politicos . que pedir disculpas amablemente.

Ejemplo:
sincera mente
Lo siento de verdad que haya rato una taza .
mucho

Acum încercati să vă scuzati Ahora trate de disculparse por las

pentru următoarele accidente. , siguientes accidentes.

a) Ati spart o vază (un jarr6n rato).

b) Aţi vărsat vin pe faţa de masă (ha manchado el mantel con vino).
c) Aţi pierdut cheile de la casă (ha perdido las llaves de su casa).

116
j 117
 CAP. 24 Boli - Efermedades
- - - - - - - - - - - - - - IUNIDAD 241 CAP. 24 Boli - Efermedades
-------------- IUNIDAD 24!
În acest capitol veţi învăţa Gracias .
P: Multumesc. P:
• să anunţaţi că sunteţi bolnav;
Dr: Trebuie să staţi în pat câteva Dr: Tiene usted que estar en
• să descrieti simptomele bolii; cama un par de dfas. Y no
zile. Şi nu jucaţi fotbal.
• să vă inter~saţi de medicamentele necesare în caz de boală . mas futbol.
P: Nu, d-le doctor.
P: No, doctor.
DIALOGURI • DIĂLOGOS
Dialogo 1. Felicidad (F), farmaceutico (Far) CUM SE SPUNE• lCOMO SE DICE?
F: (în farmacie): Vă, rog, aveţi l Tiene algo para un
1. La medic.
ceva pentru deranjament trastorno de est6mago?
En el medico .
stomacal? Far: lOue es exactamente Io que
Far: Despre ce este vorba exact? le pasa?
a) Cum spuneţi că sunteţi bolnav.
F: Am o uşoară diaree şi o F: Tengo un poco de diarrea y
C6mo decir que esta enfermo .
durere de cap teribilă . un terrible dolar de cabeza.
Far: Când a început? Far: lCuando empez6 esto?
F: În timpul nopţii.
Far: O să vă dau ceva pentru
F:
Far:
Durante la noche .
Le voy a dar algo para la
I lQue le j pasa?
ocurre? enfermo .
mareado.
diaree. diarrea . Me siento
mal.
F: Mulţumesc . F: Gracias . debil.
Far: Mai bine să cumpăraţ i Far: Mejor que compre aspirinas
aspirine pentru durerea de para su dolar de cabeza.
cap. b) Cum descrieţi simptomele.
F: Câte trebuie să iau? F: lCuantas debo tamar? C6mo describir las sfntomas .
Far: Aveţi instrucţiunile pe flacon. Far: Siga las instrucciones en el
F: (en la farmacia): Por favor. paquete. la cabeza. capul
el diente. dintele
Dialogo 2. Paco (P), doctor (Dr) la espalda. spatele
el pecho. pieptul
Dr: Deci, să vedem. Ce s-a Dr: Bien . Vamos a ver. lOue le el brazo . braţul
întâmplat? pasa? l Tiene dolar? Me duele
el debo. degetul
P: Cred că mi-am luxat glezna. P: Crea que me he torcido el Vă doare? Mă doare
el est6mago. stomacul
tobillo. la pierna. piciorul
Dr: Înţeleg. Vă doare? Dr: Ya . l Tiene dolar? la rodilla . genunchiul
P: Da, e foarte dureros. P: Sf, es muy doloroso. el pie. laba piciorului
Dr: Puteţi s-o descrieţi? Dr: lPuede describirlo? el deda del pie. degetul de la picior
P: Mă doare când merg. P: Me duele cuando ando.
Dr: Infirmiera o să vă pună un Dr: La enfermera le pondra una
bandaj . venda.
lD6nde le duele? I Tengo mucho dolar I en ~i. ..
. . agu1.
118 119
 Boli - Efermedades
CAP. 24
- - - - - - - - - - - - - - IUNIDAD 241 CAP. 24 ___B_o_li_-_E_f_er_m_e_d_a_d_e_s___ I UNIDAD 24 I
dolor de cabeza. durere de cap Verbele regulate:
dolor de ofdo. durere de ureche Verbe în -ar -er
dolor de dientes. Comprar = a cumpăra Corner = a mânca
durere de dinţi
dolor de est6mago. durere de stomac
1. Compre 1. Comi
un trastorno de est6mago. deranj de stomac
Tengo 2. Compraste 2. Corniste
un resfriado. răceală
3. Compr6 3. Comi6
tos. tuse
fie bre.
3. Usted compr6 3. Usted comi6
febră
dolor de garganta.
4. Compramos 4. Comimos
durere de gât
5. Comprasteis 5. Comisteis
gripe. gripă
6. Compraron 6. Comieron
diarrea. diaree

'
7. Ustedes compraron 7. Ustedes comieron
■
-ir
anoche. Salir = a ieşi, a pleca
el dolorde
Empez6 ayer.
, d , garganta?
1., C uan o empezo el dolor? hace 3 dfas. 1. Salf
esto? 2. Saliste
3. Sali6
3. Usted sali6
4. Salimos
5. Salisteis
lCuândo empez6 esto? Empez6 anoche. 6. Salieron
Când a început acesta? A început aseară. 7. Ustedes salieron

Perfectul simplu se referă la un fapt petrecut şi terminat în 2. La farmacie

trecut.
En la farmacia.
El Show a menudo empieza a las 21.00.
un dolor de garganta?
Show-ul începe de obicei la orele 21.00.

'
un trastorno de est6mago?
l Tiene algo para
■ para la gripe?
Ayer empez6 a las 22.00.
oara la diarrea?
Ieri a început la orele 22.00.

lEmpieza el show a las 21.00? EXERCITU • EJERCICIOS

'
Începe show-ul la orele 21.00?
Ejercicio 1
lEmpez6 el show a las 21.00, ayer?
Ieri, show-ul a început la orele 21.00? Spuneţi că vă dor aceste părţi ale Diga que estas partes del cuerpo
corpului. Dacă doriţi, ascultaţi pe le duelen. Si quiere, primero escuche
CD cum se pronunţă. la pronunciaci6n en el CD.

120
121
 CAP. 24 ___B_o_li_-_E_f_er_m_e_d_a_d_e_s___ UNIDAD 24I ! CAP. 24 !
___B_o_l_i_-_E_fe_r_m_e_d_a_d_e_s___ UNIDAD 24 I
1. su cabeza 6. su brazo 4 . lCuando empez6?
2. su pierna 7. su est6mago (Când a început?)
3. su pie 8. su ofdo 5. Diga que empez6 hace dos dias.
4 . su mano 9. su rodilla (Spuneţi că a început acum
5. su espalda 10. su diente două zile.)

Ejemplo: Me duele la cabeza o tengo dolar de cabeza. 6. Le dare algo para su dolar de
garganta .
Ejercicio 2 . '
(O să vă dau ceva de durere
·I
.·.··
,.
de gât.)
Ce spuneţi dacă: Que dirfa usted si:
Acum jucaţi cele două roluri Ahora tome las dos partes segun
1. Aveţi dureri de dinţi? conform următoarelor informaţii. las informaciones siguientes.
2. Aţi mâncat prea multe cireşe?
3. Aţi băut prea mult vin în ajun? a) Usted tiene dolar de espalda desde hace tres semanas.
4. Tuşiţi? (Aveţi o durere de spate de trei săptămâni.)
5. Aveţi febră? b) Usted tiene diarrea desde ayer.
6. Vă doare o ureche? (Aveţi diaree de ieri.)
7. Vi s-a inflamat piciorul? c) Usted tiene una tos desde hace una semana.
8. Aveţi diaree? (Tuşiţi de o săptămână.)
9. V-aţi lovit la genunchi când aţi căzut? d) Usted tiene fiebre desde hace dos dias.
(Aveţi febră de două zile .)
Ejemplo: Me duele la muela o tengo dolar de muelas.
ASCULTATI CU ATENTIE • ESCUCHE ESTO
Ejercicio 3 ' '
Ascultaţi acum partea 2 şi 3 din dialogul 3 şi răspundeţi la
Jucaţi rolul pacientului în dialogul T ome la parte del paciente en el următoarele întrebări.
următor. Citiţi partea doctorului. siguiente dialoga. Lea la parte del
Ascultaţi modelul pe CD . doctor. Escuche el modela en el Escena tres
CD . Una feliz noticia

Paciente Doctor Secci6n dos

1. Salude al doctor. 1. lC6mo va Mario a todas partes?

(Salutaţi doctorul.) Cum merge Mario peste tot?
2. l Vamos a ver que le pasa?
(Să vedem ce-aţi păţit?) 2. lD6nde hay una discoteca?
3. Diga que tiene un dolar de Unde e o discotecă?
garganta.
(Spuneţi că vă doare gâtul.) 3. lA que hora quiere Carmela ver a Tomas?
La ce oră vrea Carmela să-l vadă pe Tomas?

122 123

J
 I
~C_A_P_._2_4_, _ _ _B_o_l_i_-_E_fe_r_m_e_d_a_d_e_s___ UNIDAD 24 l CAP. 25 _ _V_a_c_a_n~ţa_-_V_a_ca_n_c_io_n_e_s_ _ IUNIDAD 2s I
Secci6n tres
În acest capitol veţi învăţa
1. lQue le pasa a la moto de Mario? • să vorbiţi despre planuri de viitor.
Ce se întâmplă cu motocicleta lui Mario?
DIALOGURI • DIĂLOGOS
2. lQue tipo de moto es?
Ce tip de motocicletă e? Diălogo 1. Pedro Duarte (PD), Enrique Gil (EG)

3. lCuanto costara un indicador de gasolina? PD: Unde mergi în concediu în
Cât o costa un indicator de benzină? acest an?
EG: Merg în Franţa.
PD: Vei merge la hotel?
EG: Nu , vom lua o rulotă.
PD: Ce idee bună! Veţi sta în
nord sau în sud?
EG : Dacă vremea va fi bună , vom
sta în Bretania . Dar dacă nu,
vom merge pe Coasta de
Azur.
PD: Bine, sper să vă simţiţi bine. PD: Bueno, espero que Io paseis
EG: Mulţumesc. Les vacances,
Ies vacances!
PD: Ei, da ...
PD: lA d6nde vas a ir de
vacaciones este aiio?
EG: Voy a ir a Francia.
PD : l Vas a ir a un hotel?
EG : No, vamos a tomar una
caravana.
PD : Que buena idea . l Vais a
estar en el norte o en el sur?
EG: Si el tiempo es bueno,
vamos a estar en Bretaiia .
Pero si no, iremos a la Costa
Azul.
bien.
EG: Gracias. Les vacances, Ies
vacances!
PD: Ya, sf. ..

'
Voy a ir a un hotel. Voi merge la hotel.
• l Vas a estar en un hotel? Vei sta la un hotel?

Diălogo 2. Ana Roca (AR), empleado de turismo (T)

T: Bună ziua. T: Buenas tardes .

AR: Bună ziua. AR: Buenas tardes.
T: Ce doriţi? T: lQue desea?
AR: Doresc să merg la Paris. AR: Quiero ir a Paris.
T: Da, doamnă. Pentru cât T: Sf, seiiora. lPor cuanto
timp? tiempo?
AR: Numai pentru câteva zile. AR: Solamente por unos pocos dias.
T: Mergeţi cu trenul sau cu T: l Va usted en tren o en
avionul? avion?

124
125
 !
,__C~Ac.. .:. ;;_P.:. . :.2::..;5:;_.J _ _V_a_c_a_n..!_ţa_-_V_a_:_ca.:.....n-=-c:....:.i.::....on:..:..e=..:s=--_ UN IDAD 25 ! I
,__C=A-=-P;...:.2=5;.__i _ _V_a_c_a_n.,_ta_-_V_a_ca_n_c_io_n_e_s_ _ UNIDAD 25 I
AR: Ei bine, dacă nu este prea AR: Bueno, si no es muy caro
scump , voi merge cu voy en avion .
EXERCITII • EJERCICIOS
'
avionul.
T: Da, doamnă. Călătoria dus - T: Sf , serîora . El viaje de ida y Ejercicio 1
întors la Paris costă 40.000 vuelta a Paris cuesta 40 .000
lată câteva mijloace de transport: Aqui hay unos medios de transporte:
pts. pts .
AR: Cu trenul cât costă? AR: l Y cuanto cuesta por tren?
a merge cu avionul ir en avion
T: Cu trenul costă aproximativ T: Por tren cuesta unas 22.000 en tren
trenul
22 .000 pesetas . pesetas.
vaporul en barco
AR: Atunci , merg cu trenul. AR: Voy en tren, entonces. en coche
maşina
T: Da, doamnă. T: Sf, serîora .
Urmează să vizitaţi aceste locuri. Usted va a visitar estos lugares.
CUM SE SPUNE• lCOMO SE DICE? Urmeză să călătoriţi cu mijloacele Usted va a viajar con estos
de transport de mai jos. medios de transporte dados abajo.
1. Cum se întreabă în legătură cu proiectele.
Preguntando acerca de sus planes . Ejemplo:
Londres - avion
l Va usted a estar

a ir
en casa
en Alemania
al sur este arîo?
l El arîo proximo voy a visitar Londres .
Voy a ir en avion .

el a Marbella marîana? Acum este rândul dv. Ahora es su turno.

lVa
ella al futbol
a jugar
al tenis 1. Londres - avion 5. Viena - tren
2. lslandia - barco 6. Bornholm - barco
usted 3. Paris - cache 7. Copenhague - tren
lQue va el a hacer? 4. Roma - cache 8. El Cairo - avion
ella
Ejercicio 2
Yo voy estar en casa.
Ascultaţi dialogul de pe CD . Acum Escuche el dialoga en el CD. Ahora
El ir a Francia . hable acerca de sus planes para
va a vorbiţi despre planurile dv. de
Ella jugar al tenis. las vacaciones. El CD tiene una
vacanţă. Rolul A este înregistrat
Nosotros vamos visitar amigos. grabacion con la parte A con
pe CD; în spaţiile libere urmează
să introduceţi rolul B. espacios para que usted inserte
2. Cum se exprimă o conditie. la parte B.
Como expresar una condicio~ .
Parte A Parte B
Si el tiempo es bueno voy a ir a Francia.
(Dacă) no es demasiado J caluroso 1. lDonde va usted a ir de
caro vacaciones este arîo?
2. Diga adonde va a ir.
126 127
 CAP. 25 _ _V_a_c_a_n.....

3. lCuanto tiempo va a estar?

5. l Va a ir solo/a?
ta_-_V_a_ca_n_c_i_o_ne_s_ _ I UNIDAD 25 1

4. Diga cuanto tiempo va a estar.

' CAP. 26 ___

În acest capitol veţi învăţa

• să faceţi o invitaţie ;
I
ln_v_it_a_,_ţi_i-_ln_v_it_a_c_io_n_e_s_ _ UNIDAD 26 I

• să refuzaţi politicos o invitaţie .

6. Diga con quien va a ir.
7. l Como va a via jar?
8. Diga como va a viajar. DIALOGURI • DIĂLOGOS
9. l0Ue va a hacer durante sus
vacaciones? Diâlogo 1. Felicidad (F), Paco (P)
1O. Diga que intenta hacer
durante sus vacaciones. F: Spuneţi. F: Dfgame.
P: Alo, tu eşti, Felicidad? P: Hala. lEres tu, Felicidad?
ASCULTAŢI CU ATENŢIE• ESCUCHE ESTO F: Da. Bună , Paco . F: Si. l0Ue tal, Paco?
P: Ce faci mâine seară? P:lQue haces manana por la
noche?
Ascultaţi acum partea 4 din dialogul 3, de câte ori doriţi , şi
F: Mâine? Să vedem. Nimic. F:lManana? ... Vamos a ver.
încercaţi să înţelegeţi care sunt informaţiile cerute.
Nada.
Escena tres P: E un concert de muzică folk la P: Hay un concierto de musica
Una feliz noticia Calderon . Ţi-ar plăcea să folklorica en el Calderon. l Te
mergi? gustarfa ir?
Secci6n cuatro F: Ar fi minunat. Mulţumesc mult. F: Serfa estupendo. Muchas
gracias.
P: Ne întâlnim la 7.30. P: Nas encontraremos a las 7.30.
1. lOue le pasa a Carmela?
Ce se întâmplă cu Carmela? F: Bine . Unde? F: Bien . lDonde?
P: La intrarea de la Calderon. P: A la entrada del Calderon.
F: Perfect. La intrarea de la F: Vale . A la entrada del Calderon
2. lDonde tiene que ir Ramon?
Calderon la 7.30. Aştept cu a las 7.30 . Me hace mucha
Unde trebuie să meargă Ramon?
nerăbdare. La revedere . ilusion. Adios.
P: La revedere, Felicidad. Pe P: Adios, Felicidad. Hasta
3. lPor que tiene que ir Rosa a la gasolinera?
mâine. manana.
De ce trebuie să meargă Rosa la benzinărie?
Diâlogo 2. Ana Roca (AR), Constanza (C)

AR : Alo . AR: Dfgame.

C: Alo, Ana, tu eşti?
AR: Cine-i la telefon?
C: Sunt eu , Constanza.
AR: Ce bucurie să te aud ,
Constanza. Unde eşti?
C: Sunt aici, în Sevilla, cu
Hugo. El este aici cu afaceri.
C: Hala, Ana . lEres tu?
AR: Quien habla?
C: Soy yo, Constanza .
AR: Que alegrfa saber de tf,
Constanza. lDonde estas?
C: Estoy aquf en Sevilla con
Hugo. El esta aquf de
negocios.

128
129
 CAP. 26 lnvitatii - lnvitaciones
' IUNIDAD 261
CAP. 26 Invitaţii - lnvitaciones
-----~--------- IUNIDAD 26 I
AR: Minunat. Voi ce mai faceţi? AR : Maravilloso. lOue tal
3. Cum vă exprimaţi când nu puteţi merge.
estais? Como decir que no puede ir.
C: Suntem bine. C: Estamos bien.
AR : Constanza, ce faceţi mâine AR: Constanza, lque haceis estoy ocupado .
seară? manana por la noche? no estoy libre.
C: Mâine? Să văd . Nimic, de C: Manana, dejame ver. Nada. Que pena .
Lo siento, un compromiso.
ce? tengo Quizas otro dia.
lPorque? ,!
1i
que ir a Bilbao.
AR: E un spectacol la teatru cu AR: Hay una representacion del no ouedo ir.

C:
„Primarul din Zalamea" de
Calderon de la Barca. V-ar
plăcea să mergeţi?
Ar fi grozav. Mulţumesc
foarte mult.
AR: Ne întâlnim la teatru la? fix .
„Alcalde de Zalamea " de
Calderon de la Barca en el
teatro. lOs gustaria ir?
C: Seria magnifico. Muchas
gracias .
i Ejercicio 1
EXERCITU • EJERCICIOS

Sunt trei puncte de plecare

'

Hay tres puntos de partida

C: Stai puţin. Îmi pare rău, dar
nu putem merge . Trebuie să
ne întâlnim cu nişte prieteni
ai lui Hugo.
AR: Ce păcat! Poate altă dată .
C: Da, altădată.
AR: Atunci, la revedere.
C: La revedere .
CUM SE SPUNE• lCOMO SE DICE?
AR: Nos encontraremos en el
marcate cu un asterisc. Urmăriti marcados con un asterisco. Siga
teatro a las 7 en punto. săgeţile şi vedeţi câte conversaţii las flechas y vea cuantas
C: Espera un momento. Lo puteţi alcătui. conversaciones puede hacer.
siento, no podemos ir.
Tengo que ver a unos *Vamos a un bar. Sf, v.imos. ,i,Cuăndo? lOue te parece esta noche?
amigos de Hugo.
AR: Que pena . Quizas otro dia. ,-----j *,i,Vamos al cine? j
C: Sf, otro dia sera. !Oh no, no a *Nos vamos a un La siento, no estoy libre.
AR: Adios, entonces. un bar! ~---t restaurante.
C: Adios.
Lo siento, estoy Que pena. lOue te parece
ocupado el viernes .
,-----""1 lOue te parece el
el viernes?

sâbado?
1. Cum se întreabă o persoană dacă primeşte o invitaţie.
Preguntando si puede aceptar una invitacion.
Magnffico. ,-------,j sr, estâ bien.
l Que vas a hacer manana?
esta noche? Nada. (Por que?) lD6nde nos encontraremos? - - - 1 A la entrada.
lEstas locupado
libre el fin de semana? lOue piensas?
i.Puedes venir a buscarme? i.Cuândo? - - - - ,
2. Cum se exprimă ce aţi dori să faceţi.
Como decir Io que quiere hacer.

un concierto
Magnifico. Bien. lA que hora? 1-----i Aproxfmadamente
una pelicula a las 8.
Hay en el teatro Eslava . Muchas
una representacion
del Alcalde de Zalamea gracias. Me hace mucha ilusi6n.
Adi6s. 1----
130
131
 CAP. 26 !
___ln_v_i_ta~ţ_ii_-_ln_v_it_a_c_io_n_e_s_ _ UNIDAD 26 I
CAP. 26 lnvitatii - lnvitaciones I
- - - - - - ''' - - - - - - - - - - -
UNIDAD 26 I
Ejercicio 2 2. lCuanta fiebre tiene Carmela?
Ce temperatură are Carmela?
Prietenul(na) dv. vă telefonează Su amigo/a le llama por telefona
pentru a vă invita să ieşiţi. Ceea para invitarle a salir. Lo que dice 3. lD6nde estara Rosa trabajando todo el dia?
ce spune el/ea e înregistrat pe su amigo/a esta grabado en el Unde o lucra Rosa toată ziua?
CD . Ce răspundeţi dv.? CD. lQue contesta usted?
Secci6n seis
Su amigo: lOue haces mafiana por la noche?
Usted : ... . 1. lCuantos afios tiene Mario?
Su amigo : Hay un concierto de musica folkl6rica en el Calder6n. Câţi ani are Mario?
l Te gustaria ir?
Usted: .... 2. lPara cuando es la boda?
Su amigo : Nos veremos (encontraremos) a las 7.30. Când este nunta?
Usted: .. ..
Su amigo: A la entrada del Calder6n . 3. lCuantos dormitorios tiene el pisa?
Usted : .... Câte dormitoare are apartamentul?
Su amigo: Adi6s.
Usted: .. ..

Refaceţi complet conversaţia . De Haga la conversaci6n completa

data aceasta, prietenii dv. vă de nuevo. Esta vez sus amigos le
invită să mergeţi la dans: invitan a un baile .

Refaceţi conversaţia .
De data Haga la conversaci6n de nuevo.
aceasta, dansul este la Sala Esta vez el baile es en la Sala
Goya . Goya .

ASCULTAT! CU ATENTIE • ESCUCHE ESTO

' '
Ascultaţi acum părţile 5 şi 6 din dialogul 3 şi răspundeţi la
următoarele întrebări .

Escena tres
Una feliz noticia

Secci6n cinco

1. l Como se Ila ma el doctor?

Cum se numeşte doctorul?

132 133
 I
L..-C=A"""'-P:..;.2=7'-----' ____Î_nt_â_ln_i_ri_-_C_ita_s____ UNIDAD 21 I .......CAP. 27
---'-"'-----"
____în_t_âl_n_ir_i-_C_it_a_s_ _ _ j UNIDAD 27 I
În acest capitol veţi învăţa bună de teatru. Ţi-ar plăcea de teatro. LTe gustaria ir?
• s ă propuneţi o activitate comună ; să mergi? AR: Lo siento, pero no estoy
• să vă înţelegeţi asupra locului şi orei unei întâlniri. AR: Îmi pare rău , dar nu sunt libre . Tengo que salir con
liberă. Ies în oraş cu Juan . Juan . Me ha invitado a
DIALOGURI• DIĂLOGOS M-a invitat la cină . cenar.
C: Sper să ai o seară plăcută. C: Espero que Io pases bien .
Diălogo 1. Paco (P), Jose (J)
Oiălogo 3. Serîora Garcia (G), Leonor (L)
P: Salut, Jose . P: Hala, Jose.
J: (Scoţându-ş i şapca şi J: (Quitandose el casco y L: Alo? L: Dfgame.
ştergându - şi fruntea.) Salut. secandose la frente) . Hala. G: Tu eşti, Leonor? G: LEres tu, Leonor?
P: Ce mai faci? P: L0Ue tal? L: Da, Valentina. Bună . L: Si , hala Valentina .
J: Nu-i rău . Slavă Domnului că e J: Bah , no esta mal. Menos mal G: Ce mai faci? G: LC6mo estas?
vineri. que es viernes . L: Mulţumesc , bine. Dar tu? L: Yo estoy muy bien , gracias. LY
P: Eşti liber mâine? P: LEstas libre marîana? t u. ?.
J: Da, până la 8. J: Si, hasta las 8. G: Eu , foarte bine. E o zi G: Yo me encuentro muy bien.
P: Ce-ai zice să jucăm tenis? P: L0Ue te parece jugar al tenis? minunată, nu? Hace un dia estupendo, Lno
J: Mâine? J: LMarîana? crees?
P: Da. P: Si. L: Da , este. L: Si que Io es.
J: Bine. La ce oră? J: Bien . LA que hora? G: Facem o plimbare pe pajişte? G: LVamos a dar un paseo por el
P: Pe la 10.30? P: LA eso de las 10.30? campa?
J: 10.30. De acord. J: 10.30. Vale. L: Da, bună idee. Mi-ar plăcea. La L: Si, que buena idea . Me
P: Ne întâlnim la club? P: LNos encontramos en el club? ce oră ne întâlnim? gustaria ir a dar un paseo. LA
J: Da, e bine. J: Si , esta bien. que hora nas encontramos?
G: Peste 20 de minute, e bine? G: L0ue te parece dentro de 20
Diălogo 2. Ana Roca (AR), Constanza (C) minutos?
L: Da , e bine . Peste 20 de minute. L: Si, esta bien . En 20 minutos.
AR: Constanza, mâine sunt AR: Constanza , marîana hay Mulţumesc pentru invitaţie . Gracias por invitarme.
curse de cai la Hipodrom. carreras de caballos en el G: Pentru nimic. Pe curând. G: De nada. Nas vemos pronto .
Mergem? Hip6dromo. LVamos a ir? L: Da , peste 20 de minute. L: Si, en 20 minutos.
C: Tu şi cu mine? C: L Tu y yo? G: Atunci, la revedere. G: Hasta entonces.
AR: Da, noi două . AR: Si, las dos. L: La revedere . L: Adi6s .
C: Bine, unde ne întâlnim? C: Bien, Ld6nde quedamos?
AR: Ne întâlnim la mine acasă? AR: L Quedamos en mi pisa?
Apoi putem lua autobuzul. Entonces podemos tamar el CUM SE SPUNE• lCOMO SE DICE?
autobus.
C: E o idee bună . La ce oră să C: Es una buena idea . LA que 1. Cum se fixează o întâlnire.
vin? hora voy? Como hacer una cita.
AR: Vino pe la 1. AR: Oh, vena eso de la una .
C: De acord . Se joacă o piesă C: Vale. Hay una buena obra Cita = întâlnire

134 135
 !
.___C=A;..;.:_P:...:.2=7~ ____Î_nt_â_ln_i_ri_-_C_ita_s____ UNIDAD 21 ! !
. . ._,;;C;;.;. A.;.;.P_..:. . =27-'---' ____Î_nt_â_ln_i_ri_-_C_i_ta_s____ UNIDAD 27 I
a) Cum se propune o acţiune în comun. Ejemplo: Amigo: lA que hora nos encontramos?
Como proponer hacer algo juntos. Usted: Nos encontraremos a las 1O en punto .

carreras Spuneţi că vă veţi întâlni cu Diga que se encontrara con su

esta noche.
Hay un concierto prietenul dv. la următoarele ore. amigo a las horas siguientes.
manana.
una obra de teatro
a) 11.00 c) 12.30 e) 14.45 g) 16.00
l Vamos a Oh, que buena idea. b) 17.15 d) 19.30 f) 19.45 h) 20.00
l Te gustaria ir?
Seria estupendo .
.___ _ _ _ _ __.__ _ ___J Lo siento, no estoy libre.
Ejercicio 2

jugar al tenis Imaginaţi-vă că cineva vă întreabă Imagine que alguien le pregunta

lVamos a esta noche? unde să vă întâlniţi. Propuneţi un donde van a encontrarse. Sugiera
ir a dar un aseo
loc corespunzător. un lugar apropiado.
b) Cum se propune ora întâlnirii.
Como proponer una hora. Ejemplo: Amigo: lDonde nos encontraremos?
Usted: lNos encontramos en el teatro?
20 minutos. Vale.
en Spuneţi că vă întâlniţi cu prietenul Diga que usted se encontrara con
Te espero media hora . Esta bien.
Nos reuniremos dos en punto . No, es un poco dv. în următoarele locuri. su amigo en las lugares siguientes.
a las
5.30 . temprano/tarde.
a) cine b) estacion c) parada del autobus
f) en el cafe Sirena
IlCuando Inos encontramos? I A las 6.30.
d) bar e) en la esquina del
Retiro y calle Cibeles
LA gue hora

c) Cum se propune locul întâlnirii. Ejercicio 3

Como proponer un lugar.
Această conversa~e este înregistrată Este dialogo se encuentra en la
pe CD. Ascultaţi-o cu atenţie. CD. Escuchelo atentamente.
delante del teatro?
Si, vale.
lNos encontraremos en el club?
lDonde esta eso? Pedro: lQue haces manana?
en mi/tu oiso?
Juana: Nada, lPOrque?
Pedro: Hay una buena pelicula en el Amaya.
lDonde nos encontramos? - En el club.
l Te gustaria ir?
Juana: Estupendo.
EXERCITU • EJERCICIOS lDonde quedamos?
' Pedro: lQuedamos en el bar Albeniz?
Ejercicio 1 Juana: No estoy segura donde esta.
Pedro: Esta al final de la calle Balmes en la esquina de Gracia. Juana:
Imaginaţi-vă că cineva vă întreabă Imagine que alguien le pregunta a Bien. lA que hora quedamos?
la ce oră să vă întâlniţi. Propuneţi que hora van a encontrarse. Pedro: A las 7.30 .
o oră potrivită . Sugiera una hora apropiada . Juana: Hasta luego.
136
j 137
 !
L--'C=A....:;P=--·:....:2=7---1 ____În_t_â_ln_i_ri_-_C_i_ta_s____ UNIDAD 27 ! CAP. 28 ___îm_b_ră_c_ă_m_i_nt_e_-_R_o_pa___ !UNIDAD 28 !
Alcătuiţi dialoguri similare folosind Haga conversaciones similares
-----
următoarele informaţii. usando la informaci6n siguiente. În acest capitol veţi învăţa
• unele expresii necesare pentru a cumpăra îmbrăcăminte şi cadouri.
a) Amaya - calle San Pedro/Medinaceli - 20.00.
b) Correos - Plaza Chamberf -17.30. DIALOGURI • DIÂLOGOS

ASCULTAT! CU ATENTIE • ESCUCHE ESTO Diălogo 1. Ana Roca (AR), dependienta (D)
' '
Ascultaţi acum părţile 7 şi 8 din dialogul 3 şi încercaţi să înţelegeti D: Ce doriţi?
care sunt informaţiile cerute. ' AR: Aş dori o pereche de
mănuşi.
Escena tres D: Da, doamnă. Ce număr?
Una feliz noticia
AR: Numărul 7.
Secci6n siete D: lată câteva de măsura 7.
AR: O, nu. Vreau de piele.
1. lOue tal el trabajo de Mario? D: Da, doamnă, lată unele din
Cum merge serviciul lui Mario? piele, măsura 7.
AR: Le pot proba?
2. lD6nde van Carmela y Mario de luna de miel? D: Desigur, doamnă.
Carmela şi Mario unde merg în luna de miere? AR: Cred că acest fel de mănuşi
îmi trebuie, dar un număr
3. lC6mo vana ir al camping Carmela y Mario? mai mare.
Cum vor merge la camping Carmela şi Mario? D: Da, doamnă. lată măsura
7112_
Secci6n ocho AR: Da, îmi plac. Aveţi aceeaşi AR:
măsură albastre?
1. lC6mo se llama el camping? D: Îmi pare foarte rău, doamnă, D:
Cum se numeşte campingul? dar nu avem albastre.
AR: Înţeleg. Atunci le las. La AR:
2. lCuanto tiempo estaran Carmela y Mario en el camping? revedere.
Cât vor sta Carmela şi Mario la camping? D: La revedere, doamnă. D:
D: lOue desea?
AR: Quisiera un par de guantes.
D: Si, sef\ora. lDe que
numero?
AR: Oei numero 7.
D: Aquf tiene unos del numero 7.
AR: Oh, no. Yo las quiero de piei.
D: Si, senora. Aqui tiene unos
de piei del numero 7.
AR: lMe las puedo probar?
D: Naturalmente, sef\ora.
AR: Crea que necesita este tipo
de guante, pero un numero
mas grande.
D: Si, sef\ora. Aqui tiene unos
del numero ?1 .
12
Sf, estos me gustan. l Tiene
estos en azul?
Lo siento mucho, sef\ora,
pero no las tenemos en azul.
Ya. Los deja entonces.
Adi6s.
Adi6s, sef\ora.

3. lD6nde esta el camping?

Unde este campingul? Diălogo 2. Enrique Gil (EG), dependienta (D)

EG: Bună ziua. EG: Buenas tardes.

D: Bună ziua, domnule. D: Buenas tardes, sef\or.
EG: Caut ceva pentru soţia mea. EG: Estoy buscando algo para
mi esposa.

138
139
 CAP. 28 !
___îm_b_ră_c_ă_m_i_nt_e_-_R_o_p_a_ _ UNIDAD 28 I CAP. 28 Îmbrăcăminte - Ropa
D: V-aţi gândit la ceva?
- - - - - - - - - - - - - - !uNIDAD 28!
D: lHa pensado en algo?
EG: Ea are multe bijuterii. EG: 3. Cum se cere ceva diferit.
Ella tiene ya muchas joyas.
D: Ce ziceţi de un parfum? D: Como preguntar por algo diferente.
lOue le parece un perfume?
EG : lQue recomienda usted?
EG: Ce-mi recomandaţi? mas
D: „Maderas de Oriente" esta
D: „Maderas de Oriente" este una talla pequefia.
muy de moda de memento. mas grande.
foarte la modă în momentul Yo creo que necesite
este tipo, pere azul.
acesta. EG: lPuedo probarlo? Tiene usted
verde .
EG: Pot să -l încerc? D: Si, claro. en
nilon.
D: Da, bineînţeles . EG: (oliendo:) Mmm. Me gusta. seda.
EG: (mirosind :) Mmm , îmi place. lCuanto es?
Cât costă? D: 500 pesetas. 4. Cum se solicită o sugestie.
D: 500 pesetas. EG: Entonces dame un frasco. Como se dice que necesita un consejo .
EG: Atunci , daţi-mi o sticlă. D: Si , sefior. Gracias.
D: Da, domnule. Mulţumesc. Estoy buscando algo para mi esposa .
un regalo un bebe.
CUM SE SPUNE• lCOMO SE DICE? una joven .
un caballero.
1. Cum se solicită un articol de îmbrăcăminte.
Como preguntar por un articula de repa. Alte propoziţii folosite la Otras frases para ir de compras:
cumpărături :
l Tiene usted un vestido?
un jersey? Pot să- l încerc? lPuedo probarlo?
Pot să-l încerc/să îi încerc? lPuedo probarlo/probarlos?
una corbata?
un par de I zapatos?
unas medias?
Îl iau .
Vreţi să-l împachetaţi, vă rog?
Lo temo.
Quiere envolverlo lPOr favor?
Cât costă? lCuanto es?
lCuănto cuestan?
2. Cum descrieti ceea ce doriti. Nu cred că îl voi lua . No creo que Io vaya a tomar.
Como describir Io que quiere. ' Doar mă uit. Estoy mirando solamente .

esta usted Algo en rojo. EXERCITII • EJERCICIOS

lOue color
lOue talla buscando? amarillo. '
lOue tela necesita? azul oscuro. Ejercicio 1
quiere? lana.
piei. Imag i naţi-vă că sunteţi un om de Imagine que usted es un hombre
afaceri care vizitează Barcelona . de negocios visitando Barcelona.
Yo necesite În Paseo de Gracia aţi găsit un Usted ha encontrado una bonita
34.
Yo temo magazin drăguţ. Vânzătoarea vă tienda en el Paseo de Gracia. La
la talla . 36.
oferă mai multe articole, iar dv. dependienta le ofrece muchas
Yo quiero 38. întrebaţi de preţul fiecăruia. cosas y usted pregunta el precio
Totuşi, vă gândiţi la un cadou de cada una de ellas. Sin embargo,
140
141
,___C=Ac.. :. :. . P.:. . :.2::.:8::.. . . .1 ___îm_b_ră_c_ă_m_i_nt_e_-_R_o-=---p_a_ _ IUNIDAD 28 I
.__C"-A....;.;;...Pc...:.2=8:;.__j ___îm_b_ră_c_ă_m_in_t_e_-_R_o=---pa___ IUNIDAD 28 I
pentru soţia dv. şi cumpăraţi doar usted piensa en un regalo para su
acele lucruri care i se potrivesc. esposa y solamente compra lată câteva obiecte de Aquî hay diferentes tipos de ropa
cosas apropiadas para ella . îmbrăcăminte pe care doriţi să le que usted desea comprar. Tome
cumpăraţi. Luaţi-vă rolul în su parte en la conversaci6n,
Ejemplo: Dependienta: Aquî tiene usted una falda muy bonita . dialogul de pe CD.
Usted: lCuanto vale?
Dependienta: 2.600 pesetas. 1. Una falda de algod6n - talla 42 - rojo.
Usted: La tomo. (No se olvide de pedir el precio).

Dependienta: Esta corbata es muy bonita. 2. Una blusa de seda - talia 38 - color rosado.
Usted: lCuanto vale?
Dependienta: 1.300 pesetas . Ejercicio 3
Usted: No, gracias. Lo dejo.
Imaginaţi-vă că sunteţi o clientă Imagine que usted es una clienta
Acum alcătuiti conversatii Ahora haga conversaciones într-un boutîque. Cumpăraţi o en una boutique. Usted esta
similare. · · similares. pereche de pantaloni. Puteţi să vă comprando un par de pantalones.
sustineti rolul în conversatie? Pe lPuede usted aportar su parte en
Dependienta: CD 'exi~tă un astfel de dial~g. la conversaci6n? Hay una
1. Aquî tiene un bonito par de calcetines. (şosete) conversaci6n en el CD tambien.
2. lPuedo sugerirle este collar? (colier)
3. lLe gusta este chaleco? (vestă) Dependienta Cliente
4. lOue le parece esta blusa de seda? (bluză de mătase) Buenas tardes, lQUe desea?
5. l Y unos pendientes? (cercei) Căutaţi o pereche de pantaloni.
6. Aqui tiene un bonito par de gemelos. (butoni) Sî, senora. lOue talla?
Măsura 26.
Ejercicio 2 lOue color esta buscando,
senora?
Studiaţiacest model de Estudie este modelo de Roşu sau maro.
conversaţie cu atenţie. Este, de conversaci6n cuidadosamente. Aqui tiene un bonito par de
asemenea, pe CD. Esta en el CD tambien . pantalones rojos.
Nu vă plac.
Dependienta: lPuedo ayudarle? lOue le parece este par en
Cliente: Estoy buscando un jersey. marr6n?
Dependienta : lOue talla necesita? Vă plac, doriţi să-i probaţi.
Cliente: Necesito la talla 40. Naturalmente, senora. El
Dependienta: lOue material prefiere? probador esta allî.
Cliente: Lana. Prea mici - ceva mai mari.
Dependienta: lOue color desea? Estoy mirando. No, Io siento
Cliente: Azul claro. mucho, senora. Es la unica talia
Dependienta: Este es muy elegante . que tenemos en marr6n.
Cliente: Sî, me gusta este. lCuanto cuesta? Mulţumiţi şi vă luaţi rămas bun.

142
143
 CAP. 28 I
___îm_b_ră_c_ă_m_i_nt_e_-_R_o.:....pa___ UNIDAD 2a j
!
...._C_A_P_._2__9__, __L_a_t_e_le_fo_n_-_T_e_le_f_o_ne_a_n_d_o__ UNIDAD 29 I
ASCULTAT!
, CU ATENTIE
, • ESCUCHE ESTO În acest capitol veţi învăţa
• să răspundeţi la telefon;
Î~ acest capitol începem un nou dialog. Ascultaţi partea 1 până • să întrebaţi de cineva;
ce veţi putea răspunde la următoarele întrebări. • să lăsaţi un mesaj.
Escena cuatro
Cristobal Colon
DIALOGURI• DIĂLOGOS
Diălogo 1. Ana Roca (AR), una voz (voz)
Seccion uno
AR: Alo! voz: Digame .
1. 4.En que zona de Barcelona hay una estatua de Cristobal Colon? voz: Alo! AR: lPuedo hablar con el seiior
ln ce parte a Barcelonei se află statuia lui Cristofor Columb? AR: Pot vorbi cu dl. Paz? Paz?
2. lNacio Cristobal Colon en Barcelona? voz: lEI seiior Paz? Crea que se
Cristofor Columb s-a născut la Barcelona? voz: Dl. Paz? Cred că aţi greşit ha confundido de numero.
3. lCuando se reconquisto Granada? numărul. AR: lEs el 241 81 00?
Când a fost recucerită Granada? AR: Este 241 81 00? voz: No. Este es el 241 81 02 .
voz: Nu, aici este 241 81 02. AR: Siento haberle molestado.
AR: Scuzaţi-mă că v-am deranjat.
voz: Nu face nimic. La revedere. voz: Esta bien. Adios.
AR: La revedere . AR: Adi6s .
AR: Oiga.

Diălogo 2. Enrique Gil (EG), una voz (voz)

voz: Alo, Juan Santos la telefon. voz: Hala, Juan Santos al habla .
EG: Pedro Santos este, vă rog? EG: lEsta Pedro Santos, por
favor?
voz: Un moment, vă rog. Nu , îmi voz: Un memento, por favor. No,
pare rău. Lipseşte pentru Io siento . No esta aqui en
moment. este memento.
EG: Puteti să-i transmiteti un EG: lPuede darie un mensaje,
mesaj, vă rog? ' por favor?
voz: Da, desigur. voz: Si. Naturalmente.
EG: Puteţi să-i spuneţi să EG: lPuede decirle que telefonee
telefoneze la Enrique Gil a Enrique Gil cuando llegue?
când soseşte? voz: Enrique Gil. Si. Se Io dire.
voz: Enrique Gil. Da. O să-i
transmit. EG: Gracias .
EG: Mulţumesc. voz: De nada.
voz: Pentru nimic. EG: Adios.
EG: La revedere. voz: Adios.
voz: La revedere.
144
145

~C_A_P_._2_9~ __L_a_t_e_le_fo_n_-_T_e_le_f_o_ne_a_n_d_o__ UNIDAD 29
Diălogo 3. Paco (P), Jaime (J)
J: Alo!
P: Sunt Paco Lopez. Pot vorbi cu
Mariano?
J: Cu cine?
P: Pot vorbi cu Mariano Barrios?
J: Mariano nu este.
P: Ce problemă!
J: Îmi pare foarte rău , dar nu pot
face nimic.
P: Pot să-i las un mesaj?
J: Un moment.
P: Puteţi să-i spuneţi să - mi
telefoneze?
J: Din partea cui, vă rog?
P: Paco Lopez la telefon.
J: Puteţi spune pe litere, vă rog?
P: P-A-C-O L-O-P-E-Z.
J: Şi ce număr aveţi?
P:Numărulmeue~e2042754 .
J: Bine. îi voi spune lui Mariano să
vă sune.
P: Mulţumesc foarte mult. La
revedere.
J: La revedere.
CUM SE SPUNE• lCOMO SE DICE?
1. Cum spuneţi cine sunteţi.
C6mo decir quien es usted.
Jaime
Hala, ,___ _Santos
_ _ _ _____, al habla.
Maria Barrios
2. Cum solicitaţi să vorbiţi cu cineva.
C6mo preguntar para hablar con alguien.
hablar con
146
I
I ' I
~C:;.;;..A=P...c...=29"--' __L_a_t_e_le_fo_n_-_T_e_le_f_o_ne_a_n_d_o__ UNIDAD 29
Un memento, por favor .
I
Lo siento ... no esta .
J: Digame. lPuede telefonear mas tarde?
P: Soy Paco Lopez. lPuedo No hay un serîor ... aqui.
hablar con Mariano? Se ha equivocado de numero .
J: lCon quien?
P: lPuedo hablar con Mariano 3. Cum se lasă un mesaj.
Barrios? Como dejar un mensaje.
J: Mariano no esta .
P: !Que lata! I lPuedo dejar I un recado, por favor? Si, naturalmente.
Un momente.
J: La siento mucho, pero no
puedo hacer nada .
a el que ...
P: lPuedo dejarle un mensaje? decirle a Mariano
J: Un momente. Puede usted por favor preguntarle por. ..
a ella
P: lPuede decirle que me
telefonee? le dire a el/ella.
J: lOuien habla, por favor? Si, le re untare a el/ella.
P: Paco Lopez al habla .
J:lPuede deletrearlo, por favor? EXERCITU • EJERCICIOS
P: P-A-C-O L-O-P-E-Z. '
J: l Y cual es su numero? Sunati la telefon Haciendo llamadas telef6nicas
P: Mi numero es el 204 27 54. În exercitiile care urmează veti fi En las ejercicios siguientes vamos
J: Bien. Le dire a Mariano que le solicitati să alcătuiti diferite , a pedirle que haga varias llamadas
llame por telefona. conversatii telefonice la numerele telef6nicas a estos numeros.
P: Muchas gracias. Adi6s. date. Încercaţi să le faceţi poate Pruebe hacerlas, quizas con un
cu un coleg. Apoi, verificaţi-vă comparîero. Entonces compruebe
J: Adi6s. răspunsurile pe CD. sus respuestas en el CD.
Ejercicio 1
El Carte lngles
Plaza de Catalurîa, 14
Barcelona. Tel 93-302 12 12.
Telefonati la Corle Jngles. Spuneţi cine sunteţi. Cereţi să vorbiţi cu
Maria Santos.
Ejercicio 2
Agencia „Mundo nuevo"
Amistades - matrimonio
el Dr. Diaz Gran Via 86 - Edificio Esparîa
por favor?
la serîora Ruiz Madrid. Tel. 91 - 248 35 05
147
j
 CAP. 29 __L_a_t_e_le_fo_n_-_T_e_le_f_o_n_ea_n_d_o__ j UNIDAD 29
Telefonaţila „Mundo nuevo". Verificaţi că aţi format numărul corect.
Spuneţi cine sunteţi. Cereţi să vorbiţi cu dl Rafael Lopez. Vi se
răspunde că dl Lopez nu este acolo. Doriţi să transmiteţi un mesaj.
Ejercicio 3
I La telefon -Telefoneando
CAP. 29 - - - - - - - - - - - - - - !UNIDAD 29!
Ejercicio 6
Sună telefonul. Răspundeţi. Persoana care a sunc!t dore~te s~
vorbească cu d-na Malina. D-na Malina nu este. lntrebaţ, daca
interlocutoarea doreşte să lase un mesaj.

Oficina de Turismo Ejercicio 7

Torre de Madrid (Plaza de Espar'ia)
Madrid . Tel. 91 - 241 23 25 Telefonul sună. Răspundeţi şi întrebaţi cine vorbeşte. Interlocutorul ar
dori să vorbească cu domnişoara Bernarda. Aceasta lipseşte. Rugaţi
Doriţi să vorbiţi cu dl Carii/o. Spuneţi cine sunteţi şi cereţi să vorbiţi cu pe cel ce a sunat să revină mai târziu.
el. La telefon răspunde Oficina de Turismo. Aţi format greşit numărul
şi vă scuzaţi. Ejercicio 8

Ejercicio 4 Telefonul sună. Interlocutoarea doreşte să vorbească cu dl Lopez pe

care dv. nu-l cunoaşteţi. Transmiteţi că a format un număr greşit._
Academia VOX. Espar'iol intensivo para extranjeros. Interlocutoarea repetă numărul pe care l-a format. Dv. spuneţi
Gran Via 59. Madrid . numărul dv. şi îi explicaţi că a format un număr greşit.
Tel. 91 -247 17 63.
Tineti seama: Când răspundeţi sau sunaţi la telefon nu
Formaţi numărul
corect. Cereţi să

Ejercicio 5
Academiei VOX. Verificaţi că aţi format numărul
vorbiţi cu dl Santos. Nu este acolo. Lăsaţi un mesaj.
'
■
începeţi până când nu spU!)eţi cu_m vă numiţi şi ~ici pri~, a
spune numărul dv. de telefon. lncepe~ totdeauna cu ,,!D1game! .

ASCULTAT! CU ATENTIE • ESCUCHE ESTO

' '
Hotel Regente Ascultati acum partea 2 şi 3 din dialogul 4 şi răspundeţi la
Rambla de Catalunya 76 următoarele 'întrebări .
Barcelona. Tel. 93 - 215 25 70.
Escena cuatro
Telefonaţi
la hotel Regente. Doriţi să vorbiţicu d-na Rodriguez. Vi se Cristobal Colon
răspunde că nu este acolo. Rugaţi ca ea să vă sune mai târziu. Daţi
numărul dv. de telefon. Seccion dos

Dati telefon Recibiendo llamadas telefonicas 1. lCuantas carabelas compro Colon?

În ~xerciţiile care urmează, veţi
primi câteva telefoane. Fiţi atent
la rolul dv. Dacă doriţi, puteţi
prelua ambele roluri. Verificaţi-vă
răspunsurile cu CD.
148
En las siguientes ejercicios usted
recibira llamadas telefonicas.
Concentrese en su parte. Pero si
quiere puede tamar las dos
partes tambien. Compruebe sus
respuestas en el CD.
Câte caravele a cumpărat Columb?
2. lEn que carabela fue Colon?
Pe care caravelă se afla Columb?
3. lCuando salieron de Espana?
Când au plecat din Spania?
149
..__C_A_P_.3_0_ _ _ _P_ie_r_de_r_i_-_P_e_r_di_d_a_s___ j UNIDAD 30 I CAP. 30 Pierderi - Perdidas !UNIDAD 301
În acest capitol veţi învăţa
--------------
• să anunţaţi că aţi pierdut sau că vi s-a furat ceva; Diâlogo 3. Seiiora Garcia (G), encargado (E)
• să spuneţi unde sau când aţi pierdut ceva;
• să descrieţi obiectul. G: (foarte îngrijorată): D-le poliţist. G: (muy preocupada): Oh, encargado.
E: Comisar, doamnă . Comisar E: Comisario, seiiora. Comisario
Rivera . Rivera.
G: Îmi pare rău, d-le comisar. G: Lo siento, comisario . He
DIALOGURI • DIĂLOGOS
Mi-am pierdut câinele. perdido mi perro.
E: Cum îl cheamă pe câinele dv.? E: lC6mo se llama su perro?
Diâlogo 1. Ana Roca (AR), empleado de la oficina de objetos perdidos (E)
G: Tiz6n. Se numeşte Tiz6n . G: Tiz6n. Se llama Tiz6n .
AR: Mă puteţi ajuta, vă rog? E: Mulţi câini se numesc Tiz6n , E: Muchos perros se llaman Tiz6n,
AR: lPuede ayudarme, por doamnă. Ce fel de câine este? seiiora. lOue tipo de perro es?
favor?
E: Da, domnişoară . G: Este un caniche. Un caniche G: Es un caniche . Un caniche
E: Si, seiiorita.
AR: Mi-am pierdut geamantanul. AR: He perdido mi maleta. negru. negro.
E: Cum arată? E: Avem mulţi caniche, doamnă. E: Tenemos muchos caniches,
E: lC6mo es?
AR: Din piele. seiiora.
AR: Es de piei.
E: Ce culoare? G: Dar Tiz6n vine când îl chem . G: Pero Tiz6n viene cuando le llamo.
E: lDe que color?
AR: Este albastru. E: În regulă , doamnă. E: Bien , seiiora.
AR: Es azul.
E: E nou? G: (chemând): Tiz6n, Tiz6n! G: (llamando): !Tiz6n, Tiz6n!
E: lES nueva?
E: lată-I. Mulţumesc, d-le comisar. E: Alli esta. Oh, gracias, comisario.
AR: Da, nou-nouţ . Şi are fermoar. AR: Si, muy nueva. Y tiene una
cremallera .
E: Acesta este? E: lES esta?
AR: O, da. Mulţumesc foarte mult. AR: Ay, si. Muchas gracias. CUM SE SPUNE• lCOMO SE DICE?

Diâlogo 2. Enrique Gil (EG), camarero (C) Când se vorbeşte de tema „Pierdut sau furat" se folosesc
următoarele verbe. Deoarece pierderea sau furtul a avut
EG: Scuzaţi-mă . Mi-am uitat întotdeuna loc în trecut, când vorbiţi despre aşa ceva folosiţi
EG: Oh, perdone. Me he olvidado
aparatul de fotografiat. E la formele trecutului.
de mi maquina fotografica.
dv.? Infinitiv Perfect simplu Participiu
lLa tiene usted?
C: Ce fel de aparat este? (infinitivo) (preterito) (perfecto)
C: lOue tipo de maquina es?
EG: Este un Leica vechi.

'
EG: Es una Leica vieja.
C: Are etui? perder a pierde perdi6 perdido
C: l Tiene un estuche? ■
EG: Da, are un etui de piele. olvidar a uita olvid6 olvidado
EG: Si, tiene un estuche de piei.
C: Ce culoare? tomar a lua tom6 tomado
C: lDe que color?
EG: Maro. EG: Marr6n. robar a fura robo robado
C: Acesta este? poner a pune puso puesto
C: lES esta?
EG: O, da. Mulţumesc foarte mult. EG: Oh, si. Muchas gracias. ver a vedea vio visto
dejar a lăsa dej6 dejado
tener a avea tuvo tenido

150
151
..._C_A_P_._3_0____. _ _ _ !
P_ie_rd_e_r_i_-_P_e_rd_i_d_a_s___ UNIDAD 30 I .__;Cc..;;_A.;....P_.___
30-'----' _ _ _ I
P_ie_r_de_r_i_-_P_e_rd_i_d_a_s___ UNIDAD 30 I
lntrebări:
vi
Io
IYo tuve
vio su maquina fotografica? la ayer.
perdi
erdi6 su cartera? hace 1O minutos.
vimos la semana pasada.
Io
Nosotros tuvimos
Unde aţi văzutaparatul de fotografiat? la

'
perdimos
Când v-ati ierdut ortmoneul?
■

He perdido mi maquina fotografica. 4. Cum descrieţi ce aţi pierdut.

Mi-am pierdut aparatul de fotografiat. C6mo describir Io que ha perdido.

Ayer perdi mi maquina fotografica. LPuede describirlo?

Ieri mi-am ierdut a aratul de foto rafiat. lPuede describirlos?
; Puede describir la maquina fotografica?
1. Cum se aduce la cunoştinţă o pierdere sau un furt.
C6mo dar cuenta de una perdida o robo . piei .
Es goma.
de
perdido maquina fotografica. Son plata .
Yo he plastico.
olvidado pasa porte.
mi maleta.
tomado nuestro/a( s) llaves. estado color talla tipo
Alguien ha
robado bolso. 'stare) (culoare) 'măsura) (forma)
cheques de viaje. Es muy blanco/a/s grande/s corto/a/s
Son nuevo/a/s marr6n pequef\o/a/s largo/a/s
2. Cum spunţi unde aţi pierdut ceva. moderno/a/s redondo/a/s
Como decir d6nde ha perdido algo. bastante cuadrado/a/s
vieio/a/s
puso?
LD6nde Io vio ultimamente? EXERCITU • EJERCICIOS
oerdi6? '
Ejercicio 1
Io deje el restaurante .
Yo Io vi el metro.
Spuneţi că aţi pierdut următoarele Diga que ha perdido las
Io tuve el autobus.
en lucruri. siguientes cosas.
Io dejamos
la playa.
Nosotros Io vimos
la mesa . 1. pasaporte 4. bolso 7. encendedor
Io tuvimos
2. maleta 5. cheques de viaje 8. reloj de pulsera
3. Cum spuneţi când aţi pierdut ceva. 3. llaves 6. paraguas
C6mo decir cuando ha perdido algo.
Ejercicio 2
[ l Cuando [ ~~di6 I maleta? Studiaţi conversaţiile
care urmează. Estudie las conversaciones
bolso?
Sunt înregistrate pe CD . siguientes. Estan en el CD .
152
153
.___C_A_P_.3_0___, _ _ _P_ie_r_d_er_i_-_P_e_r_d_id_a_s___ j UNIDAD 30 I Pierderi - Perdidas
CAP. 30 !UNIDAD 301
Usted: Por favor, he perdido mi Usted: Por favor, he perdido mis
-------------
maleta. gafas. Ascultati următoarea conversaţie Escuche la conversaci6n
Empleado: lPuede describirla? Empleado: lPUede describirlas? de pe CD. Priviţi informaţiile de siguiente en el CD. Mire la
Usted: Es nueva . Usted: Son nuevas . mai sus; hotărâţi ce aţi pierdut şi informaci6n de arriba; decida,
Empleado: lD6nde la perdi6? Empleado: lD6nde las perdi6? alcătuiţi o conversaţie. que es Io que ha perdido y
Usted: En el metro . Usted: En el autobus numero 14. complete la conversaci6n.
Empleado: lES esta su maleta? Empleado: lSon estas sus
gafas?
Usted: Oh, si, esta es. Gracias. Usted: Oh, si, Io son . Gracias . Empleado: lPuedo ayudarle?
Usted: Si, he perdido mi maleta.
Luati-vă rolul în conversatii Tome su parte en conversaciones Empleado: lDe que color es?
' '
similare, presupunând că aţi similares, asumiendo que usted Usted: Es marr6n .
pierdut următoarele obiecte. ha perdido los articulos Empleado: lES nueva?
siguientes. Usted : Si, es completamente nueva
Empleado: lPuede decirme que hay en ella?
Paraguas - nuevo - autobus numero 73. Usted: Toda mi ropa esta en ella.
Cartera - muy nueva - servicio de sefioras. Empleado: lPuede decirme d6nde la perdi6?
Bolso - piei - cafe. Usted: En el museo de Bellas Artes.
Balsa - el carnet de conducir y llaves del cache - autobus . Empleado: lEs esta?
Usted: Oh, si , muchas gracias.
Ejercicio 3

ASCULTAŢI CU ATENŢIE• ESCUCHE ESTO

OFICINA DE OBJETOS PERDIDOS

LUNES Ascultati ultimele două părţi ale dialogului şi răspundeţi la

MARTES MIEACOLES JUEVES
Objeto Bolso Bolsa Paraguas
următoarele 'întrebări.
Reloj de
encontrado:
pulsera
Escena cuatro
Color: Marr6n Blanca Negro Cristobal Colon
Oro

Estado: Viejo Nueva Nuevo Seccion tres

Nuevo

Contenido : Pasaporte Botella de vino 1. lCuanto tiempo navegaron?

Gafas de sol Seis huevos Cât timp au navigat?
Dinero suelto Barra de pan
llaves de casa 2. lCuando descubri6 tierra Colon?
Cartera Când a descoperit Columb pământ?
Encontrado: Museo Fuera Estaci6n Hotel Roy 3. lC6mo se llamaba el marinero que vio_tierra7 A

def Prado d e Simago de Atocha Cum îl chema pe marinarul care a vazut pamant?

154
155
 CAP. 30 ___ l
P_ie_r_de_r_i_-.. .:.P-=e:..:. r.:::..d:..:id:.:a:=s___ UNIDAD 30 l __c_A_P_.3_1___. _ _ _ l
S_erv_ic_i_i-_S_e_rv_ic_i_o_s___ UNIDAD 31 I
Secci6n cuatro
În acest capitol veţi învăţa
1. l Cuando regreso Colon a Espana? • să duceţi lucruri la reparat sau la curăţătorie.
Când a revenit Columb în Spania?
DIALOGURI • DIĂLOGOS
2. LCuantos viajes hizo Colon a America?
Câte călătorii a făcut Columb în America? Diălogo 1. Felicidad (F), dependiente (D)

3. LCuando murio Colon? F: Bună dimineaţa . F: Buenos dias.

Când a murit Columb? D: Bună dimineaţa .
F: Aş vrea să-mi reparaţi acest
radio, vă rog.
D: Pot să-l văd? Ce s-a întâmplat
cu el?
F: Face un zgomot ciudat.
D: De unde l-aţi cumpărat?
F: L-am cumpărat de aici.
O: Aveţi certificatul de garanţie?
F: Îmi pare rău, nu-l am .
D: Voi face tot posibilul, dar nu pot
promite nimic.
F: În regulă. Îl puteţi repara până
săptămâna viitoare?
O: Nu vă pot promite. Dar voi face
tot posibilul.
F: Cât credeţi că va costa?
D: Nu ştiu exact. Între 500 şi 600
pesetas.
F: O, bine.
D: Buenos dias.
F: Quisiera que me reparase esta
radio, por favor.
D: lPuedo verla? lOue pasa?
F: Hace un ruido extrano.
D: lDonde la compro?
F: La compre aqui.
D: l Tiene la garantia?
F: No, Io siento, no la tengo.
D: Hare todo Io posible, pero no le
puedo prometer nada.
F: Bien. lPuede tenerla lista para
la semana proxima?
D: No se Io puedo prometer. Pero
hare todo Io posible .
F: lCuanto cree que va a costar?
D: No Io se exactamente. Entre
500 y 600 pesetas.
F: !Uy! Vale.

CUM SE SPUNE • lCOMO SE DICE?

1. Cum se solicită spălatul sau reparatul unor obiecte.
Como preguntar para limpiar o reparar cosas.

mi camisa
esta maquina fotoQrafica limpia/o/s.
Quisiera tener pantalones reparada/o/s.
estos
zapatos zurcida/o/s .
radio
156
157
 S_erv_ic_i_i-_S_e_rv_i_ci_o_s___ IUNIDAD 31
.__C_A....;;.P;;_.;;_3;;_1:.........., _ _ _ I .___;C=A'--=-P;....•;._;3~1:..........i ___S_erv_ic_i_i-_S_e_rv_ic_i_o_s___ IUNIDAD 31 I
2. Cum descrieti defectiunile. Quiero tener esta
Aş dori să mi se
Como describir l~s defe~tos. calce cămaşa. camisa planchada.
Aş dori să mi se Quiero tener esta
it,Oue le pasa la Iesto? esta rota - este stricat acordeze acest radio. radio afinado.
no marcha - nu merge
no funciona - nu
funcţionează
Ejercicio 2
hace un ruido - face un
extra no zgomot Aţi avut un accident în drumul Usted ha tenido un accidente
ciudat spre casă. Aţi căzut de pe vuelta a casa. Se cayo de su
tiene una - are o pată bicicletă. Toate hainele vă sunt bicicleta. Toda su ropa esta sucia
mancha murdare şi multe lucruri vi s-au y se han rato muchas cosas.
spart. Trebuie să vă reparaţi Usted tiene que tener las cosas
lucrurile. Mergeţi în diverse reparadas. Usted va a varias
3. Cum întrebaţi când va fi gata. magazine. Ce spuneţi? tiendas. lQue dice usted?
Como preguntar cuando estara listo.
1. Mi abrigo esta muy sucio. Quiero que Io limpien.
mafiana? 2. Mi reloj esta rato. Quiero que Io reparen.
lPuede tenerlo listo a las 5? 3. Mi sombrero esta sucio. Quiero ...
la semana proxima? 4. Mi maquina fotografica esta rota.
5. Mi camisa esta sucia.
EXERCITU • EJERCICIOS 6. Mis pantalones estan arrugados.
'
Ejercicio 1
Ejercicio 3
Propoziţiile următoare sunt Estas frases parece que se han
amestecate. Le puteţi pune în mezclado. lPuede usted Imaginaţi-vă că sunteţi o lmaginese que usted es una
ordine? Traducerea românească persoană foarte comodă. persana muy perezosa. Su amigo
separarlas? La traduccion
vă poate ajuta. Prietenul dv. Andres este o Andres es muy activo y hace las
rumana le puede ayudar.
persoană foarte activă şi face cosas el mismo. Usted en cambia
Aş dori să mi se Quiero tener mi singur multe lucruri. În schimb, dv. quiere que se Io hagan todo.
developeze pianul. piano revelado. doriţi să vi se facă totul.
Aş dori să mi se Quiero tener mi
repare costumul. traje reparados. Ejemplo: Andres: Voy a lavar mi cache.
Aş dori să mi se Quiero tener mis Usted: Quiero que me laven el cache.
taie pantofii. zapatos cortado.
Ascultaţipe CD ce va face Escuche en el CD Io que Andres
Aş dori să mi se Quiero tener esta
calce filmul. Andres. Apoi, dv. cereţi să vi se va a hacer. Entonces usted
pelicula planchado.
Aş dori să mi se facă acelaşi lucruri. puede ordenar que le hagan las
Quiero tener mis
repare părul. pelo arreglada. cosas.

158 159
 .__C__A_,Pa...•;...3;;..;1;.......,,r _ _ _ I
S_erv_ic_i_i-_S_:_e_rv:....:.ic..:..:i:.-=o.::...s___ UNIDAD 31 j
CAP. 32
_ _A_c_c_id_e_n_te_-_A_c_c_id_e_n_te_s_ _ UNIDAD 32
Andres: Voy a lavar el coche.
Voy a limpiar las ventanas . În acest capitol veţi învăţa
Voy a lavar mi camisa. • să anunţaţi un accident;
Voy a arreglar la cocina. • să descrieţ i cum s-a petrecut accidentul.
Voy a hacer la cama .
Voy a planchar mis pantalones. DIALOGURI• DIĂLOGOS
Voy a limpiar mis zapatos .
Voy a cepillar mi traje. Diâlogo 1. Policfa (P), un hombre (H), una mujer (M)
Voy a reparar el cortacesped .
Voy a poner un plomo. P: Sunteţi şoferul
acestei maşini,
domnule?
ASCULTAŢI CU ATENŢIE• ESCUCHE ESTO H: Da .
P: Sunteţi şoferul acestei maş i n i ,
. As~~ltaţi al 5-lea dialog, partea 1, şi încercaţi să vă dati seama ce doamnă?
Informaţ11 sunt cerute. · M: Da, eu sunt.
P: Îmi puteţi spune ce s-a
Escena cinco întâmplat?
De vacaciones M: Conduceam pe Paseo de la
Castellana când am văzut un
Secci6n uno băiat care trecea pe zebră.
1. lC6mo se llama el presentador de „La hora punta"? P: Ce făcea el?
Cum se numeşte prezentatorul emisiunii „La hora punta"? M: Traversa strada. Am frânat.
2. lCuantos invitados hay en el estudio? P: Asta este tot, doamnă?
Câţi invitaţi sunt în studio? M: Ei bine, acest om venea în
spatele meu şi m-a izbit.
3. l Cuantos afios tiene Victoria? Conducea prea repede.
Câţi ani are Victoria? H: (indignat:) Nu-i adevărat.
Mergeam destul de încet.
Secci6n dos
I
l
P: lEs usted el conductor de este
coche, sefior?
H: Si.
P: lEs usted el conductor de este
coche, sefiora?
M: Si, Io soy.
P: lPuede decirme Io que ha
pasado?
M: Estaba yo conduciendo por el
Paseo de la Castellana
cuando vi a un nifio en el paso
de cebra.
P: lOue estaba haciendo el?
M: Estaba cruzando la calle, y yo
trene.
P: lES eso todo, sefiora?
M: Bueno, este hombre iba detras
de mf y choc6 conmigo.
Conducia demasiado de prisa.
H: (indignado:) Eso no es verdad.
Yo iba bastante despacio.

1. lCuantos hijos tiene Luis? Diâlogo 2. Policfa (P), un hombre (H}, una mujer (M)
Câţi copii are Luis?
P: Îmi puteţi spune ce s-a P: lPuede decirme Io que ha
2. lOue le gusta hacer a Luis en la playa? întâmplat, domnule? pasado , sefior?
Lui Luis ce-i place să facă pe plajă? H: Da. Mergeam pe Paseo de la H: Si. Yo estaba conduciendo por
Castellana. el Paseo de la Castellana .
3. lOue descuent~ Ies hacen a los empleados de la fabrica de Luis? P: Cu ce viteză mergeaţi? P: lA que velocidad iba usted?
Ce reducere li se face salariaţilor de la fabrica lui Luis? H: Rulam destul de încet. H: Yo iba bastante despacio. A

160
161
 I
.__C"'"'A...;.P'""".'"""3_2___, _ _A_c_c_id_e_n_te_-_A_c_c_id_e_n_te_s_ _ UNIDAD 32 I CAP. 32 Accidente - Accidentes
_ _:_::=..=..:~:___------ UNIDAD 32 I I
Aproximativ 45 km pe oră . unos 45 kil6metros por hora . 2. Cum relataţi ce s-a întâmplat (brusc).
P: Eraţi
în spatele maşinii acestei P: llba detras del cache de la Como decir que paso (de repente) .
doamne? senora?
H: Da . Ea era în faţă, în stânga H: Si. Ella estaba delante de mi, a cache cruz6 la calle .
mea . mi izquierda. hombre se par6.
Un (de repente)
P: Eraţi foarte aproape? P: llba usted muy cerea de ella? autobus sali6 de la esquina .
Ese
H: Nu, ea era destul de departe H: No, ella estaba bastante lejos nino di6 la vuelta a la derecha.
de mine. de mi.
P: La ce distanţă? P: lA que distancia? EXERCITU • EJERCICIOS
H: La vreo10 - 13m. H: A unos 10 o 13 metros. '
M: Nu este adevărat. Era foarte M: Estono es verdad. lba muy
aproape de mine. cerea de mi. Ejercicio 1
P: Scuzaţi-mă, doamnă . Vorbesc P: Perdone, senora. Pero estoy Imagine que usted tiene que
cu domnul acesta . hablando con este caballero. Imaginaţi-vă că trebuie să. ..
răspundeţi întrebărilor _un_uI pohţ1st contestar a las preguntas de un
M: Da, desigur. M: Si, naturalmente. policia acerca de d6nde e~taba
P: Ce s-a întâmplat atunci, P: lQue pas6 entonces, ser'ior? privind locul unde eraţi ca_n_d a
avut loc accidentul. FolosIţI usted cuando ocurri6 el accidente.
domnule? Use la informaci6n siguiente.
următoarele informaţii.
H: Această doamnă a virat brusc H: Esta senora de repente se
la dreapta. Am frânat imediat, desvi6 a la derecha . Yo trene
Ejemplo: 1) Calle Campos - acera
dar am izbit-o. inmediatamente, pero choque Yo estaba en la acera de calle Campos.
contra ella.
2) Calle Carrillo/Nueva .
y 0 estaba en la esquina de calle Carnllo y Nueva .
CUM SE SPUNE• lCOMO SE DICE? a) Avenida Paralelo/Urgell
b) Calle Recoi etos - acera .
1. Cum se spune unde eraţi şi ce făceaţi când a avut loc accidentul. c) Calle Montera - junto a Jardmes
Como decir d6nde estaba y que estaba haciendo cuando ocurri6 el d) Calle Valdes - acera
accidente. e) Calle de la lglesia/calle de Trafalgar
f) Calle Victoria - acera
Yo estaba en la calle Pizarro.
El iba el paso de cebra . Ejercicio 2
Ella por ... la acera.
estaba conduciendo
dando la vuelta hacia ... Acum dv. călătoriţi cu maşina . Ahora usted esta viajando en un
cruzando. cache.
adelantando autobus.
Nosotros estabamos al
siguiendo cache. Ejemplos: 1) Calle Prim .
Ellos estaban Yo estaba conduciendo por calle Pnm.
conduciendo 2) Calle Montera - Calle Jardines .
dela bicicleta.
detras y 0 estaba doblando la esquina de calle Montera a Jard1nes.

162 163
 CAP. 32 Accidente - Accidentes
- - - - - - - - - - - - - - IUNIDAD 321
a) Calle Almirante
b) Calle Ballesteros/calle Paredes
c) Calle Abades
d} Calle Sierpe
e) Calle Almaden/Calatrava
f) Calle Huertas/Lavapies
Ejercicio 3
Pe CD este imprimat rolul
poliţistului în conversaţie. Studiaţi
cu atentie întrebările lui pentru a
putea răspunde ; apoi, completaţi
spaţiile goale de pe CD .
Policia
lQue pasa aquf?
lPuede decirme d6nde estaba
usted cuando ocurri6 el accidente?
lA d6nde iba usted?
lQue pas6 entonces?
l Y que ocurri6?
lQue tipo de coche era?
l Vi6 usted la matrfcula?
CAP. 32 Accidente - Accidentes
_ _.:....::.=-:~-=---------- IUNIDAD 32 I
Secci6n tres
1 · Cuando se va de vacaciones Beatriz?
· °Când pleacă în concediu Beatriz?
2. lCuantos hermanos tiene Beatriz?
Câţi fraţi are Beatriz?
3. lQue hace Beatriz durant~ las vacaciones?
En el CD usted escuchara la parte Ce face Beatriz în concediu?
del policfa en la conversaci6n.
Estudie cuidadosamente sus Secci6n cuatro
preguntas para que usted
determine Io que va a decir; 1 0· D6nde va Fernando de vacaciones?
entonces usted tome su parte en · Unde pleacă Fernando în vacanţă?
la conversaci6n en el CD.
2. 0• Que ciudad de Estados Unidos ha visitado Fernando?
Usted ce oraş din Statele Unite a vizitat Fernando?
3. lQue idiomas habla Fernando?
Ce limbi vorbeşte Fernando?
Eraţi pe trotuar.
Mergeaţi la gară .
Un biciclist a venit de după colţ.
Maşina l-a răsturnat pe biciclist.
Un Porsche.
Din păcate, nu.

ASCULTAT!
, CU ATENTIE
, • ESCUCHE ESTO

Ascultaţi părţile 2 şi 3 din dialogul 5 şi încercaţi să prindeţi, la

început doar unele informaţii.

Escena cinco
De vacaciones

164 165
 !
,...._C=A...;;.P;;....;.....3;;..;3;........i _ _V_ac_a_n_,_ţ_a_-_V_a_c_a_c_io_n_e_s_ _ UNIDAD 33 I CAP. 33 !
_ _V_a_c_a_n_,_ţa_-_V_a_c_a_c_io_n_e_s_ _ UNIDAD 33 I
În acest capitol veţi învăţa P: Ai avut o privelişte frumoasă? P: l Tenfais una buena vista?
• să relataţi întâmplări din trecut. F: Sf, tenfamos vista al mar.
F: Da . am avut vedere la mare.
P: Felicidad, arăţi minunat. Eşti P: Felicidad, !tu estas estupenda
DIALOGURI• DIĂLOGOS atât de bronzată. Cum a fost y tan morena! lOue tal el
vremea? tiempo?
Diălogo 1. Senora Garcia (G), Leonor (L) F: Am avut o vreme foarte bună. F: Tuvimos un tiempo muy bueno.
P: A fost prea cald? P: lHacfa mucho calor?
G: Leonor, draga mea. Ai avut o G: Mi querida Leonor.l Tuviste F: Da, foarte cald. La amiază era F: Sf, mucho. Al mediodfa hacfa
vacanţă plăcută? unas buenas vacaciones? prea cald. demasiado calor.
L: Nu prea plăcută. L: No muy buenas. P:Dar mâncarea? P: lOue tal la comida?
G: De ce? G: Oh, lP0r que no? F: Mâncarea a fost excelentă şi F: La comida era excelente y muy
L: Vremea a fost îngrozitoare. L: El timpo fue terrible. foarte ieftină. barata.
G: Îmi pare rău. G: Oh, Io siento.
L: Camera de la hotel era foarte L: La habitacion del hotel era muy CUM SE SPUNE• lCOMO SE DICE?
zgomotoasă. ruidosa.
G: Ce păcat! G: !Que pena! Cum povestiţi despre concediul de anul trecut.
L: Şi am avut o cameră dublă, nu L: Y tuve que tener una Como explicar las vacaciones del ano pasado.
una cu un pat. habitacion doble en vez de
una individual.
1. Cum spuneţi unde aţi fost.
G: Vai, vai. G: !Ay! Como decir adonde fue.
L: De asemenea, foarte scumpă. L: Y era muy cara tambien.
G: O, Doamne! G: !Oh, Dios mfo! la Costa del Sol.
L: Liftul nu funcţiona, iar scările L: Y el ascensor no funcionaba y los Alpes.
Yo ful
erau foarte abrupte. las escaleras eran muy a la Costa Brava.
empinadas. Italia.
G: Oh, ce rău îmi pare! G: Oh, !cuanto Io siento! Nosotros fuimos Francia.
L: Şi ceilalţi oaspeţi nu erau deloc L: Y los otros huespedes no eran
simpatici. muy simpaticos.
2. Cum descrieţi locul unde aţi fost cazat.
G: Ce ghinion! Hai să bem o G: !Que mala suerte! Vamos a tamar
Como describir su alojamiento.
cafea, te vei simţi mai bine. un cafe y te sentiras mejor.
L: Mulţumesc. L: Gracias.
Yo estuve en un (buen) hotel.
campamento.
Diălogo 2. Paco (P), Felicidad (F) apartamento.
Nosotros estuvimos a media pension.
P: Ai avut un concediu frumos, P: lHas tenido unas buenas
Felicidad? vacaciones, Felicidad?
F: Da, minunat. F: Sf, magnfficas. Yo tuve pension completa.
P: Hotelul a fost bun? P: lEI hotel era bueno? Nosotros tuvimos media pension.
F: Da, am avut o cameră superbă, F: Sf, tenfamos una habitacion una buena vista.
cu balcon. esplendida con un balcon. un balcon.

166 167
 CAP. 33 V_a_ca_n_.,lţ~a_-_V_a:.....c::....::a::....::c~io:.:n.:..:e:.:s:____ I UNIDAD 33 1
___ CAP. 33 V_a_ca_n_,ţ_a_-_V_a_c_a_c_io_n_e_s_ _ UNIDAD 33
___ I I
3. Cum descrieţi vremea. Ejemplo: A fost furtună în fiecare zi.
Como describir el tiempo . Tuvimos tormenta cada dia .

chaparrones. a) zilnic a fost soare. d} zilnic a fost ceaţă .

Yo nunca tuve lluvia. b) zilnic a plouat. e) zilnic a nins.
casi nunca viento. c) zilnic a bătut vântul.
a veces tormenta.
Nosotros a menudo tuvimos niebla. Ejercicio 3
nieve.
Ascultaţi conversaţia pe CD. Puteţi Escuche la conversacion en el CD.
Nunca formula întrebările lui Paco? lPuede usted hacer las preguntas
sol. de Paco?
Casi nunca
hizo frio .
A veces lHas tenido unas buenas vacaciones, Felicidad?
calor. Paco:
A menudo
Felicidad: Si, magnificas .
4. Cum se spun toate împreună. Paco:
Felicidad: Si, tuvimos una habitacion esplendida con un balcon.
Como resumirlo.
Paco:
Felicidad: Si, teniamos vista al mar.
muy barato/a.
Paco:
muy caro/a. Gracias. Tuvimos un tiempo muy bueno .
Felicidad:
comida excelente.
La Paco:
habitacion fue (bastante) Felicidad: La comida era excelente y muy barata .
El
hotel bueno/a .
malo/a. Ejercicio 4
terrible.
En el CD usted escuchara varias
Veţi auzi pe CD câteva întrebări
despre ultima vacanţă de vară .preguntas acerca de sus vacaciones
EXERCIŢII • EJERCICIOS
Presupunând că dv. sunteţi una el verano pasado. Asumiendo que
Ejercicio 1 dintre persoanele de mai jos, usted es una de las personas,
răspundeţi la întrebări.
responda a las preguntas que le
van hacer.
lmaginati-vă că ati fost în lmaginese que usted fue a los
următoarele ţări. , paises siguientes.
1. lDonde fue de vacaciones el ano pasado?
Ejemplo: Italia. 2. lDonde estuvo?
Yo fui a Italia. 3. lQue tal el tiempo?
4. lC6mo era la comida?
a) Italia c) Espana e) Francia g) Los Pirineos
b} Grecia d} Gales f) Dinamarca h) Yugoeslavia a) El senor Villa:
Italia - camping - cald - excelent.
b) La senora Salazar:
Ejercicio 2 Scotia - hotel - averse - destul de bine.
c) El senor y la senora Perez:
Şi vremea? A fost neschimbată . l Y el tiempo? No cambio nada. Grecia - pe cont propriu - apartament - soare - ieftin .
168 169
 CAP. 33 ___
V_a_ca_n_,t_a_-_V_a_c_a_c....:io:..:..n::...:e-=s_ _ l UNIDAD 33 1
CAP. 34 Micul dejun - Desayunando j UNIDAD 34 I
ASCULTAŢI CU ATENŢIE • ESCUCHE ESTO
În acest capitol veţi învăţa
Ascultaţi dialogul 6 şi răspundeţi la următoarele întrebări. • unele aspecte neobişnuite ale micului dejun spaniol;
• cum se refuză.
Escena seis

Don Quijote de la Mancha

DIALOGURI • DIĂLOGOS
1. Que O_Pina Pedro del libro „Don Quijote de la Mancha"?
Ce parere are Pedro despre cartea „Don Quijote de fa Mancha"? Diâlogo Julia (J), Miguel (M), camarero (C)

2. lOue piensa Pedro de Sancho Panza? C: Ce doresc domnii? C: lOue desean los serîores?
Ce crede Pedro despre Sancho Panza?
J: Eu vreau un mic dejun format J: Yo quiero desayunar un
din o ceaşcă de ciocolată cu chocolate con churros.
3. l Y que le parece Dulcinea?
Cum i se pare Dufcinea? gogoşi.
M: Pentru mine, cafea cu lapte şi
M: Para mi, un cafe con !eche y
pâine prăjită cu unt şi una tostada con mantequilla y
marmeladă . mermelada .
C: Imediat. C: Ahora mismo .
M: Credeam că nu ţi-e foame . M: Creia que no tenias hambre .
J: Nu mi-e prea foame, dar de J: No tengo mucha hambre, pero
multă vreme n-am mâncat es que hace mucho tiempo
gogoşi. que no comi churros.
C: Îmi pare rău, doamnă , dar nu C: La siento serîora, pero no me
mai avem gogoşi. Vreţi quedan churros. lOuiere
altceva, pâine prăjită sau alguna otra cosa , una tostada,
brioşe? unas magdalenas?
J: Nu, mulţumesc, nu vreau nimic. J: No gracias, no quiero tamar
Nici ciocolată nu mai vreau . nada. Tompoco quiero ya el
Aduceţi-mi o cafea cu puţin chocolate. Traigame un cafe
lapte ... şi fără zahăr, cu cortado, .. . y sin azucar, con
zaharină . De obicei nu sacarina. No tomo nunca
mănânc gogoşi pentru că au churros porque tienen mucha
multă grăsime şi tocmai acum grasa, y precisamente ahora
când am poftă ... nu mai sunt que tengo ganas ... ya no
gogoşi. quedan churros.
M: Bine, dar nu-i aşa de grav. M: Bueno mujer, no es tan grave.

170
171
 CAP. 34 Micul dejun - Desayunando IUNIDAD 34 I CAP. 34 Micul dejun - Desayunando IUNIDAD 34 I
Ejercicio 2
La micul dejun, spaniolii mănâncă foarte puţin. Se bea
Espresso cu mult lapte (cald) şi se mănâncă pâine prăjită cu Răspundeţi la următoarele Conteste a las siguientes
unt şi marmeladă, ,,Magdalenas" (prăjiturele asemănătoare întrebări. preguntas .
cu brioşele} sau ceva dulce ... în orice caz foarte puţin. Într-o
cofetărie poţi comanda o cafea solo (neagră), cortado (cu 1. lHay alguien en casa? (nadie) mas? (nada)
puţin lapte) sau con leche (cantităţi egale de cafea şi 2. lA quien le gustan las churros? 7. lHan estado alguna vez en
lapte). (nadie) Alemania? (nunca)
* churros = gogoşi 3. Ana no tiene tiempo para ir al 8. l Trabaja usted tambien las

'
■
În spaniolă negaţia stă totdeauna înaintea verbului. Cum
însă negaţiile nimic, nimeni, niciodată etc. stau de cele mai
multe ori după verb, negaţia „no" va fi plasată înaintea
verbului.
Nadie sabe eso sau no sabe nadie eso. Aceasta înseamnă
cine . l Y tu? (tampoco)
4. Yo no tengo las llaves del
cache, lY tu? (tampoco)
5. lQue habeis hecho el
domingo? (nada)
sabados? (nunca)
9. l Te ha prestado las 5000
pesetas? (ni siquiera 500)
10. lHa terminado usted el
trabajo? (ni siquiera para
că o negaţie dublă nu înseamnă o afirmaţie! Pentru „nici" se empezarlo)
6 . 1.,Desea usted alguna cosa
foloseşte de obicei numai cuvântul „no" (No: nu , nici).

(Aici se pot da mai multe răspunsuri.)

nada: nimic ninguno: niciunul
nadie: nimeni nunca: niciodată
tampoco: nici ni siquiera: nici măcar

EXERCITU• EJERCICIOS
'

Ejercicio 1

Răspundeţi negativ. Conteste negativamente.

Ejemplo: l Tomas una cerveza? (vino).

No, no tomo una cerveza, tomo vino.

1. l Tiene usted hambre? (sed) 3. lAprende Pedro espanol?

2. l Tomas un cafe solo? (chino)
(cortado) 4. lDesea usted tamar algo?
(nada)
5. lDesayunas siempre en la
cafeterîa? (a veces).

172 173
 CAP. 35 ___P_e_d_r_u_m_-_D_e_c_a_m_i_no I
___ UNIDAD 35 I CAP. 35 Pe drum - De camino
--------------
IUNIDAD 35 I
În acest capitol veţi învăţa J: Mai întâi a explodat o bombă în J: Bueno , primaro explot6 una
• să folosiţi mai mult ca perfectul. statia centrală şi , fiindcă bomba en la estaci6n central y
cin~va de la ETA anunţase como uno de ET A habia
DIALOGURI • DIĂLOGOS prin telefon că mai era una anunciado por telefona que
pregătită, au hotărât să habia otra preparada, pues
Dialoga Miguel (M), empleada (E), Andres (A) y Julia (J) închidă toate staţiile . entonces decidieron cerrar las
atras estaciones .
M: Un bilet dus-întors la M: Un billete de ida y vuelta para A: Imediat ce au depistat că A: Tan pronto como adivinaron
Barcelona, vă rog. Barcelona, por favor. persoana care telefonase a que la persana que habia
E: Costă 750 pesetas . E: Son 750 pesetas . folosit un cod ETA, au închis llamado habia utilizado un
M: Cincisute, şasesute , şaptesute M: Quinientas, seiscientas, toate staţiile . c6digo de ET A, desalojaron
şi şaptesute cincizeci pesetas. setecientas y setecientas todas las estaciones .
cincuenta pts. J: Iar urmarea a fost că noi toţi am J: Y como consecuencia todos
E: Acesta e biletul dv. E: Aqui tiene su billete . ajuns ieri prea târziu la servici. nosotros llegamos ayer
M: Mulţumesc. M: Gracias. demasiado tarde al trabajo.
(în tren.) (Ya en el tren.) M: într-adevăr? Să sperăm că M: lDe verdad? Pues esperemos
M: Uf, de-abia am ajuns. M: Uf, casi no llego . astăzi nu se va întâmpla la fel.
que hoy no ocurra Io mismo.
A: Da, e adevărat, dar sper că A: Si, es verdad, pero espero que
efortul tău să nu fi fost tu esfuerzo no haya sido en
degeaba. vano.
M: De ce spui asta? M: lPor que dices eso?
A: Ieri am ajuns la slujbă cu două A: Ayer llegue al trabajo con dos Când se vorbeşte de întâmplări care au avut loc înainte de ~
ore întârziere. Sigur n-ai auzit horas de retraso . lSeguro que altă actiune tot trecută de care se vorbeşte , se foloseşte mai
ştirile? no has oido las noticias? mult ~a perfectul. Acesta se formează din tre~utul
M: Sigur. Ieri am avut zi liberă şi M: No. Ayer tuve el dia libre y (imperfectul) lui haber şi participiul trecut al verbului de
am hotărât să-i vizităm pe decidimos ir a visitar a mis conjugat (yo habia comido - eu mâncasem).
socri, pentru că de multă suegros, porque hacia mucho
vreme nu-i mai văzusem . Am tiempo que no los habiamos (yo) habia tomado, comido, partido
ajuns acasă destul de târziu . visto. Regresamos a casa (tu) habias tomado, comido, partido

'
bastante tarde. (el) habia tomado, comido, partido
J: Deci , nu ştii nimic despre J: lAsi es que no sabes nada de ■ (ella) habia tomado, comido, partido
bombele care au explodat ieri las bombas que explotaron (usted) habia tomado, comido, partido
la Barcelona? ayer en Barcelona? (nosotros) habiamos tomado, comido, partido
M: M-am obişnuit aşa de mult cu M: Me he acostumbrado tanto a (vosotros) habiais tomado, comido, partido
aceste ameninţări cu bombe esas amenazas de bomba que (ellos) habian tomado, comido, partido
încât cu siguranţă nu le-aş fi seguramente no Ies hubiese (ellas) habian tomado, comido, partido
acordat atenţie. prestado atenci6n. (ustedes) habian tomado, comido, partido
J: De această dată au trebuit să J: Esta vez tuvieron que cerrar
închidă toate staţiile. todas las estaciones .
M: Dar, de ce? M: Pero, lPOrque?

174 175
.__C=A:..:.:...P.:....3::.::5::.. . . .1 ___P_e_d_r_u_m_-_D_e_c_a_m_i_n_o_ _ IUNIDAD 35 I I
.___C;a..;A--"'--P;.....3;....6;....._, ____T_e_a_tr_u_-_T_e_a_t_ro____ UNIDAD 36 I
EXERCIŢII • EJERCICIOS În acest capitol veţi învăţa
• să reţineţi bilete la teatru;
Ejercicio 1 • să exprimaţi când are, a avut loc sau va avea loc un anumit
eveniment.
Legaţi frazele de mai jos conform Relacione las siguientes
exemplului. oraciones segun el ejemplo. DIALOGURI • DIĂLOGOS
Ejemplo: Llegamos al cine. La pelicula ya habfa empezado.
Diălogo Miguel (M), Laura (L), taquillera (T)
Quando llegamos al cine la pelicula ya habfa empezado.
L: Alo, este teatrul Liceo? L: Oiga, les el teatro Liceo?
1. Fuimos a casa de Andres. 5. Llame a lsabel. T: Sf, dfgame.
T: Da, spuneţi.
Ya habfa salido. Ya se habfa levantado. L: Mire, querrfa saber si representan
L: Aş dori să ştiu dacă astăzi se
2. Vi a Julia por la tarde. 6. Se encontr6 a Andres. hoy la obra de Garcia Larea.
joacă o piesă a lui Garcia
Ya se habfa cortado el pelo. Ya habfa subido al tren. Sabe usted, esa obra sobre la
Larea. Ştiţi care, cea după
3. Conocf a Miguel. 7. Fu imos al restaurante. que hicieron luego una pelicula.
care s-a făcut un film.
Ya se habfa comprado un cache. Ya habfa cerrado. T: ,,Bodas de sangre"?
T: l„Bodas de sangre"? (,,Nuntă
4. Llegamos a la estaci6n. 8. Llam6 por telefona.
însângerată"?)
El tren ya habfa salido. Ya habfa estallado la bomba. L: Sf, exacto, crea que es esa. Se
L: Da, cred că da. Este vorba de
un cuplu de ţigani, iar filmul l-a trata de un matrimonio gitano
Ejercicio 2 y la pelicula la dirigi6 Carlos
regizat Carlos Saura.
Saura.
Legaţi frazele de mai jos conform Relacione las siguientes oraciones T: Sf, es „Bodas de sangre". La
T: Da, ,,Bod as de sangre". Piesa
exemplului. segun el ejemplo. obra se estrena hoy y se
are premiera astăzi şi se va
juca până pe 21 aprilie. representa hasta el 21 de abril.
Ejemplo: Cuando llega ya hemos comido. L: l Cuanto cuestan las entradas?
L: Cât costă biletul?
Cuando lleg6 ya habfamos comido.
T: Între 800 şi 1OOO pesetas în loje T: Hay entradas de 800 a 1OOO
şi între 1500 şi 2000 în stal. pesetas en las palcos y de 1500
1. Cuando llama ya nas hemos ido. a 2000 en el patio de butacas.
2. Cuando llega a la estaci6n ya ha salido el tren. L: No, en realidad Io que yo
L: Nu, în realitate vroiam să ştiu
3. Cuando compra el billete ya ha mirado el horario de trenes. querfa saber era si todavfa
dacă mai sunt bilete pentru
4. Cuando se encuentra con Julia ya ha subido al tren. quedan entradas para hoy.
astăzi.
5. Cuando habla con Julia ya ha hablado con Andres. T: Sf, todavfa hay entradas, pero
T: Da, încă mai sunt, dar din
6. Cuando llegan ya han estallado las bombas. desgraciadamente solo de las
păcate numai din cele mai
7. Cuando estalla la bomba la policfa ya ha desalojado la estaci6n. mas caras.
scumpe.
8. Cuando llegan al trabajo las compafieros ya han empezado. L: De acuerdo. Entonces me
L: În ordine. Mi-ar plăcea să
rezerv două bilete pentru gustarfa reservar dos entradas
spectacolul din această seară. para la funci6n de esta noche.
T: Foarte bine. Îmi spuneţi numele T: Muy bien. lMe dice su nombre,
dv., vă rog? por favor?
L: Laura Sanchez. S-A-N-C-H-E-Z. L: Laura Sanchez. S-A-N-C-H-E-Z.

176 177

.........,;C=A-=-=-P..;... .;:..36::.......J _ _ _ _T_e_at_r_u_-_T_e_a_tr_o_ _ _ UNIDAD 36
T: Da, doamnă Sanchez. Nu uitati
să veniţi după bilete cu o '
jumătate de oră, cel puţin,
înainte de începerea
spectacolului.
L: Deci, până la 9:30?
T: Exact.
L: Bine, mulţumesc mult. La
revedere.
T: La revedere.
M: Salut!
L: Salut! Cum a fost la servici?
M: Ca de obicei. N-ai uitat să
telefonezi la teatru?
L: Nu, bineînţeles. În seara asta
mergem la Licee şi vom vedea
„Bodas de sangre" de Garcia
Larea.
M: Minunat. La ce oră începe?
L: La ora 10.
M: Atunci, plecăm de acasă pe la M: Entonces salimos de casa
9:15.
L: Nu, trebuie să plecăm la 8:45
pentru că avem de luat biletele
de la casierie înainte de 9:30 .
M: Chiar mai devreme.
L: Bine, de acord.
M: Ce crezi, trebuie să ne
îmbrăcăm mai elegant?
L: Ştiu eu ...
M: Putem să mergem după teatru M : Despues podemos ir a tamar
să bem ceva, dacă ai chef ...
L: O idee foarte bună.
I
I CAP. 36 _ _ _ _T_e_at_r_u_-_T_e_a_tr_o_ _ _ UNIDAD 36I I
T: Sf, seriora Sanchez. Ne se La hora= Ora
Cât este ceasul?
olvide de venir a recoger las lQue hora es?
entradas, como muy tarde Este ora unu .
Es la una Este unu şi
media hora antes del Es la una y
comienzo de la funci6n . cinco. cinci.
L: Es decir, lhasta las 9:30? diez. zece.
T: Exacto. cuarto. Este ora două fără un sfert.
T: Adi6s .
M: !Hala!
L: Bien, muchas gracias . Adi6s.
L: !Hala! lQue tal el trabajo?
'
•
San las dos menos
veinte.
media.
cuarto.
diez.
cinco.
douăzeci.
jumătate.
un sfert.
zece.
cinci.
San las dos en punte. Este ora două fix.
M: Lo de siempre. l Te has lA que hora comienza? La ce oră începe?
acordado de llamar al teatro? Empieza a las diez. Înceoe la zece.
L: Sf, claro. Esta noche vamos a ir
al Licee a ver „Bodas de
EXERCITII • EJERCICIOS
sangre", de Garcia Larea . '
M: Estupendo, lY a que hora Ejercicio 1
empieza?
Răspundeţi la următoarele întrebări. Conteste a las siguientes preguntas.
L: Empieza a las 1O.
sobre las 9:15, crea yo. Ejemplo: lQue hora es? San las 15:45.
L: No, tenemos que salir a las 4. lQue hora es? 13.20
8:45 porque tenemos que 1. l Que hora es? 17 .00
2. lQue hora es? 16.05 5. lQue hora es? 12.35
recoger las entradas en 6. lQue hora es? 23.45
taquilla antes de las 9:30. 3. lQue hora es? 9.15
M: Entonces es mejor salir un
poco antes. Ejercicio 2
L: Vale, de acuerdo . Construya oraciones seg(m el
M: l Te parece que nas tenemos Alcătuiţi propoziţii conform
exemplului de mai jos. ejemplo.
que paner ropa un poco mas
elegante?
L: En fin ... Ejemplo: 1500 pesetas , 7.30.
Las entradas cuestan 1500 pesetas y la funci6n comienza a
unas copas, si tienes ganas ... las 7.30 .
L: Me parece una buena idea. 4. 375 pesetas, 10.30
1. 800 pesetas, 1O.00
2. 1OOO pesetas, 8.15 5. 5000 pesetas, 9.30
3. 2000 pesetas, 9.45
178 179
 CAP. 36 _ _ _ _T_e_at_r_u_-.......:T--=e-=a.:.:.tr-=o_ _ _ j UNIDAD 36 j
Ejercicio 3
CAP. 37 ___ I
O-'-p_in_i_i_-_L_a_o......;p_i_n_i6_n_ _ _ UNIDAD 37 I
În acest capitol veţi învăţa
Vorbiţi cu casiera folosind datele Hable con fa taquilfera utilizando • să vă însuşiţi alte forme de a vă exprima părerea;
ce apar între paranteze. los datos que aparecen entre • să expuneţi punctul dv . de vedere .
parentesis.
Ejemplo:
DIALOGURI • DIĂLOGOS
T: Teatro Calder6n, digame. 3. (,,El mejor alcalde, el Rey",
X: l Querria reservar dos entradas Dialogo Juan (J), Cristina (C)
palco, Lopez)
para „La vida es sueno", para T: Teatro Calder6n, digame.
la funci6n de esta noche? J: Ai citit articolul despre proiectul J: lHas leido el articula sobre el
X: .. ..
T: lDe que precio quiere las plecării unui echipaj spre proyecto de un viaje tripulado a
T: lDe que precio quiere las
entradas? entradas? Marte? Marte?
X: l Cuanto cuestan las entradas X: .... C: Da, azi dimineaţă l-am citit. C: Si, Io he leido esta maliana.
de butaca? T: 1500 pesetas. J: Ce părere ai? J: lQue te parece?
T: 2000 pesetas. X: .... C: Dacă vrei să ştii părerea mea, C: Si quieres saber mi opini6n
X: Vale, lme reserva dos T: Esta bien. lMe puede decir su cred că ar trebui alocaţi mai creo que deberian dedicar mas
entradas para esta noche? nombre? multi bani pentru cercetarea dinero a la investigaci6n
T: Esta bien. lMe puede decir su X: .. .. spaţială . În articol se spune, nu espacial. En el articula dicen,
nombre? 4. (,,El cabalfero de Olmedo" mai ştiu unde, că în ultimii ani no se d6nde, que en los
X: Garcia G-A-R-C-I-A. butaca, Ramos) ' s-au redus la jumătate ultimos anos han reducido los
2. (,,Peribăiiez", palco, Suarez) T: Teatro Cafder6n, digame . fondurile. Eu cred că nu se medios a la mitad . A mi me
T: Teatro Calder6n, digame. X: ... . manifestă prea mult interes parece que no muestran gran
X: ....
T: lDe que precio quiere las pentru călătoriile în cosmos. interes por los viajes espaciales.
T: lDe que precio quiere las entradas?
entradas? J: Da, e adevărat. J: Si, es verdad.
X: .... C: Acelaşi lucru e valabil pentru C: Y con la Comunidad Europea
X: ... . T: 2000 pesetas.
T: 1500 pesetas. Comunitatea Europeană. După sucede Io mismo. En mi opini6n
X: ....
X: ... . părerea mea, de mulţi ani nu tampoco han mostrado interes
T: Esta bien. lMe puede decir su mai este interesată . desde hace bastantes anos .
T: Esta bien. lMe puede decir su nombre?
nombre? X: .... J: Mă gândesc că de când suntem J: Pienso que desde que somos
X: .... membri ai Comunităţii miembros de la Comunidad
5. (,,La dama baba", palco,
1. (,,Fuente Ovejuna", butaca, Rodriguez) Europene, există o mai mare Europea existe una mayor
Reynoso) T: Teatro Cafder6n, digame. preocupare pentru aceste preocupaci6n por estos temas,
T: Teatro Cafder6n, digame. X: .. .. teme, şi mai ales pentru o y sobre todo por una
X: .... colaborare cu celelalte ţări colaboraci6n con los demas
T: lDe que precio quiere las
T: lDe que precio quiere las entradas? membre ale Comunităţii paises miembros de la
entradas? X: ... . Europene. Comunidad Europea.
X: .... T: 1500 pesetas. C: Da, şi impresia mea este că, C: Cierto, y mi impresi6n es que si
T: 2000 pesetas. X: .... dacă ar exista un proiect existe un proyecto comun entre
X: ....
T: Esta bien . lMe puede decir su comun Europa - SUA pentru Europa y EEUU para realizar
T: Esta bien. lMe puede decir su nombre? trimiterea unei nave cu echipaj un viaje tripulado a Marte,
nombre? X: ....
X: .... spre Marte, acesta va fi şi cu tambien va a haber una
participare spaniolă . participaci6n espafiola .
180
181
 CAP. 37 ___ !
O....;;..p_in_i_i-_L_a_o....;;..p_in_i_6_n___ UNIDAD 37 ! CAP. 37 Opinii - La opini6n
--~~.:___-~---- IUNIDAD 37 !
'în spaniolă există diferite expresii pentru a vă formula părerea : Presente de Subjunctivo:

'
Creo que, en mi opini6n, me parece que, a mi me parece - ar - er - ir
■ que, opino que, pienso que, mi impresi6n es que, a mi tom-ar com-er escrib-ir
1parecer, Io veo bien/mal... tom-e corn-a escrib-a
yo
tom-e-s com-a-s escrib-a-s
tu
tom-e corn-a escrib-a
el

'
EXERCITU • EJERCICIOS tom-e corn-a escrib-a
ella
' ■
Ud.
Ejercicio 1 tom-e-mos corn-a-mos escrib-a-mos
nosotros
tom-e-is com-ă-is escrib-ă-is
vosotros
Răspundeţi conform informaţiilor Conteste segun la informaci6n tom-e-in com-a-n escrib-a-n
ellos
dintre paranteze. que esta entre parentesis. tom-e-n com-a-n escrib-a-n
ellas
tom-e-n com-a-n escrib-a-n
ustedes
Ejemplo: l Que opina de los espar'ioles? (Simpaticos)
Opina que son simpaticos. Ejercicio 2

1. lOue opina de los vuelos
espaciales? (Necesarios).
2. lOue piensa de un proyecto de
vuelo tripulado a Marte? (muy
peligroso)
3. lCree que Espar'ia tiene que
participar en estos proyectos?
(Sf)
4. lOue piensa de una
colaboraci6n entre Europa y
EEUU? (Bien, hay menos gastos)
5. Juan opina que desde la entrada
en la CE el gobierno esta mas
interesado en estos proyectos.
lEn su opini6n es cierto?
6. lCree que el proyecto europeo
tiene futuro? (Sf, estar
totalmente convencido)
7. lOue impresi6n tiene de los
toreos? (muy valientes)
8. lCual es su parecer sobre cursos
de idiomas? (muy utiles)
9. Que opina de la poluci6n
atmosferica? (uno de
nuestros grandes problemas)
1O. lOue le parece la comida
espar'iola? (excelente)
11 . lOue piensa de los
programas de televisi6n?
(Bien, prefiere el cine)
Răspundeţi negativ .
Conteste negativamente .
. ?
1. lCree que los vuelos a Marte son necesanos ·. ?
2. · Piensa que un vuelo tripulado a Marte es pellgroso.
3. ~Cree que Espar'ia tiene que participar en estos proye~tos?
4. lCree que la colaboraci6n entre Europa y EEUU ocas1ona menos
gastos? • t· ·
5. Juan opina que desde la entrada en la ~E-_el gob1_erno? es a mas
interesado en estos proyectos . lEn su opmIon es c1erto .
6. lle parece que el proyecto europeo tiene futuro?
7 ·0· Cree que va a ir a Francia este verano?
-
8 · Piensa que los espanoles comen demas1a"d?
o. .
9: ~Le parece que el problema de la poluci6n atmosferica se puede
solucionar facilmente? ._
10. lPiensa que la televisi6n es buena para los nmos?

Dacă părerea exprimată este negativă (nu cred, nu sunt de

'
părere etc.) verbul va trebui să treacă la modul subjunctiv. De
■ pildă : ,.Opina que estan bien", va deveni „no opina que esten
bien".

182 183

_C_A_P_.3_8~ _ _l_n_te_rv_iu_-_L_a_e_n_tr_e_vi_s_ta_ _ [ UNIDAD 38
În acest capitol veti învăta
• să folosiţi desde, desde hace, hace ... que y hace.
DIALOGURI • DIALOGOS
Diâlogo Miguel Sanchez (MS), Jefe del Departamenta de Personal (OP)
OP: Bună dimineaţa, dle ...
MS: Sanchez, numele meu de
familie este Sanchez.
OP: Da, luaţi loc, vă rog . Ole
Sanchez, am cererea dv. în
faţă, dar aş dori să vă pun
câteva întrebări , dacă îmi
permiteţi .
MS: Desigur.
OP: În cererea dv. apar numai
iniţialele . Care este numele
dv. complet?
MS: Miguel Angel Sanchez Iglesias.
OP: Din cerere rezultă că locuiti în
Salamanca. · căutaţi.
MS: Da, ne-am mutat acolo acum
trei ani.
OP: Sunteţi căsătorit?
MS: Da, sunt căsătorit de 10 ani şi
avem doi copii.
OP: Şi acum aş dori să vă întreb
ceva despre experienţa dv.
profesională. De când lucrati
în actuala întreprindere? ·
MS: De trei ani lucrez la„Novitas",
de când ne-am mutat în
Sala manca.
OP: Şi de ce vreti să vă schimbati
locul de muncă? , Nos transladamos aqui hace tres
184
l
OP: Buenos dias, senor ...
MS: Sanchez, mi apellido es
Sanchez.
OP: Si, sientese, por favor. Serîor
Sanchez, tengo aqui su
solicitud , pero desearia
hacerle unas preguntas, si
me Io permite.
MS: Por supuesto.
OP: En su solicitud solo aparecen
las iniciales de su nombre,
lCUal es su nombre
completo?
MS: Miguel Angel Sanchez Iglesias.
OP: En su solicitud figura que vive
en Salamanca.
MS: Si, nos trasladamos alli hace
tres arîos.
OP: lEsta usted casado?
MS: Si, estoy casado desde hace
diez arîos y tenemos dos
nirîos.
DP: Ahora quiero hacerle unas
preguntas sobre su experiencia
profesional. l Cuanto tiempo
hace que trabaja en la
empresa actual?
MS: Hace tres anos que trabajo
en „Novitas", desde que nos
trasladamos a Salamanca.
DP: l Y por que quiere cambiar de
trabajo?
CAP. 38 _ Interviu - ________I
_____.::.:..::_.::..:._:_:__ La entrevista UNIDAD 38 I
MS:De doi ani lucrez la un proiect MS : Colabora desde hace dos
de relaţii publice, dar nu văd arîos en un proyecto de
nici o perspectivă de relaciones publicas, pero no
promovare în această veo ninguna expectativa de
întreprindere . ascenso en la empresa.
OP: Adică , dv. doriţi să aveţi o mai OP: Es decir, que usted desea
mare responsabilitate. tener mayor responsabilidad .
MS: Da, aşa este şi sper să capăt MS: Si, es cierto, y ademas
mai multă experienţă în espero adquirir mas
domeniul relaţiilor publice. experiencia en el campa de
las relaciones publicas .
OP: Mi-aţi putea spune mai mult OP: lMe podria contar algo de
despre acest proiect la care ese proyecto en el que
lucrati? trabaja?
MS: Va fi 'nevoie să organizez MS: Tengo que organizar
conferinte de presă, conferencias de prensa ,
campanii publicitare, să scriu planificar los actos publicos,
şi să traduc materiale escribir y traducir los textos y
publicitare. los folletos de publicidad .
OP: Pare foarte interesant şi sunt OP: Parece muy interesante, y
sigur că firma noastră vă estoy seguro de que nuestra
poate oferi şansa pe care o empresa le puede ofrecer la
oportunidad que esta
buscando.
MS : Mă bucur să aud asta. Îmi MS : Me alegro oir eso. lMe
puteţi spune mai mult despre podria explicar exactamente
ce voi face? cual seria mi funci6n?
DP: Bineînţeles ... OP: Naturalmente .. .
Folosirea lui desde hace, hace que, desde şi hace poate fi
comparată cu înainte şi de atunci:
De atunci + Durata . . .
Hace diez arîos que trabajo aqui. De zece _a~, lucrez aIcI_.
'
Trabajo aqui desde hace diez arios. Lucrez aIcI de zece ani.
■ De atunci + un anumit moment
Trabajo aqui desde 1981 . Lucrez aici din 1981 .
De atunci + verbul numai la trecut
Ne_-a~ mutat aici acum
arîos . trei ani.
185
 I
L-C=A:.....:.:....P.:..:.3::.:8:........J _ _l_n_te_r_v_iu_-_La..:.........:.e.:..:.n.::.tr-=-ev.:..:i:..=s.::ta:...__ UNIDAD 38 I CAP. 39 La coafor - En la peluqueria IUNIDAD 39 j
EXERCITU • EJERCICIOS În acest capitol veţi învăţa
' • unele noţiuni importante când mergi la coafor;
Ejercicio 1 • comparaţia adjectivelor.
Răspundeţi la următoarele Conteste a las siguientes DIALOGURI • DIĂLOGOS
întrebări folosind desde hace preguntas utilizando desde hace
hace ... que, desde o hace. ' hace ... que, desde o hace. '
Diălogo Asuncion Rico (A), peluquera (P)
1. l Cuânto tiempo hace que 6. lDesde cuândo no hablâis con A:Buenos dias.
A: Bună ziua .
trabaja en esta empresa? (5 vuestros padres? (una P:Buenos dias, senora Rico.
anos) P: Bună ziua, doamnă Rico.
semana) A:Tengo hora para las 1O.
A: Sunt programată pentru ora 1O.
P: Desigur, doamnă Rico. Vă rog, P:Por supuesto, senora Rico. Por
2. lDesde cuândo vive en 7. lDesde cuândo hablas favor, sientese un memento,
luaţi loc un moment, vin
Salamanca? (1987) espanol? (dos anos) vengo en seguida.
imediat.
P: Să vedem , cum doriţi să vă P: Bueno, lQUe quiere que le
3. lCuândo empezaste a fumar? 8. lCuânto tiempo hace que no haga? lQuiere el pelo un poco
aranjez? Poate vreţi să vă tund
(dos anos) vas al cine? (tres meses) mâs carto que de costumbre,
mai scurt decât de obicei? Sau
preferaţi un permanent? quizâ? lo prefiere una
4. lDesde cuândo tienes cache? 9. lCuânto tiempo hace que no permanente?
(el verano pasa do) lees un fibro? (cuatro meses) A: T odavia no Io se exactamente.
A: Nu ştiu exact. Cred că puţin
5. l Cuândo cambiaste de trabajo Crea que un poco mas rizado
mai creţ mi-ar sta bine , este la
por ultima vez? (siete anos) me queda mejor, es mas
modă. Dar nu vreau părul
scurt, tăiaţi-mi doar vârfurile. moderno . Pero no quiero el
pelo corta, c6rteme solo las
puntas .
P: Atunci, doar îl aranjăm . E mult P: Entonces podemos hacer un
mai uşor decât un permanent moldeado . Es mas suave que
normal. Permanentul nu-i prea una permanente normal. La
bun pentru păr. Poate n-ar fi permanente es peor para el
rău să-i dăm o culoare. Ce-aţi pelo. Y tampoco estaria mal un
zice dacă v-aş vopsi părul poco de color. l Que le parece
într-o nuanţă de blond mai si le tino el pelo de un tono mas
deschis sau mai castaniu? rubio claro o mas castano?
Sunt la modă aceste culori. Ahora estan de moda estos
colores.
A: De curând am văzut într-o A: El carte de pelo mâs moderno
revistă cea mai modernă şi mai y mas bonito que he visto ha
frumoasă tunsoare. Modelul sido hace poco en una revista.
avea părul mai creţ şi mai La modela tenia el pelo mâs
castaniu decât fata din rizado y mas castano que la

186 187
 CAP. 39 La coafor - En la peluqueria IUNIDAD 39 I CAP. 39 La coafor - En la peluqueria IUNIDAD 39 I
poza aceea . chica de esa foto . 1. Simpatico: Luis , Jose , Juan. 4. Dificil: el alemăn, el ruso , el
P: Aveţi dreptate. Săptămâna P: Tiene usted raz6n . La semana 2. Bueno: el libro azul, el libro chino.
trecută, acest model a fost pasada eligieron a esa modela 5. Una peluqueria mala : ,,Pelo's",
verde, el libro amarillo .
desemnat cel mai atractiv din como la mas atractiva de toda ,,La mode", ,,Colores".
3. Una ciudad interesante :
toată Spania. Espaf\a.
Gerona, Santander, Madrid .
ln spaniolă se spune: ,,Mi-am tăiat părul" (Me he cortado el
pelo). Ejercicio 3

Folosiţi gradele de comparaţie . Compare.

Esta peluqueria es cara. Acest coafor este scump.
Esta es mascara. Acesta este mai scump.
Esta peluqueria es muy cara. Acest coafor este foarte scump. Ejemplo: Maria tiene el pelo corto . lsabel, Cecilia:. . ,
lsabel tiene el pelo mas corto, pero Cec1ha t,ene el pelo mas
Esta peluqueria es carisima.* Acest coafor este foarte scump.
Esta es mascara todavia. Acesta este şi mai scump. corto de todas . Tiene el pelo cortisimo .

'
•
Es la (peluqueria) mascara Este coaforul cel mai scump
(de todas).
Excepciones (Excepţii):
- bueno, mejor, el/la.mejor
bun, mai bun, cel mai bun/ă
(dintre toate).

- pequef\o, menor, el/la menor

mic, mai mic, cel/cea mai
- malo, peor, el/la peor
rău, mai rău, cel/cea mai rău/rea
mic/mică
- grande, mayor, el/la mayor
mare, mai mare, cel/cea mai
mare
1. Pedro tiene el pelo largo .
Javier, Alfonso.
2. Maria es rubia. lsabel, Cecilia.
3. Pedro es moreno. Javier,
4. Alfonso es simpatico. Antonio,
Miguel y Javier.
5. Julia es guapa . Laura, Amalia y
Marisa.
Alfonso.

EXERCITU • EJERCICIOS
'
Ejercicio 1
Folosiţi forma în - isimo/a. Utilice la forma en - isimo/a .

Ejemplo: Maria es muy guapa . Es guapisima.

1. Luis es muy simpatico. 4. Ana y Carmen son muy

2. Miguel es muy moreno . elegantes.
3. Carlos y Luis son muy nerviosos. 5. Esta ciudad es muy tranquila.

Ejercicio 2

Folosiţi gradele de comparaţie. Compare.

Ejemplo : alto: Jose, Miguel, Alfonso.

Jose es alto. Miguel es mas alto. Alfonso es el mas alto.

188 189

...._C__A_P'--'-.4.;;..;0'---' ___L_a_b_a_n_c_ă_-_E_Ib_a_n_c_o___ UNIDAD 40
În acest capitol veţi învăţa
• să purtaţi o conversaţie obişnuită la ridicarea unui cec;
• să formaţi propoziţii relative.
DIALOGURI • DIĂLOGOS
Diălogo Andres (A), empleado del banco (B), directora (D)
B: Bună ziua . Ce doriţi ?
A: Aş vrea să încasez acest cec.
B: Îmi pare rău, dar este un cec
special şi nu-l pot plăti cash.
A: Dar dacă vreau să scot nişte
bani din contul curent al soţiei
mele?
B: Îmi pare rău, dar nu se poate.
Aveţi nevoie de un cec la
purtător sau aveţi carte de
credit?
A : Nu, n-o am la mine, dar sunt
sigur că există o modalitate de
a scoate bani din contul soţiei
mele cu acest cec.
B: Dacă mă scuzaţi un moment,
merg să mă consult cu d-na
directoare; mă întorc imediat.
A: Sigur, mulţumesc .
B: Iertaţi-mă doamnă Maza , am
un client care doreşte să
încaseze un cec special. Aţi
putea vorbi dv. cu el?
D: Da, bineînţeles . Unde este?
B: Este dl de lângă geam, cu
haină gri.
D: Unul înalt, cu mâinile în
buzunar, care stă de vorbă cu
dl Parez?
190
!
I CAP. 40
B: Buenos dias. i,Oue desea?
A: Querria cobrar este cheque.
B: Oh , Io siento , es un cheque
cruzado y no puedo
abonarselo en efectivo.
A: i,Pero si s61o quiero sacar
dinero de la cuenta corriente
de mi mujer?
B: La siento pero asino es
posible. Usted necesita un
cheque al portador, lO tiene
usted una tarjeta de credita?
A: No, bueno, no la llevo conmigo,
pero estoy seguro de que hay
un medio de sacar dinero de la
cuenta de mi mujer con este
cheque.
B: Si me disculpa un memento,
voy a consultar a la directora,
regresa en seguida .
A: Si, gracias.
B: Disculpe senora Maza, tengo
un cliente que quiere cobrar un
cheque cruzado. i,Podria
hablar usted con el?
D: Sf, por supuesto. i,D6nde esta?
B: Es el hombre que tiene una
cazadora gris y que esta junto
a la ventanilla .
D: i,Uno que es alto y que tiene
las manos metidas en los
bolsillos, que esta hablando
La bancă -
---==--=-=.:..:..::...:=-------
B: Da, el este.
D: Bine, stai liniştit , mă ocup eu D: De acuerdo, no se preocupe,
de el.
O: Bună ziua . Am înţeles ce
problemă aveţi şi cred că avem
o singură posibilitate,
deoarece nu putem plăti cash
cecuri speciale. Dv. puteţi
transfera banii în contul dv. şi
apoi să-i scoatem cu un cec pe
numele dv .
A: Ar fi extraordinar, dar nu mai
am cecuri. Aţi putea să-mi
eliberaţi un nou carnet de
cecuri , vă rog?
D: Bineînţeles, asta nu-i o
problemă, dar va dura cam
jumătate de oră, pentru că
trebuie scris numărul dv . de
cont. Sunteţi aşa de amabil să
aşteptaţi? Puteţi lua loc sau
reveni mai târziu.
A· Multumesc, mă întorc în
· jumătate de oră .
EXERCITU • EJERCICIOS
'
Ejeicicio 1
Vorbiti cu functionarul de la bancă Hable con el empleado del banco
folosind infor~atiile dintre
paranteze.
Ejemplo: (cobrar un cheque)
B: i,Oue desea?
X: Querria cobrar este cheque .
El banco
IUNIDAD 40 I
con el seiior Parez?
B: Sf, ese es.
yo me ocupa de el.
D: Buenos dias. Ya entiendo su
problema, pero crea que s61o
tenemos una posibilidad, pues
no abonamos en efectivo
cheques cruzados. Usted
puede transferir el dinero a su
cuenta y sacar despues el dinero
con un cheque a su nombre .
A: Esto seria estupendo si tuviera
a(m cheques, pero no es asi.
i,Podria extenderme un nuevo
talonario de cheques, por
favor?
D: Claro, eso no es ning(m
problema, pero va a tardar
media hora mas o menos,
porque tienen que imprimir su
numero de cuenta. Si es tan
amable de esperar. Puede
sentarse alli o volver mas
tarde.
A: Gracias, voy a volver en media
hora.
utilizando la informaci6n que esta
entre parentesis.
1. (cobrar un cheque)
B: i,Oue desea?
191
_C_A___P.. .;. .-=-40=---.J ___L_a_b_a....:..n::..::c.=ă_-__:E:..:l_:b::a:.:.:n::..c~o_ _ IUNIDAD 40 I I CAP. 41 \ __H_o_r_os_c_o~p_-_E_l_h_o_ro_ I
· s_c_o-'-p_o_ UNIDAD 41 I
B: Por favor, firme aqu i y luego X: În acest capitol veţi învăţa
vaya a la ventanilla
X: Muchas gracias. nr. 5. B : p or f avor, firme aqui y luego • să faceţi comparaţii;
B: De nada. ~~ya a la ventanilla nr. 5. • denumirile spaniole pentru semnele zodiacale .

B: De nada. DIALOGURI • DIĂLOGOS

2. (cambiar 100 marcos en pesetas) Diălogo Marisa (M) , Asuncion (A)
3. (transferir 20 OOO pesetas a otra cuenta)
4. (cobrar un Eurocheque) M: Asuncion, espera un momento,
M: Asuncion , stai puţin să văd ce
5. (sacar 25 OOO pesetas de su cuenta) dejame ver que pone en mi
zice horoscopul meu pentru
horoscopo antes de imos. Aries,
astăzi. Berbec, Taur, Gemeni,
Propoziţiile relative spaniole sunt de obicei introduse prin Tauro, Geminis , Cancer,.. .
Rac,... aici e Leu: ,,Viitorul
,,que" , care se referă atât la persoane cât şi la lucruri: aqui esta, Leo: ,,El futuro proximo
apropiat v-ar putea rezerva
El hombre que cobra el cheque, el dinero que tengo en el prodrfa depararle algunos
unele probleme familiale , pe
I
■
monedero.
Da_că o prepoziţie se află înainte de „que" se va adăuga şi
care le veţi soluţiona. Situaţia
problemas familiares que va a
poder solucionar. Su situacion
economică se vaîmbunătăţi,
articolul substantivului la care se referă que , ex. : El dinero economica se va a mejorar,
dar nu trebuie să faceţi
con el que corn pro .. . Las chicas de las que te ha bio etc. aunque no debe pedir prestado
împrumuturi la prieteni. Cea
dinero a sus amigos. La mejor
mai bună perioadă pentru a
Ejercicio 2 epoca para forjar planes para
face planuri de viitor este la
el futuro es a mitad de la
jumătatea săptămânii " . Nu-i
Uniţi frazele de mai jos folosind Una las siguientes frases semana". Vaya, no estâ mal.
deloc rău. A: No, realmente no . Me pregunto
pronumele relativ „que". utilizando el relativo „que". A: Nu, într-adevăr nu . Mă întreb
si el mio es tan bueno como el
dacă al meu este la fel de bun
tuyo . Sigue , lee el mio tambien
1. La chica estâ junto a la ventanilla. Quiere cobrar un cheque. ca al tău . Citeşte-l şi pe al meu
2. El empleado es alto. Hable con el ayer. en voz alta.
cu voce tare.
M: De acuerdo, lde que signo
3. Es~amos del~nte del banco . Es el Banco de Bilbao. M: De acord , ce zodie eşti?
4. Qu1ere camb1ar el dinero. Tiene guardado el dinero en el monedero eres?
5. Faltan unos cheques. Con esos cheques pague los muebles · A: Soy Piscis.
A: Sunt Peşte . M: Vale, Virgo, Libra, Escorpion,
6. Alfonso !rabaja en un banco. Es un banco aleman . · M: Să vedem, Fecioară , Balanţă,
7. Tengo diner? en una ~~e~ta corriente. La cuenta es de mi mujer. Sagitario, Capricornio,
Scorpion, Săgetător ,
Acuario, Piscis, este es:
8. Ayer compre unos penodIcos. Son interesantes. Capricorn, Vărsător, Peşte ,
„Parece que va a tener una
9. Han llamado las chicas. Trabajan en un banco. asta e: ,,Veti avea o săptămână
semana llena de sorpresas.
plină de su'rprize. Veţi primi
Las llamadas y las cartas van
telefoane şi scrisori
a ser tan inesperadas como la
neaşteptate, precum şi vizita
visita de antiguos amigos. Si
unor vechi prieteni. Dacă vă
conserva la calma , todo va a
păstraţi calmul , totul va fi foarte
ser muy grato para usted".
plăcut pentru dv".
A: Vaya , parece que es tan
A: Se pare că-i la fel de bun ca al

192 193
...__C_A_P_._4_1__, __H_o_r_o_s_c_op_-_E_l_h_o_ro_·s_c_o_p_o__
tău.
M: Al meu este mai optimist decât
cel de săptămâna trecută.
A: Într-adevăr crezi în
horoscoape?
M: Depinde. Dacă sunt bune, îmi
place să cred, dacă nu, nu. Dar
IuNIDAD 41 I
bueno como el tuyo.
M: El mio es mâs optimista que el
de la semana pasada .
A: Pero, l verdaderamente crees
en los hor6scopos?
M: Depende. Si son buenos me
gusta creer, si no, no. l Y tu?
CAP. 41 Horoscop- El hor6scopo
_ _:_::::..:__:.=-=..::.=..!=----------=----IUNIDAD 41 I
tot atât (la fel) ... cât (ca).
tanto ... como
Trabaja tanto como tu. Munceşte tot atât cât tine.
tanto/a (os/as) ... como. atât/a (atâţia/tea) ... cât.
(la fel... ca).
tanto vino como. atâta vin cât.
tanta sed como. atâta sete câtă .
tantos amigos como. atâţia prieteni câţi.
atâtea prietene câte.

'
tu? tantas amigas como.
tan ... como la fel. .. ca
A: Mă gândesc că toate zodiile ■
A: Pienso que un signo es tan Uega tan tarde como tu. Soseşte la fel de tâ~iu ca _tine .
sunt la fel de bune. La fel şi cu bueno como el otro. Y Io Es tan simpatico como tu. Este la fel de simpatic ca tine.
horoscopul. Sau mai bine zis, mismo ocurre con el menos ... que mai puţin ... decât. • .
unul este mai imprecis decât hor6scopo, o quizâs deberia Trabaja menos que tu . Munceşte mai puţin decat tine.
altul. decir que uno es tan impreciso menos amigos que. mai puţini prieteni decât.
como el otro . menos tarde que. mai târziu decât.
menos simpatico que. mai putin simpatic decât.
M: Deci, nu crezi în el deloc? M: Entonces, lno crees en esto
en absoluto?
A: Cred că o zodie poate avea tot A: Creo que un signo puede tener EXERCITII • EJERCICIOS
atâta noroc ca oricare alta. tanta suerte como cualquier
'
otro . Ejercicio 1
M: Da, sigur, dar sunt atâtea M: Si, claro , pero hay tantas Dinero Felicidad Salud
persoane care cred în asta ... personas que se dedican a Aries $ ** !
Tauro $ * !!
Trebuie să fie ceva adevărat. esto ... Tiene que haber algo de *** !
verdad . Geminis $
Cancer $$$ * !!!
A: Da, dar sunt şi multi şarlatani. .. A: Si, pero tambien hay tantos Leo $ ** !
În sfârşit, îmi place să le citesc,
0

estafadores ... En fin, a mi Virgo $$ * !

Libra $ * !!
însă numai pentru tambien me gusta leerlo, pero ** !! !
divertisment. .. solo para divertirme .. . Escorpi6n $
Sagitario $$$ * !
M: Mie îmi place mult. .. Dar acum M: A me gusta mucho .. . Pero Capricornio $ *** !!
trebuie să plecăm urgent; dacă ahora tenemos que imos tan Acuario $$ * !!!
Piscis $$$ ** !
nu, pierdem autobuzul. râpidamente como podamos,
o vamos a perder el autobus. Comparaţi zodiile după tabelul de Compare los signos ~el zodiaco
mai sus. segun el cuadro anterior.
La comparaci6n. Comparatia.
În spaniolă comparaţia se formează astfel : Ejemplo: Capricornio/Aries . .
Los Capricornio van a ganar _tanto_ dmero como l?s Anes.
Los Capricornio vana ser mas_fehces que los An~s.
I
■
mas ... que
Trabaja mas que tu.
mai mult ... decât
Munceşte mai mult decât tine.
Los Capricornio van a tener mas salud que los Anes.
mas amigos que. mai muţi prieteni decât. 1 . AriesNirgo 5 . Piscis/Escorpi6n
mas tarde que . mai târziu decât. 2. Tauro/Sagitario 6 . Geminis/Acuario
mas bonito que . mai frumos decât. 3. Cancer/Leo 7. Acuario/Tauro
4. Libra/Capricornio 8. Virgo/Aries

194 195
.__C=A..;;.P;....•;....4=2"--' ___L_a_v_o_l_a_n_-_C_o_n_d_u_c_ir___ IUNIDAD 42
În acest capitol veţi învăţa
• unele noţiuni cu privire la conducerea auto;
• să enumeraţi un şir de lucruri ;
• să daţi unele instrucţiuni pe ton de comandă (imperativ).
DIALOGURI • DIĂLOGOS
Diălogo Asuncion Rico (A), profesor (P)
P: Doamnă Rico, este prima
lecţi e ,
nu-i aşa?
A: Da, şi trebuie să vă spun că
sunt foarte nervoasă .
P: Dar, nu trebuie să fiţi nervoasă.
Mai întâi aşezaţi-vă aici , apoi
faceţi -vă comodă şi
relaxaţi-vă. Un moment, nu în
partea aceea, doamnă Rico,
astăzi staţi dv. la volan.
A: A, da , aşa este.
P: De multă vreme vreţi să
învăţaţi să şofaţi?
A: Cred că dintotdeuna, dar de când
copiii merg la şcoală mi-am
pus foarte serios problema.
P: Atunci, să încercăm . De
acord? În dreapta aveti
schimbătorul de viteze; cu el
schimbaţi vitezele. Pentru asta,
trebuie să apăsaţi această
pedală , care este ambreiajul.
Alături este frâna, iar pedala
din dreapta e acceleraţia . Acum ,
maşina este la punctul mort,
iar dv. trebuie să întoarceţi
cheia de contact pentru ca
maşina să demareze.
A: Ce trebuie să fac acum? Şi ce
196
I CAP. 42
P: Seriora Rico, les su primera
hora, verdad?
A: Si , y tengo que decirle que
estoy muy nerviosa .
P: Pero mujer, no tiene que estar
nerviosa. Primeramente
sientese aqui , despues
pongase comoda y relajese .
Un momento, no por esa parte,
senora Rico, hoy va usted al
volante.
A: Ah , claro, es verdad .
P: lHace mucho tiempo que queria
usted aprender a conducir?
A: Creo que desde siempre, pero
desde que los nirios van al colegio
me Io he propuesto en serio.
P: Entonces, vamos a intentarlo,
l vale? A su derecha tiene la
palanca de cambios, con la
que cambia las marchas . Para
esto, tiene que pisar con el pie
izquierdo este pedal, que es Io
del embrague . A su lado esta
Io del freno y Io de la derecha
es el acelerador. Ahora el
coche esta en punto muerto y
usted tiene que girar la llave de
contacto para arrancar el
coche.
A: lOue tengo que hacer ahora?
La volan - Conducir
---=.::....::~-------- IUNIDAD 42 I
Acesta este kilometrajul? l Y que significan tod~s estos
înseamnă toate aceste indicadores en el salp1cadero?
indicatoare de pe bord? lEste es el cuenta-kilometros?
P: Exact. Acesta este indicatorul P: Exactamente. Y este es el
de benzină . În stânga volanului indicator de la gasolina . A la
izquierda del volante esta la
sunt semnalizatoarele pe care
palanca de las intermitentes
le veti folosi chiar acum . Dar,
mai întâi trebuie să privim în que va a utilizar usted ahora
mismo. Pero primeramente
oglinda retrovizoare pentr~ a_
vedea dacă vine vreo maşina . tiene que mirar por el espejo
retrovisor para ver si viene algun
Dacă nu vine nimic,
semnalizati la stânga . Apăsaţi coche. Si no viene nadie , de el
pe ambreiaj şi în acelaşi timp intermitente de izquierda . Pise
pe acceleraţie ... el embrague y al mismo
tiempo el acelerador. ..
A:Aşa? . A: lAsi?
P: Da, foarte bine, dar întoarceţi P: Si, muy bien , pero gire un poco
puţin volanul ca să me~geţ_i p~ el volante para ir por la carretera.
şosea. Foarte bine, ha1deţ1 , sa Muy bien, venga, vamos alla.
mergem acolo.
Pentru a reda o însuşire se folosesc _ în s~a_niol~. prin~re
altele, următoarele expresii pe care le-aţi auzit in d1~logun.
primeramente... despues... finalment~. Sau pnmero ... ,
despues... finalmente. Sau : en pnmer lugar..., en
segundo, lugar... , en ter~er lug~r··.: • ... en ul_timo lugar.:
În afară de aceasta , faceţi cunoştinţa cu a treia persoana a
imperativului.
'
Verbe în - er Verbe în ir
Verbe în - ar
■ tom-ar com-er escrib-ir
tome (usted) coma (usted) escriba (usted)
tomen (ustedes) coman (ustedes) escriban (ustedes)
Verbe reflexive
lavarse
lăvese (usted)
lăvense (ustedes)
EXERCITU - EJERCICIOS
'
Ejercicio 1
Folositi imperativul la persoana a Utilice el imperativo en la tercera
111-a singular. persona del singular.
197
 I
'----"C=A=P_,_. ...:.:42~ ___L_a_v_o_la_n_----=-C-=o..:..:n=d.::.uc.:..:i~r_ _ UN IDAD 42 I
CAP. 43 l
_ _R_e_n_o_v_a_re_-_A_r_re-"g_la_n_d_o_ _ UNIDAD 43 !
Ejemplo: se~tarse, ~-onerse comoda, relajarse.
Pn~ero s1entese, despues pongase comoda y finalmente În acest capitol veţi învăţa
relaJese. • prepoziţii pe care le-aţi folosit, mai mult sau mai puţin conştient, în
timpul cursului.
1. Entrar en el coche, sentarse, ponerse comodo.
2. C_errar la puerta, abr~charse el cinturon (de seguridad), arrancar. DIALOGURI • DIĂLOGOS
3. Prsar el e~brague, pisar el acelerador, mirar por el retrovisor
4. Meter_la pnmera marcha, soltar el embrague, acelerar. · Diâlogo Miguel (M), Laura (L), Andres (A)
5. Camb1ar la marcha, girar a la derecha, frenar.
L: Miguel, sună la uşă . Poţi L: Miguel, llaman a la puerta. lPuedes
Ejercicio 2
deschide tu, eşti mai aproape? abrir tu, que estas al lado?
M: Bineînţeles. Salut Andres, cum M: Claro. Hola Andres, lque tal te
Folosiţi imperativul la persoana a Utilice el imperativo en la tercera îţi merge? va?
III-a plural. persona del plural. A: Am venit, aşa cum v-am promis. A: Aquf estoy, como os prometf.
M: Extraordinar. Îţi mulţumim că ai M: Formidable . Gracias por venir
Ejemplo: se_ntarse, ponerse comoda, relajarse . venit să ne ajuţi la repararea a ayudarnos a arreglar la casa .
Pnmeramente sientense, despues ponganse comoda y casei.
finalmente relajense. A: Nici o problemă, d-le. Întotdeauna A: Nada hombre. Siempre hago Io
fac tot ce pot pentru prieteni. que puedo por los amigos .
1. Entrar en el coche, sentarse, ponerse comodo. M: Da, avem multe de făcut. M: Sf, es que hay mucho que
2. C_errar la puerta, abr~charse el cinturon de seguridad, arrancar. Coşarul ne-a spus că una din hacer. El deshollinador nos ha
3. Pisar el ~mbrague, pisar el acelerador, mirar por el retrovisor. cărămizile din spatele hornului dicho que uno de los ladrillos
4. Meterpnmera marcha, soltar el embrague, acelerar. s-a desprins şi că o ~glă e spartă . que estan detras de la
5. Camb1ar la marcha , girar a la derecha, frenar. chimenea esta suelto y que
una de las tejas esta rota .
A: Dacă vrei, pot să încerc să repar. A: Puedo intentar repararlo, si
quieres.
L: Salut Andres, într-adevăr ai L: Hola Andres, llo harfas, de
putea s-o faci? verdad?
A: Salut, Laura. Bineînţeles, să A: Hola Laura. Claro, vamos a ver
vedem ce se poate face . Cum que puedo hacer. lComo
mă urc pe acoperiş? puedo subir al tejado?
M: Urci pe scară până în pod şi M: Subes por la escalera hasta el
acolo, sus, în faţa uşii, este o desvan, y alli arriba, enfrente
fereastră . Poţi ieşi pe acoperiş de la puerta, hay una ventana.
pe această fereastră. Ţigla Puedes salir al tejado por la
spartă o poţi arunca în grădina ventana . La teja rota la puedes
din spatele casei. Altfel ar tirar al jardin que esta detras
putea să cadă pe trandafirii din de la casa. Si no, se podria
fata casei sau în capul cuiva . caer sobre los rosales que
tenemos delante de la casa, o
encima de alguien .
198
199
 I
,___C=A~P:......:......4.:..:3~ _ _R_e_n_o_v_a_re_-_A_r_re....::g:.....la_n_d_o_ _ UNIDAD 43 I CAP.44 I
__-.:__ln_b_u_c_ă_tă_r_ie_-_C_o_c_in_a_n_d_o__ UNIDAD 44 I
A: i;:>e acord . Voi avea grijă . A: De acuerdo. Voy a tener cuidado.
M: Intre timp, noi începem cu M: Mientras tanto, nosotros
în acest capitol veţi învăţa
• cum să preparaţi o mâncare tipic spaniolă;
salonul. Mai întâi vom acoperi vamos a empezar con la sala
cu hârtie peretele din dreapta de estar. Primero vamos a • să îndrumaţi pe cineva să facă ceva .
şi apoi vom pune tapetul pe cel empapelar la pared de la
din stânga, care e deja acoperit derecha y despues vamos a DIALOGURI • DIĂLOGOS
cu hârtie . pintar la de la izquierda, que ya
esta empapelada. Diălogo Maria (M), Asuncion (A)
A: Ah, văd că v-aţi cumpărat o A: Aha, 1.,veo que os habeis
mochetă nouă? comprado una moqueta nueva? M : l Que has dicho que quieres
L: Da, ca grosime este dublă fată L: Si, es casi el doble de gruesa que M: Ce spuneai că vrei să găteşti?
cocinar?
de cea veche; este şi foarte grea. la vieja, y ademas es muy pesada.
M: Bun, pensule, pămătufuri, M: Bien, pinceles, brochas, A: Pilaf. A: Paella.
găleţi, rulouri, vopsea, hârtie, cubos, rodillos, pintura, papei, M: Mmm, ce grozav! M: Mmm, ique rica!
clei, cutît, foarfece. Totul este cola, navaja, tijeras. Ya esta A: Să vedem cum îmi va ieşi. A: Bueno, vamos a ver si me
pe mas'ă . Să începem. todo encîma de la mesa. M: Spune-mi, de ce este nevoie queda bien.
Vamos a empezar. pentru pilaf? M: Dime, 1.,que se necesita
A: Gata, eu mă urc pe acoperiş. A: Vale, yo voy a subir al tejado. A: Stai, am aici reţeta . Pentru opt exactamente para la paella?
L: Bine, noi suntem în casă, ai L: Bien, nosotros estamos dentro A: Espera, aqui tengo la receta.
persoane, avem nevoie de
grijă, să nu cazi. de la casa, ten cuidado, no te Para ocho personas necesitamos
caigas. următoarele ingrediente: 600 gr.
de orez, o cantitate dublă de las siguientes ingredientes:
A: Nu, staţi liniştiţi, nu-mi purtaţi A: No, tranquilos, no os preocupeis
supă sau apă, ulei de măsline .. ., 600 gr. de arroz, doble
de grijă . por mi.
un sfert de kg de creveţi, un cantidad de caldo o de agua,
aceite de oliva ... , un cuarto de
EXERCITU • EJERCICIOS calmar, midiî. .. tot un sfert.
' kg. de gambas, un calamar,
Ejercicio 1 M: Ascultă, dar pilaful nu se face almejas ... un cu arto tambien.
şi cu carne?
M: Oye, pero lla paella no se
Răspundeti la întrebări conform Conteste a las preguntas segun A: Ai răbdare, n-am terminat. hace tambien con carne?
dialogului de mai jos. el dialoga. A: Mujer, espera un momento,
M: Scuză-mă. todavia no he terminado.
1. 1.,Donde esta Miguel? 5. 1.,Donde esta la ventana? M: Perdona.
2. 1.,Que ladrillo esta suelto? 6. 1.,EI jardin esta delante de la casa? A: 300 gr. de porc de mare, jumătate
3. 1.,Donde esta la teja? 7. 1.,Los rosales estan dentro de la de pui, câteva bucăţi de cârnaţi, A: 300 gr. de rape, medio pollo,
un ardei verde , unul roşu , unas rajitas de chorizo , un
4. lPor d6nde sube Andres al desvan? casa?
proaspăt sau din conservă, o pimiento verde , otro rojo,
Ejercicio 2 cutie mică de mazăre, o ceapă fresco o de lata, una lata
mică, două roşii, şofran, usturoi, pequef\a de guisantes, una
Care este opusul lui? lOue es Io contraria de? pătrunjel şi sare.
cebolla pequef\a, dos tomates,
azafran, ajo, perejil y sal.
1. lOue es Io contraria de „dentro"? 5. 1.,Que es Io contraria de encima M: 1.,Puedo ayudarte? 1.,Me
2. 1.,Que es Io contraria de „delante de''? de"? " M: Pot să te ajut? Mă înveţi cum
se face? ensef\as como se hace?
~- lS)ue es I? contraria de „a la 6. 1.,Que es Io contraria de „sobre"? A: Claro. Pica la cebolla, las
1zqwerda de ? 7. 1.,Que es Io contraria de a la A: Sigur că da. Taie ceapa, ardeii
4. 1.,Que es Io contraria de „con"? derecha de"? " şi roşiile.
pimientos y las tomates.

200 201

_C_A_P_._4_4_ _ _Î_n_b_u_c_ă_tă_r_ie_-_C_o_c_in_a_n_d_o__ UNIDAD 44
M: Şi tu ce-o să faci?
A: Supa fiind gata, o scot din frigider
şi apoi pun ulei în tigaie ca să
le prăjesc pe toate.
M: Aprind focul?
A: Da, aprinde-l.
A: Mai întâi , pune ceapa .
M: Ce bine miroase!
A: Acum pune roşiile şi ardeii,
apoi calmarul, porcul de mare
şi orezul.
M: Totul este aproape prăjit. Şi
acum?
A: Mai amestecă. Ai grijă să nu se
prindă. Acum pune supa şi
celelalte ingrediente, mai puţin
creveţii; ei la sfârşit.
M: Gata!
A: Da, la sfârşit doar o dregem;
după cum vezi, nu trebuie să
batem ouă şi nici să curăţăm
zarzavat. Nu-i nevoie nici să
aprindem cuptorul.
!
I CAP. 44 în bucătărie - Cocinando
-~~~:.:..:.:...-------- IUNIDAD 44 l
M: l Y tu que vas a hacer? EXERCIT 11 • EJERCICIOS
A: Como el caldo ya Io tengo listo,
'
voy a sacarlo del frigorifico y
Ejercicio 1
despues voy a echar el aceite
en la sarten para freirlo todo. Utilice el imperativo.
Folosiţi imperativul.
M: lEnciendo el fuego?
A: Si, enciendelo .
Ejemplo: tamar. Toma, tomad .
A: Echa primero la cebolla.
M: !Que bien huele! 6. Batir.
1. Mirar.
A: Ahora anade tos tomates y el 7 . Escribir.
2. Esperar
pimiento y despues el calamar, 8. Pedir.
3. Pelar.
el rape y el arroz. 9. Perdonar.
4. Corner.
M: Ya esta todo mas omenos 10 Echar.
5.Beber.
frito. l Y ahora?
A: Muevelo mas. Ten cuidado , se
Ejercicio 2
puede pegar. Ahora echa el
caldo y el resta de las Utilice el imperativo.
Folosiţi imperativul.
ingredientes, menos las
gambas que van al final.
Ejemplo: Tamar el vino. Toma el vino .
M: !Y ya esta!
A: Si, s6lo hay que sazonarla al 6. Batir el huevo.
1. Preparar las ingredientes.
final, pero como ves no 7. Beber la cerveza .
2. Encender el fuego .
tenemos que batir huevos, ni 8. Picar las pimientos.
3. Echar la cebolla.
que pelar verdura , y tampoco 9. Anadir el arroz.
4. Pelar las patatas.
necesitamos encender el homo. 10. Mover las ingredientes .
5. Sazonar la carne.

ln capitolul 42 aţi învăţat forma politicoasă a imperativului

(adică pers. 3-a). Acum vă prezentăm persoana a 2-a.

Verbe în - ar Verbe în - er Verbe în - ir

tom-ar com-er escrib-ir
tome (usted) coma (usted) escriba (usted)

'
■
tomen (ustedes)
toma (tu)
tomad (vosotros)
coman (ustedes)
come (tu)
comed (vosotros)

Pronumele la acuzativ şi dativ se aşează

escriban (ustedes)
escribe (tu)
escribid (vosotros)

după verb (anexate

la verb). Ex.: Toma la cebolla. T6mala.

202 203
 M_u_s_af_ir_i_-_l_nv_i_ta_d_o_s___ j UNIDAD 45 j
.._C_A_P_.4_5____. _ _ _
În acest capitol veţi învăţa
• să repetaţi funcţiile verbelor modale.
DIALOGURI • DIĂLOGOS
Diâlogo Miguel (M), Laura (L) y su sobrino Antonio (A)
L: Bună, Antonio, ce bucurie să te
văd!
A: Bună, mătuşă Laura!
M: Bun venit la Salamanca!
A: Bună, unchiule! E
nemaipomenit că voi fi aici în
următoarele două săptămâni.
L: Ne bucurăm mult că ai venit.
M: Am tot felul de idei referitor la
ce am putea face împreună . Am
putea merge la piscină sau la
circ. Ce zici dacă am merge
într-o zi la o luptă de tauri. Ţi-ar
plăcea?
A: Extraordinar, totul mi se pare
fenomenal.
M: Am putea face chiar şi o
excursie la munte, în Sierra de
Gredos.
L: Vino cu mine să-ti arăt camera.
A: Desigur. Îmi iau şi geamantanul?
M: Nu, lasă-l acolo. Ţi-l aduc eu
mai târziu.
A: Oh, mulţumesc, dar nu-i nevoie,
îl duc eu.
(Urcă)
L: Gata, am ajuns. Aceasta este
camera ta , Antonio.
A: Îmi place foarte mult.
L: Se simte însă un aer închis .
204
L: !Hola Antonio, que alegria verte!
A: !Hola tia Laura!
M: Bienvenido a Salamanca!
A: !Hola tiol Es estupendo que
me pueda quedar estas dos
semana en vuestra casa .
L: Nosotros tambien nas alegramos
mucho de tenerte aquf.
M: A mi ya seme han ocurrido
algunas ideas de Io que
podemos hacer juntos.
Podriamos ir a la piscina y
tambien al circo. l Y que te
pareceria si nas vamos un dia
a los toros? l Te gustaria?
A: Estupendo, me parece todo
fenomenal.
M: Incluso podriamos hacer una
excursi6n a la montana, a la
Sierra de Gredos.
L: Sube conmigo, te voy a
enseiiar tu habitaci6n.
A: De acuerdo. lllevo mi maleta?
M: No, dejala ahi mismo. Te la
subo yo mas tarde.
A: Oh, gracias, pero no es
necesario, ya la llevo yo.
(Suben)
L: Bueno, ya hemos llegado. Esta
es tu habitaci6n, Antonio.
A: Me gusta muchisimo.
L: Si, pero huele un poco a
CAP. 45
__ ________I
_::.:..::...::....:.:..:..
Musafiri - lnvitados UNIDAD 45 l
cerrado. Deberia haber abierto
Trebuia să fi deschis geamul.
Cred că puţin aer proaspăt n-ar la ventana . Crea que un poco
fi rău deloc. de aire fresco no estaria mal.
A· Ce frumos e copacul de afară! A : !Que arbol mas bonito hay aqui
· Aproape te poţi căţăra de aici. afuera! Casi se puede trepar
desde aqui.
M: Nu, nu trebuie s-o faci. Ştii cei M: No, no debes hacerlo . lSabes
s-a întâmplat vărului tău anul Io que le pas6 a tu primo el aria
trecut? pasado?
A: Nu, ce i s-a întâmplat? A: No, lque le pas6?
M: Când se căţăra în copac, s-a M: Cuando trepaba al arbol, se
rompi6 una rama, y tu primo se
rupt o creangă şi vărul tău a
căzut şi şi-a luxat piciorul. . _ cay6 y se torci6 un pie.
A: lDe verdad? Bueno, te prometo
A: Într-adevăr? Bine, îţi promit sa
que no voy a trepar al arbol.
nu mă catăr în copac.
L: Acestea sunt păturile pentru L: Estas son las mantas de tu
tine, două prosoape şi săpun . cama dos toallas y jab6n. El
Baia este chiar la ieşire, pe cuart~ de bano esta justo al salir,
dreapta. Este doar pent~u tine, a la derecha. Es para ti s61o,
noi o folosim pe cea de JOS . nosotros utilizamos el de abajo.
A: Multumesc, mătuşă. A: Gracias, tia. ,
L: Mâncăm la 2:30, aşa că , da~ă L: Ah , y comemos a las 2:30, as1
vrei, odihneşte-te puţin, apoi es que si te quieres refrescar
coboară .
un poco, nas vemos despues
abajo.
A: Crea que no necesita tanto
A: N-am nevoie de aşa mult timp.
Trebuie însă să telefonez tiempo. Pero tengo que llamar
părinţilor pentru că ar putea fi a mis padres porque pueden
estar nerviosos.
îngrijoraţi .
M: Muy bien. Podemos llamar
M: Foarte bine . Putem telefona
antes de la comida.
înainte de masă .
EXERCITU • EJERCICIOS
'
Ejercicio 1
~ ·t (.,. Que podriamos hacer este fin
Ce-am putea face Ia aces t sf arşi
de săptămână? de semana?
Ejemplo: ir a la piscina . Podriamos ir a la piscina .
1. Visitar a tus padres. 3. Hacer un~ excursi6n.
2. Cenar en un buen restaurante . 4. Jugar al futbol.
205
 I
__P"'""'."'""'4.;.;;5;.. _J ___M_u_sa_f_ir_i_-_ln_v_i..:..:ta.:..:d:..:o:..::s___ UNIDAD 45 j
..._C___A
I
__T_e_le_v_iz_o_r_u_l-_L_a_te_l_e_v1_·s_i6_n__ UNIDAD 46 I
CAP. 46
Ejercicio 2
În acest capitol veţi învăţa
Alcătuiţi propoziţii cu „tener que". Forme oraciones con „tener que". • diferenţa dintre prezentul continuu şi prezentul simplu.

Ejemplo: La lavadora esta estropeada . Tenemos que arreglarla . DIALOGURI • DIĂLOGOS

1. Queremos ~prender espafiol (estudiar). Diălogo Laura (L), Juan (J), Miguel (M)
2. Queremos 1r en tren a Madrid (comprar las billetes)
3. lsabel ha perdi~o ~u pasaporte (hacer otro). · L: Ce faci? L: lQue estas haciendo?
4. El ~ e de la se~orita Herz~ ha sufrido una averfa (telefonear al RACE). M: Citesc ziarul ca să văd ce M: Estoy leyendo el periodico,
5. La senora Garcra ha perdrdo su perro (ir a la policia). program e la televizor în para ver que hay esta noche
această seară. en la tele.
L: Reiau „El hotel Fawlty". Mi-ar L: Reponen „El hotel Fawlty". Me
plăcea să revăd acest serial. gustaria volver a ver esta serie.
J: Dar, ce serial e acesta, n-am auzit J: lPero que programa es ese,
niciodată vorbindu-se de el? nunca habia oido hablar de el?
L: Cum? Vorbeşti serios? Este L: lQue? lLo estas diciendo en
unul din cele mai distractive seria? Es una de las series
seriale de televiziune; cred că mas divertidas de la televisi6n,
a fost făcut pe la jumătatea crea que la rodaron a
anilor 70. mediados de las setenta.
J: Pe ce canal îl dau, pe canalul 1, J: lEn que cadena la estan
2 sau pe cele private? emitiendo, en la primera, en la
segunda o en las privadas?
L: Este un serial de pe canalul unu. L: Es una serie de la primera
cadena.
J: Despre ce este vorba? J: l Y de que se trata?
M: În realitate, despre patronii unui M: Bueno, en realidad de tos duerios
hotel, Basil şi Sybil Fawlty, de un hotel, Basil y Sybil
personalul hotelului şi clienţii. Fawlty, el personal del hotel y
Basil şi Sybil se ocupă de hotel, las huespedes. Basil y Sybil
dar întotdeauna se întâmplă dirigen el hotel, pero siempre
ceva nou. esta pasando algo nuevo .
J: De exemplu? J: lPor ejemplo?
M: Îmi amintesc de un episod M: Recuerdo un capitula titulado
intitulat „Inspectorul" sau ceva „El inspector" o algo por el
asemănător, în care Basil îi estilo, en el que Basil trata a
tratează pe clienţi deloc amabil. sus huespedes muy poco
amablemente .
L: Da, iar Sybil îl anuntă că în oraş L: Si, y Sybil le advierte que hay
au sosit trei inspectori. În tres inspectores de hosteleria
206
207
 [ CAP. 46 __T_e_le_v_iz_o_r_u_l_-_L_a_t_el_e_v_is_io.:....:·n__ juNIDAD 46 !
CAP. 46 Televizorul - La televisi6n
această situaţie, îi tratează pe en la ciudad . Entonces trata a
- - - - - - - - - - - - - - !UNIDAD 46!
toţi posibilii clienţi exagerat de todos los posibles huespedes EXERCITU • EJERCICIOS
amabil, ca nu cumva să fie de una forma exageradamente '
chiar inspectorii. Îndată ce află amable, por si acaso son los Ejercicio 1
că oaspeţii nu sunt inspectori, inspectores. Tan pronto como
din nou îi tratează rău . averiguan que sus huespedes Răspundeţi la următoarele întrebări . Conteste a las siguientes preguntas.
no son los inspectores, vuelve
a tratarlos fatal. Ejemplo: lOue estas haciendo? (ver la tele)
J: Mi se pare bun. Estoy viendo la tele.
J: Parece que esta bien.
L: E fenomenal. Eşti prea tânăr ca L: Esta fenomenal. Eres
să fi desfăcut multe sticle de
1. lOue estas haciendo? 4. lOue estais haciendo?
demasiado joven como para (hablar con Laura) (ver la tele)
vin, dar văzându-l pe Basil haber abierto muchas botellas 2. lQue esta haciendo el sefior 5. lOue esta haciendo usted?
făcând-o, mori de râs. Ce de vino, pero ver a Basil Garcia? (escribir una carta) (trabajar)
episod dau în această seară? cuando Io esta haciendo es 3. lQue estan haciendo?
para morirse de risa. lOue (arreglando el jardin)
capitula ponen esta noche?
M : Un moment, ... se numeşte M: Un momento, ... se titula „Los Ejercicio 2
,,Germanii". alemanes".
L: Nu-l voi scăpa . Basil trebuie să L: Oh, no me Io pierdo. Basil tiene Formaţi Gerunziul. Forme el Gerundio.
se ocupe singur de hotel şi se que hacerse cargo del hotel el
întâmplă tot felul de nenorociri. solo y ocurre todo tipo de 1. l Que haces? 4. Llamo al medico.
2. Lee. 5. lEscribes una carta?
desastres.
J: Cred că, după cele ce-mi spui, J: Creo que despues de Io que 3. Cocinamos.
o să rămân cu voi în această estais diciendo voy a quedarme
seară ca să vedem şi serialul. SOLER + INFINITIV
con vosotros esta noche para În modul acesta se explică în Spania o acţiune pe c~re . o
ver la serie tambien.

Forma continuă este redată în spaniolă cu verbul estar +

gerunziul verbului de conjugat. Această formă exprimă
'
• facem în mod obişnuit. Suelo tamar cerveza = De ob1ce1 /
Obişnuiesc să beau bere.

Ejercicio 3
durata acţiunii.
Răspundeţi la următoarele întrebări. Conteste a las siguientes preguntas.
Gerundio:

'
• tom-ar
tom-ando
com-er
com-iendo
part-ir
part-iendo
Ejemplo: lOue haces los lunes? tamar cafe con mis amigas.
Suelo tamar cafe con mis amigas .

1. lQue hace Miguel las martes? 4 . lOue haceis los viernes? Ir a la

Arreglar el jardîn. discoteca .
Pronumele la acuzativ şi dativ se aşează după verb (anexate 2. lQue haces los miercoles? Ir a 5. l Que hacen ustedes las fi nes
la verb). Ex. : Toma la cebolla . T6mala. jugar al tenis . de semana? Visitar a nuestros
3. lOue hace usted los jueves? padres.
Quedarme en casa . 6 . l Que tom as despues de
corner? Tamar un cafe.
208
209
 CAP. 47 I _ _ UNIDAD 47 j
_ _B_a_b..=,.y_s_itt_e_r_-_L_a_c_a_n...::g::.....u_ro CAP. 47 Babysitter - La canguro
--===-=~:.:.=.:.---=::..:_:_:__..!,'.._ I
_ _ UNIDAD 47 !
În acest capitol veti învăta câteva scutece.
tienes algunos panales .
• folosirea lui algun~ (vre~nul)- ninguno (nici unul); M: La ce oră credeţi că vă M: lA que hora creen que vana
• verbul gustar. întoarceti? Mama vrea să fiu regresar? Mi madre quiere que
acasă în°ainte de ora 12. este en casa antes de las dace.
DIALOGURI • DIĂLOGOS J: Ne întoarcem pe la 11 , cel J: Vamos a regresar sobre las
târziu la 11.15. Soţul meu te once, como muy tarde a las
Diâlogo Antonio (A), Julia (J), Marisa (M) poate duce acasă ; aşa, cu once y cuarto. Mi marido te
siguranţă vei fi acasă înainte
puede llevar a tu casa y asf
A: (Sunăsoneria) Deschizi tu? A: (Suena .) l Vas a abrir tu? de ora 12 noaptea . seguro que estas en casa
J: Bineînţeles.(Deschide .) A, tu J: Claro . (Abre .) Ah, tu tienes que antes de las dace de la noche.
trebuie să fii. .. ser ... M· Sunteti foarte amabilă. M: Es muy amable por su parte .
M: Marisa, sunt Marisa, cea cu M: Marisa, soy Marisa , la canguro J: ·uite, vi~e Antonio , soţul meu. J: Ah , mira aqui viene Antonio , mi
care aţi vorbit la telefon . con la que han hablado por Antonio, ea este Marisa , marido. Antonio esta es
telefona. Marisa, la canguro.
babysitter.
J: Mi-am imaginat. Intră , Marisa . J: Ah , me Io he imaginado. Entra , A: Bună, Marisa! Ce mai faci? A: !Hala, Marisa! lCorno estas?
Pari mai tânără decât credeam. Marisa . Parece que eres mas M: Foarte bine, mulţumesc. M: Muy bien , gracias .
Ai împlinit 16, nu-i aşa? joven de Io que pensaba, lhas A: Cred că e timpul să mergem . A: Bueno, crea que es hora de
cumplido ya las dieciseis, verdad? marcharnos.
M: Desigur. Am chiar şi ceva M: Por supuesto. Incluso he J: Gata, mergem . Marisa , mai ai J: Bien , ya voy. Marisa ,
experienţă în îngrijirea copiilor. adquirido ya alguna experiencia lnecesitas alguna cosa mas?
nevoie de ceva?
Mai întâi acasă, iar apoi în cuidando bebes. Primero en M: Nu, mulţumesc, nu mai am M: No, gracias, no necesita nada
casa unor prieteni ai părinţilor casa y despues en casa de nevoie de nimic. mas.
mei , până când cineva mi-a amigos de mis padres, hasta J: la ce vrei din frigider. Pe masă J: Coge Io que te guste de la
oferit să câştig şi ceva bani în que alguien me propusa que ai şi cartofi prăjiţi. Te poţi uita la nevera . Sobre aquella mesa
acest fel. podia ganar asi algun dinero. televizor sau citi, fă-te comodă. tienes tarnbien unas patatas
J: Mă bucur. Uite, Clara doarme J: Me parece muy bien . Bueno, fritas. Puedes ver la tele o leer,
în pătuţul ei iar biberonul cu Clara esta durmiendo en su ponte comoda.
mâncarea ei l-am pus în cuna y su papilla esta en un M: Mai întâi, să-mi termin M: Primaro tengo que terminar las
cuptorul cu microunde. Dacă biberon que he metido en el treburile; dacă Clara nu se deberes ; si Clara no se
despierta , a Io mejor luego veo
se trezeşte , poţi să- l încălzeşti microondas. Si se despierta, trezeşte , poate mă uit după
jumătate de minut. puedes calentarlo medio minuto. aceea la televizor. un poco la tele .
M: Foarte bine. Asta nu-i o M: Muy bien. Eso no es ningun J: Atunci, la revedere Marisa . J: Entonces, hasta luego Marisa .
problemă. problema. M: La revedere. M: Hasta luego.
J: Dacă se trezeşte şi plânge, poţi J: Si se despierta llorando puedes
s-o legeni , îi place foarte mult. acunarla, porque le gusta
lHay algun panai? Si, hay algunos. No, no hay ni~guno.
mucho.
lHay alguna toalla? Si, hay algunas . No, no hay nmguna.
M: Da , deşi altor copii le place mai M: Si, aunque a algunos bebes
mult să-i iei în braţe .

J: Şi pe Clara o încântă. Aici ai

Ies gusta mas que las cojan en
brazos.
J: A Clara le encanta. Ah, y alli
'■
No hay ningun panai en casa.
No hay ninguna toalla en casa.

210 211
 _ _ UNIDAD 47 jI Babysitter - La canguro j UNIDAD 47 !
_C_A_P_._4_7_.. _ _B_a_b~y_s_itt_e_r_-_L_a_c_a_n_g_u_ro CAP. 47 ---==-=~~-----=----
EXERCITU • EJERCICIOS Ejercicio 3
'
Ejercicio 1 Răspundeţi la următoarele întrebări. Conteste a las siguientes preguntas.

Răspundeţi la următoarele întrebări. Conteste a las siguientes preguntas. Ejemplo: l Te gustan las sorpresas? Me gustan mucho.

Ejemplo: l Tiene algun pariai? No, no tengo ninguno.
1. l Tienes alguna toalla?
2. 1.,Has comprado alguna revista?
3. l Tienes algun libro de espariol
en casa?
4. 1.,Has visto alguna pelicula
espariola?
5. 1.,Has hablado con algun medico?
Ejercicio 2
6. l Tienes algun problema?
7. 1.,Ha visitado algun museo?
8. 1.,Han lefdo algun libro en
espariol?
9. 1.,Habeis escrito alguna carta?
1O. 1.,Habeis recibido alguna
carta?
1. l Te gustan las peliculas de Saura?
2. 1.,Le gusta a usted las animales?
3. 1.,Les gustan a ellos estos libros?
4. 1.,Os gustan las sopresas?
5. l Te gusta la cerveza?
6. 1.,Le gusta a ella la paella?
7. 1.,Os gusta la comida italiana?
8. l Te gusta ir al cine?
9. 1.,Le gusta a usted aprender espar'iol?
10. 1.,Les gusta a ustedes cocinar?

Răspundeţi la următoarele întrebări. Conteste a las siguientes preguntas.

Ejemplo: 1.,Que has lefdo? revistas . He lefdo algunas revistas .

1. 1.,Que has comprado? toallas. 6. 1.,Que necesita usted?

2. 1.,Que escribe Marisa? cartas. bolfgrafos.
3. 1.,Que han comido? manzanas. 7. l Que hay en la cocina?
4. 1.,Oue tiene Julia? libros de electrodomesticos.
espar'iol. 8. 1.,Que necesitan las bebes?
5. 1.,Conoces Espar'ia? ciudades. pariales.

GUSTAR
(a mi) me gusta la paella (a mi) me gustan los calamares
(a ti) te gusta la paella (a ti) te gustan los calamares
(a el) (ael)
(a ella) le gusta la paella (a ella) le gustan los calamares

'
(a usted) (a usted)
■ (a nosotros) nos gusta la paella (a nosotros) nos gustan los calamares
(a vosotros) os gusta le paella (a vosotros) os gustan los calamares
(a ellos) (a ellos)
(a ellas) Ies gusta la paella (a ellas) Ies gustan los calamares
(a ustedes) (a ustedes)
Me qustan las sororesas = Las sororesas me austan.

212 213
 "---'C=-=A~P:....:.....4.:.:8:.__i _ _N_e_m_ut_ă_m_-....::L:..::a:...::m:..:..::...ut=a:.:..:n=z=-a__ j UNIDAD 48 j
În acest capitol veti învăta
• aspecte speciale ~le vorbirii indirecte·
.
• să faceti exercitii . . '
DIALOGURI• DIĂLOGOS
Diâlogo Cristina (C}, Juan (J)
C: Uite, e un camion jos de la
„Mudanzas Martinez"; trebuie
să fie pentru noi.
J : (?a, mă duc jos să întreb.
C: ln regulă. Omul de la firma de
mutări mi-a spus că i-ar fi de
mare ajutor ca cineva dintre
noi să-i spună ce trebuie să
facă mai întâi.
J: Bine. Mă duc să văd.
(Sună telefonul.)
C: Alo! Bună, Marisa .. .
J: Cine era?
C: (Pauză.) Era Marisa. Mi-a spus
că va fi liberă la sfârşit de
săptămână pentru a ne ajuta
să aranjăm mobila.
J: Minunat. Într-adevăr, a fost
foarte drăguţ din partea ei că
s-a oferit să aibă grijă de
Javier în timp ce noi ne
mutăm . El se poartă bine?
C: Da, mi-a spus că n-a avut nici o
problemă, că ieri a pictat cu
acuarelele şi că acum se joacă
în grădină.
J: Îmi pare bine să aud asta.
C: Ce-i cu oamenii?
J: Le-am cerut să golească mai
întâi garajul, pentru că au vrut
să încarce mai întâi lucruri
214
. 4_8C-_,I _ _N_e_m_ut_ă_m_-_L_a_m_u_t_a_n_za_ _ j UNIDAD 48
.._C"'"A--'-'-P__ !
cum ar fi sculele pentru como las herramientas para el
grădină, maşina de tuns iarbă
şi altele asemănătoare .
jardin, la podadora y cosas por
el estilo.
C: Ce-au spus de bucătărie? C: ţOue han dicho de la cocina?
J: Au fost de acord să lase J: Estaban de acuerdo en dejar la
bucătăria la sfârşit ca să se cocina para Io ultimo, para que
răcească cuptorul. Unul dintre se pueda enfriar el homo. Uno
ei mi-a povestit că odată şi-a de ellos me cont6 que una vez
C: Mira, hay un camion aquf abajo ars mâinile vrând să mute un se habia quemado las manos,
„Mudanzas Martinez"; tiene cuptor ce fusese stins cu por querer transportar un
que ser el nuestro. câteva minute mai înainte. homo que habian apagado
J: Sf, voy a bajar a preguntar. unos minutos antes.
C: De acuerdo. El hombre de la C: Cât timp le va trebui pentru C: lCuanto tiempo necesitaran
mudanza me dijo que seria una garaj? para el garaje?
gran ayuda si uno de nosotros J: Au aruncat o privire şi au J: Echaron una ojeada y
pudiera indicarles que es Io apreciat că vor avea nevoie de calcularon que mas o menos
que deben hacer primaro. aproximativ o jumătate de oră. necesitarfan media hora .
J: Vale. Voy a mirar. Probabil că aici sus vor începe Empezaran aqui arriba
(Suena el telefona .) la nouă şi jumătate. probablemente a las nueve y
C: Diga. Ah, hola Marisa ... media .
J: lOuien era? C: Deocamdată, totul pare a merge C: Por el momento todo parece
C: (Pausa.) Era Marisa . Me ha ca pe roate. Bate în lemn! marchar sobre ruedas . Toca
dicho que tendra tiempo este madera .
fin de semana para ayudarnos
'în spaniolă trebuie să fim atenţi dacă relatarea are loc în
con los muebles.
J: Ah, estupendo. Por cierto, ha presente/perfecto/futuro (Dice/ha dicho/va a decir que ...
sido muy amable de su parte pregunta/ha preguntado/va a preguntar) sau în trecut; în
ofrecerse a cuidar de Javier cazul trecutului (Dijo/Decia que ... pregunt6/preguntaba)
mientras nos trasladabamos. trebuie ţinut cont de concordanţa timpurilor.
lSe esta portando bien?
C: Si, me dijo que no era ningt'.m
Estilo directo - Stil direct Estilo indirecto - Stil indirect
problema y me cont6 que ayer
(Presente) (Imperfecto)
Dijo: .. Transporte los muebles". Dijo que transportaba los muebles.
estuvo pintando con sus
acuarelas. Mientras hablabamos
jugaba en el jardin.
J: Me alegra ofr eso.
C:lQue pasa con los obreros?
'• (Imperfecto)
Dijo: .,Transportaba los muebles".
(Preterite)
Dijo: .,Transporte los muebles" .
(Imperfecto)
Dijo/que transportaba los muebles.
(Pluscuamperfecto ).
Dijo que habia transportado los
muebles.
J: Les he pedido que vacfen (Pluscuamperfecto) (Pluscuamperfecto)
Dijo: ,,Habia transportado los Dijo que habia transportado los
primaro el garaje, porque querfan muebles". muebles.
cargar primaro algunas cosas, (Futuro) (Condicional)
Dijo: .. Transportare" . Diio que transportaria.
215
_C_A_P;_•;.._4.;..;;8;........i _ _ !
N_e_m_u_t....:..ă....:..m..:__---=L=a....:.m:.:u=t=a:.:n-=:za:...__ UNIDAD 48 ! CAP. 48 _ _N_e_m_ut_ă_m_-_L_a_m_u_t_a_n_za_ _ UNIDAD 48
! l
Imperfecto Ejercicio 3
Verbe terminate - ar - er - ir Ce-a întrebat-o Enrique pe lQue le pregunto Enrique a
tom-ar com-er part-ir Amalia?
I
■
tom-aba
tom-a bas
corn-ia
com-ias
part-ia
part-ias
Amalia?

Ejemplo: Amalia, lquieres un cafe con !eche?

tom-aba corn-ia part-ia Entrique le pregunto a Amalia si queria un cafe con leche.
tom-âbamos com-iamos part-ia mos
tom-abais com-iais part-iais
tom-aban corn-ian part-ian 1. Amalia, l vas esta noche al teatro?
2. Amalia, lquieres aprender a conducir?
3. Amalia, lquieres cambiar de trabajo?
EXERCIŢII • EJERCICIOS
4 . Amalia, Ltienes el pelo rizado?
Ejercicio 1 5. Amalia, Lte gusta la paella?

Ce spune Enrique? lOue dice Enrique? Ejercicio 4

Ce-a spus Enrique? lQue dijo Enrique?

Ejemplo: Enrique: ,,Voy a Madrid mafiana."
Enrique dice que va a Madrid mafiana .
Ejemplo: Enrique: ,,Voy a Madrid mafiana".
1. Marisa: ,,Puedo ayudaros durante el fin de semana" Enrique dijo que iba a Madrid mafiana .
2. Alţonso y Javier: ,,Ayer estuvimos en Leon". ·
3. M1guel: ,,Estaba viendo la television". 1. Marisa: ,,Puedo aydaros durante el fin de semana".
4 . Lau_ra: ,,Los nifios jugaron a la pelota". 2. Enrique y Amalia: ,,Los obreros vana llegar pronto" .
5. Enn~ue y ~malia: ,,Lo~ obreros vana llegar pronto" . 3. Marisa le dijo a Amalia: ,,Javier esta jugando en el jardin" .
6. Mansa le d1ce ~ Amah~: ,,Javier esta jugando en el jardfn". 4. El obrero nas dijo: ,,Primero transportamos las bultos grandes".
7. El obre_ro nas d1ce: ,,P_nmero transporta mos las cosas grandes". 5. Yo le dije a usted: ,,Tiene que estudiar las verbos espafioles" .
8. Yo le d1go_a usted: ,,T1ene que estudiar las verbos espafioles". 6 . Miguel le dijo a Maria: ,,Estaba viendo la television".
9. Laura le ~1ce a Pedro_: ,,Ya he preparado las ejercicios" . 7. Ana le dijo a su amiga: ,,Mariana voy a pasar por tu casa".
10. Ana le d1ce a su amIga: ,,Mariana voy a pasar por tu casa". 8. Alfonso y Javier le dijeron a su padre: ,,Ayer estuvimos en Leon".
9. Laura Ies dijo a Enrique y Amalia: "Los nifios jugaron a la pelota".
Ejercicio 2
1 O. Laura le dijo a Pedro: ,,Ya he prepara do los ejercicios".
Ce o întreabă Enrique pe Amalia? Amalia?
L0ue le pregunta Enrique a

Ejemplo: Amalia, lquieres un cafe con !eche?

Enrique le pregunta a Amalia si quiere un cafe con !eche.

1. Amalia, l vas esta noche al teatro? 3. Amalia, lquieres cambiar de

2. Amalia, lquieres aprender a trabajo?
conducir? 4. Amalia, Ltienes el pelo rizado?
5. Amalia, lte gusta la paella?

216 217
 _C_A_P_.4_9_ _ _În_g_ra_~d_i_na_~_-_E_n__
le.....c.j_ar_d_in_ _ / UNIDAD 49 j
CAP. 49 în grădină - En le jardin IUNIDAD 49 !
În acest capitol veti învăta
_ __:___!~------"----

• să stabiliţi condiţii ~ealizabile şi altele probabil irealizabile (condiţional 1. Ana regresa pronto . Va a venir
incert). a visitarnos.
2. Las vacaciones en Suecia son
DIALOGURI • DIĂLOGOS muy caras. Me voy a Esparia.
3. No tengo las llaves. No puedo
Dialogo Laura (L), Miguel (M) abrir la puerta.
4 . Trabajamos mucho. Podemos
arreglar el jardin.
5. Tengo tiempo . Compro las
semillas y los bulbos .

L: Trebuie să facem ceva cu

L: Tenemos que hacer algo con
grădina noastră, Miguel. Dacă Conditiile probabil irealizabile se formează cu ajutorul
nuestro jardin, Miguel. Si
am avea mai mult timp, ar tuvieramos mas tiempo, subjo~ctivului. în secundar~ _ con?iţi?na~ă folo~i~ imperfectul
arăta mult mai bine . subjonctivului iar în propozIţIa pnnc1pala, cond1ţ1onalul.
estarîa mucho mas bonito.
M: Da, ai. dreptate. De ce nu facem M: Sî, tiene raz6n. LPor que no Exemplu: Si tuviera dinero, me c?mprana ~n_cache.
ceva în această după-amiază? hacemos algo esta tarde? (Dacă aş avea bani, mi-aş cumpara o maşina . )
Cred că va fi vreme frumoasă . Crea que va a hacer buen
Dacă nu plouă, putem lucra IMPERFECTO DE SUBJUNTIVO . .
tiempo. Si no llueve, podemos
afară. Se formează de la persoana a treia plural a perfectul_ui_ simplu
trabajar fuera.
L: De acord. Dacă tu tunzi
gazonul, eu smulg buruienile.
M .Dacă aş avea timp, aş putea
merge să cumpăr nişte
semniţe şi bulbi.
L: De acuerdo. Si tu cortas el
cesped yo arranco la mala hierba.
M: Si tuviera tiempo, podrîa ir a
comprar semillas y bulbos.
'■
(indicativ): tamar - tomaro~, _come~ - c?mier~.n, escnbir -
escribieron. Adică se elimina terminaţia „ron .
Are două forme.
toma
comie
ra
ras
toma
comier
se
ses
L: Ce idee bună! Dacă te-ai grăbi, L: !Que buena idea! Si te dieras escribie ra escribie se
ai putea merge chiar acum şi prisa podrias ir ahora mismo y
habla ramos habla semos
te-ai întoarce repede . tuvie rais tuvie seis
regresar rapidamente.
M.Aş putea s-o fac mai repede, dije ran dije sen
M: Puedo hacerlo mas rapidamente
dacă aş merge cu maşina ta. si me voy en tu cache.
L: Sigur că da. Cheile sunt pe masă. L: Claro. Las llaves estan encima
de la mesa . Ejercicio 2

Alcătuiţi propoziţii condiţionale Forme oraciones condicionales

EXERCITU • EJERCICIOS
' conform exemplului. segun el ejemplo .
Ejercicio 1
Ejemplo: Mariana hace buen tiem~o. Vam?~ a nadar.
Exprimaţi condiţia conform Si mariana hiciera buen tlempo, Inamos a nadar.
Exprese la condici6n segun el
exemplului. ejemplo.
1. Ana regresa pronto. Viene a 4 . Trabajamos mucho. Podemos
Ejemplo: Mariana hace buen tiempo. Vamos a nadar. visitarnos. arreglar el jardin.
2. Las vacaciones en Suecia son 5. Tengo tiempo. Compro las
Si mariana hace buen tiempo, vamos a nadar.
muy caras. Me voy a Esparia . semillas y los bulbos.
3. Carmen tiene novio. Se casa .
218
219
L.......;C::.:A~P:_•:..:4:!!9:_J _ _În--=g_ră_d_in_a_~_-...::.E:.:..n::-.:1:..=e..!..ja=.:r:...:d:.:..:in~_ , UNIDAD 49 I CAP. 50 Curăţenia casei- Limpiando la casa j UNIDAD 50 j
Ejercicio 3
În acest capitol veţi învăţa
Alcătu iţi propoziţii condiţi onale Forme oraciones condicionales • să vorbiţi despre lucruri care nu s-au întâmplat dar ar fi putut să se
conform exemplului. segun el ejemplo. întâmple (condiţional irealizabil) .

Ejemplo: l~Ue harias site tocara la loteria? Comprar una casa . DIALOGURI •DIĂLOGOS
S1 me tocara la loteria, me compraria una casa.
Diâlogo. Asuncion (A), su hija Laura (L), Juan (J)
1. ~Qu~ har(as si hici~ra buen tiempo? Ir a la playa.
2. <'.-Que hana usted s1 tuviera vacaciones? Arreglar el jardin A: Laura, ai şters praful de pe A: Laura, lhas limpiado ya el
3. lOue harfa usted si saliera esta noche? Ir al cine. · rafturi? polvo de la estanteria?
4. lDonde vivirias si pudieras elegir? Menorca. L: Încă nu , mamă . Am început cu L: Todavia no, mama. He
5. lOue leerias si tuvieras tiempo? ,, El Quijote". ferestrele. empezado por las ventanas .
A: Vei şterge mai întâi ferestrele? A: Ah , l vas a limpiar primaro las
ventanas?
L: Da. L: Sf.
A: Eşti extraordinară. Între timp, A: Eres un encanto. Entretanto yo
eu voi spăla . (Pauză) voy a fregar. (Pausa)
L: Uf, tare murdare sunt aceste L: Uf, estas ventanas estan
ferestre . Dacă le-ai fi curăţat verdaderamentes sucias. Si
mai des, acum ar fi fost mult las hubieras limpiado con mas
mai uşor. frecuencia, ahora hubiera sido
mucho mas facil .
A: Ştiu, dar oricum abia îmi A: Ya Io se, pero de todas formas,
ajunge timpul pentru treburile apenas tengo tiempo para las
casei . labores de la casa.
(Pauză) (Pausa)
L: Mamă, aspiratorul nu funcţionează . L: Mama, la aspiradora no funciona.
A: Da, ştiu . Dacă tata l-ar fi dus la A: Sf, ya Io se. Si papa la hubiera
reparat săptămâna trecută, ar llevado a reparar la semana
fi fost gata acum. Dar a pasada, ya hubiera estado de
vrut.să-I repare el. vuelta. Pero insistio en
repararla el mismo.
L: Aşa este, şi până acum nu a L: Claro, y hasta ahora no ha
avut un moment. .. tenido un momento ...
A: Da, dar ştii cume tatăl tău. A: Exacto, ya sabes como es tu
Ce-ai zice dacă în loc să pui padre. lQue te parece si en
aspiratorul, mă ajuţi să întind lugar de pasar la aspiradora
rufele? me ayudas a tender la ropa?
L: De acord. Maşina de spălat nu L: De acuerdo. Pero la lavadora
s-a oprit încă , aşa că am timp no ha terminado todavia, asi
220
221
 CAP. 50 j Curăţenia casei - Limpiando la casa j UNIDAD 50 j CAP. 50
Curăţenia casei- Limpiando la casa !UNIDAD 50 I
să şterg praful din bibliotecă. es que mientras tanto tengo EXERCITU • EJERCICIOS
tiempo de quitar el polvo a la '
librerla . Ejercicio 1
A: Şi eu să curăţ pantofii. (Pauză) A: Y yo de limpiar los zapatos.
(Pausa) Completaţi următoarele propoziţii, Complete las siguientes
J: Bună ziua! J: Buenos dlas! conform celor învăţate până oraciones segun Io que ya ha
L: Bună ziua, tată. Oh , nu! Mama L: Buenos dias, papa . !Oh, no! acum din manual. aprendido en el libro.
şi cu mine muncim de câteva Mama y yo llevamos
ore şi acum am terminat de trabajando durante horas y 1. Si el camarero hubiera tenido churros, . . .. .
spălat parchetul. Şi uite acum. acabamos de fregar el suelo. Y 2. Si no hubiera llamado por telefona a la taqu1llera, ...
Dacă ţi-ai fi şters pantofii pe mira ahora. Si te hubieras 3. Si hubiera vida en Marte, ...
rogojină înainte de a intra, n-ai limpiado los zapatos en el 4. Si hubiera trabajado en otra empresa, .. .
mai fi murdărit parchetul. felpudo antes de entrar, no 5. Si no hubiera tenido el pelo rubio, ...
hubieras vuelto a ensuciar el 6. Si no hubiera tenido un cheque cruzado, ...
suelo. 7. Si hubieras lei do tu hor6scopo, . .. .
J: O, scuză-mă, nu mi-am dat J: Oh, perdona , no me he dado 8. Si la senora Lopez hubiera ten ido carnet de condu cir, ...
seama . cuenta. 9. Si hubieras sabido cocinar, ...
A: Da, sigur, şi dacă ai fi dus A : Si, claro, y si hubieras llevado 1o. Si se hubiera limpiado los za patos, ...
aspiratorul la reparat sau l-ai fi a reparar la aspiradora, o la
reparat chiar tu , am fi curăţat şi hubieras reparada tu mismo, ... habrla ganado mas dinero. .
mocheta. ya habriamos limpiado la ... no ha bria ido siempre en taxi.
moqueta. ... Julia habria tomado tambien un chocolate.
J: Îmi pare rău , scuzaţi-mă. J: Lo siento, perd6name. Mariana . .. habrlas preparado una paella .
Promit să-l duc chiar mâine. mismo la llevo, prometido. ... no habrlan pod ido ir al teatro.
. .. habrlan hecho mas viajes tripulados .
în capitolul 49 aţi învăţat să formaţi condiţionalul incert cu .. . se Io habrla teiiido.
ajutorul subjonctivului imperfect + condiţional. Există însă ... habrias sabido tu futuro.
unele condiţii care nu mai sunt realizabile deoarece posibilitatea ... ha bria sacado el dinero.
realizării lor a existat în trecut. Aceste condiţii trebuie exprimate
... no habria vuelto a encuciar el suelo.
prin mai mult ca perfectul subjonctivului + condiţionalul li:
Si ayer hubiera tenido dinero , habrla ido al cine (Dacă ieri aş Ejercicio 2
fi avut bani, aş fi mers la cinematograf). Forme oraciones condicionales.
Alcătuiţi propoziţii condiţionale

'■
PLUSCUAMPERFECTO DE SUBJUNTIVO
Si hubiera tornado un cafe (sau hubiese tomado un cafe) ...
Dacă aş fi băut o cafea ...
Mai mult ca perfectul subjonctivului are două forme deoarece
el se formează cu imperfectul subjonctivului verbului haber +
Ejemplo: Si Ana hubiera tenido tiempo, (limpiar las ventanas)
habria limpiado las ventanas.

1. Si Ana hubiera estado en casa, (limpiar mas).

participiul trecut al verbului de conjugat, imperfectul
subjonctivului lui haber având două forme de mai mult ca
perfectul subjonctivului:
hubiera sau hubiese + tornado.
2. Si yo hubiera tenido dinero, (comprar una ca_s a) ..
3. Si el hubiera venido antes, (nosotros, poder ir al ~,_ne).
4. Si hubiera reparada el aspirador, (Laura poder utlhzarlo).
5. Si hubiera terminado la lavadora, (ellas, ~ender la ropa).
6 . Si hubiera tenido tiempo, (reparar el aspirador).

222 223
Texte de ascultat Empleado: Cinco mii pesetas. Gracias sefiora. Aqui tiene el cambia. Una,
dos, tres, cuatro, cinco, seis, setecientas pesetas.
Escena uno Merele: Muchas gracias. lPuede decirme a que hora llega el tren a Sevilla?
No usted de nuevo Empleado: Si, sefiora. El de las catorce cuarenta y dos llega a Sevilla a las
veinte treinta y ocho .
Personajes Merete: l Tengo que hacer transborda?
Andres Cela Empleado: No, sefiora. El tren va directo.
Empleado Merete: Muchas gracias.
Empleado: Gracias a usted.
Secci6n uno
La taquilla de la estaci6n de Atocha de Madrid. Secci6n tres
En el tren
Andres: Quiero un billette de ida a Sevilla.
Empleado: Si, sefior. lPrimera o segunda clase? Merete: Perdone, lesta ocupado este asiento?
Andres : Segunda clase , por favor. Andres: No, creo que esta libre .
Empleado: lFumador o no fumador? Merele: l Tengo que tener reserva?
Andres : No fumador. lCuanto es? Andres: No. No hay un billete en el asiento, estoy seguro de que puede
Empleado: Son 2.800 pesetas , serior. sentarse aqui.
Andres: lAceptan cheques? Merete: Muchas gracias.
Empl~ado: Si, naturalmente, sefior. l Tiene tarjeta de credito? Andres: l Va usted lejos?
Andres: Claro que tengo tarjeta de credito. lA nombre de quien escribo el Merete: Si, voy a Sevilla.
cheque? Andres: Que interesante. Yo tambien. Yo vivo en Sevilla.
Empleado: RENFE, 2.800 pesetas. Merete: Esta es mi primera visita.
Andres: (Despacio): 8 febrero ... RENFE ... 2.800 pesetas. Andres: Espero que le guste su visita.
(Entrega el cheque) l Vale? Merete: Muchas gracias. Estoy segura de que me gustara.
Em~l~ado: Si, bien. lPuedo versu tarjeta de credito, por favor? Andres: Si. Andres: Perdone que le pregunte, pero lusted no es espafiola, verdad?
Aqu1 t1ene. lA que hora sale el tren? Merele: No, no Io soy.
Empl~ado: El tren para Sevilla sale a las catorce cuarenta y dos. Andres: lEs usted, por casualidad, escandinava?
Andres: l Tengo que hacer transbordo? Merete: Soy danesa.
Empleado: No, sefior. El tren va directo a Sevilla. Andres: lDe que parte de Dinamarca es usted?
Andres: lA que hora llega? Merete: Soy de Copenhague.
Empleado: Llega a Sevilla a las veinte treinta y ocho. Andres: Ah, si. Copenhague . Maravilloso Copenhague .
Andres: Muchas gracias. Merete: Si, si que Io es.
Andres : Hay unos jardines muy bonitos en Copenhague, lno es verdad?
(RENFE Red Nacional de Ferrocarriles Espafioles Merete: Ah, usted quiere decir el Tivoli.
Căile Ferate Spaniole) Andres: Si, eso es. El Tivoli. Y tambien hay una estatua de una sirenita.
Merele: Si, claro que si. La Sirena. Digame, lde d6nde es usted?
Secci6n dos Andres: Ah, yo soy espafiol.
Merete: lNaci6 usted en Sevilla?
Merete: Oiga, por favor. Andres: No, yo naci en Madrid, pero trabajo en Sevilla.
Empleado: Si, sefiora . Merele: !Que interesante!
Merete: Quisiera un billete de ida y vuelta a Sevilla, por favor. Andres: Espero que no le importe que le pregunte, como se llama.
Empleado: Si, sefiora. l Viaja en primera o en segunda clase? Merete: Mi nombre es Brammer. Merele Brammer.
Merele: Segunda clase. Andres: lEs un nombre danes?
Empleado: Si, sefiora. lQuiere fumador o no fumador? Merete: Si. Y como se llama usted?
Merete: Oh, yo no fumo. Andres: Oh, mi nombre es Andres Cela. lC6mo esta usted?
Empleado: No fumador. Merele: Encantada.
Merete: lCuanto es? Andres: l Va usted a Sevilla .de negocios?
Empleado: Segunda clase, ida y vuelta de Atocha a Sevilla, son 4.300 ptas. Merele: Si.
Merete: (Cantando:) Una, dos, tres, cuatro y cinco. Andres: lEn que trabaja usted?
Merete: Soy arquitecta.
224 225
Andres: Ah, muy interesante. L Y que le trae a Sevilla? danesa, de Copenhague. i,En que parte de Copenhague vive
Merete: Hay una conferencia internacional de arquitectura.
Andres: i,Construye usted edificios modernos? usted?
Merete: Merete: Yo vivo en Fredericksberg.
Bueno, a veces disefio edificios muy modernos, pero tambien
Andres: i,Donde?
estoy interesada en los edificios antiguos. Por eso voy a Sevilla.
Andres: Merete: Es un barrio de Copenhague.
Si, claro. En Sevilla hay muchos edificios y monumentos
antiguos ... la catedral y muchos otros. Andres: i,Y como es?
Merete: Es una parte muy agradable de Cope_nhague y hay un parque con
Merete: Voy a ir al Institute de Estudios de Arquitectura. Y tambien voy a un palacio. Y tambien hay lagos prec,osos.
asistir a una conferencia sobre la conservacion del patrimonio que
Andres: Parece muy bonito.
se va a celebrar en la universidad. Estoy muy, muy interesada en Si. Io es. Es uno de los lugares mas bonitos de Copenhague.
este tema. Y usted, j,en que trabaja? Merete:
Digame, i,ha estado alguna vez en Dinamarca?
Andres: Bueno, tengo una cadena de supermercados.
Merete: (Decepcionada) Ah, supermercados ... Andres: No, nunca. . • • • ?
Merete: Que pena. Perdone, j,puede decirme donde estan 1os serv1c1os.
Andres: Precisamente ahora quiero abrir otro, tambien en Sevilla, y no
Andres: Si, todo recto y al final del pasillo.
puedo conseguir el permise.
Merete: Merete: Muchas gracias.
i,Por que no?
Andres: (Sin entusiasmo) Porque, parece ser que en el lugar donde quiero Secci6n cinco
construir mi establecimiento se encuentra la ruina del palacio de
un emperador romano. Merete: i,Oue es aquello?
Merete: !Como! Pero esto es interesantisimo! Pero, pero... i,de que Andres: Es una central electrica. .
emperador? digame i,de que emperador? Merete: Ya he visto tres centrales electricas como esta. j,Son centrales
nucleares?
Secci6n cuatro No, no son nucleares. Hay un pantano.
Andres:
Andres: Revisor: Su billete, por favor?
Espero que no le haya molestado.
Merete: i,Que quiere decir? Andres. Si, aqui tiene. . _ . _ ?
Revisor: (Perfora el billete:) Grac,as, senor. i,Su b1llete, senora.
Andres: Bueno, hace un memento estaba hablando de negocios y
su permercados. Merete: i,Perdon?
Merete: No se preocupe. Revisor: Su billete, sefiora.
Andres: i,Puedo preguntarle algo? Esta usted casada? Merete: Ah, si, aqui esta. .
Merete: Revisor: (Perfora el billete:) Muchas grac,as.
No, estoy divorciada. LY usted?
Andres: Andres: i,Donde trabaja usted?
Yo estoy soltero. Todavia no he encontrado a la mujer ideal.
Merete: Yo trabajo en el centro de Copenhague.
LTiene hijos?
Merete: Si, tengo un hijo y una hija. Andres: i,ES un trabajo tijo?
Andres: i,Le gustarfa tomar un cafe? Merete: (Secamente:) Si, Io es.
Andres: i,Le gusta su trabajo de arquitecta?
Merete: Si, muchas gracias.
Andres: Le invito yo. Merete: Naturalmente que me gusta. ?
Andres: LTrabaja por su cuenta o esta empleada en una empresa: .
Merete: No, yo pago mi cafe.
Merete: Trabajo con un grupo de arquitectos y formamos un equ1po. <, Y
Andres: Insiste.
Merete: Bueno. Un cafe, por favor. que hace usted? I
Andres: Como ya le dije, tengo una cadena de supermercados. Soy e
Andres: Dos cafes con leche. j,Le gustaria una pasta?
Merete: No, gracias. Nunca como pastas. director.
Andres: !Que lastima!. Las pastas espafiolas son muy buenas. Merete: i,Cuantos empleados tiene? . .
Andres: Tengo cuatrocientos empleados a m,s ordenes.
Merete: Solo quiero un cafe, gracias.
Merete: i,De verdad? i, Y le gusta mucho su trabajo? .
Andres: (A la camarera:) Dos cafes y una pasta, por favor i,Cuanto es? Si, si, me gusta. El trabajo ~el supermercado es muy interesante.
Camarera: Son 200 pesetas. Andres:
i,Cuanto tiempo hace que v,ve ~n Co~enhague?
Andres: Muchas gracias. Aqui tiene su cafe.
Merete: He estado viviendo alli unos treinta anos.
Merete: Muchas gracias.
Andres: i,De donde es usted? Andres: L Vive en una casa?
Merete: Perdon. j,Que dice? Merete: No, vivo en un piso.
Andres: i,Como es su piso? . .
Andres: Solo queria saber de donde es usted. Usted dijo antes que era Tengo un piso muy bonito en Fredencksberg.
Merete:
226 227
Andres: i,Cuantas habitaciones tiene? Secci6n siete
Merete: Tiene una cocina , un bano y tres dormitorios, y tambien un salon y En la oficina de turismo
un comedor.
Andres: Parece muy grande . Merete: i,Puede ayudarme , por favor? Estoy buscando un hotel.
Merete: Sf, Io es. i,Donde vive usted? Empleado: Si , senora . i,Cuanto tiempo va a estar?
Andres: Hasta ahora he compartido un piso con otro companero, pero Merete: Solamente dos o tres noches.
estoy buscando casa. Empleado: i,Oue clase de hotel quiere usted?
Merete: i,ES facil comprar una casa en Sevilla? Merete: Uno que no sea muy caro .
Andres: No, es muy dificil. Las casas son muy caras . Y tendre que ir a un Empleado: i,Puedo sugerirle el Don Marcos?
hotel dos o t~e? semanas; pero s1 tengo suerte , encontrare una Merete: i,Cuanto cuesta?
c~sa que qu1za pueda comprar. i,Esta usted interesada en el Empleado: Unas 1.750 pesetas con desayuno.
futbol? Merete: Si , me parece bien. i,Ouiere hacerme una reserva , por favor?
Merete: No , Io siento. No estoy interesada en el futbol. Empleado: i,Ouiere habitaci6n doble o individual, senora?
Andres: !Qu~ pena! A mi_me gusta mucho. Y yo voy cada sabado a ver los Merete: Una individual.
part1dos del Sevilla . Empleado: Sf , senora. Un momento. (Telefonea:) i,Hotel Don Marcos?
Merete: i,Ah , si? i, Tiene una habitacion individual para tres noches? (A Merete :)
Andres: i, Tiene usted algun pasatiempo? Tiene una habitacion con desayuno por 1.750 pesetas. i,Esta bien?
Merete: Sf, soy muy aficionada a la musica. En Copenhague voy a Merele: Si, hagame una reserva , por favor.
menudo a la opera y al ballet. Empleado: i,A que nombre, senora?
Andres: i,De verdad? Merete: Brammer. Merete Brammer.
Merete: i,Esta usted interesado en la musica? Empleado: El nombre es Brammer. Para tres noches, con desayuno. Gracias.
Andres: N~, yo no. Al menos, no en la musica clasica . Pero me gusta la (A Merete:) Le he reservado una habitacion, senora. Me debe 100
mus1ca moderna. i, Y a usted le gusta la musica moderna? pesetas por la llamada telefonica.
Merete: No, Io siento. No me gusta. · Merete: Aqui tiene. Muchas gracias.
Andres: !Oh , que pena!
Secci6n ocho
Secci6n seis Hotel Don Marcos
Andres: M; parece que_ya estamos llegando. Estaremos en Sevilla muy pronto. Merete: Mi nombre es Brammer.
Merete: D1game, i,que cree que debo verde Sevilla? Ya se que hay una Recepcionista : Ah, si. Usted ha reservado a traves de la Oficina de Turismo.
catedral magnifica. Merete: Si, asi es.
Andres: S!, si , la catedral gotica mas grande de Espana. Recepcionista : Es una habitacion individual con desayuno, 1.750 pesetas.
Merete: S1 , ya Io se. i,Pero que mas tengo que ver? Merete: Eso es.
Andres: Bueno i,por que no va a la Giralda, la famosa torre sevillana? Recepcionista: Habitacion 23, senora . Aqui tiene la !lave .
Merete: i, y que mas? . Andres: i,NO nos hemos visto antes?
Andres: i,Por que no va al museo de Bellas Artes? El museo de Bellas Merete: Ah, es usted .. .
Arte_s es el museo de pintura con la mejor colecci6n de coras de
Munllo, Zurbaran , Valdes Leal y otros muchos.
Merete: i,Ha estado usted en este museo? Escena dos
Andres : Si, varias veces. De visita en el Museo del Prado
Merete: Debe ser interesantisimo.
Andres: Sf, es muy interesante. Personajes
Merete: Uy, creo que estamos llegando. Guia: Senor Alvarez
Andres: Si, aqui estamos. Esto es Sevilla . Visitor: Senorita Rodrigo
Merete: T~ngo que encontrar un hotel. i,Sabe usted de uno bueno?
Andres: S1 , el hotel Alfonso XIII. Secci6n uno
Merete: i,ES caro?
Andres: Sf , creo que es muy caro. Guia : Senoras y senores, el Museo del Prado, en el que hoy estamos, es
Merete: Entonc~s tengo que buscar algo mas barato. 0· Me puede uno de los museos de arte mas famosos del mundo. Su construcci6n
aconseJar? se inici6 durante el reinado de Carlos 111, y al principio, el edificio
Andres: Sf, le sugiero que vaya a la Oficina de Turismo , y pregunte alli. albergaba el museo de ciencias naturales. Fue obra de Juan de
Villanueva, el celebre arquitecto espanol del periodo neoclasico.
228 229
 Villanueva era hijo de un escultor, y precisamente su padre fue su
primer maestro; posteriormente acudio a Roma , para cursar sus
Visitor:
estudios de arquitectura . El Museo del Prado es su obra mas
Guia:
importante.
Visitor: Perdone, l,Como se !lama el arquitecto?
Guia: Villanueva. Juan de Villanueva.
Visitor: Ah , gracias.
Guia: La coleccion de pintura de la casa real espaliola la inicio el Rey
Carlos I, que era tambien Carlos V de Alemania. Y la continuo su
hijo, el rey Felipe li, quien era, al igual que su padre, un gran
amante del arte. Luego en el siglo XVII , el rey Felipe IV casi
estaba mas interesado en su coleccion de pintura que en
gobernar el pais. Por su parte, los Borbones, Felipe V y Carlos li,
fueron tambien avidos coleccionistas durante el siglo XVIII. Hoy
en dia, hay en el Museo del Prado muchas obras de arte de todo
el mundo, pero Io que mas destaca es su magnifica coleccion de
pintura de la Escuela Espaliola, y ahora mismo vamos a ver
algunos de los cuadros mas importantes. Sean tan amables de
Visitor:
venir conmigo, por favor .. . y no se dispersen .
Guia:
Visitor: Perdone, LPUede esperar un momento? Quiero ir primero al lavabo.
Guia: Si, naturalmente. Encontrara los servicios alli a la izquierda.
Procure no tardar, por favor.
Visitor: Perdone, l,Se pueden comprar diapositivas de los cuadros en el museo?
Guia: Si. Hay una tienda muy surtida, donde se venden diapositivas,
grabados y libros de arte. Pero es mejor ir al final de la visita.
i,Estamos todos? Doce, catorce , dieciseis. Muy bien. Vamos a
empezar ya , porque hay tanto que ver ...
Secci6n dos
Guia : .. .Este cuadro: ,,Retrata de un Caballero" es de El Greco, y es
caracteristico de muchos de las retratos que pinto. El rostro es
austero ... vemos a un hombre serio , de expresion grave, vestido
de oscuro.
Visitor: Pero El Greco no era espaliol, l,Verdad?
Guia: No, no era espaliol. Se llamaba Domenico Theotocopulos, y nacio
en Creta. Antes de venir a Espalia, estudio pintura en Venecia y
Roma .
Visitor: l Y cuanto vino a Espalia?
Guia: Seguramente llego a Espalia hacia 1577, cuando tenia unos
treinta alias. Fue a vivir a Toledo, donde pint6 retablos y pintura
religiosa para la lglesia, asi como retratos de encargo. El Greco
esperaba que el Rey Felipe li se convirtiese en su mecenas y
protector y le encargara trabajar en el palacio de El Escorial. Pero
al rey no le gustaba su estilo. A pesar de ello, El Greco adquirio
gran renombre. Y murio en Toledo en el alio 1614.
Secci6n tres
Guia : ... Este cuadro es una de los mas famosos del Museo del Prado.
Es de Velazquez, al que muchos consideran el mejor pintor
230
espaliol de todos las tiempo:'. Se titula: ,,La Rendicion de Breda".
· Fue Velazquez contemporaneo de El Greco? .
~o. Diego Rodriguez de Silva y Velazquez, que as1 s~ llamaba el
pintor, tenia solo quince alias de ~d~d cuando muno El ~reco.
Velazquez nacio en Sevilla, y fue d1~c1pulo de_ un notab_le pintor Y
erudito, Francisco Pacheco, cuya h1Ja se cas? con Velazguez en
1618. Cuatro alias despues, Velazquez vino ~ Madrid para
ampliar su carrera, y ascendio a pintor real de camara del -~ey
Felipe IV. Este cuadro que estamos contemplando, ,,La_ Rend1c1on
de Breda", forma parte de una serie de cuadros reallzados por
diversos pintores espar'loles para representar las grand~s
victorias belicas del pais. Dichos cuadros se destin'.'lron al Salon
de Reinos, del Palacio del Buen Retiro, que ya no existe, pero que
estaba situado cerea del Prada, donde hoy ~?~ encontramos. En
su cuadro , Velazquez representa la r~nd1c!<?n de Breda_,_ u~a
ciudad de Holanda, despues de haber s1d? s1_tiada por el e1erc1to
espaliol. Aquel hecho tuvo lugar el dos de J_unio de 1625.
LEste cuadro ... no tiene otro titulo? l,Las p1cas, las lanzas?
Si , efectivamente. ,,Las Lanzas" . _Se debe _a que una de las
caracteristicas del cuadro son las lineas vert1cales de las lanzas
de las soldados del ejercito espaliol a la derecha del cuadro. ~stas
lineas verticales contrastan con el desorden de las llneas
diagonales de las picas ~e los sol_d'.'3dos holandeses derrotados a
la izquierda . Y aqui termina esta v1s1ta al Museo del P_r~do. _EspE;ro
que Ies haya gustado. Muchas gracias por su atenc1on e interes.
Adios y buenas tardes.
Escena tres
Una feliz noticia
Personajes
Narrador
Carmela
Rosa
Ramon
Mario
Tomas
Hombre f ·1·
Narrador· Vamos ahora a Galicia, para conocer de cerea a_ la am! 1a
Camino. Estamos en una aldea que se llam<:3 C_astro Ram1ro, no leJos
de La Estrada, una pequelia ciudad de provinc1~s. En esta aldea hay
una estacion de servicio y un taller de rep_arac1on~s que se llaman
„Camino y Fandilio", regentados por ~amon Cam~~o y su hermana
Rosa Camino de Fandilio. Ramon tiene una h1Ja que ~e !lama
Carmela, de 17 alias ; Rosa tiene dos h9os: el rr:iayor Tomas, d~ 22
alios, y el menor, Cristobal , de 18. Tomas estud1a en la Umve_rs1dad
de Madrid, pero ha venido a pasar las vacac1ones de Nav1dad a
casa; quiere organizar una fiesta .
231
 Secci6n uno
Tomas: Hola, Carmela . Secci6n tres
Carmela : !Tomas, que alegria verte! i,Cuando has llegado?
Tomas: Anoche. Ramon Camino: LA que hora llegaste a casa anoche?
Carmela : i,LO has pasado bien en Madrid? Carmela: Papa , mira, Mario te explicara Io que paso.
Tomas: Estupendamente. Oye , quiero organizar una fiesta . Mario: Siento mucho que Carmela llegara tan tarde. Es que la
Carmela: !Que buena idea! i,Para cuando? moto sufrio un averia.
Tomas: Pues , Cristobal y yo creemos que el mejor dia sera el miercoles Ramon Camino: i,Oue le pasa?
i,Estas fibre? . Mario: Creo que el indicador de gasolina esta rolo. Estabamos a
Carmela :
Tomas:
S!,el miercoles si. i,Ouieres que traiga algo? cinco kilometros de La Estrada, cuando de pronto el motor
S1 , trae una botella de vino tinto . Oye, LY puedes preparar una hizo un ru ido extrano , y la moto se paro.
tarta? Ramon Camino: i,Oue tipo de moto es?
Carmela : Ah, muy bien. Preparare una tarta de manzana . Mario: Es una Honda . Un modelo antiguo. i, Puede usted ponerme
Tomas : Estu~endo. Entonces esta todo decidido. Vente a eso de las ocho. un indicador nuevo?
Carmela: Por c1erto, i,puedo traer a mi novio? Ramon Camino: Si , claro que si.
Tomas: l Tu novio? Mario: i,Cuanto cree que va a costar?
Carmela: Se flama Mario Puente. Ramon Camino: Unas mii pesetas.
Tomas: i,Mario Puente? i,EI de la moto vieja? Es un chico que no me Mario: l Tardara mucho en conseguir un indicador?
gusta nada . Ramon Camino: Una semana, o asi.
Carmela: Pues es mejor de Io que te piensas. Mario: Muchas gracias, senor Camino, y siento mucho que
Tomas: Te digo que nome gusta nada. Nome parece un chico serio Carmela llegara tan !arde anoche.
Carmela : Pues es mi novio, y quiero que venga a la fiesta . · Ramon Camino: Vale, ya comprendo.
Tomas: Carmela , i,por que no vienes tu soia?
Carmela : Si no puedo traer a Mario, no vendre .
Tomas: Bueno, si es asi, que venga Mario contigo . Secci6n cuatro

Secci6n dos
Ramon : i,Oue te pasa, hija?
Mario: l Te Io estas pasando bien en la fiesta, Carmela? Carmela: Tengo un terrible dolor de cabeza .
Carmela: Ay, si. Estupendamente. Ramon : Pues tambien tienes una tos muy fuerte. i,Como te sientes?
Mario: i,Oue haces manana? Carmela: Me siento muy mal, papa .
Carmela: No E:St?Y segura : Quiza vaya a dar una vuelta por el rio con Tomas Ramon : Anoche estaba lloviendo.
y Cristobal. i,Ou1eres venir? Carmela: Si.
Mario: Ay, no. No me gusta ir al campo sin la moto. Ramon : l Te mojaste mucho?
Carmela: !Como! i,Oue nunca sales a pasear? IPero que perezoso! Carmela: Si, me moje bastante. Y ademas hacia mucho frio .
Mario: Bueno, a veces, por mi trabajo , tengo que ir caminando de un sitio Ramon: Bueno, no puedo quedarme ahora . Tengo que ir a la gasolinera.
a otro. Pero nunca camino mas de Io necesario. Normalmente voy Pero llamare a la tia Rosa para que venga a cuidarte .
en moto a tC!das partes. L_Por que no vienes conmigo en mi moto? Carmela: Ay, gracias papa .
Carmela : Pref1ero no 1r. i,No es pehgroso? (Entra Rosa Camino.)
Mario: Claro que no es peligroso . Rosa: i,Oue te pasa, hija?
Carmela: Es que no tengo casco. Carmela: Tengo dolor en el pecho ... tengo un terrible dolor de cabeza .
Mario: Pues yo tengo dos cascos. Te prestare uno de los mios. Ven Rosa : Ay, hija, cuanto Io siento. Vamos a tomarte la temperatura.
entonces. Lo pasaremos muy bien . Podemos ir a una discoteca de Aqui esta el term6metro. Abre la boca y pontelo bajo la lengua. Y
La Estrada. no hables ahora . Espera que te saque el termometro . Pues, si
Carmela: De acuerdo. i,A que hora nos vemos en la gasolinera? tienes fiebre ... 40 de fiebre. Quedate en cama , y yo voy a llamar al
Mario: Bueno, a eso de las seis y media. medico. Te traere una infusion dentro de un rato . Pero ahora
Carmela: Es demasiado temprano . Prefiero un poco mas tarde. i,Oue te tengo que ir un momento a la gasolinera, porque ha venido el
parece a las siete? camion cisterna . i,De acuerdo?
Mario: De acuerdo. Entonces, nos vemos a las siete en punto en la Carmela: Si , tia Rosa . Gracias.
gasolinera de tu padre.

232
233
 Secci6n cinco
Narrador: Y Mario llego a casa de los Camino al cabo de unos minutos, para
hablar con su futuro suegro.
Rosa: (Hablando por telefono.) Oiga, l,es la consulta del Doctor
DominQuez? Es que f!1i sobrina Carmela tiene mucha fiebre, y una Secci6n siete
tos ternble. \:ausa) S1, creo que es grave. Tiene dolor en el pecho.
(Pausa) Sallo anoche mie~tras llovia,_y se enfrio. (Pausa) Sf, le he Buenas tardes, Dona Rosa. Buenas tardes, Sr. Camino. Hola, Carmela.
tomado la temperatura, y t1ene 40 de f1ebre. (Pausa) i,Puede venir a Mario:
v~rla por !a maliana el doctor Dominguez? (Pausa) Yo estare todo el Ramon: (No muy contento de ver a Mario:) Hola, Mario. Sientate, sientate.
Asi que os quereis casar.
dia trabaJan_do en la gasolinera. (Pausa) Sf, ,,Camino y Fandino",
Castro Ram1ro. (Pausa) Muchas gracias. Hasta maliana. Adios. Mario: Sf, senor.
Narrador: Carme!a se recupera finalmente de su resfriado. Sus relaciones Ramon: Y para abril.
con M8:no son cada vez mas intensas, hasta que terminan Mario: Asi es.
enamorandose. Escuchemos la conversacion entre Carmela y su tfa Ramon: Ya teneis piso.
Rosa. Mario: Sf, sf.
Ramon: Y tu trabajo de repartidor, i,Oue tal?
Mario: Muy bien, senor Camino.
Secci6n seis
Ramon: Hay algo que no se.
Rosa: Te veo muy contenta, Carmela. Mario: Dfgame.
Carmela: Tengo buenas noticias, tfa. Ramon: i,Donde vais de luna de miel?
Rosa: Dime, dime. Mario: Vamos a un camping.
Carmela: Tia Rosa, Mario y yo nos vamos a casar. Ramon: (Algo excitado) l,A un camping?
Mario: Sf, senor. A un camping, con tienda de campana yen mi moto.
Rosa: !Uy, que alegria! !Y que sorpresa! i,Cuanto tiempo hace que le
conoces? Ramon: (Algo disgustado:) i,Camping? l Tienda de campana? l,Moto?
Carmela: Mario: Sf, Sr. Camino. i,NO le parece una idea estupenda?
Desde la fiesta que tuvimos antes de Navidad.
Rosa: Pues es muy poco tiempo, hija. Carmela: (Excitada:) A mi me parece una idea maravillosa, papa.
Carmela: No, no es poco. Nos conocemos muy bien ya. Ramon: !Aaay!
Rosa: Parece un buen chico. Seguro que sereis muy felices. l Y cuantos Narrador: Ya falta poco para la boda. Rosa hace los preparativos de la
ceremonia y el banquete. Y Mario se encarga de llamar al
anos tiene?
Carmela: Veinticinco. camping „Mary Sol" para hacer una reserva.
Rosa: l Y en que trabaja?
Carmela: Es repartidor de una fabrica de productos lacteos. Secci6n ocho
Rosa: l Y que hace en su tiempo li bre?
Mario: Oiga, l,eS el 764 11 11? i,ES el Camping „Mary Sol"?
Carmela: Pues ... no se ... le gusta el futbol. .. mmm ... le gusta ir en moto ... mmm ...
Rosa: Ya, comprendo, hija. l Y para cuando es la boda? Hombre: Si, digame.
Carmela: El veinte de abril, a las doce de la maliana. Una boda al mediodia. Mario: Quisiera hacer una reserva para el veinte de abril.
Ramon: i,BOda? i,OUe boda? Hombre: i,Para cuanto tiempo?
Carmela: Ay, papa. Ya has llegado. Mario: Una semana solamente.
Ramon: i,Oue es esto de una boda? Hombre: Esta todo reservado.
Carmela: Papa, Mario y yo nos vamos a casar. Mario: i,NO hay sitio?
Hombre: No, Io siento ... ah, espere un momento ... si, que suerte, esta
Ramon: l,Seguro?
maliana ha habido una cancelacion. Sf, esa semana hay sitio en
Carmela: Sf, papa ... segurisimo.
Ramon: el camping. l Tiene tienda de campana o caravana?
Bueno, si esto es Io que quereis ... l Y para cuando?
Carmela: El mes de a brii. .. dentro de un mes. Mario: Tienda de campana.
Ramon: l Y donde vais a vivir? l Ya teneis piso? Hombre: i,Para cuantas personas?
Carmela: Sf, hemos visto uno muy bonito en la calle Mayor. Con nuestros Mario: Dos. Mi mujer y yo. Sera nuestra luna de miel.
Hombre: i,Luna de miel? Ah. (Dudoso) !Que bien! l,Me puede dar su nombre?
ahorros podemos dar la entrada.
Rosa: l,Como es el piso? Mario: Mario Puente. P-U-E-N-T-E.
Carmela: Pues es un primer piso, y tiene tres dormitorios salon cocina Hombre: l Vendra usted en autocar, en tren o en vehiculo propio?
bano y un aseo. Ay, y una terraza. ' ' ' Mario: En mi moto.
Ramon: Bueno ... no se ... me gustaria hablar con Mario. Hombre: Ah, ya. l,Me puede enviar una fianza?
Carmela: Ah, pues ahora mismo va a venir. Mario: i,De cuanto?
Hombre: Cuatro mii pesetas.
234 235
Mario: Muy bien. lMe puede dar su direccion? Si. Vino a Espafia a explicar sus planes a los Reyes Catolicos,
Hombre: Sr. Gonzalez, Encargado, Camping „Mary Sol", Malpica, Corufia. Luis:
lsabel y Fernando, pero estaban muy ocupados con la guerra de
Mario: Muy bien, hoy mismo le envfo el dinero. Granada y no le quisieron escuchar. _
Hombre: Pues muchas gracias. Si, ahora me acuerdo. Tuvo que esperar hasta el fm de la
Mario: De nada. Adios. Rafael:
Reconquista, cuando tomaron Granada.
Hombre: Adios. Hasta el viente de abril. Y feliz boda.
Luis: El 2 de enero de 1492.
Mario: Gracias. Adios . Hasta pronto.
Rafael : lFue llamado Colon por la reina lsabel? .
Luis: Si. y presto gran atencion a sus planes. El 17 de abnl de 1492 la
Escena cuatro Reina lsabel le dio a Colon fondos para que hal!ara una nueva ruta
Cristobal Colon 1451 -1506 hasta las lndias Orientales.

Personajes
Rafael Secci6n dos
Luis
Rafael: l Vino a Barcelona?
Dos amigos, Rafael y Luis, estan paseando por las Ramblas de Barcelona. Al Luis: No, fue a Palos de Moguer, para preparar su exped!?ion.
final esta el puerto, donde hay una gran estatua de Cristobal Colon, Rafael: lLe fue facil encontrar marineros para ~sta e~ped1c1on? _
qui mira hacia el mar. Rafael es de Madrid y esta visitando a su Luis: No. Fue muy dificil, porque todos ternan m1edo de monr en el
amigo Luis por primera vez. mar, sin comida ni agua.
Rafael: lCuantos marineros encontr6?
Secci6n uno Luis: Encontro unos ochenta en total.
Rafael: lDe que parte de Espafia eran?
Rafael: lDe quien es esta estatua, Luis? Luis: La mayoria de ellos eran vascos y andaluces.
Luis: Es de Cristobal Colon . Rafael: lCuantos barcos compro? ,
Rafael: lNacio aquf Cristobal Colon? Luis: Compro tres . La Nina, La Pinta y La Santa Mana.
Luis: No. Cristobal Colon nacio en la ciudad italiana de Genova, se Rafael : lEran barcos grandes?
supone que en 1451. Luis: No. Eran tres barcos pequefios . Tres carabelas.
Rafael : Cuentame un poco de su vida. Rafael : lEn que barco fue Colon?
Luis: Paso los primeros afios de su vida como marinero en los barcos Luis: Colon fue en la Santa Maria, con treinta y nueve hombres.
que visitaban los puertos del Mediterraneo. En 1476 salio en un Rafael: lCuando salieron de Esp_afia? _
barco que llevaba mercancfas a las ciudades del norte. Cerea de Luis: Salieron de Espafia el seIs de sept1embre de 1492.
la costa de Portugal un grupo de naves portuguesas atacaron el
barco, y Colon tuvo que ir nadando unos ocho kil6metros hasta la Secci6n tres
costa de Portugal.
Rafael: l Y que hizo entonces? Rafael : lCuanto tiempo navegaron? _ _
Luis: Vivio en Lisboa durante 1O afios. Luis: Navegaron durante treinta y siete dias sm ver tIerra.
Rafael: lDe que trabajaba? Rafael: l Tenfan suficiente agua y com1da? . ,
Luis: Trabajaba de marinero y tambien durante este tiempo se dedico a Luis: No, tenian poca agua y comida y los manneros quenan volver a
estudiar cartografia. Tambien le gustaba escuchar a los viejos Espafia.
marineros que hablaban de nuevos continentes , pero nadie sabia Rafael: lHubo un motin? , _
la verdad. Luis: No, porque vieron en el agua ramas de arbol, yen el c,elo muchos
Rafael: lPor que estudiaba los mapas? pajaros.
Luis: Porque creia que el mundo era redondo, y querfa descubrir un Rafael: lQue significaba? . . .
nuevo camino a las lndias Orientales. Luis: Significaba que faltaba poco para llegar a tIerra firme . Sm
Rafael: lPor que querfa ir a las lndias Orientales? embargo la tierra no aparecfa.
Luis: De allf procedfan los perfumes, el azucar y otros productos de Rafael : l Y que hizo Colon?
gran valor. Luis : Colon, cambio de direccion el siete de octubre y fue hacia el
Rafael: lEra un hombre ambicioso? sudoeste.
Luis: Sf , naturalmente y le hablo de sus planes al rey Juan li de Rafael: lCuando descubrio tierra? . .
Portugal, pero no quiso ayudarle. Luis: A las dos de la mafiana del doce de octubre el mannero Rodngo
Rafael: Entonces vino a Espafia lno es cierto? de Triana vio tierra a una distancia de unas seis millas.

236 237
 Secci6n cuatro Bueno, estudio Historia Antigua en la universidad. Tengo 21 anos ,
Victoria :
Rafael : !Asi encontraron el Nuevo Mundo! y he nacido en Madrid.
Federico: Y dinos que vas a hacer estas vacaciones .
Luis: Pronto llegaron a tierra . Colon salto del barco con la bandera de
Victoria : Bueno, por mis estudios, me gusta ir a conocer los restos de
Castilla , y tomo posesion de aquellas tierras en nombre de los
antiguas civilizaciones . El ano pasado fui a Egypto. Y este ano
Reyes Catolicos!
Rafael : lOue nombre dio a la isla? quiero ir a Grecia .
Luis : San Salvador. Federico: l Como vas a ir?
Rafael : lLes atacaron los nativos de la isla? Victoria : En avion, claro .
Luis : No, porque tenian miedo de los blancos. Creian que eran dioses Federico: l Y tienes ya el billete?
Victoria: Pues, no. Tengo que ir a comprarlo.
del mar. Y Ies dieron muchos regalos.
Rafael : lOue clase de regalos? Federico: l Vas a ir soia?
Victoria : No, soia, no. Voy a ir con otros cuatro companeros de mi clase.
Luis : Fruta y comida, y pequenos objetos de oro.
Rafael : lDescubrieron otras islas? Federico: Lo vais a pasar muy bien.
Luis : Sf, sf, muchas otras is las . Entre ellas Cuba . Victoria : Eso espero.
Rafael : Federico: Y tu , Luis, lD6nde vas a ir de vacaciones?
lCuando regresa a Espana, Colon?
Luis: Pues yo tengo un apartamento en la Costa Blanca, donde voy
Luis : El 15 de mayo de 1493, Colon llego a Palos. Los Reyes Cat6Iicos
estaban de vIsIta en Barcelona. Colon fue a verles para hablarles todos los anos.
de sus viajes . Federico: lY vas solo?
Luis: No, solo, no. Me llevo a toda la familia, claro. Estoy casado y tengo
Rafael : !Ah! Ahora cor_nprend? poi:que. E:sta la Estatua de Colon aquf en
Barcelona. lH1zo Colon mas v1aJes? tres hijos pequenos.
Luis : Sf, hizo tres viajes mas a America. En el tercer viaje descubrio el Federico: lOue edad tienen tus hijos?
Luis : Ana tiene ocho anos. Antonio tiene cinco, y Susana, dos.
gran continente de America del Sur. Pero al volver de su cuarto
Federico: lLes gusta la playa a tus hijos?
viaje, estaba enfermo y cansado. !Uy, sf! !Ya Io creo! !Les gusta muchisimo! Les gusta banarse,
Rafael : lCuando muri6? Luis :
hacer castillos de arena , jugar a la pelota ... en fin, se divierten mucho.
Luis : Muri6 el 20 de mayo de 1506 en Valladolid .
Rafael : !Muchas gracias, Luis , por tu leccion de historia! Federico: l Y a ti, te gusta la playa?
Luis : Bueno, a mi me gusta mucho nadar. Cuando era mas joven gane
varios compeonatos regionales.
Escena cinco Federico: !No me digas!
De vacaciones Luis : Sf, efectivamente. Pero son tiempos pasados . Ahora no tengo
tiempo para el deporte , con la familia , las obligaciones , el trabajo ...
Personajes Federico: lEn que trabajas?
Presentador: Federico Olmo Luis : Trabajo en una fabrica de artfculos para la playa .
lnvitados: Victoria Castillo, Estudiante de historia 21 Federico: lAh, si?
Beatriz Lopez ' Luis : Pues, si. Hacemos de todo : cubos, palas, flotadores, barcos de
Luis de Domingo, empleado, 40 plastico, pelotas, colchonetas ...
Fernando Rios , chico joven, 15 Federico: Entonces, no tienes que ir a comprar todos estos articulos a las
tiendas.
Secci6n uno Luis : Bueno, no me los puedo llevar gratis ... pero a los empleados nos
hacen un 40 por ciento de descuento.
Federico: Buenos Dfas, estimados oyentes. Aquf Federico Olmo. lniciamos Federico: !No esta mal!
una n.ueva edici6n ~e nuestro espacio „La hora punta", en el que Luis: No, no esta mal.
exammamos cuestIones de actualidad. Estamos ya en junio, de Federico: Pues muchas gracias, Luis .
modo que todo el mundo se esta preparando para irse de
veraneo. Por tanto ,. el tema de hoy son las vacaciones . Hoy Secci6n dos
tenemos en el estud10 a cuatro invitados: Victoria Castillo Beatriz
Lopez, Luis de Domingo y ~er~ando Rfos. Vamos a 'ver que Federico: Y ahora Beatriz.
planes han hecho nuestros mv1tados para sus vacaciones. Y Beatriz: Hola, lque tal?
E:m~ezamos con Victoria. Primero, Victoria, habfanos un poco de Federico: Muy bien, muchas gracias. Beatriz, ldonde va a ir usted de
tI mIsma: vacaciones?
Beatriz: Pues yo tengo una casa en el pueblo ...
238 239
Federico: (lnterrumpiendo:) ,;,En el pueblo donde ha nacido usted? Fernando: Pues. donde van mis padres. Unos afios nos quedamos en
Beatriz: Pues, ?i. Es Cerezo del Rio Tiron, de la provincia de Burgos. Espafia. Otros, vamos al extranjero.
Federico: l Y cuando se va usted de vacaciones? Federico: ,;,Que paises conoces?
Beatriz: Pue~ me voy a comienzos de julio y vuelvo a finales de agosto. Fernando: Pues con9zco Gran Bretafia, Francia, Alemania, Suiza ... y un afio,
Federico: Cas1 dos meses. fuimos a Estados Unidos.
Beatriz: Pues si, casi dos meses. Pero a veces me quedo hasta mediados
Federico: ,;,A que ciudad de Estados Unidos?
de septiembre.
Fernando: Bueno, solo a Nueva York.
Federico: Son unas V'.3C~ciones muy largas. Entonces usted no trabaja ... Federico: Oye, Fernando, ,;,que idiomas hablas?
Beatriz: No, _estoy _JUb1lada. Antes trabajaba en un banco, de auxiliar Fernando: Bueno, espafiol ... ja, ja, ja, claro. Y tambien hablo muy bien ingles,
adm1rnstrat1vo. porque voy a las clases del lnstituto Britanico en Madrid.
Federico: l Y va con su marido y sus hijos?
Federico: ,;,Nada mas?
Beatriz: No, yo estoy soltera. Fernando: Bueno, un poco de frances, y un poco de aleman.
Federico: Ah ... bueno, pero en su pueblo tendra usted familiares. Federico: Y cuando te quedas en Espafia, ,;,donde vas con tu familia?
Beatriz: Bueno, mi madre, que ya es muy anciana, con casi 85 afios ... y
Fernando: A San Sebastian.
cuatro hermanas y cinco hermanos.
Federico: ,;,Solo a San Sebastian?
Federico: ,;,Son ustedes diez hermanos en total? Fernando: Pues si, casi siempre ... porque mi madre es de San Sebastian. Y
Beatriz: Pues, si, diez. ademas, alli tenemos una casa muy bonita.
Federico: ,;,Estan todos casados?
Federico: ,;,En las afueras?
Beatriz: Si, todos ... bueno, menos yo.
Fernando: No, en el centro de la ciudad.
Federico: As_i,que tendr~ u~ted muchisimos sobrinos, ,;,no? Federico: ,;, Y tienes muchos amigos en San Sebastian?
Beatriz: (R1~~dose:) D1ec1ocho ... no, diecinueve, porque el mes pasado Fernando: Bueno, muchos amigos, no ... pero tengo primos de mi misma edad.
nac10 otro. Federico: Entonces, te diviertes mucho.
Federico: l Y todos sus hermanos viven en el pueblo? Fernando: Si, mucho.
Beatriz: Tres si. Los demas viven en la capital. Federico: Muy bien. Pues, muchas gracias a todos nuestros amables
Federico: Muy bien. ,;, Y que hace usted durante las vacaciones? invitados de hoy. Y Ies deseo a ellos y tambien a nuestros oyentes
Beatriz: Pues, descansar. Me levanto tarde ... aunque tambien me acuesto unas felices vacaciones. Adios, a todos.
tarde_., Me gusta ir a pasear por el campo. Voy al rio, porque
Todos: Adios.
tamb1en me gusta pescar.
Federico: ,;,Pescar?,;, Y que pesca usted?
Beatriz: Truchas, sobre todo. Un dia pesque una trucha de un kilo y medio. Escena seis
Federico: Vaya, vaya! Pues, muchas gracias, Beatriz. !Y buena pesca para Don Quijote de la Mancha
este afio!
Personajes
Pedro
Secci6n tres Antonio

Federico: Y ahora Fernando. Fernando es un joven de 15 afios que esta Dos estudiantes de espafiol estan hablando de literatura espafiola.
estudiando BUP. Hola, Fernando. '
Ferna~do: (Algo inseguro:) Buenos dias, Sr. Olmo. ,;,Como esta usted? Pedro: ,;_Que opinas del libro „Don Quijote de la Mancha"?
Fedenco: Fernand_o, tratame de tu. No me digas Sr. Olmo, sino Federico. y Antonio: ,;,El que escribio Miguel de Cervantes? Pues, la verdad, Io
nome d1gas „Como esta USTED?". encuentro un poco dificil de comprender.
Fernando: De acuerdo. Buenos dias, Federico. ,;,Como estas? Pedro: ,;,Por que?
Fedenco: Eso_m~ gusta. Asi me siento masjoven. Ja, ja, ja ... (Los dos se rien.) Antonio: Porque no tiene ninguna realidad, es como un cuento.
Fernando: Ja, Ja, Ja. Pedro: Naturalmente, es un libro de pura fantasia.
Todos: Ja, ja, ja. Antonio: Don Quijote es un pobre loco.
Federico: ,;, Tienes hermanos? Pedro: No, no. Don Quijote es un visionario. El ve la vida a traves de las
Fernando: Si, dos hermanas mas pequefias que yo, una de diez y otra de novelas de Caballeria, donde siempre se defiende a las Damas y
ocho. se imparte justicia con la espada.
Federico: Asi que tu eres el mayor. Antonio: Si, pero cuando empieza sus aventuras, tiene mas de 50 afios de
Fernando: Pues, si. edad y esta ya muy debil. Tiene un viejo caballo llamado
Federico: ,;, Y donde vas de vacaciones, Fernando? ,,Rocinante" que es todo huesos.

240 241
 Pedro: Si, toda su vida ha leido novelas de Caballeros Errantes, y cree
que ahora ha llegado el memento de salir en busca de aventuras. CUPRINS
Antonio: i,Pero no se da cuenta de que estă viviendo una fantasia?
Pedro: Si, pero para el es como una realidad .
Antonio: Y Sancho Panza, su escudero, i_no crees que es tambien un poco Cap. 1 Prezentări Unidad 1 Conversaciones .. .. .. .... .. .. .. ... .. 1O
estupido? Cap. 2 Formule de salut Unidad 2 Saludos ........ .. ........ .... .... ...... .. 14
Pedro: No, Sancho Panza no es estupido. Es un hombre con sentido Cap. 3 Naţionalitatea Unidad 3 Nacionalidad ................... .... ... 18
comun. Sabe que Don Quijote no puede defenderse solo y quiere Cap. 4 Familia Unidad 4 Familia ..... ..... .... .. ... ...... ...... .... 23
ayudarle; ademăs , quiză tambien encuentre fortuna. Cap. 5 La cumpărături ( 1) Unidad 5 De compras (1) ............... ...... . 27
Antonio: i,Pero no sabe Sancho Panza que Don Quijote es un objeto de Cap. 6 La cumpărături (2) Unidad 6 De compras (2) .. ..... .. .... ........ . 33
burla y de risa? Cap. 7 Localităţi Unidad 7 Lugares .. .. . .. ..... . .. ... .... .. .. ..... .. . 37
Pedro: Claro que Io sabe.
Antonio: Cap. 8 Căutând drumul Unidad 8 La direcci6n ... ...... ... .. ... ..... ...... 41
i,Entonces como va a encontrar fortu na?
Pedro: Cap. 9 Permisiunea Unidad 9 Permisa .... ........ .. ...... ... ...... ,... . 46
Porque Sancho tambien quiere aventuras, aunque vea las cosas
con realismo . Cap. 1O În călătorie Unidad 10 De viaje ....... .. .. ... ..... ... ....... .. . 51
Antonio: !No Io comprendo! Cap. 11 Probleme de exprimare Unidad 11 La lengua ... .. .... ... .. ... ... .... .. .. 56
Pedro: Mira, Sancho es un pobre campesino y no pierde nada con ir con Cap. 12 Profesii Unidad 12 Trabajo .......... ... .... ...... ... ... .... 61
Don Quijote. Ademăs le respeta porque ha leido muchos libros, y Cap. 13 Acasă Unidad 13 Casa . .. .......... ....... .. .... .. .... ... 65
el es analfabeto. Cap. 14 În casă Unidad 14 Dentro de la casa ......... ... .. ... 69
Antonio : i, Y que me dices de su Dama? Cap. 15 Tren şi autobuz Unidad 15 Tren y autobus ........... .. ... . 73
Pedro: l Te refieres a Dulcinea del Toboso? Cap. 16 Relaţii personale Unidad 16 Trato con la gente ................ 77
Antonio: Si. Cap. 17 Pasiuni Unidad 17 Pasatiempos y gustos .... .. ... . 83
Pedro: Bueno, sabemos que es una pobre muchacha de la aldea, que Cap. 18 La restaurant Unidad 18 En el restaurante .................. 89
trabaja de criada en un mes6n ...
Antonio: Cap. 19 Hoteluri Unidad 19 Hoteles ....... ... .......... .... .. ...... . 94
Y que ademăs es muy fea y vulgar.
Pedro: Y Don Quijote la idealiza. Cap. 20 Instrucţiuni Unidad 20 Reglamentos ..... .. ... ..... ....... 99
Antonio: i,C6mo es posible si nunca la ha visto? Cap. 21 Jocuri şi sporturi Unidad 21 Juego y departe ............. 104
Pedro: Para Don Quijote no es necesario; el la ve en su imaginaci6n Cap. 22 Urgenţe Unidad 22 Emergencias ...... ........... .. ... 109
como quiere verla . Cap. 23 Defecţiuni Unidad 23 Defectos ...... ... .. .. .... .... .. .. .. 113
Antonio: !Tiene una gran imaginaci6n, ja, ja, ja! Cap. 24 Boli Unidad 24 Enfermedades .. ... ...... .. .. ..... 118
Pedro: Aqui ves la paradoja: una mujer fea se convierte en una mujer Cap. 25 Vacanţa Unidad 25 Vacaciones .. .......... ..... ....... 125
hermosa a los ojos de Don Quijote, y el quiere hacerse digno de Cap. 26 Invitaţii Unidad 26 lnvitaciones ........... ... ...... .... 129
sus virtudes y belleza. Cap. 27 Întâlniri Unidad 27 Citas ............. ................ .. .. .. 134
Antonio: l Y va a luchar por ella?
Pedro: Cap. 28 Îmbrăcăminte Unidad 28 Ropa .. .. .. .. .. . . .. .. .. .. . .. ... .. .... 139
Si, para demonstrar su amor y valentia .
Antonio : Francamente, no se que pensar. Cap . 29 La telefon Unidad 29 Telefoneando .... ... ....... ... .... 145
Pedro: i,Cuăntas veces has leido el libro? Cap. 30 Pierderi Unidad 30 Perdidas .. . ... .... .. .. .... .. ....... 150
Antonio: Solamente una vez. Cap. 31 Servicii Unidad 31 Servicios .... .... ..... ....... ..... ... 157
Pedro: Tienes que leer el libro varias veces para darte cuenta de que es Cap. 32 Accidente Unidad 32 Accidentes .. ................... .. .. 161
un libro universal, que nos habla a todos de las realidades de la Cap. 33 Vacanţa Unidad 33 Vacaciones .. ..... .. .. . ... .. ... .... 166
vida y de nuestras fantasias. Cap. 34 Micul dejun Unidad 34 Desayunando ............. ........ 171
Antonio: El final del libro es un poco triste. Cap. 35 Pe drum Unidad 35 De camino . .. ..... .... .. ... .. . ... ... 174
Pedro: Si, Io es. Don Quijote vuelve a la realidad y se muere. Unidad 36 Teatro ..... ..... .. .... .. ... .. ... ....... 177
Cap. 36 Teatru
Antonio : Ademăs, encuentro el libro muy largo. Cap. 37 Opinii Unidad 37 La opini6n ... .. ... .... ...... .... .... 181
Pedro: No es necesario leerlo de „cabo a rabo" sino en capitulos .
Antonio: Cap. 38 Interviu Unidad 38 La entrevista ...................... 184
Todos son interesantes, y algunos tambien son muy divertidos. A Unidad 39 En la peluqueria .. ...... .. ....... 187
Cap . 39 La coafor
Jos nifios Ies gustan mucho las aventuras del „Hidalgo Don Quijote
de la Mancha" . Cap. 40 La bancă Unidad 40 El banco ..... ..... ..... ..... ... .... .. 190
Antonio: Si, creo que tienes raz6n. Cap. 41 Horoscop U nidad 41 El hor6scopo .................. .... 193
Pedro: Adi6s, Antonio. Cap. 42 La volan Unidad 42 Conducir ....... ... ... .. .. ...... ..... . 196
Antonio : Adi6s, Pedro, hasta luego. Cap. 43 Renovare Unidad 43 Arreglando .. .... ...... ,............ 199
Cap. 44 În bucătărie Unidad 44 Cocinando ...... ....... .. .. ... .... .. 201
242
243
Cap. 45 Musafiri Unidad 45 lnvitados ............................. 204
Cap. 46 Televizorul Unidad 46 La televisi6n ............... ........ 207
Cap. 4 7 Babysitter Unidad 47 La canguro ....... ...... ........ ... . 210
Cap. 48 Ne mutăm Unidad 48 La mudanza ...... ..... ... ... .. .... 214
Cap. 49 În grădină Unidad 49 En el jardin ......................... 218
Cap. 50 Curăţenia casei Unidad 50 Limpiando la casa ..... ......... 221

Texte de ascultat ............................. ,... ...................................... ... .. ..... ..... 224

244