Judeţul Iaşi

Profesor coordonator: Lect.univ.dr. Mădălina Bălău

Student : Oprea Mihai Andrei
Partea 1 - a. Consideratii generate
-Localizare geografica
Judeţul Iaşi se află situat în regiunea de nord-est a României (47 latitudine
nordică şi 27 longitudine estică), se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 5.476
km²(547 558ha) (reprezentând 2,3% din suprafaţa ţării) şi se învecinează la est
cu Republica Moldova (Raionul Ungheni-hotar pe Prut), la vest cu judeţul
Neamţ, la nord cu judeţul Botoşani, la nord-vest cu judeţul Suceava iar la sud cu
judeţul Vaslui

Județul Iaşi se află situat pe o câmpie între râul Siret și râul Prut. De
asemenea, râul Jijia traversează județul, iar orașul Iași se află pe malurile unui
afluent al său, Bahluiul. Partea de sud este ocupată de dealurile Podișului
Central Moldovenesc, cu altitudini de peste 400 de metri, iar partea de nord este
ocupată de Câmpia Moldovei. În vest, județul este traversat de Culoarul
Siretului și de ultimele fragmente ale Podișului Fălticenilor și, de asemenea, de
Dealul Mare, cu altitudini de peste 500 de metrii

Orașul Iași este unul dintre cele mai mari orașe din țară , este cel mai important
din Moldova și unul dintre cele mai importante centre culturale din România.
Aici se găsește cea mai veche universitate (Universitatea „Al.I. Cuza" Iași) a
țării (1860); până la formarea României în 1859, aici a fost capitala Moldovei.

Principalele destinații turistice sunt:

-Municipiul Iași;

-Palatul Culturii;

-Mănăstirea „Trei Ierarhi"; Mănăstirea Golia;

-Dealul Copou (Universitatea „Al.I. Cuza", Grădina Copou - 1834, Grădina

Botanică);

-Catedrala Mitropolitană;

-Palatul domnesc de la Ruginoasa;

-Palatul Sturdza de la Miclăușeni;

-Casa memorială Vasile Alecsandri de la Mircești;

-Casa memorială Costache Negruzzi de la Hermeziu;

-Orașele Pașcani, Târgu Frumos, Hârlău și Podu Iloaie

-Locul şi rolul în sistemul turistic

Numit adesea ”inima Moldovei”, Iașul (fie că vorbim despre municipiu, fie că
ne referim la județ), preia din caracteristicile acesteia nu numai în ceea ce
privește aspectele de dezvoltare în ansamblu, tradițiile, obiceiurile și cultura
regiunii, ci și stereotipurile și percepțiile celorlalte zone ale țării. Astfel, județul
Iași face parte din una dintre cele mai slab dezvoltate regiuni ale României, în
interiorul acesteia, cele mai sărace zone regăsindu-se în sudul judeţului Iaşi, sud-
estul judeţului Neamţ, estul judeţului Bacău, judeţele Botoşani şi Vaslui. În afară
de municipiul Iași, județul poate fi definit ca un spațiu în majoritate rural, cu o
populație mare ocupată în agricultura de subzistență și venituri sub media
națională, adesea aflată la limita sărăciei. Zonele urbane, marcate de declin
industrial, șomaj și o activitate antreprenorială scăzută, se poziționează într-un
contrast izbitor cu municipiul Iași și zona sa periurbană.

Partea a-2-a. Elemente de favorabilitate în aparitia si dezvoltarea

turismului
-Cadrul natural
Teritoriul judeţului Iaşi se integrează întru totul ansamblului Podişului
Moldovei, cu o alcătuire geologică relativ simplă, cu o mobilitate tectonică
redusă, cu structură şi litologie destul de uniforme.

Morfologia reliefului judeţului pune în evidenţă prezenţa a două trepte mari:

una înaltă, sub formă de masive deluroase şi platouri, uşor înclinate spre sud-est,
cu altitudini medii de 300-350 m, în vest şi sud, şi alta mai joasă, cu aspect de
câmpie colinară şi altitudini medii de 100 -150 m, în nord şi nord-est.

Altitudinile maxime, ce depăşesc 500 m în nord - vestul judeţului, sunt puţine şi

izolate (566 m în Dealul Holm, 555 m în Dealul Berezlogi şi 580 în Dealul Mare
- Tudora, de la vest de Hârlău). În partea de sud şi vest a judeţului, altitudinile
maxime sunt de peste 400 m (486 m în Dealul Tansa, 450 m în Dealul
Şanţurilor, 454 m în Dealul Runcu, 409 m în Dealul Tătăruşi). În Câmpia Jijiei
Inferioare cotele maxime ating doar 232 m în Dealul Turia, la nord - vest de
Probota şi 240 m în Dealul Dumbrava, la est de Cotnari

Clima

Teritoriul judeţului Iaşi aparţine zonei de climat temperat-continental

pronunţat, aflat sub influenţa anticiclonilor atlantic şi euro-asiatic.

- Temperatura medie anuală a aerului este cuprinsă între 8°C şi 9°C în vest şi
sud şi între 9°C şi 10°C în nord şi nord-est, scăzând odată cu creşterea
altitudinii. Cele mai mari valori medii lunare se înregistrează în iulie (18°C-
20°C în zonele înalte şi 20°C -21,5°C în zonele joase), iar cele mai mici valori
se înregistrează în ianuarie (- 3°C - 4°C şi chiar sub - 4°C pe văi).

Precipitaíile

Situat la o mare depărtare de ocean, în partea extrem sud estică a Câmpiei

Moldovei teritoriul judeţului Iaşi primeşte cantităţi medii anuale de precipitaţii
de valori moderate.

Precipitaţiile medii anuale în ecosostemul agricol Iaşi , sunt de 529mm (medie

multianuală dată de staţia meteorologică Iaşi).

Precipitaţiile reduse cantitativ cad în lunile: ianuarie, februarie, martie,

noiembrie şi decembrie
Repartiarea precipitaţiilor este neuniformă şi se diferenţiază în funcție de
anotimp

-primavara 20-27%

-vara 31-42%

-toamna 17-29%

-iarna 13-22%

Fauna

Fauna pădurilor, întâlnită în masivele forestiere din vest şi sud, este

reprezentată prin următoarele grupe şi specii:

a) Mamiferele frecvent întâlnite sunt: căprioara, mistreţul, cerbul carpatin, lupul,

vulpea, iepurele, pisica sălbatică, veveriţa, jderul, nevăstuica, pîrşul, viezurele,
dihorul, şoarecele scurmător, şoarecele de pădure .

b) Păsările sunt foarte numeroase, dintre cele mai caracteristice fiind:

ghionoaia, ciocănitoarea mare, ciocănitoarea de stejar, ciuful de pădure,
huhurezul

c) Reptilele din zona forestieră au în general specii puţine: vipera, şarpele de

pădure, şarpele de alun, iar în poieni, şopârla .

d) Amfibiile sunt reprezentate de: broasca de pădure, broasca râioasă brună,

brotăcelul, broasca roşie de pădure, tritonul, buhai de baltă

Resursele solului

Din suprafaţa agricolă cartată pedologic a judeţului, 20,68 % aparţine

Protisolurilor, 52,89 % Cernisolurilor, 13,35 % Luvisolurilor, 0,04 %
Pelisolurilor, 2,41 % Hidrisolurilor, 1,60 % Salsodisolurilor şi 9,03%
Antrisolurilor.

Conform datelor furnizate de Raportul privind starea mediului în judeţul Iaşi

pe anul 2004, resursele de sol ale judeţului sunt reprezentate prin cele 380.400
ha folosite ca terenuri agricole, din care 257.000 ha terenuri arabile.

Cadru istoric
In preistorie, pe teritoriul actualului judet Iasi, inflorea binecunoscuta cultura
Cucuteni, una dintre cele mai vechi si mai importante din tara. Mai tarziu,
influenta triburilor dacice, iar mai apoi a civilizatiilor greaca, romana si
bizantina, au facut din regiune un element important in dezvoltarea relatiilor
comerciale dintre zona Marii Negre pe deoparte si Europa de nord si cea de est,
pe de alta parte. In secolul al XIV-lea, momentul istoric al "nasterii" Tarii
Moldovei – cum s-a numit la inceput – Iasul era situat in centrul tarii. Atestarea
documentara a fost intr-un act de la Alexandru cel Bun si pe o piatra, datata
1396, aflata in prezent in incinta Bisericii Armene. In ceea ce priveste originea
numelui orasului Iasi, au existat si mai exista inca multe controverse. Orasul a
cunoscut o intensa dezvoltare, in special dupa cea de-a odua jumatate a secolului
al XVI-lea, moment in care a devenit capitala Moldovei. Viata spirituala crestina
a inflorit odata cu mestesugurile si comertul. In eforturile domnilor de a pastra
pe teritoriul Moldovei o traditie crestina romaneasca, de neclintit, acestia au
inaltat – pe locurile unde in trecut fusesera biserici din lemn, distruse in vremuri
tulburi – altele mai impunatoare si mai rezistente, cum ar fi: biserica Sfantul
Sava (secolul al XIV-lea), biserica Armeana (1395), biserica Sfantul Nicolae
Domnesc, inaltata de catre Stefan cel Mare (1491-1493), Biserica Alba,
terminata in 1492, pe locul actualei Catedrale Metropolitane. De asemenea, au
fost construite multe alte lacase de cult, care aveau sa devina importante
obiective culturale deoarece detin un patrimoniu inestimabil.

Iata cateva dintre cele 69 de biserici si manastiri:

1578 – manastirea Galata – ctitoria lui Petru Schiopul

1639 – manastirea Trei Ierarhi – ctitoria lui Vasile Lupu

1615 – biserica Barboi

1627 – biserica Barnovschi

1669-1672 – manastirea Cetatuia – ctitoria lui Gheorghe Duca

1726-1733 – biserica Frumoasa – ctitoria lui Grigore Matei Ghica

Cadrul social-economic

Județul Iași ocupă locul opt în România din punct de vedere al Produsului Intern
Brut, fiind cea mai dezvoltată zonă din cea mai săracă regiune a României,
marcat de o puternică polarizare a activității economice către municipiul Iași.

Municipiul Iași angajează aproximativ 85% din forța de muncă ieșeană

(75.406 persoane) și participă cu peste 71% din cifra de afaceri a județului
(aproximativ 12 miliarde lei). Zona Metropolitană Iași cuprinde peste 83% din
numărul total de firme din județ și generează peste 87% (14,5 miliarde lei) din
cifra de afaceri.

Deși mediul rural concentrează 57% din totalul populației (417.585 persoane),
numai 12.606 (14,14%) sunt active în cadrul întreprinderilor ce își desfășoară
activitatea în județ

Procesul de dezindustrializare și destructurare economică, la care se adaugă

restrângerea activității din cauza crizei economice, au afectat structural
economia județului și mai ales centrele urbane mai mici. Domeniile de activitate
principale din județul Iași au o valoare adăugată scăzută și o competitivitate mai
redusă pe piața internațională. Județul Iași contribuie doar cu 1,47% din
exporturile țării, deși acestea s-au dublat între 2008-2013.

În ceea ce privește evoluția numărului mediu de salariați în perioada 2008-2013,

aceasta se remarcă printr-o scădere în 2009, la 153.500 persoane (față de
164.900 persoane în 2008, la începutul crizei), atingând un nivel minim în anul
2011 (134.600 persoane). În luna august 2013, în județul Iași erau înregistrațiun
număr de 147.370 salariați 4 , peste estimările oficiale ale începutului de an .
Totodată, cifrele arată o evoluție mai bună decât cea la nivel național și regional,
în sensul că, procentual, în județul Iași s-au pierdut mai puține locuri de muncă
în comparație cu restul regiunii sau cu media națională.Estimările pentru anii
viitori arată o tendință pozitivă, de până la 142.700 salariați în 2016, insuficientă
totuși pentru a atinge valorile anului 2008

Mediul de afaceri local este dominat de servicii, cu o pondere de 79% din

totalul firmelor înregistrate în județul Iași, față de 18% în sectorul de industrie și
construcții. Această situație nu este cu mult diferită de contextul național, unde
ponderea pentru aceleași sectoare este 78%, respectiv 20%, restul fiind
reprezentat de întreprinderi active în sectorul primar (agricultură, silvicultură,
pescuit). Conform statisticilor ANAF (2011),în județul Iași suntînregistrate și
active 12.868 firme, dintre care 36 întreprinderi au mai mult de 250 salariați.În
ceea ce privește cifra de afaceri generată de întreprinderile ieșene, 49% provine
din sectorul serviciilor, 46% din industrie și construcții și 3% din agricultură.
Raportul între cifra numărul de firme și cifra de afaceri arată faptul că
aproximativ 20% din întreprinderile din județ generează aproape jumătate din
cifra de afaceri.Mai mult, deși mediul rural concentrează 57% din totalul
populației (417.585 pers.), numai 12.606 (14,14%) sunt active în cadrul
întreprinderilor ce își desfășoară activitatea în județ. Totodată, numai 21,11%
din cifra de afaceri generată de județ provine din mediul rural.

Cea mai mare densitate a firmelor se regăsește în mediul urban, în special în

municipiile Iași și Pașcani, precum și în imediata apropierea a acestora și în
Zona Metropolitană Iași. Dintre acestea, 99,72% sunt IMM-uri, situație foarte
asemănătoare cu distribuția la nivel național (99,64%8 ).

După cum se poate observa, 87,36% dintre întreprinderile din mediul urban din
județul Iași sunt microîntreprinderi, 10,50% sunt întreprinderi mici, iar 1,85%
sunt întreprinderi mijlocii. Conform datelor ANAF 2011, Zona Metropolitană
Iași (municipiul Iași și comunele Aroneanu, Bârnova, Ciurea, Holboca, Leţcani,
Miroslava, Popricani, Rediu, Schitu Duca, Tomeşti, Ungheni, Valea Lupului,
Victoria și observatorii Comarna, Movileni, Prisăcani, Ţuţora și Mogoșești)
cuprindea 10.704 firme dintr-un total de 12.868 firme din județ. Mai mult,
municipiul Iași angajează aproximativ 85% din forța de muncă ieșeană (75.406
persoane) și participă cu peste 71% lacifra de afaceri a județului (aproximativ 12
miliarde lei).

De-a lungul perioadei 2008-2012, numărul de firme a scăzut cu aproximativ

18,5%, ceea ce, în cifre absolute, reprezintă 2.865 firme închise în județ, dintre
care 2.200 în mediul urban.Astfel, în doar trei ani au fost închise peste 27%
dintre cele menționate anterior, 18,53 % dintre categoria întreprinderilor mici și
peste 16,5% din întreprinderile micro. Pe de altă parte, dispariția a numai patru
companii mari a însemnat pierderea a peste 1.000 de locuri de muncă.
Partea a III - a. Analiza componentelor activitiitii de turism

- Resursele turistice

Parcul Copou

Parcul Copou a fost amenajat intre anii 183 - 1834 si este cel mai vechi parc din
Iasi. Un loc proverbial, pomenit prin cărţi şi de către toţi studenţii “de pe
vremuri” ca loc de întâlnire principal în Iaşi. Este un spaţiu cu o energie aparte,
care îţi transmite linişte. Punctul central de atracţie este Teiul lui Eminescu, un
copac vechi de sute de ani, care se pare că a fost una din sursele de inspiraţie ale
poetului. Tot aici se găsesc şi busturile lui Eminescu şi Creangă.

Gradina Botanica - Iasi

Cu o suprafata de 105 hectare Gradina Botanica straluceste prin multimea

speciilor de plante prezente aici, organizare in 12 sectii.

Sectorul sistematic cuprinde specii pe cale de disparitie sau rare. O fantana in

stil moldovean, un bazin cu plante acvatice si busturile a trei fosti directori se
alatura sectorului sistematic.
Palatul Culturii din Iași

Palatul Culturii din Iași este o clădire emblematică, construită, în perioada 1906
- 1925, în perimetrul fostei curți domnești medievale moldovenești, pe locul
fostului palat domnesc.
Bojdeuca lui Ion Creangă

Bojdeuca lui Ion Creangă este o casă din cartierul Țicău, Iași, în care a locuit
între anii 1872 și 1889 marele povestitor Ion Creangă. Pragul acestei case a fost
trecut și de Mihai Eminescu, bun prieten al lui Creangă.

Mănăstirea Cetățuia din Iași

Mănăstirea Cetățuia din Iași este o mănăstire ortodoxă de călugări, ctitorită în

secolul al XVII-lea de voievodul Gheorghe Duca.
Palatul Roznovanu

Palatul Roset-Roznovanu este un monument de arhitectură, construit în deceniile

7 - 10 ale secolului XVIII-lea, în Iași. Clădirea adăpostește actualul sediu al
primăriei Iași.

Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi din Iași

Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi din Iași este un monument de arhitectură de

valoare din România fiind situată în centrul tradițional al Iașului, pe Bulevardul
Ștefan cel Mare și Sfânt
- Structurile de primire

Judetul Iasi incepe sa fie cautat de turisti. Asta arata un bilant realizat de
reprezentantii Directiei Judetene de Statistica. Cei mai multi dintre turistii care
au preferat anul trecut judetul Iasi au fost romani, respectiv aproximativ 87%,
ceilalti fiind din alte tari. “Sosirile inregistrate in structurile de primire turistica
in perioada 1.I.-30.XI 2012 au insumat 174.264 persoane, in crestere cu 3,2%
fata de aceeasi perioada din anul 2011”, au precizat reprezentantii Directiei
Judetene de Statistica. Majoritatea turistilor au optat pentru hoteluri, sosirile
inregistrate in aceste unitati fiind in jur de 77%. “Pe categorii de clasificare de
primire turistica, categoria «3 stele» detine 56,7% din totalul sosiri”, au mai spus
cei de la Directia Judeteana de Statistica. O crestere a putut fi observata si in
privinta numarului de innoptari. “Innoptarile inregistrate in structurile de primire
turistica in perioada 1.I-30.XI 2012 au insumat 343.312, in crestere cu 5,4% fata
de aceeasi perioada din anul 2011; durata medie a sederii a fost de 1,97 zile
(1,86 zile turisti romani, 2,72 zile turisti straini)”, au completat reprezentantii
Directiei Judetene de Statistica.

Partea a IV - a. Valorificarea spatiului tristic

- Tipurile majore de turism

Tipurile de turism ce pot fi practicate în municipiul Iaşi sunt:

- Turismul cultural - legat de prezenţa monumentelor istorice (Palatul Culturii,

Curtea Domnească, Casa Cuza, Casa Racoviţă, Palatul domnitorului Mihai
Sturza, Palatul Vasile Roznovanu, Bojdeuca lui Ion Creangă, Casa lui George
Topârceanu, Teatrul Naţional Vasile Alecsandri, etc);

- Turism ecleziastic - Cetatea Iaşului, binecuvântată cu rugăciunile şi moaştele

Sfintei Paraschiva şi împodobită cu multe biserici şi mănăstiri devine din ce în
ce mai mult un loc de pelerinaj, spiritualitate şi cultură creştină. Mănăstirile şi
bisericile din municipiul Iaşi şi din împrejurimi, unele dintre ele cunoscute în
întreaga ţară contribuie la dezvoltarea turismului eclezial. Vom aminti doar
câteva dintre ele: Catedrala Mitropolitană, Biserica Sf. Nicolae Domnesc,
Biserica Trei Ierarhi, Mănăstirea Cetăţuia, Biserica Barnovschi, Mănăstirea

Galata, Mănăstirea Frumoasa, Mănăstirea Golia, Biserica 40 de Sfinti, Biserica

Sf. Sava, ş.a.;
- Turism muzeistic - municipiul Iaşi este un important centru muzeistic format
prin acumularea unui adevărat tezaur de obiecte de valoare istorică, artistică,
etnografică, literară ş.a. Dintre principalele muzee pot fi menţionate: Complexul
muzeistic "Palatul Culturii" (care cuprinde Muzeul de Istorie al Moldovei,
Muzeul de Artă, Muzeul Etnografic, Muzeul Politehnic), Muzeul de Literartură
al Moldovei, Muzeul de Istorie Naturală, Muzeul teatrului Naţional, Muzeul
Unirii, etc.;

- Turism etnografic - legat de organizarea unor târguri de ceramică ("Cucuteni

5000") precum şi festivaluri cu caracter folcloric ("Datini şi obiceiuri de iarnă);

- Turismul balneo-medical de interes zonal, dar cu extindere la nivel naţional

prin valoarea recunoscută a medicinii din municipiul Iaşi prin complexul balnear
şi de recuperare de la Băile Nicolina şi Spitalul de recuperare; promovarea
climatismului în ariile forestiere de la Bârnova pentru cei internaţi pentru
perioade mai lungi în Sanatoriul Bârnova, dar şi pentru cei care se deplasează
din municipiu la sfârşit de săptămână spre această zonă;

- Turismul sportiv se localizează în cadrul ariilor cinegetice în pădurile de la

sudul Iaşului; turismul stimulat de întrecerile sportive din perimetrul lacurilor de
la Dobrovăţ, Aroneanu (lacurile Dorobanţ şi Aroneanu), concursurile aviatice
din cadrul Clubului Aeronautic Moldova, întrecerile sportive din arenele
municipiului, întrecerile de orientare turistică etc.;

- Turismul de tranzit (în interes de afaceri, personal sau de serviciu), stimulat

într-o oarecare măsură şi de deplasările persoanelor înspre şi dinspre Republica
Moldova;

- Turismul de la sfârşit de săptămână este forma cea mai mult utilizată de

locuitorii municipiului într-o zonă apropiată oraşului la Bucium - Repedea,
Stâna Poieni, Bârnova, Dumbrava, Ciric, Breazu etc. şi o zonă îndepărtată -
Podişul Sucevei şi Carpaţii Orientali

- Fluxurile turistice

Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de

structuri, județe si localități
Tipuri de Judete Localitati Ani
structuri de Anul Anul Anul Anul Anul
primire 2013 2014 2015 2016 2017
turistica UM: Numar
Numar Numar Numar Numar Numar
Hoteluri Iasi TOTAL 28 29 30 30 30
Hosteluri Iasi TOTAL 5 4 4 2 4
Moteluri Iasi TOTAL 1 2 2 2 2
Vile turistice Iasi TOTAL 1 6 7 7 6
Cabane Iasi TOTAL 1 1 1 1 1
turistice
Bungalouri Iasi TOTAL : : 12 12 :
Campinguri Iasi TOTAL : 1 1 1 1
Popasuri Iasi TOTAL 1 2 1 1 1
turistice
Tabere de elevi Iasi TOTAL 1 1 1 1 1
si prescolari
Pensiuni Iasi TOTAL 24 23 28 25 25
turistice
Pensiuni Iasi TOTAL 10 12 12 14 14
agroturistice

Capacitatea de cazare turistică existența pe tipuri de structuri de primire turistică, județe si

localitați

Tipuri de Judete Localitati Ani

structuri de Anul Anul Anul Anul Anul Anul
primire 1990 2013 2014 2015 2016 2017
turistica UM: Locuri
Locuri Locuri Locuri Locuri Locuri Locuri
Hoteluri Iasi TOTAL 1489 2493 2790 2946 2964 2980
Hosteluri Iasi TOTAL : 124 112 90 46 81
Moteluri Iasi TOTAL : 29 138 138 138 138
Vile Iasi TOTAL 311 76 108 114 118 147
turistice
Cabane Iasi TOTAL 27 21 27 27 27 27
turistice
Campinguri Iasi TOTAL 94 : 18 18 18 18
Pensiuni Iasi TOTAL : 454 470 572 562 600
turistice
Partea a V-a. Produsul turistic - strategii de promovare si eficientizare

- Analiza SWOT a produsului turistic

Puncte tari Puncte slabe

- Număr ridicat al monumentelor istorice - Signalistică foarte puțin dezvoltată;

- Resurse naturale și de patrimoniu care se
pretează la activități turistice și de agrement;
- Existenta unor surse de informare și
promovare care integrează oferta turistică a
județului;
-Investiții recente ce au valorificat puncte de
atracție importante din municipiul Iași
-Investiții recente în organizarea unor
evenimente culturale de mare amploare
- Surse de informare disparate;
-Structuri turistice conexe( restaurante, spații
destinate organizării de evenimente de afaceri
etc.) slab dezvoltate;
-Slaba dezvoltare a amenajărilor și serviciilor
care să permită o generare mai mare de
venituri directe pentru comunitățile
destinație;
-Slaba accesibilitate prin mijloace de
transport alternative (transport în comun,
piste de biciclete etc.);
- Accesibilitate rutieră scăzută în principalele
zone de interes, în special în afara
municipiului Iași;
- Nivelul duratei medii de ședere scăzut
-Obiective importante de patrimoniu – situl
Cucuteni – slab valorificat
-Slaba dezvoltare a itinerariilor turistice

Oportunități Amenințări

-Disponibilitatea finanțărilor nerambursabile -Oferta turistică a zonelor din vecinătate are

pentru prezervarea și valorificarea resurselor un grad de atractivitate superior
patrimoniului natural și construit și
extinderea infrastructurii turistice. -Lipsa unor investiții consistente în
infrastructura turistică din județ
-Investițiile conexe făcute în arealul zonei
metropolitane Iași, deschid opțiuni pentru
turismul de afaceri
- Strategii de dezvoltare a activitatii turstice.

Elaborarea strategiei de dezvoltare economică şi socială a județului Iaşi are

scopul de a evalua şi de a pune în valoare oportunităţile economice şi
investiţionale care să contribuie la realizarea obiectivelor judeţene şi regionale
care ţin de competenţa administraţiei publice, în conformitate cu liniile
strategice europene, naţionale şi regionale şi posibilităţile reale de acţiune ale
Consiliului Judeţean, potrivit Legii 215/2001 a administraţiei publice locale.

Judeţul Iaşi îşi propune să își păstreze și să consolideze poziția de centru de

dezvoltare în zona Moldovei, care va atrage investiţii, va concentra cele mai noi
rezultate în cercetare în domeniul agroindustrial şi medical şi va avea
capacitatea de a forma specialişti în domeniu. Mai mult, judeţul Iaşi își propune
să extindă schimburile comerciale şi în zona de colaborare transfrontalieră cu
Republica Moldova

Competitivitatea turistică a orașelor reflectă abilitatea acestora de a atrage

turiști, oferi bunuri și servicii turistice și de a crea o diversitate a produselor
turistice într-o mai mare măsură decât orașele cu care se compară. Această
competitivitate propulsează imaginea de marcă a orașului și are ca efecte
secundare atragerea unui număr mai mare de investitori, forță de muncă,
fonduri, tineri, industrii creative șamd.

Avantajele competitive

a.Orașul Iași se distinge față de competiție prin produse turistice specifice

turismului clasic (vizite la muzee, promenade, parcuri, mănăstiri)

b.Infrastructura de cazare are o formulă clasică (preponderent hoteluri) ceea ce

indică o pondere mare a turiștilor din sfera afacerilor și a turismului clasic
(Delegatul solitar, grupul familial)

c. Orașul Iași are foarte bine definită imaginea simbol – Palatul Culturii

d. Orașul Iași este foarte bine reprezentat în cadrul evenimentelor de cultură

clasică (teatru, operă, evenimente)

e. În Iași se desfășoară cel mai mare pelerinaj ortodox din țară (Sf. Parascheva)
f. Orașul Iași are prețul cel mai mic pentru serviciile hoteliere

g. Destinația Iași are cele mai multe legături aeriene cu Israelul

h. Orașul Iași are un coridor verde de spații verzi, de promenadă și parcuri care
il transformă într-un oraș boem.

Concluzii

Iaşul are un mare potenţial turistic reprezentat printr-un bogat patrimoniu

cultural având un număr impresionant de monumente religioase şi laice –
biserici, mănăstiri, palate, statui, 15 hoteluri şi pensiuni, numeroase restaurante

Orasul Iasi nu apartine doar locuitorilor sai. Are deosebitul privilegiu de a

apartine tuturor.

Desi a cunoscut multe momente de cumpana, Iasul a renascut de fiecare data,

devenind astazi un oras modern. Iasul este cel mai important centru social,
economic si cultural al Moldovei, remarcandu-se prin trecutul lui care se
amesteca remarcabil cu prezentul. Vechile cladiri, acoperite de patina timpurilor
se imbina armonios cu noile constructii, orasul cunoscand o dezvoltare puternica
datorita invatamantului si economiei locale. Azi peisajul este dominat de cladiri
moderne, sedii ale unor institutii importante sau mari centre comerciale, dar
casele memoriale, muzeele, frumoasele manastiri, stradutele ce amintesc de
vremuri de mult apuse nu si-au pierdut farmecul.

Produs turistic în judeţul Iaşi

Itinerariu traseu: Iași-Cozmești-Miclăușeni-Miroslava-Ruginoasa-Iași

II.Etapele traseului turistic

Ziua 1

-Vizitare Iași (Palatul Culturii, Muzeul Unirii, Parcul Copou Muzeul Memorial
„Ion Creangă” din Iași , Muzeul Memorial „Mihail Sadoveanu” și cazarea se
face la Bucium Motel&SPA

Ziua 2

- Vizitare Palatul Cuza de la Ruginoasa

-Vizitare Palatul Sturdza de la Miroslava

-Vizitare Castelul Sturdza de la Miclăuşeni

-Vizitare Palatul Sturdza de la Cozmeşti

-Cazare la Pensiunea Crinu.

Ziua 3

-Vizitare Iași ( Ansamblul urbanistic Palas, Biblioteca „Gheorghe Asachi” ,

Catedrala Mitropolitană , Biserica Sfântul Nicolae Domnesc)

-Vizitare Muzeul Memorial „Vasile Alecsandri” din Mirceşti

Cheltuieli directe

-2 mic dejun-uri la restaurantul hotelului/pensiuni la prețul de 10 euro

-2 cine la restaurantul hotelului /pensiunii la prețul de 20 euro.

-2 intrări la muzee x7 euro +intrări la alte obiective 6x euro;

-diurna șofer 35x2 zile;

-cota ghidului turistic 45x2 zile;

-comisionul agenției de turism organizatorice este de 10%;

-TVA-ul în turism 19%

transport 400km x 1.2 € /km = 480€

-cazare: 2 cazări x 18€ = 36€
-masă:- 2 cine x 20 €= 40€
2 mic dejun x10= 20€
diverse srvicii: 8 muzee x 5€ 40€
Diurnă șofer 35x2 70€
70€:25 turiști = 2,8€
480:25 de turiști= 19,2€
Cost ghid 35x3 zile= 105€
105€:25 turiști= 4.2€

TOTAL
Cheltuieli directe= 162,2€
Comision agenție 10%= 16.22€
Taxa pe valoarea adăugată19%= 3.08€
Tarif excursie per/turist= 181.50€
Comisionul Agenției= 405.5€
Bibliografie

- https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Ia%C8%99i
- https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/turism/valorificarea-potentialului-
turistic-al-judetului-iasi-72857.html
- http://www.rasfoiesc.com/business/afaceri/turism/VALORIFICAREA-
POTENTIALULUI-TU81.php
- http://www.icc.ro/sites/default/files/files/strategie_dezvoltare/Studiul3-
Identitate.pdf
- http://concurscjiasi.trei.ro/pdf/statutiasi.pdf
- http://www.monumenteiasi.ro/pagina.php?v=iasi_istoric
- https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/turism/analiza-potentialului-turistic-
al-judetului-iasi-55322.html
- http://www.icc.ro/sites/default/files/files/strategie_dezvoltare/Strategie-
Analize-SWOT.pd
- http://www.scritub.com/geografie/turism/RESURSE-
TURISTICE32447.php
- http://www.iasi4u.ro/top-de-vizitat-obligatoriu-daca-ajungi-ca-turist-in-
iasi/
- https://www.ziaruldeiasi.ro/economic/cei-mai-multi-turisti-care-vin-in-
iasi-stau-la-unitati-de-trei-stele~ni99jd
- http://www.icc.ro/sites/default/files/files/strategie_dezvoltare/2014/8a.pdf
- http://www.icc.ro/sites/default/files/files/strategie_dezvoltare/Analiza-
diagnostic.pdf