IAŞI

(habitat urban)

Etimologie
Istoricii au diferite teorii referitoare la originea numelui "Iaşi". Unii afirmă că
numele provine de la un trib sarmat, iazygii, menţionaţi de Ovidiu ca "Ipse vides onerata
ferox ut ducata Iasyx/ Per media Istri plaustra bubulcus aquas" şi "Jazyges et Colchi
Metereaque turba Getaque/ Danubii mediis vix prohibentur aquis". O altă explicaţie ar fi
că numele are originea în tribul alanic al jassilor. Trebuie menţionat aici că iazygii şi
alanii erau doua ramuri din cele trei ale sarmaţilor, a treia fiind roxolanii.

Istorie
Oraşul Iaşi a fost menţionat pentru prima oară într-un privilegiu comercial emis
în 1408 de domnul Moldovei Alexandru cel Bun. Totuşi, deoarece existau (şi încă mai
există) clădiri mai vechi de această dată (spre exemplu Biserica armeană costruită în
1395), se crede că oraşul este mult mai vechi.
Iaşul ar putea obţine titlul de "oraş iniţiator al Revoluţiei din decembrie
1989”, prin ordonanţă guvernamentală, în 14 decembrie '89 mai mulţi ieşeni fiind arestaţi
de securitate pentru că organizaseră o manifestaţie împotriva regimului comunist.
Semnalul revoltei trebuia să fie dat de clopotele Mitropoliei. Planul revoluţionarilor a fost
însă aflat de Securitate. La momentul fixat, Piaţa Unirii era strict supravegheată de
miliţieni, care au împiedicat orice manifestaţie, iar membrii Frontului Popular au fost
arestaţi. Ei au fost eliberaţi câteva zile mai târziu, în 22 decembrie 1989.

Geografie
Municipiul Iaşi se află în partea de Est a Moldovei, în Câmpia Moldovei. Oraşul
se află pe râul Bahlui, un afluent al Jijiei, care se varsă în râul Prut.

Aşezare geografică
Prin extinderea lui, Iaşul este legendara urbe a celor 7 coline Cetăţuia, Galata,
Copou, Bucium-Păun, Şorogari, Repedea si Breazu, cu altitudini variind între 40 m în
Lunca Bahluiului şi 400 m pe Dealul Păun şi Dealul Repedea. Principalele coline sunt
 Copou, Cetăţuia, Tătăraşi şi Galata. Oraşul mai este traversat de râul Nicolina şi de pârâul
Şorogari (numit în evul mediu Cacaina, deoarece aici se aruncau gunoaiele); la răsărit de
oraş, curge pârâul Ciric, pe care sunt create artificial trei lacuri cu scop de agrement.

Clima
Clima prezintă un caracter continental pronunţat, fiind influenţată de masele de
aer cu provenienţă răsăriteană; iernile sunt geroase, iar verile călduroase. Temperatura
maximă înregistrată a fost 40°C (27 iulie 1909), în timp ce minima a fost de - 36,3°C
(1 februarie 1937).

Temperatura medie a aerului (media lunară şi anuală)*

Perioada Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Anual
1901-2000 -3,5° -1,8° 3,1° 10,2° 16,0° 19,5° 21,2° 20,5° 15,9° 10,0° 4,1° -0,8° 9,5°
2005 0,3° -3,8° 2,8° 10,3° 16,3° 18,7° 21,8° 20,6° 16,7° 10,1° 3,7° 1,0° 9,9°
Maxima şi minima absolută lunară în perioada 1901-2000
Anul 1921 1990 1926 1909 1950 1927 1909 1905 1946 1952 1926 1989
Maxima 16,7° 22,5° 27,0° 31,5° 36,4° 38,0° 40,0° 39,7° 38,0° 33,9° 29,0° 19,5°
Anul 1963 1937 1952 1963 1935 1934 1929 1914 1921;1931 1912 1993 1946
Minima -30,6° -36,3° -22,7° -9,4° -3,0° 3,5° 6,3° 4,6° -3,5° -9,6° -21,1° -29,5°
*Anuarul statistic al României 2006

Relaţii internaţionale
Oraşe înfrăţite
1. POITIERS (FRANŢA) - înfrăţire din 1969 schimburi culturale (expoziţii,
ansambluri folclorice), sportive (echipele Politehnicii au fost invitate în fiecare an la
diverse competiţii), burse pentru studenţi şi elevi, programe în domeniul sanitar
("Medicins sans Frontieres") în domeniul urbanismului şi valorizării siturilor istorice.

2. XI’AN (CHINA) - înfrăţire din 1993 schimburi de experienţă, participarea unor

reprezentanţi ai Camerei de Comerţ, Universităţilor, ai oamenilor de afaceri la Târgurile
Internaţionale anuale din Xi'an, încheierea unor contracte între firme ieşene şi firme din
Xi'an, deplasarea unei delegaţii de oameni de afaceri chinezi la Iaşi.

3. VINITA (UCRAINA) – protocol semnat din 1993 - relaţii relativ restrânse din cauza
dificultăţilor de comunicare; în 2005 s-a reluat contactul prin intermediu Ambasadei
Române în Ucraina.

4. PADOVA (ITALIA) - înfrăţire din 1995 - schimburi culturale (turnee ale actorilor
ieşeni, ale studenţilor Academiei de Arte), burse anuale pentru studenţi de la secţia de
italiană a Universităţii "Al. I. Cuza", participări la seminarii internaţionale, programe
comune în domeniul sanitar, participare la Târguri internaţionale de bunuri de la Padova.

5. ASSIUT (EGIPT) – din 1995- schimburi de experienţă în domeniul social, politic,

administrativ, universitar, ştiinţific, schimb de specialişti în vederea construirii unei
fabrici de ciment la Assiut. Schimburile şi colaborările au încetat din 1997.

6. ISFAHAN (IRAN) – semnare protocol - 1999- schimburi de experienţă, cooperări

(schimburi de studenţi şi profesori) în domeniul universitar, crearea unui centru cultural
românesc la Isfahan şi a unui centru cultural iranian la Iaşi, organizarea unor manifestări
culturale specifice ( "Seara iraniană" la Iaşi).

7. SANT’ORESTE (ITALIA) – înfrăţire din 1999 - schimburi de experienţă, schimburi

culturale (turnee ale actorilor ieşeni în localitatea italiană, precum şi ale actorilor italieni
la Iaşi). Reluare relaţii în 2006 – propuneri pentru schimburi de experienţă pe
administraţie, asistenţa socială, colaborare în domeniul educaţiei şi schimburi culturale,
dezvoltarea turismului cultural şi de afaceri.

8. NAZZANO (ITALIA) – înfrăţire din 1999 - schimburi de experienţă, schimburi

culturale (turnee ale actorilor ieşeni în localitatea italiană, precum şi ale actorilor italieni
la Iaşi).

9. TORRITA TIBERINA (ITALIA) - înfrăţire din 1999 - schimburi de experienţă,

schimburi culturale (turnee ale actorilor ieşeni în localitatea italiană, precum şi ale
actorilor italieni la Iaşi).

10. FILACCIANO (ITALIA) - înfrăţire din 1999 - schimburi de experienţă, schimburi

culturale (turnee ale actorilor ieşeni în localitatea italiană, precum şi ale actorilor italieni
la Iaşi)
11. FORANO (ITALIA) - înfrăţire din 1999 - schimburi de tineri, schimburi de
experienţă, schimburi culturale (turnee ale actorilor ieşeni în localitatea italiană, precum
şi ale actorilor italieni la Iaşi), schimb de tineri (2003-2004)

12. MORLUPO (ITALIA) - înfrăţire din 1999 - schimburi de experienţă, schimburi

culturale (turnee ale actorilor ieşeni în localitatea italiană, precum şi ale actorilor italieni
la Iaşi) – din 1999.

13. ATHENS, GEORGIA (SUA) - semnarea unui Pact de Amiciţie in 2001.

14. QUEBEC (CANADA) – semnarea unui Pact de Amiciţie – in 2001. După semnarea
acestui Pact nu au mai avut loc alte schimburi.

15. PERISTERI (GRECIA)– semnarea protocolului de înfrăţire – 2002 - relaţii de

cooperare din 1997 constând în schimburi de experienţă şi vizite ale unor politicieni şi
consilieri locali, participarea la Târgurile Internaţionale anuale de bunuri de larg consum
de la Peristeri;

16. VILLENEUVE D’ASCQ (FRANŢA) - semnare Protocol de cooperare în 2003,

semnare protocol de înfrăţire în 2006 - numeroase cooperări în domeniul schimburilor
universitare, formare în domeniul parcurilor tehnologice, lansarea unor proiecte de
cooperare în domeniul administraţiei publice în anul 2005 (Centre de Cartier pentru
Cetăţeni, asistenţa sociala, Punct de informare turistica etc.).

17. JERIHON (PALESTINA) – semnare în 2003 – acordarea a 2 burse de studiu, în

colaborare cu UMF IAŞI pentru 2 studenţi palestinieni, schimburi culturale, cu sprijinul
Centrului Cultural Arab din Iaşi.
Au mai fost demarate negocieri de înfrăţire, fără a fi finalizate cu :
1. LIEGE (BELGIA) - proceduri de înfrăţire în derulare, iniţiat în 2002.
 2. KOZANI (GRECIA) - din 1995 - colaborare în cadrul unor proiecte cu
finanţare internaţională (Phare, Ecos-Ouverture). A existat propunerea de înfrăţire dar
protocolul de înfrăţire nu a fost semnat.
3. MONTERREY (MEXIC) - relaţii relativ restrânse din cauza dificultăţilor de
comunicare.
4. BITOLA (MACEDONIA) – în 2000.
5. KALAVRITA (GRECIA) - în 2001.
6. FLORENŢA (ITALIA) – în 2004.
7. DAEJON (REPUBLICA COREEA) – în 2005.
8. NETANYA (ISRAEL) – în 2005.
9. PORTLAND (OREGANO – SUA) – în 2006.

Cooperări internaţionale
Relaţii speciale (făra a fi infrăţiri):
GOTEBORG (SUEDIA) - numeroase schimburi de experienţă în domeniul APL în
cadrul unui proiect cu finanţare europeană de "Democraţie Locală", organizarea de
seminarii şi conferinţe la Iaşi şi Goteborg, realizarea unui program comun de "Ajutorare a
mamelor în dificultate", donaţii în obiecte şi bani pentru tinerele mame (din cadrul
acestui program).

LANDUL BAVARIA (GERMANIA) - ajutoare şi donaţii pentru persoane

defavorizate: copii bolnavi de SIDA, copii din centre de plasament, mame în dificultate,
creşe şi grădiniţe.

STRASBOURG (FRANTA) - programe de colaborare in domeniul schimburilor de

studenţi, de artişti, transport public, integrare europeana.
În 2000 oraşul Iaşi a primit distincţia “Golden Stars” din partea Comisiei Europene,
pentru înfrăţiri şi cooperare internaţională
In 2001 – distincţia “IASI-ORAS DE 5 STELE”, acordata de Ambasada Statelor
Unite ale Americii, în cadrul programului “Să facem afaceri simplu şi rapid”, pentru
eforturile de îmbunătăţire a mediului de afaceri ieşean.
 MEMBERSHIP
(APARTENEŢA LA ORGANISME INTERNAŢIONALE)
AIMF (Asociaţia Primarilor de Oraşe şi Capitale Francofone)
LIGA ORAŞELOR ISTORICE
ENERGIE-CITES
Contacte cu EUROCITES
« CLUBUL PRIMARILOR » DE LA STRASBOURG

Topografie
Situat la nord de Codrii Iaşilor, oraşul vechi se afla cuprins într-un patrulater
delimitat de actualele străzi Ştefan cel Mare (Uliţa Mare), Alexandru Lăpuşneanu,
Independenţei (Podul Hagioaiei), Elena Doamna şi Grigore Ghica (Uliţa Rusească),
nucleul oraşului aflându-se în zona Palatul Culturii (curtea domnească) şi str. Costache
Negri (Uliţa Veche).
Oraşul nou s-a extins în toate direcţiile, cuprinzând în prima fază (secolele
XVIII-XIX) cartierele Copou, Sărărie, Ţicău, Tătăraşi, Ciurchi, Galata şi parţial Nicolina
şi Păcurari; în a doua fază (secolul XX), au fost incluse cartierele Păcurari (partea nouă,
de vest), Nicolina (partea nouă, de sud, azi numită C.U.G.), Frumoasa-Poitiers, Socola,
Bucium, Canta, Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Dacia şi Grădinari, la acestea
adăugându-se Zona Industrială. Oraşul are ca suburbii câteva mini-orăşele care, din punct
de vedere administrativ, sunt considerate încă aşezări rurale, dar, din punct de vedere
edilitar, se prezintă ca aşezări urbane: Dancu, Tomeşti, Ciurea şi Lunca Cetăţuii. Tendinţa
urbană este de extindere a Iaşilor, urmând ca aceste localităţi să fie incluse în oraş (zona
metropolitană), alături de alte câteva sate: Păun, Bârnova, Horpaz, Miroslava, Valea
Lupului şi Breazu. În urma exploziei fenomenului construcţiilor din ultimul deceniu,
unele din aceste localităţi sunt astăzi practic unite cu oraşul.

Demografie
 Rezultatul recensământului din 1930 pentru municipiul şi judeţul Iaşi
În momentul recensământului din 2002, Iaşul era ca număr de populaţie al doilea
municipiu al României după Bucureşti, având în acel moment 320 888 de locuitori.
Împreună cu zona metropolitană, populaţia se situează in jurul valorii de 397.800
locuitori.

Populaţia istorică
• sec. XVIII: cca. 30.000
• 1859: cca. 50.000
• 1900: 78.000
• 1930: 102.872 locuitori, dintre care 63.168 români, 34.662 evrei, 980 germani,
918 ruşi, 543 maghiari, 505 polonezi, 340 romi, 170 armeni, ş.a.
• 1992: 345.000
• 2006: 306.000 (la care se adaugă cca. 50.000 flotanţi şi cca. 40.000 de studenţi
din alte oraşe din cei peste 67.000 de studenţi; această valoare nu include
suburbiile)
• 2007: 315.214 plus 90.000 flotanti si studenti (nu sunt incluse suburbiile)

Evoluţia populaţiei la recensăminte:

Structura etnică a populaţiei, potrivit recensământului din 2002:

• români: 98,1%
• romi: 1,2%
• alte naţionalităţi: 0,7%
 Evoluţia populaţiei municipiului Iaşi între 1772 şi 2008, incluzând localităţile
înglobate de-a lungul timpului: 1772-12650; 1790-16000; 1803-18410; 1820-31530;
1835-51308; 1860-68589; 1890-62552; 1899-80855; 1912-79406; 1930-92368; 1941-
108662; 1948-112977; 1956-118421; 1966-161023; 1977-265002; 1992-344425; 2002-
324531; 2007- 315214 (conform înregistrărilor statistice şi recensămintelor din anii
menţionaţi, în 2002 inclusiv populaţia temporar absentă).

Cetăţeni de onoare
Conform Legii 215/2001, art 38, litera v), Consiliul Local conferă persoanelor fizice
române sau străine, cu merite deosebite, titlul de cetăţean de onoare al comunei sau al
oraşului;

LISTA TITLURILOR DE CETATEAN DE ONOARE

ACORDATE DE CONSILIUL LOCAL IASI
DIN 1992 PINA IN PREZENT

1. Hotarirea nr.36/4 mai 1992 – privind acordarea titlului de "cetatean de onoare" al

municipiului Iasi, domnului EUGEN COSERIU, profesor dr.la Universitatea din
Tubingen - Germania;
2. Hotarirea nr.59/27 octombrie 1992 – privind acordarea titlului de "cetatean de
onoare" al municipiului Iasi, doamnei ELSA LUEDER, presedinta Societatii "Mihai
Eminescu" din Freiburg;
3. Hotarirea nr.10/27 ianuarie 1993 - privind conferirea titlului de "cetatean de onoare"
al municipiului Iasi, doamnei VIORICA CORTEZ;
4. Hotarirea nr.76/22 noiembrie 1993 – privind conferirea titlului de "cetatean de
onoare" al municipiului Iasi, domnilor : ILIE ILASCU, ANDREI IVANTOC, TUDOR
PETROV POPA, ALEXANDRU LESCOS, PETRU FODIAC, membri ai Frontului
Popular Crestin Democrat din Republica Moldova;
5. Hotarirea nr.26/14 martie 1994 – privind conferirea titlului de "cetatean de onoare"al
municipiului Iasi, domnului ROMAN VLAD – compozitor, muzicolog, pedagog, pianist
si dirijor, presedinte al Societatii Internationale a Autorilor si Editorilor de Arta, membru
de onoare al Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor din Rominia;
6. Hotarirea nr.27/14 martie 1994 – privind conferirea titlului de "cetatean de onoare"
al municipiului Iasi, domnului SERGIU CELIBIDACHE, dirijor, compozitor si
pedagog, personalitate marcanta a vietii artistice internationale;
7. Hotarirea nr.28/14 martie 1994 – privind conferirea titlului de "cetatean de onoare"
al municipiului Iasi, domnului RADU BELIGAN – actor, presedinte de onoare al
Institutului International de Teatru;
8. Hotarirea nr.29/14 martie 1994 – privind conferirea titlului de "cetatean de onoare"
al municipiului Iasi, domnului CORNELIU BABA – pictor, pedagog, decan de virsta al
artistilor plastici din Rominia, fost profesor la Academia de Belle Arte din Iasi;
9. Hotarirea nr.30/14 martie 1994 – privind conferirea titlului de "cetatean de onoare"
al municipiului Iasi, domnului ION IRIMESCU, sculptor, pedagog, personalitate de
prestigiu a artei plastice rominesti;
10. Hotarirea nr.33/29 iulie 1996 – privind acordarea titlului de "cetatean de onoare" al
municipiului Iasi, domnului CHRISTIAN FRANCIS PIERRE DUHAMEL, conf.dr.la
Universitatea Paris – Sud;
11. Hotarirea nr.37/26 august 1996 – privind conferirea titlului de "cetatean de onoare"
al municipiului Iasi, domnului GEORGES DIENER;
12. Hotarirea nr.101/28 octombrie 1996 – privind conferirea tilului de "cetatean de
onoare" al municipiului Iasi, doamnei BARBARA STAMM, Ministru de Stat la
Ministerul Bavariei pentru Munca, ordine Sociala, familie, Femei si Sanatate;
13. Hotarirea nr.102/28 octombrie 1996 – privind conferirea tilului de "cetatean de
onoare" al municipiului Iasi, domnului GEORGES GRILLOT;
14. Hotarirea nr.103/28 octombrie 1996 – privind conferirea titlului de "cetatean de
onoare" al municipiului Iasi, INALT PREA SFINTITULUI MITROPOLIT
NICODIMOS DE PATRAS;
15. Hotarirea nr.128/21 iulie 1997 – privind conferirea tilului de "cetatean de onoare" al
municipiului Iasi, domnului JACQUES CHIRAC – Presedintele Republicii Franceze;
16. Hotarirea nr.129/21 iulie 1997 – privind conferirea titlului de "cetatean de onoare"
al municipiului Iasi, domnului HELMUTH KOHL – Cancelarul Republicii Federale
Germane;
17. Hotarirea nr.159/18 august 1997 – privind conferirea titlului de "cetatean de
onoare" al municipiului Iasi, domnului ANGHEL RUGINA;
18. Hotarirea nr.177/26 octombrie 1998 – privind acordarea titlului de "cetatean de
onoare" membrilor CVARTETULUI VOCES, domnilor: Bujor Prelipcean, Anton
Diaconu, Constantin Stanciu, Dan Prelipcean;
19. Hotarirea nr.249/8 noiembrie 1999 – privind acordarea titlului de"cetatean de
onoare" al municipiului Iasi, domnului CONSTANTIN CIOPRAGA;
20. Hotarirea nr.250/8 noiembrie 1999 – privind conferirea titlului de "cetatean de
onoare", domnului COSTACHE AGAFITEI;
21. Hotarirea nr.146/2 iunie 2000 – privind acordarea titlului de "cetatean de onoare" al
municipiului Iasi, domnului ALEXANDRU HUSAR;
22. Hotarirea nr.147/2 iunie 2000 – privind acordarea titlului de "cetatean de onoare"al
municipiului Iasi, domnului CONSTANTIN RADINSCHI;
23. Hotarirea nr.266/6 octombrie 2000 – privind conferirea titlului de "cetatean de
onoare" al municipiului Iasi, IPS DANIEL CIOBOTEA, ARHIEPISCOP AL
IASILOR SI MITROPOLIT AL MOLDOVEI SI BUCOVINEI;
24. Hotarirea nr.268/6 octombrie 2000 – privind conferirea titlului de "cetatean de
onoare" al municipiului Iasi, PF TEOCTIST, PATRIARHUL ROMANIEI;
25. Hotarirea nr.269/6 octombrie 2000 – privind conferirea titlului de "cetatean de
onoare" al municipiului Iasi, IPS IERONOMOS, MITROPOLIT AL THIVEI SI
LEVADIEI;
26. Hotarirea nr.270 /6 octombrie 2000 – privind conferirea titlului de "cetatean de
onoare"al municipiului Iasi, domnului PRIM MINISTRU MUGUR CONSTANTIN
ISARESCU;
27. Hotarirea nr.271/6 octombrie 2000 – privind conferirea titlului de "cetatean de
onoare" al municipiului Iasi, domnului ION ILIESCU;
28. Hotarirea nr.179/27 iulie 2001 – privind conferirea titlului de "CETATEAN DE
ONOARE" al Municipiului Iasi, domnului PRIM-MINISTRU ADRIAN NASTASE;
29. Hotarirea nr.286/1 octombrie 2001 – privind conferirea titlului de “CETATEAN
DE ONOARE” al Municipiului Iasi, DOMNULUI DIMITRIOS FOURLEMADIS
30. Hotarirea nr.231/7 mai 2003 – privind acordarea titlului de "CETATEAN DE
ONOARE" al Municipiului Iasi, DOAMNEI MARICICA PUICA;
31. Hotarirea nr.517/16 septembrie 2003 – privind conferirea titlului de "CETATEAN
DE ONOARE" al Municipiului Iasi, DOMNULUI GRIGORE ILISEI
32. Hotarirea 518/16 septembrie 2003 – privind conferirea titlului de "CETATEAN DE
ONOARE" al Municipiului Iasi, DOMNULUI CORNELIU STEFANACHE
33. Hotarirea nr.620/28 noiembrie 2003 – privind conferirea titlului de "CETATEAN
DE ONOARE" al Municipiului Iasi, DOMNULUI CONSTANTIN SIMIRAD (fost
primar al municipiului Iasi).
34. Hotarirea nr. 379/28 august 2004 – privind conferirea titlului de "CETATEAN DE
ONOARE" al Municipiului Iasi, domnului PAUL-ELIE LEVY (fost director al
Centrului Cultural Francez)
35. Hotarirea nr….. Octombrie 2004 – privind conferirea titlului de "CETATEAN DE
ONOARE" al Municipiului Iasi, Printului DIMITRIE STURDZA
36. Hotarirea nr. 189/aprilie 2005 - privind conferirea titlului de "CETATEAN DE
ONOARE" al Municipiului Iasi, domnului prof. MIRCEA PETRESCU DIMBOVITA
(istoric si arheolog)
37. Hotarirea nr. 190/aprilie 2005 - privind conferirea titlului de "CETATEAN DE
ONOARE" al Municipiului Iasi, domnului prof. WOLFGANG JAGER (rector Univ
Freiburg)
38. Hotarirea nr.90/aprilie 2006 - privind conferirea titlului de "CETATEAN DE
ONOARE" al Municipiului Iasi, domnului BASARAB NICOLESCU, academician,
promotor al “transdisciplinaritatii”,
39. Hotarirea nr.413 /octombrie 2005 - privind conferirea titlului de "CETATEAN DE
ONOARE" al Municipiului Iasi, domnului JEAN CLAUDE RICHARD, Ambasadorul
Elvetiei, pentru numeroasele programe derulate /finantate la Iasi (transport, energie
termica, spitale, cultura etc)
40. Hotarirea nr.157/22 mai 2006 - privind conferirea titlului de "CETATEAN DE
ONOARE" al Municipiului Iasi, domnului QUINTON QUAYLE, Ambasadorul Marii
Britanii, pentru numeroasele programe derulate /finantate la Iasi
41. Hotărârea nr. 352/30.10.2006 - privind conferirea titlului de „CETĂŢEAN DE
ONOARE” al Municipiului Iaşi, domnului SERGIU TUDOSE, actor la Teatrul Naţional
„Vasile Alecsandri” Iaşi.
42. Hotărârea nr. 353/30.10.2006 – privind conferirea titlului de „CETĂŢEAN DE
ONOARE” al Municipiului Iaşi, domnului VALERIU D. COTEA, academician,
preşedintele Secţiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice a Academiei Române.
43. Hotărârea nr. 197/30.05.2007 – privind conferirea titlului de „CETĂŢEAN DE
ONOARE” al Municipiului Iaşi, domnului CRISTI MUNGIU, regizor, cistigator al
premiului Palme d Or la Cannes, in Franţa

Structura confesională
Populaţia după religie, conform recensământului din 1930:
• ortodocşi: 63.023 (61,26%)
• mozaici: 35.465 (34,47%)
• romano-catolici: 3.178 (3,08%)
• luterani: 356 (0,34%)
• greco-catolici: 190 (0,18%)
Populaţia după religie, potrivit recensământului din 2002:
• ortodocşi: 92,5%
• romano-catolici: 4,9%
• alte religii: 2,6%

Cartiere
Nord: Copou, Ţicău, Manta Roşie, Sărărie, Podu de Fier, Independenţei,
Agronomie, Târgu Cucului;
Est: Tudor Vladimirescu, Bucşinescu, Tătăraşi Nord şi Sud, Oancea,
Dispecer, Grădinari, Moara de Vânt, Ciurchi, Metalurgie, Aviaţiei, Ţuţora, Obreja, Zona
Industrială;
Sud: Baza 3, Bularga, Bucium, Socola, Frumoasa, Clopotari, Poitiers-Siraj,
Manta Roşie, Podu Roş, Dimitrie Cantemir, Ţesătura, Nicolina 1 şi 2, C.U.G. 1 şi 2,
Galata 1 şi 2, Podu de Piatră, Zona Industrială Sud;
Vest: Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Ţigarete, Gară, Dacia, Zimbru,
Bicaz, Minerva, Olimp, Păcurari, Canta, Păcureţ, Moara de Foc, Arcu.
 În viitorul apropiat vor fi terminate câteva cartiere de lux, situate în special in
zonele periferice ale oraşului.

Instituţii şi puncte de interes

Universitatea “Al. I. Cuza” din Iaşi

Palatul Culturii din Iaşi

Casa Dosoftei din Iaşi

Catedrala mitropolitană din Iaşi

Iaşul este oraşul marilor idei, al primei mari uniri, al primului spectacol de
teatru în limba română şi al primului muzeu literar memorial (Bojdeuca din Ţicău). Fără
îndoială Iaşul reprezintă în continuare capitala culturală a ţării.
În oraş, pe dealul Copoului, se află cea mai veche universitate din România,
Universitatea din Iaşi, numită azi şi Universitatea "Alexandru Ioan Cuza". Întemeiată în
1860 prin decret de către principele Alexandru Ioan Cuza, continuatoare a vechii
Academii Mihăilene, universitatea are astăzi 15 facultăţi, cu peste 40000 de studenţi.
Clădirea principală, monument de arhitectură, a fost ridicată în 1896. În oraş, se mai află
şi alte instituţii de învăţământ superior: Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină
Veterinară "Ion Ionescu de la Brad", Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" cu peste 25.000
de studenţi, Universitatea de Medicină şi Farmacie "Grigore T. Popa", Universitatea de
Arte "George Enescu" şi Universitatea Petre Andrei cu un sediu nou, ultramodern, pe
lângă numeroasele universităţi particulare cu sedii deosebit de impunătoare. În Piaţa
Eminescu, în perioada interbelică, s-a ridicat clădirea Fundaţiei Culturale Regale, ce
astăzi găzduieşte Biblioteca Centrală Universitară "Mihai Eminescu", cu un fond de carte
ce se apropie de 3 milioane de exemplare, unele foarte rare.
Iaşul este al doilea centru universitar al ţării, care atrage studenţii ca un magnet.
Principalele campusuri studenţeşti se află în Tudor Vladimirescu (22 cămine) - unde se
află cel mai mare cămin din partea de Sud-Est a Europei, Titu Maiorescu (4 cămine),
Târguşor-Copou (4 cămine), Codrescu (5 cămine şi complexul internaţional Gaudeamus)
şi Agronomie (4 cămine).
În Iaşi, se mai află Biserica "Sf. Nicolae Domnesc", cea mai veche din oraş,
ctitorie a lui Ştefan cel Mare, restaurată integral la sf. sec. XIX. De asemenea, mai pot fi
vizitate biserica Trei Ierarhi şi Mănăstirea Golia, mărturii ale gusturilor estetice ale unui
mare domnitor Vasile Lupu, Catedrala Mitropolitană, Casa Dosoftei, Palatul Culturii,
Casa Pogor cu "Masa Umbrelor", aleile Copoului cu mireasma de tei şi cu ecouri de vers
eminescian (Teiul lui Eminescu şi Muzeul "Mihai Eminescu"), Casele memoriale "Mihail
Sadoveanu", "George Toparceanu", "Mihai Codreanu", "Otilia Cazimir", Biblioteca
Universitară "Mihai Eminescu", fondată ca bibliotecă a Academiei Mihăilene. Alte
monumente importante din perioada medievală sunt: Mănăstirea Galata, din timpul lui
Petru Şchiopul, Biserica Sfântul Sava, (înc. sec. XVII), bisericile Bărboi, Barnovschi,
Ioan Zlataust, Sf. Dimitrie, Talpalari, Sf. Teodor, Sf. Andrei, Sf. Constantin, Sf.
Pantelimon, Mănăstirea Cetăţuia - ctitorie a lui Gheorghe Duca - sau Mănăstirea
Frumoasa, din sec. XVIII. Primul spital din oraş a fost întemeiat la jumătatea sec. XVIII
în jurul Mănăstirii Sfântul Spiridon, al cărui nume îl poartă şi astăzi. Spitalul Sfântul
Spiridon este cel mai mare din zona Moldovei.
În zona de sud a oraşului, în cartierul C.U.G.2 se află Parcul Tehnologic Iaşi, în
apropierea căruia se va construi Centrul Expoziţional Moldova. Din punct de vedere
arhitectonic, Iaşii de azi se prezintă ca un adevărat amestec de nou şi vechi, de istorie şi
modernitate, de iarbă, beton şi sticlă. Clădiri cu mare valoare istorică se află printre
blocuri noi de locuinţe (mai mult sau mai puţin moderne). În perioada anterioară
regimului comunist s-au pierdut în elanul modernizator clădiri importante precum turnul
bisericii Trei Ierarhi sau biserica Dancu. Însă adevăratele ravagii oraşul le-a suferit în
perioada comunistă, când s-a distrus o bună parte a centrului vechi, fără a se ţine cont de
faptul că multe din clădirile demolate dădeau personalitate urbei. Au avut de suferit
zonele Piaţa Unirii (grav afectată de bombardamentele din 1943-1944), Târgu Cucului,
fost cartier evreiesc, Bulevardul Ştefan cel Mare şi altele. Unele demolări aveau ca scop
curăţirea oraşului de clădirile insalubre şi mizere sau rămase în ruină de pe urma
războiului, altele aveau alte scopuri. Chiar şi în aceste condiţii, au rămas în picioare multe
clădiri importante şi, pe bună dreptate, Iaşii sunt consideraţi un adevărat muzeu; în
fiecare colţ al său se simt urmele trecerii unei personalităţi de seamă a literaturii, ştiinţei,
filozofiei, istoriei sau politicii româneşti.
„Sunt români care n-au fost niciodată la Iaşi, deşi n-ar trebui să fie nici unul,
căci cine n-a fost aici nu poate să străbată cu înţelegere foile celor mai frumoase cronici,
nu se poate pătrunde după cuviinţă de spiritul trecutului nostru care trăieşte în acest loc
mai viu şi mai bogat decât oriunde aiurea [...]. În conştiinţa lui naţionala ar fi o lipsa
dacă el n-ar fi vazut oraşul care a fost şi-şi zice încă astăzi, cu mândrie, capitala
Moldovei...” —Nicolae Iorga
„Iaşul este oraşul care face impresia unui bătrân gânditor, îmbrăcat în zdrenţe,
întrebat numai la zile mari şi la nevoi, şi uitat când este vorba de bine şi belşug.” —
Nicolae Hortolomei
În prezent în Iaşi sunt două mall-uri situate în zone ultracentrale, pe lângă
centrele comerciale gen hypermarket din majoritatea cartierelor mari. Alte trei complexe
de tip mall sunt în curs de construcţie. În plus, în zona din spatele Palatului Culturii va fi
construit proiectul Palas, care va reabilita zona sudică a centrului oraşului din punct de
vedere social, arhitectonic şi economic prin construirea de baze de agrement, spaţii de
locuit şi comerciale, precum şi amenajări multifuncţionale.

Politică
Consiliul local al municipiului Iaşi este compus din 27 de consilieri, împărţiţi
astfel:

Partid Locuri Componenţa Consiliului

Partidul Social Democrat 14
Alianţa Dreptate şi Adevăr (6 PNL şi 5 PD) 11
Partidul Conservator (PUR) 2

Reprezentanţe diplomatice
Înainte de Unirea Principatelor din anul 1859, au existat misiuni diplomatice
permanente în capitala Moldovei, ca de exemplu un vicenconsulat francez (deschis în
1798). În prezent, funcţionează la Iaşi următoarele reprezentanţe diplomatice:
• Consulatul Republicii Ungare
• Vice Consulatul Onorific al Republicii Italia
• Consulatul Onorific al Republicii Pakistan

Economie
 Iaşi este un centru economic important al României. Industriile principale sunt
metalurgia, medicamentele (SC Antibiotice SA), textilele (SC IasiConf SA) şi industria
alimentară. Sectorul bancar şi cel al informaţiei au luat avânt în ultimii ani, numeroase
bănci şi companii de software fiind prezente în oraş.
Iaşi este de asemenea un centru comercial regional important, aici existând două
malluri (Iulius Mall şi Moldova Mall), numeroase centre comerciale (Hala Centrala, Axa
Niciman, Felicia Shopping Center etc.) şi mai multe hyper şi supermarket-uri.

Obiective istorice şi turistice

Bojdeuca lui Ion Creangă este
o casă din cartierul Ţicău, Iaşi, în care a
locuit între anii 1872 şi 1889 marele
povestitor Ion Creangă. Pragul acestei
case a fost trecut şi de însuşi Mihai
Eminescu, bun prieten al lui Creangă.
Căsuţa, având două camere dispuse de o
parte şi de alta a unui antreu, a devenit
muzeu memorial la 15 aprilie 1918,
restaurări având loc în anii 1942 şi 1985.

Statuia lui Ion Creangă din curtea bojdeucii

Merită menţionat faptul că Bojdeuca lui Ion Creangă este prima casă memorială
din România. Primul muzeograf care a prezentat Bojdeuca celor ce veneau să o viziteze a
avut dreptul să locuiască în mica bucătărioară din stanga intrării, împreună cu soţia, trei
copii şi bunica. La vremea sa, Ion Creangă era recunoscut pentru faptul că la casuţa sa din
Ticău deţinea un grup destul de mare de pisici (aproximativ 30), iar fiecare purta cate un
nume asociat unei persoane reale din viaţa sa. Spre exemplu, întotdeauna a avut o pisica
pe nume Mărioara ca şi pe matuşa sa zgârcita din satul natal Humuleşti. Actualmente sunt
patru pisici care dau târcoale casei.

Mănăstirea Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi

Gravată în piatră pe faţa sudică a bisericii Trei Ierarhi, inscripţia votivă ne lasă
să citim: "...am ridicat acestă ctitorie în numele
celor trei sfinţi: Vasile cel Mare, Grigore
Teologul, Ioan Gură de Aur şi a fost sfinţită în
luna mai, ziua a şasea, a anului 7147 (1639) de
mitropolitul Varlaam...". Dintr-o dată hramul
folosit situează edificiul într-o lume care a fost
aceea a Sfinţilor Părinţi ai Bisericii, apărători
ai dogmelor niceene, aureolaţi de cunoştere şi
Profilul mănăstirii
renumiţi pentru zelul lor. Dacă atunci, în acel
Confesiune: ortodoxă
frământat al IV-lea secol creştin, cei trei teologi Sfinţii Trei Ierarhi, 30
Hram:
luptaseră pentru a salva unitatea bisericii, iată ianuarie
Ctitor: Vasile Lupu
cum constructorii bisericii ce le poartă numele Tip: călugări
au reuşit douăsprezece secole şi jumătate mai Datele mănăstirii
Datare: 1635
târziu să contopească numeroase influenţe din
Ţara: România
lumi distincte într-un singur monument, legat Localizare: Iaşi
structural tradiţiei locului. Spaţiul ecleziastic astfel constituit şi-a câştigat un loc de prim
rang în arta românească, în istoria poporului, a ţării şi în Biserica Ortodoxă. El reuşeşte să
ilustreze o perioadă istorică semnificativă cu confluenţe benefice şi este reprezentativă
pentru spiritul creator al unei societăţi care, prin realizările ei artistice, e unică.

Municipiul Iasi a devenit un oras poluat

Traficul auto, lucrarile de igienizare a strazilor si activitatile desfasurate de
agentii economici sunt principalele surse de poluare in municipiul Iasi. Reprezentantii
Agentiei de Protectie a Mediului (APM) Iasi sustin ca in luna octombrie statia de
monitorizare a poluarii cauzate de trafic, din zona Podu de Piatra, a inregistrat depasiri
ale limitelor maxime admise in 21 zile dintre cele 26 in care au avut loc monitorizari.
Poluare peste limitele maxime admise au fost inregistrate si de statia Oancea-Tatarasi,
unde este monitorizata poluarea cauzata de activitatile industriale. Surprinzator,
cantitatile de pulberi emise de fabricile din zona industriala au depasit limitele admise
doar opt zile din cele 31 zile de monitorizari. La celelalte trei statii, statia de fond urban
din zona Decebal-Cantemir, statia de fond regional Copou-Sadoveanu si la statia
suburbana de la Tomesti, valorile maxime de poluare nu au fost depasite. "Pe panoul de la
Mall apar: statia de monitorizare si data, apoi ruleaza poluantii monitorizati in statia
respectiva. Pentru fiecare poluant este afisata valoarea medie zilnica inregistrata in Ziua
anterioara. Acolo unde in legislatie pentru poluantii masurati sunt stabilite valori limita
zilnice, aceasta apare pe ecran ca «valoare limita» pentru comparatie. De exemplu, pentru
dioxid de sulf - SO2, pulberi in suspensie - PM10, monoxid de carbon - CO si ozon - O3.
Pentru indicatori pentru care legislatia prevede doar valori anuale, pe ecran nu apare
afisat «valoare limita», ci doar valoarea medie zilnica masurata in statia respectiva", a
spus Galea Temneanu, purtator de cuvant la APM Iasi.

Vecini
 Republica Moldova la est - Raionul Ungheni, hotar pe Prut.
 Judeţul Neamţ la vest.
 Judeţul Botoşani la nord.
 Judeţul Suceava în nord-vest.
 Judeţul Vaslui la sud.
HARTA