Sunteți pe pagina 1din 51

DEMOGRAFIE.

DINAMICA
POPULAȚIEI

UMF CRAIOVA
2019

1
DINAMICA POPULAȚIEI
= schimbări survenite în numărul, structura și repartizarea
teritorială a locuitorilor.
- 2 forțe care influențează schimbările demografice
◼ fenomene bio-sociale (mișcarea naturală)
▪ Naștere = natalitate (dacă ne referim la nou-
născuți), fertilitate (dacă ne referim la femei/mame)
▪ deces = mortalitate
◼ Fenomene sociale - migrația și mobilitatea socio-
profesională (mișcarea mecanică)
▪ Sporul natural = Nașteri (N) – Decese (D)
▪ Migrație = Imigrație (I) – Emigrație (E)

2
DINAMICA POPULAȚIEI
▪ Prin mişcarea naturală sau reproducerea populaţiei
se înţelege fenomenul de reînnoire permanentă a unei
populaţii, datorită intrării unei generaţii noi în fiecare an
în populaţie şi a ieşirii în medie a unei generaţii prin
deces.

▪ Mişcarea naturală a populaţiei - două componente:


▪ una pozitivă (natalitatea)
▪ alta negativă (mortalitatea).

▪ Mișcarea mecanică – mobilitate socio-profesională


(mișcare det. de factori economici, sociali, politici) și
migrația populației (internă și externă)

3
Populația ca sistem

Nașteri Imigrație

Câștig

+ POPULAȚIA +
Mișcare TOTALĂ Mișcare mecanică
_
naturală _
(migrația)

Pierdere

Decese Emigrație
Tranziția demografică
◼ E1: mortalitate mare care
contrabalansează
natalitatea mare – variație
mică a creșterii populației
(creștere ușoară)
◼ E2: Mortalitatea începe să
scadă, natalitatea rămâne
ridicată – creștere
populațională
◼ E3: scade și natalitatea –
încetinirea creșterii
populației
◼ E4: rata de natalitate și rata
de mortalitate scăzută -
creșterea populațională
foarte mică, stoparea
creșterii sau chiar declinul
numărului populației 5
NATALITATEA - TERMENI

◼ NATALITATEA = fenomenul demografic al frecvenței


născuților vii într-o populație, într-o perioadă de timp
dată.

6
NATALITATEA - TERMENI
◼ Naşterea – evenimentul expulzării unui produs de
concepție după o perioadă a sarcinii mai mare de 28 de
săptămâni. Numărul naşterilor nu coincide în mod
necesar cu numărul născuţilor vii, deoarece există, pe de
o parte, posibilitatea unor naşteri multiple şi, pe de altă
parte, riscul apariţiei născuţilor morţi.

◼ Nașterea la termen - evenimentul expulzării unui produs


de concepţie, urmat de tăierea cordonului ombilical,
după o perioadă a sarcinii mai mare de 42 de săptămâni
gestaționale (294 zile)

7
NATALITATEA - TERMENI
◼ Născutul viu – produsul de concepţie expulzat sau extras
complet din corpul mamei indiferent de durata gestaţiei,
care după această separare respiră sau manifestă alte
semne de viaţă (bătăi ale inimii, pulsaţii ale cordonului
ombilical sau contracţia voluntară a unui muşchi)
indiferent dacă cordonul ombilical a fost secţionat sau
nu, şi dacă placenta a fost eliminată sau nu.

8
NATALITATEA - TERMENI
◼ Născutul mort – produsul de concepţie care provine
dintr-o sarcină cu durată mai mare de 28 de săptămâni
şi care, după extragerea completă din corpul matern, nu
manifestă nici un semn de viaţă.
◼ Determinarea duratei sarcinii este adesea dificilă. Se
foloseşte drept criteriu o informaţie indirectă, cum este
greutatea fătului peste 1000 de grame sau o lungime de
peste 35 cm. Este decesul fetal tardiv folosit de OMS în
compraţiile internaţionale. Se recomandă şi înregistrarea
decesului fetal intermediar – produsul de concepţie care
provine dintr-o sarcină cuprinsă între săptămânile 22-28
şi căreia îi corespunde o greutate de 500-999 grame şi o
lungime de 25-34 cm.
9
NATALITATEA - TERMENI
◼ Avortonul – produsul de concepţie care provine dintr-o
sarcină cu durată mai mică de 28 de săptămâni şi care,
după extragerea completă din corpul matern, nu
manifestă nici un semn de viaţă.
◼ Se poate utiliza drept criteriu (din acelaşi motiv ca mai
sus) o greutate mai mică de 1000 de grame sau o
lungime mai mică de 35 cm.

10
NATALITATEA - TERMENI
◼ Rangul naşterii – exprimă a câta naștere (vie sau nu) a
mamei este cea în cauză.
◼ Rangul născutului – exprimă al câtelea născut viu sau
mort este născutul considerat în suita celor pe care i-a
născut mama.
◼ Intervalul protogenezic – este durata media dintre
căsătorie şi naşterea primului copil.
◼ Intervalele intergenezice – sunt duratele medii care
separă naşterile de rang succesiv (durata medie între
prima şi a doua naştere, a doua şi a treia, ş.a.m.d.).

11
NATALITATEA - TERMENI
◼ Contingentul fertil – cuprinde populaţia masculină în
vârstă de 18-54 ani şi populaţia feminină în vârstă de
15-49 ani.
◼ În practică, datorită influenţei nesemnificative a
efectivului şi structurii contingentului fertil masculin
asupra fenomenului demografic al născuţilor vii, analiza
reproducerii populaţiei se concentrează exclusiv asupra
contingentului fertil feminin.

12
NATALITATEA - TERMENI
◼ Fecunditatea – capacitatea fiziologică a femeii, a cuplului
de a procrea.

◼ Fertilitatea – capacitatea fiziologică a femeii, a cuplului


de a concepe, păstra şi naşte un născut viu. Este
manifestarea efectivă a fecundităţii femeii, cuplului,
măsurată prin numărului de copii obţinuţi.

◼ Comportamentul reproductiv – atitudinea unui cuplu faţă


de propria reproducere, adică faţă de dimensiunea finală
a familiei.

13
NATALITATEA - TERMENI

◼ Sarcină unică: un singur produs de concepție în


perioada gestațională
◼ Sarcina multiplă: doi sau mai mulți produși de
concepție în aceeași perioada gestațională
◼ Naștere prematură (PB): naștere înainte de 37 SG
(259 zile)
◼ Greutate mică la naștere (LBW): greutate <2500
grame

14
NATALITATEA – SURSE DE INFORMAȚII
◼ pentru născuţii vii este reprezentată de statistica stării
civile.
◼ Atât naşterea unui născut viu cât şi cea a unui născut
mort se constată de către medic, care întocmeşte şi
eliberează certificatul constatator de naştere.
◼ Pe baza acestuia, la starea civilă de pe lângă primării se
înregistrează naşterea şi se întocmeşte actul de stare civilă
numit certificat de naştere pentru născuţii vii şi documentul
statistic care poartă titlul de buletin statistic de naştere
pentru născuţii vii, buletin care urmează a fi înaintat la
Direcţia Regională de Statistică. Pentru născuţii morţi, la
acelaşi serviciu de stare civilă, se eliberează adeverinţă de
înhumare şi se completează buletinul statistic de naştere cu
menţiunea “născut mort” (fără prenume).
15
NATALITATEA – măsurare
◼ se măsoară cu ajutorul ratei brute de natalitate (RBN),
care reprezintă raportul între numărul de născuţi vii şi
numărul de locuitori din perioada considerate (lună,
trimestru, semestru, an).
◼ Pentru calculul indicatorului este nevoie de numărul de
născuţi vii şi numărul de locuitori (fie numărul de
locuitori de la 1 ianuarie, fie numărul de locuitori de la 1
iulie).
𝑵𝒓. 𝒏𝒏 𝒗𝒊𝒊
◼ RBN = X 1000
𝑵𝒓.𝒍𝒐𝒄𝒖𝒊𝒕𝒐𝒓𝒊

17
Dinamica natalității în România
1. A urmat aceleaşi tendinţe descrise pentru ţările europene
avansate, dar cu întârziere datorită dezvoltării economice şi
industrializării tardive. Astfel în 1901-1905 rata natalităţii în
România era 39‰, în perioada 1911-1913 era 43 ‰ , între anii
1926 - 1930 era 35,2‰, în perioada următoare 1930-1935
indicatorul depăşea 30 nou născuţi vii la 1000 locuitori.
2. Din 1957 însă în condiţiile practicării libere a întreruperilor
cursului sarcinii scăderea natalităţii este continuă, anul 1960
înregistra 19,1‰ , anul 1965 14,6 ‰ iar pentru anul 1966 se
înregistrează valoarea de 14,3‰. În acest an se interzice prin
Decretul 770/1966 întreruperea cursului sarcinii în vederea
favorizării creşterii natalităţii. Drept consecinţă a acestei măsuri
coercitive în 1967 s-a înregistrat o creştere bruscă a natalităţii
(27,4‰).
Dinamica natalității în România
3. În 1990, ca urmare a liberalizării avorturilor şi a
programului de planning familial iniţiat de Ministerul Sănătăţii,
nivelul ratei de natalitate a scăzut la 13,6‰ în anul 1990 , la
11,4‰ în anul 1992 , 1993 - 11‰ , 1994 – 10,9‰ , 1995
– 10,4‰ menţinându-se în jurul cifrei de 10‰ în următorii
anii , urmând să scadă sub pragul de 10 ‰ începând cu anul
anul 2001 căruia îi corespunde 9,8‰ , apoi 2002 cu 9,7‰,
2003 cu 9,8‰ iar 2005 si 2006 crescând la 10,2‰.
Natalitatea, Romania, 2006-2015,
UE, 2014

20
Caracteristici epidemiologice ale natalității în
România
1. Pe medii natalitatea a fost constant mai ridicată în mediul
rural faţă de urban (cu excepţia unei scurte perioade în
jurul anilor 80).

1. În profil teritorial tendinţa istorică in România este aceea a


unei reproduceri mai scăzute in judeţele din vestul ţării, şi
peste media pe ţară în Moldova.
Dinamica natalității pe medii, Ro, 2006-
2015

22
Dinamica natalității pe regiuni, Ro,
2006-2015

23
Sporul natural, Ro, 2006-2015

0.0

-0.5

-1.0

-1.5

-1.4
-1.5
-2.0 -1.7 -1.7
-1.9
-2.1
-2.5

-2.4
-2.5
-3.0 -2.7

-3.5
-3.3

24
Sporul natural pe medii, Ro, 2006-2015

25
Populație UE 2016, EUROSTAT
◼ În 2016, a crescut populația în 18 țări membre UE și a scăzut în 10
țări.
◼ Creștere - Luxembourg (+19.8/1 000 loc.), Suedia (+14.5‰),
Malta (+13.8‰), Irlanda (+10.6‰), Austria (+9.5‰), Germania
și Cipru (+7.6‰), Danemarca (+7.2‰), Anglia (+6.5‰) și
Olanda (+6.0‰).
◼ Scădere - Lituania (-14.2‰), Letonia (-9.6‰), Croația (-8.7‰),
Bulgaria (-7.3‰) și Romania (-6.2‰).

26
Natalitate UE 2016
◼ 5.1 milioane nn. în UE, cu 11 000 mai mult decât în
2015.
◼ Cele mai mari RBN - Irlanda (13.5/1 000 loc), Suedia și
Anglia (11.8‰), Franța (11.7‰),
◼ Cele mai mici RBN: Italia (7.8‰), Portugalia (8.4‰),
Grecia (8.6‰), Spania (8.7‰), Croația (9.0‰) și
Bulgaria (9.1‰).
◼ Media UE RBN de 10.0/1 000 loc
◼ Țări cu spor natural negativ (mortalitate>natalitate):
Bulgaria (-6.0‰), Lituania (-3.7‰), Romania (-3.5‰),
Croația și Letonia (ambele -3.4‰) și Ungaria (-3.2‰).

27
NN vii după rangul nașterii, EU, 2015 (%)

28
Natalitate - UE 1996, 2011-2015
Countries 1996 2011 2012 2013 2014 2015
Israel 21.34 21.43 21.61 21.16 21.37 ...
Turkey 24.28 16.73 17.12 16.87 ... ...
France 12.58 12.54 12.44 12.25 12.18 ...
United
Kingdom 12.61 12.86 12.76 12.15 12.07 ...
Sweden 10.76 11.83 11.89 11.73 11.89 11.72
Belgium 11.46 11.7 11.51 11.24 11.13 10.85
Netherlands 12.2 10.79 10.5 10.2 10.39 ...
Denmark 12.86 10.71 10.37 10.05 10.17 10.32
EU 10.76 10.39 10.27 9.99 10.02 ...
Romania 10.23 9.19 9.43 9.28 8.77 ...
Bulgaria 8.63 9.55 9.46 9.16 9.36 ...
Greece 9.4 9.42 9.05 8.58 ... ...
Germany 9.72 8.1 8.22 8.46 8.83 ...
Italy 9.44 9.11 8.86 8.36 8.1 ...
29
30
FERTILITATEA
◼ Reprezintă fenomenul demografic al frecvenţei născuţilor
vii în subpopulaţia feminină de vârstă fertilă (15-49 ani)

◼ În analiza fertilităţii există două modalităţi de abordare:


● transversală – măsurarea, descrierea şi analiza
fertilităţii la un moment dat, de obicei un an calendaristic.
● longitudinală – studiul fertilităţii pe o generaţie,
analiza putându-se realiza prospectiv sau retrospectiv.

31
FERTILITATEA – ANALIZA
TRANSVERSALĂ
◼ Rata generală de fertilitate (RGF) - frecvenţa născuţilor vii la
1000 de femei de vârstă fertilă 15-49 ani
𝑵𝒓. 𝒏𝒏 𝒗𝒊𝒊
RGF = X 1000
𝑷𝒐𝒑.𝒇𝒆𝒎𝒊𝒏𝒊𝒏ă 𝟏𝟓−𝟒𝟗 𝒂𝒏𝒊

◼ Rata specifică pe vârstă (grupe de vârstă) a fertilităţii (RSFx) -


raportul dintre numărul de născuţi vii aduşi pe lume de
femeile de o anumită vârstă (grupă de vârstă) şi numărul
femeilor de vârsta (grupă de vârstă) respectivă:
𝑵𝒓. 𝒏𝒏 𝒗𝒊𝒊 𝒅𝒆 𝒇𝒆𝒎𝒆𝒊 𝒅𝒆 (𝒈𝒓𝒖𝒑𝒂 𝒅𝒆 𝒗â𝒓𝒔𝒕ă)
RspF = X 1000
𝑷𝒐𝒑.𝒇𝒆𝒎𝒊𝒏𝒊𝒏ă 𝒅𝒆 𝒗â𝒓𝒔𝒕𝒂 (𝒈𝒓𝒖𝒑𝒂 𝒅𝒆 𝒗â𝒓𝒔𝒕ă)

32
FERTILITATEA – ANALIZA
TRANSVERSALĂ
◼ Fertilitatea maximă
- La 20-24 de ani - fertilitate de tip „precoce”,
- La 25-29 de ani - fertilitate de tip „tardiv” sau
„întârziat”,
- Rate apropiate pentru grupele 20-24 și 25-29 de
ani - fertilitate de tip „intermediar” sau „mediu”.
◼ RGF – rată >30/1000 este considerată fertilitate, rată <
13/1000 este considerată scăzută
◼ În raport cu starea civilă se poate determina intensitatea
fertilităţii conjugale (legitime) şi extraconjugale
(ilegitime), care la rândul lor se pot adresa fiecărei grupe
de vârstă în parte.
33
FERTILITATEA – ANALIZA
TRANSVERSALĂ
◼ În raport cu starea civilă se poate determina intensitatea
fertilităţii conjugale (legitime) şi extraconjugale
(ilegitime), care la rândul lor se pot adresa fiecărei grupe
de vârstă în parte.

𝑵𝒓. 𝒏𝒏 𝒗𝒊𝒊 𝒅𝒆 𝒇𝒆𝒎𝒆𝒊 𝒄ă𝒔ă𝒕𝒐𝒓𝒊𝒕𝒆


◼ RFconj = X 1000
𝑷𝒐𝒑.𝒇𝒆𝒎𝒊𝒏𝒊𝒏ă 𝒅𝒆 𝟏𝟓−𝟒𝟗 𝒅𝒆 𝒂𝒏𝒊 𝒄ă𝒔ă𝒕𝒐𝒓𝒊𝒕ă

34
FERTILITATEA – ANALIZA
TRANSVERSALĂ
◼ Rata totală de fertilitate (RTF) – numărul mediu de copii
pe care l-ar naşte o generaţie fictivă de 1000 de femei
(sau o femeie dintr-o generaţie fictivă de 1000 de femei)
în condiţiile unui model de fertilitate specifică pe grupe
de vârstă şi în absenţa mortalităţii.

◼ Ratele de reproducere - Întregul comportament


reproductiv este sintetizat în numărul mediu de
descendenţi de gen feminin pe care o femeie îi naşte în
perioada fertilă.

35
FERTILITATEA – ANALIZA
TRANSVERSALĂ
Rata brută de reproducere (RBR) = nr. mediu de fete pe
care l-ar naște o generație de femei care nu ar fi supusă
riscului mortalității (de la naștere până la vârsta de 50 de
ani) și care ar avea la fiecare vârstă între 15-49 de ani
fertilitatea specifică observată în perioada considerată.

Rata netă de reproducere (RNR) = nr. mediu de fete pe


care l-ar naște o generație fictivă de femei de vârstă 15-49
de ani, dar care a fost micșorată prin efectivele mortalității
pe grupe de vârstă.

36
FERTILITATEA – ANALIZA
TRANSVERSALĂ
◼ Dacă în medie o femeie naşte mai mult decât o fetiţă
înseamnă că generaţia va fi înlocuită de o generaţie cu un
efectiv mai mare, altfel spus se asistă la o reproducere lărgită.

◼ Dacă numărul mediu de fetiţe născute de o femeie în cursul


perioadei fertile este subunitar, generaţia fertilă este înlocuită
de o generaţie mai redusă numeric, iar reproducerea este
îngustă (tendinţă de descreştere).

◼ Valoarea unitară indică o populaţie staţionară.

37
FERTILITATEA – ANALIZA
TRANSVERSALĂ
◼ Se utilizează rate de fertilitate specifica pe vârste calculate în anul
studiat și nu o înregistrare longitudinala a comportamentului.
◼ Cu ajutorul lor se calculează numărul de copii pe care l-ar naște in
medie o femeie dintr-o generație ipotetica care ar avea la vârsta de
15 – 19 ani fertilitatea femeilor de aceeași vârsta din anul
calendaristic studiat, intre 20 si 24 de ani, fertilitatea femeilor in
vârsta de 20 – 24 ani ( din anul studiat ) s.a.m.d. pâna la vârsta de
49 ani.
◼ Aplicând proporția de fete la cifra finală, numita și descendența
finala medie, se obține indicele de reproducere (care se refera
numai la efectivul mediu de fete).
◼ Indicele de reproducere neta este bazat pe același principiu de
calcul, dar cu luarea in considerație a mortalității femeilor in vârsta
de 15 si 49 ani.
◼ Se apreciază ca in prezent descendența medie finala in Romania are
valori de 2,2 – 2,4 copii si ca indicele brut de reproducere are valori
cuprinse intre 1,15 – 1,2. 38
FERTILITATEA – ANALIZA
LONGITUDINALĂ
◼ presupune urmărirea unei generații de femei într-o
optică prospectivă sau retrospectivă, în raport cu
numărul de născuți în fiecare an calendaristic, în fiecare
interval de vârstă.

39
Fertilitatea generală, Ro, 2006-2015

40
Dinamica fertilității pe medii, Ro, 2006-
2015

41
42
43
Fertilitate - UE, 1996, 2011-2015
Countries 1996 2011 2012 2013 2014 2015
Israel 2.94 2.98 3.05 3.03 3.08...
Kazakhstan 2.05 2.59 2.62 2.64 2.74 2.73
Turkey 2.69 2.03 2.09 2.07... ...
France 1.73 2 2 1.97 1.98...
Sweden 1.6 1.91 1.91 1.89 1.88...
Belgium 1.6 1.8 1.8 1.75 1.73...
Netherlands 1.53 1.76 1.72 1.68 1.71...
Denmark 1.7 1.76 1.73 1.67 1.7 1.71
EU 1.45 1.55 1.55 1.53 1.55...
Bulgaria 1.24 1.51 1.5 1.48 1.52...
Germany 1.32 1.39 1.41 1.42 1.47...
Italy 1.21 1.39 1.42 1.39... ...
Hungary 1.47 1.24 1.34 1.34 1.41...
Republic of Moldova 1.6 1.3 1.3 1.2 1.3...
Romania 1.3... ... ... 1.2
44
45
Factori care afectează natalitatea și
fertilitatea
◼ Factori demografici:
- distribuţia pe genuri a populaţiei;
- structura populaţiei, în special a populaţiei feminine pe
grupe de vârstă;
- nupţialitatea (frecvența căsătoriilor într-o populație) şi
divorţialitatea (instabilitatea familiei prin divorţ)
◼ Factori medico-biologici:
- sterilitatea feminină (primară şi secundară);
- sterilitatea masculină;
- patologia genitală;
- igiena sexuală.
Factori care afectează natalitatea și
fertilitatea
◼ Factori sociali:
- prelungirea şcolarizării;
- implicarea femeilor în activităţi socio-economice.
◼ Migraţia populaţiei - schimbarea comportamentului demografic
al populaţiei de la sate care a împrumutat destul de rapid
comportamentul populaţiei de la oraş caracterizat printr-un nivel
scăzut de reproducere).
◼ Factori legislativi:
- prevederile Codului Muncii şi Codului Familiei;
- sistemul de alocaţii pentru copii;
- programul de protecţie materno-infantilă;
- politica de planificare familială inclusiv legialaţia privind
avorturile.
Factori care afectează natalitatea și
fertilitatea
◼ Factori subiectivi:
- atitudinea conştientă a cuplului faţă de reproducerea sa;
- atitudinea faţă de copii;
- Numărul de copii doriți, nr. copii realizați
- cunoaşterea şi folosirea mijloacelor şi metodelor
contraceptive;
- motivaţiile subiective ale comportamentului demografic.
◼ Factori local -tradiţionali:
- specificul dezvoltării istorice a zonei;
- nivelul cultural;
- obiceiuri locale;
- religie.
Indicatori indirecţi ai reproducerii populaţiei
1. Rata de fecunditate informează asupra potenţialului de
reproducere a masei de femei de vârstă fertilă, definind
raportul între numărul de sarcini şi numărul de femei de
vârstă fertilă (15-49 ani). Datele privind numărul total al
sarcinilor rezultă din însumarea născuţiior vii cu născuţii
morţi şi cu avorturile.
𝑵𝒓. 𝒔𝒂𝒓𝒄𝒊𝒏𝒊
Rata de fecunditate = X 1000
𝒏𝒓.𝒇𝒆𝒎𝒆𝒊 𝟏𝟓−𝟒𝟗 𝒂𝒏𝒊
2. Rata de nupţialitate exprimă intensitatea căsătoriilor la
1.000 de locuitori pe an :
𝑵𝒓. 𝒄ă𝒔ă𝒕𝒐𝒓𝒊𝒊
Rata de nupţialitate = X 1000
𝒏𝒓.𝒍𝒐𝒄𝒖𝒊𝒕𝒐𝒓𝒊
Indicatori indirecţi ai reproducerii populaţiei
3. Rata de divorţialitate exprimă intensitatea desfacerilor
căsătoriilor la 1.000 de locuitori pe an :
𝑵𝒓. 𝒅𝒊𝒗𝒐𝒓ț𝒖𝒓𝒊
Rata de divorţialitate = X 1000
𝑵𝒓. 𝒍𝒐𝒄𝒖𝒊𝒕𝒐𝒓𝒊

4. Vârsta medie la prima căsătorie este în ţara noastră de 24,2


ani la femei şi 27,1 la bărbaţi.
Indicatori indirecţi ai reproducerii populaţiei
5. Intervalul protogenezic se situează în jurul valorii de 22-23
luni, prezentând însă mari variaţii în raport cu mediul, cu
ocupaţia, cu nivelul de instruire şi cu alte caracteristici ale
femeii.

6. Intervalul intergenezic Între naşterea primului copil şi a


celui de-al doilea trece de obicei o perioadă mai îndelungată
decât intervalul protogenezic. La noi în ţară această
perioadă este cuprinsă cam între 3 şi 3 ani şi jumătate.