Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Fiinta Umana Si Nursingul An I PDF
Fiinta Umana Si Nursingul An I PDF
SUPORT DE CURS
Cuprins
INTRODUCERE ÎN NURSING ................................................................................................................. 2
1
INTRODUCERE ÎN NURSING
SUPORT DE CURS
2
INTRODUCERE IN NURSING
Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910
DUMNEZEU?”
Definiția Nursingului
Promovarea sănătății;
Prevenirea îmbolnăvirilor
Ingrijirea bolnavilor de toate vârstele şi în toate stadiile bolilor, chiar şi în stadiul terminal.
Definiția Nursingului
In ultimii ani termenul de nursing este acceptat, în sens larg, ca ştiința de a îngriji.
Definiția Nursingului
3
infirmi ( cu dizabilități ) de toate vârstele, în toate formele de asistență socială şi aşezări
comunitare.
Asistenții medicali sunt interesați de reacțiile individuale, familiale şi de grup în fața bolii
şi trebuie să răspundă problemelor reale sau potențiale de sănătate ale indivizilor sau
comunității.
Aceste reacții umane reclamă o sferă mai largă de intervenții, de la restabilirea sănătății
până la o fază individuală a bolii, la dezvoltarea de politici pentru ocrotirea sănătății
populației pe termen mai lung”
S-a întors în Anglia în 1821. A fost educată acasă, de către tatăl ei, absolvent al
Universităţii Cambridge
La vârsta de 16 ani era convinsă că Dumnezeu o cheamă spre a-i ajuta şi îngriji pe
ceilalţi aflaţi în nevoie.
In anii 1830 spitalele erau murdare, prost administrate, iar personalul medical
(asistentele) nu erau suficient de bine pregătite, de multe ori neştiind ce trebuie
făcut pentru confortul unui pacient.
Florence Nightingale
4
Nursele ei au făcut curat în întreg spitalul astfel încât să se reducă la minim
numărul germenilor, fapt ce a dus la oprirea răspândirii bolilor în spital.
In 1860 a pus bazele Şcolii de Nursing Nightingale în cadrul Spitalului Sf. Thomas
din Londra.
„Elementele care constituie un bun nursing ( o bună îngrijire a bolnavilor) sunt cele
care fac înţelegerea şi menţinerea stării de sănătate, mai mult decât a bolii”.
In 1907, regele Edward al VII i-a oferit distincţia – Ordinul de Merit pentru
realizările remarcabile ale Doamnei Florence Nightingale.
5
Florence Nightingale a fost o nursă, un filosof, un statistician, un istoric, un
politician şi chiar mai mult de atât.
Nursele trebuie să fie pregătite în spiritul unei educaţii înalte şi trebuie să-şi
continuie îmbunătăţirea educaţiei de-a lungul carierei lor.
Nursingul implică atât îngrijirea omului bolnav cât şi a celui sănătos şi are în
vedere mediul cât şi pacientul.
Florence Nightingale
Care sunt semnele importante, care nu sunt, care sunt dovezile neglijenței, ce fel de
neglijență….
Dar dacă nursele nu pot să observe, într-un fel sau altul, mai bine să renunțe de a mai fi
nurse, pentru că nursingul nu este chemarea lor, chiar dacă renunțarea le afectează sau
nu.” Florence Nightingale
După Războiul Crimeii, a scris peste 200 de cărţi, rapoarte şi monografii pentru
dezvoltarea învăţământului pentru profesia de asistent medical, scrieri care rămân
încă şi azi o excelentă sursă de informaţii pentru istoria acestei profesii.
6
Pentru a omagia memoria lui Florence Nightingale - fondatoarea primei şcoli laice de
asistente medicale din lume, cea care a dat o identitate acestei nobile profesii şi a făcut
ca ea să fie respectată şi valorizată de comunitate, Consiliul Internaţional al
Asistenţilor Medicali, creat la sfârşitul secolului al XIX – lea, în 1899 cu susţinerea şi
graţie muncii desfăşurate de Florence Nightingale, a decretat ca ziua ei de naştere – 12
MAI să devină Ziua Internaţională a asistenţilor medicali din întreaga lume.
EDITH CAVELL ( 1865 – 1915) – nursă engleză care şi-a dedicat viaţa îngrijirii sănătăţii
şi alinării suferinţei oamenilor, a sosit în 1907 în Belgia, unde a condus Institutul Medical
Berkendael, care forma tinere nurse venite din toata Europa.
Pentru meritele sale din timpul primului război mondial, astăzi, un mare spital din
Bruxelles şi o stradă îi poartă numele; la Londra, într-un parc celebru se află statuia sa,
iar pe placa de pe soclu sunt redate cele mei importante fapte din viaţa ei, care au salvat
peste 1500 de oameni, refugiaţi, răniţi sau prizonieri de război.
Regina Maria (1875 - 1938) a reprezentat, alături de soţul ei, regele Ferdinand, unul
dintre simbolurile întruchipării Marii Uniri din 1918.
Numită de către oameni regina- mamă, mama răniţilor, regina-soldat - pentru alinarea pe
care a adus-o răniţilor şi pentru curajul ei de a merge pe front – Regina Maria a
României a fost prezentă în punctele cele mai fierbinţi ale Primului Război Mondial, a
suferit în refugiu alături de cei mulţi şi a mers în spitalele cu cele mai serioase epidemii,
pentru a-i îngriji şi a-i încuraja cu prezenţa ei maternă pe cei infirmi.
7
Regina Ana, născută în 1923 la Paris, a fost caporal, apoi ofiţer în armata franceză şi a
lucrat ca infirmieră în spatele frontului, transportând sânge şi plasmă pentru răniţi,
conducând singură un jeep de război.
VIRGINIA HENDERSON (1897 – 1996) – a pus bazele nursingului modern. S-a afirmat
cu putere în instruirea şi formarea în nursing şi mai ales în cercetare. Este creatoarea
primei teorii ştiințifice a nevoilor de îngrijire a omului sănătos şi bolnav. Pacientul este o
entitate complexă, corpul şi sufletul fiind inseparabile.
A urmat cursurile Şcolii Militare de Nursing în 1921, pe cele ale Colegiului Profesorilor la
Universitatea Columbia, unde a absolvit în 1934, iar din 1934 până în 1948 a predat
cursuri de nursing la aceeaşi universitate.
In 1953 VIRGINIA HENDERSON s-a alăturat Şcolii de Nursing Yale, al cărei decan,
Annie Warburton Godrich i-a fost mentor în primii ani de activitate profesională. Aceşti
ani petrecuți la Yale au fost de maximă productivitate.
Premiul Christianne Reimann poartă numele primului secretar general executiv al ICN
ales în 1925, când consiliul şi-a stabilit sediul la Geneva.
8
Premiul exprimă recunoaşterea şi recompensa internațională pentru cele mai
prestigioase nurse din lume care au contribuit la dezvoltarea profesiei şi au marcat
istoria nursingului.
1997: Dr. In nursing Mo-Im Kim, Coreea şi Dr. In nursing Hildegard Peplau, SUA
“Nursingul înseamnă să ajuți individul, fie acesta bolnav sau sănătos, să-şi afle calea
spre sănătate sau recuperare, să ajuți individul să-şi folosească fiecare acțiune pentru a
9
promova sănătatea sau recuperarea, cu condiția ca acesta să aibă tăria, voința sau
cunoaşterea, necesare pentru a o face” - VIRGINIA HENDERSON 1952.
.
Nevoile fundamentale
Nevoile fundamentale
Starea de boală reprezintă ruperea echilibrului creat de organism cu mediul său, stare
ce constituie un semnal de alarmă tradus printr-o suferință fizică şi/sau psihică, o
dificultate sau o inadaptare la o situație nouă, provizorie sau definitivă. Acest
dezechilibru este un eveniment negativ pentru individ, ceea ce poate duce până la
respingerea socială a pacientului din anturajul său.
Nevoile fundamentale
1. a respira;
2. a se alimenta şi hidrata;
3. a elimina;
5. a dormi, a se odihni;
6. a se îmbrăca şi dezbrăca;
9. a evita pericolele;
10. a comunica;
12. a se realiza;
10
13. a se recreea;
14. a învăţa.
să nu fi niciodată plictisită;
să fi deseori frustrată;
să fi înconjurată de probleme;
vei vedea oameni (copii) în starea lor cea mai proastă… şi în starea lor cea mai bună;
De a promova sănătatea;
De a păstra sănătatea;
De a alina suferința
De asemenea, conform ICN, nursele dezvoltă şi mențin legătura între indivizi, familii,
comunități şi furnizorii îngrijirilor de sănătate, lucrează autonom şi colaborativ pentru
prevenirea bolilor şi a dizabilităților, conduc şi coordonează îngrijirile.
11
Consiliul Internațional al asistenților medicali
Competență profesională;
Din anul 1964 a devenit profesoară de Tehnica Ingrijirii Bolnavului şi Directoare adjunctă
la Şcoala Sanitară din Baia Mare;
Din 1974 LUCREŢIA TITIRCĂ a fost numită asistentă medicală şefă coordonatoare a
Spitalului Judeţean din Baia Mare, funcţie pe care a onorat-o până în 1989, când s-a
pensionat.
12
A avut şi are în continuare capacitatea de a mişca minţile şi inimile asistenţilor medicali,
pentru a ridica prestigiul acestei profesii, căreia şi-a dedicat întreaga viaţă!
Nursing înseamnă:
Decide, oferă îngrijire pacientului din proprie inițiativă, stabileşte relații de încredere şi
transmite informații pacientului în legătură cu problemele de sănătate pe care le are;
Rolul nurselor
3. Rolul de LIDER = rol de conducător care impune luarea deciziilor, acte de relaționare şi
influențarea acțiunilor altora în vederea îndeplinirii scopului propus pentru binele
pacientului
13
Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România
se organizează şi funcţionează ca organizaţie profesională, cu personalitate juridică,
neguvernamentală, de interes public, apolitică, fără scop patrimonial, cu responsabilităţi
delegate de autoritatea de stat, având ca obiect de activitate controlul şi supravegherea
exercitării profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă şi, respectiv, a
profesiei de asistent medical, ca profesii liberale de practică publică autorizate.
Ordinul Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România este membru al FEPI, alături de
alte organizaţii profesionale din 20 de ţări.
14
Federaţia Europeană a Organizaţiilor de Reglementare în Nursing – FEPI
Unul dintre obiectivele FEPI este să impună standarde comune, competenţe şi reguli de
practicare a profesiei similare în toate statele europene, astfel încât pacienţii să
beneficieze de îngrijiri de calitate, indiferent de ţara în care locuiesc.
Codul de etică şi conduită pentru profesia de asistent medical a fost elaborat de Grupul
de lucru al FEPI, din care au făcut parte asistenţi medicali din OAMGMAMR, alături de
reprezentanţi ai organizaţiilor de reglementare din Spania, Italia, Marea Britanie, Irlanda,
Portugalia, Polonia, Grecia, Croaţia, sprijiniţi de Comisia Europeană, de specialişti în
legislaţie europeană, internaţională şi în drepturile omului.
Florence Nightingale
“Cei care au îmbrățişat această profesie sunt chemați să aline suferințele, să ofere
sprijin, să ajute indivizii să se ocupe de propria sănătate, să transforme "a fi
bolnav" în "a fi sănătos".
"Viața, acest dar prețios, dumnezeiesc, este adeseori cu adevărat numai în mâinile
asistentei" (Florence Nightingale)
15
NURSING-UL ŞI FIINŢA UMANĂ
SUPORT DE CURS
16
Nursing-ul şi fiinţa umană
Tipul de respiraţie: la femei este costal superior, iar la bărbat este costal
inferior. La copii şi vărstnici – abdominal.
17
Trei probleme de dependenţă:
1. Alterarea vocii. Poate fi cauzată de procese inflamatorii la nivelul căilor
respiratorii superioare. Apare disfonia (nu poate să vorbească corect),
senzaţia de sufocare şi afonia (imposibilitatea de a vorbi).
2. Dispneea. În general este determinată de boli cardiace, aerul pătrunde greu
în plămâni. Manifestarea de dependenţă sunt: ortopneea, bratipnee sau
tahirnee (ritmul scade sau se accelerează). De asemenea se modifică
amplitudinea respiraţiilor. Poate să apară tusea. Pacientul se cianutizează(se
albăstreşte) şi apar zgomotele respiratorii.
3. Obstrucţia căilor respiratorii. Poate fi produsă de procese inflamatorii la
nivelul căilor respiratorii. Manifestările de dependenţă: secreţii nazale
abundente, respiraţie orală, deformări ale nasului, strănut, tusea şi epistaxis
(curge sânge din nas).
Tensiunea arterială.
Tensiunea arterială reprezintă presiunea exercitată de sânge asupra pereţilor
arteriali.
Factorii care influenţează tensiunea arterială:
1. Factorii biologici:
- vârsta. Creşte pe măsură ce inaintăm în vârstă.
- Somnul - este mai mică.
- Eforul fizic- creşte.
18
2. Factorii psihologici:
- emoţiile.
3. Factorii sociologici:
- microclimatul – la frig creşte, la cald scade.
19
• Vitaminele. Sunt necesare menţinerii metabolismului normal al
organismului. Nevoia de vitamine creşte în timpul activităţii celulare
exagerate. Necesarul de vitamine C este de 150 mg, vitamina B – 25 mg, B6
– 6 mg, vitamina K – 20 mg.
• Apa şi sărurile minerale. În apă se petrec toate reacţiile biochimice din
organism. Necesarul zilnic de apă al organismului sănătos este între 2500 –
3000 ml pe zi. El se acoperă prin lichidele ingerate şi arderea glucidelor şi
grăsimilor. Odată cu nevoile de apă se satisfac şi nevoile de săruri minerale.
Satisfacerea de apă şi săruri minerale trebuie să se facă în mod proporţional,
altfel organismul rămâne în dezichilibru hidromineral.
2. Factorii sociologici
- climatul. Iarna indivizii au nevoie de mai multe calorii, iar vara mesele
trebuie sa fie uşoare şi să se consume o cantitate crescută de lichide.
- statutul socio-economic. Deprinderile alimentare bune se formează din
fragedă copilărie. Sărăcia influenţează negativ satisfacerea nevoii.
- Religia. În funcţie de apartenenţa lor religioasă, indivizii au anumite
ritualuri alimentare (postul, nu mănâncă carne de porc, nu beau băuturi
alcoolice).
- Cultura. Alimentaţia este strâns legată de tradiţiile şi superstiţiile fiecărei
culturi.
Manifestările de independenţă.
• Cavitatea bucală:
- Dentiţie bună
20
- Proteză dentară adaptată şi în stare bună.
- Mucoasă bucală roz şi umedă.
- Limba roz.
- Gingii roz.
- Aderenţa dinţilor.
• Masticaţia. Trebuie să fie uşoară, eficace, să se realizeze cu gura închisă.
• Reflex de deglutiţie prezent.
• Digestie-lentă şi nestingherită.
• Deprinderi alimentare, programul meselor: 3 mese şi 2 gustări. Zece ore
repaos nocturn.
• Apetit. Poftă de mâncare. Senzaţie agreabilă.
• Foame. Senzaţie dezagreabilă.
• Saţietate. Senzaţie de plenitudine resimţită de individ atunci când nevoia de
hrană este satisfăcută.
• Hidratare. Consum de lichide în funcţie de nevoie.
• Gust şi valoare acordate mâncării: alegerea alimentelor, servirea mesei
singur sau în grup, obiceiuri alimentare şi educaţie.
Surse de dificultate.
a. Surse de ordin fizic.
- Alterarea mucoaselor căilor digestive şi a peristatismului intestinal.
- Alterarea parenchimului hepatic sau a căilor biliare, obstrucţii, tumori şi
ştrangulări. Tubaj naso-gastric.
- Supraincărcare: întoxicaţii alcoolice şi abuz de medicamente.
- Dezechilibre metabolice, endocrine, neurologice şi durerea.
b. Surse de ordin prihologic.
- Tulburări de gândire.
- Anxietate
- Stress
- Situaţii de criză
c. Surse de ordin sociologic:
- Foame
- Malnutriţie
- Lipsa cunoaşterii.
i. Lipsa de cunoştinţe
ii. Insufienta cunoaştere de sine, a celorlalţi şi a mediului
înconjurător.
22
TEHNICI DE NURSING
SUPORT DE CURS
23
Alimentarea prin clismă
Prin clismă se poate asigura hidratarea şi alimentarea pacientului pe o
perioadă scurtă de timp. În rect nu sunt fermenţi pentru digestie, astfel mucoasa
absoarbe numai soluţii izotonice. Substanţele proteice sunt eliminate sau supuse
unui proces de putrefacţie. Se face prin clismă picătură cu picătură, cu soluţie
ringer, glucoză 47 la mie cu rol hidratant.
Alimentarea parenterală.
- Se face cu substanţe cu valoare calorică ridicată.
- Pot fi utilizate direct de ţesuturi.
- Nu au proprietăţi antigenice.
- Nu au acţiune iritantă asupra ţesuturilor
- Pe cale intravenoasă pot fi introduse soluţii izo sau hipertone: glucoza,
fructoza de 20%.
- planul de alimentare se face după calcularea necesarului de calorii pe 24 de
ore.
- Nevoia de lichide este completată cu ser fiziologic sau soluţii glucozate şi
proteice.
- Ritmul de administrare diferă după natura şi concentraţia preparatului şi
starea pacientului.
- Se pot introduce între 50-500 ml pe oră.
NEVOIA DE A ELIMINA
SUPORT DE CURS
Nevoia de a elimina
Definiţia. Eliminarea reprezintă necesitatea organismului de a se debarasa de substanţele
nefolositoare, vătămătoare rezultate din metabolism. Excreţia deşeurilor se realizează prin mai multe căi:
- Aparatul renal , urină
- Piele, transpiraţie şi perspiraţie
- Ap. Respirator
- Ap. Digestiv – scaun
- Ap. Genital feminin – menstruaţia
În stările patologice apar eliminări pe cale digestivă sub formă de vărsături şi pe cale respiratorie sub
formă de spută.
Factorii care influenţează satisfacerea nevoii:
- Factori biologici:
Alimentaţia. Cantitatea şi calitatea alimentelor ingerate influenţează
satisfacerea nevoii de eliminare.
O bună hidratare şi o alimentaţie bogată în reziduri: legume, fructe, cereale –
facilitează eliminarea intestinală şi vezicală.
Mesele luate la ore fixe favorizează ritmul eliminărilor.
Exerciţiile. Activ. Fizică ameliorează randamentul muscular, fortifică musculatura
abdominală şi pelvină, care au un rol important în eliminarea intestinală.
Vârsta. Are rol important în satisfacerea nevoi dacă ţinem cont de controlul
sfincterian. La copii acest control apare la 2-3 ani. La persoanele vâstnice
diminuarea tonusului musculaturii abdominale poate provoca lipsa de control a
eliminării. La bărbaţi hipertrofia prostatei determină tulburări de micţiune.
Programul de eliminare intestinală – este un factor ce influnţează satisfacerea
unei nevoi. Momentul ales pentru defecare poate varia de la un individ la altul
- Factorii psihologici:
Stressul
Anxietatea
Emoţiile puternice. Modifică frecvenţa, cantitatea, calitatea eliminării urinare şi
intestinale.
- Factori sociologici:
Normele sociale. Fiecare societate îşi stabileşte măsuri de igienă astfel încât
indivizii să respecte salubritatea locurilor publice.
Educaţia şi cultura.
Urina este soluţie apoasă prin care sunt eliminate substanţele rezultate din metabolism inutile şi
toxice pentru organism.
Micţiunea este emisiunea de urină, este un act fiziologic conştient de eliminare.
Diureza reprezintă cantitatea de urină eliminată din organism timp de 24 de ore.
Manifestări de independenţă.
1. Cantitatea urinii variază în funcţie de vârstă.
• La nou-născut 30-300 ml pe 24 ore.
• La copii între 500-1200 ml pe 24 ore.
• La adulţi 1200-1400 ml pe 24 ore.
27
2. Frecvenţa micţiunilor:
• la nou-născut micţiuni frecvente.
• La copii 4-5 pe zi.
• La adult 5-6.
• La vârstnici 5-8 pe zi.
3. Ritmul micţiunilor:
• 2-3 în timpul zilei,
• 1-3 în timpul nopţii.
4. Culoarea urinii:
• galben deschis până la galben închis, cu cât urina va fi mai diluată, cu
atât va fi mai deschisă. Culoarea se modifică în funcţie de anumite
alimente ingerate.
• Culoarea închisă- un regim bogat în carne;
• culoare dechisă – în regimul vegetarian.
• Medicamentele pot să schimbe culoarea urinii.
5. Mirosul urinii.
Urina proaspătă are miros de bullion.
Poate să mai aibă miros amoniacal datorită fermentaţiei alcaline.
7. Aspectul urinii: Normal clar transparent, după un timp ea poate deveni tulbure în mod normal.
8. Densitatea urinii: între 1010 – 1025 la un regim mixt. Se determină imediat după emisie. Se
determină repede pt că prin răcire se schimbă densitatea.
Scaunul. Conţine resturi alimentare supuse procesului de digestive eliminate din organism prin
actul defecaţiei.
Scaunul este alcătuit din:
reziduri sămase în urma digestiei alimentelor,
celule deshuamate de pe suprafaţa tubului digestive şi a glandelor digestive,
produsele de excreţie a tubului digestiv şi a glandelor anexe.
Şi mai conţine un nr mare de microbi.
Defecaţie înseamnă eliminarea de fecale prin anus.
Manifestări de independenţă.
- Frecvenţa:
la adult 1-2 pe zi sau 1 la 2 zile.
La nou născut 1-2 scaune pe zi sau 3-4 pe zi până în luna a şasea.
- Orarul:
Ritmic , la aceeaşi oră a zilei, de obicei dimineaţa după trezire.
- Cantitatea
Zilnic 150-200 gr zilnic.
- Constistenţa
Păstoasă şi omogenă.
28
- Forma :
Cilindrică cu diametrul de 3-5 cm şi lungime variabilă.
- Culoarea:
la adult – brună.
Poate să fie modificată în funcţie de alimentaţie.
Galben deschis – în regimul lactate.
Brun închis în regimul bogat în carne.
Negru – alimente preparate din sânge
Verde – legume
Culoare caracteristică alimentului ( mure, ciocolată…)
Se modifică culoarea în funcţie de medicamente.
- Mirosul : este fecaloid şi diferă de la un individ la altul.
La copilul mic în primele două – trei zile după naştere verde-brun închis (meconiu).
La sugari: aspectul şi culoarea se modifică în funcţie de felul alimentaţiei:
- Galben auriu la sugarul alimentat la sân
- În contact cu aerul prin oxidarea bilirubinei devine verzui sau verde.
La sugarul alimentat artificial este galben-deschis.
După introducerea făinii în alimentaţie devine brun (biscuitele cu măr).
Mirosul este uşor acru la sugarul alimentat la sân şi este fad în alimentaţia artificială.
Transpiraţia - fenomen fiziologic prin care organismul îşi intensifică pierderea de căldură şi funcţia de
excreţie prin intermediul glandelor sudoripare.
Manifestări de independenţă: reacţia acidă, PH-ul de 5,2 sau uşor alcalină. Cantitatea minimă pentru a
menţine umiditatea pliurilor. Mirosul variază în funcţie de alimentaţie, climat şi de deprinderile igienice
ale individului.
Perspiraţia – pierderi insensibile de apă prin evaporare la nivelul pielii şi prin expiraţie.
Menstra – pierdere temporară sau periodic de sânge prin organelle genitale. Apare la pubertate, dispare
la menopauză şi în timpul sarcinii.
Manifestări de independenţă.
- Ritmul . la 28-35 de zile
- Durata de 3-5 zile
- Aspectul: mucus amestecat cu sânge şi detritusuri celulare (resturi din celule). Nu coagulează.
- Culoarea – roşu negricios la început, apoi roşu deschis.
- Cantitatea : 50-200 grame
- Mirosul dezagreabil
- Evoluţia fără dureri
- Uşoară jenă fiziologică
La nevoia de a bea şi a mânca.
Regimurile dietetice (continuare).
Alimentaţia dietetică înseamnă o contribuţie la tratarea pacientului prin alimentele ingerate.
Regimurile dietetice sunt foarte variate în funcţie de calitatea şi cantitatea alimentelor ce le compun.
În funcţie de calitatea alimentelor regimurile pot fi:
- Hipocalorice
29
- Hipercalorice
Regimul hidric.
Indicaţii: în primele zile postoperator, diarei acute şi gastrite acute.
Alimente permise: supe limpezi de legume, ceaiuri neîndulcite sau îndulcite cu zaharină, zeamă de orez,
supe diluate şi degresate din carne, apă fiartă şi răcită.
Regimul hidrozaharat.
Indicaţii. În perioada de debut a hepatitei epidemice, insuficientă renală acută, insuficienşă hepatică,
hepatită acută, colecistită acută, în perioada febrilă a bolilor infecţioase.
Alimente permise: sucuri de fructe îndulcite, ceaiuri îndulcite, zeamă de orez, zeamă de compot. Se
administrează în cantităţi mici şi repetate.
Regimul semilichid.
Indicaţii: colecistită subacută, perioada icterică a hepatitei epidemice (A), ciroză hepatică, după primele
zile ale infarctului miocardic acut.
Alimente permise: supe de făinoase, supe de legume, piureuri de legume, fructe coapte, făinoase. Mese
mici cantitativ şi frecvente.
Regimul lactat.
Indicaţii. În primele 3-5 zile ale fazei dureroase ale ulcerului, in primele zile după hemoragia digestivă
superioară.
Alimente permise: 1-2 l de lapte, poate fi îmbogăţit cu frişcă sau smântână.
Regimul lacto-făinos-vegetarian.
Indicaţii. După puseul acut al ulcerului, după operaţii pe stomac.
Alimente permise: brânză de vaci, ouă moi, lapte, piureuri de legume, smântână, frişcă şi făinoase.
Regimul hepatic.
Indicaţii. Hepatica cronică, ciroză hepatică decompensată şi neoplasm hepatic.
Alimente permise: brânză de vaci, caş, urdă, iaurt, carne slabă fiartă, pâine albă prăjită, legume făinoase,
supe de făinoase, biscuiţi, fructe coapte, unt 10 grame pe zi, ulei 20- 30 grame pe zi.
Regimul renal.
Indicaţii. Glomerulăonefrită acută difuză, insuficienţă renală.
Alimente permise: salată de crudităţi cu puţin ulei, fructe crude coapte, compot, prăjituri cu mere, caş,
brânză de vaci, urdă, gălbenuş de ou, frişcă, pâine fără sare, supe de legume şi făinoase.
Regimul cardio-vascular.
Indicaţii. Cardiopatii decompensate, hipertensiuni arteriale, infarct miocardic acut în a doua săptămână
de boală.
30
31