1

CUPRINS

CAPITOLUL I – Noţiuni generale

1.1.Importanţa culturii
1.2.Relaţiile culturii cu factorii de vegetaţie

CAPITOLUL II – Fundamentarea teoretică a tehnologiilor de producţie

3.1.Elaborarea variantelor de tehnologie
3.2.Calculul indicatorilor economici

CAPITOLUL III – Calculul necesarului forţei de muncă

CAPITOLUL IV
5.1.Calculul necesarului de insecto-fungicide şi erbicide
5.2.Organizarea lucrărilor de combatere a bolilor şi dăunătorilor

CAPITOLUL V – Determinarea pragului de rentabilitate

CAPITOLUL VI – Concluzii şi propuneri

 2

CAPITOLUL I – Noţiuni generale

1.1. Importanţa culturii

Floarea este aceea care triumfă, intotdeauna şi pretutindeni, ca simbol uman al

armoniei şi intelegerii.
Din punct de vedere economic, floricultura poate reprezenta una din cele mai
importante surse de caştiguri. Datorită densităţii la care se pretează culturile floricole şi în
general, a gradului de investiţie sporit, valorile ce se pot obţine la unitatea de suprafaţă sunt
foarte mari comparativ cu alte culturi agricole.
Cultura florilor este o activitate ce nu prezintă caracter obligatoriu, producerea de flori
tăiate sau de plante la ghiveci nu trebuie privită doar ca activitate economică ci poate fi
considerata şi un hobby. Şi ne gândim în primul rând la cei ce-şi petrec viaţa în blocurile de
beton şi sticlă, pentru care floarea – gingaşa faptură a lumii vegetale crescută pe beton sau în
apartament- reprezintă adeseori dumbrava minunată, la care nu de puţine ori visează.

 Cultura de Chrysanthemum
poate fi practicata atat sub forma de cultura clasica, cat si sub forma de culturi special
dirijate. Astfel, in tara noastra se practica in cultura crizantemelor formele dirijate in cascada,
pom, piramida, tufis si bonsai. Plante perene ierboase cultivate in terenuri deschise,
crizantemele, isi incheie ciclul de vegetatie dupa mai multi ani si dupa mai multe fructificari.
 Importanta Crizantemelor
este data de faptul ca acesti hibrizi se diferentiaza intre ei atat prin forma si coloritul ligulelor
cat si prin modul cum sunt grupate acestea in inflorescente. Datorita diversitatii de forme si
marimi ale inflorescentei, crizantemele au fost grupate in crizanteme standard, cu o singura
floare pe tija, care cuprind formele cu flori mari si crizanteme cu mai multe flori pe tija care
cuprind crizantemele de tip margaret, de tip Anemone, de tip Pompon si decorative sau
semiduble.
 Sursa de produse pentru export
Ţara noastră are un potenţial floricol ridicat situându-se printre primele 10-12 ţări
exportatoare de material floricol din lume, dar criza ce afectează agricultura românească după
1990 a făcut ca România să piardă această poziţie şi să nu-şi valorifice pe deplin marele
 3

potenţial de care dispune. Depăşirea acestei situaţii dificile şi orientarea spre obţinerea unor
produse de calitate superioară în concordanţă cu legile economiei de piată oferă posibilităţi
largi pentru exportul materialului floricol, în special a florilor taiate.
 Locuri de munca si calificare profesionala
Cultura crizantemelor este o cultura importanta alturi de celelelte specii floricole ce se
cultiva in spatii protejate, astfel ca necesita de forta de munca in special in etapele de
semanat, repicat, despartirea tufei si plantat, precum si la recoltat, asiguranduse astfel
mai multe locur de munca, la acestea se adauga si locurile de munca din magazine si
florarii, spatii de unde pot fi cumparate aceste plante.
 Momentul optim de recoltare
La soiurile cu floare mare, cand ligulele exterioare sunt complet alungite; la cele de tip
margareta cand sunt deschise, dar inainte de a apare polen la florile tubulare; la cele de tip
anemone, cand sunt deschise dar inainte ca ligulele din centrul discului sa se alungeasca, iar la
cele de tip pompon si decorative, cand inflorescentele cele mai batrane sunt complet deschise.
 Particularitati de cultura
Absorbtia apei de catre tije este ingreunata daca baza tijei este lemnoasa. Tijele trebuie taiate
la inaltimea de 10 cm de la baza sau se indeparteaza portiunea lemnoasa dupa recoltare.
Florile au viata mai lunga daca se lasa pe tija mai multe frunze.
 Rezistente biologice
Pastrarea florilor de crizanteme se poate face fara apa, in ambalaje care mentin umiditatea, la
temperatura de -0,5~0 ºC timp de 3~4 saptamani. Pastrarea se poate prelungi pana la 5
saptamani, daca florile se recolteaza la un stadiu mai tanar de dezvoltare, de exemplu pentru
crizantemele cu floare mare cand diametrul bobocului este de circa 5 cm, iar pentru cele cu
mai multe flori pe tije, cand prima floare de pe tija este bine dezvoltata.
 Caracteristici tehnologice
Transportul crizantemelor pe distante lungi se face dupa ce acestea au fost tratate impotriva
putregaiului cenusiu prin stropire cu fungicide si conditionate intr-o solutie care contine
zaharoza 50g + azotat de argint 25 mg dizolvate intr-un litru de apa, timp de 16 ore la
temperatura de 21 ºC. Anual face un numar destul de mare de flori pe planta in functie de
varietate, cu productii mari inca din primul an de culctura.
 4

1.2. Relaţiile culturii cu factorii de vegetaţie

Genul cuprinde plante anuale, bianuale, perene, cu flori in forma de rozeta, de

diferite forme, culori si dimensiuni. Un lucru interesant la crizantema in general este ca
producerea bobocilor este strans legata de fotosinteza, ceea ce inseamna ca prin reglarea
artificiala a expunerii la lumina inflorirea se poate realiza la sfarsitul lui octombrie, inceputul
lui noiembrie, perioada in care crizantemele sunt cautate.

 Temperatura
Cele mai multe varietati de crizanteme isi mentin prospetimea florilor daca
temperatura din timpul culturii este in jur de 20 ºC si nu mai mult de atat. Deschiderea
bobocilor se face la temperatura de 20~22 ºC.
Pastrarea florilor de crizanteme se poate face fara apa, in ambalaje care mentin
umiditatea, la temperatura de -0,5~0 ºC timp de 3~4 saptamani. Transportul crizantemelor pe
distante lungi se face la temperatura de 21 ºC.

 Regimul de irigare a solului si de umiditate a aerului

Crizantemele, sufera atat in conditii de exces de umiditate, producand de mai multe ori
asfixierea radacinilor, turgescenta exagerata a tulpinilor si scurtarea vietii acestora, dar la fel
de mult sufera si atunci cand apa lipseste, cauza fiind cresterea concentratiei de saruri cu
influenta asupra imbatranirii rapide a florilor.
Dupa recoltarea crizantemelor, pierderea apei prin transpiratie din tijele florale, in timpul
transportului sau al pastrarii, poate fi redusa prin cresterea umiditatii relative in spatiile in care
se face sortarea, conditionarea, ambalarea si pastrarea crizantemelor, prin coborarea
temperaturii si circulatiei aerului.
 Lumina
influenteaza negativ durata de viata a crizantemelor atat prin intensitatea sa slaba, cat
si prin intensitatea puternica. Intensitatea slaba a luminii, determina alungire tijelor florale,
fara tesuturi de sustinere puternice. Tijele florale subtiri ale crizantemelor, neajunse la
maturitate se indoaie si se rup usor dupa recoltare. Culoarea petalelor este si ea influentata de
intensitatea luminii si implicit de cantitatea de glucide, in special glucide solubile ( zaharoza
sau glucoza ), care inlocuiesc glucidele consumate de flori din tesuturi si ajuta in acest caz sa
isi mentina culoarea initiala si calitatea.
 5

La unele varietati de crizanteme, lipsa luminii in timpul transportului si al pastrarii

indelungate duce la ingalbenirea si deprecierea frunzelor si deprecierea calitatii florilor.
 Solul
Pentru producerea crizantemelor de calitate superioara este necesar sa fie mentinut un
nivel optim al elementelor nutritive din sol pana la recoltare, in stransa interdependenta cu
ceilalti factori de cultura: lumina, umiditatea, temperatura si conditiile de igiena. Indiferent de
varietate crizantemelor, azotul in exces le reduce viata de vas , si le mareste sensibilitatea la
boli cum ar fi putregaiul cenusiu. In pregatirea substratului trebuie avuta in vedere o foarte
buna aerare a solului care trebuie sa fie compus dintr-un amestec de pamant de frunze, nisip si
mranita in cantitati egale.

CAPITOLUL II – Fundamentarea teoretică a tehnologiilor de

 6

producţie

In vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie, în etapa pregătitoare, se

întocmesc fişele tehnologice pe culturi. Informaţiile cuprinse în fişe servesc în acelaşi timp la:
stabilirea tehnologiilor pe culturi, stabilitatea destinaţiei producţiei, determinarea volumului
lucrărilor mecanice şi manuale, stabilirea necesarului de forţe de muncă, stabilirea cantităţilor
de materiale şi a mijloacelor financiare pentru aprovizionare, bază de calcul pentru întocmirea
contractelor de cooperare cu Agromec.
Datele necesare:

1. Culturile incluse în planul de producţie al fermei

2. Suprafaţa ocupată de fiecare cultură
3. Cultura premergătoare
4. Producţia medie şi totală a fiecărei culturi (producţia principală şi producţia secundară)
5. Lucrările tehnologice în ordinea cronologică a executării lor
6. Perioadele de executare şi durata lucrării
7. Mijloacele cu care se execută lucrările (mecanic, manual)
8. Tarifele de plată pentru lucrările mecanice
9. Normele de irigare şi tarifele de plată pentru apa de irigat
10. Tarifele de plată a lucrărilor manuale, pe categorii
11. Cuantumul taxelor pentru CAS, şomaj, risc şi asigurare
12. Amortismentul specific
13. Materialele necesare procesului tehnologic, consumul normat pe U.N., preţul unitar şi cota
pentru cheltuieli de aprovizionare
14. Cota de cheltuieli indirecte (comune şî generale)
Mod de lucru:
1. Se înscriu în fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie. Producţia medie se planifică
în raport de soi, fertilitatea solului, cantităţile de îngrăşăminte aplicate.
2. Se înscriu lucrările tehnologice, în ordinea executării lor, precizându-se totodată perioada
optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări;
3. Pentru fiecare lucrare în parte se determină: volumul lucrării, sumele necesare pentru
executarea ei, materialele necesare, costul lor;
 7

4. La lucrările manuale, în raport de volumul lucrării se calculează numărul de z.o., iar

fondul de salarii rezultă înmulţind nr. de z.o. necesar pentru executarea lucrării cu tariful
pe z.o. corespunzător categoriei lucrării;
5. Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicând cota în proporţie de 30% pentru
CAS, 5% pentru fondul de şomaş şi 1% pentru fondul de risc şi asigurare, 15% asupra
sumei care reprezintă fondul de salarii;
6. Amortismentul specific se determină în raport de valoarea de inventar al mijlocului fix
folosit exclusiv la cultura specifică şi durata de folosire;
7. Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează aplicând o cotă parte procente din
valoarea materialelor folosite;
8. Din însumarea costurilor pentru lucrări mecanice, irigaţii, lucrări manuale, taxe asupra
salariilor, materiale inclusiv cheltuieli cu aprovizionarea, alte cheltuieli, se obţin cheltuieli
directe;
9. La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi generale şi prin însumarea lor,
se determină cheltuielile de producţie;
10. După fiecare trimestru se fac totaluri;
11. Se calculează indicatorii: cheltuieli de producţie la ha şi costul pe tona de produs.
Cheltuielile la ha rezultă din raportul între totalul cheltuielilor de producţie şi suprafaţă.
Costul pe unitatea de produs se calculează raportând cheltuielile de producţie pentru
produsul principal la cantitatea de produse planificată. De obicei, producţia fizică se
transformă în producţie STAS.

2.1. Elaborarea variantelor de tehnologie

Varianta 1

1. arat
2. dezinfectia solului
3. administrarea pesticidelor
4. maruntirea solului invederea semanarii
5. aducerea ingrasamantului de baza(natural)
 8

6. administrarea ingrasamantului
7. udarea
8. semanarea
9. rarirea
10. udarea
11. fertilizarile faziale
12. recoltarea
13. refacerea sistemului de sustinere

2.2. Calculul indicatorilor tehnico-economici

Calculul eficienţei economice reprezintă criteriul dominant al întregii activităţi economice

iar utilizarea eficientă a diferitelor resurse constituie principalele direcţii a programelor
economice şi sociale.
Calculul eficienţei economice se poate face în diferite unităţi de organizare a exploataţiilor
agricole pe sectoare de producţie sau chiar pe locuri de muncă sau ferme.
Fiecare sector sau domeniu de activitate se caracterizează printr-un anumit sistem
de indicatori, care pot fi diferiţi pe un indicator de eficienţă a producţiei agricole sau
indicatori de eficienţă a investiţiilor făcute în agricultură. Fiecare din această grupă de
indicatori prezintă o anumită forţă de comunicare intercondiţionându-se reciproc oferind
astfel o anumită imagine sintetică asupra aprecierii eficienţei economice.
Pentru aprecierea eficienţei economice se folosesc o serie de indicatori care se grupează în 3
categorii:
1.Indicatori tehnici: se referă la suprafaţa cultivată, la producţia medie şi totală,
producţia marfă totală şi secundară.
2.Indicatori economici:
a. cifra de afaceri care reflectă potenţialul economic al unei ferme şi care rezultă
din însumarea următoarelor elemente: venituri din valorificarea producţiei, soldul
stocului producţiei finite, soldul stocului producţiei neterminate, venituri din
prestări de servicii, dobânzi pe depozite, rente, chirii.
b. cheltuieli totale de exploatare pentru obţinerea producţiei.
c. valoarea adăugată – V.A.B. este rezultatul diferenţei dintre veniturile realizate şi
consumurile intermediare (cheltuieli materiale)
 9

d. valoarea adăugată netă – V.A.N. care se calculează prin diferenţa dintre V.A.B. şi
amortizarea mijloacelor fixe.
3.Indicatori financiari sunt reprezentaţi de:
a. profitul brut care este egal cu cifra de afaceri minus cheltuieli de exploatare
b. profitul net egal cu profitul brut minus impozitul pe profit. Din profitul net se
plătesc dividente la sfârşitul anului, fondul de dezvoltare, de investiţii, fondul de
cercetare
c. rata profitului.
d. costul de producţie
e. productivitatea muncii exprimată în unităţi fizice şi valorice

Calculul indicatorilor tehnico-economici

Nr. crt. Indicatori U.M. Chrysanthemum indicum

1 Salarii totale lei 19.701
-manuale 17.968
-mecanice 1.733
2 Impozit pe salarii 16% lei 3.152
3 Taxe totale lei 10.343
CAS 31% 6.107
Fond pensii 4% 788
Somaj 4% 788
Fond sanatate 13.5% 2.660

4 Cheltuieli materiale lei 151.225

5 Cheltuieli cu aprovizionarea lei 7.561
6 TVA 19% lei 28.733
7 Cheltuieli cu lucr mecanice lei 2.783
8 Amortizarea lei 75
9 Irigatii -2 lei/mc lei 15.000
10 Cheltuieli directe lei 238.573
11 Alte cheltuieli directe ( motorina x lei 3.693
3.7 lei)
12 Cheltuieli indirecte lei 40.557
- comune (7% din directe) 16.700
 10

- generale ( 10% din 23.857

directe+comune)
13 Total cheltuieli exploatare lei 282.823
14 Venituri vanzare productie lei 336.000
15 Cost de productie lei 2,90
16 Pret de livrare lei 3,50
17 Profit brut total lei 53.177
18 Impozit pe profit 16% lei 8.508
19 Profit net lei 44.668
20 Rata profit brut % 19
21 Rata profit net % 16
22 VAB lei 184.775
23 VAN lei 184.700
24 Productivitatea muncii
- z.o./fir 0,005
- fire/z.o. 193

*** Norma de irigatii recomandata pentru crizanteme : 0,5 mc/mp pentru tot ciclul de
vegetatie.

CAPITOLUL III – Calculul necesarului forţei de muncă

 11

Deoarece în agricultură se manifestă sezonalitate în consumul de zile-om, apare

evident faptul că şi numărul necesar de executanţi este variabil pe decade şi luni. Specialistul
este pus în faţa problemei fie de a stabili necesarul de personal muncitor permanent după
intervalul cu solicitare maximă (decadă sau lună) ceea ce duce la folosirea incompletă a
muncitorilor în celelalte perioade, fie de a stabili necesarul permanent după un alt nivel (sub
cel de solicitare maximă), ceea ce asigură o mai o mai bună folosire a muncitorilor
permanenţi, dar în perioadele de vârf trebuie să asigure forţa de muncă temporară. Decizia,
depinde, desigur de gradul de sezonalitate, de situaţia forţă de muncă în unitate, etc..
Datele necesare:
Pentru determinarea numărului de muncitori permanenţi, cărora să li se asigure
posibilitatea de a efectua un număr determinat de z.o./muncitor permanent/an, trebuie
cunoscute următoarele date:
- numărul de z.o. necesar desfăşurării proceselor de producţie pe fiecare lună (datele se
iau din fişele tehnologie ale culturilor);
- numărul de zile pe lună în care se pot efectua lucrările;
- numărul de z.o. propus ca sa fie asigurat pe muncitor permanent timp de un an.
Modul de lucru:
1. Din numărul total de z.o./muncitor permanent/an propus a se realiza, se scade un
număr egal cu 24 x n, în care n reprezintă un număr de luni cuprins între 1 şi 11, de regulă cu
cea mai mare număr de z.o.
2. Se totalizează numărul de z.o. din lunile rămase, iar suma se împarte la numărul
rămas la scăderea din numărul de z.o./an propuse a se realiza a produsului (24 x n), rezultatul
fiind numărul de muncitori permanenţi.
3. Se determină numărul de z.o. ce revin pe muncitor permanent în fiecare lună, prin
împărţirea numărului total de z.o. din fiecare lună la numărul de muncitori permanenţi rezultat
din calcul. Se va avea în vedere ca acest număr să nu depăşească cifra de 24 pe lună. Se
totalizează aceste zile şi se vede dacă se realizează condiţia asigurării numărului de
z.o./muncitor/an propus iniţial.
4. Se tatonează cu un alt număr de luni (n) până se obţine câtul cel mai mic
(reprezentând numărul de muncitori permanenţi) şi implicit numărul de z.o./muncitor
permanent/an propus iniţia.
 12

5 .Pentru lunile neacoperite de muncitori permanenţi se va determina numărul de

muncitori temporari, prin împărţirea, pe fiecare lună a numărului de z.o. rămase disponibile la
24.

Total
Supr. Total pe
hecta
(ha) Număr zile-om pe luni calendaristice z.o. r

I II I X XI
Cultura I I I V V VI VII VIII IX X I I
Chrysanthemum 0,3 78,3 116,4 439,3 292,8
indicum 1,50 0 0 0 0 7 3,53 240,56 9 8 0 0 0 3 9
2zile/h
Alte activităţi a 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 36 24,00

3,3 81,3 119,4 475,3 316,8

Total general - 3 3 3 3 7 6,53 243,56 9 8 3 3 3 3 9
3,3 81,3 5 475,3 316,8
Total recalculat - 3 3 3 3 7 56,53 193,56 9 71,48 1 3 3 3 9

- S-au decalat lucrarile din luna a VII-a in luna a VI-a cu un număr de 50 zile-om.
- S-au decalat lucrarile din luna a IX-a în prima decadă a lunii a X-a cu un numărde de
~50 zile-om

Calculul necesarului de muncitori permanenţi şi temporari

Chrysanthemum indicum - varianta 1. Ipoteza 1
N=170 (nr.de zile propus pentru a se realiza pe un muncitor/an)
n = 2 (nr. de luni cu un consum maxim de forţă de muncă)
170 – 2 x 24 = 122 zile • 3.37+56.53+71.48+51=182.38
182.38 : 122 = 1,5 ≈ 2 muncitori permanenţi

Total
Supr. Total pe
(ha) luni calendaristice z.o. hectar

Specificatia I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

ipoteza nr 1 n=2
z o /ferma 1,5 3 3 3 3 3,37 56,53 193,56 81,39 71,48 51 3 3 475,33 316,89
z o /muncitor 1,5 3 3 3 3 24 24 24 24 24 24 3 3 162 108
z o /munc perm 1,5 3 3 3 3 24 24 24 24 24 24 3 3 162 108
z o / munc sezonier 1,5 0 0 0 0 0 33 170 57 47 27 0 0 334 223
nr munc sezonieri 1,5 0 0 0 0 0 1 7 2 2 1 0 0 14 9

CAPITOLUL IV
 13

4.1. Calculul necesarului de insecto-fungicide şi erbicide

Organizarea acţiunilor de combatere a bolilor şi dăunătorilor are implicaţii directe în

evitarea pierderilor de producţie, cantitatea şi calitatea cât şi rentabilitatea culturii. Reuşita
acţiunii de combatere depinde de asigurarea cu pesticide necesare cât şi de mijloace tehnice
de aplicare a tratamentelor, precum şi de perioada optimă de aplicare a tratamentelor.
Pentru organizarea lucrărilor de combatere trebuie cunoscute o serie de elemente
referitoare la structura culturii, măsurile stabilite la nivelul unităţii pentru combatere, termenul
de aplicare pentru fiecare tratament, datele referitoare la aplicarea măsurilor de combatere,
stocul de produse ce trebuie procurate precum şi preţul de aprovizionare şi modalităţile de
plată pentru fiecare produs în parte.
Crizantemele sunt frecvent atacate de musculiţa albă de seră, păduchii verzi,
păianjenul roşu comun şi trips. Pentru combarea tripsului, păduchilor verzi şi musculiţei
albe se fac tratamente cu Methomex sau Lanate. Pentru a combate păianjenul roşu se fac
tratamente cu Neuron, Omite, Torque, Penstil.
Pe baza măsurilor de combatere stabilite cunoscându-se volumul lucrării, respectiv
suprafaţa pe care se aplică tratamentul şi dozele ce se vor aplica se calculează pentru fiecare
produs cantitatea comercială necesară pentru aplicarea unui tratament după relaţia:
N ⋅d
q=
100 unde q = cantitatea, N = norma de lichid pentru tratament, d= concentraţia.
Se determina cantitatea totală de produs tehnic necesară pentru întreaga suprafaţă.
Pentru fiecare tratament şi substanţă în parte se va face o centralizare a cantităţilor stabilindu-
se în acelaşi timp şi valoarea produsului total şi a costului tratamentului la unitatea de
suprafaţă, pentru a se putea planifica necesarul de resurse financiare pentru achiziţionarea
pesticidelor. Din necesarul anual de substanţe se scad eventualele cantităţi disponibile din stoc
determinând cantităţile care urmează a fi introduse în planul de aprovizionare a exploataţiei
agricole. Cantităţile determinate se trec într-un tabel centralizator în care se vor prezenta pe
trimestru cantităţile de pesticide cantitativ cât şi valoric.
Pentru fiecare variantă luată în calcul se va realiza un tabel centralizator.

Graficul necesarului de insecticide, fungicide şi erbicide. Pt: 1.5 ha

 14

Cost
Boala, Cant.
Nr. Val. Modul Doza Nr.
U. dăunătorul Produsul totală Valoa
crt Cultura lucrar de (kg/ha) trat
M sau utilizat (kg) Preţ re
. e utilizare (litru/ha) at.
erbicidul folosit (l) Lei/l totală
lei

Chrysanthe Păianjenul roşu

mum comun Insecticid
1. ha 1.5 Stropiri 0.8 l /ha 6 7,2 200 1440
indicum Tetranychus Omite 570
urticae EW 10 ml

Aleurodidae
Chrysanthe
(Bemisia tabaci)
2. mum ha 1.5 Torque 50PU Stropiri 0,4 1 0,6 150 90
indicum

Chrysanthe
mum Aphelenchoides
3. ha 1.5 Mancozeb 80 Stropiri 2,5 1 3,75 30 112,5
indicum spp.

Chrysanthe
mum
4 ha 1.5 Lepidoptera Mancozeb Stropiri 2 1 3 30 90
indicum

Chrysanthe
mum Crizanteme
5 ha 1.5 Syllit 65 WP Stropiri 0.5 2 1,5 90 135
indicum fusarium

Chrysant Verticillium
hemum spp. Stropir
6 ha 1.5 Rubigane 0,2 5 1 20 30
indicum i

Chrysant
7 hemum Fastac 10 Stropir
ha 1.5 Oïdium 0,1 2 0,3 100 150
indicum CE i

4.2. Organizarea lucrărilor de combatere a bolilor şi dăunătorilor

De eficacitatea lucrărilor de combatere a bolilor şi dăunătorilor depinde starea de

sănătate a culturilor, aspectul calitativ precum şi cantitatea de produse realizate. Această
lucrare se poate executa cu diferite mijloace cum ar fi: aviaţia utilitară, maşini mecanice de
stropit sau prăfuit, pompe manuale, etc..
Eficienţa oricărei lucrări trebuie să respecte următoarele etape:
-stabilirea numărului de agregate, a formaţiei de muncă, a necesarului de materiale
-organizarea lucrării;
-desfăşurarea propriu-zisă a lucrării;
 15

-controlul calităţii lucrării.

Pentru desfăsurarea raţioanlă a lucrării de combatere trebuie să se determine
următoarele elemente:
1.Numărul de tractoare şi maşini necesare pentru executarea lucrările, sau numărul de
agregate
2.Cantitatea de substanţă ce se foloseşte la hectar (l kg), cantitatea de soluţie ce se
foloseşte pe întreaga suprafată, suprafaţa parcelelor de lucru, distanţele dintre punctele de
alimenare, numărul de muncitori pentru executarea lucrării în termen optim, necesarul zilnic
de mijloace de transport pentru apă sau soluţie.
*** Date necesare:
1.Suprafeţele şi dimensiunile parcelelor
2.Starea de vegetaţie a culturilor
3.Relieful
4.Distanţele dintre rânduri
5.Capacitatea rezervorului
6.Viteza de deplasare a agregatelor
7.Distanţa de la care se transportă apa, sau distanţa de la punctul de preparare a
soluţiei la locul de stropit
8.Norma de muncă a muncitorilor pentru preparatul soluţiei
9.În cazul tratamentelor cu erbicide trebuie determinate următoarele elemente:
-captarea buruienilor dominante, structura şi textura solului, adâncimea apei freatice,
numărul de fertilizări şi cantitatea folosită la fertilizare, condiţiile pedoclimatice, tehnologiile
de aplicare.

*** Modul de lucru:

1.Se determină numărul de mijloace mecanice necesare defăşurării lucrărilor în termen optim
(1-3 zile)
S
N=
n⋅ P
S = suprafaţa totală
P = productivitatea agregatului
n = numărul de zile pentru efectuarea lucrării (1-3 zile)
* Productivitatea agregatului:
 16

B ⋅V⋅t⋅H
P=
10 . 000
B = lăţimea de lucru a agregatului (m)
V = viteza de deplasare a agregatului (m/ora)
t = durata unei schimb
H = coeficientul de utilizare a timpului de lucru
2.Se calculează cantitatea totală de substanţă sau soluţie pe hectar
N ⋅d
q=
100
N = norma de stropit (litri)
d = doza (%)
3.Se calculează cantitatea totală de soluţie pe întreaga suprafaţă
Q= q⋅V ⋅n
V = volumul lucrării
n = numărul de stropiri
4.Se determină mărimea parcelelor de lucru
S
s=
N
S = suprafaţa
N = numarul de agregate folosite
5.Se organizează locul de muncă prin aprovizionarea cu materialele sau produsele chimice
necesare punctelor de alimentare.
6.Se calculează distanţa dintre punctele de alimentare
D= 2 ⋅B ⋅t ⋅N
B = lăţimea de lucru a agregatului
t = numărul curselor dus-întors până la golirea completă a rezervorului
N = numărul de agregate care lucrează grupat pe o parcelă
7.Numărul de ture dus-întors
10000⋅Q ⋅Y
t=
A ⋅ B ⋅2⋅ L
Q = capacitatea rezervorului (litri)
Y = coeficient de utilizare
A = norma de stropit (litri/ha)
B = lăţimea de lucru (m)
 17

L = lungimea parcelei (m)

8.Se calculează cantitatea de soluţie ce se va pune la primul punct de alimentare
C= Q⋅N
Q = capacitatea rezervorului (litri)
N = numărul de agregate grupate pe o parcelă
9.Se calculează cantitatea de soluţie necesară pentru celelalte puncte de alimentare
C=Q⋅N ⋅Y
Y = coeficient de utilizare al rezervorului

10.Se calculează numărul de muncitori necesar pentru prepararea soluţiei

V
Nr . muncitori = ⋅i
P ⋅Z
V = volumul lucrării
P = norma de productivitate zilnică a muncitorilor
Z = numărul de zile în care se execută lucrarea (1-3 zile)
i = numărul de muncitori din formaţie
 18

CAPITOLUL V – Determinarea pragului de rentabilitate

Mărimea ratei profitului şi a costurilor de producţie se află în strânsă dependenţă cu

mărimea producţiei şi a cheltuielilor totale de exploatare dintr-o fermă horticolă. În funcţie de
dinamica cheltuielilor ce contribuie la realizarea cheltuielilor totale de exploatare acestea se
împart în două categorii: cheltuieli variabile şi cheltuieli fixe (constante).
Cheltuielile variabile sunt constante ca mărime pe unitatea de produs şi volumul lor
creşte direct proporţional cu volumul producţiei realizate. În această categorie intră lucrările
ce au ca unitate de măsură tona, kilogramul, mii butuci, mii litri, mii bucăţi (exemple:
lucrarea de încărcat, descărcat, muşuroit, tăiere în uscat, dirijat şi legatul lăstarilor, preparat
soluţie, recoltat, etc.).
Cheltuieli fixe sau constante – sunt acele cheltuieli care au o mărime constantă la
unitatea de suprafaţă dar sunt variabile la unitatea de produs realizat. În această categorie intră
lucrările solului (arat, discuit, prăşit), administrat îngrăşăminte chimice, stropit cu pesticide,
etc..
Punctul critic sau pragul de rentabilitate marchează acea dimensiunea a producţiei
medii la hectar la care încasările din valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale
de exploatare. În acest punct nu se înregistrează profit dar nici pierderi.
Punctul critic sau pragul de rentabilitate se poate determina în două moduri şi anume:
fără profit programat şi cu profit programat.
În vederea obţinerii unui profit anticipat, este necesar o sporire a cheltuielilor de
producţie în scopul obţinerii unei producţii suplimentare din vânzarea căreia se pot acoperi
cheltuieli suplimentare ce au fost făcute în cadrul unei exploataţii horticole.
 19

Determinarea pragului de rentabilitate sau a punctului critic

Chrysanthemum indicum

Determinarea pragului de rentabilitate fără profit programat

 Y = Y’ Y = venituri totale (lei/hectar)

 Y=Ax
Y’ = cheltuieli totale de exploatare (lei/hectar)
 Y’ = B  x + C
 Ax =Bx+C A = preţul de vânzare (lei/fir)
 x (A-B) = C
C B = cheltuieli variabile (lei/fir)
x=
A−B C = cheltuieli fixe (lei/hectar)

x = 64.000 fire
A = 1,2 lei/fir Y = 224.000 lei/ha

Y’ = 188.385 lei/ha

C
x= = 8 0736 fire /ha
A−B

*** Nivelul producţiei de 24736 fire/ha marchează punctul critic sau pragul de
rentabilitate, în care valoarea veniturilor obţinute prin vânzarea acestei cantităţi de de flori la
preţul de 3,5 lei/fir, asigură acoperirea integrală a costului de producţie.
Depăşirea acestui nivel al producţiei (80736 fire/ha) duce la obţinerea unui profit, iar scaderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi.

Determinarea pragului de rentabilitate cu profit programat

 Y = Y’ Y = venituri totale (lei/hectar)

 Y=Ax
 Y’ = B  x + C + Pr Y’ = cheltuieli totale de exploatare (lei/hectar)
 A  x = B  x + C + Pr
 x (A-B) = C + Pr A = preţul de vânzare (lei/kg)

C+Pr B = cheltuieli variabile (lei/kg)

x=
A−B
C = cheltuieli fixe (lei/hectar)

x = 64.000 fire
A = 3,5 lei/fir Y = 12400 lei/ha
Pr = 30.00 lei/ha
Y’ = 188.385 lei/ha
 20

C+Pr
x= =6 4000 fire / ha
A−B

*** Nivelul producţiei de 64.000 fire/ha marchează punctul critic sau pragul de
rentabilitate, în care valoarea veniturilor obţinute prin vânzarea acestei cantităţi de flori la
preţul de 3,5 lei/fir, asigură acoperirea integrală a costului de producţie, şi obţinerea unui
profit de 30.000 lei/hectar. Depăşirea acestui nivel al producţiei (64.000 fire/ha) duce la
obţinerea unui profit suplimentar.
*** Cheltuielile de producţie pe hectar care duc la obţinerea acestei cantităţi (64.000
fire/ha) sunt:
-cheltuieli fixe = 5114,2 lei
-cheltuieli variabile = 27.436,41 lei
-total cheltuieli = 151141,2 + 27436,41 = 178577,625 lei

Cheltuieli variabile – Chrysanthemum indicum

Cheltuieli Cheltuieli
Volumul
Nr. Denumirea lucrării U.M. variabile variabile
lucrării
totale(lei) lei/ha
1 Încărcat îngr. chimice cu K+P t 0,55 2,955 1,97
2 Transport îngr. chimice t 0,55 733,3 488,87
3 Descărcat îngr. chimice t 0,55 2,955 1,97
4 Transport rasaduri mii but 9,95 19,9 13,27
5 Plantarea Mii but 9,95 74,625 49,75
6 Transport apă mii litri 3 42,95 28,63
7 Legat + palisare et 1,2 ha 1,5 0,6 0,4
8 Copilit mii fire 96 1670,4 1113,6
9 Bobocit mii fire 96 4800 3200
10 Pensat mii fire 96 1975,25 1316,83
11 Transport apă mii litri 3 42,95 28,63
12 Preparat soluţie mii litri 3 17,34 1396
13 Copilit mii fire 96 1670,4 113,6
14 Legat plante de araci Mii araci 9,95 2470,89 1647,26
15 Afanat ha 1,5 512,3 341,53
16 Transport apă mii litri 3 42,95 28,63
17 Preparat soluţie mii litri 3 17,34 1396
18 Recoltat flori mii fire 96 6988,8 4659,2
19 Transport flori mii fire 96 2324,9 1549,93
TOTAL
- - 23.410,81 17.376,07
 21

Cheltuieli fixe – Chrysanthemum indicum

Cheltuieli Cheltuieli
Volumul
Nr. Denumirea lucrării U.M. variabile variabile
lucrării
totale(lei) lei/ha
1 Desfiintarea culturii anterioare ha 1,5 90,65 60,43
2 Dezinfectia solului ha 1,5 92201,25 61467,5
3 Pregatirea patului germinativ ha 1,5 45,785 30,52
4 Administrat ingrasaminte + ha 1,5 176,135 117,42
deservit
5 Arat la 18-20cm + grapat ha 1,5 433,5 289,0
6 Cultivatie totala ha 1,5 136,07 90,71
7 Infingerea aracilor Mii araci 9,95 825,85 550,57
8 Stropit + deservit ha 1,5 545,99 1738,2
9 Plivit si Prasit ha 1,5 56140 37426,67
10 Stropit + deservit ha 1,5 545,99 1738,2
TOTAL - - 151.141,2 103509,2
 22

CAPITOLUL VI – Concluzii şi propuneri

Eficienţa economică este un raport dintre efort şi efect. Efortul este redat de cheltuieli,
iar efectul este volumul veniturilor acumulate.
Organizarea producţiei, în toate fazele ei, constituie la ora actuală o sursă importantă
de profit, fără a investi fonduri suplimentare în afară de inteligenţă şi bunăvoinţă.
Aşa cum reiese din calculul principalilor indicatori economici, existenţa unui profit net
de aproximativ 30.000 lei/hectar ajungem la concluzia că in domeniul horticol cultura florilor
taiate în general, şi a crizantemelor în special, realizează unul din gradele cele mai ridicate de
valorificare a potenţialului productiv şi economic a terenurilor agricole. Costul de producţie al
unui fir de crizantema este aproximativ egal cu 2,9 ei/fir, iar rata profitului net de 16%.
Prin obţinerea profitului, se asigură finanţarea lucrărilor de producţie în anul următor,
şi totodată posibilitatea modernizării, achiziţionării de tractoare şi maşini, şi nu în ultimul rând
plata dividentelor ce revin fiecărui acţionar, şi chiar a primelor muncitorilor, ca rezultat al
efortului şi interesului depus în producţie.
*** Pentru îmbunătăţirea activităţii de producţie şi a creşterea eficienţei economice, se
va acţiona în mai multe direcţii, având în vedere caracterul întensiv sau extensiv al unor
lucrări :
 Pentru a aplatiza vârful de muncă din luna iulie este necesar ca únele lucrar isa fie
incepute inca din luna iunie, daca este disponibila forţa de muncă şi condiţii meteo favorabile.
Efectuarea simultană a mai multor lucrări la o singură trecere a tractorului, prin
organizarea de agregate la care sunt cuplate diferite utilaje care efectuează concomitent mai
multe operaţii; exemplu: prăşit + grăpat + erbicidat.
Organizarea corespunzătoare a timpului de lucru a tractoarelor şi utilajelor, care
presupune evitarea timpilor morţi, a deplasărilor în gol, şi utilizarea cu un maxim randament a
agregatelor.
Tratamentele cu fungicide trebuie făcute la avertizare conform buletinelor de
informare de la Direcţia Fitosanitară Judeţeană, pentru a reduce costul de producţie prin
efectuarea tratamentelor numai în caz de necesítate. Tratamentele cu insecticide se vor face
ţinând cont de pragul economic de dăunare pentru a micşora cheltuielile necesare cu
aprovizionarea cu pesticide.
 23

*** Rezultatele obţinute prin proiectarea celor două variante de tehnologii ne

posibilitatea să alegem situaţia cu rezultatele economice cele mai importante, în contextul
realizării unor producţii ridicate.
 24

BIBLIOGRAFIE

1.Filip C., - Curs de management, Universitatea Agronomică Iaşi, 1992

2.Ciurea I., Vasilescu N., Asist. Brezuleanu S. – management –Îndrumător şi caiet pentru
lucrări practice, Universitatea Agronomică, 1998

3.Horticultura alternative si calitatea vietii, Editura GNP

4.www.agrocapa.ro

5.www.fermierul.ro

6. http://www.flori-gradini.ro/?id=6

7. http://www.infogradina.ro/plante-decorative/plante-decorative-cu-flori/crizantema-floarea-
de-aur/192/