r"11 Descrierea elP a Bibliotecii Nafionale a Romaniei AUTORI:

Chid de nursing cu tehnici de evaluarc ~i ingrijiri .LUCRETIA TITIRCA GEORGETA BALTA

:"'1.'"
1-"'
I
.
corespunzatoare nevoilor fundamentale / Lucrelia
Titircii (coord.), Elena Dorobantu, Gherghinica Gal. ... _
Ed. a 7-a. - Bucure~ti : Viala Medicalii Romaneascii,
ELENA DOROBANTU
GHERGHINICA GAL
LUDMilA RACHIERU
LIANA pARVU
2008- MONICA SEUCHEA VALERIA GHIDU
MARIA ZAMFIR
I 2 vol.
ISBN 978-973- I 60-0 I 0-9
Vol. 1 : Tehnici de evaluare ~i ingrijiri corespunziitoare COLABORA TORI:

I nevoilor fundamentale. - 2008. - ISBN 978-973- I 60-009-3

1. Titircii, Lucrelia (coord.)

MARIANA ARDELEANU
MARIUCA IVAN
LAURA MUNTEANU
IULIANA VISOVAN
ILEANA CARMEN DINDELEGAN

II. Gal, Gherghinica

III. Dorobanlu, Elena

I .1<.
614.253.5

GHI DE URSI
'("J4~:~1..t7fte;:'d~)-"~~~Q~Y
i~
,
....•.

I
'.
CU TEHNICI DE EVALUARE 51iNGRlJlRI CORESPUNZATOARE
I

NEVOILOR FUNDAMENTALE
I ,
I:
[(~--~J-0 VoL I
[ Coordonator lucrare
,(I.'.
il • LUCRETIA
, TITIRCA
::

",i:.
[ I d
1~
~

.I Redactor de carte:
Tehnoredactor:
Dr. Mihail MIHAILIDE
loan DUMITRENCO

II Tehnoredactare computerizata
~i coperta: Gina MANCIU
Corector: Constanla MARINESCU

II
r \

EDITURA "VIATA MEDICALA ROMANEASck

Bucure~ti, sector 1, str. Ion Brezoianu nrc 27, etc 2, cod 010131 EDI:T"URAVIATA MEDICAlA ROMANEAscA
TELEFON: 315.61.09; FAX: 315.69.80 Bucure!j)ti

i~;'
~,
l
.
-:y{j;¥.il:Mo~i;1!j9'l'J'..,.".;.tff.~;'.:~:<:rr:.r.
.•~,'.-r-~-
,-.r.'
 n
c
~
m
:r:
:z
o
~C\
~~J: ;:
~:'.
c::»- ~ .
0'-0
_c ;
~~'.

~~O !,.
;,",

-".V"m
c-
Z ->
c:ZZ
»~C
s:c ..••
m$",..,
:z - fA
~ n v.
»0-
I:;:;~Z
~C\
c
:z
•••••••••
»c
d
»
;ll:J
m
•• < ~ _ ••• ,,',..... • ••••• 'N ••• '....... •..•• .. ,,"
, ..'~.,,' v",.'"\,, " "r "-'I';,~',. , , . ":'~" ... : (.1':,';' ;,,""' ","(,';,'w,;.o,,; ,'.'.i,', ,•..•,.

f
'I""""'''''''~~-" <'1

I
I
NURSINGUL LA INCEPUT DE MILENIU
I Tin sa apreciez dintru Ineeput aparitia "Ghidului de nursing eu tehnici de evaluare !,>i
ingrijiri corespunzatoare nevoilor fundamentale" $i sa mullumese totodata, bine

I eunoscutei autoare Lucretia Titirca $i la fel de valoroaselor sale colaboratoare, pentru

aceasta luerare atat de utila nu numai Invalamantului de nursing de la noi din lara, ci $i
tuturor asistentelor $i asistenlilor medicali oriunde s-ar aHa, studenlilor In medieina, medicilor
de familie $i oricarei persoane interesate sa previna Imbolnavirile, sa aeorde primul ajutor

I sau sa trateze $i sa vindece multe dintre Imbolnavirile cu care ne confruntam astazi.

Mullumese, de asemenea, Editurii "Viafa Medica/a RomaneasCi!i" atat de receptiva In
editarea $i difuzarea aeestor manuale de baza pentru dezvoltarea $i aprofundarea studiilor
de nursing.

I Au trecut doua decenii de cand OMS a' Iansat sloganul "Sana tate pentru toti in anu/
2000" In cadrul Sesiunii internalionale de atunci, la care au participat 134 de lari membre, a
fost subliniat loeul aparte pe care-I ocupa cadrele sanitare medii, ca flind grupul cel mai
important, mai apropiat de populalie $i care poate influenla legatura Intre sisteme $1cerinle.

I lata ea, acum, In pragul mileniului III, omenirea nu se poate felicita ca a eradicat
principalele boli intecto-contagioase $i cu extindere In masa $i nici ca a stavilit drumul spre
cronicizarea foarte multor maladii (bali cardiovasculare, oncologice etc.), care determina
scaderea duratei medii de viala $i a speranlei de supravieluire.

I Reorientarea eatre profilaxiaprimara impune noi metodologii In conceptul de pregatire,

inclusiv pentru munca de prevenire $i combatere a bolilor infecto-contagioase, cum ar fi:
hepatitele (A, B, C, 0), tuberculoza, BTS (boli cu transmitere sexuala), bolile ocazionate de
deprinderi noeive - utilizarea aleoolului,a fumatului $i a drogurilor majore.

I Toate aeestea se petree cu 0 recrudescenla nebanuita In perioada de tranzilie c~i.tre

integrarea In UE a larilor din sud-estul Europei, printre care $i Romania. lata de ce nevoia de
formare a cat mai multor absolvente In eadrul $colilor de nursing devine cu atat mai acuta eu

I
cal $i larile cu un standard de viala mai ridicat din Vest solicita cu insistenla asemenea
profesioni$ti, mai cu seama din lara noastra.
Exista, astazi, foarte multe punete pe giobul pamantesc in care se eonsuma tensiuni
sociale $i politiee sau au loc razboaie, terorismul fiind Inca activ in numeroase zone ale lumii.

I', Exista 0 ere$tere a pragmatismului $i a competiliei loiale - dar $i neloiale - In via!a

sociala. Exista $i 0 polarizare a nivelului de trai al oamenilor, 0 cre$tere a criminalitalii
(organizate), a penetralici consumului de droguri, 0 revolulie a sexualizarii (In sensuI rau al

I .~.

:~
~
cuvantului). a delincvenlei minorilor $i a tulburarilor psihice, ca 0 consecinla a tuturor celor
menlionate anterior .
Programele dorite terapeutiee, profilaetice sau recuperatorii In domeniul oerotirii sanatalii
nu se pot realiza fara munea In eehipa $i tara prezenla bralelor devotate $i calde ale nurselor.
';j
i,

5
.1'
------------~
r
De curajul. abnegatia ~i daruirea acestora este atiH de mare nevoie acum. pentru ca lata
I
lumii sa lie ceva mai luminoasa.
$coala Sanitara Postliceala "Carol Davila'; care are 34 de filiale Tnjudetele tarii, se poate
,
m€mdri cu faptul de a Ii lost admisa In Consiliul European de Nursing - Tnliintat Tn 1899, cu
sediul la Londra -. Tnanul 1999. ~i aceasta datorita standardelor pe care le-a onorat anual
prin prezenta delegatilor sai la manilestarile internationale.
A trecut un secol pe parcursul caruia obiectivul sau de baza a lost urmarit cu
I
consecventa: mentinerea TngrijirilorJ\~,,?statii proprii cadrelar medii sanitare) la eel mai Tnalt
nivel Tn toate tarile lumii - memOre ~i nemembre - prin educatie. legi ~i practica
prolesioni~tilor.
De-a lungul anilor. Comitetul International pentru Nursing s-a preocupat. Tmpreuna cu
nV1BINAREA STIINTEI
CU VOCATIA DE NU'RSA
I
asociatiile, de studiul activitatilor deosebite privind nursingul. a Tncurajat activitatea
publicistica ~i a initiat numeroase actiuni alaturi de alte loruri nationale ~i internalionale
(OMS, UNESCO, UNICEF etc.). fndreptaru/ de faNi se adreseaza in ega/a masura cursanJilor de la $colile I
Depunerea juramantului la absolvirea ~colii a lost un timp practicata ~i Tnlara noastra ~i
reluata ~i de catre $coala Sanitara PosUiceatia"Carol Davila" dupa decembrie 1992. Unul
dintre texte, denumit Tn semn de mare preluire "Juramantul lui Florence Nightingale". este
sanitare postliceale
Conceptul
Henderson,
de ingrijire
completa!,
$i asistenJi/or medica/i
prezentat aid
(profesori
are la baza modelul
cu e/emente dintr-o larga blbliografie
de nursing sau practicieni).
elaborat
de speda/itate.
de Virginia
Acest
I
.
urmatorul:
"Ma leg cu trup $i suflet, In fala lui Dumnezeu $i faJa de aceasta adunare, ca-mi
voi petrece viaJa In cinste $i ca voi practica profesia mea cu loialitate .
. Ma voi feri de tot ceea ce este diu $i daunator $i nu voi lntrebuinta $i nu voi da
mode/ ii poate ajuta pe asisten/ii medicali sa se apropie $i sa-i cunoasca mai bine
p.e benefidarii ingrijiri/or, sa of ere ingrijiri mai bune, individualizate,
continue. De altfel, aceasta este direcJia in care se orienteaza inva/amantul
complete $i
sanitar,
I
cu buna $tiinJa vreun leac vatamator. in formarea de baza $i continua.
Vol face tot ce sta In putlnta mea spre a pastra $i ridica drapelul profesiei mele
$i voi fine In tai!Ja tot ceea ce ml se va IncredinJa, precum $i tot ce voi afla din treburile
Elaborarea acestei lucrari a presupus mult cura) din partea autoarelor. dat fiind
faptul ca dupa 1989.au aparut la noi in Jara 0 serie de surse de informaj,i despre
.1
familiale In timpul profesiei mele.
Ma voi stradui sa-i ajut cu loialitate pe medici In tri:itamentul prescris de ei $i ma nursing $i procesul de ingrijire, /ucrari elaborate de autori americani, englezi,
voi devota celor pe care Ii lngrijesc". francezi $i care au fost folosite in cadrul $colilor $i in educaJia continua a asisten/ilor
Mi-a~ mai Tngadui sa adresez prin aceasta prelata un apel catre cele trei departamente:
Ministerul Sanatatii ~i Familiei, Ministerul Educatiei ~i Cercetarii, Miriisterul Muncii ~i
Solidaritatii Sociale, sa Tncurajeze Tnvatamantul de nursing ~i, Tn urma controlului CNEAIP
medicali.
Riscam prin urmare sa fim acuzaJi (mai mult sau mai puJin cu buna credinJa) ca I
(Consiliul National pentru Evaluarea ~i AcrecJitarea Invatamantului Preuniversitar). sa
creasca numarul de locuri In Invatamantul postliceal sanitar la toate disciplinele. inclusiv Tn
cel de Asistenta sociala.
nu am c1arificat $i aprofundat
nursing, de planul de ingrijire,
in suficienta masura noJiunile legate de procesul de
cu toate implica/iile acestora.
crezut ca in cateva pagini s-ar putea c1arifica $i epuiza toate modelele conceptuale,
Este lnsa greu de I
Felicitand Inca 0 data pe autoare ~i pe reprezentantii Editurii "ViaJa Medicala Roma-
cu nuanJe/e $1 impfica/iile for.

• {,,,asca" per-ill! illunca lor deosebita, ,C doresc aceI atribut pe care medicina Antichitatii 11
asimileaza celui mai elieient tratament: zambetul.
"Un zambet nu costa nimic, dar poate oleri mull. EI ia numai 0 clipa. dar amintirea lui
Pana acum, singurul teren comun de informare a asisten!ilor din Jara noastra In
/egatura cu noile no/iuni de nursing au fost atelierele-curs de perfec/ionare, cu I
I
dainuie uneori pentru todeauna. sprijinul Ministerului Sanata/ii $i Familiei. Prin aceste ate/iere au putut fi pregati!i
Un zambet aduce lerieire Tncasa, bunavointa Tnmunca. este semnul prieteniei. doar un mic numar de reprezentan/i ai profesiunii de asistent medical. Oricum,
i,
Un zambet nu poate Ii Tmprumutat, cumparat sau cer~it. pentru ca el nu are valoare
pentru nimeni pana cand nu este daruit". materia/ele bibliografice primite sau aduse de asisten/ii care au fost in strainatate
~
,i
;;~

~.
~
Unii oameni sunt prea obositi ca sa mai daruiasca un zambel. Daruiti-Ie voi unul pentru
ca nimeni nu are mai mare nevoie decal cel care nu-I mai poate darui.
nu sunt sufidente
postliceale.
pentru zeci/e de mii de asisten/i $i cursanJi de la $colile sanitare
De aceea, am considerat
- a$a cum reiese din tit/u - un indreptar,
ca elaborarea unei lucrari care sa constituie
un ABC al nursingului, care sa ajute /a
I
~ Dr. Mioara MINCU, formarea $i informarea asisten/ilor medicali in conformitate cu orientari/e actuale in
•Sit.
8
medic primar,
acest domeniu, ar putea fi de mare uti/itate, un sprijin important pentru elevii $colilor
~ director general al $colii Sanitare Postliceale
I.
i 6
"Carol Davila" sanitare $i chiar pentru asistentele practiciene.

~'.,:,:,"..""--
.' .,:~-~".-c-;'.;'~:".i,".;:..•;.t.:."v~ . ",>;.;,;"),,,. t.:."., c;, ~,,,~:a::I~;:,~,'jk:".,~""'•.';'".7. ,-: I. ,,>I
 • " .•....',~j;,,:, ri';,',,' ~>:,;.'.•"~~/;,;'~.j/, ",;.,.>,',
."~~:.;.

I Diversitatea informaliilor a produs deruta, mai ales in predarea nursing-ului,

ajungfmdu-se la situa/ia - poate exagerat spus - In care avem "ciUe scoli atatea
pentru ca asistenta colaboreaza cu medicul si are obliga/ia sa execute tratamentul
prescris de acesta, chiar dadi are concomitent responsabilitaji si activita/i
modele de predare a nursingului~ De aceea am spus mai sus ca a fost nevoie de
independente, cu rolpropriu. De exemplu, la un pacient cu diagnostic medical de
I mult curaj pentru a lncerca sa c1arificam,In cateva pagini, complexitatea aspectelor
procesului de nursing, ale diagnosticului de nursing - teme care In literatura straina
de specialitate sunt tratate pe sute $i mii de pagini.
pneumonie, care prezinta hipertermie, soc, hipoxie etc. asistenta are obligaJia sa
aplice tratamentul prescris de medic pentru afecjiuni. Dar riscul de deshidratare
legat de hipertermie (manifestata .orinlimbaars3 etc.) fundamenteaza un diagnostic

I To/i cei care au lncercat, cu diverse ocazii, sa c/anfice unele dintre subiectele
abordEJfede noi, dar nu au avut curajul sau timpul necesar sa-si sintetizeze
eforturile lntr-un asemenea ghid, ar putea, pe buna dreptate, sa exprime 0 serie de
de lngrijire, al asistentei medicale, In baza caruia aceasta lSi planifica anumite
ac/iuni (lngrijirea cavita/ii bucale, hidratarea repetata cu lichide, lngrijiri preventive
pentru evitarea escarelor etc.). Ambele categorii de lngrijire (cele decurgand din

I observa/ii pertinente. Este un lucru firesc, si noi suntem constien/i de faptul ca se

pot aduce multe completari necesare, se pot face observajii competente, pentru ca
exista $i alte modele bune care ar putea fi studiate, cu condi/ia sa fie publicate In
rotul delegat $i cele decurgand din rolulpropriu) sunt la fel de importante.
Lucrarea de fa/a nu urmareste sa impuna 0 linie de conduita rigida (pentru ca nu
au putut fi clarificate toate aspectele); ea urmareste doar sa incite la creativitate,
limba romana, lntr-un tiraj suficient de mare.
I Prezenta lucrare este doar un ghid ce nu are pretenjia de a fi impus obliga!oriu
ca singurul modelposibil.
oferind elemente de orientare pentru aplicarea In practica a unui concept teoretic
adoptat astazi In majoritatea /arilor.
Lucrarea lncearca mai ales sa raspunda nevoii ca fiecare elev sa aiba la
Pentru aceasta etapa, ne adresam persoanelor de buna credin/a cu rugamintea
I de a primi aceasta lucrare drept ceea ce se doreste, Si nimic mai mult: un ajutor
pentru Inva/area teoretica a nursingului, 0 lncercare de a fixa un limbaj profesional
dispozijie 0 bibliografie care sa 11poata orienta In lnjelegerea $i cfarificarea
nojiunilor de baza. Aceasta Ii da posibilitatea profesorului de nursing sa dezvolte $i
sa completeze temele cu alte informajii necesare. £Ievii au In acest indreptar un
comun, standardizat, pentru usurarea comunicarii Si c1arificarea concluziilor _

I lntr-un cuvant, un fir conducator ce poate fi continuat sl dezvoltaf cu noi cunostin/e

acumulate de fiecare asistenta medicala cu preocupari Si responsabilifa/i In
model conceptual care poate constitui un punct de pomire pentru reflexie, in
vederea confruntarii cu realitatea noastra, iar profesorul de nursing poate, in cadrul
orelor de curs, sa faca mai multe exerci/ii: sa aprofundeze nojiunile $i, in acela;;i
educa/ie $i formare.

I * ••

Lucrarea de fa/a ofera elevilor din scolile sanitare principiJIe care stau la baza
timp, sa predea si temele de tehnica ingrijirii bolnavului - teme la care nu se poate
renun/a.
Exista mu!te contra verse in legatura cu termenul cel mai potrivit pentru a defini
actului de lngrijire, ajutandu-i sa Ie puna in aplicare cu cel mai lnalt profesionalism.

I
,,persoana ingrijita'~ Noi am folosit cu precadere termenul de "pacient" sau
Noua tendin/a ce se manifesta azi In lume In domeniul nursingului, de practicare a
"persoana" in loc de individ, bolnav, client, beneficiar.
unor lngrijiri autonome, cheama asistentele sajoace un rol nou, ce nu poate fi redus
De asemenea, exista mai multe variante in felul de a descrie "procesul de •• I
la simplul act de executare a un,or tehnici de lngrijire. ci implica lntregul efort de
ingrijire". Nu este atat de importanta terminologia utilizata, nici numarul de etape
I asigurare a unei stari de bine persoanei lngrijite, ajutorul acordat acesteia pentru
menjinerea starii de sanatate.Competen/a profesionala se demonstreaza .orin
cunostin/e teoretice aprofundate si capacitatea de a Ie aplica lntr-o activitate
propuse pentru a defini procesul de ingrijire: este importanta logica in care este
aplicata metoda sistematica de lucru pentru abordarea problemelor de sanatate.
Chiar $i 1:7acest lndreptar sunt abordari diferite.

I: creatoare, de lngrijire individualizata, personalizata, completa si umana.

Autonomia asistentei In procesul de lngrijire demonstreaza ca asistentele sunt
capabile de 0 judecata independenta in ceea ce priveste ingrijirile de baza;
Anexele la lucrare provin din surse bibliografice diferite, dar fiecare poate fi
consultata Si folosita pentru a ne obisnui cu depistarea problemelor persoanei

Ii autonomia nu inseamna ca asistenta pune un diagnostic medica! sau prescrie un

tratament, acestea raman In continuare atribu/ii proprii ale medicului.
lngrijite, cu elaborareadiagnosticului de lngrljire, a planului de lngnjiri. Odata
dovedita utilitatea noului concept, este necesar sa asiguram posibilitatea
t introducerii si folosirii acestuia In practica asistentei medica/e. Deocamdata poarta
in acelasi timp cuno$tin/ele tehnice (investiga/ii, tratament etc.) legrBe de rolul
este doar lntredeschisa.
delegat al asistentei sunt indispensabile: nu se poate In nici un caz renun/a la
I~l~
i:.,.::.
i::
aceste cuno$tin/e In pregatirea elevilor de la $colile sanitare postliceale. Aceasta Am subliniat $i in contextulprezentarii temelor ca exista multe aspecte de care
asistenta medicala trebuie sa tina seama atunci cand formuleaza diagnosticul de
8
'I~ ~
 ingrijire. Trebuie sa poata distinge dar intre diferitele tipuri de probleme cu care
pacientul este confruntat, pentru ca nu toate aceste probleme se regasesc in
diagnosticul de ingrijire autonoma.
I
Pentru ingrijiri de calitate nu este insa suficienta cunoa$terea teoretica a
diagnosticului de ingrijire, care sa ramana undeva scris, ci este nevoie de a gandire
logic/i, care sa permita utilizarea practica a planului de ingrijire - mijlocul cel mai
I
eficient de comunicare intre persoanele din 9chipa de ingrijire.
Este $tiut, procesul de ingrijir€l are drept scop 0 ingrijire $tiin/ifica $i incepe cu
culegerea datelor - dar la ce ne folosesc datele daca raman neutilizate? Trebuie
I
deci sa se determine problemele de dependen/a, cauzele, obiectivele potrivite $i
atunci aplicarea in practica a ingrijirilor va prinde sens. Competen/a $i abilitatea
asistentei constituie cheia aplicarii realiste a procesului de mgrijire dupa un model
PARTEA INTAI
I
$tiinlific. in fond, noi nu facem decat sa regularizam a situa/ie de fapt.
Am repetat atat pe parcursul temelor scrise, cat $i in acest cuvant inainte ca nu
am putut sa aprofundam anumite capitole. Cate nu s-ar mai fi putut spune?
NURSA I
Ramane poarta deschisa pentru oricine dore$te sa dezvolte problema. nursingului,
sa ofere spre publicare lucran: Le a$teptam deci cu nouta/i care nu sunt cuprinse
in manualele existente. procesul de ingrijire (de nursing] I,
Lucretia TITIRCA

I
I
~\
I
I
I
I
I
'":-:.1:':,
 ,'" _ j', •• :' -,'. :'_'~~:e;<;;'/:(F,:;,;,~;~€.{~~Il~'<~"'~

CAPITOLUL I

INTRODUCEREA IN PROFESIE

Ingrijirea bolnavului se pierde Tn negura timpurilor: In trecutul Indepartat, cand

femeile pansau rani!e barbatilor Tntor$i din lupta sau de la vanatoare; mai aproape
de noi, Tn 1860, data cand Incepe istoria profesiunii noastre de Ingrijire a bolnavului
(sora-nursa-asistenta medical a), odata cu Tnfiintarea primei $coli de catre f},orenpe
Nirz.h!inqalfl.- ..
-Astazi cu toata vechimea pe care 0 are - misiunea sa sociala nu este totdeauna
clara. Pentru unii, asistenta ajuta medicul. Pentru aitii, ea practica 0 proiesiune
autonoma. Intre aceste doua extreme - rolul asistentei medicaleeste perceput $i
descris divers. Timp Tndelungat, ea nu s-a simtit obligata sa se defineasca. insa,
rolul celor ce Ingrijesc bolnavul a continuat $i continua sa evolueze.

1. NURSA Reproducem c~Heva definitii ale nursei:

~- OIlrsa* AsIA definita de I.C.ti.J.c.,.LJ.rn~~!ft:lL
1 . - ~e 0 persoaoa.car.e.:_
-_a parcurs un progr~_S2!DQ!.E?l..9.EL19-,:r:D..?l~,,01gL9JQst
aprobat de Consiliul Asiste.miloL.Medicali;
-.--- ---
.. - ~ trecut cu succes examenela ...s.1abilite--de.-Cons,ilLLJi
-

A~istenlilQL.MeQiGaji-; -'"
_ ]ndepline$te standardele stabilite de 9QQsiJiul Asistentilor ,. .11
Medic~;~---'-----"- .-----.-----.----- i
_ este autorizata ~~.Qr?.£lj£~.gg.~g~tg_Rr()fesie asa cum este
definiilideconsiliul
~"'''--,~.....-,--- ---._-_. __
Asistentilor ._--"-"'~-~'--"-"-
Medicali, ._-'.....
In concordanta
.. .-. cu .

pr~g.@.r:..ea$i experi~1119_sa; .
_ "e.ste'Catllilrfzat-a lo __ln.deglinirea acelor.procedurisi Ul)f1ii t
care su~puse de Tr19rJjirea~~-nat~tii--in-~ri~e-sTtu-atiTs:ar afla,
.,-....-....,.--~ --------------------------------------- .... _--------- - -
dar sa nu faca 0 procedura
• __ ___--~-~--~.-~.~-.-
pentru care nu este calificata .
•... '.- .•..._._".••. ~. '" n.'-'_''' .-.

'AsistenJii medicaii denumiJi in literatura anglofona "registred nurse" iar in cea

francofona "infirmiere diplomee". in aceasta lucrare vom folosi atat termenul de
nursa, cat $i cel de asistenta medicala. Ambele definesc aceea$i profesie.
"Consiliul internaJional al nurselor (I.C.N.), Consiliul interna/ional al infirmierelor
(C.I.I.), cuprinde 103 asociaJii din intreaga lume, mai mult de 1 milion asisten/i.
13
r-

Asistentele medicale
practica lor; supravegheaza
raspund de propria lor activitate, de
ingrijirile auxiliare $i pregatirea
2. NURSING Definitia prezentata de a.M.S. $i l.e.N. stabile$te ca:
,I""I~

elevilor. Oeci - asistenta raspunde nu numai pentru ce face, dar

deiinTtla-- 1) Nursingul este 0 parte integranta a sistemului de ingrijLr~_
$i pentru categoriile auxiliare. -'a.M.S. a sanatatll cuprmzand:'~-~-

2. Nursa este pregatit? __p.rirlt[~un. -Prgg[a,rn de studil1

'- - promovarea sanatatii
- prevenirea bolii I
i~nd:
. --:Erom~re~.~~JJ~L
.. --prevenirea imbolnavirilor
. I
~ ... - ingrijirea
c.~ I. de!?
ersoanelor bolnave {fizls..~ent~L.P~.bic, __
te c:
tVarst~nJQate
hi!ndi:
'.lDitatil,e sa~it~re, a$~~~""I'
-comunitare;>1 In oate .!ormele de aSlstenta s~~ala..<
I
.

-l'"!9itiir.e~V~Jn ..R!.JD..ftde vedere fizic, mental, a

definilia 2) Virginia Henderson define$te nursingulastfel:
celor cu deficiente, indiferent de varsta $i in orice unitate
Virg1iiiei ,;Saajuti Illarvldur:fiEJ'acesta 6'OTnai isau
sJinatos, sa-$i afle
sanitara sau in orice situatie la nivel de comunitate.
Aceasta definitie a devenit cunoscuta $i acceptata in toata
lumea $i In prezent este utilizata $i in Romania pentru
Aenderson calea spre sanatate sau recuperare, sa ajuti individul, fie bolnav
sau sanatos, sa-$i foloseasca fiecare acliune pentru a promova
I
descrierea nursingului. sanatatea sau recuperarea, cu conditia ca acesta sa aiba taria,

De reJinut!
~,Codul pentru.-a~e.s.crie __<;J_~__~~_em~_E:l_~
...
vointa sau cunoa$terea, necesare pentru a 0 face, $i sa
actioneze Tn asa fel incat acesta sa-$i poarte de grija singur cat
mai curand posibil".
I
4 (palru) respon?aqilit~j1._J;_c![~...9&fi.D&~G..c:fir:..~~tiile
imp0r:!a_nt~ $i
'i:mume:
, ." 1. promovC!~anata.1iL,
2. prevenirea imbolnay,lrllor
. ._....
definilia
"A:N.A.
3) A.NA (North American Association)
definitie pentru nursingul comunitar:
da urmatoarea

Nursingul comunitar nu este numai 0 sinteza a practicii de

I
f..!£J./iJabiJir.eaBfmfJ.tfJ.tiL.
4'~SlJhLioJeL~
nursing $i a educarii Tn domeniul sanatalii, ci are scopul de a
mentine Si a stimula sanatatea populaliei.
Ingrijiril(; au un caracter continuu. Ingrijirea este orientata
I.
3. Nursa generalista presupune:
asupra individului, a familiei sau a grupului Si contribuie astfella
- ,~dis..@If!J.Wfi.=----$.QS;lala,Je.hnifa..!_prg'!21[Q.a.(JQ
u ni.!fJ.tLsal1i1are_~_e-.teren...j'J+--GomunjtaJ~}
- - fnsu$irea competenlelorde baza si nu numai cunostintele
sanatatea intregii populatii a zonei respective (sau oras).
Nursa aplica diverse metode pentru a mentine Si stimula
sanatatea, coordoneaza activitatea in acest domeniu $i
I
- sa aiM cunofdinle de psihologie (sa $tie sa Incurajeze) stirnuleaza continuitatea. Scopul ei este $i acela de a-I apropia
- sa aibA. atitudine potrivita fata de pacient $i familia sa
- sa aiM preocuparea de a in/elege ceea ce simt ceilalti
(capacitate de empatie)
pe indivizi, familie sau diverse grupuri. Din aceasta definitie
reiese ca interventiile nursei nu se orienteaza doar spre
I
pacientii individuali, ci cuprind $i mediul social, afectiv $i fizic al
I '_Important!_ -i
, Fenomenele urmarite in special de asistenta rnEWicalasl,JJ!L
r~C1n-le-:----'------ ~.,,_._-------_.-- 3.BaLU~_.
--'acestora.

Prezentam concepti a . Virgillj~i"l1enderEion privind rolul

I
. - individuale NURSEI ese'nfalaEislstenteJ: m.eajc;<3.I~:
-------
- familia/e $i
- de
sanatate.
grup - la problemele actuale sau potentiale de
--:Rolul esenlial al asistentei medicale consta in.JLilluta
persaana bolnava sau sanatoasa, sa:;;IfJ}enli~--sau redl$t;ge
~iiU sa-I asiste in- ultimele sale"cli'per-pdri
I
:1:'.
'i .~

\]![
Ea este ca 0 mama ce actioneaza
$i t~~..1ndeRlLQf;1a~g.~_~ill91oL~t
c_onfQ[m n~_v.ojJor-copiluJui
..mai_diverse ...De ..
I' "In ee.!flirea sfJ!E!nilorp!!.canJ'!.e--::ar!!.!!!_-q~p!in.iLs!'}!!.ur,data
avut fOr/a, voinla sau cuno$tinliile necesare. Asistenla. medicala
ar fi
I
L
\\~~ trebuie sa indeplineasca aceste func!ii astfel incat pacientul
acee~~,_.jls.iSill.llt;L..1D~i.9_Cl:!~a fost denumita "mama pJofe-
sionTsta". . sa-$i reca$tige independenla cat mai repede pos/bil': V.H. -

~
Jlj,
:M.
14
,ErJ~9Rijlhl~s!~!:T1enta.:~~_"~I.~3r:grjj).r:iLb.()ll1?v\-!1\.l
15
i..
I
~
. ',.~'"' "
I
 '~<~:.:t~~',~';'~~,[4:':;':'.
__,~'~',,~i)/.::r..

{:~"I.:!
l'

I.
I!
, ~:~Precizare.;.-O.M.S. descrie, de asemenea, ro/u/--_.
,- -"""-.,..--.,.--_.-~----_.-'---~"-~------ ~
societate ::::-$Lacestaeste Importantpentru noi: ..
nursei._-"'--"
in __ Func~ia de natura interdependenta
de natura Asistenta col~~z.a=~lJ ..'a1ti~fllille.si.Q~.\L.Qin....domeniul
"-;ROiUi nl!ffiflLln~SQCleIare.~~stesfi' asfstelndivizi, tamilii $i
I grupliil:j/LQ{)fjilli?fgfL2L ..~.?'..1'2~egrezef)jncfi!1iilfiice;"menU1/e'
(psihice) $i socia/e, atectate semriifi6at/v pdF! schimbaria/e starii
interdepen-
denta
sanitar, social, educatiy.~~admjnistr-ativ~etc....$L_participal~
activitali l!.J1m:.<1L~.[P..!lrlliI~,.
'-EXemplu:
des{lniltate". - actiuni
Aceasta implica persollalul de .nursing in activitatile de . social; -- ..de depistare
_~-_.- -- -----.- a tulburarilor
-- -- de argin . fizic, psihic sau
asistenta ce se refera la sanatate ca $i la boala $i care privesc
- actiuni de educalie pentru sanatate, de sensibilizare
intreaga durata a vietii de la conceptie la moarte. asupra responsabilitatii $i asupra drepturilor pe care Ie are
Nursingul se ocupa deci de.<;!2p-ggllil!LJ~~it!.'2.~2.~~!ic:.<? ..~i populatia in materie de sanatate;
psihosociale ale vietii, deoarece acestea afecteaza sanatatea, - actiunide rezolvare a problemeior psihosociale;
boala si moartea. -.---.
- actiuni privind organizarea $i gestionarea centrelor sau
----oe-aceea, nursingul folose$te cuno$tinte $i tehnici din $ti:n- unitatilor de ingrijire.
tele fizice, sociale, medicale, biologice $i umaniste (arta $i

I $tiinta).
persona~e-nursif.lg_JLLG.[ea~<\..j~.a-..gflrtene.L_alaturide
1t1t:r,.9:lo!i
d~.911~p[Qte.sLlJni.~.i ..QGLJpatii,gf?PCl~tIg.ipa.la.asigurarea
Precizare: Pentru a raspunde nevodor persoane/or $i
grupuri/or carora /i se adreseaza ingrijirile, asistenta uti/izeaza
I
in practica profesiona/a cuno$tinfe/e teoretice $i practice

I sa..~atatiiin actiyltatUnrl,Jgite.
.' Individul $i, unde este cazul, familia sa vor trebui sa fie
implicate in toate aspectele - pentru mentinerea unei bune
medica/e, ce/e de economie, informatica, psihologie, pe-
dagogie etc.
sanatati. (Din "Dezvoltarea NurseiGeneraliste", Raport la 0 ,~ De aici se desprind cateva functii specifice care sunt in statutul
funclii:
I ~
4.J:U~..QIm__
NURSEI
__ J -
E
reuniune a.M.S., Copenhaga, februarie 1990).
£U_IJ.~@.e_.aslst~nteL(l1edicale.sunt
- inde.gendellia.
de natura:
asistentei medicale ;;;icare se regasesc in cadrul funcliilor de
natura: independenta, dependenta $i interdependenta.
Subliniem astfel:

- dependenta profesionala a funcfia profesiona/a - este yorba de rolul cel maUmpilllilOi.?l

I --:.~@~~9~~~!l1L_
Fu nc~iile
___
--fJ!tnat.!lyjijild~'p'endenta w. .~ •• .. __ • __ •• ~_ •• _
aSls en , ve a e~.LaJ2.G1:!Qa ae pacielltjQ~~..L!.l.rpeQ1Lr1.~rir
ecfiilibrului sau de a face pentru el ceea ce el insu;;;i nu poate~'
Aici sunt cupnnse TunctHre':'.-'tehnica". preventiva eli de
umanizare a tehnicii • de psihoiog, ca $i iuncliile din codul
I de natura
independenta
Asistenta
--== .-'~--. ~.-._--_
sS!lJfJJ?J,(i'ffi!yjn:
asista pacientul

a) --:~D.fQ!1....atunci
dirU?XomLfLioLtiativa,
..,---,"'-'"'-' .', . ... ..tempo,a,
..."
candel nU-$i poate indeplini
.
asistentei medicale:
.- - l::>[ompxarea$Lmentiner..ea
- prevenireajmb.olna:\lirilor....
..s,an.atatii.
'.
independent anumite functii. Ajutorulgsistentei este in functie
..c. ingrijire.Cl.iO.situatiaJrnQQlnavirii ~i rec.LJPl'rare2,.
I de varsta, de natura bolii, de alte dificultati, fizice, psihice sau
sociale;
b) - stabile$te relatiide incredere cu persoana ingrijita $i cu
.--~'-'-
- "'.".-

Aceasta...ceredin partea asistentei:

1 .~a..Jl.c.QLc;lJLdjre.c.U[lg!jji!~9._ ..
-.,.,~.-.-..."..
-- ._,

apartinatorii (apropiatii); 2: ~~.educe.pacLeQllL.

I c) - Ie transmite informatii, invataminte, asculta pacientul $i

il sustine;
d) - este alaturi de indivizi $i coiectivitate in vederea
3. s?e<:l.lJ.9.fLf!ltLprofesioni$ti
sanilara ..... .....
din sistemul sanatatii
4. sa participe pienar la'aetivltatea echipei de asiste.nta
.

I,
j!l:
promovarii unor conditii mai bune de viata $i sanatate.

~!!~!.!JVLna...tur.a-dep~~_. educativa
5. sa<:l.ezvoltee~agticanursingului pe baza gandirii critice $i
a cercetarrr:'.'--'
. ~.__ .~----_.-

b )!..u,!q!!C1.l:1ducativa;=~eQ!.J.g1!~~"
f?entr~2anii,tCite
de natura La indicatia medicului aplica metodele de observatie, de Aceasta functie presupune, alaturi de calitalipsihologice $i .

I L
.. \.\!\.~
tratament sau de readaptare, observa la padent modificarile aptitudini pedagogice - de a $ti sa comunici, de a ~ti sa fii
.jm~ dependenta
provocate de boala sau tratament $i Ie transmite medicului. convingator.

I~
"
H, 17
r

Rolul educativ reiese :;;i din relatiile pacient-asistent :;;i din

I). LOCI.&J)E I
--
relatiile de munci'l cu personalul 'In subordine, practicanti, 1. in comunitate $i ambul?!9.!.Lu
MONCA
economica
studenti (educarea personalului de nursing).

c) f(,Jnc/ia economica - de gestionare

- dispensar - urbC!O,
-
- policlinica
-,rural II'
- QestlOnarea serviciului, organizarea timpului, precizarea ..:$COli, gradinite, cre:;;e, leagane
prioritatilor de aprovizionare etc. - amine de batrfmi - I
Functia economicase';'eaiizeaza prin corelarea ei cu
comportamentul etic. 2. in SlaPona'Ls, e,r,',;!!h,l,nt,errJ,g
'~,C_hirhJ,X9".iE;"
..p~diatrie, Obs!:.g;ne-II,
cologie etc.) ,
de cercetare d) funclia de cercetare
ACWsta funclie impune dezvoltarea unor calitati specifice, 3. Inspe~J~~~£!J(L~:'l~!!lie sCl,!itara~ 19i~0..a: I
dar :;;i aceasta pe fondul unei pregatiri profesionale :;;i morale
superioare; Asistenta - ca participanta In echipa de cercetare
alaturi de medic - devine 0 componenta importanta. Prin activi-
tatea pe care 0 desfa:;;oara (multifactoriala, multidisciplinara :;;i
1. ~~P~CTE TEORETICE ALE_ PAOC.ESiJ-L..YL....1
multi sectorial a), asistenta are atributia de identificare a DE INGRIJIRE [ALE NURSINGULUI)
~_...~---------------.-
domeniilor de cercetare :;;i, mai ales, cercetare de nursing.
in cadrul functiei de natura interdependenta,
(Iucreaza) colaboreaza
asistenta
cu personal din alte compartimente
Factorul decisiv pentru elaborarea unui cadru conceptual privind Ingrijirile a tost
orientarea catre 0 noua conceplie:;;i anume: ingrijiri centrale nu pe sarcinL..£Lp~_,_
I
(administrativ, economic, serviciul plan-profesional), cu alIi pro-
fesioni:;;ti (educatori, psihologi, logopeii, profesori), fapt care-i
permite sa desfa:;;oare :;;i activitati de cercetare.
-
persoana ingrijite'l - considerate'l, in.!!l9~J~..!?~IJ.!!!1it~I~,_
ASlstenta trebuie sa cunoasca "global" individul, precum :;;i comunitatea In care
acesta traie:;;te.
I
Nota: in "Nursingul Tn actiune" de Jane Salvage, 1992, sunt
descrise patru functii majore ale nursei.
~'utia ingrij.i.ci..IDL
Pana la jumatatea secolului al XX-lea
conceptiei religioase, mo:;;tenite din trecut.
Ingrijirile au fost tributare mai ales I.

in anexa nr. 1 sunt definitedetaliat

atribuliile :;;i responsabilitatilenursei
alte functii, precum :;;i
(Din "Dezvoltarea Nursei
Generaliste", Raport la reuniunea a.M.S., Copenhaga, 1990).
15~re.nce Nightingale.a
A Ins[Stat pe laptul ca:-
cautat sa elibereze Ingrijirile de impr~_re~gi()asa.:....

- Tngrijirile nu pot sa demonstreze dO~.Q@_car~~..Lf!li~~L

. I
- aceasta treb! lie
dire. --
sa cedez-e-loclll !!nei1o!e~ a proJ2lemelor, Qflzata pe gEm.
---..- ---._ .
5.~OMEN!!:::. Dom8Hii de activitate pentr!la.::;istentageneralista
Q.L pluridisciplinara):
(cu pregatire
I -~Stfel, p:ntr:i~:Prif!1a oare) in is,toria IogrijirHQI, pr<:l«Ji9~acord~rii Tngrijirilor devine
oblectul "gandlrll". In cartea sa "Note despre nursing", dm 1859; Florence
I,
- ~~~=.~t?!iQ.r:I9.L."
I
ACTIVITATE Nightingale descrie aceste ingrijiri.
---"---'-- - ambulatoriu
Cu toate ca formarea surorHor medicale a Inceput - competenta era limitata.
- J~~.uJ1YLL incepand din 1930, progresele medicinii, chirurgiei au modificat continutul prafesiei.
- Cercetare.
Medicii au delegat 0 parte din actele (sarcinile) lor - surorilor. Pentru a face tala

I
- Educatie
I
solicitarilor, Ingrijirile au fost reorganizate dupa principiul taylorismului, adica
i., --$o.cial-ecQD..QIJ:lj,G_
(c:;Q!l2iI.U.g,eviata) realizarea lor Tn serie. Din aceasta cauza, bolnavul, care pan a atunci era In centrul
-:Ad mi o.lli1rillLY_r '-'''' '-',
preocuparHor, a trecut pe planul al doilea (activitatea nu mai era centrata pe
!~,:
\iJ:
ri';
it,
im
~';
I~ri
- Demografig,
':'-!_i&-
-Igienic
pacient, ci pe sarcinHe ce trebuiau Tndeplinite. Penuria de surori accentueaza
aceasta situatie). Apoi dezvoltarea rapida a :;;tiintelor medicale, a tehnicii au
contribuit la trecerea pacientului pe planul al doilea, punandu-se accentul pe
I
~.. aspectele medicale, tehnice.
mi'
~: 18
19
 ...... , H".'.'... "I

Astfel, ingrijirile sun!: - de\l9J911~gt\L, MARTHA ROGERS (n. 1914) - teoria sa se bazeaza pe relatia dintre om $i
-_. _.-'-'<--'~'-=-i~.f_l,!jfL~Q@rl$~cundar~ mediul inconjurator.
-Iasateadesea in sarcina ajutoarelor necalificate DOROTHEA OREM - folose$te prima explicit termenul de autonomie in nursing.

I S-a ajuns abia tarziu la revalorizarea relaffeTIi1fFe:'--'....

-'--.-----.---'---=~g~Lllig[ijit..
-g~L9~I[lgrjjf:l~lEJ~
. ....
.., SORA CALLISTA ROY (n. 1939) - conform teoriei sale. nursingul trebuie sa fie
centrat pe individ $i sistemul sau adaptativ.
JEAN WATSON (n. 1940) - autorul identifica zece factori care influenteaza
Catre sfar$itul anilor '70, curentul revalorizarii relatiei dintre ee! ingrijit $i eel ce structura, studierea $i intelegerea nursingului ca $tiinta a ingrijirii.
I ingrije$te influenteaza surorile belgiene - gratie lucrarilor Virginiei Henderson care
a descris necesitatile fundamentale aleomului, ca baza a ingrijirilor (publicatii in
anul 1955, apoLJ96.6,..1977)-14 NevoiEundamentale,
M. M. LEININGER - publica lucrari legate de nursingultranscultural.

Dar pentru'descoperirea acestor necesitati trebuie sa intri in relatie cu persoana

I ingrijita. Este $tiul ca nu putem (este imposibil) sa cunoa$tem fiecare pacient -
atata timp cat ingrijirile acordate sunt efectuate in serie (sistem taylorian). Acestei
2. REORIENTAREA
._ ...••.• ~"'
SERVICIILOR
.•~p..".,..._. '_."., ....,_~" ..
DE SANATATE
Organizatia Mondiala a Sanatatii (O.M.S.) - creata in 1948 - este 0 institutie
= ..", ~'-T""'-"_- ._."., ..••••.. ,... ,_._.__..•.• ...".,-- '_"_'-~----"~.' •• _ .. '"

conceptii noi (adica ingrijiri centrate nu pe sarcini, ci pe persoana ingrijita) is-a specializata a Natiunilor Unite, careia ii revine pe plan international

I acordat mare importanta, ceea ce a facut ca nursele sa-$i organizeze munca in all
mod, adica in loc sa se repartizeze sarcini, sa se repartizeze bolnavi. Activitatea sa
fie astfel centrata pe PERSOANA.
responsabilitatea principala in probleme sanitare $i de sanatate publica. O.M.S.
Guprinde165 de tari, (numar in continua cre$tere, tot mai multe state, indeosebi din
cele care $i-au dobandit independenta, urmand sa faca parte din Organizatie),
Astfel, asistenta: repartizate in 6 birouri regionale.
I - sit fie~~r:'.2.!1Lnta.£eluiJipsiLde_GQn,~tiinta
- ochiul pentru eel care $i-a pierdut vederea de curand
- mana pentru eel caruia i-a fost amputata
Biroul regional al Europei (unul din cele 6 birouri regionale) cuprinde In prezent
50 de state membre, printre care $i Romania. Pentru reorientarea ser.;icii/or de
saniitate sunt importante urmatoarele hotarari: .
- dragostea de viata pentru eel ce incearca sa se sinucida

I - sa posede cuno$tintele necesare pentru tanara mama (Principii de baza,

Virginia Henderson).
undes-a enuntat principiuLI.P..S"(ingrijiri
1) Conferinla de 19._J?117J.a.-A1.a.1fJ78,
primare de sanKtate)prin "Declar.atifuje la A1mct.Ata:'
"~Iansarea
.•_AuJ.mDe.Lapoi:,...--
strategiei mondJ"S'a-nte pour tOl,lsd:icitan2000".($ana,
tate periITuTOti~na in anul 2000)':~~---"-"'" .
Alte concepte de nursing
I De-a lungul anilor s-au conturat numeroase teorii ale nursingului:
FLORENCE NIGHTINGALE (1820-1910) - teoriile sale se bazeaza pe
~onceptul de mediu inc.Qlllliiirt~---.-nH"'" "'. '.
- 3) in 1984 statele membre-ale'regiunii europeneau adaptatcele ,,38 de obiec-
tive" (scopiJrT)a1e sflll~ii'-entriilQtC'
'--4)
- -.- . .' .. "---' .--'- ..- .....
onenn a de la Viena 21-24 i~!l1i:J198~~ql}.linl,!a-s~ sensibilizeze nursele din
toata 'Europa asupra modificarilor-cerute In practica defngrijlre'-penfru-mingi";rea

I n VIRGINIA HENDmSOr'LLL897.:-.t~~E) __da "cj,e!initia. nursingului, adoptata

uiteljQ( ~~f~:,g~.~P!e~ceie~J
.$U:Je ICN~.Q.9_Qg~Q1LJ.L!?,au 41lli~QraIe:JimU:Lijr:~"-<"" .,
MYRA E. LEVINE (n. 1920) - teoria sa estedeosebita prin enuntul celor
ceror 38 de obiective reglonale~~--'-'----'- .......•
,.. . -..
--Reamintim ca la Conferinta dela Alma-Ata (1978) a fast enunlat principiull.P.S.
considerand prioritatea nr. 1 - Comunitatea.
patru principii (interventiile pacientului se bazeaza pe: 1. conservareaenergiei

I pacientului; 2. conservarea integritatii structurale a pacientuiui; 3. pe conservarea

integritatii personale (psihice) a pacientului $i 4. pe conservarea integritatii sociale
a pacientului $i prin introduce rea cuvantului TROPHICOGNOSiS propus in locul
5) Rezolutia Adunarii Mdndialea Sanatatii 45.5 din 1992 (vezi ;,Nursingul in
actiune" de J. Salvage).

termenului "diagnostic nursing", pe care 11respinge.

I HILDEGARD PEPLAU (n. 1909) - teoriile sale sunt centrate pe relatia
terapeutica dintre nursa $i pacien!, cele patru secvente identificate de Peplau in
3. iNGRIJIRI PRIMARE DE SANATATE (I.P.S.)
•._....=_ .••.,_.•~,~~.,~.'s,..•"'._,.. .•.•.•...
'c"._.'7
_ •.•~••.,~..•..•.••
"~''••'r.''''' ••.•••.
n'' ....•.•
~._~ .•."..,....~_~__.••..•••
__ ._~., ••_~ __ -~~.""~ __ ,. "'~ __ "_ ,_", "'","._'0 __'_" ••• ~_ ••.• __ ,. ' ••

cadrul acestei relatii interpersonale fiind: orientarea, ic!entificarea, exploatarea, ~. intel.eg?l!l:.

If,
;\{
retragerea.
IMOGENE M. KING (n. 1923) - utilizand ca $i concept major persoana, King
introduce trei sisteme dinamice ce interactioneaza: individul. grupurile $i societatea.
- !~Le.sillltiaLe de S~f}atCl~~
- accesibile tuturor persoanelor $i familiilor din comunitate
-"prin mijloace ce Ie su-;;tacceptabile .....' _'Hu .._ ... n' .--

1:.:
BETTY NEUMAN - teoria sa este influentata de conceptul de stres idescris de ...:'cuparticiparea lor plenara. .
11
,i@;
Hans Selye $i propune doua instrumente pentru sludiul nursingului: gandirea -~i la un pretoe cost aboraablfcomunitatii ~i tarii.
inductiva ;;i abordarea deductiva. I.p]). se spnjina pecolTiilili!'ill~~'-~""'~~ .... <
- -.-.----- , 21
20
iii
I
~
r~
Defin~tia comunitalil

determinat, de care estelegalprlri'rnferese

_.
15rJncomunitate in~elegem ansamblu!-':!.I]~Lp.9-PI,JIC!W.de.peunJe[itgr.ilJ
ge.ografic
$ivalori comune, avand 0 forma de'
r--
innriiiri rle
prevemre
.
se6lii1dara
2. Prevenirea secundara urmare$te:
.- interventii curative - pentru tratamentul bolilor $i prevenirea
. ~ _-~,-,_..-,-----
I'
nrstrativ~:Tar
- ....

gesti une admi rrlembriisaiauir1!e..rrE~I9,liLcugr0purrs~ci~lIe $i institutii. agravarii sau a complicalli!2!::.-.

-~te'locurae unde'preac~l.p.s.; indivizii, familiile $i grupurile i$f
asigura singuri responsabilitatea actiunilor de sanatate. Pentru realizarea acestei
strategii s-a considerat ca este necesara schimbarea vechii concepfij de asistenta
Rolul asistentei este sa descopere problemele la timp (prin vizite
acasa, in comunitate - nu a$teptam sa ne caute oamenii, ii
cautam noi, prin controaleperiodice etc.)
I
medicala, a!1JJmeconc~p!ia dinainte de, Conferinta de la Alma-Ata cand: ".
- actiunile de sanatate au fost orientate spre lupta impotriva bolii;
ingrijil:i~
~~ire
3. Prevenirea tertiara urmar~te recu..Qerarea",-Rolulf;l.sj~tentei
esle sa sustina persoana lngrijita pentru a se adapta la aiferite I
- se acorda 0 pondere mai mare refacerii sanatatii $i nu mentinerii $i dezvol-
tarii ei;
-----
te!1lara dificultati cauzate de problemele de sanatate - rol in
recuperarea persoanei.
- ingrijirile erau limitate /a partea medica/a $i in acest caz asistenta era un
executant a/ indicatiilor medicale, pierz,~ndu-$i rolul de baza in procesul de ingrijire.
Dar ingrijirile persoanei nu presupun numai funclii tehnice, ci $i cele de nursing, ce
Atentie!
Este necesar sa se faca 0 distinclie intre I.P.S. (vezi ~i definilia) - care au
I
ne obliga sa gandim.
primit 0 importan/a mai mare dupa Conferinla de la Alma-Ata - ~i ingrijiri de
in conceplia actuala, se considera ea 0 buna asisten/a medicala (0 buna ingri-
ji"re)presupune trecerea de la ingrijirile terapeutice (carora Ii s-a acordat un loc pri,
oritar in dauna ingrijirilor menite sa menlina sanatatea, via/a) trecerea deci la IPS
pre venire primara (noliune care este, de asemenea, definita mai sus).

Pentru asigurarea dezvoltarii I.P.S. sunt necesare trei domenii de studiu ~L..
I
~~ -. --~"'---"-----.~
.. --'-"'-'-'-

I.P.S. - sunt denu' . io rfiri de sanatate ~Q.rrHmlt~J«:!-,perltr:.ycas.p1[gita

partlc ar~..9_QnlJ1Qj@ii(rne.mI?J:iloraceS1ela):=-IS'eciomuljn gfobalitate'a' sa, cu.
---necesit,fiHlesa~lz.LQJPE~ckiQ.Q,aTe, cu!lli@.!.~.}ispiritual~ate
Tm copartener $i nu numai ca receptor pasiv de diverse prestatii.
~ci!!:.ja_qa
-- 1. Identificarea a ceea ce inseamna I.P.S.
2. Initierea personalului'sanrra~r;--a
3. Sa
.~-----~--
facem cunoscuta
cOhsum'atoriiorIn I.P.S.
.:...----~-----.
valoarea sociala $i econ~aTP.S.
- ...
I
--.,..----------_._.--
--'~-------------------.-----.-- -._-- .._._--~---_
.... ,_.,-_. --,- ... _.

I.P.S. favorizeaza ilJ.{JrijjLL.cDlllp1eJitJagjobtind:

..-:. p~~mov~~i~~atatii ._ --------.
1.)dentifi-
~.lGee~
Necesitatea cunoa$terii $i studierii unui Intreg ansamblu de
caracteristici:
I
- p~veni!ila im lLQJl:!.fudr.il.o.L.- ce inseamna - ciimatul, resurse de c!Q..a,caracteristicile populatiei, nivelul
- ~ngrijiril~.C::lJ!.Citi.Y..~c.urente
- r.~J)P..illill.ea.... ..
- _urgentele
__
$j.QJ:>j5'n

..• _ ...-._, .....----,..........--

uite I.P.S. de educatie a populatiei, categorii s(icl~1~~~Q3SLL~$i~Q9QO[llice,
ca.racterui5an--s.iu"rural,--natu'ra-'muncii efectuata de b~rbat $i
f~meie, In9lae61a ~revaJ~6Ig~ir}Q~_~C!'IC;-etea_Y?5?rvi.~E!()r d~_
I
san~_
l.e~:..!.CO~JLe.iJJ.!I(f~.lY!L~~!nterventii
1) ingnJm d~gY,gnir~LP..d.(l]gL~,
$i anume ....
2..J.nijie,re.a...._ a) - wega!irea lucra~ilor sanitari pentru a.Jrl!el~g~LP.$..,
~~creaz-(r
I
2) fngrijiri de Pleveni!~~s_ecundCJ[g
':3)'frig~ prevenire ter1ia1-a_. _ ..
__
~

Se poate vorb.i 9i de jn.tery~nlia,.9JLniv~LL(Ratru2, in ~~..boJlIQcl~r~.'2.~le

j?ersonalului _ indiferent ca ?.ce$tia..
sanltar si a
consumato-'--Este
Wi'--m~iu extraspitalicesc, In I
meqll:rspltaHgesc sau :?~lJDlp~l!?Qn£l[(f~lrl"l@re--:':-_:----''!
indispensabil ca ace$tia sa cunoasca diterite medii -"I' de
.. 1
. ,- -
(sustinerea familiei etc.). __~... rilor de I.P.S. viata pentru colaborarea cu I.P.S.
._-~~.,-=--~----=,--
,---------- - rT)_~di
uI f.illDiliaL.::!:-domicJllldt
_....

~
Nivelurile de interven1=ii:

1. Prin prevenirea primara'intelegem:

- mediu
._--~ .••••--
de mL!!l~~----:
•• " .••••••.--_.
__
?-_.,--~-._._.
ctivitatea barbatilor,
•• _' •...__,_ .• , O_".•• ..;...••.•"_.

- alte medii --> cultural, petrecerea tim~ull:li..I~~.r:_e~~

- mediu ~colar --> copii
temeilor
u, __ .,'_-' ••• _

..,
_' ••

I
pIe\lenire
primara
- rnentinerea.$i_p[.9..rn.QXsg'tL~~!1atatlLp~~D1~i_ p~~y~~irea
imbolnavirilor Interveotia asistfiO!ei urmare~te" -
- educatia sanitara (din toate punctele'de vedere - alimen-
Pregatirea lucratorilor sanitari $i sociali pentru a lucra cu
populatia, nu pentru populatie. Aceasta Ie impune:
- sa $tie sa asculte
,I
tatie, contraceptie etc.)
- prevenirea specifica (vaccinari, protilaxia unor boli)

22
- sa fie capabili sa inteleaga propunerile facute (de indivizi,
familii, grupuri)

23
I I
I';
 .... ',,:,w,".
"i:.,' .• .1

i'l - sa $tie sa utilizeze informatiile Concep!ia individului dupa Virginia Henderson: "Individul este a entitate bio-
- sa $tie sa alcatuiasca un plan de Tngrijire (sau actiuni psiho-sociala formand un TOT indivizibil (no/iune privind globalitatea individului). E/
sanitare stabilite cu populatia) are necesita!i fundamentale (comune tuturor) cu manifestari specifice pe care $i Ie

I I
- sa Tnvete sa munceasca cu alte modele sociale diferit de
cel ce Tngrije$te$i cel Tngrijit; conducator $i salariat
Modele sociale stabilite pe relalii de ega/itate $i recunoa$tere
satisface singur daca se simte bine. EI tinde spre autonomie Tn satisfacerea
necesita/ilor sale':

2. Conceptii privind sanatatea. Au fost formulate mai multe definitii ale

"1 rocipraca. Persona/uhdin sistemu/ sanitar trebuiesa inveje sa

I
sanat"$["'''~' " - -.. -'-~-""-'.'" -.. .
renunje la complexele de superioritate sau de inferioritate intre . --aerrmrrao.M.S. a saaa@fL
diferitele categorii prafesiona/e. Sa Inve/e sa cunoasca valoarea
,,~anatatea ege 0 stara..Qg bine fizic, mental 9-i?_o~ial,._ce nu const~_n~m?-iJn
sociala a persoanelor care Indep/inesc alte profesii. absenta bolii sau a infirmitatii". .".--- .. ' .... ~
I Personalul din sistemul sanitar sa nU-$i asume un
comportament de domina/Ie fa/a de consumatorii de presta/Ii -
spunandu-!e ce au de facut - fara sa-i asculte macar ce au de
.'A1fe
Cietmijil:----------
"SarllitateCi este 0 stare Tn car~,neGe$itatlle_s!-Lnt sa!L$.fa.c
selimitecci"ia-absenta boITf';'-(Virginia/:fmlc!fm;onf
..ute in moj:lClutonom, nu
"Sanataieaest'eostare"de'
spus. tlcFiflTI:)ru bio-psffiO=-Sclc~arsr'SWdiuaLstare.de Cl1Jgnomie $i independenta,-

I Important
Asistenta generalista - a carei activitCite?edesfa$oara
comU-fiifaTe~'tre6we-samerltlna cont?~tl? n3gulClt~cu Persoane~
In
fara a fi egala cu absenta bolii sau a infirmitatii -, este osta're-CiinamTca ce-aa
posibilitatea unui organism de a ramane in echilibru cu mediui extern $i intern"
(Dinamica se refera la capacitatea individului de adaptare la modificarile mediului
intern $i extern.) .

I famTm;- grupu'n;Ta--aomidffu;' ici $coala, la )~ml)tij

f11LJ~~~[[cilQGlIr.Li.g~,:e'atl~=:::-_'.'" ,"'", ...'....
Asistentele trebuie sa abordeze Ingrijirile de a$a natura,
(I()~uri de
....
"Sanatatea reprezinta ansamblul fortelor biofizice, fizice,clJ~~!ly~ __psi~Lce,$[
.-"------~----
soCiale, mobilizabilel2~n!U!_C!TlJtr.LJntCi'.C::()l11e~nsa
$icjepa$i boala."
.-.•....... .._.,...
- x
:b- Conceplia des(Jfe boa/a: este ruperea echilibrului, armoniei, un semnal de
I Incat sa satisfaca nevoile de sanatate ale pacientului, familiei,
colectivitatii $i sociqtatii. alarma tradus prin suferintalTz"lca~psihica, 0 dificultate sau 0 inadaptare la 0 situatie
noua, provizorie sau definitjv~l. Este un eveniment
respingerea social a a omului din anturajul sau.
putand merge pana la
b) - POR.l,!@!l~,_!':eJ~.lJJe
pregatita. ~~.. (Ll!cre~e)SQ.operez~. c.u

I
lucratoni sanitari '----- ..-.. . _. '-" -
_ .. -,_.~_.......--~--~----~
5. '-~-~~~"
COMPETEN1'A
'~~~~""------'
ASISTENTEI
-' _..•......
MEDICAlE
_-~... .._ "-'.~--".,~,._ -..•.._-= '-~
3. Sa se recu- Sa studieze costul, incidenta economica a I.P.S. tinand cant de:
noaseavaloa= ":;'"dufafa.tfn:,-pufu j' de-iTiTJnc.,l'-----.-- .--~------_...._-.-.---.- Practicarea unor Tngrijiri de calitate presupune multe cuno$tinte $i e/emente de
I rea socjala"~i
~f.~n£lmI~-:i~~-
- mijloacere"$rtehnoTo~ime-riec'esare
Cfj~~t0~lULQ.f~. dotar~-r------'
competen/a:
1. Cunoa$terea unui model conceRtual de Tngrijire (de nursing)
2. C-uno$t1nleie acu[l1ufate~'~-- -_.~ --'-
LP.S.si a __ . __ , __'~~~~(lEu peroson~_,--. . " '._' ~'. ., . c.. j

I ~~anelor , .J ,I~.X,Pf.~,_S~ce..rc~.@Q.L. In..__

._.~.
9mt,J.J.l.,
:-.~,
.. a...1UCJ.,a.tor"II,o.
care Ie acordil .P?PlJlat~L-=,_qY'2.()ss!~t:G'a .n€!.c:esita/ilor
t. s.a,n.,
de san~ta.~e.
itarj$L a
II
3.GPDQC!$j~,SI~~~~..!~imiJl.9.
1.SJIDDa~.
terea unui
I
Definilie: '/n mQdel conceptual este un ansamblu de..EE~E.te,
o imagine mentala care favoriz?,aza reprezentar€??If![1ljtatii.
"!!IQfJe[~Qil=_ conceptuaij
I 4. CADRUL CONCEPTUAL AL iNGRIJIRILOR
Orice activitate ce se dore$te a fi profesionala urmare$te sa se sprijine pe baze
ceptu'!.L~~_.
ingrij(re
~delul-conceptual (cadrul este' '(feCi 0
dimensiune esentiala de baza care ne permite sa aplicam
"filosofia noastra" privind ingrijirile. Nu po ate sa fie altfel,
$tiintifice. Cu toata diversitatea teoriilor $i conceptelor despre Tngrijiri (In profesiunea deoarece cadrul conceptual este stabilit pe baza de postulate,

I ,
noastra),
ingrijirile
ele toate au 0 anumita Tntelegere privind persoana Tngrijita, sanatatea $i
(nursingul).
valori $i eLemente:------
Pentru a defini cadrul conceptual al unei profesiuni - oricare

.'
ar fi campul ei de actiune - este necesar ma; Intai sa se
1. Conceptul despre om: e.s.ULo-iiinla .J:l.oJ,ga,!:lVandJJevoLbioIQgicel precizeze urmatoarele elemente:
psihologlce, SQclal.e..sLc~, O"mlJ.taTrJ.-fQf!tinua $.QhLrnb aI:e ..$1 TninteractLu~,gu 7
1.~copul profesiei_
mediul sau IncQQjurator, 0 fiinta responsabila, libera $i capabila de a se adapta.
_.~ ..----"~- --------.-~-,-. 24---"-'''-'"",-, , - . 2: telul activit~~~: ..Q~D_?F£iClr~~
It 1'\".
 3. (0"11 sau
~:~ Tnt~e la p'!9.~U.Qe car£LS~9..c_lJP-A{sursele de
dificultate puse Tn evidenta de asistenta - legate de: lipsa de
forta fizica, vointa sau lipsa de cuno~tinte)
5.. natura interv~iei acoidat~Lpacielltl,JllJJjde:Tnlocuire, su-
plinire, ajutare, intarirea fortei, sporirea fortei)
. ,6.cons~~.gei actiuni
CAPITOlUllI
I
~e!()<:'ente - cand "se- orgal)izeaza intr-o structura

2. Cunol;l-
teoretica gloBala - devin cadnj( sau 'conceptual (sau modelul
sau conceptual - in cazul nostru, al nursingului)
MODELUL
--- CONCEPTUAL
--------.-..... I
$tiin!ificfL Al VIRGINIEI HENOEBS.OI\L_." ..
tintele acu:.,.

.--
mulate _"
- c no i tele C'tiintifice - acumulate pe parG.ursuLformarii
asistente~~~J~~!:11~.~g:Ei:r~JlmJ~r u~~oe::lo._~~Q1ensiurliIe ,I
-S-aletlzlce, intelectuale ~i afective,~J.E:!Jufnizeaza,de asemenea,
, explicatii asu-pramediUluniiic~jsociaL"--'-
tet7h7ee----.-.- .
Precizarea conceptelor-cheie ale acestui model:
- Individul bolnav sau sanatos este vazLl.L~f\J:l.n
tot complet prezent~nd.14 ~evoi
fundamentale e c r e.buLe..sa)~[Je.._.$glj~t~G~;~:---- '-' --.... . ... --
I
.:notfW1i ~i abilitati tehnice - se refera la procedeele metodice ~i - copul ingrijirilor este de a pa~au a restal?lliJDsJ-W.illlQf3.D!?i.ndividului
in
~tiintifice care servesc la promovarea sanatatii ~i combaterea
bolilor.
Relaponale
..:.cuno~tirif8le relationale - se refera la capacitatea asistentei de
..
satisfacerea acestor nevoi'
-:B: 01ulaSiS~fin~eu~pa.g:H1.!5L~.~t~SLJPli~ea
poate sa faca singur.~-"-"
a ceea ce el nu I
.
.----Onmodel conceptualpentru 0 profesie reprezinta (a~a cum am mai spus) 0
a stabili relatii cu pacientii, de a crea un c1imat propice unor
relatii calde de umanitate. De asemenea, de a ~ti sa colaboreze
cu anturajul pacientului (familie, prieteni), de a lucra intr-o
echipa multidisciplinara ~i de a IUi~rain comunitate.
imagine mentala a profesiei, 0 conceptie a ceea ce ar putea sau ar trebui sa fie.
Un model conceptual este 0 abstractie, 0 creatie a spiritului. I
Etice 1J:OMPONENTEbE .ESENTIALE .
- curiO~tintele etice - sunt legate de ansamblulde norme ~i ALE UNUI MODEL CONCEPTUAL----.....
principii referitoare la valorile morale ale persoanei ~i profesiei ~i
care regleaza buna conduita a asistentei.
Legislative
~Componentele esenjiale ale unui model conceptual sUi1l.urmji!Q9Le..,~:
I
- postulate
.=- cuno$tiniefe legislative - referitoare mai ales la reglementarile
~i directivele incluse in lugi, in vederea protejarii asistentei ~i a
pacientului.
'--=--valori
.------
-- elemente a):,..QQPul
,-
profesieL
~. telul activitatii (ben~J~I)
I
, ~,Cunoo{i- Demersul$tiintific esteuninstrument de investigatie,.de,ana!iza, ~ c) rolul activitatii
terea
de'ii1ers ulu i
de interpretare, de planificare $i de evaluare a ingrijirilor.
Cunoa~terea demersului~tiintific aplicat in ingrijirea
d) dificultati iiitalnife-dEfpaCient (sursa de dificultaw)
'~raacoraafa:---' --.-.. .. 1-<.
'"'$liintific ... individualizata a pacientilor ii va permite asistentei sa ajunga la f) consecintele
continuitate ~i la planificarea unor ingrijiri de calitate.
Instrumentul logic ~i sistematic pe care-I utilizeaza nursingul
este demersul $tiinjific.
Postulate
conceR.tuaL..£.nyJ1turi pentru sustinerea altor enunturi. Ele sun!
i
I
Post! 1lalete .sur:l:t-SlJPQ.rryL~oretic~L.~Jji!llJ1Lc;;,gL):OQ~::teLl,JILJ

recunoscute ~i acceptate (nu trebuie demonstrate). .E.ostulatele

De re!inut
~ale com~nlel;-I'£Q!'~q~
---.-moael de nursing -.---.-
la cun~tere~.Eg!!c::QPtului_Jr:n.9d13lului
concep uall de ing!!JILe-,-_!ll'~_ul: concept de ingrijife este sinonim cu:'-
---- ..- --.................... .
Re

tale
e se bazeaza modelul Vir iniei Hend~r~qD_sunt:
-:-orice fiinta umana tinde~~. in ependenj~.~~.o-cJ.Q.r?;;!E:!_
- individul formeaza u!:!Jot,£aracterizatprin nevoi fundamen-
..--. -- '- -- - ..
I
ecadrueonce-ptuar"
_.---.~. __

• -model conceptual ..
__ ._._. -._-----~_
.
•• ~ 'C •

... ,._,,--
26
---:: candJ.lUa..QlD nevoi ramane nesatisfacuta, individul nu este
"complet", "intreg'':'Jnaepe-ndent'',~'''''''--'- .-o.-. '---.J I
27
 "
Valori sau Modelul Virginiei Henderson este sustinut de trei valori: 5..l!Jtervenlia aplicata persl:!~lJ.~!- asistenta nu trebuie sa
.credj;,-ie-'" piarda din veaere -omur"Tn--globalitatea sa. Interventia va Ii
_-----_
.. -
..
• asistenta poseda functii care sunt Qr.QQdi
6fientata asupra "Iipsei.u~~~fna spori (cre$te)
• cand aSlstenta preia din ~ediCl,llui,- ea Ced€:lClZa
0
parte din functiile sale unuiper~Q.naTn~~.~liiif~?i-,- '. ' independenta persoanei. Este initiativa noastra proprie.
"--".-.js:icietatea a$teapta""uri'servic]udTn Rartea asistentelor, pe
6. Consecinlele - sunt rezultatele oblinute -> "ameliorarea"

--
.FClr~nlJ.
.
P2_C!-tE.!~$.~{P!irrie.as~-~~J3nici~n-aIt-perS()Pi:l1
. . ..
- -, ..,'~.'-..",.,
.." ''--.
"'-.; -. ' '

depe~:C~$l~lr~pe~den~-=~-ati~g.~.r~~_I"
.Elemente Cele $ase elemente care dau sens vietii profesionale: "scopului.
'
1. Scopul profesiei este:
~.~LLJ.!~LpaciE!D.1!dLS!l:;;j..£~~~.~.IIt'E:J.??U
s.?::.~ire~lC:l~il
easca 2. NEVOILE FUNDAMENTALE __.
.iru:l.ep.e.ndanta..sa._lQ~~'--9.?_~L~~'poata
prlllm:!D.SUSi.~.
sa-$i satisfaca nevoile
- '-', ....._-----,,-, 0_- _.
--~-----
Generaiitati
_.------_._~'-=---".....
-,..
.- ----'"_.
de gJavoJiza
--".
vindecarea;
-----------~-~-.---~~_
....-..-~".,
- de a asista muribundul spre un slar$itQ?mn. Fara lndoiala, exista anumite nevoi fundamentale comune tuturor fiintelor
Membrii aceste,profesITlfnd'spreLJri'-ideal. Fiind lnsa reali$ti, umane, care trebuie satisfacute pentru a atinge un nivel optim de bunastare.
neputand sa-I atinga - accepta sa desfa$oare activitati limitate CadruI c()!:1~&llliJ?l_~!_Virgjnl.!3.LJiend.~LSQrLP-Q[OE.'$t.E.!__Q~_la,?fj,st?'!r~....
':!--'7.9.[ .
care au scopul de a conserva sa.u a restabili independenta necesit~fi !~zJoJofJ!q£!,~La~!!ira:fi(aJf)
fiinfejumane - numite nevoi fundamel1t,!le.
persoanelor lngrijite.
Nevoile fundamentale si dimensiy_nih~
2. Obiectivu/ ac~ita1li..J::lrofesionale
este bene1icia~lJ~--adica.
~~~Q9Lla~sau,..grup.uL<if;U~g[~Q?D,€:l_SRre,_~~~~_~ste. indreptata
blo-psiho-sociale,
.~-----.._---_.~"---"."'cull;ur~le-~i spi,rituale----
.. ..,,,.,.,
, .

l~t~;:~~;~a obiectivului se fine cont de faPt~;'~~~~:~i~UI,

Cadrul conceptualal Virginiei Henderson se bazeaza pe definii'ea celor 14 revoi
fundamentale, cu componentele bio-psiho-sociale, culturale $i spirituale ale
bolnav sau sanatos, formeazaun tot cu nevoi comune tuturor individului.
fiinfelor umane, dar $i de faptul ca manifestarea nevoilor este Atingerea de catre pacient a independentei in satisfacerea acestor nevoi este
diferita de la un individ la altul. telul prolesiei de asistenta medicala.
Pentru a aplica modelul conceptual al Virginiei Henderson, asistenta trebuie sa
3. Rolul profesiei - .geSEJillOeazaroIuL$o.9L?!
J)EJ.c::(m~::l
au $tie ca: 0 nevoie fundamentala este 0 necesitate vitala, esenfiala a fiin/ei umane
..l12.e'rnbrii
profgsLeC:::-.-"'- pentru a-$i asigura starea de bine, In apararea fizica $i mentala.
Rolul asiste.nt~..e...mJp-~iL<it;lp_~n(t~llt~L (a ceea ce nu Cele 14 nevoi fundamentale sunt:

~~~~~it:t~~j~~iJ}~~:~~r~~~n:
cerinlele mai
.---,--_.~-,.,.-
u~or $i fara
--'--_.~-- hanaicap.~--
_~nacet~~ S:~~;/~~~~~~~~:
.. 1. .s..f,t:spirasi Cl avea o~a
2. a.bea $i a manca
3. a.elimina
.
circ_\!.lat~,

4.~~~.mi$ca...2i a~~~ bU~~~~!~.r~._

4. Sursa de dificu/tate 5. a dormi $i a se odihni
Dilicultatilelfira17ii'reTapacient, care fac ca persoana sa nu 6 .~I~]iDJiilica.~L.dezbr:iic.a_,.
QoataraSpunde~.la.lma.dl.o.llevoile '.saje~s;JDJ~cauzatJi__
dsLojiP:S(L. 7. ~:$i menline temperatura corpulu!JrUimlte.JJ.9.!:rn?ll3_
.- - de foria , -<~-~~------ 8. a fi curat, lngrijit, de a proteja tegumeqtele ~imucoasele
..=sJe vOIDIL 9"i~gIi~glEi[e,'~=~'------"-' _~----~-~~
- de cuno$tinte 1O.Cl.fQ!!lU.nic~.
Ac-este dificulta/I Ph de competenfa asistentei $i este important 11. a actiona conforrnjlropriilor conving(:!.!:i,~i\l9Iori,de a pracljca
reliqia ~"'.~-~~~_.'~-'
de $tiut de care lipsa este data sursa de dificultate. Dar I.

dificultafile [ntalnite de pacient nu sunt toate legate de 12~ fi preocupat Tn vedere~ realizarii
profesiunea noastra. 13. a.se..r.e.crea....
:,'
14. a lnvata cum sa-ti pastrezi sanatatea
~:\ ~'---'-_. ._--~-_.~.~
_.-." - -_ __ .._--- .
::, ?R ')0
p ~

Fiecare din aceste nevoi comporta diferite dimensiuni ale fiintei umane anume:
- }} dimensiune biologiccL(blgfiziologica)
j2.imensiunea socio-culturalL
- c1ir:natulfamilial ?;=esei: ~bieeiuri alime~arelegate de familie sau
I\
.
-. 0 dimensiune psjhologic~
culturalffiPodanta aeG g entatieL
- 0 dimensiune sociologica
Dimensiunea spirituala (religioasa)
.;;; dim~ii"
-~
} ~ cultural-spirituala ~strictia alimentara impusa pentruanumite religii (de exemplu, carnea de porc
la evrei). I
Cele 14 nevoi fundamentale Imbraca forme foarte variate dupa: individ, starea
.3. CLASIFICAREANEVOILOR UMANE-
sa desanatcite, niafuritatea sa, obiceiuri personale ~i culturaje.'r-recar~ nevoie
prezinta componente bio-fizico-psiho-socio~culturale.
Cele 14 nevoi formeaza un tot: a considera 0 nevoie facand abstractie de
DUPA TEORIA LUI MAS LOW- I
celelalte constituie 0 negatie a "totului"; a Incorca sa sopari fizicul do psihic 0 inutil.
Dupa concoptul Virginiei Henderson, scopul ideal al profesiunii de asistenta este
independenta persoanei In satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale.

• Asistenta care vrea sa personalizeze Ingrijirile trebuie deci sa tina seama de

diversele dimensiuni implicate ~i de interactiunea Intre nevoL Satisfacerea
sau nesatisfacerea unei nevoi are consecinfe asupra satisfacerii sau
I
nesatisfacenl celorlalte nevoi.
Q.n.evoie nosatisfacuta poate sa P'1ra (sau sa fie) de._ordin bio-fiziologic, dar
aceasta nu inseamna ca este singura dimensiune interesatai De exemplu:nevoia
I
ae a elimina comporta ~i 0 dimensiune psihologica - nevoia de intimitate pe care 0
4. NEVOIA SI H~MEOSTAZIA
resi'11tepersoana sau tensiunea nervoasa care se repercuteaza, de asemenea,
cor'lj:;orta ~i dimensiunea clJltural-spirituala: Satisfacerea In ansamblu a nevoilor unei persoane permite eonservarea In stare I
-- prin valoarea acordata igienei In anumite culturi
- sau legat de anumite obi~nuinte ~i ritualuri.
de echilibru a diverse lor sale procese fiziologice $i psihologice.
I'
-~~
Nevoia: stare care cere un aport,.2...':!2l!LareJQsa unui lucr~-Sie_neGesitate.,.Q~__
dorimaTdorit. vrut}, de utilitate.
75efinijia homeostaziej: _ .
o in c1asificarea nevoilor, dupa Virginia Henderson, circulatia este alatura,ta
.
nevoiL.(t~....
-
a.s.e.JI!Lsc.a.-.Qata
_~ ..
fiind Insa legatura fiziologica care une~te functia
~ echilibru ~i de. autoreg@.re ~~ __
~lls.!?~E?~a
_InJr.e.djYj~[~~,-
'-:Qa-rdiorespiratorie- unii prefera sil alature functia circulatorie ianevoia de a
.respira. Ni se pare~~
...-~-
proceserrzlolo~~ gerso~mei. Acest concept se extinde, de asemenea, ;;i la
~o-s~ice~~------'--'~-"'"-'-''-'-'---'''''-'''
AsHel, azi se vorbe~te de - homeostazie fiziologica ~i de
-.._ .
I
-~holTleosta~siho-so~~~lqy~!: ..
• 0 alta problema carenue"sto"specificat~ ceste sexualitate~~onside~~
-- - , ---::...~~:..:.::...:.:..:.:.:.=...:.:.:.~==~
faptul de a comunica Inglobeaza sexualitatea, aceasta fiind un mijloc de
combatere a solitudinii fiintei ~i de a comunica la nivelul corpului sEIU.
ca Evolutia spre0 nevoiesupmloara nu se poate realiza pe deplin d8cat atunei
efmd nevoia inferioara este satisfacuta.
Nesatisfacerea unei nevoi fie de ordin fiziologic sau psihologic este susceptibila
I
de-aavea:rep-ercuSlUilT"iaOl'la-saU-mar-m[me-rYe\roi:'-""-- - .

di
in concluzie - dimensiunile pot modifica manifestarile de satisfacere a fiecareia
voi.
De exemg.lu:.
eei In uen a sa IS acerea nevoilor fundamenta e.
------
--.
- Exemplu a€auloreglare -{fransPlrafj'a-uln-le5i:~IF- 0 eliminare insuficienta a
acidului uric poate provoca un oarecare grad de addoza metabolica pe care nevoia
de a respira va Incerca sa 0 compenseze printr-o respiralie rapida ;;i profunda,
I
antrenand astlel 0 mai mare eliminare de CO2 ~i 0 restabilire posibila a eehilibrului
P~voia de a se alimenta reamintim factorii dimensiunii psihologiee, s~io-
culturale ~i chiar religioase (spiritual e) care pot influ~tis.facerea
Dimensiunea psihologtc8
nevoii.
aeido-bazic.
Exemplu cu efect mai putin favorabilln procesul de autoreglare: 0 persoana eare
nu se poate mi~ea va avea apetitul scazut, eapacitatea pulmonara redusa,
I
- ""'factOripsihologici ca' Irica aoxietatea, emotia, repulsia pentru anumite
alimente-

30
_'.
moti!itatea intestinala locetinita, tonusul psihologie seazut... ;;i deci homeostazia
proceselor fiziologice ~i psihologice poate Ii perturbata.
31
I
~",;' ,:,;,:;,,"~'J'.;-.'" "., ,:',f~i:'"';'"
I
 ~
~~.

I lerarhizarea nevoilor dupa ABRAHAM MASLOW

5. INDEPENDENTA 51 DEPENDENIA. _
iN sA~g.~~~ui_fU~~Ji~M.~~T~~E .
I Ca sa-$i mentina~un echilibru fiziologic $i psihologic, pacientul trebuie sa atinga
un nivel minim de satisfacere a nevoilor sale.

I .. ~ta
, la adult
.----
II'bun
.. Atingerea.
echilibru unui nive!
ace.e,.,."
fiziologic
mdee!.!Deste...Jo.Qh19ul
$i ..t.abi.!...in y_
.a. ._t.'-.'.S
.._.fCl.. fi?r:..e
P?lO.9logigLpilr:U!QtiuoL~e_care
Insu'iL(singur),fara
.a_..!!...
.._.... e...l.l.~.i/o...__.,(.!cJ
ajLJtorLJIunEiialte
.r. ...Iefl. _,i. '.".:

'~lliJrsoa~ Independenta este (Jecis'atisfacerea uneia sau mai

I multor nevoi prin actiuni proprii, Indeplinite de persoana Insa$i.

Pentru copii, independenla se considera $i atunci cand
nevoile sunt Indeplinite cu ajutorul altora (de catre altii) In functie
de faza de cre$tere $i de dezvoltare a copilului.
I Depende'!1~ I !neapacitatea persoanei de J:J adopta eomp!!!!?!J7ente sa.!:!-cje..
a Indeplini singur, fag ajutorul l)J1~lte_p'~rsoaQ_~! ..9-EEI,1.QLc;Cl!.e
sao; permita un nivel aeeeptabill~._.~.?ti$fac_e,Le.?O.~\l9i-'Q~as.tfer,-
I NEVOIA
DE RECUNOA$TERE
- de iubire - de recuno$tinta
Incat sa fie iodepencrenr.~-"-'" .,
Originea probabilcfa acestei dependente este 0 lipsa de forta
(cand pacientul nu poate), lipsa de voiota (cand nu vrea), lipsa
- de stima - de recunoa$tere a

.~I - de respect
statutului,
a competenlei
de cunoa$tere (caod pacientul ou $tie cum sa actioneze pentru
satisfacere.a oevoilor fundamentale).

Observafie:

I -
-
NEVOIA DE APARTENENTA
nevoia de a stapani situaliile
de a apartine unui grup
'Asistenta$tie ca propria sa competenta nu este suficienta In
vastul domeniu al sanatatii. A$a, de exemplu, In cazul unui
pacient nesatisfacut prin lipsa de bani, de locuinta, caldura,
- de a fi recunoscut $i acceptat de catre grup interventia asistentei este limitata. De aceea, ea recunoa$te

I -
-
de a avea cui Imparta$i
nevoia de putere
--------- __
I
competeota altor profesioni$ti cu care lucreaza interdependent.

Important de tetiJE!!.:..
... '.. NEVOIA, DE ~IGURAN1A I
'I - nevoia de siguranla se manifesta In cazul
nilor externe (pierderea locului de munca,
mediului, ora$ului) - catastrofe, razboi etc.
I
_~tiunea de "nivel...:..?cceptabil In satishr::erea ne\l.Qilo-r"
~seamna ca pO;;Ua.exista.-Un..oarac.are insatjSfacfie.iE~~'
ca acest lucru sa presupuna 0 depen.d~.s_o_aog,L..__ ..
gracrae
t, - evenimente sociale etc. De exemplu: 0 persoana este independenta daca folose$te
I .'l
\1:
'(:1'

ijJ:'
.' NEVOI FIZIOLOGICE
- (nevoi fizice $i corporale elementare)
Intr-un mod adecvat, fara ajutorul altei persoane, un aparat, un
dispozitiv, 0 pmteza (proteza auditiva, oculara, dentara, carja,
- a manca, a bea, a te odihni, a comunica, a se distra, a elimina, sac de stomie, membru artificial etc.), fapt care.i permite sa

l.. .
.~.
..ru'.r,
.....
~: i
~.
:
"j! .• , •.•
absenta durerii, anularea suferintei .
- nevoia de aer, apa...
maoifeste 0 stare de bine - deci este independenta,
Dependenta apare din momentul In care persoana trebuie sa
;
recurga la alta persoana pentru a utiliza un aparat, un dispozitiv
~ de sustioere sau 0 proteza. 0 alta precizare: se considera ca
~f"
. ii' Evolutia spre 0 nevoie superioara nu se poate realiza pe deplin decat atunci
cand nevoia inferioara este satisfikuta. .
este eronat sa caiificam pacientul "dependent", de aceea este
I'.' preferabil sa se spuna "problema de dependen,tii".
" ii;.i
~ IiI 32 .,.,
\ I
.
 Manifestarea Atunci cand 0 nevoie fundamentala este nesatisfacuta din ImportanJa practica:
-dec.iepen- ~ -_ __'

C;9uzayngL=-~Jdr.~~LdfLgJfLc-\Jltate,
__
~""",,,',-,,,,,_~,,"""_',_~-

aR~t_una _sau rrl9-LlTlulte

~~_._"'._. __ .~ ''''''_,.,'_''C, •• ,',"." .., ...•.• _•.•••..•...•• __",. ~

Evaluarea r1Ivelului de dependenta a pacientului folose$te ca instrument de

~;
d~ masiTfestaride dependenta. Acestea sunt siimniiobservabile ale
iJiieT"riiifiifiiteificapaClitIjia persoanei de a raspunde prin el
insu$i la aceasta nevoie (vezi Anexa 2).
masura pentru a ne orienta In procesul de Ingrijire. Astfel, consemnarea $i
urmarirea nivelului de dependenta ne permite aprecierea rezultatului obtinut In
urma tratamentului $i interventiilor de Ingrijire.
I
Exemplu: incapacitatea unei persoane sa-$i protejeze
Itel,1H!I1entele-poate. duce la -ro$eatasau la leziune =este 0_
Determinarea $i consemnarea nivelului de dependenta se pot face $i numai
pentru una sau mai multe dintre nevoile nesatisfacute. acordand nevoii respective
punctaj de la 1\a 4, fara sa se mai facEttotalizarea punctelor.
I
manifestare de dependenla fata de aceasta nevoie, sau -
incapacitatea de a comunica poate produce, de asemenea,
manifestari de dependenta care pot conduce la izolarea sociala. Jipuri ~~a ~i nivelul de intervf;!n~ie
Dependenta unei persoane trebuie sa fie considerata
(apreciata) nu numai In raportcu intensitatea sa, dar $i In raport
cu durata sa (de la cateva zile la ani de zile). Astfelea
Dependenta poate sa intereseze aspectul biologic, psihologic, social, cultural $i
spiritual al fiintei umane. Pacientul poate sa prezinte patru forme de dependenta:
I
(dependenta) poate fi: moderata sau totala, temporara sau -:"potentiala
permanenta. -actuala _
- descrescanda
~erm..9nent~
I
Clasificarea nivelurilor de deper:'d~"-~i!
• __ .~ •••••••••••••••••• ~~-..-....-.

Nivelul de dependenlaJindicele~c!St_g.r.a.Yita~U~!_J::>~.ls..Q~D~LJlJgrlJite$e_.
poate
w_' -_.
Aceasta problema trebuie sa fie considerata sub unghiul celor 3 (trei) niveluri de
interventii - deja mentionate: prevenirea primara, secundara $i tertiara. I
determina.:aup.a-e..val.uar.ea.JunctiBL~lQ!=tE;lm~[lgilDIEVdependentaa fiecarei nevbi- Potenliala Daca problema de dependenta este posibil sa apara din _
fun"damentale, dUQaurmatorul
-----_ ..• •.....-_.---------_.-
~,
tabel: ..".',,..
-----~-~_.~.~._~---- ---~-"- ca.~ia anumltor pred)sp~zitii, atunci vorbim de~ star~e_1 I.

dependenta PO I ENTIALA. . . _
Tabel de coresponden~a a nivelurilor de dependen~a In acest caz trJ5uie planificata 0 interventie_

-~
Niveluri de
I
Nivel1 Nivel2 Nivel3 Nive/4 Exemplu: la un pacient subalimentat, imobilizat,poate U$orsa
apara rO$eata sau rani prin presiune (escara). a actiune
I'
.E5llsoana
--~
Persoana --I?ersQana Persoana preventivil poate evita aceasta problema de dependenta.

,-
~ste prezinta 0 prezini~-o--'-
independenta
$i autonomil
-- -
d~2end~N~-dep'_e-n~:N~
moderata majora
prezinta 0
dependenta
totala
Actuala In acela$i timp, daca problema este erezenta,dependenta
este ACTUALA _ -----
I
Fiecare nevoie fundamentala'poate fi Incadrata Intr"una dintre::;l:.!e patru actiunile vor fi qorec,tive..
.d--;-ln.a.c-e~t9Cl.b
categorii.
Totalul de puncte obtinut permite c1asificarea pacientilor In patru categorii de D~- Cand dependenta pacientului __~~__.!l?.9.uce__este In
I
dependenta, astfel: canda DESCHE$1 ERE -J:Q!!JlaSlstemtelin~9Elst.CCl.£~jEicteii sLJ.s/ine
-.~~t progres $i de. a ajuta l2acientul sa-$i r~9illigC!sc~_graC£~~
-j' I
oplimaL@.avl0!J2!!!!e. - ,
• Clasificarea Tn--_-
patru
__ categorii de dependenla ..
~__~~---_._c_-_.-.---<---,------_ --- ---
__ Permanenta Daca In ciuda Ingdjirilor din_l::1arteaasistentei problema nu
persoana
...---._----......- ..•....ind~R.eDdenta___
, ..--_.
._p~na
pacient cudependent~_moderata:delCl._l;i_@
_._-. __ la 14 _ .._ .._-----_
= nivel 1
28 = nivel 2
padent~~~!i;pg.~d~n-ta.majOJa:--.-- deJa.,?9 I~ 42-=- ~i;el 3
- _ -
----~
poate fi corectata, de.Qendentaeste atuncIPERMANENTA-sau--'
gBONICA (exemplu in-paraPieQlef-ROluT -aSISlentelesteTri
I
acest caz suplinrreaaceea ce el nu poate face independent $i
pac-ier;-tcu deRen..<:J~Q.l~JQ!ill(l;____
.,- -----_._.
-
de la 43'la-S5 = nivel 4

34
de a-I ajuta sa se adapteze In aceste limite.
---.J I
35

I:~
UJ.'f=..... . ",".'" 'c'i(,;,!JIi"C'ii I
~'\/' .'
,r
il 6. SURSELE DE DIFICULTATE
. , -------- 4. Sursele de dificultate de ordin spiritual.
ESte yorba ~~ asf?J!.?-tli!a..sp.Ldtl,H~j51c
•..[~~Ql.ti"p_~r~S>Cl.rlc:lL?$':Jf)rC!_

I Sursele de dificultate'se definesc ca fiind cauza dependentei = orice obstacol

major care lmpiedica satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale
constituie 0 sursa de dificultate. Sursele de dificultate pot fi cauzate de:
sensulUl vietii, intrebari religl.~.se, filosofic~_li!DJ.t~in.QI9-C!l~"!!:Sla
r.err9I~I:C:a@-idi!1LQers,oanei insatisfaclii. Au repercusiuni (maT
ales) asupra persoanelor in v~rsta 'saura:
muribunzi.
1. Factori de ordin fizic Dar pot aparea manifestari de dependenla $i la alte categorii.

I 2. Factori de crdin psihologJc

3. Factori de oraln social.
4.'Factori de ordin SRiLitJ!..gL
-lipsa de
.~
-:_,

5. Sursele de dificultate legate de lipsa cf!!..E.'!.!2.0$tinJe:

ASlsfenta poate ~Qien1uLhcl1$1iQ.area
...
unOJ:g_~QQ$.tirll?
5. Factori legati de insuficient~uno~tin{e (vez0nexa 4)

I
c~e-su nt nece~!:!LP.Q!J!r..~_i!::~~tl!!~Lr:L
satLstac.e~J:l~vo i~~'::.
Astfel sunt necesare informatii p-entru: cun.Q.a»tereade sine,
-:-de ordin 1. Sursele de dificultate de. ordin fizic cLJWind..JQ?te despre saoaf8tesi~bo-a1£'''cunoa$ter~.Cl._C;.~LQrj~ltf
gJ----nosTInte
frzrc:-- ~~ (p~edlcile).fizic~ dauatura in~d[\sec~q!Lfr0.!!i~l.~~~~" gersoane cunQa~r.aa..medi-61!t4i-soGial.-.---- ..
.ce Influenteaza n..e.gatl~cer~?un~@_?S!!,U:D.9Ll!!1!1!.9.LlJgY()1
I .~ndamentale. Sursele dedificultate intrinseci provin de la
indMCrulInSU$i.Poate fi yorba de 0 problema articuiara, de 0
paralizie, de 0 problema metabolica, de 0 infectie, de 0
Unde. cum poate intervent.~sis_tellt~?
---~_._'-------~---~------'-----~'-'---' '~""--

I: excrescenta care obtureaza trecerea aerului, a alimentelor, a

substantelor excretoare etc. Sursele de dificultate extrinseci
cuprind agenti exteriori care in contact cu organismul uman .~
Interven{ia asistentei ~oate .fi asupr?__
. __
manifestarilor- de dependenla.-UneonfiiSa
:3.!:JE~~L~t~..Q!1if!:J!1at~
__9jf~fL_~slJ_?$upra
._.--- --.._. __ .-_........C!_$.uPJg9ursl:lLc!?_~djJiG.l,JLtgle
. . .-..... . .
IllJ~E2_po'ate-
.---.. -_.- .._-- ..
impiedica functionarea normala (ex. 0 sonda nazo-gastrica sau

I: vezicala care cauzeaza iritatii, pansament compresiv, 0

imobilizare etc.)
- Astfel, fala de 0 problema de retentie urinara, datorita efectului anesteziei la un
pacient operat, asistenta nu poate actiona asupra sursei, ea poate actiona doar
asupra retentiei, care constituie problema de dependentiila pacientului. Din contra,
-~ Z..2ursele de dificJJ1.talfU:!!!ordinJ2$iJJQ1Qg~C?_cuprind sen!i- cand este yorba de insuficiente cuno$tinte, acliunile asistentei pot viza direct sursa

--
psihologlc ment~ $i emotii - ~J?G~tanre-sLTfletl3$ti.~i_!!1t~I~~tualE[care -
pm Influ.e.nta.....s-illisfa~C3:~]nl,l1]11Qr....nevo.!.,JundarTlentale
(tulburari de gandire, anxietate, stres; situatii de cri.:s?,mo.-
dltlcarea scheme.LSQ[Qoral~ao~-et(UK1ariffestarile
dependenla la acest nivel pot---am-em=-tbate nevoile (ex.
anxietatea poate cauza hiperventilatie, anorexie, diaree,
perturbarea capacitatii de comunicare etc.).
de
de dificultate - printr-o invatare (educare) adecvata a pacientului.
Alte situalii in care intervenlia asistentei asupra sursei de dificultate nu este
posibila: deficitul vizual sau intelectual.
Exista insa situalii in care interventia asistentei poate fi la cele doua niveluri: de
exemplu, un pacient cu escara datorita imobilizarii (asistenta se ocupa de rana, dar
$i de sursa de dificultate - prin schimbarea pozitiei pacientului).

...,.~rdin '.3>Sur:seJ£Ld8-dific-I:Jltate-de ..orc!in__

~oQgLc.URriDQ..moble me/e
social g~nerat~ersOqn&I!L@PQrtj~_IL?.Qt.lol!9j~1 sau, cu parten~TQJ_~~
viata, cu familia sa, cu prietenii,cucolegiraEfmTH'lCa-:':'Pe scuft
P[Qbl@meleJegafe=aelnseic:iiita::':ilQ.g?d~.@aJ~ .tii~'CQDlu_iJitate,
Aceste surse pot fi prezente pe planuri rela{ionale culturale $i
economice. Se pot prezenta sub forma de modificare a rolului
sau social (serviciu nou, $omaj) dificultati de comunicare,
probleme de adaptare la 0 cultura, sentiment de respingere etc.
Asistenta nu poate intotdeauna sa influenteze direct problemele
genemte de aceste surse de dificultate, dar ea trebuie sa $tie sa
Ie recunoasca $i sa ajute pacientul. Asistentele trebuie sa

l deceleze nivelul igienei locuintelor, salubritatea, aerul ambiant

etc. Sursele de dificultate de ordin social pot sa afecteze
caiitatea vietii (cu repercusiuni asupra tuturor nevoilor) ~i pot fi
surse de stres, de depresie, de rnalnutritie etc.

-:th ~7

CAPITOLUL III
-.;2 :;t~
PROCESUL DE INGRIJIRE
Prezentare generala
Ce este procesul (sau demersul) de Ingrijire?
• Este 0 metoda organizata $i sistematica, care permite acordarea de Ingrijiri
individualizate. Demersul de Ingrijire este centrat pe reacfiile particulare ale
fiecarui individ (sau grup de indivizi) la 0 modificare reala sau potentia/a de
sanatate.
e Dupa Genevieve Dechanoz, procesul de Ingrijire reprezinta aplicarea modului
$tiinfific de rezolvare a problemalor, a analizei situatiei, a Ingrijirilor, pentru a
raspunde nevoilor fizice, psihosociale ale persoanei, pentru a renunta fa
administrarea Ingrijirilor stereotipe $i de rutina, bazate pe necesitati
presupuse, Infavoarea unor Ingrijiri individualizate, adaptate fiecarui pacient.
Este un mod de a g~mdi logic, care permite interventia con$tienta, planificata
a Ingrijirilor, In scopul protejarii $i promovarii sanatatii individului.
Aplicarea cadrului conceptual al Virginiei Henderson In procesul de Ingrijire
u$ureaza identificarea nevoilor pacientului pe plan bio-psiho-social, cultural $i
spiritual $i gasirea surselor de dificultate care Impiedica satisfacerea nevoilor. De
asemenea, permite stabilirea interventiilor capabile sa reduca influenta acestor
surse de dificultate, In scopul de a ajuta persoana sa-$i recapete autonomia (pe cat
posibil).
Etapele procesului de ingrijire
Procesul de Tngrijirecomporta cinci etape:
1. Culegerea de date
2. Analiza $i interpretarea lor (probleme, diagnostic de Tngrijire)
3. Planificarea ingrijirilor (obiective)
4. Realizarea interventiilor (aplicarea lor)
5. Evaluarea
1. Culegerea de date
Culegerea datelor ne permite sa facem 0 inventariere a tuturor aspectelor
privind pacientul In globalitatea sa. Se poate spune ca ele ne informeaza asupra a
38
ceea ce este pacientul, asupra suferintei, asupra obiceiurilor sale de viata $i asupra
starii de satisfacere a nevoilor fundamentale.
I
2. Analiza $i interpretarea date/or ne permit sa punem In lumina problemele
specifice de dependenta $i sursa de dificultate care le-a generat, adica elaborarea
I
"diagnosticului de Ingrijire".
3.P/anificarea ingrijiri/orne permi!A:
a) determinarea scopurilor (obiedfveloi) care trebui€ urmarite-"": mai precis'
I
determinarea obiectivelor de atins (rezultatul a$teptat);
b) stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea obiectivelor (pentru atingerea
rezultatelor).
I.
4. Executarea, aplicarea interven/iilor
Utilizarea planului de interventii elaborat (precizarea concreta a interveniiilor). I
5. Eva/uarea consta In analiza rezultatului obtinut (daca interventiile au fost .
adecvate, daca s-a obtinut rezultatul dorit sau nu) $i daca au aparut noi date In
evolutia starii pacientului (care trebuie notate) $i, eventual, daca este necesara
reajustarea interventiilor $i obiectivelor (proces ciclic).
I
Care sunt avantajele utilizarii procesului $tiinJific din punct de vedere al calitafii
ingrijirilor?
Avantajul cel mai mare este legat de faptul ca demersul se sprijina pe date!e
I
fumizate de pacient sau luate din alte surse sigure. Acesto date permit sa se vada
situatia Tn ansamblul ei $i sa se aprecieze nevoile reale ale fiecarui pacient
considerat ca 0 persoana diferita $i unica In sine.
I
Demersul constituie deci un instrument:
- de individualizare
- de personalizare a Ingrijirilor - ele concura Ia umanizare.
o alta calitate a demersului consta Tnfaptul ca informaiiile constituie 0 resursa
I
foarte utila pentru controlul calitatii de Ingrijire; pune la dispozi!ia Intregii echipe de
Ingrijire detaliile planificarii Tngrijirilor, facand posibila raJionalizarea ingnjin!or,
coo~d,~narea$i :;tabilirea prioritafii'l
1. CULEGEREA DE DATE SAU APRECIEREA
prima etapa a demersului (procesului) de ingrijire
Culegerea datelor este faza initiala, debutul procesului de Ingrijire de la care
Incepe derularea acestui demers. Culegerea informa!iilor este un proces continuu,
I
In sensul ca pe tot parcursul muncH sale, asistenta nu inceteaza de a observa, de
a intreba $i de a nota datele privind pe fiecare pacient.
Deci - Incepand de la sosirea pacientului In spital sau Tnmomentul contactuiui
initial cu personalul de Ingrijire, Intr-un centru de sanatate, In comunitate $i pe tot
I
parcursullngrijirii, culegerea de date permite asistentei sa-$i stabileasca acfium!e
de ingrijire.
39
I
I)
 <,:...J,~",j:,;i";,~.ra';'

-I Multe dintre asistenteie din spital se informeaza despre pacient Inca Inainte de
autonomie, capacitate a de comunicare, acceptarea sau
a-I vedea (citesc dosarul, Intreaba date mai semnificative) pentru a-I aborda cu un
neacceptarea rolului etc.
spirit deschis.

I Tipuri de informalii cu/ese

Informatiile culese sunt:
- date obiective - observate de asistenta despre pacient
A;;a cum am mai mentionat, colectarea datelor este un
proces continuu care trebuie urmarit de catre asistenta In
munca sa zilnica pentru a descoperi cum sa se ajunga la
satisfacerea nevoilor.
_- date $ubiective - expuse oe pqcient

I
>'''-C
o

- date continand informatii trecute - -Aceste date sunt la dispozitia intreg'fi.e-8chipe de Ingrijir-e;;i
- date conti nand informatii actuate constituie un instrument de iucru In procesul de Ingrijire, care
- date legate de viala pacientu/ui, de obiceiuri/e sale, de anturaju/ SEW sau trebuie sa fie adus la zi cu regularitate, In functie de evolutia

I, de mediu/ Tnconjurator.
Ingrijirea pacientului porne;;te de la informatiile primite. Scopul investigalii/or
noastre este de a rezo/va prob/eme/e pacientu/ui, pe care acesta nu $i Ie poate
starii pacientului.

rezolva singur - deci: identificarea prob/eme/or. Identificarea problemelor de Surse de informa~ie

I Ingrijire a pacientului se bazeaza pe cunoa$terea pacientu/ui:
- cunoa;;terea deficientelor pacientului
- cunoa;;terea a;;teptarilor acestuia In ce prive;;te:
Pentru culegerea datelor, asistenta trebuie sa recurga la diferitesurse de
informatii, astfel:
- Ingrijirea

Ii - sanatatea
- spitalizarea sa
- sursa directa, primara: pacientul
- surse secundare sau indirecte:
- familia ;;i anturajul pacientului
- cunoa;;terea propriilor resurse pentru a face fata nevoilor de sanatate.

I, o
Prin cuno;;tintele noastre trebuie (putem) sa aprofundam problemele reale ;;i
potentiale.
Toate informatiile culese pot fi grupate In doua mari categorii:
- membrii echipei de sanatate
- dosarul medical - actual - anterior
...:..scheme de referinta (consultarea unoI' date; cazuri specifice:
hemodializa) . ~.

1: 1:
- date relativ stabile
- date variabi/e

Date relativ - /nforma/ii genera/e: nume, varsta, sex, stare civila etc.
Mijloacele principale cele mai eficace de a obtine informatiile
Indoiala urmatoarele:
dorite sunt fara

a) observarea pacientului
stabile - Caracteristici individuate: rasa, limba, religie, cultura, ocupatie
b) interviul pacientului
etc.
c) consultarea surselor secundare (mai sus-enumerate)
- Gusturi personate $i obiceiuri: aiimentatia, ritm de viata etc.
- Evenimente biogratice" legate de sanatate: boli anterioare,
sarcini, interventii Chirurgit:ale, accidente-etc. "'~ . • -'c,._ Observarea .."k'-~,.
I

- E/emente fizice $i reacliona/e: grup sanguin, deficite

senzoriale, proteze, alergii etc. Observarea ramane elementul primordial, de baza, pe care II folose$te asistenta
- Releaua de suslinere a pacientu/ui: familie, prieteni etc. pe parcursul activitatii.
Observarea presupune: 0 capacitate intelectuala deosebita de a sesiza, prin
I Date varia bile Sunt date In continua evolutie, schimbare ;;i care cer 0 intermediul simturilor, detaliile lumii exterioare (diferite
Observarea este un proces mintal activo
detalii).
constanta reevaluare din partea asistentei. Date variabile legate
de. starea fizica: temperatura, tensiunea arteriala, functia Observarea se bazeaza pe subiectivitatea celui ce observa, ceea ce determina
respiratorie, apetitul sau anorexia, eliminarea, somnul, marea sa "fragilitate".
mi;;carea, reactii alergice, inflamatii, infectii, oboseala, Observatia este filtrata prin mecanismele noastre senzoriaie, de perceptie $i
emotivitate.
intensitatea durerii, reactii la tratament, la medicamente etc.
Date variabile legate de condiliile psihosocia/e: anxietate, stres, Pe scurt, perceptia este un proces selectiv care ne duce la a vedea ceea ce am
confort, inconfort, stare depresiva, stare de con;;tienta, grad de mva/at sa vedem ;;i la ceea ce (?ste de vazut. Trebuie deci ca in atentia noastra sa
fie diminuarea subiectivitalii (prin efort intelectual).
40 41
,..-

Implicarea simt;urilor
Interviul
In cursul muncii sale pentru pacient, asistenta se folose~te de organele de simt,
vedere, auz, atingere ~i miros.
Vederea: ne aduce 0 multitudine de informatii privind caracteristicile fizice ale
GeneralitaJi:
/nterviu/-Intrevederea, dialogul, discutia cu pacientul
I
unei persoane (fizionomia, privirea, comportamentul etc.). Ea ne informeaza, de Interviul este 0 forma special a de interactiune verbala care se desfa$oara In
semne ~i simptome
I
asemenea, asupra anumitor care traduc 0 nevoie intimitate Intre asistenta ~i persoane care recurg la Ingrijiri de sanatate.
insatisfacuta, 0 problema de sanatate:
Per~ite de?istar~a nevoilor n~s.?tisfacute ale persoanei $i diverse ma~ifestari
- fata trista saLJdenotand suferinta
de dependenta pe care Ie determlna. ."
- agitatie sau descurajare
Interviul este un instrument prin excelenta de persona/iz.are a Ingrijirilor
- eruptii ale pielii, ictere etc.
(instrument de cunoa~tere a persona!itatii).
Auzu/: prin simtul auzului ne parvin cuvintele
- intonatia vocii
- gemete, vaicareli, plangeri
- zgomote emise de pacient, batai cardiace, gaze
CondiJiile
pentru
Trebuie sa se tina cont de anumiti factori importanti:
- alegerea momentului oportun pentru pacient
I
interviu - respectarea:
Atingerea: joaca rol important la examenul fizic sau la palparea anumitor par1i
ale corpului, permitand cunoa~terea detaliilor (induratie, grosimea unei mase,
caJdura membrelor etc.)
- orei de masa
- momentelor de oboseala ~i de repaus
- a perioadelor cand pacientul se simte foarte suferind
I
Mirosu/ permite:
- asistenta sa-$i organizeze astlel munca sa, Incat sa prevada
- decelarea unui miros relevant pentru gradul de curatenie al pacientului
-- procese patologice - infectia unei plagi care degaja miros urat
- halena - de exemplu la un diabetic (In acidoza)
un timp suficient de lung pentru a permite pacientului sa se
exprime In ritmul sau
I
- asistenta trebuie, de asemenea, sa creeze toate condiliile
Utilizarea observat;iei
Pentru a fi p,icace, observatia trebuie sa fie facuta cu multa atentie, asistenta
trebuie sa-~i dezvolte spiritul de observatie, trebuie deci, pe cat posibil, sa faca
tinand cont de - intimitatea la care pacientul are drept - $i de
confortul pacientului
- interviul se bazeaza pe abilitatea asistentei de a stabili 0
I
comunicare eficace $i clara
abstractie de propriile preocupari ~i sa se concentreze asupra pacientului ~i
asupra a tot ceea ce-Ilnconjoara.
Cadrul conceptual al nevoilor fundamentale constituie 0 grila de observatie
- de asemenea, interviul presupune capacitatea asistentei de a
manifesta un cornportament care sa reflecte:
- atitudine de acceptare
I'
sistemica $i practica. Aceasta grila cu cele 14 nevoi ale pacientului din punct de
- capacitate de ascu/tare
vedere bio-psiho-social, cultural, spiritual permiteobservarea pacientului ca un tot
- adica de a avea 0 viziune ho/istica asupra persoanei. Presupune, de asemenea,
! depistarea surse/or de dificu/tate care sunt cauza dependentei pacientului.
- atitudine de respect
- capacitate de empatie
I
E/emente de evitat Asistenta demonstreaza acest comportament prin:

I Asistenta trebuie sa se 'fereasca de:

- subiectivism
- judecati preconcepute
"'. '-' ,,' - mentinerea unui contact vizual - expresie (mimica)senina
fetei - surazatoare (dupa caz)
- printr-o pozitie comodi:i ~i limbaj care dovedesc pacientului
a 1

I
- rutina $i superficialitate dorinta sa de a-I asculta ~i de a-i u~uraurmarirea interviului.
- !ipsa de concentratie $i continuitate

Precizare: In observarea pacientului de catre asistenta, pentru culegerea

Abilitati ale
asistentei de
Abi/itatea de a faci/ita (favoriza) interviu/
Sunt numeroase abilitati, descrierea lor depa$ind cadrul
I
datelor, se recurge $i la instrumentele de masura termometrice, aparate de monito- a facilita acestui Indrumar.
rizare etc. Acestea ar fi informatiile culese dupa modelul medical, dar.este foarte
important ca datele sa fie dupa modelul nou, al procesului de lngrijire care permite
o viziune globala a pacientului din punct de vedere bio-psiho-sociallnacordarea de
interviul Vom enumera cateva:
a) Abi/itatea de a pune lntrebari adecvate
I
Intrebarile pot fi: Inchise sau deschise.
ingrijiri individualizate. Daca folosim modelul medical vom avea numai informatii
medicale.
---
42
intrebari/e lnchise - aduc un raspuns limitat prin "da" sau
"nu". I
43
 ~.",,', ..." -,".,' "'~.:l;\"N,-';;,,"."i\N':.",.!'.;\N'J\:\I'~'I1',! .•.•'tW'Y"Al, '),_">;.y;) , I",'" ",,'\i,P,",'\" "', ",!,.hl',,,,.'" <",,', """1'",..,,',) t.n~I"I<.~'" .' ~, •••..•.•• , 1

Exemplu de Intrebare Inchisa: "Ati dormit bine?" (raspuns Tipuri - structurat

monosilabic). I de interviu - pentru obtinerea datelor de baza ale fiecarui pacient
Ex.: "Cum va numiti?"
I fntrebarile deschise - permit pacientului sa se exprime.
Exemplu de Intrebari deschise: "Vorbiti-mi despre problema
care v-a adus la spital". Sau: "Puteti sa-mi descrieti obi$nuinta
"Cu ce va ocupati?"
- semistructurat
" dumneavoastra In legatura cu somnul?" - condus cuobiective $i puncte de reper dinainte precizate

I
"i"" ,,', -' '", -,
, Intrebarile deschise pot fi de diverse tipuri: Ex.: "Relalati-mi despre suferintele dv. legate de constipatie".
- de tip narativ (ex. "Povestiti-mi ce probleme mai va
creeaza boala"), "Povestiti-mi ceea ce s-a petrecut" Etapele a. inceperea interviului
- asistenta se prezinta declinandu-$i numele, functia $i
I, (desfa$urarea unui eveniment).
- de tip descriptiv (ex. "Descrieti-mi felul dumneavoastra de
a proceda").
interviului
explicand scopul interviului
Ex.: "Bunil ziua die ... Ma numesc ... $i sunt asistenta. A$ dori
- de tip de calificare (ex. "De ce nu mfmcati niciodata sa discutam 10 minute In legatura cu starea dv. de
Ii
I':
carne?").
b) Abilitatea de a confirma (valida) perceptiile sale In legatura cu
sanatate $i sa-mi raspundeti la cateva intrebari care-mi
vor permite sa planific ingrijirile. Sunteti de acord?"
, pacientul, In a$a fel Incat sa elimine subiectivismul observatiei - pacientul va fi asigurat de confidentialitatea interviului

I, ,
sale (ex. "Mi-ati spus ca sunt doua zile de cand vomati"). Cereti-i
sa va repeteceea ce credeti ca nu ati Inteles.
c) Abilitatea de a readuce pacientulla raspunsurile necesare-
b. desfa$urarea inferviului
- asistenta pune Intrebari deschise sau inchise, ale caror
raspunsuri vor forma "profilul" pacientului
atunci cand face digresiuni (ex. "Vad ca va preocupa mult - pe parcursul interviului, asistenta $i pacientul devin, rand pe
I(! digestia dv., dar n-ati putea sa-mi dati amanunte $i despre
somnul dv. ?").
d) Abilitatea de a face 0 sinteza (ex. pe scurt, "Ceea ce mi-ati
rand, emitator $i receptor
Ex.: PacieQtul: "Pentru ce este sun;;a de oxigen pe peretele
de deasupra patului meu? Asta Inseamna ca sunt gray

I,',,',',,'
povestit demonstreaza ca nu puteti niciodata sa va destindeti bolnav?"
iH din cauza nervozitatii dv."). Asistenta: "Nu, nu Inseamna asta. Toate saloanele din
e) Abilitatea (capacitatea) de a aplica 0 ascultare actMi: aceasta sectie sunt prevazute cu surse de oxigen. Spi-
- prin repc;tareauitimei par1idin fraza pacientului, talul are un sistem central de distribuire a oxigenului $i,
- prin extragerea $i reformularea continutului emotiv din enuntul daca un pacient are nevoie, putem sa i-I administram ra-
pacientului $i raspunzandu-i In a$a fellncat sa-i demonstrati ca pid. Acesta este motivul pentru care ati fost nelini$tit?"
Intelegeti ceea ce el simte (traie$te). Pacientul: "Nu, eram doar curios".
Aceste accesibilitati sunt 'necesare pentru a nu-I face PE? Asistenta: "in aceasta situatie, aveti a,lte probleme care
pacient sa se Inchida In el, sa nu mai raspunda. Asistenta sa . va nelini$tesc?" .. .
$tie cum sa puna Intrebari suplimentare sau sa treaca sub Pacientul: "Da".
tacere unelechestiuni care pun pacientulln situatii neplacute. este de preferat sa se semnaleze apropierea sfar$itului
interviului
Seop - Inceperea relatiei asistenta-pacient, relatie favorizata de Ex.: "Am sa va mai pun doua Intrebari" sau "Vom termina In
schimbul de informatii, idei $i emotii doua minute".
.- obtinerea de informatii asupra celor cinci "dimensiuni" ale
pacientului: fizica, afectiva, intelectuala, spirituala, sociala c. concluzia interviului
- observarea pacientului: interactiunile dintre pacient $i familia - la sfar$it, asistenta va trage concluziile asupra interviului
sa, modul In care evolueaza In mediul spitalicesc Ex.: "Va multumesc ca mi-ati raspuns la aceste Intrebari".
- furnizarea de date pacientului, care-I vor determina sa puna "Am Inteles care va
sunt problemele".
Intrebari $i sa participe la stabilirea obiectivelor $i efectuarea "Raspunsurile date de dv. ma vor ajuta sa va planific
Ingrijirilor Ingrijirile".

.1..1. Af;:
r-

Profilul pacientului Fi~a de interviu I

Este constiluit din informatiile culese prin interviu ~i cuprinde ca elemenle de STAGIU PRACTIC
baza urmaloarele: SPECIALITATEA '-----

InformaJii
generale
/- nume, prenume
-sex
-----
ELEV
$COALA _
I
ANUL DATA _
" "",I - sl-are civila -;-
- ocupatie
- religie
-
"';,"' DATE GENERALE DESPRE PACIENT
INITIALELE PACIENTULUI varsta sexul slarea
I
- surse de sustinere civila~ nr. copii __ ' religia profesia _
Antecedente
medicare
- bolile copilariei, vaccinari
- lraumalisme
- spitalizari (experienta pacienlului cu ocazia spitalizarilor ante- 1
stalutul social-
DOMICILlUL: Localitatea
ocupatia
casa
Iocul de munca
camere
LOCUIE$TE: singur/cu sot(ie)/cu copiilcu parinti/institutionalizat.
_
_
I
rioare)
- interventii chirurgicale
- alergii medicamentoase
OBI$NUINTE DE VIATA
I
Antecedente
- utilizarea lralamenlelor empirice
- boli cronice, afectiuni mentale ale membrilor de familie
ALCOOL: dalnu/ocazional; TUTUN: dalnu/ocazional.
DROG: dalnu/denumirea
CAFEA: dalnu/ocazional.
mod de administrare_______ I
familiale Dieta ; Greutate /kg; Inaltime__ ; TA _
Puis __ /min.; Semne particulare _
Mod de viaJa, - utilizarea de alcool, tutun, droguri Alergii cunoscute: reactia _
obi~nuinJe - obiceiuri de munca, somn, alimentatie
- practicarea exercitiilor fizice
- STAREA DE DEPENDENTA I
Probleme de
sana tate
actuala
- apari!ia simptolilelor:
- natura lor
- caracteristici (Iocalizare, durata, intensitale elc,)
Aulonom serniindependent
Proleze: dentaralocularalauditivalde membrulvalvulara;
Stimulator cardiac/din anul __
dependenl

; Lentile de contactlochelari - dioplrii

_

;
I
- factori dec/an~atori (frig, umezeala, efort etc.) Afectiuni care limiteaza activilatea: cardiace/respiratoriillocomotoriilsenzoriale/
I
- masuri luate pentru a Ie u~ura ~i efectul acestora altele ~ _
- cLino~tinte despre sanatate
Mediul
ambiental
- factori de risc (poluanti, zgomote, trepidatii)
- securitatea fizica (respectarea masurilor de 'protectia muncii)
-
ALTE PROBLEME DE SANATATE
Spitalizari anterioare pentru la dala _
I
Profilui Iimbavorbita, etnie Operatii/interventii Iadata _

I
I ~ ,~-
-

psiho-social, ::-ccapacitaticognitive Tratamente preserise urmate: daJ"1u.

~i cultural - emotii, senlimente, stari suflete~ti care pot influenta satisface- Impresii din spitalizarea anterioara _
rea nevoilor

I
- probleme generate In raport cu familia, anturajul
PREZENTARE DE CAZ (CULEGEREA DE DATE):
Il!INOTA: Data aparitiei
In culegerea dalelor, pe langa profilul pacientului, va fi inc/us ~i examenul Motivele internarii _
sistemelor ~i aparatelor:
- examenul fizic
- investigatii radiologice ~i endoscopice
Probleme de sanatate (dependenta - P -)
Sursele de dificultate (etiologia - E -) _
_
I
Manifestari de dependenta (semne ~i simptome - S -) _
- explorari func!ionale
- examene de laboralor

46
Alte date: (investigatii parac/inice elc.)

47
I
I
I 2. ANALIZA $IINTERPRETAREA DATELOR - caracterul schimbator al unui mare numar de date
a doua etapa a procesului de ingrijire
I,.
j:':
Pentru ca datele culese sa poata orienta asistenta spre interventii individualizate
- subiectivitatea persoanei care culege datele
- caracterul adesea urgent $i grav al situatiei.
Rolul asistentei este sa determine prin datele culese ee nevoie
este important ca ele sa fie analizate $i interpretate. Aceasta presupune este nesatisfacuta, sa determine unde se atla sursa de difieultate
i,: identificarea nevoilor specifice ale pacientului, nu numai a celor care caracterizeaza , (care reprezinta obstacolul In satisfacerea nevoii).
I':
::1:;
orice fiinta umana. De exemplu, ne\ioia de a fi curat este comunatLituror,ln timp be
nevoia de a face zilnic dU$ este personala, particulara pentru 0 anumita persoana.
o alta persoana, pentru a fi independenta, are nevoie sa-$i poata.spala zilnic parul.
Diverseie cuno$tinte ale asistentei In nursing $i in $tiintele
conexe (anatomie, tiziologie, fiziopatologie, psihologie, socio-
I logie etc.) Ii vor fi sprijin In procesul de analiza $i interpretare a
Exista, de asemenea, nevoi personale In ceeace prive$te dintii, barbieritul, unghiile
I ii'il"
:,:1:,
'l:':'}
etc. Identificarea nevoilor particulare se face, pe cat posibil, cu participarea
pacientului. Datele culese pentru cele 14 nevoi vor indica una sau mai multe nevoi
datelor.

particulare. Acestea pot sa conduca actiunile asistenteila interventii individualizate.

H\, Departajarea intre manifestarile de independen~a
I 1:1'1
'L',','t,'"
l!,i'

ll\i:
ANALIZA $1 INTERPRETA REA DATELOR iN CADRUL CONCEPTUAL
AL VIRGINIEI HENDERSON~ PRESUPUN UN EXAMEN AL DATELOR
$i manifestarile de dependen~a
,

$1 CLASIFICAREA LOR Exemplu

I
~:I i

••',:.,.i,.,: Comportamente ale pacientului care-i Comportamente ale pacientului care

!ii! Ana!iza Analiza datelor se face prin:
,\::,i favorizeaza satisfacerea nevoilor nu-i favorizeaza satisfacerea nevoilor
'hi, - examinarea datelor
Ei - clasificarea datelor: date de independenta - acelea care - i$i ia masa regulat cu poM; - lipsa poftei de mancare;

lIi! i'i!.
I'i:
~'!\!
permit satisfacerea autonoma a nevoilor
-date de dependenta
- stabilirea problemelor de Ingrijire
-~
- alimentatie variata care respecta nor-
mele;
- nici 0 alergie alimentara;
- greutate la stomac atunci cand
manaflCa;
- dificuitate in a dormi de doua zile;
lf - recunoa$terea legaturilor $i a prioritatilor (problemelor). - hidratare In jur de 2000 ml/zi. - spune ca nu simte gustul alimentelor
I l,n
j'ii Ii
Analiza presupune, de asemenea, regruparea datelor la
fiecare din cele 14 nevoi.
pentru ca este prea nervos $i se
gande$te cum va fi la Intoarcerea lui

I~I'; 'W:

Interpretarea
Regruparea permite identificarea resurselor individuale.
Interpretarea datelor Inseamna a da un sens, a explica
acasa.

Din coloana stanga se poate vedea ca aceasta persoana evolueaza bine, in

originea sau cauza problemei de dependenta, adica a defini general. Dar starea sa actuala arata (coloana dreapta) un oarecare dezechilibru,
sursele de dificultate.
I ,~~',
. datoritall,nei neiini$ti legata de relntoarcerea acasa. Aceasta persoClnaare nevoie
de suportul asistentei $i de informatii'prlvind convalescenta acasa. Aceasiiil'
De retinut: Analiza $i interpretarea datelor vor conduce asistenta la stabilirea nelini$te $i lipsa de informatii pot constitui 0 problema dedependenta.
diagnosticului de Ingrijire.
Exercitiu:
Nota: Organizarea datelor se poate face $i dupa diferite alte metode (Maslow, M. P.este un pacient de 76 de ani, spitalizat de mai multe saptam{mi ca urmare
Gordon, pe sisteme = sistem respirator, sistem cardiovascular etc.). ,a unui accident vascular cerebral (AVC) cu imobilizare aproape completa a parjii
Complexita- drepte. EI prezinta de asemenea dificultate in articularea cuvintelor. Respiralia sa
Analiza $i interpretarea datelor - In nursing este 0 sarcina
tea analizei ~i complexa. este superficiala: ritm 24/min. Apetitul sau este bun, dar are nevoie de ajutor pentru
a interpreHlrii a-$i taia alimentele $i suslinerea mainii drepte (este dreptaci). Se hldrateaza bine,
Diticultatea provine din:
poate sa lina un pahar, poate sa ceara bazinetul, dar nu poate sa-$i menlina
(diticultate) - numarul mare de date culese (relativ la eele 14 nevoi)
scaunul prea mult (incontinenla de fecale $i pierderi de urina, scaune moi). Ra$eala
- varietatea surselor de informatii (pacient,familie, dosar,
la nivefu! sacrului (29 em diametru). De cateva zile paate sa se intaarca in pat
eehipa de ingrijire etc.)
ajutandu-se de marginea patului. Se ridica in fotaliu 1 ora zilnic, se simte in general
anxios, in momentul ridicarii fiindu-i frica sa nu cada. Cu taate aceste limite,
48 An

comunica bine, ii place sa-I atingi, sa-I mf'mgai. Se plictise$te, n-are decat un
televizor. Se simte foarte singur. Facefi partaj intre datele care-i favorizeaza
,::.
satisfacerea nevoilor $i intre cele care nu-i favorizeaza, deci partaj intre
manifestarile de independenja$i manifestarile de dependenja. Pentru a U$ura
exercijiul va enumeram manifestarile de dependenja.
Manifestarile de independental_ Manifestari de dependenta
- respiratie superficiala ritm 24/min
- partea dreapta imobilizata
- are nevoie de ajutor pentru a-$i taia
alimentele $i pentru sustinerea mainii
sale
- nu poate sa-$i retina scaunul mult
timp - incontinenta de fecale $i urina
- ro$eata la nivelul sacrului
- anxios In momentul cand se' ridica: Ii
este frica sa nu cada
- dificultate In a articula cuvintele, se
piictise$te, se simte singur.
Diagnosticul de ingrijire (de nursing)
Pomind de la informatiile culese $i de la departajarea manifestarilor de
dependenta, asistenta poate sa defineasca problemele pacientului ~i sa puna un
diagnostic de Ingrijire.
Formularea sintetica a informatiilor Intr-un diaUllostic de Ingrijire u~ureaza
munca asistentei, pentru ca se c1arifica sensul interventiei sale.
Definirea diagnosticelor de Ingrijire nu este un element nou. Inceputul I-a facut
Florence Nightingale In anii 1854-1855. Au urmat din ce In ce mai multe descrieri
despre problemeleo& Ingrijire$i despre necesitateaunui 'cadru conceptual pentru
profesia de asistenta.
In u!timele doua decenii (pe plan mondial), Ingrijirile acordate de asistente au
evoluat considerabilln materie de responsabilitate.
Invatamantul tinde sa formeze nu numai asistente executante, ci - de preferinta
- asistente care sa raspunda In mod autonom de problemele unui individ.
Pe scurt, cand rolul asistentelor a inceput sa evolueze, ele s-au reunit pentru a
forma grupul de studiu pentru c1asificarea diagnosticelor de Ingrijire - S.U.A. 1973.
Grupul de studiu: Asociatia Nurselor Americane (A.NA) - a fost format din
asistente practiciene, asistente din Invatamant, teoreticiene, conducatoare. Acest
grup elaboreaza 0 lista de diagnostice care au fost studiate $i testate In practica.
.A.poi,acest grup se transforma In "North American Nursing Diagnosis Associations"
50
--..,
== N.A.N.D.A. = Asociajia Nord-Americana de Diagnostic de ingrijire (in franceza I
A.N.A.D.I. = Asociafia Nord-Americana de Diagnostic Infirmier).
In cadrul acestui grup, care se reune$te periodic, se completeaza lista de
diagnostice, se dezbat probleme de educatie continua, d.efolosire a unui vocabular
I
(In formularea diagnosticului) mai uniform ~i mai comod. In Anexa 5 se prezinta lista
de diagnostice acceptate de a VII-a Conferinta a Grupului National pentru
Clasificarea Diagnosticului de Nursing (NANDA).
Dif~rite
definitii ale
l Reproducem dif~~itedefinitii ale diagnosticului de ingrijire: I
diagnos- 1. Diagnosticul de Ingrijire este 0 forma simpla $i precisa care
ticului de
ingrijire
descrie raspunsul (reacjia) persoanei (sau grupului) la 0
problema de sanatate. EI constituie 0 judecata practica bazata I
pe colectarea $i analiza datelor $i serve$te de pivot la plani-
ficarea Ingrijirilor. Diagnosticul de Ingrijire releva rolul autonom
al asistentei. ("Planification de soins infirmiers", autori: Louis
Grondin, Rita I. Lussier, Margot Phaneuf, Lise Riopelle).
I
2. Diagnosticul de Ingrijire este un enunt concis actual sau
potential, al manifestarilor de dependenta al persoanei,
regrupate sau nu $i legate de 0 sursa de dificultate. ("Repertoire
I
des Diagnostics Infirmiers", autori: Riopelle, Grondin, Phaneuf).
3. Diagnosticul de Ingrijire - 0 problema de sanatate reala sau
potentiala pe care nursele, prin baza pmgatirii ~i experientei lor
sunt capabile (calificate) sa acorde' Y;igrijire. (Gordon - "Le
I
diagnostic infirmier - Temoin du role propre de I'infirmiere",
Amiec Cahier nr. 12, pg. 41).
4. Un diagnostic de Ingrijire este enuntul care descrie raspunsul
I
uman (stare de sanatate sau alterare actuaJalpotentiala a unui
mod de interactiune) al unui individ sau al unui grup, pe care
asistenteie pot sa Ie identifice legal $i pentru care ele pot
I
prescrie interventii definitive In vederea mentinerii sanatatii sau
; reducerii, eliminarii, prevenirii deteriorarilor (i'nrautatirii) (L.J.
Carpenito - "Le diagnostic infirmier - Temoin du role propre de
I'infirmiere", Amiec Cahier nr. 12, pg. 42).
I
5. In 1990 este adoptata oficial definitia diagnosticului de
i'ngrijire (de nursing) de catre Adunarea Generala (ANADI):
"Enuntul unei judecati clinice asupra reactiilor la problemele de
I
sanatate prezente sau potentiale, la evenimentele de via(a ale
unei persoane, ale unei familii sau ale unei colectivitati". ("Le
diagnostic infirmier - Temoin du role propre de I'infirmiere",
Amiec Cahier nr. 12, pg. 14).
I
Diagnosticele de Ingrijire servesc ca baza pentru a alege intervenliile de
Ingrijire vizand atingerea rezultatelor pentru care asistenta este responsabila. '1
51
I
 .',' ,,'.",' .• ":.',' ";.,",,.' .;l:i,..••W'~t'/(':i1i~:t~>:

0""

I Componentele diagnosticului de ingrijire [de nursing)

. .
Ex. P = alterarea eliminarii intestinale: constipatia
E = din cauza imobilitatii
Diagnosticul de ingrijire este format din doua sau trei parii principale:

I 1. Problema de dependenta a persoanei

2. Cauza problemei de dependenta
3. Semne :;;i simptome
S;" manifestata prin scaune rare, dure, senzatii de presiune la nivelul rectului,
dureri abdominale.

Exista trei tipuri de diagnostice de ingrijire:

- diagnostic actual - cand manifestarile de dependenta sunt prezente,

I 1. Prima
parte a diag-
nosticului
Prima parte a diagnosticului consta i~onuntu/ prob/emei,
problema care exprima 0 dificultate traM de persoana, un
comportament sau 0 atitudine nefavorabila sanatatii sau
lobservabile; ,O'

- diagnostic potential - cand 0 problema poate surveni, daca nu se previne;

- diagnostic posibil - este acela care descrie 0 problema a carei prezenta nu este

I
satisfacerii nevoilor sale. Reamintim ca: problema de sigura. In loc sa se ri:;;te descrierea unui diagnostic eronat, este preferabil sa se
dependenta 0 putem defini ca 0 schimbare defavorabila de ordin prezinte ca ceva posibil, atragand in felul acesta atentia personalului de ingrijire
bio-psiho-social, cultural sau spiritual in satisfacerea unei nevoi care urmeaza apoi sa infirme sau sa confirme diagnosticul.
fundamentale care se manifesta prin semne observabile.

I Precizare: Problemele de dependenta se definesc in urma

analizei :;;i interpretarii datelor (a manifestarilor de dependenta).
Termenii care arata 0 schimbare in starea de sanatate :;;i
Sinteza celar 3 tipuri de diagnostic de ingrijire
frecvent folositi in formularea problemei sunt: alterare, deterio- Actual Problema este prezenta, semnele :;;i simptomele sunt 1
rare, deficit, incapacitate, diminuare, dificultate, perturbare. validate $i cauza identificabila.
Dupa culegerea datelor, asistenta poate sa traga 0 Ex. "A/imentatie inadecvata prin deficit din cauza star;;
conciuzie, explicand ciar situatia :;;idefinind problemele. depresive': •
De exemplu:
- alterarea starii de con$tienta... Potential Problema are mari $anse sa survina. Sunt prezenti factorii, de
- atingerea integritatii pielii . risc.
- a/terarea integritajii fizice . Ex. "Atingerea potentia/a a integritatli pielii, din. cauza
- a/terarea mobilitajii fizice imobilitatii':
- a/terarea eliminarii intestina/e: constipatie
Posibil Problema poate sa fie prezenta (prezenta problemei nu e
2. A doua A doua parte a diagnosticului este constituita dirt enuntul

I
certa), dar sunt indicii care lasa sa se intrevada. Colectarea de
parte a diag- cauzei (eti%gia) problemei, adica a sursei de dificu/tate. date va trebui sa infirme sau sa confirme. Ex .. "Perturbarea
nosticului Reamintim ca sursa de dificultate po ate fi definita ca 0 posibila a stimei de sine din cauza unei dificulta{i in asumarea
piedica (obstacol major) in satisfacerea. uni3ia sau,mai mu!tor I (o/u/ui de tata sau disfunc{ii sexua/e".
I, :'Ii
nevoi fundamentale.
Deoarece diagnosticu/ de ingrijire trebuie sa se orientezespre actiuni/e
autonome, este esen{ia/ a se identifica 0 cauza sau eti%gia asupra careia
It
Cauza poate fi legata de factorii de ordin fizic, psihologic, social :;;ispiritual sau asistenta poate sa ac{ioneze.

IIlj,!':ii"",
r:
o insuficienta cunoa:;;tere - vezi pag. 36-37 :;;i Artexa 4.
Diagnosticul de ingrijire format din 3 Parti utilizeaza formula P.E.S.
1. Probleme de sanatate Orienta rea diagnosticelor spre inter.ven1:iiautonome
Ik'I'"
l<"": 2. Etiologia . si/sau
. interventii
. de colaborare
I
~;:'i:'
~! i ;'~1il
3. Semne :;;i simptome
Formularea diagnosticului de ingrijire seface deci pornind de la informa!iile
P E S
,i,li): culese, analiza :;;i interpretarea lor de catre asistenla $i exprima problema
Probleme de Etiologia sau cauza Semnele prin persoanei, cauza acestei problemH :;;i semnele prin care se manifesta :;;i care reies
pilL dependenta care se
:i!iJP 'din dalele culese (dupa cum reiese din exemplele anterioare).
manifesta In acest sens redam mai jos $i alte exemple:
i~Wii
'~;,iil,'!ii'i'.,i,'!""""'",',',':,'
I""'"
1~,1I::il t;~
 ~

Exemplul1
Ell:emple L.J. Carpenito, toate problemele identificate de catre asistenta se pot defini in doua
tipuri de probleme utilizand doi termeni ~i anume:
- diagnosticul de 'ingrijire (probleme cu rol propriu de 'ingrijire) ~i
I
Date culese: Diagnostic de rngrijire:
- amputatie de gamba stanga;
- refuza sa-~i priveasca bontul;
- i~i ascunde bontul sub cuvertura;
Alterarea imaginii corporale din cauza
amputatiei gambei, manifestata prin...
-probleme conexe (cu rol de colaborare sau cu rol interdependent de ingrijire).
Problemele conexe pe care Ie identifica asistenta sunt probleme reale sau
potentiale de sanatate (complicatii) care rezulta sau pot rezulta din situatii
I
patologice sau iatrogene.
- e!<primasentimente negative fata de
, aceasta operalie;
- vorbe~te putin.
Problema
conexa
Problema conexa este definita astfel:' n.
- problema reala sau potentiala de sanatate (complicatie)
I
corespunzand unui raspuns fiziopatologic al organismului (unui
Exemplul2

Date culese: Diagnostic de fngrijire:

- sta toata ziua la televizor, nu-I inte-
reseaza alte lucruri
- se apropie putin de alte persoane,
spune ca se simte singur ~i se
plictise~te, prime~te putini vizitatori.
Exemplul3
- sedentarism din cauza /ipsei de
motivatie de a face alte activitati sau
exercitii
- sentiment de inutilitate din cauza
lipsei de activitate sau
- sentiment de singuratate din cauza
izolarii sociale
traumatism, unei boli) pe care asistentele au intreaga respon-
sabilitate sa Ie recunoasca, sa Ie semnaleze ~i sa Ie trateze in
I
colaborare cu medicul. Se impune deci ca asistentele sa
identifice ~i problemelede ingrijire care tin cont de functiile de
colaborare (diagnostic de ingrijire colaborativ). I
A~a, de exemplu, in cazul unui "diabetic" (cand pot aparea:
hipotensiune, stare de le~in, tremuraturi, ro~eata a felei,
iritabilitate sau somnolenta, voma) sau in cazul "iminentei de
infarct miocardic" (cu dureri retrosternale, aritmii, tahicardie
I
etc.), cazuri 'in care interventiile asistentei sunt de colaborare,

Dupa culegerea datelor ~i separarea manifestarilor de dependenta ale

dar permit 'in acela~i timp ~i interventii autonome, vizand
conforful bolnavului, dlminuarea anxieta!ii etc.
I
pacientului M.P., prezentat in pag. 49, putem formula urmatoarele diagnostice: Exemple de diagnostic de ingrijire colaborativ (reunina
Diagnostice
1. Problema respiratorie potentiala din cauza imobilitatii manifestata prin...
problema $i cauza):
- Intoleranta (imposibilitatea, nu suporta) la activitati fizice din
cauza conditiei sale cardiace.
I
2. Dificultate in a se aliment:l din cauza imobilitatii partii drepte manifestata
prin ...
3. Mofidicarea eliminarii intestinale ~i urinare (incontinenta) din cauza pierderii
controlului sfincterian manifestata prin...
- Modificarea starii de confort din cauza durerii retroslernale.
- Anxietatealegata de frica de moarte. I
4. Lezarea integritatii pielii din cauza presiunii asupra sacrului, manifestata Precizare
prin... .---- '''''-''
5. Anxietate - legata de limitele sale (frica de a cadea)
-- ",: , . ---c. ", •• --

6. Alterarea comunicarii din cauza AVC, manifestata prin dificultate in

in formujarea diagnosHc'Uluide rngtijire, cauzele (sursell,Fdedifi6uitiJie);care
constituie a doua componenta a diagnosticului, se leaga de prima componenta
I
articularea cuvintelor - de problema - prin urmatoarele cuvinte: legatde, din cauza - a$a cum ali

Diagnosticele astfel formulate orienteaza munca asistentei spre interventii cu

obiectivul bine precizat.
Problema conexa (de colaborare)
Trebuie sa tinem cont in acela~i timp de functiile de colaborare ale_asistentei cu
medicul. Trebuie precizat ca nu toate problemele identificate de asistenta pot sa
constituie diagnosticul de ingrijire cu rol propriu (independent). Astfel, dupa
vazut fn exemplele de mai sus.
in cazul imposibilita!ii de a cunoa$te clar sursa de dificultate, asistenta va
descrie doar problema pacientului (sau specifica: sursa posibila!!).
I
Se poate fntampla ca uneori problema de dependen!a sa fie privita ca 0
sursa de dificultate sau invers.
Exemplu: "durerea" poate fi 0 problema de dependen!a, dar $i sursa de
I
dlficultate (ex. fn mi$care). Tot a$8 $i frica, stresul, doliul etc. care pot fl, de

54
asemenea, tratate ca'probleme de dependenlii $1ca surse de dificultate.

55
I
I
 ..•.. ~~. --'-"-

I Exerci1=ii AtenJie:
1. Trebuie sa $tim sa facem diferenta Intre manifestarile de dependenta $i

I, Cazul nr. 1
M.S., 63 ani, este vaduv de 0 luna; In prezent refuza sa se alimenteze, plange
frecvent, se izoleaza. Fiica sa declara ca el se treze:;;te foarte devreme :;;iumbla fara
problemele de dependenta - vezi pag. 33 $i 34
2. Nu este obligatoriu sa utilizam to ate (sau numai) diagnosticele din lista
NANDA sau alte c1asificari adoptate.
rost, In lungul :;;i latul camerei. Fata sa este trista:;;i Impietrita. Fiind de putin timp Putem sa formulam propriul nostru diagnostic de Ingrijire - mai bine-zis putem

I !}[,rlsiohar, el este'iipsltde
reunind problema :;;i cauza sa.
ocupatie: Diagnosticelede Ingrijire pot fi formulate sa formulam problema identificata de noi la 0 pelsoana priri propriii nO$tri termel'l[l
Importanta este identificarea corecta a problemei pe care 0 prezinta persoana $i
formularea care sa ne conduca (orienteze) spre interventiile ce Ie putem face (spre
PROBLEMA DEDEPENDENT}., SURSA DE DIFICUL TA TE aplicarea practica a Ingrijirilor).

I Stare depresiva
Sentiment de izolare
Doliul neacceptat Inca
Pensionar,fara ocupatie

Exerci1=iide testare a cuno~tin1=elor

I manifestate
SEMNE

prin ... (vezi textul).

Alegeti 0 singura problema - pe care 0 considerati
formularea diagnosticului - avand urmatoarele date:
cea mai potrivita pentru

I Cazul nr. 2
M.1. - pacienta de 40 ani, se plange ca nu are scaun decat la 5 sau 6 zile.
Fecalele sunt de consistenta dura :;;i dificil de eliminat. Este 0 femeie putin activa,
1. Date culese
- lipsa familiei sau a prietenilor
- comunica putin, este retras
Probleme
1) Alterarea comunicarii verbale
2) Izolarea sociala

I
e<:ireia Ii place sa manance bine. Meniul sau se compune Intotdeauna din carne, - se simte singur $i Inlaturat 3) Anxietate
cartofi, paste tainoas.e :;;i produse de patiserie. - arata ostilitate 4) Alterarea procesului de gandire
PROBLEMA DE DEPENDENT}., R=2

I,.
SURSA DE DIFICUL TA TE
J.i,l;.;...• Constipatie Dieta saraca In fibre
0~: Lipsa de mi:;;care 2. Date culese Probleme
i~:'

; Lipsa de cuno:;;tinte Pacientui se exprima In felul urmator: 1) Modificarea imaginii corporale

i"
- "eu ilu mai va/orez nimic acum"

I
2) Perturbarea interrelatiilor sociale
');
I:: SEMNE - "eu nu voi mai ajunge sa ... " 3) Perturbarea cronica a stimei de sine
.. ~ - "altadata eu puteam sa fac fata
manifestate prin ... (vezi textul). 4) Perturbarea situationala, a stimei de

I~::~1'~
: ".

Cazul nr. 3
""'.::'.-: .. situCltiil()E.c~lor mai dificile pe.
cand acum ... "
,I sine

1.0. - 38 ani, operat de putin timp, este purtatorul unei colostomii (anus artificial). R=4
I;;:: ~:.'
~l~: EI este adesea trist :;;ipierdut In ganduri. Refuza ca sotia sa-I asiste la Tngrijirile sale
'~I::!~:I~ speciale :;;i nu se Intoarce spre ea imediat dupa ce :;;i-a efectuat Ingrijirile. Prezentare de cazuri
.i'h
"\;
i8 PROBLEMA DE DEPENDENT}., SURSA DE DIFICULTATE Doamna T. (68 ani) a fast alta.data pianista concertista,
ginerele sau.
locuie$te cu fiica sa $i
Problema de cuplu Modificarea schemei corporale
Sentiment de rU$ine fata de ... Noua imagine corpora/a Ea a trebuit sa se pensioneze devreme din cauza unei art rite reumatoide severe.
Perturbarea imaginii de sine Ii place sa asculte muzica $i sa citeasca Insa, In prezent, nu po ate sa asiste la
Din cauza schemei corporale
concertul orchestrei simfonice cu toate ca are abonament pentru sezon. Este
t obligata sa stea acasa cand are durerile articulare $i resimte oboseala cand I$i
SEMNE if spore$te activitatile. Mi$carile mainii sunt limitate mai ales in flexie. Degetele sun!
manifestate prin ... (vezi textul) .. j deform ate :;;iedematiate; merge Incet $i cu rigiditate. Fiica sa spune ca trebuie sa-$i
ajute mama pentru cea mai mare parte a activitati!or sale.
56 ,.,. ..•
 ~,
~1
. Alegeji cea mai buna formulare de diagnostic (problema + etiologie) pentru
sintetizarea datelor culese de la dna T.:
1) Deficit de 'ingrijire personala din cauza intolerantei la activitati fizice;
r;
r.i-

f[
~:.
Exerciliu/ nr. 2
Doamna X este urmarita la domiciliu. Ea a avut 0 interventie asupra colonului $i
I
este purtatoarea unei colostomii; iata diagnosticele elaborate:
2) Intoleranta la activitati fizice legata de diminuarea tonusului muscular;
3) Diminuarea mobilitatii fizice din cauza durerilor articulare, limitelor functionale;
4) Perturbarea de rol legata de pensionarea fortata, de incapacitatea de a-$i
asuma rolul (pianista);
I{
~,
~;.
a) ( ) insuficienta cunoa$tere 'in legatura cu 'ingrijirea colostomiei
b) ( ) 0 lejera alterare a func1ieidigestive - posibila anxietate
c) ( ) modificarea schemei corporale - rau (greu acceptabila)
I
e" Stabiliti prioritatile.
5) DiminuareC},ry.cbilita1iifizicedin ,:::auzaartritei,

Doamna M. (83 ani) are 0 fractura de $old de acum 5 ani $i, 'in prezent, se mi$ca
R =3 !r
~
.... ,.:l'P'

Exerciliul nt". 3
Doamnei 1.1. 'ii place sa cante la pian. Ea sufera de artrita $i are probleme - vezi
I
putin 'in timpul zilei. Prezinta uneori incontinenta urinara $i se plange de mici ;i diagnostic.
pierderi de urina. Se plange ca nu poate sa readoarma dupace a fost la toaleta
noaptea.
Este somnolenta dimineata $i spune frecvent ca este foarte obosita pentru a se
~;:
'j
~
a) ( ) constipatie din cauza alimentatiei sarace 'in fibre
b) ( ) depresie u$oara, probabil cauzata de 0 pensionare anticipata
c) ( ) alterarea mobilitatii degetelar din cauza artritei
I
scula la micul dejun. In cursul zlei este iritabila $i se plange ca aSistenta n-o lasa :! Stabiliti prioritatile.
sa-$i faca siesta.
Cum poate fi formulat diagnosticul de ingrijire? (problema + etiologia)
R = Perturbarea obi$nuintelor de somn din cauza necesitatii de a se scula pentru a
[:
(r

..
Sinteza diferen~elor intre diagnosticul de ingrijire I
$i diagnosticul medical
urina $i a diminuarii mobilitatii.

Criterii care permit stabilirea unor priorita~i

Diagnosticul de ingrijire
1. Tine cont de starea pacientului
Diagnosticul medical
1. Tine eont de problema de sana-
I
intre problemele de dependen~a care traie$te 0 problema de depen- tate 'in sine, descrie procesul, exemplu:
Pentru a stabili 0 ordine a plioritiiJilor intre diagnosticele de ingrijire, trebuie
avuta in vedere mai intai in ce ma$.i1r.3nevoia nesatisfacutfi ameninja (vatama)
denta $i de reaclia sa fata de aceasta
stare.
2. Identifica un raspuns umah spe-
artrita reumatoida, AVe

2. Identifica un proees anume de

I
homeostazia pacientului sau securitatea sa $i gradul de dependenja.
cific la un procent de boala particular,
I
Asistenta trebuie sa se ocupe mai intai: boala 'ill legatura cu patologia unor
1 . de 0 nevoie a carei nesatisfacere pune 'in pericol starea de homeostazie a conditie sau situatie. organe $i sisteme specifice.
pacientului; 3. Se schimba 'in functie de modifi- 3. De obicei ramane constant 'in
2. de 0 nevoie a carei nesatisi'acere antreneaza 0 foarte mare cheltuiala de energie; carile raspunsurilor pacientului. decursul bolii (de$i mai poate fi adaugat
3. de 0 insatisfactie care poate sa compromita serios securitatea pacientului;
4. de 0 nevoie a carei nesatisfacere determina un grad important de dependenta;
5. de 0 nesatisfacere la nivelul unei nevoi care repercuteaza asupra mai multor
4. Nu exista 0 terminologie anume
desemnata $i acceptata de comuni-
tatea profesionala de nursing pentru a
$i un alt diagnostic).
4. 0 terminologie anumita a fost de-
semnata $i acceptata de comunitatea
I
nevoj' profesionala medicala pentru a descrie
6. de o~ev'o-ie'acKrei nesatisTacere vatama (deranjeaia)coi1fortufpaCientului;
7. de 0 nevoie a carei nesatisfacere se repercuteaza asupra demnitatii pacientului It
(Iipsa de respect, comunicare sau informatie insuficienta);
~

::
c
descrieJeaetiavmana. '=='.-v'
5. Tine cont de sursele de dificultate
(sau de factorii care contribuie) care
procesele specifice .debpala. e'"

5. Formularea sa nu impliea, 'in ge-

neral, factorii etiologici. Ex.: obezitatea.
I
cauzeaza problema de sanatate.
8. de 0 nevoie care este importanta 'in ochii pacientului (exemplu: pacient paralizat, e
afazic, sa comunice cu cop!ii).

Exerc;.tiu/ nr. 1
;:'
~
;;
Ex.: Aport caloric (excedent) 'intre-
cand nevoile organismului, legat de
inactivitate sau Iipsa de cuno$tinte.
I
6. Serve$te ca ghid 'in determinarea 6. Serve$te ca ghid Tndete~minarea
Puneti cifrele 1, 2 sau 3 'in paranteza - dupa prioritatea apreciata de'
dumneavoastra:
Operata 'in ajun pentru vezica biliara
a) ( ) modificarea respiratiei din cauza durerii
tipurilor de interventii nursing care vor
asigura ca 'ingrijirea acordata, furnizata
de arice nursa, sa promoveze reactii
cursu lui obi$nuit al tratamentuiui me-
dical pentru promovarea 'insanato$irii. I
sanatoase $i un trai de calitate.
b) ( ) durere toracica dreapta - datorita interventiei
c) ( ) risc potential de hemoragie din cauza unor probleme sanguine

58
7. Orienteaza asistenta spre inter-
ventii autonome.
7. Orienteaza practicianul spre trata-
ment medical. -.-J I
59
I
 3. PLANIFICAREA iNGRIJIRILOR* sa incercati sa va exprimati, nu-i a$a? Daca ma ajutati, putem incepe sa lucram
impreuna la pronuntia a doua consoane. In timp ce va fac toaleta (baia partiala) $i
a treia etapa a procesului de ingrijire de fiecare data cand voi veni sa va vad vom cauta cuvinte care incep - cu «p" $i
I Dupa formularea diagnosticului de ingrijire, asistenta elaboreaza un plan de
actiune, care sa influenteze pozitiv starea fizica $i mentala a persoanei $i sa reduca
«f" $i dv. veli incerca sa Ie pronuntati cu mine. Gasiji ca aceasta este 0 idee buna?"
In unele cazuri, planurile de interventie se pot face in Intregime cu colaborarea
problemele de dependenta. pacientului, dar nu intotdeauna este posibil acest lucru. Uneori nu este de dorit sa

I Detinilie: Planlficarea ingrijiriI6r'irlJ'eamna stabil/rea Uhui plan do interven/ie,

prevederea etapelor, a mijloacelor de desfa$urare ca $/ a precau/ii1or care trebu/e
luate.
se comunice pacientului toate,oiJ.iI1.r:;tiveie
propuse. Aceasta in cazul in care exista
riscul de a-i produce acestuia nefini$te sau reactii negative.

Nota: Plan/ficarea presupune stabilirea prior/ta/ilor de ingrijire in urma carora se

I" De retlnut: Planul de interventie tine cont $i de prescriptiile medicale. Planul de

interventie cuprinde doua componente:
a. obiectivele de ingrijire
b. interventiile
stabi/esc obiectivele. lerarhizarea nevoi/or, dupa Maslow, furn/zeaza, de exemplu,
o metoda de a slab/Ii priorila/i/e:
Prioritatea 1: nevoi fiziologice (respiratie, circuiajie, nutrijie, hidratare, eliminare,
temperatura, confort fizic)
I' Planul de /nterven/ie permite asistentei sa judece urgen/ele$i importan/a
problemelor de dependenJ<}i,putfmd astfel sa decida priorita/ile pe care trebuie sa
Ie respecte in cursul unei z/Ie de munca.
Prior/tatea 2: nevoi de securitate(pericole din mediul inconjurator, frica)
Priorita/ile 3-4-5: nevoia de a simti dragostea, de a nu fi izolat (pierderea unei
fiinte dragi, stima de sine, realizarea etc.) .
Acest plan se intocme$te tinand cont de loate sursele de informatie $i de

I participarea tuturor colaboratorilor din echipa de ingrijire, in vederea c1arificarii

problemelor pe care Ie are persoana (pacientul) $i pentru 0 orientare comuna a
actiunilor ce urmeaza a fi intreprinse.
Precizare: Problemele care trebuie trecute in planul de ingrijire se aleg
cu discernamant, deoarece, teoret/c, fiecare pac/ent ar putea avea 50-60 de
diagnostice de ingrijire $/ atunci folosirea planului ar fi aproape imposibila.
Un astlel de plan, care u$ureaza urmarirea ingrijirilor ce trebuie acordate de

I catre toti membrii de echipa, din toate turele de lucru, constituie un instrument de
comunicare, de uniticare $i de continuitate a ingrij/r/lor.
a. Obiectivele de ingrijire -
prima componenta a planificarii ingrijirilor

I,
Important: Deoarece planul de ingrijire este stabilit pornind de la nevoile $i
'". capacitatile pacientuiui, acesta are dreptul sa participe la deciziile privind interven-
liile, are dreptul sa-$i spuna opinia asupra ingrijirilor pe care Ie dore$te. Obiectivul
principal al ingrijirilor este de a aduce persoana laun grad optim de independenta
Un obiectiv de ingrijire poate fi definit astfel: • descrierea unui comportament pe
care-I a$teptam de la pac/ent. un rezultat pe care dor/m sa-I ob/inem In urma
interventiilor. Acest rezultat define$te comportamentul scontat al pacientului, un
comportament care se dortl$te sa se vadain manifestarile pacientului (reaclii

I
,'!
in satisfacerea nevoilor proprii. specifice prevazute) (Anexa 3). Pacientui $i familia trebuie inclu$i in acest proces
::i:' Este deci esential - in masura in care este posibil, sa se colaboreze cu de formulare a obiectivului.
persoana ingrijita in pregatirea planului de interventii $i inelaborarea prioritatilor.

I '.:.;:
ii,
(':
Asistentatrebuiecsa informeze perso.anadesprE'~actiunilepe care Ie intreprinde
$i sa-i solicite acordul.
Obiectivu/ de ingrijire vizeazil deci atitudinea, comportamentul sal! acjiunea
P?<::ientuluiin$Yo$i(sau a familiei, a grupuluic~ic;Q'ectivitatii).
. lata un exemplu de obiectiv care ar fi acceptabil in cazul unui pacient partial
paralizat:
n
'1: De exemplu: Asistenta poate sa-i spuna unui pacient slabit care sta de mult Ca pacien!ul sa se imbrace fara ajutor in decurs de... (saptamani)
i: timp in pat: "Planul de ingrijire pe care I-am facut pentru dv. impune sa va ridicati sau
I1 l,ll
i:(

1
:
din pat. Astazi va voi a$eza in fotoliu, in trei reprize. Pentru a evita problemele
respiratorii $i ca sa nu va incerce 0 stare de slabiciune, ar fi bine ca dv. sa nu
Ca pacientul sa-$i men/ina tot timpul gamba (pic/orul) $i bra/ul drept (daca ele
sunt afectate), intr-o buna poziJ/e anatomica, se prec/zeaza $i obiectivul de ingrijire:
"asistenta va verifica la fiecare 3 ore".
ramaneti in fotoliu mai mult de 30 de minute. Sunteti de acord sa incercam?" Sau
'nl
I ir"'
'l".
:i';i
:. unui pacient cu incontinenta in urma indepartarii unei sonde, care poate fi reeducat,
i se poate spune: "Mi-ar placea sa va ajut in rezolvarea problemei dv. vezicale.
Daca vreti, eu va duc la toaleta la fiecare doua ore in cursul zilei, ca sa puteti dv.,
Caracteristicile unui obiectiv de ingrijire

,ll putin cate putin, sa reluaji mai bine controlul vezical. Dv. ce credeti inacest sens?"
Obiectivul de ingrijire trebuie astfel formulat incat sa reiasa clar $i precis care

IJ~
J~!

! Ii ~
Unui pacient atazic, in recuperare, i se poate spune: "Eu cred ca dv. v-ar placea
• "Planificarea ingrijirilor" se mai nume;;/e ;;i "Plan de in/erven/ii"
sunt rezultatele pe care pacientul (familia, grupul, colectivul) $i asistenta spera sa
Ie obtina, precum $i care sunt actiunile, interventiile pe care asistenta $1pacientul
(familia, grupul, colectivui) Ie pot intreprinde pentru a atinge scopul fixat.

.'i!
1;1,1
~n ~1
 it
~
~
Pentru aceasta, asistenta trebuie sa formuleze obiectivele pornind de la sistemul ~.
S.P.I.R.O. = mijloc mnemotehnic pentru elaborarea obiectivelor de ingrijire. ~.
~
Ex.••Ca dna X sa procedeze ea insa$i la aplicarea dispozitivului
de stomie de fiecare data".
II
51 I
Obiectivele astfel formulate trebuie sa raspunda la urmatoarele cinci intrebari: ~' sau
1\;
r~ "Ca dna X sa mearga cu ajutorul carjelor de 3 ori pe zi - cate
S specificitate: cine face actiunea?
= iii' minute".
P performanta: ce face pacientul? ce se poate face pentru pacient?
=
1= implicare: cum se face actiunea? ~
[;'
R = realism: in ce masllra 5e poate face acHi;.nea?
I
~;

2.~.

0= observabil: cand? Specificitate I

II
~.
Performanta
Deci obiectivul trebuie sa aiba urmatoarele (componente) caracteristici: I
w
Ca dna X... Implicare
Realism
Specificitate - sa apat1ina unui singur subiect (familie. grup etc.) ex. "Ca ~~ Observabil
dna x...'~
~'

u;
rik

I
fX
Performanfa - actiuni, atitudini, comportamente a$teptate de la persoana. [~,~

It:' Specificitate Perforrnanta

pornind de la un verb activ (vezi anexa 3) ex. "Ca dna X sa m CINE face actiunea?
in/eleaga $i sa efectueze ... " ~:
:~;:
CE FACE?
Activ Pasiv
~~
CE se face CE se face
I
~~;
Nota:
de catre pentru
in situa/ii grave de dependen/a marcata, implicarea
pacient? pacien!?
asistentei in vederea satisfacerii nevoilor este aproape totala -
avand in vedere ca pacientul nu poate totdeauna sa se implice. I"'
in acest caz obiectivul va avea un caracter mai pasiv, dar el are
intotdeauna ca subiect pacientuf. Exprimarea In alj'oste cazuri t
se va face cu verbe la diateza pasiva. Ex. "Dna X va fi &
it
/ I
Tntrebari la care
supravegheata fa fiecare ora privind. .. " ,)'

Implicare - nivelul de angajare a persoanei (trebuie sa actioneze singur

~~,

i:~:,
un obiectiv de ingrijire
trebuie sa raspunda I
/
sau cu ajutor). ~
Ex. "Ca dna X sa inteleaga $i sa efectueze ea insa$i ...••
sau "Ca dna X sa mearga cu ajutorul (asistentei, carjei)"
.~
I
Realism ..~ obiectivul trebuie sa tina cont totdeaunade capacitatile fizice. Irnplicare I Obs.ervabil !I
'l,nteleduale:-' afective .ale' persoanei; 'p"eiltfD'8:"fi aplicabil. el '-,
trebuie sa fie realist $i aceasta atat din punct de vedere al :: CUM?
•• c •• '-'T~.~:A~~~ent -. 11'0"1_-_
capacitatii persoanei, cat $i din punct de vedere al abilitatii $i ~. Tnce fel face se face actiunea?
disponibilitatii asistentei pentru a-I ajuta sa atinga obiectivul. Ex. ~ pacientul actiunea?
"Ca dna X sa efectueze ea insa$i ingrijirile stomiei respectand ~;
principiile inva/ate'~ I
Nota:
Se subintelege ca asistenta este capabila sa-I inve/e pe
pacient principiile de lngrijire a unei stomii.
I Realism
iN CE MAsURA
se poate face actiunea?
I
Observabil - comportamentele. actiunile $i atitudinile sa poata fi "obiectiv" [,i
obserJabile, masurabile, evaluabile cu precizie.

62
~
l;'
63
I
I'
 . .4"
,~-

I Nota: Se Intampla uneori ca obiectivul sa nu poata fi formulatrespectand

orbe$te regulile redactate, dar este important ca descrierea obiectivului sa fie clara
Obiectivul, In a/ doi/ea caz, va fi ca pacientul sa se Inapoieze la casa de batrani
cu fraetura vindecata $; tara complicatii.
$i precisa orientand interventia. Obiectivul este uneori formulat $i In termeni de

Ii interventii executate de asistenta:

Un alt tip de obiective pe care asistenta trebuie uneori sa Ie elaboreze sunt
obiective/e permanente.

.', Exemplu: - Asigurarea confortului (pat comod etc.)

- Prevenireacomplicatiilor infectioase{mobilizarea pacienty111J "ltc.)
Exemplu: Dna X se va ridica Intotdeauna cu ajutor.

I I::
:.:!'
j;:
ii'
i)
- Ameliorarea microclimatului...

Precizam ca este preferabil ca obiectivele sa fie formulate In termeni de

. De fefimJt: .:"t-"-

Este uti/ in anumite cazuri sa se menjioneze in formu/area obiectivu/u/

momentu/ in care se va face eva/uarea sa. De ex.: "a se eva/ua /a fiecare ora" sau
i "a se eva/va /a trei zi/e" etc.
I. Ii:
!\
i.il :
comportament a$teptat de la pacient, mai curand decat In termeni de interventii
executate de asistenta (sau alta persoana).
De asemenea, sa aiba 0 formulare In termeni care sa stabileasca obiectivul ce
i\I' poate fi realizat. (Mai ales studentii au tendinta sa exprime obiectivele ca posibil Exerci~iu de elaborare a obiectivelor

I iiI,
lir
ill
de realizat 100%).
Obiective/e pot fi:
1 - pe termen scurt (O.T.S.) ore, zile
Pornind de /a urmatoare/e diagnostice de ingrijire, e/abora!i obiective/e necesare:
1. Deshidratare u$oara, legat de 0 hidratare insufieienta; I
2 - pe termen mediu (O.T.M.) 0 saptami'ma
ili' 2. Diminuarea amplitudinii respiratorii, din cauza imobilizarii indelungate (varsta
l iill:, " 3 - pe termen lung (O.TL) saptamani, luni

Exemple:
74 ani);
3. Predispozitie la escare de decubit, din cauza ca pacientui este imobilizat de
mai multe zile $i se mi$ca foarte putin In pat.
O.T.S. - Dna X va f a$ezata In fotoliu In fieeare zi, timp de 0 ora, de 3 ori pe zi

I.. '.'i'{.:..'•..••.,
Ji!i! :,,:,}
!Iil',+,
(acesta este un obiectiv de interventie a asistentei)
O.T.M.'::Ca Intr-o saptamana dna X sa mearga fara ajutor pana la baie
O.T.L. - Ca dna X sa-$i mareasca progresiv mobilitatea degetelor ca sa fie
8ugeram urmatoare/e raspunsuri:

Rl= Ca pacientul sa bea 2000 ml lichide timp de 24 ore (Ia interventii se va

I\~:i,,:
capabila sa tricoteze In termeD de 0 luna. preciza eum se va face repartizarea cantitaiii de lichide).
R2 =Ca pacientul sa-$i amelioreze amplitudinea respiratiei: sa faca exerciiii
!!I~';"J.":',
:\;
i~;
\::~
..
:. Pentru fiecare problema pot fi formulate unul sau mai multe obiective. respiratorii timp de cinci minute de doua ori pezi.
!',1, "I,' Pentru aatinge un obiectiv Indepartat se fixeaza mai multe obiective seurte sau R3 = Ca pacientul sa se Intoarca $i sa-$i schimbe pozitia In pat, ajutandu-sede ,.

I lilli'"''
llit~!!.fr.:
)
pe termen mediu.

Exemplu: Dna X va trebui sa faca In fieeare zi, In trei reprize, exereitii de flexie
marginea patului sau auxiliar, la fiecare 2 ore.

i]l!::.:t"
"'d~!,:!::~,; I a-degetelor b. Interven~a -
II I!.''l!~'j"
$i pumnului ftermen sClJrtLIntr-Q saptflmana ea sa fiecapabilc'Lsa
preseze 0 minge rand pe rand, In fiecare mana (termen mediu). a.doua componenta a.:plal1ificarii ingrijiriior'"
Aceste obiective cumulate vor duce putin cate putin la obieetivul pe termen

II • :II~;:";'.''.:. '.

ill oJ,..
::j,.[:
I;I'!.".:
lung = peste 0 luna sa tricoteze.
In cazul unui pacient internat In spital O.T.L. - global - este considerat ca
obiectiv de atins pana la externarea pacientului $i trebuie seos In evidenta In
Alegerea interventiei permite asistentei sa determine modul de a actiona pentru
a corecta problema de dependenta a pacientului.
Actiunile asistentei (de ex.: de suplinire sau de eompletare a ceea ce pacientul
nu face singur) au ca scop conservarea sau atingerea unui grad optim de
planul de Tngrijire, pentru ca toata eehipa de Ingrijire sa $tie spre ce rezultat tind independenta a pacientului .
iiIQ:,J:jl eforturi/e comune.
Asistenta care intocme$te planul de Ingrijire trebuie sa se gandeasca la

I....',li
I'i
11 i."
,.1,...•..
i".,.•. interventii care raspund cu adevarat nevoilor specifice ale pacientului.
: :ili'ji Exemplu: Ingrijim doua femei In jur de 70 de ani. Una activa $i una care nU-$i
:l! I parase$te patul(zace la pat). Ambele operate de fractura de col femura!. Interventiile trebuie sa fie deci: novatoare, personalizate, observabile,
1
....
; .1.1:
masurabile (evaluabile).

Ii" -ll:'~'iI::iiilIIJI
Obiectivul, in primu/ caz va fi ca la intoarcerea la domiciliu,la sotul ei,sa fie
. Pentru ca interventiile sa fie evaluabile trebuie:
II capabila sa mearga cu ajutorul unui baston, sa fie capabiia sa efectueze sarcini '
zilnice obi$nuite. Ii. - sa se indice la ce ora (2, 6 sau 10 h), In care moment al zilei (dimineata, dupa
l: baie etc.);
64
~"
1'"''
 f F
in procesul de ingrijire I
-Ia ce interval (de trei ori pe zi, de patru ori pe zi etc.); ~1
- sau ce continuitate, pe ce durata trebuie sa se desfa90are actiunea asistentei ~/
Exerci1=iu- pentru integrare
f;
sau sa se supravegheze continuu selllnele (de ex. dispneea). ~ (tara evaluare)

4. EXECUTAREA (APLICAREA) iNGRIJIRILOR -

~
~ Domnul V.A., In varsta de 68 de ani, este spitalizat de putin limp pentru
probleme cardiace - care acum sunt In ordine. Cateva elemente reies din
I
apatra etapa a procesului de ingrijire
Aplicarea Ingrijirilor constituie momentul realizarii con9tiente ~i volu'Stare a
~
V
~;'
.~, I
culegerea de date. EI se alimenteaza destul de bine, se hidrateaza foarte putin (0
bautura la masa d~ pranz). Cu t~ate ca i.s-a rec.om.andatsa umble, el.ar~ dificult~t:
In a. sedeplasa um cauza unel fractun a gambel drepte, unde mal'<;lfnte putma
l'k;, durere. Are nevoie de ajutor pentru a umbla. Se jeneaza sa-i ceara ajutor asistentei.
interventiilor planificate pentru a obtine rezultatul a9teptat. Aplicarea In practica a
~ Nu suna decat foarte rar. Defecare regulata, la doua zile, Insa scaune dure, mictiuni
actiunilor are ca scop sa ajute pacientul sa-$i mentina sau sa-9i recapete ~1
independenta sau un oarecare nivel de independenta. In aplicarea In practica a
interventiilor sunt antrenati: pacientul, asistenta, echipa de Ingrijire, familia
g

;
putin mai frecvente. EI spune ca se retine adesea de a urina. Incontinenta u$oara
ocazionala. Se plange uneori de durere In partea inferioara a abdomenului. I
(apartinatorii). Implicarea acestora are ca scop de a reduce sau a elimina cauza
problemei.
~
Nota:Se acordti prioritate nevoii de a se mi$ca pentru ca aceasta fi produce
cea mai pronunJata dependenla. cu repercusiuni asupra altor nevo/: Pentru a u;;ura
I
Pacientul: executa actiunile planificate pentru el, In functie de resursele proprii ri demersul, problema cardiaca. se lasa. deoparte.
(ex. exercitii, raspunde la diver~istimuli. ..) f.;
;f
Plan de ingrijire [ghid) (tara evaluare]
Asistenta: supervizeaza aceste actiuni, Incurajeaza, informeaza, 19i manifesta
empatia, ajuta 9i efectueaza toate Ingrijirile necesare pacientului.
Echipa de fngrijire: asigura completarea $i eficacitatea activitatii profesionale.
rt:
~
ft'
~,~
rr
Nevoia Date care Diagnostic de Obiective Interventii
I
~ demonstreaza ingrijire
Familia: in anumite circumstante este alaturi In actiuni de Ingrijire.

ObservaJie: Cele doua etape ale demersului de Ingrijire: planificarea Ingrijirilor

~
f.\:

~
I---
ASE
dependenta

- Dificultate In a Alterarea mobili- Ca Intr-o sapta- Se fac exercilii

I
(a III-a etapa) 9i executarea Ingrijirilor (a IV-a etapa) sunt strans legate, astfel: U mi$ca se deplasa; talii din cauza se- mana el sa fie pasive $i active
- In rubrica planificare, decidem intelventiile care trebuie sa se execute In etapa ~;
urmatoare: "ridicarea pacientului de 3 ori In cursul zilei", In rubrica executarea g:
l!iterventiilor: "ridic pacientul de trei ori In cursul zilei". Aceasta relatie stransa poate
- Durere la nive-
lui gambei;
- Are nevoie de
ehelei unei frac-
turi manifestate
prin... (vezi nota
capabil sa se de-
plaseze pentru a
merge la toaleta
ale membrelorin-
ferioare de doua
ori pe zi. Se
I
ajutor pentru a de la sfar$itul determina pa-
sa fie sursa de confuzie Intre cele doua etape pentru studentii de la $coala
postliceala sanitara - care ar trebui atunci cand concep planul de Ingrijire sa repete
acelea9i elemente 9i In etapa a III-a 9i In etapa a IV-a.
umbla planului) cientul sa mear- I
ga cu ajutor de I
trei ori pe zi, einci
I
pE:Jntrua se evita aceCista confuzie- este posibil ca interventia (atatln ce
minute la Inceput I
prive$te planificarea c~t 9i 'aplicarea) sa fieconsemnata 0 singura dataln plar)uILle'--
Ingrijire Intr-o rubrica de "interventii".
Trebuie sa precizam ca realizarea interventiei reiesedin evaluarea starii
r' ... .-., ,
'$iapor=descand'
un rninutln lie~
care zi
~-'I
pacientului Inainte, In timpul 9i dupa interventie. Este insa foarte important ca
interventia sa fie formulata dar 9i precis, In consecinta va trebui indicat:
- cui se adreseaza actiunea (persoana, familie etc.)
- orarul (Inainte de masa, la doua ore; de 3 ori pe zi, la culcare sau data)
U'
~i:
::'.
~:~
A co-
munica
- Ii este jenasa Dificultate In a Ca el sa-$i ex- Se raspunde cu
ceara ajutor; comuniea, legata prime nevoile eu rapiditate cand
- Nu suna decat dejena rnai multa Indra.z- suna; Ii subliniez
I
~ foarte rar neala (a se disponibilitatea
- natura actiunii cu un verb activ, observabila, masurabila
- semnatura asistentei care planifica, executa Ingrijirile.
Exemplu: "Se determina pacientul sa practice exercitii respiratorii (10 respiratii ~
~~ evalua la trei zile) asistentei pentru
a-I ajuta I
A eli- - Mictiuni putin Modificarea Ca el sa-$i resta- Se explica paci-
abdominale profunde), cate 5 minute la 2 ore"
Semm1tura: Maria Pop

66
ti
I:
f;

m
mina mai frecvente; schemei urinare bileasca 0 sche- entului

67
neee-
I
f:

.1
 • • •••• ».~ .• :.~~:.-:;,,~.'f"
••iJ.;;'tf'v~$J:1~.#)';f;~:;,,;~,;

I - Incontinen)a 0- (u$oara incon- ma urinara nor- sitatea de a urina ~ Nu sunteti roboji. Fiji aten); la reacjiile pacientului $i modifieaji orice ;ntervenjie
cazionala; tinen)a) din cau- mala o,a, de atunci cand simte ineficace;

I - Dureri (uneori)
In partea infe-
rioara a abdome-
za dificulta)ii In a
se adapta pentru
mobilizare
eliminare Intr-o
saptamana
aceasta senza)ie
pentru a evita
incontinen)a. Se
_ Imp!icaji pacientul $i familia sa. Explicati-Ie Intotdeauna raliunea intervenjiilor
d-voastra;
_ Pregatiji mediullnconjurator terapeutic $i fara pericole.
nului va conduce la

I toaleta la doua
ore. Se lasa uri-
narul la Inde-
Executarea ingrijirilor'!iii rela1=ia asistent-paciEmt
In optica Virginiei Henderson, Ingrijirile trebuie sa fie de suplinire In salisfacerea
mana pe timpul

I' A se 1-Se hidrateaza Insuficienta Ca el sa bea

nop)ii.

Se lasa porjia de
nevoilor fundamentale.
pe asemenea, Ingrijirile trebuie sa favorizeze drumul spre independen)a, spre
ca$tigarea autonomiei pacientului. Pentru aceasta, asistenta trebuie sa fie capabila
hidrata pu)in; nu bea hidratare, legata 1500 m! de Iichid apa la Indemana.
I, lichideIntre mese de frica de a fi 0-
bligat sa mearga
In 24 ore (a se
evalua zilnic)
Se explica nece-
sitateade a bea
de disponibilitate, de vointa de a ajuta $i de 0 deschidere fala de aljii, care constituie
un climat esenjialln desfa$urarea aclivitajii.

la toaleta cel pujin un Aceasla relajie trebuie sa urmareasca stabilirea unei comunicatii: funcjionala,
pahar de apa ~
I, Intre mese. Se
ofera pacientului
un pahar de suc
~,

~
~
pedagogica $i terapeutica.
• functionala - U$urarea sch;mburilor (dialogurilor) eotidiene
• pedagogidi -Inva)area = transmiterea informajiilor necesare prevenlrll
~

1..
'"
'.':"'

,
. ".
la ora 10, la ora
14 $i la ora 20.
~.

~
(primare, secundare $i terjiare), reabilitarii atat fizic, cat $i psihie
a pacientului
• terapeulica - stabilire~.Intre asistenta $i pacienl a unei relajii de:
flf
Nota: La formularea diagnosticului - din acest plan -, semnele (a treia -- acceptare reciproca

I'.'
componenta a diagnosticului) reies din datele care demonstreaza dependenfa, - atitudine de: respect, caldura
~ - Injelegere empatica faja de pacient.
:1.: consideram ca nu mai este necesar sa Ie scriem aiGi. ~
"r. ~
"
t~>

,I
In cursul Ingrijirilor (igiena, tratament), asistenta se Intrejine cu pacientul, "
;;~
Precizare: Fiecare plan de Ingrijire va fi completat cu: asculta, " atinge (cu duio$ie), raspunde la Intrebarile sale, Imparte cu el povara bolii
;r
- Intervenjii constante: ~i: $i comunica acestuia In)elegerea sa empatica.
Ex.: A$ezarea obieelelor la Indemana pentru eel cu defect vlzual. .. Acest contactcu pacientul este un pretext pentru a realiza relatii de Incredere,
~.:~
- Elemenle de-supravegheat: re,specVecip~s(;"Qf1~~,.ceconferaIngrijirilorun. caracte[ u[1l.c:lncare es,tB0 condijie

1 iii;}W
'ii,;!
i!~::,n:
!1]1'; • comportament
• reacjii la medicamente
~~.
:;- a calita)iilngrijirifor. Adesea Insa,din c~l.Uzasarci~-i1orp'e care aSistenta trebuie s~
Ie Indeplineasca, se observa ca nivelul rela)iilor Intre Ingrijitor $i cel Ingrijit nu este
propice stabilirii acestora, deoarece preocuparea asistentei este mai degraba
ilL::' • funcjii vitale elc.
'llil;
I 11.",,),
'11"";1

~i:il,:.'.":..'.i i.-.• '

- intervenjii cu roldelegat care reies din prescripjiile medicului.
centrata asupra sarcinilor de Indeplinit, decat asupra persoanei Insa$i. Este cazul
~:~ pacienlilor cu stare grava $i multe tratamente, cand asistenta este
.~
supraaglomerata.
1 Sfaturi pentru efectuarea interven1=ii1or de ingrijire Trebuie Insa sa se jina cont de faptul ca, cu cat starea pacientului este mai
~ critica, cuatat anxietatea $i durerea sunt mai ma,i $i el are nevoie, cu atat mai mult,
1..:.."
I'
1\1
:1.. \',.' ,.1'... '...
••..

- Nu efectua)i niciodata acte de Ingrijire tara a se cunoa$te rajionamentul, efectul fj

ij

de supon $i Injelegere din partea asistentei.

I iid' \': .1"

a$teptat; ~ 0 problema asemanatoare se pune $i In cazul Ingrijirii unui pacient confuz sau
:W'

Ilii..•"~":ilil,'
h - Inainte de orice acjiune reexaminaji pacientu! pentru a evalua st~rea problemelor :~ . in~on$tie!1t,cand interesul pentru stabilirea unei relajii cu pacientul trebuie sa fie
r <,
$i verificali daca intervenjiile prevazute sunt Intotdeauna potrivite (praCticaji 0 ill" eVident. In aceste situajii, Ingrijirile acordate cu caldura $i respect pot sa creeze

I
'1\
, ,1'1'"
I-'::'!\
,,]'!l culegere specifica de date);
h~
~ pacientului, emojional, revenirea unei fiacar; de con$tienja.
W c:n
 In munca sa pentru pacient, asistenta trebuie sa comunice cu el in multiple
circumstante:
- atunci cand aceasta ajunge la spital
- atunci cand se face interviul pentru culegerea de date
_ atunci cand se executa ingrijirile zilnice, moment in care asistenta trebuie sa-i
explice totul pacientului astfel ca el sa fie informat despre tratamente, despre
exameneleyi)rterventiile pe care va trebui sa Ie suporte etc.
Aceasta comunicare verbal a $i nonverbala trebuie sa fie 0 comunicare
terapeutidi, 0 relalie de ajutor pentru pacient.
Atitudinea de a asculta, arta de a pune intrebari $i dea raspunde (interesul
concentrandu-se spre pacient) nu sunt dedit cateva din caracteristicile acestei
forme de comunicare.
Situa~ii sau reac~ii in timpul ingrijirilor,
care trebuie sa fie in aten~ia asistentei
I Anxietatea - este un sentiment de inconfort $i de tensiune pe care-I resimte
persoana. Poate sa apara sub forma acuta in prezenta unei dureri, a fricii, a
nelini$tii etc. Ea poate sa produca u$oare modificari ale pulsului, ale respiratiei, ale
tensiunii arteriale, 0 cre$tere marcanta a acestor semne vitale. Asistenta trebuie
sa invete sa deceleze anxietatea pacientului, putand fi de mare ajutor pentru
acesta.
Stresul.- este una dintre problemele cele mai raspandite in timpul nostru. EI
se manifesta atat din punct de vedere fizic, cat $i psihologic. Stresul psihologic
provine dintr-un dezechilibru intre exigenlele la care individul trebuie sa facti fala
$i capacitatea sa de a corespunde. Pe de alta palte, este prezent sentimentul de
a nu avea destul timp: viata este ca 0 cursa permanenta contra cronometru.
Stresul poate antrena:lumeroase probleme de s(matate -atat pe plan psihologic
(anxietate, frica de e$ec, depresia), cat $i pe plan fizic, prin insatisfactia anumitor
nevoi fiziologice ca foamea, setea, frigul, inconfortul etc. Indiferent de provenienta
streslJlui (fizi'c'sau"pshYOlogic), ei poate afectaorganecadeA:l)l,emplu stqrnacul
(ulcer de stres). Asistenta poate sa ajute persoana printr-un suport psihologic $i
prin rolul sau de suplinire in satisfacerea nevoilor fundamentale ale persoanei la
care ea acorda ingrijiri.
Frica - Anxietatea se asociaza adesea cu frica. Frica este un sentiment pe
care-I resimte persoana fata de un pericol fizic sau psihologic. Nu trebuie sa
minimalizam importanta acestui sentiment tata de un tratament, fata de interventii
sau fa1a de moarte. Atunci cand asistenta $tie sa deceleze frica la persoana
ingrijita, este important ca ea sa-i demonstreze intelegere, vointa sa de a-I asculta
$i de a-I asigura.
Durerea - este 0 senzatie neplacuta perceputa intr-unul sau mai multe puncte
ale organisinului. Ea este insotita de reactii psihologice (anxietate, depresie, furie
I importante.
70
etc.), de preocupari sociale (nelini$te, ingrijorare pentru viitor, pentru familie), iar
intrebarile cu caracter religios se intensifica. Exista diverse forme de durere, dar
I
putem sa Ie c1asam in doua mari categorii: durerea acuta $i cronica. Rolul
asistentei fata de aceasta dificultate consta in a-i administra medicamentele (rol
delegat), in a-I acorda ingrijiri care sa-i potoleasca starea de rau fizic, dar
comunicarea terapeutica cu ace$ti pacienti care sufera are 0 importanta unica.
I
$in(1uratatea - Soala, infirmitatea$i batranetea nu sunt atractive. Persoanele
in var;ta, bolnavii cronici :;;1 persoanele dinunitatile psihiatrice traiesc frecvent
experienta singuratatii $i a izolarii. Singuratatea este starea individului care se
I
regase$te singur cu el insu$i. Uneori, aceste momente sunt benefice pentru fiinta
umana. Dar trebuie sa existe un echilibru intre gradul de intimitate de care
persoana are nevoie (pentru conservarea demnitatii sale) $i intre legaturile sociale
care sunt necesare pentru (realizare) deschiderea $i dezvoltarea personalitatii.
I
Singuratatea frecventa $i prelungita a persoanelor bolnave duce adesea la
deteriorarea mentala $i afectiva. Rolul asistentei pentru a ajuta persoana
singuratica este de a stabili 0 relatie de ajutor, de a stabiii un c1imatde incredere,
de acceptare, de respect $i intelegere. Relatia de ajutor nu inseamna a da sfaturi
I
persoanei, ci a-I su.stine in dificultatea sa aducandu-i suficienta caldura $i
intelegere empatica. In afara de situatiile amintite mai sus, asistenta intalne$te la
I
pacienti, in timpul executarii ingrijirilor sale, multe alte dificultati de care trebuie sa
tina cont. Astfel, mai amintim:
Imobilitatea sau diminuarea activitatii normale (poate afecta perceptia imaginii
$i stimei de sine).
. ~'>..
I
instriiinarea - este yorba de pacientii aflati in servicii!e de sanatate care
sesizeaza (percep) ca nu exista loc - ca nu se tine seama - de opiniile lor, de
nelini$tea lor, de capacitate a lor de decizie, de dreptul lor la informalie, de
preferintele lor $i chiar de personalitatea lor, cu caracteristicile proprii.
I
Sentimentul de neputin!ii - situatie in care pacientul se vede condamnat $i
constata cu amaraciune inutilitatea ingrijirilor, i$i da seama ca nimeni nu poate sa
faca nimic mai mult pentru el.
I
I
. Mocfificaret!Lsr:bflmei cprporale - O,.schir:nbareprogre~,iy}l.cum arfi:, slabirea, I
obezitatea, menopauza, imb<itranirea, poate' sa
producc:\.la unele~persoane
perturbari importante. Insa $ocul cel mai puternic este format de 0 boala
1
deformanta cum ar fi: artrita, paralizia, ori de interventii chirurgicale mutilante
(amputatia membrelor, a sanului, a organelor genitale etc.). Aceste situalii, care
ating schema corporala $i la care pacientul se resemneaza cu dificultate, II fac pe
acesta sa traiasca sentimente de frustrare, de devalorizare $i pierderea Increderii
I
In sine.
Pierderea unei fiinte dragi, a unui ral, a unui statut social sau a unui avantaj
creeaza dificultati de ordin material, profesional sau emotiv.
I
Doliu! - dupa decesul unei fiinle dragi este
0 pierdere cu repercusiuni
-I
71
I
 .".:, ,",' ..' ~~'''''.~'
,." "." " •.,.•.. ,~- ..'- .--"~.-..
I Toate aceste situatii pot fi reduse (atenuate) de catre asistenta, prin ingrijiri
potrivite, printr-o inte/egere empatica, printr-o prezenta umana $i caldura 1. Rezultatul ob1=inut
sufleteasca, gata sa ajute persoana ce traie$te aceste dificul!ati.
I Dar, fara o'prezenta de calita!e $i 0 comunicare ce constituie 0 re/aPe de "ajufor,
toate aceste ingrijiri se pot vadi iluzorii. ;~

Cand asistenta formuleaza obiectivele ingrijirilor, ea exprima ce rezultat

prevede sa se obtina in urma ingrijirilor acordate.
De re!inut: in vederea executMi unor ingrijiri potrivite fiecaruj pacient, asistenta I. De exemplu: un obiectiv ooate fi formulal in felul urmatpfii
I trebuie sa $tie sa aplice mai multe metode de actiune care sa u$ufeze suferintele
persoanei bolnave $i sa-i asigure un plus de confort $i 0 stare de bine.
Executarea ingrijirilor constituie un moment potrivit pentru asistenta, care vrea

... :.ca dna X sa acceptE{5~-$i exprime maine sentimentele resimtite cu ocazia

primului pansament dupa mastectomie".
Pentru a realiza acest obiectiv, asistenta i$i va planifica toate interventiile in
sa invete, sa informeze pacientul asupra problemelor sale de sanatate, asupra
I' tratamentului sau, ori despre obiceiurile de viata mai putin potrivite pentru
satisfacerea nevoilor fundamentale. lnvafarea pacientului este un act de ingrijire

vederea obtinerii acestui rezultat: va merge sa vada pacienta cand ea va fi mai

odihnita, 0 va asculta, 0 va stimula sase exprime, va manifesta empatie, va
incepe sa abordeze cu ea probleme legate de perceperea imaginii de sine.
esential $i necesar. Aceasta invatare poate sa fie specifica (ex.: a invata pacientul Pentru a$ti daca obiectivul a fost atins, asistenta va trebui ea insa$i sa-$i puna
I' sa-$i faca injectie - in cazul diabetului) sau poate sacontina alte sfaturi practice.
!nainte de a incepe invatarea, trebuie mai intai sa-ievaluam cuno$tintele
pacientului $i dorinta de a invata. Trebuie sa incurajam pacientu/ sa puna intrebari.

ni$te intrebari in legatura cu modul in care a reu$it sa intretina 0 relatie cu

pacienta.
ii putem spune, de exemplu: ..Puneti-mi toate intrebarile pe care Ie vreti, chiar daca Exemp/u de evaluare "
I ele vi se par stupide. Noi toti ne simtim cateodata limitati, deci sa nu credeti ca
sunteti singurul, toate intrebarile sunt importante, chiar $i acelea care va par
neinsemnate."
Doamna X, inca $ocata, nu poate sa se exprime prea mult; plange, este
descurajata, dar, In urma discutiei avute cu asistenta, este mai calma. Dupa cum
se vede, rezultatul nu a fost atins $i obiectivul va trebui reluat. La 0 noua Incercare
de evaluare putem sa demonstram ca obiectivul a fost atins.
I 5. EVALUAREA iNGRiJUllLOR
a cincea 9i ultima parte a demersului de ingrijire
Dna X accepfa sa vorbeasca despre sentimentele sale, plange, zice ca nu va
e
mai fi niciodata ea insa$i, ca se devalorizeaza. ii teama pentru relatiile sale cu
sotul. Spune ca s-a mai Imbarbatat vorbind cu asistenta.
I Evaluarea consta in a aduce 0 apreciere
pacientului in raport cu interventiile asistentei.
(0 judecata) asupra progresului
Rezultatul este satisfacator - pacienta vorbe$te despre sentimentele sale, dar
apar alte probleme, alte dimensiuni - care vor fi subiectul unor noi obiective cu
evaluarile necesare. Dupa cum se vede, evaluarea rezultatelor este, Intr-un fel, 0
Evaluarea este 0 conditie abso/ufa a calitatii ingrijirilor. Daca interventiile culegere de date, atingand anumite aspecte ale prob/emei de sanatate a
1 .•. '~.

planificate nu $i-au atins scopullor, atunci trebuie sa $tim de ce nu avem rezultatul

scontat $i trebuie sa $tim cum sa corectam situatia.
persoanei. Noile date obtinute despre evolutia pacientului sun! astfel adaugate,
sunt revazute, sestabilesc prioritatile, obiectivele $i se decid noi interventii daca
este cazul - proces ciclic. .
''''''Cand se Ttlce eva/uarea 1-' .C.o; .,"- ,="._,,~" ; ~
..
Deci:cvaluarease face-pe,tot timpul Tngrijirii.Cand se observa ca semnelenul(~
I Evaluarea trebuie sa se faca cu regularitate, la diverse intervale. Un obiectiv
indica, in general, in ce timp trebuie sa se faca evaluarea.
s-au diminuat (ca obiectivul pentru persoana nu a fost atins), ca actiunile de
ingrijire {ale asistentei) nu au avut impactul dorit, procesul de ingrijire se reia de la
De exemplu: daca exista mentiunea ..se va evalua maine" sau ... "din 3 in 3 ore" prima etapa (reformulareadiagnosticului, a obiective/or, se modifica interventiile).
I sau ..in 3 zile" - atunci trebuie sa fie facuta examinarea in termenul fixat.
Ce se eva/ueaza?

Evaluarea permite reajustarea obiectivelor $i deci modificarea interventiilor. Ea

prezinta 0 asemanare cu spirala educatiei, caci ne permite sa evaluam In
permanenta.
I
1-
I-

Exista mai multe metode de a determina ceea ce trebuie evaluat. Ne propunem

sa evaluam doua aspecte:
1. Rezultatul obtinut sau schimbarea observata - adica reactia papientului la

2. Satisfac1=ia pacientului
Este important sa se cunoasca aprecierea pacientului, insa trebuie In acela$i
ingrijiri;
timp sa avem rezerve, pentru ca pacientul nu $tie intotdeauna ceea ce implica 0
I
!
2. Satisfactia pacientului insu$i.
72
buna ingrijire; este, de asemenea, posibil ca lui sa-i displaca unele interventii, de$i
beneficiaza de 0 ingrijire excelenta.
:1
 ~

Evaluarea nu ar fi completa fara 0 evaluare a Intregului proces urmat. Aceasta

evaluare este necesara atunci cand situatia pare sa stagneze, cand nu se vad
rezultate. De asemenea, se impune 0 evaluare a procesului urmat cand se produc
I
numeroase schimbari In starea pacientului (interventii, complicatii, na$tere etc.),
pentru ca va fi necesara introducerea unor date rloi. I
Cum se face el'aluarea?
Evaluarea se face pornind de la un punct de referinta care de fapt este
obiectivul de Ingrijire.
I
De exemplu: obiectivul pentru 0 escara de 2 cm diametru $i 2 mm profunzime PARTEA A DOUA
poate fi: "ca escara de decubit sa granuleze Intr-o saptamana". Pornind de la
acest punct de referinta, asistenta va putea cu u$urinta sa judece evolutia acestei
probleme. Persoana care faceevaluarea unui obiectiv dat va trebui sa Inregistreze
I
observatia, sa indice data $i sa semneze.
Concluzie: procesul de Ingrijire este un proces cielic $i permanent relnnoit.
NEVOILE I
Precizare FUNDAMENTALE
Planurile de Ingrijire, a$a cum Ie gasim descrise In diverse publicatii, pot fi
considerate planuri de referinta care furnizeaza linii directoare $i care trebuie luate
In seama.
ale fiintei umane ~i probleme de ingrijire I
Toate pot fi instrumente de lucru utile $i trebuie folosite ca puncte de plecare,
pentru ca aduc informatiile de baza, ajuta Invatarea, u$umaza demarajul planifidlrii,
ajuta la stabilirea unui plan de Ingrijire individualizat.
Utilizarea lui nu trebuie sa se faca orbe$te, pentru ca In nici un plan standard -
I
scris In termeni generali - nu pot fi cuprinse $i tratate toate problemele particulare.
Analizand cu atenlie planul standard, putem determina ce se aplica la pacientul
nostru, astfellncat obiectivele acestuia sa fie extrem de specifice $i individuaJizate.
I
Un plan de Ingrijire extensiv line cont atat cie prescriptii1e medicale, cat $i de
interventiile autonome ale asistentei. Astfel, asistenta trebuie sa verifice prescriptia
medicului Inainte de a-$i planifica intervenliile autonome. I
"'~Deexemf-tff/: unul din pacienti prezinta.ca,diagnostic de Ingrijire "intoleranta ia
activitate". Asistenta nu va putea sa-$i planifice mijloacele de intervenlieperitru
aceasta problema Inainte de a $ti care sunt activitatile autorizate de medic.
Inainte de a decide interventiile autonome, asistenta va verifica prescriptiile
.:"

"I
medicale referitoare la:
- limitarea activitatilor fizice
- restriclii alimentare
c- alte prescriptii ale medicului cu rol delegat.
I
I
74
I
I
 .' ._,~.•_."'Jo1jN'./' .• tr:.,J-,jI.i"~:Il}L'(j-'~.::,;4~~
~••

I r .•..

I :"

I" "Respiratia coree/a es/e Ie fel

de necesara ca $i hrana'~
(Vechi proverb hindus)

Ii ~
. ~ 1. NEVOIA DE A RESP!RA
,
. .
,.

$1 A AVEA a BUNA CIRCULATIE

~!:
it~

I ..,
i
t

~)t!
~, A.RESPIRATIA
c.t:

~:.;, ~j
;'f,

I !:i/,'
,
W
~
g1.
Defini~ie
A respira reprezinta nevoia fiintei umane de a capta oxigenul diri mediul
f~ inconjurator, necesar proceselor de oxidare din organism, $i de a elimina dioxidul

lil". ':::;',:1
~
~;'
de carbon rezultat din arderile celulare.

'.'
I"
'
. 1
Ii
t:i
~.
I. Independenta in satisfacerea nevoii d~ a respira
Este determinata de mentinerea integritatii cailor respiratorii $i a mU$chilor
~ respiratori, de functionarea lor efidenta.

i
q~
,l, Etapele respiratiei:
c-;;: '". ~.~ ~. ~~
..• .'~-: I.' "~~=-:.
~.;:}'=,_,~",;:_~_
;:;~
f""
"a) Venti/alia' -r€prezinta. patmnderea aerului incareaf cuoxigEm'in-plamani $i
~;; eliminarea aerului incarcat cu dioxid de carbon. Ventilatia are doitimpi: inspiratia $i
expiratia; ea este influentata de:
.l,~ ~.

~:
- permeabilitateacailor respiratorii;
- concentratia oxigenului in aerul respirat;
I. ,r.,""
'.,!' •.•.."',....
iF' ~
;.

~,
\t':
- maturitatea centrului respirator bulbar;
- expansiunea cutiei toradce;
- functionarea normala a centrilor care regleaza respiratia.

1
... !. 1::\1":,1
~ b) Difuziunea gazelor- este procesul prin care oxigenul din alveoiele pulmonare
;.jl It.
1/
1"\' trece in capilarele perialveolare $i CO2 din capilare trece in alveolele pulmonare.
1 Illi i~'
Este influentata de:

fl'lt - diferenta de presiune a O2 In aerul alveolar $i concentra(ia O2 din SElnge;

~;
if - starea peretelui alveolar;
t{

Ij1iMl" [~ - marimea suprafetei alveolare

1 .. 1" if; 77
I.• I}
 c) Etapa circulatorie - consta in conducerea O2 prin vasele arteriale la lesuturi I.~ Manifesta,; de independenta ~I'
$i a CO2 adus de la lesuturi, prin vasele venoase, la plami'm, pentru a se elimina.~:
Este influenlata de:
- _----,.-----------------------
Frecvenla - reprezinta numarul de respiratii pe minut
- este influenlata de varsta $i sex
- cantitatea de hemoglobina din sange; respiraliei
- debitul cardiac;
- numarul de hematii; r~.
la nou-nascut
la 2 ani
la 12 ani
- 30-50 r/min
- 25-35 r/min
- 15-25 r/min
I
- permeabilitatea relelei periferice arteriale
adult
I
d) E:tapa tisulara ~. reprezinta schimbul de gaze dintre sange $i;,;suturi, cu -16-18 r/min
,-' '-~.~;-
ajutorul unui sistem enzimatic complex. varstnic -"15-25 r/min
Asistenta medicala face observatii privind etapa ventilatorie a respiraliei.
Amplitudinea - este data de volumul de aer care patrunde $i se elimina din
plaman la fiecare respira!ie. Din acest punct de vedere
Factorii

Factori
care influen1=eaza satisfacerea nevoii de a respira

- Varsta - la copii, numarul de respiralii pe minut este mai mare Ritmul

respiratia poate fi profunda sau superficiala;
- reprezinta pauzele egale dintre respiratii, deci, respira!ia este
I
biologici ca la adult; ritmica;
- Sexul - la femei se inregistreaza valori ale frecvenlei
respiratorii la.limita maxima a normalului, la barbati !a limita
minima;
Zgomotele
respiratorii
- normal, respiratia
zgomotoasa (sforait);
este Iini$tita; in somn, devine mai I
- Statura - la persoanele mai scunde, numarul de respiratii pe
minut este mai mare decat la persoanele inalte;
- Somnul- in timpul"somnului, frecventa respiraliilor este mai
scazuta dedit in timpul starii de veghe;
5imetria
ml~carilor
respiratorii
- ambele hemitorace prezinta aceea$i mi$care de ridicare $i
coborare in timpul inspira!iei $i expiratiei; I
- Postura - pozitia corecta a toracelui permite expansiunea
plamanului in timpul respiratiei. Individul sanatos poate respira
in ortostatism, $ezand, culcat. Pozitia care favorizeaza
respiratia este cea $ezand $i ortostatica, prin contractia
Tipul de
wspiraJie
- sunt trei tipuri de respiratie:
- costal superior, intalnit la femeie, prin ridicarea partii
superioare a cutiei toracice, datorita maririi diametrului
I
corespunzatoare a diafragmei; anteroposterior in timpul inspiratiei;
- Alimentalia - influenteaza menlinerea umiditatii cailor
respiratorii $i prin aportul de glucoza favorizeaza 0 buna
funclionare a diafragmei $i a celorlalli mU$chi respiratori;
- costal inferior, intalnit la barbat, prin marirea diametrului
lateral al cutiei toracice;
- abdominal, intalnit la copii $i varstnici, prin marirea
I
- Exercljiul fizic - influenteaza frecventa respiratiei. per-
diametrului vertical al cutiei toracice;

I I
soanele neantrenate dau semne de obosealala un efort mai mic
decat cele antrenate; Mucozitali - mucoasa respiratorie este umeda, secretii redus8,
---------------- transparente, dense;
Factori - Emo.tiile-lnfluenleaza fre.cvenla$i amplitudinea respiratiei; I
-
'psihOlogici

Factori
aeeea"$iinfluemlifo illtplMsul, r~sul; -" .,.-" .. ~.-;.,-

- Mediul ambiant - procentajul adecvat de oxigen (21%) din

Tusea -teprezinta o8l1piratie forjutG; prin care seelimin3.'secrctiilc ,din
caile respiratorii; este un fenomen de protec!ie alorganismului, I
sociologici aerul atmosferic favorizeaza respiratia; mediul poluat, incarcat
cu particule microbiene, chimice, influenteazanegativ respiratia;
umiditatea aerului inspirat de 50-60% creeaza un mediu
Interven1=iile asistentei pentru men1=inereaindependen~ei
in satisfacerea nevoii
I
confortabil;
- Climaiul - influenteaza frecventa respiraliei; caldura
determina cre$terea frecventei, frigul - scaderea frecventei;
- exploreaza deprinderile de respiralie ale pacientului
-invata pacientul:
- sa fad\. exercitii respiratorii
I
vantul perturba respiralia; altitudinea, prin rarefierea aerului, - sa faca exercitii de mers, de relaxare
determina cre$terea frecventei;
- LocLiIde munca- prin poluare chimica sau microbiana, devine
un mediu nefavorabil bunei respiratii;
- sa aiba posturi adecvate, care sa favorizeze respira!ia
- sa inlature obiceiurile daunatoare (imbracaminte stramta, tabagism, mese
copioase)
I
78 79

L. I
,"-',_,"",C
... ...• , , _.• _M. ' •..'",~~" •.' ."'~".<"~._~
" '""'..~" .,..",.
_,'",'',.-' W,i••.. >..,".,.•.
",••,.•'.'•••.
,", ,.,•.•.
, .." •.,.,•."••,"••" ••.•.....•.• " •.", ..N'....
, .••..•.. ., .....•• ".••"" ..,....w.,;,..,~.. ~

I II. Dependenta in satisfacerea nevaii

2. Dispneea

I; in
1.
satisfacerea nevoii, se manifesta urmatoarele
Alterarea vocii;
probleme:
Se manifesta ca 0 respiratie anevoioasa. Este provocata de numeroase cauze;
mai frecvent, de bolile inimii :;;i ale plamanului, dar :;;i alecailor respi-ratorii supe-
rioare. Aerul patrunde cu greutate in plaman, avand drept consecinta oxigenarea

I: 2.
3.
Dispneea;
Obstructia caiior respiratorii.
~~i
defectuoasa a tesuturilor :;;i acumularea de CO2 in sange. Pacientul este anxios.

Manifestari de dependen~a
Surse de dificultate,

I.•
'.'
...•
,.:
... care determina nesatisfacerea nevoii de a respira ortopnee - pozitie fortata, cu bratele atamate pe langa corp, bolnavul
"
stand :;;ezand (pozitie care favorizeaza respiratia)
Surse de - alterarea mucoasei nazale, faringiene, bron:;;ice, traheale sau Apnee - oprirea respiratiei

.;: f'-':r, ~:
ordin fizic

Surse de
parenchimului pulmonar; tabagism;
- obstructia cailor respiratorii; obezitatea; bandaje toracice;
dezechilibru hidroelectrolitic; durere;

- anxietatea; stresul;
Bradipnee
Tahipnee
Amplitudine
- reducerea frecventei
- cre:;;terea frecventei
- respiratie superficiala
respiratiei
respiratiei
sau profunda
!jlj modificata

I ~~,~~.
ordin
psihologic
- situatia de criza;
Hiperventi-
latie
- patrunderea unei cantitati mari de aer In plamani

I•..........
,. Surse de - aerul poluat, umed; Hipoventi- - patrunderea unei cantitati mici de aer In plamani
.~
ordin - altitudinea inalta; latie
o
sociologic
Tuse - expiratie fortata, ce permite degajarea cailor respiratorii
superioare de secretii acumulate
lit'
I ~.....f..
:'!.

i
Lipsa
cunoa$terii
- cunoa:;;terea de sine;
- cunoa:;;terea mediului ambiant;
- cunoa:;;terea altor persoane.
-
Hemoptizie - hemoragie exteriorizata prin cavitatea bucala, provenind de la
nivelul cailor respiratorii - p'amani

IlL t
Mucozitati - amestec de secretii din arborele traheo-bron:;;ic, formate din
Prezentam trei probleme de dependenta: (sputa) mucus, puroi, sange, celule descuamate
respiratie din ce in ce mai 15" 15"
1. Aiterarea vocii ~.

Il ~
Dispnee de frecventa ajunsa la un grad
••. ~:- .•. '\.:;';",,;.",:'"".•....
-=:-"
,.' ,.". •••••.

Poate ficauzata de procese inflamatorii la nivelul cailor respiratorii superioare -

nas, faringe, laringe, dar :;;ide prezenta alergenilor din mediul inconjurator.
,'''' • .'0 ~<'..

I
!\t:.

lif
tip Che~q:'le'=", . 'maxim; dupa care. frecventa
Stokes scade treptat:;;i este urmata
de 0 perioada de apnee.
~
~.~. ~; Ciclul se reia

I
'~I Disfonie - tulburari
intensitatea
Manifestari de dependen1:a
ale emisiunii vocale, interesand inaltimea,
:;;i timbrul vocii. Se mani.festa sub forma de
~.
I
I
Dispnee
Ki.ismaul
- inspiratie lunga urmata de 0
expiratie fortata, apriee. Ciclul
se reia I
~ I
I,
I .!,I..•~.•...
.I:. ragu:;;eala, voce stinsa, voce aspra.

Afonie - imposibilitatea de a vorbi

~>~

Zgomote - sunt de diferite tipuri: crepitante, romflante, sibil ante

.
respiratorii

'I~..' Senzatia de - lipsa de aer 'i-

'l
Cianoza
~:.;' ...
sufocare - tegumente vinete
urechii, unghii
la nivelul extremitatilor: nas, buze, labul

I~ 80 R1

:.(;'
, -'L Q
3. Obstruc~ia ciiilor respiratorii Oprirea - a$aza pacientul in decubit dorsal, cu capul in hiPerextensiel
Poate fi prod usa de procesele inflamatorii ale cailor respiratorii, dar $i de
prezenta unor corpi straini, patrun$i accidental in caile respiratorii - indeosebi la
copii - ca $i de deformari ale nasului.
epistaxisului - comprima cu policele, pe septul nazal, nara care sangereaza
timp de 5-10 minute
- aplica eomprese reci pe frunte, nas sau ceafa
1I
- recomanda pacientului sa nU-$isufle nasul I
------>' ;;c;::....
Respiralie
Manifestari de dependen~a
'1.."

- bolnavul respira pe gura

'J.~aci~U1tul sa ,,-_~a nivelul fa:i?ge/~i~i la:ingelui
'-t',ezmte mu- - umeze$te aerul din rncapere
I'J
dificila pe coase res pi- - recomanda pacientului repaus vocal absolut •
nas r~torii umede - favorizeaza modalitati de comunicare nonverbala
$i integre
Secrelii - secretii mucoase, purulente sau sanguinolente, care
abundente impiedica respiratia
I
nazale
Epistaxis - hemoragie nazala
Pacientul sa
inghita tara
diticultate
- intrerupe alimentatia solida
- recomanda gargara cu solutii antiseptice
- alimenteaza pacientul cu lichide caldute
I
Deformari ale - deviatie de sept, traumatisme
nasului
Stranut - expirare fortata
~,
Pacientul sa
fie echilibrat
psihic
- pregate$te psihic pacientul, in vederea aplicarii tehnicilor de
ingrijire $; in vederea aspirarii secretiilor bron$ice 1I
Aspirajie pe - smiorcait ~
nas
Pacientul sa - invata pacientul sa evite schimbarile bru$te de temperatura $i I
Tuse - eu tarC\cter de tuse useata sau umeda, persistenta
J prezinte de asemenea, aglomeratiile

Cornaj
._. -
- zgomot inspirator cu caracter de $uieratura, auzibil de la I rezistenJa
crescuta taja

Tiraj
distanta
- depresiune inspiratorie a partilor
I suprasternal, epigastru, intercostal
moi ale toracelui Ij" de infecjie

Pacientul sa - la nivelul plamanului $i bronhiilor

I prezinte cai
m
respirator'll
- invata pacientul sa tU$easca, sa expectoreze $i sa colecteze
!I
I
sputa
- Interven~iile asistentei - permeabile $i - umeze$te aerul din incapere cu apa alcoolizata I
I
Pacientul cu deficienje respiratorii

OBIECTIVE
..

-
- ,'-,.. _.~ -
INTERVENTIILE ASISTENTEI AUTONOME $1 DELEGATE
n,;",,,
•• f_-

~:
o buna
respiralie
- aspira secretiile bron$iee, daca este cazul
- invata pacientuJ sa faca gimnastica respiratorie
a'
- asigura pozifia$ezarid sau sE)m'i$ez~nd pacientilor cu .'
'I
dispnee '
Pacientul sa ~
respire Iiber,
pe nas
-
-
-
la nivelul nasului
indeparteaza secretiile nazale
umeze$te aerul din incapere
I
~
- invata pacientul sa renunte la obiceiurile daunatoare (fumat)
- administreaza tratamentul prescris: antitusive, expectorante,
bronhodilatatoare, decongestionante ale mucoasei traheo-
II
I
it
- asigura un aport suficient de lichide pe 24 de ore bron$ice
~

I
, ~'

Pacientul sa - educa pacientul pentru a folosi batista individuala, de unica ~ Pacientul sa - asigura pozitie antalgica
~,

nu devina folosinta g fie echilibrat - invata pacientul sa utilizeze tehnici de relaxare

sursa de - educa pacientul pentru a evita impra$tierea secretiilor nazale ~ psihlc
infeetie
~
~
~,
- pregate$te psihic pacientul, in vederea oricarei tehnici la care
va fi supus (punetii, examene radiologice, endoscopice) I,
82 ~,
83
m

I
 ",';':/Y.iX",~;ifJ6,:>;;,>::;-;\. (:<)'/;;\'~
•••• ~'~n >,~;.>."':"';;L",~:"C:;,-.i'~jl:'7..t:iI')f ••1Ji:1'U)<,.f!;

~
,:
\11\. ,',i"
'.",';.'-" ,
.....,
" •..

;",(':
:;",',.;
..

i'l
l
.(1'
~&;:).
"Fiecare are varsta arterelor sale. "
(Cazali)
Manifestarile de independen~a
B. CIRCULATIA * Frecvenfa Reprezinta numarul de pulsatii pe minut
~~r - la nou-nascut 0 130-140 pulsatii/minut
Defini~ie
'AAM - la copilul mic 0 100-120 pulsatiilminut

~t
IIIi!:
Circulatia: estefunclia'pfH~"care se realizea~u' mi$carea .sangelLi in interioru!
vaselor sanguine, care are drept scop transportul substantelor nutritive $i a
oxigenului la lesuturi, dar $i transportul produ$ilor de catabolism de la lesuturi la
organele excretoare.
Un rol important II detin sangele $; limfa, cuprinse 1nsistemul circular, $i inima,
1nconditiide integritate anatomica $i funclionala.
Sfigmograma

Ritm
- ..la,' ;.,'.N
- la aduit
- varstnic
.~0•.€""""-ani '0

0
90-100
. -'.
pulsatii/minut
,~< "
60-80 pulsatiilminut
~ .,~

c: peste 80-90 pulsatiilminut

a) anacmta; b) catacrota; c) inflexiune dicrota

:'T{::~: - pauzele dintre pulsatii sunt egale, puisul este ritmic

Asistenta medicala supravegheaza circulatia prin urmarirea pulsului $i a
:!t' tensiunii arteriale.

I,(!~: ::::'i":: Amplitudine - este determinata de cantitatea de sange existenta In vase

,",' (volum) - este mai mare cu cat vasele sunt mai aproape de inima
I. Independenta in satisfacerea circulatiei
- la arterele simetrice, volumul pulsului este egal

I~~,i,
a) PULSUL
Reprezinta expansiunea ritmica a arterelor, care se comprima pe un plan osos Tensiunea - este determinata de forta necesara In comprimarea arterei,
!
$i este sincrona cu sistola ventriculara. Pulsul ia na$tere dinconflictul dintre sangele pulsului pentru ca unda pulsatila sa dispara
'::!,I" ,
existent 1n sistemul arterial $i cel Impins In timpul sistolei. Acest conflict se

1....'.-.)
exteriorizeaza prin destinderea ritmica a arterei.

I1; .••'o.."'....•."" '.!

;;'!:t;
Factorii care influen~e;azapulsul
'}

"
Celeritatea

Coloratia
- reprezinta viteza de ridicare $i coborare a undei pulsatile

- coloratie roz a tegumentefor inclusiv a extremitaliior

I..
:.,
....
".'""':
..
,,,'.:
.....
:
, I
tegumentelor - tegumentele sunt calde
Factori - varsta - la copilul mic, frecventa este mai crescuta decat la
,i'i"
biologici adult; de asemenea, la varstnici
b) TENSIUNEA ARTER/ALA

~1
- ina/limea corpora/a .- persoanele mai scunde au frecventa
pulsului mai mare decal a celor 1nalte
I
Reprezinta presiunea exercitata de sangele circulant asupra perelilor arteriali.
- somnu/ - frecventa pulsuJui 1n timpul somnului este mai
redusa
I' Factori; care determina tensiunea aJieriala:
- debitul cardiac
..,..•... ; - alimentalia_-::ln tirnpl)Ldjgestiei, frecventa pulsull)icre$te ."
I - forra de contraclie a inimH
""j

'"..''.,,'
p-'"
' •. -, ....•. '" i,-,":"', . '", ~ ,'''._' •• -.c••• ,., ••••..,.;....., , .'...... .' "- ___ ,_:' .; __-., • .,. ,_, ." •• 1. ••••

- eforlulfizic -.determ.ina cre$terea frecventei pulsulu;, care ,. ..:..

elasiicltatea $1caiibrulv~selor .••.- '7=..~~~ ~. 1£.2.", - ••.•";:!;-:::< •••

scade dupa Incetarea efortului - vasc6zitatea sangehir

Tensiunea scade de la centru spre periferie.
!l~' Factori

I :::~:;
,-;.:
psihologici
- emolHio ) •
- pl~n~ul produc cre$terea frecventei pulsului
- manra Factorii care influen~eaza tensiunea arteriala
Ill.i
1-
Ili!i'];1.
I:;;(,'i
l~:::
...", i.'
Factori
sociali
mediu/ ambiant - prin concentralia In oxigen a aerului inspirat,
influenleaza frecvenla pulsului jI
I
Factori
biologici
- varsta - tensiunea este mai mica la copil $i cre$te pe masura
ce Inainteaza In varsta; se stabile$te ia adult; cre$te U$or la
persoana varstnica
~.
...
- somnul- tensiunea arteiiala In timpul somnului este mai mica
_:: 'Deoarece in practica ne inti\lnim frecvent cu situalii in care modificarile respir<:ito(iidetermina $i
modificari ale parametrilor cardiovasculari (puis, tensiune arteriala) $i invers, am considerat necesar sa
tratam nevoia de a avea 0 buna circulalie lmpreuna cu lnsa$i nEJVoiade a respira.
i.
~.

~.
decat In perioada de veghe
~'
84
_I
f1 O~
 rJ
i.. i:.'.•...(,........

!:,!~:,,,
1,1::::'.'
- acavitatea - d;ur~a.produce0 cre$lete a tens.;unU
artef;a!e;de
asem~nea, efortu.1fl~l~ produce. ~re~terea tenslun~1artenale, cu
revenlrea la valonle Inltlale dupa Incetarea acestUia
~.i
I "
.Irtterven~ii1e asisten.tei pe~trLl
clrcula~lel sangume
men~nerea independente; I
'li!i:~lig:
::i:li1,,'.
200
r serviciu acas~ scad
';duca padentul:
- pentru asigurarea conditiilor igienice din Incapere (aerisire) I
~lt::~1
l.•.
:.0.~.j
iiii!!!![:
M
. '. ._-
~
- sa-~i mentina tegumentele curate, integre
" -:-sa ai~a 0 alime~ta!i~echilibrata, fara e,x,cesdegra~imi, de c10rurade sodiu
- sa eVlte tutunul, cO;lsumul exagerat de alcool
- sa evite sedentarismul
'

- sa poarte ,mbracaminte lejera, care sa nu stanjeneasca circulalia

II. '

! ~i;~~11'."
! :i\iUI,.
t • ta ,. "2 ~•.•••.••

Variatia valorilor tensionale la

'8 17 ,. .•• ••

0
2'1 •••• M'" •
persoana normotensivaJ24h
II •• • • ,.

II. Dependenta in satisfacerea nevaii I

II; I'.'. I
Factori - emojii/e: .bucuriile, anxietatea determina cre~terea tensiunii
Circula1=ia inadecvata
psihologici arteriale .

.I)
Factori - c/imafu/: - frigul produce vasoconstrictie, ded ~i cre~terea Surse de dificultate care determina nesatisfacerea nevoii
iJi';~~l. sociologici tensiunii arteriale

lI
i
de a avea 0 buna circula~ie
:1 - caldura produce vasodilatatie, ded ~i scaderea
il\ tensiunii arteriale De ordin fizic
:11
'::':'
- alterarea mu~chiului cardiac, a peretilor arteriali, veno$i;
~ obstructii arteriale; supraincarcarea inimii
iii,
1',1
I::i
ji
Iii
Manifestari de indepe;ft1den~a I De ordin
psihologic
- anxietatea, stresul, situatia rJ:.' criza I
,'11
i!'111
1:

I::
~i:
III
Tensiunea

ventriculare
maxima se
obline in timpul sistolei
Varsta

1-3 ani

4-11 ani
T.A. max

75-90

90-110
T.A. min.

50-60 mmHg

60-65 mmHg
It Lipsa
cunoa~terii
- cuno~tinte insuficiente despre alimentatia echilibrata, despre
sine, despre altii, despre obiceiurile daunatoare
j
I
}
i 1
jliiL
I~
Tensiunea minima se 12-15 ani 100-120 60-75 mmHg
I.
m' Tegumente
Manifestari de dependen~a
- red, palide, datorita irigarii insuficiente a pielii I
I
I ob!,ine in !!mpul diasto!ei 'I , IJ" modi,ficate - cia.nQtic?~.
-:- C9IQr~tig'yiolacee a unghiilor, buzelor, lobuipi I
1~;'..:i
" I

i
adLift
varstnic
115-140

peste 150
75-90 mrriHg

peste 90 mmHg
'Iii ,. Modificari de
urechii.., ...

- tahicardie = cre~terea frecventei pulsului

I
.1
frecventa a - bradicardie = scaderea frecvenlei pulsului
Tensiunea diferenliala
reprezint~i diferenfa
Ex.
T.A. dif. = T.A. max. 140 - T.A. min. 80 = 60 mmHg I:.
pulsului
! I
I..
Modificari de - puis filiform, cu volum foarte redus, abia perceptibil
T.A. max. T.A. min
volum al - puis asimetric - volum diferit al pulsului la artere simetrice

Mentinerea raportului
pulsutui
:1
intre T.A. max.
~i T.A. min.
T.A. min

86
= T.A. max. +1 sau 2
2
I:
,.

I"
....•.

.,,'
:.,
:
.••
Modificari de
ritm at
pulsului
- puis aritmic = pauze inegale Intre pulsalii
- pulsdicrot = se percep doua pulsatii, una puternica $i alta
slaba, urmata de pauza

87
\1
:1

I
 r.x~~~ __ m
•• _"w
-'.,".
.••••, .•••••~ •• ;i'-'f.~•.'.

I: Modificari ale _ hipertensiune arteriala =' cre$terea T.A. peste valorile normale - inainte $i dupa administrarea medicamentelor care au efect
tensiunii _ hipotensiune arteriala = scaderea TA sub valorile normale asupra sistemului respirator $i cardiovascular (ex. digitala)
I .•...••.•..
-•:•.•••.•.
'-,"
!'
:i::..:'"
"
arteriale' _ modificari ale T.A. diferentiale = variatiile T.A. max. $i T.A.
min. nu se fac paralel
- T.A. diferita la segmente simetrice (brat stang, drept)
- inainte $i dupa efectuarea interven(iilor de ingrijire care pot in-
fluenta func(iile vitale (ex.: mobilizarea pacien(ilor imobiliza(i la

Il~ :'~;:
Hipo~
H~po~
-:,;cadereacantitatii de oxigensfuj5ang~
- dimit:luarea cantitatii de oxigen in~suturi Rolul
pat timp indelungat)

- sa pregateasca material ;i'instrumentar corespunzator ~i In ,.

stare de func(ionare
:"

':;',," asistentei in
II::.'
.. '. ;.\1.:
;,.i,"
!'.'. - Interven~iile asistentei - masurarea
funclii10r
- sa pregateasca pacientul din punct de vedere fizic (pozi(ie co-
respunzatoare $i in acela$i timp comoda pentru pacient)
Pacientui cu circulatie inadecvata vitale - sa pregateasca psihic pacientul (saexplice tehnica, sa-I

IT..-•...
Ii
I,'.,',
.
OBIECTIVE

Pacientul sa
INTERVENTIILE ASISTENTEI AUTONOME $1 DELEGATE

- invata pacientul:
convinga de necesitatea efectuarii ei $i sa-i solicite cooperarea)
- sa asigure condi(ii de microclimat care sa nu influenteze func-
tiile vitale (Iini$te, temperatura optima, umiditate corespun-
zatoare)
~_'JH.:j, :.,}::'
prezinte • sa Intrerupa consumul de tutun, alcool
'
I:,,:::,,:,;,
•... ..•..

circulatie • sa aiba alimentatie bogata in fructe, zarzavaturi - sa cunoasca varia(iile normale ale functiilor vitale, In func(ie de
. !-,"'.:
!:,>::;:;:'.
adecvaUI • sa reduca grasimile $i c10rurade sodiu din alimentatie sex $i varsta
, li!:!r1.~:': _ administreaza medicatia prescrisa: tonice cardiace, antiarit- - sa cunoasca antecedentele medicale ale pacientului ~i trata-
i-I,:!.;-:,
mice, diuretice, vasodilatatoare, hipotensoare, antianginoase, mentele prescrise (unele modifica functiile vitale)
":,:;:'
anticoagulante - sa respecte frecventa de evaluare a func(iilor vitale In raport
- urmare$te efectul medicamentelor 'cu starea pacientului
il:':~!!i~' _ aplica tehnici de favorizare a circulatiei: exercitii active, pasive,

1 ":1',' ',
,ji!I!;' masaje
- sa comunice medicului modificarile semnificative ale functiilor
vitale

~!Il Pacientul sa
fie echilibrat
psihic
_ informeaza pacientul asupra stadiului boli! sale, asupra gra-
dului de efort pe care poate sa-I depuna, asupra importantei
continuarii tratamentului medicamentos
Observarea ~i masurarea respira~iei

I~"'!L;'"
!iil~; -
Tehnicide evaluare ~ring •..
ijiri asociate nevoii
Seop - evaluarea functiei respiratorii a pacientului fiind un indiciu al
'cevotu(ieiISOlii,al apatitieiur'lor cbmplicatli '$" afprognosticului
i

'\ ;i'l'ij',\;
I,

~~" Ji,I!!!l'
'1'11;;\: de a respira ~i a avea' a bilna circulat:ie Elemente de - tipul respiratiei
1,\ !1':'1~:1 Evaluarea func~iilorvitale apreciat - amplitudinea mi$carilor respiratorii
1:'\1. i,..i •,...i,!.... - ritmul
( 1:1;1"~
i;.,.. ,'.•.. , ...

'.l~
Funcfiife vitale includ: respiratia, pulsul, tensiunea arteriala $i temperatura. Ele - frecventa
sunt frecvent utilizate ca indicatori ai starii de sanatate sau de boata.
-'"t/
! Materiale
necesare
- ceas cu secundar

.
;:;'.1,. .
,,1'1.".1,.

_ cand intervine 0 schimbare in starea de sanatate a unei per- - creion de culoare verde sau pix cu pasta verde
Cand se - foaia de temperatura
masoara soane
_ cand este admis intr-o unitate spitaliceasca (Ia internare, pe Interventiile
.;; 1'.1.::~~.
,.I...'I/....
,.'.......',', :i...
funcliile
toata perioada spitalizarii $i la externare) asistentei
- a$ezarea pacientului In decubit dorsal, fara a explica tehnica
ce urmeaza a fi efectuata
vitale
I
""'H~:I'~,II:;'.•'
~. :.l.I;~""
- inainte ~i dupa proceduri invazive de diagnostic
I - Inainte $i dupa interventii chirurgicale
- plasarea main!!, cu fata palmara pe suprafa(a toracelui
. 'II'~'"''
." :1"1.'.-."

li.lt nn
 :", .•••••••••.

r
.,"~
"

NOTAREA GRAFICA A RESPIRATIEI

r;~,: ~
- numararea inspiratiilor timp de un minut
- consemnarea valorii obtinute printr-un punct pe foaia de tem-
I
peratura (fiecare Iinie orizontala a foii reprezinta doua respiratii)
- unirea cu 0 Iinie a valorii prezente cu cea anterioara pentru ob-
tinerea curbei
- Tn alte documente medicale se poate nota cifric valoarea ob-
I
tinuta, cat $i caracteristicile respiiatiei: ex.:
Ziua
I
"

4( 51 61 7I 81 91 '101 111 121 131 141 Rs= 20respiratii/minut

Zile de boala 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 RD=18 respiratiilminut de amplitudine medie, corespun-
zatoare, ritm regulat
D R T.A. P T D S D S D S r S D S D S D S D S D S D S r ~

f
~,
- aprecierea celorlalte elemente ale functiei respiratorii se face
prin simpla observare a mi$carilor respiratorii I
3000 60 30 160 41°
f
o
1("
• NOTA:
Pentru foile de temperatura Tn care respiratia este Tnscrisa cu valori ce cresc din
1\
2500 50 25 h40 40° ~
I
l;:
cinci In cinci, pentru fiecare linie orizontala se considera 0 respiratie.

l~
~. Masurarea pulsului

2000 40 20 100 38°

I
~.

I
Scop
Elemente de
1- evaluarea
- ritmicitatea
functiei cardiovasculare I ~I

1500 30 15 100 38° i

apreciat -
-
frecventa
eeleritatea I
A --
I : - amplitudinea

I
1000 20 10 80 3r
I
IF
, ~; - temporal

,- ~~.~.".. '" i r£

i
"
C
V IV ..

I
\

,~:' ; ; :- ,~.'.,1-, •
:.=~:>

-apical
500 10 5 60 36°
I:
I , Ii
J

0 0 0 40 35°

I ~.~.I \ /.
-- femural

radial ~
' J'I.- . tibial
l8-pediOS
,
1,1
. !

I . 0
0

-11'1
i
~,
Fig. 1 - Locuri de masurare a pulsului

90 91
t'
- t;"JlO";'l'I:'J~;"J:::""I"i,.,,;:,'''':,.,;;,> _,: -,' ; ,"~ •• ,.;",!-" '., ,'J':."" .! ~"(~'_i ., ~;,"~;"i.:x';NJ...'i:1'l'~fJ\i:~';.'~'/x~':,""
',,','.'~ >. 'J"V'''.;',~.'\: j\ ,',:,.,<'"\,...:'I..•••.-;,.fi1,,.~-t..,
1,1
 <."'.,.,,, ....••.','..•,.''''',.,. ".",',.h)"..!~,',.";, '>:...,.,'~""",_,~.,,,.,,.,,,,~_
.

{--

I NOTAREA GRAFICA A PULSULUI Locuri de

masurare
- oricare artera accesibila palparii $i care poate fi comprimata
pe un plan osos: artera radiala, femurala, humerala, carotida,

I J-

Materiale
necesare
temporala, superficiala, pedioasa (Fig. 1)

- ceas cu secundar
- creion ro$U sau pix cu mina ro$ie

I Ziua 41 51 61 7I 81 9I ill1 111 121 Dl 141

Interventille
asistentei
-
-
-
pregatirea psihica a pacientului '
asigurarea repausului fizic $i psihic 10-15 minute
spalarea pe maini
"',.:J ..:;,.'='"

Zile de boa/a 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

I 0
R T.A. P T D S D S D S [ S D S D S D S D S D S [
S [C
- reperarea arterei
- fixarea degetelor palpatoare pe traiectui arterei
I - exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu varful de-
getelor

I
Ii,
3000 60 30 160 41°
I - numararea pulsatiilor timp de 1 minut
- consemnarea va!orii obtinute printr'un punct pe foaia de tem-
peratura, tinand cont ca fiecare linie orizontala a foii reprezinta
patru puisatii
- unirea valorii prezente cu cea anterioara cu 0 linie, pentru
~;.' 2500 50 25 40 40° obtinerea curbei

I. i 2000 40 20
,

100 38°
. •..
- consemnarea In alte documente medicale a valorii obtinute $i
a caracteristicilor pulsului
Ex.: 12.11.1996 Po =80lminut
Ps = 90lminut

'II I,] .

y
j....•.
...•.
!:"
[:':'
!'-
1500 30 15 100 38°
Masurarea
puis regulat

tensiunii arteriale
Ii!';:
- It. Scop
1
1;
'L 1000 "20 10 80 37" """ .,v .C', \. .. ~." ;
- evaluarea functiei cardiovasculare (forta de contractie a inimii,
rezisten1a dt3tl'HmInata d(3 ~1.f!,sticit9tea &j,,9alibrul vase lor) _.

I .

il'.,
..'.: '.'
b
"

:1:'."

!ll
..
Elemente
evaluat
de - tensiunea
- tensiunea
arteria!a sistolica (maxima)
arterial a diastolica (minima)
i 5 60 36°
I.". 10
500 Materiale - aparat pentru masurarea
••
,.•
I~
,:,
r~,i necesare tensiunii arteriale:
,~I!i - cu mercur Riva'Rocci
- cu manometru
~} 0 0 40 35° - oscilometru Pachon
illl ..
0
- stetoscop biauricular
'11\'1' - tampon de vata
~ - alcool
'I.
'J!!'
.
II~: 11!li:.':.,..
:;I:"i
r - creion ro$U sau pix cu
mina ro$ie Fig. 2 - Tipuri de tensiometre

_: I"" !T. nil Q':t

..,.
------~----[!
~ - I
Metode de - palpatorie NOTAREA GRAF/cA A TENSIUNII ARTER/ALE
determinare - auscultatorie
Interventiile a. pentru metoda auscu/tatorie
asistentei - pregatirea
pacientului
psihica a

- asigurarea repausului fizic

I
$ipSihictimp de 1? minut\3
!1 ;.,,~;.

- spalarea pe maini Zkffl --,

:11 51 61 7I 81 91 101 TIl 121 131 14I 1,,-,
- se aplica man$eta pneu-
Zile de boata 1 2 3 4 5 6 7
matica pe bratul pa- 8 9 10 11
cientului, sprijinit $i in 0 R T.A. P T
I
D S D S D S [ S D S D S D S D S D S'[
S [£
extensie (Fig. 4)
- se fixeaza membrana
stetoscopului pe artera
humerala, sub marginea
inferioara a man$etei
- se introduc olivele steto-
3000 60 30 160 41°
I
scopului in urechi
~.
membrana
liZ
).
2500 50 25 140 40°
I
I
~~.
Fig. 3 - Sleloscopul biauricular
1ft.',: 2000 40 20 100 , 38°
- se pompeaza aer in man- .
$eta pneumatica, cu ajutorul -:'

i,
man~eta
perei de cauciuc pana la
dispari!ia zgomotelor pulsa-
tile 1 ;::
1500 30 15 100 38° I
artera
humeralii
- se decomprima progresiv
aerul din man$eta prin
Ii I
---'-V,- "'~;" ~,'; ~
_:"'~:'-"
deschiderea supapei, pana
'-.Gand se r;lfitcepe priC',,;,.h:zgo-
mot arterial'(care reprezinta
valoarea tensiunii arteriale
I
"'.
'.'
1000 20
'''-.

500
~
,,; ;

10
10
. ...., ." ..
,-

5
-',.~ .C:;.;"

60
80 37°

36° -
-
'. I.~
maxime)

artera radialii
- se retine valoarea indicata
de coloana de mercur sau
0 0
I
acul manometrului, pentru a 0 40 35°
fi consemnata
~ se continua decomprimarea, I
;
Fig. 4 .- Aplicarea man~elei
lensiomelrului zgomotele arteriale deve-
nind tot mai putemice
I
'"'OC""'''"W •..•.'''.•?NC., .•" •..,;,>C«';.'F.'' ..''-NMN1Ca..W''''.,;;.:b,",0'."'(".".-"'0;>:,<.(."
94

-,.00"'.;"'''''-;.''''''''''-'''''«'''''''ce.c.',,',
•. ..•. '," ', ...•h .,,,.,, ••• ,...... ' ",' •• ,,',".'.""-
I~

,"J,"""".""""",,,,,,,,.,,,",",,',,, 'M',' .•', ,c,,,.wC"'''',",'''.'''.'J'.'''~,,,,,.,.m~'N<""." "".M"W-"-,""

95

w ••.
".••..•.
'''',., __
'''".,_".,~ .•" .•,•.•
, •••••,.• " '••',__
..•.•.•
,.•
,,,,'"" ••. ' . ,,,"" ._._ •.•.' ••..•
_••..•••
_ _I,~.
 . _. " ••. ~.~~., ".,., ;."' ..',:1;J"";''')''';':;''~-''
•..,"".'",,",.,~,i,'.~ ..'.£".,;, .•:''';:;~.~ol\C~:--'';~,'';,~l\'\.:;;'l;,~;r"",,:;,"~'
•.• _,,,.,.. " • '•• ',~..,,,,~,.,,,:~:•..~'•••

I - se retine valoarea indicata de coloana de mercur sau de

acul manometrului, In momentulln care zgomotele dispar, - mainile pacientului sunt plasate cu fata palmara, pe abdomen
sub coaste
aceasta reprezentand tensiunea arte'riala minima

I - se noteaza pe foaia de temperatura valorile obtinute cu 0

Iinie orizontala de cl,lloare rO$ie,socotindu-se pentru fiecare
Iinie a foii 0 unitate coloana de mercur
- se roaga pacientul sa inspire adanc pe nas, cu gura Inchisa,
sa stea relaxat, sa nU-$iarcuiasca spatele, sa sesizeze ridicarea
abdomenului
- se unesc liniile orizontal,e Cll Iinii verticale $i se ha$ureaza - In timpul expiratiei pacientul I$i va contracta mU$chii ab-

I spatiulrJzlJltat' ., '_J;' " ~ ,.

- In alte documente medicale se Inregistreaza cifric:

Ex.: T.A. max.=150 mmHg
. .. '", , .
dominalr;-vatine buz~le STranse $i se va concentra asupra
coborarii abdomenului
- timpul afectat exercitiului va cre$te progresiv de la 5 minute, la
T.A. min.= 75 mmHg 10 minute

I - se dezinfecteaza olivele stetoscopului $i membrana cu

alcool
b. pentru metoda palpatorie
- exercitiul va fi efectuat de 3-4 orilzi
- dupa Invalarea exercitiului, pacientulll poate efectua $i In po-
zitie $ezand, ortostatica sau In timpul mersului
- determinarea se face prin palparea arterei radiale

I -
-
-
nu se folose$te stetoscopul biauricular
etapele sunt identice metodei auscultatorii
are dezavantajul obtinerii unor valori mai mici decat realita- INCITATIA SPIROMETRICA
tea, palparea pulsului periferic fiind posibila numai dupa

I reducerea accentuata a compresiunii exterioare

c. metoda oscilometrica este descrisa in "Breviar de explorari
functionale" de Lucretia Titirca, editia 1994
Spirometru
de debit
- cuprinde una sali mai multe recipiente din plastic, continand
bile colorate
- pacientul se a$aza In pozitie $ezanda

I III DE RETINUT:
- man$eta pneumatica va fi bine fixata pe bratul pacientului
- se introduce piesa bucala In gura pacientului, care va strange
buzele In jurul ei
- se solicita pacientului sa inspire profund $i lent pentru a ridica
bileIe $i a Ie face sa pluteasca cat mai mult timp (de la doua la
- manometrul va fi plasat la nivelul arterei la care se face determinarea
I - masurarea va fi precedata de lini$tirea pacientului
- In caz de suspiciune, se repeta masurarea fara a scoate man$eta de pe bratul
$ase secunde)
- se scoate piesa bucala $i se expira normal
- Inainte de repetareaprocedurii, pacientui se va relaxa $i va
pacientului respira normal

I -Ia indicatia medicului, se pot face masuratoricomparativela ambele brate Spirometru

de volum
- este prevazut cu un burduf care se ridica la un volum
predeterminat
- procedura cuprinde etapeie prezentate anterior

,I Inter\len~ii penti'"O men1>inerea

sau favorizarei!f expansiunii pulmonare
'0 .2:;,<1,;,: " .•• ~" ~ "

DRENAJUL
~-,-" ••.•• -~'~~'''. ~.".- •. '

TORACfc
.• - .;.'<;'. .~l. '::••
-:-,.,-.
;;:;:;;""'i

EXERCITI/ RESPIRA TORI!

I Respiratia
profunda
- favorizeaza oxigenarea $i ventilatia adecvata la pacientii
anxio$i; cre$te volumul curent $i diminueaza spatiul mort
Scop - drenarea lichidelor, sangelui sau aerului din cavitatea pleurala
$i restabilirea unei presiuni negative care sa faciliteze expan-
siunea plamanului
- pacientul efectueaza 0 inspiratie profunda $i 0 expiratie pre-

I lungita, cu buzele stranse

- este de preferat sa se execute In pozitie $ezand
Conditii
esentiale
- sistemul de drenare sa fie perfect Intretinut, tuburile sa nu fie
obstruate
- respectarea normelor de asepsie
Respiratia - pacientul este a$ezat In pozitie semi$ezand, cu gem-!nchiiflec-
Sisteme de - cu un flacon de drenaj (Fig. 5):
diafiagmatica tat!, sustinuti In regiunea poplitee cu 0 patura rulata '
drenaj - este cel mai simplu

96 n.,.
r

- fu n cli onal itatea

drenajului
atestata de aparitia
este t~
~;
!~
Interven1=ii pentru mobilizarea secre1=iilor
I
unor bule de aer Tn Hidratarea - este eficace pentru functionarea sistemului mucociliar
~
lichidul din flacon
- cu doua flacoane
de drenaj (Fig. 6):
- la un pacient cu 0 hidratare adecvata, 0 tuse siaM poate U$or
disloca secretiile
- se recomanda aproximativ 2000 ml Iichide/zi
I
,I
cis:
-.acest . sistemarE;l' .•. Umidificare.a - consta Inadal.;:;).Qrea vaporilor <:Ie?pa la aerL)I inspjrClt
avantajul masurarii - pastreaza caile aeriene umede $i permite debarasarea
secretiilor prove-
nind din drenul to-
racic cu mai multa .. '''''.~
6lj
'" of
nl secretiilor
- se realizeaza cu pulverizatoare sau recipiente cu apa a:;;ezate
pe 0 sursa de caldura
precizie
- cu trei flacoane
(Fig,7):
Fig. 5 - Sistem de drenaj cu un flacon Nebulizarea - consta Tn adaos de umiditate sau medicamente
inspirat
la aerul I
- se realizeaza prin pulverizare (folosind atomizorul) sau cu
- are avantajul obtinerii unei diferente de presiune In cavitatea
pleurala $1 flacoanele de drenare, ceea ce face sa scada
presiunea In interior
~~~
ajutorul aerosolilor = un amestec de gaz cu un medicament
dispersat Tn particule sferice de ordinul micronilor (antibiotice,
antialergice, bronhodilatatoare, expectorante)
I
~ Tapotament
~I
- consta Tn lovirea peretelui toracic, cu mana, ritmic, pe toata
suprafata, timp de 1-2 minute
-Incheietura mainii trebuie sa fie relaxata, iar cotul In flexie
- pacientul este rugat sa respire lent $i adanc
I
- toracele pacientului trebuie sa fie acoperit

A
- este contraindicat la pacientii cu osleoporoza sau coaste frac-
turate :;;i fa cei cu probleme de sang',ldre I
VibraJia - pacientul este rugat sa inspire adanc pe gura :;;i sa expire lent
Fig. 6 - Sistem de drenaj cu doua flacoane

Interventiile 1-1-
Fig. 7 - Sistem de drenaj cu trei flacoane

a$eZarea pacientului Tn pozilie:;emi$ez€md

i
pe nas
- In timpul expiratiei se aplica cu mana pe peretele toracic 0
presiune u$oara $i oscilatorie
1
- dupa 5 expiratii pacientUi este incurajat sa tU$easca $i sa
asistent~i explicarea tuturor manevrelor pentru a combate starea de
anxietate a pacientului
- fixarea tubulaturii la pat $i a$ezarea flaconului sub nivelul f Drenajul
expectoreze
- este contraindicata la sugari $i copiii mici I
," "!,~ ."J. "3:~"l<; tG~aGic .... .,., t - este un procedeu pozitional care permite eliminarea secretiilor

""I
~'I •..•. '"_ \""71.';,,~';":
'postural , - pozitia pacientului seschimbi!Ha 20'-30': .".
- observarea drenajului: v.olumul, tipul, ritmul scurgerii
- decubit ventral cu perna sub abdomen
- observarea f1uctuatiilor flotorului
- decubit ventral cu patul Tnclinat la 20°
- solicitarea pacientului sa respire profund $i sa tU$easca la - decubit dorsal
doua-trei ore pentru a favoriza drenajul lichidelor
- Tn caz de spargere a f1aconului, pensarea tubulaturii $i
schimbarea flaconului
- decubit lateral drept
- decubit lateral stang
- pozitie $ezand
I
- la sfar$itul fiecarei pozitii pacientul este rugat sa respire
profund
- se renunta la pozitiile In care pacientul prezinta disconforl sau I
I
• DE RETINUT:
dispnee
- este interzisa ridicarea flaconului plin cu secretii fara pensarea tubulaturii,
- este contraindicat la pacientii cu leziuni ale maduvei spinarii
deoarece Iichidele pot fi reintroduse Tn cavitatea pleurala
sau cu hipertensiune intracraniana

98
f 99

...1-..
 '..~.,."'- ... ;"':ii~.~~,:"":'~':""~,,,,,,,.;'
~;~~,",_~, •.'l'''::'Ioi~'H''').l{t;.~~'Q:;:_;V,,'t\''.\f.JJ'/I'!<N"t~~,~:t';.J~0JZ'':'~).5I:,.::;.f~,j:>:}:k~,~j,_0~';
••1i';i:;;'~,,,:';; : '.'.;;'< ::;~,:~'i~-:,;::",::,::,-:.',:"~:,~,:. I,.:.. : _"",;,~",,,,",""""~"
.. V""",,,, "_~~~' __ ._.'"'-,,,
:. __ ~~_~.,
.. _,.:,~
..•
,.,•.•,;~.'.'.i.!"../f!'l'r,e~~~~E.

Interven~ii pentru men~inerea cailor respiratorii libere

~:I
- capul se extinde mult sprespate
- se introduce lama laringoscopului In cavitatea bucala, cu

I IntubaJia -.se.realize,am eu ajutorul,

INTUBATIA

. - f,y-)
bl~mdete
- se lncarca Iimba pe lama laringoscopului (Fig. 10)
- cu varful lamei, prin mi$cari succesive de lnainte-lnapoi, se
orofaringiana plpel Guedel (Fig. 8) : ,I ,/ / 1.'. C- V ..,.'
-.te~nicade introducere ,f i)l. r.(r,t:. ifif{' I " ,,' ~-" agata epig/ota care se ridica In sus. riescoperind orificiul glotic
I plpel Guedel este i''Y'.,
desc~isa In. "UrQente!~ I
medrco-ch"urg.cale, L__ <,. __
.:...,....J
'1'<~S.f" J r.~A..,; -<.~
- tn cazul folosirii laringoscopulu'f lama curba nu este nece.
sara lncarcarea epiglotei
tJ
I - se introduce sonda traheala In orificiul g/otei, fara a forta

I de Luere)ia TIti.eil
I.mportant e.ste_, ~a
lunglmea canulel sa fie \
'.'1'~
;.- \ .I/,,)' r-> ,_......,., ,<::'
C,' \ .............,;;
- se verifica prezenta sondei In trahee:
- prin apasari ritmice pe torace trebuie sa se perceapa suflu
corespunzatoare: / ./ ' ._ {b. 'J de aer prin sonda

Ii - daca este prea lunga

ar putea lmpinge-
limba spre epiglota
~~'Y// '
.,,_
Fig. 8- Tehnica inlubaliei orotaringiene cu
/ - accidentele intubatiei traheale:
- ruperea corzilor vocale prin utilizarea unor sonde groase
sau manevre brutale
$i astfel ar obstrua A. Iraejiunea mandibulei - rupturi ale traheei prin utilizarea sondelor de calibru mare
caile aeriene B. rolalia pipei cu 180' intre arcadele denlare
sau prin destinderea exagerata $i mentinerea timp

I - daca este prea C. pozilia corecta a pipei

scu rta, Iimba nu D. hiperextensia capului penlru respiralie arliticiala
poate fi mentinuta In
partea anterioaraa gurii
lndelungat a balonului de etan$are
- edemul de glota dupa detubare

I Intubatia
traheala
~ este efectuata de medic sau cadrespecializate pentru aceasta
rnanevra
- sonda de intubatie poate fi introdusa nasotraheal (pe nas) sau Maferiale
ASPIRATIA

-
OROFARINGIANA

dispozitiv de aspiratie
SAU NASOFARINGIANA

orotraheal (pe gura) necesare - sonde sterile (Nelaton)

I ,~~~
-
-
-
manu$i sterile
solutie sterila pentru umectarea sondei
prosop
': \ /' 'jl .
J,.!. ~,
I (
j,
'-
',-'...''-';;';[\ \
! -,

!1
"",",
~',
,c"::19A..
-..'~~~# ' " \.
"-~ ..-/.. ///.1'-
. /'
I
'
Inferventiile
asistentei
- seevalueaza semnele $; simptomele care indica prezenta
secretiilor In caile aeriene superioare
- se explica pacientului In ce fel acest procedeu va permite

I,
I.>'~

\\~".,:..2?' ,
'<~.~,.! >''>'\
'-=:-'::':'~ r-.;. ~., ••• ,"dCLQ,~jare?cailQrleSpiJatorii". .,~" .,
- se asigura intimitatea pacientu!ui printr-un paralfan
"-~,C~,'

Fig, 9 - Pozilia capului - se instaleaza pacientul In pozitie adecvata:

penlru intubalie traheala - semi$ezand, cu capullntr-o parte - pacientii con$tienti
- decubit lateral, cu fala la asistenta - pacientii incon$tienli
I - se efectueaza sub anes-
tezie generala (se mai poate
utiliza $i anestezia locala a
- se protejeaza lenjeria de corp cu un prosop
- spalarea pe maini
- 1mbracarea manu$i1orsterile

I'
j'
laringelui)
- pozitia pacientului este de
decubit dorsal (uneori se
!.
/~~~
4.(:-.~
~\~
.

s <Un'=
- fixarea sondei la aparatul de aspiratie
- masurarea lungimii sondei, pe obraz, de la nara la tragus
- umectarea capatului Iiber al sondei
- introducerea sondei:
poate a$eza sub ceafa un Fig. 10-lnlubalie orolraheala

I
(L/
']!:[.
sac cu nisip) (Fig. 9)
- pentru aspiratia orofaringiana sonda se introduce pe margi-
nea gurii, las~mdu-osa alunece In orofaringe

inn
I'
 - pentru aspiratia nasofaringiana, sonda se introduce Intr-o
narina, dirijand-o spre centru, de-a lungul peretelui
despartitor al foselor nazale
- manu$i sterile
- seringi $i ace sterile
- solutii pentru anestezie locala
I
- solutii antiseptice
- se efectueaza aspiratia timp de 15 secunde, rotind sonda
pentru a extrage secretiile de pe toata suprafata
- se extrage sonda
- pregatirea psihica a pacientului
- explicarea procedurii
- pregatirea fizica a pacientului
~ I
- se c1ate$teIn solutie sterila, efectuand 0 aspiratie
'-se lasa pacientul sa'se 6dihheasca 20-30 secunde" ,,,", - a$ezarea Tn pozitie de decubit
- daca are canula pentru oxigenoterapie, se reamplaseaza In
dorsal cucapullnhiperexterisie
- realizarea campului operator: ~~((~.II
uII
acest interval
- dezinfectia cu alcool iodat a
- se solicita pacientului sa respire profund $i sa tU$easca Intre
aspiratii
- dupa terminarea aspiratiei,se efectueaza igiena bucala; se
regiunii cervicale, anterior $i lateral
servirea medicului cu instrumental'
~)
n'1'1 \\

Indeparteaza prosopul necesar efectuarii anesteziei locale $i

Fig, 12- Canuie
inciziei pentru traheostomie
- materialele utilizate se curata, se dezinfecteaza $i se
pregatesc pentru sterilizare
- dupa introducerea canulei, fixarea
acesteiain jurul gatului cu ajutorul unei me$e I
ingrijiri dupa - supravegherea atenta a permeabilitalii canulei
iii DE RETINUT:
- se VOl' respecta cu strictele masurile de asepsie
- nu se efectueaza aspiralia In timpul introducerii sondei
traheostomie -. observarea pla-
gii (eventuale
sangerari)
•..
'~'"
: .~.~"""
:' ._.,;:"c~-_"\ii.'
'-"-,
:
:
I
,I./~/)/;~' I I
- toaleta plagll ~ ' __.' ,{.~~f(ll
.
(daca apar cruste,
TRAHEOSTOMIA acestea se In-
moaie fara a in- ~~~~
troduce solutii an-
;2:z:~ /~r
Traheostomia - consta In realizarea unui orificiu la
tisepticein orificiu)
)---j ',' 'y:a I

I
nivelul traheei - prin incizie chirurgicala
- $i introducerea unei canule prin acest
orificiu In scopul asigurarii respiratiei pe ',"\~~ ,..J..'~ \
@(!~--=-,~\~ - umidificarea
aerului inspirat
- schimbarea ca-
~:~";'

/1~'
b ~ i I
aceasta cale
- canula corect introdusa In trahee va
avea ca efect: (Fig. 11) ) __
'" ,~d

-,I/jr- _\~~,_,
JIJ5 nulei la intervale
stabilite de medic
Fig, 13- Fixarea canulei I
r" c araritia. fluxu!ukanrian

prin canula
- afonie
zgomotos 1/J."'J.)7
~
/;~/,/,/1" If"!I,,/I- --,~,
'
/)~'rt;:Zf." . ,-.J
,- , - efectuafea toaletei cavitatii bucale de 3 ori/zi I
:..,piesainterioara-a canulehJa fi curalata frecvent'Cu soluti: '0,- ,; 'I'
-instruirea pacientului $i familiei privind Ingrijirile ladomiciliu ,
I
//I~'i-:l
- aparilia de cele mai multe ori a 1/::::. ,;':.." ''"
.::,.;."!
tusei Decanularea - dureaza aproximativ 0 saptamana
- ameliorarea insuficientei respira- Fig, 11- PoziJia canulei
torii traheale
- scoaterea canulei se face progresiv, timp de cateva ore pe zi,
pacientul fiind supravegheat atent
- daca apar semne de hipoventilalie se reintroduce, urmand ca
I
Rolul asis- - preg<'Hireamaterialelor $i instrumentarului necesar: In urmatoarele zile sa se prelungeasca progresiv perioadele
tentei In
efectuarea
traheostomiei
- canule pentru traheostomie
- trusa pentru traheostomie
- casoleta cu campuri sterile
fara canula
- trebuie precedata de 0 buna pregatire psihica a pacientului,
care s-a dezobi$nuit sa respire pe nas $i are teama de asfixie,
I
J
- casoleta cu comprese sterile

102
~
; mai ales In timpul noptii

103
I
!"i'!iti8£.ii9fW;'=R:.r,r~~.~I".i: ...:,I:,-!'~:.',:'''~;~",;.1il'11;; :,;j"<,"- ••••,. '": ~.-.~.~1;_".''..-,'(e!;C';' ,. ;'o..~,-~'~~,-,.'•.",~~ .' ..- ,-- .• ,,~ .. ,-.", - -...•.'r"'." ..•~.~..•.~' •..••rv:' •.•.'~ ,4,n:.:.;:r..-i,,".'.;',.1.1'~:~';.:;',,,i,;.••.,;~;. "I
I
 ~;>-'-><"'"V"":""'~";'t.;.;'.~ ••.•.•••
~~.~

I ASP/RAT/A TRAHEOBRON$/CA.
Interven1=ii pentru favorizarea oxigenarii tisulare
Seop - prevenirea obstructiei cailor aeriene respiratorii prin stagnarea

I secretiilor
- prevenirea infectiei pulmonare determinata tot de stagnarea
secretiilor Seop
OX/GENOTERAP/A

- asigurarea unei canlitati corespunzatoare de oxigen la tesuturi

prin combaterea hipoxiei determinata de:

I Materi(;re
neeesare
-
-
-
dispozitivde 'aspiratie
sonde sterile
manu$i sterile
.'''"""' - scadereaoxigenului'aiveolar
- diminuarea hemoglobinei
- tulburari In sistemul circulator
.;,l :.l:~

I, -
-
-
prosop
solutie sterila pentru umectarea sondei
comprese sterile Surse de
- probleme care interfereaza cu difuziunea pulmonara
- statie centrala de oxigen
oxigen - microstatie
Interventii - asigurarea inlimitalii
- butelie cu oxigen
I - pregatirea psihica a pacientului
- pregalirea fizica a pacientului - pozitie semi$ezand, daca nu
este contraindicata
Precaulii in
utilizarea
- deoarece oxigenul favorizeaza combustia, prezenta sa trebuie
atentionata
- asamblarea echipamentului de aspiralie surselor de - pacientii $i vizitatorii vor fi atentionati asupra pericolului fuma~
I - umectarea sondei ce urmeaza a fi introdusa prin canula
- introducerea sondei cu
mi$cari blande prin ori-
oxigen tului sau al unei flacari In preajma sursei de oxigen
- se vor verifica echipamentele electrice din Incaperea respectiva
ficiul canulei (Fig. 14) - se vor evita utilizarea materialelor generatoare de electricitale

I - aspirarea secretiilor
limp de cel"ffiult 10 se-
cunde (peritru a nu pro-
slatica (materiale sintetice) $i a materialelor inflamabile (uleiuri,
alcool)
- apaiiMele de monitorizare sau aspirare vor fi plasate In partea
duce hipoxie) opusa sursei de oxigen

I - se repeta aspirarea
dupa oxigenarea pacien-
tului
- transportul buteliilor cu oxigen se va face pe carucioare,
evitandu-se lovirea lor In timpul transportului
- buteliile cu oxigen vor fi a$ezate In pozitie verticala, pe un
- dupa terminarea pro-

I cedurii securata canula

de traheostomie
Fig, 14- Aspiralie traheobron~ica
supor! $i fixate de perete cu inele metalice, departe de calorifer
sau soba
- cunoa$terea de catre personalul care manevreaza oxigenul a
locului de amplasare a extinctoarelor $i a modului de utilizare a
I""
~ ~....... ~ ~.'::'-,"i._~. "=-- ~o...,
°";lcestora <,., <" ," ,-=" to'~',

Ell DE REnNUT:
Metode de a. prin sanda naza/a
- necesitatea efecluarii aspiratiei poale accentua starea de anxielate a
pacientului $i de aceea este necesara 0 foarte buna pregatire psihica administrare - este metoda cea maiJrecve~ntutilizata
a oxigenului
I - secretiile lrebuie considerate contaminate $i de aceea asistenta va lua masurile
ce se impun (masca, ochelari $i manu$i de protectie In timpul efectuarii tehnicii)
- lehnica se va efectua In conditii de asepsie
- permite administrarea oxigenului In concentralie d~25%-45%
- poate fi utilizata pentru 0 terapie e termen lung
- nu poate fi utilizala la "pacientii cu a ec iunl ale mucoasei
- nu se aspira secretiile In timpul introducerii sondei nazale _

I - In timpul aspira\iei sonda va fi mobilizata prin mi$cari de rotatie

- sondele pentru aspiratie trebuie sa fie putin traumatizante, rotunjite la capatul
care aspira $i sterile
b. grin mas@ (cu sau tara reinhalarea aerului expiral)
- permile administrarea oxigenului In concentralie de 40%-60%
- calibrul sondelor sa fie adecvat
- sunl de preferat sondeie cu orificiu lateral
- este incomoda datorita sistemului de prindere $i etan$eizare
- accentueaza sta.rea de anxjetate [T1aiales la copii I
I"
j
- sonda va fi cura\ata cu ser fiziologic dupa fiecare aspiratie.

104
'-oate cauza iritatia tegumentelor felei
- nu se va u I Iza a pa len II cu ar nivelul fetei
===~-='-----
I
 c. ochelad P@r:Jtr:t.' oriQliW
- sunt prevazuti cu doua sonde care se introduc in ambele nari
- se utilizeaza Ia-copii ~i pacienti agitati ~
- acordarea suportului psi hie al
pacientului pe timpul administrarii
I
'\1 oxigenului ~i combaterea oricarei
- sunt mai bine tolerati de pacienti \1
d. corful de oxigen
- rrecvent unilzat la cociL-
- concentratla oxigenului nu ~oate depa~i 50%
cauze de disconfort
- mobilizarea periodica a sondei
- scoaterea sondei 0 data pe zi :;;i
I
introducerea ei in cealalta nara
- are dezavanJ3jui ca atI"DQ,\3fera de sUD con
se incalze~te ~i se
supraincarca cu vapori datorita faptului ca pacientul inspira :;;i
expira in acela~i mediu
- oxigenul introdus in cort nu va fi umidificat, ci trecut prin "Incidente ~i
- curatirea echipamentului la termi-
narea tehrliCii .
- daca recipientul pentru barbotarea
I
instalatii de racire accidente oxigenului se rastoarna, lichidul poate
- In cort se pot monta instalatii de racire
- copiii vor fi supravegheati permanent, pentru a nu disloca
conul
4~
i;'
,.
,1'1
1iimpins de oxigen In caile respiratorii
ale pacientului, asfixiindu-I
- In cazul utilizarii prelungite a
I
oxigenului, TncQocentratii mari sau la
Echipament
necesar
administrarii
- sursa de oxigen
_ruiilidificator (recipient pentru barbotarea oxigenului conti nand
apa sterila)
presiuni ridicate, pot aparea:
- IrItare locala a mucoasei
- congestie ~i edemuf alveolar Fig. 16 - Fixarea sondei
I
oxigenului - sonda nazala, cateter, masca de oxigen sau cort, in functie de - fiemoragie intraalveolara

Interventiile
metoda alea~ _
:..:;material adeziv (Ieucoplast), pentru fixarea sondei
- pregatirea psihica a pacientului
~t
-atelectazie __
- patrunderea gazului in esofag duce la QLstensieabdominala I
&
asistentei asigurandu-I de luarea tututor masu- if'

rilor de precautie :;;i a~ezarea

pacientului in ~Tozitiecorespunzatoare
(daca este posibil: pozitie semi:;;ezand,
~
II DE RETINUT:
- administrarea oxi enului S,EI va face du a ermeab:!izarea cailor respiratorii
- Tnainte e efectuarea tehnicii se vor lua toate masurl e de precau1]Q
I
care favorizeaza expansiunea pul-
monara)
- asamblarea echiparnentului
- dez.cbstruarea cailor respiratorii ~.
- pe timpul administrarii se vor supraveghea atent pacientul ~i echipamentul de
administrare (manometrul de presiune :;;iindicatorul de debit)
I
- masurarea lungimii sondei, pe 0- i:
braz, de la nara la tragus (Fig. 15)
- umectarea sondei cu apa sterila
Fig. 15 - Masurarea sondei

pentru facilitarea insertiei $i prevenirea lezarii mucoasei fE

II NOTA:
Resuscitarea cardiorespiratorie este descrisa In "Urgente medico-chirurgicale",
de Lucrelia Titirca.
I
1j::
-' intfOthi':';B,ea-sondei in nara :;;j.:fixareaaC0Si'.si@.pe ..obrcur,-cu
benz! de leucoplast (Fig. 16)
- daca se utilizeaza masca de oxigen, aceasta se va a:;;eza
acoperind nasul :;;igura pacientului :;;ise va fixa cu 0 curea In
--.::;; _..• _••-~,," ~""7,:;"";;';~-

"in esenta, alimentafia rationala a bolnavului

I
nu se deosebe;;te de a unui am sanatos care se hrane;;te rational. "
jurul capului
- fixarea debitului de administrare a oxigenului, in funclie de
prescriplia medicului
- aprecierea raspunsului terapeutic al administrarii oxigenului
2.NEVOIA DE A BEA $1 A MANCA
(I. Gon!ea)

I
(observarea cularii tegumenteior, masurarea respiraliei ~i pul-
suluj)
- su'pravegherea pacientului pentru depistarea semnelor de
toxicitate sau de aparilie a unor complicalii
Defini1=ie
Oricarui organism Ii este necesar sa ingereze ~i sa absoarba alimente de buna
I
I
- supravegherea echipamentului de administrare a oxigenului
(presiune, debit etc.) .
-----------~----
106
caiitate :;;i In cantitate suficienta, pentru a-:;;i asigura dezvoltarea, Intrelinerea
lesuturilor ~i pentru a-:;;imenline energia indispensabila unei bune functionari.

107
I
if

,- ,:'-;rjt<"".-f';."ii",.t,,":,'~1'-" :!'~"':,",r h -.' • -;- , ;fr "~" , I

rJ ",' "O"'."---"w",-"",*","," ' ",","" " "-'",---, - I

I I. Independenta in satisfacerea nello;; Apa ~i sarurile minerale - Tn apa, se petrec toate reacliile biochimice din
:organism,sarurile minerale fiind necesare ca substante structurale $i catalizatoare.
Pentru a se mentine sanatoasa, fiinta umana are nevoie de 0 cantitate adecvata

I de alimente, continand elementele nutritive indispensabile vietii. Cantitatea, $i

natura alimentelor nutritive sunt Tn functie de: sex, varsta, greutate, Tnaltime,
activitatea depusa, starea de sanatate sau de boala.
o alimentatie adecvata trebuie 82 contina toti factorii necesari mentinerii vielii $i
Necesitatile zilnice de apa ale organismului sanatos variaza intre 2500-3000 ml;
ele se acopera prin lichidele ingerate $i arderea hidratilor de carbon $i a grasimilor.
o data cu nevoile de apa, se satisfac ~i nevoile de saruri minerale.
Organismul sanatos necesita In 24 ore: 4 9 Na; 3-4 9 K; 2 9 Ca; 0,15 9 Mg;

I asigurarii tuturor functiilor orgarilsi'lului Tn condilii riormale: glucide, proteine,

lipide, vitamine, apa, saruri minerale.
Hidratii de carbon (glucide) reprezinta sursa principalaenergetica a
'18mg Fe;6 9 CI. ""
Satisfacerea nevoilor de apa $i saruri minerale trebuie sa se faca in mod
proportionat; altfel, organismul ramane Tndezechilibru hidromineral.
organismului. Digerarea $i asimilarea lor nu solicita organismului prea mult, de
I aceeaeste bine ca 50% din necesitatile calorice ale organismuluisa se asigure prin
hidrati de carbon, aadi nu eXlsta 0 contramdrcalle Tnceea ce prive$te aportul lor
(diabet zaharat, colita de fermentatii, obezitate).
Factorii care influen1:eazasatisfacerea nevoii

Factori - varsta $i dezvoltarea - nevoile alimentare sunt variabile In

I La copii, aportul de glucide trebuie marit Tn boli febrile, ca$exie, denutritie,

afectiuni hepatice $i renale.
"" Necesarul: 4-6 g/kg corp/24h
,-
biologici functie de perioada de cre$tere $i dezvoltare: copil, adolescent,
adult, varstnic

Proteinele~ reprezinta materialele plastice ale organismului, ele Tnlocuind

- activita/i fizice - cu cat activitatea musculara este mai mare,
I substantele distruse prin uzura fiziologica sau patologica. Ele reprezinta, Tnacela$i
timp, 0 sursa importanta de energie $i constituie materia prima a fermentilor $i a
hormonilor.
cu atat cre$te metabolismul $i, implicit aportul alimentar

- oraru/ $i repartizarea meselor- un program regulat al meselor

Necesarul: 4-6 g/kg corp/24h

I
este recomandat tuturor indivizilor; intervalul intre mese este Tn
Aportul insuficient de lunga durata al substantelor proteice determina scaderea functie de varsta
proteinelor plasmatice, distrugerea parenchimultij, hepatic, aparilia unei anemii $i,
prin reducerea presiunii coloid-osmotice a sangelui, retentia apei Tnorganism, cu Factori - emo/iile - (griji sau bucurie) infiuenleaza consumul de hrana,
formare de edeme. psihologici
I Cresterea cantitatii de proteine este indicata Tn sarcina $i alaptare, arsuri,
anemii, evacuari p!eurale $i abdominale,postoperator.
Scaderea cantitatii este indicata TnbOTirenare, afecti!Jnifebrile.
astfel ca unii indivizi T$i pierd apetitul, iar altii reacjioneaza
consumand mai multe alimente

- anxietatea - hranirea este strans legata de satisfacerea unei

I Upidele au valoare caionca mare, alimentele pe aceasta baza avand calitali

eriergetice mari, Tntr-unvolum mic, Pe langa rolul lor energetic, lipidele intra $i Tn
compozilia tesutului nervos $1 a stromei eritrocitare, iar sub forma depozitara Factori
nevoi de securitate, de dragoste $i de bunastare

. - climatu/ - iarna, indivizii au nevoie de mai multe calorii (mese 1

mprezinta rezRrJele de energie ale"organisITlt,!!ui-.$itesutului de suslill-f)repentriJ , ,sociol~2ici I calde$i nutri~v.e), iar VC!l:i:\, _~untpreferabile rpese!e.u~Qqre$Loc•.

I organele interne.
!i,ecesarul este de 1-2 g/kg corp/24 h
Ratia de grasimi se va reduce Tn cazul tulburarilor Tn metabolismul lor, Tn
cantitafe.crescutadEi'Hchide"

- statutul socio-economic-
, ...

deprinderile alimentare bune se for-

.1

insuficienta glandelor care intervin Tn digestia $i metabolizarea lor (insuficienta tneaza din frageda copilarie $i, uneori, pot fi influentate de apar-j

I pancreatica, hepatica, nefroza lipoidica, diabet zaharat, obezitate), boli febrile.

Ralia de grasimi se mare$te In stari de subnutritie, hipertiroidism (datorita
arderilor exagerate).
tenenta la un grup social, saracia influenteaza negativ
satisfacerea nevoii I
- religia - Tn functie de apartenenta lor religioasa, indivizii au I
I
Vitaminele sunt necesare mentinerii metabofismului normal al organismului. ~::
anumite ritualuri alimentare: post urmat de sarbatori mari, inter-
~evoia. ~~ vitamine cre$te Tn timpul activitatii celulare exagerate (m.ajoritatea I'.,•. i.'

tmbolnavlrllor). : zicerea consumului unor alimente (carne de pore, cafea, alcool),

Necesitatile normale de vitamine pot ajunge pana la 150 mg vitamina C; 25 mg i dar $i prepararea $i servirea alimentelor dupa un anumit ritual

I vitamina 81,6 mg vitamina 86, 8 mg vitamina PP $i 20 mg vitamina K, ceea ce se'. :

asigura prin consumarea fructelor, legumelor, salatelor, sucurilor de fructe. _..
- cultura - alimentatia este strans legata de lradijiile $i
superstitiile fiecarei culturi.
108 I -inn

I
 {~
I""'" ~
Cavitatea
Manifestari

- dentitie buna
de independen~a i"
'
i- aslgura echmbruJ intre princlplile
leamon, 10-15% proteine; 30-40% lipide
nutritive fundamenlale

'- asigura echilibrullntre produsele de origine animala $i vegetala:

aslfeJ: 50-55% hldra)1 de I
bucala - proteza dentara adaptata ~i in stare buna - 40% proteine de origine animala
- mucoasa bucala roz ~i umeda
-limba roz
- 60% proteine de origine vegetala
- 35% lipide de origine animala I
MasticaJia
- gingii roz ~i aderente dintilor
- u$oara, eficace
- gura inchisa
',';1'" '
- 65% lipide de origine vegetal a
L. asigura echilibrul intre aciditate ~i alcalinitate
- calculeaza i"llJrnanjIde caloriilkgcb!";).!24h In stari fizioiogice: sportivi, sarcina $i
I
alaptare: + 30%
Reflex de
deglutiJie
- prezent - ratia alimentara sa cuprinda alimente din toate grupele ghidului alimentar,
eunoscand valoarea energetica a principiilor alimentare:
- glucide: 4,1 cal. prin metabolizarea unui gram
I
Digestie -Ienta -lipide: 9,3 cal. prin metabolizarea unui gram

Deprinderi
alimentare
- nestingherita
- programul meselor (3 mese ~i 2 gustari)
- 10 ore repaus nocturn
- proteine: 4,1 cal. prin metabolizarea unui gram
- eerceteaza gusturile ~j deprinderile alimentare ale individului
- alege alimentele tinand seama de preferintele, deprinderile ~i nevoile pacientului
I
- Inlocuie~te, la nevoie, un aliment cu altul, conform echivalentelor cantitative $i
Apetit - poM de mElnCare- senzatie agreabila, tradusa prin dorinta de calitative ale diferitelor principii alimentare
hrana
Foame - senzatie dezagreabila, tradusa prin nevoia de a manca II. Dependents in satisfacerea nello;;
~.
atletate - senzatie de plenitudine, resimtita de individ atunci cand nevoia
de hrana este satisfacuta
Hidratare - consum de lichide in functie de nevoie
Gust $i va- - alegerea alimentelor
loare acor-
date mancarii
-
-
-
servirea mesei singur sau In grup
traditii - obiceiuri alimentare
educatie
I
Interven~iile asistenteipentru men~inerea independen~ei
in satisfacereanevoii Surse de j-
Surse de dificultate
alterarea mucoaselor cailor degestive$i a penstaltismului
I
ordin fizic intenstinal
- as~stef1'1a9:;alctJleazfv,qecesarul
-In r~, 25 cal.lkg corp/24 h
- ctivltate u~oara:
24- erer"1fl.functie de: activitate;'. _~ ,"
de. GaJorH''flO •• >,/, .~~-.; '-.

~= alterarea parenchimuiui nepa'tiE"saua cailor biliare-

- obstructii, tumori, strangulari
." "-.
I
35-40 ca. 9 corp/24h - tubaj nazo-gastric
-<achvitate medie:- - supraincarcare: intoxicatii alcoolice, abuz de medicamente
40-45 cal./kg corp/24 h
- activitate intensa: 45-60 cal./kg corp/24 h
- calculeaza necesarul de calorii pe 24 h, in functie de varsta
- dezechilibre: durere
dezechilibre metabolice
electrolitice, endocrine
I
- plus 20-30% pentru copii (nevoie de cre~tere)
- minus 10-15% pentru varstnici
- calculeaza ratia alimentara echilibrata:
- numar de calorii in functie de varsta $i activitate
Surse de
ordin
neurologice
tulburari de gandire
- anxietate
I
psihologic - stres
- asigura echilibrullntre elementele energetice ~icele neenergetice (apa, vitamine,
saruri minerale)
110
- situatii de criza

111
I
I
 'k".~."-".),:••~''';':;;;';;'':iW~'i.fQ\.~~'l.\ti.~'I>.¥..,,,:':~'; If.x;,::''Wi\;:~!~"i!~:c:~(\'1:,;r;":':,1'~::<i~:,\;"';;t;.'~';~~:i'il\:,:;:.~;,,/,,\,"~',"-",. "d',:.',
•.~~;.;~';f~1.b'.X.lQf
•• ", ., . '. ' ~_, :':\~, .:,'~' c' ; •. ;.'
_ .. .:....._~_.;,~"""""""/J'~M,"~.~':IiJ\i.i-]j.~;,[,j1

Surse de - foame - insalubritate - Interven1=iile asistentei _

ordin - malnutritie
sociologic Pacientul cu alimentalie inadecvata (deficit)

I Lipsa
cunoa$terii
- lipsa de cuno~tinte .'
- insuficienta clmoa~tere de sine, a celorlalp, a mediului
OBIECTIVE INTERVENTlIlE ASISTENTEI
Inconjurator Pacientul sa - a$aza pacientulln pozitia semi$ezand, $ezand sau In d~cubjt
l i1i,':"
.• ',1 ::-,.-.

...1siba' 0' stare'

"

dorsal, cu"eapul fhtr-o parte . "J €' "

i::;i[ PrezenHlm doua probleme de dependenla: de bine, fara
,!,:i
- protejeaza lenjeria cu mU$ama $i aleza, In functie de pozilia
greluri $i pacientului
1. Alimenta1=ia ~i hidratarea inadecvata prin deficit
I LI ~'.'.','.",i.i
Deficitul este un aport insuficient de elemente nutritive, 0 insuficienta In cantitate
,:varsaturi - ajuta pacientulln timpul varsaturilor, sprijinindu-I
-lIlnvafa sa inspire profund

:.,) :>'" $i calitate, care afecteaza starea nutritionala a individului. Sunt implicati 0 serie de
factori, printre care: proaste obiceiuri In legatura cu alimentatia, boli organice $i - aplica tratamentul medicamentos: antiemetice, vitamine,
saruri minerale

I~t;:
psihice, intoxicatii alcoolice, medicamentoase etc.
,';~!'
i"j' Insuficienta aportului alimentar $i lichidian determina tulburari la nivelul -Incurajeaza pacientul
! functionarii tuturor aparatelor $i sistemelor organismului (denutritie, deshldratare). - reduce sau opre$te aportul de Iichide $i alimente

I'.,':' Manifestari de dependen1=a Pacientul sa - alimenteaza pacientul parenteral, instituind perfuzii cu glucoza
,::~:, fie echilibrat 5%, 10%, 20%, 33%, 40%; hidrolizate de proteine $iamestecuri
Anorexie - Iipsa poftei de mancare hidro-
de aminoacizi (Marisang, Aminomel), vitamine $i electrolizi,
Disfagie - greutate la Inghitire electrolitic dupa indicatia medicului

1.',
Ii;:,
..Condifia ca- .' -
vitafii bucale . -
absentadintilor, carii dentare, gingivite
ulceratii ale buzelor, ale mucoasei bucale
:"r•. -
:'~
- calculeaza numarul de calorii In functie de diferite stari
patologice; adauga 13% pentru fiecare grad de temperatura'r
r - limba Incarcata, depunere saburala, glosite peste 37°C; 20-30% pentru agitatie, convulsii, distructii celulare 'I
- dificultate In masticatie
I:. i:
H::'
Starea
tegumentelor
- tegumente uscate, pierdereaelasticitapi
- acnee, dermatita
- dupa Incetarea varsaturilor, rehidrateaza pacientul treptat, cu
cantitati mici de Iichide reci, oferite cu lingurita
- exploreaza gusturile $i obiceiurile alimentare ale pacientului

•I:;'~'." Digestie - con$tientizeaza pacientul asupra importanlei regimului

-dificultate In digestia $i absorbtia alimentelor
- greata, varsatura alimentar In mentinerea sanatatii /'
- regurgitatii - face bilantullichidefor ingerate $i eliminate
i;;'
,,~=-,~ ,:-.•,ae~QJ?gi(3,.,pirg~is
:c.,, ", .~ •.
...••.... ..,.... .•.....~
..~."'::".:'"~~ .. Pacientu[sac.. .~explbr.e<'B'
,~

:.~~'.: ."
..Jipreferi nte!e.pacientului asupraaHme nte!er-perfflfse'
Deprinderi - gre$eli In prepararea alimentelor $i interzise
fie echilibrat
alimentare - gre$eli In alegerea alimentelor
ni.:'

:':','. -
-
orar nesatisfacator al meselor
pierderea obi$nuinlei prin schimbarea condiliilorde mediu
nutrilional - serve$te pacientul cu alimente la 0 temperatura moderata, la
ore regulate $i prezentate atragator

I,~,r'
"
Hidratare - consum redus de Iichide $i saruri minerale
- pierdere In greutate
- Invata pacientul categoriile de alimente din ghidul alimentar $i
echivalentele cantitative $i calitative ale principiilor alimentare,
In vederea Inlocuirii unui aliment cu a/luI
Semne de - slabiciune

I ';
i~.:
.
iX
n. ,
\
ii.:." dezechilibru

Gust $i va-
- tegumente $i mucoase uscate
- urini concentrate
- dezordonat
- 100 9 de glucide sunt cuprinse In: 100 9 zahar; 120 9 orez;
135 9 taitei; 200 9 paine; 450 9 fructe uscate; 200 9 legume
uscate; 500 9 cartofi; 650 9 fructe proaspete
- 100 9 proteine sunt cuprinse In:

II'
Hr:'i
J)li:',:
loare acor-
date mancarii
- mananca In picioare sau In pat
- obiceiuri gre$ite (consuma numai un fel, numai rece etc.)

112
- 3000 ml lapte, 450 9 carne alba (pasare, vitel), 650 9 pe$te,
400 9 branza

11')
 IJ
- 100 9 lipide sunt cuprinse In aceea$i cantitate de ulei vegetal,
unt, untura de porc
- lasa pacientul sa aleaga alimentele dupa gusturile sale,
- u~mare$te bolnavul sa consume numai alimenlele cuprinse I,
reglm
I
- urmare$te orarul $i distributia meselor

Pacientul sa
fie echilibrat
respectfmd contraindicaliile regimului
- asigura un climat cald, confortabil
-Incurajeaza pacientul
'Pacientul sa
- urmare$te, periodic, greutatea corporala

- con$tientizeaza bolnavul de importanta activitatilor fizice

I
,desfa$oare moderate
pS,ihic - Ii explica scopulinterv~ntiilor .

2. Alimenta~ia ~i hidratarea inadecvata prin surplus

activitate fl-
zica creseuta
- stabile$te un program de activitati fizice, in 114-1Clie
$i capacitate, Impreuna cu bolnavul
de gusluri
I
Pacientul sa - asistenta permite exprimarea emotiilor, a sentimentelor
Surplusul este un aport alimentar exagerat cantitativ $i calitativ.
Toti indivizii care consuma elemente nutritive In exces, peste necesitatile
energetice ale organismului, se Ingra$a $i devin obezi. Surplusul de greutate are
fie echilibrat
psihic
bolnavului
- II invata metode de relaxare
- la nevoie, administreaza medicatie sedativa
I
repercusiuni asupra functionarii organelor $i sistemelor organismului. Un individ
poate ingera 0 cantitate mare de alimente din mai multe motive: stres, anxietate,
singuratate, tulburari psihice, dezechilibru endocrin sau alte dezordini organice. I
Manifestari de dependen~a
Tehnici de evaluare ~i ingrijiri asociate nevoii
Indice ponde-
ral: +15-20%
- greulate corporala cu 15-20% mai mare decat greutatea
ideala; greutatea ideala se calculeaza cu formula:
de a bea ~i a manca
Alimenta~ia pacientului
I
Gkg= 50+ 0,75 (Tcm-150) + V 20 x 0,9 unde 4
Gkg = gr8utate corporala exprimata In kg
Tcm = talia, exprimata In cm
Alimentalia bolnavului trebuie sa respecte urmatoarele principii:
- Inlocuirea cheltuielilor energetice de baza ale organismu!ui - cele necesare
I
V = varsta exprimata In ani cre$lerii (Ia copil) sau cele necesare refacerii pierderilor, prin consum (Ia adulli)
0,9 = factor de corectie care se aplica numai la femei
-Ingra$are
- asigurarea aportului de vitamine $i saruri minerale necesare metabolismului
normal, cre$terii (Ia copil) $i celorlalte functii
- favorizarea procesului de vindecare prin crutarea organelor bolnave; alimen-
I
, Bulimie - senzatie exagerata defoame: mananca fara control
talia rationala poate influenta tabloul clinic, caraclerul procesului infectios
Polifagie - nevoie exagerata de a manca $i absenta sentimentului de
satietate
(palologic) $i ritmul evolutiei acestuia, devenind astfel un faclor terapeutic
- prevenirea unei evolutii nefavorabile Tn bolile latente, transformarea bolilor
I
J9returi ~ eliminare pG gllra!partial sau Intotalitate, a continutului gastric I ~
T""l'" acute In cronice $i aparitia recidivelor
I ~i varsaturi
I
. .'.. ',' . • •• , '-',",. ..•... .."" • 0"- •
;-;
.:...
consolidarea iezuifatelottei;apeutice obt'inute prin aJtetrafamenle. . ,....'~~C_""."
Tinand seama de aceste principii, regimul dieletic al pacienluiui trebuie astfel
- mnterven~ii- alcatuit incat sa satisfaca atat necesilatile canlitative, cat $i pe cele calilative ale
organismului.
I
Pacientul eu alimentatie inadeevata (surplus)

OBIECTIVE INTERVENTliLE ASISTENTEI

ALIMENTATIA DlETETlCA
Paeientul sa - asislenta exploreaza guslurile bolnavului la diferite calegorii
aiba greutate
eorporala in
funelie de
de alimente
- invata bo!navul valoarea energetica a alimenlelor $i necesarul
Inseamna . 0 contributie la tratarea pacientuiui, prin alimenteie ingerate.
Regimurile dietetice sunt foarte variate, in functie de calilatea $i canlilatea
alimentelor ce Ie compun.
I
inallime, var- in functie de activilatile fizice $i varsta
sta, sex - alcatuie$le un regim alimentar hipocaloric

114
In functie de cantitatea alimente/or, regimurile pot fi hipocalorice $i hipercalorice,
Din punct de vedere ca/itaiiv ele sunt adaptate diverselor categorii de Imbolnaviri. I
115
 Regimurile dietetice urmaresc: ,..---
Semilichid: - indica/ii
- punerea In repaus $i crutarea unor organe, aparate $i sisteme:
- regim de crutare a intestinului gros -In dizenterie; - colecistita subacuta, perioada icterica a hepatitei
- regim de crutare a mucoasei bucale - stomatita; epidemice, ciroza hepatica, varice esofagiene, dupa
primele :c:ileale infarctului miocardic acut
~ regim de crutare a stomacului - gastrita, ulcer gastric;
- alimente permise:
- regim de crutarea ficatului - hepatita, ciroza;

I
- supe de fainoase, supe de legume, piureuri de legume'<1 ",0'
- regim de crutare a rinichiLJlui - nefrita, glomerulonefrita,' insuficienta " r"
fructe coapte,fainoase, sufleuride branza de vaci
renal a acuta;
- mese mici cantitativ $i mai frecvente
- la alcatLJirea regimurilor de crutare se va tine seama de compozitia r-
I, chi mica a alimentelor, de modul de preparare, precum $i de starea lor de
agregatie;
- echilibrul unor functii deficitare sau exagerate ale organismului:
Lactat: - indica/ii
- In primele 3-5 zile ale fazei dureroase a bolii ulceroase,
primele zile dupa hemoragia digestiva superioara
In

-In colita de fermentatie - regim bogat In proteine; - alimente permise

-In colita de putrefactie - regim bogat In hidrocarbonati; - 1000-2000 ml lapte, eventual imbogatit cu fri$ca sau
- In ciroza hepatica - restrictie de lichide; smantEma
- In insuficientacardiaca - restrictie de Iichide;
- compensarea unor tulburari rezultate din disfunctia glandelor endocrine: Lacto-filinos: vegetarian
- indica/ii
I - se va stabili toleranta la glucide In diabetul zaharat; regimul va cores-
punde acestei tolerante;
- satisfacerea unor nevoi exagerate ale organismului:
- dupa puseul acut al ulcerului In remisiune, dupa operatii pe
stomac
-In boli infectioase - regim bogat In vitamine; - alimente permise

I - afectiuni osoase - regim bog at In calciu;

-In tratamentul GIl hormoni corticosuprarenali - regim bog at In proteine;
- Indepartarea unor produse patologice de pe peretii intestinali:
Hepatic:
- branza de vaci, oua moi, ca$, iapte, piureuri de legume,
smantana, fri$ca, fainoase

- produse patologice ca: mucus, puroi, se pot Indeparta cu ajutorul regi- - indicaN

I
>,'
mului de mere rase sau morcovi. - hepatita cronica agresiva, ciroza hepatica decompensata,
.: - In vederea alcatuirii unui regim dietetic cat mai variat este necesara cunoa$- neoplasm hepatic
terea echivalentelor calitative $i cantitative ale principii lor alimentare, - alimente permise

I':,,'.,','.,;,'
";':

"0
- numarul regimurilor dietetice este variat In functie de diversitatea
Imbolnavirilor, de stadiul $i de gravitatea acestora.
I - brEmza de vaci, ca$, urda, iaurt, carne slaba fiarta, paine

"
f

L, alba prajita, legume, tainoase, fructe coapte, biscuiti, supe

de tainoase, unt 10 g/zi, ulei 20-30 g/zL
i

I';" "Regimul . ,~" ~=indicaJii

hidric:-In,primele
", ..'"
zile postoperator,
" " ,,",,~, _-., :=""C
diarei acute, gastrite acute
Repa!~.~~
,="~,,L:-indicaN "
- glomerulonefrita
:~ .",.,' , _"' ""'=
acuta difuza, insuficienta
'''if'
renala
- alimente permise: ~/imente permise ,
- supe limpezi de legume, ceaiuri Indulcite cu zaharina sau

I',','",:
- salata de cruditati cu untdelemn, fructe crude coapte, compot,
nelndulcite, zeama de orez, supe diluate $i degresate din
carne, apa fiarta $i racita supe de legume $i fainoase, prajituri cu mere, ca$, branza de
f~? vaGi, urda, galbenu$ de au, fri$ca, paine fara sare
H:
Hidro-zaharat: I- indica/ii
Cardio- indica/ii
,It" - perioada de debut a hepatitei epidemice: insuficienta
renala acuta, insuficienta hepatica acuta, colecistita acuta, vascular: - cardiopatii decompensate, hipertensiune arteriala, infarct
I' In perioada febrila a bolilar infectioase
- alimente permise '
miocardic acut in a doua saptamana de boala
- alimente permise
ii" - sucuri de fructe Indulcite, ceaiuri indulcite, zeama de
1
-Iapte, iaurt, brEmzeturi, carne slaba fiarta, salata de sfecla,

I 1,,;'"

1~;-;
compot, zeama de orez
- - se administreaza in cantitati mici $i repetate
I>
fructe crude sau coapte, compot, aluat de tarta, dulceata,

,I~
unt 10 9 $i ulei 30 g/zi

11~
(:
Diabetic: - indicajii -proaspat:
- diabetul zaharat
- omogen, consistenta f1uida,miros placut, gust dulceag
- a/imente permise
- in functie de toleranta la glucide va cuprinde alimente
ci'mtarite in mod obligatoriu $i alimente necantarite:
-praf:
- proaspat - pulbere fina, omogena, uniforma, miros placut
I I.
- alimente cantarite: paine, lapte, cartofi, fainoase, - vechi - aglomerari in bulgari, miros neplacut
legume uscate, fructe
- a[i!Dent~ ne~artarite: pe$te, carne, mezeJuri: oua,
I
.'. "1
Oul;. ,'7c -,-.proaspat.:
supe de carne, sosuri fara taina, ulei
Hipocaloric: - indicaN _ - dupa spargere, albu$ul transparent, reflexe albastrii,
- obezitate,hipertensiune arteriala consistenta filanta, galbenu$ auriu, uniform, i$i menjine
- a/imente permise
- 240 calorii - 300 9 branza de vaci
- 400 calorii -Iapte, branza de vaci, carne alba, legume,
forma
- a/terat:
- galbenu$ul nU-$i mentine forma; albu?ul apos cu miros
I
mere
- 600 calorii din acelea$i alimente

Faina:
neplacut, respingator

I - proaspata:
I
NOT/UN/ DE GASTROTEHN/E - pUlbere alba-galbuie, gust putin dulceag

Gastrotehnia studiaza transformarde suferite de alimente in cursul pregatirii

- a/terata:
- amara, acra, miros de mucegai
I
lor cu!inare, avand in vedere influenta acestor modifid'lri asupra starii de
sE'matatea individului.
Inaintea
alimentelor:
prepararii culinv.re se cerceteaza starea de sa/ubritate a
Conservele: 1- bune:
- cap:ic nebombat, fara pete de rugina, produsul cu pro-
I
prietati organoleptice caracteristice conjinutului
I
I
Carnea: r=;roaspata:
- c:uloare ro?ie, lucioasa, U$or umeda
- alterate:
- capac bombat, pete de rugina, deschise, degaja miros urat
I
- a/terata:
- culoare cenu$ie, verzuie, umeda, Iipicoasa
PRELUCRAREA PRELIM/NARA
I
Mezelurile:
1- D~O:~:::~la curata, nelip;cioasa, masa compacta, r~ata,'
miros placut
- tran$area dirnii (de vita, porc, pasare);
- spalarea, eviscerarea pasarii;
I
- vechi: - curatirea solzilor, eviscerarea pe$telui;
- pete de mucegai, miros neplacut, sfaramicoase - ouale spalate, sparte in vase curate;
- legumele: sortare, spalare, curatare, taiere;
I
Pe~tele: -proaspat:
- prelucrarea preliminara se va face cu putin limp inainte (pentru a evita
- culoare normala, strat umed, bronhii ro$ii
- alterat:
pierderile cantitative $i calitative);
- S8 evita spalarea indelungata $i mentinerea in apa (trec factorii nutritivi,
I
- cenu$iu, verde, negru, bronhii negre, violacee, tegumente vitaminele, mineralele);
moi, rupte

118
- se indeparteaza parti minime exterioare ale unor legume (carteli, morcovi).
119
I
. "..".., ..•.".i.I'.";' ..'" , .•,'_'_'"'''',.. "''''.' ~"""I\'~"' •••••••• ','" , ',,''''~~'v
.•.~..,.,,,.,,,
' ~•.~•...."., '''~., .
,,,,._~~~l
 ~
TEHNICI DE GASTRDTEHNIE
- mesele principale nu vor fi servite niciodata inaintea aplicarii tratamentuiui
- dupa pranz vor fi rezervate ore de odihna, Intrucat, In aceasta perioada,
Fierberea - suprafata alimentelor se comporta ca un dializor (trec
procesul de digestie blocheaza energia organismului prin angajarea unei cantitati
substantele minerale in apa daca aceasta este rece); . mari de sange la nivelul organelor abdomina/e.
- daca se introduc in apa fierbinte, la suprafata se creeaza un
...• strat protector. Pregafirea servirii mese/or:
'Inabu~irea - sau fiertiere-l'1 n vapori suprarncaltiti, sCi:irteaza'timpul'de . ..,..hranireapacientu!u~,,8U trebuie.sa. fieo tulburata- de activitatea sectiei

I Prajirea
preparare, minimalizeaza pierderile de vitamine $i minerale.
- se formeaza compu$i prin degradarea grasimilor foarte
i(tratamente, recoltari, vizita medicala etc.)
- Inaintea servirii meselor, nu se aplica tratamente dureroase
- se vor inlatura din salon factorii dezagreabili (plosca,urinare, scuipatori)
daunatori organismului; alimentele formeaza 0 crusta ce nu - pacientii cu aspect neplacut (ar$i, cu piodermite, cei care varsa) vor fi izolati
I Frigerea
permite trecerea substantelor sapide la exterior (contraindicata).
- se formeaza 0 crusta ce mentine substantele sapide;
de restul bOlnavilor, cu paravane
- saloane!e vor fi aerisite, curate, cu ambianta piacuta, familiala
- se realizeaza prin expunere directa la radiatii calorice sau prin - asistenta imbraca un halat alb peste uniforma, r$i prinde parul In calota, i$i
spala bine mainile.
I Coacerea
a$ezarea alimentelor pe placa incinsa.
- alimentele se introduc in atmosfera de aer cald; Disfribuirea a/imenfe/or:
- se formeaza 0 crusta de glucide caramelizata sau proteine - servirea estetica $i curata a meselor contribuie la Imbunatatirea pottei de man-

I Conservarea
coagulate;
- alimentele se coc.
- congelare, afumare, murare, sarare, uscare.
care a pacientilor
- asigura declan$area secretiei sucurilor digestive $i pe cale psihica
- operativitatea Impiedica denaturarea $i racirea alimentelor (I$i pastreaza
forma, aspectul $i va/oarea calorica initiala)

I ALIMENTAREA
r---------------
','• ..,to,,
PACIENTULUI
- distribuirea alimentelor seface pe baza tabelelor de alimentatie
-In unele cazuri, asistenta Intocme$te fi$e individuale de regim, care se Inma-
neaza pacientului 0 data cu masa (pastrate, vo, ajuta pacientul la domi9iliu)
Servirea mese/or - alimentele se portioneaza pe regimuri $i apoi sunt distribuite In salon pe un ca-
I Modulln care pacientului i se ofera alimentele are, de multe ori, aceea$i actiune
importanta ca $i regimul propriu-zis. _
rucior special, iar la bolnavi - pe tavi acoperite
- felurile de alimente se servesc pe rand, pe masura ce bolnavul consuma felul
anterior
In legatura cu servirea mesei, asistenta va tine seama de: I:
- alimentele nu se ating cu mana
I Draru/ $i repartizarea mese/or:
. - intervalul dintre mese tre~uie stabilit astfe,llncat perioada de repaus din cursul
:
~i
- gustul unor alimente se poate corecta cu: sa,e, otet, zahar (daca nu contravine
dietei)
naptii sa nu-iie mai mare de 10-11 ore, iar Inunele cazuri $i mai mic (ulcer gastric)

I - pacientii In stare gravc1,"febrili, vor fi alimentatiin momentele de acalmie,

indiferent de programul sectiei
- pacientii cu hipersecretie gastrica sau boala ulceroasa vor fi alimentati la inter-
Drdinea de servire a mesei:
- se va distribui Intai regimul com un, apoi regimurile tip $i la urma se va
dispune aducerea regimurilor individuale, pentru pacienlii a caro, alimentalie nu se
lncadreaza rn regimurile tip
vale scurte, In functie de stadiul de evolutie; la ace$tia alimentele trebuie servite
I uneori din ora In ora in cursul zilei, adaugand una, doua mese $i in cursul naptii
- pacientii febrili, adinamici, in stare grava, nu pot ingera cantitatea obi$nuita de
- vor lua masa Intai pacientii ce 5e pot alimenta singuri, apoi asistenta
ocupa de cei ce trebuie alimentati de ea
- alimentarea artificiala se va face in afaraprogramului obi$nuit.
S8 va

alimente $i, de aceea, vor fi alimentati dupa un program special cu mese mici, dese,
repartizate atat ziua, cat $i noaptea
Moduri/e de a/imenfare a bo/navilor
- pacientii cardiaci $i cei cu sistem nervos labil suporta greu 0 f1amanzire mai
mare de 6 ore In functie de starea bolnavulUi, alimentarea lui se face:
- alimentele rezervate acestor bolnavi vor fi pastrate in conditii corespunzatoare - activ - pacientul mananca singur rn sala de mesa sau In salon
la oficiul de alimente - pasiv - pacientului i se introduc alimentele In gura
- artificial - alimentele sunt introduse in organism In conditii nefiziologice.
120 1?1

0d
r
l ALiMENTAREA ACTIVA
. -------~
In functie de starea generala,
pacientul mananca singur, fara ajutor, alimentele - se a$aza peste mU$ama un Iighean
I oferite. - i se of era pacientului sapunul $i i se toar-
na sa se spele
Alimentarea activa se poate face: Tnsala de mese; Tnsalon; la masa sau la pat.
- i se olera prosopul sa-$i $tearga mainile
Pregfltiri materiale - se Indeparteaza materialele lolosite
~
- tava, tacamuri, farfurii, $ervetele, cana pentru supa, pahar de - se adapteaza masa speciala la pat (fig. 17)
apa, fete de masa, cO$lJle,t;;le paine acoperita cu fata de m8'::a sau 0 tava aco-

Condilii de
mediu
sala de mese
- curatenia desava.r$ita In sal a de mese
"perita cu $ervetel,.sil '3oaza pe genullchil
pacientu/ui, peste patura acoperita cu aleza
- se a$aza In jurul gatului un prosop
I
- aerisirea
- asistenta Imbraca halatul de protectie
~
- se aranjeaza estetic pe mese mici (4 persoane) tacamurile,
paharele, cana cu apa, $ervetelele, flori, numaru/ regimului
- se creeaza 0 atmosfera cat mai intima
",~
~
- se spala pe maini $i serve$te masa la fel
ca In salon la masa
Fig. 17- Masuja
speciala
I
Alimentarea - se a$aza pacientul In decubit lateral stang cu capul sprijinit pe
- se anunta bolnavii sa vina la masa
_. se invita sa se spele pe maini

servirea mesei
activa la pat,
In deeubit
lateral stang
o perna
- se spala pe maini
- se protejeaza lenjeria de pat cu aleza, iar cea a bolnavului cu
I
- servesc felurile de mancare pe rand un prosop curat
- se ridica imediat vesel a folosita
- nu se ating alimentele cu mana
- se observa daca pacientul a consumat alimentele In
- se a$aZa tava pe marginea
-Inaltimea patului
patului sau pe un tabu ret la

- se servesc alimentele pe rand, se taie cele solide

I
Intregime, In caz contrar se solicita motivul $1 S8 iau masuri de
Inlocuire
- se transporta vesel a la oficiu
- lichidele se servesc In cani speciale cu cioc sau cu ajutorul
unor tuburi transparente, curate, fierte
- se ridica vesela utilizata, se Indeparteaza materialele folosite,
I
- se aerise$te $i se curata sal a de mese se spala pacientul pe maini

condltii de mediu Tnsalon, la masa

- se Indeparteaza tot ce ar putea influenta negativ apetitul 'Al.!/MENrAREA~f!AS7VA:J
~---~---
.
- --~~
------
. .. .
;..;.;;;;;;-
.z.'
I
pacientului (tavita, scuipatori, plosca)
- se separa cu paravan pacientii cu aspect dezagreabil pentru
ceilalti
- se pn:>'(1ate$temasa bolnaVl)lui: se a~~,z:afata de masa curata,
Cand starea generala a bolnavilor nu Ie permite sa se alimenteze singuri, trebuie
sa fie ajutati.

Seop
I
- vor fi hraniti bolnavii imobilizati, Pi1rrtliza(i, epuizati adinamici,
tacam-uri, cana cu apa, $ervetele, sarea (dupa caz)
- se invita pacientul sa se spele pe maini
- pacientul este ajutat sa se a$eze la masa
Pregatiri
In stare grava sau cei cu U$oare tulburari de deglutitie
materiale: I
- asistenta Imbraca halatul de protectie, I$i prinde parul sub - tava, farTurii, pahar cu apa sau cana cu cioc, $ervet de panza,

I
boneta (sa nu se atinga de alimente) cana de supa, tacamuri
- se spa!a pe maini- servirea mesei se face la fel ca In sal a de asistenta:
mese - Imbraca halatul de protectie
- a$aza parul sub boneta
Alimentarea
activa In
salon, la pat
- se pregate$te salonul ca pentru alimentarea In salon la masa
- se a$aza pacientul In pozitie confortabila, semi$ezand sau
$ezfmd cu ajutorul rezematorului de pat sau cu perne
- se spala pe maini
pacient:
- se a$aza In pozitie semi$ezand cu ajutorul rezematoarelor de
I
- se protejeaza lenjeria de pat cu mU$ama pat sau In decubit dorsal cu capul U$or r.idicat $i aplecat Inainte.l:: I
122
pentru a U$ura degluti(ia

123
--.J
II
 - i se protejeaza lenjeria cu un prosop curat
- se protejeaza cu un prosop In jurul gatului
- se adapteaza masuta la pat $i i se a$aza mancarea astfel
Incat sa vada ce i se introduce In gura
Servirea - asistenta se a$aza In dreapta pacientului $i Ii ridica U$orcapul
mesei eu perna I'f
- verificatemperatura alimentelor (pacientii In stare grava nu
simt temperatura $i nici gustul alimentelor)
- Ii serve$te supa cu lingura sau din cana cu cioc, taie
alimentele solide
-I - supravegheaza debitul lichidului pentru a evita Incarcarea
peste puterile de deglutitie ale pacientului
- este $ters la gura, i se aranjeaza patul
- se Indeparteaza eventualele resturi alimentare care, ajunse
I sub boinav, pot contribui la formarea escarelor
- schimba lenjeria daca s-a murdarit
- aeopera pacientul $i aerise$te salonul
- strange vesela $i 0 transporta la oficiu
illlI DE $TIUT: III DE EVITAT:
- se Incurajeaza. pacientul In timpul alimentatiei, - servirea alimentelor I
asigurandu-I de Gi.)ntributiaalimentelor In procesul p,ea fierbinti sau p,ea reci
vindecarii - atingerea alimentelor
- se ofera pacientului cantltati nu p,ea ma,i - deoa- care au fost In gura
rece, neputand sa Ie Inghita, ar putea sa Ie aspire pacientului
PRINCIPII DE A LIMEN TARE A PACIENTILOR INAPETENTI
".1.;
'.'. I Scop 1-Observarea apetitului urmare$te descoperirea $1co~baterea II
inapetentei SHUanorex~eibolnavului .•,,' '. ,
- apetitul poate fi. un indiciu In stabilirea diagnosticului unor
afectiuni; astfel, bolnavii cu:
- cancer gastric refuza carnea de vaca
- In hepatita epidemica faza preicterica, refuza grasimile
- polifagia poate indica un diabet zaharat
- apetitul preferential In cazul unor carente ale organismului I
(gravide) .
- pentru combaterea anorexiei sau inapetentei, se vor avea In
vedere urmatoarele:
- se verifica daca inapetenta este totala sau repulsia se
manifesta numai fata de alimentele din regim In comparalie
cu cele preferate
124
r - se Inlocuiesc In funclie de preferintele bolnavului In cadrul
limitelor permise de prescriptia medicala
- servirea mesei se va face Intr-un cadru cat mai estetic
- se servesc alimentele In portii mici - cantitatile ma,i pro-
voaca numai la simpla vedere senzalia de plenitudine
- mesele vor fi servite la intervale mici (2-3 ore)
- Mi1tru eliminarea senza(iei de greata, lichidele se serves',;_.
reei, acidiliate cu lamaie, Intr-o variatie cat mai mare I
- nu se administreaza alimente hiperzaharate - provoaca
senzatia de plenitudine $i lavorizeaza diareea
-Iaptele In cantitate mai mare de 1 I provoaca diaree, greata
- alburninele supradozate (branza) provoaca meteorism $i
accentueaza inapetenta
-Ia bolnavii complet inapetenti, senzalia de sete va Ii
exploatata $i Ii se vor oferi elemente nutritive sub forma
lichida; laptele, sucurile de fructe vor Ii Imboga(ite cu praf
de lapte, cacao, galbenu$, preparate de zahar, zeama de
lamaie sau portocale
- bulionul de legume va Ii Imbogatit cu unt, branza, faina,
galbenu$ de ou, cacao
- In aceste amestecuri se vor introduce $i preparate de
vitamine, daca ele nu disperseaza U$or $i nu modifica
gustul sau mirosul alimentelor
- se asigura necesitatile calorice de 2500-3000 cal./24h prin
i administrare de preparate lichide hipercalorice
- la revenirea apetitului se administreaza alimentatie solida,
repartizata in 4-5 mese
- asistenta trebuie sa noteze exact cantitatea de ai/mente
consumata $i sa calculeze valoarea calorica pentru a se
putea orienta In ceea ce prive$te acoperirea necesita(ilor
zilnice ale bolnavului
- va urmari ca bolnavul sa consume numai alimentele
conform prescriptiilor medicale
ALIMENTAREA
... ART/FICIALA
.' :::"::.. ...
~finiJie Inseamna introducerea alimentelor In organismul pacientului
prin mijloace artiliciale. Se realizeaza prin urmatoarele
procedee:
- sanda gastrica sau intestinaia
- jlastrostQilla
- pe cale parentera1a
-crrsrnr
---
Scop - hranirea pacientilor incon$tienli
- cu tulburari de deglutitie
- cu intoleranta sau heinoragii digestive
- operati pe tubul digestiv $i glandele anexe
- cu stricturi esofagiene sau ale cardiei
-In stare grava; negativism alimentar
125
J
r ALiMENTAREA PR/N SONDA GASTR/cA ,---
Alimentarea - deschiderea $i fix area operatorie a stomacului la piele In
prin scopul alimentarii printr-o sonda In cazul In care calea
Pregatire • materiale gastrostoma esofagiana este Intrerupta
- de protectie - In cazuJ stricturilor esofagiene, dupa arsuri sau intoxicatii cu
- aleza, prosoape substante caustice, cand alimentatia artificial a ia un caracter de
- sterile durata $i nu se poate utiliza sonda gastrica, alimentele vor fi
- sonda Einhorn sau Faucher introduse In organism prin gastrostoma
,'-'~ serihgide 5-10 cm -In stoma, este fixata 0 sonda de cauciuc prin intermediul careia
~"":talimentele surlt introduse cu ajutorulunei seringi sau prin palnie"
- pensa hemostatica
- respectandu-se acelea$i principii, se introduc $; acelea$i ames-
- nesterile tecuri alimentare ca In cazul alimentatiei prin sonda gastrica
- palnie
- tavita renala
- bulion alimentar
- alimentele vor fi introduse In doze fractionate la intervale obi$-
nuite, dupa orarul de alimentatie al pacientilor, incalzite la tem-
peratura corpului
- cantitatea introdusa 0 data nu va depa$i 500 ml
1-
- sa nu prezinte grunji
- dupa introducerea alimentelor sonda se Inch ide pentru a
- sa fie la temperatura corpului

I
Impiedica refularea acestora
- sa aiba valoare calorica - tegumentele din jurul stomei se pot irita sub actiunea sucului
•• pacient gastric care se prelinge adesea pe langa sonda, provocand
- psihic uneori leziuni apreciabile
- vezi sondajul gastric - de aceea, regiunea din jurul fistulei se va pastra uscata,
- fizic acoperita cu un unguent protector $i antimicrobian, pansata
steril cu pansament absorbant
Introducerea 1- vezi sondajul gastric Alimentarea
- se poate asigura hidratarea $i alimentarea pe 0 perioada
sondei

Alimentarea - In caz de staza gastrica, se aspira continutul $i se efectueaza

prin clisma scurta de timp
- deoarece In rec! D~J sunt fermenti pentru dlgestie, iar mucoasa
absoarbe numai solutii izotonice, substanlele proteice sunt eli-
I
propriu-zisa spalatura gastrica minate sau supuse unui proces de putrefactie
- se ata$aza palnia la capatul sondei $i 5e toarna lichidul
alimentar 200-400 ml pana la 500 ml, Incalzit la temperatura
corpului i
- alimentarea se face prin clisme picatura cu picatura cu solutie
Ringer, glucoza 47%0 cu rol hidratant
- vezi pregatirea $i efectuarea c1ismei
I
- in locul irigatorului se folose$te un termos

r~
!
- se introduc apoi 200-300 ml apa $i 0 cantitate mica de aer i Alimentarea - se face cu substante care:
pentru Ci goli sonda parenterala - au valoare calorica ridicata
H:
- se Inchide sanda prin pensare pentw aevita scurgerea I
lpS"~
- pot fi utilizate direct de iesuturi
'alim"entelor"in"faringe de unde ar putea ¥faspi'rate, determinand ",." , .;..m.l"aU"pr6prietati antigen ice "c"'"," " ,,',~ '. ""'l~

pneumonia deaspiratie - complicatie grava

- se ext rage sonda cu atentie
III DE $TIUT:
- la pacienlii incon$tienii cu tulburari de deglutitie sau care trebuie alimentati mai
mult timp pe aceasta cale, sonda se introduce endonazal
- sondele de polietilen se mentin mai mult de 4-6 zile, cele de cauciuc maximum
2-3 zile fiind traumatizante (produc escare ale mucoaselor)
- ralia zilnica se administreaza In 4-6 doze foarte Incet, depreferinta cu aparatul
de perfuzat utilizand vase izoterme
L - nu au-actiune iritanta sau necrozanta asupra lesuturilor
- pe cale Lv. pot fi introduse solutii izo- sau hipertone (glucoza 10-
20-33-40%, fructoza 20%, solutie dextran, hidrolizate proteice)
I
- planul de alimentare se face dupa calcularea necesarului de
calorii/24 h $i a ratiei de lichide In care pot fi dizolvate principiile
nutritive
- nevoia de lichide este completata cu ser fiziologic sau sol. glu-
I
cozate $i proteice
- alimentarea parenterala se face ca $i hidratarea (vezi cap.
Hidratarea $i mineralizarea organismului)
- ritmul de administrare difera dupa natura $i concentratia pre-
I

126
paratului, stare a pacientului, de la 50-500 mllh

127
I,
f~
L",,.,",,,,,,,,,,,,,
 Hidratarea ~i mineralizarea organismului
-In functie de cauza $i mecanismul prin care se instaleaza. pot
Organismul uman nu poate trai (In medie) decat: ,,3 minute fara 02' 3 zile fara interesa sectorul intracelular, extracelular sau ambele
apa, 3 saptamani fara hrana" (Burghele). "Toate mecanismele vitale nu au decat un

I tel: acela de a mentine unitatea mediului interior $i de a ne da prin aceasta

independenta $i personalitate biologica" (CI. Bernard).
- pe baza modificarilor din lichidul extracelular
mai multe sindroame de deshidratare:
- deshidratare izotona - cand aportul
se deosebesc

insuficient sau pier-

Apa - estelichidul solven'! afroturo(substantelor chi mice, otgCl.nice $i derile interes8':.-tz<Jln "aceea$i proportie apa$i electro/itii

I anorganice, necesare bunei functionari aorganismului

- dilueaza toti prodU$ii rezultati din metabolismul intermediar
destinati eliminarii
(varsaturi, diaree, aspiralie gastrica sau intestinaia,
gastrica, paracentezele repetate, hemoragii masive; se pot
fistula

pierde 2-3 I sau chiar 5-10 1124 h

- se gase$te In organism In doua stari: libera-circulanta, fixa-

I structurala (intra In constitutia moleculelor)

- apa libera reprezinta 70% din greutatea organismului $i se I'
repartizeaza astfel:
- deshidratare hipertona - cand se elimina apa In proportie
mai mare (prin polipnee
exagerata 2-3-5 1124 h)
Intre 1 $i 1,5 1124 h, transpiratie

'I - 50% In interiorul celulelor (Iichid intracelular)

- 15% In spaliile lacunare (Iichid interstitial)
- 5% circula In vase (Iichid plasmatic)
- deshidratare hipotona -
proportie mai mare (In poliuriile
provocate prin diuretice)
cand se elimina
patologice
sarurile
sau
In
cele
,
- prin compozitia $i functia apropiata lichidele interstitial $i plas-
--------------_,1
I matic, sunt numite lichide extracelulare
- apa mentine In solulie 0 serie de saruri minerale
- mediul intern al organismului este 0 solutie apoasa de saruri
Homeostazia - analiza pe care CI. Bernard a continuat-o asupra mediului
intern i-a aratat rolul sau de transportor In dublu sens:
minerale, formand partea fundamentala a plasmei sanguine, a - prin "difuziune" a principii lor nutritive la suprafata

I limfei $i a lichidului interstitial "

- sarurile minerale mentin presiunea osmmica a lichidelor din
organism, constituind una din activitatile fundamentale ale acti-
celulelor $i invers
- excretor prin emonctorii, rinichi,piGinani, piele, dupa ce
produsele de excretie celulara au fost deversate In sange
vitatii celulare

I - nevoia de apa a adultului este de: 2000-2500 mll24 h

- la copil nevoia de apa este mai mare, In raport cu greutatea
corporala, el necesitand:
- In urma observatiLior $i experienlelor intreprinse asupra glice-
miei, ureei $i a altor constituenti umorali, el formuleaza legea ge-
nerala a "unitatii" sau "stabilitatiirnediului intern"
- 180 ml apaJkg corp In primele 6 luni " Toate mecanismele vitale nu au alt scop decat men!inerea

I - ..
';:,\ '""""~
- 150 ml apaJkgcorp Intre 6 $i 9 luni
- 120 ml apaJkg corp Intre9 $i 12 luni
....el00 ml apaJkgcorppeste 1 ~.Il:l1"rj~_. '""'" "... ,,;::~
stabIYitajii mediului intern. Respirajia, circulaJia, depuratia excre-
menjiala nu exista prin ele insele, ci pentru reg/area mediului
'~HJiern, pentru constanja person8IitiiJilbiologice". . £"

r
C':';--",.

I
- necesarul de apase acoperaprin aportul alimentar fie sub
- acest vast echilibru interior estedenumit de Walter Cannon
forma de Iichide, fie sub forma de apa continuta In alimentele
solide homeostaza $i lamure$te mecanismele de coordonare $i
control, astfel Incat teoria constantei mediului intern este cu-
I
- eliminarea apei din organism se face pe mai multe cai, astfel:

I - 1000-1500 ml se elimina prin urina

- 500-1000 ml se elimina prin transpiratie
- 350-500 ml se elimina sub forma de vapori prin plamani
noscuta astazi ca teoria homeostazei
- prin homeostazie,
9.~ sau bJQfg,Lq.5l
se Intelege
lui Cannon
totalita.lEig_C_QD_~laoteJor_tiQ.;.
a;eme.:aLUi~i~i!lteD:l. limitele homeostaziei
•..

- 100-200 ml se elimina prin intestin (In scaun)

I
sunt reprezentate de cifrele maxi me $i minime intre care c1inica
- In mod normal, este un echilibru Intre lichidele intrbduse In
organism $i pierderile fiziologice $i laboratorul Incadreaza normalul pentru fiecare din aceste
- In situatii patologice se produce dezechilibrul ce duce la des- componente
hidratare sau hiperhidratare - sistemui de coordonare $; control al homeostaziei este neuro-
L
endocrino-vegetativ.
128
129
"
________ J
 STABIUREA NECESITATILOR HIDRICE $1 MINERALE
r1nterventiile , - masoara $i noteaza zilnic ingestia $i eliminarea I
Se face prin: asistentei I - cantare$te zilnie pacientul
- stabilirea felului deshidratarii - monitorizeaza semnele vitale, nivelul de con$tienta, parametrii
- simptomatologia deshidratarii C/inici,rezultatele de laborator, slabiciune, nelini$te, agitalie
- investigatii de laborator.
- Diferenta dintre cifra normala a unui ion din plasma $i cifra constatata la bolnav
rnflecta deficitul lui la un Iitru apa extracelulara. .. ..
- menline integritatea membranelor mueoase prin igiena
riguroasa
- ingrije$te tegumentele eu atentie pentru evitarea atingerii
I
integritatii lor ""_co'
- Aceasta se inmulte$te cu cantitatea total a de apa extraceiulara, care la un individ
de 70 kg este de 141.
- Cifra obtinuta reprezinta deficitul global al ionului respectiv.
- inspecteaza zilnic zonele de preslune de pozilie $i Ie maseaza
la fiecare doua ore
- asigura aportul liehidian 2500 ml/zi din care 1500 ml per os
I
- Daca nu se poate stabili cu certitudine felul deshidratarii, se administreaza in parti
egale glucoza $i solutii izotonice de saruri minerale.
- Cantitatea lii::hidelor necesare organismului se stabile$te prin insumarea ratiei de
intrelinere $i a ratiei de corectare a dezechilibrelor anterioare:
Excesul volumului de lichid:
- merge in sectorul extraeelular, dand na$tere la edeme
- se datore$te cre$terii Na $i a eantitalii de apa prin retenlie $i1sau ingeslie
I
- ralia de intretinere = pierderile de lichide/24 h excesiva, scaderii excreliei renale de Na $i apa, scaderii mobilizarii de lichide In
- ratia de corectare = se face pe baza analizelor de laborator $i intra in
competenla medicului.
- Nevoia de apa a copilului deshidratat se face dupa suprafata corporala, pe baza
interiorul spa(iului intravascular.
ManifesUlri - cre$terea acuta in greutate
I
- edem periferic
de tabele speciale, iar a sugarului, dupa greutatea corporala 100/180 mllkg corp
(valori oblinute din totalizarea pierderilor normale ale copilului):
- 25-30 ml perspiralie
- 50-100 ml transpiralie
-
-
-
-
pleoape edemaliate
cre$terea presiunii venoase centrale
hipertensiune arteriala, puis puternic
dispnee, raluri crepitante
I
I
- 10-20 ml cu scaunul - turgescenta jugularelor
:~"-:. - 35-40 ml urinalkg corp/24 h, precum $i a pierderilor in plus ((::12ree,
varsaturi, febra). _ ..
-
-
scaderea hemoglobinei $i a hematocritului
scaderea densitalii urinare
I
IntervenJiile - educa pacienlii cronici, privind aparilia acestor semne
TULBURARI ALE FLUIDELOR asistentei - educa pacientul $i familia privind importanla aportului scazul
de Iichide $i Na I
<- >
hipovolemie - masoara zilnic ingestia $i eliminarea
Volumul deficltar de fluid _ deshidratare se datore$te pierderilor excesive - eantare$te zilnic pacientul I
(varsaturi, aspiratie, diaforeza, arsuri, diuretice) sau mi$carii fluidului (spaliul al
III-lea): acumulare anormala de fluid in diferite zone ale organismului (ascita, edem
perlferic,oheniatomf. .• '
- observa edemul periferie
- ascuJtafrecvent respiralia
~ evalueaza semnele $i simptomele de edem pulmonar
I I
-"-"stabile$teCa11titatea
de liehide peritru fiecarefura
"-

Manifestari 1- piel; uscata eu turgor redus

- membrane, mucoase uscate, buze uscate, limba arsa
- ochii adancili, moi
- educa pacientul privind efectul diureticelor asupra echilibrului
hidroelectrolitic
- invata pacientul care sunt lichidele ~i alimenlele cu eonlinul
I
crescut In Na
- letargie, sete
- scaderea eliminarii urinare
- tahicardie, hipotensiune arteriala
- schimba coneeplia de preparare a alimenlelor

TULBURARI ELECTROLlTlCE
I
- scaderea presiunii venoase centrale
- cre$terea hemoglobinei $i a hematocritului prin hemocon-
centralie
Hiponatremia I manifestari:
- deficit de Na sub 130 mEq/1 I
- cre$terea ureei sanguine
r:
r~j
,
- cefalee, confuzie
I 1- urina coneentrata cu densitate mare - anxietate, piele umeda .

130
J
131

~;-... I
~J' !~
,;'~,
;;',,(-"_~~!.' :I,~':
,,;.~
I~':
~,fr"" ,. >;":1i'~:'.;',;'1";'9:(':}; .;(r,),;-t"2fJ"- - .', '.r..,;;~;,;,~ '? ..
v:~r,,"•••;(~j"li"C!<:"';"''''~~':'''~'''''.j,',"'_"i;'",,-,/',I.it'''\i):lr~' .~.11~X;;I'L"dJi "i':1J,'if;';,'i','_v'i\.' ,,-,.-....-'.",':,0:;,:),',',... 'V.(.","' ,'\ """'",.'L<~~"lO'....-n'::;li _,,,,',hlll"'.,,,,,..,,
 ,"w",'.,"." ,,', ",,,',d.,l'.\U\"J1.-""~",}':I':R"NW"""""" •.I\,,\""(~f<~',\{"")<'1i'l<fil\'i;:'~,,~.~,"<Y.;.»Oo'l;R~X'JOO(~~.),::x"~<~~,~~~:,;f."'~';.',,,,,''-,"
_ "~~,:~'
.. :.:'_""~,.,..,",.J,v"'~.,,.,,,~~~~~~j'~1

intervenJii/e asistentei: TlPUR/ DE FLU/DE

- creeaza un mediu de siguranta, pacientul fiind agitat $i confuz
• izotonice - aceea$i concentratie cu Iichidul organismului (plasma)
- recunoa$te modificarile de comportament
• hipertonice - concentratie mai mare decat Iichidul organismului
- acorda suport psihologic >,
• hipotonice - concentratie mai scazuta decat lichidul organismului
- acorda suport moral familiei
-':"';;':"-.
,- monitorizeaza solutiil.e intravenoase $i rata de flux a a?es!g~~
SOLum U7}4/ZA TE PENTRU REH/DRA TARE $/ REM/NERALlZt''iiiE

I Hiper-
natremia
manifestari:
- excesul de Na: peste 150 mEq/l
- agitatie ce poate progresa spre convulsii
Solujie
izotonica
Solutie apoasa de 9%0 NaCI, denumita $i ser fiziologic

de NaCI
- membrane, mucoase uscate

I - sete, hiperemia fetei

- tahicardie, hipertensiune arteriala
intervenjii/e asistentei:
Solujie
hipertona
de NaCI
Solutie NaGI 10-20%

- reduce ingestia de Na Bicarbonat Solutie apoasa izotonica de 1,4%

I - administreaza solutii cu continut scazut de Na

- administreaza diuretice
desodiu
Lactat de Solutie izotonica 1,9%
- creeaza un mediu de siguranta sodiu

I Hipo-
potasemia
manifestari:
- nivelul redus de K sub 3 mEq/1
- siabiciune, scaderea peristaltismului pfma la ileus
Glucoza

Solujie
Solutie izotonica 5%
Solutie hipertonica 10, 20, 33, 40%
K 2% In solutie de glucoza izotonica
- scaderea potlei de mancare de KCI

I - crampe musculare la extremitati

- greturi, fatigabilitate
intervenjiile asistentei:
'SoluUfu
Ringer
Solutie de electroliti: KCI - 0,3 g; CaClz 0,5 g; NaCI 8,5 g; apa la
1000 ml
Solujie

I - administreaza intravenos K cu mare prudenta KCI 2,8 g, NaCI 4 g, solutie lactat de Na 20% - 29 g, apa la
Darow 1000 ml
- monitorizeaza aritmiile cardiace
- asigura mediul de siguranta Solujie Krebs NaGI 7 g, KCI 0,28 g, fosfat acid de K 1,16 g, CaCI 0,27 g, sulfat .
- monitorizeaza sunetele intestinale de magneziu 2,40 9

I - masoara cu atentie ingestia $i excretia

- educE! pacientul sa.evite alimentele bogate In K (banane, spa-
nac, varzacle Bruxelles,citri.ce, piersic:.i,,-caise)"~,
Solujie
Buttler
.SolLltie Locke
NaCI 0,58 g, KCI 0,89 g, fosfat de K bibazic 0,25 g, solu!ie lactat
de Na 20%, 11,2 g; glucoza 24 9 apa la 1000 ml
NaQI 9.ffi 1<9
10,07'5. ,9}.,CaClz O,1-~g, bicarbonatNa Q,JO g"
glucoza 1 g, apa la 1000 ml

I Hiper-
potasemia
manifestari:
- exces de potasiu peste 5,5 mEq/l
- greata, crampe abdominale
Solujie
Hartmann
Aceea$i compozitie
1000 ml
ca la solutia Ringer + lactat de Na 3,1 9 la

- diaree (hiperactivitate intestinala) Solujie Tham

Baza aminata ce se combina cu bioxidul de carbon form and

I - parestezii, slabiciune, iritabilitate

- aritmii cardiace severe
- schimbarea personalitatii
SoluUe
Fischer
bicarbonat (se fOlose$te In combaterea acidozei metabolice)
Solutie alcalina, folosita In combaterea acidozei metabolice

intervenJiile asistentei:

I
Inlocuitori
In solutie de NaGI sau glucoza; sunt polimeri ai glucozei, cu
- administreaza perfuzii de glucoza $i insulina sau bicarbonat ai masei greutati moleculare diferite
(scad nivelul de K prin U$urarea patrunderii lui In celula) circulante
- monitorizeaza aritmiile cardiace Dextran 70 Macrodex
I
"'I
- asigura mediul de securitate Dextran 40 Rehomacrodex

132 133
f

(.~

I: Marisang - perfuzor (ambalat de unica intrebuintare)

Plasma - seringi $i ace de unica folosinta (se verifica integritatea
umana ambalajului, valabilitatea sterilizarii, lungimea $i diametrul
acelor)
Sange
integral - soluliile de perfuzat
- pompa de perfuzie automata - cu reglare programata a
Derivate de volumului $i ratei de flux
san~(#<
masa
eritrocitara
.; -::;;~'.I.
- Jobinete cu doua sau mai multecai
- branula (cateter IV)
- flutura$ (butterflys)
'~'I
• pacien!:
CAlLE DE HIDRA TARE A ORGANISMULUI

IOrala
~
I
- calea fiziologica de administrare a lichidelor
- declan$eaza reflex functia normala a tubului digestiv $i a
- f~S.ihiC} - ca la punctia venoasa
- IZIC
I
Executie - tehnica de intrelinere a liniei intravenoase este 0 tehnica
glandelor anexe, functie necesara absorbtiei lichidelor
- se renunta la aceasta cale in caz de: varsaturi, stenoza
pilorica $i esofagiana, negativism total din partea pacientului
aseptica (Fig. 18)
- asistenta imbraca manu$i pentru evitarea contaminarii cu san-
ge (dupa spalarea mainilor eu atentie)
I
Duodenala - administrarea lichidelor se face prin sonda duodenala
-- - pregate$te solutia de
(-

- lichidele se administreaza picatura cu picatura intr-un ritm de

60-100/minut
- se mentine temperatura lichidului in timpul.administrarii
perfuzat
- monteaza aparatul de
perfuzat $i lasa liehidul
I
sa eireule prin tuburi

---
Rectali.'! - se f~..,~l~prin c1isma, picatura cu picatura, sau clisme
Katzenstein (vezi alimentatia artificiala prin c1isme)
(evitand contaminarea
siste'l":ului) pentru in-
departarea aerului
I
Subeutanata - se face prin perfuzii - alege vena (Intai,
c:::::-=::::-----= -- resorb!ia este lenta
,- poate determina accidente: necroza tesuturilor prin com-
I presiune, coagularea lesuturilor (cand temperatura este prea
loeurile distale $i apoi
eele proximale)
- apliea garoul
I
linalta), flegmoane, complicalii septice - eurata locul cu aleool
ee.duzia-
intravenoasa.
I
1- introducerea pe cale parenterala, picatura cu picatura, a
soluliei medicamentoase pentrureechilibrare hidroelectrolitica,
de la centru in afara
- introduce acul, bra-
nula In vena
(i)

~
I
'. . , hidroionica $i volemiea aorganlsinuluf ., . >-'
1- seoate garoul $1ata~
Seop - hidratarea $i mineralizarea organismului
- adrninistrarea medicamentelor la care se urmare$te efect pre-
$aza tuburile, desehide
prestubul, fixeaza rata
de flux 60 picaturilminut
(!\
I
lungit
- depurativ, diluand $i favorizand excretia din organism a pro-
dU$ilor toxici
- completarea proteinelor sau a altor componente sanguine
- mentine locul de per-
fuzie, acopera cu pan-
sament steril Fig. 18 - Aparate de perfuzie
I
- schimbi:J.pansamen- 1. Pornpa de perfuzie; 2. Perfuzor - injeclor
- alimentarea pe cale parenterala
tul (cand se fixeaza standar(j@; 3. Extradrop@- reglator de picaturi
I
1-
Pregatire e materiale: eatetere) la 24 h $i penlru perfuzia sub gravita!ie. cu c1erna-9urub
pentru intreruperea scurtiilfraclionarea fluxului
- dezinfectante - alcool iodat inspeeteaza zona (e- perfuziei (sursa: Catalogul de produse

I
- pentru punctia venoasa
~ ..•.
ventuala inflamatie)

135
Fa. B. Braun, Melsungen).

r
.~ _....- ,;;:~7'."
•. ,..,;.:.\-'t~~.~"'l';".lJ~',",-

\( -

I - schimba punga cu solutie sau flaconu!, Inainte de golirea com-

pleta a precedentei
- aparat respirator
- aparat digestiv - scaun
- se po ate folosi 0 rata redusa pentru a tine vena deschisa _. aparat genital feminin - menstrualie

I ingrijirea
ulterioara
-Ia sfar$itul perfuziei se exercita 0 presiune asupra venei cu un
tampon $i se retrage acul In directia axului vasului
- In stari patologice, apar eliminari
varsaturi $i pe cale respiratorie - sputa
pe cale digestiva, sub forma de

. a pacientu!ui

I
- S8 a$ac~~'acientul comod,ise dau lichide caldule (daca, este ,
permis) ) c- Generalita~i
Reorganizare
Mentinerea constanta a compoziliei mediului intern se realizeaza prin procesul

I Notare in
foaia de
observafie
de homeostazie. Toate schimbarile volumului extracelular antreneaza modificari
In compozitia lichidelor celulare de unde rezulta importanta menlinerii constante
a compozitiei mediului intern.
Rinichii fiind organe principale ale homeostaziei mentin compozilia chi mica a

I Accidente
- - hiperhidratarea (Iacardiaci poate determina edem pulmonar
acuD - se reduce ritmul sau se intrerupe perfuzia, se adminis-
treaza fonicardiace
lichidelor din organism la un nivel normal, mentin echilibrul hidric, hidroelectrolitic
;;i acido-bazic al mediului intern $i debaraseaza organismul de pradusele tax ice
rezultate din metabolism.
Substantele folositoare organismului (sodiul $i apa) sunt absorbite prin
- embo/ia g.azoasiL - prin patrunderea aerului In curentul cir- osmoza.

I culator (atenlie la utilizarea perfuziilor sub presiune, cand se

folose$te para de cauciuc)
- !-evarsa.£Jia /ichidu/ui in lesuturile perivenoase poate da na$-
Prin rolul sau de exceptie, pielea completeaza eliminarea renala.
Un rol important II au plamanii, care controleaza CO2 $i O ,
2
Organismul trebuie de asemenea sa se debaraseze de de$eurile rezultate In
tere la flebite, necroze urma digestiei (fibre celulozice, pigmenti biliari, celule descuamate de la nivelul

I - coagu/area sfmge/ui pe ac sau canuLa.- se previne prin perfu-

zarea Iichidulul cu solutie de h~~
tubului digestiv etc.).
$i alte substante nefolositoare trebuie elirpinate; spre exemplu, lafemei, de la
pubertate la menopauza, se elimina a secretie sanguina menstruala, ce se
produce la sfar$itul fiecarui ciclu menstrual, daca ovulul nu a fast fecundat.

I IIlI DE $TIUT:
- toate fluidele administrate i.v. trebuie etichetate
cu data, ora, medicalia adaugata $i doza
II! DE EVITAT:
- folosirea aparatului de
suslinere a bratului, care Factorii care influen~eaza satisfacerea nevoii
-- rata de flux = nr.pic.lmin

I - sursele de contaminare a perfuziei: Inainte, prin

manevre necorespunzatoare $i in timpul perfuziei
i - substanle adilionale
ar putea cre$te posibili-
tatea compresiei vaselor
sau nervilor II
Factori
biologici
- A/imentalia - cantitatea $i calitatea alimentelor ingerate de
individ influenteaza satisfacerea nevaii de eliminare.

I- 1 __ schimbarea flaconului
- aer-poluat
- injectii complementare
~ q buna_hidratare;;i (0 alimentatie bogata Inreziduuri (Ie~ume;
fructe, cereal e) faciliteCiza eliminarea intestinala $i vezicala
- mesele luate la are fixe favorizeaza ritmul eliminarilor
- Exemjii/e - activitatea fizica amelioreaza randamentul

I;
3. NEVOIA DE A ELiMINA
muscular
- fortifica musculatura abdominala $i cea pelviana, care au un
ral important in eliminarea intestinala
Definifie:

I Eliminarea reprezinta necesitatea organismului de a se debarasa de - Varsta - are rol important in satisfacerea nevoii daca (inem
seama de controlul sfincterelor
substanlele nefolositoare, vatamatoare, rezultate din metabolism.
- la copii, controlul se obtine In 2-3 ani
I Excrelia de$eurilor se realizeaza prin mai multe cai:
- aparat renal - urina - la persoanele varstnice, diminuarea tonusului musculaturii

I - piele- transpiralie - perspiratie

136
abdominale poate provoca lipsa de control a eliminarii
- la barbali, hipertrafia prostatei determina tulburari de mic(iune

137 .•~.
 --
- Programu/ de e/iminare intestina/a - regularitatea programului
de eliminare este un factor ce influenteaza satisfacerea acestei
nevoi
- momentul ales pentru defecare poate varia de la un individ la

--
culoarea
altul .-.----
urlnel
- galben deschis pana la galben Inchis. Cu cat urina va Ii mai
dNuatacu atat va Ii mai deschisa $i invers (pana la galben-Inchis
Factori - Stresu/
spre 6run). -
psihologici - Anxietatea .,,,-, - modiljQgr.e)oJ.unc!iede alimente:
- Emotii/e puternice - pot modifca frecventa, cantitatea $i
calitatea eliminarii urinare $i intestinale
- culoarM""inchisa = In regim bogat In carne
- 'culoare deschisa = In regim vegetarian
I I
- medicamentele schimba culoarea astfeT:
Factori
sociologici
- Normele sociale - fiecare societate I$i stabile$te masuri de
igiena, asHel Incat indivizii sa respecte salubritatea locurilor
publice
":::roz, rO$u-caramiziu = tratament cu piramidon
-:.albastru-verde = tratament cu albastru de metilen
..: careniu-ro$U sau brun negru = tratament cu chinina sau
I
- Educatia acid salicilic . _

I
~~.

- Cultura mirosul - de bulion = urina proaspata --

urinei - amoniacal = dupa un timp din cauza fermentaliei alcaline
reactia urinei - normal = reactie acida = pH-ullntre 4,5-7
I. Independenta in satisfacerea nevaii
a) URINA: s..oJ.u.!Le-apoasitprin care sunt..elimioate substaotele rezultate din
Reactia urinei In lunctie de alimentatie:
- regimul bogat In carne - acidifica urina
I
metaboi;S~ermediar protidic, inutile $i toxice pentru organism - regimul vegetarian - scade aciditatea urinii
--- Genera/itati: Prin urina se elimina din organism substantele toxice. Eliminarea
acestor substante se lace In solutie apoasa Impreur:e. cu saruri minerale $i alte
substante de dezasimilatie care nu sunt necesare organismului.
Nota
Reactia hiperacida sau alcalin,') lavorizeaza precipiL'lrea
substantelor dizolvate In urina ~normarea calculilor in caile
I
In mecanismul de eliminare intervin, alaturi de rinichi $' tubul digestiv, ficatul, urinare.

I
i
glandele cu secretie interna, starea functionala a aparatului circulator - toate fiind
inliuentate de activitatea sistemului nervos.
~~ - normal = ciar, transparenta la InceplJt Q.upaun timp ea Q£Sl.!~
urinei deveni tulbure In
De aici se vede interactiunea Intre nevoia de a elimina $i celelalte nevoi rmal - datorita coa ularii mucinei ia
lu ndamentale. ce ulelor epiteliale antrenate din caile urinare $i a mucusului din
Termin%gie:
- mictiune = emisiune de urina, act fiziologic con$tient de eliminare densitatea
t?!ganelegenital~.

- se determina imediat dupa emisie, pentru ca prin racire se

I
- diureZ8t<cantitatea de winaoliminata din organism timp de 24 ore. urinei schimba densitatea

Manifestari de independen~a
- normal 1010:1025 -:'-'a'regim mixt; la temperatura de 150C
(temperatura maimica sau mai mare modifica densitatea) I
cantitatea - ~riaza ID functie_de_v.ar.sla.:.
- nou,nascut 30-300 ml/24 h
- .0lliii 500-1200 ml/24 h
b) SCAUNUL = resturile alimentare supuse procesului de digestie, eliminate din
organism prin actul defecatiei
Scaunul este alcatuit din:
I
adult 1200-1400 ml/24 h... 180 tnl/24 h
- reziduurile ramase In urma digestiei alimentelor
frecventa
mictiunilor
-llOu:.oas.cu.l=..mi.c.tiuniIrecvente
- cop-II4-5/zi
-adult 5-6/zi
- celulele descuamate de pe supralata tubului digestiv ~i a glandelor digestive
- produsele de excretie a tubului digestiv $i a glandelor anexe
I
- numar mare de microbi
L- _
-'Varstnic 6-8/zi
-~_.- ""--
138
Termin%gie: - defecatie = eliminarea materiilor lecale prin anus
139
,I !

, , ".:. , ,~"~,:," •.;, ~.;.:.~ •.:.;; :' ..Il';(\I",r,j";;'.!' '.

 ',j
v'

I Manifestari de independen~a
r c) TRANSPIRATIA = fenomen fiziologic prin care organismul I$i intensifica
pierderea de caldura $i funclia de excrelie, prin intermediul glandelor sudoripare.
Frecventa - normal la adult - 1-2 pe zi sau unul la doua zile

I Orarul
- 1-2 scaune pe zi la nou-nascut
- ritmic, la aceea$i ora a zilei, dimineala dupa trezire
Terminologie: - sudoare = solulie apoasa, constituita din apa 990 g%o $i 10 %0
reziduu uscat (uree, urali, acizi gra$i, acizi organici volatili, saruri minerale)

Manifestari de independen~a
I Cantitatea

Consistenta
- zilnic 150-200 9 materii fecclle

- pastoasa, omogena
~J,:~;"

- Reactia
• •

- acida pH = 5,2 sau u$or alcalina

. -, . ..; ,O;::~'

Forma - cilindrica, cu diametrul de 3-5 cm, lungime variabila Cantitatea - minima, pentru a menline umiditatea pliurilor

I Culoarea -
-
bruna, la adult, data de stercobilina
In func!ie de alimentalie:
Mirosul - variaza In funclie de alimentalie,
igienice ale individului
climat $i de deprinderile

- deschis-galben = regim lactat

I -
-
brun Inch is = regim carnat
negru = ali mente preparate care conlin sange
- verde = legume verzi
Perspiratia - pierderi insensibile de apa prin evaporare la nivelul pielii $i prin
expiralie
Compozilia aerului expirat:
- culoare caracteristica alimentului = mure, ciocolata, afine - O2 -16%

I Modificarea culorii In funclie de medicamente:

- brun-negru = bismut
- negru-verzui = fier
- CO2- 3%
- N -74%
- H20 -7%
- alb = bariu
I. Mirosul
- negru mat = carbune

- fecaloid'- difera de la un individ la altul

~-
d) MENSTRA =pierdere temporara sau periodica de sange, prin'Organele
genitale

I La copilul mic
_.-
- apare la pubertate $i dispare la menopauza $i In timpul sarcinii

Culoarea -In primele 2-3 zile dupa na$tere = verde-brun Inchis (meconiu) Manifestari de independen~a
I - La sugari:
Aspectul $i culoarea se modifica In funclie de felul alimentaliei.
Ritmul - la 28-35 zile

..-- Astfel:,~ '. Durata . -,3-5 zile

I
:-.-':'

-'- galben-auriu = sugar alimentat la san, In contact cu aerul, prin

J
oxidarea bilirubinei - devine verzui sau verde Aspectul
- mucus amestecat cu sange $i detritusuri celulare; nu
- galben-deschis = sugar alimentat artificial coaguleaza

I Numarul
- brun = dupa introducerea fainii In alimentalie

- 3-4 pe zi pana In luna a VI-a cand se reduce la 2-3 pe zi

I Culoarea - ro$U negricios, la Inceput,apoi ro$U deschis

I Daca sugarul este alimentat

scaunelor este de 1-2 pe zi.
pe cale artificiala, numarul Cantitatea

Mirosul
- 50-200 9

- dezagreabil
Mirosul - u$or acru, reactie acida = sugar alimentat la san

I 1- fad, reaclie alcalina sau neutra = alimentatie artificial a Evolutia - fara dureri, u$oara jena fiziologica

140
141

I
 ~
Interven~iile asistentei
pentru men~inerea independen~ei in satisfacerea nevoii
- program de lucru inadecvat pentru satisfacerea nevoii
(constipatie)
- insalubritatea mediului (eliminare urinara inadecvata)
I
- cerceteaza deprinderile de eliminare ale pacientului - temperatura ambianta prea ridicata (diaforeza)
-
-
-
planifica programul de eliminare, tinand cont de activitatile sale
planifica exercitii fizice
il invata tehnici de relaxare
Lipsa
cunoa~terii
- Iipsa de cuno$tinle
- insuficienta cunoa$tere a sinelui, a celorlalli, a mediului
I
inconjurator
- cHrceteaza .deprinderile alimentareale pacientului , .".
I
! ••.••..

; ~.~-c-
I
- recomanda consumarea alimentelor $i a lichidelor ce favorizeaza eliminarea
Cand nevoia de eliminare nu este satisfacuta, survin mai multe probleme de
dependenta:
II. Dependenta in satisfacerea nello;;
In conditii patologice exista mari pierderi de Iichide prin: poliurie, diaree,
varsaturi, drenaj, diaforeza, expectoratie abundenta, stomiietc.
1
2
3
-
-
-
Eliminare urinara inadecvata cantitativ ~i calitativ
Retentie urinara
Incontinenta de urina ~i materii fecale
I
4 - Diaree
Surse de dificultate I 5 - Constipatie
I
i
I ...-""
6 - Varsaturi
Sursele de dificultate care determina nesatisfacerea nevoii pot fi urmatoarele (In //
7 - Eliminare menstruala inadecvata
funclie de problema - cateva exemple):

Surse de
I( 8
9
-
-
Diaforeza
Expectoratie I
- alterarea mucoasei intestinale (diaree, constipatie) 10 - Deshidratare (vezi anexele 2 ~i 3)
ordin fizic -- diminuarea peristaltismului intestinal (constipalie)
- slabirea sau relaxarea sfincterelor (incontinenta)
- Iipsa de control a sfincterelor (incontinenta)
- alterarea centrilor nervor$i (incontinenla) ~
•..•.. 1. Eliminare urinara inadecvata
~i calitativ
cantitativ I
- accidente cerebro-vasculare (incontinenla) I
- spasme vezicale (retenlie urinara)
- anomalii ale cailor urinare (retentie urinara, eliminare urinara
inadecvata)
t
I Manifest.ki de dependen~a I
.:..alterarea cailor urinare (eliminare inadecvata)
MODIFICARI PATOLOGICE ALE DIUREZEI
- alterarea parenchimului renal (eliminare inadecvata)
- tumori (constipatie)
- t int~xic~tii ~limentare $i medicamentoase (drog) (diaree, I I
Poliurje - eliminareaunei cantitali de urina mai mare de 2500 ml/24 h
Poliuria poate fi: trecatoare sau durabila j I
-,;;- re.!enlip.~unnara) ,._. ~.'., " .. i •. -.

I. ...ApaJe:
I
.:.;:...... ,..,
- dezechilibru metabolic, electrolitic, endocrin, neurologic' I TreciHoare, . .,.,..
.'" ,'" to,

(eliminare urinara inadecvata, diaforeza) I durabila sau - in perioada de efervescenla a unor boli infeclioase
- durere (eliminare urinara inadecvata) permanenta (pneumonie, hepatita epidemica etc.)
Surse de - anxietate (diaree, constipalie ... ) - dupa colici renale, accese de angina pectorala, de epilepsie $i
ordin psiho-
logic
- stres (diaree, constipatie ... )
- situalie de criza (eliminare urinara inadecvata, diaforeza,
isterie
- in perioada de resorblie a edemelor, transsudatelor $i
exsudatelor seroase
I
constipalie)
- in scleroza renala cand rinichiul $i-a pierdut capacitatea de
Sursa de
ordin
- tulburari de gandire (incontinenla urinara $i fecale)
- poluarea apei (diaree)
- alimente alterate (diaree)
concentrare. Poate sa creasca pana la 5-6 litri In 24 ore
- in diabetul zaharat: eliminarea cantitatii mari de glucoza prin
I
urina necesita 0 mare cantitate de apa (conform legilor
sociologic
I
- schimbarea modului de viata (constipatie) osmotice)
I
142 143

I
..".,., •.. ,'
 - 1

- In diabetul insipid - lipsa de secretie a hormonului antidiuretic

'Oisuria
hipofizar Impiedica reabsorbtia tubulara a apei. Cantitatea de - eliminarea urinii se face cu durere $i cu mare greutate.
Apare In:
urina poate ajunge pana la 10-30 litri pe zi.

I -In pielite, pielonefrite, tuberculoza renala (caracter de reflex de

aparare a Qrganismului).
- inflamatii acute ale uretrei
- stricturi uretrale
- edeme ale mucoasei uretrale
OUgur!? .,..excretia urinei sub ,500 ml/24 ore - hipertrofie de prostata etc.

I Oliguria poate fi determinata

Apare In:
de cauze renale $i extrarenale.
r-
r::;',""

.
Hematuna
ALTE'MANIFEST.ARI DE DEPENDENT.A
- prezenta sangelui In urina - ro$U deschis, ro$u-Inchis sau
,,'::c:;;,"

- afectiuni Insotite de deshidratarea organismului prin:

I
ro$u-brun. Uneori, In caz de hematurie, urina este tulbure
- transpiratii abundente
asemanatoare cu spalatura de carne.
- varsaturi incoercibile
Albuminuria - prezenta proteinelor In urina
- diaree accentuata
r
- hemoragii abundente Glicozuria

I
- prezenta glucozei In urina
- perioada de form are a coleqiilor seroase
Hiperstenuria - urina foarte concentrata (densitate crescuta)
- insuficienta circulatorie cu formare de edeme
- perioada acuta a bolilor infectioase (pneumonie, hepatita etc.) I Hipostenuria - urina foarte diluata (densitate mica) = In bolile rinichiului cand

I Anuria
- glomerulonefrite acute Insotite de edeme

- lipsa urinei In vezica

~
Izostenuna
.
acesta I$i pierde capacitatea de concentrare.

- urina cu densitate mica se men line In permanenta

valori indiferent de regim
la acelea$i
Poate fi din cauze renale $i extrarenale
Nota
I Apare In:
- glomeruk18efrita
- arsuri Intinse
acuta, nefroze tbxice Intre cantitate, culoare $i densitate este 0 stransa legatura.
- In pofui"ie = culoare deschisa = densitate mica
(In diabet zaharat, de$i este poliurie $i culoarea este deschisa,
- stari de $OCtraumatic $i chirurgical

I - traumatisme lombare
-;:lngajarea unui calcullntr-unul din uretere
i I Edeme
densitatea este mare.)
-In oligurie = culnare Inchisa = densitate mare

- acumularea de lichid seros Tn tesuturi, manifestat prin

I
I TULBURARI DE EMISIUNE URINARA cre$terea In volum a regiunii edematiate, $tergerea cute/or
naturale, pierderea elasticitalii tesutu/ui edemaliat, cu pastrarea

I'~"
Polakiuria. - senzatie de micliune
emisa foarte mica.
"tauzele pot fi:
foarte frecventa,
-'"'3:;t ~',.".
cantitatea
~~.,
de

-."'~:':
I U;'in~""tull)ure'
urmelor presiunii digitale (semul "godeului"); pielea este palida,
lucioasa $i stravezie.
- ~-=----~-.-.---""",""
- In mod patologic urina este tulbure
.~
din cauza saruri/or
- acliuni iritative asupra mucoasei vezicale ininerafe, puroiului sau a microbilor
- procese intravezicale $i de vecinatate: cistita, tuberculoza $i
Urina cu mi- - In diabetul zaharat, din cauza prezenlei acetonei
neoplasm vezical, calculoza vezicala, inflamalii pelviene,

I afecliuni uterine, uretrite, prostatite

- hiperexcitabilitatea mucoasei vezicale la nevropati
ros de fructe
coapte sau
cloroform
Nicturia
- inversarea raportului dintre numarul mictiunilor $i cantitatea aft Ourere
urina emisa In timpul zilei fala de cea emisa In cursul noptii. lombara

~I Apare In insuficienta ventriculara stanga - se datoreaza faptului Sete intensa

/1
ca In cursul zilei inima nua asigurat trecerea prin rinichi a unei
cantitati necesare de sange. GreJuri ~i
I varsaturi
144
I 1«-
~I
 - Intervent;iile asistentei -
Pacient cu eliminare urinara inadecvata cantitativ ~i calitativ
glob vezical
Manifestari de dependent;a I
- distensia vezicii urinare deasupra simfizei pubiene, cauzata de
OBIECTIVE

Pacientul sa
fie echilibrat
INTER"ENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE

- asistenta face zilnic bilantul hidric,masurand cu con$tiincio- micliuni

retenlia urinara
- absente
~.
I
zitate ingestia $i excretia polakiurie
- micliuni frecvente, In cantitati mici (eliminare prin prea plin)
hidroelectro-
litie $i aeido-
bazie
~ ctaTW.re$tezilnic pacieutul
- corecteaza dezechilbrul hidric, prin hidratarea sau reducerea
aportului de lichide $i electroliti, In functie de ionograma serica
r',...:~

- Intervent;iile asistentei _
i
I
$i urinara
- corecteaza dezechilibrul acido-bazic, in functie de rezerva
alcalina, la indicatia medicului
Pacient cu ischiurie - retenlie urinara

OBIECTIVE
INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE
I
Pacientul sa - recolteaza urina pentru examene chimice $i bacte-

I
Paeientul sa
nu prezinte
eomplicatii
cutanate,
riologice
- administreaza antiseptice urinare, sulfamide, antibiotice,
conform antibiogramei, la indicatia medicului
aiba micfjuni
spontane
- verifica prezenta globu/ui vezical
-Incearca stimularea evacuarii, asltfel:
- introduce bazinetul cald sub bolnav
I
respiratorii, - asigura igiena corporal a riguroasa - pune comprese calde (buiota) pe regiunea pubiana, I
urinare - serve$te pacientulla pat (cand este cazul) cu urinar $i bazinet
- schimba lenjeria de pat $i de corp ori de cate ori este nevoie
- lasa robinetul deschis sa curga apa (sa fie .aLLZitade
bo/nav)
- introduce mainile pacientului In apa calda
I
I
I
Paeientul sa - asigura 0 atmosfera calda, raspunde prompt $i plina de I
- efectueaza sondaj vezical pentru eliminarea urinii la indica\ia
fie echilibrat solicitudine la chemare medicului !
psi hie - Incurajeaza pacientul ~~!J.-$i
exprime gandurile ~isentimentele
Pacientul sa
in legatura cu problema'de dependenta (comunicarea joaca un - Invala pacientul c2'irebuie sa existe 0 rela(ie Intre nevoile de
aiM
rol foarte important). a bea, a manca, a face exercilii fizice $i a elimina, pentru a-$i

2. Reten~ia urinara - ischiurie

echiii brul
psihic
stabili propriul orar de ingestie $i eliminare
- Invata pacientul pozilia corecta penlru U$urarea micli4nii $i
golirea completa a vezicii .....
I
-lini$te$te pacientul $i IIlncurajeaza sa-$i exprime sentimentele
Ischiuria sau retenlia de urina reprezinta incapacitatea vezicii urinare de a-$i
evacua conlinutul. Ea nu trebuie confundata cu anuria, care inseamna lipsa \ .
secretiei renale.
In legatura cu problema sa
- asigura un c1imatcald, confortabil
! I
." Ischiuria poate fi dCliorata unul obstacol In calea. de e!iminare a urir)C'i,ca:
slricluri cicatriceale, calculi inclavati in uretra, hipertrofia prostatei sau alte procese ,_c. I
de vecinatate, care comprima calea de evacuare a urinei, sau unei paralizii a vezicii 3. Incontinen~a de urina
urinare sau sfinterelor, precum in mielita, tabes, poliomielita, traumatisme medulare
!?imaterii fecale
sau unei paraze trecatoare in cursul infectiilor grave (de exemplu febra tifoida, me-
ningita, encefalita, septicemie, dupa interventii chirurgicale intraabdominale) $i In
coma.
Incontinen(a urinara $i fecala poate rezulta In urma unor afec(iuni (infectie
urinara sau intenstinala), traumatisme ale maduvei spinarii, pierderii starii de
I
Retenlia urinara delermina 0 distensie extrema a vezicii, care va bomba, situalie con$tienla, deterioare a activitatii sfincterelor, cre$terea presiunii abdominale,
ce va fi pusa In evidenta prin palpare deasupra simfizei pubiene, In timp ce, In caz
de anurie, vezica ramane goala. in urma presiunii marite din vezica, daca nu este
leziuni obstetricale etc.
Copiii $i persoanele In varsta sunt predispuse la incontinenla tie prin lipsa de I
un obstacol mecanic, sfincterul uretral cedeaza $i urina Incepe sa se evacueze
picatura cu picatura. Acest fenomen se nume$te ischiurie paradoxala sau
incontinenta prin regurgiiare (prea plin).
146 1-'
control a sfincterelor, fie prin procesul de Imbolnavire.
o forma particulara de incontinenla urinara la copii este reprezentata de
enurezisul nocturn, cu cauze multiple ce necesita Ingrijiri complexe.

147
._ .
r, ~

f
I
111-
I Manifestari de dependen~a ,-
- Invata pacientul exercitii de Intarire a musculaturii perineale
- contractia mU$chiior posteriori ai plan$eului pelvin, ca $i

I
Ineontinenta - emisiuni urinare involuntare $i incon$tiente
pentru a Impiedica defecarea
urinara Apare In:
- leziuni medulare - contractii ale mU$chilor anteriori ai plan$eului pelvin, ca $i
pentru a opri mictiunea
- sfar$itul accesului de epilepsie
- contractia mU$chilor se face Inainte $i dupa mictiune, timp de
I - afeetiuni neurologice"~""
- slabirea functiunii sfincterului
- traumatisme
4seCLJnde,apoi, relax;1l'ealor se rep'eta de 100ri
- de 4 ori pe zi, sau mai des, daca este util
- oprirea jetului urinar In timpul mictiunii $i reluarea e/iminarii de

-I Enurezis - emisie de urina, noaptea, involuntara $i incon$tienta, care se

manifesta mai frecvent lacopiii cu tulburari nevrotice, dupa
varsta de 3 ani
mai multe ori
- cre$terea capacitatii vezicii urinare prin a$teptarea, timp de
aproximativ 5 minute, de la senzatia de mictiune pana In
momenlul eliminarii
- pierderi de materii fecale involuntar $i incon$tient
I
Ineontinenta
de feeale Paeientul sa - asistenta asigura 0 ambianta in care sa fie respectata
fie echilibrat intimitatea pacientului
Iritarea tegu-
psihic - Incurajeaza bolnavul sa-$i exprime ceea ce simte in legalura
mentelor

I regiunii anale
cu aceasta problema
- arata simpatie, toleranta, rabdare, raspunde plina de
solicitudine
- administreaza medica(ie simptomatica la indica(ia medicului

I - Interven~iile asistentei -
Paeient eu ineontinenta de urina~i materii feeale
4. Diareea

I OBJECTIVE

, Paeientul sa
prezinte te-
INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE

- schimba lenjeria de pat $i de corp dupa fiecare eliminare

- daca este posibil, recomanda purtarea chilotilor cu captu$eli
Tranzitul intestinal accelerat provoaca diaree. Cand numarul scaunelor este
prea mare au loc pierderi importante de apa $i electroliti, ceea ce determina un
dezechilibru hidroelectrolitic $i starea de diaree se prelunge$te.
gumente ~i care absorb urina $i nu produc miros neplacut $i iritalia Factori determinati:

I mueoase
integre ~i
curate ~.,~.~~
tegumentelor
- asigura igiena locala riguroasa,dupa fiecare eliminare
- apiica crema protectoare
- exacerbarea peristaltismului intestinal
- cre$terea secretiei intestinaJe
- scaderea resorbtiei
. ,

I - insTJleazasonda vezicaU3.:fa indica'tlcfnlfjdicului '""'fJre$elialift'tentare :,,-:" ,0" .~:..

- stres
Paeientul - asigura aport lichidian adecvat, In functie de bilantul hidric Factori declan$atori:
sa-~i reea- (mai mare In prima jumatate a zilei) - cauze nervoase
pete - stabile$te un orar al eliminarilor
I eontrolul
sfineterelor
- formeaza deprinderi de eliminare la ore fixe (Ia Inceput, la un .
interval mai scurt, iar pe masura ce se obtine controlul
sfincterelor, intervalul se mare$te)
- cauze inflamatoare
- continut intestinal cu efect excitant (chimic sau mecanic)

- treze$te pacientul din somn pentru a urina Manifestari de dependen~a

I - Invata pacientul pozitia adecvata, care favozeaza golirea
completa a vezicii Freeventa numar mare In 24 h
- urmare$te cre$terea presiunii pdn masajul vezicii sau prin - 3-6 scaune/zi, In enterite $i enterocolite
,I pozitia a$ezat $i aplecat Inainte, care contribuie la declan$area
mictiunii $i la eliminarea urinei ramase
- 20-30 scaune/zi, In sindrom dizenteric
- 80-100 scaune/zi, In holera

148 149
I
& ~

Consistenta - scazuta, scaune moi, pastoase,

- apoasa, dupa purgative saline
semilichide, sau 5. Constipa1=ia I
Cantitatea - marita In diareele gastrogene de natura aclorhidrica Constipatia este caracterizata prin scaune rare unul la 2-4 zile, sau mai rare _

Culoarea
- scazuta, foarte redusa In dizenterie, 10-15 9

- galben aurie, In diaree (In functie de viteza tranzitului

uneori, chiar cu un ritm regulat; dar la intervale mai mari deciit cele fiziologice.
Fecalele sunt de consistenta obi$nuita, de volum redus, fara resturi alimentare
digerabile. Constipatia poate avea cauze functionale (accidentale sauhabituale),
I
intestinal, bilirubina nu are timp sa se reduca, din cauza mecanice (stenoza intestinala, cancer al colonului), tulburari In activitatea
tranzituiUi intestina.l aceelerat) .:,J..p."7-J

- verde cand bilirubina se oxideaza la nivelul intestinului gros

- albicios ca argila - icter mecanic, din cauza lipsei pigmentilor
'sigmoidianasau poate fi simptomatica
esofagiene, tulburari endocrine).
alimentatie saraca In reziduuri,
(In afeclir'fH pelvine, gastrointestinale,
Modul de viata, 0 hidratare insufieienta, a
unele medicamente, emotiile puternice pot
I
biliari; pancreatite cronice din cauza unor cantitati mari de
grasimi nedigerate
- hipercolorat - brun-Inchis = icter hemolitic
- negru ca pacura, moale $i Jueios = hemoragii In portiunea
determina aparitia constipatiei.
lIeusul este caracterizat prin suprimarea campi eta a eliminarii fecaleior $i
gaze/or. lIeusul poate avea cauze functionale $i anume: paralizia musculaturii
peretllor intestinali, cand perista!tismu/este abolit, sau spasmul peretilor intestinaii,
.1
superioara a tubului digestiv
- scaun amestecat cu sange proaspat = hemoragii In portiunea
inferioara a tubului digestiv
cand contractiile intestinaie sunt atat de puternice Incat intestinui se imobilizeaza
sub forma unor tuburi rigide. In aceste cazuri, vorbim de ileus dinamic, spre
deosebire de ileusul mecanic, care este determinat de cauze mecanice ca: ocluzie,
I
obstruct!i intestinaie, strangulatii.
Mirosul

I
In functie de procesele de fermentatie $i putrefactie de la nivelul
intestinuiui gros:
- acid = fermentalie exagerata Manifestari de dependen~a
- putred = putrefactie exagerata
Frecventa - scaun la 2-4 zile din cauza unui tranzit Intarziat
- ranced = grasimi nedigerate (steatoree)
- foarte fetid = cancer al colonului $i rectului
- de varza stricata = infectii cu colibacH Orarul
- suprimarea completa a eliminarii fecalelor $i a gazelor (ileus)

- pierderea orarului obi$nuit a evacuarii

-- _--
..
I
f---~
Aspect
I
- Aspect asemanator cu: Cantitatea - redusa, In constipalie
deosebit ~i - zeama de pepene sau supa de linte = febra tifoida
cu elemente - mare (cateva kg), in anomalii de dezvoltare a co!onului
- zeama de orez = intoxicatii, lambliaza, holera
(megadolicocolon)
anormale - balega de vaca = in colite
- Cu conlinut de elemente patologice
- mucus, puroi, sange = co lite ulceroase, cancer rectal sau
intestinal, dizenterie
Consistenta

Forma
- uscata, crescuta (scibale, copralili)

-' bile dure, de marimea maslinelor, in constipalia spastica

I
~
~~ .. -::;:t~3J.Jtmusculq,r~nedigerat
pancreatita cronica
= crE?a!ore.g< In a.0,h~He

- scaune cu parazili intestinali sau oua de paraziti

q;:lstrica,

I
. '.
~
~~.. . - masa fecaloida abundenta, In constipatia atona
'.:.-
b'~e conglomerate, muitiglobale, ':c{1nd rri'aterTile'fecale
stag nat mult In rect
au -I ,<

Crampe - contractii dureroase, involuntare $i pasagere ale mU$chilor Culoare - inchisa

CoHca
abdominali

- durere cauzata de mi$cari peristaltice exagerate

Crampe - contractii dureroase,
abdomina/e
involuhtare, pasagere, ale musculaturii I I
Durere locala

I
- durere la nivelul anusului $i iritalia tegumentelor perianale Meteorism - acumulare de gaze In intestin, datorita absorbjiei lor
Semne de - tegumente $i mucoase uscate insufieiente, producerii In cantitaji exagerate, In urma unei
deshidratare - oboseala, slabiciune alimentatii bogate Tn celuloza sau in urma aerofagiei
- greala $i varsaturi

150
Flatulenfa - eliminarea frecventa a gazeloi din intestin

151
I
I
 Tenesme - senzatia dureroasa de defecare, fara eliminare de materii
fecale pacientul sa - curata $i usuca regiunea anala, dupa fiecare scaun
aiba tegu- - aplica creme protectoare
Fecalom - acumulare de materii fecale rn rect mente ~i mu- - face toaleta anusului de mai multe ori pe zi $i dezinfecteaza
coase peria- cu acid boric 2-3%
Anorexie
nale curate ~i
Cefalee ., integre
, .,
..,
c

.. ..
.'
,. """," '.cc .', .. _.'. "",,"_
Iritabilitate pacientLJI' - asigura repaus la pat, cand starea generala este alterata
sa-~i satis- - mentine constanta temperatura corporala (au loc pierderi de
faca celelalte energie)
Nota: Modificarile patologice ale scaunului la copilul mic pot fi:
- muco-grunjoase - consistenta neomogena semilichida cu particule solide nevoi funda- -Incalze$te pacientul cu termofoare, paturi, perne electrice
(grunji). Mucusul format dintr-o substanta filanta, gelatinoasa menta Ie - protejeaza patul cu aleza $i mU$ama
- serve$te pacientul cu bazinet
- Iichide-semilichide - au caracter spumos - din cauza unor procese
fermentative rn intestin Pacientul sa - hidrateaza pacientul pe cale orala $i prin perfuzii, urmarind
- muco-purulente - se elimina puroi, scaunul este foarte fetid fie echilibrat Inlocuirea pierderilor de apa $i electroliti
- muco-sanguinolent - contine sange hidro- - recolteaza sange pentru hemocultura $i scaun, pentru
electrolitic coprocultura
- InteMlen~iile asistentei - - monitorizeaza functiile vitale $i vegetative $i Ie noteaza In
foaia de observatie
Pacient cu diaree sau constipafje
- calculeaza cantitatea de Iichide ingerate $i perfuzate $i pe cea
eliminata
OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME $1 DELEGATE
Pacientul sa - da dovada de Intelegere $i rabdare, menajand pudoarea
Pacientul sir - in constipa/ie determina pacientul sa ingere 0 cantitate fie echiliblat pacientului
aibil tranzit suficienta de lichide psihic - " lini$te$te $i " Incurajeaza sa-$i exprime emotiile $i sen-
intestinal In - recomanda alimente bogate rn reziduuri timentele In legatura cu starea sa
limite - stabile$te, impreuna cu pacientul, un orar regulat de eliminare,
fizioiogice In functie de activitatile sale
6. Varsaturile
- determina pacientul sa faca exercitii fizice cu regularitate
- urmare$te $i noteaza rn foaia de observatieconsistenta $i Prin varsaturi rntelegem evacuarea pe gura a conjinutului stomacului.
Varsatura (voma) este un act reflex, cu centrul rn bL!lbulrahidian, reprezentand
-,-',-.' frecventa ~caun,;lor",.. ,,"_.,.., •••"" ....:r Q, ITlQc:lCllitatede
aparare f.atade un,continutetemacakdal:lootor organismului. ."...
-efectueaza, la nevoie, clisma evacuatoare simpla sau uleioasa
- administreaza, la indicatie, laxative In momentul vomei, musculatura peretilor stomacali, mU$chii abdominali $i
- in diaree pregate$te bolnavul pentru examinari endoscopice diafragmul se contracta simultan, In acela$i timp, pilorul se Inchide, iar continutu/
- alimentatia este hidrica, In primele 24-48 ore stomacului ajunge, sub presiune, la cardia care In acest moment se deschide,
- asistenta serve$te pacientul cu ceai neindulcit (menta, coarne, In urma presiunii intrastomacale,continutul gastric trece In esofag, apoi In
mU$etel)supa de morcov, zeama de orez faringe, limba este trasa rn jos, nazofaringele $i laringele se Inchid, iar continutul
- treptat, introduce mici cantitati de carne slaba, fiarta. branza stomacal esle evacuat pe gura, Varsatura nu trebuie confundala cu regurgiiatia
de vaci, paine alba prajita.-s~e strecurate, din legume care este un reflux al alimentelor din stomac sau esofag rn gura, fara greata $ifara
- dupa 4-5 zile, trece la 0 alimentatie mai completa contractia mU$chilorabdominali, De asemenea, varsatura nu trebuie confundata cu
- administreaza la indicatiile medicului, simptomatice, vomica - care este eliminarea de colectii masive de puroi sau exsudat prin caile
spasmolitice, antimicrobiene, fermenti digestivi, sedative respiratorii ce provin dintr-un abces pulmonar, chist hidatic etc. Eliminarea esie
exploziva $i abundenta,
152
153
 I
.--
Cauzele varsaturii pot fi:
- de origine centrala (cerebrala) = centrul bulbar este influentat direct prin
cre$terea presiunii lichidului cefalorahidian = cre$terea tensiunii intracraniene
Daca hemoragia este abundenta, evacuarea continutului
stomacal se face mai repede, sangele neavand limp sa fie di.
I
gerat - atunci varsaturile vor Ii formate din sange proaspat.ro$u
(meningite, encefalite, tumori etc.). Se produc fara nici un efort, nu sunt precedate
de senzatii de greala $i de stare generala alterata.
- de origine periferica = excitatia bulbului vine de la periferie. Este de origine
Culoarea - galben verzuie (varsaturi biliare)
- ro$ie (hematemeza)
I
rliqestiva, urogenitala, boli infectioase, tulburari metabolice $i endocrine, agenli - galben murdar (ocluzii)

I
c
.' '~;limiCi, medicamento$i'etc. ' ;.':f~' - bruna, - aspect de zalde calea(cancergastric)'(v(41' I

Varsaturile de origine periferica prezinta simptome premergatoare: continutul)

- greala Mirosul - fad, acru, In hiperclorhidrii
- salivalie abundenta
- ameteli
- tahicardie
Forja de
- fecaloid (ileus)
- ranced (fermentalie gastrica) I
- dureri de cap - bruse, In jet, tara efort, fara legatura cu alimentarea, fara
proiectie
Manifestari de dependen~a Simptome ce
insotesc
-
greala - varsatura in hipertensiunea intracraniana
dureri abdominale
I
- greala - salivalie
Frecventa - ocazionale (intoxicatii alimentare sau boli infectioase acute) varsaturile
- frecvente (stenoza pilorica)
- incoercibile (graviditate $i boli psihice)
-
-
-
cefalee
transpiralii reci, tahicardie
deshidratare
I
Orarul - matinale (gravide $i alcoolici)
- postprandiale precoce (nevropati) sau tardive (ulcer $i cancer
g;xstric) Interven~iile asistentei _ I
Cantitatea - mare, in stenoza pilorica (Ia alimentele consumate, se adauga Pacient cu varsaturi
secrelia exagerata a glandelor gastrice $i resturile ramase de la
alimentaliile anterioare)
- mica (calivazeci de ml)
OBfECTIVE INTERVENTIILEASISTENTEI, AUTONOME$1 DELEGATE I
Paci~;i1tulsa - In funclie de starea pacientului, asistenta II a$aza In pozilie
Continutul - alimentare
- mucoase, apoase (etilici $i gravide)
- fecaloide (ocluzii intestinale)
fie menajat
fizic $i psihic
in timpul
semi$ezand, $ezand sau In decubit dorsal, cu eapu! Intr.o parte,
aproape de marginea patului
- IIlini$te$te din punct de vedere psihie
I
.C.,~
-c oiliare (colec1stopatii) - , ' , ,,,'. L. varsaturii" " J
I
'" ".'0' ,: ~-~:"
-II ajuta Ir'ltimpulvi:\rsaturii :;;'i-iJastreazaprMusul eliminat
I
- puru!ente (gastrite flegmonoase) - Ii ofera un pahar de apa sa'$i c1ateascagura dupa varsatura
- sanguinolente -Ia indicalia medicului Ii administreaza medicalie simptomatica
Sangele poate proveni din: - suprima alimentatia pe gura $i alimenteaza paeientul
- stomac (ulcer, cancer gastric, gastrita cronica, intoxicatiile
cu substante caustice etc)
- organele invecinate(plamani, esofag, nas, gingii etc). San.
parenteral, prin perfuzii cu glucoza hipertona, hidrolizate
proteice, amestecuri de aminoacizi, vitamine $i electrolili
I
gele fiind inghilit $i apoi eliminat prin varsatura (Hematemeza) Pacientul sa - corecteaza tulburarile electrolitice $i rezerva alca/ina
in stomac sangele fiind digerat - apare varsatura de culoare
bruna - culoarea "zatului de catea" (drojdiei de catea). Aceastil
culoare se datore$te c10rhidratuluide hematina - care ia na$tere
fie echilibrat
hidroelectro-
Iitic $i
- rehidratarea orala va Incepe Incet, cu cantitali mici de Iichide
reci, oferite cu Iingurila
I
- face bilantul /ichidelor intrate $i eliminate
I I din hemoglobina sub influenla acidului c10rhidricdin stomac.

154
acido-bazic - monitorizeaza tunctiile vitale $i vegetative

155
I
I
r :;rr,Ci"
i,~~',_:,_'~:..:._:~';..J~::S~~~$~'~Q

I 7. Eliminare menstrualii !iiivaginala inadecvata - Interven1:ii1easistentei -

Menstra este 0 pierdere de sange prin organele genitale, care apare la sfar$itul Pacienta cu eliminare menstruala $i vaginala inadecvata

I fiecarui cielu menstrual, daca ovulul nu a fost fecundat (de la pubertate pana la
menopauza). OBIECTIVE INTERVENTIILEASISTENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE
Menarha, prima menstra, apare intre 11 $i 14 ani $i este influentata de mediu, Pacienta sa - asigura repausul la pat

I clima,viata in aekiil"er. , ',.:,

Glandele mucoasei genitale secreta 0 cantitate redusa de Iichid, care contribuie
la procesul de autoaparare a aparatului genital fata de infectie - leucoree
aiba 0 star.f.7=, -'- efectueaza spalaturi vaginalecusolutiiantiseptice(dupace.
de bine, de
confort $i
s-a recoltat secretie vagina/a pentru examen bacteriologic $i
citologic)
fiziologica.
securitate - aplica pansament absorbant $i II fixeaza In "T"
I Cand aceasta secretie devine abundenta, se exteriorizeaza sub forma unei
scurgeri iritante, in cantitate variabila - leucoree patologica.
- schimba pansamemtul des
- Invata pacienta tehnici de relaxare
- protejeaza patul cu mU$ama $i aleza, la nevoie
Manifestari de dependen~a
I Amenoree - absenta menstruatiei -lipsa completa a menstrelor
Pacienta sa
aiba 0 stare
- calmeaza durerea cu antialgice
- Iini$te$te pacienta In legatura cu problema sa
- Ii explica scopul interventiilor (examen genital, examenul ,
Dismenoree de bine secretiei vaginale, examinari radiologice) ,
I Metroragii
- menstruatie dureroasa - aparitia durerilor in timpul menstrei

- hemoragii neregulate, acielice, survenite intre doua menstre

psihic - Ii administreaza medicatie sedativa la indicatia medicului

succesive

I Menoragii

Oligo-
- hemoragii menstruale prelungite

- intervale lungi intremenstre

t.:;
8. Diaforeza. Transpira1=ia in cantitate abundenta
Sudoarea contribuie la eliminama apei $i a unor de$euri ca: uree, amoniac, acid
uric $i altele, completand astfel eliminarea renala. Intr-o cantitate excesiva, are

I menoree

Polimenoree
,
- intervale scurte intre menstre
semnificatie patologica, putand duce, uneori, 'Ia deshidratare.
Producerea transpiratiei are loc In functie de 0 serie de factori: temperatura
mediului ambiant, efort fizi,c $i intelectual, ingestie de Iichide, activitatea rinichilor,
starea fiziologica a organismului.

I Hipomenoree

Hiperme-
- cantitate redusa

- cantitate crescuta
Glandele sudoripare se aM sub controlul sistemului nervos vegetativ simpatico
In sustinerea termoreglarii, intervine evaporarea lichidelor de la suprafata pielii (In

I'~- ),' noree

p-'":,;,..

Leucoree
._.- . ''"' '. ''''-': "-, -;:.'~-

- de la caliva ml, cand pateaza lenjeria, pana la 200-400 ml

'- '~: " . " :::.-~'"
.. .,
transpiratie), ceea ce ajuta la pierderea de caldura; prin evaporarea fiecarui ml de
sudoare,se, pi~,O,5El ,cak .. ,.',O',' ,""" ",,' <0-0=-, ~~"'

patologica
Manifestari de dependen1:a

I Hidroree

Culoarea $i
- secretie vaginala abundenta: 200-400 ml

- alba laptoasa, in leucoreea femeilor tinere

Orar - mai mult sau mai putin regulat
aspectul - galben verzuie, in gbnococie Cantitate - 600-1000 ml/24 h, ajungand, In cazuri extreme, la 10 litri/

I scurgerilor
vaginale
-
-
ro$ie apoasa sau cafenie, In tumori
seroasa, mucoasa, muco-purulenta, purulenta Localizare
24 ore

- generalizata, cand temperatura mediului este erescuta _

I Ritmul '
semnificatie critica atmosferica

~I I scurgerilor
- continue sau sparodice, mai ales la oboseala

156
~~i .'
I
-Iocalizata la pa!me $i plante (boala Basedow, alcoolism cronic,
rahitism, SIDA, tulburari preclimax)

157
I
 - hiperhidroza - cantitate plantara crescuta, ce stagneaza
interdigital $i determina aparitia de micoze $i infectii
,.--
- galben verzuie, In supuralii pulmonare
- alba sau alba cenu$ie, In inflamalia bron$ica $i in astmul
I
Miros bron$ic
- puternic - variaza In functie de alimentatie, temperatura
ambianta, deprinderile igienice ale bolnavului
-Mirosul - neagra, in infarctul pulmonar

- fetid In dilatalia bron$ica, caverne tuberculoase

I
- fetiditate penetranta, In gangrena pulmonara
- Interven~ii1e asistentei -
Pacientul

OBIECTIVE
cu diaforeza

INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE Consistenfa

- mirosul pamantului
pulmonare

- spumoasa
,! =.
sau al. paiului umed, In supuralii
I
- aerata
Pacientul sa
aiba 0 stare
de bine, de
- ajuta sau menline tegumentele pacientului curate $i uscate
- spala tegumentele ori de cate ori este necesar
- schimba lenjeria de pat $i de corp
- gelatinoasa
- vascoasa
-lichida
I
confort fizic -Invata pacientul sa poarte $osete din bumbac (absorbante) $i
sa Ie schimbe frecvent
- mentine igiena riguroasa a plicilor $i a spatiilor interdigitale
- asigura imbracaminte u$oara $i comoda
Forma -
-
-
perlata, in astmul bron$ic
numulara, in caverne pulmonare
mase grunjoase izolate, In saliva
I
Pacientul sa - mulaje bron$ice
- cu tact $i cu blandete, va solicita pacientului sa se spele
prezinte
echilibru
psihic
- II incurajeaza sa-$i exprime sentimentele
problema de dependenta
In legatura cu Aspectul - mucus, In astmul bron$ic, inflamalia bronhiilor
- purulent, in supuraliile pulmonare
- muco-purulent
I
I
- seros, in edemul pulmonar
9. Expectora~ia - pseudomembranos, in difteria laringiana
- sanguinolent, in edemul pulmr::,ar, cancer pulmonar, illfare!
Prin expeetoralie intelegem eliminarea sputei din eaile respiratorii. Sputa reprezinta pulmonar
totalitatea substantelor ce se expulzeaza din caile respiratorii prin tuse. In condilii
fiziologice, mucoasa cailor respiratorii secreta doar 0 cantitate mica de mucus, necesara
protejarii suprafetei interioare a organelor respiratorii fata de uscaeiune $i de efeetul
nociv al aerului $i prafului. Acest mucus nu se eliitlina $i nu declan$eaza actul tusei.
Cant ita tea _. 50-100 ml/24 ore, In bron$ita, pneumonii, TBC
- pana la 1000 ml/24 ore, in bron$iectazii, caverne TBC,
gang rena pulmonara $i edem pulmonar
I
- vomica - eliminarea unei cantitali masive de puroi sau
in condilii patologice, se aduna in caile respiratorii 0 cantitate variabila de sputa,
care acjioneaza ca un corp strain $i provoaca aetul tusei.
Sputa este formata din secretia, transsudatia $i exsudalia patologica a mueoaselor
exsudat (In abces pulmonar, chist hidatic).
I
bronhopulmonare, din deseuamalia epiteliilor pulmonare $i a cc'iilor aeriene, din produ- - Interven~me asistentei -
.. seterezultate alIi deseompunerea.lesi.Hului pu'lmona/$i din substanle straine'"inhalaie.
in limpul evaeuarii prin faringe $i gura se mai adauga saliva, secrelie nazala $i
faringiana.
Pacienr"cu

OBIECTIVE
expectoratie

INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE

I
Manifestari de dependen~a I
Culoarea - ro$ie, sanguinolenta, aerata $i spumoasa - hemoptizie
Pacientul
nudevina
sursa de
sa - educa pacientul cum sa expectoreze, sa tU$easea eu gura
inchisa, II invaja sa nu inghita sputa sa eolecteze sputa in
scuipatoare (dezinfectata cu solulie lizol, fenol 3%)
I
- hemoptoica - striata, eu sElnge infeclii - sa nu stropeasca in jur
-
-
-
ruginie (culoarea sucului de prune) - pneumonie
ro$ie-bruna, cand sangele stagneaza in plamani
rO$ie gelatinoasa, in cancerul pulmonar
nosocomiale - sa nu arunce corpuri straine in seuipatoare
- curata mucoasa bucala $; dinlii cu tampoane
- gole$te $i curala scuipatorile, dupa ce au fost dezinfectate
I
I,
- roz, in edemul pulmonar - manuie$te scuipatoarele cu prudenla, se spala $i se
dezinfecteaza
158
159

I
II
I Tehnici de evaluare !iii ingrijiri asociate nevoii
m

de a elimina a

-
I Determinarea cantita~ii de urina pe 24 ore
a
m
a
m

a
m
Obiective - oblinerea datelor privind starea mOrfo,ftJ.retional~-a apa~atull;l.

I
a

renal $i asupra altor Imbolnaviri

m

a
-+-+-
- cunoa$terea volumului diurezei a
m

- efectuarea unor determinari calitative (analize biochimice) din 1t

c.. a -
I
cantitatea totala de urina emisa Z m

a
- urmarirea bilanlului circulaliei lichidelor In organism = bilantul m
a
lichidian (intrari-ie$iri) m

I
m
Masurarea Colectarea urine; pe 24 ore: C a

diurezei
~ m
- se pregatesc recipiente - vase cilindrice gradate, cu gat larg, 'Ii
(I)
a

spalate $i clatitecu apa distilata (pentru a nu modifica f::, Z

m
a
-.I m
compozilia urinei) $i acoperite; se poate utiliza orice borcan de :::l
I
a

2-4 iitri pe care-I vom grada noi cu creion dermograf sau pe a m

benzi de leucoplast ~ a

'''<: ~ a
m

- colectarea Incepe dimineala, la 0 anumita ora, $i se termina In ~ ~ m

ziua urmatoare, la aceea$i ora f-;. " a

I
C
m
I!! (IJ
- se informeaza pacientul asupra necesitalii colectarii corecte a 0-
.~. a

urinei $i asupra procedeului ' ~ m

~ (IJ
G

,"
i-.:
l
Pentru 0 determinare corecta: 2 a
~
f..,.:
0

I - pacientul urineaza dimineala la 0 ora fixa; aceasta cantitate de I1J '"a

I urina, de la prima emisie, se arunca
l.U '"
:2
a m

'1-
a

se colecteaza, apoi, tbate urinele emise In decurs de 24 de '-' ,"

!:!:! Z a
ore, pana a doua zi, la aceea$i ora, pastrandu-se $i urina de la
I G m

~
I
a
ultima emisie lJ.. m

If
a
II De retinut: ~ -
I
a
- golirea vezicii trebuie sa se faca Inainte de defecare ~ "
-,
; - pentrl:.Hl 'impiedictl"'Procesele de ferment-alie, se'vor' adauga, " ..~
z- a

I
:;'j.;..f.-:..,..~~,~;;;. . -,.-
la urina colectata, cristale de timol

iii
a

- recipientulcu urina este etichetat cu numele pacientului, -

a
"', -,-

. l'
numar salon, numar pat, se line la racoare $i ferit de lumina, 'Ii
C
.2

I
pentru a preveni descompunerea urinei
- dupa golirea recipientului, acesta se va spala $i dezinfecta . 6
..•. ,;..
c-, I & ~ t:.
conform cerinlelor I.
<') <')

:;
- pentru examene fizice (cantitate, aspect, miros) se recolteaza C
.a:
0

-
Ii)
0
;!
0
~ I - 0
D

I
0
urina din 24 ore \ 0> ""
'"
.'
l_
- pentru examene chimfce - se recolteaza 100 ml de urina. t,"
'"'" -'"
0
I!l Precizare: ~
'" '"
'~".'[~
I ~q~
0 0
Pentru determinarea toleranlei la glucide, 100 ml de urina var fi 0
~_ hi

I
D

Lecoltali din cantitatea total a de pe 24 ore

}, I I I ~, ~ '"'"
0
D
D

-'"
""0
o
_ 0
0
S~ :~~I
'" ." I

160
161

I
 II
Notarea
diurezei
NOTAREA iN FOAIA DE TEMPERATURA

Diureza se noteaza zilnic In foaia de temperatura a pacientu/ui:

oeterminarea
calitativa a
MATERIAL
acid sulfosalicilic
NECESAR:
20%.
doua eprubete, stativ, solutie de
I
- prin ha$urarea patratelelor corespunzatoare cantitatii de urina
albuminei TEHNICA:
$i zilei respective
- spatiul dintre doua linii orizontale
corespunde la 100 ml de urina
al foii de temperatura
(proteinurie)
- se toarna In fiecare eprubeta cate 5 ml urina;
-Intr-una dintre ele se adauga 10-15 picaturi de acid sulfo-
I
Cantitatea de urina eliminata In 24 ore, In mod normal, este de salicilic. Ceafalta eprubeta cu urina serve$te de martor
aproximativ1500 ml.' ';, (comparatie);
- se agita $i se observa pe fond negru, comparand cu epru-
beta martor.
I
Analiza urinei INTERPRETARE: daca urina ramane limpede, analiza =

Examenul de urina poate furniza date asupra homeostaziei organismului.

Exarnenul urinei cuprinde un exam en macroscopic (volum, transparenta,
negativa. Daca prezinta opa/escenta = urina contine albumina.
In functie de aprecierea opalescentei se noteaza rezultatul
pozitiv (+), una sau mai multe cruci (slab pozitiv +; intens pozitiv
I
culoare, luciu, miros, aspect, densitate}, unul microscopic (sediment = elemente ++, foarte pozitiv +++).
figurate, cilindri,
fizico-chimic
celulele epiteliale),

creatinina, clorurie, proteinurie etc.).

examen bacteriologic ~i examen
al urinei (reactia = pH, ionograma, compozitia chimica = uree,
Se face cu reactivul Esbach $i eu
I
albuminometrul Esbach = tub de sticia care are
ANALIZA
MATERIAL NECESAR
SUMARA A URINEI

""N-~
la partea superioara notat semnul "R" (reaetiv), iar
fa mijloc semnul "U" (urina). Tubul 8ste gradat la
partea inferioara de lil 1/21a 12.
I
- un cilindru gradat de 100 ml, TEHNICA:
~l,.,,-Il
urodensimetru,
.Indepartarea
hartie de filtru (pentru
eventualei
suprafata urinei).
spume de la
r~~~~. .~~l - se toarna In tubul Esbaeh urina pana la sem .
nul "U" $i se adauga reactiv pana la semnul "R".
- se astupa tubul, apoi se agita bine prin
I
TEHNICA:
rasturnarea tubului pentru amestecarea urinei eu
- se toarna urina In cilindrul gradat;
- se aspira spuma (daca exista)cu
ajutorul hartiei de filtru; b
reactivul;
- se lasa In stativ timp de 24 ore, apoi
- se cite$te rezultatul la Inaitimea stratului
Alburnenornetru
Esbacil
I
I I
'l: - se introduce urodensimetrul (sa a precipitat direct In g%o.
pluteasca liber In urinal;
- se cite$te valoarea densitatii
scara la cifra care corespunde pe menisc..
.
pe Oeterminarea
puroiului
Se face cu hidroxid de sodiu 20% sau potasiu 20%.
TEHNICA:
I
de 10,supxatataurlnoi." - se toarna urina (5 ml) lntr-o eprubeta, apoi. .
Densitatea normala = 1015 - 1025,
Densitatea urinei 8ste influentata de
regimul alimentar, de cantitatea de urina $i Urodensimetru I
_cSe adau'ga cateva piCaturi din hidroxid de sodiu 20% sau
potasiu 20%;
- se agita In forma de U.
I
I
de capacitatea de concentratie $i dilutie a INTERPRETARE: daca exista puroi, bulele de aer ce se
rinichilor. formeaza In urina nu se ridica la suprafata decat cu Intarziere.
Reactia Se determina cu hartie albastra $i ro$ie de turnesol. Determinarea
MATERIAL NECESAR: 0 eprubeta, lampa de spirt, clema
urinei Se va determina numai din urina proaspiHa deoarece urina . caJitativa a

I
pentru eprubeta, reactiv Nylander, Fehling I sau Fehling II.
veche intra In fermentatie amoniacala care 0 alcalinizeaza. I glucozei TEHNICA:
Normal, urina are 0 reactie acida, dar poate sa fie $i aicalina - se toarna In eprubeta 5 rnl urina;
sau neutra. - se adauga 2 ml reactiv;

I
Aciditatea urinei !n mod normal este Intre 5,6 - 6,4 (pH). - se Incalze$te eprubela la fierbere (eprubeta se va line eu

162 L c1ema) = se introduce i'n flacara In pozitie lnelinata

163

I
~

I - incalzirea se face la nivelul de sus al lichidului din

1.2. Dimineata, bolnavul este rugat sa urineze, se noteaza ora
eprubeta - in caz contrar continutul tubului poate ta$ni afara. exacta; aceasta urina se arunca.

I INTERPRETARE: daca urina contine glucoza - In timp de

10-15 minute lichidul din eprubeta se coloreaza In negru.
1.3. Din acest moment bolnavul
timp de 100 sau 180 de minute.
este rugat sa ramElna eu/cat

1.4. Bolnavul nu bea nimic in tot acest timp (dupa unii, bolnavul
DE RETINUT: In mod uzual determinarea glicozuriei se face prin teste rapide.
bea 200 ml apa sau ceai fara zahar, imediat dupa golirea vezicii"

I r--
Determinarea
aeetonei
Se face cu reactiv Legal-Imbert $i solutie de amoniac.
TEHNICA:
[-,
I
I urinare pentru asigurarea debitului urinar mInim). "

- peste urina din eprubeta (5-6 ml) se adauga cateva

2. Pregatirea
materialului
2.1. Se pregate$te materialul steril pentru reeoltare, acelasi ea $i I
I picaturi de reactiv;
- se agita U$or, apoi
- se prelinge pe marginea eprubetei 1 m! amoniac.
pentru reeol-
tarea urinei
pentru examenul bacteriologic al urinei.
2.2. Se pregateste materialul necesar pentru toaleta organelor
genitale.
INTERPRETARE: daca urina contine acetona - se

I
3. Reeoltarea 3.1. Dupa 100 sau 180 de min. se face toaleta organelor genito-
formeaza un disc violet la Iimita de separare a celor doua
lichide. urinei urinare cu apa $; sapun.
3.2. Se recolteaza intreaga cantitate $i se masoara volumul
Determinarea Se face prin metoda Erlich.
(recoltarea se face din jet prin emisiune spontana sau prin I
urobilino- Determinarea se face din urina rece pentru a nu se obtine
I
I genului un rezultat fals.
TEHNICA:
- se toarna cate 5 ml urina In doua eprubete (una din
cateterism vezical).
3.3. Se trimite /a laborator, notandu-se exaet intervalul de timp
Intre cele doua mictiuni si volumul urinei de la a doua micriune. I
eprubete este martor); INTERPRETARE: normal se elimina prin urina 1000 I
I - intr-una din ele se picura cat eva picaturi de reactiv Erlich,
- f2 compara, dupa 1-2 minute, cu eprubeta martor.
INTERPRETARE: daca apare 0 culoare rosie,
hematii/minut $i 1000 leucocite/minut. I
--~
urobilinogenul este crescut.

I Gradul de pozitivitate se apreciaza dupa intensitatea culorii:

- culoarea roz spre ro$U = slab pozitiv (+);
-culoarea rosu intens = urobilinogen crescut (++);
Captarea
.,.--.-co
dejec~iilor fiziologice ~i patologice
'."- --"~,anll\!l" _ ~iiii4~.,

.I - culoarea ro$U aprins = (+++).

I Determinarea
bilirubinei
Se face prin proba Rosin, folosindca reactiv alcool iodat 6%.
TEHNICA:
Seop:
- observarea caracterelor

-. descoperirea modificarilor
fiziologice si patologice ale dejec!ii/or

lor pa..to....
/ogice in ved.erea stabilirii ../'
se toarna 5-6 ml urina In eprubeta;

'I
I -

; - se preling pe marginea eprubetei-1c-'-2 m1 alcdofiodat. .- .. diagnosticului

_" . :.'......-
"_ _ ... -
.
,_•.....
-
..
INTERPRETARE: daca apare un inel verde la limita de
separare a celor doualichide, bilirubina este prezenta. Pregatire • materiale

- prosoape, acoperitoare de flanela

I Studiul cantitativ al elementelor

testul Addis-Hamburger:
figurate $i al cilindrilor din urina S8 face prin
- paravan, mU$ama $i aleza
- materiale pentru toaleta mainilor
Etape Timpi de execufie
- manus;

I de execufie

ATENTIE! La femei nu se fac recoltari In perioada menstruala.

- plosca, bazinet, urinare pentru femei $i barba!i
- tavita renala, scuipatori, pahar conic sau cutie Petri
• pacient
1. Pregatirea 11.1. Se anunta boln~vul cu 0 zi Inainte de efectuarea probei;se
bolnavului I recomanda. regim fara lichide cu 24 ore Inainte. - fizic, In functie de produsul captat
L
164 165
 I
....-
Captarea
EXECUTIE

- se separa patul de restul salonului cu paravan

materiilor
fecale
- se Tndeparteaza patura $i cear$aful care acopera pacientul
- se protejeaza patul cu mU$amaua $i aleza
- se dezbraca pacientul (parte a inferioara)
- se ridica pacientul $i se introduce bazinetul cald sub regiunea
sacrala
- se acopera cu lnvelitoarea pana termina actul defecarii
- se efectueaza toaleta regiunii perianale
.1'.7""
- se Tndeparteaza bazinetul cu atentie
- se acopera cu capacul sau Tnvelitoarea special pregatita $i se
Tndeparteaza din salon
- se strang materialele folosite
- se imbraca pacientul, se reface patul
- se aerise$te salonul
- se spala mainile pacientului
- scaunul acoperit se pastreaza pentru vizita medicala Tn locuri
- i se asigUra scuipatori
nevoie
de rulaj pentru a se putea schimba la
I
- dupa golire, se spala cu apa rece, apoi cu apa calda, cu perii
-
speciale, tinute Tn solutie dezinfectanta
- se sterilizeaza zilnic prin fierbere sau autoclavare I
Captarea - se a$aza pacientul, Tn functie de starea generala, in pozilie
vilrsaturilor
$ezand, decubitdorsal, cu capul intors intr-o parte
- se protejeaza lenjeria de pat cu mU$ama $i aleza
- se protejeaza pacientul cu prosop in jurul gatului
I
- se Tndeparteaza proteza dentara mobila cand este cazul
- i se of era tavita renala $i/sau se sustine
- se Tncurajeaza, i se ofera pahar cu apa sa-$i clateasea gura
- i se of era cuburi de gheata, lichide reei in cantitati miei
I I
- se $terge fata, se pun comprese reci pe frunte
- se pastreaza varsatura pentru vizita medicului
- se noteaza caracterele varsiHurii, frecvenja
I
- se spala $i se dezinfecteaza recipientele, se pregatesc pentru

Notarea
special amenajate

Notarea scaunelor, Tn foaia de temperatura, se face prin semne

sterilizare prin fierbere sau autoclavare
I
scaunelor conventionale: Aspira~ia gastrica
~--
- normal = I (Iinie vertic:ala)
- moale ',/ (Iinie oblica)
- diaree (apos) = - (Iinie orizontala)
Aspirafia gastrica = golirea stomacului de conjinut - prin intermediul unui tub
introdus Tn stomac $id18nlinerea stomacului gol, prin electuarea unor manevre de
I
- mucus = X aspiratie.
- puroi = P
- sanguinolent = S
Indicalii - sindromul de staza gastrica este 0 indieatie majora; uzual,
este efectuata Tn urmatoarele cazuri:
I
- melena = M
- obstructie intestinala (ocluzie)
Daca numarul scaunelor evacuate Tntr-o zi este foarte mare,
se noteaza numarul total urmat de semnul conventional
respectiv (de exemplu, 12, adica 12 scaune diareice-apoase).
- ileus paralitic
- preoperator - Tn intervenlii chirurgicale abdominale,
I
gastrice (ulcer gastric perforat, va rice esofagiene sau gastriee)
Captarea
urinei
--.: servirea urinarelor, ca $i Tndepartarea ior S8 fac"e in mod
asemanator cu a bazinetelor
- urinarele pot Ii plasate pe suportul de sarma, fixate la
! ... - postoperator (gastrectomie, colr~cistectomi8.)
I_ Precizare:
In afara de a$a-zisa aspirajie activa, continua, intubalia gastrica
I
marginea patului de evacuare a conjinutului stomacal are urmatoarele indieatii:
- dupa utilizare, se golesc imediat, se spala la jet de apa calda
$i se dezinfecteaza
- obstacol digestiv la nivelul stomacului, duodenului sau pilorului
- hemoragie digestiva superioara, cu aeumularea unor cantitali
mari de sange Tn stomae
I
Captarea - se face Tn recipiehte spalate, sterilizate, uscate, cu solutie lizol - pareza gastrica Tn cadrul tubului digestiv, de stres
sputei 3% $i fenol 2,5%, amestecata cu soda caustica (fara solutie
dezinfectanta atunci cand sputa trebuie examinata la laborator)
Echipamen-
tul necesar
- carucior
- sonda - nazo-gastrica; se folosesc, de obicei, sonde eu lumen
I
- se instruie$te pacientul sa nu Tnghita sputa, sa nu 0 Tmpra$tie,
sa foloseasca recipientul dat
"--
mic, preferandu-se, Tn ultimul timp, sonde de plastic cu varf bonl
$i cateva orificii latera!e = sonde Levin cu un singur lumen II
166 167

7.
,I'
.-.-_.,,'--~
 '""1

I in lipsa unoI' asHel de sonde, ele pot fi improvizate din truse

de perfuzie.
r-
- securizeaza sonda la nas sau fata, cu banda adeziva
Orice sonda de aspiratie gastrica va trebui sa aiM notate, - aspira continutui gastric printr-o aspirajie continua sau inter-

I Inainte de a fi introdusa, dimensiunile de 50 $i 60 cm de la

capatul distal.
- materiale pentru proteclia pacientului $i a patului ($ervelele,
mitenta, In funcjie de recomandarea medicului
Dupa suprimarea aspiraliei gastrice asistenta:
- se asigura ca, dupa manevra, pacientul sta conlortabil pe cat
posibil
$orturi.tayit.:i! renala,mu$ama, aleza) .'

I i - recipientpentru proteza dentara, daca este cazul

- material necesar pentru curatarea narilor - la nevole
- lubrifiant - hidrosolubil
- IndFplirteaza rnaterialeie loloslte
- Inregistreaza tehnica efectuata
- monitorizeaza pacientul pentru orice efecte post-rnanevra :;;i Ie
- seringa de 20 ml raporteaza rnedicului

I - recipient pentru lichidul de aspiralie

- hartie de turnesol pentru testarea aciditalii ••
iii DE RETINUT:
- pensa hemostatica - la nevoie

I i Efectuarea
- pompa de aspira!ie sau seringa de calibru mat mare

inainte de toate, asistenta:

• Aspiralia continua poate fi efectuata: cu ajutorul unei pornpe sau prin intra-
ducerea capatului distal al sondei nazo-gastrice intr-un recipient asezat rnai jos
dedit stomacul pacientului.
manevrei '?~':~A
"\L;;.•,.•f.... f.
- explica pacientului scopul
,. Aspiratia intermitenta: cu ajutorul ullei pompe sau cu ajutorul unei seringi. intre

I / tubajului, explica manevra, Ii

aspiratii, capatul sondei se inchide. Aspiratia intermitenta este lolosita la sondele

.<~~,. I
.
, '. ~ !(t -yo
;" I~'~
ca$tiga consimtamantul $i

!)~;, :J~~'/l
, ,
eu un singur lumen.
cooperarea
- asigura izolarea pacientului • Daca exista suspiciunea unei astupari a sondei, ea va fi perrneabilizata prin

(I // /-) ii \
i"(
/,-.- \ - asigura pacientului 0 pozilie
cat mai confortabila
'Taxanta, " informeaza asupra
$i re-
Introducerea unor rnici cantitali de aer sau ser fiziologic (nu se lolosesc solulii
hlpertone ).
• Cantitatea Iichidului de staza aspirata din ~;tomac va fi masurata cuexactitate $i
,! ,/ duratei interventiei ealculata ca pierdere in cadrul bilanjului hidric.
.'.j - Indeparteaza proteza den- • Suprimarea aspirajiei gastrice se lace dupa 0 pensare prealabila de circa 6 ore
tara - daca exista - Intr-un a sondei deaspiratie, timp in care nu trebuie sa apara semne de intoleranla gas-
=- ._.~~-~~~~ recipient etichetat cu nume triea.
- roaga pacientul sa-$i sufle • Comunicarea, in special cea verbala, poate fi redusa, 0 coala de hartie si un cre-

'I r
Fig. 19 - Miisurarea sondei Levin
1. distanta de la ureche la nas
2, distanta de la nas la •
extremrtatea Inferroara a
nasul, p~ ran,?,. fiecan:; nara
necesar
• b
v

sau curata nanle daca este

tid "-
ion, puse la indemana, pot fi de un real ajutor pentru pacient.

apendicelui xifoid _
v •

- Intrea a pacle~ u . aca are Promovarea - prevenirea lezarii mucoaselor " ."
corHortului
I defect nazal
I - masoara, cu aproxirnalie, distanta de la narile pacientului la
" stomac $i noteaza pe tubul nazo-gastric sau masoara distanja
- securf'Latea sahder, lanas sau la faja,atunei ca:nd aceastaa
ajuns 11'1 stomac, de a$a maniera Incat aceasta sa nu preseze
mucoasa nazala; restul sondei se fixeaza la pat sau la hainele
I conlorm ligurii 19 pacientului

'I - introduce sonda In stomac (vezi tubaj gastric)

- verilica daca sonda a ajuns In stomac prin una din
urmatoarele metode:
- lubrifierea sondei cu lubrifiant solubil In apa,
- pastrarea umeda a mucoaselor; se pot oleri pacientului
I

- aspira con!inutul gastric $i testeaza aciditatea cu hartie de bomboane tari ce trebuie supte $i care stimuleaza salivajia
turnesol - ingrijirea frecventa a cavitajii bucale $i nazale pentru a preveni
.1 - introduce 20 ml de aer in stomac cu ajutorul unei seringi, in
timp ce 0 a doua asistenta asculta abdomenul cu ajutorul
uscaciunea lor din cauza prezenlei sondei
- eliminarea excesului de secretii din jurul narilor $i aplicarea de
lubrifiant hidrosolubil pentru a preveni consolidarea secreliilor

(I unui stetoscop; un vuiet va fi auzit In cazul plasarii corecte

a sondei In stomac

168
- modificarea frecventa a pozijiei pentru prevenirea presiunii
exercitate de sonda asupra mucoasei faringiene

169

~ (,
 1
Tubajul intestinal - aspira~ie intestinala continua

Tubajul intestinal = introducerea prin gun'i sau nas a unei sonde de plastic sau
Recipientul de colectare poate fi racordat la urmatoarele
sisteme de aspiratie:
I
de cauciuc In intestin, dincolo de Iimitele duodenului. - aspirator electric
Scop: alimentarea sau hidratarea; aspiratia intestinala continua.

ASPIRATIA INTESTINALA CONTINUA

- trompa de vid - care aspira aerul din recipient In funclie de
intensitatea cUrentului de apa din relea (vezi aspiralia
pleurala)
I
Indicatii
.j.••..•••
"'7':/,

- extragerea lichiaeior $i a gazelor din intestin pentru a preveni

distensia intestinaia cauzata prin acumularea de gaz $i lichide
~---- In cazulln .care aparatura nu poale fi racordata la releaua de
apa, vidul r'lJCesar se realli:eaza prin diferile mecanisme
improvizate pe principiul vaselor comunicante.
I
(decompresiune)
Mecanisme Se vor folosi doua recipiente cu capacitate de cille 10 I.
- In cawl Intreruperii tranzitului intestinal; In obstructia
intestinala - cand gazele $i lichidele nu pot fi absorbite sau
eliminate pe cale naturala
improvizate
pe principiul
vaselor
Unul va fi astupat cu dop de cauciuc, prin care lrec doua
tuburi de sticla, unul lung I
pana la fundul vasului, celalall
- ca masura profilactica - Inaintea unei interventii chirurgicale
comunicante
pe abdomen - pentru a preveni varsaturile postoperatorii $i
tensiunea (presiunea) asupra suturii operatorii ce pot produce
ruperea (dislocarea) acesteia sau pentru a preveni 0 obstructie
scurt, numai pana sub nivelul
dopului.
Sorcanul astupat $i umplut
I
intestinala postoperatorie cu apa este atarnat pe un
)/~11'//
- pentru temporizarea unei interventii chirurgicale, In caz de
ileus mecanic
- ca metoda de tratament In cazul ileusului paralitic, pentru
stativ - cu gura In jos. Tubul
lung se racordeaza la sonda
aspiratoare, iar cel scurt se Jh
i'~'" I
racordeaza fa un tub de
decompresia tractului gastrointestinal
Echipamen-
tul necesar
- sonda lunga - Miller-Abbott = 3 m Clf!umen dublu (Fig. 20)
cauciuc sau plastic prevazul
cu c1emaHoffman. Aces! tub
patrunde in al doilea borcan \ J')
\(N./ I
I
0.0 O'O.Cl /' "'~ "~." ~.. ~ __ •.. situat cu 1,5 m sub nivelul

>= primului.
-./

\\
Sistemul funclioneaza In
.~-_._- - i- _,_~ _ ,:7 .c:r=~j/
II felul urmator: se deschide
clema Hoffman iar apa Incepe
I
Fig. 21 - Aparat improvizat pentru
V Fig.20 - Sanda Miller Abbott realizarea vidului necesar
sa curga in borcanul de jos, aspiratiei continue
realizand 0 presiune negativa
.- -i - un lumen. se t~rminaprip,tr'un balona$ de caucil::::: eu q
.capacitate de 50 ml-care paaie fiumflat prin lumen
Salonul umflat asigura Inainlarea sondei In intestin,
I
in borcanul de sus..Vidul creat va exercita 0 forta de aspiralie
asupra conlinutUfui intestinal. Dezavantajul acestui aparar: ga-
zele din intestin Humplu foarte repede $i borcanul aspirator
I,
reprezentand un excitant mecanic In declan$area mi$carilor trebuie mereu umplut cu apa. Din acest motiv s-au conslrui!
modele de aparate dupa principiul de funclionare al apara!elor
peristaltice.
- celalalt lumen, de calibru mai mare, se termina printr-o oliva
metalica $i serve$te la aspirarealichidelor $i a gazelor.
de pneumotorax, unde, dupa scurgerea apei dintr-un recipient in
altul, se inverseaza pozitia celor doua aparate (Fig. 21).
Daca nu dispunem de nici una din posibilitatile aminlile,
1
In lipsa sondei Miller-Abbott, se poate folosi $i sonda
duodenala Einhorn.
- recipient de colectare - borcan de 5-10 I, In care se realizeaza
atunci aspiralia se va face cu 0 seringa tip Guyon, Record sau
alt lip, de calibru mare, cu care se va face aspiralia din 10 In 10
minute.
I
o presiune negativa; mecanismele de aspiratie a aerului din - Res!ul materialelor necesare se vor pregati ca ~i pentru
recipient pentru a realiza un vid sunt diferite.

170
aspiralia gastrica $i tubajul duodenal.

171
II
I Efectuarea Pregatirea pacientului: Stomiile
manevrei - asistenta informeaza, explica 9i pregate9te pacientul psihic $i
DEFINIREA TERMENILOR
I fizic, ca 9i Tn cazul aspirajiei gastrice
- pregate$te patul cu lenjerie curata, cu mU$ama, traversa cu-
rata, pentru a nu deranja ulterior pacientul (intervenjia fiind de
Stoma - vine de la cuvantul grecesc "stoma", care inseamna
gaura
gura sau
lunga durata) . .. ..;:

I - informeaza paeie'ntul asupra duratei carep'~~le fi 1-2 zile 9i rriciinidlt

- introducerea sondei pana Tn duoden se face la fel ca $i la
tubajul duodenal (vezi tehnica tubajului duodenal)
stomie - creareaprintr-o interwerijie chirur]kalaa unei deschizaturi
(stome) prin care se realizeaza 0 comunicare intre un organ
cavitar 9i tegument sau realizarea unei noi deschideri intre doua
- pentru introducerea sondei Tn profunzime mai mare, asistenta formajiuni

I umfla balona$ul prin lumenul corespunzator; balona9ul va

Tnainta Tn intestin tragand dupa el sonda; viteza de Tnaintare
este de 1 em pe minut; Tnaintarea sondei poate fi facilitata prin
Anus
artificial
- orificiu intestinal artificial creat printr-o intervenjie
in vederea eliminarii conjinutului intestinal
chirurgicala,

In funcjie de locul stomei, se folosesc diferite denumiri,

I modificarea pozijiei pacientului, astfel:

- culcat pe partea dreapta 2 ore
- culcat Tn decubit dorsal 2 ore, apoi
lIeostomie
astfel:
- deschiderea $i fixarea operatorie a intestinului subjire la
nivelul pielii peretelui abdominal
- culcat pe partea stanga 2 ore In ileostomie, anusul artificial (stoma) este la nivelul ileonului.

I - asistenta verifica profunzimea sondei - prin citirea cifrelor

marcate pe sonda; poate fi pana la 3 m de la arcada dentara
- cand sonda a ajuns inprofunzimea dorita, asistenta dezumfla
Colostomie - deschiderea $i fixarea colonului la suprafala
abdominal, printr-o intervenlie chirurgicala.
peretelui

balona$ul Colostomia poate fi temporara sau definitiva. Anusul artificial

creat (stoma) poate fi la nivelul colonului

I - apoi, racordeaza tubul mai gros al sondei la aparatul de

aspirat
- deschide robinetul sondei 9i Tncepe aspirajia Urostomie
ascendent, transvers sau descendent.
- nefrostomie = crearea operatorie a unei
- pe tot timpul aspirajiei, se va pastra 0 igiena bucala riguroasa comunicari intre rinichi $i piele printr-o

I (irepro$abila)
micotice.
pentru a preveni infecjiile bucale virotice $i

Sonda se va mobiliza de mai multe ori pe zi pentru a preveni

sonda, in vederea derivarii
exterior
urinei in

- ureterostomie (directa) = aducerea ure-

terului la piele printr-o stoma (Fig. 22)

I
escarele intranazale.
- cistostomie = aducerea vezicii urinare
la piele printr-o stoma (cistostomie de
derivajie temporara sau definitiva)
IlIllDE RETINUT: __ uretrostomie.(perin€)ala) = aducerea

I
..'-
uretffiila pielea'perineului tot printr-o
• deoarece prin aspirajie se pierdcantitali mari de Iichide $i saruri"minerale, stoma
lichidele administrate se vor nota pentru bilanjul Iichidian Precizare: - urostomiile interne nu Ie
• aspiralia intestinala trebuie sa fie insojita totdeauna de hidratarea $i definim, deoarece nu constituie 0 Fig. 22 - Urete~os10rnie

I mineralizarea organismului(lichide

• extragerea sondei
$i electroliji administrate parenteral)
.lichidele extrase vor fi masurate $i notate exact pentru calcularea bilanjului hid ric
se face cu sistemul de aspirajie in funcjiune pentru a Gastrostomie
problema de practica pentru asistentele
medicale
1- crearea
cutanata

unei comunicari intre stomac $i peretele abdominal

I
.
printr-o stoma efectuata chirurgical. Scopul- nutrilia pacientului.
I indeparta lichidele, gazele acumulate pe parcurs Tn intestin, duoden, stomac
• indepartarea sondei dureaza 15-20 minute; uneori este nevoie ca extragerea sa
se faca mai Incet, cate 15-20 cm la fiecare 10 minute COL OS TOMIILE
• dupa terminarea aspirajiei, hidratarea $i mineralizarea pacientului se va face pe Colostomia poate Ii la nivelul colonului ascendent, transvers, descendent. Cel
ealea indicata de medic pana la recuperarea pierderilor. mai frecvent folosita este colostomia la nivelul colonului descendent pentru
cancerul sigmoid ian, rectal sau anal.
172 173
 I
Sus}inerea
fNGRlJlREA PACIENTULUI COL OS TOMIZA T

Asistenta nu poate sa dea ingrijiri $i educatie unui pacient

:~~~g~~ aparate: @,CJ) ~~ I
psihologica daca nu cunoa$te toate aspectele problemei pe care Ie prezinta - pot sa.fie ~nc~ise (ca u~ .sa~Ule.t) A \ \\...0)
sau deschlse III partea IIlfenoara ~_"
I
III ~
un pacient cu colostomie: ce gande$te pacientul? ce simte? pentru a permite golirea (Fig. 23)
dorinlele, refularea, spaima etc. - fixarea pungilor se face cu un _
Ea trebuie sa stabileasca cu pacientul un climat de incredere adeziv care se afla pe suprafata --
care sa-i U$ureze adaptarea la noua situalie. , de fixare a pungii (Fig. 24) Fig. 23 - A. pungii inchisii
Asistenta trebuie sa-$i puna in praCiic~'cuno$tintele de
psihologie $i sa execute intervenliile in funclie de personalitatea
pacientului.
Unele pungi au protectoare cutana~ '.~
te care permit protejarea pielii In
caz de iritatii sau alergii din cauza
B. punga d8sch:S3
I
adezivului
$ocul cauzat de colostomie, diagnosticul de cancer
mic$oreaza capacitatea de adaptare a pacientului $i a familiei
sale la noul mod de viala.
Pacientu/ poate fi anxios, mahnit pentru diagnostic $i
• aparat cu centura, tara adeziv:
- este compus dintr-un inel (disc)
pecare se fixeaza punga; inelul
I
este prevazut cu doua urechiu$e
operatie. Dore$te sa $tie: in ce consta c%stomia, ce-I va
impiedica sa-$i indeplineasca activitatea? Asistenta iI va ajuta $i
Incuraja In a$a fel Incat el sa poata suporta mai u$or situalia
inevitabila.
aparat:
In care se fixeaza centura.
Dezavantajele acestui tip de

- nu sunt etan$e pentru materiile

Fig. 24 - Aparat colector la
cop:i cu stomie
I
fecale $i mirosuri
Este bine ca asistenta sa se gandeasca la experienta dificila
prin care trece pacientul; el probabil n-a vazut niciodata 0 incizie
chirurgicala, cu atat mai pulin 0 colostomie; asistenta poate sao'
- pot produce leziuni sub aparat
- pot favoriza aparitia sau agravarea prolapsului $i a
eventraliei
I
obi$nuiasca, Inca Inaintea operatiei, cu imaginea de sine. Ii
- sistemul de aparat cu doua piese (mai perteetionat)

I>'
poate face desene, sau Ii va arata fotografii In care sunt prezen-
tate imagini corporale schimbate prin colostomie. Acestea,
aratate Inainte de operalie, pot reduce $ocul resimlit de pacient,
,
l' Conduita
- este compus dintr-o placa de proteclie a pielii pe care se
fixeaza punga
In primele zile din perioada postoperatorie asistenta:
I
atunci cand i$i va vedea plaga operatorie pentru prima data. asistentei in - panseaza rana abdominala folosind tehnica aseptica cu-
In cursul conversaliei din perioada preoperatorie, asistenta
asigura pacientul ca imediat dupa operalie va fi Ingrijit $i va fi
educal ca sa se poata apoi Ingriji singur, mentionand ca azi mii
practica de
ingrijire
noscuta (vezi tehnica pansamentului)
- din prima zl dupa operalie, ajuta pacientul sa se ridice
I
de persoane, avand 0 colostomie, duc 0 viata activa norrrdla. - In a doua sau a treia zi dupa operalie, chirurgul veri/ica
permeabilitatea stome;; In acel moment, adesea se evacueaza
I
f--
Asigurarea - masuta sau tava pentru materiale un scaun pastos, mirositor; asistenta previne pacientul, chiar de
echipamen- - un lighean/vas cu apa calda la prima tehnica de Ingrijire, asupra caracterului scaunului
tului necesar - fa$a sau prosoape de hartie evacuat
. pentru ..'-,-.ap,lrat colector polrivit('p8nga colectoare) -:-prot~jep.c~?patul cUJ1lasticacoperit c;:u.ale;;;l_ •........
ingrijirea
stomei
-foarteci
- cana de masurat conlinutui
::"explica pacientului practica de Ingrijire, Ii ca$tiga Increderea $i
cooperarea; II Tncurajeazasa participe la Ingrijire .
- asigura intimitatea pacientului $i-I ajuta sa se a$eze Intr-o
I
- manu$i (nesterile)
pozitie confortabila
- crema "de bariera" pentru protejarea pielii din jutul stomei
- deodorant daca e nevoie
- recipient pentru materialtll murdar (Ie$i, comprese)
-Imbraca manu$i (nesterile)
- a$aza un prosop de hartie sau 0 fa$a In jurul stomei pentru a
proteja zona Inconjuratoare de scurgeri sau revarsari
I
:::J
Aparate Exista 0 mare varietate de pungi colectoare $i aparate cu - observa pacientu/ Tntot timpul acestei activitali /'
colectoare centura. Alegerea tipului de material colector este In functie de - gole$te aparatul colector $i masoara conlinutul daca se cere
mai multe criterii: tipul stomei, localizarea, gradul de autonomie, - Indeparteaza fin aparatul
personalitatea, activitalile pacientului, timpul pe care iI are pa- . - spala pielea din jurul stomei numai cu apa calda $i. sapun
I cientulla dispozilie pentru Ingrijirile sale, instalaliile sanitare etc, j neutru; sapunul obi$nuit poate cauza iritarea pielil

174 175
~

I - incurajeaza pacientul
sa-$i priveasca stoma $i-i
- punga pentru pansa-
mentul $i compresele \
explica ce face
folosite .

I - obselva culoarea $i as-

pectul stomei $i a pielii
dimprejur (ro$eata, iritatii) ~
- pansament
acoperi colostomia
pentru a

I, - $terge cu meticulozitate
pielea din ju'rul stomei
- aplica 0 crema protec-
toare, care apoi se
.... Fig. 25 A. Ridicareamembranei
protectoarein vedereafixarii
pungiicolectoare
"''''1
Recomandari
t':.
- prima clisma se poate
.efectua. in a opta, a zecea
zi postoperator $i numai
daca exista recomandarea 111 (/
indeparteaza B. Adaptareapungiicolectoare medicului

I I
- fixeaza aparatul nou
pregatit astlel incat sa nu permita nici 0 scurgere in jurul stomei
(Fig. 25 A $i 8)
- Inainte de inceperea pri-
mei clisme se verifica sen-
sui traiectului intestinal,
A B

I - se asigura ca pacientul se po ate simti cat mai conforlabil. printr-un tU$eu de intro- Fig. 21 A. Rasfrangereasacuiuide drenaj

I
$iinfa$urareapesfeinel
ducere a "colotipului" B. Adaptareafa centuraa inefului
- perioada cea mai fa- (cu saculde drenaj)
/R/GAREA COLONULU/ PR/N STOMA (CLISMA)
vorabila pentru clisma este
- eliminare regulata - in convalescen!a - intre 3

I Scopul irigarii este de a goli colonul de gaze, mucus $i excremente, pentru ca

pacientu/ sa poata sa-$i urmeze activitatile sale. 0 irigare este 0 clisma.
saptamani $i 2 luni dupa
inteNentia chirurgicala
- clisma se face la inteNal
Irigarea este bine sa se faca la ore regulate $i se prefera dupa 0 masa, caci de 2-3 zile

I ingestia de hrana stimuleaza peristaltismul $i defecatia.

Irigarea (clismC'!).este rezervata numai pacientilor cu colostomie stanga.
Contraindicajii:
Efectuarea
-Ia ore fixe, indiferent in ce
perioada a zilei

- recipientul umplut cu so-

• la persoanele In varsta cu stare generala alterata
irigaliei IU!ie de irigat se fixeaza pe

I .Ia debi/i
e prudenta in caz de colon irad/at sau diverticuloza de colon
e la pacienti cu angina pectorala in antecedente.
suport
- pacientul se a$aza pe un
scaun sau poate sa stea in

I
picioare, in fat a chiuvetei
II Atenlie de WC
- extremitatea inferiora a
Folosirea sondelor sau cateterelor de orice tip prezinta rise de perforare a
sacului de drenaj seintro-
,intestinului. SeJoiose$te doar "GOlotipul",caresuwima acest.risc;,.

I Echipament
pentru
In cazul golirii $i spalarii intestinului prin
irigatie pregatim:
duce In .chiuveta WC-ului
sau intr-un recipient co-
lector (Fig. 28)
'''''1,

irigaJje - se elimina aerul din tubul

- irigator pentru colostomie, tub, adaptor

I
irigatorului
(Fig. 26)
- se introduce colotipul in
- canula c%tip (speciala pentru clisma) stoma prin extremitatea
- solutie (apa) calduta superioara a sacului de
drenaj

I - vaselina pentru lubrifierea canulei

- suport pentru irigator
- sac de drenaj cu adeziv care se fixeaza di- Fig. 26 -
(
Realizarea
uneiirigaliicu canula
- la inceput se introduc in
jur de 500 ml so/utie, apoi
treptat pana la 1000 ml
rect pe piele - sau un sac de drenaj cu un inel Fig. 28 -Introducerea saculuide drenaj
colotip

II pentru fix area sacului (fig. 27 A, B)

176
j - solutia = apa curata
calduta
in vasul WC.ului

._-_.1
I 177
,I j
 - irigatorul se ridica la nivelul capului pacientului
- In caz de colici se opre$te introducerea apei
- se a$teapta relntoarcerea lichidului de spalatura, care dureaza 15
minute; In acest timp, pacientul poate sa citeasca sau sa asculle
radioul, se Indeparteaza materialele folosile
- stoma se acopera cu pansament $i comprese
II Important:
Asistenta Incurajeaza pacientul sa observe bine tehnica, Ii
explica fiEici.ue etapa, astfellndit
singur.
Eil sa fie capabil sa a execute
REINTEGRAREA PSIHO-SOCIALA A PACIENTULUI
Este indicat ca asistenta sa etectueze vizita la domiciliul
COLOSTOMIZAT
pacientului pentru a
vedea modulln care acesta s-a adaptat In mediul de acasa.
Mentinerea
unui mediu
Ingrijirea slomei ca atare nu este a practica sterila, trebuie
Ins? mentinute standarde ridicate de curatenie.
de igiena Ingrijirea stornei trebuie privita ca a forma de toaleta $i se
la standarde
ridicate
efectueaza a spalare minutioasa pe mana. Pacientul trebuie
Invatat sa-$i protejeze pielea impotriva iritarii $i infectiei.
Infectiile pielii din jurul stomei pot fi bacteriene $i fungice.
Cea mai frecventa infectie este cea cu Candida albicans. De
asemenea, se va atentionaasupra faptului ca orice stoma cu
drenaj ooate duce la iritarea pielei daca aceasta nu este adecval
protejdS.. De aceea, atunci cand exista regurgitari de la punga,
aceasta trebuie imediat schimbata.
Continutul pungii de la stoma trebuie golit la toaleta. Pungile
murdarite trebuie tratate ca $i gunoi. Odata ajuns acasa,
pacientul va fi instruit sa Inveleasca punga In hartie, in ziar sau
, In alta punga de plastic, dupa ce a fast golita $i sa a arunce la
cO$.ul de gunoi.
In timpul noptii, pacientul poate sa nu foloseasca punga
colectoare, ci numai pansament absorbant
Comunicarecf ' '0 sarcina de baZEl'a asistentei medical€ tlste sa ajulc>-pepadent sa
reziste psihic, sa faca fala stresului creat de imaginea corporala
modificala, sa-I ajute sa se acceple, sa se adapteze psiho-social.
Capacilatea insuficienta de a face fata bolii poale producedeleriorarea
cronica sau permanenta a calitalii vielii pacienlului $i a familiei sale.
Dintre loti membrii echipei de ingrijire, asislenla esle cea mai In masura
sa evalueze reaclia psiho-sociala a pacienlului tala de suferinla sa. Ea
observa deseori la pacienti semne care 0 fac sa-$i dea seama ca
ace$tia nu fac fata schimbarilor din viata lor.
Astfel, 0 asislenla cu abilitate inluitiva poaleevalua slarea psihica a
pacientului dupa modul in care suspina, dupa felul cum prive$le in gol
pe fereaslra sau dupa felul relaliilor sale cu familia: lensionate,
Incordate elc. Acesla reprezinla un lip inluiliv de comunicare.
178
r---
Pentru a promova adaptarea pacientului la schimbare, asislenta
lrebuie sa caule modalilali de inlervenlie pentru a-i diminua tristelea $i
I
pentru a preveni inslalarea unei depresii.
Astfel, asistenla lrebuie sa Incurajeze pacientul:
- sa vorbeasca despre propria-i stoma, despre problemele sale,
sa-$i elibereze lrislelea vorbind
I
- sa-I faca sa vada ca-linlelege, sa-I faca sa simta ca-i Inleles
.' r-' - siH cree?e 0 atmosfera de: lini$te, calm, re!axanta, ca In felul.
acesla sao;ofere pacientului posibililatea de a pune intrebari, mai
,,>.1
ales ca 0 preocupare a pacientului este frica degajarii unui miros
neplacul de la nivelul stomei.
Simplul fapl ca poate sa discule libel' despre grijile sale, ca se simte
inleles poale fi Iini$tilor $i constituie 0 u$urare deosebita pentru pacient.
Asislenta trebuie sa-i explice pacientu!ui chiar din momentul primei
I
manevre de ingrijire ca, 0 data ce se stabilizeaza funclia intestinaJa,
mirosurile neplacute nu VOl'mai fi 0 problema. 0 data ce i se va permite
un regim alimental' normal, el I$i va da seama care alimente VOl'
produce miros mai neplacut $i pe acestea Ie poate exclude din
I
alimentalie.
Se poale folosi deodorant local sau aparate cu filtre care rezolva
problema mirosurilor.
Pentru ca intervenliile asistentei sa aiba rezultatul doril, ea trebuie
I
sa $lie sa ca$tige Increderea pacientului, sa $tie ce sa faca pentru a-i
alunga lrislelea, sa $tie cum sa-i vorbeasca pacientului ca sa-I
convinga ca 0 tristele prelungila poate deprima sistemul imunologie al
orgrinismului.
I,
Cand pacientul este deprimat, asistenta poale interveni spunandu-i
"Ie(va) inleleg, sunt alaturi de line(dumneavOaSlra)".
Asislentele care au un comportament rece, dislant nu sunt capabile
sa acorde un sprijin moral de buna calilale. Asislenta lrebuie sa $tie
I
sa-i asigure confort pacientului, permilandu-i sa-$i descarce lensiunile
$tiind ca prin aceasla lrislelea $i deprimarea pacientului se VOl'diminua.
.Ascultarea este 0 componenta majora a comunic8rii. Actul ascultarii
este adesea mai de ajutor decat orice sfaturi.
I
Calea cea mai importanta de a-I ajuta pe pacient este ca prin
comunicare non-v~rbala~a arale ca. ea,JW este dera(1j{3tade faptu/ ca
o ftJnclie norma/a a (;(Jrpu/iJiare /ocintr-o a/ta zona a acestuia.
Comunicarea non-verbala prin geslica se refera la modul in care
I
asislenta se comporla alunci, cand efectueaza Ingrijirea stomei:
privirea, expresia felei, modul in care se mi$ca etc. loale sunt mesaje
non-verbale pe care pacienlul Ie receplioneaza cu implicalii negative
sau pozitive. I
o alIa problema importanta a pacientului coloslomizat este
I
leama de reaclia membrilor familiei $i a prietenilor, teama de
respingere. Pacientul i$i pune 0 serie de Inlrebari: "cum VOl'
reacliona oamenii/sotul (solia) fala de coloslomia mea?" "Este
cineva care ma poate ajuta?"
I
Cand IipSe$le lncrederea in allii, pacientul i$i pierde $i
inerederea in el insu$i, eeea ce " face sa se izoleze social. De
179
I
II
I aceea, este esenji I ca asistentasa-$i rezervetimp Tncadrul vizitei In caz de ileostomie Insa, continutul evacuat este de con-
la domiciliu,pentr a discuta cu familiadespreimportantasprijinului sistenla lichida $i bogat Tn enzime digestive care pot cauza

I ce trebuie acordat pacientului,atat moral cat $i fizic.

Increderea pa ientului ca membrii familiei $i prietenii nu-I vor
abandona, II ajut pe acesta sa nu se izoleze social de ceilalti,
.excoriatia $i ereziunea pielii. Continutul curge aproape continuu,
necesitand purtarea constanta a unei aparaturi.
Problemele pacientului, legate de mirosul neplacut, !eama de
inclusivde membr i familieL murdarie $i complicatii ale pieIii sunt mai accentuate. In aeeste

I Pent~ a ajut . pacientul,sase adapteze .Ia ,noua situatie, .

asislenta lrebuie a-I puna la dispozitie Iiteraturaadecvata despre
propriul tip de sto a.
situatiicel rnai potrivitaparat esteo punga cu capat deschis,
cawpoatefi golita regulat. .
. Aparaturile trebuie .golite sau 'schimbate de cate ori este
.,necesar pentru a fmpiedica suprainearearea ~i perieolul
De asemenea, planificarea unei vizite din partea cuiva care a
scurgerii pe pfelea Inconjuratoare (de obicei, se schimba cand
I depa$itcu succes onfruntareacu aceastasituatie de colostomizat,
face ca pacientul a capete sperante. sunt la 1/3 sau 1/2 pline); allfel, devin grele $i greu de manuiL
Orice inro$ire, umflare sau anormalitati ale stomei sau zonei de
piele dimprejur trebuie raportata.

II Regimul
alimentar
o data ce pa ientul poate beneficia de un regim alimentar
normal, eliminare materiilor fecale se produce mal frecvent.
Printr-un proces d observare pacientul trebuie incurajat sa cu-
Curafenia
personala ~l
Imbracarea
Ingrijirea stomer trebuie coordonata eu dU$ul ~i baia de dUe
ori este posibil; aparatura poate fi golita $i fndepartata
(schimbata), in zonapielii, poate fi spalata Inainte de baie sau
dU$;aparatura noua se potrive$te dupa aceea.
noasca efectele p care Ie au diferite alimente asupra eliminarii

I fecalelor. Astfel, e va fi Tnstare sa-$i potriveasca regimul de a$a

natura ca sa se fo meze un scaun mai solid. Acest proces poate
dura mai multe 5 ptamani iar asistenta vacontinua' sa acorde
Activitatea
Majoritatea pungilor sunt rezistente $i permit baile $i dU$uL
o data ce pacientul s~arefaeut dupa operalie $i este In stare
sa faca,fata noului fel de viata, el se va Intoarce la munea $i stilul
ajuter $i sa dea sf turi In legatura cu regimul potrivit. normal de viata. Pana $i inotul se poate include fn aelivita!ile de

I Regimul alime tar al purtatorului de stoma va fi bogat In

proteine $i hidrati e carbon,.sarac Tngrasimi. Se vor prefera ali-
mente cu continu redus Tn'terulaza sprea evita reziduul im-
portant, fermentat a intestinala $i emisia abundenta de gaze.
In prima perio da se vor reduce fructele $i salatale crude.
I/JI Se recomand : carne fiarta (raso!) de vita, vitel, pasare,
pe$te slab, orez, ranzeturi nefermentate, ceai, lapte, se evita
bauturile reci.
'II Este nevoie ca pacientul sa-$i stabileasca un orar fix pentru
mese.
Exprimarea
,.sexualitaJil
recreare, folosind 0 aparatura mica, temporara.
Pentru persoanele a carer eonditie 0 permite, recuperarea
optima este realizata J8; trei luni dupa carei$i pot relua
activitatile normale, incluzand lucruL
Pentru calatorii, seturile de rezerva trebuie purtate asupra
persoanei, mai degraba deeat sa fie transportate in bagaje (se
pot pierde sau fntarzie sosirea).
Sfaturi de ajutor se pot obtine de la asistenta ~i de la grupul
de sustinere potrivit.
Schimbarea care apare In cadrul relaliei intime este foarte
compJexa. Calitatea relaliei sexuale a unui euplu poate fi

I" ~.-;
EHminarea
-'-.::;.~
,
Prezentaunei stOnTe schimbacomplet modulrn care
materiile 'recale 5 eliihmlYldin corp $i pacierifOltn'ib'uie sa 'fIB'
ajutat sase adapt ze cu noul mod de viata.
P"';~
.:.: .
afectata negativ. Rolul asistentei este sa fneurajeze paeientul
printr:.Qdiscutie.J.efer~toarela revenirea luiia:.oactivitate ..se.~yala.
normala. Meliales.dad!' stoma e permanenta, alterarea imaginii
t:-;;:.. ••..

In perioada i ediat postoperatorie, spre deosebire de
defecarea norma'", pacientul nu are nici un control asupra
I materiilor fecale liminate printr-o stoma. Aceasta este 0 alta
problema despre care pacientul trebuie sa rnvete. Inilial,
materiile fecale u 0 consistenla fluida intrucat funclia de
absorblie a apei pate fi derivata.
I Dupa doua s u trei saptamani, cand pacientul poate
eonsuma un regim normal, se poate forma un scaun semi-solid,
mai ales cand sto a este 0 colostomie in colonul,transvers sau
descendent. In c Ie din urma, se poate ajunge la un control
corporale estemajora, pacientul se eonsidera mutiiat, poate
crede ca nu este atragator din punct de vedere sexual pentru
partenerul sau, simtindu-se respins, $i exista pericolul de
retragere in sine $i de depresie.
Daca solul/solia f$i prive$te partenerul ea pe un invalid,
aceasta va afecta readaptarea lui. Primul pas in a-I reda fnere-
derea fnsinetrebuie sa fie acceptarea lui de catre personalul
spitalului. EI insu$i trebuie sa aleaga caruia dintre prieteni $i
rude Ie va vorbi despre stoma $; acceptarea din partea aeestora
II va ajuta sa se reabiliteze. Sfaturile inainte de operalie $i
suslinerea constanta din partea tuturor Ii vor ridiea moralul $; II

I asupra frecvenlei functiei intestinale astfel Incat punga de

stomie sa nu mai e nevoie de a fi purtata continuu.
vor ajuta sa scape de repulsia iniliala aproape inevitabila, mai
ales ca unii pacienli eu stoma pot avea probleme eu funelia

180 181
I j
 sexuala prin inhibitie psihica. Barbatii pot avea probleme de imc
potenta, iar femeile pot avea dispareunie ~i, inevitabil, prezent~
unei aparaturi de stoma abdominal a necesita 0 gandire ~i inge 1 Bifantul vizeaza mentinerea
B/LANT LlGH/DlAN

unui leehilibru Intre pierderile de apa $i canlitalile

I
niozitate In plus In timpul actului sexual. Sfaturile din parte~ care vor trebui administrate.
asistentei, a medicului, a grupului potrivit de sustinere vor fi d$
ajutor In aceasta situatie, care poate fi doar temporara. Und,
este posibil, partenerii sexuali trebuie inclu~i In sfaturile dinainte
C\J
'3
a; ...J
Cl>
(I)

.l\l
(I)
I
~i de dupa operati~. _ i {j oct.r:: o
o o o o ro
Dormitul
•••••. •. .;'Q..
; • .":
'j} •
..•• :' ~ " ,.
Ingrijirea stomel llebuie sa aiba loc Inainte ca pacientul sa SEI
culce. Se spera ca aceasta va Impiedica necesitatea golirii sa4
schimbarii unei aparaturi ~i astfel nu va Impiedica somnul. q
-t- t- I-~
ON
I-
.r::
.
(")
,- o
~
/.!
,.I,:.~,
o
OJ
o
C\J
C\J
(I)
Cl>
u
Cl>
c
I
lI\l o Cl>
data ce pacientul mananca un regim normal ~i s-a acol1)odat c~ o iii
propriile-i cerinte, este probabil ea stoma sa nu mai necesitEj
vreo atentie peste noapte. Se poate folosi 0 punga mai mare In
timpul noptii, daea este eazul, -aeeasta va fi de ajutorl
.r::
o
.r::
~
LO

~
ltl
Cl>
c
I
.c
pacientilor eu ileostomie. j ,
('I o
o J!? u

Urmarirea bilan~ului lichidian

I
I

I
.r::
,...
(0
(") :0
'00
C
Q)
(I)

.S
:5
C
l\l
I
.r:: .;;:
:.0
I ,...,
(0
o ;:l

I
Q3 '(jj.
Pentru a urmari bilantullichidian In organism, este necesar sa se noteze atat intraril~ o .9?
U
.r:: LO "E W
cat ~i ie$irile (diureza masurata eu exactitate ~i alte pierderi). Intrari.'~ sunt constituit~ to Q)
Iii
'5. . Iii
prin apa din alimente $i bauturi (apa, supe, ceai etc.), pe de 0 parte, $i prin apa provenit~
.J! B ~ ro
din metabolismul celular, pe de alta parte (vezi tabelele 1 ~i 2), in unele eazuri sunt ~i .;: .ltl C ~Q) 0..
:J
'in: ~ ~)ro
I
C
ltl .<Ji
alte intrari: perfuzie, transfuzie etc. le$irile sunt eonstituite pr.in urina, ~eaun ~i pierde i .!!!
, "C
u Iii '5. E
insensibile (eale pulmonara $i cutanata) sau pot fi pierderi anr.J:[TIale,patologice: pierde i
:J (I) (I) 0 cu'
I'
ltl > .!:?
In eaz de febra, varsaturi, diaree, aspiratii, fistule, drenaje etc'- care vor fi, de asemene , ~
...J
oct.r:: 0
..1., 0 o E
masurate, evaluate cat mai exact $i notate pentru bilantullichidian. I o o
I-~. (") o o o QJ
0('1. ,-
II DE RETINUT:
l
I
I-
(") (0 C\J
C\J
(I)

;:l
l\l
11,1
-- Pentru fieeare grad peste 37 grade Celsius, se va caleula 0 pierderJ
'1
.r::
to
.r:: . .,
i o
o
;:l
clii
QJ

I
Q) ~
suplimentara de 500 ml apa. ,- u 0
o .- c.
- Se va nota, de asemenea, de cate ori a fost schimbat un pansament ~i gradul Ol~
o 0
de Imbibare. Se eslimeaza ca, printr-un pansament abundent 1mbibal, se poj .r:: o u
pierde circa 500-700 ml apa. ! :8 ~
_ 'l\l
--'In.bilantechi)i,bral Intre inlran $,i ie.$iri
.

B/LANT /NTRARI-/E$/RI
mentinen
•
hidratare constanta. _ J
. I

Tabelul1
!
~
..
1;, .....
.•..
(0

.r::
(0
I g I..
o
~}",.I: .~
.;;:

c
Iii
m-:::J
.,...•
....•.
E ~l,'
:=
C
(-

Cl>::l
'w
'-
Ol I!
.. I

.•..,
(0
o o ~ 'Co
Intrari
bauturi =: 1000
alimente =: 1000
leslrl
urina =: 1000-1500
scaun =: 100
.r::
to
o
(0
o
(")
'l\l
U
~"S
'0
o .-
>
Cl>

()
I
metabolism =: 300 pierderi insensibile =: 800 >
"L;" 2' E
Vl > ,
.'0
<tl C ~l?
:u 'c"w.
co
Q) Q)

------------.---.---------
I
:'=::L..
----------------------.---- ';: '00 J!? ~

-
~:JC
o _l\l l\l E Ol
Perfuzii
(vezi calculul ritmului de
Pierderi anormale •..
>\11 (I)-Cl>
~.~.s
.0
<tl :J •~ ~ :a"w 2 i3 ~
u.2 0 E .- '6 0
a-
Z
- febra '-.0 <D(jj )('0

'O.......,ltl- cOoQ).!:w(jj
administrare a solutiilor
perfuzabile)
-vorna
- diaree
-= E u Iii .-(I)_c.EE_ • .M

182
- fistule

83
I
I
 •
(")
o
:J
Q.
~;
:3
co-
=r' (")
OJ,
0'
Jll' :J
:3 -~
OJ,
(f) OJ
(")
c
...., co
OJ, co
:J OJ
Q.
~. (f)
co
~...::~--~r-
..
B..~&1iJj
E .9,ccr"S
'.;::-eenE
-e(j)E'-
(~$:°w
cE_.E
~c:(/).=
c2(j)(j) Q,)
::lenu- ccr Q)
... lLJ
:::!
u.-
en '- ni
r..
en 'w. ccr;(ii ~ 'S 0
u - c,ccru_ ~
RN
;:j~
._'S
if~
c
"E r..
~"S::~ -... >Cti N 0
EC~ ::l ,~
itct Q).!:!1 en'Vi ,
'C
•...
::l
N
ccr "'"
>
U
R
~~
.bgccro 'C
::l
,ccr
U
(j)
E ~ :e
...•
~()
'~ e.'afE
Q) >ca :;::.. '-
;(0
U
'5.
II
:5 E
'x ~.
'S'C:::! -eitt~o
(j)NO> 'a. 0
C. lea
~~ +=- ::l en- (j). II '-
0 ccr c:
(-
::l 't: '_ C/)
s:3 0 ;(0 ,ccr
::;@
0 Q)"c;
en e.,ccr,ccr
-
(j) (j)ii)'- ccr
.
,ccr
0 ~
'-
::l
(j)
U
'6
'iii,
_.
.-
.-
-
-... U
::l ccr
'-'::l c.- ::l
~~ .'::?
lea
--lLJ
ctct
ccQ) .c'-Q) E.!:-ectS
.•....•
b"'O 'E
e.
'-
0
0 c
t5 'E
"-
(J:)
,.-
~
::J
+=njctS .•.... t5 J:!:! a II)
::;~ ~ •..• _ ccr
uen::l:5
II
J:!:! x (J:) "'"II r..
en
::;1' ,ccr ~.5-e .!:!1 x (j) x
(j)
ea
(.)~ :=: O"C:>("(j 'S" ~ ,ccr S '- L{)
-J~ Eccrccritt 0 '-
0 0 0 ,.- II)
::l (j)- 0 0
co :-::: en '-
,ccr
0 r..
0~ c:to-:J .•....
ccr ccr.S:'!(j)
(j)
•...'- co E
x (J:)
x ea
r..
~ ouccre.
co B ::l
0
cu •..• B 'E B c
0
0
(J:) ::J
lLJ
t:::J :~::)~~
"-Q.)co-
,- III
lea
u'-oen
..
II
:E
gsoe.i5
,..... .. CO)
'S
c ,
c.~'m (j)
U N
'E c: Ql
-e
.~ >eu.~ N
(j)
C1l
'3
C1l
'3
C1l
:i -...
'C
e.
.~.-
•..C:C1l-,;:.. +=-
::l
::l
i.LEE.b
::l (j),KJ
•..E •..E ...E ,ccU u
o
o.~
U
Ql
><
E.~Q. 0
Ll.
0
Ll.
0
Ll. '0. en U-c W
---- ---- --- I
~
 I

- in picioare (ortostatism) - c~pul drept inainte I realizarea mi$carilor. MU$chiiactioneaza prin proprietatilor lor: excitabilitate, contrac-
~ -spatele drept I
tibilitate, elasticitate. Aparatul vestibular mentine echilibrul static $i dinamic al corpului.
I

I -
-
-
bratele pe langa corp
$oldurile, gambele drept
piciorulln unghi de 90 d~ grade cu gamba
i
I

I
Sistemul nervos - cerebelul -, alaturi de aparatul vestibular, contribuie la regla-
rea echilibrului, dar regleaza totodata $i tonusul muscular $i mi$carile fine.

- ~ezand - capul drept

I
Factorii care influen~eaza satisfacerea nevoii
I - spatele drept, rezemat
- bratele sprijinite
- coapsele orizontale
I
I
I
!'
I biologici
Factori Varsta $i dezvoltarea: • copilul mic are mi$carile mai putin
-
coordonate, dobandindu-$i controlul pe masura ce inainteaza in
I
varsta; copilul este foarte activ, se mobilizeaza $i ia tol felul de

I - gambele verticale.
- piciorul In unghi de 90 Ide grade cu gamba, sprijinit pe
podea
I
I

I
pozitii;
- adultul este activ, In deplinatatea puterii, da supleje mi$-
carilor, Ie coordoneaza;
- cu/cat (c1inostatism)

I
I
..~ varstnicul are forta fizica redusa, la fel agilitatea, ramane
_ - de,cubitdorsal (pe spate) _....•. I
. - declJbit lateral, stang sa drept (lntr-o parte) I
'.-.' totu$i activ in exeff'Jtii moderate,
- decubit ventral (pe abdo en) I $; capacitaji/e fizice: influenteaza intensitatea
I
- Constitujia
- Tipuri de mi~cari:
efortului fizic pe care II depune individul
~I.carl
adecvate pot fi exprimate prin mi~cari ale corpului; pulsul $i
:- Emolii/e:
'- abduc/ie - mi$cari de ind~partarefata de axul median al Factori
corpului psihologici tensiunea arterialA se modifica in raport cu emotiile, stresul,
teama
- adduc/ie- mi$cari de apropi re fata de axul median al corpului
I - f/exie/extensie- mi$cari de
segmente apropiate (brat, ant
propiere sau indepartare a doua
brat, gamba-coapsa) ...,
- Persona/itatea: temperamentul determina ca individul sa fie
mai activ, inflacarat, sau calm, gray
- rota/ie - mi$care realizata In urul axului care trece pririlungul Factori - Cu/tura: individul practica activitali fizice, adopta diferil'7

I segmentului care se deplase

- pronalie/supina/ie - pronatia
prin care palma prive$te in j
a' .
ste mi$carea de rotatie amainii,
s, iar supinatia este nli$carya
sociologici posturi in viata cotidiana, in functie de socielatea in care traie$te
- Ro/uri/e socia/e: In societate, individul poate indeplini activitati
ce impun un efort fizic mai mare sau mai mic, pe care sa-I
inversa; la picior, palma prive te lateral, cu margineaexterna
I -
ridicata - pronatie, invers fiind
circumduc/ie
upinatia
mi$care co plexa, care totalizeaza flexia,
-
compenseze prin rezistenta fizica $i ore suficiente de repaus.
- Organizarea socia/a: fiecare societate are legi $i regulamente
pentru ca individul sa-$i mentina sanatatea, chiar daca depune
extensia, abductia $i Ie asociaz cu rotatia
un efort deosebit.
I - Exercijii fizice: - sunt activita i fizice efectuate cu scopul de a
imbunatati randamentul mU$chi tar $i circulatia
- active - executate de catre in ivid
Societatea organizeaza activitati pentru petrecerea timpului
liber, In mi$care $i agrement.
- Tradijii/e, re/igia: individul poate lua posturi acceptate, legate
- pasive - mi~cari ale articula iilor, executate de catre 0 alta de obiceiuri, traditii sau obiceiuri religioase.
persoana
- izomerice - contractii muscul re in care lungimea mU$chiului
Manifestari de independen~a
ramane neschimbata, crescand numai tensiunea sa (exemplu:
contractia l'f;J$chilor pentru me
tinerea pozitiei corpuJui) I ......::r:::.~rt".i;-- __ ------------- • ,~._ .• ---. - •.

Postura - functia corpului omenesc, bazata pe actiunea sinergica $i

- de rezistenja: exercitii fizice I care cre$te tonusul muscular
adecvata coordonata a elementelor aparatului locomotor $i a sistemului
~ A. caracteristici/e exerci/ii/or: co rdonate, armonioase, complete
(sau atitu- nervos, cu ajutorul carora se mentine stabilitatea, echilibrul $;
B. execulie: - a se scula, a me e, a alerga, a se apleca, a se dinea) raporturi constante Intre corp $i mediu $i intre diferite segmente
a$eza pe vine, a ingenunchea, ridica greutati, a apuca obiecte ale corpului
187 186
I
r
-y ••.••.•.
~.

ordin - izolarea Tensiune - se modifica In raportl cu intensitatea efortului depus

sociologic arteriala

I Lipsa Puis " - cre$te frecventa $i ~mplitudinea lui, In lunclie de intensitatea

- cunoa$terea de sine, despre al!ii $i despre mediullnconjurator
cunoa~terii efortului

Oificultate de
Manifestari de dependen1=a
Interven~iile asistentei pe~~r~ ~en1=inerea independen1=ei
mlScarll 'I
- a se ridica
deplasare - stabile$te Impreuna cu pacientul nevoile de exercitiu lizie

I
- a se a$eza
- a merge - planifica un program de exercitii tnoderate, adaptat capacitatii fizice ale
pacientului
Oiminuarea - invata pacientul sa loloseasca tehnici ~e destindere $i relaxare
- prezenla parezelor; (mono, para,. tetra pareze sau paralizii)
sauabsenfa
rnl~ril

Atonie
.,
- prez~~parC3Jiziil\?.1.".,., '," "'," .,~'.' ~.'.r~~
. .[.'\ 1 ,!t;;,;~
- educa paci.~~lsa.evit~a~~~is~~I, .1esele copioase, surplusul de greutate

II. Dependenta in Isatisfacerea nella;;

I
- scaderea tonusului muscular
musculara

Atrofie
musculara
- diminuarea volumului mU$chiului, a contractibilitatii sale
Probleme de dependenta:
1. Imobilitate
2. Hiperactivitate
I
3. Necoordonarea mi~carilor
Hipertrofie
musculara
- marireavolumului unui mU$chi

~------ ,,,",,, ••• 'A.~

4. Postura inadecvata
,S;Circu,lafie inadecvata
I
Contractura - contractie involuntara $i perinanenta a unuia sau mai multor 6. Refuzul de a face activitali }
,I anexele 2 ~i 3
musculara

Rassardonic
mU$chi care determina 0 pozitie inadecvata

contractia mU$chilor mas-

7. Edeme ale membrelor

1. Imobilitatea
I
(tetanos)
ticatori determina trismus
$i "rasul sardonic" Aceasta reprezinta 0 diminuare sau 10
restrictie a mi$carii, liind recomandata,
adesea, ca metoda terapeutica sau poat~ ti cauzata de traumatisme $i boli organ ice
sau tunctionale.
I
Anchiloza - dirninuarea sau imposibiHtatea mi$carii unei artkulalii
Surse de
Surse de dificultate carie determina imobilizarea

- alterarea centrilor n~rvo$i (accident vascular cerebral)

I
Crampa - contraclie spasmodica involuntar.3. $i dureroasa a unuia sau a
- alterarea integritatiil aparatului locomotor (tracturi, entorse,

I
ordin fizic
mai multor mU$chi (molet, picior) cauzata de 0 polilie incomoda,
iuxapi)
de compresiunea unui nerv sau de deficitul de calciu
- piedici ale mi$cari~ (pansarnente, aparat gipsat, extensie
Escara de - ulceralii ale pielii (vezi nevoia de a pastra tegumentele curate continua)
,de~~l_,.
Diminuarea
interesului
$i integra) ,

- tulburarile psihice pot determina

"" .' '

!ipsa interesului
'.

pentru '
'.~_J!

Surse de
. -dezec~iIibre - durerlj!,a

- tulburarile de gandirej anxietate, stres, pierderea, separarea

~"'fl

I
mi$care, mentinerea timp Indelungat a unei stari de ordin psiho-
imobilitate

189
logic

188
I
~'
I
 2. Hiperact Ivitatea - Interven~mE!asistentei -
Aceasta problema de dependenta consta n cre$terea ritmului mi$carilor $i a ac- Pacient cu imobilitate
tivitatilor individului, determinata de instabilita ea emotionala $i depierderea ideilor.
OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME ~I DELEGATE

Sursele de dif cultate

Pacientul sa - planifica un program de exercitii, in functie de cauza
Surse de - dezechilibre endocrine aiba tonusul imobilizarii $i de capacitatea pacientului

I ordin fizic
Surse de
- reactii medicamentoase, c Icoolism
- seniiitate, tulburari de gan~ire
muscular $i
fol1a mus-
ordin - separatie, criza, pierdere culara

.1,,~ psihologic
~~
lipsa
~"""'--..------=.,
- lipsa c~noa$terii de sine
,.' =--..
'
,--"
:'~!,
I
pastrata
-' ... ~-.-.
------~.--,..,,--~ .~;~~.-f"'"---'-:~-

cunoa$terii Pacientul - schimba pozitia pacientului la fiecare 2 ore*

I Manifestari de d. penden~a
sa-$i menlina
integritatea
tegumentelor
- maseaza regiunile predispuse la escare, pudreaza cu talc
- efectueaza exercitii pasive, la fiecare 2 ore
- invata pacientul care esle postura adecvata $i cum sa
Vorbire - vorbe$te mull, precipital
I caracteristica

..::.:;'.-
$i a activitalii
articulare
efeetueze exerertii musculare active

Pacientul - stimuli lumino$i, auditivi, din mediul extern, cat ~.i stimuli Pacientul - invata pacientul:'
I reactioneaza
la toti stimulii
interni; ei determina reactii d n partea bolnavului sa-$i mentina
funclia
- sa faea exercitii de respiratie profunde
- sa tU$easea $i sa in<ilepartezesecretiile
respiralorie
I Mi$cari
caracteristice
- mi$cari rapide, frecvente
,!
,
\'-'
Pacientulsa
- adminislreaza medicatia prescrisa de medic

- pregate$te psihie pacientul, in vederea oricarei tehnici de

fie echllibrat Ingrijire
I Spasme

Ticuri
- contractie involuntara a un ia sau mai multor mU$chi

- mi$cari convulsive, involun are ale ochilor, ale gurii, ale unui
psihic - reda Inerederea pacientului ca imobilitatea sa este
trecatoars $i ea i$i va putea relua mersul
0 stare

I Manie
brat sau ale unui picior

- psihoza caracterizata printr 0 stare de excitatie, in special, In

Pacientul
sa-$i menlina
- suplins$te pacienlul in satisfacerea nevoHorsale, II serve$te la
pat eu cele neeesare
satisfacute

I _ -'~r ..
sfera afectivitatii
. " -
cunoa$terii $ activitatii;
,.
bolnavul
',. _,
este
".
n.elini$tit,
_ .".

tulburent; datorita ritmului rapl~ de desfa$urare a activitatii sale,

nu duce nimic la indeplinire din ceea ce planuie$te
.
.1 celelalte
nevoi funda-
".<.:£':/":

mentale

I Euforie - buna dispozitie, de obicei, nemotivata

• Nota: Se va demonstra lehnica schimbarii poziliei in pat
191
,I 190
 I~
Q)
"0 Q) )~2
Q) ~ Qj u ";::
w
0. .... .S? .•...
.S
Q)
o.~
<lJ
2 <C 'U. CJ)
UJ"O
Q)
0lQ)
:J
:J c.:l C :J •... co
Q)
"S W .2 CJ)
:J-
Cll c 0. ..J c_
CJ)iE o W (ll :J
'_ c
.s= Cll (,l o (~
•... "0

gU5 Cll (j). ~. coS

U"O
:J.SO 'E w
Q)
~, C
E Q) >C1l :E E
'N Q)
-- U5
E Q)
0.
o o C
'iii o.:J
:J Cll
~.-rr c
:J
S.... Q)

.g :6
0.

::l
Cll ~ Q)
= o <lJ
ale co
<t: .~ <lJ ••..
"00.
Cd 8 Q) jjj Q)

e Q)
(ij ....
Z
"S x
Q) ........
'Cll Q)
Cll Cll
.2 •.. "EO: W
C C
o Cll .20
> .... Q) --:-
'0 (;)
Q)
"0 <lJ.-
(,l

c x Cll o (,l > en Cll •

N (/lo M
'-. (ii >.-
C :J 'iii (j) o.UJ ~ '5 ,..
0')
Q) •••
'-. "S "S <t 0._
(,lW <lJ :J
!9~ Q)0l 0.
e0. : w :E.:..;
.-CJ)-
:J
•...0.
. •...
~.$ N~C ::!
0.0.
>Cll 0
Q)
i=- C U

.=:rr:iE
Q) Cll 0.'-
Q) Q) .t
!:?'
z
LIJ
Q)
.•••Q)
E Cll
> ~Cll
~co
~-
(/loX
~ > Q)UJ "S C Q)

~.-
.••• .s=
<Il
:J Cll
:J
~
a: C
<lJ (,l
0..-
E
c (,l (,l CJ) Q)' ~ Ol~ Q) Q)
o Q).-
'0 "00
(,l
(/lo
:J Q)o.
CJ) Cll E ~ '- ==-
0.. •...
Ol
--Cll Q)ro
I E I (,l
f 6 I ,SO
0. "Oc
'Cll Cll
f
~~ "

E.-
>=u Q).S?

- :c.=
';:
'iii
'3
- ::::l
,•..=
::::l
:;:
III
.-CD >= .-.2!•.. c
CD
'u
'l}l¥
LIJ
> :i@
'E:C
o N
•..
0
0.0.

> E
III
~ "iij
= u
o
= Q)'e
c
8 ~
0.'-
>< U
U
•.• =
a..
~
iii
CIl U._
.-u CD ._
= ..c
Q)
U5:Q:!=
w'u -
>Cll

w.!~ o j
a..:;::
CD III
0.
I
c.2Q.)
'C
CL "0

.'.
I"

-
:%>
III
X
>
~
:i"
nr-
c _. lIloen
::::l't:l
o
o ..•
nO'
c
•.•
_. _. III
o
a.~
en
"<' »
:J
0.

5:£
o
~ "'C

- g-
III m -Ill
(ii' CD o ::::l CD :;'~

-
(')
N III III '=-Ill
(ii' -lil
CD
2:
0'
<e,
n
0.
CD 61:
(')" .
~.~
'0. Ill'
"CD
1ll"Q
, a
~
<:
m -
(ii'
::::l

ie-S!:
I I n CD
C -0' o 3
5' 3 Q
0' Vl C/l CD 0.
tl)c
Z
£:;
Ill'
III 50 0.
c'
00.
:J CD 2 -I
m
C/l
~ 5: en III CD ::tl
:::I
~. CD
:J
:J
CD
.,
c: 3~ g <
m C'1
~
n
o
Q,
~.
:J
Dr
n
n
c
:J
o
Ul
CD
,(ii'16
(') :J o
'"J
z
:! -,c:
CD

o c C ~o. r- CD
a. III
:J
o
Vl
Q i' ifg: ~ m :::I
:JIII CD a. a., Ill' .~
i-S
o(fl
III CD ~
co 3
Cii
~: a.
CD...,
~.<D u;
-I
CD
III ~. :;; [~ CD m Il.l
::3, ~: n' Q ~. DJ Z
-I
Ul
~. 0" c: co 5'
~ ...•. J!!
iii
Ill'
::3.
~
:].
c;' C
"0
Ill' 3 »
C'1
CD
0" 0
Il.l
C"I'
CD 0.
::0; .iir c :::I
~ 3 CD 3 0' n
dz: ~
III III C C I»e
n ro C/l;:;:
n III
"0
CD o I
~ '=-Cii ~ "0
;a. s:
CD
<
o
III III
iii C/l
.,
Q (i)
en
n
:J.
2 -m
E III en
III 'S!?
::l C ::l c
0. C
iii CD
en en m
r-
Ci) Ill'
3 CD
~ n m
o G)
~ Ill' ::l
cp; :2. en ~
j, c m
3
I CD

-------------
I

..-
 Poziliile inadecvate se pot Intalni ca urmare a:
- oboselii, slabiciunii musculare, anxietalii, stresu/ui sau durerii in cursul unor
boli; pacientul imobilizat la pat nu-~i poate schimba pozilia ~i este predispus la
deformari ale
membrelor
- genu valgum - ~efOrmarj.
in care genunc ii sunt.
I
Inferloa,re apropiali, iar p cioarele
alterari ale integritalii pielii, la nivelul punctelor de presiune, la deformari. la
complicalii pulmonare;
- modificarilor produse de boala in organism, cum ar fi contractura musculara
(tetanos);
departate
- genu varum -
in care genunc ii sunt
formari .. I
departali, in
I
~. reacliei, con$ti~Fl:..esau incon$tiente,a individu{ui (deexemplu, pozilia coeo~ schimb
de pU$ca,in meningita); "'"~Icioarele apropiat
- masurilor profilaetiee in prevenirea unor eompliealii (de exemplu, eu membrul - picior stramb:
inferior, ridicat pe 0 perna in tromboflebita); - sprijinit pe a tepicior r\ (
- terapiei necesare vindecarii (de exemplu, in cursul tratamentului fracturilor prin
extensie continua);
(ecvin)
- sprijinit pe calca; talus)
} .•
I (.
- sprijinit pe partea externa t:....,\ ~
..

t.~.~
..
~--:'e , "'.
(' ..
.,.'.
f

I'
- masurilor de prim ajutor (de exemplu, in anemiile acute posthemoragice); (varus)
- examinarii endoscopice sau elinice a unor organe. " - sprijinit pe partea nterna (valgus)
- picior plat - bolta lantara prabu~ita
Ii
Surse de dificultate deformari ale - luxatie - ie$irea c pului femural din articulalia coxofemurala
Surse de
ordin fizic
-
-
lezari ale oaselor $i mu~chilor
defecte de structura m;oasa
$oldurilor
pozi'ii
Inadecvate
~ pentru examinare: - ginecologiea - paeienta sta pe spate, cu
I
- durere, dispnee genunchii flectali, d artati, iar coapsele flectate pe abdomen;-

Surse de
ordin
- mice impiedica mobilizarea (aparate, atele... )
- anxietate, stres .!'.'
- situalie de criza, tulburari de gandire
genu-pectorala - pieptul pe plan orizontal, paeientul
sprijinindu-se pe 9 nunchi, pozitie utilizata pentru examenul
rectoscopic; - Tremalenburg - trunchiul. rriembrele inferioare
I
mai sus decat capul pozilia asigura circulalia sangelui la ereier)
psihologie
Surse de
ordin
- condilii de munca inadecvate
pozl'iI
patogno-
monice
- sunt specifiee une; boli; de exemplu. In tetanos
- opistotonus I
sociologic
Lipsa de
cunoa~tere
- insuficienta cunoa~tere de sine $i a celorlalli - pleurostotonus I
;;o...? .~-{ 'C'l"l.-w: •••.; -•••.
~~. • i~
¥_~~~
r..-~I ~ .•..•, ~~~.: l'.":'. •• . ~\.:t

~ in meningi.tapoziti "eoco~ de pu~ca" (capul in hiperextensie,

iar membrele inferioa e flectate atat din artieulalia coxofemurala,
'c, I
Manifestari de dependen1=a cat ~i din aceea a ge unchiului)
dificultate de - semi$ezand in pat pacientii cu dispnee)
schlmbare a - decubit ventral (po ilie inadeevata, cand paeientul nU-$ipoate
oboseala - reducerea temporara a capacitalii funclionale a mu~chiului, pozl'iel schimbasingur poziti )
musc~lara consecinla a activitatii excesive. prelungite
tortlcolis - Inclinarea eapului i r-o parte, datorita contracturii musculaturii
deformari ale - eifoza (devialia coloanei vertebrale, eu 0 eOlwexitate gatului
coloanei posterioara)
batatura
vertebrale -Iordoza (accentuarea eurburii lombare a coloanei vertebrale) - hiperkeratoza U$orteliefata, neteda
- seolioza (devialia laterala a coloanei Vertebrale) (clavus)

194 95
I'
'I - Interven~iile asistentei - - sa-i permita pacientului sa se poata mi~ca in voie, sa nu-i
limiteze mi$carile, sa poata la nevoie sa coboare din pat,
Pacient cu postura inadecvata
I OBIECTIVE INTERVENTlltE SISTENTEI, AUTONOME ~IDElEGATE
sa poata sta in pozitie ~ezand, sprijinindU-$i picioarele
eomod pe podea
- asistenta (sau all personal) sa poata efectua tehnicile de
Pacientul sa - Instaleaza pacien ul in pat, respeeti'mdpozitiile anatomiee ale ingrijire, investigatie ~i tratamenLcat mai comod

I albapostura
adecvata
diferitelor-segment alec~_ului

pozitiei anatomiee
"i"
- folose~te utilajel auxiliare ~i deeonfort, pentru mentinerea
.- u~~r de manipulilt~-ge curatat,_. ." ,
- - confectianat din"iuburi U$oare din metal (vopsite in alb)
,

- a$ezat pe ratite prevazute cu cauciucuri. sau pe dispozitiv

de ridicat prevazut cu ratite

I
I)
Pacientul sa
alba 0 pozltie
care sa favo-
- instaleaza, de rgenta, paeientul eu tulburari respiratorii
(dispnee) in pozitie semi$ezand
- instal-eaza, de urgenta, paeientul eu anemie acuta
- calitatile somierei (partea principala a patului):
- sa fie confectionata din sarma inoxidabila, sa fie puternica,
elastica, bine intinsa, pentru a nu ceda sub greutatea
pacientului; somierele slabe ofera pacientului 0 suprafata

II rizeze res pi-

ratla, circu-
latia sange-
posthemoragiea in ozitie Trendelenburg
- instaleaza pacien ul eu seeretie bron$ica in pozitie de drenaj
postural
- folose~te utilaje p~ntru eonfortul pacientului, in aeeste pozitii
Tlpurl de
paturi
concava care..i imprima 0 pozitie obositoare
- pat simplu, cu somiera
dintr-o singura bucata
lui, drenajul
secretillor - pat simplu eu rezemator

I bron~ice
Pacientul sa - sehimba pozitia p~cientului la interval de 2 ore
mobil, la care treimea
cefalica a somierei poate
fi .ridicata in pozitie oblica
nu prezinte - verifiea pielea in regiunile euproeminente osoase, 0 data cu pana Ia 45°

I complicatii
ca: escare de
decubit,
schilllbarea pozitiei
- Ill~seaz~ punete~ dElpresiun~ la fi~c~re..sC_h._Lrn._~.
b~re a pozitiei
- aSlgura Iglena te umentelor $\ a lenjenel de pat $1de corp
- pat cu somiera mobila
- pat ortopedic - are ea-
dranul somierei confee-
Fig_ 29-- Pat universal
•
anchiloze, - efectueaza exere ii pasive $i active (dupa caz) tionat din mai multe bucati, 3,3 sau 4 articulate Intre €lIe;astfel,

I contracturi - invata pacientul are este pozitia adeevata

pacientul poate fi a~ezat ~i mentinut in diferite pozitii:
semi~ezand cu picioarele f1ectate,Trendelenburg etc.
- pat universal - utilizabil pentru majoritateacategoriilor de
5. Circul~1:ia inadecvata bolnavi (Fig. 29)

I Cireulatia inadeevata a fost tratata in eadrul problemelor de dependenta ale

nevoii de a respira $i de a avea 0 bu~a respiratie.
- pat universal pentru tratament ortopedic cu somiera mobila
- pat pentru sectiile de traumatologie - cu utilaje speciale de
extensie
- diferite tipuri de paturi folosite in sectia de terapie intensiva
Tehniei de evaluaref;iiingrijiri. aSQci'ate neuoii,,,,,,.
I (~, 30 A, B), cU.aparffi@aredemOi'lt-abila -"'"
.," ',~' .IC;t&••••..•• ~ ."

- pat Inchis cu piasa

de a se mi~ca ~i cja avea' 0 buna postura - pat pentru sugari $i copii - cu gratii mobile prevazute cu
dispozitive de siguranta
patu~ pacientului .
I Satisfacerea acestei nevoi a pa ientului fie in spital, fie la domiciliu impune
crearea unor conditii de confort. Oi cauza ea paclentul i$i petrece majoritatea
timpului de boala $i de convalescenta in pat, acesta trebuie sa aiba anumite calitati.

I Calitatile
patului
- sa fie comod
- sa pr.ezintedillle~iun.i potriVite.care sa satisfaca ata.t..c..erintele
de confort ale paci ntului, cat $i ale personalului de ingrijire:
-Iungime 2 m, atime BO-90em, inallimea, de la du~umea
pEtnala saltea 60 cm .

, 196 197
J
l;
I
 I,
Accesoriile
patulu~
• salteaua:
- saltele - confectionate dintr-o singura, din doua sau trei bucali
din burete, material plastic - care se curata $i se dezinfecteaza
Pregatirea ~~ schimbarea patului I
mai U$or pregatirea ~ateriale necesa.,re:
- saltele de cauciuc sau din material plastic, umplute cu apa sau
aer (saltele pneumatice compartimentate); au avantajul ca
permit umflarea succesiva a compartimentelor dupa necesitate
patulul
pac/ent
fara cear$af simp/u, c~ar$af
~uri, doua perM.
• etectuarea:
plic, doua fete de perna,
I
(pentru prevenirea escarelor)
.pernelt?'trebuie-sa 'fiein numar de'dbu:1.'"
- una umpluta cu par de cal, iarba de mare
- una din burete, material plastic sau puf
- se Indeparteaza
.. ,.-;-s~.a$aza unsca
optiera de langa pat
cuspatar la-ca';vB.wl patului
- pe scaun se a$ a, In ordinea Intrebuintarii, lenjer;a curata,
pemele, patura, 1m aturite corect
~I
- cear$aful se a$az la mijlocul saltelei; se desface $i se Intinde
o parte a cear$aful i spre capataiul patului, cealalta spre capatul
opus I
4 - se introduce cear aful adanc sub saltea la ambele capete
• 5e executa.coljul
- persoana a$ezat cu fata spre capatu/ patului; cu mana de
langa pat, prinde pa ea latera/a a cear$afului la 0 distanla egala
de la colt. cu lungi ea partii atar-nate $i 0 ridica In sus pe langa
saltea (deasupra a steia); partea de cear$af de sub marginea
I
B
inferioara a
introduce sub salte
salelei

- se lasa apo; In jos partea de

se
I:
cear$af ridicata; se introduce

Dimensiunea
Fig. 31- Agaliitoare pentru u~urarea mobiliziirii

lor: 55 cm latime $i 75 cm lungime

active
sub saltea partea d cear$af
care atarna sub arginea
inferioara a saltelei (Fig. 32);
I~
• pa.tura, confectionata din lana moale, trebuie sa se poata cele/alte trei coltu i se fac
spala U$or
• lenjeria este bine sa aiba cat mai putine cusaturi
-Ienjeria - necesara: doua cear$afuri (sau un cear$a,f $i un plic)
dupa aceea$i proce uta
- se introduce apoi ub sa/tea
toata partea laterala cear$a-
I
fului - fncepand de I colturile
doua fete de perna, 0 aleza sau traversa, mU$ama .
- cear$aful - dintr-o singura bucata - dimensiunile 2,60 m x
1,50 m ca sa se poata fixa bine sub sal tea
- mU$amaua - confectionata din cauciuc sau material plastic,
saltelei; se Intinde

Daca este
'ne cear-
$aful - sa nu prezint cute.
ne oie, se
I
a$aza mU$amaua ransver-
.curol.,,l..~,a proteja~llteaua de diferite cdejectii; '.se •.Iwlose$te
numai la anumiti bolnavi; dimensiunea 1,50 m x 1,10 m
- aleza - acopera mU$amaua - este confectionata din panza;
"sal, ,.j& mijlocul ~tu ui)$i se
acopera cu aleza.
Apoi:
-I,
va fi de aceea$i lungime, Insa cu 15-:20 cm mai lata decat - se a$aza eel de-I do ilea

I
mU$amaua pentru a 0 acoperi perfect cear$af peste care s Intinde
Fig. 32 - Executarea collului
• taja de perna. - confectionata din acela$i material ca $i restul patura; marginea c ar$afului
lenjeriei; se va Incheia cu $nur In partea laterala sau fara $nur, dinspre cap se rasfra ge peste patura.
cu deschizatura suprapusa (nasturii ar incomoda pacientul) Pentru ca patur sa nu constituie 0 greutate asupra
• uti/aj auxi/iar: sprijinitor de perne,' rezem~tor de picioare,
aparatoare laterale, coviltir sau sustinatorul de Invelitoare; mese
adaptate la pat, agatatoarele pentru U$urarea mobilizarii active
degetelor picioarelor pacientului, se va face 0 cuta atat din
cear$af cat $1din pat ra, astfel:
- se a$aza palm mainii dinspre picioare pe patura, iar
II
cealalta mana se int oduce sub cear$af, ridicand cearsaful $i
(Fig. 31 A, B)
patura peste palma 0 usa - formand astfel 0 cuta
198
99

l'_" __
'J - se introduce a oj sub capatul de la picioare al saltelei, atat
cear$aful, cat $i p tura, apoi se aranjeaza colturile folosind • mediul inconjurator
- evitarea curentilor de aer
J: procedura descrisa
Daca se folose$
introduce in plic, du
ai sus. ,
eplicul in loc de cear$af, atunci patura se
a ce se indoaie in lungime.
- asigurarea intimitatii, protejandu-I de priviri indiscrete
- asigurarea masurilor privind asepsia (inclusiv spalarea pe
maini)

il.
I c'
e .••• I Schimbarea
lenjeriei cu
- se a$aza pernele ntroduse in fete Ie de perna curate
Schimbarea lenj riei cupacientulinpat areloc in cazurile'inii""
care starea general a pacientului nu permite ridicarea din pat.
• pacientul
.~ seinformeazaasupra
ca
procedeului;se lini$te$te $i seasigitJ'ra
manopera va fi facuta cu blandete, ca nu va fi mi$cat inutii,
pacientulin Obiectivele pentr pacient $i asistenta: ca manevrele nu-; vor cauza dureri; i se solicita cooperarea
I pat

tl • pacientul sa prezi
- 0 stare de bine
te:

- confort fizic $i psi ic

- stare de igiena pe manenta
Procedura
(execufia)
.-::PaCieJ)tu1poate; ti; T!]fo!?~f]. deqL[bjtj<1t(}TfliA
in acest caz, schimbarea lenjeriei se face in lungimea patului
$i necesita totdeauna doua asistente:
- cele doua asistente se a$aza de 0 parte $i de alta a patului

I • pentru asistenta e te 0 ocazie de:

, - a comunica cu pa 'entul (verbal, nonverbal)
-de a-i da posibilit ea pacientului sa-$i exprime sentimentele,
- pacientul ramane acoperit pana la schimbarea cear$afului de
sub patura
- marginile cear$afului murdar se desfac de sub saltea de jur
imprejur
sa-$i u$ureze stare sufleteasca

I - de a-I observa
- de a-I mobiliza, pertru a se preveni complicaliile
- de a-I asigura con~itii corespunzatoare de igiena, de relaxare
$i odihna
• a$ezarea pacientului Tn decubit lateral spre marginea patului:
- asistenta din partea
dreapta prinde pacientul
cu mana dreapta in axila
,I
dreapta, ridiea U$or, iar

I Observafii: Schimba ea lenjeriei cu bolnavul in pat se executa

de obicei dimineat , inainte de curatenie, dupa masurarea
",temperaturii, luarea ulsului $i toaleta pacientului, dar la nevole,
'se efectueaza de m i mulle ori pe zi.
mana stanga 0 introduce
sub umerii lui, sprijinindu-i
."',.. I capul pe antebrat
(Fig. 33 A)

I
Procedeul de sc imbare alenjeriei ii \10m descrie prin dowl
metode, tinand sea a de starea generala a pacientului $i de - apoi, cu mana dreapta
posibilitalile de a-I ml$ca. Astfel: (retrasa de sub axila)
- cand pacientu se poate intoarce in decubit lateral, trage U$or perna spre
schimbarea len eriei se face in lungimea patu!ui marginea patului; pacien-

I - cand pacientul poate fi sprijinit, in pozilie $ezand,

schimbarea se ace in latime
• materialulnecesar
tul fiind de asemenea
deplasat U$or in aceea$i
directie (Fig. 33 H)
- se a$aZa apoi in dreptul

I
- acela$i ca.$i PEWtr~p~egat.irea,Q.atutuifariJ..Dacient, in plus: • I .,,' genundlilor. ,,paci?gtului,
-paravan '- , ..•... ; .
~,'"";

introduce mana stranga

- sac de rufe
sub genunchii acestuia
- eventual, lenjer e de corp curata ~i material pentru a spala
flectandu-i putin, iar cu
pacientul dadi s-a urdarit

I Lenjeria de pat s a$aza pe un scaun in ordineaprioritatii,

impaturita in felul ur ator:
-patura $i cear$aful e sub patura se impaturesc fiecare in trei, •• I ~'
mana dreapta ii flecteaza
U$or gambele pe coapse
din aceasta pozitie, ~H Fig. 33 A '$iB. Aducerea pacientului la
sub forma de armoni a Intoarce paclentul In marginea patului penlru schimbarea lenjeriei

I - aleza se ruleaza i preuna cu mU$amaua fie in latime (dadi

schimbarea patului e face in lungime) fie in lungime (dad.
schimbarea se face In latimea patului) .
decubit lateral drept,
sprijinindu-I in regiunea omoplalilor $; a genunchilor
- pacientul se mentine acoperit
- cear$aful se rule a in lungime (cand schimbarealenjeriei - C;lsistenta din partea stanga ruleaza cear$aful impreuna cu

I patului se executa i lungirDe) $i in latime (cand schimbarea

lenjeriei se executa i latime)
_yo: mU$amaua $i aleza murdara pan a la spatele pacientului; sulul
de lenjerie murdara se afla In acel moment alaturi de sulul
lenjeriei curate
00
201

j
 - pe jumatatea libera a patului, se deruleaza cear$aful curat,
mu:;;amaua $i aleza pregatite mai Tnainte
• ATENTIE: i
I:
- se Tntinde bine cear$aful curat pe jumatatea libera a patului ~i - dupa efectuarea fiecc'irei procedu~i, asistenta trebuie sa se asigure eapacientul
se a$aZa 0 perna Tmbracata Tn fata, de perna curata, apoi se
aduce pacientul Tndecubit dorsal cu muita blandete, sprijinindu-I
in regiunea omoplati1or $1sub genunchi
este a$ezat cat mai eonfortabil.
.OBSERVATIE:
- In unele cazuri, aleza trebuie schirpbata de mai multe ori pe zi, fara sa fie nevoie
I
de schimbarea cear$afului.
:',:,...~'.
e pentru a aduce pacientul Tndecubif./ateral stang, asistenta din
partea stanga procedeaza la fel ea $i Tn eazul Tnloarcerii in
deeubit lateral drept:
- prinde pacientul de axila stanga, iI ridica u$or, introduce mana
'J" :J.'~

SCrtlMBAREA ALEZEI:
-' Se poate executa dupa aceea$il procedura de mi~care a pacienlului, deserisa
Id~
dreapta sub umerii lui, sprijina capul pe antebrat $i, dupa mal inainte, sau folosind una din urmatoarele doua metode:
aceea$i procedura, intoarce pacientul Tn decubit lateral stang
aducandu-I dincolo de cele doua suIuri de lenjerie
- asistentaruleaza mai departe, din partea' dreapta, lenjeria
Ridicarea
pacientul~i
• Metoda ridicarii p cientului eu ajutorul umarului
I
Este 0 metoda r comandala - cand esle posibil de efectuat,
murdara, 0 Tndeparteaza,
murdare, apoi:
introducand-o Tn sacul de rufe

- deruleaza lenjeria curata $i 0 intinde bine, iar pacientul

cu ajutorul
umarului
deoarece produce
fata de oricare alta
presiune intraabdominala nesemnificativa
etoda.
Metoda se efect eaza cu ajutorul a doua asistente:
1-
este readus in decubit dorsal, sprijinit de cele douB.
- asistentele se a$ za de 0 parte $i de alta a patului, in dreptul
asistente bazinului pacientul i
- apoi, se efectueaza colturile dupa tehnica cunoscuta
• sehimbarea eear$afului de sub patura:
- patura de deasupra pacientului se Tmpature$te in trei $i se
- a~aza pacientul i pozitie $ezand, dupa
metodele cunoscut
- cele doua asisten e i$i apleaca coloana
I
a:;;aza pe un scaun; pacientul ramane acoperit cu cear$aful spre pacient (fara garbovire), incearca
folosit pana atunci
- peste 8\i\.~sta, asistenta a:;;aza cear:;;aful curat impaturit
anterior in'irei, in forma de armonica, astlel ca una din marginile
sa-$i largeasca b a de sustinere prin
departarea picioare or, i$i flecteaza u$or
genund~i1
I
libere sa ajunga sub barbia pacientului - asistenta din part a dreapta i$i fixeaza
- colturile de sus ale cear$afului curat se tin cu mana fie de
catre pacient, fie de 0 alta persoana
- cele doua asistente, care sunt de 0 parte $i de alta a patuiui,
umarul drept in axil dreapta a paeientului
- asistenta din p rtea stanga fixeaza
uma.rul ei stang in xila stanga a pacien-
I
prind cu 0 mana colturile inferioare ale cear$afului curat, iar cu tului, astlel incat br tele pacientului sa se Fig, 34 A
cealalta mana colturile superioare ale cear$afului murdar $1,
prinlr-o mi$care in directia picioarelor pacientului, indepMeaza
cear$aful murdar $i acopera, in acela$i timp, pacientul eu
odihneasea pe spat Ie asistentelor
- apoi, asistentele Illcearca sa-$i introduca antebratul (de la
membrul superior, c re are umarul fixat sub axila), calmai mull
I
'-.:':':.- :..:-~ { ,~~~.?!.$gfulcurat , .
- sea$<lza 'patura peste cea;'$af, raSfrarigahtl'matgined"tlinspre
cap peste patura
sub coapsa pacient lui.
-.. "'~', Mana libera a asi entelor se sprijina'pe
,supratata patului, ai sus de pacienl,
"_T~
~
' .I,~
- se continua aranjarea patului; se pliaza patura cu cear:;;aful asig~randun sup~ . (p~net. de sprijin) in ':'" ~
r'
',.1 .'
, deasupra degetelor de la picioarele pacientului plus III momentul n Icaru (Fig, 34 A) ',\ .

I
~
Alta metoda, ,de"sch,im,ba,re" a lenjeriei cu bolnav in pat, se
v,

folose$te atunci cand:

, !i;'acientul poatiNi:a$ezat-Tri']JoziJie:!}ezand)
in acestcaz, schimbarea lenjeriei se face in latimea patului;
La comanda un a dintre asistente, se ; L.
fneepe rldiea•.•a
treptat coloana ve
greutatea pe pici
acientului. ridieand
ebrala $i transferand
rul at/at in partea
i::.- ~
:';./
:r"
--

»~D
\
AI
pregatirea (rularea, impaturirea}lenjeriei
mai sus,
de pat a fost deserisa

Procedura se efectueaza, de asemenea, de catredoua per-

cefalica a patului.
in momentul a$e
tentele i~i flecteaz
arii pacientu/ui, asis-
din nou genunehii,
Fig, 34 B
I
I:
Ridicarea pa,
soane: una sprijina pacientul, cealalta ruleaza lenjerla murdara, astfel coloana verte rala coboara $i a:;;aza cientului cu ajutorul
a$aza ~i deruleaza cear$aful curat (pregatit in prelabil). pacientul confortabil (Fig. 34 B) umarului

202 203
 f. • 0,a,lta metOda~e ridiCa,re, fO,lOSita candP, a,C',ien,tUI"n.upoa, te sa
(~ozi~iile:pacientu lui: in: pat.::::>
coopereze

I Asistentele, sezate de 0 parte Si de alta a patului, se

apleaca spre pa ient, mentinand coloana dreapta~ iSi larg~sc
in functie de starea generala a pacientului $i de afectiunea sa, pozitia poate fi:
activit pasIva sau fortat~.

I. A
. ~:;-,;
,~i.Jia.
aetiva"
- e..acientulsELmL~a sing.YL.nu are nevoie de ajutor (vezi
rrianlte'sit'aride'ihdepEmdenta)

I
,~!JEJ - pacienty.LoLi poata..sa-si schimbe singur pozitia, si-a pierdut

I ---
pasiva
.....
forta fiziea, are nevoie de ajutorul altei persoane; bolnavi g-rav;--'-
-'adinamici (;ezi manifestari de dependenta) .-_.---

I B

--
pozitia
,---:-:--
forfata
- pacientul are 0 pJs:;~~c;~isnuita (inadecvata), pozitia poate fi:
-=determinata de afectiunea de baza (de ex,: In tetanos, In
'meni-;:;~
I
I - ca 0 reaclle de aparare a organlsmulul (in c~,zele
'Bureroase de ulcer sau In colicat;iTIara)--
- ca 0 masura profilactica In prevenirea unor com licatii

I prevenirea emboliei In cazul tromboflebitei)

- ca masura terapeutica (folosirea aparatelor de ,extensie =
~onditie esentiala atr::ltaI'nentului)

I Fig, 35 - Meto~a de ridicare cfmd pacie~tul nu~oate, sa,coopereze

- alte pozitii fortate ( vezi postura inadecvata)

I baza de sustiner prin depMarea picio~relor,Bratele din partea

• DE RETINUl:
• imobilizarea poate produce complfcatii din cauza presiunii exercitate asupra

I . .,"'"
. '., lllw"""., •.
cefalica a patului sa Ct$azainjurul spatelui,p;:lcientUlui,cat mai
aproape del1rtia az,inullA8ratele dinspre picioar.€lseJntrodl.lc "'.'"
sub sezutul paci ntului, mainile asistantelor se unesco
tesuturilo.; cuprinse intre planurile osoase9i
""prov'&a
. .
tulburariIOeale'(fe'
_.
suprafata dura a patulLJi;poate
circU-ratle"prJn ischemie (ro$eaicf~ed~m,escare:
Pacientul est rugat sa-si incruci$eze bratele pe piept. La necroze)
comanda unei din asistante, se efectueaza ridicarea !" Yilcetinireacirculatiei In clinostatism (eulcat) favorizeaza formarea trombozelor,

I pacientului, ridic nd treptat coloana vertebrala $i transferand

greutatea spre pi iorul situat spre partea cefaiica (Fig. 35 A, B).
!produeerea pneumoniilorhipostatice etc,
Se impun masuri de prevenire (vezi "Breviar de explorari funcfionale $i de
lngrijiri de Lucretia litirca)
I
SP6'C;,.l!D':

• NOlA:
- subliniem impo,rtanta fleetarii g~nUnChiloreu eoborareacoloanei, mentinan,d Asistentele trebuie sa cunoasca' pozitiile pe care Ie iau pacientii In pat, pozi(ia In
spatele drept (fara garbovire), d oarece numai astfel ne ,putem proteja 3\'lt h~r,e acestia trebuie adusi cu ocazia unor Ingrijiri Si examinari speciale $i
coloana vertebrala, cat $i muscula ura abdominala. manoperele princare se asigura sehimbarile de pozi(ie,

204 205
 POZ/J/ILE PACIENTULUI iN PA T

Tipul Caracteristici ~i Afecliuni le/situaliile Zonele ce pot fi Observalii

de pozilie manopere prin care care 0 impun explorate
se r~alizeaza
2 3 4 5
Decubit dorsal • culcat pe sQate cu rala
-,~.---_.~-,-_."'--- rnsus:------.-.- Este pozijia cea mai
, relaxata In mod normal,
="fara perna - dupa puncjie lombara - capul
previne eontraetarea
- 'unele afecHuni ale co- - gatul
mU$philor abdominali.
loanei vertebrale(supra- - toracele anterior Est~- mai confortabi/a cu
aja tare) - plamanii genj'ilchii Indoili -
- cU oiperna subjire - anemii post-hem ora- - sanii
poz;,:e Fowler. Aceasta
gice - - InJma pozijie menlinuta timp
l\) - unele ,a~iuni cere- - abdomenul
o Indeiungat poate cauza
0'> ! • brale ----- - extremitajile
dureri lombare (se poate
- c~"d?ua pern.e.(pc: -:.-pacienli slabiji - zonele de palpare a
zlJle~ o.blsnulta $1 - adinamici pulsului introduce un sui subjire
Pozilia Fowler com?da) _ operarr- la nivelul coloanei lom-
bare)
Pozijie semisezand - .~e.$--a~. . -' ~jiu~i cardiace $i
-.!2@.cele fo[meaza c~ Ii- pulmonare --- Menjinerea Indelun-
nla onzonlala un unghl de ~d d I gatii a pozijiei neeesita
3fJ=4O"Io - pe~loa a e conva es- masuri de prevenite a
-Se realize.aza: cenj.?-
escarelor (colaci de cau-
- cOUii-numar mai mare -=-Unele categorii. de 0-
ciue; sub regiunea fe-
~ern~ • perat![
- cu rez.eroalor mobil --=patienjilor varstnici sier~) $i altor complicajii.
- cusomi~r~ artieulCj,ta -In pr/mOl alutor aat pa- Pozitia este interzisa
Ca paclentul. sa nu denjilor eu tulburari res- pacienjilor cu tulburari
aluneee, 5,8, ~$aza sub re: Pi'':'ra'.:i-to~r:;';'ii-=-=-==-'~ de deg!utijie, coma-
glunea pOjJlllee 0 pem tO$i/dr.
Indo/Ii:! sauun sui din
patura l~velit lntr-un

2 4 5
cear$af J
rasucit la
extremita)isi introdus
Pozilie
sub saltea. Sub talpi se
semi~ezand
asaza un sprijinitor

-----
Pozijie $ezand ~
- trunchiul formeaza cu
rrIe'i1i5I~lfLi.!JieIioare
ungbLdr:epL
un
Pacienji:
- Tn stare grava
-aTSpneiclmcaz
pneumonii Intinse
de - spatele
- capul
-gatul

- toracele posterior
- Tn vederea examinarii
pacientuiui, poz;lia se-
zanet; realizeaza expan-
siun~a completa a
- p-acientu) are coa~e - insuficienta cardiaca - plamanii p1anlini/or si permite 0
flectate Re: bazin si gam- - Til erioada accese/or - sanii mai buna examinare a
.!?ele 'sJJllLl(Ls.e.millexie de astm bron~ic -axila partii superioare a
pe..£9..~P'?_g :. vars1DiQL - inima
- enunch" ~'. corpui~i.
ddicati' " ~(glan- rioare punct de vedere fizic
• Pozilia ~ realizeaza: da tiroida) s-arputea sa nu poata
- prin ritficarea Partii
sta In aceasta pozilie; ei
cefalice a' somierei
vor ti asezati in decubit
articulate (cu ajutorul
dorsal cu extremitatea
manivelei)
cefaHca a somierei
- cu sprijinitorul de ridicata.
perne
Pacienti; cu in-
- sau se ,vor pune 4-5
suficienta cardiaca In
perne a$ezate In trepte;
cursul acceselor de
capul se ~ sprijini cu a
dispnee nocturna, se
perna mic'ii
a~aza de mai multe ori
- sub brat~le pacientului
la marginea patului cu
se poate .a~eza cate 0
picioarele atarnate; sub
perna; pentru a Impie-
talpi se a~aza un taburet
diea alunecarea, se pro-
cedeaza td fel ca ~i In

-
j

T
r:J5
------------- ""--::--
",

2 3 4 5
cazul pozi;lei semi-
~ezand" ':
• in fotoliu: ,
- pacientul este a~ezat
confortabil, trebuie bine
imbracat ~iacoperit cu
patura ~.
.1

~----
Decubit lateral ._E..Qate
staf}g:.
.JLd.Le.PLsau-r~ in pleurezii

'=Cu..lcat ~.' p.arle

-.!:!lenin.-
-. dupa interventii intra-
- inima (decubit lateral
stang)
- pozitia este ideala
• Pentru a impiedica
aparitia escarelor
- intre .genunchi $i ma-
- .£i!~~p-e 0 sin- toracice - pentru a auzi mur- leole se introduc inele
guraESJrna,Iii "~ - ?upa in!e:venti.i ~enale murul cu sonor redus de vata
- sub trohanterul mare,
N f1ectate U$Qf vitaiT leurale. un colac de caucluc
o imbracat
co - saumembrul inferior Se mai impune:
• Varstnicii, adinamicii
care este in contact cu - in cursul efectuiirii toa- vor fi intor~i la intervale
suprafata pp.tului intins Je..tei regulat~ de 1-2-3 ore
'lai'C'eialalt indoit - schimbarii lenjeriei pentruJwevenirea com-
- spateIe smj"n"t cu 0 - administrarii elismelOI plicatiil<;ii'
perna sau un sui sau cu ~i supozitoarelor • Daca~9acientul are un
rezematbare',specla e. . -:. masurarii temperaturii membrL' inferior:
, pe eale rec!ala - parafizat
-pentru . punclia lom- - fracturat
bara - dureros.
~, 1-=-1;'cursul sondajului - operar
,~ .
, duodenal ' acesta.,va fi menlinut In
cursulmanoperei de In-
::-drenajului postural
toarcere de catre asis-
tenta $oi a~ezat pe un
suport pregatit in
prealabil.

L 1
---I
~
'1
3 4
-+----_ .. 5
fWtia.(decli:i8.) " '- deeubit dQr~1. ?Ventual - .~a-de-opemtie.,
Trendelerll)urg lateral qlGaplI! mal ios i.n cazulsincapelor din - favorizeaza 0 buna
,de'Catfestulcorpuluj cursul anestezigL9.illle"- circulatie pentru centrii
"-Serealizeazaprin: '
I
rale . vitali
-;!!arcarea"'eXf~rbitallLQls-
tale a lli!1.Ylui J . . ..:.-
-=rn anernii Cl:.cute
entru autotransfuzii
- In decubit lateral 5e
a~aza atunci cand este
.~-;;;-.:::;j ::crrterenla Tntrecele doua .:..pentru oprjrea emo. pericolde aspiratie a
secretiilor'
extremitati'ale patului poa- rag/i1or mernbr,elor infe.
te varia de fa lOla 60 em Inoare:;;1 org~nelor geni.
=-su5 capul ~ientului se tale feminine dupa inter-
poatepune Q pema SlIblire venlii ginecologice
- ~~ protejeaia ea~ul pa- ...,,dupa rahianestezie
cientl!.~- -: pentru a favoriza dre-
I\) zata Y.eIticaLia c.apataiul najul secreliilor din caile
o
:0 .Ratull,!i . respiratorii superioa@
- pentruevitarea alu.
necar/i depe. masa de l;" ~

Q~J1.e.o-paeientul este .,
fixat In chingi~sau reze. ~'

matoarespecialede umar
Pozitie procli\(a., - oblica cu capul mai sus
(Trendelenburg -._------- ~ -

inversat)

-----
Decubit ventral - ~c~pe ab.~omen
- capul iiilr-o Q?rte pe 0 - este pozitia de noapte
pentru sugari ~i copii
perna subtire • -
mici

~
 II
>CO
>(o.~ -s
.•..Eo.
Q) I

~:s .~
Q) • ..!..

••••
:='(i).
f

2
C/}.
Q)CllQ)
e' ,af
cCll
::JQ)
(1)
(I)
~
lQ. u
(1)
'SCtijjfiliiB'fffifellli'Zi1:ie rii'i!pic;ientIiliib;. I
'Cll :J Q) ,2 0> ~ E 'Cll
>CU :J".;:j. ,.pot tj: • active - Ie executa paci ntul singur
e

L()
15
'iii
O:JQ)
a. ,-'
Q)
U
@'(i).

c.~
(J)
Cll >"S
QJCll"'Cll
roQJuffi
c.~
~
e
':5 )~

~._~
3 ~ .~.E
Q).-:J
~E.no.
o.Cll~8
x -
Q)

co
.9!..
.~
.~.
'E'~ ~
1? ru
><U ~'i::
o~O)eu.£12
a.
eu
.

Indicafli
• pasive - sunt efectuate c ajutorul asistentei.

Schimbarile pasive e efectueaza la pacientii:

I
••• Q)"o
(I) a. ~ 'E- 0
~
Cll ,_
QJ:O QJ ~
(1) (I) -
Cll QJ
•••
a.
otc'
Cll:=
o E :J
a. • adinamici • imobil zat; • incon$tienti • para/izafj • cu aparate

I
Q) CllQ) (1) """(i).,=t::Jffi'!:: CD 0
>«f
:J e
c
U '-
Cll
C
~ 'Cll QJ ~ 0 :J E--fl.", enQ).E.~
6 ~ -0' ";;
"'.;
g,ipsate etc. . ~ !:'"':.. I
g.roo.ceCllg~ QJuo.QJo Principii
i....0
-

Q) (5 0 l"Oe I 0 ~o.:J - Pentru efectuarea schimbarilor de pozifji sunt necesare una

I o..n E Ulo.l~ I E I ~ ~
de respectat sau doua asistente. cestea trebuie sa adopte 0 pozitie potrivita
QJ
pentru a putea ridic pacientul cu mai multa u$urinta $i cu un
~
'r:
QJ
0>
efort fizic ma; mic, A tfel:. prinderea pacientului se face precis
$i sigur cu toata m" a, a$ezgmd palma pe suprafata corpului
pacientulu; astfel Inc t suprafata de contact sa fie cat mai mare
I
-.rl IQJ
Q)
e
(1)QJ
Ole
,(1)
ro
13
~
(1)
• a$ezarea asistenti
picioarele departate
mare.
cat mai aproape de pat (de pacient) cu
entru a avea 0 baza de sustinere cat mal
genunchii fI ctafj, coloana vertebrala u$or aplecata
I,
o~~ e
0
Motivatie
E N
Aceasta pozitie sigura protejarea coloanei vertebrate a

~
12

~~ ~~ ~1-2
I
asistentei prin diminuarea compresiunii asupra discurilor
intervertebrale $i asu ra corpului vertebre;, permitand asistentei I
~I~ i~
~~~{
QJ ~l(l) U e e sa utilizeze fol1a mU$ hilor membrelor inferioare (a coapsei $i a
gambei), impulsionan toata energia ei spre picioare.
m~
c'- >

I
~~~~I
X._ - 0 Prin f1ectarea ge unchilor, automat centrul de greutate
'~ g QJ '!::'S coboara astfel Incat ozitia este mult mai convenabila rentru a
C'?IQJ::J = QJ ,Cll"S .8
a5
~~.ol'~ :I~
QJ Cll ::J ,21 :;j "S :J ~ ~ efectua rna; u$or un fort cu membreJe inferioare $i sur:lf:rioare,

~l~\r~lS-
L

e e
QJ QJ QJ 8 ~ u ~ U (I) QJ ~ro ~ Mi$cari pasive mai frecvente:
I
(-I ,-0 ='2 .-I \
I
QJ
c u CO
.....,
> "•.• ::J
U Q) 1, Intoarcerea pacientului din decubit d~sal In decubit lateral $; Inapoi
I 'mE I ~ > I ~ C/}.
2. a$ezarea pacienti/or In pozitie $eZan {'
~ :!J C: 6 <!!
E
ro 'Cll c <Ii "5 tll "0
.S
'C 0;:;- 3. readucerea la loc a pacienfilor care a alunecat In jos de pe perna

I'
ro . w CD .$ x.~ Q) ~ N c. 0 rn
x
"'0

.Q (1) .0 Q) :E. ro .. ID ~ 0. 0 ~ ~ ~ 3 .s: Exista mai multe tehnici pentru a efe tua fiecare schimbare de pozitie, Metodele
ill a. QJ ,(1) (1) c.. 0 @ Cll1 - ~.;: Cll crl Cll c E descrise aici sunt cu titlu de exemplifica e,
0.
:J e._
>ro
ro c
<- . ,
.u.- CO
C/}. ~ ro -
-g ~~i
QJ Cll;
Q)
"0 QJ
8 'r:
.8 ~ CD ~
,!:: "0 .0
~ ~
+= 2
~ ~
Q)
C\J I
•.
</)
Q)
Cll..2
~'l :J -; :- Q)
E 'S QJ QJI
:;-.
QJ C/}.
(.) <0
(I)
"; -5 <= 0)1I
:="0 ~
CO
,!::
0>
::=.
It- ~
Cll °E
U _
Cll ~
ctS t
Cll E w
co C "0
Q)

~
.n
E
Q)
QJ
•••
ctS
U
Cll
!!l _Cll Cll."O
~

I\ a
0>
I QJ
-,
~
.D
::J::J
•••
.n
c..
QJ ._-
en '-
e 15'
E =::::J

0
::J QJ
QJ 0
.n' e (I) O!""
I (1)1
E 1
en Q) o..~Q)
U)\1,-e 101\.-
wi E
~'I
'-I
(I) .0 c...;;
CIl QJ E
ro w.o'...
:J
e ,-
Cll,.c"O
U 'u
~lJ,~a ~
c(_~_
QJ •••
e

0
U ~~,
'"
(1) ::Ji E
I
E!~ Q) U
(1)

-0
:J .•..
(1)
0.
I
,(I) q.U)
0\ Q)::J
wl::J
'"0 U
0
U
lEI
w ~
(1)::J
U';',~
E(/)O
~ Q)
~
Q) (1)1 0

I
I Cll I I'iii IE(/) I I I I ro I 0l::J I' I N

,
'~f "' '.' ,r~nll ,~",/,
r= ----.o_~,

I
;:. . f

~I ~,! ~-
'OJ
a .. ' "-:.,
.•..":..','.,
:: ~ C) ~(1)
01- ',." IIn " B

~'I~1\ ":.;;t!1 :~llil\~"

ci: ~ l~l
• Fig, 36 A $i 8
Intoarcerea din decubit
~f~' , dorsal in decubit lateral

210 211

,/ It
~
I'
:;

I Din aceasta P-Q.. ilie: ~,. '.- --,

-----:
permite - se poate sprijini de bralul asistentei sau de gatul
acesteia, imbrali$and-o.
fala-,9 eLl
s..tre
I -plasat
isistenta
mai intrece
TffiCien u s re ea
atea c.or. uluiaflat
membrul ei di.nsp.re
mcj in ..'sate
rn,
.. e..•.
n tlmRu" acestei ml$C'ilrl"aslstenta
ecteaza bine gen nchii. (Fig. 36 B)
fnbr.u.,'inferior .~
$1 mtoarce
i$i
c) Ridicarea in pozilie $ezand a pacientului in stare grava se

.-
'executa de catre doua asistente:
asistentele se a$aza de 0 parte $i de alta a patului

14:'~
._-~-----
I - ele incruci$eaza antebralele in regiunea dorsal a a

f'
Readucerea Readucerea pa ientului din decubit lateral ih decLlbit dorsal . pacientului, a$ezand palmele pe omoplalii pacientului
In decublt se.face de catre d tJa asistente: ' "'; "" i. , I :;:.cu cealalta mana prind pacientul sub axiia"~iI'c.
dorsal - ambele se a$az pe aceea$i parte a patu!ui, la spatele pa- I La comanda uneia dintre ele, ridica pacientul in pozilie
cientului ,.' .'. $ezand, cu 0 singura mi$care. .

I, - asistenta a$ezat

antebral
la capul pacientuluiprinde pacientul sub
axila cea apropiat" de suprafala patului $i Ii sprijina capul pe
'
- cealalta asistent" introduce 0 mana sub bazinul pacientului
Ridicarea .
• Nota: Ridicarea pacientului in pozilie $ezand la marginea .'
'patului este descrisa la mobilizarea pacientului. ~
Readucerea laloc a pacienlilor alunecali (ridicarea pe perna)
- cu mainile ramas libere ele intorcpacientul
pe perna
I se executa de c~itre doua persoane a:;;ezate de 0 parte $i de alta

I Ridicarea
pacientului
Vom exemplific trei metode:
a) - asistenta se a aza la marginea patului cu fala spre pacient
- plaseaza pici rul care se aM langa pat, mai in urma
a patului, cu fala U$or intoarsa spre capul patului
- r$i largesc baza de suslinere prin departarea picioarelor $i
plasarea acestora unul in fata celuilalt (cel dinspre extremitatea
distal a, a patului fiind plasat mai in spate)
din decubit
celuilalt

I dorsal in
pozitie
~ezand
- bralul dinspre
ramane liber
mentul ridicari
- rndoiesc bralele pacientului peste abdomen (Ie neutralizeaza)
- introduc mana dinspre capul patului sub omoplalii pacientului
cu palma in sus
- cealalta mana 0 introduc sub
- celalalt brat, regiunea fesiera a pacientului,

I peste umarul
plaseaza man (palma) intre
omoplatii aces uia
unde mainile
persoane se unesc
celor

-, i$i flecteazii genunchii

doua

- pentru a ridica pacientul, asis- - la comanda uneia dintre

I
tenta i$i bascueaza greutatea asistente se ridica pacientul,
corpului di spre piciorul fblosind forta membrelor infe-
plasat in fal spre piciorul
rioare prin trecerea greutatii de
piasa! mai in spate,' flectand
pe un picior pe altul. Pentru a Fig. 39 - Ridic~rea pe perna de caire
genunchii in a ela$i timp

I
usura efortul de ridicare cele doua persoane .
- cu bralul liber i$i fixeaza ca
punct de s rijin (contra- daua persoane se pot sprijini "cap rn cap" (Fig. 39)
_ greutate) mar inea patului - tehnica de readucere a pacientului pe perna se poate executa
In felul acest , centrul de $i de catre 0 singura asistenta daca pacientui poate sa se ajute

I greutate ai;"asistent i 'cofltrabal'an-

seaza
(Fig. 37)
greutatea pac:ientului

b) Ridicarea din de ubit dorsal in

f1~cta~2u-$~, Qen.u,ncb!,L$i iJ:npingaJ}d cu picioarele ,sprjihite P~_.i,",-
supratala pafulul (Fig. 40 A, B)

pozilie $ezand s poate face $i

I in fe/ul urmator:
- asistenta se $aza la mar-
ginea patului
- cu mana dinsp e extremitatea

I distala a patul i prinde regiu-

nea axilara a acientului, iar
cu cealalta m na iI imbrali-
$easa din spa e, sprijinindu-i
A

I cap~1 pe ante ra! (Fig. 38):. Fig. 38 Ridicareadin decubit

Paclentul - aca starea 11
1
-,

dor$al in pO:<:ilie.
;;ezand
,., B
Fig_ 40 A Iii B - Ridicarea pe perna de caIre 0 singura persoana •.
212 213
 "'-/
Schimbarea
din pozifja
~ezand,
In figura 41 A, B, se poate vedea cum se face rnai U~Or
schimbarea pacientului din pozifje ~ezand In decubit dorsal,
folosind forta membrelor inferioare.
principii de
respectat
Mobilizarea se facel In functie de:
- natura bolii
I
in decubit - starea generala
dorsal - tipulde reactiVita a pacientului etc.
I
1
- perioada de exer tii pasive $i active pentru refacerea condiliei
musculare $i anver ura de mi$care trebuie Inceputa Incet, ma-
rindu-se treptat, in unc!ie de raspunsul fiziologic al pacientului
- Ip
(cre~terea .frecven! ipulsului, semne de slabiciune musGI!I'i"'.ra,
diaforeza)
.
I
- exerciliile se fac I~ainte de mese
- pacientul trebuie nvatat sa intercaleze exerciliile de mi$care
cu exerci!ii de respi a!ie
- de asemenea, tre uie planificat impreuna cu pacientul exercilii
I
pentru relaxare.

Fig. 41 A $i B- Schimbarea din pozilie ~ezandin decubit dorsal

• Observalie:
- momentul in car se Incep mobilizarea ~i scularea din pat,
precum $i ritmul In are se efectueaza vor fi hotarate de medic
I
- executarea In bun condi!ii tine de competenla asistentei

III OBSERVATIE:
- pentru U$urarea mi$carii pacientului este importanta balansarea corpului
Pregatiri • Pregatirea materi lelor se face tinand cont de tipul de mi;-;care
impus (halat, papucl, fotoliu, carje)
I
asistentei de pe un picior spre celalalt In direc!ia mobilizarii pacientului
(transferand greutatea prin Impingere).
II IMPORTANT DE RETINUT:
I
- explica!i Intotdeauna pacientului dar ce se face cu eJ$i ce colaborare a$teptaji
de la el
- urmari!i atent pacientul In tot timpul manoperei, asigurandu-va ca el se afla
Intr-o pozi!ie confortabila. Fig. 42 - Masurareif. cu
I,
goniometru a gradului d$ flexie a
articulaliei

"Mi:Jbiliza~ealpacieJltull!!; ..,
Scopul mobilizarii este mi$carea pacientului pentru a s~ preveni complica!iile ce
I
,,~~.
pOl~apareadin 'Cauza imobiiizarii~i pentrurecfr$tigareaind~tlnden!ei.' .,'
'-".-'1'
i
••••• ~ I,. "• ..!' ':';; .. ~..;•.••. .
,----.:.....- I
• Pregatirea padent lui:
Obiectivele - normalizarea tonusului muscular
- asistenta il inform aza: procede-u, scop etc.
urmarite - mentinerea mobilita!ii articulare
- ii controleaza p Isul, tensiunea arteriala, observa starea
- asigurarea starii de bine $i independenla pacientului
- stimularea metabolismului
- favorizarea eliminarii de urina $i fecaie (pacientul poate sa
pacientului, expresi fetei (coloratia tegumentelor, respiralia).
De asemenea, se pate determina gradul de flexie a articulaliei
cu goniometrul (Fig. 2)
I
urineze $i sa-$i evacueze scaunul mai bine In afara patului
decat In prezenta altora sau In pozi!ieculcata pe bazinet)
- stimularea circulatiei sanguine pentru: profilaxia trcmbozelor,
Tipuri de
mi~cari
$i modalitali
Mobilizareaface p rte din terapia prescrisade medic,In func!ie
de afec!iunea $i star pacientului; mobilizarease face progresiv,
crescand treptat gam de mi$cari (Fig. 43 A ;-;i 8); se Incepecu:
- mi$carea capului mi$cari pasive $i active
I
pneumoniilor, escarelor, contracturilor de mobilizare

I
- mi;-;careadegetelo , incheieturilor (mainii, gleznei)
214 15

('
~
.~~
.',:1 T, ,<

I
I ";l'k-
---4
.
--...
... "'.e
.

.
. ,
"

.
.
-'.
.

_,
.

:L .

I .fiexie hiperextensie
j,I.,
IJ"~. 'pronatie

I I"ffi.'.
•. ,',1

~":
',
'.' .
:
-".";

".'-:'
:.~exte.
.
,"
nsie
,"
,

. i:r"
_I abducjie
, adducjie

I
I _ t;:"

gletne

I
I
abducjie
43 A - Mi$cilri' pasive $i active•. adduclie

mi$carea $i SChirmbareapozitiei membrelor supe'rioare $i Fig. 43 B - Mi$cari pasive $i active

'I" .~ ,,*i.nfe~i.o~~'_a.n:!!2C~~i
pozltla de .ecublt
e flexie)i e~~ns~.e;.p.a
...
. ':.!H
'.9ie.;,~.r..
. p~strt'm~
'. ,. •.
~;"I

"
~:'
.;;.
.'!!l1P.2!1Cl'1t.. .
Mi$carea trebuie asociata. cu m'i$cari de respiratie. De
as~meriea se poate asocia cu efectuarea unor masaje (Fig. 44)
..•..•..
-;,. .."......
. .-

Urmeaza: ";ii.
(}"
A$ezarea ..' Vom dezvolla ultimele doua

I
':', ;

- a$ezarea in pozit e $ezand, in mod pasivia i~cer;~;t (dupa in poziJie model/italide mobilizare:
~ezand,
metodele cunoscute .1' '1:f'. i

la marginea
1. Modalilatea de a$ezare a
pacientului in pozitie $ezand, la
- a$ezarea in poziti $ezand - in mod activ, d~ mar multe ori pe patului marginea patu/ui

I zi (crescfmdu"se nu arul de minute)

'",'
..
. .rl';
.
- a$ezarea pacientu ui in pozitie $ezand la mcir,gineqpatului, in
- asistenta se a$aZa la marginea
• j patu/ui cu picioarele departate $i
': cu genunchii f1ectali
fotoliu (in mod pasivapoi activ) > :;: i - introduce 0 manala spatele pa.
I - ridicarea pacientul i in pozitleortostatic~ $;:P~i~ihpa$,i:
, :. ,"':, i:;ii' ',.
L.
. cientului sub ombplat iar cealalta
1
_ L~al1a; sub regiunea poplitee Fig. 44 - Masaj circular

216 217
 Pacientul poate colabora
fie sprijinindu-se de marginea
patului, fie imbrati~and gatul
- asistenta rid~'a pacientul fn
picioare $i, fntorc ndu-I cu spatele I
I
asistentei sau al asistentului
(vezi Fig. 45)
o data cu ridicarea pa-
cientului in pozitie ~ezand, sa
catre fotoliu, 11 a$ a fncet in acesta
- 11 acopera cu pI dul
- sub picioare, s poate a$eza un
scaunel
II
I
face rotarea membrelor infe-
rioare int~~u~1!lIghi de 90" ~i
se urmare~te pozitia corecta
a coloanei acestuia
Cang~ezarea Jnfotoliu ~e face
de catre doua asi tente, acestea se
situeaza de 0 p rte $i de alta a
I
2. Metoda se poate realiza $i
in cazul pacientilor care nu se
pot sprijini sau prinde cu
mainile.
pacientului care sta fn pozilie
~ezftnd pe margin a patului.
-introduc mana e langa pacient
I
In acest caz: sub axila acestu a ~i-I ridica in
- pozitia asistentei este
aceea$i, doar ca:
- a~aza bratele pacientului
picioare (Fig. 47)
- apoi, rotindu-I, ill a~aza fn fotoliu
~i-I acopera
I~
peste abdomen
- membrul inferior dinspre
asistenta iI trece peste
celalalt din partea opusa
Ridicarea
in pozilie
ortostatidi
Dupa ce pacien ul este a~ezat fn
pozilie $ezand, pe arginea patulUi,
I
- apoi, asistenta a$aza 0 asistenta de lang. pacient sta cu
mana sub omoplatul pacien-
tului cu dosul palmei, iar cea-
lalta sub genunchii acestuia
spatele la pat, spri ina pacientul de
sub ambele axile $i I ridica (FiQ.48).
Se poate mentine, a prima hdicare
I
procedand, in continuare, ca
mai sus (Fig. 46)
• De relinut:
- prima a$ezare a pacientului
in aceasta pozitie, ateva minute. in
cazul fn care pade tul poate sa fie
pJimbatprin salon, I va fi sprijinit, fn
I
fn pozitie $ezand, la marginea axila, de catre doua asistente.
patului, sa fie numai de

atent pacientul, Sa se
Fig. 46-Ajlezarea in pozilie
cateva minute, sa se observe (metoda 2) jlezand la marginea patului
o alta metoda losita frecvent,
cu bune rezultate, e te urmatoarea:
,,- asistenta se a~ za, fn fala pa-
I
.......,. masoara p.uls!..JJ., ~. '0..". '-c. , • . ''''.'0 ,...,
~

A~ezarea
- fn zileJl;!Urr1)atoare,dl,Jr~ta~ederii se poate prelungi

A$ezarea pacientului In fotoliu:

cientu/ui, Giilresta.j .'pozijie $ezan.d,
la marginea patului ' -
- fixeaza. cu genun hii ei, genunchii
I
in fotoliu - asistenta a$aza fotoliul cu marginea la.tcCilalipita de marginea pacientului iar cu m inile 11 prinde de
patului
- pune un pled pe fotoliu
- imbraca pacientul cu halat $i ciorapi
sub axile
- pacientul se pr nde de umerii
I
asistentei sau de ga ul acesteia
- aduce pacientul in pozitie $ezand la marginea pa!uiui, dupa
- prin impingere fn genunchii paci-
metoda cunoscuta
- asistenta se a$aza fn fata pacientului $i introduce mainile sub
axilele acestuia .
entului, centrul de reutate al asis-
tentei coboara, cres and astfe/ fOrla
de ridicare a pacient lui (Fig. 49)
Fig, 49 - Ridicarea in poziJie
ortostatica prin impinge rea cu
II
- pacientul se sprijina cu mainile pe bratele sauumerii aSistentei
genunchii

218 219

~
 Transporti.fl pacient;ilor A~ezarea - pacientul va fi asezat cu privirea in directia mersului (trebuie
pacientului sa vada unde merge)
Printr-un transport efectuat Tn conditi bune, cu mult menajame~i si~tentie fata pe targa ~ la urcatul scarilor, brancardierul din urma va ridica targa pan a
de pacient, linand cant de afectiunea e care sufera acesta, seevita agravarea la nivelul orizontal; daca panta este prea accentuata, se poate
durerilor si aparitia altor complicatii, cu ar fi: inrautatirea starii, proqucerea unui duce pacientul, la urcus. cu capul inainte.
soc traumatic, transformarea unei fractu i inchise intr-una deschisa', provocarea de
De asemenea, cand paci~~ntul trebuie supravegheat tot tim-

I hemoragii etc. ... '.'. . .'. . . . ;;<

"'T ransportiJl poate fineecesar itlurma oarelesituatii:.J ~
- evacuarea traumatizatilor de la loc I accidentului
• ,j.
• PLJI, este maibine ca acestci;!:ia.)w dus'cu-capul'lnail1te,'pentn:i
ca. stand fata in fata cu brancardierul, sa poata fi supravegheat.
- in principiu, pacientul va fi prins de partea sanatoasa
j"

- transportul de la un spitalla altul, d la domiciliu la spital saula domiciliu dupa

I
Execufia:
externare etc. ' I

_ transportul de la 0 sectie la alta; la servicii de diagnostic Si tratament; la sala --'-targa este tin uta la cele doua extremitati de catre doi bran-
de operatii Si de la sala de oper ii; dintr-un salon in altul; dintr"un pat in cardieri, doar de cate un singur maner astfel Incat targa sa
altul etc. atarne de-a lungul marginii patului

I Categorii de
pacienli care
~ accidentatii, Tn start de soc, cu leziuni a,l.e,:~embrel~r
noare " ",'
infe-
- a$ezarea pacientului pe targa necesita trei persoane: acestea
S8 vor a$eza de-a lungul patului de partea targii atarnate
-iSi introduc mainile, cu palma Si degetele intinse, sub pacient
- inconstienti, somnol nti,obnubilati - prima: sustine capul S; toracele. sprijinind ceafa pacientului pe
trebuie
I transportali - astenici, adinamici,
- febrili, operati
u tulburari deechilibry,
antebrat
- a doua: sprijina pacientul in regiunea lombara Si sub $ezut
- a treia: susline membrele inferioare
- cu insuficienta cardi pulmonara grava
Prima persoana comanda miscarile:

I Mijloacele de - P;~h::~ctie de gravit tea afectiunii, de scopuLtransportului,

distanta, transportul s face cu:' . '. ~':
de I
1. ridica deodata pacientul.
2. dupa ce acesta a fost ridicat, face un pas inapoi
3. brancardierii ridica Si cealatta margine a targii, adut:cand-o in

1-' transport
. - brancarda (farga)
- carucior
- fotoliu Si pat rulant
.
, ,
poz!tie or'izontala sub pacient
I 4. se asaza pacientul pe targa, se acopera
Descarcarea se face dupa aceeasi metoda. dar cu miscarile
- cu mijloace improvi~ate Tn caz de urgenta inverse
---
I Pregatiri
- cu vehicule special~: autosalvari, avioane sanilare (aviasan)

Transportul cu targa
PozitiiJe
pacientului
pe targa in
In funetie de afecfiune,
• Tndecubit dorsal:
pacientij pot avea' Urmatoarele pozitii:

• Pregatirea targii - pacientii cu traumatisme abdominale, eu genunchi flectap

-'1'- functie de:
I . 61:0
targa se acopera c. 0 patura Si cu un cearsaf; la nev.'oie, se
c.<~at()I5'8Ta cumll$a1f1a
• Pregatirea pacientu
ialeza; pema suttttre
i
'.. ,'","'~--'
'. .' "
-accidentat;i con$tienli, suspecti de fractura a caloanei verte-
• , afactiune ", ...• 4mJ,le sau a b'azinului: se asigurascrprafatil''ritjimi
- leziuni ale membrelor inferioare:sub
•.•...
membrullezat. se asaza
.. .-.i'1!:-

- se informeaza atat pacientul cat si apat1inatorii asupra sco- o perna

I pului transportului $i I
- se explicaproceeul
instruieste pacientul
cului unde va fi transportat
asezarii pe targa Si ev~ntual se
m poate colabora .
- leziuni ale membrelor superioare: membrul superior lezat se
a$aza peste toracele pacientului;
esarfa
eventual sefixeaza cu 0

- in cazul in care p cientul are instalate 0 perfuzie, sonde, - accidentatii in stare de soc cu hemoragie: cu membrefe

I drenuri etc. se vor lua

pe un suport - a ap
masuri de siguranta: sprijlriirea ~ eventual
atului de perfuzie; fixarea sau pensarea
;nferioare ridicate
e TnpoziJie $ezand:
sondelor etc. in functi de durata Si conditiile de transport - pacientii Cll traumatisme craniene, constienti Si fara semne de

I Nu se penseaza d
- in caz de varsaturi
- se pregateste docu
enul toracic la pacientii ventilati
tavita renal a
entat~a pacientului
soc: mentinuti cu ajutorul pernelor
-Ieziuni alegatului: capul va fi flectat; astfel incat regiunea
mentoniana sa atinga toracele

221
I
 e in pozifie semi$ezand: Pentru ridicarea p~cientUIUi' este nevoie de trei persoane
- accidentatii toraco-pulmonar care executa tehnica I urmatorii timpi:
- pacientii cu insuficienta cardiorespiratorie - cele trei persoan se a$aza Janga marginea patului; fiecare
- accidentatii cu leziuni abdominale (pozitia Fowler), cu I$i plaseaza pieio ul dinspre targa mai in fata
genunchii flectati
• in decubit lateral:
- pacientii In stare de coma
* in decubit ventral: . .,•••.
- toate trei i$i fleet aza genunchii introdueand bratele sub
pacient:
- prima, sub c afa $i umeri
- a doua,subegiunea lombara,'~$ezut
Ii
- pacientii cu leziuni ale fetei (eraniofaciale): sub fruntea lor sa
a~aza un sui improvizat din cear~afuri, sau antebratul flectat al
traumatizatului
- a treia, sub oapse $i gambe
- apoi, cele trei p rsoane Intorc pacientul Inspre ele, "
apropie cat mai ult ca sa-I poata strange
I
- cu leziuni ale spatelui sau regiunii fesiere

I
- i$i indreapta corp I, facand un pas Inapoi (cu piciorul aflat
e in decubit semiventra/: In fata) $i se Indr apta spre targa
- pacientii incon~tienti, iar In caz de tulburari de deglutitie sau - langa carueior i$i lexeaza u~or genunchii $i a$aza pacien-
hipersecretie salivara, in pozitie Trendel~!'}burg. pentru a tul pe carucior, In ind bratele ca pacientul sa fie a$ezat In
preveni acumularea $i aspirareasecretiilor )'
• in pozilia Trende/enburg, cu inclinare mwdma;de 10-15°:
- accidentatii in stare de $oe . ,,';[. i . '
decubit dorsal
- cele trei persoanell$i retrag bratele I
- in eolaps periferie, pentru a asiguraun, aport mai' mare de
sange in organele vitale . ," ,
• in pozijie Trende/enburg inversat, cu Inclinarede maximum10-15°:
- accidentatii eu fracturi ale bazei craniului ".
IlIMPOHTAN;i":
Ridi~arld" pficientul, persoanele tre~uie s;1-J tina strans catre ele $i sa-~I
I
folose?s~a catmai mult forta membreloq inferioare pentru a-~i proteja propria lor
II Nota: "
:~
bolnavii .psihici agitati se ca!meaza medicarnentos
transporta imobilizati
$i se
-~-~
coloana,;vertetiral,"L'
?~~".:4i . :~i!~;ii"
II OB3~RVATII:, t
Tr~sportul, cu fotoliu rulant a fost de eris la mobilizarea pacientului.
-' I
Trt!lh$p6riul,i:cu\ patul rulant este fo ma ideal a de transport; la cele patru
iii DE RETINUT:
.In leziuni ale caloariei vertebrale, pacientii vor fi transportati pe a suprafatA dura;
picioar~,::j:Jatyrii!~:
oricare' P'Cit,
sunt'preliazute cu roti s u pot fi raeordate la un dispozitiv cu roU,
pb~i~deveni astfe' rulant.
I
Prin (jtiliza~~a i1C8stuisistem de trans ort, paeientul nu trebuie trari'spus mereu
se recomanda ca pacientii sa fie transportati In pozitia In canil au fast gasiti
• In cazuri cu totul exeeptionale, cand este imposibil sa se asigurE1p,targa tare,
chiar improvizata (u~a, scandura lata), transportul este admis pe patui:a, culeat eu
din pat in carue;ior, de aid pe masa de operape sau la alte examim'iri, ci va fi
transportat direk~tcu patul. Patul cu dis ozitiv rulant a$teapta pacientul ehiar la
servicii,J1de primire.-Aeeasta metoda nu oate fi apHcata la toate spitalele, caci ea
I
.•fala in jos, t;U e.~eptia.celor soHePectidef~ura a coloanei Gel'!k;aJe." ,•.. , -~.•.•., necesl.ta,o.;..dimensicmara~GOrespunzw re a coridoarelor ,...u9i1or,-.sa'm.FBxiste
praguri. iar,d~plasarea intre etaje sa se oata face cu ascensorul.
I
TRANSPORTUL CU CARUC/ORUL

I
TRANSPORTUL iN AtFARA SPITALULUI
Carucioarele uti!izate pentru transportu! pacientului au in general inaltimea
meselor de operatie, pentru a se putea transporta u$or pacientul de pe carucior pe Pregatirea - paciefltul va fi pregati~din timp pentru transport
masa ~i invers. pacientului i; i/-
i se comunica mijloeul de transport

A~ezarea
pe carucior
- caruclorul se a$aza eu partea cefalica perpendicular pe
capatul distal al patului (Ia picioarele patului) ,
,; - va filmbracat In m d corespunzator anotimpului, duratei
drumului ~i mijloacelor e transport
- i se ofera bazinetul $i urinarul'in vederea evacuarii scaunului
I
" $i 'urinei
- rotile caruciorului trebuie blocate '
1':.:,.
_I
222
,'j
1\
11 ,; 1

I - i se asigura maxi um de confort, pozitia paqientUlui va fi cat Somnul rapid, paradoxal, este important pentru refacerea creierului (cre$te
mai comoda fluxul sanguin in creier).

I - pacientul transport t la alte servicii sau institutii sanitare va fi

lnsotit de asistenta, u documentatia necesara
- asistenta trebuie s fie lnzestrata cu tot ceeaee i-ar trebui pe
Visele se produc In somnul paradoxa!. Cei treziti din somnul paradoxal l$i
amintesc precis continutul visului cu detalii.
In alte faze, l$i amintesc greu sau deloc.
drum in acordarea p imului ajutor. Ea supravegheaza pacientul Ciclul de somn este constituit din perioade de somn lent, care pe masura

I .J~
lndeaproape, pe totimpul transportului " '", .
.:.:.predarea pacientul i 5e face "de"catre"asisterita ta riiedicul de
garda al institutiei un e a fost transportal. .
fnaintarii in noapte l$i pierde,pifl calitatea de.sornn profund $i din perioada de sarnn J--
:~~ rapid. • ',., ';"" '
Variatiile In produce rea ciclurilor de somn sunt mari de la individ la individ.
Pentru Iini$tea pa ientului, este bine ca ea sa ramana langa Pentru a se mentine starea de independenta este neeesara respectarea ritmului
I pacient pana va fi a plasat in patullui.
• Important
Mijlocul de transport ya fi dezinfectat dupa transportul pacientilor
somn-veghe.
Factorii care influen~ea2a satisfacerea nevoii de somn
infeetio$i,
I "
.! ,~
aiologici - Varsta
Nevoia de odihna $i somn variaza In functie de varsta:
- copilul, In timpul cre$terii, are nevoie de mai multe ore de
.Somnul .,. este bale dupii f(zilei muncii istovitoare,
0

:1 Un baisamiilmin/ii nosfre obosite ...

Un nutritor de ciipejenie la ospii/ul vie/ii...•
(W. Sh:,akespeare)
somn, care se diminueaza progresiv pana la varsta adulta, cand
sestabilizeaza
-: la persoanele varstnice, nevoia orelor de somn ramane
~' nemodificata, se madifica calitatea somnului (superficial,
i

I 5. NEVOIA DE A D RMI SIA

~ SEODIHN
- . "f \ "., •
dificultati de adormire, frecventa trezirilor nocturne, facilitatea
atipirilor diurne)
- Necesita!i proprii organismului
Definit;ie . , Exista persoane care dorm mai putin, pastrandu-$i vioiciunea ~i
I Este 0 necesitate a fiecarei fiinte Lmane de a dormi $i ase odihrii tn bune
conditii, timp suficient, astfellncat sa-i ~rmita organislT1u!uisa obtina randamentul
puterea de munca, In timp ce altele necesita un numar mare de
ore de odihna $i sarnn
maxim. ,...Activt1atea'

I. independenta i satisfacerea ,neva;; o activitatea flZica adecvata predispune individuf la un somn

"ilregenerator
Fiinta umana consacra 0 parte imp rtanta a vietii somnului $i odihnei. - Deprinderi legate de somn
ODIHNA este perioada In care se r fac structu,H1-e alterate ale organismului, se
I .compl€lteaza.:resursele energetice fOlo 'tf,l",se .trailsP9-daprodu$ii f~ati
efol1uli.Ii,
. fie tn ficat - acidullactic, fie 1 rinichi; org'anexcretor.
SOMNUL este forma particulara de odihna prin absentastarii de veghe.
. ,
In timpul
Samnul l$i are reguH1esale; ritualul sau, de care esie necesar
sa. sa tinaseama~."'eu1c!!reaJ<1a'CtTha$i'ora;'SOmnul nocturri;
confortul, unele' deprinderi inainte sau fa culcare cum sunt:'
;.-:"0 ••

lactura placuta, baie ca!da, bautura calda sau rece; la copii,

I Somnul elibereaza individul de te siuni psihologice $i fizice $i Ii permite sa

gaseasca energia nacesara activitatii c tidiene.
In tirnpul somnului, activitatile f ziologice descresc, are locdirninuarea
pove$tHesau jocul eu jucaria preferata favorizeaza somnul.
- Ri/mul veghe-somn
metabolismului bazal, a tonusului mu cular, a respiratiei, .a pUlsului, a tensiunii - Functia v:eghe-somn reprezinta un proces biologic a carei

I artElriaJe.Spore$te secrepa hormonilor e cre$tere, mai ales la pubertate.

Acestea sunt mai evidente In timpul sornnului nocturn $i mai reduse in eel diurn.
Se cunose douc!i tipuri de somn: ornnul lent, c1asie sau orrodox~ $i somnul
periodicitate este legata de alternanta zi-noapte; schimbarea
acestei alternante poate explica perturbarile funcliei
veghe-somn aparute la speologi, cosmonauti, muncitori care
paradoxal cu activitate rapida corticala . lucreaza In ture.

I Somnullent reprezinta 0 veritabila erioada de odihna pentru qrganism (numai

partial pentru creier), are un rol rep rator, restaurator, fortifiant,cu ii,upctie In
cre$terea $i relnnoirea tesuturilor corp rale. .i
Aceasla perturbare veghe-somn atrage dupa sine perturbarea
numeroaselor sisteme biologice. Somnul nocturn este mult mai
odihnitor decat eel diurn,
24 225
i.... j
r ....
f
i.
I
I
- Capacitatea de a te destinde
Eliberarea de tensiunile nervoase, preocuparile zilnice,
relaxarea fizica $i psihica favorizeaza instalarea somhului; daea
Perioade de '/-Este necesara aCtiVitmeabine organizata $i judicios alternata
reJax~re~i '. i" .cu p~ri~~de d~ relaxare ~i !i~p. liber, care sa permita refacerea
I
timp I.ber :; fOl1el flzlce $1 a cap Itatll Intelectuale. Exemplu: vacanla
I
nu se elibereaza de acestea, este posibil sa adoarma cu mare 'elevilor.

Psihologic'
greutate.

- Anxietatea, teama, nelini$tea:

ModalitaJi
folosite
- Din mijloacele de de indere $i odihna, de mare varietate $i
complexitate vor fi ades a eele mai adecvate firii $i posibilitalii
I
Starea. de .[lelini$te,mai mult sau. mai putin. coo$tienta, care'l "'_ pentru pacient,y'ui. Sunt evitat~ moda!itatile Cqre nu ofera posibilitate~=i
,'~
produce 0 .puternica tensiune interioara, manifestata prin
nesiguranta $i tulburari neuro-vegetative, modifica calitatea $i
cantitatea somnului.
odihna, ~i
relaxare
de$tinderii ~inu contrib e la mentinerea sanatalii.
-Cea mai' eficienta 0 ihna este cea activa: dupa activitali
fizice - activitati intel ctuale; dupa activitati intelectuale,
I
j" ~ctivitali fizice u$oare, P •cute.
Sociologic - Programul de activitate: ". .
Persoanele care au un program de munca, va.riabil.,au ritmul
veghe-somn modificat; aceasta influenteaza 'sati,sfacerea nevoii ;Jn~~,\~~n~ile asistentei .pljmtru m.en~inerea nevoii
'; .... dea dorm., p 5e od.hm
I
de a dormi, ate odhni. . ' ;.1.

Culcarea la ore fixe, somnul de noapte asigura odihnanecesara.

organismului.
- Locul de odlhna:
. Intervenlii

persoanel . .' ,",'

,1 .'. i'

.
,
I
- m ....e
•....•.....•
n'.t•i.~.~
....•.....
.....,.C
•.O••n..•..
'.,di.l.iilenecesare somnUI~i' respectand dorinlele. $i deprinderile
Confortul, numarul de persoane cu care 1mparte camera, - observa daca perioadele de relaxare, de odihna sunt In raport cu necesitalile
intimitatea $i lini$tea locului de odihna pot mbdificcUepausul $i
somnul.
organismului $i r')iuncadepusa
- Ii 8,?,plicah~cesitatea mentinerii unei ieti ordonate, cu un program stabilit
- IIlilvata :tehnici de relaxare ~i mod litali care sa-i favorizeze somnul prin
I
discUlii,:'cf~qJonstralii,material documentar
:;Manifestari de independen~a~l.
::,,";',',

::.!; ~: "
".

:~i~.~~ i~.

1'11., ;l7!ependenta in s';ltisfacerea

.

neva;;
I
Somnul - Durata

I
". ( :;~):i'.
- In functie de varsta: nou-nascut: 16-20 ore
Daca, aceast~ i nevoie nu este satisfaputa, apar urmatoarele probleme de
1 an: 14-16 ore depend~nta:i .
3 ani: 10-14 ore 1. Insomnia;
5-11 ani: 9-13 ore 2. Hipersomnle
adolescent: 12-14 ore 3. Incornoditate - Disconfort ~
l
G..'-' :.,.. ~.'''':'';;'i-
- Calitatea . """"
adult: 7-9 ore
persoane varstnice: 6-8 ore
" .~ ~,
- Regenerator, calm, fara cO$maruri, fara Intreruperi, adoarme
5:~I'~~,"~sau
lncap::~;;d;:
4. Otioseala, .

!~:~::iane~le2.i 31
\'

~'I
cu u$urinta $i se treze$te odihnit; la copi! somnul nocturn,
continuu este instalat dupa luna a 3-a, iar Ia sfar$itul h..iniia 10-a,
DE ORDI~
organizarea este ca la adult. .

Perioade de
- vise agreabile, placute
- Pentru evitarea suprasolicitarii fizice$i psihice, perioadelede
Fizic ;c:.. Afectiuni organice - ce ebrale, endocrine, constrangeri fizice,
dezechilibre, durerea, sur enajul I
activitate trebuie intercalate cu perioade de repaus. Psihic - Afectarea gandirii, anxi tate, frustrare, stres, situalie de criza,
repaus
- Durata acestor perioade, intervalul La 'care se succed,
programarea judicioasa In raport cu activitatea depusa $i
necesitatile organismului au un efect binef,kator,' recreativ
Social ~.i
!ipsa
pierdere, separare
t:. E$ecul funct.iei, lipsa Cu~o~tintelor, insuficienla cunoa$terii de
I
sine, anturaj inadecvat, temperatura, ambianta inadecvata,
asupra organismului. Exemplu: pauza dupa ora de curs cunoa~terii . i cre$terea stimulilor senzo iali In locuinta
226 227
~i nu numai
I
11- 1

I Prezentam patru probleme de j:fependenta: Nelini~te Teama nejustificata care apare pe fondul de instabilitate

'I 1. Insomnie: dijficultatea de a d~rmi

sau de a tie odihni dormind ,
emotionala, tulburfmd odihna pacientului; tulburari de gandire,
manifestate prin aparitia In con$tiinta pacientului contrar vointei,
unor reprezentari, idei, sentimente pe care se straduie$te sa Ie
indeparteze.

I
!!i'

anifestari ConftJzie Pacientul prezinta p~rceptii false (per.cep.e un obiect sa!J, un

.' ,}--~ -f" " ~'.
' .' oJ~. fenamen), fiind c6nvins de realitatea lor; aceste stari ilimpiedica
" ;
sa se odihneasca.
Somn - Numarul de ore
Ore insuficiente d somn - durata totala de6 or~
I perturbat
_ Insomnii iniliale - pacientul adoarme foarte greu dupa care
doarme pana dimi eata '; "
Iritabilitate , Pacientul prezinta 0 stare de tensiune psihica continua,
manifestata prin nelini$te, framantare; adoarme greu, somn
intrerupt, superficial.
- Insomnii termin 'e- dupa 0 adormire normaJa,se treze$te $i sentiment de
I nu mai poate ado mi
- Calitatea somn lui
depresie -
tristete
PacienUi nesatisfacuti uneori de repausul lor, sunt convin~i ca
nu au dormit toata noaptea.

Pacientii nu sunt satisfacuti de somnul 10F intrerupt, agitat, Diminuare a Pacientul nu se poate concentra asupra une; activitati, atenlia

I superficial !
-Insomnii dormiti nale - aparitia multiplelor:perioa(je de veghe,
care survin in tim ul noptii, faramitand sOr)1hulnoctum; trezirile
puterii de
concentrare
este diminuata, are gesturi nesigure.

dureaza vreme in elungata, sunt chjnuitoa;e~;.acest~ treziri pot Oboseala Pacientul se simte obosit, mai obosit ca la culcare, facies

I fi dupa vise cu co tinut neplacut sauco$maruri' .' ;'

- Insomnii predor itionale - stare de veghe preluhglta pana la
instaurarea somn lui _, .' 'r" '.' .' ",;.,
sumbru, ochi incercanati, vorbire tremurata, tremuratura
extremitatilor. ,

- .
- Insomnii post-d rm~ionale - survin la vaV~thici$i :!rnaiales la

I Alrpiri in
cei care se culca la ore timpurii. "
Pacientul atipe$t pentru durate scurte de timp; in functie de Padentcu insomnie
- Interven~me asistentei -

timpul zilei durata $i numarul lor, ele potcompleta sai,Jnulipsa Orelor de

I somn noctu'm; u ii pacienti dorm In timpl!1 zilei$i somnul de

noapte este de & urtadurata, dar totalizeaza numarul necesar
de ore de somn ( Isa insomnie).
IOBIECTIV

Pacientul sa
INTERVENTlILE ASISTENTEI, AUTONOME SJ DELEGA IE

invala pacientul sa practice tehnici de relaxare, exercilii

I
CUIC".l:::, '.
I- CO$maruri

Somnam-
Vis penibil, domi ant; paciehtul se trez€'$te muse din somn,
"neHni$tit, agitat;a oaHnedin nou €u.Qfoota~ ••. ,~,•••••.
...-,
Tulburare par-Old ica de somn; pacientul se da josdin pat $i
beneficieze,
de somn' ,
corespunza-
respiratorii G~H~Va minute Inaint.ed~ =~. ~
:-' ofera'paclemulLii 0 cana cu laptE;'1:ald'inainte de culcare, 6
bare calda II
bulism incepe sa umble prin camera, strazi, locuri periculoase; are tor cantitativ

I
-Invala pacientul care se treze$te devreme, sa se ridice din pat
privirea ramcita, i$cari dezordonate, nu vorpe$te, riu raspunde ~i calitativ c~1tevaminute, sa citeasca, sa asculte muzica, apoi sa se culce ,
la intrebari; dupa n timp se intoarce, se culca, adoarme. .
din nou I
Apatie Lipsa de interes f ta de ambianta $i propria persoana. Ramane - identifica nivelul Si cauza anxietalii la pacientii eu insomnie
I Pavor
in pat timp indelu gat in cautarea somnului.
Stare de spaima intensa , care apare in tiinpul somnului, mai
- observa Si noteaza calitatea, orarul somnu!ui, gradul de
satisfacere a celorlalte nevoi
nocturn frecvent la copii;acientul se treze$te brusc din somn, se ridica
~ intocme$te un program de odihna corespunzator organismului

I in $ezut, tipa, 9 sticuleaza, are privir~a ftltacita, Incearca sa

fuga; dupa cate a minute, aceasta stare: dispare, pacientul
adoarme.
- administreaza tratamentul medicamentos
- observa efectul acestuia asupra organismului
I
J
228 229
~
 2. Hipersomnie - ore excesive desorrin, "I
- Interven~iiII asistentei -
prelungif'ea duratei ~i intensificarea profunzimii
somnului
Patient cu'hipersomnie I
I
'OBIECTIV, INTERVENTIILE AS~STENTE', AUTONOME $1 DELEGATE
Manifestari de dependen~a Pacientul sa I
Asistenta medica/a:
tiil~ au pa?ientul sau familia, cauza
, ben~fic.i~ze, . -. identific~,- prin di:S'jU.
Somn ., ""lfrJI.lmaru/ de ore de sorTin noaptea de un numaFI hlpersommel; .
modificat - Peste 10 ore, la adult, Si 12 ore, la copil (se exclud conditiile
particulare de oboseala dupa eforturi excesiV8',.convalescenta
de ored~ - identifica cu pacien ul metodele de diminuare a factorilor
somn c'o~es. cauzatori
I
sau insomnii, care necesita 0 recuperaredes~nin) ,,' p~nzii!6,r:.. 'r. : ; , ~ .c~eeaza.un c1im~t ~: !ncred~r.e, inc~r~jeaza ~i lini~te~te
- Calitatea somnu/ui " ;
- Se diferentiaza de somnul normalprin'profUrizimei durata,
varstel;,.
"
paclentul pentru a-SI re apata echlhbrul pSlhlC
- observa Si noteaza oate schimbarile care survin In starea
pacientului
I,
bruschetea aparitiei. Durata, modul de instalare, evolutia depind - administreaza tratam ntul medicamentos

SomnolenJa
de natura Si localizarea afectiunii cauzale.

- Atipiri; pacientul aude cuvintele rostite tare,poate raspunde cu

Pacientu!<sa
fie activ,
- identifica care sunt a tivita.tile agreate de padent
~ elaboreaza impreun cu pacientul un program de activitate,
I:
cooAArant care sa corespund starii pacientului ~i posibilitatilor
(accese de
somn diurn)
oarecare brutalitate, laconic. Fara un stimul, ad9arr;ne. Poate
dura zile, saptamani, poate fi urmata d,e i.nversari..a)e~tmului
nictemeral. ::' ,.' .
:~:,r'l:1"~
, ;'\ i~c

j','(~";
'organismului
- observa somnul, ca1ltatea acestuia, raportul intre starea de
!,~I".~ghe $i somn
I
~Yn; " ~,~
I
; .~:\
letargia - Hipersomnie continua, mai profunda; paate fi. trezit pentru
scurta vreme prin E5<titatii violente, pas'rand un grad de ',\,t;., Disconfort: enza~ie de jena,
obnubilare si torpoare intelectuala.
:) de neplacere zica !;ii psihica
)
Poate dura ore, zile, luni ani.
Functiile vitale sunt diminuate
dependen~a
I
Narcolepsia - Necesitatea subita de somn, precedata depierderea tonusului
Imposibilitatea paciertului de ase mentine calm $i a se
I"
J
muscular. Apare in perioade de inactivitate sau postprandial,
dar pacientii pot adormi Si in pHna activitate. Somnul este comporta Iini~tit $i adec~at situatiei
,su!df.Jrficial~,Intr-etaiat, de treziri, .vise.~de~;;:lgreabil~•...
",reaGtii
'~-I
I
~.
-Star~~;'li;;~ d~ ~oiJ buna, "de ~~hni;~' .' ="
vegetative, transpiratii, bufeuri.

Comporta- - Lent, greoi, pacientul raspunde cu greutate la intrebari. r

Stare de
ment verbal
~i nonverbal disconfort
- Stare neplacuta de incomoditate
I
Oboseala - Stare de epuizare musculara Si nervoasa, pe care bolnavul 0
Diaforeza ,"
I
Transpiratie abundenta ~are determina starea de disconfort
acuza.

Inactivitate - Starea permanenta de somn, pe care 0 resimte pacientul, Dureri Pozitia incoinoda detertnina contraclari musculare prelungile,
diminueaza posibi!itatea efectuarii unor activitati fizice. musculare dureroase pentru pacie~t

230 I
.~! I
 \ .

- Interven1=iile asistentei - - Interven1=iile asistentei -

Patient cu disconfort
Pacient cu oboseala
OBIECTIV INTERVENTIILE SISTENTEI, AUTONOME$I DELEGATE OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE

Pacientul sa - discuta cu pacient I pentru a identifica cauzele disconfortului Pacientul sa - identifica cauza oboselii
benefici,e.ze (tea.rna,etc) 'j'ih: ,,1', - ~ fieodihnitcu - ajuta pacientwl &~~ p!anific€ activit{ftile cotidien€
de confort - favorizeaza odihn pacientului, prin suprimC\(~asurseior care-i ,tonusul, fizic - observa daca perioadele de odihna corespund necesita.tilor
fizic $i psihic pot determina disco fortul $i iritabilitatea " $i psihic bun organismului
- creeaza senzatie e bine pacientului, prin discutiile purtate in decurs - stimu!eaza. increderea pacientului in fortele proprii $i in cei
- faciliteaza contact I cu alti pacienti, cu membrii familiei de ztle care il ingrijesc
- aplica tehnici de i grijire curenta, necesareobtinerii starii de - invata pacientul cum sa execute tehnici de relaxare
satisfactie - ajuta la aplicarea corecta a acestora
- observa $i noteazt\ schimbarile '- observa $i noteaza functiile vitale $i vegetative, perioada I
somn-odihna, comportamentul pacientului
- administreaza medicatia indicata de medic
- observa efectul acesteia
I ,i'
;'
4. Oboseala: tenZa~ie penibila,
inso~ita de inactivi ate, stare de ,el;J,lIizare
nervoasa ~i musculara ' Tehnici de evaluare si ingrijiri asociate nevan t,
'I "
. ' de a dormi !?i a se odihni
Manifestaril de dependen1=a: ' ~
Rolul asistentei in satisfacerea nevoli de odihna
Fala - Palida, exprima tri$tetea
I, a pacientului"'
.J
1

Aprecifhea gradu/ui de adaptare a pacientului la mediul spitalicesc:

Ochii - incercanati, privire~ inceto$ata '1\\
- activitatea din mediul spitalicesc poate avea ca elect modificarea
Pulsul - Rar, lent, slab batJt
'.obiceiurilor de somn $i odihna ale pacientilor spitalizati
,--c.importanta modificarilor depinde de"' starea fiziologica $i psihica a
Tensiunea - Tendinta de scadere a valorii normale pacientului $i de loculunde este piasat.
arteriala

''''oJ.' l"SomnuP"'" -I - S~nolenta diurn"" < ~"';

As/stenta trebuiesa cunoasca nevoile fiziologice de somn ale pacientilor, sa Ie
supravegheze somnuldin punct de vedere cantitatili $i calitativ, sa recunoasca
,"seFnflefecare' int:if;giinesatisfacerea' nevan de' i5tiih'lia,'Sa depisteze cauie/e .$rsal(,) , ~'''.
.~
'{
~
indep8.rteze.. , ,I
Aspectul I- Palide, transpiratii reci Reducerea zgomotului in mediul spitalicesc: \
i - inchiderea u$ilor /a saloane 1
I tegumentelor

Starea I- Plictiseala, apatie

- reducerea volumului unor aparate din apropierea saloanelor (telefon,
radio, T.V., compresoare etc.)
I

I I

psihica
- purtarea pantofilor cu talpa de cauciuc, nu tocuri de metal I

I Greutatea 1- Scaderea acestei

- evitarea discutiilor cu voce tare, a trantitului usilor
- manipularea cu grija a carucioarelor, a truselor cu instrumente $i a
materialelor de curatenie (galeti)
corpului - Asigurarea confortului:

I Astenie ! - Scaderea fortei

--,diminuarea surselor de iritalie fizica.
- atenuareadurerii
- asigurarea unei bune igiene corporale
232 233
~
 - asigurarea lenjeriei pe pat curata ~i uscata e, in cbnti~uare,pacientului i se reco anda:

I -
-
asigurarea unei temperaturi adecvate in salon
adoptarea unei pozitii comode, pe saltele confortabile
- sa-$i Tncordeze mU$chii (numaran In gand pan a la 8-10), apoi sa $i-i
. re'/axeze (pe aceea$i durata); se in pe de la labele picioarelor ~i se ~ontinua
- diminuarea interventiilor de ingrijire in perioadele'de somn CU totcorpul pana la cap, in felul ur ator: r
_ promovarea unei activitati zilnice (ex. participarea la ingrijiri) i - selnqordeaza puternic degetel de la picioare, apoi, se relaxeaza
_ crearea unui mediu de siguranta fizica ~i psihica (bare laterale la pat, • -' se incordeaza $i se relaxeaza leznele
lumina de veghe) - 5e continua cu gambele-incor te-relaxate, imaginandu-$i ea membrele
_ statuireapaciehtului sa-~i goleascavezi.:ia urinara inaint,e de culcare ,au devenit foartegrele, iar salt a~a""le preseaza in sus' • .
; -; s~ i~c()rdeaza ~i, apoi, se rela aza genunchiul.
Favorizarea ritualurilor adormirii: Se'coT)tinua Tn acest fel, contraetand f ecare mU$chi $i numarand pana la zeee,
- aerisirea salonului iar apoi sa relaxeaza.Tahnica include $i umerii: se ridica, apoi, se relaxeaza. De
(;., ~
- exercitii de relaxare asemenea,seef~etueaia mi$cari de f1exi ~i extensie ale degetelor de la maini. Din
....
- citit cand, in c~pd, i. :,5e sugereaza pacientului ca salteaua ii preseaza spatele, coatele
- privit la televizor sau 0 altap'ar;te',~ corpu/ui, acest lucru dAndu-j 0 senzatie de p/utire.
Aplicarea :tehnicii de relaxare preze tate mai sus necesita aproximativ 15
"\ Educalia pacientului:
- stabilirea unui orar de sornn ~i odihna •' !..'
minuter.N.eto9~Jeste deosebit de efieace tunci cand pacientul 0 utilizeaza singur,
de pat~q()ripe!zi:d!mineata la trezire, inai te de pranz, inainte de cina $i inainte de
- explicarea rolului somnului ~i odihnei pentru refacereaorgani~mul.ui
amerge!a culcare.
_ necesitatea evitarii factorilor care influenteaza somnul '~i .odihna (obo-
seala, stresul, cafeaua, alcoolul, mediul cu supraTncarcare .de stimuli Telin..':.id.l :.de r.~
...
..•...
I.a.
x...•.
are., folosita in mod r~petat, contribuie la seaderea nivelului de
tensiurie 13. paeientului in intervalele dintre exercitii.
senzoriali) .
Un alt :~xerdt.iu de'relaxare este medit ,/ia.
I: :~
oj:;

Exerci~ii de relaxare
Exercitiile de relaxare pomesc de la un model holistic al starii de boala $i
EXERCIJI/ PENrrRU MEDITATIE
sanatate, model bazat pe prezumtia ca individul este 0 entitate psiho-biologiea
unitara . a) Sa sta inpozitie $ezand sau culcat.jcu ochii inchi$i, $i se incearea relaxarea
tuturar rhu$Chilor, incepand cu picioarele.
Se pot utiliza diterite tipuri ~i tehnici de relaxare. Pacientulva fi intrebat mai intai
b) Se inspira, lent, pe nas (se poate nu ara pana la patru); se expira lent, printre
daca vrea sa invete 0 anumita tehnica de relaxare, pe care apoi 0 va putea apliea
buze (se pdate humara pana la $ase), in itm natural.
.•~ singur. Daea pacientul i$i manifesta dorinta de a invata, asistenta Ii va prezenta 0
c) Se supravegheaza corpul pentru zon Ie de tensiune $i se relaxeaza con$tient
vederegen~rala asupra a ceea ce i se va cere safaca. I se va arata cat de
aeeste zone; corpul sa fie relax at ~ odihni. .... . .. '., . . ,', .~.~
,
t!
iri1port~lf1t.este ca'grupele 11m!'! de mU$chi $i artiClJlatiile sa fiuJie:incordate
tensiune; in timpul aplicarii tehnicii de relaxare, asistenta va folosi -0 voce calma,
$i in ,
'd) Se' conUnua'respi~ia, a$a cum es e
descrisa rnai -s~;,- eO~$tientizandu-se -
sentimentu/ de bine al corpului; aceasta et pa poate fi coritinuat~ timp de 10-20 de
Iini$tita. . minute sau, dupa cinci minute, se po ate tr :ce la punctul e) .
• Pacientul va fi rugal: e) Se asculta un sunet sau se vizualize za 0 imagine pentru relaxare, in timp ce
_ sa se intinda foarte lini~tit, astfel ineat bratele, picioarele, spatele $i gatul se continua exercitiile deserise.
sa fie intr-o pozitie confortabila . f) in acest moment, poate fifolosita ~tosugestia; de exemplu: "am controlul
-sa-$i aminteasca un moment sau 0 oeazie dinviata lui cand s-a simtit asupra intregului'C. orp; atunci cand sunt te sionat, ma pot 0pii, pentru a inspira tot
foarte lini$tit $i fericit aerul de care am nevoie ~i pentru a alung tensiunea".
_ sa inchida oehii $i sa-$i concentreze gfmdurile asupra acestei amintiri
_ sa inspire incet $i profund, de cinci ori, expirfmd lent aerul printre buzele
stranse .
.. g} Dupa autosugestia mentala, se conti ua respiratia lenta $i se revine treptat la
starea mentala normala. .
h) M.~ditati~. poate fi folosita in arice mloment in care este necesara obtinerea
I
- sa-~i relaxeze pieptul $i stomacui r
234
unei stari de relaxare (de exemplu, pentru induce somnul).
23 I
I ~
~ ..... _ ...
 I _ ~.'.•

I: Jmbriieiimintea este eel mai evident indicator

al apartenenlei la diferitele subeulturi'
psihOlogici - Credinla: indivizii care adera la 0 religie sau la ideologie poarta
ve$minte sau obiecte care sunt semnificative pentru ace$tia sau
(L Chelce~)

I~ 6. NEVOIA PE A S~ iMBRAcA $1 DEZBRAcA

pentru comunitatea carora Ie apar1in. In plus, purtarea uniformei
permite indivizilor sa se distinga in societate ca facand parte
dintr-un anumit grup.
- Emofiile: influenteaza alegerea ~i purtarea ve$mintelor care
I' Defini~ie '4 p. permirr~rimarea
psihic.
unor' sehtimente ~i a unei tf'i'tri de confort
Este 0 necesitate proprie indivi ului de a purta imbracaminte adecvata dupa
circumstante, temperatura zilei, a tivitate, pentru a-$i prot,eja corpul de rigorile Sociologici ~i Clima: cea calda obliga indivizii sa-$i aleaga ve~minte care sa Ie

I climei {frig, caldura. umiditate), per itandu-i 0 Iibertate a mi~carilor.

Ve$mintele asigura 0 buna exi enta $i proteetie a intirriiffitii sexuale $i au, de
asemenea, 0 semnificatie aparte p ntru un grup, 0 ideologiesau lin statut social.
culturali permita mentinerea temperaturii corpului; pentru a impiedica
acumularea de caldura $i umiditate se vor purta ve~minte albe,
largi, ample, u$oare. in timp ce ve$mintele de culoare inchisa $i
groase mentin temperatura corpului in limite normale,
I Ve$mintele pot deveni elemen de prelungire a persona,lilaiii" alegerea unui
ornament, exprimand individualitate ,sentimentul de demnitate $i auto respect.
Lipsa de imbracaminte poate re rezenta 0 pierdere a libertatii (cand este obligat
impiedicand pierderea caldurii.
Statutul social. societatea, prin normele sale, impune indivizilor
sa poarte ceea ce nu-i face placere $i un mijloc de pedepsire; , un statut care-i obliga sa S8 imbrace $; sa poarte obiecte prin

I Din punct de vedere al psihiatril r, vestimentatia este un semn de sanatate. 0

imbracami~te bizara, stridenta. cu multe podoabe poate exprima chiar 0 boala
psihica.
care sa dovedeasca rangullor social. Dupa conditiile financiare.
pot aparea limite in alegerea $i purtarea Imbracamintei.
Munca: conditiile de munca pot, de asemenea, influen!a

I
.,'

alegerea $i purtarea ve$mintelor. .

in satisfacere?ilevo,ii Siguran!a muncii este data de echiparea cu obiecte speciale de
vestimentatie. protectiv impotriva accidentelor, frigului, ..
I
cf.llul, contrar animalelor, are n voie de haine cu care' s~~e imbrace, pentru a
se proteja de rigorile c1imei; preoc pat de sanatatea sa;el~'t$i alEi'geve$mintele zgomotelor etc. I
1 adecvate circumstantelor $i necesit tilor proprii. , ,"~
Ve$mintele atesta integritatea i dividului $i ii protejeaza intimitatea' Sexuala. in
;i'i
Cullum, p'in vc,minto so poate cont,ibui la conse"'a,"a
traditiilor $i, de aC,eea,oamenii adopta imbracamintea care Ii va
I
plus, imbracamintea, din punct de edere estetic, contribuie;ia,,expreSia corporali'! distingede ceilalti (portul popular). ,.

1 $i participa. in mod semnificativ, la omunicare.

n~eaza satisfacerea n~voii

Manifestari de independen~a

~ .• 't.-.~"-: -,4.-' • , rJ:: :.•'''' . ,,. ~t;::.. ';, ., ;". ~'~n:n.ifi~li.a",;. ::~~$n:i{1t~:tqt~~ac£1 ac~.ryl corpul.uillan, i1.9scund.e. $id.1
I' Biologici :- ~~rsta~ ~empe a!ura co:puluivariaza in 'f~~ctie.de varsta; L.
\!""'_~

mdlVldull$1 proc ra ve$mmtele adecvate pentru a se proteJa

"~.i _ la. 1'..

I : ve!;anmtelor proteJeaza . . __ ~~
- ele sugereaza apartenenta sau neapartenenta la un grup
impotriva variatiil r temperaturii mediului ambiant.
social, profesional, cultural, religios etc.
1 - Copiii mici $i p rsoanele In varsta au'temperatura corporala
"

mai coborata dec t persoanele adulte, decHrebuie sa utilizeze

ve$minte mai c" Iduroase (copiii au tendinta mai mare de
Alegerea
personal a
1-
"

ve$minte alese dupa gust $1 circumstan!e (personalitatea

individului. ocazii festive, protejarea corpului de intemperii,
pierdere a tempe aturii datorita unui sistem de autoreg!are mai preferinte vestimentare, modal
1 labil, fiind in dezv Itare, iar varstnicii, datorita diminuarii functi!ior
organismului). Sortarea - adecvate functiilor psihologice • in concordan!a cu importan!a
- Talie, statura:
aleg v8$mintele i
i1 vederea asigurarii star,ii"de bine, indivizii i$i
functie de talie $istatura.
ve~mintelor acordata Imbracamintei $i tinutei personale

1 - Activitate: pent
functie de activita
u confort $i libertatea In mi$care, indivizii in
e poarta ve$mintele adecva,te.
Calitatea
ve~mintelor
- adecvate c1imatului,statutului socio-cultural

236 237
I
 Proprietatea - reliefeaza nivelul socio-economic, statutul social incapacitatea extrinsec,
ve~mintelor - obstacole ce impi~dica mobilizarea membrelor superioare
Purtarea de
obiecte
semnificative
Exig~nte in
- pune In eviden1a rangul social, insemnatatea personala (prin
medalion, talisman), functie religioasa, secta religioasa,
calitatea de functionar de stat, ritualuri etc.
moda, norme sociale; ordonat, curat tot timpul,lri orice activitate
(aparate gipsate, sistemje de imobilizare - chingi, benzi adezive,
pansamente, plagi)
d~zechibre
- durere '
"'"I
intimitate - functionala, estetica . - - slabire
~ •._e-
Capacitatea
fiziea de im-
'; .< . .,. "-:.. ,.
,.

- mobilitate articulara, tonus muscular, maturitate

~i;. ~ ;_
psiho-motorie
, ,
"'..} . - fatigabilitate
, :- tulburari de gandire
~-
I
braeare ~i -'-anxietate
dezbraeare ".:' - stres
Talie ~i
statura
- varsta, sarcina, grad de dezvoltare a tesutului adipO'setc.

}, ...•
:- pierderea imaginii de sine
-:-pierderealseparatia
'~~ituatie de criza
I
- Interven~me asistentei - - e:;;ecuri
.-'-conflicte
- saracie
I
Mentmerea independentei 'pier'clerea cuno$tinlei
- invata persoana sa-:;;i aleaga imbracamintea corespunzatoare climei,
temperaturii mediului Inconjurator, activitatii, varstei " '
- insuficienta cunoaftere de sine, a celorlal1i :;;ia mediului
TnConjurator I
- exploreaza gusturile :;;isemnificatia ve:;;mintelor la fiecarepersoana -'- insuficienta cunoa:;;ter$ de sine, a mediului inconjurator
- Incurajeaza perSOafl':\pentru a-:;;ialege singura imbracamintea, prnamentele,
accesoriile dorite
I
prez~nta~ doua probleme de depe

II. Dependenta in satisfacerea nevoll 1. :Dificultatea de a 5 irnbraca~i dezbraca

I
de a se imbraca $; dezbraca 2. De~'nteresulpentr ~inuta vestimentara
. Problemele de dependenta In satisfacerea acestei nevoi sunt:
1. Dificultate de a se imbraca ~i dezbraca
Manifestari d dependen~a 1
~.
2~Dezinterespentru' tin uta vestimehtara ,. ,
. 3~Neindemanarein a-~i alege hailie potrivite (anexele 2 ~i 3)
~ •..- .""}j,,.' ',. ••• ::L.'.-::..•..
;.~. " ••
D.ficultateal i - Dificultatea de a-91Inc eia 9i descheia nasturil
.~~

incapaciti:m~a 1-_ Dificultatea sau inCa acitatea de a-$i mi:;;camembrele su-

de a se perioare
:4"," ... ," .. ':;W:-Y '. ......~

-'.1. .

imbraea ~I . - Dificultatea de a se inqalta 9i descalta

De ordln flzie
Surse de dificultate

incapacitatea intrinseca
dezbraea
:.-Apatie In a se Imbrac
.1
- Acces de melancolie
- fezarea fizica (fracturi, arsuri, plagi)
- diminuarea motricitatii membrelor superioare (slabiciune,
paralizie, hipotonie, pareze) ,
- absenta unui membru superior sau unei portiuni din mem-
" Refuzul deai .
se imbraea ~i
!.
I
bru (bont) dezbnlca

238
-
23 I
"'"i

I
"I
I - Imbrckamima exc!gerata, caraghioasa, coafuri bizare {iliibr.~«:~rea_~i1lez6i"aC'i'rea": paciEmtu lui~
Alegerea
inadecvaHi ,-- -------~
I de ve~minte
Ve~minte
inconfor-
- Neadecvate talieil masei corporale
Seop
Interventiile
asistentei
- protejarea corpului $i asigurarea intimitatii
- alegerea lenjeriei in functie de:
- sex (ci'tma$a de noapte sau pijama)

I _
.tabile
._.~.~'--
Dezbracare
continua
~ ------------~-- - temperatura rnediului"
....oJ g.t. vatsta' , .. - -
- talie ~i statura (sa asigure lejeritatea mi$carii)
- de integritate fizica $i psihica a pacientului (comoda $i cu

I
mod simplu de incheiere)
- Interven~iileasistentei - - pregatirea lenjeriei la indemana pacientului
- explicarea tuturor gesturilor ce urmeaza a fi efectuate
Pacient cu dificultate de a se i~braca ~I dezbraca
- incurajarea pacientului sa participe, pe cat posibil, in functie
de capacitatea $i Iimitele sale fizice
I OBIECTIVE
Pacientul sa
INTERVENTIILE A ISTENTE/, AUTONOME $1 DELEGATE
- educa pacientl privind importanta; vestimentatiei in
- felicitarea pentru fiecare progres .
-ajutarea pacientului in efectuarea tehnicii sau efectuarea inte-
grala a tehnicii (Ia nevoie, se efectueaza de catre doua
cunoasca identificarea perso a1itatii ', asistente).
I importanta
satisfacerii
de a se
- noteaza zilnic i teresul persoanei pentru a seimbraca $i
dezbraca
- supravegheaza c ce se imbraca ."::' i: II DE RET/NUT:
- explica legaturile dintre tinuta vestimentcl'r,a.limagirye$i stima
I imbraca ~i
dezbraca in
termen de...
~~M

-.,.incurajeaza paci ntul ~;.'0

.. . -':In::ca~!mfectiu nilopla:iiiveiul.-rhemorefor-supe.rioare;: se:inGepe'cu.aezbracare~;
(memb(Uluirsanams~irnb'facarea..rncer,.a:nd~cu :memotUl:-a:fectat:;J
- In cawl afectiunilor la membrele inferioare, nu se recomanda pijamaua
- sustinim~amembrului paralizat.
Pacientu/ sa - identifica capacit tea $i limitele fizice ale persoaneiirigrijite
I se poata
imbraca ~i
- ii acorda timp uficient pentru a .se imbrika $i dezbraca;
recomanda, daca mete$te, sa se imbrace in fotoliu $ezand
- sugereaza aparti atorilor sa-i procure pacientului haine largi,
- acordarea de trmp suficient pacientului pentru a efectua tehnica
- abordarea pacientului cu rabdare $i calm

dezbraca

I singur in
termen de...
U$orde imbracat, c mod de incheiere simplu; incaJtaminte fara
$iret
- face zilnic exercit i de motricitate fina cu pacientul descriindu-i
" Viafa este ansamblul funcMor
care rezista mor/Ji "
(Bichat)
gestica necesara i bracarii
I" =~. ~~ - asistenta imbrac ~d:ezbr.aca pacientul in :G~z: dE;:parA1i4.ii"ilJ~
me.r:nQr~or,,sustin. mt m~l11brulparalizat in timpul irnbracarii;
incepe imbracareacu membrul paralizat $i apoi cu cel sanatos
.~-.
••••

7. NEVOIADE A,.M.e.NTlNE TEMPERATURA'

CORPULUI-iN- LIMITE NORMAlE
0,

•....~

$i dezbr,icarea in od invers.

I Pacientul cu
tulburari
- evalueaza grad I ~ confuzie $i observa schimharile de
comportament, ori ntandu-I regulat in timp $i spatiu
Defini1=ie
Mentinerea temperaturii in limite normale esle necesitatea organismului de a
psihice - solicitapersoan- sa se imbrace, vorbindu-j. c1ar, distinct, cu conserva 0 temperatura la un grad aproximativ constant, pentru a-$i menline starea

I reca~tiga respect $i rabdare, respectand ritmul acesteia

independenta -: explica gesturil pe care trebuie sa Ie faca pentru a se
de a se imbraca, in Iimbaj i teligibil
de bine.

imbraca $i - a$aza obiectele 10 camera in aceea$i ordine tot. timpul, iar

I. Independenta in satisfacerea neva;;
I dezbraca in
termen de...
. hainele in ordinea f Icsirii lor $i solicita paciefltuiuila dezbracare
sa Ie puna in ordin inversa
Temperatura corpului se mentine constanta datorita echilibrului dintre
termogeneza $i termoliza. Menlinerea echilibrului este asigurata de func!ionarea
centrilorte\moreglatori, situati in hipotalamus.
240 241
 In producerea de dildura - termogeneza - interVin procesele biochimice
caldura fiind rezultatul proceselor oxidate din organism, mai ales prin activitate~
musculara $i glandulara.
In pierderea de caldura - termoliza - intervin mecanisme fizice, caldura
pierzandu-se prin piele, plamani, rinichi.
- Exercijiul - In tim~UI activitatii musculare foarte intense,
temperatura eorpului pate cre9te cu 2,2-2,]0 C peste valorile
normale, dar revine c nd activitatea Ineeteaza. Temperatura
cbrpului scade In timp I inactivitatii.
:
Pierderile se realizeaza prin:
• I -Alimentajia - ingesti de alimente, In special proteinele, ridica
temperatura corpului.
- Variafia diurna -:-tern eratura corpuJ';k.,'ariazaIn funcpe d9 ora
I
_ e~'aporare, care reprezinfa pierdereacaldurii datorita.(~ jnarii transpiratiei.;;i
zilei: este minima Intre rele 3-5 dimineata (remisiune matinala),
evaporarii ei prin piele. Respiratia antreneaza a pierderede caldura $i, astfel
racirea corpului;
_ radiajie, care reprezinta pierderea dildurii sub forma de unde electromagnetice,
,
datorita diminuarii pro
este maxima seara, Int
valorile matinale sunt c
eselor metabolice In timpul somnului;
e orele 18-23 (exacerbarea vesperala);
0,5 C mai mici decat vesperale
0
I
I
atunci cand temperatura mediului Inconjurator este mai mica dedit temperatura - Sexul - la femei te peratura corporala Inregistreaza valori
corpului; ., .. peste 3]0 C In a doua jumatate a ciclului menstrual, In timpul
_ conducjie, care reprezinta 'pierderea caldurii prin contactut direct al corpului cu ovulatiei.
obiecte reci (bai reci, cuburi de gheata); , - Anxietatea
_ convecjie, care reprezinta pierderea caldurii printr-o circula!ie de, aer In jurul
corpului (evantai, vant rece).
-iEmojiJle puternice ppt determina
corporale
0 cre$tere a temperaturii
I
Temperatura mediului Inconjurator influenteaza termogeneza astl~l: _'ILocul de munca qu conditii de cre$tere sau scadere a
_ cand temperatura mediului Inconjurator scade, pe cale reflexa, se produce 0
cre$tere a activitatii musculare (tremuraturi) $i deci se intensifica ,procesele oxi-
dative; ~.'"::i'
temperaturii mediului lambiant pot determina dereglari ale
tE:)mperaturiicorpului I
_ cand temperatura mediului Inconjurator cre$te, se produce pecale r!3f1exa0
~::: - Climatul - umed 9i cald determina cre9terea temperaturii
..
'

diminuare a proceselor oxidative;"

In pierderile de caldura intervin mecanismefizice:
;'
Corporale, climatul r ce $i umed determina scad~rea
.' t~rnperaturii corpului ,:...
. ji~,_.iLocuinja - temperat ra Incaperii influenteaza temperatura
I
;1; 'coqJt'Hui. AsHel: cam ra supralncalzita produce cre$terea
_ vasoconstricjie, In caz de frig, deci pierderi redusede caldura;
_ vasodilatajie, In caz de temperatura crescuta a mediului,. decipierderi mai
.. : temperaturii corpului pr n radiatia aerului catre individ, Acela$i
. \ fenomen, In sens invers se Intampla cand temper~tura locuintei
este scazuta.
I
mari de caldura.
Echilibrul dintre termogeneza $i termoliza se nume$te homeoter,mie.

~_.,
Manifestari del independen~a I
'Pa"ctoriici:ii'i"e influe~.:!aza satisfacerca nevcii ---"~-'-
Temperatura IC .:.;

Factori
biologici
i _ Varsta. Nou-nascu;ul $i copilul mic ~u'termoregla~ea fragila:l
datorita imaturitatii centrului reglator, de aceea temperatura lor !
corporala '
,- nou-'nascut $i copilul
-'-varstnic 35-36° C
36,1-37,8° C
- adult 36-3]0 C obtinut" prin masurare In cavitatea axilara

'- Prin masurarea temp raturii In cavitatile Inchise (reet, vagin,

I
corporala este U$or influentata de cea a mediului ambiant. cavitatea bueala) valoril sunt eu 0,3-0,5° C mai mari decat cele
Temperatura corpului la nou-nascut este cuprinsalntre 36, 1 ~i
37,8° C: Piele
axilare.
:- culoare roz, temperat ra calduta
I
- transpiratie minima
_ Adultull$i mentine temperatura corpului Intre 36-3]0 C
_ Varstnicul, prin diminuarea proceselor nervoase, este pre-
dispus la temperaturi In jur de 35-36° C (prin diminuarea
Temperatura
mediului
- senzatie placuta tala e frig sau ealdura
-18-25 0
C I
proceselor oxidative). ' ambia!"!t

242 I
 I
I Interven~iile asist.!!ntei p~ntru men~in!rea independen~ei Manifestari de dependen~a
In satlsfacerea nevan Subfebrili- - mentinerea temperaturii corporale intre 37-38° C
I - cfmd temperatura m~diului ambi~nt este crescuta, inva.ta pacien.tul: .
tatea

.'I
- sa reduca din alimentatiel alimentele cu valoare calorica mare; de ' Febra - mentinerea temperaturii corporale intre 38-39° C
exemplu, grasimile
- sa consur:r:ll:~,-'ichid~
~i alim nte recI _ .'''».
moderata _. . I
-- _.- " - .'-' ~~,
- sa aiba 0 buna ventilatie in incapere, fa locul de munca .-
0
Febra - mentinerea temperaturii corporale intre 39-40° C '
- sa aiba imbracaminte lejer ,ampla, de culoare alba ridicata
- cand temperatura mediului ambi nt este scazuta, invata pacientul:
- sa creasca cantitateade alim nte, in general, ~ia celor'calorigene,in special Hiperpirexie - mentinerea temperaturii corporale peste 40° C
- sa ingere lichide ~i aliment calde
Frisoane - contraetii musculare puternice
- sa aibi'l in incapere temper tura de 18-25° C
- sa poarte imbracaminte cal uroasa Piele ro~ie, ~ pielea, la inceput, este palida, apoi ro$ie, calda $i transpirata

I II. Depeden~ain sat;s~acerea nevo;; de a men~;ne

calda, umeda
Piloerectia - piele de gaina, senzalie de frig I
constanta temperatura corpf.'lu;
I Sindrom ~ grup de semne: eefalee, curbatura, tahicardie, tahipnee,
J:.:

Survin doua probleme de depen febril inapetenta, sete, oligurie, urini concentrate, convulsii, I
1. Hipertermia halucinatii, dezorientare
2. Hipotermia

I Sursele de dificultate ale Jcestar probleme' ~~.'dep~nden~a

EruPti~". .
cutanat~
Fel>fii .
- macule, papule, vezicule, Intalnite in bolile infeclioase

- menlinerea temperaturii corporale in perioada de stare a bolii

Surse de - dereglari function Ie ale hipotalamusului, provocate de ano- continua peste 3]0 C eu diferenta sub 1° C Intre valarire inregistrate dimi-
I ordin fizic malii cerebrale, d substante toxice piretogene (bacterii,
droguri)
- imaturitatea siste ului de termoreglare
Febra
neata $i seara
-' .diferenta de e~Hevagrade intre valorile inregistrate dimineala
- supraincarcarea: aldura sau frigul excesiv la care este expus
intermiten'ta $i seara in perioada de stare a bolii, cele mai mici valori scazand ../
I corpul I.

- dereglari hormon Ie: hipo- sau hiperfuncpa tiroidiana sub 37°C

Surse de
ordin
- anxietatea
-mania
Febra '---'-
diferenta de cateva grade intre valorile inregistratedimineata I
1- psi,,!ologic
.Surse de
ordin
~-~-----
ratura ridicata din mediu
eratura scazuta din mediu
remitenta

Febra
$i seara, In Perioada de stare a bolii, dar eele mai mid va10rinu
-scad~ub 37° C-- .'.--' k. ,h_ •

- perioade febrile de 4-6 zile, ce alterneaza cu perioade de

- "

sociologic - calitatea necores unzatoare a ve~mintelor recurenta afebrilitate de 4---6zile, trecerile faeandu-se brusc

I Lipsa
cunoa~terii
- cuno~tinte insufi iente despre mediul inconjurator, despre
sine Febra
ondulanta
- perioade febrile, ee alterneaza cu perioade de afebrilitate,
trecerea facandu-se lent

:1 Prezentam cele doua probleme e depen~enJa

1. Hpertermia In evolutia oriearei febre (hipertermie) se disting trei perioade:

- perioada iniliala (de debut)
Problema de dependentaconsta n ridicarea temperaturii corpori:lIe deasupra . - perioada de stare

I
,1.:1"

~}
limitelor normale: 37° C la adult.
Hipertermia poate constitui un me anism de aparare a organismului, pentru ca,
in momentul invaziei microbiene,
cre$tere a metabolismului.
termina produce rea de anticorpi printrco
- perioada de declin
Perioada de debut poate fi de cateva are - debut brusc - sau de cateva zile -
debut lent.

244 245
II
 I
In evolutia oridirei febre (hipertermie) se disting frei perioade: Manifestari -Iedependen1:a
- perioada initiala (de debut)
- perioada de stare
- perioada de declin
Hipotermie:. : - valori ale temperatu ii corpului sub Iimita normala: 36° C I
Hipotensiune - scaderea tensiunii a eriale
Perioada de debut poate fi de cateva ore - debut brusc - sau de cat eva zile -
debut lent.
Perioada de stare poate sa dureze zile sau saptamani, aspectul curbei febrile
arterlala
Cianoza - coloratie vinetie a bu 7elor, unghiilor, urechilor
I
'c',"" fiind diferit, In functiede boali'i. '--,....,. Eritem' .'7".--.-'
Perioada de declin poate fi scurta - declin in criza - sau de cateva zile - declin
In Iiza. Edem
generalizat
-:'~ro':;;eatafetii, urechilc r: mainilor,

. -:,tumefierea intregului corp I

fi> •
L:-. "

Paeient eu hipertermie
- Interven~iile as!stentei - Durere

OboseaJa "
- la nivelul regiunii exp use la frig
' -stqr~ de epuizare mLsculara
I
Tulburari de . - vorbire lenta
OBIECTIVE
Pacientul
INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME $1 DELI:'~ATE
- aerise:;;te Incaperea
vorbire' , I~

I
sa-~i menJina
temperatura
corpului in
- asigura Imbracaminte lejera
- aplica comprese reci, Impachetari reci, punga ,cu,gheata,
frictiuni
Somnp1enta
Deger~~uri
,.~X
:;1:'
';~:t
. "
- nevoie erescuta de s mn
-Ieziuni de necroza fa ivelul pielii, determinate de temperatura
scazuta I"
,
','
limite - incalze:;;te pacientul in caz de frisoane
Apatie " - 'indiferenta
fizi610gice - administreaza medicatia recomandata de medic: antitermice,
I,
,

'...r!ntibiotice Pareste~jJ , ill, {-senzatie de amorteli i furnicaturi In regiunea expusa la frig

<':,.'

Paeientul sa - calculeaza bilantul ingesta-excreta pe 24 ore "

"

fie eehilibrat - serve:;;te pacientul cu cantitati mari de Iichide' r

hidroelec-
trolitic
! OBIECTIVE "
" ~
, Pacient cu hipotermie
I>
INTERVENTlILE ASI TENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE
Pacientul sa - schimba des lenjeria de pat $i de corp
Paeientul,sa '
aiba 0 stare
de bine fizic
r ~i ~il1!~.c, _
- mentine igiena tegumentelor
- pregate~te psihic pacientul, Inaintea tehnicilor de recoltare :;;i
examinare
aiM tempera-
tura corpului
,
- incalze~te lent pacien ul cu paturi. termofoare
- ere:;;tetreptat tempen tuta mediului ambiant
- recolteaza sange pe tru cercetarea glicemiei, hemogramei,
I
',,:1.. '- .. .' In limite hema.tocritului. . .- . t..- . ..-•. i

2. Hipotermia
fiziologice - pregate~te pacientul r entru EKG
Pacientul sa' . - adiministreaza lichic e u:;;or caJdute, In cantitati mici, la I
fie eehilibrat ,intervale regulate de tilTp

Hipotermia reprezinta scaderea temperaturii corpului sub limite normale,

cauzata de un dezechilibru Intre termogeneza ~itermoliza. Este mai putin nociva
hidr-oelectro- ' :....ealeuleaza raportul in esta-exereta pe 24 ore
Illie

Paclentul
I
decat hipertermia. - pune extremitatile pac entului In apa calduta de 37° C
In copilarie, hipotermia este cauzatade lipsa de maturitate a mecanismelor de
termoreglare; la adult - de expunerea prelungifii la trig, de deregliiri endocrine, de
abuzul de sedative $i alcool; la persoana varstnicii, cauza este incetinirea acfivifii/ii
sa-~i pas-
treze integri-;.
tatea tegu- ,
- maseaza extremitatile
- administreaza tratan entul prescris: antibiotice, corticoizi,
analgezice
I
mentelor
sistemului nervos.
246 24 I
;
I
I Tehnici de evaluare $i in rijiriasociate nevoii de a - se introduce bulbul termome-
men~inetemperatura c rpului in limite normale trului in rect, prin mi:;;caride ro-
I Masurarea emperaturii
tatie :;;iinaintare
- termometrul va fi tinut cu mana
tot timpul masurarii
Seop - evaluarea functiei d termoreglare:;;i termogeneza
..,.se mentine termometrul 3. mi-
I Loeuri de
masurare
J~xila"plica inghinala, cavitatea bucala, rect, vagin .i. i~ nute '"
- dupa terminarea timpului de menti-
nere a termometrului, acesta se Fig. 52 - Masurarea
Materiale - termometru maximal lemperaturii in cavitatea
scoate, se $terge cu 0 compresa
I neeesare -
-
-
casoleta cu tampoanle de vata :;;icomprese sterile
recipient cu solutie d6zinfectanta
tava medicala
- se cite:;;te gradatia la care a ajuns
mercurul termometrului
bucala

- lubrifiant - se spala termometrul, se scutum

I Intervenliile
asistentei
I - spalarea pe maini
-
-
alcool medicinal
ceas
- pregatirea materialelo langa padent
- se introduce in recipientul cu solutie dezinfectanta (sol.
c10ramina 1%)
- se noteaza valoarea obtinuta, pe foaia de temperatura
- notarea unui punct pe verticala, corespunzatoare datei $i
~ pregatirea psihica a acientului
- se scoate termom~rul din solutia
dezinfeetanta, se elate te :;;ise :;;terge
timpufui zilei, socotind, pentru fiecare linie orizontala a foii,
doua diviziuni de grad
- se une$te valoarea prezenta cu cea anterioara, pentru obti-
nerea curbei termice
eu 0 eompresa, se se ura (Fig. 50)

I - se verifiea daca e te in rezervor

mercurul
a) pentru masurarea H" axila (Fig. 51)
~
Fig. 50 -" Scuiurarea
termometrului
, ,'!.;
- in alte documente medicale, se noteaza cifric
- interpretarea curbei termice

- se a:;;aza padent I in pozitie de

I decubit dorsal sa in pozitia :;;ezand

- se ridica bratul p cientului
- se :;;tergeaxila pr n tamponare cu prosopulpacientului
,
• DE RETJNUT:
• in mod curent, temperatura se masoara dimineata, Intre orele 7 $i 8; $i
- se a:;;azaterm trul tu rezervorul de mercur'in centrul dupa-amif1za, intre orele 18 $i 19

I axilei,'paralel eu acele
- se apropie bratul e trunchi, cu antebratul flectat pe supra-
fata anterioara a oracelui .i
<a temperatura axilari'l reprezinta temperatura externa a corpului, ea fiind cu 4-5
zecimi.degrad mai joasa' decal cea central a
.1
_
masurarea temperaturii in cavitatea bucala este contraindicata la cOpii, la
- daca pacientul e e s1abi,t,agitat, precum $i Ia copii, bratul
I: •....•...,::
._ , va ftmentinut in eastapozilje de,catre asistenta
--:-.:.termometruTse npne timp 'de 10' mrriufe
b) pentrumasurarea i {;avitatea bucala (Fig.'52):
'- .,
pacientiiagitap, !a eei cu afectiuni ale cavitafij bucale; rnciinte cu 10 minute ge
ifltroduc~rea-tef'AlOlI!etrUltrittl cavitatea buca!'a, paCientul'nu va consuma lichide
.reci sau calde $i niei nu va fuma
- se introduce term metrul in eavitatea bucala sub limba sau • t.g~peratura masurata rectal este mai mare decat cea masl Jram axilar cu

I pe 'latura externa a arcadei dentare

- pacientul este ru at sa inchida
gura :;;i$a respire pe nas ~;~~ .
0,4-05
~area
0

temperaturji fR Feet eS~indicata la pacientii agitati $i la cei cu

- se mentine term metrul timp de ~. , afectiunirectale; pentru masurarea rectala, copiii mici sunt a$ezati In decubit

I 5minute_
c) pentru masurarea r ctala:
~ selubrifiaza term metrul
""" '0 '.

' . \:..-,~
, , I
dorsal, cu picioarele ridicate, sau In decubit ventral
• masurarea temperaturii in vagin urmare$te acelea$i etape ca la masurarea rec-
tala, introducandu-se termometrul in vagin; este contraindicata in bolile aparatului
- se a:;;azapadent I in decubit la- ," "
genital feminin; valoarea ei este mai mare cu 0,5 decat cea axilara
I
0

teral, cu membre e inferioare in '- ..L

.••••.
s~miflexie, asi urandu-i inti- Fig. 51- Masurarea
• pentru masurarea temperaturii corpului se rnai pot utiliza termometre cutanate
mltatea lemperalurii in axila
$i termometre electronice.

'1 249
 ~.
I
.,
i
NOTAREA GRAFICA A TEMPERATURII

.•t.
CURSE TERMICE
I
40"
. 4t'L
' I
't
.,;
•
I
i
•
•
.dlm"' ••

I
... ..•
; . I' .
ar
71 81 91 101 111 121 131 14 I ,.
40'
~
Ziua
'I
, .. -j'~
41 51 61 .t. ~c~ : .•.. : :

A'A.A'A A.A a.'

Zile de boa/a 1 2 3 4 5 6 7 's 9, 10 .11 37' v v v Y VV'vVI
as'
0 R T.A. P T OS os OS [ S OS os os cs OS [S D a.
'.'
a) subfebrilltate
n
H'
.
.•. ,. ,
(I

. -.. I'
.-••
, .
": .•t. ,
b) febr4 iriversA
3000 60 30 160 41°
i ,:
Jk::~
:'
4to

40"
I :,.-:

••
I.
I

II u.
25 140 \I A
.-
2500 50 40° ar
1,.1 , ,I :ta" .".

,
','
..., ,j: \J~j ~ ~: • ' .7'
c) febrl interniltentl ..••r-I ly.I \..l "'v\l \f\.

2000 40 20 100 38° ~

oW
; '~
HO
d) fabrA inlennitanl4 periodicA
,
I:.
.
a- Mf\1. Ali
1500 30 15 ;00 38° .~
NY' V\A I'v I
1000 20
~.
10 80 37°
..
I" "
~. ..•. ~ .-,- . ~
3r
~; H--: V'V'J
L. ...,.•
.

;
. ,j

~'!W"\N
.~ lebI:~r.ecure~.
J
f"4

.'. ._
~,

~ .1
"
; .'
.'

~-I(""
- <."".-
"" c.
'."

.' " r_-,~'~

IV
...
40-
500 10 5 60 36° .... "

~ 1\ A

i as- V V'-4.A ~ itA I

0 0 0 40 35° I ' V'1 ;J v r
I
If 37- .' A

"" ,;
,i
........
'Ho 'I\.f.r\../
f) febrfl ondulanta
Y, '/\ A I,
VV""
A ,. f'J
v~
I
250
tF~:
(

!
251 I'
.C
! "! •..:••

'""1
' ,

l
I
I
i
.Rana daca se deschide anevoie se ;nchide.•
(proverb roman esc)
Factori - EmoJii/e. Pot cre$te sudoratia; pielea esle acoperita de
transpiratie $i necesita masuri specifice de igiena
psihologici

I DE A 8.PROTEJA
NEVOIA DE A I CURAT, iNGRIJIT,
TEGU ENTELE $1 MUCOASELE
- Educajia. In functie de educatie, indivizii au deprinderi igienice
diferite, unii acordandu-Ie 0 atentie deosebita, allii mai putin.
Factori - Cu/tura. Importanta curaten[ei difera dupa nivelul de cultura.

I . Defini~e: """1l- ;
A fi curat, ingrijit $i a-ti proteja tegumentele $i mucoasele sunt 0 necesitate
sociologici " Indivizii au obiceiuri .de)~;)na
frecventa $i manifestare.
$i Guratenie Gare variaza ca

- Curentu/ social. Apar obiceiuri deigiena $i curalenie dupa

pentru a-ti mentine 0 tinuta decenta $il pielea sanatoasa, a$a incat aceasta sa-$i
moda (coafura, produse cosmetice etc.)
I poata indeplini functiile:

I. fa
Independen~a sat;sfacerea neva;;
- Organizarea socia/Ii. Obiceiuri de igiena In functie de conditiile
fizice, materiale sau de promiscuitate.

I Datorita alcatuirii sale variate, piele indepline$te 0 serie de functii, $i anume:

_ apara organismul impotriva agentilor atogeni, impiedicand patrunderea acestora
_ il apfml impotriva unor radiatii (ultrav olete), prin pigmentii pe care ii contine
Manifestari de independen1=8
- lungime, suplete, stralucire
_ receptioneaza excitatiile termice, tac ile $i dureroase

I _ participa la excretia substantelor rezultate din metabolism: prin glandele

sudoripare, elimina apa, dorura de so iu, uree, glucoza, corpi cetonici
_ participa la termoreglare atat prin te moliza, cat$i prin mentinerea temperaturii,
urechi
nas
-'-configuratie normala, curatenie
- mucoasa umeda, tose nazale libere
prin stratul adipos ce are rot de izolato termic

I _ participa la absorbtie (unele medica ente pot fi absorbite pri[lpiele, intrand apoi
in circulatia generala)
_ participa la respiratie, 0 cantitate ica de O2 poate intra prin pielella fel, se
cavitate
bucala
- dentitie alba, completa, fara carii
- mucoasa.bucala umeda $i roz
- gingiile aderent!3 dintilor $i roz
elimina 0 cantitate mica de CO2, .

I
- curate, taiate scurf, culoare roz
Pentru a indeplini aceste roluri tr~bUie ca pielea sa fiecurata, sa~atoasa $i
ingrijita. Pielea se prelunge$te prin ucoase care acopera fif,iciile ~,nas,oc,hi,
0,
- curata, neteda, catifelata, elastica, pigmentata normal
urechi, vagin, rect), care la randul J r trebuie sa fie curate$i ingrijite pentru a
asigura binele individului $i bun a funct onare a organelor respective. ' - baie, dU$ (frecventi:l, durata)

I Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii

- spalarea dintilor (frecventa, periaj corect, produse folosite)
- spalarea parului (frecventa, produse folosite)

_,:- Varsta La COPil1i persoanele iri \larsta, pielea este mai

I i
F~tori_
'ma1
bioiogici
la
. '''sensibilA, puti rezistenta variat~'dErtemperatura, la
microbi $i la infectii. n urma imbatranirii, dintii pot sa slabeasca
l~,t~f~Jl~iile.'asistentei ,pent...u m.en.~ne~eajndepend~ntei
, in sa:tisfacerea nevoii
- exploreaza obiceiurile pacientului
in rezistenta $i cad parul devine mai puti'ri rezistent $i la fel
- planifica un program de igiena cu pacientul, in functie de activrratile sale
I
, .
unghiile.
-c Temperatura. Da orita variatiilor de temperatura, pielea se I -:-il invata masuri de igiena corporala

usuca, se deshidrat aza. CaM temperatura este prea ridicata,

n. Dependenta in satisfacerea neva;;
I
pielea participa la termoreglare prin glandele sudoripare,
eliminand 0 cantitat de sudoare (transpiratie). Cand aceasta nevoie nu este salisfacuta, apar cinci probleme de dependenta:
cestea amelioreaza circulatia $i faciliteaza
_ ExerciJii/e fizice.
1. Carenfe de igiena

I
2. Alterarea tegumentelor $i a fanerelor
eliminarea de$euril r din organism prin piele.
3. Dezinteres fala de masurile de igiena (vezi anexele 2 $i 3)
_ Afimentalia. Abs btia unei cantitati suficiente de Iichide da 4. Dificultate de aurma prescripJiile de igiena (vezi anexa 2)

I
, elasticitate pielii 5. Alterarea mucoaselor (vezi anexa 3)
\
252 253
 I
Surse de dificultate cavitatea - absenta dirtilor
Surse de
ordin fizic
- insuficienlii intrinsecii: .
- slabiciunea sau paralizia membrelor superioare
bucala -
-
-
carii dentare
culoare galbena a diltilor
proteze dentare neln rijite
I
- lezare fizica
- circulatie inadecvata
- insuficienlii extrinseca:
- orice pied,ica a,mi9-cariie .•••.
-
-
-
prezenta tartrului pe inti (depuneri dure $i adezive)
halena fetida (miros eplacut al gurii)
limba Incarcata
I
~ fisuri'ale blizelor I'd ••••.•
- imobilitate
- puncte de presiune
- dezechilibru:
unghiile - netaiate
-murdarieacumulata I capatul unghiilor
I
-durere
-gri sau neagra, in an mite locuri
- slabiciune
- dezechilibru endocrin
- barba murdara
'- aspra
I
Surse de - tulburari de gandire
- nu se spala
ordin
psihologic
-
-
-
anxietate, stres
pierderea imaginii corporale
situatie de criza
'-"',nuse piaptana
-:-dezinteres fata de mapurile de igiena
-.degaja miros dezagraabil
I
Surse de
ordin
sociologic
- saracie
- e~ec
- conflict - Interven~iileasistentei -
I
." ~~.
Lipsa
cunoa~terii
- lipsa de cuno~tinte
- insuficienta cunoa~tere de sine, a altora ~i a mediului i'!i;on-
jurator OBJECTIVE,
Pacientcu carenJe igienice

INTERVENTIILE ASI$TENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE

-:"1'> I-
Prezentam doua probleme de dependenl8

1. Carente de igiena
Pacientul,sa
prezinte
tegumentele
- ajuta pacientul, In f.unftie de starea generala, sa I$i faca baie
sau 00$, sau Ii efectue a toaleta pe regiuni
- pregate$te materialel pentru baie
I
~i mucoasele - pregate$te cada
Neglijenta In masurile de igiena sau incapacitatea de a se pastra curat, fie din
cauza bolii sau a sJabiciunii, fie prin refuzul de a se spaJa, are .drept consecinta
aparent<;LOen,eJi'igrijitI.egumente:1e....liW1t
murdare 9llqsa goarta desd'lisainfeqiJlor.
curate - asigura temperatura c merei (20-22° C)~i a apei (37-38° C)
,...ajuta pacientulsa imbrace, sa se pieptene. sa-~i faca
I,
"::'.1'
,"lioaleta ca'.rnatiibucale~' a-$i taiEt'anghiil~' •... ,." ..~.

Manifestari de dependen~a
- pentru efectuarea to letei pe regiuni, pregate$te saionul $i
materialele, protejeaza pacientuJ cu paravan ~H convinge cu
tact 9i cu blandete sa a cepte
I
parul - murdar ~i gras, In dezordine

urechile
- pediculoza
- murdarie acumulata In conductul auditiv extern
.,

Bolnavul
sa-~i redo-
- efectueaza toaleta ca, itatii bucale la pacientii incon$tienti

- identifica, Impreun v cu pacientul cauzele $i motivatia

preocuparii pentru aspe tul fizic ~i Ingrijrile igienice
I
- pavilioane murdare
- murdarie retroauriculara bandeasca
stima de sine
~ ajuta pacientul sa-9i s himbe atitudinea fata de aspectul sau
fizic ~i fata de Ingrijirile i ienice I
.•.....•...
'1_'
nasul - rinoree - con$tientizeaza pacie tul In legatura cu importanta men!inerii
- cruste
curate a tegumentelor, entru prevenirea imbolnavirilor
254
. "-,
" .
I
,
,;i
:j
2. Alterarea tegL mentelor !ji f'anerelor vitiligo - leuco-melano-dermie de natura, probabil, neuroendocrina,
caracterizata prin pete acromice, marginita de 0 zona

I Leziunile la nivelul tegumentelo pot fi cauzate de diminuarea circulatiei

sanguine in punctele de presiune, prir iritatia produsa de ve~minte (haine necores-
punzatoare) $i prin acumulare de mur ::larie. ..
ulceratii
hiperpigmentata .

- pierdere de substanta rezultand dintr-un proces patologie ce

actioneaza asupra pielii; poate fi superficiala (eroziune) sau
Organismul uman, prin functia c e aparare a pielii, este protejat impotriva
I~ agentilor externL Totu$i, aCB$tia rel $esc;uneori,' in functie. de gradul,.(".10vul-'
nerabilitate. sa provoace leziunL escare
-= ., prqfunda (exulceratie $i ulceratie propriu-zisa). .,<~

- distrugeri tisulare ca urmare a unui deficit de nutritie locala -

o presiune exercitata un anumit til np asupraunei regiuni, prin tulburarile trofiee de obicei, prin leziuni vasculare sau prin compresiune continua;
pe care Ie determina, produce apariti, escarelor sau ehiar necroza tesutuluL
I Murdaria acumulata la nivelul pieli i produce cruste ce pot degenera in ulceratii.
Orice leziune a pieIii este 0 poart de intrare a germenilor patogeni, de unde
se pot produce $i prln actiunea directa a unor factori infectio$i
sau prin toxinele lor, sau sub actiunea unor substante chimice
caustice
rezul~ importanta mentinerii integrita i eL
edeme - acumulare de liehid seros in tesuturi
I Manifestar de dependen~a varice - dilatari permanente ale venelor superficiale, insotita de
insuficienta valvulelor peretelui venos; sensul circu/atiei
eritem - pata congestiva d torata vasodilatatiei venoase este inversat in ortostatism

I excoriatii - pierdere de sub tanta superficial a, aparuta in urma unui

traumatism (frecven dupa prurit)
hemoroizi - afectiuni ale plexurilor venoase anale ~idin partea terminala a
rectului, constand in dilatarea acestor vene, eu aparitia de
cruste -Ieziune elementar Ii secundara, datorita uscarii unei serozitati proeese inflamatorii $i trombotice

I provenite dintr-o ulc ~ratie {vezicula. flictena); se prezinta ca mici

depozite de fibrina. brovenita din plasma sanguina ulcere vari-
~6ase
- erodare a tesutului pe teren varicos
vezicule r~ - ridicaturi ale epidE rmului (ba$ic~ rotunde, ~~ dimensiuni mici,
pline cu lichid dar ~i de cele mai multe ori insotite. de prurit ~i
I alopecie - lipsa paritiala sa", totala a parului

,
durere
. .
i"
pustule - abces minuseul la suprafata tegumentului. IOfalizat la
radaeina firului de iPar$i constituind a~a-n4mitele leziuni de - Interven~iile asistentei -
foliculita (CO$uri);pc t fi primitive sau secundah3, prin Infectarea
veziCulelor care se ustulizeaza .. . .., Pacient cu alterarea tegumentelor ~i fanerelor
\;

I ,~o i
•••
papule
1.". '::,;;.:-::..i_
-Ieziuni caracteriza e printr-o ridicatura circumscrisa $i solida la
supraJat~ ~felii~_ea .~ ~Q~!or~$te~, unei ingro$a.ri ,a. gj~lii
(hipertrdfie, fie:une mftltratll apoase(~dert1locat)
.OB.IECTJvE .
, .
JWERvENTlJL!i ..AStSTEN"lE{AUTONOME $1 DEEEGATEc ,

'j'i
Pacientul ~sa - ia masuri de prevenire a infectiilor nosocomiale
fisuri
descuamatie
- intreruperi liniare ~Ie continuita.tii tegumentului
- desprinderea eel lelor cornoase, superficiale, din epiderma
nu devina -leziunite care s-au suprainfectat vo< Ii protejate eu pansament I
a,
(furfuracee, pitiriazi( lamelara sau in lambour) sursa de ill- efectuat in conditi; de perfecta asepsie, atat a tegumentelor,
fecJii nosoco- materialelor cat $i a mainilor persoanei care II executa I
acnee - pustuladeterminc a de un agent patogen specific
miale - pansameDtul se va face cu blEmdete, pentru a nu distruge
furuncule - infectie specifi a folicuh..ilui pilosebaceu, produsa de
tesuturile nou formate prin procesul de vindecare
stafilococul auriu

r intertrigo - micoza cutanat[ " situata la nivelul plidlor ~i interdigital,

caracterizata prin eritem pruriginos, apoi, ..decolorare epi-
- desfacerea pansamentelor se va face bland, umezindu-Ie la
nevoie
dermica, secretie ~i depozit albicios, prin macerarea epidermei - supravegheaza ca pansamentele sa nu fie prea stranse,
cornoase cu fisurar a fundului pliulu; pentru a nu impiedica circulatia sanguina

256
I 257
 ~ -
I.
Pacientul sa - multe dintre leziuni sunt determinate de hipersensibilitatea • Principii:
fie echilibrat
nutriJional,
pentru favori-
organismului fata de unele alimente; ca urmare, asistenta
indruma pacientul sa consume alimente neiritante $i neexcitante
- controleaza alimentele provenite de la apartinatori
- se apreciaza starea genera/a a bolna ului, pentru a evita 0 toaleta prea lunga,
prea obositoare .
- se verifica temperatura ambianta, pe tru a evita racirea bolnavului
I
zarea cicatri- - invata pacientul sa consume legume, fainoase, fructe $i - se evitacurentii de aer prin inchidere geamurilor $i a u$ilor
zarii
leziunilor
zarzavaturi
- con9tientizeaza pacientul 9; familia in legatura cu rolul nociv aI
- se izoleaza bolnavul (daca e posibil rintr-un paravan) de anturajul sau
- sepregatesc in apropiere materia/el necesare toaletei, schimbarii lenjeriei
patului $; a bolnavului $i pentru prevenirea escarelor
I
~
:..' .. cutanate , I aleoolu!ui, caf-elei, <condimentelor, ,alirpentelor pr?jite,,1' - bolnavul va fidezbracat complet ~i s' vaacoperi cucear$af ~i patur~ -

Pacientul sa
conservelor, afumaturilor

- incurajeaza pacientul in permanenta (leziuniie sunt

suparatoare prin pruritul pe care II produc, prin aspectul
" . - se descopera progresiv numai partea care se va spala
- Se stoarce corect buretele sau manu$ de baie, pentru a nu se scurge apa in
pat sau pe bolnav
I
aiba 0 stare -se sapune~te ~i se c1ate$tecu 0 mana ferma, fara brutalitate, pentru a favoriza
de bine tizic
~i psihic
dizgratios prin posibilitatea de a lasa cicatrice)
- ii explica necesitatea interventiilor ,
, ,

- preleveaza prod use specifice pentru investigatii de laborator

circulatiasCinguir1a.
- apa::c~ldatre~uie sa fie din abundenfa schimbata de cate ori este nevoie, fara
a sa las.f's~pi.JnLlrlnapa
I
(cruste, puroi, fire de par, unghii) - se insrsta la pliuri, sub sani, la maini ~ in spatiile interdigitale, la coate ?i axile

Tehnici de evaluare $i ingrijiri asociate! nevoii

- se mobiliz,eazaarticulafiile in toata mplitudinea lor $i se maseaza zonele
predispuseescar€llor
- ordinea in care se face toa/eta pe regi ni: spalat, datit, uscat
I
- se muta mU$amaua ~i aleza de prot ctie, In tunetie de regiunea pe care 0
de a fi curat ingrijit de a proteja ' spalam.
tegumentele$i mucoasele
J J
• Etapele toaletei
Se va respectaurmatoarea succesiune: incepe cu fata, gatul ~i urechile; apoi,
I
bratele$i mainile;partea anterioara a tora elui, abdomen, fata anterioara a coap-
~~
Toaleta pacientolui
Generalita~i
se/or; se intoaree bolnavul in decubit lateral i se spala spatele, fesele ~ifata poste-
rioara ael28.pselor, din nou in decubit dors I, se spala gambala $i picioarele, orga-
nele genitale externe - ingrijirea parului, to leta cavitapi bucale.
I~
Igiena cavitatii bucale la bolnavul incon tient $i comatos ~i preveilirea uscarii
Toaleta pacientului face parte din ingrijirile de baza, adica din ingrijirile acordate
de asistenta medicaJacu scopul de a asigura confortul $i igiena bolnavului.
Consta Tn menpnerea pieHi in stare de curatenie perfecta 9i in prevenirea
aparitiei leziunilor cutanate, fiind 0 conditie esentiala a vindecarii.
corneei --t vezi "Breviar de explorari tunct onale ~i de ingrijiri speciale acordate
bolnavului" - LucreJja Titirca, Editura VJ la Medica/a Romfineasca; Bucure$ti,
1994. . I
Toaleta pacientului poate fi:
- zilnica - pe regiuni
- sAptamfmaJasau baia generala
In functie de tipul pacientulu~acesta: ~"".::;.
• DE$TIUT:
- inajnte de a incepe baia pe regiuni, aSist~ta va colecta date cu prjvire la starea
Rqf~l!tului - puis, te.nsiuOG,re.sph:a.1ie <;E.re mobiliz.are i se permite. in.qiua.
I
~, .' :.: n-are nevoie de ajUtor' ~ ',". •••• :"A--.:l .~ •.

respectiva, daea se poate spala singur, pe are parte a corpului;

- are nevoie de sprijin fizic$i psihic
- are nevoie de ajutor partial
:....necesita ajutor complet
_. toaleta pe regiuni a pacientului im bilizat la pat permite examinarea
tegumentelQr $i:.observarea unor modifica i-de exemplu, ro~eata. iritatie - ~i
I
luarea unormasuri terapeutice;
.Obiective:
- indepartarea de pe suprafata pielii a straiului cornos descuamat $; impregnat
cu secretiile glandelor sebacee $i sudoripare, amestecate cu praf, alimente, resturi
de dejectii $i alte substante straine, careadera la piele
- pentru activarea circulatiei sanguine, f,dupa spalarea intregului corp, se
frictioneaza cu a/cool mentolat indeosebi re iunile predispuse la escare;
- pacientii care se pot deplasa vor face aie la dU$ sau la cada, sub supra-
I
- deschiderea orificiilor de excrelie ale glandelor pielii vegherea personalului de ingrijire.
- inviorareacirculaiiei cutanate $i a intregului organism
- producerea unei hiperemii active a pielii, carefavorizeaza
anticorpilor
mobilizarea
II DE EVITAT:
- in timpul baii pe regiuni a pacientului imo~i1izat la pat, udarea aparatului gipsat,
I
-Iini$tirea bolnavului, crearea unei stari pl,\cute de confort. a pansamentului.

258 259 I
.( :'
 .
.",',

Executarl a ingrijirilor - se reintroduce sonda gastrica, iar sonda pentru oxigeno-

terapie se poate reintroduce in cealalta fosa nazala

I Seop
iNGRIJIR A OCHILOR

- prevenirea infeetiilo oculare ingrijiri

- se fixeaza sonda

- Se controleaza functionalitatea sondefor dupa curalarea mu-

- indepartarea secret ilor ulterioare coasei nazale •

I- Pregatiri ' .,7"., .materiale

- apa, prosop, tam oane
'': ."

din tifon, comprese, manu$i de baie

," :.I~~~ . - se suprayegh.eazaJespirapa pacientului - - -

• pacientul • DE EVITAT:
I Tehnica
- se informeaza (i il9rijirea se face in cadrul toaletei zilnice)
- se indepa.rteaza sel retiile oculare de la comisura externa spre
cea interna, cu ajutor f unui tampon steril
'J

- contactul mainilor cu secretiile nazale

- se spala ochii cu m~na acoperifa cu mfmu~i. se Iimpezesc ~i fNGRIJIREA URECHILOR.

I se ~terg eu prasopul urat
Seop -' menlinerea starii de euratenie a pavilionului urechii $i a
conductului auditiv extern

I • DE $TIUT:
-Ia paeientuf incon$tient, prin !ipsa reft xufui palpebral, pentru a mentine supfetea
eorneei, se picura .Jacrimi artificiale" in fiecare ochi; iar daea ochiul ramane Pregatiri
- indepanarea depozitelor naturale (cerumen) sau a celor
patologice
• materiale
deschis (comeea se usuca), se aplief comprese imbibate in ser fiziolo~ie $i sa
- tampoane sterile, montate pe beti$oare, tavita renala, apa,
I indeparteaza in mod regulat secretiile oculare. sapun, manu$i3.de baie, prosop
• padentul
- se-irifOtfueaza
iNGRIJlRiAM 'rJCOASEINAZALE
I Seop - mentinerea permea pilitatii cailor respiratorii superiaare
- preventrea escaref r, inf.ectiilor naza/e, in y.azuJin care pa-
Tehniea
- se intoarce cu capul pe partea opusa
. - se curata conductul auditiv ~
exlem cu lamponul uscal' ~
.
/'
. -In
. d
ex
t"\

-•-.
cientu1 prezinta sond ~ introduse pe aceastacale (pentru oxi- ~ se spala pavilionul urechii I ----

ell mana acoperita cu manu$a de •

genoterapie, pentru evacuarea continutului gastric).
bumbae co sapun, curiWnd cu (t;J ~ ~ediu

V'
i
Pregatiri • rnateriale atenpe $anturile pavifionului $i .,,-.. "
'--tampoane steril , montate pe bastona$~; ser, fiziologic, regiunea retroauriculara ...z' -.- police
. . "I., H20'~'tl:iltlatii,"tfu ~arenala, matfusi de cauciU'c'" .. ',._"" -." . ~.f
•." .•..•.
-s&fjmpe~~$te, se usuc.~~ .' . Ii"""" -: ••.•.
'"
~,;
prosopul pa~I!lonul urechll $1 Fig_ 53 _ CuraJarea conductului
(~
(i
• pac/entUl" conductul audltlv extern auditivextern
- se informeaza, i seexplica ne.cesitatea tehnicii, i se

I
L;

1 1 Tehnica
intoarce caput u or intr -() parte

- se eurata fosele na7ale, fiecare cu cate un tampon umezit in

ingrijiri
ulterioare
- se introduce in conductul auditiv extern un tampon de vata
absorbant

I I

•II
ser fiziologic I
- daca pacientul pre~ nta 0 sanda:
- se dezlipe$te ro Inplastul cu care este fixatii .OE$TIUT: II DE EV!TAT:
t;;
I • fiecare ureche se curata cu un tampon • introdueerea tamponului
- se retrage sond 5-6 cm

t
- se eurata tubul u un tampon de urmele de romplast
- se indepiirteaz crustela dupa mucoasa nazala cu tam- I 'separat
• daca prin conduetul auditiv extern S8 scurge Ipestelimita vizibilit,Wi (pericol
de lezare a timpanului) I
I
ponul umezit in apa oxigenata diluata I.e.r. sau sange, va fi informat medicul
f;;
~,:.

\1 '60 261
 ~lNGRLJjB:E.A7;)J. vITA fji}iiJcAl!E ~
{Seop. - oblinerea unei stari de bine a pacientuhJI
- profilaxia cariilor dentare
~. ~, - oblinerea unei apa~nlelngrijite a pacientului
- Indepartarea depo~itului subunghial, care conline germeni
I
patogeni

Pregatiri
- profilaxia infecliilor cavitalii bucale

• materiale ."",
- evitarea leziunilor utanate prin grataj la pacien!ii cu prurit ;;i
.de asemenea la pad ntii agitali
I
- pentrurpai;jJJiJtuU:6h$tieii# periula;: past~Lde dinli, prosop" Zilnjc:;,u'J~me se sp a cu ap~~i,s.iipun,;;iGu periula deunghii.
tavila renala, pahar cu apa
- pentru pacientul incon~tient: comprese, tampoane sterile
Pentru s'pafarea picio ului, acesta va fi introdus Intr-un lighean
cu apa, dupa care se va face taierea unghiilor. I
din tifon, instrumentar steril (deschizator de guia, spatula ~ materiale
linguala, pensa porttampon), glicerina boraxata 20%, tavila
renala, manu~i de cauciuc sterile
.pacientul
- apa, sapun, periula~ forfecula de unghii, pila, prosop
• pacientul
- se informeaza, s ~eaza comod, relaxat
I
-V;Oh$tient?J este a~ezat In pozitie ~ezand sau'in decubit
lateral stang, cu prosopulln jurul gatului
- incon$tient: pozilie In decubit dorsal, capullntr-o parte, cu
- se taie unghiife cu a enlie,fa niveluJdegetului, pentru a degaja
parlile laterale spre nu se aduna murdaria, apoi, se pilesc;
mana sau picioruf se a~aza pe un prosop pe care se aduna
I
prosopul sub barbie incorect corect I fragmentele taiate

Tehnica -fll.clc[entI.JJ.~on$ti.ent_este servit, pe rand, cu materialele ~i ajutat

sa-~i fadi toaleta cavitatii bucale
I
• DE $TIUT= • DE EVITAT:
- pacientul incon$tient:
- se introduce deschizatorul de fjiifa Intre arcadele dentare
- se ;;terg Iimba, bolta palatina, suprafala interna ~i externa
- instrumentele
dezinfecteaza
dupa utilizare se - lezarea lesuturilor adiacente (rise de
hembf-agie la hemofilici, rise de infectii
- panaritii - la diabetici)
I
a arcadelor dentare cu tampoane Imbibate In glicerina boraxata,
cu mi;;cari dinauntru In afara
- se ;;terg dintii cu un alt-tampon
I
- la sfar~it se ung buzele
Scop - pentru starea de bin~ a pacientului
\lngr1lfri:l
•uJterioare~
- se strang materialele
- se a~aza pacientul in pozitie confortabila
- igienic
., - sp.a.la~ela una-~ua saptamani, fa pacientul cu spitalizare
I
r~,,~-,
I
-- ~"'" •... -.:..... u'ldel~ngat~ . ~, , ._C_
- distrugerea par . Hilor
-pregatirea pentru ex meli E.E.G.
'I ~
- pregatirea pentru op ralie la fata, nas
• DE $TIUT: RDE EVITAT:
• la pacientii incon~tienli, care prezinta proteza
dentara, aceasta se va scoate, spala ~i pastra
intr-un pahar mat cu apa
• contactul mainilor cu secrelia
salivara a pacientului sau cu.
materialul folosit
~ fracturi ale craniUfli, traumatisme mari, pacienti cu stare
generala alterata, febr Ii, cu boli ale pielii capului
Zilnic: se face perier a, pieptanarea ;;i, eventual, lmpletirea
I
• toaleta caviUllii bucale la pacientul incon- parului
~tient se poate face ;;i cu indexul accperit cu
un tampon de tifon, mana fiind Imbracata In
,
'te ,. Pregatiri • Gondijii de mediu:
- temperatura 22-2~oC
I
manu;;a

262
- inchiderea ferestr1efor,evitarea curenlilor de aer
,I
I
t.. I
I
I

I • materiale
- pieptene, $ampon,lsapun insecticid (daca este cazul), uscator, - igienic
TOALETA INTIMA

Seop

I , lighean, apa calda, ~u$ama, aleza, pmsoape

• pacientul
- mentinerea unei stari de confort fizic
Partile intime ale corpului sunt expuse infectiilor, ulcerelor de
presiune, mirosurilor neplacute, avand in vedere anatomia $i
- se informeaza

I . • t ., • ~ .1'

- pozitia se aleg in functiede star'ea sa (Fig. 54):

- $ezand pe un scaun
~!~
•. . '. :;,:, .. fiziol()gia lor (pliuri ale pfelii, orW~ naturale ale corpului, -glande; -
organe excretoare).
Se executa de mai multe ori pe zi la pacientii incon$tienti, cu
sonde vezicale, inaintea interventiilor chirurgicale in regiunea

I - $ezand in at
- decubit do sal in pat, cu salteaua indoita sub torace
- decubft do sal, oblic in pat
anala, organe genitale sau pe diile urinare $i in perioadele
menstruale.
Dam pacientul este ifldependent, i se pregatesc materialele
pentru a se ingriji singur.

I
ritt.
Pregatiri • materiale
- paravan, doua bazinete, tampoane sterile din vata, pensa
porttampon, cana cu apa calda, sapun Iichid, prosop, manu~a

I de cauciuc, manU$a de baie, mU$ama, aleza; se controleaza

temperatura apei
• pacientul

I =
.:.."
~
d
- se informeaza, se asigura intimitatea
- se pregate$te patul cu mU$ama, pacientul fiind in pozitie
ginecologica <~
- se serve~te un bazinet pentru a-$i goli vezica urinara

I
;j
~.
Fig. 54 - PW'Zi/ii/epacientului pentru spa/area parului
a) $8zand pe scaun;. $8'Zand in pat; c) decubit dorsal (s<lffeaua indoita, Tehnica
- ramane in pozitie ginecologica cu al doilea bazinet curat
sub regiunea sacrata
- se imbraca manu$a de cauciuc, apoi cea de baie

I acoperita cu mU$<1ma, . /igheanul pe somierii); d) decubit dorsal, obHc in pat - se spala regiunea dinspre simfiza pubiana spre anus, turnand

,
apa $i sapun lichid
" - se Iimpeze$te abungent
Tehniea - se pregate$te tul $i se protejeaza cu mU$ama $i aleza - se scoate bazinetul-
. .c:..'S£3' umeze$tt'r-p ul, se $amporreaia . .-- 'C,. ~_ .. ~'se usuca"feg;unea genitala anaJa,'pliurife ,- ~--c._ .~-~
,.:'.'!

- sa maseaza u or pielea capului cu pLJlpaaeg~tului, se - S8 pudreaza cu talc pliurile

•I
spala de doua-trei 0 . Ingrijiri - se 'indeparteaza materialele, se aranjeaza patul
~ ulterioare - pacientul este a$ezat comed
- se Iimpeze$te p rul din abundenta, se acopera cu prosopul
uscat
- se usuca parul, sa piaptana cu blandete • DE$TIUT: .DE EVITAT:
• spalarea organelor genitale externe se • contaminarea regiunii geni-
I poate face cu tampoane de vata montate pe tale cu microorganisme din
~

•
Ingrijiri - se acopera caPt pacientului cu 0 basmaluta pensaporttampon regiunea anala, prin mi$cari de

~f:
ulterioare - se reinstaleaza
- obiectele folosit
acientul in pozitie confortabila
se dezinfecteaza I • la barbat, se degaja glandul de preput $ise
spala cu prudeR.ta (se previne piHrunderea I
. sapunului in uretra) I I
spalare dinspre anus spre
simfiza pubiana. I
it
,'1
264 1-
:-:
265
 I
Escarele de decubit
"I
",f'l
SISTEM DE EVAL UARE A RISCULUI

pefinilia. Nota Stare Stare Stare Capacitate Incontinenla Stare

Es<:~rele sunt leziuni ale tegumentelor interpuse intre doua p/anufi dure (os $i generals nutrltionals psihicli de mobilizare cutanata
pat). -.,; •.
'"-cauzele potfi:
a) generale sau determinate, de exemplu:
.~paralizii ale membrelor .
0 BUNA
fara pato-
logie curisc
BUNA aport
alimentar $i
de lichide
BUNA
- participa I,
activita~ coti
INDEPENDENT
- merge singur
(carje, carucior)
INDEPENDENT BUNA
- I
. .•J"'.6&
1"'- .; ,i :,.,-,
suficient diene $ii~1 - se ridica singur
I,- .• :.j$

: iD:,~
- stari de subnutrilie
- obezitate
-varsUi
,-'
accepta
beaJa
- se poate mi$ca
in pat I
- bolnavi adinamici cu ateroscleroza 1 MIJLOCIE . L1MITATA MIJLOCIE SEMIDEPENDENT INCONTINENTA DESHI"
b) locale sau favorizante. in evitarea carora intervine asistenta medicala:
- mentinerea indelungata In aceea$i pozilie
- cute ale lenjeriei de pat $i de corp
\
I J'i\ PERIODICA DRATARE
CUTA"
NATA
I
- patologie - aport de ~deprimat - are nevoie de - mai pulin de -piele
- firimituri (biscuili, paine, gips)

I
cu rise calorii, pro- lara motiv ajutor pentru mers o data de pe zi Imbatra-
- igiena defectuoasa crescut teine $i Ii- - are nevoie $i activitati coti- nita
-B,ggl1;!.ni eXRyse.:::- -ca$exie chide Iimitat de stimulare diene
Efucarelor (Fig. 55) CD OSUlOCClPlTAl
-

- obezitate 1 1/24h pentru acti-

@ SCAPUlA

I
-apjecuoit" dorsal $i anu- ([l COLOMIA VERTEBRAtA vitali coti-
me: @ COTUl diene
- regiunea occipitala @ CREASTA IlIACA
@ SACRUM
2 PROASTA PROASTA PROASTA DEPENDENT INOONTINEN" P.IELE CU
~ omoplali
-;-£oate
-"j:egiunea sacrococcigiana
(j) lSCHlONUl
@ TENDONlllLUI ~CH~ ~,
-" -fie palo-
logie neuro-
-aport - confuz sau - mobilizare din
rA URINARA ERITEM
. I
@ CAlCAlUl alimentar agitat (tre- pat in fotoliu cu
- calcclie @ URECHEA logica, cu insuficient buie supra- sau lara ajutor
b) Decubit lateral @ UMARUl pierdere de (prost com- vegheat per- - nu poate sta
- umar
- regiunea trohanteriana
- felele laterale ale genun-
@l SPINA ILJAcA
ANTEAlOAAA
TROHANTERUL
sensibilitate
- sauaso-
ciere depa-
pensat)
- alimenta-
lie paren-
manent pen-
tru activitap
cotidiene)
decat In pat sau in
fololiu I
COAPSA Iologli cu rise lerala
chilor
~ maleole
c) Decubit ventral
PORTIUNEA UEDIANA
A GENUNCHIUlUI
@ PORTIUNWATEIWA
"A GENUNCHIlJLUI-
3 F. PROASTA F. PROASTA F. PROASTA IMOBILIZAT

-- - .- ..
INCONTINEN-
TADE URINA
DURERE
iN RE-
I
-tample
@ MA!.EJ)LA MEclAlA
-
$1 FEOAIE mONEl\"
~ umeri
- creasta iliaca
~genunchi
@l MAlEOLA LATERALA
@ PORTIUNEA LATERALA
A TAlPIl
-fie pato-
Iogie neuro-
logica, cu
- nu se
hrane~te
-alimentalie
- semicon-
$tient
-coma
- nu parase~te
patul mai mult de
EXPtJsA
I
o ora pe zi
~ degetele picioarelor pierdere de

I
parenterala - stare sta nemi$cat
Riscurile sunt determinate sensibilitate paliativa letargica
de: starea generala, starea $i motrici!ale
nutrilionala, starea psihica, '- fie starnu
Fig. _55 - Regiuni expuse escarelor -:" terminal

f I
capacitatea de mobilizare,
incontinenla, starea pielii (vezi
-MODERAT de la 61a 8
sistem de evaluare). Evaluarea riscului la escare se face Iii internarea bolnavului in
RISO -MARE dela91a12
spital $i la fiecare 8 sau 10 zile, Tnfunclie de evolulie (se pun note).

I
I-F, MARE de la 13 la 18

266 26 I
i:~,
; ,,1
 ,"
'il.....
t
I
, II.,.
• PRECIZARE:
Pe baza notelor acordate (de la lla 3) pentru fiecare criteriu, se poate face
Folosirea
nrllfefilll"elor
«<.2m~~men--
Se pot folosi:
"""'-=saltele speciale (eventual, blana de oelie)
--perne aeolverse dimensiuni Si forme (pentru genunchi,

,
aprecierea riscului in functie de totalu obtinut, care poate varia intre 0 Si 18. tare, nece- ' ''tenaonurrLir;ll;cl1i1e)
o alta grila de evaluare a risculu de escare este grila lui NORTHON (vezi sarepentnr - colaci de cauciuc
nBreviar de explorari funclionale $i ingrijiri specialti' ed. a II-a, autor Lucretia
~venire~-":- - pentru ungerea pielii, oxid de zinc cu vitamina A+D2
Ti~i{~lt., ....., ""':_"~" i't!!$carelor.
",-_ .....
--'00::-'_.
. ;--talc
-
pe panza_ .4.~.

S --- subiective - usturime -durere AlimentaUe ~i Alimentatia trebuie sa fie bogata in proteine - [2entr,!!.,a
emne hidratare tavorTZacicatriz~2i in y~e, tinand cont Insa de varsta
--- obiective -mctema - plaga
e~ia

,*
~i greutatea bolnavului. In ceea ce prive~te hidratarea,
(superficial) - ulceratie piele
k necesarul de lichide se va completa cu 1,5 - 2 Iia 24 de ore.
- alingere de ':ulceratie muschi
epiderma - ulceratie p€ma la os /
FavQrizarea .~n masaj__
sau derma ~.----"""-"--
vascut!d~ Obiective:
(profund)

I Stadii ---------------~ Stadiull--~ Stadiulll------_~ Stadiullil -_.

Jiei in zonele
..;.---_._--
comprimate
- javorizeaza vascularizatia profunda ~i superficiala
- Indeparteaza celulele descuamate $i destupa glandele
sebacee
- rehidrateaza pielea (masajcu unguent hidratant sau apa ~i
sapun) .
MIJLOACEIDE PRE VENIRE

I - favorizeaza starea de bine Si confort, Inlatura durerea,

a:nX1etatea~i ajuta la regasirea tOftel ~r energTe'l-.-----
In<;iif;ajii: .. - .

I flj. Schimbarea - evita imobilizarea

-~s:; la
face 2 sau 3 ore; la nevoie, mai des
...:"
pentru toti boinaviiimobilizati care prezinta factori de risc
-In momentul schimbarii pozitiei, pe toate regiunile expuse
Principii:
- se face intotdeauna Poepielea curata,. dupa ce bolnavul a
lost spalat si i s-a schimbat a$ternutul

t,..":'
depozifie ~
=----~
.,... - este necesara 0 foie de supraveghere a escarelor, in care se - se face cu un unguentpe mana goala, in direetia circulatiei
noteazfl: _on ----. ---- 'oeiiitoarcere, de jos in sus, iar la ceafa ~i umeri - invers,
-'::"orele de schim are Si pozipa: 14 - DO de sus In jos, Si circular spre exterior
----16-0LS - se face pe 0 zona mainiare decal sURrafata interesata
-18~ no" .;...masajl1t'nu~tfeb(.Ii"esa fie dDreros, potitia oofnavului sa fie
20 - OLD confortabila, iar durata sa de aproximativ 15 minute.
Contraindicajii:

t
-._aspectul cutantL.
- zonele de mas j - nu ,se face bolnavului cu febra, suferind de cancer, cu
----- ------ infectii ale plelii sau cu septicemie.
Asigurarea Materiale necesare:
, COilfOrtU1ui ~i - unguentul
'.! .. mentinerea Instalarea pacientului:
l:)olnavOlul_, - se Inchid ferestrele, se a$aza bolnavul Intr-o pozi!ie
'I:
ilili~~iii~~EL variabila, In functie de zona Si, in acela$i timp, confortabila
deigienL pentru asistenta medicala.
" ".
.!~
--_.
perfecta • ~~area alternativa de cald $i frig
~ se face In loc de masaj
1>,..1'..
,
I ,.
268 [I 269
"
 I'.
Obiective: 2. termice: - cal ura, frig, electricitate
- favorizeaza revascularizatia tisulara, provocand, alternativ,
o vasodilatatie $i 0 vasoconstrictie locala (se'face de mal
multe ori).
3. agenti ioniza ti: radiatii
4. agenti chimic : acizi, baze, saruri
Dupa circumstan/e e de producere pot fi:
I
Indica/ii: a) accidentale - de munca, de circulatie, casnice
- escare stadiul II
Pozi/ia bo/navu/ui:
...••.-Gala masaJ
\
-
~

;-.~~~
b) intentionale suicid, agresiuni
c) iatrogene - i erventii chirurgicale, injectii, punctii
pupa timpu/ sr;urs.e /a,producf}(e:
I
-,uateria/enecesare: - recente (sub ore)
- cuburi de gheata $i apa calda
Tehnica:
- se aplica compresa cu gheata de mai mLJlteori pe iocul
- vechi - care epa$eSC6 ore de la producere; acestea se
considera pia. i infectate
Dupa profunzime:
I
escarei, pentru a obpne 0 vasoconstrictie

I
- superficiale; p ofunde
- apoi, se Tncalze$te $i se usuca zona prin tamponare, pana Dupa straturi/e an tomice interesate - pentru cavitati naturale
se obtine 0 vasodilatatie (abdomen, torace, raniu), pot fi:
- se face de 3-4 ori
- nepenetrante cand nu depa$esC inveli~ul seros
Tratament:
a) Local, Tnfunctie de stadiu
- pentru stadiuJ I, masaj, unguente, violet de gentiana
- pentru stadiul II, cald $i frig, pansament gras (cu
- penetrante - se refera la lezarea seroasei parietale
(peritoneu, pi ura, dura mater); plagile penetrante pot fi
simple sau p t interesa $i un viscer parenchimatos sau
I
zahar), bioxiteracor cavitar = pe orante (vezi capitolul "Traumatisme"
..:-pentru stadiullll, pansamente
b) General
Se retera la alimentatie, tratamentul cu antibiotice $i al starii
Urgenle med o-chirurgicale - Lucretia Titirca) .
Dupa evo/u/ie pot fl'
- necomplicate; omplicate
I
generale.
Complica/ii: . ""
- infectii Ibcalecaie plagii
- septicemie
Plagi/e prin taiere:
- au margi~ii!e egulate, limitate, se vindeca repede. Cele
operatorii sunt de obicei, aseptice
Plagile prin in/epali :
I
Definifie
[NGRIJIREA PUG/LOR
- sunt cele mai recvente $i cele mai in$elatoare, gravitatea
lor este Tn r ort cu adancimea, sediul $i gradul de
infectare; plag Ie limitate'adanci favorizeaza dezvoltarea
I
germenilor an erobi; plagilor prin Tnteparecu creion chimic
Plagile sau ranile = leziuni traumatice, caracterizate prin intreruperea
continuitatii tegumentelor sau a mucoaselor (solutie de continuitate); leziunea pieIH
sau a mucoasei poate-fi cu sau tara leziuni tisulare de protunzime.
~~
Ie trebuie aco data 0 atentie deosebita, mai ales cand in
plaga, raman fragmente de creion, deoarece substanta
chimica conti ua sa aclioneze $i sa distruga tesuturile;
I
Tn1epaturilem inii pot produce leziuni inftamatoare. '
Criterii de
clasificare
Du{Xl tipu/ df!ac/iune a agentu/ui vu/nerant (agentului traumatic)
p/agi/e pot fi:
1. mecanice:
- determina pan ritii
P/agi/e pr/n contuzi .
- in cazul unor 'contuzii profunde se pot produce leziuni
I
- prin taiere , distructive, d ci plagi ale organelor profunde: creier,
- prin iniepare, arme albe, insecte etc.
- prin contuzii, prin lovire
- prin strivire
mU$chi, ficat, plina,rfnichi, intestin etc., fara sa existe 0
plaga a pielii
P/agile prin mU$catlra de animate:
I
. - se suprainfect aza cu regularitate; pot fi poarta de intrare
- prin arme de foc ' ,
_ prin mU$Catura de animale salbatice, de animale'domes-
tice
pentru turbare mU$caturile de vipera prodUc fenomene
generale toxic .
P/agile prin arme cJ, foc:
I
- prin inu$catura de $arpe, vipera - se caracterize za prin distructii mari, sunt foarte comp/exe

270 271 .'1

.,
.••II'''

',';'
 Simptomato- Simptome locale: - plaga sa fie protejata de factorii nocivi - termici, infectio$i
logia plagilor - durerea este variabila ca intensitate, poate ceda spontan din mediul Inconjurator
sau dupa an ialgice; reaparitia cu caracter pulsatil atrage - sa fie asigurat un repaus al regiunii lezate
atentia asupr dezvoltarii infectiei Tratamentul local af plagilor sa se faca cu ajutorul
- impotenla tv elionala este partiala sau totala $i are drept pansamentelor{vezi: "Tehn;ca pansamentelor" In Urgen.te
cauza dur rea sau lezarea elementelor musculo- med;co-chirurgicale, de Lucretia Titirca) .
.articulare, 0 a&~3,u nervoase ,~
Semne obiective: . Oriee plagci'~~identala seconsid~a~onta~inata cu microbi
- prezenla un i solulii de continuitate; in plagile mari, chiar din momentul in care s-a produs. in primele 6 ore de la
a$a-numitele plagi cu mari dilacerari, ..se pot observa produce rea unei plagi, fortele proprii ale organismului combat
distrugeri ma i atat de piele, cat ~i de vase, mU$chi, nervi, efectul nociv af microbilor, distrugandu-i (prin diapedeza,
fragmente e oase sau diferite organe situate in fagocitoza). Dad! nu s-a tratat 0 plaga In primele 6 are _ I
profunzime; neori, parti din aceste organe pot sa iasa prin microbii, atat cei aerobi cat $i cei anaerobi, se dezvolta foarte
mull. Piagile netratate In timp uti! devin purulente, se pot
I
marginile pia H; aceasta de nu~te evisceraJie.
- hemoragia e e variabila, ca $i abundenta sangerarii, In complica cu gangrene gazoase, flegmoane, abcese, septicemii.
functie de va ul lezat. De aceea, este necesar un prim ajutor la locul accidentului.
Semne generale: Ingrijirile plagilor la locul accidentului sunt descrise la
- pulsuJ poate fi rapid - tahicardic - In plagi Insotite de capitolul "Traumatism' in Urgen.te medlco-chirurgicale _
hemoragii ex erne sau interne sau de $OCtraumatic. Lucretia Titirca.
- tensiunea art riala - daca scade- denota prezenta unei Aici, yom mentiona, pe scurt, cateva masuri de prim ajutor:
hemoragii sa a unui $OC traumatic -hemostaza
- febra poate avea semnificatia debutului infectiei sau - aplicarea unui pansament protector
resorbtia uno hematoame - transportuf accidentatului la 0 unitate sanitara
Vindecarea - se poate realiza rin vindecare primara; vindecare secundara, - calmarea durerii.,- c"
plagilor vindecare tertiara - toaleta locala minutioasa, procedEmdastfel:
Vindecarea pdrrl,ara (.per primam" sau .• per primam - daca plaga este Intr-o regiune cu par, se rade parulfn jurul
intentionem"): plagii pana la 0 distantade 6 cm de marginea plagii
- este Vinde]caa ce se obpnede la Incaput, fara complicatii; - se spala pielea nelezata din jurul plagii eu apa $i sapun,
este v:inde ea ideala pentru arice p1aga operatorie; apoi cu ser finologic
vindecarea s produce in 6-8 zile -. S8 dezinfecteaza cu
Vindeearea secv dara ("per secundam~ sau .per secundam . J alcool sau cu tinctura deTc;'d'"
intentionem"): = Aienjiet PIeJea dJrijurul
•..:-:-)n acest tip qe. Yindecar:.e_~~ intotdeauna pr~n~ "-I plag;; ~edezJnfecteaza p(in '
. . infectia, spre osebire de vindecarea primara
badijonare, care Incepe de
Vindecarea ter/iar. ("per te~iam intentionem"):
langa plaga $i se Indepar-
- se produce a unci cand 0 plaga evolueaza un timp pe Iinia .
teaza de aceasta (Fig. 56).
vindecarii se undare ~ apoi se sutureaza In scopul
~t scurtarii evol tiei
Se curata, apo;, p/aga cu
~ rivanol 1%0, c10ramina 4 %0
11',I
iii
Tratamentul
local al
Tratamentul va iaza In functie de niveiuf lei care se acordil
asistenta (Iocul ac identului, la dispensar sau la spital).
dor activ sau, mai bine, cu
apa oxigenata care antre-
~~ plagilor Indiferent de ni elul la care se intervine, pentru a Ingriji 0
,~(. r;-eaza la suprafata micii
r~ plaga in mod core punzator sa cere ca: corpi straini prin spuma pe Fig. 56. P/aga aseptica
v - Ingrijirea sa s faca in conditii de asepsie perfecta care 0 produce; apa Se-curaja sau dezinfecteaza in
- sa se asigu e, prin pansament, 0 bljna -absorbtie a
secretiilor I
L_
oxigenata are $i actiune
hemostatica.
spira/a, de /a interior spre exterior_
Germenii din zonele invecinate
sunt astfel indepartaJi.

272 273
 ~ I r
ObservaJie: extragerea corpilor straini din plaga, precum ~i
excizarea ~i indepartarea tesuturilor devitalizate sunt realizate
de medic; daca este cazul, va face hemostaza prin legatura
As/tel: Plagile ve hi, infectate, secretante, nesuturate se
aseptizeaza prin sp lari cu solutiii antiseptice, pansamente
locale umede cu clo amina ~i rivanol sau solutie de antibiotic
I'
vasului ~i sutura plagii; aceste plagi se pot vinqeca .per
conform antibiogram i. Pansamentul umed se mai nume~te
primam".
Atenlie! Este interzisa explo-
rarea instrumentala oarba a unei
microclimat umed ~i e realizeaza intr-o tavila renala sterila, Tn
care sa imbiba do a-trei comprese cu solutia indicata.
I
plagi . in afara unui .!'~rviciu Compresa umE1~~,.J.',.,fi acoperita. cu" ur,,~-,doufi;.cor:nprese

Plagile vechll
chin..irgicalde specialitate.
Plagile care dep~esc 6 ore de
la accident se considera infectate; Ii
se face acela~i tratament descris
mai sus, insa plaga nu se sutureaza
primar.
De reJinut: La plagile septice,
uscate, apoi se 'tix aza pansamentul, lie prin Tnfa$urare
(bandajare), fie fixan compresa care acopera pansamentul cu
leucoplast sau cu 9 lifix; piagile vechi se panseaza ~i se
I
controleaza zilnic.
Ag. 57. Plaga septica.
Foarte importanti
profilaXia tetanosufui,
Obligatoriu, in ambele cazuri, se face
conform Ordinului ministrului sanatafii,
I
Se curii/ii circular, de fa exterior aprobat cu nr. I.M./67 0 din 02.03.1995 (vezi schema de "Con-

I
pielea din jurullor se curata circular,
de la exterior spre interior (Fig. 57/
spre interior, pentru a evita
antrenarea germfmilor din plaga..

Tipuri
duita profilactica $i ter peutica in cazul plagilor tetanigene").

Plagi prin intepare pu spini vegetali:

I
MINISTERUL SANATATII
particulare - spinul trebuie ex1ras complet, la nevoie, recurgEtndu-sela
I
APROBAT CU NR. LM./6730 din 02.03. 95
de plagi incizie chlrurgicala
CONDUIT A PROFILACTlC/i. $1 TERAPEUTIc/i. iN CAZUL PUGILOR
- daca el nu s-a ex~ras,este posibila dezvoltarea unei infecfii
TETANIGENE
(abces, flegmon)
STAREA DE
IMUNITATE
CUR.A.TIREA
CHIRURGICALA
:;>1 ASEPTlZAREA
TRATAMENT CU
ANTIBIOTICE
VTA
SAU
efT
SER
J1£:TEROLOG
ANTITETANIC
Profilaxia antitetanls este obligatorie.
Plagile prin infep re plantara (cl1j,~sarma) favorizeaza
dezvoltarea unor infe tii virulente; se trateaza chirurgical In
I
pLAGII
servicii de specialitate.
VACCINAT
COMPLETSAU
DA PENICILINA 600.000-
12001>00 u.i. SAU
1 DozA
0,5m! LM.
NU* Plagile prin intep tura de insecta (albine, viespi), prin
inoculare de venin, pr uc fenom~ealergice: prurit, hiperemie,
I
REVACCINAT MOLDAMIN SAU edem local sau. une ri, edem glotic cu crize de sufocare,
ERITROMIClNA IN
DOZE CORESPUN-
zATOARE
frisoane, convu1sii,:;>ocanafilactic sau colaps.
Tratamentul este, n general, ~a indicatia medicului (vezi
lJrgenle.medico-chi rfjicaJe - Lucretia Titirca.
I
~.,..-

'1'"
~:..:...
NEVACCINAr' DA PENICrUNA601J.OOo- 3-'DOZ£:' ~ 3,000-20:000 U.A.i.
1.200.000u.i. SAU . xO,5 mlI.M. DUpA DESENSIBI.
j~grijj."ea. F'.
MOLDAMIN SAU (PRIMA LlZARE
ERITROMJCINA IN IMEDIAT ,,;'
'llnei plagi
DOZE CORESPUN- DupA
zATOARE . RANIRE,
IAR URMA.
TOARELE
LA INTERVAL
~
I
DE 14 ZJLE
* Exceptie, cazunle de Politraumatisme grave, cu pierderi masive de sange, ~ipersoanele infectale.
HIV, la care se va adminislra LM. in doza unica ser antilelanic (3.000-20.000 U.A.L, in raport cu
varsta ~i riscullelanigen).
I
V.T.A. = VACCIN TETANIC ABSORBIT; d. T. = BIVACCIN DEFTERO TETANIC TIP ADULT

274 215 I
I .';

• V;a}a'omulu; este un razbo; .

impotriva rauta};; omulu;, •
i._,.

i;-' Factori - EmoJii/e $i anxietatea pot provoca la individ utilizarea

psihologici mecanismelor de aparare ce permit conservarea integritatii fata
(Gracian)

I 9. NEVOIA DE A IEVITA PERICOLELE

de agresiuni de ordin psihologic
- Stresul - fiecare stare de stres poate influenta adaptarea
individului la toate formele de agresiune stimulate de
mecanismele de aparare

I Defini~ie: ~1'~.,..
Factori
sociolbgici
~ Sa/ubritatea 'mediu/ui " , '1-~"

Un mediu sanalos este esential persoanelor pentru un trai fara

pericole.
Nevoia de a evita pericolele estel 0 necesitate a fiintei umane pentru a fi

I protejata contra tuturor agresiunilor interne sau externe, pentru mentinerea

integritatii sale fizice ~i psihice.
Sunt necesare urmatoarele conditii:
- temperatura ambianta 18,3° - 25° C

I
I. Independents i, satisfacerea nello;;
Viata oricarui individ poate fi ameninlata la un moment dat de osuferinta brusca,
- umiditatea mtre 30%-60%
- lumina - nid prea Intunecoasa, nici prea luminoasa
- zgomot - a carui intensitate sa nu depageasca 120 decibeli
. - mediul ambiant sa contina un minim de microorganisme,
produse chi mice, fum
care II va aduce Intr-o situatie critidi. - condiN de securifate (precautie atunci cand se folosesc

I De-a lungul vietii, oamenii sunt cohtinuu asaltati de stimuli veniti din mediul
inconjurator 9i anturaj.
Organismul uman este protejat c-on~aagresiunilor de toate felurile (agenti fizici,
aparate, obiecte care ar fi surse de accident)
- Rol social. in functie de exigentele locului de munca $i ale
muncii lor, indivizii trebuie sa utilizeze masuri de protectie
chimici, microbieni sau din alte moti e), pentru ca poseda numeroase medii Impotriva tuturor perico/elor.

I naturale ca: parul la nivelul orificiilor,

agenti10rexterni.
cretiile pielii, ca obstacole de penetrare a

:r"" EI este capabil isaJ$i mentina in~egritatea prin mecanismele naturale de •

Astfel, salariatii trebuie sa aiba un mediu inconjurator $i conditii
de munca care sa Ie permit a satisfacerea nevoilor de munca; cei
cu un post cu responsabilitati trebuie sa foloseasca perioada G!flbc
destindere pentru a preveni stresul 9i surmenajul.
autoaparare. '
I Factorii care influen~eaza satisfacereanevoii
- Organizarea socia/a. Societatea prevede masuri legale care
trebuie luate pentru protectia individului contra perico!elor; in
toate societatile sunt /egiferate masuri de prevenire a
accidentelor, de prevenire a imbo!navirilor; In p!us,societatea

I' Factori
biologici
- Varsta
Persoana adulta are bilitatea de a se proteja
se ocupa $i de bunul mers a/ individului pe parcursuf ani/or de
viata, prin masurile de proteetie ~i de asigurari sociale.
Aceste masuri vizeaza: prevenirea imbolnavirilor $i mentinerea

1..,--,-- Are cunQ9tinte despr sine 9i dezvoltarea sa

s. CqpiJiJl pemepe . nsltJ., •.,pericolutui 9i In fUr:!9!!ede_ri.tfQ9J'-J
dezvoltarii sale mintal ,descopera putin celte'putin autoprOte<::tiq
starii de saniitate-, folosind un evantai multiplu de metoda de
,~uc~ie.)!Jformatii, publicitateetc. ., =, ,_,-,~
- Clima. In functie de c1ima, individul Lttilizeaza rne-tode de
'-...',

contra pericolelor, pa a la varsta adulta autoaparare fata de conditiile nefavorabile c1imatice,ln locuinta
sau in locurile colective. '

I - PersoaneJe In vars • prezinta diminuarea funcjiilor senzoriale

9i motorii ~i,In conse inta, trebuie sa-9i ia masuri particulare de
autoaparare
- Religia. Practicarea unor religii este 0 preocupare ideologica
ce permite individului sa-$i mentina securitatea psihologica.
- Cultura. Masurile de protectie contra pericolelor sunt variate in
functie de cultura, ele sunt reliefate In traditii, fiind masuri socio-
I - Mecanismu/ de aut aparare. Individul posedamecanisme de
autoaparare Innascu e (exempiu: termoreglar~~) sa:ui~su~ite
de-a lungul experient i sale; rezistenta la Imbolnaviri eSIe data
economice ale unei societati.
- EducaJia. Parintii informeaza copilul In ceea ce prive$te
masurile de securita:te ce trebuie luate in lunga perioada de
de protectia sa imuni ara naturala sau dobfmdita, prin crearea - cre~tere; $coala se ocupa de educatia copiilor, adultul
I de anticorpi specifici In urma unor imbolnaviri infectioase sau
I
socialmente este obligat sa cunoasca posibilele pericole pentru

I'
prin vaccinare. a stabili masurile de prevenire pe care sa Ie apliee.

I 76 277
 Securitatea
fizica
Manifestari de independen~a
Masuri de pre venire a:
- accidentelor
;,i"'7

< probleme.
II. Dependenta in Isatisfacerea
Cand nevo,ia de a evita pericolele ~u este satisfacuta, pot surveni mai multe

1. Vulnerabilitatea fa.ade pericole

neva;;
T
- infectiilor
- bolilor
- agresiunilor, agentilor fizici (mecanici, termici), chimici (arsuri
2. Afectarea fizica Si psihica -
3. Anxietate
I
,- chimice, intoxicatii), agresori umani, animale ~i autoagresiuni 4. Durere
,....
'(mutifari,'suicid) ""'F"
I
(~

5. Stine" depre-sfva .
Stare de Iini~te a individului care se simte la adapost de toate 6. Pierderea stimei de sine vezi anexele 2 ~i 3
Securitatea
psihologica pericolele. 7. Pierderea imaginii de sine
Individul poate realiza control liber asupra mediului inconjurator. 8. Pierdere, separare
Masuri
- metodede destindere, de relaxare ~ide control al emoliilor;
- utilizarea mecanismelor de aparare in diferite situalii;
9. Frica
I
- raspuns eficace ~i adaptat la agent stresant; Sursele de dificultate sunt ~omunecelor doua probleme

Securitatea
- practicarea unui obicei, crez, religie
Mediu sanatos: Surse de
de dep.nden~a
Insuficienlii intrinsecii
I
sociologica - salubritatea mediului
ordin fizic - deficit senzorial
- calitatea ~i umiditatea aerului 30%-60%
- temperatura ambianta intre 18,3°,25° C
- fara poluare fonica, chimica, microbiana
- Iipsa de sensibilitate
- atectare tizica
I
- mediu de siguranta Dezechilibru
- masuri de protectie social a
'.,. : ",.
- durere
- dezechilibru meti:iboli
- dezechilibru electroliti
I
Interven~iile asistentei pentru men~nerea independen~ei
Surmenaj
Pentru mentinerea unui mediu sanatos:
- educa pacientul pentru evitarea poluarii atmosferei cu praf, tncarditura
- saturatie senzoro-per~eptuaUi I
microblana prin ~tergerea umeda a mobilierului ~i aerisirea incaperilor - tulburari de gandire
- indeparteaza sursele cu miros dezagreabil '.
- participa la programe de propaganda ~i control, de educatie a populatiei
pentru mentinerea unui mediu sanatos, in comunitate, unitati de invatamant
.'- anxietate
- stres I
Pentru prevenirea accidemelor: '., ',.. .,- ,""',
-face edueatie pentru prevenirea accidentelor, verifica dadl sunt ,respectate
normele de securitate a muncii, normele ergonomice in unitatile cu activitati cu rise
- pierdere - separatie
- pierderea rmaginli coiborafe
- situape de criza
tJI. .•....;:"-.

'.I~
de accidente
_ exploreaza pericofele reale ~i cele potentiale la locul demunca;;i la domiciliu - insalubritatea mediulu
Pentru prevenirea infectiilor:
_ supravegheaza daca sunt respectate :normele de igiena,salubritate,
-
-
-
poluare
conditii deficitare de niunca (absenta masurilor de protecfie)
Iipsa amenajarilor sanjtare
I
dezinfectie, dezinsectie, deratizare ;;i circuitele functionale '
_ asigura implicarea popu1atiei in aplicarea programelor pentru mentinerea ~i
promovarea sanatatii " ,,' ,
_ supravegheaza starea de sanatate a populatiei ~colare' prin controale lipsa •
- saracie - promiscuitat

- insuficienta cunoa~t~re de sine, a altora ~i a mediului

I
periodice; face controale periodice persoanelor cu risc crescut la infectie cunoasterii inconjurator
t
Ii
- organizeaza - efectueaza imunizarile obligatorii
278 I
MI'

I
I
I Prezentam in continuare doua probleme: - l!1terven~iileasistentei -

I 1. Vulnerabilitat:ea fa1:a de pericole

Susceptibilitatea individului de a fi rfectata integritatea sa f.iZica.$i psihica. .
Pacient cu vulnerabilitate

OBIECTIVE
fala de peri cole

INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE

Pericolul de infectii, accidente, bo i este mare la organismele slabite, obosite,

I surmenate .. "";i~ ".' . '7. '~-'

Manifestari de dependen~a
Pacieot~~'i .
beneficieze
;-.asigura conqiliil~, de m-,ediuad~cyate, pentrua, evita p~ric.oleJe
prin accidEmtare . .
- amplaseaza pacientul in salon in functie de starea, afectiunea
de un mediu

I Predispozilie
la accidente:
- Neatenpa poate fi responsabila de accidente rutiere, de
munca sau alli age itraumatici, fizici, chimid . ,.
de siguranJa
fara
accidente $i
$i receptivitatea sa
- ia masuri sparite de evitare a transmiterii infectiilor in cazul
imbolnavirilor cu boli transmisibile - prin izolarea pacientilor,
respectarea circuitelor, masuri de igiena spitaliceasca (conditii
I raniri
caderi
- Tegumentele pot i lezate prin contact prelungit cu substante
iritante, corozive, in ipsa echipamentului de proteqie
- Aparilia de leziuni a nivelul spatiilor interdigitale, plici data rate
infecJii
de cazare, microclimat, alimentatie, aprovizionare cu apa,
indepartarea reziduurilor, sterilizare, curatenie, dezinfectie)
- urmare$te $i apreciaza corect potentialul infectios al pa-

I umezelii, caldurii, i bracaminte neadecvata

- Deshidratarea, ed malierea predispuri tegumentele la lazare.
cientului, receptivitatea sa $i aplica masurile de izolare a
surselor de infectie
- alege procedurile de investigatie $i tratament cu risc minim de
- Neingrijirea core~punzatoare a acestor infectii poate da

I PredispoziJje
la infecfii:
gripa
complicalii mai m~ri (pulmonare, cardiace, ale sistemului
nervos, septicemie)~_
o
infectie
- informeaza ;oi stabile$te impreuna cu pacientul planul de re-
cuperare a' s'ta:i'iide sanatate $i cre$tere a rezistentei orga-

I
i
abces etc.

PredispoziJie Imbolnavirile fre vente favorizeaza scaderea rezistentei

nismului, efectueaza imunizarile specifice $i nespecifice
necesare

•
organismultJi de au aparare Pacientulsa
, - favorizeaza adaptarea persoanei la noul mediu
la:
- Fatigabflitate - sla ire fizicai adinamie, lipsa de forta. fie echilibrat - creeaza un mediu optim pentru ca pacientul sa~$i poata
imbolnaviri
, - Surmenaj - fatig bilitatea excesiva care influenteaza orga-
psihic exprima emotiile, nevoile .
frecvente,
- ajuta pacientul sa-$i recunoasca anxietatea ).
fatigabifitate, nismul; apar.ein ur unui exces de efort flZic, psihic - mundi
- f,!r'1tzfta~?mijloace de cOl]-lunj~re ~d_ecvate .s..tariipacienwJui;
~.:4-_
surmenaj" "extehuai'ita "c ~...""'"
fumiz:e?za infoimi3.tiilede care are neVoie
- furnizeaza explicafii clare $i deschise asupra i'ngrijirilor
Comporta- - Comportamentul ~ate fi modifi.:at cu tendinta spre depresie programate
sau agresivitate in f arte multe boli psihice;bolnavul poate avea - invata pacientul tehnici de relaxare
ment
tentativa de sinucid re sau poate deveni agresiv fala de cei - face masaj al spatelui, mainilor $i picioarelor
depresiv $i
- incurajeaza pacientulla lectura, activitati etc., pentru a inlatura
agresiv din jur.
starea de anxietate
In unele forme inst~bile in cadrul unor psihopatii, bolnavii pot
~ - asigura legatura pacientului cu familia prin vizite frecvente

I
face acte antisocial - incel'ldieri.
In alte cazuri; bol avii pot face actiuni impulsive - crima,
automutilare, sinuci
Il I
- invala familia pentrua ingriji pacientul. cu boli psihice,
degenerative, daca este necesar, in vederea reintegrarii safe I
I
w

i 280 I
I
sociale

281
.
 -I-
2. Alterarea integrita1=iifizice sau psihice Tehnici de evaluar $i ingrijiri asociate
ori amandoua; efectul unei boli
sau al unui stres, la nivel fizic sau psihic
nevoiide a e ita pericolele I
Factorii e mediu
Manifestari de dependen1=a Sanatatea, ca ~i boala, recunoa~te 0 serie de factori care 0 determina ~i pot fi
considerati factori etiologici ai sanatatii. i se pot grupa in factori interni $i factori
I
Semne
.....
Se;t';;Nilele
inflamatiei: -
.-
~ .- -- externi. Dil) il1t.E'Jrelati.a
factorilor interni a celor e.xtE:!rni
sepoa_te rn~ntinE!staT!~a
inflamatorii - durere
-ro~eata local a a regiunii respective
-tumefaqie (marirea in volum)
de sanatate "'s1tt! se' poate de"cla;-f~a.st rea" de boala, rolul hotarator revenind
factorilor ecologici.
Factorii externi care actioneaza asup organismului se mai numesc factor; de
mediu sau factori ecologici..
I
- limitarea mi~carilor segmentului afectat

Semne de
insecuritate
- caldura locala
-
-
agitatie
iritatie
.

Dupa natura
CLASIFICAREA FAC ORILOR ECOLOGICI

fizici . ra, umiditatea, radiatiile

I.
- agresivitate
lor chimiei chimice - 02,substantele naturale sau
psihologica
-
-
-
neincredere
frica
idei de sinucidere
biologici
sociali
sintetizat de om
bacterii, irusuri, paraziti, fungi
I
rezulta di interrelatiile dintre oameni
natUraii
- Interven1=-iileasistentei -
Dupa
provenienJa
Dupa
. artificiali
sanogeni
apa, aer I, solul
imbraca intea, locuinta, alimentatia
au actiun favorabila asupra mentinerii ~i intaririi
I
Pacient cu alterarea integritatii f.izice ~i psihice
influenJa sanatatii
OBIECTIVE
Pacientul
INTERVENTilLE ASIST-EtnE1, AUTONOME ~I DELEGATE

- ajuta ~i supline~te pacientul in satisfacerea nevoilor-orga-

asupra starii
de satJatate
patogeni ducJ;l pr~ducerea de boli, la alterarea starii de
san~tate
I
sa-$i
satisfaca
nevoilein
nismului
- determina pacientul sa participe la luarea deciziilor privind
ingrijirile
CONSECINTELE ASUPRA ORGANISMULUI
PRIN ACTIUNEA UNOR FACTORI PATOGENI I
functie de - administreaza tratament medicamentosantiinflamator, Factorul co.". secinJele Masuri
starea de
sanatate ~i
k~radulde
antiinfectios -
- aplicamasurile de prevenire a complicatiilor septice
-'"7 fojgse$te ;.metQ.dftderelaxare
i -
i

pa;;iva;"pe e.x.emp!l,I,
J~api~
Aerul
. e9_p.logic

- scaderea con-
a1cJiunii
hipo e, tulburan aerisirea incaperilor
I
.,. ",,-c~ntratiei.dg Q2 .sen riede,motom, 0'-.. - o;.;:.""-~ ~

, dependenla

Pacientul sa
muz;icala, masaj

- asigura un mediu de protectie psihica adecvat starii de boala

.
~ prezenta CO in
aerul inspjrat
con Isii, moarte
hipox e, crize angi-
noas ,cefalee,
verificarea instalaliilor
de incalzire din
I
beneficieze a pacientului, prin inlaturarea excitantilor psihici - aplica tehnici dispn e, pierderea locuinte, ~coli, spitale,
de siguranla
psihologica,
de psihoterapie adecvate
- asigura conditiile de mediu adecvate (camera izolata, aerisita, Umiditatea ~ creseuta
cuno tintei, moarte
scad rea evapo-
rarii ei prin piele
instituFi
I
pentru temperatura adecvata, semiobscuritate)
- incurajeaza pacientul sa comunice cu cei din jur, sa-~i exprime I
- erescuta, a50- senz tie de discon- folosirea instalatiilor
inlaturarea
starii de
anxietate
emotiiie, nevoile, frica, opiniile
- invata pacientul sa foloseasca. mijloacele de autoaparare
ciata cu cre~terea fort p in 'expunere
temperaturii prelu gita, poate
apare $ocul termie
de eonditionare a ae-
rului, pentru a reduce
umiditatea
I
I
(pentru persoanele cu rise sporit la pericol)

282
-.J

il
• Ecologia - ~tiinta care se ocupa de re'atf'e dintre organisme ~i mediul de viala
28 I
I
Ii:
L
I _"."''''"''''''''''''~.''"':'
'"

r
,!

:.
Mediul securizant !ji de protec~ie
".'1:

.,l

Temperatura - crescuta ir solatie, arsuri evitarea expunerii pre,

lungite la soare
Mediul securizant este mediul care reduce la minimum riscurile de ranire,
- scazuta h potermie, dege- incalzirea optima a accidente, infectii, reaetii nedorite la tratament, asigura intimitatea pacientuluL
r turi, risc crescut locuintelor, locurilor de Mediul terapeutic de protectie are rolul de a crea 0 ambianta placuta, care are
:": p~ntru copii $i per- munca, spitalelor actiune favorabila asupra sistemului nervos central $i izoleaza pacientul de
..
,;1 "C, ',.",

Luminozitatea -diminuata
" '
s~an~IA var~tnice
f(~tor de risc pen-
'

, '.
asigurarea iluminatului
. ,~ - ,-
conditiile negative ale mediului, ~~!bil suprasoliCita[]Vsau epui?ant ai, scoartei
, cerebrale, ' ,
t ~ eaderi, in cazul public, al locuintelor Caracteristicile Efectele asigurarii unui mediu
p~rsoanelor varst- mediului securizant securizant
nce
- nevoHe umane pot fi Tnspital:
Zgomotul - cre$terea inten- tl Iburari ale auzului de ordin urbanistic; de satisfacute -, reducerea duratei de spitalizare
sitati1$i a timpului o oseala, insom- ordin educative - riscurile fizice, - diminuarea frecventei accidentelor
de actiune ne, H.TA chimice sunt diminuate asociate tratamentului ~i riscului de urmari
- riscurile de transmitere judiciare
Alhnentatia - reducerea pro- n asigura nevaile verificarea calitatii a agentilor patogeni $i parazitari -reducerea numaruluide i'mbolnaviri
n Jtritive ale orga- alimentelor,
j
1einelor, lipidelor, sunt minime profesionale
glucidelor n smului - avitami- pastrarea Tnconditii - masurile de igiena sunt - scaderea costului global al serviciilor de
- poluata chimic nne, hipoprotei- igienice, Tnfrig1dere, respectate sanatate
, - contaminata cu n3mie congelatoare - poluarea este minima la domieiliu:
ir toxicatii acute sau spalarea fructe!or, - reduce rea riscului de accidente $i Tmbol-
germeni patolo- .,'.
naviri, de apelare la serviciile de sanatate
zarzavaturilor,
,.
gici c on~e,tulburari
g'lstrointestinale, preilffsrarea igienica a
;-
~,' -
promovarea saQ.,atatii

boli infectioase alimentelor

Apa -lipsa iod gU$a endemica asigurarea conditiilor Asigurarea mediului terapeutie de proteelie presup1Jne:
-Iipsa i1uor cadi dentare de potabilitate a apei, -crearea unei ambiante placute in spital- holuri, coridoare, saloane aranjate cu
flori, curate
- poluare chimica if toxicatii acute" fiemerea ei
- inlaturarea exei1anli1orauditivi, vizua1i, olfactivi
- contaminare cu c onice
- pregatirea psihiea a pacientului inaintea efectuarii oriearei tehnici de nursing
germeni micro- epidemii hidrice - asigurarea odihnei pasive $i active a pacientului
bien.i ....
- prezenta permanenta a asistentei Tnpreajma pacientului
to.colnfa' , -lirnf n anifestari alergic-e,"aslgurarea condittilor --c" ,,,,-,.atitudine:a>€lebunavointa,
solicitudine,rasj:x:lflSj3fOmpt la ehemarea paGientului
b oli reumatismale; . igienice '$1de confort $i famifiei acestuia.""
- igrasie
- aglomerari accidente, caderi, din constructia locuintei
- improvizalii in e ectrocutare, arsuri Masuri in vederea asigurarii mediului securizant
instalatif ri ~c crescut pentru pentru pacientul spitalizat
- suprafatcl redu- v 3.rstnici,copii
sa Ii )sa confortului so- CONSTRUCTIA $1 FUNCTIONAREA SPITALELOR
leal
Spitalele se eonstruiese in zone nepoluate, in sistem monobloc sau pavilionar,
Factorii - bacterie bbli infecto-conta- ventilajie, curatenie, ferite .de zgomot, ineonjurate de zone verzi, in afara centrului ora$ului, dar cu
biologici - virusuri 9 oase sau parazi- indepMarea rezidu- mijloace de transport $i comunicare cu ora$ul; functionalitatea lor asigura conditii
- parazili t re, cu poarta de urilor, dezinfectie, dez- superioare de igiena,
- fungi ir trare respiratorie, inseclie, deratizare, Spitalele au Tneomponenla:
d gestiva, cutanaia sterilizare 1. serviciu de primire - loc de prelucrare sanitara a pacientului (baie,
, deparazitare, imbraeare cu eehipament de spital) $i a hainelor sale
284 285
r
I
.;~

(dezinfec!ie, deparazitare, pastrare); -Ioc de intfllnire a pacienlilor cu diferite ente impermeabile, marcate cu diferite c lori; fiecare spital este dotat cu crematoriu
af~c!iuni! ceea <?eJmpu,:!e~vitarea ra~p~n<;firiiinfec~ii1or,prin servicii proprii de
pnmlre In sectille pedlatne, obstetnca-glnecologre; seclia boli infeclioase
(amplasata intr-o construclie separata) dispune, in cadrul serviciului de
primire, de un serviciu de triaj;
pentru de$eurile (reziduurile) considerate infectate; transportul acestora in spital se
face cu Iifturi destinate special;
- reziduurife lichide se indeparteaza rin releaua de canalizare;
I
- resturile de alimente provenite de fa pacienli se indeparteaza dupa ce au fost
2. sec/ia cu paturi - unitate funclionala de baza a spitalului care cuprinde
25-100 de paturi
- in spitalele monobloc, la nivelurile inferioare, sunt amplasate secliile de
chirurgie.,,,pbstetrica, ortopedie, uro!og~ {in secliile <;Ie opstetricase
fierte, pentru a distruge eventualii germe i patogeni;
- recipientele, containerele colectoare de reziduuri se spala $i se dezinfecteaza
dupa folosire;
I
~ - de$eurile reciclabile $i curate .~.. "':i.iii, fUme radiologic£<,ambalaje; mase
diferenliaza unitati de ingrijire pentru na$teri fiziologice $i patologice
pentru nou-nasculi); .
- in secliHe de pediatrie se diferenliaza unitali de ingrijire pentru copii de
diferite varste $i pentru mame;
'
plastice, de~euri metalice - se aduna in ontainere speciale.

·[~re~eijireainft;!ctn~er.
.~~p;"-~~~~~"'"
i6t;r~I~Risijll~~j;~J~
I
DefiniJie:
- sa/onu/, locul de ingrijire a pacientului:
- orientat de preferinta spre sud, sud-est, sud-vest, pentru a fi insorit;
- de preferat, cu numar redus de paturi;
Infectiile intraspitalice$ti - sau infecliiJe nosocorniale -sunt imbolnaviri de natura
infeclioasa, manifeste clinic, eontractate n spital $i care apar in timpul spitalizarii
sau dupa externare.
I
- cu mobilier redus, U$or de intretinut, estetic;
La aceste infectii, care apar la pers anele asistate, se adauga $i infectiile
- perelii vopsiti in culari pastel ate, lavabili;
-iluminare naturala buna, artifidala difuza, indirecta sau semidirecta;
- dotat cu apa curenta;
contractate de. personalul medical, in ti
doua mari categorii:
ul acordarii lrigrijirilor. Ele se Impart in

- bali transmisibile, contractate in spit f ~i determinate de germeni patogeni;

- temperatura: 18-20°C, ziua; 16°C, noaptea, pentru adulp;
2Q-22°C,pentru copiii mici, $i
22-24°C pentru sugari;
- ventilatie U$or reglabila prin ferestre;
- suprafala $i cubaj de aer pentru 0 persoana, in funclie de specificul
secliei $i numarul de paturi din salon (6-12 m2/persoana); " g~nera:le.
3. seiViciile de diagnostic $i tratament - prin dotarea de care dispu~1~curteazii
timpul de spitalizare; este necesara planificarea padenlilor pe ore, pentru a evita
intalnirea pacienlilor din diferite seclii $i a$teptarea pentru examinare;
4. anexele gospodare$ti au 0 mare importanta in asigurarea condiliilor
superioare de igiena: .,,{,'
- blocul alimentar asigura circuitul igienic al alimenteloi', circuital fiind astfel
dirijat incat in nici un moment sa nu se Intalneasca alimentele brute cu cele
semipreparate sau finite;
- pregatirea alimentatiei sugarului se face in bucatariile de lapte;
- spalatoria asigura circuituligienic allenjeriei din spital; in seqia de spital, se
pastreazanuhiarlenjenacLimta; cea murdara 'seifansporta'l~'S'pafa.tOfie, in sad"
impertPeabili; aid, lenjena contaminata cu secrelii, excretii sau prcivenind din
I
- infectii cu germeni .conditionat pat eni", care apar la grupuri cu rezistenfa
scazuta la infeqie (nou-nasculi, varstnici, olnavi cu bolicronice, bolnavi cu defecte
imune), la cei expu$i unor proceduri medi o-chirurgicaJe precum punet;i, examinari
endoscopice, perfuzii, transfuzii, dializa; a e$ti germeni care, In mod obi$nuit, sunt
I'
nepatogeni, condilioneaza factorii enu erali, determinand infecfij locale sau
_ .•.•
Pentru prevenirea infecpilor Intraspitali e~ti, masurile care' se'iau tin seama de
etiopatogenia, frecvenla $i gravitatea or, cat $1 de particularita!ile clinico~
epidemiologice.
Transmiterea infectiei de la 0 persoan. la alta este un proces in lant. Aeest lant
compor':tf'$aSeYerigi, conform schemel at turate. Fiec;are etapa a lanfului depinde
de succesulreali:iarii etapei precedema aca se reu$e$te sa se rupa acest lant,
boala nu se mai propaga. Soliditatea lant lui depinde de soliditatea verigilor sale.
Prezentam cateva masuri ce deter ina intreruperea lanlului procesului
intectios, actionand ,. asupra verigilor sale.
£<;.,.--".

Miisuri de preve ire' a irifec~iIIor . cry'

secliile de bali infecto-contagioase se dezinfecteaza $i, apoi, se spala mecanic; CIRCUITELE FUNCT/o !,4LEALE SP/TALULUI
lenjeriacurata ~i cea murdara se pastreaza in incaperi separate.
Circuitul funclional reprezinta sensul de drculalie, in interiorul unitalilor sanitare,
• Alimentarea cu apa a spitalelor - apa distribuita trebuie sa inc;leplineasca
condijiile de potabilitate ,
- sa fie distribuita in mod continuu, pentru a 'asigura necesitatiJe de igiena a
ale unor materiale $i instrumente:
- circuitul septic este sensul de circu ~e care fndica introducerea germenilor
patogeni generatori de infeclii, in interiorul unitalii sanitare
I"
pacienlilor $i personaiului, cat $i menlinerea curaleniei in c1adire $i lagrupurile - circuitul aseptic este sensul de cire lalie care asigura conditii de protecfie
imRotriva infecliilor, in interiorul unei unital sanitare. .
sanitare.
• fndepartarea reziduurilor $i de$eurilor:
_ reziduunle solide, colectate din saloane, cabinete, sali de pansamente, opera-
In interiorul spitalului, seimpune respe area urmatoarelor eircuite funclionale:
- circuitul de intrare ~iie~ire al per onalului
- circuitul de primire a bolnavului i spital
I
!ii, sali de na~tere se indeparteaza dupa fiecare interven!ie; se colecteaza in recipi- - circuitullenjeriei
286 I
 EPIDEMIOLOGIC AL INFECTIEI - circuitul alimentelor ~i veselei
- circuitul instrumentelor ~i materialelor
'ZOlarea bolnavilor . - circuitul vizitatorilor.
11_ respectareacircuitelor functionale Circuitele septice trebuie sa fie separate de cele aseptice.
~ _ V_d_i_n_s_pi_ta_'_.......
,
:i.4!;(J :~)\H~E~l~FE;~:f.!F'
< CURATENIA

.~ ~... ,~
'.pacien~ul
. .
.• personalul
medical
..•.~ .. CiJratenia repreiihta indepartarea tbtaJa a prafului,a riltfraariei' ~i a produsel~r
• alimentel • echipamentul stralne.
de lucru ~ ,A.c~astaeste etapa obli~orie inaintea aplicarii metodelorde dezinfectie$i sterilizare.
'lichidele a) In intretinerea general~ a incaperilor (saloane, cabinete, grupuri sanitare, bai;
contaminate

\ .:;:~~'
Izolarea sali de pansamente, sali de operatie), curat~mia se face zilnic ~i consta din:
persoanelor dezinfec-
-curatarea patului, a saltelei, a pernei, a mobilierului, a peretilor, a chiuvetei
cu rezistenta {. ~acAi-
-materiale folosite - carpe, galeti,detergenti, spalator de podele
scazuta mica
a produ- -:-se incepe cu spatiile curate
CaJirea ~ selor - se face zilnic ~i ori de dUe ori este nevoie.
organismului " \.Iecale .' bi~IO~ice b) C~ratenia pacientului cbnsta in baiafacuta in mod regulat cu apa, sapun,
Tratarea ..-1'(
rncme-
spalarea parului, schimbarea lenjeriei.
bolii "-a/ \ sange ~ c) Curatenia personalului sanitar presupune spalarea mainilor ~i curatarea
I rarea
Vaccinare w::> • diverse 5ecret
.
ii pro-
duselor
echipamentului de protectie.
'rl.

• aeru\ exp irat biologice .SpALAREA MAINILOR

\
.. ~ \
~.-C'!fiIE'I1:t,q, .'.
t """'-_~.,.~

Spalarea mainilQr este cea mai importanta procedura pentru prevenirtEl;;

'~tY infeclii!br intraspitalice$ti, pentru camana este principal a cale de transmitere.
"bacterii Tipuri de spa/are a mainilor:
a) spalarea igienica de baza
b) spalarea pentru decontaminare
utUiza-
rea I c) spalarea chirurgicala - mai putin i.Jtilizatade asistenta.
teh- ~. dige5\i'la
a) Spalarea igienica a mainilor
nieilor
aseplice " cutar'a\a
Indicatii - J~~inte $i dupa contactul cu un padent sau unobieet cu care
_. \." a~_~, ~,_. s~JtlfJru~paoentuf """'.. .... . , .' ~o. .~. ,c ,:c._:
- tnatntea fblosirii materialuLui steril
- mamtea InterventiilOr asupra corpului pacientului (injectii,
penuZll, alimentatie)
- dupa atingerea unej parti a corpului, posibil contaminata cu
igiena personalului, microbi
a echipamen- =aupa manuirea secretiilor si excretiilor pacientului (urina,
tului de protectie fecale, sange). . -
- du a scoaterea manu~i1orde iucru
-las ar~ltul programu ui de munca
Tehnica ~ se folose$te apa CUrenta,sapunul, periuta; spalarea dureaza
de spalare 003. minute, se face pe toate suprafetele mainilor, inclusi~
--.. Sensul de propagare a infecliei a mainilor spapile interdigitale .
.:...uscarea mElinfise face cu prosep de unica fo!osinta sau, de
I'
11~ c> Masuri care intrerup lanful proc~sulul infeclios aclionand asupra verigilor lanJului
preferat, cu aer card cd hartie absorbanta
ik
'II 288 289
~t:
 b) Spa/area pentru decontaminare _

Indicafii - se face dupa ingrijirea pacientului cu boli infectioase

- aiJj5a contactul cu material infectat (urina, fecale, sange, sputa
Chimice:
• substante
cu actiune
I
sau alte secretll) . oxidanta:
- dupa activitali de curatare a instrumentelor (e bine sa se
foloseasca manu~l)
-<~Ioros
(25% Cla"Ctiv)
- ~tergere . avimentul • peretii - solutie 20 g%o
I
Cl faianta, uleiati (O,s:goJoC::-eFaCti\'f)-
Tehnica de
)spaJare ..
- se executa spalarea de fond a mainii cu apa, sapun, ~eriul~ ~i
se usuca;, apOI,;sa ?plica 2 x 5 ml soll:.flieoezlI:lfectanta a COO) . ~,. ~_d .-
- amestec cu
• 'prodds~le .-'-
. r9du~~le PCitolpgi<,;e
.-'---
suspensie 200.',-
aupa care nu se mai usuca mana -
- de~~ia maiRilGf---tl:@hllie
vizita ori 9i de paeienti
__
facuta de personalur medical, de
•
-spalare,
~tergere
(s uta, urina, fecale) g%o(5 g% CI activ)
. V.C. - solutie .4D~~Qg%o
(1-=1-;25g°70-CI"iCtiv)
I
(DE2TNf;ECTlA7
- submerjare2 ore
(dupa spalare) .
• r losca, urinarul
( Iitele
- solutie40 g%o(1 g%
CI activ) 1 volumsolu- I
~:ae~' lie pentru1 volum
obrect
Definilie
Dezinfectia reprezinta distrugerea agentilor patogeni (virusuri, bacterii,
protozoare, fungi) sau conditionat patogeni, de pe tegumente:;;i obiecte din mediul
- subme~are2 ore . / njeria alba -:~ie1 0-15 g%o
(0,25-0,37g% CI ac- I
extern. . tiv) supernatantul se
folose~te
Mijroace
forosite
Procedee de
aplicare
-
Ce se dezinfecteaza
c
(25% CI activ)
,

o v

~tergere .p avimentul - solufie 20 g%o

• I eretii cu faianta, (0,5 g% CI activ)
I
Mecanice - spalare cu apa .Ienjeria -'i
• UIE iati
:;;isapun
_. ~~.~":'

- indepartarea
• tegumentele pacientului
• mainil~ personalului
• suprafetele meselor
....:. lir,. - :;;tergere '-. c iuvete
•b i
- solutie 10 g%o
(0,25 g% CI activ)
I
, ~ 'J:, .c dite

I
.•:: i
prafului (~tergere • patul '. \:':

eu carpa umezrra • noptierele ~i alt mobilier -~tergere • n u~amale din cau- - solutie 5 g%o
sau aspirare) • masa de operatie spalare ciu (0,25 g% CI activ)
• pardoseala • j~ carii din material
Rzice - radiatiile
ultraviolete
• suprafelele: masa de operatie, de pan-
samente, patul - submerjare
pIa tic
• te mometre - solutie 5 g%o
I
:::..,= •. ...... ~..:. .. . ~aeru,J~n i~ri ~
.. ~ .•.... ~. ".,;;;....; _. dupa spa/are •••' , ~ '~ ..
,0 •... (O,125 g% CI aotiv)=
'- dlrdura uscata
.•InCInS
lenjeria de pat ~i corp prin ca/care cu fieru! • pi ~gile -
.-~ - spalare ..:.solutie 4 g%o
- • de~eurile: de pansamente, produsele
'-..,I
..
(O,100g% CI activ)
- Javel - solid - submerjare • VE sela
anatomopatologice, obiectele de unica
folosinla (seringi, perfuzoare) prill incinerare
in cuptoare speciale
.
3,5g/tableta

- pulberizare pe
• Ie ~jeria
• pc viment
solutia de lucru:
1-2 tablete la 10 !itri
de apa
I
1- suprafete 1 tableta, elibereaza

I
cloldu," umeda • lenjeria, vesela, tacamurile prin jierbere 30 • suprafete mese 1,5 9 clor activ
de minute din momentul inceperii fierberii
• pEreti
• hainele, salterele, pernele Cll '(apori de apa
sub presiune .fa tani
.'. _.

290
Ii
• pi~cine

29 ~
I
I
rl "' 'C"'_~" ""'"

"

1 -apa - spalare .llagile - solutie3% (prepa,

Pentru eficienfa dezinfecfiei se respecta:
- ~impul de actiune (care depinde de produs)
oxigenata rata din perhidrol -- concentratia dezinfectantului (mai mare pentru zonele cu incareatura mare
I - perman- - spalare. . lagile
• lucoasele
30%)
. - solutie 1 g/10 000
. microbiana)
. - temperatura .
- inactivarea dezinfectantelor (impiediearea asocierii a doua dezinfeetante care
ganatul de
,I potasiu
• substante
.~•... ;J~ ,. ....... .-
!
,.
se inactiveaza reciproc)
. - rezist~h1r~eli11enilorfatadeamimitedeiinfectante (de ex., sporii rezistc'i"la'
alcool) saurezistenta secundara (prin utilizarea frecventa a unui produs, germenii
, care produc devin rezistenti la el).
hidroliza: Pentru prepararea $i aplicarea solutiilor dezinfectante se utilizeaza manu$i din
I - soda
de rufe
- spalare
$tergere
., esela
• tacamurile
• (u$umeaua
- solutie 1-2 g% cauciuc.
Dezinfectia se executa conform ordine/or 190/26 mai 1982 $i 984/23 iunie 1994
" ale Ministerului SanatatiL
• substanle
I care produc
coagularea
proteinelor:
{!2EZ/NE~PJlAJ5!:./~J
At i'~~~~

Dezinfectia pielii este 0 etapa obligatorie inainteaexecutarii unor tehnici precum:

- aleooJul - badijonare, • egumentele -ateooI70° injectii, pynctii, intervenlii chirurgieale.
I $tergere • uprafata mesei de
o~eratie
• I:tmpa scialitiea
Schema in trepte, pentru dezinfecfia pie/;;

I • saruri ale
'metalelor
grele: . - niJ~oasele -1 g/5000 Tehnica
TIP I (risc redus de infectie)
IndicaJii . - injectia intradermica, subcutanata, intravenoasa, recoltari de sange
- se aplica dezinfeGtai~ul pe piele eu un tampon imbibat, durata de
- oxicianura - spalare
actiune fiind30", pana cand se evapora dezinfectantul

I de mereur
• iodolori .••
- septozol
-badfjonare . egumentele - septozol
- tinetura de iod Indicatii
TIP II (risc mediu de infectie)
..:..cateterizarea venelor in vederea perfuziei continue, injectia
- ioduJin (2% iod) intramusculara, recoltarea sangelui pentru hemocultura

I solutie apoasa
sau alcoolica
- alcool iodat
- benzina iodata
Tehnica - se curata pielea cu tamponul imbibat in dezinfectant, apoi cu un
tampon steril

"'--betadine - badiJonare te ~umente:

(1% iod) - se aptica inca 0 data dezinfectantul $i se $terge pielea cu tamponul
steril, durata .dea<?!iunefiiod de cca 30" _ .

I ~~: ;Mi:J

-
~ ",'I""~.'
.. - ".
~ inainte de injaclii" ""S9Il,1fi'e JO",-mglml.
p neW,operaW 1-2 min.
in tratarea plagilor solulie 1/1a
. . 'oS! t ,. ~1f.?:4n(rise mare de infeqie;) -,~ .•. .~ . .c:..•..•••.
IndicaJii - - operatii, punetiiarteriale; punctiile unor cavitati (pleurala, articulara,
osoasa etc.)
in ectate

I • formolul
- submerjare,
- bai dezinfectante solutie 11100
..
enjeria colorata - solutie 2g%-5 g%
Tehnica - se curata pielea cu alla $i sapun, se epileaza, se degreseaza
- se aplica dedoua ori dezinfectantui, ia interval de 2'30"; durata
totala de actiune este de 5 minute
pulverizare,
vaporizare . ncaperi (saloane) - 10-15 g/m3 solulie
altele, paturi aldehida formica Persoana care executa dezinfectia poarta manusi sterile.

I - Desogen - submerjare .. esela solutia de lucru 0,5%

50 ml Ja10 Iitri de apa
(amoniu - pulberizare
euaternar, glu- - aerosolizare
.. )ahare
uprafete de lucru sisteme desprayere
DEZ/NSECTIA

I taraldehida,
glyoxal,
spumanti)
.. erul din saloane
ali de operatie
)ansamente
cu picatura fina Dezirisectia reprezinta totalitatea precedeelor de prevenire $i distrugere a
inmultirii insectelor care au rol in transmiterea bolilor infectioase (muste, gandaci,
paduchi etc.).

I : 92 293
 ~
- Dezinseclia profilacticc!i consta in masurile igienico-sanitare ale locuin1elor echlpamente medicate este
ale subsolurilor $i in masuri individuale ale persoanelor, pentru a impiedic~
dezvoltarea insectelor.
- Dezinseclia de combatere se reafizeaza prin procedee fizice, chi mice ~i
I
biologice.
Procedeele fizice - constau in indepartarea mecanica a insectelor: pieptanare
periere a parului, scuturarea lenjeriei, calcatul cu fierui
incins.. . .." .. . .. .. _ ..
I
Procecieeie chimice - se ~tiir~~a substan1e chimIce sub form"ade pulberi, solU1ii,
aerosofi, gaze cu efect imediat sau remanent una-doua
saptamfini sau luni, urmarind distrugerea insectelor.
Procedee Ce se
sterllizeaza
I Parametrii de
sterilizare
Observa~jj
I I
flambare trecereprin nuare eficienta I
DERATIZAREA
Prin deratizare se in1elege totalitatea procedeelor f%site pentru prevenirea ~i
distrugerea rozatoarelor care au rol in transmiterea bombr infec1ioase ($oareci,
f1acara pentruinstru-
mentarulmetalic
I
$obolani etc.). ~r caldura incalzirefa indi/zire pana se sterilizeaza
- Deratizarea profilactica consta in masuri luate inca din construc1ia c1adirilor,
pentru a preveni patrunderea rozatoarelor.
uscata ro~u la rci~u inainte~i
dupatolosire I I
- Deratizarea de combatere consta in folosirea unor procedee mecanice etuvacu aer 180°C-60 min valabilitate24 h,
(curse), chimice (substan1e raticide ce patrund pe cale digestiva S;:lU inhalatorie,
producand moartea) $i biologice.'
cald 160°C-120 min daca nu au tost
deschisecutiile I
STERlLlZAREA

Definilie c

Sterilizarea reprezinta procesul de distrugere a tuturor microorganismelor vii

~,,:.~\ ~ ca.ldu.ra
uHleda
fierbere ,,:---.1
100°C-30 min valabi[itate3-6 h,
din momentul dacatrusa nu a
inceperii tost deschisa
I
(bacterii, virusuri, inclusiv spori) de pe instrumentarul medical, materialul moale, fierber;i
echipamentele chirurgicale $i de laborator ce vin in contact direct sau indirect cu
pacientul.
Eficien1a procesului de sterilizare depinde de pregatirea materiafului
. autoclavare 134°C-2,4 atm valabilitate24 h,
10 min in cutii metalice
I I
contaminat inainte de a fi supus sterilizanL (vezi anexa 1) sau casolete,

I
daca nu au fast
deschise I I
121"C-1, 1 alnilval~""at'24ii; I
20 min . dacacutlile
(vezi anexa 2) nu au fast
deschise
I
oxid de
etilen
(E.T.O.)
autoclavare
I"ale
pia tice,
en.oscoape
50o-60°C-4-6 h sterilizarease
face numaiin
ambalajspecial
I I
gaz ter osensibile (pungi,
plastic,hartie)
valabilitate6 luni I
I
I
I Chimici - indicatori lichizi solutia este transparenta, incolora $i
pentru sterilizarea la vireaza de la incolor la brun cand

I abur (acid benzoic) sterilizarea este corecta

- indicatori Iichizi fiole cu 0 solutie chimica de culoare

I pentru sterilizqrea
"cu aer c~ld ' .
ro$ie,
verde
duoa .. sterilizare,
.. t: ~';-~~
-
' , '_ '.
solutia
. •. :.
vi(eaza
.~ ~ -
1;;1 ,
.,." _~

- indicatori stripuri banda de hartie imprimata chimic cu un

I marker martor $i un
culoare garbena sau incolora, care dupa
alt marker de

sterilizare vireaza la culoarea

I markerului martor.

- indicatori chimici

I impregnati pe
marginea pungilot
din plastic

I
:":::--
- banda adeziva test I se utilizeaza
pachetelor,
pentru
casoletelor
diferentierea
sterile
::'~.
de cele
nesterile. Demonstreaza' ~doar ca

I pachetul,
sterilfzare.
casoleta au trecut procesul de

I Biologici
(cea mai
- bacilul. stearo-
termophilus
se utilizeaza
fiola cu indicator
sterilizare,
pentru sterilizarea cu aburi,
- fiind mov Inainte de
I$i pastreaza culoarea,dupa
sigura

I Co;;ro'uF ;teriliza;/7~ste' Obli;;~~U ~ se fa~ ~u' :j~toru,i~~~~;t~~i1or fizid,

metoda de
c~ntroi~.
se face In
'4"~'~ ~"?-
sterilizarea
gall:1en,.nfi'
stei'i1izare.
corecta. Dadi vireaza
s-au~' auns"-parametrii
spre
de ..~
chimici $i biologici.

:1 Tip de
indicatori
Indicatorul Scopul utilizarii
indicatorului
$i transformari ale
fie..Clre
saptamfma
- bacilul subtilis se utilizeaza
$i cu gaz.
pentru
Continutul
sterilizarea
fiolelor
uscata
este de
culoare verde, ramane verde daca

I Fizici
termometrul
- manometruJ
tempe~atura de fierbere, temperatura
pentru 'autoclavare; presiunea din auto-
sterilizarea este corecta $i vireaza spre
galben, daca nu s-au atios parametrii de

I','
..
',
clav pentru sterilizareadiferitelor mate-
- imprimante riale; etapele procesului de sterilizare la sterilizare.

II grafice autoclav (Indilzire, evacuarea aerului, ~

I:.'.....
"

-diagrame sterilizarea ~i uscarea materialelor)

Nota - Metodele de dezinfectie $i sterilizare sealeg tinand cont de tipul de
(vezi anexele 1 ~i 2)
instrumente, de modul de utilizare ~i de recomandarile producatorului.
..,
'I ~96 297
 Categorie de Exemple Mod de sterilizare
instrumente DIAGRAMA ISTERIUzAR/I

Aparatql sterivap
I
Critice - patrund Implante, bisturie, ace, Aburi sub presiune,
in tesuturile
sterile sau in
sistemul vascular
alte instrumente
chirurgicale
$i stomatologice,
caldura uscata,
oxid de etilen,
aburi la joasa presiune
Pi? Universal
Start: 19:34 14.(.5.260:
Generator propriu
P4 Cauciuc
Start: 00:04 31.05.2001
Generator propriu
I
-. tormaldehida ",,_

'I
accesoriile ..l.~

endoscoapelor sterilizanti chimici: srirSlt evacuare 1 srlrsit evacuare I

Ceas 19:37 Ccas 00:07
glutaraldehida 2%, plmqX 12.0 kPa plmax : 13.5 kPa
acid peracetic plmin 9.1 kPa pl'min 9. I. kPa
diferite concentratii

Semicritice -care
vin in contact
Edoscoape flexibile,
laringoscoape, tuburi
Dezinfeqie la nivel inCllt"
cu glutaraldehida 2%, acid
srirsit evacuare c
Ceas
plmax:
plmln:
19:46
20.6 kPa
11.1 kPa
srlrsit
Ceas
plmax:
plmin:
evacuare
00:11
20.S kPa
11.1 kPa
2
I
I
cu mucoasele sau endotraheale, echipament peracetic diferlte concentratii, Sfirslt evacuare 3 Sflrslt evacuare 3
Ceas 19:54 Ceas 00: 16
cu solutii de pentru anestezie $i Pasteurizare umeda plmax: 20.7 kPa plmax: 20.2 kPa
continuitate ale respiratie asistata (70 C-30 min)
D
plmln': 1'.GkPa plmin: 11.1 kPa
pielii Dezinfectie cu alcooletilic
Inceputul incalzlrij

I
lnceputul lncalzlril
Termometre (orale sau sauizopropolic 70.-90% Cees 19;55 Ceas00: 17
rectal e) lodofori, plmin : 129.7 kPa plmin : 119.7 kPa
hipoclorit de sodiu, 5,,25% tpceput ;!?ter 11 i:zare Inceput sterilizare
Cazi de baie .' Ceos 1.9:59 Cees 00:19

~1
L"

p2 = 318.2 kPa p2 : 222.0 kPa

---tr pI : 311.7-kPa pI : 210.6 kPa
Non-critice - care Stetoscoape, bazinete, lodofori, T = 134.1 0C T : 121.3 oC
vin in contact suprafata meselor, Solutii pe baza de clor
srirsit'aterilizare Sflrsit'sterilizare

1
numai cu pielea pavimentul Timp de contact 10. min CCClS . 20: 09 Ceas 00:39
intacta Timpul ~tcrillzerji Timpul sterilizari i
0~: Ul ;\J2 00/20101
p2 322.3 kPCl p2 : 217.8 kPa
plmax 314.0 k.PCl plmax : 213.0 kPa

P"esi(!Jl?
?(!C;;<__
kP4 .
PLA TOUL STERIUzAR/I
10 min.-Sterilizare program 2
plmin
Tmax
Tm!n :
310.7
135.9
134.1
kPCl
oC
oC
plm!n
Tmax
Tmln -=
209.6
123.1
121.3
kPa
OC
0C
I
JItj
31[J . universal

1..'.;:•
_.- ---_. . . --.. ,'/ III 20. rnff1:-Sterilizare program 4 I ncepl.ttuL.uscar.1 i. 1
Ceas 20:;6
Inceputul
Ceas
usoar'i i 1-.
00:43 .....
pI : 10.5 kPa pI : 1~.~ kPa :
....

I T : 90.9 oc T : 70.4 oc
.ill' - -
sr Irs itul uscar i i 1 Sfirsitul uscarli 1

119L~~---
1291- - - - - - -"
Ceas
p1
20:24

srirsit. program
Ceas
: 5.3

20:26
kPa
Ceas
pI
Sflrsit
CeBs
:
00.51
6.3 kPa
program
00:53

Wk~nl
..:==-~
40J

~3 ~-=
-
--~-'--
'-
3'
•

12/
-==-
') M

It-

21/2.1' 25'
I

-=-- -=-:---= ~
B5' 1ft iffi' fo'
Lunglme progr.0D:51:47
Sarja 01281

Fara eroare
Lungime
Sarja

Fara
progr.00:48:S6
01516

eroare

298 29

1-
 I - daca oconsidera nemeritata sau ca pe 0 amenintarea
vietii sale, 0 va exprima usor

I Durerea -
o
-
Este considerata 0 ~enzatie cauzata de un stimul fizic sau de
disfunctie organica
este un motiv free nt de adresabilitate la medic
- cultura
- unii raspund cu stoicism in fata durerii (indienii, chinezii)
- altii tind sa reactioneze expresiv (popoarele latine)

I t-f~

Prejudecali $i
-
-
este problema cea ai des intfdnita in practica madicala
aredreJ:)t eJect.suteinta ,-,.,

- daca sursa durerii u poate fi precizata (deci, nu are 0 baza'

- mediul
~ reactfa'pctcientfilui difefaiJ1funqie
acasa, 14 Iocul de munca, in spital
de Ibcuj Tncare se afla:
~
.~ ..•.

- rolul avut in dinamica famiHala

I idei false de- organica). exista teninta de a ne indoi de realitatea ei ~i a

- 0 mama singura, cu trei copU, ignora durerea, fiind nevoita
spre durere considera persoana T cauza ca pe un pacientdificil. vaicaret,
sa mearga la serviciu pentru intretiJ1erea familiei
plangacios
- prezenta unor persoane "cheie"-suport
- suprafata tesuturil~r lezate este un indicator al intensitatii

I
- un pacient pentru care sustinerea altoraeste importanta va
durerii
simti cu adevarat nevoia de a semnala deschis durerea
- un pacient cu dur re. cronica ~i prelungita sutera mai putin
- toleranta la durere (pragul de la care nu mai poate suporta 0
decat unul cu durere cuta de scurta durata
durere mai intensa sau de lunga durata):
- membrii personalul i de ingrijire sunt mai bine calificati pentru

I Reaclia
a defini natura durerii unui pacient

- sustinerea partii du eroase

1) este influentata de vointa persoanei ~i de convingerile sale
2) persoana cu toleranta ridicata poate suporta suferinte
intense, fara ajutor
pacientului la - pozitie antalgica 3) persoana cu toleranta scazuta cauta sa-si aline durerea

I durere -
-
-
grima,Se, gemete, plans, maxilare crispate
adreseaza trecvent ~ntrebari
agjtatle~
I inainte ca aceasta sa apara (cere algocalmin)
4) uneori. asistentaeste tentata sa se ooupe de pacientul a
carili' toleranta la durere este crescuta, neglijand pe cel ce nu
poate suporta chiar durerea u~oara

I - imobilitate
-capacitate de atent*' redusa
- evitarea raporturilor sociale
Plan de ingrijire pentru pacientul cu durere
- uneori. aceste ma ifestan lipsesc, ceea ce nu Tnseamna ca

I Factori care
-pacientul nu sufera

'- factorii care dimin eaza nivelul de con$tienta (anestezice,

I. Colectarea
date lor
j' -reactia pacientului la durere
- caracteristicile durerii
influenleaza afectiuni neurologice) - debut $1durata

I percep-lia •du-
rerii $l"h~aC';'
lia pacleh~
-lipsasomnului am~ifica perceptia'cfurerii
~ experiente dureroa e aritYiioafe: .' -.'~~'
.. - .:.:un padent poat avea dificultati cand suporta prima oara
~. , ~...
- locaJizare $i ;radiere
.:..intens/fate .
- caracterul ei
"",' =~.¥ ~'",".

tului durerea -factori declan$atori sau agravanti

I - 0 durere care i-iost

- un pacient c
aJinata it tace ,sa fie mai bine pregatit
pent-ru a lua masuri eicace Tn situatii sirnitare
experiente dureroase nu accepta,
-
-
-
masuri luate pentru ameliorare $i etectul terapeutic al acestora
influentci durerii asupra activitatii cotidiene
semne Si simptome care insotesc durerea:
i ~or -cefaJee

I
obligatoriu, durerea
- anxietatea - greturi
- persoana cu enlotivitate stabila tolereaza mai bine du- - ameteli
rerea - mictiuni frecvente

~I - valori atasate durert' .

- daca pacientul considera durerea ca' pe 0 slabiciuna
- resurse de adaptare:
...:.sustinerea afectiva

,
r
,
l
I

I
personaia sau 0 pede psa meritata, soar putea sa nu 0 exprime

I - sustinerea spirituala

301
--.J
 ~
;:
II. Analiza $i
interpretarea
datelor
-
-
-
durere legata de fractura, traumatism
disconfort legat de durere
anxietate legata de durere nealinata
- promovarea unui co
- incurajarea pacie
- implicarea pacien
ept de sine pozitiv:
tului la arice progres obtinut
ului in efectuarea ingrijirilor sale
I
- alterarea mobilitatii fizice, legata de durere - reducerea intensitalii durerii:
-
-
-
deficit de autoingrijiri, legate de durere
perturbarea conceptului de sine, legata de durerea cronica
insomnie legata de durere ..
- tehnici de relaxar
- administrarea
medic
tra
(reduc $i starea de anxietate)
amentului medicamentos preseris de I
III. Planificare
~~j
I -pacientul
. J. .

sa resimta scaderea intensitatii durerii

- pacientul sa declare ameliorarea disconfortului
....•• I - acupunctvra ," .'.1. ~interventii
- anestezie local a
- asigurarea odihnei
- medicului
ale ...
I'i
- pacientul sa fie capabil sa-1;>iefectueze ingrijirile igienice - administrarea ana gezicelor inainte de culcare cu 30'
- pacientul sa cunoasca tehnici noninvazivede ameliorare a

IV. Inter-
durerii

- ajutarea pacientului sa descrie coreet durerea $i. sa sesizeze

-
-
-
pacientul declara am Iiorarea durerii
pacientul resimte sta a de contort
pacientul i~i poate ef ctuapartial ingrijirile igienice
I
venfii-execu- momentele de remisie sau exacerbare: - pacientul cunoa1;>te1;>iaplica corect tehnicile de relaxare
fie - se va manifesta intelegere fata de suferinta pacientului
- pentru localizarea durerii, asistenta
anatomice 1;>iterminologia descriptiva
va folosi repere
• DE RETINUT:
I
- pentru intensitatea durerii, va ruga pacientul sa utilizeze
termeni ca: u1;>oara,moderata, intensa, insuportab~a
- daca pacientul nU-1;>igase1;>tecuvinte pentru a descrie durerea,
II va ajuta dandu-i exemple, facand analogii
- interventiile trebuie individualizate
- se vor asigura diferite metode de al nare a durerii
- se va alina durerea inainte de a se ntensifica
I.,
- se vor folosi masuri potrivite la mo entul potrivit
- asigurarea confortului 1;>iindepartarea factoritor agravanti:
- a1;>ezarea p8.cientului in pozitie corespunzatoare
- intinderea cgar~afuritor " ..
- retragerea tubulaturii pe care sta culcat pacientul
- se va tine seama de dorinta pacien ului de a participa la masurile de alinare
- inainte de a abandonai6 masura lu ta, mai incercati 0 data
- chiar daca durerea a fost ~urata parti I, pacientul are nevoie de supraveghere
I
1;>iatenpe ,
- largirea bandajelor prea stranse
- schimbarea pansamentelor umede
- verificarea temperaturii apei de baie
- daca pacientul nu resimte u~urarea durerii, efortul asistentei de a-I invata
autoingrijirea 1;>imotivatia pentru a Ie pTa tica este zadarnic
- un pacient cu durere cronica nealinata poate daveni u1;>orprada celor care pre-
I
- respectarea regimului dietetic

I
- sustinerea inciziei chirurgicale in timpul tusei sau a scriu remedii ne1;>tiinpfice, sau se poate i drepta spre consum de alcool $i droguri
exercitiilor respiratorii - nu se vor. da false sperante in at nuarea durerii - dupa administrarea
- evitarea expunerii tegumentelor 1;>ia mucoaselor agentilor . tratamentului - iotrucat pacientu1 i1;>iva ierde increderea
iritanti 'urina, secretii, materiiJ.ecale}~ •~ . "'-'- •..
"I
~o ,;.-~

- prell.enirea retentiei urinare

- prevenirea constipatiei
Rolul asistenteiin amelior~rea reac~iilor emo~ionale
- 0 pregatire preoperatorie adecvata ~i comportamdntale la stres
- educatie postoperatorie
- este raspunsul organlsmului la acliunea unor factori interni
- stimulare cutanata:
sau externi
- aplicarea agentilor tizici 'c~ldura, trig)
- frectii . - poate avea consecintel fizice, emotionale, sociale
- masaj
Factori de - graviditate (fndfferent daca experienta e
- distragerea atentiei:
stres, in ex- - divort pozitiva sau negativa, ea poate fi
- meloterapie. carti, reviste, TV
perienJa de - pensionare un factor stresant)
.,... fixarea atentiei pe alte probleme decat ale durerii
viaJa
respective

302
I
I
I
I Factori de -
-
internarea pentru 0 oala care pune viata in pericol
pierderea unui orga ,a unei functii
- utilizarea tehnicilor de relaxare
stres in
- incurajarea pacientului sa dezvolte contacte sociale, sa

I mediul -' acceptarea unei int rventii chirurgieale

spitalicesc - explicarea inadecva a a tratamentului ~i a tehnicilor participe la activita1i recreative
- izolarea in cazulbo ilor contagioase - ajutarea pacientului in rezolvarea unei probleme de stres
- atitudinea indiferent a echipei de ingrijire

.1 .-

,-
-
prezenta ullof}bgln igrav in ac~la~i salon :",

prezenta unei apar uri necunoscute

;_ . .'
mediu necunoscut s u dezagreabll din punct de vedere estetic
imediat, in sensul perceperii realiste. a evenimentului $i a
utilii:~rit;rnecvate a mecanis~elor de adaptar~
. - explicarea tehnicilor ce urmeaza a fi efectuate
- schimbari in gradul e intimitate
- facilitarea vizitelor prietenilor, a familiei

I Reacfja
pacientului la
- cre~terea valoriJor funcpilor vitale (puis, tenslune arteriala,
respiratie)
- palme umede ~ ree
- cefalee
Exemple de interven~ii autonome
I stres
- modificari de apetit
- mictiuni frecvente
corespunzatoare prob/eme/or asociate nevoii de a evita perico/ele (exemple
selectate din: L. Grondin, RJ. Lussier, M. Phaneuf, L. Riopelle, P/anification des
- nervozitate soins infirmiers. Mode/e d'interventions autonomes).

I - modificarea obi~nu~1telor alimentare

- modificarea somnul i
- diminuarea stimei sine
Tn incheierea capitolului COrTsacrat etapelor procesului de ingrijire yom
exemplifica diferitele tipuri de interven1ii autonome pe care asistenta medicala
trebuie sa Ie desfa~oare. Am ales, pentru ilustrare, interven1iile corespunzatoare
- seaderea atentiei la detalii
problemelor de dependenta asociate nevoi; de a evita perico/e/e, intrucat aceste

I - pierderea interesulu
IntervenJiile
I asistentei
- lipsa motivatiei
- identificarea agenti or stresanti~(rajutarea pacientului sa~1
[ipuri de prob/eme (anxietate, durere, stare depresiva, frica etc.) se regasesc /a
toate nevoi/e prezentate $i sunt inta/nite in majorj&dea bali/or.
/ntervenjii/e sunt prezentate atat in funcjie de pioblemele [PJ identificate, cat $i
evalueze =
- incurajarea paeient lui sa formuleze propriile sale obiective
- identificarea resurs lor de adaptare a pacientului $i a modului
cum pot fi ele utilizate
TnfuncJie de diagnosticul de ingrijire (problema + eli%gie) [DI P + Ej.

IntervenJii corespunzatoare
- erearea de obI~ui te noi (in situatiile de stres, obieeiurile
I servese la eonservare energiei)
-evitarea schimbarii vor fi' acceptate sChimbarile necesare ~i
inevitabile; tensiunea creata prin mai mulle schimbiiri cre$te
AsiStenta:
- favorizeaza adaptarea persoanei la noul mediu
- identifica impreuna cu persoana cauza anxieta1ii$ilsau factorii
deda09atori: metode de investigare, tratamenteetc.
.1 0'1 •.••• ~ ..• \o
riscul stresuJui)
- aeordarea" timpu( I necesar •...
.

.concentreze asupra a entilor stresanp$i sa sa

.
Pentru ca. paciemttir'"sa 'sa
adapteze
-fumiz~il
programate.
expricatii. ~clare $i deSGhise .asup.;;:aingrijirilor.
_ .
'C"" ajuta persoana sa-$i recunoasca anxietatea
- modificarea mediu ui (fara surse de stres; un mediu de - creeaza un c1imat de intelegere empatica
siguranta)
I - educatia pacientului
- utilizarea eficien a a timpului liber (0 persoana care-$i
- asigura un c1imat de calm$i securitate
- respecta tacerile $i plfmgerile persoanei pentru a-i permite
sa-~i controleze emo1ii1e
utilizeaza eficac timpul trai~te mai putin stresul legat de - asigura un c1imat caim, de securitate, la ilevoie, veioza,
,I activitati sociale, amiliaTe);
- practicarea exer itiilor fizice (scade starea de tensiune $i
u$ureaza relaxar a)
clopotel, semnal de alarma etc.
- diminueaza stimulii auditivi $i vizuali: zgomote $i lumina
intensa
- alimentatia ratio ala (obiceiurile alimentare nesanatoase I - asigura activita1i distractive, la alegerea pacientului

II pot exacerba rea tia la stres)

- odihna suficienta (ajuta la controlul stresului)
1- pr~ve~e un. ti~P!. zil~ic~ pentru a permite pacientul~i s~-$i
I expnme Incertltudmlle $1sa fie sigur de prezenta noastra
- raspunde la intrebarile persoanei

II _ 305
 I
Precizare: ~ - asigura un climat cat ai personal posibil: obiecte personale,
- in timpul zilei, cel putin 0 data, asistenta trage s.cau.nul lan.ga
patul pacientului $i sta de yorba cu el
- Acest gest insufla un sentiment puternic, nca
... ,-
asistenta nu va
fotografii etc. aduse de casa
- explica toate tratamen ele viitoare $i masurile de luat
- furnizeaza explicatii si pie Tnacord cu nivelul de Tntelegereal
I
fugi Tndata afara pe u$a" persoanei
Pacientului Ti pareti mai disponibila $i mai interesata de
persoana sa I

- poar simplul fapt di altci.r~a Tntelege 0 problema pOflte 1i

- identifica cu persoa a apartinatorii care-i pot .servi de
sustinatori $i-i include
mentinere a san<\tati,i,....
ace~tia Tn programarea planului de
.
I .> :.

lini$titor, Tipoate oferi un selitiment de siguranla ; - aduce la cuno$tinJa, j" ainte de e~ternare, datele conlroalelor

[DI]: Anxie-
- Daca pacientul se simte Tnteles,anxietatea sa se va diminua.

- identifica cuno$tintele pe care Ie. are persoana pentru a-$i

medicale la spital sau di pensar
- recomanda un compo
sanatatii
ent pozitiv cu privire la conservarea I
tate mode- diminua anxietatea
rata cauzata
de lipsa de
cunoa$tere a
- II Tnvatatehnici de relaxare
- II determina sa practice 0 tehnica de reraxare de, .. ori/zi
- sugereaza persoanei iJtilizarea gi:mdurilor pozitive privind
[P]: Durere
acuta
- evalueaza caracteri ticile durerii: localizare, intensitate,
durata, frecventa, facto i care-i cresc sau diminueaza inten-
sitatea
- stabile~te schema a aritiei ~i diminuarii durerii pentru a
I:
mijloacelor
ajutatoare
evenimentele amenintatoare (Ia nevoie)
- verifica cum a Tnleles Tnvatamintele, informaliile date.
regrupa TngrijirileTncons cinta
- observa pozitia de prot clie adoptata de persoana
- plaseaza persoana Tnt 0 pozitie antalgica
I.
- utilizeaza mijloace sup imentare pentru reducerea durerii: bai

I.
[P]: Anxietate in afara interventiilor expuse anterior:
severa - diminueaza stimulii auditivi $ivizuali: radio, zgomote, lumina, calde, punga cu gheata au apa calda, daca este indicat
televizor etc. - recomanda persoanei sa semnaleze durerea de la aparilie ..
- sta In preajma persoanei, la nevoie (intarzierea face grea re ucerea durerii)
- determina persoana sa practice exercitii de relaxare: respiralie - asociaza medicatia nalgezica cu un masaj, 0 atingere
terapeutica
abdominala profunda., concentranducse asupra. Gxpiratiei ...
minute, de ... ori/zi lrI
- Tn caz de hiperventilatie, asistenta Ti spune persoanei sa
- determina persoana 5 practice 0 respkl';;ie abdominala 5-10
minute dupa administrar a medicatiei analgezjce I
I.
- arata persoanei ca se preocupa de ea cia un tot unitar, nu
respire in acela$i timp cu ea Tntr-unritm lent numai,de durerea sa
- explica faptul ca diminuarea respiratiei la un ritm de 10-12 - informeaza pacientuJ T termeni simpli
minute il poate ajuta - informeaza asupra evol iei durerii, a diminuarii ~i tolerantei ~i
-.0>

- permite unui membru al familiei sa stea langa persoana, pana acFunii medicamentului .
cand panica va ceda - ajuta persoana Tn ac ivitatile. zUnice, la .nevoie, penlru a-i

.~
- prevede 0 perioada de timp, zilnic, pentru a permite persoanei
sa-$i exprime sentimentele
- evita~.atinga persoanafara.permisiunoo eL
permite sa-$i conserve e ergia
- schimba pozilia in pat, a •.. ore
-;;:,~xplicaperso~ ~:i, ste perllJi,s,?-.ase pli:mga sau,saiJie
[eaina, sa-~i exprime rna ia sau frustrarea .
I
>.--"-'-.

- Tndeparteaza ..toateelementele
persoana sau altii
- tine mana persoanei, daca 0 dore$te
amenintatoare pentru
- Invata persoana cu sa-$i .a:dministreze medicamentele,
efectele lor secundare ~i urata de actiune
- pentru diminuarea dure ii ajuta persoana Tnactivitatea zilnica:
I:
-face masaj aJspatelui, mainilor $i picioarelor ... minute, de ...
alimentatie, hidratare, igi na, mobilizare etc. ~i progresiv lasa

[P]: Dificul-
oritzi

- aJuta persoana sa identific:e factorii care-i altereaza

persoana sa Ie Tndepline sca singura
- evalueaza capacitatea izica a persoanei
in caz de capacitate fizic buna, pentru diminuarea durerii:
I
tate/ incapa- capacitatea de a-$i conserva sanatatea - ajuta persoana Tndepl arile sale, la nevoie
citate de a-$i
pastra
sanatatea
- face cu persoana un bilant al fortelor $i deficientelor sale
- face un plan zilnic de mentinere a sanatatii, cu persoana $au
cu un apartinator: alimentatie, Tngrijiride baza, somn, exer~itii.
- 0 determina sa practi e exercitii ale musculaturii, in limita
toleranlei, ... minute/ora, e.,. ori/zi
- administreaza analgezi ul cu 20-30 de minute Tnainte de a
I
eliminare etc. . faceexercitii sau activita:t

306 307
II
IIJ
[l
I - foloseste la aleger a persoanei, mijloace dedestindere:
1---
i iJ)I]: Pertur- -explica persoanei ca toate pierderile ocazionale (divort. somaj,
[P]: Durere
barea stimei
I eroniea ! retragere) cer 0 perioada de adaptare
I masaj, lectura, muzica tc.
- imobilizeaza regiune dureroasa
- programeaza activita ile tinand cont de Iimitelepersoanei
de sine, eau-
zata cie ne ..
- subliniaza ca fiecare adaptare aduce la inceput un sentiment
de insecuritate
adaptarea la - .ajuta sa accepte situatia, explicandu-i ca dependenta fizica
- sugereaza sa crea ca progresiv durata exe~citiilor Si miS-

I I . .; qlrilor, fara sa Elx.pgere.e. ' _ ,- )~'"

- face un masaj al spat lui, mainilor si/sau picioarelor, la nevoie .
o criza sau 0
situatie ;0
nu-i diminueaza \(jiloarea umana
..c'detennma paciehtul ~a partieipe, pe-'SID poslbil, lalngrijirile
sale pentru a-i da sentimentul de control al situatiei
- in caz de migrena, ugereaza persoanei sa se culceintr-o - planifica impreuna cu persoana ingrijirile cotidiene, asUelincat

I camera linistita cu 0 pu ga de gheata pe cap Si un servetel rece

pe ochi, la primele se ne ale migrenei
[P]: Pertur-
sa-i redea progresiv independenta

Definifie: perceptie negativa pe care individul 0 incearca

barea ima-
I [P]: Stare
depresiva
- limiteaza atentia a{;o
la timpul prezent)
- arata calm, caldura, ar fara exuberanta, penthJ a fi in acord
ginii de sine
privind aspectul fizic in urma pierderii unui organ sau a unei
functii, sau amenintare la adresa integritatii personalitatiL
/ntervenfii:
cu sentimentele perso nei - evalueazagradul anxietiItii care insoteste pierderea fizica

I - subliniaza necesitate
barba etc.
ingrijirii personale: coafura, manichiura, - permite sa-si exprime negarea, la inceput, pentru a 0 ajuta sa
se adapteze
-dopa calva timp, va limita negarea $io va readuce la realitate
- determina pacientul • practiceexercifii musculare ... minute,
cu abilitate

I J,~
de ... ori/zi
- felicita pacientul dac
- determina persoana
executa activitap
sa practice afirmatii despre sine: .sunt
- ajuta persoana sa se puna in valoare prin aspectul ei: coafura
noua, imbracaminte care-i sta bine '
-'explica persoanei ca e normal sa resimta manie. frustrare satr
capabila, sunt sanatoa a, sunt calma Si flexibfla"
I - sugereaza sa sei
aceeasi problema
talneasca cu opersoana care a trait
depresie in aceasta situatie
- 0 determina progresiv sa-si priveasca plaga, amputatia,
colostomia, mastectomia, arsura etc.

I I [P]: Pert~r-
barea stlmel
. Precizare: pentru ;ace diterenta intre: perturbarea stimei
de sinesi perturbarea i aginii de sine, dam.definitia fiecareia.
- 0 face sa pamcipe progresiv la ingrijiri: ingrijirea colostomiei,
pansament etc.

de sine Definijie: diminuar a sentimentelor propriei valeri Si a [P]: Friea - identifica, impreuna cu persoana, natura, intensitatea, cauzele

I~,,- competentei
..e;,../ntervenfif:..•..
~,'-- "~.:-

- dupa ce asculta per~oana,limiteaza expresi~l:sentj'mer'ltelor'

...:.;,;;,.
frieii, la nevoie
. ,...familia~~aza-persoona cu mediul nou .. =,
- furnizeazaexpJicafi[
~, ,. ~-'="
scurte, precise; a-supra'i'ngrijiriJor
programate

'.-
negative ,

I - identificacu persoan situatiile Si evenimentele care sunt cele

mai amenintatoare pen ru ea
- p1anificaCU 0 echipa de Ingrijire 0 perioada de ... minute zilnic,
in preajma persoanei

- exploreaza cu perso na mecanismele de adaptare pe care Ie

I
[TIl]: Friea - exploreaza obiectul fricii, pentru a identifica cu precizie ce
I folO5este pentru a. fa e fata- situafjilor: cerere de informatii,

I
pricinuita de
reflectare, confidente; paus, canalizarea energiilor In munca,
•..•...'!n,capacitatea
menaj, alcool, umor, dr g, medicamente, hipersomnie. " de a face tata
gaseste persoana ca amenintare In aceasta experienta:
m.ij/oace. ~e investigare, anestezie, interventie, chimioterapie,
radioteraple sau alte tratamente; frica de diagnostic gray, de

I - intareste mecanismel sanatoase de adaptare

- determina pacientu sa participe la activitati recreative,
educative, care sa-i pe mita recastigarea stimei de sine
.'
'. •
realitatii' ,'.
tratamamului'
durere, de a fi singura
- identifica nivelul anxief~Wipersoanei
- ciarifica perceperea eronata tala de obieciul fricii I
I •
I.
309
 - inaintea oricarei examinari sau tratament, aduce la cun09tinta [P]: Risc de - orienteaza persoana n timp, spatiu 9i anturaj, lafiecare ... ore
persoanei semnele la care trebuie sa tie mai atentc19i CS va
simti
accident - daca se manifesta 0 anxietate puternica sau panica, se
planifica interventiile p trivite
I
- spune persoanei ca nici 0 decizie nu 0 va Iud tara sa 0 - determina factorii e risc: deficite senzomotorii, confuzii,
consulte
- rrientioneaza rezultatele investigatiilor
- explica persoanei care se teme de singuratate ca un membru
'
hipotensiune ortostatic ,slabiciune etc.
- mentine urmatoarele mijloace de siguranta
• aparate de mobil tate: baston, carje, proleze, cadru de
I
al,~chipeLdelngrJlire va .ILia pi::;pozitia sa, la neV9.~ .sustinere pentru, ers, balustrade ;pe.f~ scari, -bare de
[DI]: Frica,
din cauza
- supravegheaza persoane cu halucinatii, la ... minute
- asigura un c1imat de securitate: ridica lateralele patului,
sprijin
• dopotel de apel
• mijloace de imobilil
I"
tulburarilor elimina toate obiectele ce ar putea rani persoana sau pe ceilalfj
• pantofi potriviti
de gandire - evita sa judece sau sa minimalizeze impresiile dezagreabile
cauzate de dezorientare, i1uzii9i halucinatii
- evita discutiile lungi asupra continutului halucinatiilor; Ii va
spune simplu ca nu este ceea ce ea percepe
• pardoseala uscatarcale de mi~care Iibera
- ajum persoana sa in pJineasca anumite activitati
- informeaza persoan asupra masurilor de securitate care
I
- stabile~te limitele comportamentului neacceptat: violente
verbale sau altele
trebuie respectate
- evalueaza forta musi'ara a bicep9ilor 9i a cvadricep~ilor
- propune exercitii de i tarire a acestor mU$chi
I
[P]: Refuz de - corecteaza la nevoie opiniile gre~ite - a9aza patul in poziti cea mai joasa (cu exceptia procedu'rilor
a se con-
forma trata-
mentelor
- identifica, impreuna cu persoana, elementele care intra in
conflict cu tratamentul: religie, cultura, mod de viata
- identifica, impreuna cu persoana, cetelalte cauze ale refuzului
de ingrijire)
- mentine blocate rotHel'epatului
- plaseaza in perma~enta la indemana bolnavului efectele
I
sau: frica, durerea, experientele trecute sau experientele personale ale acestuia
.-. L-~
apartinatorilor, lipsa de cuno9tinteetc.
- explica persoanei ca este normal sa-i fie frica, sa tie
depresiva, sa simta frustrarea sau mania in aceste circumstante
- asigura scaunul specIal de toaleta, la nevoie ,
- expJicapersoanei cu~ sa procedeze la transbordari (din pat in:-' 1<0,
scaun etc.)
I
- explica persoanei ca mania, frustrarea etc. fac parte din
evolutia normala a boJii
- manifestii 0 atitudine de "a nu judeca" tata de refuzul
tratamentului
- supravegheaza temp$ratura apei 9i alimentelor, pentru a evita
arsurile
- niJ lasa la indeman~ persoanei medicamente ~i substante
I
- 0 determinii sa se exprime asupra efectelor secundare
periculoase (chibrituri e c.)
dezagreabile ale tratamentului: greturi, varsaturi, stare
depresiva,somnolenta, diminuarea libidoului etc.
- daexplicatii precise asupra efecfelorsecundare ~ia metodelor
- aranjeaza spapul i conjurator al persoanei, impreuna cu
aceasta, pentru a evita biectele ~i situatiile ce ar putea genera
accidente
I
de"'a leljimitllla~ """,'0 ....,.. ., =, ~, 1- men1ine.~~Heincuiat1:'
' •.•• cheia, daca este r,evoie ~,,",•..,~,

I
C', .",

in caz de insatisfactie privind sistemul de ingrijiri: - nu lasapersoana in ada tara supraveghere

- permite exprimarea criticilor pentru a face modificarile posibile - asigura 0 iluminare corespunzatoare Tn permanenta-, cu 0
- ililesne~te intalniri cu autoritaliie, la nevoie veioza de noapte
- anticipeaza necesiUiti'e persoanei, la nevoie
- respecta interdictiile ~i regulile religioase
- acorda persoanei $i apartinatorilor suficient timp. pentru a
integra informa1iile primite in ;sistemul lor de valori $i cultura
- se asigura ca persoara baa $i mananca incet, penlru a evila
riscul de sufocare
I
inainte de a lua 0 decizie - evita alimentele usca* pentru persoanele care au tendinta de
- inaintea oricarui tratament, examinare, va ~pecificc.: lace
trebuie sa fie atenta :;;ice va simti
- nu-i comunica multe detalii care pentru persoana anxioasa ar
sufoc:are
in caz de crize convutsfe:
- supravegheaza accid ntele, pericolele de cadere
I
putea fi daunatoare - nu introduce nimic inte dinti, daca gura este inchisa

310
I -I
I
 ---- ----------------------_..---------------------
" .... ~,.~,. I
I
I - daea gura este JeSIhisa, se plaseaza un gervet pliat, pentru a
evita mU9carea limb;;. .'
- ajuta persoana sa inteleaga reactiile sale la doliu ~i sa Ie
considere normale in aceasta situatie
7..ajuta persoana sa utilizeze resursele de sustinere disponibile: l'

I
- indeparteaza orice c.~iect de care persoana ar putea sa se
loveasca . ,. familie, prieteni, resurse comunitare etc.
- intoarce capul pers anei pe 0 parte, pentru a evita aspirarea - explica persoanei 9i apartinatorilor cum se poate manifesta
reaclia de doliu
secreliilor ~..
I !~

{DI]:Risc de
accident,
- observa cu atenlie chimbarile de comportament
- odenteaza perso na intimp, spaliu 9i anturaj folosind I
.,""ajuta fami1iasa,sustina persoana care 1raie$tedo!iul
'.- ajuta persoana $i familia sa traverseze fazele do!iului prin
prezenla $i inlelegerea sa
'iF'"

Precizare: Raaqiile de doliu parcurg 5 faze similare cu eele descrise de

'I cauzat de
confuzie
calendar, orologiu,m "Ioace vizuale U90rde citi!,
- asigura in preaj a persoaneio p.ezenla ,p.e c..are sa
cunoasca 9i cu care e simte in siguranla " .
01
I
Elisabeth Kubler-Ross; in cazul bohiavilor incurabifi, din momenlulin care ace$tia
afla diagnosticul. Am considerat util sa prezentam 9i manifestarile de dependenta.
in raport eu cele staze, intrucal aeeasta corelare nu se face in anexa nr, 3.
- in timpul ingrijirilori explica ce i se face sau ce i se va face,

I intr-unlimbaj pe care I inlelege

- asigura satisfac rea nevoilor fundamentale, lasandu-o
autonom pe eat posi il: alimentalie, igiena etC.. ,
Manifestari de dependenta
- negarea realitatii
Interventii

- se apropie de pe soana cuo atitudine deschisa, blanda, in faza - favorizeaza exprimarea

- fantasme
I [DI]: Risc de
surazandtot timpul

- con$tientizeaza peJlsoana asupra mijloacelof de prevenire a

negarii
-
-
refuz de a accepta pierderea
retragere
Iibera a sentimentelor negative
ea un mecanism de aparare, la
nevoie
- evita intaiirea negarii
lovirilor:
I accident,
cauzat de
'necunoa~-
a) in mediu spit Iicesc: persoana predispusa de a face
hipotgijf,;iune ortostati a sau care este slabita, sa se ridice incet,
in faza de
manie
.,...agresivitate
_.-:-ostilitate
~insomnie
- favorizeaza exprimarea
libera a sentimentelor. de
manie, la nevoie
terea privirea inainte, incall minte cu toc jos, nealuneeoasa; fblosirea

'I mljloacelor
de prevenire
corecta a ochelarilor, arjelor, suporturi de-a lungul coridorului
b) la domiciliu: fol sirea unui suport de baie, scaun de baie,
evitarea parchetului ustruit, mochetelor de (jimensiuni mici,
-iritabilitate
- fricava
,- sentiment de culpabilitate
- explica persoanei ca mania ii
permite mobilizarea ener-
giilor
In fazade - promisiuni privind schim- - favorizeaza exprimarea do-
cabluri intmse pe jo , apii prea calda, de catre persoane cu

I tulburari senzoriale
- explica apartinatori or regulile privind securitatea persoanei
confuze: baLustr.adeI scari, zavoar-e,de seturitate, suprave-
negociere barea obiceiurilor de viata
- disponibilitatea de a accepta
ariee tratament
rintei de negocieri' cu Dum-
nezeu, cu viata, cu sanatatea,
pentru a intarzia clipa fatala
- exprimarea de sentimente $i ...,.ajuta persoana sa-$i exprime

I .:,,' ".' ~,.gbere.continua prM <:ilpa(atele "e1EiGtrice,.

fugii etc. "
periro1ut f-ocului, ~;. ~
.. gfulduri legate de pier.derea.
suferita
-sentimentel~de culpabirrtate.$i
explica faptul ca sentimentelede
culpabilitate fac parte in mod
{P]: Dofiu DefiniJie: dureri profunda, urmare aunei pierderi normal din evolulia doliului

I (persoana, obiect, rol, functie fiziologica, parte a corpului): Doliul

poate fi anticipat sau eal.
In faza de
depresie
- favorizeaza exprimarea
Iibera a sentimentelor de
depresie, la nevoie
- ajuta familia favorizandu-i
.1 -
!ntervenJii:
Asistenta:
identifiea,impreuna~ persoana, faza'.doliUIU. i in..'care se gase9ie
dialogul cu persoana

- planifiea 0 prezenla de .. " minute/zi in preajma persoanei

J -
-
favorizeaza exprim rea sentimentelor de doliu
informeaza persoan de fazele evolutive normale ale doliului

1
 Ii I
&11
if' In fazade - expresia ealmului ~i - ajuta persoana sa-~i satisfaca .Cuvantul este sunet ~iculoare,
11'1
iN
acceptare seninatatii
- expresia aeceptarii
pierderii
nevoile de baza:' hidratare ~i
alimentare,ingrijiri igienice, frictionari
etc. ..
e mesagerul gfmdului uman. •
(T, Vianu) I
II - explica membrilor familiei ca este 10. NEVOIA IDE A COMUNICA
If'
j'

E:
L
.; -""-
important pentru ei ~i muribund sa-i
stea in preajma, sa-I ingrijeasea,sa-I
atinga, s~Hvorbeascacu dragoste .
Defini~ie:
•.. .J-~
I
- fara a-i spulbera toate sperante!e,
.asistenta nu va intretine sperante
irealiste, in situatia sa
- ajuta persoana ~i familia sa
.
Nevoia de a comunica este 0 neC~itate a fiinlei umane de a schimba informalii
cu semenii saL Ea pune in mi~car un proces dinamic, verbal ~i nonverbal,
permiland persoanelor sa se faca ac esibile una alteia, sa reu~easca sa puna in
I
~\ comun sentimentele, opiniile, experie lele ~i informalHle.

I
~ traverseze faza doliului
';:
( - respect a Iacrimile 9i tacerile
persoanei, pentru a-i permite
exprimarea sentimentelor'de pierdere
I. Independenta fn satisfacerea nevaii
f
I
~.
- evita incurajar'i1efacile Omul are nevoie de alte persoane pentru a raspunde ansamblului necesitatilor
- asigura persoanei un suport religios, sale vitale ~i pentru a-~i satisface nev i1esale superioare.
adaptat la credinlele sale, la nevoie
Familia,anturajul, ansamblul ir,lstit lii1orsocietatii, prin intermediul comunicarii,
- evita sa judece valoarea senti-
concura Jatransformarea copilului Tntr un individ in toata plenitudinea sa.
mentului legat de persoana decedata.
- reconforteaza persoana dandu-i
speranle privind ameliorarea durerii,
Comuriicarea serealizeaza in dou moduri:
- modul nonverbal -limbajul co pului (expresia ochilor, a figurii, gesturile,
I
postura, mersul) este 0 forma arhaica de transmitere a trairilor noastre interioare;
inconfortului etc.
_~ • Daea doliuJ este (ecent:
- evita sa-i spuna ea inlelege ceea ce
resimte, daca n-a trecut un moment
- modul verbal- este, prin excele la, vehicul al gandirjJ;Iimbajul verbal permite
o exprimare rriai clara, mai precist'$i ai nuantata a semnificatiilor de exteriorizat;
limbajul scris.'este rnai cizelat; pentru a reda intonalii1e, nuanlele, este insolit de
I
semne de punctualie.
asemanator
- 0 face sa inleleaga di sentimentul
de vina $i manie acompaniaza uneori
Omul este capabil de a comunica fU semenii sai din punct de vedere tizic, dar
este capabil sa primeasca ~i stimuli iptelectuali, afectivi ~i senzoriali, care ii sunt
transmi~i din anturajul sau.
I'
doliul
Pentru a se realiza din plin din punct de vedere al nevoii de comunicare,

,.s-.
• Daca doliul este mai pulin
recent:
- explica~rsoa.nei ~ ~ste.n.o!!!1alsa
individul trebuie sa aiM 0 imagine po*itiva despre sine, 0 cunoa$tere a eului sau
material, adaptiv ~i'social.
I
" IndepeRdenta in s-at1sfacerea'neloii de comup.icare. preSupfIl1e integrit~ea
~ I ~. I. .•• ~

raia contactul cu activitatile anterioare

~i sa investeasca in relalii. noi
- exploreaza cu persoana activitalile
in care i~i poate canaliza energia sa ~i
individului,a organelor de siml, 0 ezvoltare intelectuala suficienta pentru a
intelege semnificalia mesajelor schim ate. I
favorizeaza indepartarea senti- Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii de comunicare
mentelor legate de pierdere,
- explica persoanei caeste normal ca
Factori
biologlcl
- integritatea organ~o{ de simI:
,- stare optima de functionare a vazului, a auzului,. a
I
sentimentele de doliu sa nu constituie
mirosului, a gustului, a pipaitului
centrul preocuparilor sale
- ajuta persoana sa identifice fol1ele
sale pentru a face tata la reintegrarea
- auzul, vazul ermit comunicarea cu lumea exterioara;
gustul, pipaitul protej aza individul tala de pericolele din lumea
inconjuratoare
I
in viala normala. .,

314 1315 I
~

I - Integritatea organ lor fonaJiei permite comunicarea verbala

b. Manifestari de ordin psihologic

I - Integritatea apara ului locomotor face posibila comunicarea

nonverbala (gesturi, mi~cari)
- Riispunsul erog n: reactia' susceptibila 'de' a provoca 0
!
Exprimare
i..!~oara'
- a nevoilor, a dorintelor, a ideilor, a emotiilor
:...exprimare clara a gandurilor

Im,agine, cunoa~terea sinelui material, spiritual $i social

excitatie sexuala
de
I
i'
pozitiva
,,:~,"'';;'' ...•.. ," ;:. :.~:.',C;j-~

Factori 'unl~reaeste influimtata" de gradLlde' slOe

psihologici lui, .de puterea de intelegere a stimulilor P;;;~~bi~ctiva a mesajului primit $i capacitatea de verificare a perceptiilor sale
primiti, de gfmdire, i aginatie, memorie

I - Percep/ia: reflecta ea personaliiaunuifenomem,obiect, care

se face cu ajutoruI si Milor; funetia pereeptibilft este edueabi!il
exprimarea sentimentelor prin pipait
utilizarea adecvata a mecanismelor de aparare
atitudinea receptiva$i de incredere In altii
- EmoJfile sunt expri ate prin expresia fet~i,~~in debitul verbal "
I (bueurie-tristete; ras lans) , capacitate a de a angaja $imentine 0 relatie stabila cu semenii

Factori - Anturajul esIe eterminant,in satisfacerea nevoii de

I sociologici eomunicare; elimatu armonios in anturCij,l'?familie permite

individuluisa stabi easca legaturiafeCtiv~;' :schimbul este
trecerea unui mesaj e la 0 petsoana la alta ",1',:
c. Manifestari de ordin sociologic

apartenenta la grupuri de diverse interese

- Cultura 9i staM social - educapa. cultura joaca un rol

I important in comuni are

- Personalitatea - municarea einfluentata de stadiul de
stabilirea de relatii armonioase In familie, la locul de munci'l, in grupuri de prieteni

: ~::-
dezvoltare a persoalit~tii umane; personaiITatea de1ermina

I individul sa fie incre ator incapacitatile sale de, a seexprima, a

se afirma, sa stabile sea legaturi semnificativecu cei din jur.
Interven~iile asistentei pentru men~inerea independen~ei
nevoii de comunicare
- expJoreaza impreuna cu pacientui, mijloacele sale de comunicare

I Manifestaritle indepel1den~a - Invata pacientul:

,~ sa mentina integritatea simturilor (vazuJui, auzului, gustului, mirosului)
- sa utilizeze mijloacele specifice de exprimare a sentimentelor, a emotiilor

I. """ JFunc}iormrea
adecvata a
-
-
acwiate vizuala
acuitate auditiva
.~f '_''''''_'~'''''~~._~.
l'r'
i;
- sa aibi'i 0 atitudine de receptivitate $i de Incredere in alte persoane
,,,,"_-, -,saffiQfltina legaluri cuperwaneleapr:Opia1e ,"'" /' .

organelor de - finete gustativa ~i u. Dependenr:a in satisfacerea nevaii de comunicare

I simt
Debit verbal
- sensibilitate tactila

- u~or
Daca comunicarea nu aste satisfacuta, pot surveni urmaloarele probleme:
1. Comunicare ineficien!a la nivel senzoria! ~i motor
- ritm maderat
2.~omunieare ineficienia la nivel intelectual
I Expresie
- limbaj clar, precis
- mi~cari
3. Comunicare ineficienta la nivel afectiv
4. Confuzie

I
nonverbali:i -
-
-
posturi ~igesturi all3 mainii
facies expresiv
privire semnificativ
5. Singuratate
6. Atjngerea integritatii funetiei l1i rolului sexual
7.lzolare sociala
vezl anexele 2 .1 3 1
- mecanisme senzoro-pereeptuale adecvate 8.p~rtu.rbarea comunicarii familiale
'.1
J
I 16
.
317
 Surse de dificultate
Surse de
ordin fizic
- atingere cerebrala sau nervoasa
- tulburari circulatorii cerebrale; accident vascular cerebral
--, I
- paralizii centrale: to. usul muscular este pastrat sau chiar
.exagerat, mi$carile pasi e se pat executa cu amplitudine redusa
Se disting:
I
- degenerescenta; traumatisme; oboseala - monoplegia, parali ia unui singur membru
- deficit senzorial; surmenaj
- obstacole in tunctionarea simturilor ~i a limbajului (pansamen-
te, aparate) I
- hemiplegia, parali ia 1/2 corp lateral
- paraplegia, paraliz a membrelar inferiaare
- tetraplegia, paraliz a celor patru membre
I
.- -,
.c..'
durere; dezechflibrul hidrdetE!~m-ofitic'
- droguri, medicamente,alcoolism
"
~ TUlburari.de
Iimbaj
'-' aiazie: incapaeitatea" ~ a pronunta anumite cuvinteSciU dea
Ie tolosi, oriambele
- dizartria: diticultate4 de a articula cuvintele, pranuntie
-I
Surse de - tulburari de gandire neinteligibila
ordin psihic - pierdere, separare, stare de criza

Surse de
- anxietate, stres
-poluare
- balbaiala: greutate in ronuntarea unor cuvinte, repetarea sau
amisiunea de silabe, pri prelungirea unor sunete
- mutism: bolnavul nu r spunde, nu camunica cu anturajul
I
I'
- mediu inadecvat (Iacuinta, lac de munca, de recreare) - dislalia: imposibilitate dea pronunta anumite sunete care
ordin
compun cuvintele; varbi ea devine neinteligibila .'

sociologic -climat
- conflicte, e~ec, statut social ~i economic defavorabil ReacJii -=- nelini$te: lipsa de lini$ e sufleteasca, framantari
afective in - inactivitate: lipsa activoatii tizice sau intelectuale, ari ambele
lipsa - insuficienta cunoa$tere de sine, a altara $i a mediului ambiant insuficienJe - anxietate: sentiment p fund de discanforl sau de tensiune, pe
cunoa~terii sau exces
senzorial
care individul II resimte I tata vietri
- incetinirea dezvaltarii andirii: ritmul asaciatiilor de idei este
mai lent
1./
Dezvoltam in continuare trei probleme
- halucinatii: perceptii fa a obiect; in functie de analizatari, sunt :

."
halucinatii auditive, vizu Ie, gustative, alfactive, cutanate
-

1. Comunicare ineficace la nivel senzorial--~. motor - izolare - singuratate: areaindividului de-'cffi singur, retras
I'

Este dificultatea individului de a capta, prin intermediul simturilar sale, mesaje

care yin din anturaj, din mediul exteriar sau din ambele. -lnterven1=iilelasistentei -
I':
Manifestari de dependen1=a Pacient cu comunicare ineficienta lal nive! senzorial ~i motor

Tulburari
senzoriaJe
- cecitate: pierderea vederii
- diminuarea vederii: scaderea acuitatii vizuale
OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISn:NTEI, AUTONOME $1 DELEGATE I
.,.';;" .,' .•.
. C>f.:.. surditattr:~ierdereatuncliel

- hipaacuzie: diminuarea auzului

alJOit1ve ~.,~;. '-

- pierderea sau diminuarea gustului: pierderea cambinatiilor

Pacientulsa
"'~~.

psihic
~..•....•.
-'~ --,

tie echilibrat
.,...Ii~te$le bolnavul. Cl:'~Jjyire fa ~~qre~z.a,explicandu-i s9apub
$i natura interventiilor
- familiarizeaza balnaVU't u mediul sau ambiant
'I,~
celor patru senzatii gustative de baza - dulce, amar, acru, sarat - asigura un mediu de s curitate, Iini$lit
(simtul de control al hranei)
- anasmie: pierderea mirosului
- hipoestezie: scaderea sensibilitatii cutanate Pacientul sa
- administreaza medicati recomandata de medic

-cerceteaza Posibilitatil~de camunicare ale balnavului

I
- hiperestezie: cre$terea sensibilitatii cutanate foloseasca - furnizeaza mijloacefe d camunicare
Tulburari
motorii
- paralizia: disparitia tatala a functiei maiorii musculare
- pareza: scaderea tunctiei motorii musculare
- paralizii periferice: scade tanusul muscular, mi$carile pasive
mijloace de
comunicare
adecvate
- Tnvatabalnavul sa utifiz ze mijlaacefe de camunicare canfarm
pasibilitatilor safe I
se pot efectua cu amplitudine muU ma; mare starii sale

318 3H I
I
I'
I Pacientul sa - asigura Ingrijiri relati e la perturbarea senzoriala sau motrice
a bolnavului (cecitate, surditate, paralizie; are rolul de suplinire
3. Comunicare ineficienta la nivel afectiv
fie compen-
pentru satisfacerea n voilor pe care pacientul nu $i Ie poate
I sat senzorial
satisface .autonom (a anca $i a bea, a se mi$ca $i a avea 0
buna postura, a-$i me tine tegumentele curate :;;iintegre, a evita
pericolele)
Reprezinta dificultatea individului de a se afirma, a fi deschis cc'itrealtii $i catre
nevoile lor, de a stabili legaturi semnificativecu anturajul.
Fiinta umana care nu poate comunica adecvat sufera interior $i I$i diminueaza
stima de sine. Tnconsecinta, capacitate a de afirmare este, de asemenea, redusa $i

I
- administreazame icatia recomandata: unguente, picaturi
: .•. ocufare, nazale, aUfi late" '. ,',..,.- :situatia sa sa schimba; devina.il::lsecurizantiL' ,,'~~' .
- efectueaza exerci ii pasive $i active pentru prevenirea Individul nu mai poate stabili legaturi cu anturajul.
complicatii1or museula e,'articulare

I
- pregate$te bolnavul entru diverse examinari ale simturilor $i Manifestari de dependen~a
II Ingrije$te dupa exa inare
Agresivitate - manifestare irnpulsiva de a se certa, bate, ataca pe cei din jur
2. Comunicare inefiCi~nta la nivel intelectual
I Dificultatea individului d,e a Intelege
imaginafia, memoria, pentru ca sacomu
stimulii primiti $i de a-$i ut,iliza ,jUdecata,
ice cu semeniL
Alienare
mentala
- incapacitatea individului de a detine controlul asupra propriilor
acte; nu poate sa-$i aprecieze nici suferinta :;;inici nu raspunde
de actele sale
o atingere a cortexului sau 0 tuncti inadecvata a tacultatilor intelectuale per-

I turba individulln modul sau de a combin

$i de la mediu.
ManifestAri
informatiile pe care Ie prime~te de la altii

c!Jedependent;a
Devalorizare - perceptie negativa pe care individul
personala :;;icompetenta sa
0 are fata de valoarea

Apatie - indiferenta fata de sine $i ceea ce se petrece In mediul sau

I Dificultatea
de a-~i aminti
evcllimentele
- amnezie - tulburare
- amnezi~ de fixa
- amnezie de evo
r
e memorie, caracterizata prin:
de retinere a faptelor noi
are, lipsa capacitatii de reproducere sau
Egocentri.sm
- ..
-" preocuparea exagerata a individului fala de sine Insu$i, de_ '
sani'itate, de Imbracaminte, de ocupatie, motiv pentru care se- ~
'l..~ . . _ ..' ,

trecute recunoa~tere a unor f te anterioare crede persecutat

I Vorbire
- dificultatea de a Inte ege, de a face 0 judecata
- comunicare verbala ara legatura cu situatia data Fobie
"

- frica obsedanta,directionata spre ceva de care bolnavul nu

poate scapa
1-, incoerenta
Comporta- - manifestari neadecv~te situatiei date
~~-~.
({-

~.~.
~ agorafobie - teama despapu deschis
- cfaustrofobie - teama de a sta Inchis In camera
ment
neadecvat
t~f~~ .. - nozofobie - teama de boala -

.I...
,....
~
CQnfuzie,
obnubilare
.,-QGZO!~e,rt~~.Io.)
persoana "
if] ~atiu $ireferi!0!lreJCJ. proE?r~p: Emorie.
,
~- - stare de.foorte bUM ~zitie, dar tara obied . •••.••.••• ~.,L;._

Delir ",' - tulburare de gandire prin prezenta nemotivata, neconforma cu

realitatea, dublata de convingerea pacientului In verosimi-

I Pacient cu comunicare ineficiC!nta la nivel intelectual

INTERVENTIILE A STENTEI, AUTONOME$I DELEGATE Idei de

litatea ei

- perceptii tara obiect. auditive, vizuale

OBIECTIVE
sinucidere,
I Pacientul sa
fie orientat in
timp, spaJiu
- ajuta bolnavul sa s
propria persoana
'"-sugereaza pacienttil
orienteze In timp, spatiu $i' referitor la

i sa tina un jurnal
'
~;{;
,
halucinalii
'

~i la propria - ajuta pacientul sa c mpleteze jurnalul. ,

. Percepere - percepfia negativa a individului tata de aparenta sa fizica

I persoana - II ajuta sa-$i lacuna sea capacitatile $i preferiniele 1".

- lasa bolnavul sa f ca tot ceea ce poate cu propriile sale l'i':.:

inadecvata
mijloace i~?-. de sine
 I
Dificultatea
dease
afirma, de
a-~i exprima ! '. ~
- componenta a relatiilorl interpersonale asistenta-pacient
'- un act planiticat, deliberat ~i protesionist
I
sentimentele,
ideile,
opiniile
dificultatea
.- stabilirea unei relati umane pozitive, care va permite
atingerea obiectivelor de logrijire
- ~ereafi~~aza pri!1t~hni .i de comunic,Cl.r~
~rape.utiea, ee aula
I
=, ~ ';';~~'"
baza comiJriicarea verbal" ~i nonverbala
dea stab iii
legaturi
semnificative Canditil - sa se tina cont de facto ii fiziologici ~ti socio-culturali, care pot
influentacomunicarea
I
cu semenii . "Ii"
pentru a
-'-asigurarea unui contort psihie ~i fizie al pacientului

- Interven1=iile asistentei -
comunicare
eficace - di~tigarea increderii p ientului
- respectarea pacientului
- mesajul transmis sa fie~curt ~i dar
I
Pacient cu comunicare ineficienta la nivel afectiv - vocabularul utilizat sa fi pe intelesLJIpacientului

OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI, EVALUARE

,~ debitul verbal sa fie pot ivit
- tonul adecvat I"
Pacientul sa se
poata afirma, sa
AUTONOME $1 DELEGATE
- pune in valoare capacitatile,
talentele ~i realizarile anterioare
Se vor nota zilnic
schimbarile survenite
- intonatia sa nu fie intl~entata de emotiile sau de oboseala
asistentei
- sa fie ales momentul pqtrivit
-;-.mimica; gesturile sa acqentueze cuvantul, sa.-Ic1ariticesau sa
I:
aiba percepJje ale bolnavului in:. , i1ustrezeidee a
pozitiva de sine - da posibilitate pacientului sa-~i - dispozitia botnavului
.• ~ B.':
exprime nevoile, sentlmentele,
ideile ~i dorintele sale
- in expresia verbala ~i
nonverbala
..:.sa se maniteste SOlidt~u.ne fatade pacient
-atihgerea pacientului (d ex. prinderea mainii unui pacient trist)i; .
sau cu dureri) sa fie utiliz ta in masura in care acesta intelege
,:,,I."
. . ~i .

- da posibmtate .pacientului sa ia - in stabilirea lega-

singur decizii
- invata bolnavul:
- tehnici de afirmare de sine
- tehnici de coinunicare
turilor cu semenii bine semnificatia $i 0 ac epta ca pe un mesaj de fncurajare,
Evalueazaschimbarile
survenite In c6mporta-
mentul bolnavului. fala Tehnici de
tandrete, sustinere atecti ".

- ascultare activa: asist nta i$i mobilizeaza intreaga at€ntie

Ii
- tehnici de relaxare de alte persoane. pentru a intelege mesaju pacientului,respectand urmatoarele ;" ;

comunicare
- ajuta bolnavul sa identifice
posibilitatile sale de a asculta, de a
schimba idei cua!tii, de a crea
terapeutica ~i .
ralul
asistentei. ~
reguli:
- sta in tata pacientulu cand vorbe$te
~..if prive~te in ochi, entru a-I demonstra dorinta de a-1
asculta.',c;.' -"''';' --.,," ~""'"'.~'
I
"",I legaturisernmficatilie .".""
- antrerieaza bolnavul in diferite
activitati, care sa-i dea sentimentul
de utilitate
, - adopta 0 atitudine d contractata
- nu face mi~caricare r putea distrage interlocutorul
- it aproba. dind spun lucruri importante
I
- supravegheaza in permanenta ~acceptarea: este vointa de a asculta mesajul unei persoane,
Pacientul sa fie tara
ferit de peiicole
interne sau
externe
bolnavul
- administreaza medicatia pre-
scrisa: antidepresive, anxiolitice,
I a manifesta indoi Iii sau dezgust, chiar daca sunt
.Aivergente de idei
...:.asistenta va manife! toleranta tata de padent
I
tranchilizante - if va asculta fara sa-I intrerupa
- utilizeaza unele mijloace fizice
de imobilizare:
-chingi .
:- ii va da 0 retroactiun verbal a, pentru a arata ca intelege
ce-) spune . ,
: '- se va asigura ca esajele sale nonverbale corespund
I
- dima!;>ade protectie rTlesajelorverbal~

322
:i ~ ' }~
323' , I
~I
r ,~
I .lna/Ja-Ji suflefuf afaf de sus, incaf nici a ofens a
sa nu poafa ajunge fa ef."
_ intrebarile: sunt un m jloc direct de comunicare~i dau tonur

I unei interactiuni verbale (Descartes)

- vor fj legate de su iectul discutat
- vor fi puse intr-o 0 dine logica 11. NEVOIA DE A ACTIONA
- asistenta va fi ate ta sa epuizeze un subiect inainte de a
trece la altul . . • . CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI SI VALORI,
I fJ.:u~_
-asiste.nta ,va ale e intrebarile in functiede raspunsul
paciefitulul ~l, " .-', ,.," - -.

. -parafraza: redarea me ajului pacientutui in cuvintele ei, pentru

DE~A PRACTICA RELlG!A ' .,."~
a se asigura de inteleg rea lui co recta Defini1=ie:
I _ c1arificarea: cand int rvine 0 neintelegere, asistenta poate
intrerupe discutia, pentr a c1arifica sensuI mesajului
_ focalizarea: centrare ltIesajului pe 0 anumita problema de A actiona conform propriilor convingerilcredinte $i valori este 0 necesitate a
individului de a face/exprima gesturi, acte conforme formatiei sale, de bine $i de
sanatate

I _ asistenta va ajuta acientu! sa nu descrie in termeni vagi

problemele sale
- informarea pacientulu :
_ informatme vor fi date cu regularitate ~i .Ia momentul
rau, de dreptate,de urmare a unei ideologii.

I. Independenta in satisfacerea nevoii

oportun
I - vor fi transmise int -0 manierafavorabila de <:omunicare cu
pacientul
_ nu se vor divulga date pe care medicul dore~te sa nu Ie
Nu exista fiinta umana izolata. Ea este in interactiune constanta cu ceilalti
indivizi, membri aisocietatii, ~icu viata cosmica sau Fiinta supremaiabsoluta.
Aceasta interactiune scoate in evidenta experienta vietii lor, convingerile,
cunoasca pacientul
credintele ~i valorile propriei fiinte ~i, pe de alta parte, dezvoltarea personalitatii.
I - Iini~tea: va permite a istentei ~i pacientuluisa-~i organizeze
gandurile
_ asistenta care asi ura lin~tea in comunicarea cu pacientul
-dOv€l~~te ca este gata sa aseuJtecu rabdare
Cautarea unei conceptii unificatoare despre lume, care sa ne ajute sa vedem
viata inansamblu ~i sagasim 0 semnificatie in fiecare parte a ei este la fel de veche
precum omenit~. Acest roll-au jucat religiile antice, precum $i credintele cu 0
_ recapitularea: este 0_ evizuire a principalelor idei discutate
I - asistenta incepe discutie rezumfmd-o pe precedenta,
pentru a ajuta pacientul sa-9i aminteasca subiectele abordate
orientare teologica din timpurile ulterioare. Antropologii constata ca $i in culturile
contemporaneprimitive exista conceptii despre lume, prin care se interpreteaza
exper-ienle-Ieoamenilor $i Ie sunt ghidate activitatile.
Stiluri de - a-ti spune parerea ar urmatoarele consecinte:" CulWra apuseana a fast, de asemenea, influentata intr-o asemenea masura de

I
- inhiba personalitat a pacientului . ,
comunlcare. $tiinta:~i de tehnologie, Incat unii afirma, in prezent, ca noi detinem 0 conceptie
- lntarzie rezolvare problemei
ineficace - nu-i da padentului posibilitatea de a lua decizii $liintifica sau tehnologica despre fume: $tiinta $i utilizaril.e ei ne contureaza modul
- a da asiguraii false: de agandi $i dau 0 noua dimensiune vietii noastre.
- impiedica avansa acomunicarii Gautarea perena a unei concaptii despre lume este 0 cautare a unei vieti care

I __""::3 ~ .~_"~_'I
;::,:aa.dopta0 atiwpinee aP.Ar~re:'.. _ .
. - a raspunde critic I .r pr'inlr-batiti.jClin~ defensNa inseamna
. sa fLe rna.igegr~a buna de~at rga, 0" Q~h.itare~.i:!I1u~~Q1;kqJ existentei, spT'?a~",•
acoperilj'ngol, 0 cautare a ceva care promite mai Gurand speranta, deciH disperare:
. a-i nega dreptul pacie ului la parerile proprii
- a manifesta aprobare sau dezaprobarea excesiv: ConcepJjile despre tume difera in aceasta privinta. Unele sunt mai optimiste, iar

I _ 0 aprobare exce iva presupune ca acesta este singurul altele mai pesimiste. Unele sunt profund etice, iar altele doar incidental morale, Nu
lucru acceptabil toate satisfac1n mod egal $1in acela~i fel dorinta omeneasca, insa toate exprima 0
_ 0 dezaprobare ex esiva poate face pacientul sa se simta -' profunda nevoie umana. .
respins ~i sa evite inter ctiunea Conceptia despre lume este necesara ca un ghid al gandirii. 0 lume plina de

I
- a generaliza prin ster otipii:. . lucruri la care ne putem gandi ~i in cam se aM 0 multime de idei $i teorii, cu privire
_ arice persoana ste unida ~i 0 generalizare ar nega
la tot ce existasub soare, ne obliga sa fim selectivi. insa conceptia despre lume mai
aceasta.unicitate
- a schimba subiectul: este necesara ~i pentru a ne calauzi actiunile, cum trebuie sa hotara$ti intre
- este 0 impblitete nenumaratele lucruri care trebuie efectuate ~i printre nent.-!maratelelocuri in care

I _ imPiedicacomuni~area terapeutica sa progreseze

_ pacientul i~i pierd ..firul ideilor ~i spontaneitate.a
trebuie sa te duci, numeroasele genuri de actiuni $i numeroasele voca!ii posibile.
Este necesara 0 conceptie despre lume pentru a c1asifica activitatile posibile $i

I
- mesajul poate de eni confuz

324
'
"1"
..

I pentru a stabiii prioritati pentru anumite acliuni, in cadrul unei activitati concrete
325
(decizii cu privire la cariera, decizii morale, modul de utilizare a timpului, viata de Manifestari de independent;a
familie etc.).
Nici 0 societate nu poate trai fara un set de standarde asupra carora s-a cazut
de acord; dragostea, grija, onestitatea, integritatea, increderea, iertarea, libertatea
CredinJe " - convingeri personaleale individului fata de realitate
- asistarea la cere onii religioase
I
alegerii, iata numai 0 parte dintre acestea. - folosirea obiectel r religioase (9irag de matanii, imagini)

Factorii care influenteaza satisfacerea nevaii

Religie ,.,.forma a con9tiintei s iale, caracterizata prin credinta in fiinte,
forte supranaturale
I
Factori
biologici
~ + '-~'-:-
- Gesturile $i atitudinite corporate: permit pacientului sa i~i
satisfaca aceasta nevoie, in functie de convingyrile proprii,ge
.~,~

Ritual, rit
- cObservareareguli or unei religii
-:,parcurgerea serie 'lor religioase, spirituale sau umanitare
- ansamblul de eerem nii religioase proprii unei religii
~1
apartenenta religioasa sau de amandoua,; '.'
- apartenenta la grupu i religioase sau umanitare
Factori
psihologici
- Cautarea, cercetarea sensului vietii $i mor/Ii: fiinta :umana
cauta de milenii sensul vietii ~i al mortii; urmarireaacestui
obiectiv face individul sa realizeze gesturile ~ ritualuri1e care
raspund credintelortconvingerilor 9i valorilor sale '.'\,
Spiritualitatea I-ansamblul de credint 9i practici proprii sufletului

:~
: '
- timp de rugaciun 9i meditatie
- gesturi 9i atitudini corporale
I
- Dorinja de a comunica cu Flinja suprema sau cut:osmosuf.
fiinta umana, in esenta 9i spiritul sau, se simte legata de Fiinta
superioara. sau energia cosmica 9i infaptuie9te actiuni' care Ii
Morala - ansamblu de reguli e conduita 9i valori considerate valabile
intr-o societate
- participarea la fap e de caritate
I
permit aceasta comunicare -participarea la fap e de umanitate
- Emojiite: emotiile 9i impulsurile individulLii it determina sa
realizeze activitati umanitare, religioase Valori
- angajarea intr-o a tiune sociala, umanitara sau creativa
- ansamblul de credint l;)iaptitudini care refle.ctanu numai ceea
I
ce este dorit, dar, in ceea9i masura, ceea ce este benefic
Factori
sociologici
- Cultura: toate societatile vehiculeaza, prin traditiile lor,
credinteRYiit-ori fata de practici!e religioase. saLl de aplicarea
ideologiilor umanitare; unele societati permit 0 practica
individului; de exemplu rumusetea, adevarul, binele
-_. '.£<,
- posibilitatea de a tiona conform propriilor credinte sau
I
religioasa specifica, in timp ce altele adera la practici reHgioase dorinte; individul are Ii ertatea deplina de actiune $i sanatate
complet diferite; cultura l;)i istoria popoarelor influenteaza in
I mare masura fiintele umane l;)irelatiile lor eu Fiinta suprema sau
relatiile lor cu ceilalti
mentala optima (adapt t)
I
- Apartenenja reJigioasa: influenteaza in mare masura actiunile Interven~iile asistentei pent u ment;inerea independen1=ei
pe care Ie infaptuie9te individul, pentru a-9i satisface nevoile; pe
pareursul socializarii copilului, parintii joaca un rol important in
- determina pacientul Sa-9i exprime p opriile convingeri 9i valori
- planifica, impreuna cu paci€mtul, act vitati religioase
I
~":,,. obi;;r.uh;ea cu credinfe ,~Yc~Jori ..I~gatl,'!.1.e, 0 apart~~nta
religioasa; adultul este, de asemenea, influentat de. normele
sodale fata de apartenenta religioasa; cu toate acestea, exista
'"'-,n informe~a"despre serviciile oferit 'de comunitate-- --,
- mijloce9te desfa9urarea unor activ tati conforme cu dorintele $i credintele
bolnavului'
~I
o anumita alegere de a adera sau nu la 0 reJigie, in functie de
convingerile personale. u..Dependenta in ,atisfacerea nevaii
La persoanele varstnice. practica religioasa seintensifica
sau reapare, daca a fost abandonata ulterior.
Astazi, in nlme sunt cunoscute: "
De fiecare data cand aceasta nevoie ~u este implinita pot aparea probleme de
dependenJa:
:1
- cre$tinismul, cea mai raspandita religie pe glob 1. Culpabilitatea

-
- islamismul, prezent in Orientul Apropiat 9i Mijlociu
budismul, int.alnit la popoarele aSia.tice
- hinduismul, practicat dehindu~i
'
2. Frustrarea
3. Dificullateade a acJiona dupe crelnJele ~i valorile sale }
'4. Dificultatea de a participa la acti itaJi religioase vezianexele2 $i 3
I
I - mozaismul (iudaism), religia evreilor 5. Nelini$te'taJa de semnificaJia pro riei existenJe

326 I
I
I Codul etic al profesiei medicale prevede:j , Manifestari - manifestari de furie impotriva lui Dumnezeu
_ ingrijirea bolnavului fara diferente de rasa, credinta, ideologie, culoare; de depresie - plans

I _ pastrarea secretului profesional $i a onfidentelor !acute de bolnav.

Surse de ificultate
-
-
insomnie
billbiliala

Manifestari - tahicardie

I Surse de
ordin lizfc
- lezare fizica
- dezechHibrfF
- supraincarcare
de anxietate - tegumente reci, umede
~'hif",~~ventilatie~
- furie
'': ..
- durere - manie

I Surse de
ordin
-surmenaj
- tulburari de gfmdire
- anxietate
- gnterven~iileasistentei -
-stres
I psihologic
- pierdere, separare - ~ivort, doliu .
_ situatii de crim - ane tezie, bariere lingvistice, spitalizare
_ pierderea imaginii $i respectului de sine, pensionare
Pacient cu sentiment de culpabilitate

OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE

Pacientul
I Surse de
ordin
sociologic
- conflicte sociale
- e$ecuri
- contradictii cu familia
sa-~i pastre-
ze imaginea
- incurajeaza bolnavul sa-$i exprime sentimentele in legatura cu
problema sa
- faciliteaza satisfacerea convingerilor sale
pozitivade - actioneaza pentru reca~tigarea stimei de sine a bolnavului
Lipsa - lipsa de cunoa$tere a situatiilor, a atitudinilor celorla~i

I cunoa~terii - insuficienta cunoa$te e de sine $i a mediului sine

Pacientulsa
- planifica, impreuna cu bolnavul, activitati care sa-i dea
sentimentul utilitatii
..
- H pune in legatura cupb~oane dorite, apropiate

I 1. Culpa ilitatea I'

8entimentul dureros, resimtit ca urm re a contrazicerii propriilorconvingeri $i

fie echilib~at
psihic
- administreaza, la nevoie, medicatie antidepresiva,
chilizante (Ia indicatia medicului)
tran-

valori, motiv pentru care individul se simt vinovat. .'

I Orice am este susceptibilde a fi confruntat cu situatii in care initiativele luate sau

evenimentele nefericite ii pot provoca iJn entiment de culpabilitate.; i ,.
Gradul, frecventa $i rationalizarea ac stui sentiment depind, il1':r'narepane, de
2. Frustrare
Conditia individului care se simte refuzat sau i$i refuza satisfacerea unei nevoL
Obstacolele in indeplinirea gesturilorsau a actelor confarme parerii persanale
experiente1etraite $i de educatia primita I copilarre.
.1 . ,c:-. Culpabilnatea este un $em1n.wr;Tl fung, .....nt~$1nemotivat, care..s.e._lTJanifesta:
surdina, in afara cunoa~tefii adevaratei sale semnifiicatiL MarmiJlt~ situ:WlpOt ,:.: .
cauza sentimente de culpabilitate: bo la, pierdereastimei $i a respectului,
in de bine, rau sau dreptate $i'dificultatea de a participa la activitatile religioase dau
individufl.iisentimemul de'irustrafe.: ,. c'.
~:,
• ~. ". • =". S'--:;.: ..

Manifestari de dependen~a
anxietatea, confJictele sociale.

I Manifestari dependen~a Senzatia de

pierder~a
- activitati (actiuni) oferite de normele sociale, ce nu pot fi insa
folosite de individ, datarita nivelului cultural scazut, a carentelor
Sentiment de - amaraciune IibertaJU' de . educative etc.; aceasta 11 determina la izolare sau devianta

I culpabilitate -
-
-
autopedepsire
autoacuzare
mania de a se scuza~'nutil
acJiune (agresivitate) "
- actiuni CQntraredorintelor individului
- intelegerea bolii ca 0 pedeapsa

I -
-
-
sentiment de a fi ned mn
pozitie curbata
mi$cari lente
Sentiment de
inutilitate
- amaraciune, tristete
- plans

I 329
 i
\~
Supunere la - tratament nedorit
un regim - medicatie
- alaptare
- copilul mic nu cunoa9te sensul binel i sau al raului, credinta spirituala; spune
rugaciuni Inainte de culcare, imitandu-i p parinti
- pre~colarul punelntrebari despre eligie 9i incepe sa creada Intr-o fiinta
I
Incapacitatea - incapacitatea de a citi documente religioase, de ciparticipa la supra-umana;' dore~te sa afle semnificati sarbatorilor 9i ritualurile acestora
de a exercita
practici
religioase
activitatile grupului sau de apartenenta, de a urma exigentele
propriei religii
-;-abseIJ1R1oc!-lrilorsau a mQd~Jia!ilor de practicare .: ~
- $colarul9i adolescentullnvata de pre religie, urmeaza practici religioase,
decide daca accepta religia familiei sau se converte~te In functie de experienta
personala ' .. ' ,;
I
- caderea la pat
- constnlngeri fizice
- deficit audio-vizual
- aduitul dediea inal mult timp practici, r religioase

Sa sesizeze ~i sa c1arifice impactul edintei religioase asupra lngrijirilor de

I
- efecte secundare ale unei medicatH sanatate:
~~ - restrictii asupra dietei alimentare
Tulburari de - confuzie
- dezorientare
.< - restrictii la administrarea de medic~ente, vaccinur~ sange
gandire
- halucinatii - refuzul unei interventii chirurgicale s~u al altor proceduri terapeutice
- refuzul unui transplant
ingrijorare - grija fata de semnificatia suferintei sale - neacceptare(,l avortufui
fata de - grija fata de sensu I vietH ~i al mortH - neac.ceptarea internarii In spital 9; a ~atamentului iri timpul unor sarbatori
sensu I pro- - preocupare pentru credinte ~i valoarea lor - descurajarea eforturilor de prelungire a vietH
priei saie - dorinta de a sta langa pacientuf muri und 9i a indeplini anumite ritualuri
existente
Sa identifice persoanele care au nevoi~ de asistenta sphituala:
- pacientii singuri, care au putini vizitatbri
- Interven~iile asistentei - - cei care-~j exprima frica, anxietatea
.. ~ 'l;r
- pacientii care vor fi SUpu9iunor inte ntii chirurgicale
Pacient cu sentimentul de frustrare
- pacientii caTetrebuie sa-~i schimbe dul de viata dupa boala sau interventia
INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE chirurgicala
OBIECTIVE
- pacien~i care sunt preocupati. de rela~ialntre reli1lie ~i sanatate
Pacientul - ajuta bolnavul sa identifice cauza frustralii - pacientii a caror boala are 9i implicatil sociale .'
sa-~i reca- - Illncurajeaza sa-~i exprime sentimentele ~i nevoile - muribunzH
pete lncre- -II asigura de confidentialitate ~i Ii pastreaza secretele - cei care prezinta manifestari de depe~denta In satisfacerea navoH
derea in sine
Pacientutsci;" -~ comunioo-.des cu bolnavul"aratandu-s@~iM..oe solicitudine S~f~llte~~t~rea nevaii spiritu•.••••.
, •••• ' •• ~ ~~ ok"':'.

- sa permna vizita preotului ""

alba 0 stare - cauta modalltati de practicare a religiei (citirea unor docu-
psihica buna mente religioase) - sa-j permita pacientului citirea cMilor Ireligioase
- administreaza.la nevoie medicatie sedativa - sa informeze pacientul asupra posibilit~tii de participare la serviciul religios din
cadrul unitatii spitalice9ti

Rolul asistentei in sust;inerea spirituala a pacientului .

- sa i se raspunda la intrebari referitoar~ la subiecte religioase
- sa se marcheze evenimentele relig~oase (Pa9ti, Craciun), utilizand de.cor
adecvat ~i alte fad!itati permise
I
Sa aprecieze importanta credintei pentru fiecare pacient, in functie de stadiul
sau de dezvoltar:e: .
_ credin!a influenteaza modul de viata, atitudinea, sentimenteJe pacientului fata
- pacientul sa fie ajutatsa-9i exprime di~confortul spiritual

Educatia pacientului:
I
de boala 9i moarte . .. - In cazur unui conflict Intre doctrina rfligioasa 9i recomandarile terapeutice,

330
pacientul sa fie informat despre necesitate~ promovarii sanatatii
331
I
,,:~;

I
I
,/~'

I Daca deseoperim ca via/a nu are niei un in/eles,

nu ne rlimane alfeeva de (lieU( 'Specifica varstei este imaginatia creatoareca forma de
decaf sa-; dam un in/eles .• afirmare a personalitatii proprii. Con$tiinta de sine se afirma

I , (Lucian Blaga) putemic, Incepe sa cunoasca, observand pe altii $i

~H!.~J:V()IA.,.DJ; AIF:I,~RE~CUPJ.\Trl~
I IN VE-DEREA'REALIZARIl
comparandu-se cu ei. Este mai critic fata de altii decat fata de
sine.
'
-1dolesCl;l(1Ja<;;-;;,e?<p~rienta,nive!ul int~!wA1Jal$j experienta '
sociala permft '.'0 "mai mare independentc1 In atingerea $i
conduce rea unor activitati, dar $i responsabilitati pentru faptele
SaVa[~ite.Adolescenta este varsta formarii unui ideal In viata, a

I Defini1=ie:
Ate preocupa in ~opul realizariieste o~ecesitate a oricarui individ de a Tnfaptui
proiectarii personalitatii adolescentului In viitor; el este capabil
sa lupte pentru realizareaaces-tora. Sa autoapreciaza mai
coreet, lncepe sa suporte criticile, sa tina cont de punctul de
activitati care-i permit satisfacerea nevoilor sau sa fie util celorlalti. vedere af altora.

I Actiunile pe care Ie i.nfaptuie~te Ii per it sa-~ dezvolte simtul creator ~i sa-~i

foloseasca potentialulla maxim. Maturitatea-adultul, care joaca mai multe roluri In societate,
este pus in valoare pe masura afe.gerii acestora $; a satisfactiei
pe care aceste roluri Ie dau aspiratiifor lui. Interesul $i pasiunea
I. Independent;a in satisfacerea nevai;
I Fiinta umana simte dorinta de a infaPtu~ucruri care corespund idealurilor sale.
fatade munca, atingerea scopului propus, reprezinta un
puternic factor de bucurie. ,
Persoanele in varsta pot, de asemenea, sa-~i puna In
Relatiile necorespunzatoare lntre cei c re lucreaza In cadrul aceluia~i serviciu valoare activitatile pe care Ie Infaptuiesc conform gusturilor $i

I sau ~e..f - subaltern pot genera starea de d alon.'zare,inuti.litate,deoarece individul

are nevoie de consideratie, dragoste, stima i respect reciproc In activitatea pe care
o d€:llfa~oara." '
posibilitatilor fizice, folosind experienta acumulata. Este unul din
cei ~ai importanti factori ai longevitatii.
- Constitu/ia $i capacita/i1e fizice
~-

Capacitatea individului de a se realiza ~ste unica ~i necesara pe tot parcursul

I vietii.
Unii au nevoie de sprijinul altora, pentruJa sepune In valoar.e,in t..im.p.ce.a'.tii pot
sa aprecieze just criticile ~isa regaseasca €sursele necesare pentj"Ua se realiza.
Indivizii trebuie sa-$i aleaga aetivitaple care sa Ie permita sa se
realizeze In eoncordanta eu constitutia $i capacitatile fizice.
Incredintarea unor mari raspunderi sau activitati ee soHcita
eforturi deosebite unor persoane nepotrivite pentru a?tfel de
Munca trebuie sa corespunda nivelului e pricepere 9i pregatire a omului penttu
I a nu deveni 0 povara. ci 0 placere. ' '
sarcini ,Ie cople$esc $i este cauza majora a oboselii fizice .$i
nervoase.

.1" Co, • . Factorii care influent;e iii satisfacerea

~~ ..~
ne"oii
:~j .=
Psihologici .1- EmoJiile
',:" ~ t-P?fclncprjQ,J.!.activitati!o"r..,pe
care Lede~~oa~ iJldivid.ut~i.pr~:-
" r Factori - Varsta $i ere$terea supunevaluarea, 'acordarea de semnificatie valo~ica activitatUor
biologici Activitatea dominanta a copilului este jocul. Acesta permite desfa$urate. Bucuria, entuziasmul, speranta, placerea $;
copilului sa se dezvolte. a cunoasca mai adanc lumea lncon- bunastarea influenteaza satisfacerea acestor nevoi.

I juratoare $i sa se integre e in societate. Prin ioc el reu$e$te sa

cunoasca. Jocul influe teaza toate aspectele dezvoltariT
Sociologici - Cultura
In functie de cultura, indivizii I$i aleg 0 profesie care sa Ie
copilului, perceptie. me orie,imaginatie. gandire, sentimente, permita afirmarea prin folosirea euno$tintelor acumulate.

I interese. vointa. Se pract ca jocuri: colective, jocuri In careapar

conducatori ~i condu~i $i are dau posibilitatea de afirmare.
Preadolescen/a este arsta cand lnsemnate sunt relatiile lui
- Rolurile sociale
Individul are libertatea alegerii studiilor $i a mundi sale, se poate
reaJiza deplin In functie de normele sociale: De asemenea,
cu societatea. Activitatea dominanta este invatatura, dar copilul . individul se realizeaza In functie de rolurile pe care Ie joaea In
I preadolescenta participa $i la jocuri. Sunt preferate jocurile de societate pe masura pregatirii sale, a vointei ;;i a dorintei de a-$i
echipa, de intrecere, car cer inventivitate, darzenie, daruire.
II asigura mentinerea acestor roluri.

I 333
 I
f.~
' . I
Manifestari de independen~a AmbiJia - Dorinta arzatoare de a realiza cat mai mult In activitatea
i:
Integritatea
fizica ;;i
Activitatea optima a functiilor fiziologice In raport cu cori~titutia
individului. .
~'
r
8 Motivafia
depusa

- Totalitatea motivelor c re-I determina sa etectueze activitati

I
;"
psihica Dezvoltarea armonioasa, integritatea fizica~i psihickl permit f\ prin care sa se realizeze
optarea pentru orice gen de activitate ~i Indeplinirea roludlor
sociale. .'
t~
~.
r
I~.

i
Roluri
sociale
- Stapanirea, punerea ir valoare a acestor roluri, prin actiuni
care sa determine satis actia realizarii, a bunastarii (rolul In
I
Manifestari -_Activitate@.pozitiva (stadle de satisfacpe.mu!tumire, bucuriei
j .-
-- - familie', la locuf de munc~ in-societate)' ',j~
de bucurie ~i entuziasm, dragoste, caritate) este de obicei creatoare, sursa
I
I

fericire sanata!ii organice ~i psihice, deoarece se asociaza cu cre~terea Folosirea - Apartenenta la 0 grupc re sociala (culturala, sportiva, politica
energiei vitale, cu crearea unei atmosfere de destindere., timpului Iiber etc.) dau posibilitatea de a folosi propriile credinte ~i valori In
Autocritica - Tendinta de a lua hotaran pe baza chibzuintei proprii, ea 0 pfeocupari placute 9i utile
forma de exprimare a independentei vointei, se eonjuga eu
adoptarea uneiatitudini critice fata de ideile ~iactiunile proprii 9i
eu reeeptivitatea fala de opiniile celor din jur. Jnter-ve~iile asistenteipentru
.

men~inerea independen~ei
I
Luarea de - Rapiditatea cu care persoana delibereaza Intr-o situatie eom-
decizii
Stima de sine
plexa ~iurgenta ~i adopta hotararea cea mai potrivita.
. -I
- Aprecierea obiectiva a capaciteltilor, a trasaturilor caracteriale
- sa informea?a asupra dorintelor ~i posibilitatilor intelectuale $i fizice ale
persoanei
- II ajuta sa-$i faca un plan zilnic
I
predominante prin comparatie eu altii; 0 trasatura a cunoa9terii - orienteaza persoana spre acele activi ~i corespunzatoare capacitatii sale ~i
de sine este demnitatea; demnitatea Inseamna con$tiinta care-i permit sa se realizeze
propriei valori In conditiiJe respectului fata de a1tii,a neacceptarii
Injosirii $i a puterii de a adopta decizii. - incurajeaza orice activitate care intere eaza
-II stimuleaza ~i sustine pentru a obtine performanta doritel
imaginea de ~ Sa-i placa Infati~rea sa, aspectul pe care II are~i sa fie
sine

Comporta-
sanatos
, •...
~,--
'"

- Copilul
Jb Dependenta in
____ Si tisfacerea nevoii I'
mentul (Iegat Multumire fata de un succes ~colar
de stadiul de
dezvoltare)
- Aprecierile pe care Ie fac lnvatatorul/profesorul, parintii, colegii
asupra munciilui ii provoaca emotii putemice de bucurie 9i
satisfactie $i-i stimuleaza vointa de a se afirma
Cand aceasla nevoie nu este satisfacut~ , pot surveni urmatoarele probleme:
1. Devalorizarea
~. Neputinfa .
I'
3. Dificultatea dea se realiza
Activitati sportive: } vezi anexele 2 9i 3
- inventivitate, darzenie, daruire pentru re~ita echipei
Activitate pe plan social, familial:
- i$i da seama ca munca depusaeste importanta. 0
4. Dificultatea de a-~i asuma rolurisol iale

Surse de. di1cultate

I
.,=~ .• .•..•. -. ""'-':.~-_.
Indepline9te cu ser1tlzitafe",raspul'tti~e--"
"'-' ~...~"" ... - .
"
~'b" -~ . . "'" ;
......
';"'; ..•.. ,;..
DE OROIN
- Adulli ~i persoane Tnvarsta
Dragoste fatade munca: . Fizic
SURSA

- diminuarea unei func ii, handicap, lipsa de control

--

a
I
- interesul fata de munca, daruirea influenteaza calitatea muncii
sfincterelor, neajuns fizic, bstacol pentru mi9cari, durere
$i capacitatea de a muncii
Aprecierea muncii:
- munca trebuie sa corespunda niveluJui de pricepere ~i
pregatire, sa fie in echilibru eLI capacitatea individului.
Psihologic
,
'- tulburari de gandire, an jetate, stres, pierderea imaginii de
sine, pierdere - separare, ituatia de criza
I
Bucuria rodului muncH, apreeoerea colectivului $i conditiile de'l \.
lucru corespunzatoare - respectarea tuturor ri6rmelor igienice,
aparatura corespunzatoare, colectiv In care predomina relatiile
de ajutor, respectul reciproc - sunt factori care stimuleaza
Sociologic ..:.e$ec profesional, contlic profesional, conditie socia/a, legi ~i
reglementari in dezacord cu valorile individului, lipsa de cu-
I
activitatea. . -; '" no~tinte:.insuficienta cunOc9tere de sine, a altora, a mediului

334 335 I
";

I
i] '''~ "--,-.<8::"'""'.-'" *,~.~,:".~"",
..'-"",".-.-.'
.

I de deper denta:
Pacient cu sentiment de devalorizare

I 'cep~ia negativa pe care individul

"ea per sonala ~i competen~a sa
OBIECTIVE
Pacientul sa
INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE

- asculta activ pacientul pentru a-i permite sa-$i exprime

fie con~tient sentimentele privind dificultatea de a se realiza
stari d. dependen~a
I "

sentiment de
,..~., q

"- - .'.
- Pacientul nupoate a( cepta noua stare In care. se gase$te,
"
de propria sa -ajuta pacientul sa identifice motivele comportamentului sau, "
valoarn '$r)~ .apreciaia posibititalHe fizice' $i interectuale
competenfa
' -, .
- sesizeaza arice forma de interes pentru 0 anumita activitate
inferior-itate modul cum arata, Infali$ rea sa
$/-1antreneaza in desfa$urarea ei

I $i de pier-
dere a ima-
ginli de sine
- Indruma spre acele activitali care sunt atractive pentru
pacient $i totodata utile
- observa $i noteaza arice schimbare in comportamentul ,
Dificultatea - Stareade dependenta In care se afla nu-i permite participarea
I in a participa
la activitafi
obi~nuite sau
la activitap
pacientului (depresie, satisfaclie)
- apfica tehnicile de Ingrijire adaptate nevoHorpacientului
- identifica cu pacientul factorii care 0 impiedica sa se realizeze:
I

familia, limite economice, starea de sanatate

noi
I Descurajare,
depresie
- Stare sufleteasca de tr stele asociata cu nemullumire Pacientul
sa-~i reca-
- cunoa$te aspiraliile, sentimentele, interesele $i capacitalile
pacientului
pete interesul - II ajuta In reevaluarea capacitatilor $; aspiratiilor sale
Sentimente - indepartarea din colee iv, nefolosirea In diverse activitali
I de izolare, de
inutilitate, de
respingere -~ ~
fala de sine
~i de allii
- II susline in stabilirea unor proiecte
- ajuta pacientul sa se adapfeze la naul rol pe care II are sau la
statutul sau
- II ajuta saie1l.lizeze 0 percepere justa a ~ealitatii, sa se

I Incapacitatea
de a trece
peste
- Nu poate depa$i anuiT ite momente critice care i-au diminuat
Increderea in sine
integreze In colectiv
- observa reactiile de satisfactie sau de nemullumire ale
pacientului
dificultaJj - explica necesitatea eunoa$terii mediului In care traie$te $i a
I
....

Somnolenfa, - SenzaJie desomn, ind' ereola la ce se Intamp/a In jurul sau celor din jur
pasivitate

I, Agresivitate
"'1)iminuarea
motivafiei,
. - Comportament provoc, tor pus mereu pe cearta
' .•..Pat:/enru\'-r1Cl'
tohSideri
dezinteresat, neatent
necesarsa eft!!ttueze acthti~este:
i .'~;
'
2. Neputin~a:percl?P~ia' individ!llui asupra lips.ei
•..••. :.:.~I

de control aev~nimentelol" int~o situat;ie data

"'.- •.••. ~ .••. ~ ..•••....•.. '". "."'.5$0"',:~ .•• - -".,.,.rf!&,..~~ •. - :.~

"
interesului,

I concentrarii
Incapacitatea
de a face
- Starea de dependenta izica, psihica sau sociala nu-i permite
pacientului efectuarea ac ivitali10r preferate
Conflict ..
Manifestari de dependen~a
- incapacitatea pacientului de a da dovada de comportamente
ceea ce pre- personal adecvate fala de rolurile profesionale alese sau impuse
I fera sa faca
Disperare.
,

- Starea de deznadejde, dezolare, suferinla deosebita .

"- se datoreaza conflictului dintre valorile individului $i normele
sociale sau starea de sanatate
,
I Obsedare de
problemele
- Pacientul este preocup :it In permanenla de problemele sale,
care au prioritate fala de ( ctivitatea depusa, In vederea realizarii
i,"
E~ec
~k - nu realizeaza sarcinile obligatorii impuse, care sunt legate de

I
sale Ir:~-
profesional rolul profesional pe care I~aales sau i s-a impus

I 336 "

....
-.
:.~.;c.:
:,:
337
 ~

Oificu!tate in
a lua decizii
- pacientul nu poate lua deciziile cele mai potrivite In timp util,
nu poate cunoa~te ~i corela evenimentele
Pacientul sa
I
- orienteaza pacientul sp e alte activitati decat cele anterioare in
I
poata realiza: raport cu capacita1i1esal
~i a controla
evenimentele ~i aprecia - ajuta pacientul In recu erarea fizica, psihica pentru reducerea
obiectiv handicapurilor ~i obtiner a independentei
Apatie
Retragere,
- prezinta lipsa de interes tata de activitatea impusa sau.aleasa
- renunta la activitatea sau tunctia pe care 0 detine ~i se
activitafile
sale
- ajuta pacientul sa cun asca $i sa-$i insu$easca criteriile de
control care-I ajuta In aprecierea activitatii sale zilnice, a
obiectivelor realizate, a i ealurilor sale
I
. resemnare comp..J~0
_. In aceasta.situatie c -- . ._; - observa obiectivitatea pre9ierilorpacientului

I
..
, ... "~--,. noteaza orice -modifi are In comportamentul sau starea
Oocilitatea - se supune cu u~urin1a unor decizii care nu-i apartin
pacientului
Agresivitate - cauta prilej de cearta Tnpermanen1a, este provocator tata de
colectiv

Fatalitatea - considera ca mersul lucrurilor In via1a au tost influentate in

mod prestilbilit de 0 forta suprema; consecintele sunt de
Rolul asi~tentei in promov~rea unui concept. pozitiv
, despre Isine I
neinlaturat, inevitabile Conceptul de - reprezinta percep1ia s;biectiva pe care a are 0 persoana
Upsa de
ambiJie
- nu mai dore~te sa-~i atinga scopul, sa realizeze ceva anume
sine despre ea insa$i din pun t de vedere fizic, emotional ~i social
.;..se exprima prin compo ament, cuvinte, sentimente I
Componen-
Agasare - stare de enervare, de iritare pe care pacientul
permanenta sau periodic
0

- staresufleteasca apasatoare, insotita de mahnire, amaraciune

are in
teleconcep-
tului despre
sine
- identitatea se refera la ficitatea individului, obtinuta in timpul
fazei de socializare
- imaginea corporala est imaginea pe care un individ $i-o face
despre propriul corp .
I.
Tristete
- stima de sine este apre ierea valorii personale
Sentiment de
inferioritate
- stare de dezavantaj pe care pacientul
cu ceilalti -
~-
0 percepe in comparatie - performanta rolului este omportamentul prin care 0 persoana
participa la un grupSiocial
I>
Factori care - identitatea
...;;Interven1:iile

Pacient cu sentiment de nepl,itinJa

asistentei - afecteaza
componen-
tele concep-
- probleme sexuale
- alcool, droguri
- viol~
I
tutui despre - agr'esiune
OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI AUTONOME ~I DELEGATE sine - spiializare
- separarea familiala
- imaginea corporala
I
P~~.ientul ident[flca, prinRQservape ~ conversatie C!! pacientul, c~uza
...,.. - al!er.ar.eaJunqiitor slmZOfiale $i-;motrice .~

s~H)i reca-
pete increde-
~~ti~iei
inutilitate
sale~ ~ ';itUatiih~ care Ii provoaC;~.s~ritime'niurde

- ca~tiga increderea pacientului prin modul sau de comportare

- pierderea unui oega~ sau a unei tunctii
- obezitatea
- prezenta unei cicatrice
I
rea ~i stima ,.;.stima de sine
de sine ~i pein discu1iile purtate
- II.ajuta In cunoa~terea $i reevalue;treacapacita1ilor sale
- 11 consulta in planificarea activitali10r propuse "' e.
- incapacitate de sati~taceFea nevoilor
- e$ecuri repetate
, - dependenta de altii
I
- neglijenta familiei, pqietenilor, colegilor
- informeaza pacientul asupra dreptului sau dea Ilia decizii care - viol, agresiune
11 privesc - performanta rolului
- observa reactiile pacientului la luarea deciziilor , - incapacitatea de a i~deplini un rol
-11 convinge de importanta lor ~i de responsabilitatea ce-i revine - izolare sociala foetat
- interdictia de a indeQlini un rol pentru care e$ti pregatit
338 339
:t i,1
I

l
,.......
-I 1

I ReacJia - evita conversatia ~i int~ractiunea cu altii ' - a-I incita sa aiba initiativa in materie de autoingrijiri $i
pacientului - are aspect neingrijit readaptare

I cu un con.
cept de sine
perturbat
- i~i gase~te refugiu in al~ool, droguri, fumat excesiv
-este indecis
- nu poate sa-~i reZOlve~Oblemele
- a-I incuraja in mentinerea unui aspect fizic placut $i ingrijit
(sa se coafeze, sa se rada etc.)
-a face bilantul progreselor sale efectuand impreuna
evaluarile
- i~i ascunde unele partl Ie corpului
I , ':'exprim~ critici seve'ie"'i .a'de~sine ~i fala de altii
- prezinta anxietate, tea a, disperare
- a-i apreci:;q..rogresele facute '''""
- a-I incuraja sa-$i identifice resursele, pentru schimbarea
comportamentuJui (interes pentru activitati artistice,
- manifestii ostilitate, rna ie, furie
sportive, estetice, organizatorice etc.)

I - se considera un ratat
- are impresia ca este n~glijat de cei din jur
- i~i exprima Iipsa de inc~dere fala de personalul ce-I ingrije~te
- a nu manifesta dezgust sau repufsie fata de aspectul
pacientului
- a nu-l judeca sau critica in timpul acordarii ingrijirilor
- a-i respecta intimitatea

I IntervenJii-
execuJie .
a) stabiHrea unei relatii t~apeutice
- manifestarea unui interes sustinut fata de pacient $i 0
atitudine inlelegat are
- a incuraja familia sa-i acorde suportul de care are nevoie
$i sa accepte schimbarea dinamicii familiale
- asigurarea unui c1imatde lini~te $i siguranta
- ascultarea pacient lui cu atentie, aratandu-j ca are timp
I . pentru el
- respectarea paciejtulUi
• DE RETINUT:
- este important sa se planifice activitati pe care pacientul sa Ie poata indeplini
- abordarea de subi cte care-I privesc
- sarcinile nu trebuie sa fiedificiJe, pentru ca este de preferat un succes mic,
I b) ajutarea pacientului in definirea conceptului de sine
- i se vor adresa i trewri pentru a afla modul in care
pacientul se perce e ~
decat riscul unui e$ec intr-o sarcina importanta
- sarcinile sa aiba dificultati progresive, pentru atingerll3 obiectivului
- schimbarile sa se faca gradat, pentru a da patientului timp suficient sa se
Exemple:
adapti:lze ~i sa evite compromiterea, din nou, a conceptului despre sine
I - Ce faceti ma; b ne?
- Ce talente ave ?
- Cat de U$or va exprimati opinia cand este diferita de
- interventiile trebuie sa se bazeze pe principiul ca.pacientul trebuie mai intai sa
ia cuno$tinta de problemele $i agentii stresanti care-J asalteaza ~i apo; sa Ie
inteleaga $i sa aqioneze pentru a Ie depa$i ..
a celor:lalti .

I - Ce parere ave i despre profesia dumneavoastra?

- Va sirotiti apre iat?
- Care este ide lui qumneavoastra?
'- interventiile asrstentei trebuie sa interactioneze cu pacientul $i familia acestuia.

.Pentruprelungirea vie/ii,omulare nevoie

t .. ~....• ~,,~ _ •.••.

"" - Ce r-espqn~aI:>i!. <W a~ !flJa[11i1ie?etc.
- va fi incurajat sa-~ exprime Sentiinentele
- va fi ajutat sadesc ie modul cumpercepe el raporturile cu
'~-' U-2- .•• ~~, l..tts ~ de..p(fJ}'l!fS!!..ca ec.hiJibratii, aer prqasp¥!.&i pl(f7?.b;ij"
. (Hipocrate)
'_ ~~.

altii 13. NEVOIA DE A SE RECREA

I c) ajutarea pacientului d a se adapta la rolul de bolnav
- II incurajeaza sa ~i priveasca rana ~i sa utilizeze
aparatele auxilia e (baston, carja, cadru)
Defini~ie.:
Recrearea este 0 necesitate a fiintei umane de a se destinde, de a se distra,
d) menpnerea identitatii acientului {recurgand, pentfu aceasta, la activitati agreabile, in scopulobtinerii unei relaxari

I - i se permite folosir a obiectelor ~i lucrurilor personale la

care tine mult
fizice $i psihice.

e) ajutarea pacientului in regasirea unui concept de sine pozitiv I. Independents in activitapile recrsative
I consta in:
- a-I invata autoingriliri adaptate lui
- a-I incuraja sa afirrre "eu pot"
Dezvoltarea fizica ~i psihica a omului. nu poate fi inteleasa in plenitudinea ei,
daca nu se iau in considerare unele din dimensiunile psihocomportamentale ale
personalitatii - jocul $: activitatile recreativ-distractive.
341
r

Omul a fost, dintotdeauna, con~tient de necesitatea de a-$i ocupa 0 parte din

II
:J. I - Ernoliile
timp cu activitati recreative, pentru a realiza un anumit echilibru afectiv, Com-
pensator in raport cu indeletnicirile sale cotidiene, responsabile ~i uneori stresante
In perspectiva educatiei permanente, activitatile recreative trebui.e.integrate p~
. Activitatile recreati
emoliilor $i efiberarea te
Pentru atingerea ac
e permit individului exteriorizarea
siunii.
stor scopuri,individul opteaza pentru
I
tot parcursul vietii ~i concepute intr-o legatura nemijlocita cu functia lor formativa. divertismentul care i se are potrivit.
in $coala, elevii trebuie sa-~i insu$easca diverse procedee rationale de invatare
~i practicare a jocurilor, sa-$i formeze atitudini favorabile fata de actiyitatile
recreative, sa Ie aprecieze. vajoarea, sa intele<m~.J,xportanta~i necesitat~ Ior'ln
- Cu/tura
Fiecare popor, prin traditiile lui specifice, propune,
I
viata omului. organizeaza. $i den'll ,,:-~ a~tivitati recre~ti"e' sp'ec1fice
Sedentarismul - adica (ipsa de mi~care, solicitarile profesionale monotone,
uniforme, 9i mai ales, necompensate, plus viata In atmosfera poluata a ora$elor la
comunitatii respective. a noi In lara, serbarile populare' (ex.
sarbatoarea narciselor lalelelor etc.), ceremoniile (nunli,
botezuri $.a.) sebucu de 0 larga participare. ceea ce
I
care se adauga $i alte cauze, predispun la 0 serie de tulburari organice ~ipsihice.
.demonstreaza eficacitat a acestor modalitali de satisfacere a
capabile sa zdruncine sanatatea ~i sa duca in final, lascaderea capapitatii de nel/oii de recreare.
mundi.
Loisir-ul, notiune caracteristica civilizatiei timpurilor noastre, are 'un rol
- Ro/uri sociale
Persoanele lncadr e lntr-o munca orgariizata. care Ie
I>
fundamental In efortu( continuu al omului de a-$i mentine echilibrul fizic !;ii psihic,
asigura un timp optim po sa-$i satisfaca aceasta nevoie printr-o
respectiv sanatatea.
Divertismentuf, distractia, relaxarea sunt principalele functii ale acestor tipuri de
activitati accesibile pentru toate varstele.
recreare cotidiana, peri iea (Ia sfar$it de saptamana) $i anuala
(vacanle, concediul de ihna).
Pensionarea mare$t timpulliber al indivizilor, care pot sa-$i
I
I.'
organizeze activitatile re reative dupa gustul $i posibilitalile lor.
Factori care influen~eaza satisfacerea nevoii - Organizarea socia/a
Factori '..,...
Varsta - Copilul mic ~i pre~colarul i~i petrec 0 mare parte din Asigurarea conditii,orl$i a accesulU.i fa activ..ita.!i .diversificate
de petrecere a timpului liber: odihna. distractiile. lnva!area $i
biologici timp jucandu-se, ceea ce va favoriza dezvoltarealui fizica $i va
influenta atat sfera proceselor psihice, cat ~i persO'1Jalitatea
acestora.
realizarea favorizeaza atisfacerea acestor nevoi. Ete sunt
diferite de ./a tara la ara depinzand deconditiile
economice.
socio- I:
, ,

- $colarul imparte timpul intre lnvatatura $i joe.

- Adolescentul continua jocurile copilariei $i pubertatii In
forme modificate $i face trecerea spre activitali!e recreative ale
tinerilor $i adultilor.
Manifestari de independen~a I
- Stama de relaxare, delincetare a unei tensiuni nervoase sau
Maturitatea fizica $i psihica permit adultului alegerea $i
organizarea activitalilor recreative In raport de preferinte, timp
fiber, posibilitali ~ anturaj. SatisfacJla
a unei stari de incordare
- Sentiment de muftumir ,de ptacere
I.
~
Dinamicapsihica mai redusa- a varstriicului ij'limiteaza PI~cerea
- - ,,,--. -,-i,,~

I:,
'"c-~
- Senzatia sau emolia a reabila, legata de satisfacerea nevoii,
alegerea $i explica interesuldiminuat pentru activitaliie sportive de relaxare
dinamice $i retragerea spre cele de interior.
- Constitufia $i capacitafile fizice Amuzamentul 1- Distraetie, divertismentJ inveselire
Activitalile recreative care impun un efort fizic deosebit
trebuie selectate $i practicate dupa constitutia ~i capacitatile
fizice ale fiecarui individ.
~{:.:
~~;
I
- Dezvo/tarea psih%gica 'fl Interven1:iile asistentei pentr~ men~im!rea independen~ei
Factori
psihologici Jocul $i celelalteactivitati ludice contribuie fa formarea
principalelor trasaturi ale personalitalii $i conduitei copilului, =~ - exploreaza gusturile $i interesul paci~ntilor pentru activitati recreative, pentru
I
I
precum $i la realizarea controlului emolional. 'I "
;~ petrecerea timpului' iiber;
-
I
'!'::
;'~
342
..•.•...•. •.......•.....

~;t.~)
~
)f'":,.

(".
":;.
 ,......,

II
I - planifica activitati recreative impre~na cu pacientul;
- asigura conditiile necesare;
Prezentam incontinuare urmatoarea problema de dependenta:

Neplacerea de a efectua activita~i recreative

I - organizeaza activitati recreative inlividua,e sau in grup, in functie de varsta,
posibilitati $ilocul de desfa$urare al ace tora: . i

- jocuri distractive, fO,rmativ-edu ative, de echilibrare $i tonificare Neplacerea de a efectua activitati recreative se define$te ca fiind 0 impresie
. - auditii muzicale dezagreabila $i penibila care conduce la inaetivitate, plictiseala $i tristete. .

I - vizionari de filme
- intalniri cu personalitati artistic
Manifestari de dependen~a
- faciliteaza ac-cesulla biblioteci, sali Ide lectura sau procura carti. reviste

I - antreneaza $i stimuleaza pacientii ~ aceste activitati

Inactivitatea - Lipsa de interesfata de aetivitatile eurente ale vietH. Persoana
este pasiva, dezinteresata fatade ceea ce se .petreee in jur, nu
participa la activitati

(I II. Dependenta in
de a s
atisfacerea
recrea
nelloi; Plictiseala

Tristetea
- Impresia devid, de triste$e, lipsa de interes pentru activitati
sau evenimente curente ale vietii
- Starea afectiva manifestata prin indispozitie $i insatisfactie,
Nesatisfacerea nevoii de a se recre~ poate genera urmatoarele probleme de
care impiedica individul sa se inveseleasca .
I dependenla:
1. Neplacerea de a efectua activltat,. recreative.
2. Dificultatea de a indeplinl activit li recreative. } ~ezi anexele 2 $i 3 - Interven~iileasistentei -
~!I 3. Refuz de a indeplini activitali re reative

$urse de Idificultate
Pacient cu neplacere de a efectua activitali recreative

OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTO NOME $1 DELEGATE

I Sursede
ordin fizic
- Lezarea integrita.Vtii
~fizice, handicapuri. co.nstr.angeri fizice
{pansamente, aparate ipsate)
Pacientul sa
prezintestare
de bun a
- asistenta medicalaexploreaza ce aetivitati recreative liproduc
placere pacientului;
;- analizeaza $i stabile$te daca acestea sunt in concordanta cu
- Diminuarea capacita ii functionale a organelorde simt dispozilie starea sa psihica ~i fizica;
I - Deiechitibre: durere - ptanifica activitati recreative impreuna cu pacientul;
- organizeaza activitati recreative specifice pentrucopii, adulti,
varstnici;
Surse de - TulburM de gfmdir-e.1d.e memorie - antreneaza bolnavul in activitati ~i-l ajuta;

I ordin
psihologic
""'-Afectarea starHde c~n$tiema
- Anxietate
-asigura mediul corespunzator;
- amenajeaza camere de recreare: pentru auditii muzicale,
. vizionari de filme, TV;
- Stres - are in vedere ca activitatile sa nu-I suprasolicite, sa nu-l .

I - Situatii de criza
- Neadaptarea la rolul ~e bolnav $i la boala
oboseasca, ci sa-i creeze stare de buna dispozitie;
- noteaza reactiile.~imanifestarHepacientului cu referire directa la:
- starea de plictiseala $i tristete

I Surse de
ordin
- Singuratatea, retraglrea. pensionarea
- Munca invechita, de utina
Pacientul
sa-si
recapete.
increderea in
- determina pacientul sa-$i exprime emotiile $i sentimentele;
- ca.$tiga increderea bolnavului $i-I ajutasa
momentele dificile;
depa$easca

- administreaza $i supravegheaza etectele tratamentului indicat

fO[Jeleproprii de medic:
I sociologic - Conflicte $i e$ecuri i indeplinirea rolurilor sociale
- Lipsa de cuno$tinte espre sine $i despre cei din jur
- antidepresive
- tranchilizante

345
I j
 Pacientul sa
beneficieze
de somn
- invata pacientul tehnici de relaxare
- II ajuta sa Ie execute ~i ot'serva modul cum Ie realizeaza
Pedagogia ~i medicina sunt doua dom nii care se interactioneaza $i au analogii.
Finalitatea practica pentru medicina este astrarea sanatatii ~i/sau vindecarea.
De-a lungul vietii sale, omul trebuie s se adapteze continuu la schimbarile de
I
mediu, care modifica masurile necesare entinerii sanaUltii. Cunoa~terea de sine
odihnitor

Pacientul
sa-~i
- va fi consecventa in planificarea~i organizarea actiyitatilor
recreative;
este esentiala pentru a: preveni $i analiz unele obi$nuinte, astfel incat sa poata
verifica daca a luat masurile adecvate me tinerii sanatatii.
In urma acestei analize, omul poate si Ii nevoia de a invata mijloacele cele mai
I
- persevereaza in ace'e activitati recreative care corespund eficace de mentinere a sanatatiL
amelioreze
eondiJiile
fiziee
constitutiei pSihosomafi(;e a bolnavului;
- asigura 0 cre~tere graduala a dificultatii acestor act,ivitiW
Dupa ce a dobandit cuno$tirllc, atitudi i, deprinderi pimtrumentinerea sanatatii,
el capata un semtiment de siguranta, pri care devine capabil sa lupte impotriva
bolii, anxietafii $i.stresului vietii cotidiene.
I
Asigurarea mijloacelor de recreare a pacientuhii Faetorii care influen~ealzasatisfacerea nevoii I:> : .',

Seop - diminuarea anxietatii Faetori - Varsta

-favorizarea repausului
- ameliorarea conditiilor de spitalizare
biologici Copilul, in timpul c e$terii ~i dezvoltarii sale, invata cu
u~urinta metodele $i mijl acele de a-~imentine sanatatea, daca
1,1
este instruit, supravegh t $i controlat.

I'. :
."
- alegerea mijloacelor de recreare (individualizate in functie de
Rolul Adultul invata $i se perfeclioneaza pentru a utiliza toate
varsta, preferintele pacientului ~i starea lui fiziologica)
asistentei - asigurarea conditiilor optime pentru aceste activiUiti mijloacele necesare me tinerii sanatatiL .
..Co supravegherea pacientului in timpul activitatilor de recreare, Varstnicul acumule a mai greu noi cuno~tinte (amnezia de /'}-~
::I;.:i-~::"!
pentru a nu se produce agravari ale starii lui fizice ~i psihice fixare), dar are capacit tea de a Ie utiliza $i adapta pe cele
- aprecierea impactului activitatii lor recreative asupra invatate anterior.

,
pacientului .. - Capacitali fizice

1
Fiintele umane, potri tconditiilor lor fizice (integritatea fizica
somatica ~i a organelo de simt, facultati!e intelectuale),. fac
JnviiJiim pentru viaJii, nu pentru $coalii~ posibila dobandirea de uno~tinte, atitlidini, deprinderi pentru
(Seneca) mentinereasanatatii.
Factori - Motivarea - totiilita a 1actorilor dinamizatori ~i directionali
.:':};';

14.NEVOIADE A iNVATA psihologiei care II dinamizeaza pe om, II incita la actiune, ii jaloneaza

CUM sA-TI pASTREZI SANATATEA directia acesteia.
Printre factorii motivat onali de dinamizare sunt: trebuintele ~i
nazuintele.
I ;,.::' !
'.i

Defini1:ie~
A rlwata este acea necesitate a fiihtei'umane de a acumula cuno$tinte, atitudini
~i deprinderi pentru. modificarea compbrtamentelbrsale sau adoptarea de noi
Invatarea, ca aetivita umana, raspunde unor trebuinte sau
interese ale persoanei, eci se supune legii motivatiei ~j este
indreptata spre un sc p, adica se supune legii finalitatii:
finalitatea practica in m icina care rezida in pastrarea sanatatii
I:,'
comportamente, in scopul mentinerii sau redobandirii s~lliatatii.
sau in vindecare.
I. Independen~a in satisfacerea nevo;; , - Emoliile
Emotiile $i sentiment Ie legate de anxietate pot accelera I
I."
Invatarea este 0 problema comuna a pedagogiei, pSihologiei,eticii, sociologiei proceseJe de cunoa$tere (pacientul devenind con$tient asupra
$i a altor $tiinte, care cerceteaza comportamentul uman din diferite punctede propriei responsabilitati c 0 are asupra sanatatH sale). '--.

vedere. . .",
Factori - Mediul ambiant
Procesul invatarii este deosebit de complex ~i cuprinde organizareciintregii
sociologici Un mediu ambiant a~cvat, cu luminozitate $i temperatura
comportari a individului, pentru a deveni capabil sa-~i dirijeze intreaga sa activitate
normale, atmosfera de ca m $i lini$te, creeaza ambianta propice
in mod creator, in functie de conditiile in care se afla, pe baza cuno$tilltelor,
priceperilor $i deprinderi!or insu~ite anterior.
346
pentru insu$irea de cuno tinte.

347
I.
le, I '~,
 i
I

I~ Manifestari del independen~a Surse de dificultate

I~ Dorinla $i
interesul de
lnvalarea - activita e pentru Insu$irea de cuno$tinte $i
dobandirea de noi dep inderi In toate sectoarele vietii psihice
(cunoa$tere, vointa, em tivitate). '
Surse 'ale di~
ficultalilor de
ordin fizic
':":Lezarea integritalii fizice
- Deficitele senzoriale, In special, auditive $i vizuale, tulburarile
de vorbire (dislalie, afazie), diminuarea sau abolirea simIului
independenla senzorial vocal.

I: Produsul final al In alaturii poate fi: un concept teoretic, 0

atitudine, 0 deprindere,'otorie sau poate fi multidimensional.
_ Deprinderea - comp nenta automatizata a activitatii. Pentru
'- Durerea In lllnclie dB'intensitatea eidetermina manifestari
fizice (modificari ale ritmului respirator $i cardiac, ale T.A. pana
la starea de $oc) $i psihice (nelini$te, agitatie, iritabilitate,
mentinerea independe tei In satisfacerea nevoii de a Invata

I: sa-$i pastreze sana

necesitatea forrnarii de
oblinerii unei stari de bi
atea, pacientii sunt con$tienti de
titudini $i deprinderi corecte, necesare
e.
Surse ale
dificultalilor
teama)
- Afectarea starii de con$tienla: obnubilare, delir, coma
- Dezvoltare intelectuala: un intems redus Iimiteaza acumularea

I' Acumularea
de cuno$tinJe
_ Cuno$tinle (informati) - reflectarea In con$tiinta a realitalii
obiective
Dorinta, interesulin acumularea cuno$tinlelor.
de ordin
psihic
de cuno$tinte.
- Tulburari de gfindire $i memorie:
Gfindirea - proces psihie, ce reflecta nemijlocit - dar
abstractizat $i generalizat - obiectele, fenomenele, relaliile

Ie Modificarea
comporta-
mentului fala
_ Educalia - ansam
nO$tintelor, de formare
Educatia pentru s'
lui de actiuni de transmitere a cu-
deprinderilor $i comportamentului.
atate are rolul de a oferi pacientului
dintre ele.
Memoria -capacitatea de asimilare,fixare $i reproducere a
experientei cognitive acumulate.
modalitati concrete, sp cifice de menIinere sau redobandire a
'1: de sanatate
sanataIii (rolul de educ tor al asistentei medicale).
- Anxietatea - sentimentul de disconfort $i de tensiune pe care
Ie simte omul in fata problemelor vietii.
- Stresul- dezechilibrul intre experienta la care individul trebuie
sa faca fata $i capacitatea sa de a realiza acest lucru. cu

'I: Interven~iile asistentei pentru men~inerea independen1:ei repercusiuni asupra starii de sanatate.
- Situalia de criza
Estedeterminata de situatii majore din viata:
- asistenta medicala exploreaza neVille de cunoa$tere ale pacientului;

-I - elaboreaza objective de studiu cu p cientul; .

_ informeaza cu privire la mijloacel $i resursele pe care Ie poate asigura:
- pietderea unei persoane dragi
- modificarea importanta a schemei corporale
- modificarea modului de viata
bro$uri, carli, pliante, reviste, diapozitive etc.;
_ suspne motivarea pacientului far de cuno$tintele care urmeaza sa Ie Surse ale - Mediu necunoscut (de exemplu emigrarea intr-o tara cu Iimba
dificultalilor necu[loscuta).
.dobandeasca;
de ordin ~ Lipsa interesului de a invala legata de educalie $iculturi1
_ organizeaza activitati de educate pentru sanatate: convorbiri, cursuri,
sociologic .' Educalia - ansamblul acIiunilor de' transmitere a
conferinte, filme, demonstralii practice; ,, c.'
cuno$tintelor, formare a deprinderilor $i comportamentelor.
_ prezinta materiale cu subiecte inte sante, atractive, cu mijloace $i procedee Cultura - totalitatea valorilor materiale $i spirituale create de
adecvate nivelului de cultura $i gradului e Intelegere a pacientilor. omenire in procesul practicii social-istorice
- Lipsa cuno$tinlelor
n. Dependenta in sat;stpJcerea neva;; de a invata Absenta cuno$tintelor sau un nivel scazut de cuno$tinte
despre regulile generalede igiena fizica $i mentala, despre
sanatate $i menIinerea ei.
Daca nevoia de a InvaIa nueste satlsfacuta survin urmatoarele probleme de
- Insuficienta'cunoa$tere de sine - conduce la comportamente
dependenla:
1. Ignoranla faUt de dobandirea djnoi. cuno$tinle, atitudini, deprinderi $i .fenomene negative, care depa$esc posibilitatile de adaptare
ale individului.
2. Dificultate de a invala }. .
3. Cuno$tinle insuficiente eZI anexele 2 $13 - Insuficienta cunoa$tere a mediului inconjurator

48 349
 ,;\

Prezentam urmatoarea problema de dependenfa: - Interventiil~ asistentei -

Pacient-cu probleme generate de ,ghoranfa
Ignoran~a.
OBIECTIVE INTERVENTIILE ASIS~ENTEI, AUTONOME ~I DELEGATE
Lipsa de cuno$tin/e, priceperi, deprinderi pentru men/inerea sau recuperarea san;jta/ii
Pacientul sa - Exploreaza nivel I de cuno~tinte al bolnavului privind
Manifestari de dependen~a acumuleze boala, modul de manif stare, masurile preventive~i curative,
.. ~.~
no! modul de participare la.i terventii ~i la procesul de recuperare;
Cuno~tinJe Bolnavul nu are cuno~tinte referitoare fa: cuno~tinJe -identifica manife arile de dependenta, sursele lor de
insuficiente - boala difieultate, interactiunile or cu alte nevoi;
- prevenirea imbolnavirilor
- importanta respectarii tratamentului - stimuleaza dorinta e cunoa~tere;
- prevenirea complicatiilor
- perioada de convalescenta
....:motiveaza importa ta acumularii de noi cuno~tinte;
- eon~tientizeaza b Inavul asupra propriei responsabilitiW
I:::
- reintegrarea socio-profesionala pri\(ind sanatatea;
Nu infelege
necesitatea
Datorita tulburarilor de gandire
- Ritmul gandirii poate fi accelerat - fuga de idei: ideilese
- organizeaza activ/tap educative, folosind metodele de
invatamant cunoscute:
I"i"i
de a invafa ~i
nu este
succed cu repeziciune, incat nu pot fi ordonate intr-o insu~ire
rationala.
- expunerea, ~onversatia, demonstratia respectand ':
I'j':}
receptiv principiile pedagogice; .;.f..'
- incefinirea rifmului gandirif. scaderea puterii de judecata,
imposibilitatea de a gandi - verifiea daca bolna ul a inteles corect mesajul transmis ~i
- InoperanJa gandirii: prive~te legatura logica dintre nopuni ~i daca ~i-a insu~it noile c no~tinte. . I:;:!

I'. ,.
idei(amestec de cuvinte fara legatura) ~
Paeientul sa - identifica obieeiuril ~i deprinderile gre~ite ale bolnavului;
'",. ,; '
" .<
,

- Tulburari de memorie: amnezie de fixare ~i/sau de evocare

- Anxietate dobandeasca - corecteaza deprind rile daunatoare sanatatii; ~~:
:.:::.
I atitudini,
- Stres - line leelii de: form re a deprinderilor igienice, alimentatie
- Datorita unor evenimente neprevazute, bolnavul trebuie sa obieeiuri ~i ralionala, mod de vial echilibrat, administrare a diferitelor
Nesiguranfa
~i frica de faca fata unor necesitati de schimbare a stilului de viata~ia deprlnderl tratamente;
necunoscut obiceiurilor pentru redobandirea sanatatii. EI ignora masurile ce noi - efectueaza demontratii practice;
pot fi luate pentru redobandirea independentei.
-_. - intocme~te progr me de recuperare ~i reeducare a
Neobi~nuinfa - Bolnavul nu acorda importanta cuvenita bolii bolnavilor cu defiCiente enzoriale '~i motorii (gimnastica medi-
in abordarea - Nu respecta sfaturile medicale in tratarea sau prevenirea cala, kinetoterapte);
anumitor ac- ' imbolnavirilor
- va incuraja ~i ajuta ~adobandireanoilor deprinderi.
fiuni pentru
redobandirea . ,. ,£:,~"7" -~ . ,."'" , L •••••••

sanatalii
- Bolnavul nu are acces la informalii, dar nici nu este interesat
Rolul asistentei in eduda~ia pentru sanatate
Lipsa de
informalii de procurarea lor Deflnille - educatia este un proce~ interactiv ce favorizeaza invatarea
Lipsaintere- - Este refractar la arice actiune sau cuno~tinte necesare
sului de a mentinerii sau redobandirii sanatatii Seop - cuprinde actiuni care a~ seopul de a promova sanatatea, de a
invala " preveni boala, de aajut persoana sa dobandeasca mai muM
Dificultate in - Tulburari de gandire:
autonomie, de a asigur continuitatea ingrijirilor din spital la
invajarea ma- __' Intelect limifat, incapacitatea de asimilare, fixare ~i domiciliu
surllor pre- reproducere a cuno~tinlelor .
ventive ~i - ,CarenJe educaJionale: /ipsa deprinderilor igienice, a eelor
- cre~te stima de sine a ~nei persoane, pentru ca-i permite sa-~i .
curative privind alimentalia rationala etc. asume responsabilitati m~i mari fatade propria-i sanatate

350
, ~
I Caracteristi-
cile proce-
- se bazeaza pe ~Plicarea principiilor de comunicare
interpersonala, care constau In a. transmite mesaje
- se va menline atenlia pacientului, care va fi determinat sa
-,participe (vor fi stimulate mai multe simluri, sa va dlscuta:pe ton
sului educa- semnificative unei pers ane $i de a primi de la ea 0 retroactiune variat $i intensitate diferita, se va puncta prin gesturi aspeetul
I tional - se desfa$oara In d meniuleognitiv, afectiv $i psihomotor,
. utilizand metode adec ate fiecarui domeniu
mai important)
- se vor completa cuno$tinlele existente
, - -se vor adopta metode educative, In funclie de nevaile

I, Identificare~'
nevoilor de .,
edl,Jcatie a
- pe baza informatiilO~CUlesese va aprecia:
- nevoia de a Inv. a(ce $.tie pacientul. referitor la starea de
sanatate actu la, experientele pacientului avand
--
I Rolul
pa,eientului

- sa respecte principiile educative

...

pacientului incidenta asupr nevoii de a Invata, informatiile de care asistentei in - sa sesizeze oriee c6mportament care indica a seadere a

I
membrii familiei au nevoie pentru a raspunde nevoilor procesul interesu\ui sau a atentiei .
pacientului) educational - sa lina cant de atitudinea pacientului fala de faptul ca a reu$it
- dorinta de a Imna (capacitatea de concentrare cand i se sa execute 0 tehnica
pun Intrebari, at ntia, factorii care motiveazapacientul sa -sa stabileasea, Impreuna cu pacientul, obiectivele

I' Intrebe, tendinta de a pune Intrebari)

- capacitatea de a Invata {stadiul de dezvoltare a
pacientului, fol1a fizica, coordanarea mi$carilor, prezenta
edueationale
- sa ghideze $i sa sfatuiasca pacientul, dandu-i informalii
pertinente.
unar deficiente s nzoriale) - sa observe progresele pacientului In autalngrijire ~isa ramana

I - mediul de invat re {prezenlCi surselor de perturbare a

Invalarii, confort I camerei)
- resurse de Inv lare (felul In care familia percepe $i
la dispozilia lui pentru a-I ajuta
- sa demonstreze tehnicile ce urmeaza a fi Invatate de pacient
(etapa cu etapa, fara graba, cu explicarea fiecarui gest)
Inlelege baala acientului $i cansecintele ei, dorinta
I' pacientului de a face familia sa participe la programul
educatiana.,I,..re ursele de care dispune pacientul la
damiciliu)
- Inainte de demonstrarea unei tehnici, sa InliHure anxietatea
pacientului prin expliealii pregatitoare
- sa utilizeze metode de educalie In grup, care permit schimbul
de idei $i participantii Invata unii de la altii

I' Stabilirea
obiectivelor
-obiectivele eduealio~ale pot fipe termen scurt $i pe termen
lung
- salneerce integrarea educatiei in procesul de Ingrijire (de
exemplu, eduealie sanitara In timpul efectuarii ingrijirilor igienice
sau In timpul efectuarii unui pansament).
educationale - fiecare,obiectiv educ~lional va cuprinde trei aspecte:

I' - enunlul $i descn rea unui comportament (pacientul va fi

capabil sa Indep! neasca 0 sarcina In limitele perioadei de
Invatare)
~ identificarea c ndiNlor educationale, (de exemplu,

I: paclentul va mercu carjele din camerapana lil baie)

- stabilirea criteriil r de evaluare (In funclie de gradul de
precizie dorit, de reu$ita, de satisfactie)

I~ Principii
educative
- sa se aleaga momen ul potrivit (Ia internare,' ia:extern are, pe
timpul spitalizarii) eand pacientul este dispus sa Invete
.- durata sa nu depa$e sea 20-30 de minute

I) - repetarea sa fie suf cient de frecventa pentru a consolida

invatarea
~ s.tructurarea materia~lui: noliuni elementare, explicalii; se va
incepe cu probleme m i importante, se va recapitula

I - se va utiliza limbajul pacientului, putand recurge la analagii

simple .

'I'
 .
" ~

7. Clue dintre cuvintele de mal jos nu se refera la clmtitatea deurina:

1. Polakiurie
2.0ligurie
I
3.Disurie
4. Poliurie
5. Anurie,

8. Cum se nume~te prezenta puroiului in urina:

1. Piurie
2. Hematurie
3. Pielita
EXERCITU DE TAXONOMIE 4. Pioree
5. Piroza

9. Cum se nume~te microbul care produce puroi:

1. Cum se nume~te imposibilitatea pentru doua elemente de a Ii un ansamblu:
1. Piretic
Antitoxina 1 2. Piuric
Incompatibilitate 2 3. Purulent
Contraceplie 3 4. Piogen
5. Pirogen
2. Cum se nume~te 0 maladie a inimii, in general:
. 10. Care din cuvintele de mal jos nu se refera la feb!
Infarct de miocard
Cardiopatie
1
2
1. Apiretic
2. Piretic I~
Angiocardiografie 3 3. Pirexie
4.' Piromanie
,
.:.
..
3. Faceli corespondenla intre cifre. ~i Iitere:
1. Trompe A. Limfangita
5. Antipiretic
I
.;',:,'."

2. Vezica
3. Vase Iimfatice
B. Cistita
C. Flebita
11. Unde este eroarea:
Alergen: care provoaca a1ergie .
4. Rinichi
5. Vena
D. Salpingitii
E. Nefrita
Glicogen: care produce zahiir
Androgen: care provoaca varsaturi
Patogen: care produce imbolnavirea
I
':.':
..
"' ..

'i-:"(,:
' '.'.:

I'
. 4. Cum se nume~te microbul care se fixeaza electiv pe tesutul nervos: 12. Studiul cauzelor bolilor se nume~te:
Nefritic 1 1. Diagnostic
Neurogen 2 2. Patologie

I..
Neurotrop 3 3. Semialogie
4. Psihologie
5. Etiolegie
5. Care dintre cuvintele de mai jos nuindica ideea de slinge: '''.

Uremie 1 13. Studiul dozelor prescrise in administrarea medic~mentelor pentrutratarea bolilor se.nume~te:
Hematurie 2 Farmacologie .
Hemiplegie 3 Terapeutica
Hemoliza 4 Fiziologie
Hemicranie 5 Morfolegie
Posolegie
6. Cum se nume~te formarea globulelor slingelui:
14. Care dintre cuvintele urmatoare nu se refera la *udierea corpului sau a unei parji din corp:
Hemoglobina 1
Anatomie
Hemoliza2
Cardiologie
Eritropoieza 3 Hematologie
Hematopoieza 4 Dermatolegie
354 3
II
1 Deontologie
Posologie
5
6
21. Faceli legatura intre litere ~i cilre:
A. Mialgie 1. imbolnavirea rinichiului
B. Coleretic 2. Operalia de extirpare a stomacului

I 15. Partea din medicinacare

nume~te:
se ocupa de mijlOac+le speciale de aparare ~i ajutora~e a bolnavului se

1
C. Colecist
D.Sarcam
3. Durere musculara
4. Tumora unei glande
Rziologie E. Hematii 5. Cancer

I Terapeuticii 2
Farmacologie 3
~.~.
- F.GastreCtomie 6. Gl6b~le ro~ii
G. Nelropatie 7. Care spore~te secrelia biliara
Morfologie 4
Posologie 5 H. Adenom 8. Vezica biliara

I 16. Completati:
sange He 0 ....•• patie
22. Asociap literete cu cilrele:
A. Dispnee 1. Dilicultateade a na~le
as : .•............•. palie

'1 Inima
Rinichi
Mu~chi ............•...•...•..................
patie
patie
patie
B. Disurie
C.Oislagie
D. Diskinezie
2. Ciclu menstrual dificil
3. Digestie grea
4. Dilicultatea de a '..Irina

Nervi .............•........................... patie E.Distocie 5. Dificultatea de a inghili

I Articulalii
Psihic ...........................•...........
Plamani ...................•....................
patie
.palie
patle
F. Dismenoree
G. Dispepsie
6. Greutate in respiralie
7. Dificultatea de miscare

1 17. Regiunea situala in partea superioara~i media~a a abdomenului se nume~te:

Hipocondru
Torace 2
1
23. Care dintre cuvintele urmaloare nu se relera la scurgerea sangelui:
Menoree
Metroragie
' 1
2
Epistaxis 3
Epigastru 3

I Fosa iliaca
Lombe
4
5. ! : t"
Hemalemeza
Otoragie
4
5
Hipogaslru 6 Blenoragie 6

I 18. Operalia de exlirpare a uterului se nume~le:

Melroragie 1
Hemoptizie

24. Aratap care propozilie este carecta:

7

Menoree 2

I Histerec10mie ".,... ,...... 3 RAGlE ilTd~a, desigur, scurgerE!a !1an~uj

A,.S1J~,l<.J,I1

I
His1eropexie
Histerometrie

19. Produsul care cresle secretarea bilei de caire Ilcat se nume~te:

Colagog
4
5

1
,~
:~'
Wijj

~~~:
B. Sufixul REE indicii, desigur, scurgerea altor fichide
C. Ambele sufixe indica 0 scurgere

25. Completali tabelul:

Durerea la nivelul 1.lnimii .
Colecistokinetic 2
'I;~
1;,~.; 2. Ficat .
Coleretic 3 ~:
I Coledoc 4

20. Care din urmatoarele cuvinte exprima accentu4rea mi~carilor vezicii biliare: .
~~,
.i~.
3. Traiect nervos
4. Stomac
5. Genunchi .•................
.
.

Colagog 1 ,~i 6. Ureche .

I Colerelic
Colecislokinetic
Colecislila
2
3
4
~~£;
tp,
7. Mu~chi
8. Articulalie
.
.

~~ 357
 I
Mielina

I
26. Hemoragia uterina survenita in afara ciclului se nume~te: 4
Menoree 1 Mioza 5
Menoragie 2
Metroragie 3 33. Cum se.nume~te inflamalia rinichiului:
Menstrualie

27. Scurgerea din ureche se nume~te:

4 Perinefrita
Nefrita
Colica nefritica
1
2
3
I
Seooree 1 Nevritii 4
Leucoree
Ororee
Pioree 4
2
3
Nevralgie
Neuroza
5
6 I
I
34. Pierderea suplelii, a elaslicitiilii arterelor se -nurf1e~te:
28. Care dinlre cuvintele de mai jos nu se refera la durere: Arteroscleroza 1

Precordialgie 1 Aterom 2

Coxalgie 2 Arterioscleroza 3
ArteiM 4
Artralgie 3 ;"',

Hepatalgie 4
Mialgie 5 35. Lin medicament care stimuleaza se numelite:
Disleptic 1
Gastralgie 6
Psiholeptic 2
Analeptic 3
29. Un produs care calmeaza durerea se nume~te:
Anxiolitic 4
Anestezic 1
Analgetic 5
Parestezic 2
Antalgic 3
36. Un medicament care-cupeaza durerea se numet;te:
Analgezic 4
Neuroleptic 1
Tranchilizant 2
30. Inflama~a lesutului muscular se nume~te:
Psiholeplic 3
Mioza 1
Anxiolitic 4
Mielita 2
Midriaza 3
37. Asociali cifrele cu literele:
Miosila 4
1. Psiho-
Mialgie 5
2. Analeptic
Miastenie 6
, ~:'~, 3.Hipo-
4. Hiper-
31. Care dintre cuvintele .urmatoare nu se refera la 0 afecliune musculara: 5. Epi-
Miosita 1 6. Disleptic
Miaslenie 2 7. Plazie
Mialgie 3 8. Poli-
Mielila 4 9. Pnee-
Midriaza 5

38. 0 afec~une ereditara, rezultatii din incapacitatea ~ll.ngelui de ase coagula se nume~te:
32. in general, 0 maladie provocala de 0 ciuperca se nume~te: Hemoragie 1
Mielita 1 Hemofilie 2
Mia-stenie 2 Hemostaza 3
Micoza 3 Hiperemie 4

358
 l
;1
I 39. Disocierea diverse lor elemente in prezenIa apei $e nume~te:
Hidroliza 1
47. Asociali cifrele cu Iiterele:
A. Bai de mare 1. Antibioterapie
Hemoliza 2 B. Mi~are 2. Roentgenterapie

I Electroliza
Cataliza
:3
4
C. Raze X
D. Antibiotice
E. Radium
3. Kinesiterapie
4. Curieterapie
5. Talazoterapie
40. Asociali cifrele cu literele lcu referinla la distrugee, inhibare):

I ";'1. Hemolitic
2. Simpaticolitic
3. Fibrinolitic
A ..Sist m nervos parasimpatic
B. Adre alina
C. Glo Ie ro~ii sanguine
48. Variatia calibrului vaselor sa nume~te:
Vasoconstrietie 1
Vasodilatalie 2
4. Adrenolitic D. Sist m nervos simpatic

I 5. Parasimpaticolitic E. Fibri a

41. Disocierea unuicorp in elemen1e mai simple se ~ume~te:

Ischemie
Vasomotricitate
3
4

49. Potriviti cuvintele de mai jos pentru semniticatiile:'

I
Hidroliza 1
A. Stomie .. . . . . . . . . . . . . 1. Crearea unei guri chirurgicale
Cataliza 2
Liza 3 a. Plastie 2. Examinarea cu tnregistrare
C. Grafie 3. Ablatie
Liofilizare 4

I
D. Ectomie . . . . . . . . . . . . . 4. Rezultatul unei examinari
42. Diminuarea fol1ei musculare, care insa nu ajung~ pana la paralizie se nume~te: E. Grama •........ ..... 5. Seclionare
Parestezie 1 F. Scop 6. Operatie de reparare a unui organ
Paraplegie 2 G. Tomie 7. Instrument penlru examinare

I Hemiplegie
Parezie
Paralizie
3
4
5
50. Asociali prefixele cu sensul lor:
A. Homo- 1. Acela~i, identic

,I
B. Hetero- 2. Subiectul el tns~
43. Faceli corespondenta intre cifra ~i Iitere: C.lzo- 3. De natura diferita
A. Apotiza 1. ExcEcenta anormala a osului D. Auto- 4. De aceea~i natura
B..Exostoza 2. Excr scenta normala a osului
C.Diafiza 3. Part a mijlocie a.(Jsului lung 51. Dati sensul potrivit:

I D.Epifiza 4. Extr mitateaosuluilung A.Oprire

B. Formare.
1. Liza
2. Litic
44. Frica morbida de mul~me se nume~te: C.Disociere 3. Staza

I
.Glaustrofobie., ~. .1 D. Care'distruge 4. Plazie, poieza' .
. Agorafobie 2 E.-Dur1tate 5. Scleroza
Xenofobie 3
Fotofobie 4
52. Indicali cu 1 cuvintele in care POll semnifica .mai multe" ~i cu 2 in care semnifica .mai mulf':

.1 45. Asociali Iiterele cu cifrele:

A. gratie 1...ExaIinare fara inregistrare
A. Poliurie
B. Polinucleare
C. Poliartrita
B. . ............•. grama 2. Exa inare cu in~egistrare ~:~
II
. D. Polifagie
C scopie 3. Tras re

..'
53. Facepcorespondenla tntre litere ~i cifre:
46. Completati:
A. Polaki- 1. Mulle
A. Obsesia impulsivii de a incendia

.1 B. Obsesia impulsiva de a fura

B. Hipo- .2. Exces

I
C. Neo- 3. Dificullale
C. Obsesia impulsiva de fabulo!;
D. Oligo- 4. Des

" 361
 ----- ~ '0'/.-

I
E. Hiper-
F.Ois-
G. Poli-
5. Cre~tere
6. Scadere, descre~tere
7. Pulin
47.A5 83 C2 01 E4
48.449.
50. A4 83 C1 02
A1 86 C2 03.E4 F7 G5
52. A2 B1 C1 02
53. A486,8
54.3
C9 07 E2;5 F3 G1 1
8. Oiminuare 51. A3 84 C1 02 E5 55. A1 B3 C2
9. Nou

54. Cum se nume~te oxigenarea sangelui in plamani:

Bibliografie: Ma~e 80nvalot, Le vocabulaire mediqal de base, Etude par I'etymologie, vol I, II, Editeur
DIP, Paris, 1978
I
Respirajie" '-' l' ..
J"':.:.:..'_ •. '- . -
"1-.
' .

Hematoza 2
Oxemie 3
Acidoza 4

55. Asociali litarele cu cifrele:

A. Cifoza 1. inainte
I
B. Scolioza
C. Lordozii
2. inapoi
3. lateral I'\~ . i. '~.

(~

RAsPUNSURICORECTE
24.C
I,
1.2
25. Cardialgie, hepatalgie, nevralgie, gastralgie,

I,,,
2.2
3. A4 B2 C1 05 E3 gonalgie, otalgie, mialgie, artralgie
4.3 26.3 't.:':

5.3,5 27.3
6.4
7.3
8. 1
28.2
29.3
30.4
I
9.4 31.4,5

I
":>
10.4 32.3
11.3 33.2
34.3

'I": '.
12.5
13.5 35.3 ",;

14.5,6 36.2,4
".::'-.
15.2 37. A5 86 C4 08 E1 F9 G3 H7 1.2 [':(

.1
,~:-i
16. Hemo-, ostoo-, cardio-, reno-, mio-, 38.2
'i.1~ 1

nevro-, artro-, psiho-, pneumo- 39. 1 ,.,.':

~'.f
17.3 40. A5 84 C1 D2 E3
41.3

I.
'"
18.3
19.3 42.4
20.3 43. A2 81 C3 D4 ~~j!~
.
i~:,
.
":.::;;

21. A3 B7 C8 05 E6 F2 G1 H4 44.2 t:-::'

22. A6 B4 C5 07 E1 F2 G3 45. A2 83 C1 '~~:'::
'\'~
23.6 46. A3 81 C2
i~t.
.o;{
~.
362
~:
 I GHID ORIENTATIV DE ULEGERE A DATELOR
ANEXA Nr.1 - cianoza
- localizare, intensitate
-paloare

I PENTRU CELE 14 NE 01 FUNDAMENTALE,

iN VEDEREA EVALUARII ~I SATISFACERII NEVOILOR
- turgescenta venelor jugulare
- oboseala la mers
- durerea cu sediul in gamba
A RESP/RA $/ A AVEA 0 BUNA C/RCULAT/E - este continua sau intermitenta?

I- Repere stabilite
____ ~n:'-_ ...
'I Informajii de objinut, intreMri ifutatoare
-apa~"0 laefort?
- este calmata de repaus?
- este insotita de impotenta funclionala?
- edem la nivelul membrelor .
Respiratie - frecventa, ritm, amplit~ii1e
- simetria mi$carilor
I ;....tipul respirator
- aspectul toracelui
Factori
de rise
- fumat
- de cand? cat?
- alli membri ai familiei fumeaza?
- sedentarism
Prezenta - tiraj: - efectuati 0 munca sedentara?

'I unorsemne
!]Ii simptome
in afectiuni
-tip
-tuse:
- cand a aparut?
- mergeli pe jos la serviciu?
- practicali vreun sport?
- stati timp indelungat in picioare?
- cat de frecventa es e? - mediu
respiratorii
Ie - este sau nu urmata de expectoralie?
- apare in anumite p zitii?
- accesele survin ziu sau noaptea? .
-Iucrati sau locuili in mediupoluat (prat, pulberi etc.)?
- stres, anxietate
- alimentalia
. .

- in exces, dezechilibrata
- expectoralie:

I - culoare, miros, as ct, cantitate

- prezenta sangelui ( emporara sau permanenta)
-dispnee:
A BEA $/ A M.4NCA
- tipul dispneei Informajii de objinut, intrebiiri ajutiitoare

I"
Repere stabilite
- apare in repaus, l~.efort s.au in CO,ndiliide stres?
- ce pozitie 0 amelio eaza? Obi!jlnuinte -orarul meselor
- cand apare: ziua u noaptea? alimentare - alimente preterate
- durere toracica: - aversiune tala de anumite alimente

I~ - intensitate, localiza e, iradiere, durata

- este exagerata de use $i respiralie profunda?
- pozilia corpului:
- mod de preparare a alimentelor
-Iichide consumate:
- cat? cand? cefel?
- restriclii alimentare impuse de dieta, religie, cultura
- ortopnee
-ingestie de alimente $i Iichide interzise

I ,"" ~~"" .,.,.., - antalgic~ . . .~'". .,-.,.~- _ ... -

- folosirea.mancatii ea recompensa sau' re'contort ..
.. Afectiuni - trecventa $i durata ac stora; cum au fosttratate? - retuz de a se alimenta
respiratorii in - utilizarea de vitamine $i saruri minerale
antecedente - apetit
,,' 1;- Puis - frecventa, ritm, amplit dine
Experiente
- factori care determina anumite comportamente
- alergii alimentare
T.A. - T.A. sistolica $i T.A. d astolica anterioare - alimente care au cauzat varsaturi,' diaree, constipatie
- durere precordiala
I Prezenta Cuno!jltintele - care sunt alimentels pe care Ie considera benefice pentru sa-
unorsemne - loealizare, intensit~e, iradiere pacientului natate
!jli simptome - factori declan$atori - daca hecesitalile organismului de hra.na $i lichide Ii sunt cu-
in afectiuni - factori de ame'iorale noscute

II cardia-
vasculare
- palpitatii
- cand apar? la efo ? dupa abuz de alcool, cafea, tutun?
dupamedicament ? in conditii de stres?
- cum considera modul sau de a!imentatie: echilibrat, dezechi-
Iibrat
- daca ii sunt cunoscute noliuni de gastrotehnie

fl 364 365
 ,--
$( A A VEA 0 BUNA POSTURA
Greutatea
corporala
- actuala $i anterioara
- modul in care pacientul percepe valorile obtinute, raportate $i
la inaltime ,
NEVOIA DE A SE MI$CA

Repere stabllite Informa/ii de objinut, intrebflf; ajutatoare

I
Starea - semne $i simptome caracteristice in: - integritate
I
Sistemul
de nutriJie - obezitate osteoarticular - amplitudinea miscarilor
-ca$exie ~i muscular - mobilitate articulara
- deshidratare - forta musculara
OificultaJi'in
alimentare
- incapacitate de a taici'~.tWlentele,de a bea, de a duce ~I'imen-
tele sau lichidele la gura
- deglutitie dificila
Mersul
- singur
.,.,,:,";"'-
- mod de deplasare:

- cu mijloace auxili re (baston, carja, cadru)

'I
- masticatie inadecvata
Echilibrul - gradul de stabilitate i timpul deplasarii sau al mi$carilor
- factori care determina aceste dificultati

NEVOIA' DE A EUMINA
PoziJia
corpului
- atitudini in functie d
efectuate
viciile de conformatie $i de miscarile I
~i membrelor
., .
Repere stabilite

Mod
Informa/iide

- urina:
.ob/inut, intreMri ajutatoare Mobillzare ';, - capacitate de a se tr~nsfera de pe 0 suprafata pe alta
- dificultati in adoptare4 unor pozitii (durere, rigiditate, oboseala,
slabiciune)
I
de eliminare - mictiuni (numar, ritm)
- cantitate, caracteristici
- materii fecale:
- defecatie (frecventa, orar)
Efectele
Imobilizaril
a. fizice:
-- musculo-scheletic~
- gastrointestinale
I
- respiratorii
- cantitate, caracteristici
- transpiratie:
- caracteristici ..
- urinare
b. psiho-sociale:
- depresia
I
- menstra: - modificari decomillortament
- ritm, durata, evolutie
- caracteristici
- tulburari prezente $i factori care Ie determina
I,
NEVOIA DE A DORMI $1 A SE ODIHNI
Greutate
corporals diferenta
-
- valoarea actuala raportata la cea anterioara, pentru a sesiza Repere stabilite Informa/ii de oblinut, intrebflrJ,ajutatoare -I
t
Obl~nulnJe - durata somnului in 2 e are
Motilitate . - zgomote intestinale desomn - mod de alternare a rtt ului somn-veghe , .
- m0~eorism abdominal ... ~", ;:'; ..: - ,",,",' I - capacitate de adCiimi ;'e\ienttiale ~ritmuri. tolosite . 010.._
- ".
.:.,
'gastro:'" ,=; •

intestinala - f1atulenta - calitatea somnului .

-tenesme - daca pacientul c noaste necesitatile de somn ale
organismului .
Semne - dureri abdominale -

Manifestari -treziri frecvente

~i simptome - semne de deshidratare - cO$maruri
ale tulburi.
prezerite -varsaturi rllor de somn - atipiri in timpul zilei
- evacuare involuntara de urina $iscaun - oboseala
- glob vezical
.
- dificultate de concent~re in timpul zilei
- irascibilitate
),1
Atitudinea - necesitatea intimitatii - ochi incercanati
pacientului - neadaptare la utilizarea echipamentului sanitar (plosca, urinar, - tremuraturi ale mainil<lr
bazinet) , - scaderea memoriei
)
'}
366 3617
 I
I Factori care
pot intluenta
-
-
suprasolicitare senzoriala
mediu necunoscut
- deshidratare
-oboseala
- frisoane
somnul - dur(>re
I -
-
-
efort fiiic
stres emotional
medicamente
- diaforeza
- tahicardie
-tahipnee
b. hipotermie:

I Mbari de
ameliorare
- metode utilizate:"
- masaj
- relaxare
- medicamente
,
.,';'-c -piele rece;.,
- bradicardie
- bradipnee
- confuzie

I
- efectul avut - paloare'
-oligurie
NEVOIA DE A BE iMBR.4CA $1 DEZBR.4CA
NEVOIA DE A FI CURA T, iNGRIJIT $1 A PROTEJA TEGUMENTELE $1 MUCOASELELE

I Repere stabilite

Capacitatea
Informalii de oblinut, intrebilri Iajutiitoare

- este,capabil sa 0 faca singur

Repere stabilite Informajii de oblinut, intrebiiri ajutiitoare

de,a se - 0 face partial Plelea' - coloratie

I imbracaldez-
braca
Atitudinea
- necesita ajutor
- refuza sa se imbrace~~ezbrace
- semnificatia vestimen atiei
- turgor ,
-umiditate
~ integritate:
- tara leziuni
tata de tinuta - gusturi - leziuni prezente (tip, caracteristici)
I vestimentara -
-
-
alegerea vestimentati
aspectul tinutei
interes pentru otinuta
i in functie de circumstante

curata, adecvata
- prurit
- mod de ingrijire (baie, dU$, utilizarea de creme emoliente etc.)
- factori care influentea a un anumit comportanient Cavltatea - igiena cavitatii bucale:

I NEVOIA DE A-$/ MENT/NE TEMPERA URA CORPULUI iN LIMITE NORMALE

bucal8
Parul
- cfmd? cum? cu ce?
- aspect
- modificarile pilozitatilor
- mod de ingrijire

I Repere stabilite

Temperatura
corpului
Informalii de oblinut, intrebi!iri ajutatoare

- valo,area temperaturii ~imineata $i seara

. - interpretarea curbei tErmice
Unghii -forma
- consistenta
-culoare
"

-I- Adaptarea
comporta-
-Ia tempe~atu'riscazuti ';
- sa imbracabine
: - - ' ,'. -, '.-
,~

Atitudine tata
.,.
~ mod de ingrijire-
- preocupare
,
, ..

- ' .
.,_ .

mentului - se refugiaza in me~iu cald de ingrijirile - expresia dezinteresului fatade ingrijirile igienice
-cre$te activitatea 11 usculara igienice - neglijenta in efectuarea ingrijirilor igienice

I - bea Iichide calde

- la temperaturi ridicate
- inceteaza activitat a
:<'.
:r:
-
-
-
exces de pudoare
ingrijiri repetate $i nejustificate
refuz de a se ingriji
'- utilizeaza ventilatQ:ire - mod de manifestare (incapacitate sau dificultate de a-$i spala
Diticultatl in
I - baie, dU$ cu apa rai rece
- refugiu in loc mai acoros
- bea Iichide reci
etectuarea
ingrijirilor
igienice
tegumentele, de a-$i taia unghiile, de a-$i spala parul, de a-$i
rade barba etc.)
- factori care determina aceste dificultati""-'

I
Semne a. hipertermie: Cuno~tintele - daca cunoa$te scopul ingrijirilor igienice $i importanta lor
~i simptome - cefalee pacientului pentru mentinerea sanata1ii
- convulsii
~(

31 8 369
1_-
 .'
I
NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

Repere stabilite Informalii de oblinl,lt, intrebi1ri ajutatoare

- coerenta
- ritm
- intonatie (daca e i~ concordanta cu semnificatia mesajului)
I
Aprecierea - stadiul de dezvoltare al pacientului
-obstacole in dezvo'tarea IimbajiJlui (diminuare de stimuli)
riscului de
accidentare
- mod de viata:
- lumina necorespunzatoare
- dezordine la domiciliu ~i loc de munca
- scris:
- posibil sau nu I
1..\.'
. _ ~_gl~diu_ppluat _ . ._ - inteligibil, neinteligipil '.;'
,.I'~:"

- condus ma~ina cu vitezaexcesiva Comunicare - expresii faciale:

- lipsa de somn .'!: -.
nonverbala - ce exprima: teamaJ dezgust, bucurie, manie, durere '.::::::1
- alimentatie necorespunzatoare
- perceptia senzoriala:
- gesturi: I::',:,:
'
- deficiente de auz, vaz
.,..alterarea simtuh.Jiolfactiv, gustativ, tactil
- s~nt sau nu in con ordanta cu mesajul verbal
DorinJ4l de a. - modul in care paci ntul comunica cu membrii familiei, 1 J.'-;':
-;:f,!

I~
- mobilitate comun'ica' -. anturajul, echipa de ing jire
- durere - exprimarea sentiment lor $i emotiilor
- stare emotional a
- atitudinea de receptivi ate
- grad de con~tienta
-lipsa de cuno~tinte despre securitate: Perceptia i masura In care este i coricordanta cu realitatea ~ : j- .':

-.-:cunoa~terea modului de prevenire a accidentelor casnice mesajului i,'

-cunoa~terea regulilor de circulatie
- cunoa~terea masurilor de protectia muncii Starea - orientare in timp ~i sp~tiu: I ..
-;."'!'!:

- j!:;:>
- in mediul spitalicesc:
- interventii (nerespectarea dozei, a caii de administrare a
mentala ,,$tili unde va aflali?"
,,$titi ce zi este astazl?" '
medicamentelor) .
- nerespectarea masurilor de asepsie
- nesupravegherea pacientului dupa 0 tehnica
- capacitate de concent~are
-memorie
"Va amintiti cand I vi sea efectuat ultimul exam en
1':'.
- aplicatii calde prelungite ~i la temperaturi ridicate oftalmologic?" .•, ';.!:'

Atitudinea
pacientului
-
-
neglijenta in satisfacerea nevoilor ~i mentinerea sanatatii
neutilizarea serviciilor de saniHate NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CONGINERI $1 VALOR/, I ii:';_.

\:t<.;i
;",,:

I'
- refuzul tratamentului DE A PRACT/(JA RELIGIA
- neutilizarea mijloacelor de securitate
Repere stabilite Informalii de ob/inu!, intrebi1ri Ji-jutatoare
- violenta :":-'-.;

Comporta- - partieiparea la serviCiUjreligiOS .;"

_ NEVOIA-OEA COMUNICA ;.
mente ~i
atitudini
'- citirea cattilbrreiigi6as '
-
'--.
respectarea restrictiilo impuse de religie
..1•.•.
'.'.
i,
, . : .

Repere stabilite '. Informalii de oblinut, intrebi1ri ajutaioare

- exprimarea conflictului intre credinta sa $i practica medicala
Capacitate - integritatea, diminuarea sau absenta reactiilor senzoriale (vaz,
- solicitarea asistentei s irituale in anumite momente
senzoriala auz, gust, miros, pipait)
- utilizarea protezelor auditive: - autoacuzatii
- permanent sau cu intermitenta? - perceperea bolii ca pe ~ pedeapsa

Comunicare
- corectarea viciilor de refractie cu ochelari:
- acceptul sau refuzul de a purta ochelari
- limba vorbita
Implicat"
asupra ingri-
- refuzul asistentei medi~ale calificate
'- neacceptarea unor probeduri
I: .::.
verbala - mod de exprimare: jirilor deter-
- limbaj adecvat

370 h
-1'-
minate de:

37~
I
 I
I NEVOIA DE A FI PREOCUP) TiN VEDEREA REAUzARII Ex. .Dori1i sa afla1i ~are sunt factorii de risc in afectiunile
respiratorii?"
Repsre stabilite Informalii de oblinut, intreb8f1 ajutatoare "Dori1i sa invata1i modul de schimbare a setului pentru
I Performanta
rolului
-rolul asumat in famil e, societate, profesie $i importan1a lui
pentru pacient
colostomie?"
"Dori1isa discuta1i cu pacienti care au 0 evolu1ie buna?"
"Dori1i sa citi1i reviste, un articol?"
,<~:. - modul in care.est!:tcapa.bUsa-1jndeplin~asca ."..,.
.

'1 Atitudinea
- . -factori care influentea a performan1a rolului

- solicitarea $i accepta ~aajutorului

'"-:J..l.}:

Capacitatea
~~ .Dori1i sa"mi pune1i intrebari?"
"Doriti sa va demonstrez ... ?"
- expresia in1elegerii informa1iei
'~:..;:

pacientului - recunoa$terea progre~elor de a Invala

I
- modul de dobandire a noi comportamente
- participarea la ingrijiri
- comportament (agres v) Resurse de - dorin!a pacientului de a face familia sa participe la programul
- capacitate de a lua d cizii invalare educa1ional
- exprimarea dificulta1i de a indeplini un rei (apatie, triste1e, - resurse (financiare, materiale $i material didactic) de care dis-
I descurajare etc.)
- exprimarea unui confict intre percep1ia unui rei $i exigen1ele
celorlal1i (frustrare in raPort cu obliga1iile impuse de rol) Factoricare
pune pacientulla domiciliu
- mediu
influenleaza - prezen1a surselor de distragere a aten1iei
I NEVOIA DE ~ SE RECREA
invafarea -
-
forta fizica, mi$carite, coordonarea
prezenla deficitelor senzoriaJe

I Repere stabilite

Obiceiuri de
Informalii de ob/inut, intreM .ajutatoare

- tipul activitatilcir
a se recrea - frecventa

I -
-
mod de organizare
efeclul activitatilor:
- destindere
- satisfac1ie

I Reacliile
pacientului
- placere
- incapacitate de a efe tua activita1i recreative
- interes
falade. ..... -dE:!zintgr~~. . . , .- ...
I
~- t'.:ij ••.•• .- ~-;.
activitaJj - indifere.nta '. " - •. , - .",
recreative - factori care determin aceste atitudini

I NEVOIA DE A iNVATA CUM,; A-$I pASTREZE SANATATEA

Repere stabilite Informalii de ob/inut, intreM i ajutatoare

i

I Nivelul actual
de cuno~tinte
- ce $tiepacientul des~re starea de sanatate actuala, tratament,
consecinte
Vointa de a - carripul atentiei

I
invala - tendinta de a pune ir trebari, de a se informa
- capacitate de concer trare cand i se pun intrebari
- factori care motiveaz 3.inva1area:

372
1- _ "''~-~
 '.1.'..,:.,'
. ..'
•"
I
ANEXANR.2

LlSTA DE
PROBLEME CU MANIFESTARILE
2

d) Oilicultate sau reluz

de a unna diela
- Bautullichidelor
3

interzise
- Mancatul alimenlelor inlerzise
I
DE DEPENDENTA
CORESPUNzATOARE FIECAREI NEVOI
Oupa modelul conceput de Virginia Henderson e) Greluri sau varsaturi
- Omisiuni ale meselor
- Mese neeehilibrate

- Efort penlru a voma

I
1.";
Extras ctir"J'epertoire,des diagnostics infirmiers,selon V, Hendersoll" , sau ambele,,, ,.,-,Hemalemeza
- Regurgitalie !':,'-;
;1,' ":
- Varsaturi alimentare biliare sau eu mucozitali i'
Nevoia Probleme Manifestari de dependenta ;:!

1..
,.
I) Reluz de a se - Nu vrea sa bea nici un Iiehid
:',:

1 2 3 alimenta sau hidrata ori - Nu vrea sa mananee niei 0 mancare

ambele
1. A respira ~i a avea a) Alterarea vocii I- Afonie
::'.';.{
.~:.: '

o buna circulalie - Voce ragu~ita 3. A elimina a) Constipalia Absenla scaunului de mai mulle zile
- Stingerea vocii
- Voce ragu~ita, aspra
r Balonare

b) Oispnee I- Apnee
Crampe abdominale
Oifieultale in a deleca
1,':\,:
- Bradipnee ::::;:~.;:c:: :
f-Feealom
- Cianoza buzelor, unghiilor. tegumentelor
- Taierea respiraliei (gafaiala)
- Modificarea amplitudinii respiraliei superficiale
sau profunde
f- Scaune tari ~i pulin frecvente
Temesme I:~J':
b) Oeshidratare Oezorientare mentala
- Senzalie de sufocare
Letargie (inaetivitate totala)

c) Obstruclia
j
- Tahipnee
- Tiraj supra- sau substern<ll

eailor res-:',f::' Oifieultate sau incapacitate de,a, respira

I- Greluri
Oligurie
~~
2. A bea ~i a manca
piratorii

a) Alimentalie exa-
- Secrelii dense sau abundente ori ambele
- Tuse: uscata, frecventa, persistenta, quintoasa

-Bulimie
-Hidratare exagerata cantitativ ~i calitativ (alcool,
Pierdere in greutate
Useaciunea pielii ~i a mueoaselor
Tahicardie
I- Urina deeuloarea ehihlimbarului
1\
gerata cantit",tiv ~i eali-
tativ
cafea, ceai)
Varsaturi
Sete
.,,,
I
- Ingestie de alimente ce depa~esc' nevoile '.;'
-;",
organismului c) Oialoreza Transpiralii abundente: aXila, abdomen, frunte
- Ingeslie de lichide ce depa~esc nevoile
I au alte parti ale corpului
organismului
. - Greutate peste nmmal ..- .~~. d) DIaree Colicj abdominale ' • -- . . _.-

I"'
'r'"
-Polifagie C%ratie anormaJa a scaunului
b) Alimentalie insufi- - Hidratare insuficienla cantitativ ~i calitativ Crampe abdominale

I
cienta cantitativ ~i - Inapetenla Scaune lichide ~i frecvente (a specifica)
- Ingestie de alimente ce nu satisfac nevoile
calitativ e) Scurgeri menstruale
organismului Amenoree _ Metroragie
- Ingestie de lichide ce nu satislac nevoile sau vaginaJe neadee- Crampe abdominaJe _ Pierderi ~i scurgeri vagi-
organismului ; vate cantitatiir ~i cali- +- Oismenoree nale (a se specifica colo.
_. Greulate inferioara normalului tativ Menoragie ralia, mirosul, cantitalea)
j

e) Oificultate sau inca- - Oilicultatea de a inghi~ I) Eliminarea urinara Oilicultalea de a urina

pacitate de a se - Oificultatea de a digera Ourere la micliune
ihsuficienta cantitativ ~i
alimenta ~i a se hid rata - Oificultatea de a mesteea Retenlie urinara
calitaliv
- Incapaeilatea de a lolosi ustensilele penlru a se Urina tulbure sau concentrata
alimenta

374 375
~

I 1 2
g) Incontinenla de fe-
3
Pierderi involuntare de materii fecale
_1 2 3
- Hipertensiune

I cale sau urina sau Pierderi involuntare de urina - Nelini~te

ambele Enurezis - lrilabilitale
a) Allerarea ritmului Bradicardie - Plictiseala
4. A se mi~ca ~i a
cardiac ~i a circulaliei Edeme ale tesuturilor (Iocalizare. caracteristici) - Reactii psihosomalice
avea 0 buna postura

I - ,•••.,., ~1'" ;=:r _.Palp;talH .- ':1'-"

Piele rece sau piele calda
Piele cianozata. palida, ro~ie
- . ';(-;7
c) Insomnia
.:..Ochi incercanafi.c.;

- Dificullalea de a dormi
- Ore insuficienle de somn
Furnicaluri ~i amortireaextremit.a~lor - Trezire Irecvenla

I b) Hiperactivitate
Tahicardie

Limbaj preeipitat
Manie
-
-
Trezire limpurie
Somn agilal

6. A se imbraca $i a) Neindemanarea de - Dezinleres lala de finula veslimentara

I
Mi~cari repezile ~ifrecvente
- Vorbire muM
dezbraca a-~i alege hainele po-
trivite
- Port de haine neadecvale
- Reluzul de a se imbraca ~i a se dezbraca sau
c) Imobilitate Absenta activitii.lilor lizice ambele
Crampe musculare
b) Neindemanarea de

I
.., Dezbracare frecvenla sau continua sau ambele
Dificultatea sau incapacitalea de a se mobiliza,
a se imbraca $i dez- - Dilicullalea de a-~i pastra hainele curale
a se spala, a se a~eza. a merge
braca - Dificullalea de a se imbraca ~i dezbraca
Limitarea ampliludinii mi~carilor
-
Reslriclia mobililalii 7. A mentine a) Hipertermia - Diaforeza (transpiralii abundenle)

I d) Necoordonarea mi~-
carilor
Dificultalea de a lrece din pozifia "in pieioare" in
pozifia "a~ezal.
Tremuraluri ale capului sau ale membrelor
temperatura corpului in
limite normale
- Cre~lerea lemperalurii pesle limilele normalului
.., Frisoane
- Piele i:6$ie ~i fierbinte

I - Dificultatea de a ramane in pozi~e luncfionala b) Hipolermia - Piele de "gaina"

e) Postura neadecva.la
Aliniere gr~ita a membrelor - Scaderea lemperalurii sub Iimilele normalului
Pozitie neadecvala (chircila) - Amorfeti sau furnicaturi ale extremitalilor sau
A sta jos-timp indelungal ambele
-

I I) Refuzul de a face
activi1ati
- A sla iii picioare timp indelungat

- Nu participa la nici 0 activitale

- Nu vrea sa laca oiei un exercifiu
8. A fi cural, ingrijil $i a
proteja legumentele ~i
mucoasele
a) Allerarea legumen-
telor ~i mucoaselor
-Crusle
- Eriteme
- Escare
- Reticenta in a incerca sa eleclueze mi~cari -Necfoza

I 5. A dorm! ~ia se
odihni
a) Dificultatea sau inca-
pacilalea de a se
..
- Ore deodih(la insulieienle
- Nu-~i acorda niei 0 perioada de odihna
,--'-.-' ' .... -::::Plaga
.-.:..Puslule
- Ro~eafa
- "'::::; ~
..'- .- .~...~
-~

odihni - Cantitate necorespunzaloare de odihna

- Uscaciune

I b) Epuizare - Descurajare
- Agresivitate
b) Dezinteres fala de
- Ulcerafie

- Neglijarea indeplinirii ingrijirilor de igiena

-Slabire masurile de igiena -Nu se spala

I - Apalie
-Astenie
- Bradicardie
i

i
-
- Nu se piaplana
--Hefuzul de aindeplini regulile ingrijirilor de igie-
na
- Aspect palid
c) Dezinleres tafa de

I
- Neglijarea inlali~arii sale
- Siabiciune
intali$area sa - Refuzul de a se ocupa de inlil.fisarea sa
- Oboseala
- Tinula neglijenta, l1eingrijita

I
375
f 377
 II I r
1 2
d) Dilicultatea sau inca"
pacitatea de a urma
3
1-:- Nu poa.te sa urmeze prescripliile
de igiena: sa
se spele, sa se pieptene. sa"~i spele dinlii. sa"~i
"I
,:
2
d) Pierderea stimei d - Idei pes/miste
3 I
sine - Incapacitatea de a lua decizii

prescriplii!e ingrijirilor
de igiena
9. A evita pericolele a) Anxietatea
I
ingrijeasca unghiile
- Lipsaincrederii in sine
- Reac~i psihosomatice
-Agitape - Sentiment de inlerioritate
- Sentiment de devalorizare

I
I - A~ticiparea:"en!~!"ltelor negative
-Fnca . e) Pierderea imagini :.: p~~1perea negativa a propriului corp ~i a
- Bulversare (tulburare) ~
.. despre sine luncjiilor sale
':~
-Bulimie }"
- Reac~i psihosomatice
- Temeri

I
- Sentiment de lrustrare
- Diaree
I) Pierdere-separare - Etape ale doliului: negalie, lurie, tocmeala,
- Facies crispat
- Hiperventilape ezitare, depresie, acceptare
- Nelini~te - Plansete
"'"Insomnie
- Mi~ca.n excesive
- Nervozitate
- Reaclii de doliu anticipat
- Reaclii psihosomatice
- Sentiment de culpabilitate, de tristele, de' gol
I ;:,1::

- Palpitapi
(vid)
i,
- Preocupari
- Surescitare
- Transpiralie
g) Frica (teama) - Team€i nedeslu~ita
-Temeri I :}t.:~
;!;::!.t

1:
- Spaima, groaza
- Tremuraturi - Panica
- Voce tremuratoare - Reac~i ps/hosomatice
- Teroare
i"J'L:~i
b) Durerea - Cre~terea sau mic~orarea ritmului respiratQj~ , ~' .. ".
" -,

- Tipat, strigat h) Probabilitatea atin- - Consum s-xcesiv de medicamente ~i droguri

- Transpirapi abundente
- Hipotensiune sau hipertensiune
- Dilatarea pupilelor
gerii integritalii fizice -Inf/delitate lala de tratament
- Risc de accident
- Rise de alergie (a specifica)
1~1
I'
;';:.r.: ..
- Facies crispat - Risc de infecjie sall inflamalie sau ambele
-Gemete - Rise de {ntoxicalie me-dicamentoasa
- Iritabilitate - Rise de cadere sau ranirs- ii"
- Mi~cari continui - Rise de complicalii

I:
.
''
- PI€mgeri, vaicareti - Rise de \liole-nla laladeal1ii
- Plansllte •. • -=, i--.-,,!~ .~' ":
••.Rise de vioteillil-lalatle:propria persoana -::~; ..:-:
- Tahicardie
i) Probabilitatea atin- - Incapaeitatea de a lace fala agenlilor siresanli .....:,.';

'
- Tahipnee
gerii integritalil psihic~ - Raspunsuri lizice: hipertensiune, tahieardie,

I
c) Stare depresiva -Apatie transpiralie etc. :,
-Astenie - Raspunsuri psihice: nelini~te, neincredere.
- Siabiciune

/
ambivalenla
- Idei pesimisie - Reacjii de aparare lala de atitudinile ~i com-
- Inapetenla
- Oboseala, plictiseala
- Lipsa de interes
1 O. A comunica
portamentele altora: exasperare, Irustrare,
negativism, ralionalizare, respingere, violenla 1 ::.,;:
"
.

- Reaclii psihosomatice a) Comunieare ineli-I- Dilicultatea de a auzi

cienta la oivel senzo- - Dilieultatea de a vorbi
- Tristele motor

378 379
 I 2 3
I
( 1 2 3
Dificultatea de a vedea - Percepereabolii ca 0 pedeapsa

I Afazie
BAlbAiala
Dizartrie b) Dilicultatea de a
- A-;;i lace repro;;uri
- Senti men lui ca esle nedemn

- Amaraciune

;fl . ,,,.,,

b) Comunicare ine-
Incapacitatea de a percepe prin pipait
Incapacitalea de a vorbi .:;--

Dificultatea de a-;>iexprima ideile' ;;i parerile

""," .. aclipna dup1i credinlele
;;i valorile sale
- Supunere la un regim
- Supunere (inrobire) la a~liun7-;ont~are credin-
lelor ;;i valorilor sale
Dificultatea de a se concentra - Supunere la un tratament nederit
ficace la nivel intelec-
- Supunere la 0 medicalie

I tual Dificultatea de a inlelege

Incoerenla in asocierea ideilor
Neabilitate in formarea frazelor c) Dilicultatea de a
- Frustrare in fala atitudinii altora

- Incapacitatea de a desla;;ura practici religioase

Limbaj incoerent participa la activitiili - Incapacitatea de a ciii documente religioase

I c) Comunicare ine-
ficace la nivel afectiv
Logoree

Apatie
Euforie
religioase - Incapacitatea de a participa la activitalile gru-
pului religios de care aparline
- Incapacitatea de a-$i practica religia
Neineredere -Incapacitatea de a urma.cerinlele religiei sale

I Contact neadecvat cu realitatea

Dificultatea de a stabili legaturi semnificative
Dificultatea de a-;;i exprima sentimentele, do-
d) Nelini;;te
semnilicalia
existenle
lala de
propriei
-Preocupare lala de credinlele;;i valorile sale
- Preocupare lala de semnilicatia sulerinlei
- Grija lala de sensul vielii ;;i al morlii
nlele, emoliile

I Dificultatea de ase exprima

Dificultatea de adaptare la sexualitate
Insatislac~e lala de sexualitate
12. A fipreocupat in
vederea realizarii
a) Devalorizarea -
-
-
Incapacitatea de a raspunde a;;teptarilor altora
Incertitudine in ceea ce prive$te propria valoare
Sentiment de incompetenla
Mutism - Sentiment de respingere de cafre ceil alIi

I Plans Irecvant
Cautare intensa a atelttiei sau a alecliunii
lnchidere in sine sau retragere
b) Dilicullatea de a-;;i
asuma roluri sociale
- Incapacitatea de a se ocupa de dependenti
- lncapacitatea de a-;;i indeplini luncliile legate
de un TOIsocial (a specilica)
d)Confuzi& Absenla sau diminuarea interacliunii cu allii - Sentimentul de e$ec

I Dificultateain a recunoa;;te persoane,

ercepe timpul, spaliul
Pierderea controlului ,asupra mediului fizic ;;i
a c) Dificultatea de a se
realiza
-Incapacilalea de a indeplini activitali privilegiate
- Incapacitate a de a indeplini acliuni insemnate
- Incapacitatea de a-;;i termina proiectele.

I- e) Singuratate
man •

Absenla scopului in vialii

Aparenla trista
- ~ .. - .. ~.

d) Neputinla
~,~ .-Sen,limentulde. a Ii incoll)ocjat dibcpnstrangeri _
- Sentimentul de inutilitate

- Dilicultatea de a se implica intr-un rol ales sau

Expresia sentimentelor de singuralale ;;i respin-
impus

I ."ere
Izolarea de anturaj ;;i de mediu
Izolarea de persoanele semnificative
- Dilicultatea
evenimentele
sau incapacitatea de a controla

Lipsa de interes - Dificultil.lea sau incapacitatea de a lua decizii

I 11. A acliona conft>rm

propriilor convingeri ;;i
a) Culpabilitate Amaraciune
Autoacuzare
~ .
- Incapacitalea de a rezolva problemele
- Reluzu! ajutorului necesal

valori, de a practica 13. A se recrea a) Dezinteres in a - Diminuarea mijloacelor de interes

~utopedepsire

I religia Mania de ase scuza inutil

Manilestarea maniei fal1i de Dumnezeu
indeplini
creative
activitali re- - Neparticiparea la aclivitali recreative
- Reluzul de a participa la activitali recreative

381
I
 ~.~
anc:
(1)

::l
o
ill

~
iD

1il ::l
0 CD
c: ..0
::l CD
l/)
0 ::;:
III Ill-
ill
"5t:
.! .~
. III

.' tiJitt, ._,e • ir._

... "-
ANEXA NR. 3

LlSTA
CU DIAGNOSTICE DE iNG,RIJIRE [PROBLEME + SURSE DE DIFICULTATE)
$1 OBIECTIVELE CORESPUNzATOARE FIECAREI SITUATII
;

Extras din IIPlanificatian des sains infirmiers. Modele d'interventions autonome': Louis Gr0'1din, R. J. Lussier,
. Margot Phciineuf, Lise Riopelle

NEVOIA PROBLEME SURSA DE DIFICUL TATE POSIBILA OBIECTIVE

1 2 3 4 -
1. A respira ~i a a) Dificu/tate Tn slibe- Lipsa cunOa\lterii mijloacelor eficace de Ca paclentul:
W avea obuna rarea cailor respiratorii degaJare \li expectoralie - Sa expectoreze secre~ile in; .. ore
Q) circulatie - Durere - Sa tU!leasca in mod eficace in ... ore
: - Diminuarea mobilitalii - Sa-\li elibereze caile resplratorii cu minimum de
dificultate in termen de... ore .
; - Sa-\li elibereze caile respiratorii de secrelii in termen
de... zile
~-

b) Dificultatea In a - Anxietate. - Sa-\li diminueze tahipneea in ... minute

respira - Intoleranla la efortul fizic - Sa respire cu minimum de dificultate in termen de ...
- Lipsa cunoa\lterii miJloacelor de control al ore... zile
.
.l
alergiilor respiratorii
- Lipsa cunoa$terii mijloacelor de prevenire a
- Sa respire fara dificultate inteqnen de ... zile
- Sa aiba un ritmrespirator regulat in... minute in
alergiilor respiratorii termen de... ore... zile
- Prezenla secreliilor

2. A bea $i a a) Alimentalie neadec- -Anxietate - Sa creasca in greutate ... kg pe saptamana

manca vata: deficit - Durere - Sa consume gustari intre mesele principale
- Stare depresiva - Sa ia suplimente nutritive de ... mVzi

_ :i,~;,_."'c_'.
o ••••••• _ ••• :.:.::_:... •• _'.~.-=--<.:,:~,.
:~_c__.:;:,:)____.:~::
:--
: -:;{-
~,=_::;:..-
~. ._...t;~.:i ,_ __
-<l.p '" I:.
 - •• •• •• - - - - - - - - - -
1 2
,
,
- Siabiciune, oboseala
3 4
- Sa iatrei mese echilibrate in termen de... zile
- Lipsa de cunoa~tere a alimentelor bogate in - Sa.~i creasca aportul caloric de ... kg/zi
,
,I,
colesterol, vitamina C etc. (a specifica)
.
, -: Singuratate
.'.
b) Alimentalie neadec. - Anl(ietate - Sa.~i diminueze aportul cotidian de alimente cu ...
vata: surplus - Obi~nuinle alimentare deficitare caloriilzi
- Lipsa de cunoa~tere a valorilor nutritive ale - Sa-~i diminueze aportul cotidian cu ... portii/zi
alimentelor ~I nevoilor organismului - Sa piarda in greutate ... kg/saptamana
- Singuratatea - Sa consume 0 cantitate de ali,!,ente Tn concordanla
cu nevoile sale energetice (liIet~itate, varsta, coildilii
. de viala) in termen de ... zile ';.$,
~
,
- Sa ia trei mese echili!:)rate Tn t~(men de ... zile
- Sa.~i faca meniul zilnic pentru::. zile
(,,)
en c) Dificultate Tn a ul1J1a - Obi~nuinle alimentare culturale diferite - Sa.~i urmeze regimulin fiecare ii in tenilen de ... zile
~ regimul (dieta) ; . - L1psa de. cunOastere a oermise _ ~!5 IItili7"7" . ... . ~~.~ .~ .~~•••"
, sau interzise ~i Tnlocuitorii regimului regimul sau in termen ... zile
r - Neacceptarea bolii
d) Dificultatealincapa- - SI~bieiune/oboseala -Sase alimenteze utilizand usterisile/aparate
.- citatea in a s9 alimenta - Lipsa de cuno~tinle in utilizarea ustensilelorl adecvate in termen de... zile
~i hidrata aparatelor -Sa consume alimente care se'mananca cu mainile
- Diminuarea mobilitalii (fruete, paine, legume crude) la fieeare masa Tntermen
de... zile
- Sa se alimsnteze singur Tn tel1l'len de ... zile
.
- Sa se hidrateze foloslnd usten~i1e/aparate adecvate
Tntermen de... zile
'I
~> - - Sase hidrateze singur Tntermen de ... zile
.
e) Hidratare exoesiva -Anxletate - Sa bea ... ml de ... in.;. are
cantitativ ~i calitativ' - Stare depresiva - Sa dirrlinueze cantltatea de... (I'll la... ml in termen
I \
de ... zile

--
'.

?51tttZZ7__ ,••••••• ~ ..,.......,. •...

_'~ ~ .'Jt ...~" %!\e<,c:~,\!!.!rmql~!i'i',.,,!.I:;~~,,",-.,;g;.;'"
..• ~,"

2 f --_o-l
i
.- I 3 . 4
., ,
- Lipsa de cunoa~tere a efectelor noeive a - Sa diminueze ingestia dl:llichide fara conti nut nut,;:!v
anumitor Iichide asupra organismului la... milzi
.
- Singuratate

f) Hldratare neadecvatil - Obi~nuin1a de hidratare deficienta - Sa-~i creasca hidratarea la... milzi
deficit: - Lipsa de cunoa~tere a nevoilor Tn hidratarea - Sa bea .. ml de... Tn... ore

. I
organismului
.:,
- Sa aiba mucoasele umede in !ermen de ... zile :

g) GrejUri ~ivarsaturi .. - Anxietate - Sa.~i diminueze grelurile interrnen de ... are

- Obi~nuinte alimentare deficitare - Sa nu mai aiM greluri Tn tertneri de ... are
, - Sa.~i diminueze varsaturite Tn tElrmen de... ore
" - Sa nu mai aiba varsaturi in termen de ....are
l'
h) Refuzul de a s~ - Stare depresiva - Sa-~i exprime acceptul de a bea ~i a manca in
(0)
alimenta ~i a se hidrata
en - Lipsa de cunoa$tere a nevoilor in allmentalia termen de... zile
U1 ~i hidratarea organismului i ' - Sa man&ncela fiecare masa 0 alimentalie care sa
-Singuratate conlin a a partie din fiecare cete 4 grupe mari de
alimente in termen de... zile
- Sa bea ... ml liehide (a specifica) Tn ... are

i) Refuzul de a urma - Obi~nuinle alimentare culturale dilerite - Sa.ia eel pulin omasa pe zi, respectand regimulin
regimul (dieta) - Upsa de cunoa~tere a alimentelor permisel termen de ... zile
interzise ~i a inlocuitorilor regimului (dietei) - Sa-~i exprime acceptul de a urma regimul in termen
{ - Neacceptarea bolii de... zile

3. A elimina --.
a) Constipalie "
- Alimentalie neadecvata
, - Sa elimine un scaun moale Tn termen de... zile
- Anxietate - Sa aiba scaun fara dificultate in termen de ... zile
,
, - Diminuarea mobilitalii - Sa Ii dispara semnele de constipalie
- Hidratare neadecvata
J - Lipsa de cunoa$tere a mijloacelor eficace de
;
eliminare
- Lipsa exercillului flzic
 1 2 3 4
b) Deshidratare - Diaree - Sa nu prezinte nlci un semn de deshidratare in
- Lipsa ounoa~terii nelloilor de hidratare a termen de... zile
organismului - Sa aiba pielea supla ~i binehidratata in termen de ...
- Varsaluri zile
- Sa prezlnte 0 plele fara pliuri cutanate in termen de ...
zlle
- Sa alba mucoasele ~i conjunctivele umede in te~en
de... ore

c) Diareea -Anxietate - Sa-~i diminueze scaunele diarelce intermen de ... zile

, - Obi~nuinle alimentare deficiente - Sa elimine un scaun de. conslstenta normala in
- Lipsa de cunoa~tere a mijloacelor preventive termen de ... zile
~I curative ale dlareei - Sa se exprime ca semnele de diaree au disparut

d) Incontinenta de fe- - L1psacontrolului sfincterulul anal - Sa elimine scaunulla nevoie in bazinet

cale - Sa defece la nevoie la toaleta
- Sa inceteze a mal avea Incontinenla in timpul zilei in
termen de... zile

.,,
- Sa inceteze a mai li incon.~9nt in termen de ... zile
.

e) Incontinenta de fe- - Lipsa controlului sflncterelor - Sa elimine scaunul in bazinG!... la toaleta ... la nevoie
cale ~iurina - Sa urlneze in bazine!... in urlnar la toaleta ... la nevoie
- Sa nu aiba incontlnenta in termen de ... zile
- Sa nu mal aibil. Incontinenli!. in termen de ... zile

f) Incontlnenta urinara - Lipsa controlului sfind;rului vezlc;al - Sa urineze In bazinet la nevole

- Sa IJrineze la toaleta la nevoie
- Sa numal alba Incontinent~ zlua in termen de: .. zile
- Sa nu mal aiba incontinenta.!n termen de ... zile
,
" '.-=-- _.-
...

14". . •••••••••• ". e 1Il--IIIiiIlI!llllll'III'5!I1!1- ••••m•••

t m.iD.1;W~!IIIIJl1_M.!II4_1I/j"1II""'IIII'Rltfllln!ill.l!I'llill. __ lIlIIIII~~'~ll~llIIIlII_IlIIllli~~~~i~ ••
__ I\II.IIlIW. IlISlIlIttllli ..•5!11lli1l¥P.:".!:

1 2 3 4
g) Retentie urinara - Proces Infeejloslinflamator
: - Sa urineze '" mitin ... ore in fiecare zl
- Sa-~i go/easca vezlca la liecare miejiune In termen
de ... zile
4. A se mi~ca lli a) Clrculatie neadec- - Diminuaraa mobilitalli
a avea 0 buna vata - Sa prezinte puis perjferic bine batut in termen de '"
- Llpsa de cunoa~tere a mijloacelor de ame- zile
postura 1I0rarea circula~ei
- Sa prezlnte extremltati calde in termen de ... zile
- Sa-~i exprime diminuan:la durerii in termen de ... zile
- Sa-~I diminueze edemele membrelor inferioare cu ...
cm In termen de ... zile
'- Sa-~i exprime absenla duterii in termen de ... zile
- Sa-~I exprime dlminuarea senzatlel de greutate lli de
inconfort In termen de ... zile"
Co) ,,~
~ bl Dlficultatelincaoi:J. - nil,,,,,, ~'.

cltate in a sa mi~oa .. - Obosealatslablciune

. OJ'''''' ... lIur'ule .•. ore
- Sa se ridice slngur ... minute ... ore
- Llpsa de cunoa~tere a tehnicilor mobilizarii - Sa mearga singur cu ajutorul:
- unul baston ... minute ... ore
,
.. - unei c~rje ... minute ... ore
-unui cadru ... minute .•. ore
c) Edeme ale memo - 9irculatie neadecvata
brelor - Sa-si dlminueze edemele cu ... r-;min termen de ... zile
- Lipsa de cunoa~tere af:lijloacelor de dimi- - Sa nu mal prezlnte edeme In termen de ... zile
nuare a edemelor

d) Refuzul de a face - Durera

- Sa-~i exprime acceptul de ..a indeplini anumite
aetivitali lizice - Obosealatslabiciune, intoleranla la efor! activitali in termen de... zile
- Lipsa interesului
- Sa indepllneasca activltaji singur ... cu ajutor ... in
termen de ... zile
.
- Sa se ridice singur ... minute ... ore
- Sa se ridice t:u ajutor ... minute ... ore
.

____
=.:~i,~;i~S:-J:~ -{..'?~_~.:,~_.,
-;."~~L
.. "iB.\I!';;"f,.;,l ..; .•..<.~X;
_,_,.~
._. __ ._;_ ..•.• _.• _co.:.....e"_._. .:~c.',',.:" _.~:..'::: ...._ _ ._
C.1:-,,~: --~~;~."'7"',~ ..
•• - •• •• - - - - - - - - - -
1 2 3 4
- Sa mearga singur ... minute ... ore'
- Sa mearga cu ajutor ... minute ....ore

- Anxietate - Sa-~i faca sieste de... ore pe zi

5. A dormi ~i a se a) Dificultate/incapa-
_ Sa aiba aC!ivitaji de destindere la' alegere in termen
odihni citate in a se odihni - Durere
- Dispnee/tuse de ... zile
- Lipsa de cunoa~tere a mijloacelor de destin- _ Sa-~i exprlme 0 stare de bine in termen de ... zile

dere

- Dificultate Tn a stapani stresul - _ Sa-~i exprime diminuarea epuizarii in termen de...

b) Epuizare (istovire)
~ Lipsa de cunoa~tere a mijloacelor de reme- zile
- Sa-i dispara epuizarea in termen de ... zile
; diere a epulzarii
_ Sa indeplineasca activitaji cotidiene dupa ritmul sau
'" ~I interesele sale in termen de ... zilEI'
Co)

-
CO
c) Insomnie -Anxietate
- Durere
Sa doarma cate 20-30 minute In termen de ... zile
_ Sa doarma, ... ore fara intreruperein termen de ;.. zile

!- Stare depresiva
_ Sa doarma fara treziri in termen de ... zile
_ Lipsa de cunoa~tere a mijloacelor de favo- _ Sa doanna ... ore in fiecare noapte in termen de •..

,rizare a somnului zile

_ Sa-~i exprime interesul pentru a se imbraca in

6. A se imbraca a) Dezinteres fala de - Confuzie
- Stare depreslva termen de ... zile
~i dezbraca linuta vestimentara
- Slablciune/obdseala - Sa-~i aleaga ve~minte adecvatezilnic
_ Sa se imbrace zilnic in termend~ ... zile
, 'i/ '

- Diminuarea mobilitajii _ Sa se imbrace/dezbrace singur in termen de ... zile

b) Dificultate/incapa-
_ Sa se Tncalje/descalje singur in termen de ... zile
cltate in a se imbraca ;;! - Siabiciune/ol;loseala ,

_ Sa-~i innoade cravata in termen'de ... zile

a se dezbraca

."~~J'l.,M.'~"-':-.''i"
~'!Jj~t'" ~
-- •••
r-:~
,
1' -, 2 3 4
~,'-,""

7. A-~i menjine a) Hipertermie - L1psa de cunoa;;tere a mijloacelor de - Sa-~i diminuezetemperatura cu .., grade Tn termen
temperatura prevenire a electelorc~i1durii de ... zile
corpului in limite - Proces infeiClioslinllamator - Sa prezinte 0 temperatura in limite normale (36,4°C
normale r axilar, 3.7°Cbucal, 37,6°C rectal) Teltermen de ... zile

b) Hipotermie - Mediu rece (friguros) - Sa-~i creasca temperatura cu ... grad(e) in termen de
, '" zile
- Sa prezinte 0 temperatura in limite normale (36,4°C
! axilar, 37°C bucal, 37,6°C rectal) in termen ,de ... zi
(zile).

8. A Ii curat, a) Alterarea mucoasei - Deshidratare - Sa prezinte 0 mucoasa bucalalntacta in termen de

ingrijit ~I a pro- bucale - Efectele secundare ale chimioterapiei ... zile
Co) teja tegumentele 1 - Lipsa de cunoa;;tere a ingrijirilor preventive ;;i - Sa-;;i diminueze leziunile mucoasei bucale in
CO
(Q ~i mucoasele curative a leziunilor guril termen ... zile

b) Atingerea integritalii - Diliculta!ealincapacitatea de a se rrti;;ca - Sa prezinte 0 piele intacta in termen de ... zile
tegumentelor - Incontinenla de fecale ~i urina - Sa-~i diminueze leziunea de la ... cm la ... cm in
- Lipsa de cunoa~tere a ingrijirilor preventive ~i termen de ... zile
curative a leziunilor pielii - Sa-~i piminueze ro;;eala de la ... cm la ... cm in
'. termen de ... z;ile

-- c) Dezinteres fala d~ _. Stare depresiva - sa participe la ingrijirile sale dE'i~dena:

masurile de igiena: - Siabiciune/oboseala 'sa se coafeze in termen de ... ,zile
- Perturbarea imaginii de sine ' sa sespele in termen de ... zile
' sa se barbiereasca in termen de ... zile
~
.. ' sa-~i spele dinlii in termende ... zile
, , sa se machieze in termen de ... zile
, ' sa.~i ingrljeasca unghiile in termen de ... zile
- Sa-~i faca singur ingrijirile de igiena in terman de ...
" zile
-----------------------.,-,-----~----~------------

\~.

1 2 'iI'
,
3 4
d) Dificultate/incapa- - ConflJzie - Sa-si faca singura ingrijirilede igiena in termen de ...
citate de a face ingrijiri - Dimlnuarel:l motricitalii membrelor superioare zile
de igiena - Siabiciune/oboseala - Sa se coafeze singlJra in termen de ... zile
-Sa-$i spele capul in term en de ... zile
- Sa se barbiereasca singur in termen de ... zile
- Sa se machleze singura in l~rmen de ... zile
" ,
- Sa"$i spele dintli in termen ,de... zile
- Sa-$i spele protezele dentate in termen de ... zile
- Sa-si curete unghiile in termen de ... zile
- Sa-$i spele: - fala . l~.

.., pieptul
- bralele
- picioarele
w "

~ organele genitale
CD
o - Sa-$i curele ochelarii in termen de ... zile

e) Refuzul de l:l-$i face - Stare depresiva - Sa-si exprime acceptul de a indeplini ingrijiri de igiena
ingrijirile de igiena . - Siabiciune/oboseala in termen de ... zile
" ~ L1psa de interes - Sa-$i faca ingrijirile de igiena in termen de ... zile
- Sa se coafeze in term en de;.~ zile
-Sa Se spele pe cap in termen de ... zile
- Sa $e barbiereasca in term~n de ... zile
, - Sa se machieze in termen de ... zile
- Sa-sl spele dinlii in termen de ... zile
- Sa-si spe!e protezele dentare in termende ... zile
- Sa-si curete unghiile in termen de ... zile
- Sa-$i spele:
';'fala
- pieptul
'. ,
- bratele

M.'"'.~-"""''M''i!'tr'tM••••••.•. 1S •• -,. '."I1II"!fti ""'77'__ we, •• "

•

1 2 , 3 4
- picioarele
- organele genitale
!R - Sa-$i curele ochelarii in termen
. ~ de ... zile
9. A evita a) Arixietate moderata - Lipsa de cunoastere a miJloacelor ajutatoare - Sa-si exprime diminuarea anxietalii iri)ermen de ...
pericolele - Ameninlarea integritaVi fizice si/saLi psihice zile
- Neaccesibilitatea 113 inform alii - Sa-$i exprime disparilil:l an~letalii in termen de ... zile
- Sa-$i diminueze semnele "anxietalii in termen de ...
zile
- Sa demonstreze absenla ~emnelor de anxietate in
termen de ..• zile

b) Anxietate severa - Lipsa de cunoa$tere a mijloacelor de - Sa-$i exprime dirninuarea anxietaVi in termen de ...
extrema

.-
autointervenlle in situ alii de criza zile
~ "

- e 0 almlnuar~ a semneror de anxietate

in termen de ... zile
- Sa-$i diminueze anxietatea 113 un nivel U$or sau
moderat in termen de ... zile

c) Doliul - Reaclie la pierderea unei condilii (stari), care - Sa-$i exprime sentiment~le legat de pierdere in
: ii facea placere persoanei sau a unui lucru care termen de ... zlle
ii era in stapAnire - Sa utilizeze anumite mijloace pentru a trece de fazele
- Reaetie 113 pierderea unei fiinte dragi doliulul
- Sa-$i exprime inlelegerea reaetiilor de doliu in termen
de ... zile
- Sa-$i exprime acceptarea doliului in termen de ... zile

-
d) Dificultate/incapa- - Lipsa de cunoastere a obiceiurilor sanatoase - Sa-$i exprime inlelegeres fala de ingrijirile de
citate de a-$i pastra de viala
: sanatate in termen de ... zile '~
sanatatea
- Sa-$i exprime acceptareatratamentului in termen
de ... zile ..

, ' ~ ..'
 ••
1
------------- 2
;

3 4
- Saia el Tnsu~i decizii legate de.sanatate Tn termen
de ... zile
- Sa demonstreze capacitate a psihomotorie Tn a
executa un tratament 1n termen de ... zile
- Sa-~i exprime interesul in am,eliorarea sanatajii in
termen de ... zile
-i,',

1
e) Durere acuta - Consecinjele unui tral)matism chirurgical sau - Sa.~i exprime diminuarea dure'~ in ... ore
.accidental - Sa-~i dirninueze semnele dure~i'in ... ore
- Proces inleCjios/infiamator - Sa demonstreze.apsef\ja semnelor durerii in ... ore
- Sa-~i exprime absenla durerii Tn ... ore

I) Durere cronica : - Conseclntele unui traumatism chirurgical sau - Sa-~i exprime diminuarea durerii in ... ore
(,,).
accidental - Sa-~i exprime absenja durerii in ... ore
~ - L1psa de cunoa~tere a m~:Qacelor de control - Sa.~i diminueze semnale duren! in ... ore
.- ale ourem - t>a oemonetreze aosenla semn~ll)r aurem In ... ore
- Proces infeCjios/lnllamator

g) Stare depresiva - Pierderea stimei de sine - Sa demonstteze. absenta semnalor starii depresive Tn
. - - Pierderea imaginii de sine termen de ... zile ,
- Reactie la doliu - Sa-~i exprime diminuarea starii depresive in termen
de ... zile
- Sa-~i exprime interesul pentru :ia indeplini activitaji in
termen de ... iile
. - Sa demohstreze diminuarea semnelor stani depresive
.. in termen de ... zile

h) Perturbarea stimel - Dificultatein asumarea rolului . - Sa~~i exprime cre~terea stimei oe sine in termen de ...
de sine - Neadaptarea la 0 crizaexistenliala sau zile
:~

sltuajionala - Sa-~iexprime sentimentele potitive Tn termen de •..

- Sentiment de dependenla zile
- Sa-~i exprime capacitatea de a face fala dificultajilor 1n
termen de ... zile

~ .••...•. ~,...,.W'•• .,UiN¥ ••••• ""liI'" al.. IJlWIi

- ~

!
I 1 "

2 3
t- 4
o,
- Sa ia decizli legate de activltajile cctidiene in termen
de... zile If.
, ~ ''i'"
i) Perturbarea imaginii - Dificultatea de adaptare la 0 modificare - Sa exprime senti mente jxlzitivelegat de imaginea de
despre sine corporala sine in termen de ... zile '",,!

" - Sa-~i exptime acceptul de a-~i atinge partea mutilata

a corpului in termende ... zile
- Sa-~i atinga partea mutilata a corpului fara repulsie Tn
. termen de ... zile
.
j) Frica - Incapacitatea de a face¥la realitalii trata- - Sa-~i exprime diminuarea Iricii in termen de ... zile
mentului .•
- Sa.~i exprime disparijia fricii in tElfmen de... zile
- Ameninlarea integritalil fizice ~i/sau psihice -Sa-~i diminueze semnele fricii intermen de ... zi:ri
- Tulburari de memorie
(,,) - Sa demonstreze absenla semnelor fricii Tn termen
CO de ... zile
Co)
.

k) Reluzul de a se' - Diflcultate de a Se adapta la poala

- Sa urmeze tratamentul prescris tn termen de ... zile
conforma tratamentelor . - Lipsa de cunoa~tere a necesitalilor tratamen-
- Sa.~i ia medicajia regulat in termen de ... zile
.•. tului
- Sa.~i exprime acceptul dea seconlorma tratamen-
- Perturbari ale gandirii telor Tntermen de ... zile
- Frica lala de mijioacllie \:fe investigalie ~i
. tratament

I) Rise de accident - Conluzie

- Sa aiba mereu pie lea intacta
.1 - Lipsa de cunoa~tere a mijloacelor de pre- - Sa nu se raneasca
venire
- Sa-~i exprime Tnlelegerea masurilor de securitate Tn
termen de ... zile
- Sa utilizeze corect aparatele care 11ajuta Tn termen
de ... zile
..

m} Riscul violenlei lala ~ Dilicultatea Tnasumarea rolului sau

... - Sa se ablina de la gesturi violente tala de allii Tn
de allii
termen de ... zile
 1 2
n) Riscul violenlei de
sine insu$i
10. A comunica a) Agresivitate
b) Atingerea integritalii
funcliei $i rolult,li sexual
c) COriiunicare ine~ca-
ce la niv~1 afectiv
•••••••••••• tt,
1 2
d) Comunicare inefica-
ce la nivelintelec1ual
, - Supraincarcarea de stimuli
~ - Sa formuleze fraze complete Tn termen de ... zile
~ ,
e) Comunicare Inefica-
ce la nivel senzori-
motor
f) Confuzie
~
••
3 4
- Tulburari de memorie - Sa se ablina de la un limbaj agresiv fala de allii in
term en de ... zile
- Sa-$i exprime diminuarea agresivitalii in termen de ...
zile
- Starea depresiva - Sa-$i exprime absenla ideii de suicid in termen de ...
- Tulburari de memorie zile
- Sa se ablina de la gesturi (je violenla fala de sine
insu$i tn termen de ... zile ,;!
- Sa fie calm in termen de ... ~',
- Sa-$i exprime starea de des}indere in termen de ...
zile
- Dimin~area stimei de sine - Sa-$i exprime diminuarea agresivitalii tn termen de ...
- Lipsa controlului anxietalii zile '
- Neadaptarea la 0 situalie , - Sa-$i exprime calm sentimenjele tn termen de ... zile
- Sa-$i exprime capacitatea de' a controla agresivitatea
in tetmen de ... zile .
- Sa votbeasca cu voce calma in termen de ... zile
,:
,
- Conflict de valori - Sa-$i exprime dirhinuarea nelini$tii fala de sexualitate
- InsuficienlSlneadaptare la un model de rol tn termen de .•. zile ~
(frica legata de performanle sexuale. pierderea - Sa-$i exptime absenla nelini$tii .tala de sexualit.'ate in
atracliei sexuale etc.) termen de ... zile '
- Lipsa de cunoa$tere a mijloacelor de a troii
sexualitatea in mod armonios
- Perturbarea imaginii de sine
- Anxietate - Sa comunice cu alte persoane in mod eficace tn
- Lipsa de cunoa$tere a mijloacelot eficace de termen de ... zile
a comunica "
. ~,
..•• -zrr;zczvn- c'em -_ "w, j1If4
3 4
- Neadaptarea la un rol, la 0 situalie - Sa"$i tmparta$eaSCa sentimentele cu alte persoane in
termen de ... zile
- Sa-$i exprime incredereafala de alte pe~soane in
ter'men de .•. zile '
- Sa stablleasca Iinii semnific~ve fala de alte persoane
tn termen de ..• zile
- Sa-$i exprime emolii1e Tnterinen de ... zile
- Sa-$i exprime nevoile tn termen de ... zile
-Confczie ~ Sa pronunle anUmite cuvint,e uzuale in termen de ...
- Privaliunea senzoro-perceptuala zile
- Sa exprime clar mesajels vE'lrbale in termen de ... zile
- Tulburari de Qandire
.
.~
~ Sa exprime mesajele non-verbale
adaptate in termen de ..• zile "
"
prin mijloace
".
- Lipsa de cunoa$tere a mijloacelor de a se ~ Sa-$I exprime nevoile prin g'?5turi in termen de ... zile
adapta la Iimitele sale - Sa utifizeze mijloace de comlJnicare eficace in termen
de ... zile
- Sa raspunda corect la tntrebari in termen de ... zile
..
- Deshidratare - Sa recunoasca membrii 'personalului sanitar $i
- Lipsa stimularii Senzoriale membrii de familie tn termen de ... zile
- Sa recunoasca membrii familiei sale in termen de ...
zile
- Sa rasptinda corect la intrebllri simple in termen de ...
zile
- Sa spuna ziua $1momentul zilei tn termen de ... zile
- Sa recunoasca locul unde sa afla in termen de ... zile
 - - - - - - - - - - •• - - -
1 2
g) Izolare social a
....
3
- Dilicultatea de adaptare la ? criza existenliala
4
- Sa-~i exprime sentimentul de izolare in termen de ...
sau situalionala zile
. - Pierdere/separare - Sa inilleze 0 conversalie cu a persoana dinanturaj in
termen de ... zile
- Sa stabileasca linii semnificative, cu alte persoane in
termen de ... zile
- Sa partlcipe la activitali sociale la alegere in termen
de... zile
- Sa-~i exprime diminuarea: sentimentului de
•
';
singuratate in termen de ... zile
_ Sa-~i exprime absenla sentimen~ului de singuratate in
termen de... zlle
.'

h) Perturbarea comuni. - Diferenla de perceplie a rolurilor - Sa-~i manifeste intrajutorarea reciproca in termen
canl familiale - Dificultatea de adaptare la 0 problema de de... zile
W
CD situalie - Sa-~i exprime ameliorarea comunicarii familiale in
Q) •• ~. .u.
, ,
11. A aeliona a) bificultate de a - Apartenenla. la 0 cultura, religie dilerita - Sa indeplineasca aeliuni dupa ~~temul sau de valori
conform propriilor ac~ona dupa credinle' - Neadaptarea la un rol nou, confliql de roluri in termen de ... zile
convingeri ~i ~i dupa valori - Sa indeplineasca activitali reli~ioase la alegere in
valori, de a termen de ... zlle ..,
,
practica religia - S~-~i exprime rezQlvarea confllctului in termen de ...
,. :,
zlle
,
b) Nelini~te (ingrijorare) - Neacceptarea bolii - Sa-~i exprime diminuarea dezordinii in termen de ...
falll de semnificalia - Fric:a de moatte zile
.,
propriei exister'llE! .
- Sa-~i exprime absenla dezordinii hi termen de... zile

c) Sentiment de culpa- - Neadaptarea la un rol Mu/conflict de roluri '" Sa-~i exprime senti mente Ie de culpabilitate In termen
.
bilitate - Reaelie la doliu de... zile
- Refuzul de a se conlorma tratamentelor - Sa-$i exprime diminuarea eulpc$i1italii in termon de ...
o.

zile

nztrttTtttrt
- -~
••••••••••••••••••••
- ..:_-
- •• ~

1 2
12. A fi preaeupat
.in vederea reali-
zarii
3 4
a) Difleultatea de a-!;!i - Stare deprllsiva -. Sa.~i exprime satlsfaelia fafadeperformantele sale in
asuma rolul •..Neaeeeptarea bolii Indepllnirea sareinilor in termen de.~. zile .
- Sa-~I exprime ac;ceptulln indeplinirea sareinilor legate
de un rol1n termen de... zile
~ - Sa Indeplineasea sareinilegate. de rolul sau 1ntermen
de... zile
-
b) Difieultatea de a se - Perturbarea stimei de sine - Sa partieipi3 la a activitate la alegere In termen de ...
realiza - Singuratate zile
- Sa.~i exprime interesul in indeplinirea aetivitalilor la
alegere in termen de... zile

c) Sentiment de nepu- - Neadaptarea la a criza situalionala sau - Sa-~i exprime nevoile in termen de •.. zile
!inla existenliala - Sa-~i exprime diminua.rea nef:i*,tinlei 1n termen de ...
w - Incapacitatea de a se adapta la rl;lalitate zile J
CD (boala incurabila, laza terminala) - Sa-~i exprime controlul situaliei:in termen de ... zile
~ -lnsatJslaetie relativa la sistemui de Ingrijiri - Sa Indeplineasca activitali la alegere 1n termen de ...
- Lipsa de,cunoa~tere a starii sale de sanatate zile
~i a IratartlElntelor - Sa ia decizii pantru organizarea activitalilor 1n termen
de... zile

13. A se recrea , a) Dezinteres In a Inde, - Durere - Sa-~i exprime interesui in in'deplihirea aetlvitalilor
plini activitali recreative - Stare dapresiva recreative in termen de ... zile ,~..
. I~

- SlabicJune/oboseala - Sa participe 1n liacare zi la~ctivitali recreative in

. termen de... zile

b) Dificultate/incapa- - Durere -Sa participe la activitall de ... ori pe saptamana

eitate 1n a Indeplini
activitali recreative
c) Refuzul de a inde-
plini ac!ivitali recreative
- Displiee/intoleranla la efort - Sa partidpe la 0 activitate la lilegere In termen de ...
- Siabiciune/obaseala zile
- Sa activeze singur In termen de ... zila
.,
- Dilicultate de adaptare la 0 modificare a - Sa-~i exprime acceptul de a Indeplini activitali 1n
schemei corporale termen de ... zile
 I
~ e:

I
CI> ANEXA NR. 4
~ ,'= e= '0
:=
N
CI>
E
nl CI> "" e: : _Q;
:; ~ ~ as~
CI>
'j;j
Gl

'"0 e:
~ .~"& c: ,-
o ._ nl
~.~
S ai
aiCl>
~ ~
~ CDS. 'SURSE DE IFICULTATE
E '"E
I
Q) CD +=- Jj1 'N
10 ~ as lij "0 CI>:: .!!l
Extras din .Repertoire des diagno$tics inflrmiers selon V. Henderson.
'5 E E l;lRllij E~~ c.Ec
,-
n~ (5
c'-
~
Iii' ~t'UCD_ E .!!le:e:"~Q)
Rl
;;;j'
.-
'E
o >~ .•...•.•CI>" l=. ';e: .. -.F 1=
c: >
i .1 0 .~ .'; El,~ ""
_","0
8 Rl ,Egl ".2"' 'iIr- <~
t:,
I .=Rl 'Rl"C
0.
ordin fj,aic
-18~
~
~
aero
_E
~

c.. a
f!:!
OJ.E
g>.!
c:
«5

~
N

~
•

c:
-~CI>
.~ ~
CI>
0.
'"as
.~
E.E'~E~£.c=
CD.sC:=a.Q)~
~.=~-g.~~~
Gl
"0'0
3"3
"'0.
Gl
-
-
Agresiunea sexuala
Alimentalie ~i hidratare insuficiente
I
~)eu
o w
(-;a
as
Q)
E
~
"0 as
CI> '" CI>
e: @CI>~~:E'.~~
g.~
~8 - Alimentajie saraca 1n reziduuri

I
E CI> > .E Rl
g}~ ~CDgQ) !! o CI> ~~c~~~ - Zacutul la pat
~)(U
:alii
'C:~
~:Q):
~~ ,=
~
-
.a
e:
CI> ~
c
CI> CI>
Q:. ~a.-S!~'2as:c
",xco._oQ)
"'" CI> CI>.E a. ~ E
Gl
E E
"C ,oc
Gl
- Alergeni: par, pene, polen, praf
CI>"O Cl>ainlai =nl ~~~ :; "" E CI> CI> e: Rl ~~ - Alergie alimentara
-go ._"O~"'O ~ca m ";::
16
U) .~ ~ .~ ~ ~ ~ ~ .2 Gl Gl
"u;..
Gl
- Alterarea mucoasei anale
..
(-CD ~c: C wO OJ)fU '(j).~
.::. e= f6'o""8.'I'"RlasRl
~Qi
(I)

I
~

1i
)(tSQ)lO(tJ(1)
(I)

I
E
~.
(I)

I
E
oS!
JoCU.n
(I)

I
•
E •... cu(/,)e)(U

I
•••
0(1)
0 I
.cU ~
(I) (I) 0;
I

El
I "0
: -
-
-
Alterarea tegumentelor, arsuri
Alterarea tegumentelor membrelor superioanl: ri3.niri,arsuri
Alterarea gustului ~imirosului
I
- Anchiloz~ (a specifica locul)
l!!

'C
~
~
'"
.E
-
-
-
~
Atrofie musculara (a specifica locul)
Dificultale neurologidi
Automutilare
Bufeuri de caJdura
I
""~ CD
~
I
- Schimbareaobiceiurilor alimentare
1:: :!::1a'
'1'l ::;: E ~ - Constipalie
~ '0

M nl
:2
"[ .a.e
:;£ cD - ConstrangerifiZice: atelii, banda abdominalii, ~oracic~ corset ghipsat. pansament, perfuzie, ghips,
-""
~"iii ~
"iii .~ proteza. tracliune, tub
.~
CI> 10,:;:; o '"
0-
~.; ~ Bas - Deficit auditiv~ vizual, olfactiv, tactil

I
~ ~ U)
> ,as :;
GiBe .~ ~ o l!! - Deficit de producere a urinii
(5 0 $ :!::::
e: N
0 ~ ~ Cd .~
-c: -Q) 0_ C CI> Cl e: E 0. c= CI>
_ .l!!
0. - Deformarea articulatiei mainilor
~ '05
Q)
Q)
1ii 8 ~ CI> CI>
"0 "0
~ :Q
.S t;b CD
- Deformarea extremitalilor membrelor
Q)
'- C' ._
"0

~
~~~ as as ~ ~ ~ .~ ~
11 g - Dezgust alimentar
e: E E '" '"

I
CI>
•••• 0..0 '"
:J. __»«S ._
(fJ .0. 0. 0. (.) .."
czGl
00(1)-1 «:::;:::; :::;:::; «.E - Dependenjli lanivel de nevoi (a specifica)
I 1 I I I 1 I I I 1 I 1 I ':Jl I
.:~---- - Neplaceri legate de un tratament
as - DezechiUbru electrolitic, endocrin, metabolic
_I CI>
.2!.
e: ! - Deshidratare
I
ti- ~~
I
"0
o - Transpirattl profuze
e: III "
'" :J
C'oI E
:;
o
CI>
"0
Gl
"0
:;
- Digestie laborioasa
- Diminuarea capacitalii pulmoDare sau toracic~, sau ambele
.2 nl
- Diminuarea masticaliei
5
~>
as
nl
;;;j'
c~
'"
0.
:::;
:0
~
II:
'0
- Diminuarea motricitalii
- Diminuarea salivei
- Di.!)iinuarea sensibilitalii tactile
I
E - Diininuarea debitului urinar

I
:::J
0 CI>
N - Diminuarea peristaltismului
'" CI>
.•.. ;<a'':=cu
> '"
e:""_
a. a:s
CI>
- Diminuarea sistemului imunitar
c- - Diminuarea tonusului. muscular
<. "iii-
•
;a;
e: - Diminuarea procesului de eliminare a medi~mentelor ~i drogurilor
..a-""""
T"" '" '"

398
- Diminuarea sau absenla refluxului de degluti ie

3 9
I
~I - Diminuarea sau pierderea unei funclii
- Efect secundar al unei medicalii, al unui tratamemt
- Malforma~e congenitala (a specifica)
- Malformalie a membrelor superioare, a degetelor, a picioarelor (Iabe)
- Efort fizic: stranut, tuse - Murdarie

~I - Efort fizic: exagerat

- Strapungere dentara (dinli imbracali)
- Epuizare
- Lipsa exerciliilor fizice
- Lipsa calciulljj
- Lipsa controlului slincterelor
-Ameleala
... - Mastica~eInsufici~ntil. c.C.".",;.

I "~il'"" Siabiciune
. - Siabirea musculaturii abdominale
- Foame exagerata
-"Derilijie rea: (jir1~'Cliriali;Upsuri L ',-

- Modificarea circulatorie a funcliei cardiace, a integritalii cailor respiratorii, a cailor urinare

- Negarea nevoilor altora
-Obaseala - Nicturie

-'1 - Frigiditate
- imbracaminte insuficienta
- Obiceiurialimentare oeficitare: alimente bogate i~ calorii, grasimi, sara, masa grea
-Obezitate
- Obstruarea cailor respiratorii: corp strain, secrelii abundente sau vascoase
- Mirosuri dezgustatoare
- Obiceiuri dehidratare delicitare: alcool, bliuturi dazoase - Edema ale membrelor (a specifica)

I -
-
Obiceiuri neadecvate de igiena
Hiperactivitate
- HipercJorhidrie (hiperaciditate gastrica) -
- Paralizie
- Paralizie cerebrala, faciala, a mu~chilor, laringelui sau altora
Pierderea apetitului
- Hipersensibifitate cutanata - Pierderea echilibrului

I - Hipertermie
-Imobifitale
- Imobilitatea articulaliei: inflamalie, edem
-
-
-
Pierderea partiala sau totala a unui membru
Pierderea partiala sau totala a unui organ
Pozilie neadecvata
-Neputinla - Prezenla, hemoroizilor

I - Incapacitatea de a bea singur

- Incapacitatea de a proll!!ra sau a prepara alimentp conform dietei
- Incapacitatea de a procura sau a prepara 0 alimertalie echilibrata
- Privare senzoro-perceptuala
- Proces infl3clios sau inflamator
- Proces neoplazic

I
- Incomoditatea - Proteze dentare neajustate
- Incon~tienla - Proteza membrelor
- Inconlinenla urinara sau de fecale, ori ambele - incetinire circulatorie
- Necoordonarea mi~arilor - Mese copioase

I - Inflamajiaga.tului '- Restriclia efoJ1uluiin timpul defeca~ei

-Inflamalie sau iritalie (ori ambele) a mucoasei ute~ne, vaginale - Rest~lia activit~lor lizice
- Inflamajie sau ulceralie (ori ambele) a cavitalii ~ucale, a mucoasei gastrointestinale, a' cailor - Secrelii aburiclente sau vascoase, sau ambele
digestive - Sedentarism .

I ":,.Ingestia de.alimertteacide, grase, picante

- Ingestia de alimente fermentabile
- Ingestia de alimente alterate
'7' ~ete intensa
- Spasme musculare (piloric,'vezical sau a1lete)
-Stomie
- Ingestia de lichide in cantitate prea mare: a1cool, - Substanle iritante (hartie, silpun, altele)

I - Ingestia de lichide fermentate sau fierbin~

- Ingestia dealimente in cantitate prea mare
- Ingestia prea rapida de alimente saulichide
- Transpirajii aeide, felide
- Supraincarcarea senzoro-perceptuala
- Surplus in greutate
- Neindema.narea de a utiliza un aparat: eMil, bast1n, scaun rul,ant , - Surplus de imbracamint&

I - Alimentalie.insuficienti!
- Mese insuliciente
- Intoxicalie alimentara, medicamentoasa
- Tabagism
- Toxicomanie
- Traumatisme
- Iritarea mucoasei cailor respiratorii - Varsaturi

I - Leziune cutanata (specificali locul)

- A~temut iritant
-Slabire
- Travaliu (Ia na~tere)
- Tremuraturi ale membreloi superioare sau inferioare, ale eapului
- Uzaj abuziv de medicamente (a specifica)

400 401
;1
 n.,.1
&):'
2. SUl"se de dificultate
- Abandonarea practiciJor religioase
psihologica - Neadaptarea culturala
- Stimuli insuficienti
- Insuficienta resurse/or financiare, familia/e,/sociale sau allele
I~
_ Absenta unei persoane semnificative, a unui animal, a unui obiect sau altele -Izolare .,
-Alcoolism
- Anorexie mentali'l
- Murdiirie in c10sete
- Lipsa activilatiJor distractive in jUf [I
- Anxietate sau stres, ori ambele - Lipsa intimilatii
- Soc emotional intens
- Teali'~J
-
a
ij~veni obez
Plictiseala
,~o. : ",",' .!.I'~
- lipsa de acces la closet
-Neadaptarea la un rol: convalescent, bolna¥, pannte; pensiohar,mUn'citor etc.'
- Nerespecfurea obiceiurilor de eliminare
"'d~ IJ
- Idei de suicid - Promis~itate
- Incapacitatea de a face fala realiti'llii - Supraincarcare de stimuli
- Nelini~tea fala de diagnostic; tratament, procedurile de diagnostic
- Lipsa interesului (a specifica)
- Lipsa de incredere in sine
::"
- Surplus de munca
- Prolec~e exagerata I,
- Mecanism de compensa~e
4. Surse de ~ificultate legate
- Amenintarea conceptului de sine
-
-
Nervozitate
Neacceptarea bolii
de lipsa d~ cuno!litin1=e I
- Pierderea slimei de sine Insuficienta cuno~tere a:
- Pierderea propriei imagini (amputa~e, obezitate, stomie, a1tele)
- Pierderea liberta~i de acliune
- Pierdere - separare (doliu, divOI'!. slujba, altele)
- unei alimenla~i adecvate
- autoadministrarii medicamentelor
- ilutocontrol.ului dui-erii
1-
I;'
- Frica (a specifica) - efeclului produselor farmaceutice
- Preocupare (a specifica) - mediului neadecvat
- Respingere - ignorarii surselor de informatie
- Singuriitale - importanteide a ,J-ir.tormat
...:Tulburari ale gandiii: agitatie, agresivitale, lurie, confuzie, delir, dezorientare, halucinatii, hiperac- - importanteihidratanl
tivitate, iritabilitate, manie, obsesie, pierderea memoriei, lobie - utilizarii unui aparat: baston, clitia, scaun ru~ht, proteza
- utilizarii medicamentelor
- neiotelegerii infoFm~ei
I
3. SUl"se de dificultate sociologica - cantita1ii~i calila~i lichidelor necesare
- Absenta prezenlei persoanelor semnificative
- Absenta locurilor sau mjloacelor de a practica religia
_ Atitudine defavorabila-aanturajului: lipsa de respect, presiuni sociale
- semnificaliei atitudinii altora
- situaliei
- noilor mijioace de comunica~e
I~
-SChimbarea brusca <1 !emper.aturii ambiante -feluluidea invala
- Schimbarea modului de viala ~i a c1imatului
- Condilii de mundi neadecvate
- Credinte culturale dilerite lata de sanatate
- activita~lor recreative disponibile
- alimentelor permise, interzise ~i a substitue~lilor dietei
- alergenilor
I
- Dezorganizarea mediului lamilial
- Anturaj ~i mediu necunoscut
_ Mediu neadecval: umiditate, uscaciune, temperatura, ciildura, lrig, c1imatizare, vant, zgomot, lu-
- nevoilororganismului
- efectelor benefice ale aclivitatii lizice
- eleclelor anumitor alimente ~i Iichide asupra inimii ~i a Vase lor
I':
mina, poluare, mirosuri ~ altele - el(erci~i1or musculare
_ Evenimente amenintatoare: anestezie, bariera Iingvistica, spitalizare, interventie chirurgicala,

_
_
boala, tratament, allele
Exigenle socia-culturale: aliiptare, oeupalie, tratamenl etc.
Expunere prelungita la cald, lrig, umidilate
- exerci~ilor respiratorii
- indemanarii de a se imbraca ~i dezbraca
- masurilor de igiena
I.
- masurilor,qe prevenire a frigului
_
_
Obiceiuri alimentare, cullurale orilamiliale (sau ambele) diferite sau deficitani
Imposibilitatea de a urma diela la serviciu

402
- masunlor de prevenire a diareei
- mijloaceltir de prevenire (a specifica)

03
I.
('
T=. ~'

[ - mijloacelor de repaus ~i destindere

ANEXA NR. 5

..
, - mijloacelor de rezolvare a problemelor
- mijloacelor de a'se realiza DIAGNOSTICE DE iNGRIJIRE *
'\ ",
I - mijloacelor eficace de a elimina
- mijloacelor eficace de a expectora - Intoleranta la activitate

',
....
-
-
mijloacelor de favorizare a somnului
pos:L1riloradecvate
- Acomodare modificata-ineficace

I
,.'\1;, ,,"., . . '- Anxietate ••..• 4~ "
- resurselor"
_ Alterare poten}iala a temperaturii corpului (a termoreglani)
~ - serviciilor ofeme
- Hipertermie
- sarcinilor ~ funetiilor unui rol
- Hipotermie
-' valorilor nutritive ale alimentelor

I - alegerii imbracamintei adecvate ~ia mediului

- controlului respiraliei
- conlrolu!u1 evenimentelor
- Termoreglare alterata
- Alterarea eliminarii intestinale
- Constipajie
- ghidului aHrnentar -Diaree

I - Incontinenta de fecale
- Alaptare ineficienta
- Diminuarea debitului cardiac
- Alterarea stani de confort

I - Durere
- Duren~ acuta
- Durere cronicli

I: ""',
- Prurit
- Greluri, varsaturi
- A1teran~acomunicani
- Alterarea comunicarii verbale
'-

,I- - Adaptarea individuala ineficienla

- Adaptare ineficienta: reaclie de aparare
- Adaptare ineficienta: refuz. "egare

I-
. _ Adaptare inefJcienta in cadrul familiei: • invaliditate
..::Adaptare familia!a: • compromisa
-: Conflict decizional (specificali)
...:$indrom potential de imobilitate
- Deficit in diversificarea activitajii

II - Oisreflexia
- Rise de olSreflexie
_ Alterarea dinamicii familiale (proces familial modificat)

II
-Oboseala
-Teama
- Deficit de volum tichidian
- Exces de volum lichidian

>1 -Doliu
- Doliu anticipat
- DoHu perturbat
_ Alterarea procesului de cre~tere ~i dezvoltare

,( "L1STE DES DIAGNOSTICS INFIRMiERS Se/on L.J. Carpenito - 1989. Traduction G. Dkhanoz
(Le diagnostic infirmier - Tt.7loin du r6/e propre de /'infirmiere)
405
 I -
v
~~ ....
,." I _.
~.

- Deficit in menpnerea sanatatii

- Alterarea capacitapi de efectuare a aclivitatilor gospodare$1i
Alterarea .integritiilii pielii
- Alterarea mucoasei bucale
I ~.I
- Deznadejde - Alterarea perfuziei tisulare periferice '
- Rise de infectie - AlterareafunCfiei de eliminare a urinii
- Rise de transmitere a infectiei - Enurezis nonpatologie al eopilului
- Rise de ranire
- Rise de perturbare a orientarii in spapu
- Rise de intoxicare
- Incontinenla funeponalii
- Incontinenla reflexa
- Incontinenjii din cauza de stres
I
:I',j
,,:~~~-
- Rise de sufoeare -lncoriiinenlA tatala "'1 ""'-

- Rise de traumatizare - Incontinenla prin nevoie imperioasa de a urilla

- Deficit de cuno$tinle (specificali) - Retenlie urinara
- Diminuarea mobilitalii fizice - Violenla potentiala (indreptata spre sine saulspre .altil).
- Alterarea starii de nutrilie: insuficient in raport cu nevoile organismului (sul:Jnutripe)
- Dificultate de inghipre
- Alterarea starii de nutrilie:risc de exces in raport cu nevoile organismului (supraalimeritatie)
'I'
.'fl
- AJterarea relapilor (parinti-copii)
- Conflict legat de rolul de parinte
- Reactie posttraumatica
- Sindromul traumei violului
II
- Adinamie (absenla puterii)
- Alterarea potenlialii a funcliei ~espiratorii
- Oegajare ineficienta a ciiilor respiratorii
- Mod ineficient de respiralie
'I 11

- Diminuarea schimbului de gaze

- Alterarea Tndeplinirii rolului propriu
- Deficit in autoingrijire
- Deficit al capacitatii de a se alimenta
I
- Deficit al capacitalii de a se spala
- Deficit al capacitalii de a se imbraca
:1. ,1
. "

- Deficit al capacitiilii de 1010sirea toaletei

- Deficit total in autoingrijire
- Alterarea conceptului de sine
- Alterarea imaginii corporale
- Alterarea identitiilii personale
"I U! :- !I ~
"
.:,'

- Alterarea s1imei J", sine

- Perturbarea croriica a stimei de sine
- Perturbarea situalionala a stimei de sine
- Rise de a-$i face rau
- Alterarea perceptiei senzoriale (vizuala, auditiva, gustativa, taclila, olfactiva, kinesteiic~).
- Alterarea obi$nuinlelor sexuale
- Disfunclie sexuala
- Alterarea modului de somn
.":"
- Izolare sociala
- Alterarea relaPilor sociale
- Suferinla spirituala
- Alterarea procesului,de gandire ,
- Alterarea integritatii lesuturilor .

406 :1
~,

I
r Leonard Domni~oru - Compendiu de medicina interna, Editura $tiinlifica, Bucure~ti, 1994
Paul Eshleman, M.B.A. Pre~edinte Inspirational Films
~
Adam Evelyn - Etre infirmiere, Les Editions HRW, Montreal, 1979

I Louise Grondin, M. Ed, Rita J. Lussier M.S., Margot Phaneuf M.A., MEd, Lise Riopelle, M.N.,
- Planification des soins infirmifjrs, modele d'intervention autonome, Les Editions de la
Chenelillre Inc. Montreal, Quebec
Virginia Henderson - Principii fundamentale ale ingrijirii bolnavului, Copenhaga -, Danemarca,

I :l.~ 1991
Virginia Henderson
'" ,."' '1~
- Principii de baza a ingrijiriipersoanei
Societatea Personalului Sanitar din Romania
'
sanatoaselbolnave
'
Nelson Hinkson, director, Eastern European Affairs, New Life 2000, noiembrie, 1993
_ nursing,

G. lonescu Amza - Vademecum terapeutic, Editura Medicala, Bucure~ti, 1973

I G.H. Bernard - Manuel de soins

A. Huber, B. Karasek-Kreutzinger
Elizabeth M. Jamieson,
- Les techniq
Janice M. McCall, Ro
es de soins infirmiers, Lamarre, Paris, 1990
a Blythe - Guidelines for Clinical Nursing
Claire B. Keane - Essentials of Medical - Surgical Nursing - W.e. Saunders Company _
Philadelphia
Manulla L. $icolaboratorii - Dictionnaire medical; Editura Masson, 1992
M. Mihillescu - Chirurgie pentru cadre medii, Editura Medicala, 1991

I
Practices, Churchil Livingslone, 1988
B. Kezler, GI. Erb - Fundamentals of nursing -
Publishing 'Company, 1987, California, SUA
Aurel Kaufmann - Propedeutica $i semiologie chi
Michele Lang let - Ergonomie et soins infirmiers. L
ncepts and procedures - Addison - Wesley
'
rgicala, Editura Dacia" Cluj-Napoca, 1986
sante des soignants, Editions Lamarre, Paris,
lulian Mincu - Manual de dietetici1 pentru cadre medii, Editura Medicala, Bucure~ti, 1973
I. Mincu -Alimentajia raponala a omului sanatds $i bolnav, Ed/tura Medicala, Bucure~ti, 1975
C. Moze~ - Tehnica ingrijirii bolnavului, Editura Medicala, 1978
C. Paunescu - Medicina interna (manual pentru $coala sanitara de asistente medicale), Editura

I 1990
Patricia A. Potter, RNMSN - Pocket Guide, Healt Assessment, Mosby-YearBook,
N. Radu - Manual de anestezie $i terapie intensi~ , vo1. 2, Edit. Medicala, 1988
Inc. 1994
Medicala, 1960
Margot Phaneuf - Soins infirmiers - la demarche scientifique, orientation vers Ie diagnostic
infirmier, 1986, Montreal, Me. Graw-Hill
Acad.Eugen Pora - Dic/ionarul sanatapi, Editura Albatros. Bucuresti, 1978
Arne SChaffer - Ghid clinic, Edit. Medicala SA, 19 5

I
V. Predescu - Psihiatrie, Editura Medicala, 1989
Mary C. Sundberg - Fundamentals of nursing /th clinical procedures - Jones and Bartlett
Programe de continuare a educa/iei, Baylon University Center, 1992
Publishers, Boslon, SUA, 1989
L. Popovlclu - Somnul normal $i patologic, Ed/tura Medicala, 1972
'. Beverly Witter du Gas - Introduction aux soins in irmiers - Las Editions H RW, Montreal, 19811
,.-
Letitia Morarlu, Ruxandra Spataru, Marluca I an, Victoria Pulu, Florin Chiru - Bazele Paul Popescu Neveanu - Psihologie, Editura Didactica ~i Pedagogica, 1990 '-_.
E. Proca - Tratat de patologie chirurgicata, Editura Med/cala

I
teoretice$i practice ale ingrijirii omului sanato $i bolnav- Nursing
Lesle D. Atkinson ~i Mary Ellen Murray - Unden tanding the Nursing Process Riopelle, l.; Leduc-Lalonde - Individualisation des soins infirmiers - modele conceptuel,
Montreal, Mc. Graw-HiII, 1982
Georgeta Balta, Antoaneta Metaxatos, Aglaia Kyovskl - Tehnici de ingrijire gerrerala a
bolnavilor, Editura Didactica ~i Pedagogica, B cure~ti, 1983 Riopelle L., Grondin L., Phaneuf M. - Soins infirmiers: un modele centre sur les besoins de la
personne, Montreal, Me. Graw-HiII, 1984 ' '

I
i\
Kate Barret - The Nursing Process and Documen tion
Patricia G. Beare, Judith L. Myars - Adult Healt Nursing- The C.V. Mosby Company, 1990
Marie Bonyalo~ Le vocabulaire medical de base, Etude par /'etymologie, vol. I, II; Editeur OIP,
Riopelle ,L., Louise Grondin, Margot Phaneuf - Repertoir des diagnostics infirmiers
Vif{jinia Henderson, Montreal, Me. Graw-Hill
Revista .Psihologie" nr.2, 5/1994
selon

Paris, 1978
••• Revue de /'infirmiere nr. 3/1987 ~i nr. 911-987
C. BonundeJ - Manual de medicina interna entru asistenp medicali, Editura Medicala,

II Bucure~ti, 1974
Brunner - Suddarth - Soins infirmiers en m
Pedagogique Inc. '
ecine - chirurgie, Editions du Renouveau
f. Satta -' CultIJlsantitalii, Editura$port-turism,
.P. Siml~lci"':
1980
Paio/ogie chirurgicala $i mica chirurgie, Editura Medicala, 1974
T. $erbanescu - Nel,Jfologie, psihiatrie pentru cadre medii, Editura Medicala, 1978
, V. Tircovnlcu - Pedagogie generala, Editura Facia, 1975
Lynda Juall Carpenito - Diagnostic infirmier, ME Sl
Lucretia, Titlrca - Breviar de explorari func/ionale $i de ingrijiri speciale acordate bolnavilor,

I Lynda Juall Carpenito - Handbook of nursing dia

Philadelphia
Marie-Noelle Champion Daviller $1 colaboratorU
, ••• Cours de nursing chirurgical- M. Geurts, Ma
nostics 1989.1990 - J. B. Lippincott Company

- Le dossier de soins, Edit. Lamarre, 1990

ame Vanndendanche Institut Jeanne d'Arc -
Editura .Viala Medicala Romaneasca", 1994
Lucretia Titlrca - Urgen/e medico.chirurgicale, Eoitura Medicala, Bucur~ti, 1993

'I, Tournai
Ruth F. Craven and Constance J. Hlrnie -
Nursing, Copyright 1992 by J.B. Lippincott Co
Catherine Duboys, Cecile Boisvert, Genevieve
' :
udy Guide'to Accompany Fundamentals of
pany
Dechanoz, Lisette Casellet - Le diagnostic
infirmier- Temoin du role propre de /'infirmien ,Amiec Cahier no 12

.1 ••• Documentape - Atelierul.curs .Procesul de nu

mai,1989
••• Documenta/ie - de la I.C.N. - privind Regleme
sing~ traducere Gabriela .Bocec, Techirghiol,

tart (traducere Gabriela Bocec)

40
 . ., aq
~II
I $i a manea (Georgeta Balta,. Maria Zamfir .•........................ 115 Moblllzarea pac!ent~IUI 214
Alimentatia pacientului 115 I Trcmsportul paclentllor j ••••••••••••••••••••••••••••••••• 220

I Hidratarea ~i mineralizarea organism lui

f3JNevoia de a elimina (Lucreti Titirca, Maria Zamfir)

128

136
5. Nevoia de a dormi
J. Independentain satisfacerea nevoii
~i a se odihni (Ludmila Rachieru) 224
224
~dependenta in satisfacereanevoii ...................• , , 138- II. Dependenta 'in satisfacerea nevoii " .. '.,' ",. ',;;>!,' ••. 227

I .. f .,,~, •. a) Urina . ' : '. . . . . . .. .

b) Scaunul- ..•.................................
c) Transpiratia
'
:
138
139
141
Probl~me de dependenta:
1. Insomnie
2. Hipersomnie
. .:.
228
230
d) Menstra ......................................•.......... 141 3. Disconfort 231

I H. Dependentainsatisfacerea nevoii
.Probleme de dependenta:
1. 8iminare urinara inadecvata can tativ ~i calitativ
142

143
4. Oboseala
Tehniei de evaluare $1ingrijirlasoeiate nevoil de a dormi
232

2. Retentia urinara - ischiurie : .. 146 $i a se odihni (GherghinicaGal, Monica Seuchea) 233

I 3. Incontinentade urina ~i materii fe ale

4. Diareea
5. Constipatia ,
147
149.'
151
Rolul asistentei in satisfacerea nevoHde odihna a paci~ntului
.Exercifii de relaxare (Lucretia Titirca)
. Meditatia (Lucretia Titirca) '
233
234
235
6. Varsaturile ' ' 153

I 7. Eliminare menstruala ~i vaginala nadecvata .....•.............

8. Diaforeza. Transpiratia in cantitat abundenta
9. Expectoratia
156
157
158
f6J Nevoia de a se imbraca
L?Independenta'in satisfacerea nevoii
~i dezbraca

II. DependentaIn satisfacerea nevoii .............................•....

(Liana Parvu) 236
236
238
Probleme de dependenta:
I Tehnlcl de evaluare $1ingrijlrl asoelate evoil
de a elimlna (Lucretia Titirca) . . . . . . . .• .
Dete.rmin8:re~(~antitatiide urina pe 2 de ore : ...•..
160
160
1. Dif[cultateade a se imbraca ~i dezbraca .. ,
.....2. Dezinteres pentru til1utavestimentara
Imbracclrea~i dezbracarea pacientului (Gherghinica Gal, Monica Seuchea)
239
239
241
Analiza unnel . 162

.1 Cap.tar~adeje?ti~lorfiziologice ~ pato ogice

Asplratla gastnea .
Tubajul intestinal - aspiratie intestinal continua :
165
167
d 70
(jJ Nevoia
in limite
de a menJine
normale (Elena Dorobantu)
temperatura corpului
241
StomiHe .....................•. . ...•............... ~.. ; 173
I. Independentain satisfacerea nevoH 241
I Urmarirea bilantului Iichidian . . . . .. . .....•...................
Masurarea greutatii ~i inaltimii corpor Ie
182
184 II. Dependenta 'in satisfacerea nevoii
. probleme de dependenta:
, 1. Hipertermia , .............................•......
244

244
~eVOiade a se mi~ca~j ar ..vea, .'
I
2. Hipo,termia : ' ~" ". ;' ; ' 246
buna P9stUr3(Elena Oorobantu) 185
Iinde' .'. m satlsfacerea
. .. , Tehnicf de evaluare $1ingrijiri asoclate nevojj de a menJlne
. pendenta nevoll . 1.85
II. Dependents 'in satisfacerea nevoii . 188
temperatura eorpului in limite normale

).1 Probleme de dependenta:

1. Imobilitatea
2. Hiperactivitatea
.
.
188
191
, (Gherghinica Gal; Monica Seuchea)
Masurarea temperaturii
248
248

3. Necoordonarea mi~carilor . 192 ~evoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja

'I 4. Postura inadecvata .

Tehnlcl de evaluare $i ingrljlri asoeiate n voil de a se ml$ea
"'I a avea 0 b una- .postura (Lucretla
.,. v . T",tlrcaV)
' 193

196
tegumentele ~i mucoasele
I. Independentain satisfacerea nevoH
II.Dependenta in satisfaceiea nevoH
(Maria Zamfir) .• , 252
252
253
Patul pacientului 196 Probleme de dependenta:
Pregatirea ~i schimbarea patului '.. ; ..•.... 199 1. Carente de igiena 254
Pozitiile pacientului in pat 205 2. Alterarea tegumentelor ~ifanerelor 256

412 413
t?~' r/' \";0

I
I
l~i;
I
Tehnici de evaluare ~i ingrijiri asociate nevoii de a fi curat, .1
I
II. Deeendenta In satisfacerea nevoii 335
ingrijit, de a proteja tegumentele ~i mucoasele .. ' .•............•.... 258 IProbleme de dependenta:
- Toaleta pacientului (Mariana Ardelean) ~ 258 ! 1. Devalorizarea +.' .' 336
- Executarea ingrijirilor (Elena Dorobantu) .........•..........•. 260 : 2. Neputinta ~ 337
- Escarele de decubit (Mariana Ardelean) 266

I
Rolul iasistentei in promovarea unui ncept pozitiv despre sine
- Ingrijirea plagilor (Lucretia Titirca) 270 (Ghe~ghinica Gal, Monica Seuchea) 339

9. Nevoia de a evita pericolele (Liana Parvu) ......•....... ~276 3. ~evoia. de .a..~e recr~~
.,.,,~ (Valeria Ghidu) 341
I. Independe11"' ,n satisfacerea nevoii ...•..........
II. Dependenta in satisfacerea nevoii
Probleme de dependenta:
, ' ~276
279
, .. Ind,pendenta.1n ac.tlvltatlle recrea~v
II. D]eend. enta Insatlsfacerea nevon d a se recrea
Probleme de dependenta:
"
341
344 "'I.
1. Vulnerabilitatea fata de pericole ...........................•. 280 Neplacerea de a efectua acti1.ati recreative 345
2. Alterarea integritatii fizice sau psihice ori amandoua
Tehnici de evaluare ~i ingrijiri asociate nevoii de a evita pericolele
Factorii de mediu (283), Mediul securizant ~i de protectie (285),
••...
282
283
Asig rarea mijloacelor de recreare a acientului (Gherghlnica
Moni ' a Seuchea)
I "
.•...........................................
Gal,
346 I
14. ~eVpia de a invata c1rn sa-ti pastrezi '
Masuri in vederea asigurarii mediuluisecurizant

Dorobantu)
pentru pacientul
spitalizat (285), Prevenirea infectiilor intraspitalice~ti (287) (Elena
"
sanptatea' (Valeria Ghidu)
I. Ind~pende, nta In satisfacerea nevoii
346
346
I,
Sterilizarea (Laura Munteanu) : ..............•..•. @ II. Dep'endenta In satisfacerea nevoii 348
Durerea (Gherghinica Gal, Monica Seuchea)
Plan de lngrijire pentru paciel)tul cu durere ...•...
Rolul asistehtei In ameliorarea reactiilor emotionale
~i comportamentale la stres
' ..•............
300
301

303
,Probleme de dependenta:
! Ignoranta ,
Rolull asistentei In educatia pentru s natate (Gherghinica Gal,
350 I,
MOni?a Seuchea) 351
Exemple de interventii autonome (LucretiaTitirdi) , 305

10. Nevoia dea cornur'ri.::a(Elena

I. Independenta in satisfacerea nevoii
Dorobantu)
.....................•...........
............•.. 315
315
Exe:rcitiide t.axonomie (lleara
I'
I
.ll'_;__
Carmen Dindelegan)
' .
354 I
ANE~E ,
II. Dependenta In satisfacerea nevoii
Probleme de dependenta:
1. Comunicare ineficace la nivel senzorial ~i motor
2. Comunicare illsficienta la nivel intelectual '
317

318
320
, lAnexa 1 - Ghid orientativ de cui gere a datelor pentru cele 14 nevoi
I
I
fundamentale, In ved rea evaluarii l}i satisfacerii nevoilor
(Gherghinica Gal, Moica Seuchea) 364
I~
ifj
iAnf;xa 2 - Lista de probleme cu anifestarile de dependenta
3. Comunicare fllcficienta la nivei afectiv ; 321
Comunicarea terapeutictl (Gherghinica Gal, Monica Seuchea) , .. 323
I
I
corespunzatoare fiec. rei nevoi
(traducere de luliana il}ovan)
lAnexa 3,- Lista cu diagnostice e lngrijire (probleme + surse
374
I'
I
11. Nevala de a acUona'confo'rm propriilor i'
convingefi $i vaiora,de a practicareligia (MariaZamfir}
I. Independenta lnsatisfaCEireanevoii
II. Dependenta In satisfacerea nevoii
3~5
325
327
I' ."
de dificultate) ~i obi ivele corespunzatoare fiecarei situatii
(traducere ~i siriteza e LlicretiaTrtirca l}i luliana' Vi~ovan)
lAnexa 4 - Surse de dificultate (1 ducere de iuliana Vil)ovan}
! Anexa 5 - Diagnostice de lngrijir (traducere de Lucretia Titirca)
383'
'.. 399
405
'~I 11'j

Probleme de dependenta: 'ifil I

1. Culpabilitatea ...................•
2. Frustrarea .......................................•..•..
; 328
329 I
Bil:ili~grafie .408
1\
I
Rolul asistentei In sustinerea spirituala a pacientului (Gherghinica Gal,
Monica Seuchea) ' 330

12. Nevoia dea fi preocupat I

in vederea realizarii (Ludmila Rachll~ru)
I. Independenta In satisfacerea nevoii :
..............•......
: •......
332
332 I
414
i
m