Boli endocrine Acromegalia

Prin acromegalie se ntelege un sindrom clinic caracterizat prin cresterea deformanta n grosime si latime a oaselor si a tesuturilor moi. Modificarile sunt mai accentuate la fata si la extremitati. Afectiunea este provocata de un adenom hipofizar acidofil care secreta cantitati excesive de hormon somatotrop sau hormon de crestere. n afara hormonului de crestere, tumoarea poate secreta n exces si alti hormoni hipofizari. Simptomele sunt diferite, dupa cum tulburarea endocrina survine nainte de nchiderea cartilajelor de crestere (gigantism) sau mai trziu, la vrsta adulta (acromegalie). Simptome Boala apare cu precadere ntre 30 si 50 de ani. Deformarile fetei si ale extremitatilor se produc treptat, n decurs de ani, fiind trziu sesizate de bolnav si de anturajul acestuia. Pacientrul constata de pilda ca i creste piciorul si ca trebuie sa schimbe n fiecare an numarul de pantof, fara a putea gasi explicatia acestui fenomen. n faza constituita a bolii, aspectul acromegalului este destul de caracteristic. Cresterea excesiva se rasfrnge asupra ntregii conformatii a individului. Minile si picioarele sunt groase si late, toracele este de asemenea latit si deformat. Ceea ce atrage n primul rnd atentia este deformarea oaselor fetei. Mandibula creste mult n lungime (prognatism), devenind proeminenta, muscatura devine dificila, deoarece spatiile interdentare se distanteaza si dintii nu se mai suprapun. Datorita ngrosarii oaselor, trasaturile fetei se schimba. Tegumentele se ngroasa, (pahidermie), la fel nasul, buzele si limba (macroglosie). Vocea capata un timbru grav, cavernos, mai ales la femei dupa menopauza. Examenul radiologie arata n-grosarea oaselor lungi si a falangelor, modificari ale articulatiilor (artropatii) si ale vertebrelor (cifoscolioza, lordoza, osteoporoza), ceea ce explica frecventa durerilor osoase si articulare la acesti bolnavi. Muschii sunt de obicei hipertrofiati. Cu toate acestea, forta musculara este diminuata. La examinarea bolnavului se constata marirea de volum a organelor (cord, ficat, splina, intestin si pancreas). La acromegali, datorita efectului hiper-glicemiant al hormonului de crestere, diabetul zaharat se ntlneste n 25% din cazuri. Semnele locale se datoresc extinderii tumorii n afara seii turcesti. Cefaleea este puternica si persistenta. Aparitia greturilor si a varsaturilor indica o iritatie meningiana, ca urmare a cresterii tumorii. Tumoarea se mai nsoteste de tulburari de vedere, de dereglari nevrotice, psihice si neurovegetative. ntre tulburarile endocrine asociate se constata frecvent dezvoltarea parului pe corp la barbat (hipertricoza) si aparitia parului pe fata la femeie (hirsutism) - dovada a activitatii crescute a glandelor suprarenale. Functia gona-dotropa este si ea dereglata. La femeie, menstrele devin neregulate, dar sarcina este posibila. La barbat, tulburarile n sfera genitala devin evidente abia n faza avansata a bolii. Boala evolueaza foarte lent, n decurs de 15 - 20 de ani, deformarile tesuturilor moi si ale scheletului fiind progresive. Diagnostic Diagnosticul este dificil doar n faza de nceput, cnd deformarile osoase sunt putin vizibile. Mai trziu, aspectul acromegalului este destul de caracteristic pentru a fi usor recunoscut la examenul clinic. ntre investigatiile efectuate curent n aceasta boala, n afara examenului radiologie - care arata prezenta tumorii hipofizare - se situeaza si dozarile de fosfor si calciu n snge si urina. Cnd fosforemia si calciuria sunt crescute, nseamna ca tumoarea este activa. O alta dovada a evolutiei boli o constituie cresterea extremitatilor de la un an la altul. O analiza importanta este si dozarea radioimunologica a hormonului de crestere n plasma. n acromegalie se gasesc valori crescute, - 20 pna la 500 ug/ml (valori normale =1-10).