versiune pentru discuții

MINISTERUL EDUCAŢIEI CULTURII ŞI CERCETĂRII

CURRICULUM NAŢIONAL
Literatura universală

Curriculum disciplinar
Clasele X-XII (profilul umanist)

Chişinău, 2019

1
 CUPRINS

PRELIMINARII
1.1.ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
1.2.REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR PE UNITĂŢI DE
CONŢINUT
1.3.CADRUL CONCEPTUALE AL CURRICULUMULUI DISCIPLINAR
1.4.COMPETENŢE SPECIFICE DISCIPLINEI LITERATURA
UNIVERSALĂ
1.5. UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
1.6.REPERE METODOLOGICE PENTRU PREDARE, ÎNVĂŢARE,
EVALUARE

BIBLIOGRAFIE

2
PRELIMINARII

Curriculum la disciplina literatura universală face parte din Aria curriculară Limbă şi
comunicare și este o componentă a Curriculumului Naţional. Documentul respectiv reprezintă
una dintre modalitățile de implementare a politicilor educaționale vizate de Codul Educației al
Republicii Moldova (2014) și este elaborat în baza Cadrului de referință a Curriculumului
Național (2017) și a Planului-cadru pentru învăţământul general (2019).
Disciplina Literatura universală se studiază pe parcursul a trei ani în clasele liceale cu
profil umanist. Ea este menită să contribuie la realizarea idealului educațional care presupune
formarea unei personalități multilateral dezvoltate cu spirit de inițiativă și cu un orizont larg de
cunoștințe, la stimularea gândirii critice și la deschiderea pentru un dialog intercultural în
contextul valorilor naționale și universale asumate. Relevanța familiarizării cu fenomenele
culturii și literaturii universale constă, de asemenea, în posibilitatea formării unui cetățean
inteligent capabil să valorifice adecvat experiența umană reflectată în textele literare studiate, să
asimileze creativ și constructiv realizările estetice și literare ale umanității, să comunice eficient
în condițiile lumii aflate în procesul unui permanent schimb de valori culturale și de idei.
În calitate de document normativ, curriculumul nu limitează activitatea profesorului, ci o
stimulează prin ghidare: reprezentarea finalităţilor, reperarea conceptelor, ofertând proiectarea şi
realizarea acţiunilor educaţionale individualizate: adaptarea conţinutului; aplicarea diversă a
formelor de activitate la clasă; utilizarea tehnologiilor informaţionale, a resurselor disponibile;
conformarea/dezvoltarea unui mediu prielnic pentru realizare competenţelor la disciplină.
Curriculum la literatura universală conturează profilul umanist al elevilor prin lectura și
interpretarea textelor de referință ale literaturii universale. Astfel, disciplina literatura universală
completează demersul celorlalte discipline din aria curriculară limbă și comunicare din
perspectiva inter/transdisciplinară.
Beneficiarii curriculumului la disciplina literatura universală sunt elevii și profesorii de
literatură universală. De asemenea, documentul poate fi utilizat de autorii manualelor și altor
auxiliare didactice.

3
1.1. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Statutul Aria curriculară Treapta liceală, Nr. de ore pe Nr. de ore

disciplinei clasele săptămână rom/rus
Disciplină Limbă şi comunicare X 1 34
obligatorie XI 2/1 68/34
XII 2/1 68/34

1.2. REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR PE UNITĂŢI DE

CONŢINUT

Nr. Clasa Unităţi de conţinut Nr. de ore

rom/rus
1 a X-a I. ANTICHITATEA 15
II. EVUL MEDIU 6
III. RENAŞTEREA 10
La discreţia profesorului 3
2 a XI-a I. LITERATURA SECOLULUI AL XVII-LEA 8 4
II. LITERATURA SECOLULUI AL XVIII-LEA 8 4
III. LITERATURA SECOLULUI AL XIX-LEA 14 7
IV. LITERATURA LA HOTAR DE SECOLE: XIX-XX 12 6
V. LITERATURA SECOLULUI AL XX-LEA 22 11
La discreţia profesorului 4 2
3 a XII-a I. Copilărie, adolescenţă, tinereţe 10 5
II. Aventură şi călătorie 12 6
III. Arta iubirii 12 6
IV. Război şi pace 10 5
V. Condiţia umană 10 5
VI. Provocările lumii noi 10 5
La discreţia profesorului 4 2

1.3. CADRUL CONCEPTUAL AL CURRICULUMULUI DISCIPLINAR

Curriculum la disciplina literatura universală este un document normativ și informativ

care fixează cadrul conceptual și metodologic al disciplinei și asigură realizarea competențelor
specifice acestei discipline.
Cadrul conceptual al curriculumului la literatura universală este orientat spre dezvoltarea
culturii literar-artistice şi a comunicării interculturale prin valorificarea unor opere reprezentative
din patrimoniul literaturii universale.

4
 Documentul prevede studiul literaturii universale în clasele liceale cu profil umanist din
două perspective: diacronică (cronologică) și tematică (comparativă). Combinarea abordării
diacronice cu cea tematică extinde modalitățile de receptare a fenomenului literar-artistic de către
elev și stimulează diversificarea strategiilor educaționale de către profesor.
Conținuturile curriculumului la literatură universală sunt structurate în felul următor:
 în clasa a X-a: studierea diacronică a literaturii universale (epoci culturale și istorice,
genuri și specii literare): Antichitatea, Evul Mediu, Renașterea;
 în clasa a XI-a: studierea diacronică a literaturii universale (curente culturale și
literare, genuri și specii literare) din Epoca modernă și contemporană: secolele XVII,
XVIII, XIX, XX;
 în clasa a XII-a: studierea literaturii universale din perspectiva tematică: Copilărie,
adolescență, tinerețe; Aventură și călătorie; Arta iubirii; Război și pace; Condiția
umană; Provocările lumii noi.
Structurarea diacronică a conținuturilor pentru clasele a X-a și a XI-a are drept scop
ilustrarea coerentă și sistemică a procesului literar-artistic în raport cu evenimentele istorice,
fenomenele sociale și culturale dintr-o epocă sau alta. Organizarea materiei pe module tematice
în clasa a XII-a încurajează abordările de tip sintetic și comparativ a textelor literare studiate,
observarea și examinarea transformărilor calitative a temelor și motivelor literare în funcție de
specificul epocii/curentelor literare și al spațiilor culturale/geografice.
Variat în sugestii metodologice și de conținut curriculumul afirmă o deschidere pluralistă
asupra fenomenului literar-artistic, stimulează utilizarea sa flexibilă, oferă profesorilor și
autorilor de manuale libertatea de opțiune în alegerea textelor și a strategiilor didactice.
O categorie curriculară importantă cu un grad înalt de abstractizare și generalizare, ce
marchează așteptările societății privind parcursul școlar și performanțele cele mai generale care
pot fi atinse de elevi la încheierea școlarizării reprezintă competenţele-cheie/transversale.
Acestea reflectă atât tendințele din politicile educaționale naţionale, reflectate în Codul Educaţiei
(2014), cât şi internaționale, stipulate în Recomandările Comisiei Europene (2018).
Competențele-cheie/transversale vizează diferite sfere ale vieții sociale, poartă un caracter
pluri/inter/transdisciplinar, se pot concretiza în cadrul competențelor specifice disciplinei,
unităților de competențe, unităților de conținut, activităților de învățare şi produselor școlare
recomandate, se formează și se dezvoltă progresiv și gradual pe niveluri și cicluri de învățământ.
Disciplina literatura universală se axează pe obținerea de către elevi a unor cunoștințe,
abilități, atitudini și valori care conturează sistemul de competențe specifice disciplinei și
reprezintă finalitatea studiului literaturii universale în liceu. Unitățile de competențe specifice
disciplinei sunt racordate sistemic și gradual la unitățile de conținut și activitățile de învățare
privite drept mijloace de atingere a finalităților urmărite.
Prezentul curriculum sugerează valorificarea posibilităților învățării active/ interactive, a
educației centrate pe elev, integrarea experienței și opiniilor elevilor în procesul de receptare a
literaturii universale, abordarea constructivă, valorică, inter-/transdisciplinară a materiei studiate,
asigurarea unui mediu educațional sigur, incluziv, favorabil formării deprinderii și plăcerii de
lectură și gândirii critice, independente.
Curriculum la disciplina literatura universală poate servi drept bază pentru elaborarea
ghidului metodologic la disciplina respectivă, a manualelor, testelor de evaluare și alte materiale
curriculare.

5
1.4. COMPETENŢE SPECIFICE DISCIPLINEI LITERATURA
UNIVERSALĂ

1. Interpretarea textelor literare de referinţă prin raportarea la epocă/curent literar sau

mişcare literară, asumându-şi valori general umane şi universale.
2. Valorificarea experienţelor de lectură în abordare inter-/ transdisciplinare, manifestând
respect, toleranţă pentru diversitatea culturală.
3. Exprimarea identităţii culturale proprii în context universal, dovedind interes şi implicare
în dialogul intercultural şi literar.

1.5. UNITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Clasa a X-a
Unităţi de competenţe Unităţi de conţinut Activităţi de învăţare şi
produse recomandate
1. Interpretarea textelor literare de referinţă prin raportarea la epocă/curent literar sau
mişcare literară, asumându-şi valori general umane şi universale.
1.1. Identificarea Literatura Orientului antic: Activităţi :
caracteristicilor esențiale privire de ansamblu Ştiu/Vreau să Ştiu/Învăţ
ale unor epoci/curente Brainstorming
literare. Civilizația greacă: generalități și Acumularea în tabel
periodizarea literaturii Clustering-ul termenilor-cheie
SINELG
Civilizația latină: generalități și Formularea întrebărilor/
periodizarea literaturii răspunsurilor pentru înţelegerea
contextului epocii
Literatura Evului Mediu
european Produse: Eseu

Epoca Renașterii și umanismul:

caracterizarea generală
1.2. Ilustrarea Eposul homeric Activităţi :
elementelor specifice Lectura invidiuală /notele de
epocii/curentului literar Dramaturgia antică greacă lectură
în textele studiate. Agenda cu notiţe paralele
Lirica latină din „secolul de aur” Explicarea/exemplificarea pe
text a elementelor specifice
Lirica renascentistă: sonetul epocii/curentului literar
Caracterizarea personajului
Teatrul renascentist
Produse: Prezentări orale cu
Romanul și nuvela epocii suport multimodal
Renașterii
1.3. Aprecierea viziunilor Mit și sisteme mitologice: Activităţi :
asupra lumii și asupra noțiuni generale Exprimarea punctului de

6
omului reflectate în texte vedere propriu pe marginea
literare din epoci/curente Literatura sumero-babiloniană textelor studiate
diferite. Argumentarea ideilor în cadrul
Literatura ebraică situațiilor de comunicare orală
Discutarea în perechi / în grup
Literatura Evului Mediu oriental pe teme de interes general
Redactarea comentariilor
Creația lui Dante Alighieri literare

Produse: Proiecte individuale/

în grup
2. Valorificarea experienţelor de lectură în abordare inter-/ transdisciplinare,
manifestând respect, toleranţă pentru diversitatea culturală.
2.1. Identificarea Mituri cosmogonice (grec, Activităţi :
strategiilor de lectură a ebraic, indian etc.) Activităţi :
textelor literare, adecvate Mituri despre eroi. Exerciţii practice pentru
epocii. aprofundarea tehnicilor de
Literatura sumero -babiloniană: lectură
Literatura ebraică Exerciţii de lectură expresivă
Eposul homeric Lectura ghidată.
Lectura interogativă a textelor
Lectura independentă a textelor
de proporţii
Discuţii asupra lecturilor

Produse: Compunere-analiză a
impresiilor de lectură
Test de lectură

2.2. Clasificarea Civilizația greacă: generalități și Activităţi :

elementelor
literare/artistice din
perspectiva epocii/
curentului în context
universal.
2.3. Prezentarea textelor
literare în raport cu arta,
ştiinţele etc.
periodizarea literaturii
Civilizația latină: generalități și
periodizarea literaturii
Literatura Evului Mediu
european
Epoca Renașterii și umanismul:
caracterizarea general
Mituri cosmogonice (grec,
ebraic, indian etc.)
Mituri despre eroi.
Literatura sumero -babiloniană:
Literatura ebraică
Dramaturgia antică greacă
Creația lui Dante Alighieri
7
Harta conceptuală
Identificarea elementelor
subiectului literar
Planul de idei
Comentarea motivului literar
Sistemul personajelor
Analiza mostrelor de texte
relevante
Produse: Rezumatul. Scrierea
imaginativă
Activităţi :
Accesarea surselor adecvate
Acumularea şi analiza ideilor
Discuţii de grup
Dezbateri
Clustering-ul operelor de artă
în baza textului
Compararea text (fragm.) vs
 ecranizare.

Produse: Eseu reflexiv;

E-Portofoliu
3. Exprimarea identităţii culturale proprii în context universal, dovedind interes şi
implicare în dialogul intercultural şi literar.
3.1.Implicarea în Mituri cosmogonice (grec, Activităţi :
dialogul intercultural ebraic, indian etc.) Dialogul imaginar între
şi literar. Literatura Evului Mediu oriental personaje
Literatura Evului Mediu Harta conceptuală
european Dezbateri
Epoca Renașterii și umanismul:
caracterizarea generală

Produse: Prezentarea publică

3.2. Exprimarea Mituri despre eroi. Activităţi :
propriului punct de Literatura ebraică Caracterizarea personajului
vedere față de valorile Eposul homeric Algoritmul de idei
culturii literare Dramaturgia antică greacă Acumularea şi analiza ideilor
Literatura arabă Exerciţii de scriere.
Literatura persană Producerea textelor funcţionale
Literatura japoneză. Discuţii de grup
Poemul epic medieval Argumentarea ideilor
Romanul cavaleresc
Lirica renascentistă: sonetul
Teatrul renascentist Produse: Eseul
Romanul și nuvela epocii Referatul
Renașterii

3.3. Asumarea Literatura sumero-babiloniană: Activităţi :

respectului faţă de Literatura ebraică Asocieri libere
valorile general umane Civilizația latină: generalități și Jurnalul reflexiv
periodizarea literaturii Harta valorică
Creația lui Dante Alighieri
Epoca Renașterii și umanismul: Produse: Proiect individual/în
caracterizarea generală grup

Clasa a XI-a
Unităţi de competenţe Unităţi de conţinut Activităţi de învăţare şi
produse recomandate
1. Interpretarea textelor literare de referinţă prin raportarea la epocă/curent literar sau
mişcare literară, asumându-şi valori general umane şi universale.
1.1. Analiza trăsăturilor Clasicismul francez Activităţi :
esențiale ale unor Iluminismul: contextul istoric și Selectarea și procesarea
epoci/curente și mișcări ideologic informaţiei din sursele
literare. Romantismul: contextul istoric corespunzătoare
și noțiuni generale
Realismul: contextul apariției Activităţi de studiu dirijat prin
curentului și noțiuni generale. explicarea termenilor-cheie

8
 Diversitatea curentelor literare și
artistice la junctura secolelor
XIX-XX: repere generale
Diversitatea curentelor
avangardiste: dadaism, futurism,
suprarealismul, expresionism.
Postmodernism: repere generale.
1.2. Corelarea
Romanul iluminist
elementelor constitutiveDramaturgia iluministă
ale textelor literare cuLirica romantică: meditația,
estetici/modele literare.
balada, poemul romantic
Proza romantică: romanul
istoric, proza scurtă, basmul cult
Romanul realist
Nuvela realistă
Lirica parnasianistă şi simbolistă
Proza şi dramaturgia naturalistă
Literatura universală în secolul
al XX-lea: repere generale.
Ipostaze ale poeziei în secolul al
XX-lea
Diversitatea prozei în secolul al
XX-lea: romanul, proza scurtă,
eseu.
Dramaturgia secolului al XX-lea
Poezia postmodernistă
Proza postmodernistă
1.3. Valorificarea Clasicismul francez
specificului textelor Poezia japoneză cu formă fixă
literare din Romanul iluminist
perspectiva evoluţiei Dramaturgia iluministă
literare. Lirica romantică: meditația,
balada, poemul romantic
Romanul realist
Nuvela realistă
Lirica parnasianistă şi simbolistă
Diversitatea prozei în secolul al
XX-lea: romanul, proza scurtă,
eseu.
Dramaturgia secolului al XX-lea
Poezia postmodernistă
Proza postmodernistă
2. Valorificarea experienţelor de lectură în abordare inter-/ transdisciplinare, manifestând
respect, toleranţă pentru diversitatea culturală.
2.1. Utilizarea Clasicismul francez
strategiilor de lectură a Poezia japoneză cu formă fixă
textelor literare, adecvate Romanul iluminist
epocii/ curentului. Dramaturgia iluministă
Lirica romantică: meditația,
9
(SINELG)
Formularea întrebărilor/
răspunsurilor pentru înţelegerea
contextului epocii
Produse: Portofoliul
Activităţi :
Lectura invidiuală/notele de
lectură
Explicarea/exemplificarea pe
text a a elementelor specifice
epocii/curentului literar
Caracterizarea personajelor
literare specifice
epocii/curentului literar
Produse: Prezentări orale cu
suport multimodal.
Activităţi :
Exprimarea punctului de
vedere propriu pe marginea
textelor studiate
Argumentarea ideilor în cadrul
situațiilor de comunicare orală
Discutarea în perechi / în grup
pe teme de interes general
Redactarea eseurilor/
comentariilor literare
Produse: Textul argumentativ.
(Investigaţia.)
Activităţi :
Lectura împotrivă
Exerciţii de lectură expresivă
Lectura ghidată.
Lectura interogativă a textelor

2.2. Sintetizarea
caracteristicilor
literare/artistice ale
epocii/ curentului în
context naţional şi/sau
universal.
2.3. Interpretarea textelor
din perspectivă
caracteristicilor
epocii/curentului în arta,
ştiinţele.
balada, poemul romantic Lectura independentă a textelor
Proza romantică: romanul de proporţii
istoric, proza scurtă, basmul cult Discuţii asupra lecturilor
Romanul realist
Nuvela realistă Produse: Testul de lectură.
Lirica parnasianistă şi
simbolistă.
Proza şi dramaturgia naturalistă.
Diversitatea prozei în secolul al
XX-lea: romanul, proza scurtă,
eseu
Poezia postmodernistă
Proza postmodernistă
Contextul istoric și specificul Activităţi :
epocii Identificarea informaţiei din
Clasicismul francez surse adecvate
Iluminismul: contextul istoric și Acumularea şi analiza ideilor
ideologic. Elaborarea lucrărilor
Romantismul: contextul istoric argumentative
și noțiuni generale Conversaţia
Realismul: contextul apariției Identificarea caracteristicilor
curentului și noțiuni generale. unui curent
Diversitatea curentelor literare
și artistice la junctura secolelor Elaborarea sintezelor
XIX-XX: repere generale
Lirica parnasianistă şi
simbolistă.
Ipostaze ale poeziei în secolul al
XX-lea
Diversitatea prozei în secolul al
XX-lea
Postmodernism: repere generale.
Produse: Eseu
Clasicismul francez Activităţi :
Poezia japoneză cu formă fixă Asocieri libere
Romanul iluminist Scrierea liberă
Dramaturgia iluministă Analiza cronotopului
Lirica romantică: meditația, Formularea argumentelor şi
balada, poemul romantic ierarhizarea lor
Proza romantică: romanul
istoric, proza scurtă, basmul cult Accesarea surselor adecvate
Romanul realist Acumularea şi analiza ideilor
Nuvela realistă Discuţii de grup
Lirica parnasianistă şi Dezbateri
simbolistă. Clustering-ul operelor de artă
Proza şi dramaturgia naturalistă. în baza textului
Diversitatea prozei în secolul al Compararea text (fragm. ) vs
XX-lea: romanul, proza scurtă, ecranizare.
10
 eseul.
Poezia postmodernistă
Proza postmodernistă

Produse:Textul argumrntativ.
Portofoliul. Comentariu literar
3. Exprimarea identităţii culturale proprii în context universal, dovedind interes şi
implicare în dialogul intercultural şi literar.
3.1. Realizarea Contextul istoric și specificul Activităţi :
dialogului intercultural epocii Dialogul imaginar între
din perspectivă istorico- Clasicismul francez personaje
literară. Iluminismul: contextul istoric și Revizuirea termenilor-cheie
ideologic. Harta conceptuală
Romantismul: contextul istoric Dezbateri
și noțiuni generale
Realismul: contextul apariției
curentului și noțiuni generale.
Diversitatea curentelor literare Produse: Prezentarea publică
și artistice la junctura secolelor
XIX-XX: repere generale
Lirica parnasianistă şi
simbolistă.
Ipostaze ale poeziei în secolul al
XX-lea
Diversitatea prozei în secolul al
XX-lea
Postmodernism: repere generale.

3.2. Exprimarea opiniei Contextul istoric și specificul Activităţi :

argumentate în legătură epocii Caracterizarea personajului
cu evoluția fenomenului Clasicismul francez Algoritmul de idei
literar. Iluminismul: contextul istoric și Acumularea şi analiza ideilor
ideologic. Exerciţii de scriere.
Romantismul: contextul istoric Producerea textelor funcţionale
și noțiuni generale Discuţii de grup
Realismul: contextul apariției Argumentarea ideilor
curentului și noțiuni generale.
Diversitatea curentelor literare
și artistice la junctura secolelor Produse: Eseul
XIX-XX: repere generale Referatul
Lirica parnasianistă şi
simbolistă.
Ipostaze ale poeziei în secolul al
XX-lea
Diversitatea prozei în secolul al
XX-lea
Postmodernism: repere generale.

3.3. Aprecierea estetică a Clasicismul francez Activităţi :

operelor de artă, printr-o Poezia japoneză cu formă fixă Asocieri libere
varietate de mijloace Romanul iluminist Jurnalul reflexiv
11
 Dramaturgia iluministă Harta valorică
Lirica romantică: meditația,
balada, poemul romantic Produse: Proiect individual/în
Proza romantică: romanul grup
istoric, proza scurtă, basmul cult
Romanul realist
Nuvela realistă
Lirica parnasianistă şi
simbolistă.
Proza şi dramaturgia naturalistă.
Diversitatea prozei în secolul al
XX-lea: romanul, proza scurtă,
eseul.
Poezia postmodernistă
Proza postmodernistă

Clasa a XII-a
Unităţi de competenţe Unităţi de conţinut
1. Interpretarea textelor literare de referinţă prin raportarea la epocă/curent literar sau mişcare
literară, asumându-şi valori general umane şi universale.
1.1. Raportarea temelor și Copilăria, adolescența, tinerețea Activităţi :
motivelor literare la în literatură: perspective
epoci/curente și mișcări literare. comparative
Aventură și călătorie în literatura
universală: perspective
comparative
Dragostea în literatura
universală: perspective
comparative
Război și pace în literatura
universală: perspective
comparative
Tema destinului uman în
literatura universală
1.2. Compararea trăsăturilor Robinsonada literară
esențiale ale unor opere literare Călătoria fantastică
de referinţă din spații culturale și Dragostea și căsătoria
perioade istorice diferite. Omul în fața războiului
Individul și societatea
Civilizația contemporană și
utopiile moderne
Problemele etice şi morale ale
lumii globale
Activităţi de învăţare şi
produse recomandate
Elaborarea câmpului lexical al
temei studiate
Identificarea și explicarea
diferențelor și a momentelor în
adordarea temei studiate în
diferite epoci/curente literare
Produse: investigații tematice/
studii de caz indiduale/ în grup
Activităţi :
Lectura individuală/notele de
lectură
Comentarea citatelor și ideilor
din textele studiate
Caracterizarea personajelor
literare specifice
epocii/curentului literar din
perspectiva tematică

Produse: eseu/ comentariu

literar
12
1.3. Interpretarea textelor
literare din epoci/curente diferite
din perspectiva experienţei
umane.
2. Valorificarea experienţelor de lectură în abordare inter-/ transdisciplinare, manifestând
respect, toleranţă pentru diversitatea culturală.
2.1. Aplicarea strategiilor de
lectură a textelor din perspectivă în literatură: perspectiva
tematică.
2.2. Valorificarea informaţiei
asupra circulaţiei temelor şi a
motivelor literare în context
naţional şi/sau universal.
2.3. Interpretarea textelor din
perspectivă tematică inter-/
transdisciplinară.
Conflictul generaţiilor
Etapele formării/ devenirea
personalității
Cupluri în literatură
Viața și destinul „generației
pierdute”
Criza personalității umane din
epoca contemporană:
perspective literate și artistice
De la utopie la antiutopie
Omul și inteligenţa artificială
Copilărie, adolescenţă, tinereţe
comparative
Aventură şi călătorie în
literatură: perspective
comparative
Dragostea în literatură:
perspective comparative
Război şi pace în literatură:
perspective comparative
Tema destinului uman în
literatura universală
Civilizația contemporană și
utopiile moderne
Copilărie, adolescenţă, tinereţe
în literatură: perspectiva
comparative
Aventură şi călătorie în
literatură: perspective
comparative
Dragostea în literatură:
perspective comparative
Război şi pace în literatură:
perspective comparative
Tema destinului uman în
literatura universală
Civilizația contemporană și
utopiile moderne
Conflictul generaţiilor.
Etapele formării/ devenirea
personalităţii
Robinsonada literară
Călătoria fantastică
Cupluri în literatură
Dragostea și căsătoria
Omul în faţa războiului
13
Activităţi :
Realizarea unui discurs privind
actualitatea temei studiate
Formularea problemelor actuale
și a soluțiilor relevante în baza
temei studiate
Organizarea unei dezbateri în
baza temei studiate
Produse: E-Portofoliu
Activităţi :
Exerciţii practice pentru
aprofundarea tehnicilor de
lectură
Exerciţii de lectură expresivă
Lectura ghidată.
Lectura interogativă a textelor
Lectura independentă a textelor
de proporţii
Discuţii asupra lecturilor
Produse: Testul de lectură
Răspuns la întrebări
Discuţia ghidată
Redactarea textelor.
Acumularea şi analiza ideilor
Discuţii de grup
Redactarea textelor
Produse: Studiu de caz
Activităţi :
Selectarea exemplelor
argumentative pentru
argumentare
Interpretarea textului, aplicând
noţiunile învăţate
Investigaţia de grup
Comentarea socio-culturală a
 Viaţa şi destinul „generaţiei textului
pierdute”
Omul în faţa războiului Produse: Eseu. Harta
Viaţa şi destinul „generaţiei conceptuală
pierdute”
Individul și societatea.
Criza personalității umane din
epoca contemporană:
perspective literate și artistice
De la utopie la antiutopie
Omul și inteligenţa artificială
Problemele etice şi morale ale
lumii globale
3. Exprimarea identităţii culturale proprii în context universal, dovedind interes şi implicare în
dialogul intercultural şi literar.
3.1. Susţinerea dialogului Copilărie, adolescenţă, tinereţe Activităţi :
intercultural şi literar din în literatură: perspectiva Comentarea informaţiei
perspectivă tematică prin comparative detectate.
reflecţii critice asupra lumii şi a Aventură şi călătorie în Discuţii în grup
experienţei umane. literatură: perspective Argumentarea ideilor
comparative Dezbateri
Dragostea în literatură: Elaborarea strategiei de scriere a
perspective comparative referatului
Război şi pace în literatură:
perspective comparative
Tema destinului uman în
literatura universală
Civilizația contemporană și Produse: Referatul. Portofoliul
utopiile moderne
3.2. Aprecierea critică și estetică Conflictul generaţiilor. Activităţi :
a textelor literare din perspectivă Etapele formării/ devenirea Comentarea informaţiei
tematică. personalităţii detectate
Robinsonada literară Comentariul analitic al
Călătoria fantastică propriilor lecturi
Cupluri în literatură Selectarea ideilor
Dragostea și căsătoria Formularea argumentelor
Omul în faţa războiului Exemplificarea
Viaţa şi destinul „generaţiei Elaborarea sintezelor
pierdute”
Omul în faţa războiului
Viaţa şi destinul „generaţiei Produse: Proiect individual/de
pierdute” grup
Individul și societatea.
Criza personalității umane din
epoca contemporană:
perspective literate și artistice
De la utopie la antiutopie
Omul și inteligenţa artificială
Problemele etice şi morale ale
lumii globale
3.3. Evaluarea identităţii Copilărie, adolescenţă, tinereţe Acumularea şi analiza ideilor
culturale proprii în baza în literatură: perspectiva Discernerea informaţiei
14
valorilor general umane
universale ale textelor.
şi comparative Redactarea textelor.
Aventură şi călătorie în Analiza posibilităţilor de
literatură: perspective prezentare
comparative Discuţii de grup
Dragostea în literatură:
perspective comparative
Război şi pace în literatură:
perspective comparative
Tema destinului uman în
literatura universală Produs:
Civilizația contemporană și Redactarea articolului pe site-ul
utopiile moderne personal/ pagina clasei

Recomandări privind conținuturile, textele pe clase

Clasa a X-a

Unităţi de conţinut Texte recomandate Noțiuni-cheie

I. ANTICHITATE Noţiuni-cheie:
1. Literatura universală și literatura universală, literatura
literatura națională națională

2. Mitologia popoarelor Mituri grecești: mitul creației,

lumii
 Mit și sisteme mitologice:
noțiuni generale.
 Mituri cosmogonice (grec,
ebraic, indian etc.)
 Mituri despre eroi.
3. Literatura Orientului
antic
 Literatura Orientului antic:
privire de ansamblu
 Literatura sumero-
babiloniană
 Literatura ebraică
4. Literatura Greciei antice
 Civilizația greacă:
generalități și
periodizarea literaturii
 Eposul homeric
 Dramaturgia antică
greacă
5. Literatura Romei antice
 Civilizația latină:
generalități și periodizarea
literaturii
 Lirica latină din „secolul
mituri despre războiul troian, mit, mitologie, mitologie
mituri despre Heracle, mitul greacă, mit cosmogonic, mit
despre Prometeu. eroic, eroul civilizator
Eposul lui Ghilgameș literaturi orientale, epos,
psalm, cântec, canon biblic
Psalmii lui David, Pildele lui
Solomon, Ecclesiastul
Epopeea: Homer, Iliada, antichitate, epopee, tragedie,
Odiseea tragic, dramă cu satiri,
Dramaturgia: Eschil, comedie, comic, monolog,
Prometeu înlănțuit; Sofocle, dialog, cor, catharsis, elegie,
Oedip rege, Antigona; distih elegiac, odă, satiră,
Euripide, Medeea; Aristofan, epigramă, poem didactic,
Păsările, Pacea. epoca de aur
Epopeea: Publius Vergilius
Maro, Eneida
Lirica: Horaţiu, Oda IX (Lui
Taliarh, Cartea I), Oda XIV
(Către Postumus, Cartea II),
Satira I (Cartea I), Satira V
(Cartea II), Epistolă către
15
 de aur”.
II. EVUL MEDIU
6. Literatura Evului Mediu
oriental
 Literatura arabă
 Literatura persană
 Literatura japoneză.
7. Literatura Evului Mediu
european
 Poemul eroic medieval
 Romanul cavaleresc
 Creația lui Dante Alighieri
III. RENAŞTEREA
8. Epoca Renașterii și
umanismul: caracterizarea
generală
9. Lirica renascentistă: sonetul
10. Teatrul renascentist
11. Romanul și nuvela epocii
Renașterii
Pisoni; Ovidiu, Elegia I şi
Elegia IX (din Amoruri,
Cartea I), Penelope către
Ulise (Epistola I din Heroide),
Medeea către Iason (Epistola
XII din Heroide), Scrisoarea V
Către Maximus (Cartea I,
Pontice), Scrisoarea VIII
Către Severus (Cartea I,
Pontice) etc.
Povești din culegerea O mie și poveste, povestire înrămată,
una de nopți gazel, robai, tanka
Omar Khayam, Catrene
Sei Shonagon, Însemnări de
căpătâi
literatură medievală, poem
Poemul eroic: Beowulf, eroic, roman cavaleresc, saga,
Cântecul Nibelungilor, viziune
Cântecul Cidului, Cântecul lui
Roland, Cântec despre oastea
lui Igor
Romanul cavaleresc:
Chretien de Troyes, Lancelot
sau Cavalerul din căruţă,
Yvain sau Cavalerul Leului;
Wolfram von Eschenbach,
Parzifal
Dante Alighieri, Viața nouă,
Divina Comedie
Lirica: Francesco Petrarca, Renaştere, umanism,
Canţonierul (LXI, CXXXIV, sonet, petrarchism, roman,
CXXVIII); Michelangelo nuvela, realism renascentist,
Buonarroti, Rime (239, 285); utopie
William Shakespeare, Sonete
(LV, LXVI, CXVI); Pierre de
Ronsard, Elegie lui Remy
Belleau, excelent poet francez,
Pentru Casandra, Pentru
Maria.
Poemul: Torquato Tasso,
Ierusalimul eliberat; Luiz de
Camoes, Lusiada.
Romanul: François Rabelais,
Gargantua şi Pantagruel;
Miguel de Cervantes
Saavedra, Iscusitul hidalgo
Don Quijote de la Mancha
16
 Nuvela: Giovanni Boccaccio,
Decameronul; Matteo
Bandello, Nuvele; Miguel de
Cervantes Saavedra, Nuvele
exemplare
Dramaturgia: Lope Felix de
Vega Carpio, Cîinele
grădinarului; William
Shakespeare, Hamlet, Regele
Lear, Macbeth, Othello,
Imblinzirea scorpiei, Visul
unei nopţi de vară.
Eseul: Michel de Montaigne,
Eseuri; Thomas Morus,
Utopia; Niccolo Machiavelli,
Principele; Erasm din
Rotterdam, Elogiul nebuniei.

Clasa a XI-a

Unităţi de conţinut Texte recomandate Noțiuni-cheie

I. LITERATURA Lirica: Andreas Gryphius, clasicism, clasic, baroc, artă
SECOLULUI AL XVII-LEA Către lume, Deşertăciunea poetică, regula celor trei
 Contextul istoric și lumii, Vanitatea celor unităţi (de timp, loc şi
specificul epocii păminteşti; Matsuo Basho, acţiune), ierarhia genurilor,
 Clasicismul francez Pojghiţa..., Tîrziu, Răţuşca... veridicitate, imitare, intrigă,
 Poezia japoneză cu formă Epica: Rene Descartes, deznodământ, quiproquo,
fixă Tratatul despre pasiunile haiku
sufletului; Blaise Pascal,
Cugetările; La Bruyere,
Caracterele (cap. VIII, Despre
curte, cap. IX. Despre cei
mari).
Dramaturgia: Jean Racine,
Andromaca, Iphigenia, Fedra;
Pierre Corneille, Cidul,
Horaţiu; Jean- Baptiste
Moliere, Avarul, Tartuffe,
Burghezul gentilom.
Eseul/textul teoretic:
Alexander Pope, Eseu despre
om; Nicolas Boileau-
Despreaux, Arta poetică
II. LITERATURA Epica: Charles-Louis de iluminism, clasicismul
SECOLULUI AL XVIII- Montesquieu, Scrisori iluminist, realismul iluminist,
LEA persane; Denis Diderot, sentimentalism, preromantism,
 Iluminismul: contextul Nepotul lui Rameau; Jean- roman de aventură, roman
istoric și ideologic Jacques Rousseau, Iulia sau epistolar, Bildungsroman,
 Romanul iluminist Noua Eloiză; Daniel Defoe, roman gotic, confesiune,
 Dramaturgia iluministă Viaţa şi nemaipomenitele povestire filozofică, tragedia
aventuri ale lui Robinson burgheză
17

III. LITERATURA
SECOLULUI AL XIX-LEA
Romantism
 Romantismul: contextul
istoric și noțiuni generale
 Lirica romantică:
meditația, balada, poemul
romantic
 Proza romantică: romanul
istoric, proza scurtă,
basmul cult
Crusoe; Jonathan Swift,
Călătoriile lui Gulliver în mai
multe ţări depărtate ale lumii;
Henry Fielding, Tom Jones;
Johann Wolfgang von Goethe,
Suferinţele tânărului Werther;
Voltaire, Candide sau
optimismul.
Dramaturgia: Pierre
Augustin Caron de
Beaumarchais, Bărbierul din
Sevilla, Nunta lui Figaro;
Carlo Goldoni, Văduva
isteaţă; Gotthold Ephraim
Lessing, Nathan înţeleptul,
Emilia Galotti; Friedrich von
Schiller, Hoţii, Intrigă şi
iubire, Don Carlos; Johann
Wolfgang von Goethe, Faust.
Confesiuni, memorialistică:
Jean-Jacques Rousseau,
Confesiuni; Johann Wolfgang
von Goethe, Poezie şi adevăr
Lirica: romantism, romantic, curent
• Meditaţia: Victor Hugo, literar, manifestul literar,
Istoria, Cuvinte pe dună, meditaţie, pastel, odă, baladă,
Extaz. poem romantic, roman istoric,
• Elegia: Alfonse de dramă romantică, ironia
Lamartine, Lacul; Alfred de romantică, medievism
Musset, Nopţile; Adam romantic, orientalism
Mickievicz, Către D.D.; romantic, originalitate,
Heinrich Heine, Lazăr; fabulos, oniric, antiteză,
Aleksandr Sergheevici Puşkin, culoare locală
La mormântul lui Anacreon.
• Pastelul (poezia
peisagistică): Heinrich Heine,
Marea Nordului; Nicolaus
Lenau, Cîntecele trestiei;
Sandor Petofi, Tisa.
Oda: Victor Hugo, Poporului;
John Keats, Odă la o urnă
grecească; Adam Mickiewicz,
Oda tinereţii.
• Balada: Nicolaus Lenau, Cei
trei; Adam Mickiewicz, La
pândă, Budrys şi fiii săi;
Heinrich Heine, Loreley;
Samuel Taylor Coleridge,
Balada bătrânului marinar.
• Epistola: Sandor Petofi,
Către poeţii veacului XIX.
• Satira: Victor Hugo,
18
Pedepsele.
• Imnul: Alfons de Lamartine,
Imn dimineţii; Novalis, Imnuri
către noapte; Sandor Petofi,
Italia; Charles Baudelaire, Imn
frumuseţii.
Epica:
• Poemul romantic: Heinrich
Heine, Atta Troll, Germania.
O poveste de iarnă; Mihail
Iurievici Lermontov,
Demonul; George Gordon
Byron, Pelerinajul lui Childe
Harold; Alfred de Vighy,
Eloa; Alfons de Lamartine,
Căderea îngerului; Edgar
Allan Poe, Corbul; Henry
Longfellow, Cîntec despre
Hayawatta; Victor Hugo,
Legenda secolelor; Alfred de
Musset, Rolla.
• Romanul: Walter Scott,
Ivanhoe; Victor Hugo,
Catedrala Maicii Domnului
din Paris; Novalis, Heinrich
von Ofterdingen; Mihail
Iurievici Lermontov, Un erou
al timpului nostru.
• Proza scurtă: Ernst Theodor
Amadeus Hoffmann, Urciorul
de aur (poveste), Edgar Allan
Poe, Cărăbușui de aur,
Prăbușirea casei Usher.
• Dramaturgia: Alessandro
Manzoni, Adelchi; Alexandre
Dumas, Henric al III-lea;
Alfred-Victor de Vigny,
Chatterton; Alfred de Musset,
Lorenzaccio; Victor Hugo,
Hernani, Ruy Blas, Marie
Tudor; Aleksandr Sergheevici
Puşkin, Boris Godunov; Percy
Bysshe Shelley, Prometeu
descătuşat (poem dramatic).
• Texte teoretice: Alessandro
Manzoni, Prefaţă la Contele
de Carmagnola; Victor Hugo,
Prefaţă la Cromwell; Heinrich
Heine, Şcoala romantică;
Theophile Gautier, Istoria
romantismului; Edgar Allan
Poe, Filozofia compoziției
19
Realism Epica:
 Realismul: contextul • Romanul: Stendhal, Roşu şi realism, realist, mimesis,
apariției curentului și negru; Honoré de Balzac, tehnica detaliului,
noțiuni generale. Taica Goriot, Eugenie oglindire/reflectare,
 Romanul realist Grandet; George Sand, obiectivitate, veridicitate,
 Nuvela realistă Indiana; Gustave Flaubert, determinism social, roman
Doamna Bovary; Charles realist dramă realistă, personaj
Dickens, Marile speranţe; realist, tip literar, tipizare
Charlotte Brontë, Jane Eyre;
William Makepeace
Thackeray, Bîlciul
deşertăciunilor; Nicolai
Vasilievici Gogol, Suflete
moarte; Ivan Sergheevici
Turgheniev, Părinţi şi copii;
Ivan Aleksandrovici
Goncearov, Oblomov; Lev
Nicolaevici Tolstoi, Război şi
pace, Ana Karenina; Fiodor
Mihailovici Dostoievski,
Crimă şi pedeapsă, Idiotul,
Fraţii Karamazov.
• Proza scurtă: Honoré de
Balzac, Gobseck; Prosper
Mérimée, Mateo Falcone,
Carmen; Nicolai Vasilievici
Gogol, Mantaua; Ivan
Sergheevici Turgheniev,
Însemnările unui vânător (la
alegere); Anton Pavlovici
Cehov, Salonul nr. 6, Stepa,
Duelul, Kaştanka; Lev
Nicolaevici Tolstoi, Povestiri
din Sevastopol (la alegere).
Dramaturgia: Nicolai
Vasilievici Gogol, Revizorul;
Henrik Ibsen, O casă cu
păpuşi; George Bernard Shaw,
Pigmalion, Profesiunea
doamnei Warren; Anton
Pavlovici Cehov, Pescăruşul,
Livada cu vişini.
• Texte teoretice: Honoré de
Balzac, Prefaţă la Comedia
umană; Studiu despre Beylle;
Jules Champffleury,
Realismul.
IV. LITERATURA LA Lirica parnasianistă: parnasianism, simbolism
HOTAR DE SECOLE: XIX- Theophile Gautier, Arta, „artă pentru artă”, decadent,
XX Carmen; Leconte de Lisle, simbol, sugestie, sinestezie,
 Diversitatea curentelor Elefanţii; José Maria de exotic, muzicalitatea
20
 literare și artistice la Hérédia, Michelangelo; Stefan
junctura secolelor XIX-XX George, Infantul, Algabal
 Naturalismul: trăsăturile (Imperiul subteran); Stephane
generale ale curentului. Mallarme, Irodiada, După-
 Simbolismul: trăsăturile amiaza unui faun (eglogă),
generale ale curentului. Evantai; Paul Valery, Poezie,
 Neoromantism: trăsăturile Orfeu, Naşterea lui Venus, În
generale ale curentului. pădurea adormită,
Dansatoarele ideale, Rodiile;
Rubén Darío, Simfonie în gri
major, Eu urmăresc o formă.
limbajului, vers liber,
corespondenţe
naturalism, roman
experimental, concepţie
pozitivistă, determinism
biologic
impresionism, neoromantism,
transcendentalism, estetism

Lirica simbolistă: Charles

Baudelaire, Albatrosul,
Corespunderi, Spleen (I, III),
Un hoit; Paul Verlaine, Cântec
de toamnă, În mine curge-un
plâns; Arthur Rimbaud,
Vocale, Corabia beată,
Iluminările; Stephane
Mallarmé, Mormînt,
Evantaiul, Sufletul tot
rezumat; Paul Valery,
Cimitirul marin, Auroră,
Tânăra Parcă, Am privit;
Stefan George, Ci vino, parcul
nu e mort..., Păşind domol...,
Cândva cu tine..., Drum la
răscruce...; Cesar Vallejo,
Heralzii negri, Nevroză
anxioasă, Noapte de Crăciun.

Epica:
• Romanul: Emile Zola,
Germinal; Guy de
Maupassant, Bel-Ami;
Alphonse Daudet, Nababul;
Theodore Dreiser, O tragedie
americană; Oscar Wilde,
Portretul lui Dorian Gray.
• Proza scurtă: Guy de
Maupassant, Bulgăre de seu,
Robert Louis Stevenson,
Straniul caz al doctorului
Jekyll și al domnului Hyde.
Dramaturgia: Gerhart
Hauptmann, Ţesătorii; Johan
August Strindberg,
Domnişoara Iulia.
Texte teoretice: Jean Moreas,
Simbolismul

21
V. LITERATURA
SECOLULUI AL XX-LEA
 Literatura universală în
secolul al XX-lea: repere
generale.
 Diversitatea curentelor
avangardiste: dadaism,
futurism, suprarealismul,
expresionism.
 Alte ipostaze ale poeziei în
secolul al XX-lea
modern, modernism,
modernitate
Avangarda şi poezia
manifestelor
• Futurismul: Filippo avangardă, futurism, dadaism,
Tomasso Marinetti, Fundarea suprarealism, expresionism,
şi manifestul futurismului, dicteu automat
Automobilului de curse,
Bombardament.
• Dadaismul: Tristan Tzara,
Manifestul Dada 1918,
Manifest despre amorul slab şi
amorul amar.
• Suprarealismul: André
Breton, Primul manifest al
suprarealismului (1920);
poeme: Cinci vise; Paul
Eluard, Îndrăgostita, Nu sunt
singur; Philippe Soupault,
Orizont, Odă Londrei.
• Expresionismul: Georg
Trakl, De profundis,
Metamorfoza răului; Gottfried
Benn, Cântăreţul, Celule
orfice; Franz Werfel, Chemare
la revoluţie, Palavragiii
războiului.
Alte ipostaze ale poeziei apoetic, fragmentarism,
moderne reflexivitate, caligramă, poezia
Rainer Maria Rilke, Pantera; concretă
Ezra Pound, Doria, Într-o
staţie de metrou, Alba,
Intilnirea, O fată; Fernando
Pessoa, Autopsihografie, Cele
două castele, Tutungeria
(fragment final, Alvaro de
Campos), Paznicul turmelor,
IX (Alberto Caeiro), Ode
(Ricardo Reis); Thomas
Stearns Eliot, Tărîm pustiu;
Eugenio Montale, Să nu ne
ceri cuvântul, Palid şi
absorbit; Federico Garcia
Lorca, Romanță somnambulă,
Bocet pentru Ignacio Sanchez
Mejias; Jorge Luis Borges,
Intemeierea mitică a oraşului
Buenos Aires, Luna, Stirpea
22
 Borges; Ana Ahmatova, O
toamnă plînsă ca o văduvă
subţire, Secretele meseriei,
Apărătorii lui Stalin; Serghei
Esenin, Sînt ultimul poet al
satului.

 Diversitatea prozei în Proza modernă roman modernist, perspectivă

secolul al XX-lea Romanul: narativă, existenţialism,
• Romanul-frescă: Thomas literatura absurdului, roman al
Mann, Casa Buddenbrook; condiţiei umane, roman în
John Galsworthy, Forsyte roman, noul roman, cronotop,
Saga (Proprietarul); Roger parabolă, dialogul interior,
Martin du Gard, Familia fluxul conștiinței
Thibault (Caietul cenuşiu);
Mihail Aleksandrovici
Şolohov, Donul liniştit;
William Faulkner, Casa cu
coloane.
• Romanul estetizant: Marcel
Proust, În căutarea timpului
pierdut (Spre Swan); Andre
Gide, Falsificatorii de bani;
Alain Robbe-Grillet, Gumele.
• Existenţialismul şi literatura
absurdului: Franz Kafka,
Procesul, Castelul; Jean-Paul
Sartre, Greaţa; Albert Camus,
Străinul.
• Romanul condiţiei umane:
Andre Malraux, Condiţia
umană; Dino Buzzati,
Deşertul tătarilor; Albert
Camus, Ciuma; Ernesto
Sabato, Despre eroi şi
morminte.
• Romanul-parabolă: George
Orwell, 1984; Hermann
Hesse, Jocul cu mărgele de
sticlă; Günther Grass, Toba de
tinichea.
• Roman satiric: Mihail
Bulgakov, Maestrul și
Margareta; Ilf și Petrov,
Douăsprezece scaune, Vițelul
de aur.
Proza scurtă: Franz Kafka,
Verdictul, Metamorfoza, La
galerie, In faţa legii, Colonia
penitenciară; Thomas Mann,
Tonio Kröger; Andre Gide,
Paludes, Tezeu; William
23

 Dramaturgia secolului al
XX-lea
 Postmodernism: repere
generale
Faulkner, Ursul; Virginia
Woolf, Moartea moliei; Ernest
Hemingway, Bătrânul şi
marea; teatru epic, teatrul absurdului,
antiteatru, teatru în teatru,
Teatrul modern farsă tragică
• Teatrul simbolist: Moris
Maeterlinck, Pasărea
albastră.
• Teatrul experimental: Luigi
Pirandello, Şase personaje în
căutarea unui autor.
• Teatrul epic: Bertolt Brecht,
Mutter Courage şi copiii ei.
• Teatrul absurdului: Eugen
Ionesco, Cântăreaţa cheală,
Scaunele, Lecţia; Samuel
Beckett, Aşteptându-l pe
Godot; Friedrich Dürrenmatt,
Romulus cel mare, Fizicienii.
Texte teoretice: Hugo
Friedrich, Structura liricii
moderne; Gheorghe Crăciun,
Aisbergul poeziei moderne;
Roland Barthes, Gradul zero
al scriiturii.
postmodernitate,
postmodernism, generația
Lirica: Allen Ginsberg, beat, deconstrucţie,
Floarea-Soarelui Sutra, Sinele intertextualitate, ludic, realism
meu trist; John Ashbery, Râuri magic, postumanism,
şi munţi; Alice Notley, Iubite postpostmodernism
continent întunecat, Când
eram vie.
Epica:
• Romanul: John Barth,
Varieteu pe apă; Gabriel
García Márquez, Un veac de
singurătate; Umberto Eco,
Numele trandafirului; Thomas
Pynchon, V.; Milorad Pavić,
Dicționarul khazar; Patrik
Ourednik, Europeana. O
scurtă istorie a secolului
douăzeci
• Proza scurtă: Jorge Luis
Borges, Pierre Menard,
autorul lui Don Quijote,
Grădina potecilor ce se
bifurcă, Biblioteca Babel,
Cartea de nisip, Aleph;
24
 Gabriel García Márquez, Un
domn foarte bătrîn cu niște
aripi uriașe; Julio Cortázar,
Continuitatea parcurilor;
Michael Cunningham, O
lebădă sălbatică și alte povești
Dramaturgia: Patrik Sьskind,
Contrabasul; Grigori Gorin,
Casa pe care a construit-o
Swift.
Eseul: Francis Fukuyama,
Sfîrşitul istoriei; Jean
Baudrillard, Strategiile fatale
(Obezul).
Texte teoretice: Umberto
Eco, Opera deschisă,
Marginalii la „Numele
trandafirului”, Limitele
interpretării; Linda Hutcheon,
Poetica postmodernismului.

Clasa a XII-a

Unităţi de conţinut Texte recomandate Noțiuni-cheie

I. Copilărie, adolescenţă, Lirica: Arthur Rimbaud,
tinereţe Senzaţie; Guillaume
 Copilăria cu ochi de Apollinaire, [O, tinereţea
matur mea]; Raymond Queneau,
 Vise şi speranţe ale [Autobiografică]; Robert
adolescenţei Frost, Te stinge, stinge-te...;
 Conflictul generaţiilor Umberto Saba, Fuga a şasea
 Viaţa ca un proiect (pe 3 voci); Silvia Plath,
Cîntec de dimineaţă.
Epica:
Romanul: Edmondo de
Amicis, Cuore (Inimă de
copil); Charles Dickens,
Oliver Twist; Lev Nicolaevici
Tolstoi, Copilăria,
Adolescenţa, Tinereţea;
Maksim Gorki, Copilăria, La
stăpîn, Universităţile mele;
Mark Twain, Prinţ şi cerşetor;
Alain Fournier, Cărarea
pierdută; Jerome David
Salinger, De veghe în lanul de
secară; Robert Musil,
Rătăcirile elevului Törlles;
Simone de Beauvoir,
Amintirile unei fete cuminţi;
Gaetan Soucy, Fetiţa care
25
• gen literar, temă literară,
motiv literar, imagini artistice;
• gen epic, roman, ficţiune,
descriere, portret, monolog,
dialog, naraţiune liniară,
naraţiune discontinuă/
fragmentaristă, subiect,
conflict, narator, perspectivă
narativă, punct
de vedere, focalizare, personaj
(tip de), cronotop; poveste,
schiţă, nuvelă, povestire (mod
de a
nara şi specie), narator, erou,
personaj, subiect,
episod, secvenţă epică, intrigă,
conflict, suspans,
fantastic, fabulos, evocare,
caracter iniţiatic,
final (închis, deschis), formele
genului scurt narativ şi
curentele literare;
• dramaturgie, teatru, tragedie,
comedie, dramă, didascalie,
monolog, dialog, act, scenă,
tablou, personaj, mască,
intrigă, teatru în teatru
 iubea prea mult chibriturile;
Richard Bach, Pescăruşul
Jonathan Livingston; Jack
London, Martin Eden; Harper
Lee, Să ucizi o pasăre
cântătoare
Proza scurtă: Thomas Mann,
Dezordine şi suferinţă
timpurie; J. M. G. le Clezio,
Primăvară şi alte anotimpuri
(Primăvară).
Dramaturgia: William
Shakespeare, Romeo şi
Julieta.
II. Aventură şi călătorie Lirica: Samuel Taylor Noţiuni-cheie:
 Călătoria și aventura Coleridge, Povestea bătrinului • gen liric, eul liric, poezie,
ca un fenomen cultural marinar; Arthur Rimbaud, imagine artistică, prozodie;
și istoric Corabia beată; Thomas • gen epic, roman, ficţiune,
 Robinsonada literară Stearns Eliot, Călătoria compoziţie, subiect, conflict,
 Călătoria fantastică crailor. intrigă, narator, personaj,
Epica: perspectivă narativă, punct de
Romanul: Robert Louis vedere, cronotop etc.;
Stevenson, Comoara din • poveste, schiţă, nuvelă,
insulă; Lewis Carroll, Alice in povestire (mod de a
Ţara Minunilor; Jonathan nara şi specie), autor, narator,
Swift, Călătoriile lui Samuel episod, intrigă, suspans,
Gulliver in mai multe ţări ale conflict, final (inchis, deschis),
lumii; Daniel Defoe, Viaţa şi forme ale genului scurt narativ
ciudatele aventuri ale lui
Robinson Crusoe, marinar,
scrisă de el însuşi; Alexandre
Dumas, Trei muschetari; Jules
Verne, Copiii căpitanului
Grant, Călătorie spre centrul
Pământului, Insula
misterioasă, Douăzeci de mii
de leghe sub mări, Ocolul
Pământului în 80 de zile;
Mark Twain, Aventurile lui
Tom Sawyer, Aventurile lui
Huckleberry Finn; Antoine de
Saint-Exupery, Micul prinţ;
Joseph Rudyard Kipling,
Cartea junglei, A doua carte a
junglei; Selma Lagerlöf,
Minunata călătorie a lui Nils
Holgersson prin Suedia;
J.R.R. Tolkien, „Stăpânul
inelelor”; Jean-Pierre Davidts,
Intoarcerea micului prinţ; J.
K. Rowling, Harry Potter şi
piatra filosofală, Harry Potter
26
 şi Camera Secretelor, Harry
Potter şi prizonierul din
Azkaban, Harry Potter şi
Cupa de Foc, Harry Potter şi
Ordinul Phoenixului, Harry
Potter şi prinţul Semipur; Rui
Zink, Cititorul din peşteră;
Andrezej Stasiuk, Călătorind
spre Babadag; Isaac Asimov,
Sfârșitul eternității, Paulo
Coelho, Alchimistul.
Proza scurtă: Jack London,
Dragoste de viaţă; A. Conan
Doyle, „Aventurile lui
Sherlock Holmes”
III. Arta iubirii Lirica: Cântarea Cântărilor Noţiuni-cheie:
 Dragostea ca sentiment (din Vechiul Testament); • gen liric, lirism, poezie, eul
și experiență umană în Legenda lui Nala şi a liric, imagine artistică, poezie
literatura universală frumoasei Damayanti (din cu formă fixă etc.;
 Cupluri în literatură Mahābhārata); Ovidiu, Arta • gen epic, roman, romanesc,
 Dragostea și căsătoria iubirii (Cartea I); Li Tai-Pe, ficţiune, moduri de expunere,
Improvizaţie, Strigătul compoziţie, naraţiune liniară,
corbilor; Dante Alighieri, naraţiune discontinuă/
Rime pentru Donna Pietra (I), fragmentaristă, perspectivă
Viața nouă; Francesco narativă, punct de vedere,
Petrarca, Sonete, III (Era-n focalizare, cronotop, erou,
ziua cînd soarele culoarea...), personaj etc.;
XII (Şi dacă viaţa mea va fi-n • dramaturgie, teatru, acţiune
frămînt...); Aleksandr dramatică, tragedie,
Sergheevici Puşkin, Către comedie, dramă, tragic, comic,
A.K., Porunca a zecea; dramatic, dialog, monolog,
Elisabeth Browning, Sonetul act, scenă etc.
XLIII; Gabriela Mistral,
Ruşine; Pablo Neruda, Poemul
V; Paul Eluard, Îndrăgostita;
Jacques Prevert, Pentru tine
dragostea mea; Robert Frost,
Două fiinţe privesc două
fiinţe; Ana Ahmatova,
Amintire; Octavio Paz,
Îndrăgostiții.
Epica:
Romanul: Johann Wolfgang
von Goethe, Suferinţele
tânărului Werther; Gustave
Flaubert, Doamna Bovary;
Lev Nicolaevici Tolstoi, Anna
Karenina, Sonata Kreutzer;
F.S. Fitzgerald, Marele
Gatsby; Erich Maria
Remarque, Trei camarazi;
Stefan Zweig, Scrisoarea de
27
 la o necunoscută; Albert
Cohen, Cartea mamei;
Maitreyi, Dragostea nu
moare; Tracy Chevalier, Fata
cu cercel de perlă; Nicole
Krauss, Istoria iubirii.
Dramaturgia: Euripide,
Medeea; Lope Felix de Vega
Carpio, Cîinele grădinarului;
William Shakespeare, Antoniu
şi Cleopatra, Romeo și Julieta
Eseul: Stendhal, Despre
iubire; Denis de Rougemont,
Iubirea şi Occidentul.
IV. Război şi pace Lirica: Konstantinos Kavafis, Noţiuni-cheie:
 Omul în faţa războiului În aşteptarea barbarilor; Paul • gen liric, poezie, lirism, eul
 Viaţa şi destinul Celan, Fugă macabră; Hans liric, prozodie, figură de stil,
„generaţiei pierdute” Magnus Enzensberger, Ultima imagine artistică etc.;
 Întoarcerea după vrere. • gen epic, roman, romanesc,
război Epica: Homer, Iliada; Lev epopee, ficţiune, moduri de
Nicolaevici Tolstoi, Război şi expunere, subiect, compoziţie,
pace; Henryk Sienkiewicz, personaj, galerie de personaje,
Cruciaţii, Pan Wolodyjowski; erou, perspectivă narativă,
Erich Maria Remarque, Pe punct de vedere, focalizare,
frontul de vest nimic nou; cronotop, conflict etc.;
Ernest Hemingway, Adio, • gen dramatic, dramaturgie,
arme!, Fiesta; Jaroslav Hašek, teatru, tragedie, dramă, tragic,
Peripeţiile bravului soldat dramatic, tragicomic,
Švejk; Mihail Aleksandrovici catharsis, dialog, monolog,
Şolohov, Donul liniştit, Soarta aparteu, soliloc, act, scenă,
unui om; Louis Ferdinand secvenţă dramatică, tablou,
Celine, Călătorie la capătul teatru epic, teatrul absurdului
nopţii; Heinrich Böll, Partida etc.
de biliard la nouă și jumătate;
Kurt Vonnegut, Abatorul
cinci;
Ismail Kadare, Generalul
armatei moarte; Mario Vargas
Llosa, Războiul sfirşitului
lumii; Günter Grass, În mers
de rac.
Dramaturgia: Eschil, Perşii;
Bertolt Brecht, Mutter
Courage şi copiii ei;
Wolfgang Borchert, Afară, în
fața ușii
Eseul, publicistica: Svetlana
Aleksievici, Războiul n-are
faţă de femeie.
V. Condiţia umană Lirica: Noţiuni-cheie:
 Tema destinului uman Walt Whitman, Cântec despre • gen liric, specii ale genului
în literatura universală mine (fragmente: 1,3, 49, 50); liric, lirism, eul liric, prozodie,
28
  Individul și societatea. Arthur Rimbaud, Un răstimp temă literară, motiv literar
 Criza personalității în infern; Aleksandr etc.;
umane din epoca Sergheevici Puşkin, Către • gen epic, roman, romanesc,
contemporatnă: Ovidiu; Silvia Plath, dicţie, moduri de expunere,
perspective literate și Manechinele muncheneze, personaj, galerie de personaje,
artistice Margine; Frank O’ Hara, Odă subiect, conflict, cronotop,
morţii accidentale. perspectivă narativă, naraţiune
Epica: liniară, naraţiune discontinuă/
Romanul: F.M. Dostoievski, fragmentaristă etc.;
Crimă și pedeapsă; Lev • dramaturgie, teatru, acţiune
Nikolaevici Tolstoi, Moartea dramatică, dramă, farsă
lui Ivan Ilici; Andre Malraux, tragică, teatrul absurdului,
Condiţia umană; Dino personaj, mască etc.;
Buzzati, Deşertul tătarilor; • eseu, proză de idei, exerciţiu
Albert Camus, Ciuma; Ernest de gândire, caracter reflexiv,
Hemingway, Bătrânul şi perspectivă relativizantă.
marea; Kobo Abe, Femeia
nisipurilor; Guiseppe di
Lampedusa, Ghepardul;
Daniel Keyes, Flori pentru
Algernon; Andrei Makine,
Testamentul francez.
Dramaturgia:
William Shakespeare, Hamlet;
Johann Wolfgang Goethe,
Faust; Eugen Ionesco, Regele
moare, Rinocerii; Samuel
Beckett, Așteptându-l pe
Godot; Arthur Adamov,
Invazia.
Eseul: Albert Camus, Mitul
lui Sisif.
VI. Provocările lumii noi Romanul: Thomas Morus, Noţiuni-cheie:
 Civilizația Utopia; Evgheni Zamiatin, • utopie, distopie, naraţiune
contemporană și Noi; Aldous Huxley, (documentară), autenticitate/
utopiile moderne Minunata lume nouă; George contrafacere, timp istoric/ timp
 De la utopie la Orwell, 1984; Isaac Asimov, trăit etc.;
antiutopie Eu, Robotul; Ray Bradbury, • descriere, portretizare,
 Omul și inteligenţa 451° Fahreheit; Kazuo evocare, text (auto) referenţial,
artificială Ishiguro, Să nu mă părăsești introspecţie, autenticitate etc.
 Problemele etice şi
morale ale lumii
globale

29
1.6. REPERE METODOLOGICE PENTRU PREDARE-ÎNVĂŢARE-
EVALUARE

Implementarea cu succes a curriculumului modernizat la disciplina literatura universală,

conceperea şi realizarea demersului educaţional atractiv, asigurarea mediului educaţional
adecvat, construirea unei stări de bine în clasă prin implicarea activă/interactivă, motivarea
elevilor în procesul propriei învăţări revine celui mai important factor al actului educaţional,
profesorului. Procesul de organizare şi desfăşurare a activităţii didactice la disciplina literatura
universală solicită o pregătire temeinică a specialistului, obligat să ţină cont de noile tendinţe
metodologice şi metodice, relevate în câteva noţiuni-cheie:
- parcurs educaţional explicit,
- formarea/dezvoltarea competenţelor,
- mediul educaţional sigur, motivant şi eficient,
- designul lecţiei de literatură universală
-
Strategia de desfăşurare a orelor în baza curriculumului propus se axează pe următoarele repere
metodologice:
Repere ale proiectării
Proiectarea disciplinei literatura universală solicită din partea profesorului elaborarea
documentelor proiectării: proiectul de lungă durată/de perspectivă/calendaristică, proiectul pe
unităţi didactice (UD), proiectul zilnic.
Planificarea de lungă durată/calendaristică este o proiectare complexă, de ansamblu, de nivel
macro, care ordonează demersul didactic pe parcursul unui an şcolar şi implică efectuarea
următorilor paşi:
- Distribuirea pe unităţi a materiei pe parcursul unui an şcolar. Profesorul identifică pentru
clasa respectivă un număr de unităţi rezonabil, respectând administrarea disciplinei.
- Stabilirea succesiunii unităţilor. Pentru clasele a X-a şi a XI-a, abordarea diacronică nu
admite ordonări personalizate, propunând profesorului respectarea unei consecutivităţi, dar
pentru clasa a XII-a, abordarea tematică, asigură flexibilitate. Profesorul poate prelua
succesiunea propusă în curriculum sau poate adopta ordonarea propusă de manualul acceptat
pentru clasă. Cu o mai mare responsabilitate din partea profesorului este construirea unei viziuni
proprii.
- Asocierea unităţilor de competenţă cu unităţile de conţinut şi cu activităţile de învăţare şi
produsele recomandate. În triada respectivă, primordiale sunt unităţile de competenţă, pe care
fiecare profesor le preia din curriculum şi le poate relua pe parcursul unui an şcolar. O condiţie
evidentă este că fiecare unitate de competenţă nu poate fi omisă. Selectate din curriculum vor fi
corelate unităţile de conţinut, relaţionându-le cu textele studiate. Astfel, profesorul va
selecta/formula teme pentru fiecare lecţie.
- Alegerea textelor de studiu. Oferta curriculară este vastă din perspectiva textelor pentru
literatura universală, fapt ce permite fiecărui profesor să selecteze textele integral sau fragmente,
să integreze texte de genuri şi specii diferite la aceeaşi unitate. Selecţia textelor profesorul o
poate face în conformitate cu propunerile din manual sau din propriile experienţe de lectură, prin
convenţii cu elevii.
- Selectarea/determinarea/stabilirea activităţilor de învăţare adecvate unităţii. Din propriile
experienţe, profesorul va selecta strategiile, tehnicile de instruire adecvate unităţilor de conţinut
în corespundere cu nevoile de formare ale elevilor şi a resurselor disponibile.
- Determinarea/selectare produselor de evaluare. Produsele de evaluare le determină fiecare
profesor, realizând evaluări sumative. Numărul de produse de evaluare, de evaluări sumative este
egal cu numărul de unirăţi stabilite de profesor pe parcursul unui an în conformitate cu unităţile

30
de competenţe, variind formele de desfăşurare a evaluării. Fiecare probă de evaluare sumativă,
de realizare şi prezentare a produselor este recomandabil de a fi urmată de o oră de analiză a
evaluării
- Alocarea timpului necesar studiului. Distribuirea orelor, preconizat de curriculum, este
orientativă. În dependenţă de mai mulţi factori (specificul clasei de elevi, resursele disponibile,
doleanţele elevilor etc.) profesorul repartizează orele pentru fiecare temă.
- Construirea mediului de realizare a procesului educaţional. Implementarea documentului
respectiv este determinat, în fiecare instituţie, de componentele mediului, care se vor reflecta şi
în proiectare. Contextul de realizare, spaţiul fizic, managementul clasei vor determina selectarea
activităţilor şi produselor de evaluare; forma de organizare; abordarea diferenţiată a învăţării în
corespundere cu zonele existente în sala de clasă, ba mai mult, chiar şi selectarea anumitor
unităţi de conţinut.
Un rol aparte în demersul metodologic la disciplina literatura universală revine atelierelor:
Atelier de lectură, Atelier de scriere, Atelier de discuţii. Atelierul impune un proces tehnologic
clar şi un produs finit bine proiectat.
La elaborarea proiectelor de lungă şi scurtă durată se va ţine cont de unităţile de competenţe,
unităţile de conţinut recomandate pentru fiecare clasă, corelate cu textele selectate de profesor
împreună cu elevii. Proiectarea pe unităţi de învăţare sau proiectarea zilnică se va realiza după
unul dintre modelele cele mai populare în învăţământul din Republica Moldova prin metodologia
LSDGC (Lectură şi scriere pentru dezvoltarea gândirii critice), proiectarea ERRE (Evocare –
Realizarea sensului – Reflecţie – Extindere).
Evaluarea rezultatelor la disciplina literatura universală se va desfăşura în conformitate cu
actele normative şi reglatoare în vigoare pentru învăţământul secundar general.
O eficienţă sporită a procesului de predare, învăţare a disciplinei decurge şi din tipurile de
evaluare folosite în procesul didactic. Este recomandabil aplicarea diverselor tipuri de evaluare
adecvate scopului educaţional evaluarea formativă (evaluarea de proces) şi evaluarea sumativă
(evaluarea de produs).
Evaluarea formativă în cadrul disciplinei se va asigura prin diversitatea tipurilor de feedback
(continuu, imediat, reciproc, pozitiv etc.), prin momente de reflecţie şi autoreflecţie care-i vor
permite elevului, dar şi cadrului didactic să-şi observe propria imagine, parte componentă a unei
societăţi. Funcţia de reglare a evaluării formative determină orientarea studiului către elev:
 delimitarea nevoile reale ale elevilor - reper pentru demersurile didactice;
 asigurarea flexibilităţii în alegerea sursele de informare (text ştiinţific/literar, document,
articol, film documentar, înregistrare audio, interviul etc.), adaptate nevoilor grupului respectiv
de elevi;
 oportunitatea de a selecta metodele şi tehnicile, mijloacele didactice adecvate pentru atingerea
finalităţilor.
Evaluarea sumativă se realizează la finele fiecărei unităţi de învăţare, fiind adusă la cunoştinţă
elevilor cu specificarea produsului elaborat, criteriile de evaluare. Pentru disciplina respectivă
propunem următoarele produse:
Harta conceptuală (aplicate frecvent în procesul de predare-învăţare) îi permit profesorului să
evalueze nu atât cunoştinţele pe care le deţin elevii, ci, mult mai important, relaţiile pe care
aceştia le stabilesc între diverse concepte, informaţiile în procesul învăţării, modul în care îşi
construiesc structurile cognitive, asociind şi integrând cunoştinţele noi în experienţele cognitive
anterioare. Harta cognitivă ia forma unei reprezentări grafice care permite vizualizarea
organizării procesărilor mentale a informaţiilor legate de o problemă de conţinut sau concept.
Poate fi integrată atât în activităţile de grup, cât şi în cele individuale.
Pot fi identificate mai multe variaţii:
- harta conceptuală de tip Pânza de păianjen (în centru se indică conceptul nodal/tema centrală,
iar prin săgeți se indică noţiunile secundare, fără specificarea legăturilor între ele);
- harta conceptuală ierarhică (presupune reprezentarea grafică a informaţiilor, în funcţie de
importanţa acestora, stabilindu-se relaţii de supraordonare/subordonare şi coordonare, se obţine o
31
clasificare a conceptelor);
- harta conceptuală lineară (prezentarea lineară a informaţiilor);
- sisteme de hărţi conceptuale (inputs şi outputs)
Portofoliul - un instrument de evaluare, complex şi flexibil, care conţine şi structurează o
„arhivă”, o colecţie, un ansamblu de informaţii referitoare la prestaţia, performanţele,
competenţele teoretice şi practice, care determină progresul şcolar al unui elev. Realizarea unui
portofoliu presupune respectarea unor etape tehnologice: Scop → Audienţa (Pentru cine este
elaborat portofoliul, destinatarul) → Conţinutul (mostre ale activităţii elevului) → Procesul →
Managementul (gestionarea timpului şi a materialelor în formarea portofoliului) → Comunicare
→ Evaluare. Evaluarea portofoliului implică specificarea criteriilor.
E-Portofoliu. Produsele (componentele portofoliului) sunt create de elevi în format
electronic: imagini, video, audio şi grafice etc. (toate materialele sunt în format digital) Acestea
sunt accesibile online pentru mai multe persoane / grupuri, în orice moment (concomitent).
Stocarea are limite de accesibilitate pentru că e realizată de o persoană de pe un calculator local,
dar este mai uşor de a disemina materialele decât portofoliile în format-hârtie/hibrid şi solicită
minim timp de stocare prin acces la multiple surse de informare. Corectările sunt multiple şi
imediate şi oferă elevului posibilitatea de creare a unui produs calitativ şi cantitativ într-un timp
limitat. Poate fi protejat cu parola de acces limitat sau de clasă sau de grup. Copierea se face cu
uşurinţă.
Proiectul de cercetare – produs complex de evaluare care poate fi realizat individual sau în
grup şi presupune parcurgerea următoarelor etape: Definirea temei → Motivarea → Delimitarea
conceptelor fundamentale/ cuvinte-cheie → Sursele → Stadiul cercetării (foarte cercetată, puţin
cercetată) → Ipoteza → Metodologia → Planul lucrării → Referinţele bibliografice.

BIBLIOGRAFIE:
Cadrul legal şi normativ:
1. Cadre Européen Commun de Référence pour les Langues: apprendre, enseigner, évaluer.
Volume complémentaire avec de nouveaux descripteurs. Conseil de l’Europe, Février
2018.
2. Cadrul de referință al curriculumului național, aprobat prin Ordinul Ministerului Educației,
Culturii și Cercetării nr. 432 din 29 mai 2017.
3. Codul Educației al Republicii Moldova, modificat LP138 din 17.06.16, MO184-
192/01.07.16 art.401, intrat în vigoare 01.07.16.
4. Curriculum pentru disciplina limba şi literatura română, clasele a X-a, a XII-a, Chişinău,
Ştiinţa, 2010
5. Curriculum pentru disciplina literatura universal, clasele a X-a, a XII-a, Chişinău, 2010
6. Куррикулум для 10 –12 кл. Всемирная литература. Ştiinţa, 2010
7. Programul de modernizare a sistemului de învăţământ din Republica Moldova, aprobat
prin Hotărârea de Guvern nr. 863 din 26 august 2005.
8. Standarde de eficiență a învățării, Ministerul Educației al Republicii Moldova, 2012.
9. Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2014-2020 ,,Educația 2020”, publicat:
21.11.2014 în Monitorul Oficial Nr. 345-351; art. Nr. 1014.
10. Strategia intersectorială de dezvoltare a abilităților și competențelor parentale pentru anii
2016-2022, MECC, publicat: 07.10.2016 în Monitorul Oficial Nr. 347-352, art. Nr. 1198.
11. Strategia Moldova Digitală 2020, publicată: 08.11.2013 în Monitorul Oficial Nr. 252-257,
art. Nr. 963.
12. Strategia Naţională Educaţie pentru toţi, publicată: 15.04.2003 în Monitorul Oficial Nr.
070, art. Nr. 441.

32
 Studii / rapoarte:
13. Evaluarea curriculumului naţional în învăţământul general. Studiu. Chișinău: MECC,
IȘE, 2018.
14. Bucun, N.; Guţu, Vl.; Ghicov, A. [et al.] Evaluarea curriculumului școlar. Ghid
metodologic. Chișinău: IȘE, 2017.

Referinţe ştiinţifico-didactice:
15. Bocoș M. Instruirea interactivă. Iași: Polirom, 2013.
16. Cartaleanu T., Cosovan O., Zgardan-Crudu A., Bolocan V., Sufe E., Şişcanu-Boz O.
Designul lecţiei de limbă şi literatură română: Auxiliar didactic pentru studenţi,
masteranzi, profesori. Chişinău: Garomont-Studio, 2014. 162p.
17. Cosovan O. Procesarea textului ştiinţific. Chişinău: Garamont Studio, 2016. 80 p.
18. Cristea, S., Dicţionar de pedagogie. Ch.-Buc., Grupul editorial Litera internaţional, 2000
19. Guțu Vl. Curriculum educațional Cercetare. Dezvoltare. Optimizare. Chișinău: CEP
USM, 2014
20. Guţu, Vl. Curriculum educaţional. Chișinău: CEP USM, 2014. 33. Guţu, Vl. (coord.),
Chicu, V., Dandara, O., [et. al.]. Psihopedagogia centrată pe copil. Chișinău: CEP USM,
2008.
21. Hattie J. Învățarea vizibilă. Ghid pentru profesori. București: Ed. Trei, 2014.
22. Neacșu I. Metode și tehnici de învățare eficientă. Iași: Polirom, 2015.

33