Arii Naturale Protejate Formulare Standard SCI PDF

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000
1. IDENTIFICAREA SITULUI 1.8 Datele indic rii i desemn rii/clasific rii sitului
1.3 Data 1.4 Data Data propunerii Data confirm rii Data confirm rii Data desemn rii
1.1 Tip 1.2 Codul sitului complet rii actualiz rii ca sit SCI ca sit SCI ca sit SPA: ca sit SAC
B ROSCI0001 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
Grupul de lucru Natura2000
1.7 NUMELE SITULUI : Anini urile de pe T rlung

2. LOCALIZAREA SITULUI
2.1. Coordonatele sitului 2.2. Suprafa a 2.3. Lungimea 2.4. Altitudine (m) 2.6. Regiunea biogeografic
Latitudine Longitudine sitului (ha) sitului (km) Min. Max. Med. Alpin Continental Panonic Stepic Pontic
N 45º 32' 18'' E 25º 50' 8'' 181 742 973 828 X
2.5 Regiunile administrative

NUTS % Numele jude ului
RO072 100 Bra ov
3.1. Tipuri de habitate prezente în sit i evaluarea sitului în ceea ce le prive te
Cod Denumire habitat % Reprez. Supr. rel. Conserv.Global
91E0 * P duri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, 70 B C B B
Salicion albae)
3.2.d. Specii de amfibieni i reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Popula ie: Rezident Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global
1166 Triturus cristatus RC C B C B
1193 Bombina variegata P C B C B
2001 Triturus montandoni R C C C C
4. DESCRIEREA SITULUI
4.1. Caracteristici generale ale sitului
Cod % CLC Clase de habitate
N14 76 231 P uni
N16 24 311 P duri de foioase
Alte caracteristici ale sitului:

Situl Aninisurile de pe Tarlung se desfasoara de o parte si alta a DN 1A Sacele-Cheia, incepand de la malul sudic al Lacului de acumulare
Tarlungeni si continuand pe valea Tarlungului.
Se incadreaza in zona montana a Carpatilor de Curbura, in bioregiunea alpina.
4.2. Calitate i importan :
Situl prezinta importanta datorita habitatului prioritar de anin din zona.
4.3. Vulnerabilitate:
Existenta drumului national 1A Sacele-Cheia, de-a lungul caruia se intinde situl, genereaza impact asupra sitului.
Managmentul forestier desfasurat in zona, daca implica exploatari forestiere intensive poate avea impact negativ asupra biodiveritatii.
4.4. Desemnarea sitului (vezi observa iile privind datele cantitative mai jos):
Situl a fost declarat prin Ordinul MMDD 1964/2007; situl nu
este declarat ca si arie naturala protejata la nivel local , judetean sau
national.
4.5. Tip de proprietate:
Proprietate privata .
Tufarisurile si padurile din zona sunt in proprietatea Primariei Sacele. Fanetele de pe o parte si alta a drumului national sunt proprietati private
4.6 Documenta ie:
4.7. Istoric (se va completa de c tre Comisie)
Data Câmpul modificat Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
5. STATUTUL DE PROTEC IE AL SITULUI I LEG TURA CU SITURILE CORINE BIOTOPE

5.1. Clasificare la nivel na ional i regional
6. ACTIVIT ILE ANTROPICE I EFECTELE LOR ÎN SIT I ÎN VECIN TATE

6.1. Activit i antropice, consecin ele lor generale i suprafa a din sit afectat
- Activit i i consecin e în interiorul sitului
Cod Activitate Intensitate % Infl.
502 Drumuri, drumuri auto B 40 -
- Activit i i consecin e în jurul sitului
502 Drumuri, drumuri auto C 7 0
6.2. Managementul sitului

Organismul responsabil pentru managementul sitului:
Situl Aninisurile de pe Tarlung se afla in teritoriul administrativ al Municipiului Sacele.
Atat zonele de tufarisuri cat si padurea din zona sunt proprietatea Primariei Sacele. Padurea este administrata de OS Brasov
Planuri de management ale sitului:
Situl natura 2000 nu este dat in custodie/administrare; situl
se afla in teritoriul administrativ al municipiului Sacele din judetul
Brasov.
7. HARTA SITULUI
Harta fizic , Scara, Proiec ie : Harta digital a României (raster i vector), 1:50.000, Stereo 1970
Specifica i dac limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiec ie na ional Stereo 1970
Specifica i dac se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme
K ROSCI0002 200612 201101 200706 200812
1.5 Leg turi cu alte situri Natura 2000:

F ROSPA0081 Mun ii Apuseni - Vl deasa
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Apuseni

N 46º 35' 45'' E 22º 48' 38'' 75.943 338 1767 1127 X X

RO061 37 Bihor
RO063 38 Cluj
RO071 25 Alba
4060 Tuf ri uri alpine i boreale 3 B B B B
6110 * Comunit i rupicole calcifile sau paji ti bazifite din Alysso-Sedion albi 0,002 A B A A
6150 Paji ti boreale i alpine pe substrat silicios 0,1 B C B B
6170 Paji ti calcifile alpine i subalpine 0,1 B C B B
6190 Paji ti panonice de stânc rii (Stipo-Festucetalia pallentis) 0,1 B C B B
6230 * Paji ti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase 0,01 B B B B
6410 Paji ti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae) 0,1 B B B B
6430 Comunit i de lizier cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, pân la cel montan i 1 B C B B
alpin
6520 Fâne e montane 20 B B B B
6510 Paji ti de altitudine joas (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis) 1 B C B B
7110 * Turb rii active 0,1 A C B B
8310 Pe teri în care accesul publicului este interzis 25 A A A A
8210 Versan i stânco i cu vegeta ie chasmofitic pe roci calcaroase 0,1 A C A B
8220 Versan i stânco i cu vegeta ie chasmofitic pe roci silicioase 0,01 B C B B
9110 P duri de fag de tip Luzulo-Fagetum 2,2 A C A A
9130 P duri de fag de tip Asperulo-Fagetum 1 B C B B
9150 P duri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion 2 A B A A
91D0 * Turb rii cu vegeta ie forestier 0,05 A B A A
91V0 P duri dacice de fag (Symphyto-Fagion) 5,5 A C B A
91Y0 P duri dacice de stejar i carpen 0,1 A C A A
9410 P duri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea) 20 A B A A
6210 * Paji ti uscate seminaturale i faciesuri cu tuf ri uri pe substrat calcaros (Festuco 0,1 B C B B
Brometalia)
7120 Turb rii degradate capabile de regenerare natural 0,01 C B B B
7150 Comunt i depresionare din Rhynchosporion pe substraturi turboase 0,1 A A B B
8110 Grohoti uri silicioase din etajul montan pân în cel alpin (Androsacetalia alpinae i 0,01 C C B B
Galeopsietalia ladani)
91E0 * P duri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, 0,5 B B B B
Salicion albae)
9420 P duri de Larix decidua i/sau Pinus cembra din regiunea montan 0,5 B B B B
4030 Tuf ri uri uscate europene 1 A A A A
91Q0 P duri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros 0,2 A A A A
3220 Vegeta ie herbacee de pe malurile râurilor montane 1 B B B B
3240 Vegeta ie lemnoas cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane 1 B C B B
3260 Cursuri de ap din zonele de câmpie, pân la cele montane, cu vegeta ie din Ranunculion 1 B C B B
fluitantis i Callitricho-Batrachion
9180 * P duri din Tilio-Acerion pe versan i abrup i, grohoti uri i ravene 1 B B B B
8120 Grohoti uri calcaroase i de isturi calcaroase din etajul montan pân în cel alpin 1 B B B B
(Thlaspietea rotundifolii)
3230 Vegeta ie lemnoas cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane 0,01 C C B B
8160 * Grohoti uri medio-europene calcaroase ale etajelor colinar i montan 0,001 B C B B
9170 Pãduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum 0,5 C C B C
7140 Mla tini turboase de tranzi ie i turb rii oscilante (nefixate de substrat) 0,5 B C B B
7220 * Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion) 0,03 C C B C
3.2.c. Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

1304 Rhinolophus ferrumequinum P B B C B
1303 Rhinolophus hipposideros P B B C B
1306 Rhinolophus blasii V B B B B
1324 Myotis myotis P RC B B C B
1307 Myotis blythii P RC B B C B
1310 Miniopterus schreibersi RC B B C B
1352 Canis lupus RC C B C B
1361 Lynx lynx V C B C B
1355 Lutra lutra R C B C B
1321 Myotis emarginatus P C B C B
1308 Barbastella barbastellus P A B C B
1323 Myotis bechsteini P C A C B
1193 Bombina variegata C C B C B
1166 Triturus cristatus V C B C B
4008 Triturus vulgaris ampelensis R A B A B
3.2.e. Specii de pe ti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
1138 Barbus meridionalis P B B C B
1163 Cottus gobio C B B C B
4123 Eudontomyzon danfordi P B B C B
1122 Gobio uranoscopus RC RC C C C C
3.2.f. Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
4030 Colias myrmidone P C B C B
1093 Austropotamobius torrentium R B B B B
4014 Carabus variolosus P A B C B
4057 Chilostoma banaticum RC B B A B
1078 Callimorpha quadripunctaria P B B C B
1074 Eriogaster catax RC B B C B
4050 Isophya stysi R B B C B
1065 Euphydryas aurinia P B B C B
1052 Euphydryas maturna RC B B C B
1060 Lycaena dispar RC B B C B
1087 Rosalia alpina P B B C B
3.2.g. Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
4070 Campanula serrata C B B C B
2186 Syringa josikaea V A A A A
1902 Cypripedium calceolus R D
1903 Liparis loeselii R B B C B
4116 Tozzia carpathica V B B C B
4097 Iris aphylla ssp. hungarica R C B C B
3.3. Alte specii importante de flor i faun
Cat. Specia Popula ie Motiv
A Bufo bufo P C A Bufo viridis P C
A Rana temporaria P A A Salamandra salamandra P C
A Triturus alpestris P C A Triturus vulgaris P A
F Barbatula barbatula C A F Barbus barbus C A
F Chondrostoma nasus C A F Leuciscus cephalus C A
F Oncorhynchus mykiss C A F Phoxinus phoxinus C A
F Rutilus rutilus C A F Salmo trutta fario C A
F Salvelinus fontinalis C A F Thymallus thymallus C A
I Argynnis laodice P A I Cupido osiris P A
I Duvalius cognatus R B I Duvalius cognatus ghardanus R B
I Erebia melas P A I Hyponephele lycaon P A
I Maculinea alcon P A I Maculinea arion P C
I Neobisium leruthi R B I Neptis sappho P A
I Parnassius apollo V C I Parnassius mnemosyne P C
I Pericallia matronula P A I Pholeuon knirschi cetatense R B
I Pholeuon knirschi dieneri R B I Pholeuon proserpinae brachynotos R B
I Pholeuon proserpinae glaciale R B I Pyrocleptria cora P C
I Schistostege decussata P C I Zerynthia polyxena P C
M Apodemus agrarius P A M Apodemus flavicollis P A
M Apodemus sylvaticus P A M Barbastella barbastellus guanchae P A
M Capreolus capreolus P C M Clethrionomys glareolus P A
M Crocidura leucodon P A M Erinaceus concolor P A
M Microtus agrestis P A M Microtus arvalis P A
M Mus musculus P A M Mustela erminea P A
M Myotis brandtii P A M Myotis daubentonii P A
M Myotis mystacinus P A M Myoxus glis P A
M Neomys anomalus P C M Pipistrellus pipistrellus P A
M Plecotus auritus P A M Plecotus austriacus P A
M Rhinolophus ferrumequinum ferrumequinu P A M Sciurus vulgaris P A
M Sorex alpinus P A M Talpa europaea P A
P Aconitum moldavicum R D P Allium victorialis R D
P Andromeda polifolia C A P Angelica archangelica R D
P Aquilegia nigricans ssp. subscaposa R B P Arctostaphylos uva-ursi V D
P Arnica montana R C P Astragalus roemeri R D
P Avenastrum decorum R D P Bromus riparius ssp. barcensis V D
P Calluna vulgaris C D P Campanula patula ssp. abietina C C
P Carex curta C D P Carex echinata C D
P Carex limosa R A P Carex nigra C D
P Carex pauciflora C D P Carex rostrata C D
P Centaurea kotschyana R D P Centaurea pinnatifida R B
P Cephalanthera longifolia R D P Cephalaria radiata R D
P Cirsium furiens R D P Cirsium helenioides R D
P Coeloglossum viride R D P Corallorhiza trifida V D
P Crocus banaticus R D P Dactylorhiza cordigera R D
P Dactylorhiza incarnata R D P Dactylorhiza maculata R D
P Dactylorhiza majalis R D P Dianthus spiculifolius R D
P Dianthus tenuifolius R D P Drepanocladus sp. C D
P Edraianthus graminifolius ssp. kitaibelii R D P Empetrum nigrum C D
P Epipactis atrorubens R D P Epipactis helleborine R D
P Epipactis palustris R D P Eriophorum vaginatum C D
P Fritillaria montana R C P Galanthus nivalis R C
P Gentiana clusii R D P Gentiana phlogifolia R D
P Gentiana punctata V D P Gymnadenia conopsea C D
P Gymnadenia odoratissima R D P Heracleum palmatum R B
P Hesperis moniliformis R D P Juniperus sabina R D
P Larix decidua ssp. carpatica R D P Leucorchis albida V D
P Lilium carniolicum ssp. jankae V C P Listera cordata R D
P Lycopodium annotinum R C P Lycopodium clavatum R C
P Lycopodium selago R C P Menyanthes trifoliata V D
P Molinia caerulea P D P Orchis mascula ssp. signifera V D
P Orchis militaris R D P Orchis morio R D
P Parnassia palustris P D P Pedicularis comosa R D
P Phyteuma tetramerum R D P Ranunculus breyninus V D
P Ranunculus platanifolius R D P Rhodiola rosea R D
P Rhynchospora alba R A P Ruscus aculeatus R C
P Saponaria bellidifolia V D P Saxifraga marginata R D
P Scheuchzeria palustris R A P Seseli rigidum R D
P Sorbus graeca R D P Sphagnum cuspidatum C D
P Sphagnum sp. C D P Swertia punctata R D
P Taxus baccata R D P Thymus comosus R B
P Traunsteinera globosa R D P Vaccinium microcarpum C D
P Vaccinium myrtillus C D P Vaccinium vitis-idaea C D
P Viola jooi R D R Anguis fragilis P A
R Coronella austriaca P C R Elaphe longissima P C
R Lacerta agilis P C R Podarcis muralis P C
R Vipera berus P A R Zootoca vivipara P A
N09 5 321 Paji ti naturale, stepe
N14 9 231 P uni
N15 6 242, 243 Alte terenuri arabile
N17 44 312 P duri de conifere
N19 13 313 P duri de amestec
N26 6 324 Habitate de p duri (p duri în tranzi ie)

Mun ii Apuseni constituie o mare atrac ie turistic a jude ului Bihor i a rii, drept pentru care au fost clasifica i ca f când parte din grupa
mun ilor de o foarte mare complexitate turistic , al turi de mult mai mediatiza ii s i fra i, mun ii din Carpa ii Orientali i Meridionali.
Resursele turistice naturale sunt cele care, de-a lungul anilor s-au p strat într-o form sau alta, neatinse de activit ile umane. Prin specificul,
con inutul i valoarea lor, resursele turistice naturale reprezint pe de o parte, atrac ii turistice, pretabile pentru vizitare, iar pe de alt parte ele
pot fi valorificate direct în activitatea de turism ca „materie prim ”.
Mun ii Apuseni ofer resurse turistice naturale prin componentele sale legate de: relief, condi ii climatice, râuri, lacuri, ape subterane,
vegeta ie i faun endemic men ionat la alte specii importante, etc.
Teritoriul acestor mun i dispune de un fond bogat i foarte variat de resurse naturale, componente ale peisajului s u geografic cu importante
atribute definite de num r i densitate relativ mare i de valen e estetice, tiin ifice, recreative i educative superioare. Aceste valen e au f cut
ca zestrea natural a teritoriului, valorile sale originare, s reprezinte i principalele elemente de atragere i re inere a turi tilor.
Principalul element atractiv îl constituie relieful, valoarea sa turistic fiind amplificat i de particularit ile celorlal i factori geografici, clim ,
re ea hidrografic , vegeta ie, faun .
Vegeta ia este etajat pe vertical , prezentând etajele: p uni montane, p duri de molid, p duri de fag, p duri de amestec de fag cu stejar.
Datorit condi iilor locale de subsol, clim i topografie, cadrul general schitat prezint modific ri, perturba ii i inversiuni.
P unile montane apar începând de la 1600 m, ocupând culmile vârfurile i platourile de altitudine. Datorit faptului c înal imea maxim
nu dep e te 1785 m, vegeta ia este mai pu in tipic , lipsind aglomer rile de plante pitice. Ca element caracteristic p r ii inferioare a p unilor
montane, jneap nul apare destul de rar, mai des întâlnit fiind ienup rul pitic.
P durile montane sunt bine dezvoltate în bazinele superioare ale v ilor, între altitudinile de 1200 i 1600 m. În acest etaj de vegeta ie
predomin molidul al turi de care se întâlne te bradul, laricele i tisa. În unele locuri etajul r inoaselor dispare cu totul, f getul venind direct
în contact cu p unile montane. Limita dintre p durile de fag i cele de molid este situat între altitudinea de 600 m i cea de 1300 m, în
func ie de relief, substrat i microclim , ajungand pân la inversiuni de vegeta ie.
În p durile de fag, al turi de specia dominant , apare paltinul i uneori mesteac nul. Asociat apare un mare numar de specii de arbori,
arbusti i subarbu ti, disemina i uneori în masa f getului, dar predominând la marginea acestuia. P durile de amestec de fag cu stejar apar
pe versan ii vestici. În amestecul de fag cu stejar mai apare gorunul, teiul, frasinul, ulmul, scorusul, alunul.
Parcul Natural Apuseni cu S = 75784 ha. pe raza jude elor Bihor, Alba i Cluj.
Siturile CORINE din jud. Bihor situate in Parcul Natural Apuseni: Pietroasa
cu S = 10791 ha.,Pietrele Boghii cu S = 475 ha.,Bohodei cu S = 311 ha. Parcul Natural Apuseni se întinde pe raza jude elor Alba, Bihor i
Cluj, suprafa a total fiind estimat la S = 75.784,00 ha.Arii naturale protejate de interes na ional situate în Parcul Natural Apuseni in jude ul
Bihor: Platoul Carstic Padi , S ritoarea Bohodeiului, Pietrele Boghii, Cet ile Ponorului, Cetatea R desei,Valea Galbenei, Piatra Galbenei,
Piatra Bulzului, Ghe arul Focul Viu, Avenul Bor igului, Platoul Carstic Lumea Pierdut , Groapa Ruginoasa, Groapa de la Bârsa,Valea
Sighi telului, Molha urile din Valea Izbucelor, Fânea a Izvoarelor Cri ul Pietros, Poiana Florilor, Depresiunea B lileasa,Vârful Biserica
Mo ului,Vârful Cârliga i, Pe tera Ur ilor, Pe tera lui Micula, Pe tera Piatra Altarului,Pe tera Smeilor de la Onceasa , Complexul Carstic din
Valea Ponorului , Sistemul Carstic Pe tera Cerbului - Avenul cu Vac .
In judetul Cluj: Pe tera Mare (de pe Valea Firei)PN-F Comuna Mârg u
În jude ul Alba : Pe tera Ghe arul de la Vîrtop, Huta lui P para, Hoanca apei,
Avenul din Hoanca urzicarului, Pe tera ghe arul Scari oara, Cheile Ordâncu ei,
Cheile Gârdi oarei,Cheile Albacului, Coiba mic , Coiba mare, Huda orbului pn - f comuna Arie eni, Hodobana , Avenul cu dou intr ri,
Izbucul T uzului, Avenul de la T u, Pojarul poli ei.
Zonele calcaroase se constituie intr-un peisaj aparte, distingandu-se platourile si stâncariile. Platourile calcaroase B trana, Padi , Ocoale,
M r oaia i Ursoaia sunt lipsite de vegetatie lemnoas din cauza absen ei apei, fapt pentru care ele apar ca p uni montane nejustificate prin
altitudine. Din cauza inversiunii de temperatur din depresiunile închise, la baza lor cre te molidul, în timp ce pe culmile inconjuratoare
foioasele, un exemplu tipic fiind bazinul Padi .
Datorit unor conditii microclimatice speciale, in unele locuri apare o vegeta ie nordic la o latitudine neobi nuit de sudic alaturi de care se
intâlnesc specii alpine care tr iesc aici la o altitudine extrem de joasa. Un facies aparte al vegeta iei îl reprezint locurile umede din lungul
râurilor. Tot legat de abunden a de apa sunt prezente i turb riile din zona înalt , în general a p durii de molid. Aceste turb rii se dezvolt fie
pe un substrat silicios în zone aproape orizontale (valea Izbucelor), fie in zone carstice unde fundul dolinelor este impermeabilizat cu argil
(Padi , Bârsa, Onceasa). Aici este intalnit planta carnivor roua cerului (Drosera rotundifolia), plant ocrotit .
Natura subsolului este bine pus in eviden de vegeta ie. Astfel, pe rocile cuar oase se dezvolt afini uri, tufe de meri or, ferigi i mu chi,
care creeaz un covor vegetal compact, în timp ce pe dolomite se dezvolt mai ales paji tile de graminee i flori montane. De substratul acid
este legat un alt peisaj tipic, acela al mu uroaielor constituite din vaccinete la care se adauga diverse plante saxicole.
Ca numar de specii identificate pâna in prezent, aici se gasesc peste 1.000 de specii de plante. Ca urmare a conditiilor specifice a
diverselor tipuri de ecosisteme existente in perimetrul Parcului Natural Apuseni, a fost identificat un mare numar de specii endemite dintre
care amintim: liliacul transilvanean (Syringa josikaea), omag (Aconitum calibrotryon ssp skarisorensis), garofi a (Dianthus julii wolfii), vioreaua
(Viola josi), mai multe forme de vulturic (Hieracium bifidum ssp biharicum, H. sparsum ssp porphiriticum, H. kotschyanum etc.), Edraianthus
kitaibelii, miaza-noapte (Melamphyrum biharense).Interesul maxim il reprezinta fauna cavernicol , care cuprinde numeroase specii de
nevertebrate cu raspandire strict localizat . Mai numeroase sunt insectele, indeosebi coleopterele (gandacii, de exemplu Pholeuon
proserpinae glaciale, Duvalius cognatus etc.). In afara acestora au mai fost identificate specii de crustacee.
Accesul necontrolat în pe teri i lipsa supravegherii acestora.
T ieri ilegale de arbori în fond forestier.
P unat neadecvat în perimetrul Rezerva iei.
Camp ri neautorizate.
Colectare de plante medicinale i ocrotite.
Colectare de material speologic.
Fenomene de eroziune.
Toren i.
Gestionarea de eurilor
Prin LEGEA Nr.5/06.03.2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ional - Sectiunea a III -a zone protejate, in Anexa
nr.1, sectiunea I, ZONE NATURALE PROTEJATE DE INTERES NATIONAL SI MONUMENTE ALE NATURII, punctul 1.0. - Rezerva ii ale
biosferei, parcuri na ionale sau naturale, la punctul F figureaza MUN II APUSENI , pe raza jude elor Alba, Bihor si Cluj, suprafata totala fiind
estimat la S = 75.784,00 ha.
H.G. Nr.230/04.03.2003 - M.O. Nr.190/26.03.2003 - Hotarâre privind delimitarea rezerva iilor biosferei, parcurilor na ionale i parcurilor
naturale i constituirea administra iilor acestora, Art.1 , litera f) Parcul Natural Apuseni.
- Incredin area administr rii Parcului Natural Apuseni RNP-MAPAM Contract Nr.733/MMGA/22.05.2004
Pe teritoriul judetului Cluj Parcul Natural Apuseni ocup : 1. Proprietate publica apartinand statului - 67,82% (din care paduri si alte terenuri
forestiere 42%). Proprietate privata - 32,08%; Molhasul Mare de la Izbuc este proprietate de stat si inclus in reteaua de rezervatii a judetului
Bihor.
4.6 Documenta ie:
1 Planul de management al PNAp care a fost pus la dispozi ie de c tre Administra ia PNAp, baza de date PNAp. ***, 1992. ”Studii privind
organizarea re elei de arii protejate pe teritoriul rii”, faza a III-a: „Elaborarea studiilor de fundamentare pentru urm toarele parcuri na ionale:
Bucegi, Apuseni, C limani, Por ile de Fier, Ceahl u, Retezat”, contract de cercetare nr 25374 la Ministerul Mediului i nr 1294 (16) la Institutul
de Biologie. Benedek, A.M., Sîrbu, I., Vasile, M. 2005. Small mammals (order Insectivora and Rodentia) from the Apuseni Mountains Natural
Park Area (Western Carpathians, Romania). In press. Borda, D. 2002. Chiropterele – În: Racovi , Gh., Moldovan O. & Onac, B. (ed.):
Monografia carstului din Mun ii P durea Craiului, Studiu Monografic, Presa universitar Cluj-Napoca, pag. 172-182. Borda, D. 2002. The
distribution of bats in Romanian caves (I). – Travaux de l’Institut de Spéologie „Émile Racovitza” , Bucure ti, XXXVII – XXXVIII (1998-1999),
pag. 223-230. Pop, I., Hodi an, I., Cristea, V. 1987. La végétation de certaines tourbieres de la Vallée Izbuc (Département de Cluj). Contribu ii
Botanice, Cluj-Napoca, pag 111-120. I.Ghira, M.Venczel, S.Covaciu-Marcov, G.Mara, P.Ghile, T.Hartel, Z.Torok, L.Farkas, T.Racz, Z.Farkas,
T.Brad, 2002, Mapping of Transilvanian Herpetofauna, In: Nymphaea. Folia naturae Bihariae XXIX, p. 145-201, Oradea. Cartea Ro ie a
Vertebratelor din România, 2005, Academia Român , Muzeul Na ional de Istorie Natural “Grigore Antipa”, Editori: Acad. Botnariuc N., Dr.
Tatole V.
2 Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Cluj
3 Pop, E. 1960. Mla tinile de turb din Republica Popular Român . Ed. Academiei R.P.R., 511pp.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Categorie IUCN %
RO05 Categoria V IUCN 0,13 RO03 Categoria III IUCN 2,89 RO04 Categoria IV IUCN 2,03
5.2. Rela iile sitului cu alte arii protejate
- desemnate la nivel na ional sau regional
Cod Categorie Tip % Codul na ional i numele ariei naturale protejate
RO03 Monument al naturii + 0,02 2.10.-Pe tera Ghe arul de la Sc ri oara
RO03 Monument al naturii + 0,04 2.11.-Pestera Ghe arul de la Vârtop
RO03 Monument al naturii + 0,03 2.141.-Groapa Ruginoasa
RO03 Monument al naturii + 0,01 2.142.-Pietrele Galbenei
RO03 Monument al naturii + 0,00 2.143.-Piatra Bulzului
RO03 Monument al naturii + 0,07 2.144.-Ghetarul Focul Viu
RO03 Monument al naturii + 0,01 2.145.-Avenul Bor igului
RO03 Monument al naturii + 0,03 2.169.-Pestera Chiscau - Ursilor
RO03 Monument al naturii + 0,20 2.325.-Pestera Varfurasu
RO03 Monument al naturii + 2,25 2.337.-Pestera din Piatra Ponorului
RO03 Monument al naturii + 0,01 2.61.-Pestera Coiba Mica
RO03 Monument al naturii + 0,01 2.62.-Pestera Coiba Mare
RO03 Monument al naturii + 0,02 2.63.-Pestera Vartopasu
RO03 Monument al naturii + 0,02 2.64.-Pestera Huda Orbului
RO03 Monument al naturii + 0,00 2.65.-Pestera Hodobana
RO03 Monument al naturii + 0,01 2.66.-Avenul cu doua intrari
RO03 Monument al naturii + 0,00 2.67.-Izbucul Tauzului
RO03 Monument al naturii + 0,01 2.68.-Hoanca Apei
RO03 Monument al naturii + 0,03 2.69.-Avenul de la Tau
RO03 Monument al naturii + 0,02 2.70.-Pestera Pojarul Politei
RO03 Monument al naturii + 0,01 2.71.-Avenul din esuri
RO03 Monument al naturii + 0,00 2.72.-Izbucul Politei
RO03 Monument al naturii + 0,02 2.73.-Izbucul Cote ul Dobre tilor
RO03 Monument al naturii + 0,00 2.74.-Pe tera de sub Zgurasti
RO03 Monument al naturii + 0,01 2.75.-Pe tera Poarta lui Ionele
RO03 Monument al naturii + 0,02 2.77.-Izbucul Matisesti
RO03 Monument al naturii * 0,06 2.80.-Cheile Mandrutului
RO04 Rezerva ie natural + 0,01 2.148.-Faneata Izvoarelor Crisul Pietros
RO04 Rezerva ie natural + 0,02 2.149.-Cetatile Ponorului
RO04 Rezerva ie natural + 0,23 2.150.-Valea Galbenei
RO04 Rezerva ie natural + 0,43 2.151.-Valea Sighisteluilui
RO04 Rezerva ie natural + 0,02 2.152.-Pietrele Boghii
RO04 Rezerva ie natural * 0,06 2.153.-Saritoarea Bohodeiului
RO04 Rezerva ie natural + 0,02 2.155.-Poiana Florilor
RO04 Rezerva ie natural + 0,07 2.156.-Platoul Carstic Padis
RO04 Rezerva ie natural + 0,29 2.157.-Depresiunea Balileasa
RO04 Rezerva ie natural + 0,08 2.158.-Groapa de la Barsa
RO04 Rezerva ie natural + 0,02 2.159.-Varful Biserica Motului
RO04 Rezerva ie natural + 0,22 2.160.-Platoul Carstic Lumea Pierduta
RO04 Rezerva ie natural + 0,06 2.30.-Cheile Gardisoarei
RO04 Rezerva ie natural + 0,30 2.31.-Cheile Ordancusii
RO04 Rezerva ie natural * 0,07 2.32.-Cheile Albacului
RO04 Rezerva ie natural + 0,09 2.336.-Pestera Mare de pe Valea Firei
RO04 Rezerva ie natural + 0,06 2.340.-Molhasul Mare
RO05 Parc natural * 0,13 F-Apuseni
5.3. Rela iile sitului descris cu siturile Corine biotop

Cod Suprapunere % Nume
J043CJ * 0,025 VLADEASA J032BH * ###### PIETROASA
160 Managementul forestier general B 2 0 290 Vanatoare, pescuit sau activitati de colectare B 2 0
la care nu se refera mai sus
400 Zone urbanizate, habitare umana C 3 - 167 Exploatare fara replantare A 7 -
102 Cosire/Taiere B 15 0 230 Vanatoare B 20 -
250 Luare/Indepartare de flora A 15 - 401 Urbanizare continua A 5 -
100 Cultivare A +
160 Managementul forestier general C 3 - 424 Alte tipuri de depozitari C 2 -

- Incredin area administr rii Parcului Natural Apuseni RNP-MAPAM Contract Nr.733/MMGA/22.05.2004
Administra ia Parcului Natural Apuseni:
Regia Na ional a P durilor Romsilva, Direc ia Silvic Oradea.Sediu Oradea: 0259/414206 - Administra
Planul de management al Parcului Natural Apuseni, constituie obiectiv în cadrul Proiectului Phare CBC” Culoar romano-ungar de conservare
a biodiversit ii”, în curs de finalizare
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
Denumirea fi ierului Persoana care a furnizat fi ierul
ROSCI0002_47_Belis_Alexander_Zinke.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0002_47_cascada_evantai_din_valea_galbenie._Safar_Tibor_Leo.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0002_47_cetatea_radesei.Alina_Pitic.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0002_47_cetatile_ponorului_portal.Pitic_A.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0002_47_Cheile_galbenei_dupa_cascada_evantai.Ecotop.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0002_47_coiba_mare_portal.PiticA.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0002_47_Groapa_Ruginoasa.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0002_47_Molhasurile_din_valea_Izbucelor.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0002_47_Platoul_Padis.Ecotop.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0002_47_Poiana_Ponor.Ecotop.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0002_47_Valea_Izbucelor.Ecotop.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0002_47_Vartop_Decembrie.Pitic_A.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0002_47_zona_ghetari.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0002_77_Traditii1_Apuseni.jpg Oprica Nicolae - APM-AB
ROSCI0002_95_Acumularea_Fantanele1.jpg Bucin Liliana - APM-CJ
ROSCI0002_95_Cascada_Rachitele.jpg Bucin Liliana - APM-CJ
ROSCI0002_95_Cheile_Stanciului.jpg Bucin Liliana - APM-CJ
ROSCI0002_95_Panorama_de_pe_Vladeasa.jpg Bucin Liliana - APM-CJ
B ROSCI0003 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Arboretele de castan comestibil de la Baia Mare

N 47º 41' 26'' E 23º 33' 31'' 2.087 237 759 469 X

RO064 100 Maramure
9260 Vegeta ie forestier cu Castanea sativa 25 A A B B
9130 P duri de fag de tip Asperulo-Fagetum 30 A C B B
9170 Pãduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum 15 B C B B


4055 Stenobothrus eurasius P A B C B
4052 Odontopodisma rubripes P B B A B
N21 2 221, 222 Vii i livezi

Rezerva ia de castan comestibil de la Baia Mare se situeaz pe marginea sudic a mun ilor Gutâi, în zona sa central , pân la zona de racord
cu depresiunea sedimentar a ora ului. Cea mai mare parte a rezerva iei este ocupat de diferite tipuri de roci eruptive. Castanul comestibil
se dezvolt bine pe soluri brunede p dure, mediu podzolite sau chiar puternic podzolite cu un con inut moderat de substan e nutritive, dar
bogate in potasiu.
În România castanul comestibil formeaz concentra ii de tip forestier doar în doua zone, una fiind Baia Mare. Suprafa a cu castani comestibili
aflat în rezerva ia Baia Mare este redus i cuprinde doar parcele de p dure, lipsuind crângurile de castani b trâni, care sunt probabil cele
mai reprezentative pentru zon .
În ultimii ani, starea de s n tate a castanului comestibil din zona Maramure s-a înr ut it foarte mult, fiind afectat toat suprafa a (peste
80%) de ciuperca cunoscut sub numele de cancerul scoar ei (Cryphonectria parasitica).
Arboretul de castan comestibil de la Baia Mare a fost desemnat arie natural protejat prin Legea nr. 5 din 2000.
Arboretul de castan comestibil de la Baia Mare con ine atât terenuri proprietate privat cât i proprietate public .
4.6 Documenta ie:
Amenajamentele silvice.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Categoria IV IUCN 7,55
RO04 Rezerva ie natural * 7,55 2.581.-Arboretul de castani comestibili de

166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de B 70 + 962 Parazitism A 80 -
uscare
166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de A 70 + 972 Parazitismul A 80 -
uscare

Contract Administrare: 57/24.02.2010, Administrator:Ocolul Silvic Municipal Baia Mare
Pân în prezent nu exist un plan de management al sitului.
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0004 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : B g u

N 46º 20' 2'' E 23º 47' 32'' 3.129 254 544 396 X

RO071 100 Alba
7140 Mla tini turboase de tranzi ie i turb rii oscilante (nefixate de substrat) 0,2 B C B C
91Y0 P duri dacice de stejar i carpen 70 B C A B


1083 Lucanus cervus RC C B C B
4012 Carabus hampei R A B B B
4052 Odontopodisma rubripes P A B A B
1903 Liparis loeselii P D
P Betula pubescens P A P Serratula radiata P A
N12 2 211 - 213 Culturi (teren arabil)
N14 16 231 P uni

Situl este situat în Podi ul Transilvaniei, în etajul de vegeta ie al stejarului. Lacul din acest sit a luat nastere în urma form rii unui baraj natural.
Situl are o importan deosebit pentru conservarea unei p duri de stejar (Quercus robur), gorun (Quercus patraea) i carpen (Carpinus
betulus). În subarboret predomin p ducelul (Crataegus monogyna). Din punct de vedere tiin ific Lacul T ul f r fund de la B g u, localizat
în partea de sud-est a acestui sit, se remarc datorit vegeta iei de mla tin , care constituie o raritate în Podi ul Transilvaniei. Dintre speciile
specifice vegeta iei de mla tin amintim aici:Drosera rotundifolia, Liparis loeselii, Betula pubescens.
Daca in viitor activitatile de recreere din jurul lacului Bagau vor lua amploare situl va suferi modificari in ceea ce priveste peisajul si vor fi
amenintate si speciile de plante si animale care sunt strans legate de acest tip de habitat.
Lacul din acest sit sub numele T ul f r fund de la B g u a fost declarat rezerva ie natural de interes na ional prin Legea 5/2000 -
Sec iunea a III-a arii naturale protejate de interes na ional.
În cea mai mare parte fondul forestier de aici este administrat de R.N.P. Romsilva. Terenurile arabile, livezile i p unile sunt în proprietate
particular .
4.6 Documenta ie:
Erika Schneider, Constantin Dragulescu 2005 - Habitate i situri de interes comunitar, Editura Universit ii Lucian Blaga
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural + 0,33 2.29.-Taul fara fund

629 Alte activitati sportive si recreative in aer liber B 5 - 160 Managementul forestier general A 70 +
511 Linii electrice C 1 0 290 Vanatoare, pescuit sau activitati de colectare B 100 0
102 Cosire/Taiere B 16 0 100 Cultivare C 14 0
160 Managementul forestier general C 5 + 170 Cresterea animalelor C 20 -
400 Zone urbanizate, habitare umana B 40 -

Nu exist un responsabil numit pentru acest sit.
Nu exist plan de management.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0004_77_P6030085.jpg Oprica Nicolae - APM-AB
K ROSCI0005 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0004 Balta Alb - Amara - Jirl u
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Balta Alb - Amara - Jirl u - Lacul S rat Câineni
N 45º 13' 48'' E 27º 17' 5'' 6.300 5 100 32 X

RO022 55 Buz u
RO021 45 Br ila
3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegeta ie bentonic de specii de Chara 1 B C B B
1310 Comunit i cu salicornia i alte specii anuale care colonizeaz terenurile umede i 20 A B B B
nisipoase
1530 * Paji ti i mla tini s r turate panonice i ponto-sarmatice 40 A B B B

1335 Spermophilus citellus C C B C B
1220 Emys orbicularis V D
1188 Bombina bombina R D
1149 Cobitis taenia P C B C B
1145 Misgurnus fossilis P?
1060 Lycaena dispar P C B C B
4054 Pholidoptera transsylvanica P B B A B

A Bufo viridis C C A Pelobates syriacus V A
A Rana esculenta P C A Rana ridibunda P C
I Apatura metis P C M Capreolus capreolus R A
M Lepus europaeus RC A M Sus scrofa P A
P Alopecurus pratensis RC A P Aster tripolium P C
P Atriplex hastata C P Camphorosma annua C A
P Festuca pratensis RC A P Halimione verrucifera C A
P Hydrocharis morsus-ranae P A P Juncus gerardi P C
P Najas minor P A P Plantago maritima P C
P Plantago schwarzenbergiana C D P Poa palustris RC A
P Poa pratensis RC A P Potamogeton crispus P A
P Potamogeton pectinatus P A P Puccinellia distans P C
P Ranunculus trichophyllus ssp. trichophyllus P A P Salicornia europaea C C
P Spergularia marina P C P Suaeda maritima P A
P Triglochin maritima P C P Typha latifolia C D
R Lacerta agilis RC C R Lacerta viridis C C
R Natrix tessellata V A
N06 53 511, 512 Râuri, lacuri
N07 9 411, 412 Mla tini, turb rii
N14 25 231 P uni

Lacul Jirl u este situat pe malul stâng al râului Buz u, cuveta lacustr fiind format din limanele fluviatile rezultate din ac iunea de
anastomozare a gurilor de v rsare (fostele v i succesive ale Rîmnicelului, al c rui curs a urmat mi c rile negative ale Câmpiei Române u or
înclinat c tre NE). Deci nu are nici o leg tur genetic cu râul Buz u. Forma lacului este sinuoas , iar adâncimea este de maxim 3,7m i
minim 2m. Alimentarea se realizeaz prin izvoare subterane i printr-un canal de aduc iune din râul Buz u, realizat dup amenaj rile în scop
piscicol. Are salinitatea cea mai mare dintre toate b l ile situate pe malul stâng al râului Buz u. Lacul S rat Câineni apar ine morfogenetic
tipului de lacuri fluviatile, formate în urma depunerii aluviunilor în dreptul punctului de confluen a râului Buz u cu afluen ii secundari.
Alimentarea lacului se realizeaz pe seama stratului acvifer freatic i din scurgerile de suprafa . Balta Alb : Localizarea administrativ
teritorial : jud.Buz u, com. Balta Alb Delimitare : în câmpia de subsiden a Rm. S rat, pe stânga râului Buz u, între localit ile Balta Alb ,
Gr di tea de Sus i Gr di tea de Jos. C i de acces : D.N. – Br ila – Rm. S rat(la cca. 25 km ). Caracteristici: lacul provine dintr-un liman
fluviatil i este situat în câmpia de subsiden a Rm.Sarat, pe stânga râului Buzâu i este alimentat cu apa dulce de pe pârâul Boldu, afluent al
râului Buz u. Lacul Balta-Alb a fost considerat un factor balnear, fiind semnalat pentru calit ile sale terapeutice înca din 1847. Datorit
proprietatilor lor fizico-chimice, atât apa cât i n molul se pot folosi pentru tratarea unor afec iuni ale aparatului locomotor, ale sistemului
nervos periferic, boli ginecologice, dermatoze cornice. Balta Amara: Localizare: sat Amara, com. B.Alb , Jud . Buz u; este m rginit în
partea sudic de satele Pl soiu, din com Vi ani (jd. Br ila) i St v r ti din com. B.Alb , la 35km de ora ul R. S rat i la 25km de ora ul
F urei. C i de acces: la cca 12 km de la intersec ia oselei R. S rat -Br ila cu satul B. Alb sau pe drumurile jude ene F urei- Jirl u- Vi ani-
Câineni-Pl soiu, sau Buz u-Vadu Pa ii- S geata-Robeasca-Jirl u Vi ani. Caracteristici: Lacul face parte din grupa limanelor fluviatile ale
râului Buz u, categoria mezoeutrofe, cu folosin piscicol , având un bazin hidrografic de cca 115kmp. Suprafa a sa este de 760 de ha (
inclusiv 200ha stuf), terenul apar ine Companiei de Administrarea Fondului Piscicol. Din 1992 amenajarea se afl sub contract de închiriere cu
firma Esox PROD SRL Buz u, care de ine 40 active (mijloace fixe) prin care se asigur prezen a apei i a pe telui.
1. Deversarea in lacuri a reziduurilor menajere.
2.Fluctuatii semnificative ale volumului de apa datorita conditiilor meteo.
3.Modificari naturale(inundarea R. Buzau) si artificiale(pentru activitati piscicole) ale compozitiei apei.
4.Pasunatul necontrolat si in special cainii care insotesc vitele la pasunat.5Intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a
terenurilor din cele tradi ionale în agricultur intensiv , cu monoculturi mari, folosirea excesiv a chimicalelor, efectuarea lucr rilor numai cu
utilaje i ma ini.6Amenaj ri forestiere i t ieri în timpul cuib ritului speciilor periclitate.7 Turismul necontrolat
B.Alba si B.Amara au statut de arii protejate prin L.5/2000(IV IUNC, (b),(z),(u), CJ 13/23.06.95)
B. Amara si Boldu sunt concesionate de Compania Nationala pentru Piscicultuta unor societati pentru exploatare piscicola.
Pentru Lacul Jirl u de pe teritoriul comunei Jirl u, jude ul Br ila, prin Hot rârea nr. 3/25.01.2006 a Comisiei Jude ene pentru stabilirea
dreptului de proprietate privat asupra terenurilor s-a stabilit dreptul de proprietate privat asupra terenurilor pentru 147 de persoane fizice
totalizând o suprafa de 197,2524ha. Diferen a de suprafa (357,547ha) r mâne în proprietatea Consiliului Local Jirl u. Luciile de apa au
apartinut Domeniilor statului. B. Amara a trecut la Compania Nationala pentru Piscicultura, B. Alba se pare ca a trecut la Primaria com. B.
Alba, desi nu am identificat un act oficial. Pasunile saraturoase din jurul baltilor apartin sigur de primaria Com Balta Alba si primaria Boldu.
Procesele de retrocedare sunt pe rol si vizeaza atat pasunile cat mai ales luciile de apa.
4.6 Documenta ie:
1.Dobrescu1970; Grigore 1971; Mititelu si Barabas1972; Soran1956;Pop, Cristea, Hodisan2002;
2.Dimitri Radu; Mic atlas ornitologic, Ed. Albatros 1983

3.Lucrarea pentru custodie a custodelui D. Dobre efectuata cu sprijinul Academiei Romane unde s-au folosit date de V. Tatole si Dan
Munteanu
4.Dan Munteanu- Dictionar poliglot al speciilor
de pasari din Romania
5.Habitate din Romania; N. Donita, Aurel Popescu, Mihaela Pauca Comanescu, Simona Mihailescu, Iovu- Adrian Biris- Ed. Tehnica Silvica
Bucuresti, 2005
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural + 8,59 2.260.-Lacul Jirl u-Trup Vi ani
RO04 Rezerva ie natural * 17,94 2.271.-Balta Alb
RO04 Rezerva ie natural * 12,75 2.272.-Balta Amara

J085BR * 0,02 NISIPURI
110 Utilizarea pesticidelor C 5 - 180 Incendiere B 20 -
608 Locuri de campare si zone de parcare pentru C 5 - 161 Plantare de p dure C 5 +
rulote
621 Sporturi nautice C 10 - 241 Colectionare (insecte,reptile,amfibieni…) B 5 -
920 Secarea A 10 - 220 Pescuit sportiv C -
503 Linii de cale ferata, TGV C - 210 Pescuit profesionist(industrial) A 20 +
290 Vanatoare, pescuit sau activitati de colectare B 5 - 400 Zone urbanizate, habitare umana B 5 -
421 Depozitarea deseurilor menajere A 2 - 422 Depozitarea deseurilor industriale C 2 -
511 Linii electrice A 2 - 701 Poluarea apei B 5 -
811 Managementul vegetatiei acvatice si de mal in C 10 + 967 Antagonism cu animalele domestice B 5 -
scopul drenarii
976 Pagube produse de speciile introduse pentru C 5 - 162 Plantare artificiala C 2 -
vanatoare
243 Braconaj, otravire, capcane A 5 - 141 Abandonarea sistemelor pastorale B 20 +
165 Indepartarea latarisului A 5 - 171 Furajare stocuri de animale C 5 +
101 Modificarea practicilor de cultivare B 20 - 110 Utilizarea pesticidelor B 20 -
140 Pasunatul B - 161 Plantare de p dure C 5 +
164 Curatarea padurii B 5 - 423 Depozitarea materialelor inerte(nereactive) C 5 -
490 Urbanizarea, industrializarea si alte activitati B 5 - 511 Linii electrice C 2 -
similare
701 Poluarea apei C 10 - 840 Inundarea A 5 -
966 Aparitia antagonismului ca urmare a C 10 - 967 Antagonism cu animalele domestice B 5 -
introducerii unor specii

B. Alba, B. Amara sunt arii protejate prin L5/2000,sub tutela APM Bz(Primaria B. Alba-tel/fax 590 063
B.Amara este atribuita in custodie lui Dobre Dumitru din 15.11.2005.(din Buzau, str. Zona Bazar, bl.1A, ap.7, et.II, tel.0744353353
B.Ji
Pentru B. Amara se urmareste un management activ pentru piscicultura cu conservarea speciilor de pasari limnicole si ihtiofage.
Pentru B. Alba se are in vedere o valorificare a calitatilor terapeutice a malului
din balta(fara scoaterea lui din arie), cu o protectie a avifaunei existente.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0005_80_Artemisia_santonicum_si_starci_cenusii.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0005_80_Balta_Alba.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0005_80_Balta_Amara.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0005_80_coracias_garrulus.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0005_80_Habitat_1530.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0005_80_Habitat_de_saratura_in_martie.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0005_80_Pescarusi_suri_si_garlite_mari.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0005_80_Plante_de_saratura_4.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0005_80_Plante_de_saratura_5.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0005_80_Plante_de_saratura_I.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0005_80_Salicornia_herbacea.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0005_80_schoenoplectus_tabernaemontani.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0005_80_Suaeda_maritima.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
K ROSCI0006 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0005 Balta Mic a Br ilei
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Balta Mic a Br ilei

N 44º 59' 52'' E 27º 54' 31'' 20.872 0 38 5 X

RO021 100 Br ila
6430 Comunit i de lizier cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, pân la cel montan i 2 B B B B
alpin
6510 Paji ti de altitudine joas (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis) 1 B B B B
3270 Râuri cu maluri n moloase cu vegeta ie de Chenopodion rubri i Bidention 0,3 B C B B
6410 Paji ti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae) 0,2 B C B B
6440 Paji ti aluviale din Cnidion dubii 1 B C B B
91F0 P duri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus 1 B C C C
angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)
92A0 Z voaie cu Salix alba i Populus alba 15 A B B B
92D0 Galerii ripariene i tuf ri uri (Nerio-Tamaricetea i Securinegion tinctoriae) 8 A A B B
3130 Ape st t toare oligotrofe pân la mezotrofe cu vegeta ie din Littorelletea uniflorae i/sau 0,1 B B B B
Isoëto-Nanojuncetea

1355 Lutra lutra P B B C B
1220 Emys orbicularis RC B B C B
1188 Bombina bombina C B B C A
1993 Triturus dobrogicus P B B B B
4127 Alosa tanaica P RC B B B B
1149 Cobitis taenia P B B C B
1124 Gobio albipinnatus P B B C B
2522 Pelecus cultratus P B B C B
1134 Rhodeus sericeus amarus C B A C A
1159 Zingel zingel P B B C B
2511 Gobio kessleri P C B C B
4125 Alosa immaculata P RC B B C B
1157 Gymnocephalus schraetzer P B B B B
2555 Gymnocephalus baloni P B A B B
1145 Misgurnus fossilis P B B C B
1160 Zingel streber RC RC C B B B
1130 Aspius aspius P B B C B
A Hyla arborea D F Acipenser ruthenus R A
F Acipenser stellatus R A F Carassius carassius R D
F Chondrostoma nasus D F Huso huso R C
F Leuciscus idus A F Neogobius kessleri D
F Pungitius platygaster D M Capreolus capreolus D
M Cricetus cricetus D M Felis silvestris D
M Lepus europaeus D M Meles meles D
M Mustela nivalis D M Mustela putorius D
M Ondatra zibethicus D M Vulpes vulpes D
P Achillea setacea C D P Agrostis stolonifera C D
P Alisma plantago-aquatica D P Althaea officinalis C D
P Amaranthus blitoides C D P Artemisia annua C D
P Artemisia santonicum C D P Aster tripolium C D
P Atriplex tatarica C D P Bidens frondosa R D
P Bidens tripartita C D P Bidens vulgata R D
P Botumus umbellatus D P Butomus umbellatus C D
P Cardaria draba C D P Carduus nutans C D
P Chamomilla recutita C D P Chenopodium multifidum C D
P Consolida regalis C D P Convolvulus arvensis C D
P Crypsis alopecuroides RC D P Cynodon dactylon C D
P Cyperus flavescens C D P Cyperus glomeratus RC D
P Cyperus michelianus ssp. michelianus R D P Cyperus serotinus RC D
P Echinochloa crus-galli C D P Eleocharis palustris C D
P Elymus elongatus RC D P Elymus repens C D
P Epilobium tetragonum ssp. lamyi R D P Festuca pseudovina RC D
P Filaginella uliginosa C D P Galega officinalis C D
P Galium humifusum C D P Glinus lotoides R A
P Glycyrrhiza echinata R D P Gypsophila muralis var. stepposa C D
P Halimione pedunculata RC D P Hordeum hystrix RC D
P Iris pseudacorus A P Limonium gmelinii C D
P Lythrum salicaria C D P Medicago sativa ssp. falcata C D
P Mentha aquatica C D P Mentha pulegium C D
P Nymphaea alba A P Nymphaea candida R D
P Nymphoides peltata D P Panicum miliaceum RC D
P Plantago lanceolata C D P Poa angustifolia C D
P Polygonum aviculare C D P Polygonum hydropiper C D
P Polygonum persicaria C D P Populus alba C D
P Populus nigra C D P Portulaca oleracea C D
P Potamogeton natans D P Potentilla collina C D
P Potentilla reptans C D P Puccinellia distans ssp. limosa RC D
P Ranunculus aquatilis D P Rorippa sylvestris C D
P Rumex conglomeratus C D P Rumex dentatus C D
P Sagittaria sagittifolia A P Salicornia europaea C D
P Salix alba C D P Scirpus lacustris ssp. lacustris C D
P Scirpus maritimus ssp. maritimus C D P Sparganium erectum A
P Spergularia media C D P Spirodela polyrhiza C D
P Suaeda maritima C D P Tamarix ramosissima C D
P Typha angustifolia D P Typha latifolia C D
P Typha laxmannii C D P Utricularia vulgaris C
P Verbena supina R A P Wolffia arrhiza R D
P Xanthium strumarium ssp. italicum C D
Fiind situat în lunca inundabil a Dun rii, în cuprinsul zonei exist un ansamblu de ecosisteme terestre i acvatice a c ror configura ie este
dependent de dinamica anual a cursului Dun rii-amploarea i durata viiturilor sezoniere.Astfel exist o succesiune i o înlocuire periodic
între tipurile de ecosisteme, f r o delimitare strict în timp. Ca urmare i biocenozele prezint particularit i legate de regimul hidrologic,
având loc o trecere gradat în ambele sensuri de la terestru la amfibiu i acvatic. Tipuri de ecosisteme: 1.Ecosistemele terestre ocup peste
60% din suprafa , fiind reprezentate prin p duri, paji ti i tuf ri uri. P durile: - P durile de salcie i alte esen e moi (plop)reprezint elementul
autohton al fondului forestier, fiind în regres. Sunt perimetrale b l ilor, pe grinduri interioare i de mal. - P durile de amestec sunt naturale i
fac leg tura între p durile de salcie compacte din jurul b l ilor i zonele depresionare - P durile în regim de planta ie-pe locuri unde s-au f cut
defri ri ale p durilor autohtone de salcie, pe grinduri de mal. Au fost introduse pe criterii economice specii de plop cu cre tere rapid :plop
euroamerican (Populus euroamericana), plop italian (Populus nigra var. italica). Înlocuirea salciei cu aceste specii a dus la accentuarea
fenomenului de eroziune lateral exercitat de bra ele Dun rii cu apari ia surp rilor de mal. Specific este lipsa p durilor de lunc cu lemn tare
i a z voaielor de anin, r mânând absolut dominante z voaiele de plop i salcie. Paji tile au distribu ie neuniform , preponderent în sud. -
Paji ti de lunc localizate în depresiuni, pe grinduri interioare sau în p durile de amestec - Paji ti de step pe esuri depresionare mai înalte,
ocupând suprafe e mai mari. Sunt în continuu regres, fiind cele mai afectate de p unatul intensiv al animalelor l sate în stare semis lbatic .
Tuf ri urile au cea mai mic dezvoltare, fie f când parte din structura paji tilor, fie exist izolat, pe arii restrânse, în zona malurilor nisipoase.
2.Ecosistemele acvatice Viiturile de lung durat care se întind pe parcursul a mai multe luni, ca i cele de scurt durat sau atunci când
lipsesc, influen eaz toat structura func ional a acestor ecosisteme; fitocenozele acestora sunt mult mai complexe i mai bine reprezentate
decât ale ecosistemelor terestre. Asocia iile vegetale care se pot identifica sunt cele tipice pentru: a)b l i permanente (iezere) i temporare
(care evolueaz gradat spre ecosistem acvatic de tip mla tin sau zon ml tinoas i apoi uscat) b)mla tini c)zone ml tinoase d)canale
(privaluri) permanente i temporare.
Vegeta ia acvatic a b l ilor este deosebit de bogat mai ales în ceea ce prive te macrofitobentosul. Asocia iile de cosor, br di i m rar de
ap au o dezvoltare foarte mare, în lunile iulie i august formând adev rate p duri subacvatice, iar atunci când adâncimea apei este mic
intrarea spre interiorul b l ilor se face cu mare greutate sau uneori în anumite por iuni vegeta ia este de nep truns.
În ciuda modific rilor ap rute atât în structura sistemelor ecologice integratoare cât i la nivelul ei, Balta Mic a Br ilei conserv importante
valori ecologice, fiind o important component a Sistemului Dun rii Inferioare, situat în amonte de Rezerva ia Biosferei Delta Dun rii. Este
singura zon r mas în regim hidrologic natural (zona inundabil ) dup indiguirea în propor ie de 70% a fostei B l i a Br ilei i crearea incintei
agricole Insula Mare a Br ilei. Datorit atributelor sale-zon umed în regim hidrologic natural, complex de ecosisteme în diferite stadii
succesionale i zon tampon-Balta Mic a Br ilei reprezint un sistem de referin a fostei delte interioare i baz pentru reconstruc ia
ecologic în Sistemul Dun rii Inferioare. Jum tate din ecosistemele identificate-b l i i p duri specifice din lunca inundabil -sunt naturale,
aceast zon conservând în cea mai mare parte structura i func iile vechii B l i a Br ilei din anii 50. Aceast zon este bine cunoscut pentru
importan a ei ornotologic , deoarece se situeaz pe cel mai important culoar de migra ie a p s rilor din bazinul inferior al Dun rii de Jos, la
jum tatea rutelor de migra ie între locurile de cuib rit din nordul Europei i refugiile de iernat din Africa. Au fost observate un num r mare de
p s ri protejate pe plan interna ional prin conven iile de la Berna, Bonn, acestea reprezentând jum tate din speciile de p s ri migratoare
caracteristice României. Pentru c o mare parte dintre acestea sunt p s ri acvatice, în anul 2001 Balta Mic a Br ilei a fost declarat sit
Ramsar (la pozi ia 1074), al doilea dup Delta Dun rii, conform Conven iei Ramsar prin care se protejeaz zonele umede de importan
interna ional ca habitat al p s rilor s lbatice.
Propor ia categoriilor de ecosisteme este de 50% naturale,, 35% seminaturale i 15% alte tipuri.
Pe teritoriul ariei protejate au fost identificate 8 tipuri de habitate de interes comunitar incluse în anexele Directivei 92/43/CEE Habitate, flor i
faun . Fa de care s-au stabilit priorit i de conservare.
Zoocenozele cele mai complexe sunt caracteristice p durilor (de amestec) i b l ilor permanente.
Nevertebratele sunt reprezentate prin cel mai mare num r de specii, la nivelul tuturor tipurilor de ecosisteme, având o distribu ie relativ
uniform . Vertebratele sunt mai pu in numeroase, atât ca num r de specii, cât i ca num r de indivizi.
1. Reducerea fondului forestier autohton prin înlocuirea cu specii alohtone de plop repede crsc tor. S-au redus ( i chiar au disp rut în unele
zone): p durile aluviale de anin negru (Alnus glutinosa) i frasin (Fraxinus excelsior), p durile grindurilor de mal, de stejar ( Quercus robur),
frasin i ulm (Ulmus laevis, Ulmus minor) precum i p durile de salcie-crânguri i galerii de Salix alba i Populus alba. Înlocuirea salciei cu
plop pe grindurile de mal a dus la intensificarea eroziunii laterale exercitate de bra ele fluviului Dun rea i ca urmare la surparea malurilor. 2.
Reducerea paji tilor prin înlocuire cu planta ii forestiere. 3. Deteriorarea covorului vegetal, mai ales în paji tile de step , prin p unatul
intensiv al ovinelor. 4. Pescuitul selectiv a afectat anumite popula ii de pe ti.
1. Prin Hot rârea Consiliului Jude ean Br ila, nr. 20 din 29.09.1994, Insula Mic a Br ilei (situat în sudul B l ii Mici a Br ilei) a fost declarat
zon protejat -rezerva ie mixt , botanic i zoologic . 2. În data de 07.08.1997, APM Br ila a propus declararea ca rezerva ie natural a
întregii zone inundabile de pe teritoriul jude ului Br ila. 3. Prin Legea nr. 5/2000 pentru aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ional-
sec iunea aIII-a - zone protejate, zona Insula Mic este men ionat sub denumirea Balta Mic a Br ilei , în anexa I, în lista Rezerva ii ale
biosferei, parcuri na ionale sau naturale. 4. În data de 15.06.2001 Insula Mic a Br ilei a fost inclus pe lista Ramsar, la pozi ia 1074, (coform
scrisorii MAPM nr. 121499/AB/11.09.2001.
1. Proprietate de stat-99,56% din suprafa a total , cu 3 proprietari (Regia Na ional a P durilor Romsilva-Direc ia Silvic Br ila, Consiliul
Na ional al Apelor, Compania Na ional pentru Administrarea Fondului Piscicol). 2. Proprietate comunal -0,09% din suprafa a total , cu un
proprietar (Consiliul Local M ra u) 3. Proprietate privat -0,35% di suprafa a total , cu 191 de proprietari (S.C.Stanriz St ncu a i 190 de
persoane fizice).
4.6 Documenta ie:
1. Albu Dumitrica-Rezerva ii naturale, zone protejate i monumente ale naturii din inuturile Br ilei, Editura Alma, Gala i, 1993 2. Onea Nicolae-
Caracterizarea geografic , geologic , climatologic i ecologic a Insulei Mici a Br ilei, Lucrare de doctorat, Ia i, 2000
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
RO05 Categoria V IUCN 97,76
RO05 Parc natural + 97,76 R-Balta Mic a Br ilei

J085BR * 52,03 INSULA MICA A BRAILEI
965 Predatorismul C 5 - 971 Competitia A 40 -
974 Poluarea genetica B 10 - 870 Diguri, indiguiri, plje artificiale C 0,5 0
164 Curatarea padurii A 2 - 161 Plantare de p dure A 1 +
166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de C 0,2 + 170 Cresterea animalelor A 0,5 -
uscare
210 Pescuit profesionist(industrial) B 25 - 220 Pescuit sportiv C 10 0
421 Depozitarea deseurilor menajere C 0,2 - 504 Porturi C 0,2 0
511 Linii electrice C #### 0 512 Conducte C #### 0
520 Navigatie B 25 + 701 Poluarea apei B 50 -
730 Manevre militare C 0,2 0 853 Managementul nivelelor de apa A 12 +
900 Eroziunea B 1,5 - 920 Secarea C 10 -
941 Inundatii A 100 + 943 Alunecarile de teren C 0,5 -
951 Uscare /acumularea de material organic A 21 - 952 Eutrofizarea A 21 -
954 Invazia unei specii B 30 -
110 Utilizarea pesticidelor C 25 - 120 Fertilizarea C 25 -
150 Restructurarea detinerii terenului agricol C 10 - 200 Acvacultura : pe te i scoici C 20 -
230 Vanatoare B 50 - 403 Habitare dispersata B 70 -
411 Fabrici C 5 - 420 Descarcari C 10 -
701 Poluarea apei B 20 - 852 Modificarea structurii cursurilor de apa A 100 -
continentale
853 Managementul nivelelor de apa B 100 - 870 Diguri, indiguiri, plje artificiale A 100 -
941 Inundatii A 100 + 944 Furtuni, cicloane C 1 -

Organismul responsabil pentru managementul sitului apar ine Administra iei Publice Centrale-Regia Na ionale a P durilor, pentru toat
suprafa a, coform contractului nr. 744/MMGA/22.05.2004 i 65/RNP/21.05.2004.
Exist un plan de management i se aplic de c tre Regia Na ional a P durilor Romsilva prin Direc ia Silvic Br ila.Planul de management a
fost elaborat de c tre Departamentul de Ecologie Sistemic i Dezvoltare Durabil din cadrul Universit ii Bucure ti, în cadrul proiectului Life
Natura Plan de management integrat pentru Insula Mic a Br ilei.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0006_49_Balta_Mica_a_Brailei2.jpg Risnoveanu Mihaela - APM-BR
ROSCI0006_49_Balta_Mica_a_Brailei3.jpg Risnoveanu Mihaela - APM-BR
ROSCI0006_49_Balta_Mica_a_Brailei_SCI.jpg Risnoveanu Mihaela - APM-BR
K ROSCI0007 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0034 Depresiunea i Mun ii Ciucului
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Bazinul Ciucului de Jos

N 46º 14' 49'' E 25º 52' 3'' 2.693 640 737 655 X

RO074 100 Harghita
7140 Mla tini turboase de tranzi ie i turb rii oscilante (nefixate de substrat) 1 B B B B
7230 Mla tini alcaline 1 A A B B
6410 Paji ti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae) 1 B B B B
6440 Paji ti aluviale din Cnidion dubii 5 B B B B
Salicion albae)
3260 Cursuri de ap din zonele de câmpie, pân la cele montane, cu vegeta ie din Ranunculion 1 A B B B

1324 Myotis myotis P 100-150 i D
1307 Myotis blythii P 100-150 i D
1352 Canis lupus P 5-10 i D
1354 Ursus arctos P C B C B
1193 Bombina variegata C C A C B
1166 Triturus cristatus P D
1163 Cottus gobio P D
1014 Vertigo angustior R A B C B
1016 Vertigo moulinsiana R A B C B
1528 Saxifraga hirculus V A B A A
1617 Angelica palustris R A A C B
1758 Ligularia sibirica RC A A C A
1939 Agrimonia pilosa R B B C B
A Hyla arborea R A A Rana arvalis R A
M Eptesicus serotinus C C M Felis silvestris R C
M Mustela nivalis R C M Myotis daubentonii RC C
M Nyctalus noctula C C M Pipistrellus pipistrellus C C
M Pipistrellus pygmaeus RC C M Plecotus auritus RC C
M Plecotus austriacus RC C M Vespertilio murinus R C
P Betula humilis R D P Drosera anglica R D
P Lysimachia thyrsiflora RC D P Pedicularis sceptrum-carolinum 100-200 i A
P Primula farinosa R A R Lacerta agilis C A
R Natrix natrix RC C R Natrix tessellata V C
N14 8 231 P uni

Situl se intinde pe lunca Oltului, intre pasul Jigodin si pasul Tusnad, pe o latime care variaza intre 200 si 3000 m. Sunt conservate
fragmentele mlastinilor eutrofe din trecut, diminuate in urma regularizarii cursului raului Olt si extinderii terenurilor agricole si localitatilor. O
particularitate a sitului este prezenta numeroaselor izvoare de apa minerala care au dat nastere mlastinilor soligene alcaline.
Situl prezinta o importanta majora in privinta ocrotirii unui numar mare de specii din flora si fauna protejata pe plan national si international. 3
specii de plante sunt protejate prin Conventia de la Berna si Directiva Habitate, 19 specii de plante sunt protejate pe lista rosie nationala, iar
urmatoarele 16 sunt relicte glaciare: Betula humilis, Polemonium caeruleum, Ligularia sibirica, Cnidium dubium, Dryopteris cristata, Saxifraga
hirculus, Drosera anglica, Carex dioica, Carex diandra, Carex elongata, Carex limosa, Carex appropinquata, Viola epipsila, Primula farinosa,
Pedicularis sceptrum-carolinum, Euonymus nana. Dintre speciile de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
cuibaresc aici aproximativ 30 perechi de Crex crex, (estimat pe baza studiilor efectuate in 2004) iar situl serveste ca zona de hranire pentru
aproximativ 60 d perechi de Ciconia ciconia si 5-10 perechi de Aquila pomarina. Dintre amfibieni, Bombina variegata este omniprezenta, dar si
specia Hyla arborea are populatii insemnate. Dintre speciile de pesti Misgurnus fossilis a fost de asemenea semnalat, cu toate ca nu avem
date exacte despre efective.
Dintre factorii antropo-zoogeni care exercita impact negativ asupra sitului putem aminti: factori rezultati din activitati agricole, cum sunt
cositul, pasunatul, diferite culturi agricole. Cositul este efectuat traditional, de doua ori pe an, afectand populatiile speciilor de plante ocrotite
cu diseminare tarzie (Saxifraga hirculus etc.) sau speciile de pasari care cuibaresc pe sol.
Un alt factor care afecteaza calitatea habitatului este scaderea nivelului panzei freatice survenite ca urmare a regularizarii cursului raului Olt
in anii 70. Nu este neglijabila nici calitatea apei raului. Din nefericire, situl fiind situat avale de orasul Miercurea Ciuc, este expus in mod direct
poluarii apei. Este de remarcat si impactul negativ rezultat in urma intesificarii turismului in zona (turism rural, balnear etc.)
Situl include urmatoarele rezervatii naturale botanice ocrotite pe baza Hotararii nr. 195/2005 a Consiliului Judetean Harghita, si a Legii nr.
5/2000.
1. Mlastina Valea de Mijloc -4 ha
2. Mlastina Benes- 4 ha
3. Mlastina Borsaros - Sancraieni- 1 ha
4. Mlastina Csemo- Vrabia - 5 ha
5. Mlastina Nyirkert - 4 ha
6. Mlastina Nadas - 4 ha
Majoritatea terenurilor cale alcatuiesc situl sunt in proprietate privata.
4.6 Documenta ie:
1. Boros Á., 1941, Betula humilis x pendula Erdély flórájában, Bot. Közl., 38(5-6): 375-379.
2. Boros A., 1943, A Meesea hexasticha Szekelyfoldon, Scr. Bot. Mus. Trans. T. II, p. 122-123.
3. Borza, Al., Ratiu, F., 1974, Zönosen mit Betula humilis Schranck, Acta Bot. Hort. Bucurestiensis: 289-293.
4. Diaconeasa, Baluta, 1957, Doua statiuni noi cu Drosera anglica în R.P.R., Bul. Univ. Babes si Bolyai, Ser. St. Nat., I (1-2): 475-477.
5. Goia, I., Farcas, S., 1997, Mlastinile de turba - impact antropic, conservare si reconstructie ecologica, Stud. Cerc. (Stiintele Naturii),
Bistrita, 3: 283-289.
6. Gergely, I., Hodisan, I., Groza Gh., 1988, Contributii la cunoasterea vegetatiei perturbate din depresiunea inferioara a Ciucului, Contr. Bot.
Cluj-Napoca: 25-49.
7. Keller, I., 1944, Adatok és megjegyzések a Székelyföld flórájához, Scr. Bot. Mus. Trans., III: 82-90).
8. Kerekes, Sz., 2003, Az Alcsíki-Medence minerogén lápjainak vegetációja. Javaslatok Természetvédelmi kezelésükre, Lucrare de diploma,
Universitatea de Vest, Sopron, Ungaria.
9. Kisgyörgy, Z., Kristó, A., 1968, Rezervatiile naturale si ocrotirea plantelor în Bazinul Ciuc, in: Rácz, G. (Ed.), Plantele medicinale din flora
spontana a Bazinului Ciuc, Cons. Pop. al Jud. Harghita, Miercurea Ciuc.
10. Kristó A., 1955, Adatok a csíkszetnkirályi „Borsáros borvizes láp hidrográfiájához, A Sepsiszentgyörgyi Tart. Múz. Évk., Marosvásárhely
11. Kristó A., 1956, A természeti emlékeink és a természetvédelem legsürgosebb feladatai Csíkban, Csíki Múz. Közl., Csíkszereda: 59.
12. Kristo A., 1958, Plantele rare si relicte ce trebuie ocrotite in mlastinile de la Sâncraieni Borsáros, Ocrot. Nat. Bul. Com. Mon. Nat., 3: 154-
157.
13. Kristó A., 1991, Rezervatiile si monumentele naturale din judetul Harghita, manuscris
14. Nyárády, E.I., 1929, A vizek és a vízben bovelkedo talajok növényzetérol a Hargitában, Emlékkönyv a Székely Nemzeti Múzeum 50 éves
jubileumára: 557-615.
15. Pop, E., 1928, Betula nana L. si Betula humilis Shrank în România, Bul. Grad. Bot. Muz. Bot., VIII (1): 1-7
16. Pop, E., 1938, Rezervatia stiintifica de la Sâncraieni, Bul. Com. Mon. Nat., vol. VI, p. 9
17. Pop, E., 1960, Mlastinile de turba din Republica Populara Româna, Ed. Acad. R.P.R.
18. Ratiu, F., 1977, Corologia speciei Drosera anglica Huds. în România, Studia Univ. Babes-Bolyai, Ser. Biol., I: 14-19.
19. Ratiu, F., 1980, Problema ocrotirii genofondului floristic al judetului Harghita, Acta Hargitensia, XXVIII:433-441.
20. Ratiu, F., Gergely, I., 1981, Fitocenoze caracteristice mlastinilor eutrofe din bazinul inferior al Ciucului, Contr. Bot. Cluj-Napoca: 59-83.
21. Soó R., 1943, A Székelyföld flórája. Flora Terrae Siculorum (Transsilvaniae Orientalis), Supplementum I., Magyar Flóramuvek VI. Florae
Regionum Hungariae Criticae, Kolozsvár: 1-61.
22. Soó, R., 1940, A Székelyföld flórájának elomunkálatai. Prodromus florae terrae siculorum (Transsilvaniae Orientalis), Magyar Flóramuvek
III. Florae Regionum Hungariae Criticae, Kolozsvár:1-147.
23. Soó, R., 1944, A Székelyföld növényszövetkezeteirol, Múzeumi Füzetek, II (2): 12-59. (különlenyomat).
24. Todor, I., 1942, Raspândirea speciei Carex diandra Schrank în România, Bul. Grad. Bot. Si Muz. Bot., XXIII: 201-203.
25. Vass A., Kolumbán, I., 1998, Starea actuala a unor rezervatii naturale din Bazinul Ciucului Inferior (Az Alcsíki-medencében található
egyes természetvédelmi területek jelenlegi állapota), lucrare de diploma, Universitatea Babes-Bolyai, Facultatea de Biologie-Geologie
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 0,16 2.472.-Mla tina Valea de Mijloc
RO04 Rezerva ie natural + 0,38 2.473.-Mla tina Bene
RO04 Rezerva ie natural + 0,04 2.478.-Mla tina Borsaros-Sâncr ieni
RO04 Rezerva ie natural + 0,24 2.490.-Mla tina Nyirkert
RO04 Rezerva ie natural + 0,27 2.492.-Mla tina Csemo-Vrabia

100 Cultivare B 15 - 102 Cosire/Taiere A 65 -
140 Pasunatul C 15 - 180 Incendiere A 20 -
220 Pescuit sportiv C 3 - 402 Urbanizare discontinua C 5 -
421 Depozitarea deseurilor menajere A 2 - 701 Poluarea apei A 3 -
810 Drenaj A 20 - 954 Invazia unei specii B 10 -
170 Cresterea animalelor C 10 0
100 Cultivare B - 110 Utilizarea pesticidelor A -
401 Urbanizare continua C - 430 Structuri agricole C -
701 Poluarea apei A -

Contract Administrare: 10/22.02.2010, Administrator:Organiza ia geoecologic Accent Bra ov, str. Werthe, nr. 11B, jud Bra ov 0723 357650
Dintre ariile protejate incluse în sit numai Mla tina Valea de Mijloc are plan de management elaborat de custodele desemnat, avizat de
Academia Român .
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0007_54_Bazinul_ciucului_Faneata_cu_Eriophorum.jpg Szabo Szilard - APM-HR
B ROSCI0008 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Betfia

N 46º 58' 30'' E 22º 1' 41'' 1.748 160 346 237 X X

RO061 100 Bihor

1307 Myotis blythii P C B C B
1193 Bombina variegata C C B B B
1166 Triturus cristatus P C B C B

4057 Chilostoma banaticum C B B A B
4012 Carabus hampei P A B B B

A Bufo bufo P A A Hyla arborea P A
A Rana dalmatina P A A Rana ridibunda P A
A Triturus vulgaris P A M Myotis daubentonii R A
R Anguis fragilis P A R Coronella austriaca P A
R Elaphe longissima P A R Lacerta agilis P A
R Lacerta viridis P A R Natrix natrix P A
R Vipera berus P A
N14 9 231 P uni

Sit foarte important,declarat pentru habitatele 6250 i 8310, Avenul Betfia fiind un habitat ideal pentru cele 3 specii de lilieci, de asemenea în
zon sunt multe specii de amfibieni i reptile de interes na ional men ionate în lista de alte specii
sit foarte important pentru specii de lilieci i amfibieni i reptile
distrugerea habitatului natural pentru speciile men ionate, acces necontrolat i abandon de de euri în apropierea localit ii Betfia
Decizia nr. 261/1971, HCJ nr. 19/1995, Legea nr. 5/2000
în curs de clarificare
4.6 Documenta ie:
Covaciu-Marcov S., Ghira I., Venczel M., 2000, Contribu ii la Studiul Herpetofaunei din Zona Oradea, Nymphaea. Folia Naturae Bihariae,
XXVIII, p. 143-158, Oradea.
I.Ghira, M.Venczel, S.Covaciu-Marcov, G.Mara, P.Ghile, T.Hartel, Z.Torok, L.Farkas, T.Racz, Z.Farkas, T.Brad, 2002, Mapping of
Transilvanian Herpetofauna, In: Nymphaea. Folia naturae Bihariae XXIX, p. 145-201, Oradea
Cartea Ro ie a Vertebratelor din România, 2005, Academia Român , Muzeul Na ional de Istorie Natural “Grigore Antipa”, Editori: Acad.
Botnariuc N., Dr. Tatole V.
Lista Ro ie a Plantelor Superioare din România, 1994,
Inventarieri în teren de ef Lucr ri drd. Adela Tuduce - Botanist sistematician - Universitatea din Oradea, Facultatea de tiin e, Specializarea
Biologie.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural + 0,87 2.187.-Locul fosilifer de pe Dealul Simleu


Contract Administrare: 193/15.07.2010, Administrator:Muzeul rii Cri urilor Oradea, Bd. Dacia, nr 1-3, jud. Bihor 0259 412724, 0259412725,
fax=0259479918 contact@mtariicrisurilor.ro
Muzeul rii Cri urilor - în calitate de custode legal - va întocmi Planul de Management
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0008_47_Avenul_betfia_bun.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0008_47_Betfia.jpg Moise Silvia - ANPM
B ROSCI0009 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Bisoca

N 45º 32' 9'' E 26º 40' 20'' 1.163 566 992 799 X X

RO022 100 Buz u
6520 Fâne e montane 60 B C A A
9130 P duri de fag de tip Asperulo-Fagetum 3 C C B B

1352 Canis lupus C D
1193 Bombina variegata RC C A C A

1065 Euphydryas aurinia P C A C A
4070 Campanula serrata P C B C B
4067 Echium russicum P C C C A
4068 Adenophora lilifolia R B B C B
A Rana ridibunda P D A Salamandra salamandra C A
I Helix pomatia R A M Mustela putorius P C
P Agrostis capillaris A P Anthyllis vulneraria C A
P Astragalus onobrychis RC D P Athyrium filix-femina P A
P Betula pendula C A P Calamagrostis arundinacea RC A
P Campanula glomerata C C P Campanula patula ssp. abietina RC A
P Campanula persicifolia P A P Campanula rotundifolia P A
P Centaurea jacea C C P Centaurea phrygia ssp. phrygia C D
P Centaurium erythraea ssp. erythraea RC D P Crepis mollis C C
P Dactylis glomerata ssp. glomerata RC A P Daucus carota C A
P Deschampsia flexuosa P A P Dianthus carthusianorum RC A
P Dianthus superbus P A P Dianthus viscidus P A
P Digitalis grandiflora R A P Festuca amethystina P A
P Fragaria vesca C A P Geranium sylvaticum RC C
P Gladiolus imbricatus P A P Hypochoeris uniflora RC A
P Lotus corniculatus C A P Luzula campestris C A
P Lycopodium clavatum P D P Malva moschata C C
P Onobrychis viciifolia C A P Phleum pratense C A
P Pinus sylvestris C A P Potentilla argentea C D
P Prunella grandiflora P A P Pteridium aquilinum P A
P Salvia pratensis C C P Sorbus aucuparia P A
P Thymus pulcherrimus P A P Trifolium pratense C A
P Trisetum flavescens C C P Viola tricolor RC A
R Vipera berus P A
N14 38 231 P uni
N23 6 1xx Alte terenuri artificiale (localit i, mine..)

Altitudine între 500 i 900m. Habitat reprezentat de fâne e bogate în specii, pe sol moderat fertil de pe dealurile Bisocei. Relief: versan i cu
expozi ie sudic i sud- estic . Roci:sisturi cristaline i gresii. Soluri fertile, moderate în humus, neutre pân la slab accide.Pe culme se afl
peste 10ha de p dure de Pinus sylvestris, cu pu in mesteac n i molid, cu exemplare rare de pini de 20-30m.
Sit cu paji ti, bogat în specii de importan na ional i comunitar i un habitat de importan na ional R 4216.Am identificat dintre speciile
mai importante:Adenophora lilifolia, Echium russicum, Campanula serrata, Eleocharis carniolica, Digitalis grandiflora i o serie de specii
Dianthus .Padurea de pini este un habitat important pe plan national si din acest motiv are statut de arie protejata.
Situl este vulnerabil la: schimbarea destina iei terenurilor prin împ duriri artificiale, cositul integral în luna iulie (inclusiv a marginilor an urilor
i a fâne elor de pe mal)urmat de un p unat intensiv pân toamna, extinderea construc iilor de vacan , t ieri necontrolate de pini, desec ri
de mla tini, etc.
P durea de pini, (cca 10ha), are statut de protec ie prin Hor rârea Consiliului Jude ean Buz u nr. 13/1995, i statut de Rezerva ie Natural
P durea Lacurile - Bisoca dup Legea nr. 5/2000.
P durea este în administrarea Ocolului Silvic Vintil - Vod i în proprietatea Prim riei com. Bisoca, iar fâne ele sunt propriet i particulare
ale localnicilor, din comunele Bisoca si Manzalesti.
4.6 Documenta ie:
Nicolae Doni a, Aurel Popescu, Mihaela Pauc - Com nescu, Simona Mih ilescu, Iovu- Adrian Biri - HABITATE DIN ROMÂNIA; Acad.
Nicolae Botnariuc & dr. Victoria Tatole - CARTEA RO IE A VERTEBRATELOR DIN ROM NIA
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


101 Modificarea practicilor de cultivare B 10 - 140 Pasunatul A 10 -
160 Managementul forestier general A 15 + 240 Luare / Indepartare de fauna B 5 -
920 Secarea A 5 - 608 Locuri de campare si zone de parcare pentru B 10 -
rulote
954 Invazia unei specii C 10 - 820 Inlaturarea sedimentelor(mal) B 5 -
165 Indepartarea latarisului A 5 - 162 Plantare artificiala B 5 -
180 Incendiere C 5 - 502 Drumuri, drumuri auto B 1 -
967 Antagonism cu animalele domestice A 2 -
161 Plantare de p dure B 10 + 164 Curatarea padurii B 2 -
946 Cutremure C 10 - 964 Poluarea genetica C 10 -
966 Aparitia antagonismului ca urmare a B 5 - 967 Antagonism cu animalele domestice B 2 -
introducerii unor specii

P durea este proprietatea Prim riei Bisoca i se afl în administrarea Ocolului Silvic Vintil Vod , fâne ele sunt in proprietatea localnicilor din
comunele Bisoca si Manzalesti.
Pentru p dure exist un management silvic în concordan cu cerin ele date de statutul de arie protejat .
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0009_80_Pajisti_montane_1.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0009_80_pin_silvestru.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0009_80_Rana_lesota_in_lacurile_Bisocei.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0009_80_sphagnum_sp..jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0009_80_Vaccinium_myrtillus.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0009_80_Vegetatie_de_langa_lac.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0009_80_Vegetatie_lac_Bisoca.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0009_80_Betula_pendula.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0009_80_Campanula_carpatica.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0009_80_Campanula_glomerata.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0009_80_Libelula_neidentificata.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0009_80_Pajisti_montane4.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
B ROSCI0010 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Bistri a Aurie

N 47º 27' 37'' E 25º 17' 19'' 320 813 1109 934 X

RO015 100 Suceava
Salicion albae)

1355 Lutra lutra P C B C B
1105 Hucho hucho V C B B C
1138 Barbus meridionalis P P C C C C
1163 Cottus gobio RC RC C B C B

1386 Buxbaumia viridis V C B C B
A Rana temporaria 10-200 i A P Alnus glutinosa C D
P Angelica sylvestris R D P Cardamine pratensis C D
P Chaerophyllum hirsutum C D P Cirsium oleraceum C D
P Dactylis glomerata C D P Filipendula ulmaria P D
P Frangula alnus P D P Fraxinus angustifolia C D
P Glechoma hederacea C D P Lysimachia nummularia P D
P Lythrum salicaria P D P Myosoton aquaticum C D
P Petasites hybridus P D P Populus alba P D
P Salix elaeagnos R D P Salix purpurea P D
P Salix triandra P D P Sambucus nigra P D
P Tanacetum vulgare P D
N14 4 231 P uni

Situl este localizat in lungul riului Bistrita Aurie si este reprezentat de un habitat caracteristic apelor din zona montana inferioara, respectiv
paduri aluviale cu arin. La partea inferioar a versan ilor, în amestec cu fagul se întâlnesc i alte specii de foioase (carpen, jugastru, paltin
etc.) iar în lungul apei se g sesc esen e moi (mai ales arin, plop, salcie). De asemenea, se întâlne te vegeta ie ierboas mezofil formând
paji ti de diferite dimensiuni.
Habitat foarte bine reprezentat de tipul prioritar 91E0 P duri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,
Salicion albae), in proportie de 90%. Foarte important este echilibrul intre om si natura din aceasta zona cu foarte multa traditie; in sit este
inlusa o parte din localitatea Ciocanesti, cu o deosebita valoare culturala.
Vecinatatea cu DN si calea ferata are un impact puternic negativ in ceea ce priveste managementul defectuos al deseurilor, zgomotul si
turismul necontrolat.
Situl propus nu este arie naturala protejata la nivel local sau national. Localitatea Ciocanesti, situata partial in situl propus, este in evidenta
patrimoniului cultural si arhitectural, in primul rind pentru locuintele traditionale romanesti. Acest fapt a dus la numirea localitatii / Comuna
Muzeu Ciocanesti.
Riul Bistrita Aurie este in administrarea Apelor Romane. Situl se intinde pe teritoriul administrativ al localitatilor: Valea Stinei, Botos,
Ciocanesti, Mestecanis, Iacobeni, Argestru.
4.6 Documenta ie:
DONI N., POPESCU A., PAUC -COM NESCU M., MIH ILESCU SIMONA, BIRI I., 2005, Habitatele din România. Edit. Tehnic Silvic ,
Bucure ti, 496 p. (ISBN 973-96001-4-X).
DONI N., POPESCU A., PAUC -COM NESCU M., MIH ILESCU SIMONA, BIRI I., 2006, Modificari conform amendamentelor propuse
de Romania si Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC.) Edit. Tehnic Silvic , Bucure ti, 95 p. (ISBN 973-96001-4-X)
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


507 Pod, viaduct A 2 0 502 Drumuri, drumuri auto A 2 -
140 Pasunatul B 10 - 167 Exploatare fara replantare C 2 -
403 Habitare dispersata B 5 0 502 Drumuri, drumuri auto A 5 -

Nefiind arie naturala protejata, responsabilitatea administrativa revine localitatilor pe teritoriul administrativ pe care este propus situl.
Nu exista un Plan de Management pentru sit.
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0011 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Brani tea Catârilor

N 43º 53' 36'' E 24º 14' 47'' 302 99 118 111 X

RO044 100 Olt
91I0 * Vegeta ie de silvostep eurosiberian cu Quercus spp. 53 A C B B
40C0 * Tuf ri uri de foioase ponto-sarmatice 1 C C B B

Aproximativ 5% din suprafata sitului il reprezinta categoria „Alte terenuri” unde sunt incluse suprafetele aferente cantoanelor silvice,
pepinierelor, terenuri in curs de impadurire si terenurilor lipsite de vegetatie forestiera folosite pentru hrana vanatului (ochiuri de pajsiti).
Habitatul prioritar este bine reprezentat si conservat in special in zona centrala a sitului, speciile arborescente edificatoare fiind stejarul
brumariu (majoritar) si cel pufos (acoperirea realizata de coronamentul lor fiind intre 50% si 80%). Habitatul este marginit de paduri tinere (in
zona limitrofa a sitului in vecinatatea terenurilor agricole), in majoritate plantatii de salcam.
Se remarca structura naturala foarte bine conservata reprezentata prin: diversitatea de varste si dimensiuni si vigoarea de crestere a speciilor
arborescente edificatoare (exemplare de stajer brumariu de pana la 90cm, in mod exceptional 200cm si inaltimi de 25-28m), alternanta
portiunilor cu subarboret bine dezvoltat cu cele inierbate. Trebuie mentionata prezenta stejarului pufos diseminat sau grupat si existenta unor
exemplare de dimensiuni deosebite (in special Q. virgiliana). Padurea poate fi considerata unica in partea sudica a tarii nu numai prin
suprafata mare ocupata ci si prin fondul genetic valoros. S-au identificat exemplare hibridogene intre stejarul brumariu si stejari pufosi (Q.
pubescens, Q. virgiliana). Prin amenajamentul silvic arboretelor din habitatul prioritar li s-a atribuit functia speciala de protectie fiind supuse
regimului de conservare deosebita.
Prezenta arboretelor de salcam plantate in zonele limitrofe faciliteaza patrunderea acestuia in habitatul prioritar. Exista portiuni in partea de
vest unde regenerarea naturala de salcam sub etajul de stejar este abundenta. In viitor planul de management trebuie sa prevada actiuni
clare de protejare / ajutorare a regenerarii naturale a speciilor edificatoare de stejari in competitia cu salcamul invadant si patura erbacee. De
asemenea in plantatiile tinere trebuie reluate lucrarile de ingrijire pentru promovarea stejarului brumariu existand tendinta ca acesta sa fie
eliminat natural de celelalte specii introduse.
P durea a fost desemnat arie natural protejat prin Legea 5/2000
P durea este 100% proprietatea statului
4.6 Documenta ie:
Amenajamentul Ocolului Silvic Caracal (Unitatea de productie IV Braniste).
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 52,93 2.665.-P durea Brani tea Catârilor

160 Managementul forestier general A 100 + 954 Invazia unei specii B 1 -
230 Vanatoare C 100 0
100 Cultivare A 100 0 140 Pasunatul C 0
230 Vanatoare C 0 830 Canalizarea A 0

Contract Administrare: 122/05.03.2010, Administrator:RNP Direc ia Silvic Olt Slatina, Aleea Oltului, nr 2, jud Olt 0249 416428, fax-0249
432002
P durea fiind arie natural protejat i administat de Direc ia Silvic Slatina ca i custode are întocmit Regulament i Plan de Management
Amenajamentul silvic UP IV Brani te edi ia 2000
7. HARTA SITULUI
K ROSCI0012 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0005 Balta Mic a Br ilei
J ROSPA0040 Dun rea Veche - Bra ul M cin
J ROSPA0073 M cin - Niculi el
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Bra ul M cin

N 45º 0' 29'' E 28º 7' 52'' 10.235 0 94 8 X

RO021 44 Br ila
RO023 12 Cons anta
RO025 44 Tulcea
3130 Ape st t toare oligotrofe pân la mezotrofe cu vegeta ie din Littorelletea uniflorae i/sau 0,5 B C B B
3270 Râuri cu maluri n moloase cu vegeta ie de Chenopodion rubri i Bidention 1 B B B B
62C0 * Stepe ponto-sarmatice 3 B C B B
alpin
92A0 Z voaie cu Salix alba i Populus alba 19,41 A B B A
3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegeta ie bentonic de specii de Chara 0,01 B C B B
6440 Paji ti aluviale din Cnidion dubii 0,5 B C B B

1335 Spermophilus citellus P C B C B
1355 Lutra lutra C C B C B
1188 Bombina bombina P B B C B
1220 Emys orbicularis P B B C B
1993 Triturus dobrogicus P B B B B
1219 Testudo graeca P C B C B
1149 Cobitis taenia RC B B C B
1145 Misgurnus fossilis C B A C A
2522 Pelecus cultratus P C B C B
1134 Rhodeus sericeus amarus P B A C A
4127 Alosa tanaica R R B B B B
1157 Gymnocephalus schraetzer RC RC C B C B
1146 Sabanejewia aurata RC RC C B C B
1160 Zingel streber RC RC C B B B
1159 Zingel zingel RC RC C B B B

1428 Marsilea quadrifolia R C B C B
P Echinops ritro ssp. ruthenicus R A P Ornithogalum amphibolum V C
P Thymus zygioides R A
N14 6 231 P uni

suprafa a sitului este de 10303ha
intreg situl se incadreaz în bioregiunea stepic
Clase de habitat
ape dulci continentale - 26,79%;
mla tini (vegeta ie de centur )- 6,4%,
stepe - 3,8%;
paji ti seminaturale umede, preerii mezofile – 4,6%
p duri caducifoliate - 19,41%
p durile de monocultur (plopi) - 40% Total = 100%
Situl prezint importan în primul rând pentru conservarea habitatului 92A0 Salix alba and Populus alba galleries, ce ocup aproximativ
19,41% din sit, respectiv 4% din suprafa a habitatului la nivel na ional.
Habitatul este reprezentat pe suprafe e mai mult sau mai pu in reduse i prin arborete asupra c rora nu s-au f cut interven ii silvice, înc de la
formare, suprafe e ce pot fi considerate p duri vigine (în prezent sau poten iale). Nu au fost îns identificate pân în prezent arborete seculare
din acest habitat.
Pe locul secund ca importan se situeaz habitatul prioritar 62C0* Ponto-Sarmatic steppes, ce ocup o suprafa de aproximativ 4% din
suprafa a na ional a habitatului, reprezentat prin stepe cu graminee pe soluri b lane (asocia ia Agropyretum pectiniformae), întâlnite în ar
predominant în Dobrogea, i stepe petrofile pe isturi paleozoice (asocia ia Sedo hillebrandtii- Polytrichetum piliferi) încadrate în alian a
endemic pentru Dobrogea Pimpinello-Thymion zygioidi (Sanda, Arcu , 1999).
In sit a fost citat (S vulescu, 1976) specia de interes comunitar Marsilea quadrifolia, din zona lacului Igli a, care exist i în prezent (îns ca
amenajare piscicol ), fapt pentru care se poate presupune c specia respectiv nu a disp rut.
Situl reprezint partea nordic a coridorului de migra ie a speciilor de plante din Peninsula Balcanic spre dobrogea de nord i Delta Dun rii.
În plus acesta constituie i o important cale de migra ie pentru p s ri (fiind propus i ca SPA), precum i pentru anumite specii de pe ti,
inclusiv sturioni.
Includerea Cursului Dun rii în sit este esen ial pentru asigurarea continuit ii cît i pentru transportul de c tre apele fluviului a organelor de
reproducere (semin e, l stari etc. ) ale diferitelor specii de plante, ce favorizeaz propagarea acestora spre nordul Dobrogei i Delta Dun rii.
Situl este îndeosebi amenin at prin :
-efectuarea de planta ii în cuprinsul habitatelor 92A0 , 62 CO*, intensitatea acestui factor fiind medie.
- exploat ri forestiere i alte tipuri de lucr ri silvice în habitatul 92 A0, inclusiv cu specii alohtone (plopi hibrizi), aceste interven ii fiind de
intensitate medie.
- polu ri ale apelor Dun rii, îndeosebi cu hidrocarburi (poten ial i radioactive sau cu metale grele )- intensitate redus .
- perspectivele de instalare a unor centrale eoliene în zona sitului sau în vecin tate.
- amenin area poten ial de efectuare a unor drag ri- probabilitate redus
- p unat mediu-intens pe suprafe e reduse-medii din sit (ex. zona Igli a – com. Turcoaia)
- construc ii., predominant abandonate, în habitatul 62C0*, localizate în apropierea cet ilor romane de la Turcoaia- Igli a, pe arii
reduse
-Activit i i consecin e în jurul sitului
Use of pesticides – mic negativ

Fertilization- mic negativ
Grazing - mic negativ -neutr (func ie de intensitate)
Burning - mic negativ
Hunting – medie; negativ
Trapping, poisoning, poaching: mic negativ
Quarries - mic negativ
Continous urbanization – mic negativ
Discontinous urbanization – mic negativ
Dispersed habitations - mic negativ
Disposal of house waste - mic negativ
Disposal of industrial waste - mic negativ
Roads , motorways - mic negativ
Electricity lines - mic negativ
Pipe lines - mic negativ
Camping and caravans - mic negativ
Motorized vehicle - mic negativ
Other outdoor sports and leisure activities - mic negativ
Noise nuisance- mic negativ
Dykes, embarkments, artificial beaches - medie; negativ
Invasion by a species - mic negativ
Ord. MMDD nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de inportanta comunitara, ca parte integranta a
retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania prin care au fost declarate toate siturile de importanta comunitara din tara.
Situa ia proprietarilor nu este cunoscut în detaliu. În general îns suprafe ele cu habitate de: ape dulci continentale - 26,79%;
mla tini (vegeta ie de centur )- 6,4%, stepe - 3,8%; paji ti seminaturale umede, preerii mezofile – 4,6% sunt de inute de prim rii sau de
Compania Apele Române; habitatele de p duri caducifoliate - 19,41% i p durile de monocultur (plopi) - 40% sunt de inute i administrate
de Direc iile silvice Tulcea, Contan a, Br ila, Ialomi a.
4.6 Documenta ie:
D m ceanu,C.; Leandru, V.; Ceuca, G. - Cercet ri privind ameliorarea p durilor degradate din nordul Dobrogei, Editura Agro-Silvic ,
Bucure ti, 1964.
Dihoru, Gh.- Insula de fagi din Dobrogea, Natura, Seria Biologie, nr. 3/1962
Dihoru, Gh.; Doni , N. - Flora i vegeta ia Podi ului Babadag, Ed. Academiei RSR, Bucure ti, 1970.
Doni , N.; Ivan, D.; Coldea, Gh.; Sanda, V.; Popescu, A.; Chifu, Th.; P uc -Com nescu, M.; Mititelu, D.; Bo caiu, N. - Vegeta ia României,
Ed. Tehnic Agricol , Bucure ti, 1992.
Doni , N.; Chiri , C.; St nescu, V. (coordonatori) - Tipuri de ecosisteme forestiere din România, I.C.A.S. Bucure ti, 1990.
Doni , N., Popescu, A., P uc -Com nescu, M., Mih ilescu, S., Biri , I.-A. - Habitatele din România, Ed. Tehnic Silvic , Bucure ti, 2005.
Horeanu, Cl. - Vegeta ia paji tilor xerofile din Podi ul Casimcea, Peuce V, Tulcea, 1976.
Horeanu, Cl. - Vegeta ia lemnoas din Podi ul Casimcea, Peuce V, Tulcea, 1976.
Ivan, D. - Fitocenologie i vegeta ia R.S.R., Ed.Didactic i Pedagogic , Bucure ti, 1970
Oltean, M.; Negrean, G.; Popescu, A.; Roman, N.; Dihoru, Gh.; Sanda, V.; Mih ilescu, S. - Lista ro ie a plantelor superioare din România,
în Studii, sinteze, documenta ii de ecologie, PI, 1994.
Prodan, I. - Conspectul Florei Dobrogei, Tipografia Na ional S.A., Cluj.
Purcelean, t., Pa covschi, S. - Cercet ri tipologice de sintez asupra tipurilor fundamentale de p dure din România, Centrul de Informare,
documentare Tehnic pentru Economia Forestier , Bucure ti, 1968.
Rugin , R., Mititiuc, M. - Plante ocrotite din România, Ed. Universit ii ” Alexandru Ioan Cuza” Ia i, 2003.
Sanda, V.; Arcus, M. - Sintaxonomia grup rilor vegetale din Dobrogea i Delta Dun rii, Ed. Cultura, Pite ti, 1999.
Sanda, V. - Vademecum ceno-structural privind covorul vegetal din România, Ed. Vergiliu, Bucure ti, 2002.
Sanda, V.; Popescu, A.; Stanciu, D.A. - Structura cenotic i caracterizarea ecologic a fitocenozelor din România, Ed. CONPHIS, 2001.
S vulescu, T. (coordonator) - Flora R.S.R., Ed. Academiei R.S.R., 1976.
erb nescu, I. – Harta geobotanic , Institutul de Geologie i Geofizic , Bucure ti, 1975.
*** European Red List of Globally Threatened Animals and Plants (D46) - United Nations, New York, 1991.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO05 Categoria V IUCN 0,00 RO04 Categoria IV IUCN 0,02
RO04 Rezerva ie natural * 0,02 IV.67.-Peceneaga
RO05 Parc natural * 0,00 R-Balta Mic a Br ilei

J085BR * 0,123 INSULA MICA A BRAILEI
140 Pasunatul A 20 - 161 Plantare de p dure B 30 -
166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de B 10 - 180 Incendiere C 5 -
uscare
230 Vanatoare B 50 - 241 Colectionare (insecte,reptile,amfibieni…) C 1 -
243 Braconaj, otravire, capcane B 10 - 301 Cariere C##### -
403 Habitare dispersata C
###### - 520 Navigatie C 10 -
608 Locuri de campare si zone de parcare pentru C##### - 629 Alte activitati sportive si recreative in aer liber C 0
rulote

Ministerul Mediului
În prezent nu exist planuri de management pentru acest sit, întrucât nu este declarat legal ca arie protejat .
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0013 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Bucegi

N 45º 22' 52'' E 25º 30' 40'' 38.787 655 2514 1452 X

RO072 23 Bra ov
RO036 34 Prahova
RO033 43 Dambovi a
4070 * Tuf ri uri cu Pinus mugo i Rhododendron myrtifolium 5 A A A A
6110 * Comunit i rupicole calcifile sau paji ti bazifite din Alysso-Sedion albi 0,02 A B A A
6170 Paji ti calcifile alpine i subalpine 0,1 B B B B
6230 * Paji ti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase 0,01 B C B B
alpin
8310 Pe teri în care accesul publicului este interzis 5 C C A B
91V0 P duri dacice de fag (Symphyto-Fagion) 22,4 A C A A
9410 P duri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea) 6,6 A C A A
9420 P duri de Larix decidua i/sau Pinus cembra din regiunea montan 2,6 A A A A
3220 Vegeta ie herbacee de pe malurile râurilor montane 3 B C B B
91E0 * P duri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, 0,5 B C B B
Salicion albae)
9110 P duri de fag de tip Luzulo-Fagetum 11 B C B B
7140 Mla tini turboase de tranzi ie i turb rii oscilante (nefixate de substrat) 0,1 B C B B
9150 P duri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion 2 A C B B
9180 * P duri din Tilio-Acerion pe versan i abrup i, grohoti uri i ravene 1,7 A B A B
4080 Tuf ri uri cu specii sub-arctice de salix 0,1 B A B B
3230 Vegeta ie lemnoas cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane 0,1 D
8210 Versan i stânco i cu vegeta ie chasmofitic pe roci calcaroase 0,01 C C B B
8160 * Grohoti uri medio-europene calcaroase ale etajelor colinar i montan 0,01 B B B B
8110 Grohoti uri silicioase din etajul montan pân în cel alpin (Androsacetalia alpinae i 0,1 B C B B
8120 Grohoti uri calcaroase i de isturi calcaroase din etajul montan pân în cel alpin 0,1 A B A B

1354 Ursus arctos C C B C B
1361 Lynx lynx R C B C B
1308 Barbastella barbastellus P C B C B
1352 Canis lupus P C B C B
1303 Rhinolophus hipposideros P C B C B
1193 Bombina variegata RC C B C B
2001 Triturus montandoni R C B C B
1163 Cottus gobio P C B C B
1086 Cucujus cinnaberinus P B B C B
1083 Lucanus cervus R C B C B
1087 Rosalia alpina R C B C B
4030 Colias myrmidone C B B C B
4039 Nymphalis vaualbum P?
1015 Vertigo genesii P?
4048 Isophya costata P B B A B
4052 Odontopodisma rubripes P C B A B
4054 Pholidoptera transsylvanica P C B A B
4046 Cordulegaster heros R B B A B
4070 Campanula serrata C B B C B
4116 Tozzia carpathica R B B C B
1758 Ligularia sibirica R B B C B
2113 Draba dorneri V A B A B
1386 Buxbaumia viridis V A A C A
1381 Dicranum viride V B B C B
1389 Meesia longiseta V A B C B
A Bufo bufo RC C A Bufo viridis R C
A Hyla arborea P A A Rana dalmatina R A
A Rana temporaria RC A A Salamandra salamandra R C
A Triturus alpestris R C A Triturus vulgaris RC A
F Gobio kesslerii R A I Acentrella sinaica P B
I Alopia glorifica alpina P A I Alopia livida P A
I Alopia nixa R B I Alopia straminicollis monacha R A
I Balea jugularis R B I Balea viridana R B
I Boloria pales P D I Chondrina avenacea R A
I Erebia gorge P C I Erebia melas P A
I Grammia quenseli P A I Leuctra carpathica P B
I Mastus transsylvanicus R B I Mastus venerabilis R B
I Nemoura carpathica P B I Neptis sappho P C
I Orchestes fagi P D I Orenaia alpestralis P B
I Parnassius apollo V C I Parnassius mnemosyne P C
I Phtheochroa drenowskyi P D I Phyllodesma ilicifolium P C
I Pyrgus andromedae P B I Pyrgus cacaliae P B
I Sitona lineatus P D I Strophosoma melanogrammum P D
I Vestia elata R B I Xylosteus spinolae P A
I Zerynthia polyxena P C I Zygaena exulans P B
M Arvicola terrestris scherman R A M Capreolus capreolus P A
M Cervus elaphus R A M Chionomys nivalis P C
M Crocidura leucodon R A M Crocidura suaveolens R A
M Dama dama R A M Dryomys nitedula R A
M Eptesicus serotinus R A M Felis silvestris R A
M Martes martes R A M Myoxus glis P C
M Nannospalax leucodon P A M Neomys anomalus R A
M Neomys fodiens R A M Nyctalus leisleri A
M Pipistrellus nathusii R A M Plecotus auritus R A
M Rupicapra rupicapra carpatica R C M Sicista betulina P C
M Sorex alpinus R A M Vespertilio murinus R A
P Abies alba RC A P Acer platanoides P A
P Acer pseudoplatanus P A P Achillea oxyloba ssp. schurii R C
P Aconitum lycoctonum ssp. vulparia P A P Aconitum moldavicum R D
P Aconitum toxicum P A P Actaea spicata RC A
P Aegopodium podagraria RC A P Agrostis capillaris RC A
P Alliaria petiolata RC A P Allium ursinum RC A
P Anacamptis pyramidalis R D P Anemone nemorosa RC A
P Anemone ranunculoides RC A P Angelica archangelica R D
P Angelica sylvestris RC A P Anthemis carpatica ssp. pyrethriformis R D
P Aquilegia nigricans ssp. subscaposa V B P Aquilegia transsilvanica R B
P Arctium tomentosum RC A P Arnica montana C C
P Asarum europaeum RC A P Asperula capitata R A
P Asplenium trichomanes RC A P Astragalus australis R A
P Athyrium filix-femina C A P Bromus benekenii RC A
P Bupleurum falcatum RC A P Calamagrostis arundinacea RC A
P Caltha palustris RC A P Campanula glomerata RC A
P Cardamine amara RC A P Cardamine glanduligera P A
P Cardamine impatiens RC A P Cardamine pratensis RC A
P Cardaminopsis halleri ssp. ovirensis R D P Cardaminopsis neglecta R A
P Carduus kerneri R A P Carduus personata P A
P Carex chordorrhiza V D P Carex pilosa RC A
P Carex remota RC A P Carex sylvatica C A
P Centaurea pinnatifida R B P Cerastium arvense ssp. lerchenfeldianum R B
P Cerastium transsilvanicum R B P Chelidonium majus RC A
P Chrysosplenium alternifolium RC A P Circaea lutetiana RC A
P Clinopodium vulgare RC A P Conioselinum tataricum P A
P Corydalis cava R A P Corydalis solida RC A
P Crocus banaticus R D P Crocus vernus ssp. vernus P A
P Dactylorhiza fuchsii V D P Dactylorhiza incarnata R D
P Dactylorhiza maculata R A P Dactylorhiza sambucina V D
P Daphne blagayana P A P Dianthus glacialis ssp. gelidus V B
P Dianthus spiculifolius R D P Dianthus tenuifolius R D
P Doronicum carpaticum R A P Draba fladnizensis V D
P Draba haynaldii R C P Dryopteris filix-mas P A
P Eritrichium nanum ssp. jankae R B P Fagus sylvatica RC A
P Festuca nitida ssp. flaccida V B P Festuca porcii R A
P Fraxinus excelsior P A P Gentiana bulgarica R D
P Gentiana frigida V D P Gentiana lutea P A
P Gentiana punctata V D P Geranium sylvaticum ssp. caeruleatum R A
P Gymnocarpium robertianum R D P Helleborus purpurascens P A
P Hepatica transsilvanica R B P Heracleum carpaticum R D
P Heracleum palmatum V B P Heracleum sphondylium ssp. transsilvanicu P A
P Hesperis matronalis ssp. moniliformis R B P Koeleria macrantha ssp. transsilvanica R D
P Laricifomes officinalis V C P Larix decidua R A
P Larix decidua ssp. carpatica R C P Larix decidua ssp. polonica P A
P Leontodon croceus ssp. rilaensis V A P Leontopodium alpinum R D
P Leucanthemum vulgare C A P Ligularia glauca V D
P Linaria alpina R A P Lonicera xylosteum C A
P Luzula luzuloides RC A P Lycopodium sp. R C
P Nigritella nigra ssp. nigra R D P Nigritella nigra ssp. rubra P A
P Onobrychis montana ssp. transsilvanica R D P Orchis militaris R D
P Orchis morio R D P Orchis ustulata R D
P Papaver alpinum R B P Papaver alpinum ssp. corona-sancti-stepha V B
P Picea abies RC A P Pinus cembra R D
P Plantago atrata ssp. carpatica R C P Poa granitica ssp. disparilis V B
P Poa laxa ssp. pruinosa V B P Poa molinerii A
P Ranunculus carpaticus R D P Ranunculus thora V D
P Ribes alpinum P A P Rosa pendulina P A
P Rubus hirtus C A P Rubus idaeus RC A
P Rumex scutatus R A P Salix hastata C A
P Salix phylicifolia R D P Salix silesiaca x caprea P A
P Salix viminalis R A P Sambucus nigra RC A
P Saxifraga carpatica R A P Saxifraga cernua V D
P Saxifraga demissa V D P Saxifraga mutata ssp. demissa V B
P Scabiosa lucida ssp. barbata R B P Senecio abrotanifolius ssp. carpathicus R A
P Sesleria rigida ssp. haynaldiana R D P Soldanella hungarica ssp. hungarica R D
P Sorbus aucuparia P A P Swertia punctata V A
P Symphytum cordatum P A P Tanacetum corymbosum RC A
P Taxus baccata R D P Thalictrum alpinum R D
P Thlaspi dacicum R A P Thymus comosus R B
P Traunsteinera globosa R D P Trisetum macrotrichum R D
P Trollius europaeus P A P Veronica baumgartenii V A
P Viola dacica R A P Viola reichenbachiana C A
P Viola tricolor P A P Woodsia glabella V D
R Anguis fragilis A R Coronella austriaca V C
R Elaphe longissima R A R Lacerta agilis RC C
R Podarcis muralis R A R Vipera berus V A
N08 5 322 Tufi uri, tuf ri uri

In teritoriul judetului Brasov din PN Bucegi este inclusa aria protejata Abruptul Bucsoiu, Malaiesti, Gaura care figureaza in L5/2000 cu o
suprafata de 1634,00 ha. Zona protejata se remarca printr-o deosebita bogatie a capitalului natural, regasindu-se cca 3037 specii de flora, de
la alge la cormofite si cca 3500 sp de fauna. Pe langa speciile protejate sau endemice, aici se regasesc si sp de vegetatie relicta glaciara.
Parcul Natural Bucegi figureaz în Legea nr. 5/2000 cu o suprafa de 32.662 ha, fiind situat pe teritoriul jude elor Dâmbovi a, Prahova i
Bra ov. Suprafa a Parcului Natural Bucegi-sectorul dâmbovi ean,conform noilor amenajamente, este de 16.387 ha. Se caracterizeaz prin
marea diversitate biologic , geologic , geomorfologic i carstul ce prezint o importan deosebit prin frumuse ea peisajului i prin interesul
tiin ific (Pe tera Ialomi ei, Pe tera R tei, Cheile Z noagei, Cheile Ur ilor, Cheile Orzei, Cheile T tarului, cl ile din Lespezi, Canionul
Horoabei, lapiezuri, doline, etc.).Din punct de vedere geologic cuprinde dou entit i structurale majore:pânza getic a Carpa ilor Meridionali
spre vest i zona fli ului Carpa ilor Orientali la est. Zona de contact a celor dou structuri este ascuns sub aria de dezvoltare a
conglomeratelor de Bucegi medii i superioare.Pe conglomerat, datorit eroziunii diferen iate, au luat na tere forme bizare, cum ar fi Babele i
Sfinxul, pentru ca la capetele de strat s existe numeroase brâne.În masivul Bucegi sunt cunoscute pân în prezent 34 de pe teri în bazinul
Prahova i bazinul Ialomi ei superioare, dintre care dou sunt remarcabile: Pe tera Ialomi ei i Pe tera R tei.Relieful divers, structura
geologic i altitudinea de peste 2500 m au permis instalarea unei flore bogate i variate, cuprinzând toate grupele mari de plante: 3037
specii, de la alge la cormofite.Din punctul de vedere al vegeta iei sunt semnalate 78 de asocia ii cu 25 subasocia ii, dintre care men ion m:
Poa alpinae-Alyssetum repentis, Oxytropido carpaticae-Elynetum festucetosum bucegensis.Fauna este diversificat în 3500 specii de
animale. Parcul Natural Bucegi este localizat in regiunea biogeografica alpina, ecoregiunea Carpatilor Meridionali,domeniul deluros-muntos in
care se manifesta zonalitatea altitudinala a vegetatiei astfel:etajul nemoral al padurilor de foioase, etajul boreal al padurilor de molid, etajul
subalpin al raristilor de arbori si tufarisurilor, etajul alpin al tufarisurilor pitice si al pajistilor scunde.Exista 78 de asociatii de plante cormofite, cu
25 de subasociatii si numeroase faciesuri.S-a evidentiat existenta unui centru genetic.Aici se intalnesc 17 tipuri de habitate vizate de Directiva
Habitate dintre care 6 sunt prioritare. Exista 29 specii de pasari listate in Anexa I a DP si 10 specii de mamifere,4 sp.amfibieni/reptile, 2
sp.pesti,10 sp.nevertebrate listate in Anexa II la DH. Abrupturile de mari dimensiuni, stancoase si salbatice, pastreaza particularitatile mediului
natural slab sau aproape deloc modificat antropic.Etajele de vegetatie si animalele isi pastreaza limitele arealelor lor naturale si tot aici s-au
pastrat arbori batrani, bradete pure, iar fasia de zada se mentine facand trecerea spre pajistile subalpine. Se releva importanta paleontologica
si arheologica a pesterilor din Valea Tatarului caracterizate prin cantitatea mare de resturi de Ursus spelaeus si instrumente de tip musterian
si paleolitic superior. Reprezinta cea mai inalta statiune paleolitica din tara noastra (1548 m).Parcul Natural Bucegi figureaz în Legea nr.
5/2000 cu o suprafa de 32.662 ha, fiind situat pe teritoriul jude elor Dâmbovi a, Prahova i Bra ov. Suprafa a Parcului Natural Bucegi-
sectorul dâmbovi ean,conform noilor amenajamente, este de 16.387 ha. În perimetrul parcului, pe teritoriul jude ului Dâmbovi a sunt situate
nou rezerva ii naturale de interes na ional, declarate prin Legea 5/2000, i anume: Pe tera–Cocora, Poiana Crucii, Valea Horoabei, Orzea -
Z noaga, Z noaga – Luc cil , Cheile T tarului, Turb ria L ptici, Pe tera R tei i Plaiul Ho ilor.Pe teritoriul jud.Prahova
Se caracterizeaza prin ecosisteme valoroase montane si forme carstice deosebite. Valea Malaiestilor a aparut ca urmare a sculptarii de catre
vechii ghetari montani a unor circuri si vai glaciare. Relieful carstic este reprezentat prin numeroase pesteri, chei, doline si lapiezuri. Pe
conglomerat, datorita eroziunii diferentiate, au luat nastere forme bizare cum ar fi Sfinxul si Babele, pt ca la capetele de strat sa existe
numeroase brane. PN Bucegi conserva o diversitate biologica deosebita: cca 3037 sp de plante, de la alge la cormofite si cca 3500 sp de
animale(dintre care 1300 sp de insecte, peste 100 sp de melci , 45 sp de mamifere , 129 sp de pasari, etc) Apar habitate de limita superioara
a padurilor cum ar fi : jnepenisuri, petice de smirdar, asociatii floristice specif golului alpin. In Bucegi apar pe langa specii endemice si
protejate si specii relicte glaciare cum sunt:Carex chordorrhiza, Salix bicolor, Draba fladnitzensis, Thalictrum alpinum, Saxifraga cernua,
Ligularia sibirica. În perimetrul parcului, pe teritoriul jude ului Dâmbovi a sunt situate nou rezerva ii naturale de interes na ional, declarate prin
Legea 5/2000, i anume: Pe tera–Cocora, Poiana Crucii, Valea Horoabei, Orzea - Z noaga, Z noaga – Luc cil , Cheile T tarului, Turb ria
L ptici, Pe tera R tei i Plaiul Ho ilor.Se remarc la limita superioar a p durilor covorul de jneap n, peticele de smârdar din c ld rile
glaciare, asocia iile floristice specifice golului alpin.Elementul endemic carpatic reprezint 5,6% din flora Bucegilor. In masivul Bucegi sunt
cunoscute 3037 specii vegetale, cuprinzand toate grupele mari, de la alge pana la plantele cormofite inclusiv.Elementul endemic carpatic
reprezinta 5,6% din flora Bucegilor, fiind reprezentat prin 62 unitati sistematice. Speciile vegetale endemice numai pentru Muntii Bucegi sunt in
numar de 5.Speciile carpato-balcanice (raspandite numai in Carpatii romanesti si Balcani) sunt in numar de 58 (5% din flora).Relictele glaciare
sunt cantonate in general pe Valea Ialomitei, in locuri turboase si sunt reprezentate prin 10 specii.Se remarca bogatia cenotaxonilor, multi
dintre acestia fiind proprii pentru teritoriul Bucegilor.Intreaga vegetatie din zona alpina inglobeaza un numar mare de relicte glaciare precum si
specii endemice care dau acestor fitocenoze o nota aparte si care au determinat descrierea a numerosi cenotaxoni noi pentru stiinta. Fauna
terestra a pesterilor nu include elemente troglobionte dar fauna acvatica a fost putin studiata, numai in Pestera Ialomitei a fost gasita o
subspecie probabil endemica de amfipod,Niphargus carpathicus.In acest masiv sunt cunoscute pana in prezent aproximativ 3500 specii de
animale, de la rotiferi pana la mamifere. Insectele cuprind 1300 specii dintre care foarte multe sunt endemice pentru Carpati si au fost
semnalate si in Bucegi.Clasa pasarilor este reprezentata prin 129 specii dintre care 50 cuibaresc in aceasta zona.Din punct de vedere
biogeografic se intalnesc specii strict europene, alte specii sunt rare, relicte glaciare sau ocrotite, cu importanta ecologica.Remarcabil este si
numarul mare de specii noi pentru stiinta descoperite in acasta zona. In cuprinsul Masivului Bucegi sunt semnalati 375 de taxoni algali ce
apartin la 8 filumuri: Cyanophyta(138 taxoni), Chlorophyta (78 taxoni), Xanthophyta (49 taxoni), Bacillariophyta (81 taxoni), Chrysophyta (6
taxoni), Flagellata (1 taxon), Euglenophyta (2 taxoni), Pyrophyta (2 taxoni). Algele au fost gasite in mai multe biotopuri: ape, roci, soluri,
pesteri. Dintre acestia Sinaiella terricola Gruia si Oxicoccus irregularis Gruia, precum si formele morfologice Hydrurus vaucherii C.Ag. morpha
amorpha Gruia si Hydrurus vaucherii C.Ag. morpha caulinara Gruia sunt unitati sistematice noi pentru stiinta, semnalate in decursul mai
multor ani de catre cercetatorul Lucian Gruia (1962-1979). In privinta florei lichenologice sunt identificati 141 de taxoni corticoli, 35 muscicoli,
48 lignicoli, 183 saxicoli, 78 tericoli. Dintre acestia, 4 specii si o varietate sunt endemice pentru M-tii Bucegi (Verrucaria bucegiensis, Po
Rezervatia poate fi vulnerabila la :
-practicarea turismului necontrolat(drumetii care ies din potecile marcate)
-aruncarea gunoaielor intamplatoare de turisti
-pasunat intensiv in unele locuri
-managementul forestier-expl forest pe supraf restranse
-colectarea si incendierea jepilor, plante rare
-braconaj
Atat PN Bucegi cat si aria protejata Abruptul Bucsoiu, Malaiesti, Gaura au fost declarate prin L5/2000 cu o supraf de 32663ha, resp 1634,00
ha. Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ional - Sec iunea a III-a - zone protejate. 1. Parcul Natural Bucegi
ocupa in Prahova 8322 ha din care rezervatiile declarate prin Legea 5/2000 sunt: 1.a. Abruptul Prahovean 3 478 ha 1.b. Locul fosilifer Plaiul
Ho ilor 6 ha 1.c. Mun ii Col ii lui Barbe 1 513 ha APM-PH Anea N Jun 29 2006 9:51AM
Partea din teritoriul PN Bucegi aflata in judetul Brasov, este in cea mai mare proportie in proprietate particulara (fondul forestier este in
proportie de cca 90% in proprietate particulara, iar zona de pasuni, fanete, sunt de asemenea in proprietatea Primariilor, Composesoratelor,
etc). C.L.Busteni detine 1247 ha pasune, C.L.Sinaia detine 572 ha pasune si 2,64 ha padure,SC PLANING GROUP SRL Sinaia detine 1,4 ha
padure, Vasiliu Bolnavu (persoana fizica-mostenitor, Sinaia)detine 18 ha padure (date valabile la 06.07.2005).
4.6 Documenta ie:
Parcuri Nationale , Naturale si Rezervatii ale Biosferei din Romania-Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului- 2003 APM-BV. 1.
Formular standard pentru caracterizarea ariilor naturale protejate, A.P.M. Dâmbovi a, 2001-2002 2. Monumente ale naturii din jude ul
Dâmbovi a, pag. 66-70, Muzeul Jude ean Dâmbovi a, Gavril Maria, 1981 3. Rezerva ii i monumente ale naturii din România, pag. 118,
Editura Scaiul, 1993, Mohan Gh., Ardelean A, Georgescu M. 4. Institutul de Biologie Bucure ti, Universitatea Bucure ti – Studii privind
organizarea re elei de arii protejate pe teritoriul rii (sintez ), 1994 5. A.P.M. Târgovi te – Raport privind starea biodiversit ii i a p durilor
din jude ul Dâmbovi a, 2001-2005 6. I. Gh. Dumitru, M. G. Popescu, Evolu ia institu iei silvice a jude ului Dâmbovi a, Editura Bibliotheca,
Târgovi te, 2004 7. I. Gh. Dumitru, M. G. Popescu, Pagini la istoria contemporan a p durii, Editura Bibliotheca, Târgovi te, 2004 8. D. Bug ,
I. Z voianu, Jude ul Dâmbovi a, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucure ti, 1974. 1.Academia Romana,Institutul de
Biologie - Lista Rosie a Plantelor Superioare din Romania, nr.1/1994 2.Academia Romana,Muzeul National de Istorie Naturala Grigore
Antipa - Cartea Rosie a Vertebratelor din Romania,Bucuresti 2005. 1. Flora si vegetatia Muntilor Bucegi, Al. Beldie, Ed. Academiei RSR,
1967; 2. Habitatele din Romania, N. Donita et al. Ed. Tehnica Silvica, Bucuresti,2005
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO05 Categoria V IUCN 83,95 RO04 Categoria IV IUCN 7,94 RO03 Categoria III IUCN 0,91 RO01 Categoria I IUCN
RO01 Rezerva ie tiin ific + 1,84 2.376.-Orzea - Z noaga
RO01 Rezerva ie tiin ific * 14,42 2.672.-Abruptul Prahovean Bucegi
RO03 Monument al naturii * 0,00 2.235.-Locul fosilifer de la Vama Strunga
RO03 Monument al naturii + 0,80 2.373.-Pe tera Cocora
RO03 Monument al naturii + 0,02 2.375.-Valea Horoabei
RO03 Monument al naturii + 0,08 2.379.-Pe tera R teiului
RO04 Rezerva ie natural + 4,42 2.234.-Bucegi (Abruptul Buc oiu, M l ie ti
RO04 Rezerva ie natural + 0,41 2.374.-Cheile T tarului
RO04 Rezerva ie natural + 0,65 2.377.-Z noaga - Luc cil
RO04 Rezerva ie natural + 0,04 2.380.-Turb ria L ptici
RO04 Rezerva ie natural + 0,00 2.381.-Poiana Crucii
RO04 Rezerva ie natural + 0,17 2.382.-Rezerva ia Plaiul Ho ilor
RO04 Rezerva ie natural + 2,25 2.673.-Mun ii Col i lui Barbe
RO05 Parc natural + 83,95 H-Bucegi

J049BV * 0,687 CLABUCETUL BAIULUI J049BV + 0,257 ABRUPTUL BUCSOIU
J082DB + 2,628 OMU - OBARSIA IALOMITEI J083PH + 0,318 VALEA CERBULUI
J083PH + 0,842 CARAIMAN - JEPII MICI
160 Managementul forestier general A - 141 Abandonarea sistemelor pastorale C -
151 Indepartarea haturilor si crangurilor B - 165 Indepartarea latarisului B -
171 Furajare stocuri de animale A - 180 Incendiere A -
230 Vanatoare C 0 501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism C -
530 Imbunatatirea accesului la zona A - 622 Plimbare,calarie si vehicule nemotorizate C -
710 Poluare fonica B - 608 Locuri de campare si zone de parcare pentru B -
rulote
250 Luare/Indepartare de flora A - 409 Alte modele(tipuri) de habitare C -
600 Structuri (complexe) pentru sport si odihna B - 251 Pradarea statiunilor floristice(rezervatiiile A -
floristice)
166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de B 0 500 Retele de comunicare C 0
uscare
511 Linii electrice C 0 512 Conducte C 0
602 Complex de ski B - 624 Drumetii montane, alpinism, speologie. B -
943 Alunecarile de teren B - 944 Furtuni, cicloane B -
942 Avalanse C - 140 Pasunatul B 20 -
421 Depozitarea deseurilor menajere B 5 - 170 Cresterea animalelor A -
624 Drumetii montane, alpinism, speologie. C 10 0 140 Pasunatul B 35 -
900 Eroziunea C 4 0 609 Alte complexe sportive/de odihna C 3 0
230 Vanatoare C 2 0
140 Pasunatul B 10 0 140 Pasunatul C 10 0
160 Managementul forestier general B - 160 Managementul forestier general B 25 +
170 Cresterea animalelor A - 230 Vanatoare B -
250 Luare/Indepartare de flora B 0 400 Zone urbanizate, habitare umana A -
410 Zone industriale sau comerciale A - 421 Depozitarea deseurilor menajere B 5 -
500 Retele de comunicare C 0 501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism B 15 0
502 Drumuri, drumuri auto C - 503 Linii de cale ferata, TGV C -
702 Poluarea aerului B - 710 Poluare fonica B -
942 Avalanse B 5 - 990 Alte procese naturale B 10 -

Regia Na ional a P durilor, Direc ia Silvic Târgovi te prin Structura de Administrare a Parcului Natural Bucegi (Contract de administrare a
ariilor naturale protejate care necesit constituirea de structuri de administrare nr. 735/MMGA/22
Regulamentul Parcului Natural Bucegi este avizat de Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române.
Administra ia Parcului Natural Bucegi a elaborat propunerea Planului de management al parcului i a înaintat-o spre analiz Consiliului tiin ific
al Parcului Natural Bucegi i Serviciului Arii Protejate din cadrul Regiei Na ionale a P durilor Romsilva.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0013_76_Bucegi_Gentiana_sp.jpg Vl descu Nicoleta - APM-DB
ROSCI0013_76_Bucegi_Nigritella_rubra.jpg Vl descu Nicoleta - APM-DB
ROSCI0013_76_Bucegi_Pinus_mugo_Rhododendron.jpg Vl descu Nicoleta - APM-DB
ROSCI0013_76_Bucegi_SAxifraga_aizoon.jpg Vl descu Nicoleta - APM-DB
ROSCI0013_76_Cheile_Zanoagei_Mari.jpg Vl descu Nicoleta - APM-DB
ROSCI0013_76_Cheile_Zanoagei_Mici.jpg Vl descu Nicoleta - APM-DB
ROSCI0013_76_Coltii_Brateiului.jpg Vl descu Nicoleta - APM-DB
ROSCI0013_76_Izbucul_Coteanu.jpg Vl descu Nicoleta - APM-DB
B ROSCI0014 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Buc ani

N 44º 53' 29'' E 25º 40' 7'' 513 239 332 275 X

RO033 100 Dambovi a
91Y0 P duri dacice de stejar i carpen 91 B C B B


Speciile arborescente dominante sunt: stejarul (Quercus robur), carpenul (Carpinus betulus), jugastrul (Acer campestre), frasinul (Fraxinus
excelsior) i teiul (Tilia cordata).
În cadrul sitului se protejeaz i conserv i zimbrul (Bison bonasus), specie extinct în natur . Totodat aici se realizeaz aclimatizarea i
dezvoltarea zimbrului în condi iile climatice din zona de câmpie piemontan i dealuri mijlocii. Situl reprezint i matca pentru crearea de
nuclee de cre tere în rezerva ii în întreaga ar .
Rezerva ia de zimbri (Bison bonasus) a fost înfiin at în anul 1983 în trupul de p dure Neagra din cadrul Ocolului Silvic Buc ani, prin
popularea cu exemplare aduse din Polonia i din ar , respectiv de la centrele de cre tere din Ha eg i Arge , prin transfer. Ulterior efectivul
de zimbri a fost împrosp tat cu exemplare aduse din Bulgaria, urm rindu-se corectarea raportului între sexe.
ZZimbrul - animal rar, ocrotit de lege - care a disp rut din p durile rii noastre de mai bine de un secol, tr ie te ast zi numai în rezerva ii. Cea
mai mare rezerva ie de zimbri din România este Rezerva ia Neagra, cu o suprafa de 162 de ha, din cadrul Ocolului Silvic Buc ani, jude ul
Dâmbovi a unde se g se te un efectiv de 32 de exemplare.
Habitatul dominant este „P duri cu stejar pedunculat sau stejar subatlantic i medioeuropean i cu Carpinion betuli”, pe soluri brun ro cat
pseudogleizate (63 %) i brun ro cat vertice (20 %).
Speciile arborescente dominante sunt: stejarul (Quercus robur), carpenul (Carpinus betulus), jugastrul (Acer campestre), frasinul (Fraxinus
excelsior) i teiul (Tilia cordata). Majoritatea arboretelor fac parte din etajul deluros de cvercete cu stejar(98%) i sunt arborete natural
fundamentale.Subarboretul este constituit în special din p ducel, lemn câinesc, sânger, amorf în lunc i este slab reprezentat în arboretele
tinere pân la vârsta de 70-80 ani.P tura vie natural din p dure este caracteristic câmpiei forestiere fiind reprezentat de Poa pratensis,
Festuca sylvatica, Carex sp., Luzula albida, Agrostis alba.
Condi iile climatice variabile ar putea influen a starea de conservare a zimbrului (Bison bonasus) i a speciilor de flor ce asigur hrana
acestuia.
Nu este desemnat printr-un act normativ.
Administrator: Direc ia Silvic Târgovi te, Ocolul Silvic Buc ani, conform Ordinului M.E.F.M.C. 2109/1976 de înfiin are a Ocolului Silvic
Buc ani
4.6 Documenta ie:
1. Universul p durii, Anul II, nr. 5 /2003
2. I. Gh. Dumitru, M. G. Popescu, Evolu ia institu iei silvice a jude ului Dâmbovi a, Editura Bibliotheca, Târgovi te, 2004
3. I. Gh. Dumitru, M. G. Popescu, Pagini la istoria contemporan a p durii, Editura Bibliotheca, Târgovi te, 2004
4. Amenajamentul Ocolului Silvic Buc ani – U.P. IX Neagra, elaborat de I.C.A.S. Bucure ti, 1999
5. N. Doni , Habitatele din România, Editura Tehnic Silvic Bucure ti,2005
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


J082DB * ###### BUCSANI
164 Curatarea padurii C 40 +
102 Cosire/Taiere C 10 + 162 Plantare artificiala C 10 +
164 Curatarea padurii C 15 +

Direc ia Silvic Târgovi te, prin Ocolul Silvic Buc ani
Adresa: comuna Buc ani, sat Racovi , jude ul Dâmbovi a
Telefon: 0245-235260
Planul de management al sitului este inclus în „Amenajamentul Ocolului Silvic Buc ani – U.P. IX Neagra”, elaborat de I.C.A.S. Bucure ti în
anul 1999.
7. HARTA SITULUI
K ROSCI0015 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0025 Cozia - Buila - Vânturari a
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Buila - Vânturari a

N 45º 14' 42'' E 24º 5' 12'' 4.525 569 1862 1161 X X

RO045 100 Vâlcea
6110 * Comunit i rupicole calcifile sau paji ti bazifite din Alysso-Sedion albi 0,05 B B B B
6410 Paji ti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae) 1 B C B B
alpin
6520 Fâne e montane 10 B C B B
4070 * Tuf ri uri cu Pinus mugo i Rhododendron myrtifolium 2 A C A A
8310 Pe teri în care accesul publicului este interzis 2 B B B B
9410 P duri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea) 20 B C B B
8120 Grohoti uri calcaroase i de isturi calcaroase din etajul montan pân în cel alpin 0,5 B B B B
4060 Tuf ri uri alpine i boreale 3 B C B B
91V0 P duri dacice de fag (Symphyto-Fagion) 25 A C B B
8210 Versan i stânco i cu vegeta ie chasmofitic pe roci calcaroase 0,01 A B A A
9150 P duri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion 2 A C B B
9180 * P duri din Tilio-Acerion pe versan i abrup i, grohoti uri i ravene 1 B C B B
8110 Grohoti uri silicioase din etajul montan pân în cel alpin (Androsacetalia alpinae i 1 B B A B
8220 Versan i stânco i cu vegeta ie chasmofitic pe roci silicioase 0,001 C C B B

1307 Myotis blythii P RC C B C B
1308 Barbastella barbastellus P V C B C B
1361 Lynx lynx P C B C B

4070 Campanula serrata C C B C B
1758 Ligularia sibirica R C B C B
1902 Cypripedium calceolus V C B C B
A Bufo bufo A A Hyla arborea A
A Salamandra salamandra P C A Triturus alpestris A
F Salmo trutta fario A I Helix pomatia A
M Capreolus capreolus A M Cervus elaphus A
M Lepus europaeus A M Martes foina A
M Martes martes A M Pipistrellus pipistrellus A
M Plecotus auritus P C M Rupicapra rupicapra P A
M Sciurus vulgaris A M Sorex alpinus A
M Sus scrofa A M Vulpes vulpes A
P Abies alba A P Aconitum anthora A
P Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum >10 i A P Aconitum napellus ssp. tauricum >10 i A
P Alyssum montanum A P Alyssum montanum ssp. montanum R D
P Alyssum repens ssp. transsilvanicum R D P Anacamptis pyramidalis A
P Androsace chamaejasme V D P Anemone nemorosa A
P Anemone ranunculoides A P Angelica archangelica >10 i A
P Anthemis tinctoria ssp. fussii R B P Arctostaphylos uva-ursi A
P Arnica montana A P Asarum europaeum A
P Asplenium ceterach >10 i A P Astrantia major >50 i A
P Athamanta turbith ssp. hungarica V C P Atropa belladonna >4 i A
P Bellis perennis A P Botrychium lunaria >10 i A
P Bromus riparius ssp. barcensis P B P Campanula patula ssp. abietina C C
P Centaurea atropurpurea >10 i A P Centaurea pinnatifida R B
P Cephalanthera rubra R D P Chelidonium majus A
P Corallorhiza trifida V D P Coronilla varia >100 i A
P Crataegus monogyna A P Crocus vernus ssp. vernus A
P Dactylorhiza fuchsii ssp. fuchsii V D P Dactylorhiza incarnata A
P Dactylorhiza maculata R D P Daphne mezereum A
P Dianthus armeria A P Dianthus giganteus A
P Dianthus glacialis ssp. gelidus A P Dianthus henteri R B
P Dianthus superbus A P Diphasiastrum alpinum R D
P Dryas octopetala A P Dryopteris affinis >100 i A
P Epilobium angustifolium >zeci i A P Eritrichium nanum ssp. jankae R B
P Euonymus latifolius R D P Festuca panciciana V D
P Fraxinus ornus A P Gagea arvensis A
P Galanthus nivalis A P Galium baillonii R B
P Galium kitaibelianum R D P Gentianella bulgarica V D
P Geranium robertianum >100 i A P Gypsophila petraea A
P Hedera helix A P Helleborus purpurascens A
P Hepatica nobilis A P Hepatica transsilvanica A
P Hesperis matronalis ssp. cladotricha R D P Impatiens noli-tangere >100 i A
P Juniperus communis A P Juniperus communis ssp. alpina A
P Juniperus sabina A P Koeleria macrantha ssp. transsilvanica R D
P Larix decidua A P Lathraea squamaria A
P Leontopodium alpinum A P Leucojum vernum A
P Lilium carniolicum ssp. jankae V C P Lilium jankae A
P Lilium martagon A P Linum uninerve V B
P Listera ovata A P Loiseleuria procumbens A
P Nigritella nigra A P Nigritella nigra ssp. rubra A
P Orchis coriophora A P Orchis coriophora ssp. fragrans R D
P Orchis mascula A P Orchis ustulata A
P Oxytropis halleri R D P Paronychia cephalotes A
P Petasites albus A P Pinguicula alpina A
P Pinus mugo A P Pinus strobus A
P Pinus sylvestris A P Polygala alpestris V D
P Pulmonaria officinalis A P Pulmonaria rubra A
P Rhinanthus alectorolophus R D P Rosa canina A
P Rosa coziae R B P Rosa stylosa R D
P Salix caprea >50 i A P Salvia glutinosa >100 i A
P Sambucus nigra A P Saussurea alpina V D
P Scabiosa columbaria ssp. pseudobanatica R D P Scilla bifolia A
P Sedum hispanicum >sute i A P Selaginella helvetica A
P Selaginella selaginoides A P Silene saxifraga R D
P Soldanella pusilla A P Streptopus amplexifolius R D
P Taxus baccata R D P Thymus comosus R B
P Trinia glauca ssp. carniolica R D P Trisetum fuscum R D
P Trisetum macrotrichum V D P Trollius europaeus R D
P Tussilago farfara A P Urtica dioica >100 i A
P Vaccinium myrtillus >100 i A P Veronica bachofenii R D
R Coronella austriaca A R Lacerta agilis A
R Lacerta viridis A R Podarcis muralis A
R Vipera berus A

Masivul Buila Vanturarita se detaseaza din lantul muntos al Muntilor Capatanii prezentand caractere aparte, specifice reliefului carstic cu
creste calcaroase liniare si insulare, chei, creste ascutite si zimtate, martori de eroziune reziduali sub forma de turnuri sau ace formand un
peisaj inedit.
Buila Vanturarita este considerat unul dintre masivele muntoase renumite printr-o serie de caracteristici unice : muntele despicat de 4 paraie
care au format 4 chei fiecare cu specificul sau,acesta prezinta deasemenea un bogat bazin floristic in care predomina specii rare si endemice
de flora, constituind un valoros tezaur natural.
Habitatele reprezentative pentru sit sunt : 9410paduri acidofile cu Picea din etajele alpine montane, acest tip de habitat este slab reprezentat
in sit datorita unei reprezentari slabe a solului(soluri scheletice, strat superficial de sol); 8120 Grohotis calcaros si de sisturi calcaroase ale
etajelor montane pana la cele alpine; habitate de paduri de fag cu Luzula si Asperula,pe versantii cu vai umede intalnindu-se fagete cu
Phyllitis scolopendrium; 8310 Grote neexplorate turistic sunt in numar de 28 si un aven din care sunt declarate ca monumente ale naturii la
nivel national urmatoarele pesteri in numar de 7 care au un stadiu de conservare foarte bun datorita faptului ca au o localizate greu accesibila
turistilor : Pestera Munteanu Murgoci, Pestera Pagodelor, Pestera cu Perle, Pestera cu Lac, Pestera rac, Pestera cu clopot, Pestera
caprelor.In cadrul sitului este declarata o rezervatie naturala de padure de tisa Rezervatia Valea Cheii care are o suprafata de 1,5 ha instituita
ca arie naturala cu statut de protectie si conservare.
Turismul necontrolat in interiorul sitului.Cariera de calcar din imediata apropiere a parcului.
Desemnata zona integral ca Parc national prin HG 2151/2004.
Grote neexplorate turistic sunt in numar de 28 si un aven din care sunt declarate prin Legea nr. 5/2000 ca monumente ale naturii la nivel
national urmatoarele pesteri in numar de 7: Pestera Munteanu Murgoci 2786 pozitia, Pestera Pagodelor pozitia 2787, Pestera cu Perle pozitia
2791, Pestera cu Lac pozitia 2790, Pestera rac pozitia 2788, Pestera cu clopot pozitia 2793 , Pestera caprelor pozitia 2783.In cadrul sitului
este declarata o rezervatie naturala de padure de tisa Rezervatia Valea Cheii care are o suprafata de 1,5 ha declarata in Legea 5/2000
pozitia 2808.
Proprietate de stat:
- RNP Romsilva prin OS Romani si OS Rm. Valcea
- proprietate publica prin Primaria Costesti
- proprietate a manastirilor si parohiilor prin: Manastirea Bistrita, Manastirea Arnota, Schitul Patrunsa, Schitul Pahomie, Parohia Costesati,
Parohia Pietreni 1
- proprietate a obstilor prin Obstea de Mosneni Cheia, Obstea de Mosneni Olanesti, Obstea de Mosneni Olanesti
- proprietate privata prin mici suprafete de fanete sipadure
4.6 Documenta ie:
- Prof.Dr. Gheorghe Ploaie 2005 – Masivul Buila Vanturarita Editura Almarom Rm. Valcea. Studiu de fundamentare stiintifica al Parcul
National Buila-Vanturarita, Asociatia Kogayon 200
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO02 Categoria II IUCN 98,59 RO03 Categoria III IUCN 0,25 RO04 Categoria IV IUCN 0,72
RO02 Parc na ional * 98,59 II.1.-Buila - Vânturari a
RO03 Monument al naturii + 0,00 2.783.-Pe tera Caprelor
RO03 Monument al naturii + 0,01 2.785.-Pe tera Liliecilor
RO03 Monument al naturii + 0,00 2.786.-Pe tera Munteanu-Murgoci
RO03 Monument al naturii + 0,00 2.787.-Pe tera Pagodelor
RO03 Monument al naturii * 0,00 2.788.-Pestera Rac
RO03 Monument al naturii * 0,01 2.789.-Pe tera Valea Bistri a
RO03 Monument al naturii * 0,00 2.790.-Pe tera cu Lac
RO03 Monument al naturii + 0,00 2.791.-Pe tera cu Perle
RO03 Monument al naturii + 0,21 2.792.-Pe tera Arn u ilor
RO03 Monument al naturii * 0,00 2.793.-Pe tera Clopot
RO04 Rezerva ie natural + 0,70 2.804.-Muntele Stogu
RO04 Rezerva ie natural + 0,03 2.808.-P durea Valea Cheii

J072VL + 2,371 CHEIA CHEII
140 Pasunatul C 5 - 160 Managementul forestier general B 60 +
161 Plantare de p dure C 6 + 164 Curatarea padurii B 30 +
166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de C 30 + 170 Cresterea animalelor B 5 -
uscare
403 Habitare dispersata C 1 - 502 Drumuri, drumuri auto B 8 -
511 Linii electrice C 1 0 624 Drumetii montane, alpinism, speologie. B 8 -
900 Eroziunea C 5 - 960 Relatii interspecifice ale faunei B 20 0
970 Relatii interspecifice de flora B 15 0 220 Pescuit sportiv C 3 0
243 Braconaj, otravire, capcane C 8 - 620 Activitati sportive si recreative in aer liber B 8 -
626 Ski in afara pistelor C 1 0 510 Transportul energiei C 1 0
100 Cultivare C 0 140 Pasunatul C 0
160 Managementul forestier general C + 161 Plantare de p dure C +
164 Curatarea padurii C + 166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de C +
uscare
167 Exploatare fara replantare B - 170 Cresterea animalelor C 0
220 Pescuit sportiv C 0 230 Vanatoare B -
230 Vanatoare B - 240 Luare / Indepartare de fauna B -
243 Braconaj, otravire, capcane C - 250 Luare/Indepartare de flora B 0
301 Cariere A - 390 Minerit si activitati de extragere la care nu se A -
refera mai sus
400 Zone urbanizate, habitare umana B 0 401 Urbanizare continua B 0

Regia Nationala a Padurilor ROMSILVA- Directia Silvica Rm. Valcea Administratia Parcului National Buila Vanturarita, cu sediul la Ocolul Silvic
Horezu, Oras Horezu, Valcea. Asociatia Kogayon - partener prin contract al RNP Romsilva la admin
In curs de elaborare Planul de management al Parcului National Buila Vanturarita.
7. HARTA SITULUI
G ROSCI0016 200612 201101 200706 200812

F ROSPA0081 Mun ii Apuseni - Vl deasa
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Buteasa

N 46º 41' 52'' E 22º 42' 33'' 396 1203 1782 1624 X

RO061 100 Bihor
4030 Tuf ri uri uscate europene 0,05 B C B B
6430 Comunit i de lizier cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, pân la cel montan i 0,5 B C B B
alpin
9110 P duri de fag de tip Luzulo-Fagetum 1 D

1166 Triturus cristatus C C B C B
4008 Triturus vulgaris ampelensis R B B A B

4012 Carabus hampei R B B B B

R Natrix natrix C A

2 146. Vârful Buteasa cu h = 1792 m, situat în apropiere de Stâna de Vale, deasupra pitore tii Cascade Moara Dracului; Vegeta ie subalpin
cu Jneapan - Pinus mugo, în asocia ie cu Aninul verde - Alnus viridis, Ghintura - Gentiana punctata, Omag - Aconitum paniculatum
ssp.degheni, Ienup r pitic - Juniperus sibirica.
Vegeta ie subalpin cu Jneapan - Pinus mugo, în asocia ie cu Aninul verde - Alnus viridis, Ghintura - Gentiana punctata, Omag - Aconitum
paniculatum ssp.degheni, Ienup r pitic - Juniperus sibirica, specii de amfibieni i reptile, inclusiv Triturus vulgaris amplensis
t ieri ilegale
2 146. Vârful Buteasa Decizia nr. 251/1981, HCJ nr. 19/1995, Legea nr. 5/2000
proprietate de stat 20%,privat 80 %, în curs de clarificare
4.6 Documenta ie:
Cartea Ro ie a Vertebratelor din România, 2005, Academia Român , Muzeul Na ional de Istorie Natural Grigore Antipa, Editori: Acad.
Botnariuc N., Dr. Tatole V.
Ioan Ghira, Marton Venczel, Severus Covaciu-Marcov, Gyingyver Mara, Paul Ghile, Tiberiu Hartel, Zsolt Torok, Levente Farkas, Tiberiu Racz,
Zeno Farkas, Traian Brad, 2002, Mapping of Transilvanian Herpetofauna, In: Nymphaea. Folia naturae Bihariae XXIX, p. 145-201, Oradea.
Kovats Ludovic, 1974, Tez de Doctorat Studiul faunistic si ecologic al populatiilor de p s ri din Bazinul Crisului Repede, Universitatea
Babes - Bolyai Cluj, Facultatea de Biologie - Geografie.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural + 4,74 2.146.-Varful Buteasa

608 Locuri de campare si zone de parcare pentru C - 402 Urbanizare discontinua C -
rulote
160 Managementul forestier general C 7 0

nu sunt nominaliza i custozi
nu sunt nominaliza i custozi
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0018 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : C ld rile Z balei

N 45º 39' 39'' E 26º 34' 40'' 375 770 1342 964 X

RO026 100 Vrancea

1354 Ursus arctos 4-5 i 5-7 i C A C C
1352 Canis lupus 4-5 i 3-5 i C A C C
1361 Lynx lynx 3-4 i 2-3 i C A C C
1355 Lutra lutra RC C B C C
1166 Triturus cristatus P C B C C
2001 Triturus montandoni P C B C C
1163 Cottus gobio P C B C C
1087 Rosalia alpina P C B C C
1078 Callimorpha quadripunctaria P C B C C

M Capreolus capreolus P A M Cervus elaphus P A
M Felis silvestris 5-10 i A M Rupicapra rupicapra rupicapra 5-10 i A
M Sus scrofa 10-30 i A

Situl propus este desemnat ca zon cu rol de coridor ecologic de tip stepping stone in cadrul re elei ecologice locale de protec ie a
carnivorelor mari din jude ul Vrancea.Situl se suprapune unui sector spectaculos din punct de vedere hidrogeomorfologic al pârâului Z bala
(marmite de evorsiune de fund i laterale) care sus in un argument in plus in valoarea peisagistic a arealului, al turi de care exist
numeroase habitate caracterizate de favorabilitatea ridicat pentru carnivorele mari
Valoarea tiin ific i spectaculozitatea peisajului in ansamblu i a sectorul pârâului Z bala in punctul C ld ri,in special, justifica in aceea i
m sur interesul stiintific si cel turistic al arealului, dar reprezinta argumente care sus in mentinerea i conservarea habitatelor.
Prelucrarea in cadrul proiectului LIFE02NAT/RO8576 Conservarea in situ a carnivorelor mari din jude ul Vrancea, a datelor de teren
acumulate in cca. patru ani de observa ii, relev o importan deosebit a zonei pentru popula iile de carnivore mari. S-au identificat rute de
deplasare bine definite ale haitelor de Canis lupus, care se suprapun pe sectoare ale arealului in discutie, fiind utilizate ca zone de tranzit, de
hranire sau de ad post i crestere a puilor. Relieful puternic fragmentat i petrografia asigura indeosebi în zona Valea Gomoiului - Zârna -
În arc toarea, numeroase posibilit i de adapost pentru speciile Ursus arctos i Lynx lynx.
Situl poate fi afectat de catre alunecari de teren in zonele in care drumul forestier sau paraul Zabala submineaza partea baza versantilor. In
timpul verii in acest areal se desfasoara activitati turistice. Punctul central de atractie turistica il constituie marmitele de evorsiune sapate de
paraul Zabala in albia minora. Nu sunt previzibile activitati antropice cu impact semnificativ asupra habitatelor sau speciilor.
Parte component a Re elei ecologice locale de protec ie a carnivorelor mari din jude ul Vrancea, re ea constituit i aprobat in cadrul
proiectului LIFE02NAT/RO8576 Conservarea in situ a carnivorelor mari din jude ul Vrancea. Desemnarea ca SCI reprezinta un obiectiv
asumat in cadrul proiectului LIFE05NAT/RO000170 Întarirea sistemului de protec ie a carnivorelor mari din jude ul Vrancea, i constitie un
element cheie pentru protec ia i conservarea popula iilor de Ursus arctos,Canis lupus i Lynx lynx.
Regimul de arie naturala protejat a fost instituit prin Legea 5/2000
U.a U.P. suprafata Proprietar actual Administrator actual
1 U.P. III Intarcatoarea 36,4 Obstea Poiana OS Naruja
2 U.P. III Intarcatoarea 37,2 Obstea Poiana OS Naruja
2N U.P. III Intarcatoarea 1,2 Obstea Poiana OS Naruja
20 U.P.V Frumoasele 48,9 Obstea Vrancioaia OS Naruja
21 U.P.V Frumoasele 45,7 Obstea Vrancioaia OS Naruja
26 U.P. II Zârnele 17,7 Obstea Nereju OS Nereju
67 U.P. II Zârnele 46,4 Obstea Paltin OS Nereju
4.6 Documenta ie:
1.Raport „Inventarierea habitatelor din punct de vedere al favorabilit ii pentru speciile de carnivore mari” - LIFE02NAT/RO8576
Conservarea in situ a carnivorelor mari din jude ul Vrancea
2. raport „Analiza GAP a sistemului de arii protejate raportat la distribu ia speciilor de carnivore mari”- LIFE02NAT/RO8576 Conservarea in
situ a carnivorelor mari din jude ul Vrancea
3. „Planul de management al carnivorelor mari din jude ul Vrancea” - LIFE02NAT/RO8576 Conservarea in situ a carnivorelor mari din jude ul
Vrancea
4. Raport de telemetrie pentru activitatea de monitorizare a carnivorelor mari- LIFE02NAT/RO8576 Conservarea in situ a carnivorelor mari
din jude ul Vrancea
5. - CIURESCU,St.-1997- ” Comori biogeografice Vrâncene ” ,APM Focsani
6 - ION, Iordache, -1996- ” Studiul complex al ariilor protejate din judetul Vrancea si a situatiei lor actuale ”, Univ. Alex. Ioan Cuza Iasi .
7. - ROMAN, F, 1982 - Noi aspecte geomorfologice din sectorul superior al v ii Z bala, Lucr. Sem. Geogr. Dimitrie Cantemir, nr. 2/1981, Univ.
Alex. I. Cuza Ia i
8. „Studiul de fezabilitate pentru desemnarea re elei ecologice de protzec ie a carnivorelor mari din jude ul Vrancea” - LIFE02NAT/RO8576
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 90,73 2.810.-Rezerva ia natural C ld rile Z bal

507 Pod, viaduct C 0,5 0 502 Drumuri, drumuri auto C 1 0
501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism C 1 0 623 Vehicule motorizate B 1 -
624 Drumetii montane, alpinism, speologie. C 1 0 900 Eroziunea B 2 -
166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de B 70 0 167 Exploatare fara replantare B 10 0
uscare
230 Vanatoare C 70 - 501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism C 1 -
502 Drumuri, drumuri auto B 1 - 624 Drumetii montane, alpinism, speologie. C 1 0

Statutul de arie naturala protejat a fost instituit prin Legea 5/2000, in prezent custodia fiind atribuit Asocia iei Ob tilor Vrancene- Ocolul Silvic
N ruja (N ruja, tel 0237/ 677017)
Situl este administrat de c tre Asocia iei Ob tilor Vrancene- Ocolul Silvic N ruja (N ruja, tel 0237/ 677017)in baza unui plan de management
elaborat de custode. Planul de management al sitului este corelat cu Planul local de management al carnivorelor mari din jude ul Vrancea
(LIFE02NAT/RO8576 Conservarea in situ a carnivorelor mari din jude ul Vrancea.) si urmareste protectia i conservarea habitaterlor naturale
si a speciilor de carnivore mari.
7. HARTA SITULUI
K ROSCI0019 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0028 Dealurile Târnavelor - Valea Nirajului
J ROSPA0033 Depresiunea i Mun ii Giurgeului
J ROSPA0133 Mun ii C limani
J ROSPA0030 Defileul Mure ului Superior
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : C limani - Gurghiu

N 46º 54' 55'' E 25º 5' 59'' 134.936 470 2083 1131 X

RO015 8 Suceava
RO074 3 Harghita
RO075 89 Mure
4070 * Tuf ri uri cu Pinus mugo i Rhododendron myrtifolium 2,5 A B B B
6150 Paji ti boreale i alpine pe substrat silicios 0,1 A B B B
8220 Versan i stânco i cu vegeta ie chasmofitic pe roci silicioase 0,01 B B B B
9110 P duri de fag de tip Luzulo-Fagetum 17 A B B B
91V0 P duri dacice de fag (Symphyto-Fagion) 30 A B B B
Salicion albae)
9410 P duri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea) 20 A B B B
9420 P duri de Larix decidua i/sau Pinus cembra din regiunea montan 0,5 A B A A
4060 Tuf ri uri alpine i boreale 3 A B B B
alpin
6230 * Paji ti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase 0,02 B A B B
8310 Pe teri în care accesul publicului este interzis 0,1 C C B C
6440 Paji ti aluviale din Cnidion dubii 0,01 B B B B
7240 * Forma iuni pioniere alpine din Caricion bicoloris-atrofuscae 0,01 B B B B
9180 * P duri din Tilio-Acerion pe versan i abrup i, grohoti uri i ravene 0,1 B B B B
6410 Paji ti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae) 0,1 B B B B
3220 Vegeta ie herbacee de pe malurile râurilor montane 0,1 C C B B
3260 Cursuri de ap din zonele de câmpie, pân la cele montane, cu vegeta ie din Ranunculion 0,001 C C C C
7110 * Turb rii active 1 B C B B

1355 Lutra lutra P C C C B
1308 Barbastella barbastellus P RC R RC C B C B
1304 Rhinolophus ferrumequinum P R D
1324 Myotis myotis P C RC C B C B
1307 Myotis blythii P C RC C B C B
1352 Canis lupus P B A C A
1361 Lynx lynx P B A C A
1354 Ursus arctos P B A C B
1310 Miniopterus schreibersi P C B C B
2001 Triturus montandoni P C B C B
1138 Barbus meridionalis P C B C B
1122 Gobio uranoscopus P B B C B
1105 Hucho hucho V B B B B
1146 Sabanejewia aurata P C B C B
4123 Eudontomyzon danfordi P B A C A
1052 Euphydryas maturna P C B C B
1060 Lycaena dispar R C B C B
1078 Callimorpha quadripunctaria P D
1086 Cucujus cinnaberinus R B B C B
4012 Carabus hampei P C B B B
1084 Osmoderma eremita P C B C B
1088 Cerambyx cerdo P B B C B
4116 Tozzia carpathica R B A C A
1617 Angelica palustris R B B C B
1428 Marsilea quadrifolia R D
1902 Cypripedium calceolus R C B C C
4070 Campanula serrata P B B C B
4097 Iris aphylla ssp. hungarica R B B C B
1393 Drepanocladus vernicosus R C B C B
1381 Dicranum viride V C B C B
1389 Meesia longiseta R C B C B
A Salamandra salamandra P C A Triturus alpestris P C
F Barbus peloponnesius P C F Thymallus thymallus P C
I Apatura metis P D I Brenthis ino R C
I Maculinea arion R D I Parnassius apollo R D
I Parnassius mnemosyne R C M Eptesicus serotinus P C
M Felis silvestris P C M Myotis daubentonii P C
M Nyctalus noctula P C M Pipistrellus pipistrellus P C
M Sorex alpinus P C P Aconitum firmum P C
P Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum P C P Anemone altaica P C
P Arnica montana P C P Calla palustris P C
P Campanula kladniana P C P Campanula patula ssp. abietina P C
P Carex chordorrhiza P C P Centaurea micrantha ssp. melanosticta P C
P Cephalanthera rubra R A P Cicuta virosa P C
P Corallorhiza trifida P C P Dactylorhiza incarnata R A
P Dactylorhiza maculata R A P Dactylorhiza saccifera R A
P Dactylorhiza sambucina R A P Dianthus barbatus ssp. compactus P C
P Dianthus viscidus P C P Diphasiastrum complanatum P C
P Epilobium alsinifolium R A P Epilobium nutans R A
P Epipactis atrorubens R A P Epipactis helleborine P C
P Euphorbia carniolica P A P Festuca carpatica P C
P Festuca porcii P C P Gentiana acaulis R A
P Gentiana brachyphylla ssp. favratii R A P Gymnadenia conopsea R A
P Hamatocaulis vernicosus P C P Hieracium silesiacum P C
P Hottonia palustris P C P Huperzia selago P C
P Hyoscyamus niger P C P Hypericum montanum P C
P Laser trilobum P C P Laserpitium krapfii P C
P Leucanthemum waldsteinii P C P Listera ovata R A
P Luzula pallescens P C P Lycopodium annotinum P C
P Lycopodium clavatum P C P Lysimachia thyrsiflora P C
P Melampyrum saxosum P C P Monotropa hypopitys P C
P Neottia nidus-avis R A P Oenanthe aquatica P C
P Petasites kablikianus P C P Phyteuma tetramerum P C
P Phyteuma vagneri P C P Pinus cembra 280-300 i C
P Pinus mugo P C P Platanthera bifolia R A
P Platanthera chlorantha R A P Pleurospermum austriacum P C
P Poa rehmannii P C P Polemonium caeruleum P C
P Polystichum braunii P C P Pseudorchis albida R A
P Pulmonaria rubra P A P Pyrola carpatica P C
P Pyrola minor P C P Ranunculus carpaticus P C
P Rhododendron myrtifolium P C P Rumex aquaticus R A
P Salix bicolor P C P Scabiosa lucida P C
P Senecio aquaticus ssp. aquaticus P C P Silene armeria P C
P Soldanella hungarica ssp. hungarica P C P Soldanella montana P C
P Streptopus amplexifolius P C P Symphytum cordatum P C
P Taxus baccata <100 i C P Traunsteinera globosa R A
P Trollius europaeus P C P Typha shuttleworthii R C
P Viola dacica P C P Woodsia ilvensis P C
R Lacerta agilis P C R Lacerta vivipara P C
R Vipera berus P C
N14 7 231 P uni

Clase de habitat (pondere în %)-
Paji ti seminaturale umede, preerii mezofile (5%)
Paji ti alpine i subalpine (3%)
P duri caducifoliate (16%)
P duri de conifere (34%)
P duri mixte (39%)
Stânc rii interioare, grohoti uri, dune interioare, zone cu z pezi i ghe uri ve nice (<1%)
Alte terenuri (inclusiv zone urbane, rurale, c i de comunica ie, rampe de depozitare, mine, zone industriale) (1%)
Alte caracteristici ale sitului: Mun ii C limani i Gurghiu sunt mun i de origine vulcanic având pante mari (media peste 30 grade), relief extrem
de variat i fr mântat, cu aglomerate vulcanice, ce dau forme de relief specifice, de un mare pitoresc. Morfologia reliefului al turi de
caracteristicile bio-pedo-climatice specifice favorizeaz men inerea unei biodiversit i deosebit de valoroase.
Existen a p durilor naturale compacte pe mari întinderi (peste 100 000 ha) a contribuit la existen a unei diversit i biologice remarcabile i
reprezentative pentru mun ii vulcanici din Carpa i.
Având a ez ri umane, doar în defileul Mure ului, arealul nu a fost alterat semnificativ de activitatea antropic i s-a p strat diversitatea
natural a habitatelor i a speciilor.
În aceast regiune exist una dintre între cele mai importante popula ii i centre genetice pentru carnivore din Carpa i – ur i, lup i râs,
respectiv o concentrare semnificativ a speciilor de flor i faun ocrotite prin legea na ional i Directivele U.E.
Procentul habitatelor de interes european dep e te 95%. Conform Manualul habitatelor sunt 13 habitate, din care 4 de importanta deosebita
Directiva Habitate). 18 specii de pasari, 9 specii de mamifere., 2 de reptile, 5 de pesti (inclusiv Hucho hucho), 6 specii de nevertebrate (iclusiv
Rosalia alpina)si 8 specii de plante sunt de interes comunitar, Directia Habitate
Exist o presiune semnificativ asupra p durilor datorit retroced rii terenurilor fo tilor proprietari. Amenajamentele silvice nu respect
întocmai normele silvice în vigoare privind tratamentele de regenerare prev zute pentru condi ii de pante mari, ducând la distrugerea unei
p r i însemnate a structurii p durilor naturale, unele cvasivirgine, virgine.
Nu s-a eliminat în mun ii Gurghiului p unatul în p dure, cu consecin e negative asupra speciilor de faun s lbatic . Braconajul este sub
control, dar schimbarea proprietarilor de p duri poate prezenta premise noi reapari iei acestui fenomen.
Dezvoltarea turismului f r o strategie bazat pe principiul dezvolt rii durabile poate periclita în viitor în mod semnificativ regiunea. Situl
Natura 2000 va putea fi instrument eficicient de conservare a naturii pe suprafete mari.
Desemnarea este sustinuta de urmatoarele considerente
1. P duri compacte întinse pe suprafa mare, rar înt lnite în România
(natural fundamentale peste 80%)
70 Km lungime x 20-30 km l ime
2. Procentul habitatelor forestiere de interes european dep e te 90% (Manualul
habitatelor)
3. Lipsa a ez rilor umane pe acest vast teritoriu, exceptând Defileul Mure ului (dar cu
culoare ecologice larg )
4. Habitate favorabile care permit conservarea popula iilor de carnivore mari (peste 500 ur i, 100-120 lupi, 70-80 râ i evaluate ). Sit
sus inut i de Ovidiu Ionescu (ICAS)
5. WWF International in Carpathian Ecoregion initiative sus ine zona ca High biodiversity Value i propune ca priority areas for Biodiversity
Conservation in the Carpathians.
6. Cuprinde toate celelalte situri Natura 2000 propuse -Defileul Mure ului, inclusiv Parcul
National Calimani. Parcul are peste 60% din p duri în jude ul Mure i în mod normal partea suceveana a parcului trebuie alipit sitului
propus (cu cele 12 000 ha). Nu este normal ca 2 situri Natura 2000 s fie alipite una de cealalt , mai ales c nici nu exist ni te limite
naturale evidente.
La finalizarea retroced rii terenurilor fo tilor proprietari – anul 2006 – 20% va fi proprietatea statului, 75 % proprietate privat . Legile existente
impun gospod rirea în regim silvic a p durilor, indiferent de proprietar.
4.6 Documenta ie:
Bibliografie
Abran, P. (2003): Contribu ii la extinderea parcului na ional pe clina sudic a mun ilor C limani , Teza de doctorat , Univ. Transilvania Bra ov,
fac. De Silvicultur i Expl. Forestiere
INCDD (2005): Documente privind programul guvernamental pentru crearea componentei în România a re elei europene Natura 2000,
INCDD Tulcea -Török Zsolt
Höhn, M. (1998): A Kelemen-havasok növényzetér l. Mentor kiadó.
Oroian, S. (1998): Flora i vegeta ia Defileului Mure ului între Topli a i Deda. Casa de Editur Mure .
S m rgi an, M. (2005) : Flora i vegeta ia v ii Gurghiului. Casa de Editur Mure .
Academia Român , Muzeul Antipa (2005): Cartea Ro ie a vertebratelor din România, Bucure ti Mititelu, D., i colab., 1986. Contribu ie la
studiul florei i vegeta iei din mun ii C limani, Analele Univ. Ia i.
Kohl. S (1960-2000) : Colec ia de c r i i studii ornitologice de la biblioteca EME,Cluj
Szabó, G. (2005): Contribu ii la inventarierea speciilor de flora si fauna s lbatic din defileul Mure ului (NGO. Rhododendron)
*** Amenajamentele silvice ocoalele R stoli a, Lunca Bradului, Gurghiu, Fâncel, Sovata, Cerbul carpatin, Mure ul.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO02 Categoria II IUCN 17,56 RO04 Categoria IV IUCN 6,72 RO03 Categoria III IUCN 0,20
RO02 Parc na ional * 17,56 K-C limani
RO03 Monument al naturii * 0,06 2.636.-Lacul Ursul i arboretele de pe s r
RO03 Monument al naturii + 0,14 2.710.-Doisprezece Apostoli
RO04 Rezerva ie natural * 0,21 2.480.-Rezerva ia Lacul Iezer
RO04 Rezerva ie natural + 0,06 2.633.-Molidul de rezonan din p durea L
RO04 Rezerva ie natural * 6,05 2.638.-Defileul Deda - Topli a
RO04 Rezerva ie natural * 0,40 2.730.-Jnepeni ul cu Pinus Cembra-C limani

J021SV * 7,343 DORNISOARA J044MS * 5,139 BISTRA
J044MS * 9,444 LAPUSNA
140 Pasunatul C 10 - 162 Plantare artificiala C 1 -
230 Vanatoare B 50 - 243 Braconaj, otravire, capcane C 10 -
301 Cariere A 0,2 - 607 Zone de practicare a activit ilor sportive (de C 20 -
ex. golf etc.)
190 Activitati Pasunat agricole si silvice care nu se B 2 - 502 Drumuri, drumuri auto B 2 -
refera la cele de mai sus
300 Extragere de nisip si pietris C 1 - 608 Locuri de campare si zone de parcare pentru C 5 -
rulote
626 Ski in afara pistelor C 1 -

A.P.M. Mure
Tg. Mure , str. Podeni nr.10
- dr. ing. Abran Peter,
Exista planuri de management in lucru pentru parcul national Calimani, rezervatia naturala Defileul Muresului, respectiv inca 3 arii protejate din
sit.
Toate padurile se gospodaresc dupa amenajamente silvice, chiar daca unele nu respecta legislatia in vigoare.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0019_47_Pasuni_subalpine_cu_Nardus_Dragusa_Calimani.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0019_47_Pasuni_sublpine_cu_Nardus_Covata_Tihu_Calimani.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0019_47_Rhododendron_septembrie_Calimani.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0019_47_Stanca_Soimilor.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0019_65_Defileul_Muresului_noiembrie_2006-.jpg Abran Peter - APM-MS
ROSCI0019_65_Fagete_cu_stanci_Rastolita.jpg Abran Peter - APM-MS
ROSCI0019_65_Fanate_montane_calimani_Androneasa.jpg Abran Peter - APM-MS
ROSCI0019_65_jnepenisuri_sub_Vf._Negoiu.jpg Abran Peter - APM-MS
ROSCI0019_65_Lariceto-Moilidis_Dragusa_Calimani.jpg Abran Peter - APM-MS
ROSCI0019_65_Padure_de_limta_Seaca_Mtii_Gurghiu.jpg Abran Peter - APM-MS
ROSCI0019_65_paduri_de_amestec_in_Mtii_Gurghiu_3.jpg Abran Peter - APM-MS
ROSCI0019_65_Paduri_de_molid_la_limita_padurii_sub_negoiu_Calimani_01.jpg Abran Peter - APM-MS
ROSCI0019_65_Paduri_virgine_si_cvasivirgine_valea_Cucumberti_Calimani.jpg Abran Peter - APM-MS
ROSCI0019_65_Vegetatie_de_lunca_in_Defileul_Muresului_noiembrie_2006_(35).jpg Abran Peter - APM-MS
ROSCI0019_65_Vegetatie_de_stanca_in_Defileul_Muresului_noiembrie_2006_(17).jpg Abran Peter - APM-MS
K ROSCI0020 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0016 Câmpia Nirului - Valea Ierului
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Câmpia Careiului

N 47º 37' 8'' E 22º 11' 59'' 23.597 108 160 135 X

RO065 61 Satu Mare
RO061 39 Bihor
6120 * Paji ti xerice pe substrat calcaros 11 A A B B
alpin
2190 Depresiuni umede intradunale 10 A B A A
2340 * Dune Panonice 10 A A B B
91I0 * Vegeta ie de silvostep eurosiberian cu Quercus spp. 18 A B B B
92A0 Z voaie cu Salix alba i Populus alba 1,5 B C B B
91F0 P duri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus 2 B C B B
3260 Cursuri de ap din zonele de câmpie, pân la cele montane, cu vegeta ie din Ranunculion 0,01 B C B B
6440 Paji ti aluviale din Cnidion dubii 1 B B B A

1335 Spermophilus citellus 500-800 i B B C A
1188 Bombina bombina C C A C B
1220 Emys orbicularis R C B C B
1166 Triturus cristatus R C B C B
1993 Triturus dobrogicus R B B B B
2011 Umbra krameri R B B B B
1149 Cobitis taenia RC C B C B
1145 Misgurnus fossilis R C B C B
1134 Rhodeus sericeus amarus V C B C B
1088 Cerambyx cerdo C C B C B
1060 Lycaena dispar RC B A C A
1083 Lucanus cervus V D
1059 Maculinea teleius R B B C B
4110 Pulsatilla pratensis ssp. hungarica R A B B B
4081 Cirsium brachycephalum R B B B B
4098 Iris humilis ssp. arenaria V A B C B
1617 Angelica palustris V B B C B
1898 Eleocharis carniolica R B B C B
1428 Marsilea quadrifolia R B B C B
1516 Aldrovanda vesiculosa R B B C B
A Rana esculenta C C A Rana ridibunda C C
A Triturus vulgaris R A F Carassius carassius RC A
I Eurydema fieberi R D I Neptis sappho R A
I Sternodontus obtusus R D M Capreolus capreolus RC A
M Cervus elaphus R A M Cricetus cricetus R C
M Felis silvestris R C M Felis silvestris silvestris R C
M Martes martes R A M Micromys minutus R A
M Mustela erminea R A M Nannospalax leucodon V A
M Neomys anomalus R A P Carex supina R D
P Dictamnus albus R D P Elymus hispidus R D
P Epipactis palustris R D P Festuca vaginata R A
P Festuca vaginata ssp. vaginata R D P Helichrysum arenarium R D
P Jasione montana C D P Leucojum aestivum R A
P Listera ovata R A P Lychnis coronaria V D
P Minuartia viscosa R A P Orchis laxiflora ssp. elegans R D
P Orchis morio R A P Platanthera bifolia R A
P Platanthera chlorantha R A P Potamogeton acutifolius R D
P Ranunculus lingua V D P Rumex aquaticus R A
P Salix rosmarinifolia R D P Saxifraga bulbifera R A
P Thymus glabrescens ssp. glabrescens R A P Trollius europaeus ssp. europaeus R A
R Coronella austriaca R C R Lacerta vivipara pannonica R A
R Natrix natrix RC D R Natrix tessellata V C
R Zootoca vivipara RC D
N14 13 231 P uni

Nisipurile continentale ale Câmpiei Nirului se întind de-a lungul grani ei de nord-vest a României de inând o treime din suprafa a total a
nisipurilor din ara noastr .Aceast unitate geomorfologic ocup extremitatea vestic a jude elor Satu Mare i Bihor însumând o suprafa de
circa 27.000 ha.La nord este m rginit de Câmpia Ecedea, la vest de Câmpia Careiului, la sud de Valea Ierului iar la vest de grani a de stat
româno - maghiar .La marginea Câmpiei Nirului se întind o serie de localit i dintre care unele au vatra la mic distan de periferia nisipurilor
sau chiar pe acestea: Urziceni, Urziceni - P dure, Foieni,Ciume ti, Sanisl u, Pi colt, Resighea, Curtuiu eni, Valea lui Mihai i imian.În
interiorul Câmpiei Nirului sunt amplasate localit ile: Vii oara, Horea,Sc ri oara Nou i Voivozi.Relieful Câmpiei Nirului se caracterizeaz prin
prezen a irurilor de dune de nisip cu orientare general NNE-SSV care alterneaz cu terenuri joase de interdune pe alocuri
înml tinite.Re eaua hidrografic este centrifug i inconsecvent . Principalele cursuri de ap sunt: pârâurile Berea, Valea
Neagr ,Horea,Gana i Mouca.Pe teritoriul nisipurilor exist i câteva lacuri i b l i, îns cu suprafe e restrânse: imian(artificial),
Resighea,Urziceni, Foieni, Sanisl u i Sc ri oara Nou .Dintre mla tini cele mai întinse se g sesc la:Sanisl u (Verme , 80 ha), Ciume ti,
Urziceni,Foieni, Sc ri oara Nou i la Curtuiu eni. Campia Careiului Localizare : pe teritoriul judetului SM, la granita cu Ungaria, pe raza
comunelor Urziceni, Foieni, Berea, Ciumesti, Sanislau si Piscolt. Limitele nordica si vestica ale sitului sunt constituite de granita cu Ungaria;
limita sudica este constituita de limita comunei Piscolt si in acelasi timp limita sudica a judetului SM, iar limita estica este constituita de calea
ferata Oradea-Satu-Mare pana in apropierea localitatii Sanislau, dupa care ocoleste pe la vest cele cinci localitati limitrofe: Sanislau, Ciumesti,
Berea, Foieni si Urziceni. Pe teritoriul sitului exista trei sate cu populatie redusa: Urziceni-Padure, Horea, si Scarisoara Noua. Relief: In urma
proceselor geologice (miscari de scufundare inegala a doua blocuri - cel Somesan si cel al Nirului) a fost depus material aluvionar - o mare
cantitate de nisipuri, care uneori ating grosimea de 70-90 m. Nisipurile rascolite de vant au dus la formare a dunelor care se intind de la
Urziceni-Padure pana la Valea lui Mihai. Dunele au orientare aproximativ nord-sudica. Microrelieful este format din dune, interdune si
depresiuni. Inaltimea sitului este de 150-160 m, cu o energie de relief redusa (10-20 m). Hidrografie: este constituita din parauri cu debite
reduse si fluctuante: Horea, Scarisoara, Berea si Valea Neagra. Exista mai multe canale construite pentru a deseca unele zone mlastinoase.
De asemenea, exista mai multe balti artificiale, de dimensiuni reduse, pe raza localitatilor: Urziceni-Padure, Foieni, Sanislau. Zonele
mlastinoase ocupa suprafete mai intinse, de obicei in zonele interdunale. Cele mai importante se gasesc intre localitatile Sanislau si Resighea.
Situl Campia Careiului, pe o suprafata de aproximativ 14.000 ha, adaposteste un numar de 10 tipuri de habitate naturale a caror conservare
necesita declararea ariilor speciale de conservare. In aceste habitate au fost identificate un numar de 32 asociatii vegetale importante din
punct de vedere fitosociologic.
Au fost identificate un numar de 843 de specii de cormofite si animale, dintre care 54 de specii sunt trecute in anexa 2 a DH. Pe langa
acestea, un numar de 41 de specii sunt strict protejate de legislatia europeana (DH si DP), iar un numar de 77 specii sunt strict protejate de
legislatia nationala.
Situl Campia Careiului are o importanta deosebita pentru:
Speciile de amfibieni: in Romania traiesc 19 specii, iar in Campia Careiului exista 13 specii, dintre care 9 sunt strict protejate. Populatiile
acestora sunt bine reprezentate
Zonele umede (mlastinile), care au suprafete extinse aici, ofara conditii optime pentru aceste categorii de vietuitoare. Populatiile speciilor de
amfibieni sunt extreme de numeroase.
Speciile de pasari: Un numar de 32 de specii dintre cele 151 identificate, necesita declararea ariilor speciale de conservare. Pe langa acestea,
alte 82 de specii sunt strict protejate de lege. Suprafetele intinse de padure, ca si zonele mlastinoase ofera conditii optime de viata (hrana si
adapost).
Speciile de plante: Desi pe suprafata sitului doar 8 specii sunt strict protejate din cele 240 identificate, consideram acest sit ca fiind deosebit
de important din punct de vedere botanic si fitogeografic, pentru fitocenozele pe nisipuri care sunt extrem de rare in Romania.
Limitarea spre sud a sitului la granita judetului Satu Mare a fost facuta tinand cont de faptul ca mai spre sud, fitocenozele naturale au fost
inlocuite in majoritate de culturi agricole si paduri de salcam (Robinia pseudacacia), ceea ce a dus la reducerea drastica a biodiversitatii.
Presiunea antropic s-a exercitat în Câmpia Careiului, de-a lungul timpului , sub forma defri rilor, a asan rilor i a nivel rilor dunelor de
nisip. Ca urmare s-a redus îngrijor tor suprafa a p durilor i s-a înr ut it structura lor. La fel s-a modificat compozi ia covorului vegetal al
nisipurilor, restrângându-se arealul speciilor spontane, mai ales a celor acvatice. Fauna de asemena are tendin a de a se modifica i de a
urma un proces de succesiune spre biotopurile aride, precum i spre reducerea sim itoare a biodiversit ii.P unatul abuziv conduce la
degradarea înveli ului vegetal, la deregl ri ale lan urilor trofice, la apari ia de mari suprafe e dezgolite de vegeta ie, procese urmate de
înmul irea l custelor, cosa ilor, greierilor. Degradarea progresiv a covorului vegetal determin degradarea solului asupra c ruia începe s
se exercite ac iunea de eroziune , mai întâi de suprafa apoi de adâncime.Braconajul i recoltarea neautorizat a speciilor din flora i fauna
s lbatic în vederea comercializ rii sau prelucr rii industriale determin reducerea biodiversit ii Câmpiei Careiului.
În Câmpia Careiului, în jude ul Satu Mare, sunt declarate pân în prezent 3 rezerva ii naturale protejate conform Legii nr.5/2000 privind
aprobarea Planului Na ional de Amenajare a Teritoriului Na ional – sec iunea III – Zone protejate:
1. „Dunele de nisip de la Foieni” - cod nr.2.677 – suprafa a protejat : 10 ha.
Categoria de arie natural protejat conform Legii nr.462/2001: rezerva ie natural , categoria IV IUCN, tipul rezerva iei: botanic (b);
2. „Mla tina de la Verme ” - cod nr. 2.679 – suprafa a protejat : 10 ha.
Categoria de arie natural protejat conform Legii nr.462/2001: rezerva ie natural , categoria IV UICN, tipul rezerva iei: botanic (b);
3. „P durea de frasin Urziceni” - cod nr. 2.676 – suprafa a protejat : 38,0 ha.
Categoria de arie natural protejat conform Legii nr.462/2001: rezerva ie natural , categoria IV IUCN, tipul rezerva iei: botanic - forestier (b -
f).
Situri CORINE biotop: Gr dina CailorRO31SM006 i Verme RO31SM001.
Câmpia Careiului din jude ul Satu Mare:
- domeniu public de interes na ional administrat de Regia Na ional a P durilor ROMSILVA - Direc ia Silvic Satu Mare (1200 ha p duri );
- domeniu public de interes local administrat de prim riile din comunele Urziceni,Foieni, Ciume ti,Sanisl u i Pi colt(din care p duri:700ha);
- terenuri proprietate privat (din care p duri : 1792 ha ).
Mla tina Verme (10 ha) -proprietate privat :90%;proprietate de stat:10%.
Dunele de nisip de la Foieni(10 ha)- proprietate de stat 100%; P durea de frasin de la Urziceni(38 ha)- proprietate de stat:100%;Gr dina
Cailor(sit CORINE biotop-365 ha)- proprietate de stat 80%;proprietate privat : 20%.
4.6 Documenta ie:
1. Gavril Ardelean, Carol Karacsonyi - Flora,vegeta ia, fauna i ecologia nisipurilor din nord - vestul României,Edit. Daya, Satu Mare, 2005,
pag. 1 -732; 2. Gavril Ardelean - Fauna jude ului Satu Mare, Vasile Goldi University Press,1998, pag. 1 - 515; 3. Gavril Ardelean, Carol
Karacsonyi - Flora i fauna V ii Ierului (înainte i dup asanare ), Edit. BION, Satu Mare, 2002, pag. 1- 675. 4. Covaciu–Marcov S. D. , Sas I.
, Cup a D. , Kovács É.-H. , Groza M. - Contributions to the knowledge of the distribution of Rana arvalis – Nills. 1842 in the north – west
region of Romania, Analele Univ. Oradea, Fasc. Biologie, Tom. X., 2003 pp. 39-48; 5. Covaciu-Marcov S.-D. , Cicort-Lucaciu A.-St. , Sas I. ,
Bogdan H. , Pusta C . - Preliminary data about the distribution of Podarcis taurica in the north-western parts of Romania, Analele Univ.
Oradea, Fasc. Biologie, Tom. X., 2003 pp. 111-117. 6. Wilhem A.,Ardelean G.,Sallai Z. - Fauna ihtiologic a bazinului râului Ier, Studii i
comunic ri, Satu Mare, vol. II-III, pag.137 - 146,2001 - 2002; 7.Covaciu - Marcov S.D. - Date preliminare provind herpetofauna V ii
Ierului,Studii i comunic ri, Satu Mare, Vol. II-III, tiin ele Naturii, 2001-2002, pag. 191-196; 8. Sas I. - The populations of Rana arvalis Nills.
1842 from the Ier Valley ( The Western Plain, Romania): present and future (în curs de publicare în Jurnalul de Zoologie de Nord-Vest,2006).
9. N.Doni , A.Popescu, Amelia Pauc -Com nescu, Simona Mih ilescu,I.D. Biri - Habitatele din România, 2005, Editura Tehnic Silvic .
Donita, N. si colab. 2005. Habitatele din Romania, Ed. Tehnica Silvica, Bucuresti; Donita, N. Si colab. 2006. Habitatele din Romania-
Modificari conform amendamentelor propuse de Romania si Bulgaria la Directiva Habitate (94/43/EEC), Ed. Tehnica Silvica, Bucuresti;
Karacsonyi,C.1995. Flora si vegetatia judetului Satu Mare, De. Muzeului Satmarean; Lenti, I. si Aradi, Cs.2002. Batorliget elovilaga-ma,
Debrecen; Botnariuc, N. si Tatole, V. (ed.). 2005. Cartea rosie a vertebratelor din Romania, Muz. Ist. Nat.”Grigore Antipa”, Bucuresti; Fuhn, I.
E. (1960) Fauna Republicii Populare Române. Amphibia; Editura Academiei R.P.R., Bucure ti; Fuhn, I. E., Vancea, t. (1961) Fauna
Republicii Populare Române. Reptilia; Editura Academiei R.P.R., Bucure ti; Ghira, I., si colab. 2002 - Mapping of Transylvanian
Herpetofauna. Nymphaea- Folia Naturae Bihariae, Oradea, XXIX, pp: 145-201; Covaciu-Marcov, S-D. si colab. 2003. Contributions to the
knowledge of the distribution of Rana arvalis Nilss. 1842 in the north-western region of Romania Analele Univ. Oradea, Fasc. Biologie, Tom.
X., 2003; Covaciu-Marcov, S-D. si colab. Preliminary data about the distribution of Podarcis taurica in the north-western parts of Romania,
Analele Univ. Oradea, Fasc. Biologie, Tom. X., 2003; Banarescu, P. 1964.Fauna RPR vol.XIII. Pisces-Osteichthyies. Ed. Acad. RPR,
Bucuresti; Beldie, Al.1979. Flora Romaniei.Ed. Acad. RSR, Bucuresti, 2 vol.; Vilhelm, Al. si Ardelean, G. 2003.Contributii la cunoasterea
faunei ihtiologice a Campiei Careiului in Romania, Nymphaea-Folia Naturae Bihariae, Oradea.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural + 0,16 2.676.-P durea Urziceni, Comuna Urziceni
RO04 Rezerva ie natural + 0,05 2.677.-Dunele de nisip Foieni
RO04 Rezerva ie natural + 0,07 2.679.-Mla tina Verme

J031SM + 1,545 GRADINA CAILOR
110 Utilizarea pesticidelor A 60 - 167 Exploatare fara replantare A 1 -
180 Incendiere A 1 - 100 Cultivare B 50 -
140 Pasunatul B 20 - 102 Cosire/Taiere C 20 -
166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de C 10 - 161 Plantare de p dure A 20 -
uscare
810 Drenaj B 50 - 120 Fertilizarea B 20 -
230 Vanatoare B 30 - 701 Poluarea apei A 10 -
300 Extragere de nisip si pietris C 2 - 954 Invazia unei specii C 10 -
421 Depozitarea deseurilor menajere B #### - 320 Mine B 0,1 -
400 Zone urbanizate, habitare umana A 5 - 150 Restructurarea detinerii terenului agricol B 30 -
853 Managementul nivelelor de apa A 2 +
100 Cultivare A 50 - 110 Utilizarea pesticidelor B 10 -
120 Fertilizarea B 20 - 140 Pasunatul B 15 -
170 Cresterea animalelor B 5 - 421 Depozitarea deseurilor menajere B 2 -
511 Linii electrice C 2 0 701 Poluarea apei C 5 -

Contract Administrare: 144/06.07.2010, Administrator:Funda ia Freies Europa Weltanschauung str. Câmpului, nr. 141B, ap.3, Cluj-Napoca, jud
Cluj fax-0364 818 950 office@freieseuropa.ro
Pentru rezerva iile naturale P durea Urziceni, Mla tina Verme i Dunele de nisip Foieni incluse în Câmpia Careiului custodele Societatea
Carpatin Ardelean Satu Mare (ONG) a elaborat Regulamentele care au fost depuse la APM Satu Mare i urmeaz s fie avizate de c tre
CMN - Academia Român . În data de 10.07.2006 s-au depus la APM Satu Mare pentru analiz proiectele Planurilor de management pentru
rezerva iile naturale P durea Urziceni,Dunele de nisip Foieni i Mla tina Verme .P durile aflate în proprietatea statului(domeniu public
na ional) sunt administrate de c tre Direc ia Silvic Satu Mare prin amenajamentele silvice aprobate de c tre RNP Romsilva.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0020_47_Corynephorus_canescens_Simian_foto_Radovet_D.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0020_47_dune_impadurite.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0020_47_Padure_pe_dune_de_nisip.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0020_47_Pulsatila_Simian_foto_Radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0020_57_Campia_Careiullui_Gradina_cailor_Urziceni_Corine_Biotop.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSCI0020_57_Campia_Careiului_Broasca_de_pamant_(Pelobates_fuscus).jpg Man Ioan - APM-SM
ROSCI0020_57_Campia_Careiului_Dune_de_nisip_cu_Pulsatilla_pratensis_ssp_hungarica.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSCI0020_57_Campia_Careiului_Habitate_de_duna_si_interduna.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSCI0020_57_Campia_Careiului_Mlastina_Vermes_vegetatie_de_mlastina_Phragmites_australis_T Man Ioan - APM-SM
ypha_latif
ROSCI0020_57_Campia_Careiului_Mlastina_Vermes__vedere_generala.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSCI0020_57_Campia_Careiului_Mlastina_Vermes__vegeta ie_de_mlastina_Phragmmites_australi Man Ioan - APM-SM
s.jpg
ROSCI0020_57_Campia_Careiului_Padurea_de_frasin_Urziceni_colonie_de_Ardea_cinerea.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSCI0020_57_Campia_Careiului_Pulsatilla_pratensis_ssp_hungarica.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSCI0020_57_Campia_Careiului__Hyla_arborea.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSCI0020_57_Campia__Careiului_Dunele_de_nisip_Foieni.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSCI0020_57_Mlastina_Vermes_vegetatie_de_mlastina_Phragmites_australis_Typha_latifolia.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSCI0020_57_Peisaj_caracteristic_Campiei_Careiului.jpg Man Ioan - APM-SM
K ROSCI0021 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0016 Câmpia Nirului - Valea Ierului
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Câmpia Ierului

N 47º 27' 29'' E 22º 15' 2'' 21.283 98 147 108 X

RO065 36 Satu Mare
RO061 64 Bihor
3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegeta ie tip Magnopotamion sau Hydrocharition 14 B C B B
3130 Ape st t toare oligotrofe pân la mezotrofe cu vegeta ie din Littorelletea uniflorae i/sau 11 B C C B
40A0 * Tuf ri uri subcontinentale peri-panonice 6 C B B B
92A0 Z voaie cu Salix alba i Populus alba 5 C C B C
3270 Râuri cu maluri n moloase cu vegeta ie de Chenopodion rubri i Bidention 7 B C B B
alpin
3260 Cursuri de ap din zonele de câmpie, pân la cele montane, cu vegeta ie din Ranunculion 0,1 C C B B
91F0 P duri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus 1 C C C C
1530 * Paji ti i mla tini s r turate panonice i ponto-sarmatice 50 B C B B
91I0 * Vegeta ie de silvostep eurosiberian cu Quercus spp. 2 C C C C

1188 Bombina bombina C C B C B
1220 Emys orbicularis C C B C B
1166 Triturus cristatus P C B B B
1193 Bombina variegata R C C B C
1993 Triturus dobrogicus P C B B B
2011 Umbra krameri R B B B B
1149 Cobitis taenia C C B C B
1124 Gobio albipinnatus RC C B C B
1145 Misgurnus fossilis RC C C C C
1134 Rhodeus sericeus amarus C C A C A
1052 Euphydryas maturna P C C C C
1060 Lycaena dispar P C C C C
1078 Callimorpha quadripunctaria P B B C C
4056 Anisus vorticulus R A B C B
4036 Leptidea morsei P?
1428 Marsilea quadrifolia R C C C C
4081 Cirsium brachycephalum R A B B B
1516 Aldrovanda vesiculosa R B B C B
A Bufo bufo C C A Bufo viridis C C
A Hyla arborea RC C A Pelobates fuscus C C
A Rana arvalis C C A Rana dalmatina C C
A Rana esculenta RC C A Rana ridibunda C C
A Triturus vulgaris C A F Carassius carassius P A
F Lota lota P A P Salvinia natans RC C
P Stratiotes aloides R A R Coronella austriaca R C
R Lacerta agilis C C R Lacerta viridis RC C
R Natrix natrix P A
N14 27 231 P uni

Situat în sectorul nordic al Câmpiei de Vest, valea joas a Ierului str bate o distan de circa 85 km, având o l ime ce variaz între 5 i 15
km. Valea Ierului are aspectul unui culoar mai coborât între câmpia înalt a Marghitei (180 – 220 m) la est i Câmpia Careiului (140 – 160 m)
la vest. Câmpia Ierului s-a format în locul unui str vechi an tectonic care pân la începutul holocenului era albia de scurgere a întregului
sistem hidrografic al Tisei superioare. În urma lucr rilor de hidroameliorare efectuate în perioada 1968 - 1980 aspectul regiunii s-a schimbat
radical. În locul mla tinilor i b l ilor de odinioar au ap rut terenuri agricole întinse. În urma activit ilor antropice s-a modificat mult i
compozi ia florei i faunei, nu numai datorit desec rilor ci i defri rilor, des elenirii, chimiz rii etc.În prezent vechile habitate caracteristice
v ii Ierului cu flora i fauna specific se mai întâlnesc numai insular ca de exemplu: sta iunea Lacul V rgat de la S cuieni,mla tina de la
Dinde ti (polderul de la Andrid), s r turile de la Hotoan, mla tinile din zona S lacea-Galo petru - Tarcea, Lacul Fazanului i anini urile de la
Diosig, sta iunea de broa te de mla tin (Rana arvalis ) de la Andrid etc.
Valea Ierului cuprinde o parte din r m i ele întinselor zone umede din aceast zon a rii. Este caracterizat prin o varietate a habitatelor
semi-naturale, fâne e, p uni, tuf ri uri, terenuri arabile extensive, p duri de foioase, lacuri de acumulare, hele tee i zone ml tinoase.
Este propus ca SIC pentru conservarea a 6 habitate de interes comunitar din care dou sunt prioritare: 40AO* „Tuf ri uri subcontinentale
peri-panonice” i 6250* „Paji ti stepice panonice pe loes”, 2 specii de mamifere (Lutra lutra, Spermophylus citellus),4 specii de amfibieni i
reptile( Bombina bombina, B. variegata, Triturus cristatus,Emys orbicularis), 5 specii de pe ti(Cobitis taenia, Gobio alpinnatus, Misgurnus
fossilis, Rhodeus sericeus amarus, Umbra krameri), 4 specii de insecte(Colias myrmidone, Euphrydias maturna , Leptidea morsei,Lycaena
dispar) i 5 specii de plante(Aldrovanda vesiculosa, Carex acuta*, Cirsium brachycephalum , Eleocharis carnicola, Marsilea quadrifolia) de
interes conservativ comunitar.
Urm torii factori afecteaz negativ conservarea biodiversit ii i a habitatelor din situl propus :
1. intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradi ionale în agricultur intensiv , cu monoculturi mari,
folosirea excesiv a chimicalelor, efectuarea lucr rilor numai cu utilaje i ma ini 2. schimbarea habitatului semi-natural (fâne e, p uni)
datorit încet rii activit ilor agricole ca p unatul sau cositul 3. braconaj 4. desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul pârâului 5.
industrializare i cre terea zonelor urbane 6. arderea vegeta iei (a miri tii i a pârloagelor) 7. reglarea cursului pârâului 8. înmul irea
necontrolat a speciilor invazive 9. defri rile, t ierile ras i lucr rile silvice care au ca rezultat t ierea arborilor pe suprafe e mari 10. t ierile
selective a arborilor în vârsta sau a unor specii 11. adunarea lemnului pentru foc 12. împ duririle zonelor naturale sau seminaturale (p uni,
fâna e etc.) 13. schimbarea major a habitatului acvatic (ex. construirea barajelor).
Situl a fost propus de c tre Societatea Carpatin Ardelean Satu Mare (EKE). În jude ul Satu Mare Polderul de la Andrid (706 ha : 340,76 ha
arabil, 61,58 ha fâne e, 215,86 ha p uni i 87,78 ha neagricol - proprietate public i privat ) i Mla tina de la Piru Nou (250 ha - proprietate
privat ) sunt in curs de a fi propuse ca zone protejate de interes jude ean .
În jude ul Satu Mare în situl Câmpia Ierului pajistile, terenurile cultivate si zonele ml stinoase sunt propriet i private sau apar in domeniului
public local al comunelor Andrid, Tiream,C ua ,Sant u i Pir i domeniului public na ional al statului (diguri,p duri etc.).
4.6 Documenta ie:
1. Gavril Ardelean, Carol Karacsonyi – Flora, vegeta ia, fauna i ecologia nisipurilor din nord – vestul României, Edit. Daya, Satu Mare, 2005,
pag.1-732;
2. Gavril Ardelean – Fauna jude ului Satu Mare, Vasile Goldi University Press, 1998, pag. 1-515;
3. Gavril Ardelean, Carol Karacsonyi – Flora i fauna V ii Ierului (înainte i dup asanare), Edit. BION, Satu Mare, 2002, pag. 1-675;
4. Nicolae Botnariuc, Victoria Tatole – Cartea ro ie a vertebratelor din România, Edit. Academiei, Bucure ti, 2005;
5. Sârbu A., Smaranda D., Pascale G., Îndrum tor de practic botanic , Carol Karacsonyi, Lacul Cico – S cueni;
6. I. Ghira i colab., 2002, Mapping of Transilvania Herpetofauna, Nymphaea. Folia naturae Bihariae XXIX, pag. 145-201, Oradea.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 0,07 2.183.-Complexul hidrografic Valea Recea

100 Cultivare B 5 - 110 Utilizarea pesticidelor B 4 -
701 Poluarea apei B 10 - 810 Drenaj A 50 -
952 Eutrofizarea A 5 - 954 Invazia unei specii B 2 -
167 Exploatare fara replantare C 3 - 190 Activitati Pasunat agricole si silvice care nu se C 5 -
100 Cultivare B 10 - 140 Pasunatul B 5 +
150 Restructurarea detinerii terenului agricol C 5 - 320 Mine C 1 -
701 Poluarea apei B 3 - 810 Drenaj B 2 -

În jude ul Satu Mare sunt luate m suri provizorii de protec ie pentru propunerile de rezerva ii naturale de interes local Polderul de la Andrid -
Prim ria Andrid i Mla tina de la Pir - Prim ria Pir.Situl Câmpia Ierului pSCI este inclus p
În jude ul Satu Mare nu sunt elaborate regulamentul i planul de management pentru aceast propunere.În documenta iile înaintate c tre
Prim riile Andrid i Pir sunt prev zute m surile de protec ie necesare pân la definitivarea declar rii acestor zone ca rezerva ii naturale
protejate de interes local.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0021_57_Polderul_de_la_Andrid-_vegetatie_de_balta.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSCI0021_57_Polderul_de_la_Andrid_inundat_vedere_generala.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSCI0021_57_Polderul_de_la_Andrid_vedere_generala.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSCI0021_57_Polderul_de_la_Andrid_vegetatie_de_balta2.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSCI0021_57_Polder_de_la_Andrid_-_Cygnus_olor.jpg Man Ioan - APM-SM
K ROSCI0022 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0054 Lacul Dun reni
J ROSPA0039 Dun re - Ostroave
J ROSPA0017 Canaralele de la Hâr ova
F ROSPA0002 Allah Bair - Capidava
J ROSPA0012 Bra ul Borcea
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Canaralele Dun rii

N 44º 24' 36'' E 28º 4' 41'' 25.943 0 133 14 X

RO035 22 Ialomi a
RO023 51 Cons anta
RO032 27 Calara i
40C0 * Tuf ri uri de foioase ponto-sarmatice 1 B B B B
62C0 * Stepe ponto-sarmatice 10 B B B B
alpin
91I0 * Vegeta ie de silvostep eurosiberian cu Quercus spp. 0,38 C C B C
91M0 P duri balcano-panonice de cer i gorun 0,19 B C B C
91AA Vegeta ie forestier ponto-sarmatic cu stejar pufos 0,76 B B B B
92A0 Z voaie cu Salix alba i Populus alba 38 B B A A
92D0 Galerii ripariene i tuf ri uri (Nerio-Tamaricetea i Securinegion tinctoriae) 0,02 C C B C
6440 Paji ti aluviale din Cnidion dubii 0,5 B C B B
91F0 P duri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus 1 B B B B
3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegeta ie tip Magnopotamion sau Hydrocharition 0,01 B C B B

1355 Lutra lutra P? D
1220 Emys orbicularis P C B C B
1219 Testudo graeca P C B C B
1993 Triturus dobrogicus P C B C B
4125 Alosa immaculata P R C B B B
1124 Gobio albipinnatus P C B C B
1160 Zingel streber P B B C B
4127 Alosa tanaica P R C B B B
2555 Gymnocephalus baloni P B B B B
2484 Eudontomyzon mariae P C C C C
1146 Sabanejewia aurata P C C C C
4056 Anisus vorticulus R D
2079 Moehringia jankae V B B A B
2236 Campanula romanica R B A A B
P Allium saxatile A P Asparagus verticillatus A
P Campanula romanica C P Celtis glabrata A
P Festuca callieri A P Gagea bulbifera A
P Iris suaveolens A P Jasminum fruticans A
P Koeleria lobata A P Muscari neglectum A
P Ornithogalum amphibolum C P Paliurus spina-christi A
P Paronychia cephalotes A P Periploca graeca A
P Thymus zygioides A
N14 2 231 P uni

Bine reprezentate sunt habitatele de stânc rie (calcare) i cele cu vegeta ie de margini de ape. Apele fluviului Dun rea constituie un factor
determinant în prezen a unei avifaune bogate i diverse asociate tipurilor de habitate.
Pe teritoriul sitului se gase te rezerva ia arheologic a cet ii Carsium (înfiin at de Traian în anul 103 d.I.H.), rezerva iile geologice Locul
Fosilifer Cernavod i Punctul Fosilifer Movila Banului i rezerva ia geologic i paleontologic Reciful Neojurasic de la Topalu.
Situl prezint o mare diversitate de habitate protejate, de la cele higrofile pân la cele xerofile, incuzînd paji ti , tuf ri uri, p duri,etc.
Între aceste habitate cel mai reprezentativ, atât ca suprafa ocupat în sit (30%) cât i la nivel na ional (11%) este habitatul 92A0 Salix alba
and Populus alba galleries. Acesta include suprafe e importante de arborete excluse, înc de la formare , de la interven ii silvice, ce pot fi
considerate ca p duri virgine (situate în special pe ostroave ), precum i arborete cu arbori seculari (plopi în special) pe suprafe e de ordinul
zecilor de hectare (ex. Ostrovul Turcesc).
Locul secund ca importan îl ocup habitatul prioritar 62C0* Ponto-Sarmatic steppes, ce reprezint aproximativ 2,5% din suprafa a na ional
a habitatului, reprezentat pe unele suprafe e prin stepe primare, inclusiv stepe petrofile pe calcare recifale , cu numeroase specii amenin ate
incluse în lista ro ie na ional (Oltean et al. , 1999).
Cea mai important dintre acestea este specia de interes comunitar Campanula romanica iar cea mai important zon din sit este rezerva ia
natural Celea Mare – Valea lui Ene. Dintre asocia iile endemice de step petrofil trebuie subliniat prezen a cenotaxonilor Sedo hillebrandtii
– Polytrichetum piliferi i Agropyro brandzae – Thymetum zygioidi, r spândite predominant în nordul sitului , între Ghind re ti i Hâr ova.
Habitatul 40C0* Tuf ri uri de foioase Ponto – Sarmatice include i dou asocia ii rare la nivel na ional, de mare valoare conservativ ,
respectiv Rhamno catharticae – Jasminietum fruticantis i Paliuretum spinae – christi, endemice pentru Dobrogea (Sanda, Arcu , 1999).
De i reduse ca suprafa , p durile xeroterme incluse în habitatele 91I0* Vegeta ie de silvostep eurosiberian cu Quercus sp. , 91 M0
P duri balcano-panonice de cer i gorun , 91AA* Vegeta ie forestier cu stejar pufos, prezint o importan deosebit , inclusiv din punct de
vedere paleoecologic, reprezentând ultimele vestigii ale p durilor de coast ce au constituit calea de migra ie a speciilor forestiere din
Peninsula Balcanic spre masivele forestiere din Dobrogea de Nord (Pa covschi, 1967). Cea mai mare parte din aceste p duri este protejat
în rezerva iile P durea Bratca, P durea Cetate i Celea Mare-Valea lui Ene.
De i nu constituie un habitat protejat , arboretele de Celtis glabrata(asocia ia Gymnospermio altaicae- Celtetum glabratae) prezint o
importan tiin ific deosebit , fiind foarte rare i endemice pentru Dobrogea.
Situl constituie principala cale de migra ie a speciilor de plante în general, nu doar a celor forestiere, din Peninsula balcanic spre
Dobrogea de Nord i Delta Dun rii (ex. Periploca graeca), fiind situat i pe una din c ile principale de migra ie pentru p s ri, fapt pentru care a
fost i propus ca SPA. În acela i timp situl constituie o zon vital pentru reproducerea i migra ia sturionilor i a altor specii de pe ti.
Includerea Cursului Dun rii în sit este esen ial pentru asigurarea continuit ii cît i pentru transportul de c tre apele fluviului a organelor de
reproducere (semin e, l stari etc. ) ale diferitelor specii de plante, ce favorizeaz propagarea acestora spre nordul Dobrogei i Delta Dun rii.
-Efectuarea de planta ii în cuprinsul habitatelor 92A0 , 62 CO*, i mai pu in 91AA i 40 C0*, intensitatea acestui factor fiind medie.
- exploat ri forestiere i alte tipuri de lucr ri silvice în habitatele 92 A0 i 91AA, inclusiv cu specii alohtone invazive sau greu de eliminat (ex.
Eleagnus angustifolia, Robinia pseudacacia), toate aceste interven ii fiind de intensitate redus .
- polu ri ale apelor Dun rii, îndeosebi cu hidrocarburi (poten ial i radioactive sau cu metale grele )- intensitate redus .
- dragarea unor sectoare de Dun re (ex. Cochirleni- Cernavod ) i perspectiva efectu rii de astfel de lucr ri i în alte sectoare, urmate de
refularea sedimentelor pe canalele secundare sau depunerea acestoera pe maluri.
- Perspectivele de instalare a unor centrale eoliene în sit i în vecin tatea acestuia .
Activit i i consecin e în interiorul sitului
A- mare, B-medie, C- mic

Grazing - medie; 10%; negativ -neutr (func ie de intensitate)
Forest planting -medie; 30%; negativ
Removal of dead and dying trees - medie; 10%; negativ
Burning - mic 5%; negativ
Hunting – medie; 50%; negativ
Collection - mic 1%; negativ
Trapping, poisoning, poaching: medie; 10%; negativ
Quarries (abandonate)- mic 0,1%; negativ
Dispersed habitations - mic 0,01%; negativ
Disposal of house waste - mic 0,0001%; negativ
Roads , motorways - mic 0,0001%; negativ
Camping and caravans - mic 0,0001%; negativ
Water pollution – mic 0,01%; negativ
Other outdoor sports and leisure activities - mic 0,001%; negativ
Noise nuisance (barje, circula ie naval )- mic 0,001%; negativ
Dykes, embarkments, - mic 5%; negativ
Invasion by a species - mic 0,01%; negativ
Interspecific floral relations- competition – mic 5%; negativ

Quarries - mic negativ
Continous urbanization – mic negativ
Discontinous urbanization – mic negativ
Dispersed habitations - mic negativ
Disposal of house waste - mic negativ
Disposal of industrial waste - mic negativ
Roads , motorways - mic negativ
Electricity lines - mic negativ
Pipe lines - mic negativ
Camping and caravans - mic negativ
Motorized vehicle - mic negativ
Other outdoor sports and leisure activities - mic negativ
Noise nuisance- mic negativ
Dykes, embarkments, artificial beaches - medie; negativ
Aria natural protejat Canaralele de la Hâr ova (monument al naturii) a fost declarat ini ial arie protejat prin DCPJ 425/1970, ulterior prin
Legea 5/2000. Rezerva ia Natural P durea Celea Mare-Valea lui Ene a fost declarat prin H.G. 2151/2004 privind instituirea regimului de
arie natural protejat pentru noi zone.Locul Fosilifer Cernavod (monument al naturii) a fost declarat ini ial arie protejat prin DCPJ
425/1970, ulterior prin Legea 5/2000.Reciful Neojurasic Topalu (monument al naturii) a fost declarat ini ial arie protejat prin DCPJ 31/1980,
ulterior prin Legea 5/2000. Punctul Fosilifer Movila Banului (monument al naturii) a fost declarat ini ial arie protejat prin DCPJ 425/1970,
ulterior prin Legea 5/2000.
Aria natural protejat (monument al naturii categoria III IUCN)Canaralele de la Hâr ova este proprietate de stat (domeniul public i privat al
Prim riei Ora ului Hâr ova). Rezerva ia P durea Celea Mare-Valea lui Ene este proprietate public de stat (fond forestier în administrarea
RNP, D.S. Constan a, O.S. Hâr ova).Ariile protejate Locul Fosilifer Cernavod , Reciful Neojurasic Topalu i Punctul Fosilifer Movila Banului
(monumente ale naturii-categoria III IUCN) apar in domeniului public.
4.6 Documenta ie:
Bucure ti, 1964.
Natura, Seria Biologie, nr. 3/1962
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO03 Categoria III IUCN 0,04 RO04 Categoria IV IUCN 0,01
RO03 Monument al naturii * 0,03 2.352.-Reciful neojurasic de la Topalu
RO03 Monument al naturii * 0,01 2.354.-Locul fosilifer Cernavod
RO03 Monument al naturii * 0,00 2.355.-Locul fosilifer Movila Banului
RO04 Rezerva ie natural * 0,01 2.369.-Canaralele din Portul Hâr ova

J089CL * 0,937 MOROIU
160 Managementul forestier general C 25 0 400 Zone urbanizate, habitare umana A 20 -
504 Porturi A 10 -
100 Cultivare B 15 0 140 Pasunatul A 15 -
400 Zone urbanizate, habitare umana A 15 - 502 Drumuri, drumuri auto A 10 -

Contract Administrare: 153/07.07.2010, Administrator:RNP-ROMSILVA Direc ia Silvic Constan a str. I.C. Br tianu, nr. 250, Constan a, jud.
Constan a 0241 61 10 35, 0372 70 21 00 Fax-0241 61 58 71 office@constanta.rosilva.ro
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0022_66_DSC00429.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0022_66_Locul_fosilifer_Cernavod _.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0022_66_Reciful_neojurasic_de_la_Topalu.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0022_66_strate_fosilifere_Cernavod _.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
B ROSCI0023 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cascada Mi ina

N 45º 45' 23'' E 26º 34' 15'' 219 955 1297 1147 X

RO026 100 Vrancea
6520 Fâne e montane 30 B C A B
9110 P duri de fag de tip Luzulo-Fagetum 15 B C A B
91V0 P duri dacice de fag (Symphyto-Fagion) 15 B C A B

1352 Canis lupus 1-2 i 3-5 i C A C A
1193 Bombina variegata RC C B C C

M Capreolus capreolus 5-10 i A M Cervus elaphus 10-25 i A
M Felis silvestris 3-10 i A

Situl Cascada Mi ina ocup o suprafa de 183,5 ha, situat în bazinul superior al Pârâului Mi ina, afluent al pârâului N ruja. Relieful este
dominat de puternicele procese tectonice din trecut, datorit c rora într-o zon marcat de o pânz de ariaj si o falie invers , s-a format si
Cascada Mi ina cu o rupere de pant de peste 12 m. Desi zona ariei protejate este mai putin studiat , din punct de vedere floristic, au fost
identificate 122 specii de plante superioare a c ror pondere, dup originea fitogeografic , este asem n toare cu aceea intâlnit in ariile
protejate invecinate, din Cheile N rujei : specii eurasiatice - 40 % , europene - 39 %, cosmopolite - 11 %, circumpolare - 6 %, si endemice - 4
%.
Habitatele forestiere specifice acestui etaj : Paduri de tip Asperulo-Fagetum, Paduri de tip Luzulo-Fagetum si Paduri acidofile cu Picea
adapostesc pe lâng numeroasele specii de flor si faun de interes comunitar, popula ii reprezentative de carnivore mari din speciile Ursus
arctos, Canis lupus si Lynx lynx, prioritare pentru desemnarea de arii de protec ie conform Directivei Habitate 92/43/CEE.
In cadrul Re elei ecologice locale de protec ie a carnivorelor mari din judetul Vrancea, situl propus este desemnat ca Zon de protect e
insular cu rol de coridor ecologic (de tip stepping stone) si se suprapune par ial peste Zona de securitate pentru carnivore mari Vrancea Sud.
Valoarea tiin ific i spectaculozitatea peisajului in ansamblu i a Cascadei Mi ina,in special, justific in aceea i m sur interesul stiintific
si cel turistic al arealului, dar reprezint argumente care sus in men inerea i conservarea habitatelor. În cadrul proiectului
LIFE02NAT/RO8576 Conservarea in situ a carnivorelor mari din jude ul Vrancea, au fost realizate act uni de observa ii i de monitorizare
care relev o importan deosebit a zonei pentru popula iile de carnivore mari. S-au identificat rute de deplasare bine definite ale haitelor de
Canis lupus, care se suprapun pe sectoare ale arealului in discutie, fiind utilizate ca zone de tranzit, de hranire sau de ad post i crestere a
puilor. Relieful puternic fragmentat i petrografia asigur , numeroase posibilit i de adapost pentru speciile Ursus arctos i Lynx lynx.
Considerentele pe baza c rora a fost propus acest sit sunt: respectarea Directivelor Habitate i P s ri ale Uniunii Europene; existen a unor
habitate forestiere compacte, protejarea i men inerea integralit ii a trei habitate de interes comunitar. Desemnarea acestui areal ca sit
Natura 2000 se înscrie în procesul de organizare a unei re ele na ionale a ariilor protejate care s acopere întreaga diversitate a ecosistemelor
la nivelul rii, acesta contribuind la prezervarea unor elemente specifice spa iului carpatic de curbur , reprezentat aici de domeniul fli ului.
Mentinerea integralita ii acestui sit este esential pentru asigurarea functionalit ii re elei de protec ie a carnivorelor mari, datorit rolului de
coridor ecologic si zon de refugiu in special pentru ursii care se deplaseaz toamna spre zonele cultivate cu livezi si culturi agricole.
Impactul antropic este redus datorit accesibilit ii dificile a terenului, lipsei drumurilor forestiere, precum i a m surilor de prevenire a
exploat rii de parchete în zon , urmare a instituirii regimului de protec ie ca rezerva ie natural .
Utilizarea terenurilor este dominat de activit ile legate de fondul forestier i cre terea animalelor. In cazul dezvoltarii turismului in
acest areal este posibila perturbarea zonelor favorabile pt carnivorele mari.
Derularea proiectului “Conservarea in-situ a carnivorelor mari din jude ul Vrancea” de c tre Agentia de Protec ie a Mediului Vrancea în
colaborare cu o serie de institu ii locale i Centrul de Cercetare a Mediului si Efectuare a Studiilor de Impact din Universitatea Bucure ti,
finan at de Uniunea European prin programul LIFE Nature, a contribuit la înfiin area Re elei ecologice locale pentru carnivorelor mari din
jude ul Vrancea, in cadrul careia, situl propus, este desemnat ca Zona de protectie insular cu rol de coridor ecologic (de tip stepping stone).
Situl propus a fost declarat arie natural protejat prin Legea nr. 5/2000, dar arealul este protejat ca rezerva ie natural inc din anul 1992,
prin declararea ca zon protejat de interes local (Hotararea Consiliului Jude ean Vrancea nr.12/1992)
Proprietatea terenurilor in cadrul sitului propus este distribuit dupa cum urmeaz : U.a. 24,26,U.P. III Verdele(cf. amenajament 1998)-
RNP, U.a. 37,38,46,47,69,70,U.P. III Verdele(cf. amenajament 1998)-Ob tea Spine ti.
4.6 Documenta ie:
. 1.CIURESCU,St.- 1996- ”Contributii la cunoasterea entomofaunei din ariile protejate ale judetului Vrancea ”. XV Internat. Symp. uber
Entomofaunitik in Mitteleuropa, 22-27 Sept.1996, Iasi, Bul. inf. Soc. lepid. Rom. 1998
2.CIURESCU,St.-1997- ” Comori biogeografice Vrâncene ” ,APM Focsani
3.*** 2003, Raport – „Analiza GAP a sistemului de arii protejate raportat la distributia speciilor de carnivore mari”, proiectul
LIFE02/NAT/RO/8576 – „Conservarea in situ a carnivorelor mari din muntii Vrancei”
4.*** 2003, Raport – „Inventarierea habitatelor populate de Ursus arctos, Lynx lynx, Canis lupus”, proiectul LIFE02/NAT/RO/8576 –
„Conservarea in situ a carnivorelor mari din muntii Vrancei”
5.*** 1996, Raport de cercetare - Studiul complex al ariilor protejate din judetul Vrancea si a situatiei lor actuale, Univ. Alex. Ioan Cuza Iasi
6 *** Planurile de amenajamente silvice i h r ile arboretelor (1:20 000), Direc ia Silvic Vrancea (pentru Ocoalele Silvice incluse în zona de
implementare a proiectului)
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 78,77 2.818.-Rezerva ia natural Cascada Mi ina

501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism C 1 0 502 Drumuri, drumuri auto C 1 -
900 Eroziunea B 5 - 624 Drumetii montane, alpinism, speologie. C 1 0
140 Pasunatul C 30 - 160 Managementul forestier general A 100 0
220 Pescuit sportiv C 2 0 230 Vanatoare C 70 -
501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism C 1 0 502 Drumuri, drumuri auto B 1 0
624 Drumetii montane, alpinism, speologie. C 1 0 900 Eroziunea B 25 -
943 Alunecarile de teren B 2 -

arie protejat atribuit in custodie prin conven ia nr.2/24.08.2004, Asociatiei Obstilor Vrâncene - Ocolul Silvic N ruja.
Plan de management elaborat de custodele ariei protejate.
In present, pentru situl propus, exist un plan de management unitar, elaborat de c tre custodele rezerva iei naturale (AOV- Ocolul silvic
Naruja) dar in conformitate cu prevederile proiectului LIFE05NAT/RO/000170:”Înt rirea sistemului de protec ie a carnivorelor mari din jude ul
Vrancea”, finan at de Comisia European , Agen ia de Protec ie a Mediului are obliga ia elabor rii planurilor de management pentru toate ariile
protejate incluse in re eaua local de protec ie a carnivorelor mari si în re eaua Natura 2000.
Planul de management pentru arealul propus ca sit Natura 2000 va fi elaborat în concordan cu Planul de management al carnivorelor
conceput si aprobat de catre autorit ile publice locale i jude ene în cadrul proiectului LIFE02NAT/RO/8576 :” Conservarea in situ a
carnivorelor mari din jude ul Vrancea”. În prezent prevederile acestui plan de management se aplic si pe suprafa a sitului propus.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0023_68_rosalia_alpina._jpg.jpg Chiriac Silviu - APM-VN
ROSCI0023_68_urs_monitorizat.._jpg.jpg Chiriac Silviu - APM-VN
ROSCI0023_68_urs_monitorizat._jpg.jpg Chiriac Silviu - APM-VN
G ROSCI0024 200612 201101 200706 200812

F ROSPA0129 Masivul Ceahlau
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Ceahl u

N 46º 57' 19'' E 25º 56' 54'' 7.737 666 1877 1158 X

RO014 100 Neam
6520 Fâne e montane 10 A C A A
4060 Tuf ri uri alpine i boreale 1 A B A A
8310 Pe teri în care accesul publicului este interzis 0,5 C C B B
91E0 * P duri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, 0,1 B C A B
Salicion albae)
6110 * Comunit i rupicole calcifile sau paji ti bazifite din Alysso-Sedion albi 1 A B A A
9420 P duri de Larix decidua i/sau Pinus cembra din regiunea montan 3 A A A A
8210 Versan i stânco i cu vegeta ie chasmofitic pe roci calcaroase 0,1 A C A A
3240 Vegeta ie lemnoas cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane 0,1 C C C B
4080 Tuf ri uri cu specii sub-arctice de salix 0,01 C C C B
9180 * P duri din Tilio-Acerion pe versan i abrup i, grohoti uri i ravene 0,01 C C B C
alpin

1354 Ursus arctos RC C B C B
1361 Lynx lynx RC C B C B
1323 Myotis bechsteini R D
1324 Myotis myotis C C B C B
1193 Bombina variegata C C A C A
1166 Triturus cristatus R C A C A
2001 Triturus montandoni RC C A C A
1163 Cottus gobio P P C B C B
4066 Asplenium adulterinum R B A C A
4070 Campanula serrata C C A C A
1902 Cypripedium calceolus R B A C A
1903 Liparis loeselii R B A C A
4116 Tozzia carpathica R C A C A
4097 Iris aphylla ssp. hungarica R B A C A
A Rana temporaria C A A Triturus alpestris P C
I Erebia gorge P C I Sciocoris umbrinus R A
M Capreolus capreolus P C M Cervus elaphus P C
M Chionomys nivalis P C M Dryomys nitedula C A
M Eliomys quercinus R C M Eptesicus serotinus C C
M Erinaceus europaeus P C M Felis silvestris V A
M Lepus europaeus P A M Martes martes P C
M Meles meles RC A M Microtus agrestis P A
M Muscardinus avellanarius C A M Mustela erminea R A
M Mustela nivalis V A M Mustela putorius P A
M Ondatra zibethicus P D M Pipistrellus pipistrellus P C
M Plecotus auritus P C M Rupicapra rupicapra P C
M Sciurus vulgaris C A M Sicista betulina R A
M Sorex alpinus P C M Sorex araneus C C
M Sorex minutus R C M Sus scrofa C A
M Vespertilio murinus R A M Vulpes vulpes C A
P Achillea oxyloba ssp. schurii R D P Aconitum napellus ssp. firmum R D
P Arnica montana C C P Artemisia eriantha R C
P Asperula carpatica V B P Campanula patula ssp. abietina C C
P Cerastium transsilvanicum V B P Cetraria laureri V C
P Draba haynaldii V C P Eritrichium nanum ssp. jankae R B
P Gomphus clavatus V C P Helictotrichon decorum R B
P Hepatica transsilvanica R B P Larix decidua ssp. carpatica R C
P Linum perenne ssp. extraaxillare R D P Onobrychis montana ssp. transsilvanica R D
P Pedicularis baumgartenii R B P Plantago atrata ssp. carpatica V C
P Poa rehmannii R D P Primula elatior ssp. leucophylla C D
P Sarcosphaera coronaria V C P Scabiosa lucida ssp. barbata V B
P Sempervivum montanum ssp. carpaticum V C P Sesleria rigida ssp. haynaldiana R D
P Soldanella hungarica ssp. hungarica R D P Telochistes chrysophthalmus V C
P Thesium kernerianum V B P Thymus bihoriensis R B
P Thymus comosus R B P Typha shuttleworthii R C
P Usnea longissima V C R Anguis fragilis P A
R Coronella austriaca P C R Lacerta agilis C C
R Natrix tessellata R C R Vipera berus V A
N14 3 231 P uni

S-au identificat urmatoarele asociatii vegetale:
Artemisio eriathae- Gypsophiletum petraeae- pe Piatra Lata, Varful Toaca, Ocolasul Mare;
Saxifrago moschatae- Drabetul kotschyi-pe varfurile Toaca si Panaghia;
Potentillo chrysocraspedae- Festucetum airoidis-pe platoul culmii principale a Ceahlaului;
Empetro- Vaccinietum gaultherioidis- pe Ocolasul Mare si platou la Piatra lui Ghedeon;
Scorzonero roseae- Festucetum nigricantis- in subetajul superior al Ceahlaului;
Violo declinatae- Nardetum- in etajul montan superior si subalpin;
Diantho tenuifolii- Festucetum amethystinae- in etajul subalpin;
Seslerio bielzii- Caricetum sempervirentis- pe Ocolasul Mare si Toaca;
Festuco rubrae- Agrostetum capillaris- in pajistile din subetajele montan inferior si mijlociu;
Symphyto cordati- Fagetum- in partea inferioara a muntelui Ceahlau;
Pulmonario rubrae- Fagetum- larg raspandite in muntele Ceahlau;
Hieracio rotundati- Piceetum- la 1100-1700 m altitudine;
Saxifrago cuneifoliae- Laricetum- in rezervatia forestiera Polita cu Crini, pe Piatra cu Apa si pe stancariile de sub Ocolasul Mic;
Rhododendro myrtifolii- Pinetum mugi- pe Piatra Lata de sub Ocolasul Mare, la sud si sud-est de Piatra Ghedeonului, sub versantul estic al
Ocolasului Mare, la intrarea in Jgheabul lui Voda,la sud de Varful Toaca, pe Detunata, la nord si nord-est de Varful Panaghia;
Campanulo abietinae- Juniperetum sibiricae- in etajul subalpin;
Campanulo abietinae- Vaccinietum myrtilli-la limita superioara a molidisurilor.
Flora se caracterizeaza prin 1250 taxoni plante inferioare si 1540 specii de cormofite.Flora vasculara reprezinta 36% din flora României si 65%
din cormofitele judetului Neamt din care 61 specii protejate, monumente ale naturii, endemite, specii rare, relicte ale erei glaciare. Fauna este
reprezentata de numeroase specii de nevertebrate si de vertebrate.
Nevertebratele sunt reprezentate de aproximativ 1100 de specii clasificate în numeroase ordine apartinând claselor de viermi, moluste,
crustacee, miriapode, arahnide si insecte. Vertebratele sunt reprezentate prin:10 specii amfibieni,12 specii reptile,60 specii pasari(ceea ce
reprezinta una dintre cele mai mari diversitati avifaunistice existente în zona montana a României),30 specii de mamifere.
- Accesul auto pe DJ155F ( trei sectoare din drum trec pe teritoriul parcului)
- Taieri ilegale de arbori
- Colectare neautorizata de plante medicinale si fructe de padure
- Constructii neautorizate
- Gestionarea deseurilor de la cabanele si alte utilitati existente in parc
- Alunecari de teren pe taluzuri (DJ 155F si drumuri forestiere)
- Legea nr. 5 privind Aprobarea planului de amenajare a teritoriului national, sectiunea III-a (Zone protejate de interes national), punct 1.0 (
Rezervatii ale bosferei, parcuri nationale si naturale), litera „J” : Ceahlau, judetul Neamt, suprafata: 8 396,00 ha.
- Hotararea nr. 230 din 04.03.2003 publicata in M.O., partea I, nr. 190 din 26.03.2003 privind Delimitarea rezervatiilor biosferei, parcurilor
nationale si parcurilor naturale si constituirea administratiilor acestora, anexa nr. 1, sectiunea III (Hartile rezervatiilor biosferei, parcurilor
nationale si parcurilor naturale si descrierea limitelor, litera „j” – Parcul National Ceahlau, suprafata: 7742,5 ha.
- Contractul de administrare al Parcului National Ceahlau nr. 821/ 31.05.2004. Parti contractante: Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor si
Consiliul Judetean Neamt. Obiectul contractului: administrarea PNC de catre Consiliul Judetean Neamt printr-o structura de administrare
aflata in subordinea sa.
Suprafata totala 7742.5 ha din care padure- 7321.95 ha ( 94.56 %), pasune si gol alpin- 420.5 ha (5.44%).
Padure: 7169.12 ha (97.90%)- RNP Directia Silvica Piatra Neamt
60.5 ha (0.08%)- Mitropolia Moldovei
146.78 ha ( 2%)- Proprietate privata
Pasune: 110 ha (26,15%)- Consiliul Local Ceahlau
4.6 Documenta ie:
1. Burduja C., 1962, Muntele Ceahl u. Flora i vegeta ia. Ocr. Nat., 6, p. 63-92
2. Mititelu D., 1989, La flore vasculaire du mont Ceahl u. An. t. Univ. “Al. I. Cuza” Ia i, t. XXXV, s. IIa, Biologie vegetal (supl.), p. 55-65
3. Sârbu I., Oprea Ad., 1999, Field Report: Studiul complex al ariilor protejate din Moldova. Situa ia lor actual . Jud. Neam , Grant no.
44/MEC
4. Zanoschi V., 1971, Flora i vegeta ia masivului Ceahl u. Tez de doctorat. Univ. Cluj-Napoca
5. Sârbu I., Zundorf H., 1993, Contribu ii la r spândirea speciei Thseium kernerianum Simk. în România. Bul. Gr d. Bot. Ia i, t. 4, p. 111-113
6. Sârbu I., Oprea Ad., 2002, Field Report. National Grassland Inventory-Romania
7. Toma M., col., 1966, Date noi asupra florei micologice a Ceahl ului. An. t. Univ. “Al. I. Cuza” Ia i, Biol., 12 (2): 393-398
8. Burlacu L., 1979, Flora i vegeta ia lichenologic din Masivul Ceahl u. Ocr. nat. nem ene, a VIa Ses. de comunic., Conservarea naturii pe
baze ecologice , Piatra Neam
9. Papp C., 1933, Contribu iune la Bryogeographia Masivului Ceahl u. Bul. Soc. Reg. Rom. Geogr., LII
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO02 Categoria II IUCN 99,29 RO01 Categoria I IUCN 4,76 RO03 Categoria III IUCN 0,01
RO01 Rezerva ie tiin ific * 4,76 2.641.-Poli a cu crini
RO02 Parc na ional * 99,29 J-Ceahl u
RO03 Monument al naturii + 0,01 2.642.-Cascada Duruitoarea

J053NT * ###### POLITA CU CRINI - CEAHLAU
102 Cosire/Taiere B - 150 Restructurarea detinerii terenului agricol B -
140 Pasunatul B 0 164 Curatarea padurii C +
243 Braconaj, otravire, capcane B - 421 Depozitarea deseurilor menajere C -
502 Drumuri, drumuri auto C - 608 Locuri de campare si zone de parcare pentru C 0
rulote
162 Plantare artificiala C 30 + 511 Linii electrice C 0
102 Cosire/Taiere B 10 +
102 Cosire/Taiere B 0 140 Pasunatul B 0
150 Restructurarea detinerii terenului agricol C - 160 Managementul forestier general B 0
170 Cresterea animalelor B - 171 Furajare stocuri de animale C 0
220 Pescuit sportiv C 0 230 Vanatoare B 0
243 Braconaj, otravire, capcane B - 403 Habitare dispersata C 0
421 Depozitarea deseurilor menajere C 0 422 Depozitarea deseurilor industriale C -
501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism C 0 502 Drumuri, drumuri auto C 0
600 Structuri (complexe) pentru sport si odihna A 0 608 Locuri de campare si zone de parcare pentru C 0
rulote
624 Drumetii montane, alpinism, speologie. C 0 690 Alte impacte determinate de turism si recreere C -
ce nu au fost mentionate mai sus
701 Poluarea apei C 0 810 Drenaj C -

Administrator-Consiliul Judetean Neamt, Serviciul de administrare a Parcului National Ceahlau
Constituire si functionare:
HCJ 55/1 sept 2004 privind infiintarea Directiei judetene de administrare a Parcului National Ceahlau si salvare in
Serviciul de administrare a Parcului National Ceahlau a intocmit Regulamentul de organizare si functionare a parcului ce urmeaza a fi aprobat
de Consiliul Stiintific .
Plan de management nu exista.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0024_81_brandusa.jpg Miron Roxana - APM-NT
ROSCI0024_81_Caciula_Dorobantului.jpg Miron Roxana - APM-NT
ROSCI0024_81_Campanula.jpg Miron Roxana - APM-NT
ROSCI0024_81_CASCADA_DURUITOAREA_-_Monument_al_naturii.jpg Miron Roxana - APM-NT
ROSCI0024_81_COLT.jpg Miron Roxana - APM-NT
ROSCI0024_81_Degetar_galben.jpg Miron Roxana - APM-NT
ROSCI0024_81_Dryas_octopetala.jpg Miron Roxana - APM-NT
ROSCI0024_81_FLORI_DE_COLT.jpg Miron Roxana - APM-NT
ROSCI0024_81_Gentiana.jpg Miron Roxana - APM-NT
ROSCI0024_81_Gentiane.jpg Miron Roxana - APM-NT
ROSCI0024_81_Jneapan.jpg Miron Roxana - APM-NT
ROSCI0024_81_Larice,_Zada_sau_Crin.jpg Miron Roxana - APM-NT
ROSCI0024_81_PARCUL_NATIONAL_CEAHLAU-Cascada_Duruitoarea.jpg Miron Roxana - APM-NT
ROSCI0024_81_Virful_Toaca_in_ceata.jpg Miron Roxana - APM-NT
K ROSCI0025 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0097 Pesc ria Cefa - P durea R dvani
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cefa

N 46º 53' 52'' E 21º 39' 5'' 5.268 84 107 93 X

RO061 100 Bihor
alpin
3160 Lacuri distrofice i iazuri 30 B B C B
1530 * Paji ti i mla tini s r turate panonice i ponto-sarmatice 20 B B B B

1318 Myotis dasycneme P P B C A B
1188 Bombina bombina P C B C B
1145 Misgurnus fossilis P C B C B
1134 Rhodeus sericeus amarus P C B C B
4045 Coenagrion ornatum R A B C B
A Hyla arborea P C A Pelobates fuscus RC C
A Rana arvalis P A A Rana dalmatina P A
A Triturus vulgaris C A M Felis silvestris R C
M Ondatra zibethicus RC D M Pipistrellus kuhlii R C
M Pipistrellus nathusii R C P Alisma plantago-aquatica RC D
P Artemisia santonicum ssp. santonicum RC D P Camphorosma annua RC D
P Corydalis cava C D P Elatine alsinastrum C D
P Festuca pseudovina RC D P Iris spuria R A
P Limosella aquatica C D P Lindernia procumbens C C
P Plantago schwarzenbergiana R A P Polygonatum latifolium RC D
P Polygonatum officinale RC A P Puccinellia limosa RC D
P Rorippa amphibia RC D P Rorippa sylvestris spp. kerneri RC D
P Trapa natans R C P Trifolium ornithopodioides V D
P Utricularia neglecta R D P Wolffia arrhiza R D
R Lacerta agilis P C R Natrix natrix RC C
N14 45 231 P uni

Rezervatia natural P durea R dvani din apropierea comunei Cefa si zona helesteelor Cefa, constituie o zon umed cu important
avifaunistic deosebit prin asigurarea conditiilor de pasaj, de hr nire si de cuib rit pentru un foarte mare num r de p s ri protejate pe plan
european si mondial. Aceast zon umed cu important avifaunistic deosebit se afl pe culoarul de migratie avifaunistic Panono - Bulgar
si de asemenea se invecineaz pe frontier cu aria protejat Biharugra, parte component a Parcului National Koros - Maros din Ungaria.
Numeroase specii de plante, animale si habitate se reg sesc pe listele Directivelor P s ri 79/409 CEE si Habitate 92/43/CEE.
Rezervatia natural P durea R dvani din apropierea comunei Cefa si zona helesteelor Cefa, constituie o zon umed cu important
avifaunistic deosebit prin asigurarea conditiilor de pasaj, de hr nire si de cuib rit pentru un foarte mare num r de p s ri protejate pe plan
european si mondial. Aceasta zon umed cu important avifaunistic deosebit se afla pe culoarul de migratie avifaunistic Panono - Bulgar
si de asemenea se invecineaz pe frontier cu aria protejata Biharugra, parte component a Parcului National Koros - Maros din Ungaria.
Numeroase specii de plante, animale si habitate se reg sesc pe listele Directivelor P s ri 79/409 CEE si Habitate 92/43/CEE.
Întinsele suprafete acvatice formate din helesteele pesc resti de la Cefa, atrag numeroase p s ri, mai ales în perioadele de migratie, întreaga
zon constituind un loc de refugiu a avifaunei caracteristica biotopului umed, constituind un loc de popas si de cuib rit, mai ales datorit
conditiilor trofice exceptionale pe care le ofer , cât si prin asezarea geografic favorabil din punct de vedere climatic, prin izolarea relativ si
nu în ultimul rând prin întainderea suprafetelor acvatice.
Pentru reabilitarea siturilor afectate ecologic protejarea siturilor vulnerabile, pentru implementarea proiectelor de cooperare transfrontalier
prin îmbun rea i dezvoltarea infrastructurii privind protec ia mediului, A.P.M. Bihor a încheiat Acord de parteneriat cu Direc ia Silvic Bihor,
ca urmare a inten iei de realizare a proiectului Culoar romano- maghiar de conservare a biodiversit ii, cu sprijinul financiar al Programului
Phare CBC 2003 i al Regiei Natinale a P durilor. Acest proiect sprijin conservarea i dezvoltarea Rezerva iei Naturale R dvani i a zonei
umede a hele teelor Cefa, prin protectia biodiversit ii în regiunea de frontier dintre România i Ungaria. Situl propus reprezint extinderea
Rezerva iei Naturale P durea R dvani cu Helesteele Cefa, în continuarea Ariei protejate Biharugra, Ungaria.
Dec. nr. 251/1981, HCJ. nr. 19/1995, Legea nr. 5/2000
Proprietari: în fond forestier, proprietar Regia Na ional a P durilor. Este situat pe teritoriul administrativ al comunelor Cefa i M d ras; În
prezent, pe structura i dot rile fostei intreprinderi piscicole Cefa - infiin at în 1953 i a cresc toriilor piscicole Cefa, Homorog, T ma da i
R dvani, func ioneaz intreprinderea piscicol S.C. PRO - ACVA S.A.(actual ferma R dvani nu este exploatat ). Complexul piscicol este
organizat în trei ferme: - Ferma Cefa, cu suprafa de 758,8 ha., situat pe teritoriul comunei Cefa, de o parte i de alta a drumului ce leag
localitatea Cefa de satul Atea ; Ferma Homorog, cu suprafa de 117,99 ha., situat pe teritoriul comunei M d ras, între drumul na ional
Oradea - Arad i canalul colector; Ferma T ma da în suprafa de 363,88 ha, situat pe teritoriul comunei Avram Iancu, satul T ma da,
amonte de cantonul Mociar, pe malul drept al canalului colector. Suprafe ele aferente celor trei ferme au raporturi de vecin tate în
exclusivitate cu terenuri agricole. Ferma Cefa, cu care se va extinde Rezerva ia P durea R dvani, cu suprafa de 758,8 ha dispune de 19
hele tee cu suprafa a total a luciului de ap de 615,2 ha., 9 bazine de iernare cu suprafa a total a luciului de ap de 18 ha., 10 bazine de
reproducere cu suprafa a total a luciului de ap de 16 ha., 5 bazine de predesvoltare cu suprafa a total a luciului de ap de 16 ha., 8 bazine
de parcare cu suprafa a total a luciului de ap de 4,6 ha. Hele teele Cefa sunt amenajate pentru cre terea intensiv a pe telui de cultur :
crap în propor ie de 90%, specii fitoplantofage: novac, sânger în propor ie de 8%; specii r pitoare: somn, alau, tiuca, în propor ie de 2%
4.6 Documenta ie:
Zenaida Luncan, 2003 Evolu ia în timp a habitatului natural i Importan a avifaunistic a Zonei umede Hele teele Cefa - Rezerva ia natural
P durea Radvani, Rela ii de parteneriat cu Ungaria pentru conservarea transfrontaliera a culoarului de migra ie avifaunistica Panono - Bulgar,
Analele Universit tii din Oradea. Rozalia Poli -Observa ii asupra avifaunei de la Cefa/1976, Muzeul rii Cri urilor. Universitatea din Oradea
Facultatea de Protec ie a Mediului Bilan de mediu nivel II- S.C. PRO ACVA S.A.1993 S.O.R. Lista avifaunistica Cefa/2002 Ioan Ghira,
Marton Venczel, Severus Covaciu-Marcov, Gyingyver Mara, Paul Ghile, Tiberiu Hartel, Zsolt Torok, Levente Farkas, Tiberiu Racz, Zeno
Farkas, Traian Brad, 2002, Mapping of Transilvanian Herpetofauna, In: Nymphaea. Folia naturae Bihariae XXIX, p. 145-201, Oradea.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural + 0,08 2.194.-Colonia de pasari de la Padurea Rad

J032BH * ###### CEFA - RADVANI

Rezerva ia Natural P durea R dvani este preluat în custodie de DS Oradea, care, prin proiectul Phare CBC” Culoar romano-ungar de
conservare a biodiversit ii”al c rui beneficiar este PN Apuseni are ca scop protec ia biodiversit ii în reg
În primele dou trimestre ale anului 2006 se va depune de c tre Administra ia Parcului Natural Apuseni, documenta ia pentru declararea
Parcului Natural Cefa, pe o suprafa de 5.000 ha, fiind în curs de finalizare Planul de management al Parcului Natural Cefa, obiectiv în cadrul
Proiectului Phare CBC” Culoar romano-ungar de conservare a biodiversit ii”
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0025_47_lacuri_Cefa2_NagyAttila.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0025_47_lacuri_Cefa_NagyAttila.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0025_47_Padurea_Radvani.Goina_Felicia.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0025_84_canal_Cefa1_NagyAttila.jpg Radove Dorina - APM-BH
ROSCI0025_84_Padurea_Radvani_ArthurBotos.jpg Radove Dorina - APM-BH
B ROSCI0026 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cenaru

N 45º 41' 28'' E 26º 46' 57'' 426 509 968 769 X

RO026 100 Vrancea

1354 Ursus arctos 2-3 i 1-2 i C B C B
1352 Canis lupus P 2-5 i C B C B
1361 Lynx lynx P 1-2 i C B C B

1083 Lucanus cervus P C B C C
1087 Rosalia alpina V C B C C
1902 Cypripedium calceolus R C B C B
A Rana dalmatina C A A Rana ridibunda P A
A Rana temporaria P A A Salamandra salamandra RC A
M Felis silvestris 2-4 i A M Meles meles 3-5 i A
P Cardamine glanduligera P A P Carex sylvatica ssp. sylvatica P A
P Cephalanthera rubra P A P Dactylorhiza maculata P A
P Epipactis helleborine P A P Hepatica transsilvanica P A
P Koeleria macrantha P A P Polygonatum verticillatum P A
P Pulmonaria rubra P A P Ranunculus carpaticus P A
P Seseli gracile P A P Symphytum cordatum P A
P Taxus baccata C A P Telekia speciosa P A
P Typha shuttleworthii P A P Valeriana tripteris P A
R Elaphe longissima P A R Lacerta agilis P A
R Vipera berus P A R Zootoca vivipara P A

Diseminat, in p durea de amestec, exist cca. 980 exemplare de tis (Taxus baccata), element atlantic central european, monument al
naturii. Între acestea exist exemplare care înregisreaz pân la 18m. înal ime, i vârste de pâna la 200 ani.
Situl se suprapune unui complex reprezentativ pentru ecosistemele forestiere specifice p durilor de amestec. Situat intr-un areal cu inversiuni
termice frecvente, acest sit prezint o importan deosebit datorit num rului mare de exemplare de Taxus baccata ( aproximativ 1000 de
exemplare pe o suprafa de aproximativ 400 ha) diseminate între arbori seculari de fag si brad.
Exploatarea p durii din bazinele forestiere invecinate poate duce la o schimbare a topoclimatului local, astfel încât sunt posibile schimb ri ale
compozi iei vegeta iei. Deasemeni lucrarile silvice specifice realizate fara masuri speciale de protec ie a arborilor de tisa si a exemplarelor de
arbori seculari reprezint poten iali factori de diminuare a calit ii actuale a habitatului.
O suprafa de 233 ha din acest sit a fost pus sub protec ie înc din anul 1973 prin Hot rârea Consiliului Jude ean Vrancea. Prin Legea nr.
5/2000 suprafa a ariei protejate Cenaru a crescut la 383 ha.
Recent, Direc ia Silvic Vrancea , ICAS Bra ov si APM Vrancea a propus extinderea suprafe ei acestei arii protejate la 414 ha, realizându-se
conexiunea dintre doua trupuri de p dure fragmentate artificial prin activit i de exploatare silvic .
În totalitate, suprafa a se afl in proprietate de stat, in administrarea Direc iei Silvice Foc ani.
4.6 Documenta ie:
1. CONDREA, Ana, RENEA, A. ” Aspecte privind protectia arboretului de Tisa ( Taxus baccata L.) din rezervatia naturala, Cenaru, judetul
Vrancea ” in : Complex Muz. Vrancea- Stud. si Comunicari vol. IX ,Focsani, 1997.
2 HOREANU, Climent., - ” Flora si vegetatia rezervatiei Cenaru” , in rev. Ocrot. Nat. si a Med. ~nconj., Tom 24, nr. 1, Buc., 1980.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 96,47 2.815.-Rezerva ia natural P durea Cenaru

J055VN * ###### CENARU
502 Drumuri, drumuri auto C 1 -
160 Managementul forestier general B 80 0 167 Exploatare fara replantare B 20 -
230 Vanatoare C 30 - 502 Drumuri, drumuri auto C 1 0
943 Alunecarile de teren C 5 -

Aria protejata este atribuita prin conven ia nr.8/13.09.2004, în custodie Directiei Silvice Focsani, fiind administrat de c tre aceast institu ie
înc din anul 2000.
Managementul se realizeaz de c tre, Direc ia Silvic Foc ani, conform Amenajamentului silvic.
In calitate de custode DS Foc ani, a înaintat spre avizare c tre Academia Româna Planul de management al ariei protejate P durea Cenaru.
7. HARTA SITULUI
K ROSCI0027 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0018 Cheile Bicazului - H ma
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cheile Bicazului - H ma

N 46º 44' 27'' E 25º 47' 58'' 7.642 673 1787 1266 X

RO014 43 Neam
RO074 57 Harghita
3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegeta ie tip Magnopotamion sau Hydrocharition 1 C C A C
3260 Cursuri de ap din zonele de câmpie, pân la cele montane, cu vegeta ie din Ranunculion 1 C C B B
7230 Mla tini alcaline 0,01 D
8210 Versan i stânco i cu vegeta ie chasmofitic pe roci calcaroase 0,1 A B A A
Salicion albae)
4060 Tuf ri uri alpine i boreale 1 A C A A
alpin
7220 * Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion) 0,001 B B C B
9410 P duri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea) 60 A C A A
91Q0 P duri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros 1 A A A A
8120 Grohoti uri calcaroase i de isturi calcaroase din etajul montan pân în cel alpin 1 B B B B

1352 Canis lupus 5-10 i C A C C
1361 Lynx lynx 2-4 i C A C B
1307 Myotis blythii P P C B C B
1166 Triturus cristatus C C C C C A C B
4054 Pholidoptera transsylvanica P B A A A
4066 Asplenium adulterinum V C B C B
4070 Campanula serrata R C B C B
A Bufo bufo C A Bufo viridis C
A Rana esculenta C A Rana ridibunda C
A Rana temporaria C A Salamandra salamandra C
A Triturus alpestris C A Triturus vulgaris C
I Astacus astacus C I Parnassius apollo R C
M Capreolus capreolus P D M Cervus elaphus RC D
M Chionomys nivalis P A M Felis silvestris C
M Martes foina C M Martes martes C
M Rupicapra rupicapra 50-75 i A P Achillea oxyloba ssp. schurii A
P Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum B P Aconitum toxicum B
P Alyssum repens ssp. repens B P Androsace arachnoidea A
P Androsace chamaejasme A P Aquilegia nigricans ssp. nigricans A
P Asperula capitata A P Astragalus pseudopurpureus A
P Astragalus roemeri A P Campanula carpatica A
P Centaurea atropurpurea ssp. atropurpurea A P Centaurea kotschyana A
P Centaurea pinnatifida A P Cephalanthera damasonium A
P Cephalanthera rubra A P Cerastium arvense ssp. lerchenfeldianum A
P Cerastium fontanum ssp. macrocarpum A P Cerastium transsilvanicum A
P Cirsium decussatum A P Cirsium furiens A
P Corydalis capnoides A P Crepis conyzifolia A
P Crepis jacquinii ssp. jacquinii A P Dactylorhiza cordigera A
P Dactylorhiza incarnata A P Dactylorhiza maculata A
P Dactylorhiza sambucina A P Daphne cneorum A
P Dianthus carthusianorum A P Dianthus spiculifolius A
P Doronicum carpaticum A P Draba kotschyi A
P Eritrichium nanum ssp. jankae A P Erysimum witmannii A
P Festuca carpatica A P Festuca gautieri B
P Festuca porcii B P Festuca versicolor A
P Galanthus nivalis A P Galium pumilum A
P Gentiana brachyphylla ssp. favratii A P Gentiana cruciata ssp. phlogifolia A
P Gentiana lutea A P Gentiana pneumonanthe A
P Goodyera repens A P Gymnadenia conopsea A
P Gypsophila petraea A P Helictotrichon decorum A
P Hepatica transsilvanica A P Hesperis matronalis ssp. cladotricha A
P Hieracium pojoritense A P Jovibarba globifera ssp. globifera A
P Jovibarba heuffelii A P Juncus thomasii B
P Juniperus sabina A P Jurinea mollis ssp. transylvanica A
P Larix decidua ssp. polonica A P Leontopodium alpinum A
P Linum perenne ssp. extraaxillare A P Listera cordata A
P Listera ovata A P Melampyrum saxosum A
P Microstylis monophyllos A P Minuartia laricifolia ssp. kitaibelii A
P Nigritella nigra ssp. rubra A P Orchis coriophora ssp. coriophora A
P Orchis militaris A P Orchis morio A
P Orchis tridentata ssp. tridentata A P Orchis ustulata A
P Oxytropis carpatica A P Oxytropis halleri ssp. halleri A
P Phyteuma confusum A P Phyteuma tetramerum A
P Phyteuma vagneri A P Pinguicula vulgaris A
P Pinus sylvestris A P Poa molinerii A
P Poa rehmannii A P Poa stiriaca A
P Potentilla rupestris A P Primula elatior ssp. leucophylla A
P Primula farinosa ssp. farinosa A P Primula halleri A
P Pulmonaria rubra B P Ranunculus carpaticus A
P Ribes nigrum A P Saussurea alpina ssp. alpina A
P Saxifraga corymbosa B P Scabiosa columbaria ssp. pseudobanatica A
P Scabiosa lucida A P Scorzonera purpurea ssp. rosea A
P Scrophularia heterophylla ssp. laciniata A P Sedum telephium ssp. fabaria A
P Sempervivum marmoreum A P Sempervivum montanum ssp. montanum A
P Seseli gracile A P Seseli rigidum A
P Sesleria bielzii A P Sesleria heuflerana ssp. heuflerana B
P Silene heuffelii B P Silene nutans ssp. dubia A
P Silene zawadzkii A P Soldanella montana A
P Symphytum cordatum B P Taraxacum nigricans B
P Taxus baccata A P Thlaspi dacicum ssp. dacicum A
P Thymus bihoriensis A P Thymus comosus A
P Traunsteinera globosa A P Trisetum alpestre A
P Trisetum macrotrichum A P Trollius europaeus A
P Vaccinium uliginosum ssp. microphyllum A P Viola alpina A
P Viola dacica A P Viola declinata B
P Viola jooi A P Waldsteinia geoides A
P Waldsteinia ternata A R Anguis fragilis C
R Coronella austriaca C R Lacerta agilis C
R Lacerta vivipara C R Podarcis muralis C
R Vipera berus C
N14 9 231 P uni

Parcul National Cheile Bicazului-Hasmas este situat in mare parte in Muntii Hasmas din grupa centrala a Carpatilor Orientali. Se situeaza pe
raza administrativa a judetelor Neamt si Harghita. Muntii Hasmas sunt formati din calcare dure triasice si jurasice, dolomite, conglomerate
cretacice, conservate sub forma unor inversiuni de relief care domina evident formatiunile de sisturi cristaline de la baza acestora. Cheile
Bicazului au o lungime de cca 8 km si au rezultat in urma adancirii raului Bicaz.Peretii Cheilor Bicazului sunt reprezentati de abrupturile
Suhardului Mic si ale Surducului. Cheile sunt insotite de stanci impresionante, turnuri, piramide (Piatra Altarului).
Fauna parcului este deosebit de bogata atat in ceea ce priveste speciile de vanat cat si alte specii caracteristice zonei montane. Dintre
speciile de pasari amintim: acvila de munte (Aquila chrysaetos), ciocanitoarea de munte (Picoides tridactylus), presura de munte (Emberiza
cia).
Parcul National Cheile Bicazului-Hasmas este supus influentelor antropice: fluxul de turisti, camparea, focul, recoltarea plantelor, zgomotul,
depozitarea necontrolata a deseurilor, practicarea sporturilor extreme, braconajul si comertul ambulant.
Situl propus cuprinde în întregime Parcul Na ional Cheile Bicazului - H ma , desemnat prin Ordinul nr. 7/1990 i prin Legea nr. 5/2000.
Partea din jude ul Harghita a sitului este de 3503 ha. Suprafe ele situate în cadrul Parcului Na ional în procent de 90 % apar in domeniului
public na ional iar 10 % în domeniul privat. Suprafe ele propuse în afara parcului, în marea lor majoritate apar in domeniului privat, apar inând
persoanelor fizice.
4.6 Documenta ie:
1. Flora si vegetatia cormofitelor din Masivul Hasmas,Cheile Bicazului si Lacul Rosu - Nechita N., Ed. Constantin Matasa, Piatra Neamt, 2003
2. Vegetatia din Muntii Hasmas,Cheile Bicazului si Lacul Rosu - Nechita N.,Mititelu D., Stud. Cercet.Muzeului Piatra Neamt, 1996 3. Padurile
Romaniei, Parcuri Nationale si Naturale - Regia Nationala a Padurilor, Romsilva, Bucuresti, 2004 4. Flora si vegetatia judetului Neamt - Chifu
T., Mititelu D., Dascalescu D., Mem. Sect. St. Acad. Rom.,1987
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO02 Parc na ional * 88,88 I-Cheile Bicazului - H ma
RO03 Monument al naturii * 0,03 2.464.-Avenul Lica
RO03 Monument al naturii * 1,10 2.652.-Cheile ug ului
RO04 Rezerva ie natural * 11,38 2.483.-Masivul H ma ul Mare, Piatra Singu
RO04 Rezerva ie natural * 40,30 2.643.-Cheile Bicazului

J053NT * 0,495 CHEILE SUGAULUI - MUNTICELU J045HR * ###### GHEORGHENI
170 Cresterea animalelor B 15 - 243 Braconaj, otravire, capcane B 20 -
421 Depozitarea deseurilor menajere A 10 - 401 Urbanizare continua A 5 -
502 Drumuri, drumuri auto B 1,5 - 624 Drumetii montane, alpinism, speologie. B 15 +
420 Descarcari A 1 -
167 Exploatare fara replantare B - 301 Cariere B -

Parcul National Cheile Bicazului-Hasmas este administrat de catre Directia Silvica Miercurea Ciuc, prin Serviciul de Administrare a Parcului
National Cheile Bicazului-Hasmas - director Cosmin Butnar, tel. 0266/336540;
Regulamentul de organizare si functionare, precum si planul de management au fost intocmite .
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0028 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cheile Cernei

N 45º 39' 8'' E 22º 39' 27'' 577 411 934 667 X

RO053 100 Hunedoara
N14 3 231 P uni

Cheile Cernei se afl în Mun ii Poiana Rusc i sunt s pate adânc în roci metamorfice dure în care se disting cu ochiul liber noduli albi de
feldspat cu diametrul pân la câ iva cm (gnaise oculare). În l imea versan ilor abrup i atinge 200 m. Valea urm re te un aspect sinuos între
pere ii stânco i care, în special în jum tatea sidic , coboar uneori pân în firul apei, nel sând loc pentru potec . Aceste roci apar in
cristalinului getic ( isturi cristaline) i se încadreaz în seria Sebe -Lotru.
Versan ii Cernei în chei sunt acoperi i complet cu vegeta ie forestier , predominând f getele. Compozi ia arboretelor este specific zonei
forestiere de dealuri înalte. Tipurile frecvente de p dure sunt gorunete de stânc rie, gorunete cu Luzula luzuloides, f gete de deal i f gete cu
Rubus hirtus. Prezen a lichenilor indic absen a polu rii.
Gradul de vulnerabilitate este extrem de sc zut. Men ion m pescuitul ca una dintre posibilele cauze ale degrad rii ihtiofaunei.
Situl cuprinde aria natural protejat de interes na ional cu acela i nume, declarat prin Legea 5/2000.
Cu aproxima ie 80% proprietate de stat i 20% proprietate privat .
4.6 Documenta ie:
Doni , N., Popescu, A., Pauc -Com nescu, M., Mih ilescu, S., Biri , I.A., Habitatele din România, Editura Tehnic Silvic , 2005
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 90,00 2.530.-Cheile Cernei

220 Pescuit sportiv C -

Custode: Direc ia Silvic Deva din cadrul Regiei Na ionale a P durilor Romsilva; Str. Mihai Viteazu, nr. 10 Tel. 0254225199, 219746, 224649
Fax: 0254222481, 224599 e-mail:office@silvahd.ro Persoan responsabil : ing. Ognean Eugen
Custodele rezerva iei naturale Cheile Cernei a depus la Academia Român Regulamentul i Planul de management al ariei naturale protejate
în vederea ob inerii avizului.
7. HARTA SITULUI
G ROSCI0029 200612 201101 200706 200812

F ROSPA0132 Muntii Metaliferi
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cheile Glodului, Cibului i M zii

N 46º 1' 42'' E 23º 8' 6'' 735 317 848 559 X

RO071 46 Alba
RO053 54 Hunedoara
9110 P duri de fag de tip Luzulo-Fagetum 40 C C B B
6190 Paji ti panonice de stânc rii (Stipo-Festucetalia pallentis) 10 B C B B
9180 * P duri din Tilio-Acerion pe versan i abrup i, grohoti uri i ravene 0,01 C C C C

1324 Myotis myotis P C B C B
1304 Rhinolophus ferrumequinum P C B C B
4008 Triturus vulgaris ampelensis P C B A B

4097 Iris aphylla ssp. hungarica V C B C B
N14 35 231 P uni

Versantii acestor chei sunt acoperiti in cea mai mare parte cu paduri de fag (Fagus sylvatica) in amestec cu gorun (Quercus petraea. P[durea
este peticita de crestele si stancile de calcar si de areale mici de ierburi si arbusti, in general pajisti de stancarie calcaroasa.
Situl este important pentru conservarea a doua habitate de interes prioritar, unul de paji ti de stânc rie, iar cel lalt de p duri de fag în
amestec cu p duri de gorun. Tot aici se conserv un habitat important pentru specia Myotis myotis.
Situl este vulnerabil dac în viitor se vor dezvolta pe suprafe e mari cariere de exploatare a calcarului.
Situl include în limitele sale 3 rezerva ii naturale de interes na ional (declarate prin legea 5/2000): Cheile M zii, Cheile Glodului, Cheile Cibului.
In cea mai mare parte proprietate de stat.
4.6 Documenta ie:
Cartea Ro ie a vertebratelor din România - Nicolae Botnariuc i Victoria Tatole,
Studiul sistemic al rezerva iilor naturale din jude ul Alba - coordonator dr. Mircea Buz
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 18,91 2.37.-Cheile Glodului
RO04 Rezerva ie natural * 3,21 2.38.-Cheile Cibului
RO04 Rezerva ie natural + 12,35 2.521.-Cheile M zii

102 Cosire/Taiere B 40 + 160 Managementul forestier general A 40 +
100 Cultivare A 5 0 140 Pasunatul B 25 +

Contract Administrare: 204/19.08.2010, Administrator:Asoca ia de Turism i Ecologie Trasc u Corp str M r ti, nr 1, bloc 6, scara A, ap 1, loc
Zlatna, cod 516 100, jude Alba 0258 856 422; 0745 306 805; 0729 134 440; fax-0258 856 422 trasc
Custodele rezerva iei naturale Cheile Madei a depus la Academia Român Regulamentul i Planul de management al ariei naturale protejate în
vederea ob inerii avizului.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0029_47_Cheile.Glodului.1.jpg Moise Silvia - ANPM
B ROSCI0030 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cheile L pu ului

N 47º 27' 35'' E 23º 33' 59'' 1.660 206 566 332 X

RO064 100 Maramure
91V0 P duri dacice de fag (Symphyto-Fagion) 80 B C B B
alpin
Salicion albae)

1193 Bombina variegata P P P D

4014 Carabus variolosus P B B C B
N14 6 231 P uni

Defileu epigenetic considerat unicat în România prin dimensiuni i prin rocile în care se dezvolt ( isturi cristaline cu nivele de calcar i
dolomite metamorfozate). Acesta cuprinde sectoare de tip canion (Vima Mic - S lni a, Buteasa Râu - La Împreun tur ) i are în versan i
custuri stâncoase (Custura Cet elii, Custura Vimei), pere i i pinteni stânco i, cascade (La Pi toare) i pe teri.
Defileu epigenetic stâncos, cu frecvente t uri (sau b l i), zone sculpate de eroziune pe cursul râului, cu adâncime ce uneori dep e te 10-20
m.
In interiorul sitului un impact foarte mare il are poluarea apei.
Situl a fost declarat ca arie natural protejat prin Legea nr. 5 din 2000.
Situl cuprinde atât terenuri proprietate privat cât i proprietate de stat.
4.6 Documenta ie:
Olos Elisabeta, Aspecte de vegeta ie de la Cheile L pu ului. Anuarul Marma ia, seria tiin e Naturale, Baia Mare, 1980, pag. 143-145
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 83,33 2.583.-Cheile L pu ului (între Groape i Î

701 Poluarea apei C 5 - 941 Inundatii B 100 -
943 Alunecarile de teren C 1 0 166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de C 5 0
uscare
167 Exploatare fara replantare A 10 - 243 Braconaj, otravire, capcane B 30 -
390 Minerit si activitati de extragere la care nu se B - 629 Alte activitati sportive si recreative in aer liber C 0
refera mai sus
701 Poluarea apei A 15 - 850 Modificarea functiilor hidrografice B 100 -

Prim riile Tg. L pu , Vima Mic , Boiu Mare, omcuta Mare, Remetea Chioarului, Coa .
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0030_104_Lapus-La_Razoare.jpg Pop Ioan - APM-MM
K ROSCI0031 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0020 Cheile Nerei - Beu ni a
J ROSPA0086 Mun ii Semenic - Cheile Cara ului
J ROSPA0149 Depresiunea Bozovici
J ROSPA0080 Mun ii Alm jului - Locvei
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cheile Nerei - Beu ni a

N 44º 56' 18'' E 21º 50' 1'' 37.719 90 1162 618 X

RO052 100 Cara -Severin
6110 * Comunit i rupicole calcifile sau paji ti bazifite din Alysso-Sedion albi 1 B C B B
6190 Paji ti panonice de stânc rii (Stipo-Festucetalia pallentis) 0,1 B B B B
Brometalia)
alpin
8210 Versan i stânco i cu vegeta ie chasmofitic pe roci calcaroase 0,01 B B A B
8120 Grohoti uri calcaroase i de isturi calcaroase din etajul montan pân în cel alpin 0,1 B C B B
40A0 * Tuf ri uri subcontinentale peri-panonice 2 B B C B
9110 P duri de fag de tip Luzulo-Fagetum 2,2 B C B B
9130 P duri de fag de tip Asperulo-Fagetum 30 A B A A
91E0 * P duri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, 0,3 A B A A
Salicion albae)
91M0 P duri balcano-panonice de cer i gorun 0,3 B C A B
7220 * Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion) 0,001 C C B C
9150 P duri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion 12,3 A B A A
9170 Pãduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum 0,1 B C B B
91K0 P duri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion) 15 A B A A
3260 Cursuri de ap din zonele de câmpie, pân la cele montane, cu vegeta ie din Ranunculion 1 A C A A
8310 Pe teri în care accesul publicului este interzis 15 A B A A
9180 * P duri din Tilio-Acerion pe versan i abrup i, grohoti uri i ravene 0,03 B C B B
91L0 P duri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori) 1 B C B B

1361 Lynx lynx V C A C A
1318 Myotis dasycneme <500 i A B A B
1324 Myotis myotis P R B B C B
1307 Myotis blythii P R B B C B
1310 Miniopterus schreibersi P B B C B
1352 Canis lupus R C B C B
1354 Ursus arctos R C B C B
1138 Barbus meridionalis C B A C B
2511 Gobio kessleri RC C A C B
1146 Sabanejewia aurata R C B C B
1157 Gymnocephalus schraetzer V D
1163 Cottus gobio R C A C A
1160 Zingel streber R B A C B
1122 Gobio uranoscopus C A A C A
2533 Cobitis elongata C A A A A
1093 Austropotamobius torrentium R A B B B
1083 Lucanus cervus R B B C B
1078 Callimorpha quadripunctaria R B B C B
4054 Pholidoptera transsylvanica R B A A A
1044 Coenagrion mercuriale R B B C B
4039 Nymphalis vaualbum P B A C A
1089 Morimus funereus R B B C B
4064 Theodoxus transversalis R B B B B
1087 Rosalia alpina P B B C B
4046 Cordulegaster heros R B A A A
1032 Unio crassus R B A C A
2327 Himantoglossum caprinum R B A C A
A Bufo bufo C C A Bufo viridis R C
A Hyla arborea R C A Rana dalmatina C C
A Rana temporaria C A A Salamandra salamandra C C
A Triturus vulgaris R A F Alburnus alburnus C A
F Lota lota R A I Astacus astacus R C
I Euscorpius carpathicus P? A I Holandriana holandrii R B
I Mecidea lindbergi RC A I Saga pedo R A
M Arvicola terrestris scherman R A M Cervus elaphus R A
M Crocidura leucodon V A M Dryomys nitedula R A
M Eliomys quercinus V A M Micromys minutus R A
M Muscardinus avellanarius R A M Mustela erminea R A
M Myotis mystacinus R A M Myoxus glis R A
M Neomys anomalus V A M Neomys fodiens V A
M Plecotus auritus R A M Plecotus austriacus R A
M Vespertilio murinus R A P Acer monspessulanum R D
P Aconitum moldavicum R D P Aegilops geniculata V D
P Aethionema saxatile V D P Allium moschatum R D
P Athamanta turbith ssp. hungarica R B P Cardamine enneaphyllos V D
P Centaurea atropurpurea R D P Cephalaria laevigata R D
P Cerastium banaticum R D P Ceterach officinarum R D
P Colchicum neapolitanum ssp. haynaldii V D P Corydalis pumila V D
P Crocus banaticus C D P Crocus flavus R D
P Dactylorhiza maculata R D P Dianthus giganteus ssp. banaticus R D
P Dianthus kitaibelii R D P Draba lasiocarpa R D
P Echinops bannaticus R D P Fritillaria montana R C
P Galium purpureum V D P Gymnadenia conopsea C D
P Helleborus odorus R D P Linum uninerve R B
P Ophrys scolopax ssp. cornuta V C P Orchis coriophora ssp. fragrans R D
P Orchis morio ssp. picta R D P Orchis simia V D
P Orchis tridentata R D P Ornithogalum sphaerocarpum V A
P Physocaulis nodosus R D P Picnomon acarna V A
P Ptilostemon afer V A P Rosa stylosa R D
P Ruscus hypoglossum R D P Satureja kitaibelii R D
P Scabiosa columbaria R B P Scutellaria columnae ssp. columnae V A
P Sesleria filifolia R D P Silene flavescens V D
P Smyrnium perfoliatum R D P Taxus baccata V D
P Veronica spicata ssp. crassifolia V D R Anguis fragilis C A
R Coluber caspius R C R Coronella austriaca C C
R Elaphe longissima C C R Lacerta agilis R C
R Lacerta praticola R A R Lacerta viridis C C
R Natrix tessellata C C R Podarcis muralis C C
R Vipera ammodytes C C R Vipera berus P A
N14 6 231 P uni

Începând cu anul 1943 s-a început protec ia p durii din Valea Beu ni a i Nera, obiectivul peisagistic principal fiind cascadele Beu ni a. În
1973 s-a instituit regimul de protec ie asupra versan ilor împ duri i ai dealului Rol, iar în 1982 au mai fost create 3 zone protejate în care nu se
intreprind lucr ri silvice.
Prezint un peisaj deosebit de complex i variat, determinat de alternan a platourilor calcaroase cu depresiuni largi,cu v i puternic adâncite i
culmi cu versan i abrup i, la care se asociaz o gam larg de forme i fenomene carstice. Printre acestea se remarc cheile-de mare interes
tiin ific i peisagistic-s pate de râurile Cara , Nera, etc.;diverse pe teri bogat concre ionate, depuneri de travertin în
albii,exemplu:spectaculoasele cascade ale Beu ni ei.
Principalele habitate în sit sunt habitatele de p dure, habitatele de p uni i fâne e, habitatele cavernicole i habitatele acvatice dintre care 6
habitate de interes comunitar.
Fauna terestr este reprezentat de un num r de 313 taxoni, 29 endemisme, 45 specii rare, din care 119 specii protejate i strict protejate
de legisla ia român i interna ional .
Fauna cavernicol cuprinde 273 specii i subspecii de nevertebrate precum i vertebrate.
Flora este reprezentat de un num r de 1086 specii din care, specii protejate sunt doar în contextul protej rii habitatelor.
Siturile cultural – istorice din sit sunt 6 de suprafa , 24 subterane i 30 de suprafa în zona limitrof .
Habitatele de p dure (f gete) din acest parc unice în Europa, au o mare importan biologic , genotipic estetic i mediogen fiind printre
pu inele f gete care s-au p strat în stare virgin .
În urma cercet rilor f cute s-au identificat 1086 specii de plante superioare prezente în zon , apar inând la 98 familii. Vegeta ia prezint o
deosebit importan tiin ific , aici întâlnindu-se o serie de specii rare, printre care diverse endemisme i specii sudice, unele aflate în
apropierea de limita nordic a arealului european.
Se întâlnesc aici asocia ii vegetale caracteristice pentru partea de sud-vest a rii, cu afinit i cu vegeta ia submediteranean de la sud de
Dun re. Printre cele mai caracteristice se num r f getele cu alun turcesc, tuf ri urile de liliac, mojdrean i scumpie cu numeroase specii
înso itoare saxicole, paji tile de stânc rii i asocia iile pioniere de stânc rii calcaroase.
Au fost identificate un num r de 189 de taxoni de nevertebrate i 124 de taxoni din cadrul vertebratelor, sudul Banatului a permis
p trunderea i ad postirea unei faune cu pregnant caracter mediteraneean. Aici, aceste specii mediteraneene termofile au g sit prin relieful
calcaros, însorit etc condi ii propice de instalare.
Aici exist o diversitate avifaunistica bogata, reprezint locul de odihn i de hran ,dar i refugiul pentru cuib ritul a numeroase p s ri
migratoare, rarit i cum sunt speciile Falco subbuteo i Falco peregrinus
Pe lang toate celelate specii putem spune ca situl Cheile Nerei Beu ni a ad poste te i înc un num r însemnat de carnivore printre care
ursul, lupul, râsul, specii e interes comunitar.
Fauna acvatic - referitor la ihtiofauna râului Nera putem spune c acesta ad poste te o serie de rarit i-Cobitis elongata (fâsa) este una
dintre ele, un al doilea element remarcabil al ihtiofaunei Nerei, este o subspecie aparte de fusar, Aspro zingel (Aspro streber- Pietrar ).
Habitatele naturale din domeniul public al comunelor care includ paji ti i tuf ri uri se caracterizeaz printr-o stare mai pu in favorabil
datorit p unatului, practicat în anumite perioade ale anului când este interzis p unatul i cu un num r de animale pe unitatea de
suprafa mult mai mare decât capacitatea de suport al acestora.
În cazul habitatelor de ape dulci datorit braconajului practicat la pescuit, popula iile unor specii de pe ti au sc zut numeric. În pe teri i grote
se produc înc daune datorit practic rii turismului neorganizat i insuficient controlat.
Ecosistemele terestre sunt afectate în anumite zone restrânse datorit exploat rilor de arbori i a braconajului în urma c rora efectivele de
urs, lup, râs, pisic s lbatic , lilieci sunt în sc dere (în situa ia din 2004 la majoritatea speciilor de interes cinegetic, num rul exemplarelor
sunt mai mici decât efectivul optim).
Pentru nevertebrate dar i pentru plantele caracteristice, principalele amenin ri sunt cauzate de arderea p unilor i într-o mai mic m sur
de p unat.
Principalele amenin ri pentru ecosistemul cavernicol sunt: defri rile, poluarea apelor la suprafa care se subteranizeaz , activitatea
turistic . Prin aceste influen e pot fi afectate speciile de chiroptere strict protejate i speciile de nevertebrate unele fiind endemice.
- Ordinul nr. 7/1990 al Departamentului Silviculturii din Ministerul Apelor , Padurilor si Protectiei Mediului ; - Legea nr. 5/2000- privind
amenajarea teritoriului - sec iunea III Arii Protejate; - H.G. 230/2003- privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcuri nationale si naturale , si
constituirea administratiilor acestora ;
Situl este situat în domeniul public al statului (100%).
4.6 Documenta ie:
B n rescu P., colab., 1979, Viitorul parc na ional Cheile Nerei-Beu ni a, Ocr. nat. med. înconj., 23, 2: 99-104 + 2 foto + o hart ;
Schrött L., 1968, Vegeta ia rezerva iei naturale Cheile Nerei, Ocr. nat., 12, 2: 193-202 + 6 foto + 2 fig.;
Schrött L. 1972. Flora i vegeta ia rezerva iei naturale Beu ni a-Cheile Nerei (Mun ii Aninei). Rezum. tez doct. Bucure ti.;
Borza Al., 1958, Vegeta ia rezerva iei Beu ni a, Ocr. nat., 3: 117-127 + 7 foto
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO02 Categoria II IUCN 97,09 RO05 Categoria V IUCN 0,03 RO01 Categoria I IUCN 18,51
RO01 Rezerva ie tiin ific + 11,10 2.276.-Rezerva ia Cheile Nerei - Beu ni a
RO01 Rezerva ie tiin ific + 5,18 2.277.-Valea Ciclovei - Ilidia
RO01 Rezerva ie tiin ific + 0,73 2.278.-Cheile u arei
RO01 Rezerva ie tiin ific + 0,56 2.279.-Izvorul Big r
RO01 Rezerva ie tiin ific + 0,09 2.280.-Lisovacea
RO01 Rezerva ie tiin ific + 0,85 2.281.-Ducin
RO02 Parc na ional + 97,09 E-Cheile Nerei - Beu ni a
RO02 Parc na ional * 0,00 O-Semenic - Cheile Cara ului
RO05 Parc natural * 0,03 D-Por ile de Fier

J062CS + 1,772 VALEA CICLOVEI-SIMION-ROL J062CS + 11,06 CHEILE NEREI - BEUSNITA
421 Depozitarea deseurilor menajere B - 623 Vehicule motorizate C -
690 Alte impacte determinate de turism si recreere A - 167 Exploatare fara replantare B -
403 Habitare dispersata B - 190 Activitati Pasunat agricole si silvice care nu se C -
243 Braconaj, otravire, capcane B - 140 Pasunatul C 0
300 Extragere de nisip si pietris B - 290 Vanatoare, pescuit sau activitati de colectare B -
180 Incendiere B - 502 Drumuri, drumuri auto C 0
621 Sporturi nautice B - 624 Drumetii montane, alpinism, speologie. A -
608 Locuri de campare si zone de parcare pentru B 0 511 Linii electrice C 0
rulote
241 Colectionare (insecte,reptile,amfibieni…) A - 200 Acvacultura : pe te i scoici B 0
161 Plantare de p dure B +
102 Cosire/Taiere A - 120 Fertilizarea B -
140 Pasunatul A - 151 Indepartarea haturilor si crangurilor C -
164 Curatarea padurii C - 170 Cresterea animalelor A -
180 Incendiere A - 220 Pescuit sportiv A -
230 Vanatoare A - 240 Luare / Indepartare de fauna A -
243 Braconaj, otravire, capcane A - 330 Saline C -
400 Zone urbanizate, habitare umana A - 421 Depozitarea deseurilor menajere B -
502 Drumuri, drumuri auto C 0 511 Linii electrice C 0
623 Vehicule motorizate A - 624 Drumetii montane, alpinism, speologie. B -
900 Eroziunea A -

Responsabil pentru acest sit este Administra ia Parcului Na ional Cheile Nerei-Beu ni a.
Situl nu are plan de management. El va întocmit de administra ia Parcului Na ional Cheile Nerei-Beu ni a pân la 31.05.2006.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0031_326_cascada_Beusnita.jpg Naicu Gabriel - APMCS
ROSCI0031_326_Cascada_Bigar.jpg Naicu Gabriel - APMCS
ROSCI0031_326_Cheile_Nerei.jpg Naicu Gabriel - APMCS
ROSCI0031_326_Izbucul_Bigar.jpg Naicu Gabriel - APMCS
ROSCI0031_326_lacul_ochiul_bei.jpg Naicu Gabriel - APMCS
ROSCI0031_326_Nera_la_Carlige.jpg Naicu Gabriel - APMCS
B ROSCI0032 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cheile Rud riei

N 44º 51' 41'' E 22º 6' 8'' 300 344 874 592 X

9180 * P duri din Tilio-Acerion pe versan i abrup i, grohoti uri i ravene 10 A C A A
91K0 P duri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion) 84 B C A B
8210 Versan i stânco i cu vegeta ie chasmofitic pe roci calcaroase 1 B C B B

1217 Testudo hermanni R C B B B
1138 Barbus meridionalis P D
1088 Cerambyx cerdo P C B C B
1093 Austropotamobius torrentium R C B B B
4066 Asplenium adulterinum R C B C B
A Bufo bufo C A M Capreolus capreolus P A
M Felis silvestris C C M Martes martes P A
P Acinos arvensis P D P Allium flavum C D
P Allium paniculatum ssp. fuscum C D P Dianthus armeria ssp. armeriastrum P A
P Lathyrus latifolius P D P Rubus hirtus C D
P Ruscus aculeatus P A P Stachys recta C D
R Vipera ammodytes C
N14 6 231 P uni

Elementul caracteristic este prezentat de pseudochei s pate în roci metamorfice cu microforme ale exocarstului(lapiezuri),acoperite de
vegeta ie termofil .P durile din arie sunt amestecuri de foioase ( fag,gorun,carpen,salcâm, mo drean),r inoase (pin negru) i amestecuri
foioase cu r inoase i alte elemente diseminate.
Elementul central european se impune la maxim în sensul vitalit ii i al biomasei prin faptul c cuprinde pe cei mai importan i edificatori
dominan i din p durile mezofile : (Fagus sylvatica,Quercus petrae, Carpinus betulus,Acer pseudoplatanusetc). Dintre speciile
sudmediteraneene frecvente în p durile submediteraneene i în tufi urile xerotermofile de tipul ibliacului:Ruscus aculeatus,Potemtilla
micrantha,Cornus mas, Syringa vulgaris etc.
Flora paji tilor xerofile de pe pantele calcaroase este bogat în specii submediteraneene mai frecvente sunt: Stachys germanica, Tunica
saxifraga et.
Vegeta ia prezint o importan tiin ific , aici întâlnindu-se o serie de specii rare, printre care diverse endemisme i specii sudice , unele
aflate în apropierea de limita nordic a arealului european. Se întâlnesc aici asocia ii vegetale caracteristice pentru partea de sud-vest a rii,
cu afinit i cu vegeta ia submediteranean de la sud de Dun re.
Fauna este reprezentat de mamifere: specii de c prior , vulpe, iepure etc.
Fauna ornitologic este reprezentat de specii ca:Bubo Bubo,Falco subbuteo,Strix aluco,etc.
Fauna de reptile este reprezentat prin batricieni, opârle (Lacerta viridis, Lacerta agilis etc)
Impactul turismului asupra asupra sitului este prezent i const în distrugerea vegeta iei (s parea an urilor pentru cort, vetre de foc, lemne
de foc), poluarea solului cu de euri biodegradabile i degradabile , tulburarea faunei datorat prezen ei câinilor înso itori. Aria este predispus
p unatului ilegal,incendiilor care au loc prim vara i toamna,datorit lucr rilor pe care proprietarii de teren din zon le efectueaz .
Rezerva ia Natural Cheile Rud riei a fost înfiin at prin Legea nr.5/2000 i delimitat prin H.G.230/2003,are ca obiectiv protec ia i
conservarea biodiversit ii florei i faunei din aria protejat .
Situl apar ine domeniului public al statului.
4.6 Documenta ie:
Studiu de fundamentare pentru Rezerva ia natural Cheile Rud riei.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 96,02 2.303.-Rezerva ia natural Cheile Rud riei

140 Pasunatul B - 230 Vanatoare B -
161 Plantare de p dure B + 220 Pescuit sportiv B -
243 Braconaj, otravire, capcane B - 250 Luare/Indepartare de flora B -
300 Extragere de nisip si pietris B - 502 Drumuri, drumuri auto C -
608 Locuri de campare si zone de parcare pentru B 0 622 Plimbare,calarie si vehicule nemotorizate C -
rulote
180 Incendiere C - 512 Conducte B 0
140 Pasunatul B 0 167 Exploatare fara replantare C -
170 Cresterea animalelor B 0 230 Vanatoare B -
502 Drumuri, drumuri auto B 0 512 Conducte B 0
608 Locuri de campare si zone de parcare pentru B 0 623 Vehicule motorizate B 0
rulote
629 Alte activitati sportive si recreative in aer liber B 0
Responsabil pentru acest sit este Direc ia Silvic Re i a,Jude ul Cara -Severin.
Situl are plan de management realizat de custodele Direc ia Silvic Re i a,Jude ul Cara -Severin
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0032_326_Cheile_Rudariei.jpg Naicu Gabriel - APMCS
ROSCI0032_326_Cheile_Rudariei1.jpg Naicu Gabriel - APMCS
ROSCI0032_326_Cheile_Rudariei3.jpg Naicu Gabriel - APMCS
ROSCI0032_326_Mori_de_apa_-_Cheile_Rudariei.jpg Naicu Gabriel - APMCS
K ROSCI0033 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0018 Cheile Bicazului - H ma
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cheile ug ului - Munticelu

N 46º 50' 17'' E 25º 50' 24'' 335 660 1382 1020 X

RO014 100 Neam
7220 * Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion) 0,1 A A A A
8210 Versan i stânco i cu vegeta ie chasmofitic pe roci calcaroase 1 A C A A
91Q0 P duri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros 3 A C A B

1354 Ursus arctos R D

1087 Rosalia alpina V D
4097 Iris aphylla ssp. hungarica V B B C B
M Capreolus capreolus P C M Nyctalus noctula R C
M Pipistrellus pipistrellus RC C M Rupicapra rupicapra P C
M Sciurus vulgaris RC C M Sicista betulina RC C
M Vespertilio murinus R C M Vulpes vulpes P A
P Astragalus psedopurpureus RC B P Campanula carpatica R B
P Cratoneuron commutatum R D P Cratoneuron sp. R D
P Dianthus petraeus ssp. petraeus R B P Gymnadenia conopsea R A
P Helictotrichon decorum R B P Hieracium pojoritense R B
P Leucanthemum waldsteinii R B P Poa rehmannii R B
P Silene nutans ssp. dubia RC B P Silene zawadzkii R B
P Symphytum cordatum R B P Thymus comosus R B
N14 2 231 P uni

Situl a fost declarat arie protejata in anul 1971, prin decizia Consiliului Popular Neamt, fundamentarea stiintifica apartinand prof. univ.
dr.geolog Constantin Grasu, pe considerente geologice, paleontologice si geomorfologice.
Masivul Munticelu face parte din complexul carstic al Cheilor Bicazului, fiind situat in N-E Parcului National Cheile Bicazului- Hasmas.
Importanta este determinata de densitatea si varietatea speciilor vegetale si animale de interes comunitar si national.
Citata pentru prima oara in 1933 de catre M. Gusuleac, specia endemica Astragalus pseudopurpureus cuprinde peste 95% din populatiile din
Romania.
Principalele influente antropice sunt:
- taieri ilegale de arbori
- pasunatul
- turismul necontrolat( distrugeri in Pestera Munticelu)
-braconaj ( Rupicapra rupicapra-Capra neagra)
Rezervatia naturala Cheile Sugaului- Munticelu a fost propusa datorita tipurilor de habitate si a diversitatii biologice pe care le adaposteste.
Proprietate de stat- 80%
Proprietate privata- 20%
4.6 Documenta ie:
1.Monumentele naturii din judetul Neamt- Ciobanu M., Grasu C., Ionescu V., 1972
2.Flora si vegetatia judetului Neamt- Chifu T., Mititelu D., Dascalescu D.,1987, Mem. sect. st.Acad. Rom. Bucuresti, 281-302
3. Plante endemice in Flora Romaniei- Dihoru G., Pirvu C., 1987, Ed. Ceres Bucuresti
4. Plante ocrotite din Romania, Ed. Univ. Al.I. Cuza Iasi, 2003
5. Cartea rosie a vertebratelor din Romania-Acad.N. Botnariuc,Dr. V. Tatolea, Bucuresti 2005
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO02 Categoria II IUCN 0,35 RO03 Categoria III IUCN 0,61
RO03 Monument al naturii * 0,11 2.648.-Pe tera Munticelu
RO03 Monument al naturii * 0,50 2.652.-Cheile ug ului

J053NT * 86,54 CHEILE SUGAULUI - MUNTICELU
230 Vanatoare C 5 - 140 Pasunatul C 1 +
243 Braconaj, otravire, capcane C 5 - 624 Drumetii montane, alpinism, speologie. C 25 0
740 Vandalism B 2 - 850 Modificarea functiilor hidrografice A 1 -
943 Alunecarile de teren C 1 0
167 Exploatare fara replantare B - 243 Braconaj, otravire, capcane C -
301 Cariere B - 424 Alte tipuri de depozitari C -

Rezervatia naturala Cheile Sugaului- Munticelu a fost atribuita in custodie in anul 2004 ONG-ului Clubul Montan Roman Piatra Neamt.
Custodele a elaborat regulamentul de organizare si functionare a rezervatiei.
Nu exista plan de management.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0033_81_Turta.jpg Miron Roxana - APM-NT
K ROSCI0034 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0087 Mun ii Trasc ului
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cheile Turenilor

N 46º 36' 14'' E 23º 42' 42'' 134 405 575 492 X

RO063 100 Cluj
40A0 * Tuf ri uri subcontinentale peri-panonice 2 B C B B

1193 Bombina variegata RC D
1149 Cobitis taenia P P C B C B
1078 Callimorpha quadripunctaria RC C B C B
1052 Euphydryas maturna R C B C B
4036 Leptidea morsei R C B C B

I Trochiscocoris rotundatus R D P Allium flavum R A
P Aristolochia clematitis R D P Aurinia saxatilis R D
P Centaurea atropurpurea R B P Medicago minima R D
P Paronychia cephalotes R A P Sempervivum marmoreum R A
P Seseli elatum ssp. osseum V A P Silene otites R D
P Sorbus dacica R B P Sorbus graeca R A
P Spiraea chamaedryfolia C D P Spiraea crenata R A
P Taraxacum hoppeanum R D P Thymus comosus R B
P Viola jooi R B P Waldsteinia geoides V A
N14 15 231 P uni
Cheile Turenilor sunt rezultatul unor fenomene carstice manifestate in calcarele jurasice(tithonice) aflate la contactul Muntilor Trascau- la
poalele Muntilor Petrid, ca o ramificatie laterala a acestora - cu Depresiunea Turda- Alba Iulia, parte componenta a Bazinului Transilvaniei.
Aspectul rezervatiei este acela de canion carstic, in forma de V, peretii de calcar avand inaltimi cuprinse intre 20 m (in dreptul carierei din
Tureni, la intrarea in chei) si 105 m pe traseul cheilor propriu-zise. Distanta dintre pereti creste in a doua jumatate a cheilor, ajungand la 160 m
la iesirea spre Copaceni a cheilor. Lungimea cursului Vaii Racilor, deci si a cheilor este de 1850 m.
Pe platoul carstic situat deasupra Cheilor Turenilor se remarca urmatoarele forme pozitive de relief: Dealul Cheia(540-570), Dealul
Copandului(540-560) si Dealul Turului (20-530), pe versantul stang, iar pe cel drept, Dealul Turenilor si Dealul Ghicenghe(540-580).Pe solul
inierbat care acopera platoul carstic se remarca lapiezuri calcaroase, avand dimensiuni medii de 100/80 cm.
Aria protejata Cheile Turenilor face parte din categoria ariilor protejate Rezervatie Naturala, categorie care corespunde categoriei IV IUCN , si
anume arie de gestionare a habitatelor/speciilor: arie protejata administrata in special pentru conservarea prin interventii de
gospodarire.Scopul Rezervatiilor Naturale este protectia si conservarea unor habitate si specii naturale importante sub aspect floristic,
faunistic , forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic,pedologic, istoric si arheologic, prin elaborarea unor strategii si studii de
impact ecologic de durata scurta, medie si indelungata.
Gradul de conservare a Cheilor Turenilor este relativ bun, data fiind eclipsarea acestui obiectiv de prezenta Cheilor Turzii in apropiere,
acestea fiind tinta afluxului de turisti. Daca factorul turism este mai putin degradant in cazul Cheilor Turenilor, in schimb, alti factori antropici,
cum ar fi pasunatul intensiv si activitatile industriale si-au pus si inca isi pun amprenta asupra acestei zone atat de complexe din punct de
vedere geologic, speologic, biologic, arheologic si peisagistic.
Cheile Turenilor,denumite si Cheile Tureni sau Turului se constitue, incepand cu anul 1993, intr-o rezervatie naturala mixta(floristica,
faunistica, peisagistica) si parc arheologic (terase si pesteri locuite)statutata astfel la nivel local, dat fiind importanta stiintifica si turistica a
acestui obiectiv. Cheile Turenilor au fost declarate Rezervatie naturala si parc arheologic conform Hotaririi Prefecturii judetului Cluj, publicata
in Monitorul Oficial nr.3/1993, la pozitia 51 in Lista rezervatiilor arheologice, parcurilor si monumentelor naturii, la subcapitolul Rezervatii din
judetul Cluj, propuse de catre Oficiul judetean al Patrimoniului Cultural - National, din cadrul Muzeului National de Istorie a Transilvaniei.
Ulterior, prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a zone protejate, Rezervatia
Naturala Cheile Turenilor a dobandit statutul de arie protejata de interes national, fiind listat la pozitia 2342 cu o suprafata totala de 25 ha.
Ocolul Silvic Turda(85ha)- 80%;
I.E.I.A.M.C. Turda < 0,5%;
Proprietate comunala(Sandulesti)< 0,5%;
Proprietate comunala(Tureni) - 19%;
4.6 Documenta ie:
Plan de Management Rezervatia Naturala Cheile Turenilor- intocmit:Vizauer Tibor-Csaba, custodele Rezervatiei Naturale Cheile Turenilor,
Cluj-Napoca 2005.
Directia Silvica Cluj Napoca;
Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Cluj
-harti 1954, 1964 modificata ulterior in urma aplicarii Legii 18/1991;
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 76,99 2.342.-Cheile Turenilor Comuna Tureni

140 Pasunatul A 35 - 180 Incendiere A 20 -
710 Poluare fonica B 5 0 421 Depozitarea deseurilor menajere A 10 -
422 Depozitarea deseurilor industriale A 5 - 701 Poluarea apei A 15 -
703 Poluarea solului A 8 -
140 Pasunatul B 60 0 301 Cariere B 10 -
400 Zone urbanizate, habitare umana A 30 - 421 Depozitarea deseurilor menajere A 10 -

100% arie natural protejat , aflat în custodia Consiliului Jude ean Cluj din anul 2004(cnf.Ord.850/2003).
Rezervatia Naturala Cheile Turenilor a fost luata in custodie de catre Consiliul Judetean Cluj, conform Ordinului Ministerului Agriculturii,
Padurilor, Apelor si Mediului nr. 850 din 27 octombrie 2003 privind procedura de incredintare a administrarii sau de atribuire a custodiei ariilor
naturale protejate, semnand Conventia de custodie cu Agentia Regionala de Protectie a Mediului Cluj-Napoca nr. 8690/13882 din 24 noiembrie
2004.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0034_95_Habitat_8210_-2.jpg Bucin Liliana - APM-CJ
ROSCI0034_95_habitat_8210_-_versanti_stancosi_cu_vegetatie_saxicola.jpg Bucin Liliana - APM-CJ
ROSCI0034_95_Habitat_8210_1.jpg Bucin Liliana - APM-CJ
G ROSCI0035 200612 201101 200706 200812

1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cheile Turzii

N 46º 33' 44'' E 23º 40' 44'' 326 422 796 636 X X

RO063 100 Cluj
6110 * Comunit i rupicole calcifile sau paji ti bazifite din Alysso-Sedion albi 1 B C A A
6190 Paji ti panonice de stânc rii (Stipo-Festucetalia pallentis) 0,1 A C A A
6240 * Paji ti stepice subpanonice 2 B C B B
alpin
6210 * Paji ti uscate seminaturale i faciesuri cu tuf ri uri pe substrat calcaros (Festuco 2 B C C C
Brometalia)
91E0 * P duri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, 3 B C A B
Salicion albae)
8120 Grohoti uri calcaroase i de isturi calcaroase din etajul montan pân în cel alpin 0,2 C C B B
8160 * Grohoti uri medio-europene calcaroase ale etajelor colinar i montan 0,01 B C B B

1305 Rhinolophus euryale P C B B B
1149 Cobitis taenia P P C B C B
4034 Glyphipterix loricatella P A B A B
4030 Colias myrmidone R C B C B
4050 Isophya stysi R B B C B
4012 Carabus hampei P B B C B
1016 Vertigo moulinsiana R B B C B
4020 Pilemia tigrina P C C B
4067 Echium russicum R C A C A
2170 Ferula sadleriana R A A A A
4098 Iris humilis ssp. arenaria V A A C A
1477 Pulsatilla patens R B A C A
4097 Iris aphylla ssp. hungarica R B A C A
4087 Serratula lycopifolia V A A C A
1689 Dracocephalum austriacum R A A B A
A Bufo bufo P A A Bufo viridis P A
A Hyla arborea R A A Rana dalmatina R A
A Rana ridibunda R A A Rana temporaria R A
I Elasmucha ferrugata R D I Lopinga achine P A
I Trochiscocoris rotundatus R D M Capreolus capreolus P A
M Cervus elaphus P A M Lepus europaeus C A
M Martes foina P A M Sciurus vulgaris C A
M Sus scrofa C A M Vulpes vulpes C A
P Achillea pannonica R B P Aconitum napellus ssp. fissurae R B
P Allium obliquum V D P Asplenium lepidum R D
P Cardaminopsis arenosa R B P Carex brevicollis R D
P Centaurea atropurpurea ssp. atropurpurea R D P Centaurea reichenbachii V D
P Centaurea rhenana R B P Cephalaria radiata V B
P Corydalis cava R B P Corydalis solida R B
P Daphne cneorum V D P Dianthus spiculifolius R D
P Dictamnus albus R D P Ephedra distachya R D
P Fallopia dumetorum R B P Festuca rubra ssp. rubra R B
P Festuca rupicola ssp. rupicola R B P Festuca valesiaca R B
P Galanthus nivalis R C P Galium mollugo R B
P Helictotrichon decorum R B P Hieracium wiesbaurianum R B
P Hieracium x brachiatum R B P Inula britannica R B
P Iris humilis R B P Iris pumila ssp. pumila R B
P Jurinea mollis ssp. transylvanica R B P Lactuca viminea V D
P Melampyrum pratense R B P Melica picta R B
P Onosma arenaria V D P Onosma pseudarenaria V C
P Orchis morio R D P Poa badensis R B
P Poa nemoralis R B P Poa pratensis R B
P Potentilla recta R B P Primula elatior ssp. leucophylla R D
P Prunus tenella R D P Saxifraga marginata R D
P Scabiosa columbaria R B P Scabiosa columbaria ssp. pseudobanatica V D
P Seseli elatum ssp. osseum R B P Sorbus borbasii R B
P Sorbus dacica R B P Sorbus torminalis R B
P Spiraea media R D P Taraxacum hoppeanum R B
P Taxus baccata V D P Thalictrum foetidum R D
P Thymus comosus R B P Thymus longicaulis R D
P Viola jooi R D P Viola tricolor ssp. subalpina R B
R Coronella austriaca R A R Elaphe longissima R A
R Lacerta agilis C A R Lacerta viridis C A
R Natrix tessellata P A R Podarcis muralis P A
R Vipera berus R A
N14 46 231 P uni

Rezerva ia natural Cheile Turzii este situat la 7 km vest de municipiul Turda, în extremitatea estica a Masivului Trasc u, în lungul cursului
de ap H date (afluent al râului Arie ).Cheile Turzii sunt chei epigenetice, formate în calcare de vârsta jurasic , a c ror pere i se ridic la
300-320 m fa de nivelul actual al pârâului H date, în cea mai mare parte foarte abrup i, aproape verticali.Se remarc interesante fenomene
endocarstice (grote, pesteri), ceea ce imprim valoarea peisagistic a acestui areal.
Climatul este de tip continental moderat, de dealuri împ durite, cu o temperatur medie anual de 8 C i cu precipita ii medii anuale de 600
ml/mp. Datorit expozi iei versan ilor,pe toate cele 4 direc ii, apar o serie întreag de insule microclimatice, fapt ce a favorizat instalarea i
men inerea unei multitudini de comunit i vegetale i faunistice.
În rezerva ia natural Cheile Turzii s-au semnalat pân în prezent peste 1030 de specii de plante(NYARADY,1939), multe dintre acestea fiind
extrem de importante din punct de vedere stiin ific, prin caracterul lor endemic si/sau rar. În aceast categorie se includ specii cum ar fi:-
Allium obliquum, Thymus iliricus, Aconitum firmum fissurae, Carex digitata piroskana, Ephedra distachya, Ferula sadleriana, Asplenium
lepidum.
Se semnaleaz prezen a mai multor tipuri de asocia ii vegetale, caracteristice mai multor etaje altitudinale:asocia ii stepice, de deal,
montane,de stânc rii. Se pot identifica 9 tipuri de habitate de importan comunitar , din care 5 sunt prioritare si reprezint 42% din suprafa a
total de protec ie.
În ceea ce prive te valoarea avifaunistic a rezerva iei,s-au semnalat în studiile de specialitate peste 111 specii de p s ri, un num r important
dintre acestea fiind incluse în Anexa I a Directivei P s ri 79/CEE/409 sau în alte acorduri interna ionale la care România a aderat.
De i a fost pus oficial sub protec ie înc din 1938 Rezerva ia Natural Cheile Turzii a fost i este în continuare agresat de numero i factori:
-p unatul necontrolat, cu repercursiuni asupra structurii vegeta iei din zon
-turismul necontrolat, cu efecte negative resim ite în grotele din pere ii cheilor, respectiv asupra coloniilor de lilieci
-sporturi extreme de genul escalad , parapantism, ce duc în unele situa ii la deranjarea speciilor de p s ri clocitoare de pe stânc rii;
-exploziile puternice de la carierele de piatr din apropiere -efecte negative asupra pere ilor cheilor (desprinderea unor blocuri de roc ,
distrugerea traseelor de c rare), asupra avifaunei (zgomot, trepida ii);
-poluarea apei, dat fiind prezen a în amonte a localit ii Petre tii de Jos;
-depozitarea necontrolat a de eurilor în amonte i în imediata vecinatate a rezerva iei.
-1938-o prim declarare, prin Jurnalul Consiliului de Mini trii nr. 645;
-1974-reconfirmarea statutului de protec ie, prin Hot rârea Consiliului Popular nr. 648;
-1994-actualizarea listei ariilor protejate de interes judetean, prin Decizia Consiliului Jude ului Cluj nr.147;
-2000-statut de arie protejat de interes na ional, prin Legea nr.5/2000 de amenajare a teritoriului/Sectiunea a III-a, pozitia 2.331, cu o
suprafata de protec ie de 104 ha;
-2004-H.G. 2151/2004,extinderea suprafe ei de protec ie la 324 ha.
1.Proprietate de stat: 70 ha, 21%-Ocolul Silvic Turda;
2.Proprietate comunala:78,5% Comunele Mihai Viteazu,S ndule ti,Petre tii de Jos
3.Proprietate privat : <0,5%
4.6 Documenta ie:
1.Academia Român ,Muzeul Na ional de Istorie Natural Grigore Antipa,Cartea ro ie a vertebratelor din România, Bucuresti 2005.
2.APM Cluj et al.,Documenta ie de fundamentare în vederea extinderii Rezerva iei Cheile Turzii, 2005;
3.Bruum,B. et al.,P s rile din România i Europa-Determinator ilustrat-versiunea romaneasc Munteanu,Dan,Octopus Publishing Group
Ltd.,1999;
4.Fi de caracterizare Corine Biotop Cheile Turzii,1996;
5.Nyarady,Erasmus I.,Enumerarea Plantelor Vasculare din Cheia Turzii, Imprimeria Nationala, Bucuresti ,1939;
6.Ocolul Silvic Turda , Amenajament silvic, UP II Iara;
7.Ocolul Silvic Turda , Amenajament silvic, UP VII Micesti;
8.Olteanu et. al.,Lista rosie a plantelor superioare din Romania, Studii.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 98,39 2.331.-Cheile Turzii

J043CJ * ###### CHEILE TURZII
160 Managementul forestier general B 21 + 620 Activitati sportive si recreative in aer liber C 10 0
140 Pasunatul B 44 - 624 Drumetii montane, alpinism, speologie. C 10 -
625 Planorism, delta plan, parapanta, balon. C 10 - 701 Poluarea apei B 2 -
501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism B 2 0 941 Inundatii C 2 -
140 Pasunatul B 70 - 160 Managementul forestier general B 40 +
301 Cariere B 20 - 400 Zone urbanizate, habitare umana B 14 -
421 Depozitarea deseurilor menajere B 12 - 502 Drumuri, drumuri auto B 10 -
620 Activitati sportive si recreative in aer liber C 11 - 701 Poluarea apei B 30 -
710 Poluare fonica C 10 -

100% arie natural protejat , aflat în custodia Consiliului Jude ean Cluj din anul 2004(cnf.Ord.850/2003).
1.Plan de management pentru aria natural Cheile Turzii (324 ha)-elaborat;
2.Plan de Urbanism-Zona Protejat Cheile Turzii, 1995(104 ha);
3.Regulament general pentru executarea de construc ii i desf urarea unor activit i în zonele naturale protejate de interes jude ean, jude ul
Cluj-emitent Consiliul Jude ean Cluj,1995;
4.Amenajament silvic U.P. nr. II Iara, Ocolul Silvic Turda;
5.Amenajament silvic U.P. VII Micesti, Ocolul Silvic Turda;
6.Plan de Urbanism, Comuna Petre tii de Jos;
7.Plan de Urbanism, Comuna S ndule ti.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0035_95_1-Habitat_de_stancarie.jpg Bucin Liliana - APM-CJ
ROSCI0035_95_2_-_Habitat_de_pestera.jpg Bucin Liliana - APM-CJ
ROSCI0035_95_3-Cuib_Aquila_chrysaetos.jpg Bucin Liliana - APM-CJ
ROSCI0035_95_4-_Acociatie_de_Stipetum_pulcherrimae_1.jpg Bucin Liliana - APM-CJ
ROSCI0035_95_5-Allium_obliquum1.jpg Bucin Liliana - APM-CJ
ROSCI0035_95_6-_Dictamnus_albus1.jpg Bucin Liliana - APM-CJ
ROSCI0035_95_7-Ferula_sadleriana1.jpg Bucin Liliana - APM-CJ
G ROSCI0036 200612 201101 200706 200812

F ROSPA0027 Dealurile Homoroadelor
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cheile Vârghi ului

N 46º 12' 46'' E 25º 32' 31'' 834 556 935 695 X

RO074 75 Harghita
RO073 25 Covasna
8210 Versan i stânco i cu vegeta ie chasmofitic pe roci calcaroase 6,26 B C A B
8310 Pe teri în care accesul publicului este interzis 3 B C A B
91E0 * P duri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, 1,25 C C B C
Salicion albae)
91V0 P duri dacice de fag (Symphyto-Fagion) 44,58 B C C B
6210 * Paji ti uscate seminaturale i faciesuri cu tuf ri uri pe substrat calcaros (Festuco 2 C C B C
Brometalia)

1308 Barbastella barbastellus P 50-100 i 500-800 i C B C B
1310 Miniopterus schreibersi P 20-50 i D
1323 Myotis bechsteini P 70-100 i C C C C
1307 Myotis blythii P 2000-2500 i 1000-1500 i C B C B
1321 Myotis emarginatus P P D
1324 Myotis myotis P 2000-2500 i 1000-1500 i C B C B
1304 Rhinolophus ferrumequinum P 1-3 i D
1303 Rhinolophus hipposideros P 200-250 i 250-300 i B B C C
1355 Lutra lutra P C C C C

1163 Cottus gobio P D
1087 Rosalia alpina P C B C B
4014 Carabus variolosus RC B B C B
1086 Cucujus cinnaberinus P B B C B

I Saga pedo A M Eptesicus serotinus RC C
M Nyctalus noctula 1000-1500 i C M Pipistrellus pipistrellus C C
M Plecotus auritus 100-200 i C M Plecotus austriacus 50-100 i C
N14 11 231 P uni

Cheile Varghisului s-a format în calcarele jurasice ale panzei bucovinice si se intind între varfurile Also si Felso Mal (Vf. Tiva) din nordul
Muntilor Persani. Pe aceasta portiune de cca. 1-2 km lungime si 500-600 m. grosime s-a dezvoltat un relief carstic, cu formele sale de
suprafata si de adancime (doline, pesteri etc.). Cea mai mare pestera este pestera Orban Balazs aflat pe malul stang al paraului Varghis.
Cheile Varghisului reprezinta unul dintre cele mai interesante fenomene naturale din sudul Carpatilor Orientali, in care se regasesc o serie de
elemente naturale de valoare exceptionala din punct de vedere botanic, zoologic, speologic, paleontologic si peisagistic. În flora cheilor, lânga
cele 10 endemite carpatice si daco-balcanice se gasesc populatiile speciilor Cypripedium calceolus si Iris aphylla ssp. hungarica, aflate in
Anexele II si III a Directivei Habitate. Pajistile deschise de stancarii, tufarisurile xeroterme, padurile de grohotisuri si fagetele adapostesc 44
specii de plante protejate pe listele rosii nationale.
Stâncaria salbatica si padurile constituie habitat pentru o fauna extrem de bogata reprezentanta prin 18 specii de animale listate in Anexele II
si III a Directivei Habitate, 9 specii de pasari din Directiva Pasari, respectiv alte 26 specii de animale ocrotite pe plan national si international.
Este remarcabil efectivul populatiei de ursi, estimat la peste 30 de exemplare in timpul iernii. In Cheile Varghisului au fost identificate 17 specii
de lilieci din cele 30 de specii existente in Romania. Colonia speciei Rhinolophus hipposideros este una dintre cele mai mari din tara. Este
remarcabila si diversitatea ridicata a speciilor de lilieci in perioada de reproducere (august-octombrie). Situl adaposteste 8 tipuri de habitate
listate in Anexa I a Directivei Habitate.
Factorii de amenintare care actioneaza asupra sitului pot fi grupati in felul urmator:
1. Turismul necontrolat- prin distrugerea vegetatiei prin campare in locuri nepermise, vetre de foc, taierea arborilor, distrugerea valorilor
arheologice, speologice, geologice etc.
2. Activitati agricole (pasunatul, cositul) exploatarea lemnului, exploatarea calcarului, arderea varului.
3. Constructii neautorizate, case de odihna, anexe gospodaresti (grajd, sura, etc)
4. Poluarea cursurilor de apa, in urma exploatarilor de caolina din Harghita Bai, reziduuri menajere din zona caselor de vacanta din Baile
Selters si Baile Chirui
Situl Cheile Varghisului este ocrotit ca rezervatie naturala mixta, prin Hotârârea Consiliului Judetean Harghita Nr. 162/2005. Este inclusa de
asemenea în Anexa I a Legii Nr. 5/2000.
Începând cu a data de 12 martie 2004, rezervatia naturala este incredintata in custodie Asociatiei Speo-Turistice Lumea Pierduta din Baraolt,
jud. Covasna.
Terenurile care alcatuiesc situl sunt in proprietatea Directiei Silvice Sfantu-Gheorghe, OS Talisoara, composesoratele din localitatatile Meresti
si Varghis, Consiliul local al comunei Meresti jud. Harghita, Consiliul local al comunei Varghis, jud. Covasna. Exista si terenuri in proprietate
privata.
4.6 Documenta ie:
1. Gyarmati, A., 1995, A Vargyas-völgy vegetációja, Eszterházy Károly Tanárképzo Foiskola, szakdolgozat: 1-71.
2. Gyarmati, A., 2000, A Vargyas-völgy mohaflórája, Múzeumi Füzetek 9: 41-45.
3. Kovács, S., 1983, Învelisul vegetal din Cheile Vârghisului (I.). A Vargyasi mészko-sziklaszoros növénytakarója (I.), Aluta. Studii si
Comunic. - Tanulmányok és Közlemények, Sepsiszentgyörgy, XVI-XV: 165-173.
4. Munteanu, D., Miklóssy V., Ratiu F., 1987, Cheile Vârghisului - Monument al Naturii, Ocrot. Nat. Med. Înconj., 2 (31): 133-140.
5. Pal I. - Varga J. 2004, Cercetari piscico-faunistice in Rezervatia Cheile Varghisului, A Csiki Szekely Muzeum Evkonyve, 2005, 335-343
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 69,39 2.485.-Cheile Vârghi ului i pe terile din

J045HR * ###### CHEILE VARGHISULUI
141 Abandonarea sistemelor pastorale A 10 - 608 Locuri de campare si zone de parcare pentru B 20 -
rulote
102 Cosire/Taiere A 25 + 180 Incendiere A 15 -
244 Alte forme de luare(extragere) A 10 - 623 Vehicule motorizate B -
140 Pasunatul B - 230 Vanatoare C -
300 Extragere de nisip si pietris A - 390 Minerit si activitati de extragere la care nu se B -
refera mai sus

Începând cu a data de 12 martie 2004 rezervatia naturala este incredintata in custodie Asociatiei Speo-Turistice Lumea Pierduta din Baraolt,
jud. Covasna.
S-a întocmit regulamentul rezerva iei. Elaborarea planului de management este în curs de realizare de c tre custodele desemnat.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0036_101_Cheile_Varghisului.jpg Gog Mircea - APM-CV
ROSCI0036_54_Cheile_Varghisului.jpg Szabo Szilard - APM-HR
K ROSCI0037 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0082 Mun ii Bodoc - Baraolt
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Ciomad - Balvanyos

N 46º 5' 46'' E 25º 56' 19'' 5.993 640 1244 915 X

RO073 100 Covasna
91D0 * Turb rii cu vegeta ie forestier 1 B C B B

1354 Ursus arctos R R R R C B A B
1361 Lynx lynx R R R R C B C B
1323 Myotis bechsteini 100-200 i 100-200 i C A C A
1324 Myotis myotis 300-500 i 5-20 i C A C A
1307 Myotis blythii 10-20 i 10-50 i D
1308 Barbastella barbastellus 200-500 i 200-500 i C A C A
1352 Canis lupus R C A C B

4054 Pholidoptera transsylvanica P C A A A
P Carex appropinquata R A P Drosera rotundifolia R A
P Empetrum nigrum R A P Thelypteris palustris R A
P Vaccinium oxycoccos R A
N14 3 231 P uni

Relieful se caracterizeaz prin varia ii semnificative de altitudine i înclinare a versan ilor. Acest aspect contribuie semnificativ la distribu ia
habitatelor forestiere. Condi iile geomorfologice, diversitatea speciilor forestiere i reparti ia acestora, au un rol important în conservarea unor
specii importante de flor i faun .
-situl Ciomad Balvanyos se suprapune peste aria protejata cu acel i nume.
-situl este important datorit :
-fenomenelor postvulcanice: cea mai mare mofet din europa cu scurgere de bioxid de carbon de circa 2000mc-zi si o concentra ie de bioxid
de carbon de 98-99%, grote cu emanati ii sulfuroase ,mofete i izvoare cu ape minerale.
-existe ei unor pe teri cum ar fi pe tera Ursului, pe tera Timsos, i pe tera Gyilkos
-plante specifice zonelor ml tinoase-Ligularia sibirica,Drosera rotundifolia, Andromeda polifolia, Empetrum nigrum,
-un peisaj deosebit i o vegeta ie de p duri de conifere în amestec cu foioase.
- zona este intr-o stare de conservare bun ,datorit exploat rii ra ionale a resurselor.
-pericolul care amenin zona ar fi tendin a proprietarilor de p duri (noi împropriet ri i) de a exploata în mod abuziv masa lemnoas f r a se
respecta prevederile din amenajamentele silvice.
-zona a fost desemnat ca arie protejat prin Hot rîrea Consiliului Jude ean Covasna nr. 39/2001.
-suprafe ele de teren aferente sitului constituie atît proprietate privat cît i propritate a Consiliilor Locale.
4.6 Documenta ie:
-este în curs de elaborare documenta ia pentru înaintarea la Academia Rom n , pentru ob inerea avizului.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 0,03 2.486.-Lacul Sfânta Ana
RO04 Rezerva ie natural * 0,07 2.487.-Tinovul Moho

J045HR * 0,131 SFANTA ANA
167 Exploatare fara replantare B - 161 Plantare de p dure B +
230 Vanatoare B - 141 Abandonarea sistemelor pastorale B -
140 Pasunatul B - 402 Urbanizare discontinua B -
690 Alte impacte determinate de turism si recreere A -
140 Pasunatul B - 167 Exploatare fara replantare B 25 -
230 Vanatoare B -
Contract Administrare: 6/22.02.2010, Administrator:Aocia ia VINCA MINOR Sf. Gheorghe, str. Bem Jozef, nr. 2, bl. 3, sc. C, ap. 12, jud
Covasna 40729276214
Situl nu are întocmit plan de management. Nu a fost solicitat pentru a fi preluat în custodie.
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0038 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Ciuca

N 45º 30' 14'' E 25º 57' 10'' 21.864 797 1944 1216 X

RO072 60 Bra ov
RO036 40 Prahova
8120 Grohoti uri calcaroase i de isturi calcaroase din etajul montan pân în cel alpin 0,1 B B B B
8110 Grohoti uri silicioase din etajul montan pân în cel alpin (Androsacetalia alpinae i 0,01 C C B B
3230 Vegeta ie lemnoas cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane 1 A C A A
7220 * Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion) 0,001 A B A A
8210 Versan i stânco i cu vegeta ie chasmofitic pe roci calcaroase 0,05 A C A A
9150 P duri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion 1 B C B B
91E0 * P duri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, 1 A B B B
Salicion albae)
91V0 P duri dacice de fag (Symphyto-Fagion) 50 A C A A
9420 P duri de Larix decidua i/sau Pinus cembra din regiunea montan 3 A A A A
9180 * P duri din Tilio-Acerion pe versan i abrup i, grohoti uri i ravene 0,1 B C A B
91Q0 P duri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros 0,001 C C B C
alpin

1354 Ursus arctos P C A C A
2001 Triturus montandoni RC B B C B
1138 Barbus meridionalis RC D
4036 Leptidea morsei P B B C B
4014 Carabus variolosus R B B C B
4057 Chilostoma banaticum P B B A B
1758 Ligularia sibirica R C A C A
1902 Cypripedium calceolus R B A C A
1379 Mannia triandra RC A B C B
A Hyla arborea P A A Rana dalmatina P A
F Salmo trutta fario RC D I Alopia canescens R B
I Alopia canescens ambigua R B I Alopia canescens caesarea R B
I Alopia canescens haueri R B I Alopia canescens mauritii R B
I Alopia helenae ciucasiana R B I Alopia helenae helenae RC B
I Alopia nefasta P A I Astacus astacus R C
I Campodea magna P B I Deroceras sturanyi P A
I Deroceras turcicum P A I Erebia epiphron P D
I Erebia sudetica R C I Euphydrias maturna R C
I Figites elongatus P B I Panthea coenobita R A
I Pipiza fasciata R A I Xestia ashworthii candelarum R B
I Zygaena exulans R B M Arvicola terrestris scherman R A
M Capreolus capreolus P A M Cervus elaphus C B
M Felis silvestris cretensis RC C M Martes martes P A
M Micromys minutus R A M Muscardinus avellanarius P A
M Rupicapra rupicapra R A M Sorex araneus P A
P Abies alba D P Allium victorialis R D
P Alopecurus pratensis R A P Androsace villosa R B
P Angelica archangelica V D P Anthemis tinctoria ssp. fussii R C
P Armeria alpina V D P Arnica montana C C
P Artemisia eriantha R C P Asplenium adiantum-nigrum R A
P Campanula carpatica R A P Campanula cochlearifolia R D
P Campanula patula ssp. abietina C C P Campanula transsilvanica R D
P Centaurea pinnatifida R B P Cephalanthera damasonium R D
P Cephalanthera longifolia R D P Cephalanthera rubra R D
P Cerastium arvense ssp. lerchenfeldianum R A P Cerastium cerastoides R A
P Cerastium transsilvanicum R D P Chamorchis alpina R D
P Chimaphila umbellata V A P Cirsium furiens R D
P Coeloglossum viride C D P Corallorhiza trifida R A
P Cotoneaster nebrodensis R D P Crepis sibirica V D
P Crocus banaticus V B P Dactylorhiza cordigera R D
P Dactylorhiza incarnata R D P Dactylorhiza maculata C D
P Dactylorhiza sambucina R D P Daphne blagayana R A
P Doronicum carpaticum V D P Empetrum nigrum ssp. hermaphroditum V D
P Epipactis helleborine R D P Epipactis palustris R D
P Eritrichium nanum ssp. jankae V B P Erysimum witmannii R B
P Festuca amethystina R D P Festuca carpatica V D
P Festuca versicolor R D P Galanthus nivalis R C
P Gentiana punctata V C P Gentiana tenella R D
P Gymnadenia conopsea C D P Hepatica transsilvanica R B
P Heracleum carpaticum V D P Heracleum palmatum V B
P Hesperis matronalis ssp. candida R A P Hesperis matronalis ssp. moniliformis R B
P Hesperis nivea R B P Hesperis oblongifolia R C
P Hutchinsia alpina ssp. brevicaulis V D P Jovibarba heuffelii R A
P Koeleria macrantha R B P Larix decidua ssp. carpatica R C
P Leontopodium alpinum R D P Leucorchis albida R D
P Linum perenne ssp. extraaxillare R D P Listera cordata R D
P Lonicera caerulea R D P Lycopodium annotinum R A
P Narcissus poeticus ssp. radiiflorus V D P Neottia nidus-avis R A
P Nigritella nigra ssp. nigra R D P Nigritella nigra ssp. rubra R D
P Onobrychis montana ssp. montana R B P Onobrychis montana ssp. transsilvanica R D
P Ophioglossum vulgatum V D P Orchis mascula ssp. signifera R D
P Orchis militaris R D P Orchis morio R D
P Orchis ustulata R D P Phyteuma confusum V D
P Pinus mugo R D P Pinus sylvestris RC A
P Plantago gentianoides R D P Platanthera chlorantha R D
P Pleurospermum austriacum V D P Primula elatior ssp. leucophylla R D
P Ranunculus carpaticus R D P Ranunculus thora R D
P Rhododendron myrtifolium R D P Rumex scutatus R D
P Salix hastata V D P Salix retusa R D
P Saxifraga bryoides R D P Saxifraga mutata ssp. demissa V B
P Saxifraga pedemontana ssp. cymosa R A P Scabiosa lucida ssp. lucida R B
P Sorbus graeca V D P Taxus baccata V D
P Thesium kernerianum V B P Thlaspi dacicum ssp. dacicum R B
P Thymus bihoriensis V B P Thymus comosus R B
P Traunsteinera globosa C D P Trinia glauca R A
P Typha shuttleworthii V C P Veronica baumgartenii V D
P Viola dacica V D P Viola tricolor R A
P Waldsteinia geoides R D R Coronella austriaca R A
R Lacerta vivipara P C R Podarcis muralis R A
N14 4 231 P uni

Teritoriul nepopulat, cu o form circular în suprafa de 22.209 ha, cu centrul situat la intersec ia meridianului de 45030’26’’ cu paralela de
25058’37’’, se localizeaz în regiunea biogeografic alpin , în sectorul Carpa ilor de Curbur din ecoregiunea Carpa ilor Orientali, între 795 i
1.934 m alt. i e dispus într-un domeniu conglomeratic relictar reprezentat prin forme insolite. Golul subalpin, cu peisajul s u romantic
ruiniform cu o uimitoare for de seduc ie, este înconjurat succesiv i descendent de coroana p durilor relictare de molid i larice, pure i
amestecate, urmate de amestecuri de r inoase i foioase i de f gete pure. Fondul forestier (15.720 ha - 69 %, din care peste 3.400 ha
p duri virgine i cvasivirgine - 22 %) concentreaz un complex de ecosisteme preponderent naturale (77 %), cu o diversitate remarcabil i cu
o abunden local de 210-250 ori mai mare fa de media specific fondului forestier na ional. Din suprafa a total a paji tilor (6.429 ha),
cele subalpine (2.606 ha) concentreaz peste 1.000 specii de plante, fungi i licheni (62 % din inventarul acestor grupe de specii ale parcului),
inclusiv toate endemitele vegetale i majoritatea celor rare i foarte rare.
Situl apar ine pu inelor teritorii cu o valoare foarte înalt a biodiversit ii. Astfel, de i ocup abia 0,09 % din suprafa a rii, cuprinde o
impresionant diversitate ecologic i biologic provizoriu inventariat , reprezentat prin: 12 grupe de ecosisteme, 15 din cele 212 tipuri de
sta iune forestier identificate în ar , amplasate în 3 din cele 9 etaje fitoclimatice forestiere, 38 din cele 306 tipuri de p dure, grupate în 8 din
cele 50 forma ii forestiere, cu 16 tipuri de ecosisteme forestiere constituite din p duri virgine i cvasivirgine i 22, respectiv 24 % tipuri de
habitate naturale protejate de interes comunitar, din care 5, respectiv 19 %, prioritar protejate; 3.347 specii, din care 1.738 specii animale
(mamifere – 60, p s ri – 148, reptile – 5, amfibieni – 11, pe ti – 6, nevertebrate – 1.508), 1.200 specii vegetale (spermatofite – 1.040,
pteridofite – 37, briofite 123) i 409 specii de fungi i licheni (fungi – 4, licheni - 409). Din acestea, 334 specii (10 %) sunt protejate prin legi
române i comunitare, din care: 182 specii animale (mamifere – 16, p s ri – 142, reptile – 5, amfibieni – 8, pe ti – 2, nevertebrate - 9) i 152
specii vegetale, din care: spermatofite – 148, pteridofite – 4; 85 taxoni endemici, din care 47 animali (reptile – 1, amfibieni – 1, pe ti – 1,
nevertebrate 44, din care: lepidoptere – 35, coleoptere –1, gasteropode - 8). Din totalul speciilor provizoriu inventariate, 47 se încadreaz în
Anexa 3 din Legea nr. 462/2001 „Specii de plante i animale a c ror conservare necesit desemnarea ariilor speciale de conservare i a ariilor
de protec ie special avifaunistic ”, alte 115 specii se încadreaz în Anexa 4 „Specii de animale i plante care necesit o protec ie strict ”, iar
alte 32 specii în Anaxa 5 „Specii de plante i animale de interes comunitar ale c ror prelevare din natur i exploatare fac obiectul m surilor
de management”.
Solul superficial i scheletic, de pe versan ii cu pante excesive i cu substratul friabil din zona subalpin este expus eroziunii i erodat, proces
omniprezent, în cre tere alarmant , provocat de:- incendierea vegeta iei lemnoase i semilemnoase;- t ierea ras a p durilor;-
suprap unarea abuziv - practicarea f i a turismului primitivist, necontrolat etc.Biodiversitatea este expus i supus unei erod ri
progresive provocat de:- braconaj;- p unatul generalizat; - „igienizarea” p durilor, soldat cu extragerea exemplarelor de „Arbor
ecologicus”, microhabitate specifice pentru avifauna migratoare i entomofauna specific protejate;- exterminarea pr d toarelor protejate în
extinc ie (vidra etc.);- recoltarea speciilor de plante rare i protejate;- recoltarea ira ional a fructelor de p dure, lichenilor, ciupercilor,
plantelor medicinale etc.Degradarea ireversibil a peisajului natural prin:- extinderea zonei intravilane i împânzirea acesteia cu construc ii
lipsite de gust;- gestionarea în discordan cu legile naturii a enclavei afectat cabanei turistice Muntele Ro u;- vandalizarea zonei cabanei
Ciuca , odinioar una din cele mai frumoase din Carpa i;- potecirea golului alpin; - cre terea semis lbatic a hergheliilor de cai;- poluarea
cu resturi menajere a solului, apelor etc;- colmatarea cheilor etc.Pericole poten iale, ce pot contraveni intereselor de viitor, sunt prefigurate de
inten ia: - capt rii izvoarelor, de i se tie c Masivul Ciuca , la peste cca. 1250 m alt. e sec;- amenaj rii pârtiilor de schi care afecteaz
stabilitatea p durii la efectele eoliene canalizate pe deschiderile practicate în masivul forestier etc.Impacturile susmen ionate atenteaz
asupra resurselor naturale strategice, între care se situeaz peisajul natural nealterat. Acesta este i r mâne una dintre marile surse
poten iale de atrac ie a valutei nepoluante ale României cu care nu se pot face compromisuri.
Necesitatea conserv rii bunurilor naturale i a stop rii interven iilor umane distructive impun constituirea i gestionarea teritoriului Mun ilor
Ciuca în cadrul unui parc na ional. Acest lucru a fost luat in considerare de APM PH atunci cand a initiat demersurile pentru desemnarea
acestor munti ca arie naturala protejata cu statut legal.In prezent se afla in lucru la ICAS Bucuresti studiul de fundamentare pentru Parcul
National Ciucas. Prin Legea 5/2000 a fost desemnata o rezervatie naturala, Tigaile Mari,ce va fi inclusa in viitorul parc national.
Procentual structura proprietatii pentru situl din Masivul Ciucas este:
79.3% - proprietate publica nationala
17% - proprietate publica locala
0.1 - proprietate privata(persoana fizica)
3.6 - proprietate privata (persoana juridica)
Sursa: Studiu privind constituirea Parcului National Ciucas Stoiculescu 2005
Situatia prezentata nu cuprinde situatia retrocedarilor conform legii 247/2005.
4.6 Documenta ie:
1. Ciuc M., Flora i vegeta ia paji tilor din Mun ii Ciuca , Ed.Academiei RSR 1984
2. Ciuc M., Beldie Al., Flora Mun ilor Ciuca -determinator plante vasculare, Ed.Academiei RSR 1989
3. Stoiculescu C., State forest territory of the Ciuca mountains, a future national park, Univ.Buc.-Gr dina Botanic ‘D.Brandza’, AHB
Buc.1999
4.Academia Romana,Institutul de Biologie - Lista Rosie a Plantelor Superioare din Romania, nr.1/1994
5. Grossu Al., Gasteropodele din România –Compendiu,IPCT SA Bucure ti 1993
6. Drugescu C., Zoogeografia României, Ed. ALL 1994
7. St noiu I.,Bobârnac B.,Cop cescu S.,Fluturi din România,Ed.Scrisul Românesc 1979
8. Societatea Ornitologic Român , P s rile din România i Europa-determinator ilustrat, Octopus Publishing Group Ltd 1999
9. Munteanu D., Rolul molidi urilor carpatine în conservarea unor elemente avifaunistice de taiga, Rev.Ocrotirea Nat. i a Med. Înconj.nr.1,
Ed.Academiei Rom.1993
10.Academia Romana,Muzeul National de Istorie Naturala Grigore Antipa - Cartea Rosie a Vertebratelor din Romania, Bucuresti 2005
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


J049BV + 2,28 TIGAILE DIN CIUCAS
141 Abandonarea sistemelor pastorale B #### - 160 Managementul forestier general B 60 -
166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de B 60 0 171 Furajare stocuri de animale A 15 -
uscare
200 Acvacultura : pe te i scoici C #### 0 180 Incendiere A #### -
230 Vanatoare B 30 - 240 Luare / Indepartare de fauna B 1 0
250 Luare/Indepartare de flora A 15 - 403 Habitare dispersata B 1 -
500 Retele de comunicare C 0 501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism C #### -
511 Linii electrice C 0 530 Imbunatatirea accesului la zona A 0,5 -
608 Locuri de campare si zone de parcare pentru B##### - 624 Drumetii montane, alpinism, speologie. C 10 0
rulote
190 Activitati Pasunat agricole si silvice care nu se A 0,5 - 690 Alte impacte determinate de turism si recreere A 5 -
refera la cele de mai sus ce nu au fost mentionate mai sus
740 Vandalism A##### - 900 Eroziunea B 0,5 -
948 Incendiu C #### - 251 Pradarea statiunilor floristice(rezervatiiile A #### -
floristice)
944 Furtuni, cicloane B - 943 Alunecarile de teren B -
170 Cresterea animalelor A #### - 140 Pasunatul A 10 -
401 Urbanizare continua B 5 - 512 Conducte C 0
102 Cosire/Taiere A 10 -
140 Pasunatul A 20 - 160 Managementul forestier general B 30 -
170 Cresterea animalelor A 5 - 400 Zone urbanizate, habitare umana A 5 -
424 Alte tipuri de depozitari B 1 - 500 Retele de comunicare C 0,5 0
502 Drumuri, drumuri auto B 0,5 - 512 Conducte C 0,1 0

In jud.Prahova teritoriul sitului este pe raza comunei Maneciu. Padurea aflata in proprietate publica de stat este gestionata de Directia Silvica
Ploiesti prin OS Maneciu.
Deoarece suprafata sitului este acoperita in cea mai mare parte de fondul forestier, managementul pt.jud.Prahova este asigurat de catre RNP
ROMSILVA-Directia Silvica Ploiesti (str.Iuliu Maniu nr.3,director ing.Zecheru Dumitru,tel.0244-597846).
Existen a parcului national Ciuca poate fi un bun mod de revitalizare a economiei rurale din zon . Turismul, planificat i administrat
pentru a fi durabil, poate aduce beneficii atât ariei protejate cât i comunit ilor locale, prin înviorarea culturilor tradi ionale, a industriei
manufacturiere, limitând astfel implicarea popula iei în industria lemnului cu conota ii negative pentru conservarea p durilor. Este vitala
declararea zonei ca parc national pentru realizarea unui management unitar. La nivelul sitului 1115,6 ha de padure din jud.Prahova (anul 2004-
din amenajamentele silvice)sunt declarate de interes stiintific, de ocrotire a genofondului si a ecofondului, fiind administrate in consecinta.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0038_102_Ciucas,martor_de_erozioune.jpg Anea Nicolae - APM-PH
ROSCI0038_102_Ciucas,panorama,paduri_foioase_si_conifere.jpg Anea Nicolae - APM-PH
ROSCI0038_102_Ciucas,_Juniperus_communis.jpg Anea Nicolae - APM-PH
ROSCI0038_102_Ciucas,_mozaic_de_habitate.jpg Anea Nicolae - APM-PH
ROSCI0038_102_Ciucas,_padure_de_conifere.jpg Anea Nicolae - APM-PH
ROSCI0038_102_Ciucas,_pad_de_conifere_pe_versanti_stancosi.jpg Anea Nicolae - APM-PH
ROSCI0038_102_Ciucas,_pajiste,_pad_de_foioase_si_conifere.jpg Anea Nicolae - APM-PH
ROSCI0038_102_Ciucas,_pajiste_alpina.jpg Anea Nicolae - APM-PH
ROSCI0038_102_Ciucas,_pajiste_cu_tufarisuri.jpg Anea Nicolae - APM-PH
ROSCI0038_102_Ciucas,_pajiste_si_vegetatie_chasmofitica.jpg Anea Nicolae - APM-PH
ROSCI0038_102_Ciucas,_panorama.jpg Anea Nicolae - APM-PH
ROSCI0038_102_Ciucas,_stancarie_cu_vegetatie_chasmofitica.jpg Anea Nicolae - APM-PH
ROSCI0038_102_Ciucas,_vedere_dinspre_Cheia.jpg Anea Nicolae - APM-PH
ROSCI0038_102_Ciucas,_vedere_generala.jpg Anea Nicolae - APM-PH
ROSCI0038_102_Ciucas,_vegetatie_pe_stancarie.jpg Anea Nicolae - APM-PH
ROSCI0038_102_Ciucas,_versanti_cu_conifere.jpg Anea Nicolae - APM-PH
ROSCI0038_102_Ciucas,_zona_cu_Juniperus.jpg Anea Nicolae - APM-PH
ROSCI0038_102_Ciucas.jpg Anea Nicolae - APM-PH
ROSCI0038_102_Ciucas.Pad_de_conifere_si_martor_de_eroziune.jpg Anea Nicolae - APM-PH
ROSCI0038_102_Ciucas_,vegetatie_pe_stanci.jpg Anea Nicolae - APM-PH
K ROSCI0039 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0013 Calafat - Ciuperceni - Dun re
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Ciuperceni - Desa

N 43º 53' 58'' E 23º 5' 38'' 39.765 2 65 36 X

RO041 100 Dolj
3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegeta ie bentonic de specii de Chara 2 B B B B
3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegeta ie tip Magnopotamion sau Hydrocharition 1 A C B B
92A0 Z voaie cu Salix alba i Populus alba 3 B B B B
91F0 P duri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus 0,1 C C C C
3130 Ape st t toare oligotrofe pân la mezotrofe cu vegeta ie din Littorelletea uniflorae i/sau 1 A B B B
6120 * Paji ti xerice pe substrat calcaros 30 A A B B
91I0 * Vegeta ie de silvostep eurosiberian cu Quercus spp. 0,5 B C B B
2160 Dune cu Hippophae rhamnoides 0,5 A B B A
2190 Depresiuni umede intradunale 0,08 A C B A

1355 Lutra lutra V C B C B
1188 Bombina bombina V D
2522 Pelecus cultratus RC D
1149 Cobitis taenia RC D
1157 Gymnocephalus schraetzer R C B B B
2555 Gymnocephalus baloni P?
1130 Aspius aspius RC D
1124 Gobio albipinnatus R D
1145 Misgurnus fossilis R C A C A
1134 Rhodeus sericeus amarus RC D
4013 Carabus hungaricus P D C B C
1089 Morimus funereus P C B C B
4056 Anisus vorticulus R B B C B
2285 Colchicum arenarium R A B A B
1516 Aldrovanda vesiculosa P?
A Bufo bufo C A Bufo viridis C
A Hyla arborea C A Pelobates fuscus C
A Pelobates syriacus C A Triturus vulgaris A
P Abutilon theophrasti C P Acer campestre C
P Adonis aestivalis V A P Alnus glutinosa C A
P Althaea officinalis R C P Anthriscus caucalis C
P Anthriscus cerefolium V A P Anthriscus sylvestris C
P Arenaria serpyllifolia V A P Astragalus contortuplicatus C
P Astragalus onobrychis P C P Azolla filiculoides A
P Betula pendula A P Carpinus orientalis A
P Celtis australis A P Cerastium glomeratum V A
P Ceratophyllum demersum P A P Ceratophyllum submersum P A
P Chamaecytisus danubialis A P Chelidonium majus A
P Chenopodium album P A P Chenopodium botrys C
P Chenopodium multifidum A P Chenopodium murale A
P Chenopodium opulifolium C P Chenopodium rubrum A
P Chenopodium strictum C P Clematis integrifolia A
P Clematis vitalba V A P Corispermum nitidum C A
P Coronilla varia V C P Daucus broteri A
P Daucus carota P C P Dianthus giganteiformis C
P Equisetum arvense C A P Erodium cicutarium P A
P Erodium hoefftianum V C P Eryngium campestre P A
P Eryngium planum C P Euphorbia agraria A
P Euphorbia chamaesyce V A P Euphorbia helioscopia V C
P Euphorbia palustris R C P Falcaria vulgaris C
P Fallopia convolvulus P A P Ficus carica A
P Genista tinctoria A P Geranium lucidum C
P Geranium molle P C P Geranium pusillum V C
P Glycyrrhiza echinata V A P Goniolimon besseranum A
P Goniolimon tataricum V C P Gypsophila muralis P C
P Gypsophila paniculata V C P Herniaria hirsuta P C
P Holosteum umbellatum C P Hypericum rumeliacum R A
P Lathyrus aphaca P A P Lathyrus hirsutus C
P Lathyrus latifolius A P Lathyrus nissolia A
P Lathyrus tuberosus V C P Lavatera thuringiaca R C
P Linum perenne C P Lotus corniculatus P C
P Lythrum salicaria C A P Malus sylvestris C
P Malva sylvestris C P Medicago minima P A
P Medicago rigidula A P Medicago sativa ssp. falcata C
P Minuartia glomerata R C P Mollugo cerviana R A
P Morus alba P C P Myosoton aquaticum P C
P Myriophyllum spicatum P A P Myriophyllum verticillatum C A
P Nuphar lutea P A P Nymphaea alba C A
P Oenanthe banatica V C P Ononis arvensis V C
P Ononis spinosa V C P Ophioglossum vulgatum A
P Papaver dubium V A P Papaver rhoeas P A
P Petrorhagia prolifera V A P Petrorhagia saxifraga A
P Phytolacca americana C A P Polycnemum arvense P C
P Polycnemum heuffelii C P Polygonum arenarium ssp. arenarium C A
P Polygonum arenastrum C P Polygonum graminifolium R C
P Polygonum hydropiper A P Polygonum lapathifolium C A
P Polygonum patulum A P Potentilla argentea C
P Potentilla supina R C P Prunus mahaleb C
P Prunus spinosa V C P Pyrus pyraster R C
P Quercus pedunculiflora V A P Quercus robur A
P Ranunculus arvensis V A P Ranunculus ficaria P A
P Ranunculus illyricus V A P Ranunculus millefoliatus V A
P Ranunculus neapolitanus C P Ranunculus polyanthemos A
P Ranunculus repens C A P Ranunculus rionii A
P Ranunculus sardous V A P Ranunculus trichophyllus V A
P Rubus caesius C P Rumex confertus A
P Rumex crispus P C P Salsola kali C A
P Salvinia natans A P Scleranthus annuus C
P Seseli tortuosum P A P Silene conica P C
P Silene italica A P Stellaria media C
P Thelypteris palustris A P Thymelaea passerina C
P Tilia platyphyllos C P Torilis arvensis C
P Torilis japonica V A P Trapa natans C A
P Tribulus terrestris P C P Trifolium arvense P C
P Trifolium aureum C P Trifolium campestre P C
P Trifolium diffusum R A P Trifolium fragiferum RC C
P Trifolium hybridum V C P Trifolium pratense P C
P Trifolium resupinatum V A P Trigonella caerulea V A
P Trigonella monspeliaca V A P Trigonella procumbens V A
P Ulmus laevis R A P Vicia hirsuta P C
P Vicia lathyroides P C P Vicia pannonica A
P Vicia sativa ssp. nigra P A P Vicia sparsiflora C
P Vicia villosa P C P Vicia villosa ssp. varia P C
R Coluber caspius C R Natrix natrix C
R Podarcis taurica C
N14 3 231 P uni

Îndiguirile, dren rile, iriga iile i desec rile din Lunca Dun rii au determinat transform ri importante în arealul cuprins în cotul Dun rii dinspre
Calafat. P durile din aceast zon au fost defri ate, b l ile transformate în terenuri agricole sau lacuri pentru cre tere pe tilor, influen ând
puternic în special avifauna. Singurul loc r mas neândiguit este cel de la sud de Calafat, lîng Desa – Ciuperceni, unde condi iile de mediu au
r mas asem n toare cu cele de dinaintea transform rilor men ionate mai sus. Aici se g se te Rezerva ia Ornitologic Ciuperceni Desa care
se întinde pe o suprafa de 200 ha m rginit la nord de P durea Poveazele, la est de Dealul Gr nicerilor , iar la sud de P durea z voi
Arcerul. Condi iile pedoclimatice din zona cuprins n curbura larg delimitat de Dun rea care curge dinspre Calafat, au determinat
protejarea mai mltor teritorii în acela i spa iu. Aici se afl i Bala Lata cu o suprafa de 28 ha i Balta Neagr cu o suprafa de 1,20 ha.
Vegeta ia acestora este specific ecosistemului de balt , care determin adaptarea i stabilirea speciilor de animale acvatice. Tot aici se afl
P durea Ciurumela situat pe locul unei foste pepiniere i vestit prin exemplarele uria e de salcâm, care ating diametre de 70-80 cm i
în l imi de 30-35m, întrcând cu mult dimensiunile realizate în mod natural în ara de origine – America de Nord. Salcâmii au rolul de a fixa
nisipul mi c tor, care alt dat , în sudul Olteniei, constituia o adev rat calamitate. La ad postul p durilor de salcâm se instaleaz o vegeta ie
interesant , care ad poste te o plant rar – Molugo cerviana.
Situl propus ca SCI se remarc prin habitate de Salix alba i Populus alba.P durea Ciurumela situat pe locul unei foste pepiniere i vestit
prin exemplarele uria e de salcâm, care ating diametre de 70-80 cm i în l imi de 30-35m, întrcând cu mult dimensiunile realizate în mod
natural în ara de origine – America de Nord. Salcâmii au rolul de a fixa nisipul mi c tor, care alt dat , în sudul Olteniei, constituia o adev rat
calamitate. La ad postul p durilor de salcâm se instaleaz o vegeta ie interesant , care ad poste te o plant rar – Molugo cerviana.
Fiind situat în zona inundabil a Dun rii situl este inundat atunci când debitul Dun rii cre te,cu efecte negative asupra habitatelor din sit.
Situl nu a fost desemnat prin legislatia na ional zon protejat , dar include arii protejate declarate prin Legea 5/2000.
80% proprietate privat i 20% proprietate de stat.
4.6 Documenta ie:
Cîr u D., 1970, Considera ii privind flora dintre Jiu-Desn ui-Craiova i Dun re, Anale Univ. Craiova, s. IIIa, II (XII): 77-84 + un tab. + 4 fig.;
Nyárády E. I., 1931, Dare de seam despre excursiunea botanic , f cut în jude ul Doljiu în anul 1929, i despre înfiin area Herbarului
Muzeului regional din Craiova (cu 10 foto luate de autor), Arh. Olt., Craiova: 1-16
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural + 0,52 2.392.-Ciuperceni-Desa
RO04 Rezerva ie natural + 0,01 2.397.-Balta Neagr
RO04 Rezerva ie natural + 0,13 2.398.-Balta Lat

J074DJ + ###### CIUPERCENI
100 Cultivare C 20 0 120 Fertilizarea C 20 0
140 Pasunatul C 40 0 709 Alte forme de poluare B 15 -
520 Navigatie C 5 0 941 Inundatii A 35 -
870 Diguri, indiguiri, plje artificiale B 20 + 170 Cresterea animalelor B 5 0
220 Pescuit sportiv C 10 0 230 Vanatoare C 15 0
400 Zone urbanizate, habitare umana B 5 0 511 Linii electrice C 15 0
170 Cresterea animalelor C 5 0 220 Pescuit sportiv C 10 0
230 Vanatoare B 10 0 400 Zone urbanizate, habitare umana B 15 0
511 Linii electrice C 20 0 520 Navigatie C 5 0
709 Alte forme de poluare B 20 - 870 Diguri, indiguiri, plje artificiale C 10 +
941 Inundatii C 20 -

Contract Administrare: 176/14.07.2010, Administrator:RNP DS Dolj Str Iancu Jianu, nr 19, loc. Craiova, jud. Dolj 0251421363
Nu exista plan de management
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0039_58_Ciuperceni_Desa1.jpg tef nescu Izabela - APM-DJ
B ROSCI0040 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Coasta Lunii

N 46º 30' 53'' E 23º 57' 5'' 694 279 494 366 X

RO063 87 Cluj
RO075 13 Mure


4031 Cucullia mixta R C C B C
4035 Gortyna borelii lunata RC C B C B
4043 Pseudophilotes bavius P A B C B
4028 Catopta thrips RC A B C B
4091 Crambe tataria RC C B C A
N14 14 231 P uni
N21 38 221, 222 Vii i livezi

În aceast areal în urma investiga iilor efectuate de catre membrii Societ ii Lepidopterologice Romîne au fost indentificate 739 de specii de
fluturi dintre care o specie este nou pentru tiin , una nou pentru Europa, 14 noi pentru fauna României i multe noi pentru fauna
Transilvaniei. S-au indentificat peste 160 de specii de plante. Pentru numeroase specii stepice, habitatele cu caracter stepic din Câmpia
Transilvaniei reprezint extremitatea vestic a arealului de r spândire.
Pante stepice dintre cele mai reprezentative i mai bine conservate din Transilvania. Flor bogat în elemente caracteristice (Crambe tataria,
Iris humilis, etc.). Dintre lepidopterele - grupa cea mai bine studiat dintre nevertebratele - se remarc în primul rând endemismul Filatima
transsilvanella, dar i o serie de specii rare, deosebit de importante din punct de vedere zoogeografic ca Catopta thrips,Cucullia mixta
lorica,Gortyna borelii lunata sau Philotes bavius hungaricus precum i Cochylimorpha subwoliniana, Cochylimorpha fucatana, Aethes
caucasica, Epibactra sareptana, Scotopteryx ignorata, Autophila dilucida, Cucullia xeranthemi, Oncocnemis confusa, Epimecia ustula,
Mesotrosta signalis, Muschampia cribrellum,Colias chrysotheme, Plebejus sephirus,etc.
Impactul negativ al terenurilor agricole înconjur toare se resimte în primul rând prin acumul rile de gunoaie sau prin incendierile ocazionale.
Amenaj rile silvice, în primul rând planta iile de pin i de salcâm conduc la sc derea drastic a biodiversit ii, ducând în situa ii extreme chiar
pân la eliminarea complet a vegeta iei autohtone.Pe anumite por iuni în urma p unatului excesiv se poate observa o ruderalizare
pronun at .
Statutul de rezerva ia natural Dealu cu Fluturi comuna Vii oara a fost stabilit prin H.G 2151/2004- privind instituirea regimului de arie
natural protejat pentru noi zone - 20 ha.
1. Pe teritoriul jude ului Cluj 87% din suprafa a sitului este propietate a statului - Ocolul Silvic Turda
2. 8%- propietate privata
3. 5%- pripieatate a consiliului local Vii oara
4.6 Documenta ie:
1. Extras din Harta Amenajistic U.P VIII - Turda, O.S Turda
2. Rezerva ia Natural Dealul cu Fluturi de la Vii oara - Rakosy L., Kovacs S. - Societatea Lepidopterologic Român .
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


160 Managementul forestier general A 60 - 230 Vanatoare C 15 0
120 Fertilizarea A 1 - 511 Linii electrice C 2 0
140 Pasunatul C 15 - 161 Plantare de p dure A 15 -
241 Colectionare (insecte,reptile,amfibieni…) A -
100 Cultivare B 0 102 Cosire/Taiere C 0
170 Cresterea animalelor B 0 241 Colectionare (insecte,reptile,amfibieni…) A -

1. - Direc ia Silvic Cluj - Oclul Silvic Turda
2. - Consiliul Local Vii oara i Luna
3. - Direc ia Silvic Cluj - custode al ariei naturale protejate Dealul cu Fluturi de la Vii oara
Planul de management al ariei naturale protejate Dealul cu Fluturi de la Vii oara în curs de realizare de c tre Direc ia Silvic Cluj.
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0041 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Coasta Rupturile Tanacu

N 46º 40' 12'' E 27º 51' 9'' 328 126 295 186 X

RO016 100 Vaslui
40C0 * Tuf ri uri de foioase ponto-sarmatice 0,01 B C B B

P Acinos arvensis P D P Allium moschatum P D
P Bellevalia sarmatica R B P Campanula sibirica P D
P Caragana frutex R B P Centaurea orientalis P D
P Cephalaria uralensis R B P Cichorium intybus C D
P Crataegus monogyna P D P Crocus reticulatus R D
P Dichanthium ischaemum C B P Dorycnium pentaphyllum ssp. herbaceum C D
P Ephedra distachya R B P Erophila verna P D
P Eryngium campestre C D P Euphorbia helioscopia P D
P Festuca valesiaca P D P Gagea pratensis P D
P Galium verum C D P Hieracium pilosella P D
P Hyacinthella leucophaea P D P Inula oculus-christi R B
P Iris pumila P D P Jurinea consanguinea ssp. arachnoidea P D
P Linum austriacum C D P Lolium perenne C D
P Marrubium peregrinum P D P Onobrychis viciifolia C D
P Oxytropis pilosa P D P Plantago media C D
P Poa angustifolia C D P Rosa pimpinellifolia C D
P Scorzonera laciniata R D P Thesium arvense R D
P Verbascum phoeniceum C D
N14 70 231 P uni
N21 11 221, 222 Vii i livezi
Relieful sitului de importanta comunitara Coasta Rupturile Tanacu este compus dintr-un versant abrupt cu o inclinare ce trece de 35◦.
Substratul geologic este de vârst sarmatian , alc tuit dintr-un complex de marne, nisipuri fine, argiloase cu numeroase crotovine la suprafa
i cochilii de lamelibranchiate.
Solul este de tip cernoziomului de panta aflat in diferite stadiide levigare si erodare, cu treceri pana la sol lutos.
Starea de conservare a bunurilor naturale care constituie obiectivul protectiei si conservarii este relativ buna dar regimul precipita iilor, imbinat
cu inclinarea terenului si în urma p unatului, au favorizat alunec ri de mari propor ii, încât terenul este scos din folosin .
În compozitia floristica a acestui sit se intalnesc o popula ie viguroas de Caragana frutex (tuf lemnoas ), element continental irano-turanian,
cu excep ional rol fitogeografic, Ephedra distachya (circel), Adonis hybrida (ruscu a), Allium moschatum, A. tauricum (ai de step ), Bellevalia
sarmatica, Onobrychis arenaria (sparceta), Hyacinthella leucophaea (zambila), Cirsium serrulatum (p l mida), s.a. Aceast bog ie floristic ,
cât i semnifica ia fitogeografica a geofondului confer sta iunii de la Tanacu un caracter de unicitate, de tezaur informa ional de mare
valoare stiin ific .
Rezervatia botanica Coasta Rupturile Tanacu se afla pe un versant abrupt, al carui panta trece de 35%, cu o vegetatie discontinua edificata
de Batriochloa ischaemum (barbisoara). In aceste conditii s-a pastrat o populatie viguroasa de Caragana frutex (tufa lemnoasa), element
continental, care contribuie prin sistemul radicular extensiv dezvoltat, la fixarea terenului si stoparea eroziunii solului. In aceasta rezervatie s-
au identificat unele specii rare pentru flora tarii noastre ca de exemplu: Ephedra distachya, Bellevaria sarmatica, Onobrychis arenaria, etc.
Starea de conservare a acestei rezervatii implica restrictii ca evitarea pasunatului, rezervatia botanica Coasta Rupturile Tanacu fiind
declarata rezervatie inca din anul 1973.
Rezervatia botanica Coasta Rupturile Tanacu are o suprafata de 6 ha si este supusa protectiei din anul 1973 prin Decizia nr. 220 a
Comitetului executiv al Consiliului Popular Judetean Vaslui si prin Decizia nr. 129/14.09.1994 a Consiliului Judetean Vaslui.
Rezervatia este inclusa deasemenea in Anexa I a Legii nr. 5/2000, la pozitia 2776, tot cu o suprafata de 6 ha.
Administratorul legal este Primaria Comunei Tanacu, judetul Vaslui.
Proprietate comunitara.
4.6 Documenta ie:
Vi alariu Gh., 1973, Ephedra distachya L. în flora i vegeta ia Moldovei, Ia i: Anale ti. Univ. „Al. I. Cuza”, XIX, s. II, a. Biol., f. 1: 203-206;
Vi alariu Gh., 1968, Bellevalia sarmatica (Pall.) Woron. în flora României, Ia i: Anale ti. Univ. „Al. I. Cuza”, XIV, s. II, a. Biol., f. 1: 159-161 +
o fig.; Vi alariu Gh., 1970, Note floristice din bazinul Crasna (Podi ul Central Moldovenesc), Ia i: Anale ti. Univ. „Al. I. Cuza”, Ser. nou , XVI,
s. II, a. Biol., f. 2: 399-403.Lista critica a plantelor vasculare din Romania, Adrian Oprea, Editura Universitatii Al. Ioan Cuza Iasi, 2005.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural + 2,03 2.776.-Tanacu-Coasta Rupturile

140 Pasunatul C 10 - 900 Eroziunea C 5 0
100 Cultivare C 20 0 140 Pasunatul B 25 0
150 Restructurarea detinerii terenului agricol B 10 0

Responsabilitatea administrarii rezervatiei revine Primariei comunei Tanacu.
Plan de management nr.250/02.02.2006.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0041_52_coasta_rupturile_1.jpg Croitoru Cristian - APM-VS
B ROSCI0042 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Codru Moma

N 46º 32' 49'' E 22º 17' 27'' 24.650 219 1102 624 X

RO061 82 Bihor
RO051 18 Arad
Salicion albae)
6110 * Comunit i rupicole calcifile sau paji ti bazifite din Alysso-Sedion albi 1 B C C C
9130 P duri de fag de tip Asperulo-Fagetum 40 A B B B
91Y0 P duri dacice de stejar i carpen 1 B B B B
8210 Versan i stânco i cu vegeta ie chasmofitic pe roci calcaroase 0,01 C C C B
8220 Versan i stânco i cu vegeta ie chasmofitic pe roci silicioase 0,01 C C C B

1149 Cobitis taenia P P C C C C

P Allium ursinum P D P Alnus glutinosa C D
P Aposeris foetida V D P Aristolochia pallida P D
P Arum maculatum P D P Asarum europaeum C D
P Asplenium ruta-muraria P D P Asplenium scolopendrium C D
P Asplenium septentrionale P D P Asplenium trichomanes P D
P Atropa belladonna P D P Blechnum spicant R D
P Cephalanthera longifolia R A P Ceterach officinarum ssp. officinarum R D
P Cystopteris fragilis C D P Dactylorhiza maculata R A
P Dactylorhiza sambucina R A P Daphne mezereum P D
P Dianthus carthusianorum P D P Erythronium dens-canis P D
P Euonymus europaeus P D P Festuca valesiaca C D
P Galium odoratum C D P Gladiolus imbricatus R D
P Gymnadenia conopsea R A P Hepatica nobilis P D
P Hieracium praealtum ssp. bauhinii P D P Huperzia selago P D
P Juniperus communis ssp. communis P D P Lathyrus vernus P D
P Lilium martagon P D P Listera ovata V A
P Lunaria rediviva C D P Lysimachia nummularia P D
P Menyanthes trifoliata R A P Neottia nidus-avis R A
P Orchis militaris R A P Paeonia officinalis R A
P Peucedanum oreoselinum P D P Platanthera bifolia R A
P Poa nemoralis C D P Ranunculus flammula R D
P Ruscus aculeatus R A P Ruscus hypoglossum R A
P Salix purpurea C D P Sanicula europaea C D
P Sesleria rigida ssp. rigida C D P Silene nutans P D
P Silene nutans ssp. dubia R A P Tamus communis R D
N14 11 231 P uni

P duri neincluse în tipuri de habitate Natura 2000
In afara tipurilor de habitate incluse in Natura 2000, in situl Codru Moma mai sunt prezente si alte tipuri de habitate, dintre care mentionam:
R4130 P duri dacice de gorun (Quercus petraea) i fag (Fagus sylvatica) cu Lembotropis nigricans
Asocia ie vegetal
Cytiso-Quercetum petraeae Pauc 1941 (Syn.: Querceto-Cytisetum nigricantis Pauc 1941)
Compozi ie floristic :
Quercus petraea, Lembotropis nigricans, Genista tinctoria, Chamaecytisus hirsutus, Fragaria viridis, Campanula persicifolia, Trifolium
medium, Anthemis triumfetti, Potentilla micrantha, Vincetoxicum hirundinaria, Sedum maximum.
Asocia ie vegetal
Genisto tinctoriae-Quercetum petraeae Klika 1932
Quercus petraea, Genista tinctoria, Luzula albida, Veronica officinalis, Veronica chamaedrys, Galium verum, Viscaria vulgaris, Cytisus
nigricans, Festuca heterophylla, Deschampsia flexuosa, Vaccinium myrtillus, Hieracium umbellatum, Pteridium aquilinum.
PAL. HAB. 87.2 Ruderal communities

R8702 Comunit i antropice cu Onopordum acanthium, Carduus nutans i Centaurea calcitrapa
Asocia ie vegetal
Onopordetum acanthii Br.-Bl. et al. 1936
Onopordon acanthium, Carduus acanthoides, Hyoscyamus niger, Artemisia absinthium, Beteroa incana, Echium vulgare, Anthemis arvensis,
Ballota nigra, Verbena officinalis.
Asocia ii vegetale ce pot fi incluse tot la comunit i ruderale

Sclerantho – Trifolietum arvensis Morariu 1943
(Syn.: Kickxieto – Scutellarietum hastifoliae Pauc 1941)
Trifolium arvense, Scleranthus annus, Viola arvensis, Filago arvensis, Arenaria serpyllifolia, Medicago lupulina.
Xanthietum strumarii Pauc 1941

Compozi ie floristic : Xanthium strumarium, Xanthium spinosum, Descurainia Sophia, Artemisia absinthium, Cirsium arvense, Onopordon
acanthium, Arctium minus, Carduus acanthoides, Arctium lappa, Cirsium vulgare.
R8706 Comunit i sud-est carpatice cu Calamagrostis arundinacea, Epilobium angustifolium i Atropa bella-donna
Asocia ie vegetal
Epilobietum angustifolii Rübel 1930 em. Oberd 1973 (Syn.: Senecioni sylvatici-Epilobietum angustifolii R. Tx. 1937)
Compozi ie floristic : Senecio sylvaticus, Epilobium angustifolium, Digitalis grandiflora, Sorbus aucuparia, Betula pendula, Fragaria vesca,
Rubus idaeus, Myosotis arvensis, Verbascum thapsus, Spiraea chamaedryfolia, Hypericum hirsutum, Cirsium vulgare, Sambucus ebulus,
Calamagrostis arundinacea, Gnaphalium sylvaticum, Rumex acetosella, Galeopsis speciosa.
În cadrul sitului au fost cuprinse de habitate de interes comunitar:
6110* - Comunit i rupicole calcifile sau paji ti bazifite din Alysso-Sedion albi;
8210 - Versan i stânco i cu vegeta ie chasmofitic pe roci calcaroase; 8220 - Versan i stânco i cu vegeta ie chasmofitic pe roci silicioase;
9110 - P duri de fag de tip Luzulo-Fagetum;
9130 - P duri de fag de tip Asperulo-Fagetum;
9160 - P duri subatlantice i medioeuropene de stejar sau stejar cu carpen din Carpinion betuli;
9180* - P duri din Tilio-Acerion pe versan i abrup i, grohoti uri i ravene; 91E0* - P duri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-
Padion, Alnion incanae, Salicion albae);
91V0 - P duri dacice de fag (Symphyto-Fagion)
De asemenea aici a fost identificat dintre speciile de amfibieni i reptile de interes: 4008 - Triturus vulgaris ampelensis (Triton comun
transilv nean)
Exploatarile forestiere care modifica compozitia in specii lemnoase a tipurilor de habitate forestiere. Deschiderea de noi drumuri forestiere.
Turismul necontrolat, mai ales in apropierea localitatii Moneasa.
Managementul defectuos al deseurilor.
Pina in prezent, situl nu a fost inclus in reteaua ariilor naturale protejate la nivel local sau national.
Situl este situat administrativ pe teritoriile judetelor Arad si Bihor. Padurile sunt in proportie mare in sistem privat, restul fiind administrate de
Directia Silvica Arad si D.S. Bihor.
4.6 Documenta ie:
BIBLIOGRAFIE selectiv
Bucure ti, 496 p. (ISBN 973-96001-4-X).
PAUC , A., 1941, Studiu fitosociologic în Mun ii Codru i Muma. Acad. Rom. St. Cer. 51, 119 p.
SANDA V., 2002, Vademecum ceno-structural privind covorul vegetal din România. Ed. Vergiliu, Bucure ti. 331 pp.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


J033AR * 1,639 MONEASA
160 Managementul forestier general A 80 + 170 Cresterea animalelor A 10 -
163 Replantare B 5 - 167 Exploatare fara replantare A 2 -
301 Cariere C 1 - 500 Retele de comunicare B 1 -
230 Vanatoare B 50 - 243 Braconaj, otravire, capcane B 50 -
501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism B 30 - 502 Drumuri, drumuri auto B 10 -
530 Imbunatatirea accesului la zona B 40 - 622 Plimbare,calarie si vehicule nemotorizate B 20 0
623 Vehicule motorizate B 30 - 967 Antagonism cu animalele domestice B 40 -
608 Locuri de campare si zone de parcare pentru B 10 -
rulote
160 Managementul forestier general B 50 0 230 Vanatoare B 50 -
243 Braconaj, otravire, capcane B 50 - 501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism C 10 -
502 Drumuri, drumuri auto B 10 - 530 Imbunatatirea accesului la zona B 40 -
622 Plimbare,calarie si vehicule nemotorizate C 10 0 623 Vehicule motorizate B 40 -
967 Antagonism cu animalele domestice B 25 -

Contract Administrare: 141/01.07.2010, Administrator:Funda ia Carpa i Bra ov, str. Clo ca, nr 13, jud. Bra ov fundatiacarpati@gmail.com
Nu exista un Plan de Management particular pentru aceasta zona, cu exceptia amenajamentelor silvice in baza carora se gestioneaza fondul
forestier.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0042_69_arboret_de_fag,_din_codru_moma.jpg Patko Camelia - APM-AR
ROSCI0042_69_brazi_din_zona_codru_moma.jpg Patko Camelia - APM-AR
ROSCI0042_69_Fagus_sylvatica.jpg Patko Camelia - APM-AR
K ROSCI0043 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0146 Valea Câlni tei
J ROSPA0022 Comana
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Comana

N 44º 8' 27'' E 26º 6' 26'' 26.481 13 104 72 X

RO034 100 Giurgiu
alpin
91Y0 P duri dacice de stejar i carpen 3 A C A A
91M0 P duri balcano-panonice de cer i gorun 13 A C B B
Salicion albae)
91F0 P duri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus 0,03 B C B B
91AA Vegeta ie forestier ponto-sarmatic cu stejar pufos 0,01 B C C C
3240 Vegeta ie lemnoas cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane 0,1 C C B B
3160 Lacuri distrofice i iazuri 4 B C B B
3130 Ape st t toare oligotrofe pân la mezotrofe cu vegeta ie din Littorelletea uniflorae i/sau 1 A B B B

1324 Myotis myotis P P D
1335 Spermophilus citellus P C B B B
1188 Bombina bombina C D
1993 Triturus dobrogicus R C B B B
2011 Umbra krameri C B A B A
1149 Cobitis taenia R C A C A
2511 Gobio kessleri P P C C C C
1134 Rhodeus sericeus amarus C D
1145 Misgurnus fossilis R C A C A
4039 Nymphalis vaualbum P D
1083 Lucanus cervus RC B B C B
1052 Euphydryas maturna P B B C B
4056 Anisus vorticulus P A B C B
1014 Vertigo angustior P?
1084 Osmoderma eremita P?
1088 Cerambyx cerdo R B B C B
1060 Lycaena dispar V C B C B
4045 Coenagrion ornatum R B B C B
4067 Echium russicum R C B C B
2327 Himantoglossum caprinum R B B C B
A Bufo bufo C A A Bufo viridis R A
A Hyla arborea C A A Pelobates fuscus C A
A Rana dalmatina C A F Leuciscus borysthenicus R A
I Euphydryas maturna R C I Kirinia roxelana V C
I Parnassius mnemosyne R C I Zerynthia polyxena R C
M Capreolus capreolus C A M Crocidura leucodon R A
M Crocidura suaveolens V A M Dryomys nitedula R A
M Felis silvestris R A M Martes martes R C
M Micromys minutus R A M Muscardinus avellanarius R A
M Myotis daubentonii R A M Myoxus glis R A
M Neomys anomalus V A M Neomys fodiens V A
M Nyctalus lasiopterus V A M Plecotus auritus R A
M Sorex araneus C A M Vespertilio murinus R A
P Camphorosma annua R D P Cardamine parviflora R A
P Cephalanthera damasonium R D P Cephalanthera rubra R D
P Comandra elegans V D P Crocus flavus V D
P Delphinium fissum R D P Digitalis ferruginea R B
P Doronicum caucasicum R D P Epipactis atrorubens V D
P Epipactis helleborine R D P Epipactis purpurata R D
P Fritillaria orientalis R C P Galium rivale V D
P Iris sibirica R D P Limodorum abortivum R D
P Listera ovata R D P Lychnis coronaria R D
P Nuphar lutea C D P Orchis incarnata R D
P Orchis laxiflora ssp. elegans R D P Orchis morio R D
P Orchis purpurea R D P Orchis tridentata R D
P Paeonia peregrina V D P Peucedanum latifolium V D
P Plantago cornuti R D P Plantago tenuiflora R D
P Platanthera bifolia C D P Platanthera chlorantha R D
P Potamogeton lucens C D P Potamogeton perfoliatus C D
P Pulsatilla montana R D P Pyrus elaeagrifolia R D
P Pyrus nivalis V D P Ruscus aculeatus R D
P Saccharum strictum V D P Salvinia natans R D
P Scilla autumnalis V D P Trapa natans C D
P Trapa natans ssp. natans R C P Typha minima R D
R Ablepharus kitaibelii V A R Anguis fragilis R A
R Coluber caspius V A R Coronella austriaca R A
R Elaphe longissima R A R Lacerta praticola R A
R Natrix tessellata R A
N14 12 231 P uni

Studiul biologic al zonei Comana a scos în eviden importan a tiin ific a numeroase ecosisteme naturale (p duri i paji ti)cu mare
diversitate, tipice pentru zona de câmpie sudic cu puternice caractere specifice, uneori chiar unicate, identificate într-o structur natural
apropiat de optim , alternate cu terenuri umede, agricole, a ez ri rurale în care se desf oar activit i economice tradi ionale. Zona Comana
face parte din Câmpia Român , subdiviziunea central , cunoscut i sub numele de Câmpia Teleormanului, câmpie tabular , înalt i
fragmentat , realizat prin acumul ri lacustre, fluvio-lacustre i acoperit de loess.
Datorit diversit ii bogate a microreliefului i prezen ei unor izvoare i cursuri de ap abundente într-un sector de clim uscat , temperat-
continental , în aceast zon se întâlnesc numeroase habitate ce permit vie uirea unui num r mare de specii de plante i animale.
Principalele habitate existente în zona Comana sunt reprezentate de paji ti, p duri i zone umede i habitate de ap dulce.
Trupurile de p duri din zona Comana alc tuiesc un masiv p duros ce ad poste te o serie de specii lemnoase tipice leaurilor cum ar fi:
stejarul brum riu, stejarul pufos, cer, gârni , tei, frasin pufos, carpen, ulm, jugastru, ar ar t t resc etc.
La marginile acestor p duri se g sesc paji ti xerice sub form de fragmente. Totodat în zona Comana se întânlesc paji ti umede bine
reprezentate de-a lungul râurilor i b l ilor, cât i paji ti s r turate care în timpul verii pot lua aspectul unor terenuri cu eflorescen e, denumite
popular “chelituri”.
Balta Comana cuprinde habitate de ap dulce, având în prezent aspectul unei delte cu b l i, ochiuri de ap , bra e, grinduri cu o vegeta ie
abundent de stuf. Aceste habitate reprezint un mediu de via prielnic pentru multe specii de p s ri în special anseriforme.
Remarcabil pentru flora p durilor de la Comana este faptul c întrune te specii din zone i etaje de vegeta ie foarte diferite i cu ecologie
aparte, al turi de speciile de foioase tipice p durilor de câmpie cât i celor de silvostep .
Exploat ri ilegale de mas lemnoas ,colectare de plante ocrotite,inunda ii.
Prin HG 2151/2004 a fost declarat Parcul Natural Comana.
Suprafa a parcului natural este acoperit de p dure în propor ie de 36.3%(proprietatea statului), zonele umede i habitatele de ap dulce sunt
extinse la 5,4%(proprietatea statului), 54,3% este utilizat ca i terenuri agricole(propriet i private) i 4%teren ocupat cu a ez ri umane.
4.6 Documenta ie:
FUNDAMENTAREA TIIN IFIC A PROPUNERII DE ARIE PROTEJAT A COMPLEXULUI DE ECOSISTEME COMANA(JUDE UL
GIURGIU)- dr. Mihaela Pauc -Com nescu, Institutul de Biologie,Academia Român .
Corine Biotopes Project.
Popescu A., Sanda V., Doltu M.I.&Nedelcu G.A.- Vegeta ia Câmpiei Munteniei, Sibiu,1984.
I.C.A.S. Proiect Life nr. 8571/2002 - Restaurarea B l ii Comana.
Cog lniceanu, D., Aioanei, F., Matei, B., 2000. Amfibienii din România – determinator. Ed. Ars Docendi, Bucure ti. Fuhn, I., 1960, Fauna
R.P.R. – vol. XIV, fasc. I: Amphibia. Editura Academiei Române, Bucure ti. Date teren
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural + 0,99 2.418.-P durea Oloaga-Gr dinari
RO04 Rezerva ie natural + 0,89 2.419.-P durea Padina T tarului
RO05 Parc natural * 93,43 V.3.-Comana
J087GR * 2,552 COMANA - SARATURI J087GR * 1,351 MAGURA
J087GR + 4,337 COMANA - PADURE J087GR * 1,22 MISLEA
J087GR + 2,866 TEPES
160 Managementul forestier general A 16 + 230 Vanatoare B 30 +
511 Linii electrice A 10 + 100 Cultivare B 14 0
840 Inundarea B 20 0 211 Pescuit intr-o locatie fixa B 5 0
100 Cultivare C 0 170 Cresterea animalelor B 20 0
230 Vanatoare A 10 + 300 Extragere de nisip si pietris A 2 -
400 Zone urbanizate, habitare umana B 20 0 511 Linii electrice B 10 -

Administra ia Parcului Natural Comana.Administratorul Parcului Natural Comana este Direc ia Silvic Giurgiu.
Are limitele Parcului Natural Comana, iar acesta conform contractului de administrare nr. 102708/SB/22.11.2005 semnat între MMGA i Regia
Na ional a P durilor-Romsilva a fost dat în administra ie Direc iei Silvice Giurgiu Aceasta conform contractului amintit i al Ord. 494/2005 are
la dispozi ie maximum 2 ani de la data încheierii contractului pentru întocmirea planului de management.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0043_75_Balta_Comana_1.jpg Dumitru Magdalena - APM-GR
ROSCI0043_75_Balta_Comana_2.jpg Dumitru Magdalena - APM-GR
ROSCI0043_75_cale_se_acces_pe_Balta_Comana.jpg Dumitru Magdalena - APM-GR
ROSCI0043_75_padure_de_stejar.jpg Dumitru Magdalena - APM-GR
K ROSCI0044 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0024 Confluen a Olt - Dun re
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Corabia - Turnu M gurele

N 43º 43' 47'' E 24º 40' 51'' 9.256 3 47 25 X

RO044 33 Olt
RO037 67 Teleorman
Salicion albae)
92A0 Z voaie cu Salix alba i Populus alba 1 B C B B
3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegeta ie bentonic de specii de Chara 0,01 C C C C

1157 Gymnocephalus schraetzer P C B B B
2511 Gobio kessleri P?
2555 Gymnocephalus baloni P C B B B
N04 5 331 Plaje de nisip
N14 15 231 P uni

Sectorul Corabia-Turnu M gurele se situeaz în Lunca Dun rii Inferioare i prezint o valoare ecologic deosebit ,datorit prezen ei unor
tipuri de habitate de interes comunitar,precum:p duri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior(cod Natura 2000-91E0),p duri ripariene
mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis i Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia(cod Natura 2000-91F0),cu mult vi s lbatic (Vitis
sylvestris),dar i multe z voaie cu Salix alba i Populus alba(cod Natura 2000-92A0).Din punct de vedere geologic, zona se caracterizeaz ca
o zon unde se întâlnesc depozite aluvionare constituite din nisipuri fine sau grosiere, pietri uri m runte, mari i foarte mari,adev rate
bolov ni uri,maluri i argile cu grosimi variabile,bine reprezentate.
În acest sector inferior al Dun rii,habitatele r mase în stare natural i seminatural în urma transform rilor ce au avut loc în ultimii 20 de ani
în lunca Dun rii sunt p durile de esen moale,aceste z voaie de salcie i plop, cu o importan ecologic deosebit , reprezentând totodat
habitate de interes comunitar(cod Natura 2000-92A0).Acestea sunt interdependente de regimul hidrologic al fluviului i î i p streaz func iile
bio-geochimice i ecologice,totodat prezentând o importan din punct de vedere al biodiversit ii,mai ales avifaunistic fiind zona de cuib rit a
multor specii de p s ri de interes comunitar, ce se reg sesc în anexa I a Directivei P s ri: ciocântors(Recurvirostra avosetta),
piciorongul(Himantopus himantopus), chira de balt (Sterna hirundo),chira mic ( Sterna albifrons),stârcul de noapte(Nycticorax
nycticorax),stârcul galben(Ardeola ralloides), egreta mic (Egretta garzetta),egreta mare( Egretta alba),lop tarul(Platalea leucorodia).
Acest sit având o importan avifaunistic poate fi vulnerabil datorit activita ii de vân toare efectuat în zon , braconajului,care conduc la un
deranj al speciilor de p s r în perioada cuib ritului.P unatul i defri area pot duce la distrugerea habitatelor naturale de interes comunitar
întâlnite în zon .
În urma propunerii de c tre Institutul de Cercetare-Dezvoltare Delta Dun rii, Tulcea,acest sit a ob inut avizul favorabil al Academiei Române-
Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii(nr.1114/CJ/02.05.2006) privind declararea sa ca rezerva ie natural .
Din punct de vedere teritorial-administrativ acest sit se situeaz pe raza a dou jude e Olt i Teleorman.Din suprafa a sitului,aferent jude ului
Teleorman 72,21% reprezint domeniul public al statului, 15,3% reprezint domeniul privat i 12,49%-mixt.
4.6 Documenta ie:
Institutul Na ional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dun rii Tulcea,2006-Documenta ia tiintific pentru declararea rezerva iei naturale Balta
Geraiului, Gurile Oltului i Sâiului.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


140 Pasunatul C 5 - 230 Vanatoare C 10 -
941 Inundatii C 30 + 220 Pescuit sportiv C 10 0
243 Braconaj, otravire, capcane C 20 -
100 Cultivare C 20 0 140 Pasunatul C 20 -
230 Vanatoare C 50 0 400 Zone urbanizate, habitare umana C 30 0
502 Drumuri, drumuri auto A 30 - 504 Porturi C 1 -
520 Navigatie C 10 -

Pân în prezent nu exist un organism legal constituit, responsabil pentru managementul sitului.
Nu exist plan de management i pân la desemnarea acestui sit se vor impune m suri de conservare de c tre autoritatea public local
pentru protec ia mediului.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0044_78_Rezev.Corabia-Turnu_Magurele_1.jpg Teodorescu Luiza - APM-TR
ROSCI0044_78_Rezev.Corabia-Turnu__Magurele_2.jpg Teodorescu Luiza - APM-TR
K ROSCI0045 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0135 Nisipurile de la D buleni
J ROSPA0010 Bistre
J ROSPA0023 Confluen a Jiu - Dun re
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Coridorul Jiului

N 44º 1' 0'' E 23º 55' 32'' 71.452 6 398 102 X

RO042 25 Gorj
RO041 75 Dolj
92A0 Z voaie cu Salix alba i Populus alba 3,7 A B B B
91M0 P duri balcano-panonice de cer i gorun 6,8 A B B B
91E0 * P duri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, 0,1 A B B A
Salicion albae)
9130 P duri de fag de tip Asperulo-Fagetum 1,7 B C B B
9170 Pãduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum 0,4 B B B B
91F0 P duri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus 0,5 A B B B
6120 * Paji ti xerice pe substrat calcaros 1 B B B B
1530 * Paji ti i mla tini s r turate panonice i ponto-sarmatice 3 B B B B
3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegeta ie bentonic de specii de Chara 0,01 C C C C
3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegeta ie tip Magnopotamion sau Hydrocharition 0,01 C C C C
3260 Cursuri de ap din zonele de câmpie, pân la cele montane, cu vegeta ie din Ranunculion 0,01 C C B B
alpin

1166 Triturus cristatus P B B C B
4013 Carabus hungaricus R C B B B
1042 Leucorrhinia pectoralis P A B C B
4048 Isophya costata P B B C B
1083 Lucanus cervus P C B C B
1428 Marsilea quadrifolia V C C C C
N14 13 231 P uni

Teritoriul, situat de-a lungul cursului mijlociu i inferior al Jiului, include unul dintre cele mai rare i mai reprezentative e antioane relictare de
lunc european pu in alterat în dispari ie vertiginoas . Amplasat între 23030’02’’ i 24014’ 05’’longitudine estic i între 43042’01’’ i
44054’55’’ latitudine nordic , cu lungimea pe direc ia NNV-SSE de circa 129 km, acest areal traverseaz 4, respectiv 27 % din cele 15
ecoregiuni (Podi ul Getic, Câmpiile G vanu-Burdea, Silvostepa Câmpiei Române, Lunca Dun rii) ale regiunii biogeografice continentale din
România, pe o diferen de nivel de 355 m, dispus între 50 i 405 m alt. Din suprafa a total de 147.540 ha, 34.979 ha (24 %) revin fondului
forestier, din care p durile de in 33.543 ha (23 %) i concentreaz un complex de ecosisteme preponderent naturale, cu o diversitate
considerabil i o abunden local de 764 – 5.000 ori superioar valorilor medii specifice p durii române ti, ceea ce-i confer o
personalitate biogeografic de excep ie.
Cercet rile în derulare relev apartenen a arealului la teritoriile prioritare pentru conservarea biodiversit ii continentale cu o valoare foarte
înalt a acestuia.Astfel, de i ocup abia 0,5 % din suprafa a p durilor rii i 0,6 % din suprafa a na ional , totu i concentreaz 9 (91E0*,
91F0, 91I0*, 91M0, 91Y0, 9130, 91V0, 9170, 92A0), respectiv 32 % din cele 28 tipuri de habitate naturale forestiere protejate de legisla ia
român i comunitar , din care 2 (91E0*, 91I0*), respectiv 33 %, din cele 6 prioritar protejate, dispuse în 4, respectiv 36 %, din cele 11 etaje
fitoclimatice ale rii (Etajul deluros de cvercete – gorunete, cerete, gârni ete, amestecuri dintre acestea – i leauri de deal; Etajul deluros de
cvercete cu stejar – i cu cer, gârni , gorun , amestecuri ale acestora; Câmpie forestier Silvostep ); 56 (26 %) din cele 212 tipuri de
sta iune forestier identificate în România; 22 (44 %) din cele 50 forma ii forestiere, cu 97 (32 %) din cele 306 tipuri de p dure eviden iate în
ar .Valea Jiului este unul dintre principalele culoare transbalcanice de migra ie a p s rilor (drumul centro-european-bulgar) urmat de un
num r impresionat de p s ri. Impreun cu cele sedentare, în Coridorul Jiului au fost identificate 135 (33 %) din cele 406 specii avifaunistice
semnalate în România, din care 114 (84 %) protejate prin legi române i comunitare. Cantonarea unor contingente relevante din inventarul viu
al rii, din care multe elemente submediteraneene rare, altele endemice, parte protejate, confer teritoriului o specificitate remarcabil ,
eviden iat prin:- concentrarea unor asocia ii vegetale de mare valoare bioistoric ce reflect interferen a elementelor termofile sudice cu cele
central-europene; - conservarea unor fragmente relictare nealterate ale structurilor forestiere arhetipale situate la margine de areale
biogeografice sau chiar disjunct (insulele de fag de la Dâlga, uglui, Bucov ) sau insularizate antropic (stejarul brum riu din P durea
Brani tea Bistre ului etc.); - ad postirea unor popula ii durabile de specii animale i vegetale a c ror conservare necesit , conform legii,
desemnarea ariilor speciale de conservare, ariilor de protec ie special avifaunistic i o protec ie strict etc. Valorificarea durabil a acestui
patrimoniu natural de excep ie justific i impune: - utilizarea p durii naturale ca etalon de gestiune pentru silvicultura practic apropiat de
natur - conservarea vie ii s lbatice, a unor habitate naturale relictare i a unui rezervor local de gene valoroase; - gestionarea responsabil a
întregului patrimoniu natural local, în general i a celui forestier, în special; - men inerea unor unit i peisagistice silvestre, rare i insolite, cu
mare for de seduc ie ; - oficializarea unui parc natural care, prin func iile sale multiple, va asigura baza pentru reconversia for ei de munc
locale i locuri de munc într-un domeniu de mare interes na ional i interna ional; - asigurarea unui spa iu natural de educa ie i instruire
ecologic - promovarea ecoturismului, surs de valut nepoluant , prin perpetuarea activit ilor tradi ionale locale;- optimizarea deciziei,
protec ia mediului, protec ia vie ii i s n t ii i cre terea calit ii vie ii.
Amplasarea teritoriului în trei jude e i în apropierea municipiului Craiova impune elaborarea unui plan judicios de amenajarea teritoriului
(P.A.T.) în baza c ruia s poat fi actualizat, decenal, planul de urbanism general (P.U.G.) al tuturor localit ilor aferente. P.U.G., odat
actualizat, permite elaborarea planului urbanistic zonal (P.U.Z.), din care deriv planul urbanistic de detaliu (P.U.D.). Elaborarea P.A.T.,
reclam armonizarea tuturor intereselor prezente i viitoare din acest spa iu extrem de mozaicat, în care ponderea fondului forestier (34 %) i
a p durii (33 %) nu pot s scad , la fel ca i a altor categorii funciare care focalizeaz habitate naturale protejate prin legi române i
comunitare. In acest fel, poluarea, urbanizarea, agriculturalizarea i alte impacturi antropice ecodistructive pot fi conciliate cu imperativele
majore ale dezvolt rii durabile i ale conserv rii biodiversit ii în fruntea c rora e însu i omul.
Situl nu a fost desemnat prin legislatia na ional zon protejat .
Conglomerat de propriet i private i propriet i de stat.
4.6 Documenta ie:
Cîr u D., 1970, Considera ii privind flora dintre Jiu-Desn ui-Craiova i Dun re, Anale Univ. Craiova, s. IIIa, II (XII): 77-84 + un tab. + 4 fig.;
Nyárády E. I., 1931, Dare de seam despre excursiunea botanic , f cut în jude ul Doljiu în anul 1929, i despre înfiin area Herbarului
Muzeului regional din Craiova (cu 10 foto luate de autor), Arh. Olt., Craiova: 1-16
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 0,00 2.390.-Locul fosilifer Bucov
RO04 Rezerva ie natural * 0,05 2.391.-Locul fosilifer Dr nic
RO04 Rezerva ie natural * 0,01 2.399.-Cleanov
RO04 Rezerva ie natural + 0,00 2.448.-Locul fosilifer Gârbovu

J071GJ * 3,361 PESTEANA - JIU J074DJ * 1,691 BRATOVOESTI
140 Pasunatul B 30 0 170 Cresterea animalelor C 20 0
500 Retele de comunicare C 30 0 701 Poluarea apei B 20 -
941 Inundatii B 20 - 243 Braconaj, otravire, capcane C -
300 Extragere de nisip si pietris C - 400 Zone urbanizate, habitare umana B -
440 Stocuri de materiale C 0 512 Conducte C 0
511 Linii electrice C 0 503 Linii de cale ferata, TGV C -
502 Drumuri, drumuri auto C - 160 Managementul forestier general C +
161 Plantare de p dure C + 220 Pescuit sportiv C -
230 Vanatoare C 0 500 Retele de comunicare C 0
140 Pasunatul C 20 0 160 Managementul forestier general C +
161 Plantare de p dure C + 170 Cresterea animalelor C 20 0
171 Furajare stocuri de animale C 0 220 Pescuit sportiv C 0
230 Vanatoare C 0 243 Braconaj, otravire, capcane C -
300 Extragere de nisip si pietris C 0 400 Zone urbanizate, habitare umana C -
419 Alte zone industriale/comerciale C - 430 Structuri agricole C 30 0
500 Retele de comunicare C 30 0 502 Drumuri, drumuri auto C 0
703 Poluarea solului C - 790 Schimbari provocate de oameni in sistemele C -
hidraulice (zone umede si mediul marin)
850 Modificarea functiilor hidrografice C 0

Pentru administrarea sitului nu exist structuri legal constituite.
Nu exist plan de management al sitului.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0045_71_coridorul_jiului.jpg Juveloiu Elisabeta - APM-GJ
K ROSCI0046 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0025 Cozia - Buila - Vânturari a
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cozia

N 45º 20' 2'' E 24º 18' 2'' 16.760 296 1659 789 X X

RO045 100 Vâlcea
9170 Pãduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum 6 A B A A
8110 Grohoti uri silicioase din etajul montan pân în cel alpin (Androsacetalia alpinae i 0,5 B C A A
Salicion albae)
3230 Vegeta ie lemnoas cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane 1 B C B B
alpin
3240 Vegeta ie lemnoas cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane 0,2 B C B B

1352 Canis lupus C C B C B
1304 Rhinolophus ferrumequinum C C B C B
1163 Cottus gobio C C B C B
4054 Pholidoptera transsylvanica R B B A B
1089 Morimus funereus R C B C B
1083 Lucanus cervus C C B C B
4049 Isophya harzi V A B A B
4116 Tozzia carpathica R C B C B
A Bufo bufo C C A Hyla arborea R C
A Rana dalmatina R C A Rana esculenta C A
A Rana ridibunda P A A Rana temporaria RC C
A Salamandra salamandra RC C A Triturus vulgaris R C
F Barbus barbus A F Carassius auratus auratus A
F Cyprinus carpio carpio A F Leuciscus cephalus A
F Phoxinus phoxinus A F Salmo trutta fario A
F Scardinius erythrophthalmus A F Silurus glanis A
I Aeolothrips intermedius A I Anyphaena accentuata A
I Apatura ilia A I Apatura iris A
I Apostenus fuscus A I Aptinothrips stylifer A
I Arctosa cinerea A I Argynnis paphia A
I Aulonia albimana A I Callilepis nocturna A
I Carabus convexus A I Carabus intricatus A
I Carabus violaceus A I Carinostoma elegans A
I Ceratinella brevis A I Chirothrips manicatus A
I Chorthippus acroleucus A I Cicadella viridis A
I Clinopodes flavidus A I Coelotes terrestris A
I Colias hyale A I Cryphoeca silvicola A
I Cryptops parisi A I Cybaeus angustiarum A
I Deltocephalus pulicaris A I Dendrobaena alpina A
I Dendrobaena byblica A I Dicranolasma scabrum A
I Dictyna uncinata A I Doratura exilis A
I Dysdera crocata A I Ectobius balcani A
I Egaenus convexus A I Euscorpius carpathicus A
I Evacanthus interruptus A I Evarcha falcata A
I Haplodrassus silvestris A I Helix pomatia C C
I Hyledelphax elegantulus A I Inachis io A
I Iphiclides podalirius A I Lacinius horridus A
I Lepidocyrtus cyaneus A I Limenitis camilla A
I Limenitis populi A I Liocranum rupicola A
I Lithobius crassipes A I Lithobius forficatus A
I Lithobius mutabilis A I Lithobius muticus A
I Lumbricus castaneus A I Lumbricus improvisus A
I Lumbricus rubellus A I Maculinea arion R C
I Megophthalmus scanicus A I Melitaea trivia A
I Metrioptera bicolor A I Metrioptera brachyptera A
I Micrargus herbigradus A I Miramella ebneri C B
I Mitopus morio A I Mitostoma chrysomelas A
I Neptis rivularis A I Neriene clathrata A
I Neriene emphana A I Nymphalis antiopa A
I Omocestus haemorrhoidalis A I Papilio machaon A
I Pardosa blanda A I Pardosa cincta A
I Pardosa ferruginea A I Pardosa hortensis A
I Pardosa mixta A I Pezotettix giornae A
I Phalangium opilio A I Pieris brassicae A
I Pieris rapae A I Pisaura mirabilis A
I Pocadicnemis pumila A I Poecilimon affinis A
I Poecilimon thoracicus A I Polydesmus burzenlandicus A
I Polydesmus complanatus A I Polydesmus montanus A
I Polygonia c-album A I Pseudopodisma fieberi A
I Stomis rostratus A I Tetrix tenuicornis A
I Tomocerus minor A I Trochosa terricola A
I Trogulus closanicus A I Trogulus tricarinatus A
I Typhloiulus strictus A I Uvarovitettix transsylvanicus R B
I Xysticus acerbus A I Xysticus cristatus A
I Xysticus erraticus A I Xysticus luctator A
I Zacheus crista A I Zora nemoralis A
M Dryomys nitedula A M Felis silvestris P C
M Lepus europaeus A M Martes foina P C
M Martes martes P C M Meles meles A
M Rupicapra rupicapra R C M Sus scrofa A
M Vulpes vulpes A P Abies alba A
P Acer campestre A P Acer pseudoplatanus A
P Achillea crithmifolia R D P Achillea millefolium A
P Achillea x coziana V B P Aconitum hunyadense R B
P Aconitum napellus ssp. tauricum A P Alnus viridis A
P Alopecurus laguriformis R D P Alyssoides graeca V D
P Angelica archangelica V D P Anthemis carpatica V D
P Aremonia agrimonoides R D P Arnica montana R C
P Artemisia campestris R D P Artemisia vulgaris A
P Asperula taurina ssp. leucanthera R D P Asplenium septentrionale A
P Athamanta turbith ssp. hungarica V B P Betula pendula A
P Bromus riparius ssp. barcensis V B P Bruckenthalia spiculifolia A
P Campanula glomerata A P Campanula grossekii V D
P Campanula patula ssp. abietina C C P Campanula persicifolia ssp. persicifolia A
P Campanula rapunculoides A P Campanula sibirica A
P Carex brachystachys V D P Carex hirta A
P Carex humilis A P Carex montana A
P Carex sylvatica A P Carlina acanthifolia R D
P Carlina acaulis ssp. acaulis A P Carpinus betulus A
P Centaurea coziensis V B P Centaurea pinnatifida R B
P Centaurea x senicensis R D P Convolvulus arvensis A
P Cotinus coggygria A P Crataegus monogyna A
P Daphne blagayana R D P Dianthus carthusianorum A
P Dianthus giganteus A P Dianthus henteri R B
P Dianthus spiculifolius A P Dianthus superbus ssp. superbus A
P Digitalis ambigua R D P Diphasiastrum tristachyum V C
P Dryopteris filix-mas A P Erysimum comatum R D
P Erysimum diffusum A P Erysimum odoratum A
P Erysimum witmannii ssp. witmannii A P Euonymus latifolius R D
P Fagus sylvatica A P Fagus taurica R D
P Fraxinus excelsior A P Fraxinus ornus A
P Fritillaria orientalis R C P Galanthus nivalis R C
P Galium album A P Galium baillonii R C
P Galium kitaibelianum R B P Galium schultesii A
P Genista januensis R D P Genista tinctoria A
P Hieracium bifidum A P Hieracium pavichii A
P Hieracium rauzense V D P Hieracium rotundatum A
P Hieracium umbellatum A P Hieracium villosum A
P Hieracium x rhodopeum V D P Iris ruthenica R D
P Juniperus communis ssp. alpina A P Lathyrus sphaericus R D
P Leontopodium alpinum R D P Lilium carniolicum ssp. jankae V C
P Linum perenne ssp. extraaxillare R C P Lycopodium sp. R C
P Ophrys fusca V D P Orchis tridentata R D
P Phyteuma nanum R D P Picea abies ssp. abies A
P Pinus sylvestris A P Polygonum alpinum R D
P Polypodium vulgare A P Populus tremula A
P Potentilla haynaldiana R D P Potentilla micrantha R D
P Potentilla reptans A P Potentilla rupestris A
P Primula columnae R D P Primula minima A
P Pseudorchis albida V D P Quercus dalechampii V D
P Quercus petraea A P Quercus robur A
P Rorippa stylosa V D P Rosa argesana V D
P Rosa canina A P Rosa coziae V B
P Rosa dumalis R D P Rosa villosa A
P Rosa x argesana V B P Rubus hirtus A
P Rubus silesiacus R D P Rubus x schnelleri R D
P Salix caprea A P Salix silesiaca R D
P Salvia glutinosa A P Salvia pratensis A
P Sambucus racemosa A P Saxifraga cuneifolia A
P Saxifraga cymosa R D P Saxifraga rotundifolia A
P Saxifraga stellaris A P Scorzonera purpurea ssp. rosea A
P Seseli annuum ssp. annuum A P Seseli gracile A
P Seseli rigidum V D P Seseli rigidum ssp. rigidum A
P Silene armeria R D P Silene dioica A
P Silene flavescens A P Silene heuffelii A
P Silene lerchenfeldiana A P Silene nutans ssp. dubia R B
P Soldanella hungarica R D P Soldanella montana A
P Sorbus aucuparia ssp. aucuparia A P Sorbus cretica V D
P Sorbus graeca A P Stellaria graminea A
P Stellaria media A P Stellaria nemorum A
P Stipa crassiculmis B P Stipa crassiculmis ssp. euroanatolica V D
P Symphyandra wanneri A P Symphytum officinale A
P Symphytum tuberosum ssp. nodosum A P Tamus communis A
P Tanacetum corymbosum A P Tanacetum macrophyllum R D
P Taraxacum erythrospermum A P Thlaspi dacicum R D
P Thymus balcanus R D P Thymus comosus R B
P Thymus glabrescens ssp. glabrescens A P Thymus jankae R D
P Tilia cordata A P Tilia tomentosa A
P Trifolium alpestre A P Trifolium campestre A
P Trifolium dubium A P Trifolium montanum A
P Trifolium pratense A P Trifolium repens A
P Tussilago farfara A P Typha latifolia A
P Ulmus glabra A P Urtica dioica A
P Valeriana montana A P Valeriana officinalis ssp. officinalis A
P Veratrum album A P Verbascum glabratum R D
P Verbena officinalis A P Veronica arvensis A
P Veronica bachofenii R D P Veronica officinalis A
P Vicia sativa ssp. nigra A P Viola alba A
P Viola arvensis A P Viola biflora A
P Viola canina ssp. montana A P Viola declinata A
P Viola tricolor A R Anguis fragilis RC A
R Coronella austriaca R C R Elaphe longissima R C
R Lacerta agilis RC C R Lacerta praticola R A
R Natrix natrix C A R Natrix tessellata RC C
R Podarcis muralis C C R Vipera ammodytes RC C

Habitatele reprezentative pentru sit sunt:- 9110 paduri de tip Luzulo Fagetum, in amestec cu conifere Abies alba si Picea abies pe soluri
acide.In sit intalnim si fagete care pot fi deloc sau putin amestecate cu conifere raspandite pe cale naturala, in asociere cu Quercus petraea.
Interesanta este si inversiunea de asezare a etajelor de vegetatie forestiera intalnita pe raza acestui parc national. Astfel, sub stancile
Foarfecii o padure de gorun urca pana la altitudinea de 1350m.,in timp ce padurile de brad si fag coboara aproape pana in Defileul Oltului la
altitudinea de doar 300-400m.
- habitat de paduri tip Asperulo fagetum cod 9130
- 9410 paduri acidofile cu Picea din etajele montane pana la alpine
- 4060 pajisti alpine si boreale
In cadrul sitului Masivele Cozia si Naratu se individualizeaza prin relieful de tip Cozia care este unic in Romania si prin gneisul ocular de
Cozia la care se adauga elemente de microrelief specific- ruiniform caracterizat prin portaluri, grote, si chipuri antropo si zoo morfe.
Flora locala se compune din asocieri si combinatii de plante de la cele alpine sau subalpine, pana la cele de stepa. Bogatia floristica este un
argument puternic pentru declararea acestei zone. Din aceasta bogata paleta botanica de plante sa amintim doar cateva cu nume de
rezonanta : specii endemice locale- Achillea coziana, Centaurea coziensis, Gallium baillonii, Rosa argesana, Rosa coziae, Stipa crasiculmis;
specii relictare; Diphasium tristachyum, Pinus silvestris, Poligonum alpinum, Anthemis cretica; plante rare: Dictamnus albus, Lilium jankae,
Potentilla haynaldiana, Lathyrus sphaericus, cardamine petrogena. Foarte importante pentru a fi protejate si conservate sunt speciile
periclitate ( in pericol de a dispare in viitor din aceasta zona ), din care amintim doar cateva, cunoscute popular cu denumirile: iedera alba,
floarea de colt, garofita de munte, stanjenelul, crinul de padure, laleaua pestrita.
In padurile seculare presarate cu mici poienite, printre stancile muntilor sau in golurile subalpine se gaseste o intreaga piramida trofica din
care nu lipsesc : ursul brun, capra neagra, lupul, cerbul carpatin, rasul. Pe stancariile insorite din zona Basarab si Turnu se intalneste vipera
cu corn.
Este o zona cu o protectie buna ca urmare a instituirii regimului de arie protejata ca Parc National .Factori de presiune asupra sitului:
pasunatul nerational al ovinelor si caprinelor, turismul (depozitari de deseuri, recoltari de material biologic) conjugate cu actuala tendinta de
intensificare a exploatarilor forestiere, braconaj.
Declararea zonei ca Parc National s-a facut prin Legea nr.5/2000, HG nr.230/2003 referitor la delimitarea parcului si constituirea
administratiei zonei, OM 553/2003 referitor la zonarea interioara a parcului.
De stat RNP Romsilva 13455 Ha , 78,7%;
Comunal 200 ha 1,2%
Comunitate religioas 141 ha;0,8 %
Privat 3304 ha; 19,3 %.

4.6 Documenta ie:
Coldea Gh., colab., 1988, Cercet ri fitocenologice în Muntele Cozia, Cluj-Napoca: Contrib. Bot.: 51-65 + 7 tab.; Dumitriu-T t ranu I., 1949,
Observa iuni asupra vegeta iei Muntelui Cozia, Rev. Teh. AGIR, Rev. P dur., an 64, 1: 1-4 + o foto + o hart ; Nyárády E. I., 1955, Vegeta ia
muntelui Cozia i câteva plante noi pentrru flora Olteniei, Moldovei i Transilvaniei, Bul. ti., Sec . ti. Biol., Agr., Geol. i Geogr., V, 2: 209-
246; Onete Marilena, 2001, Aspects of the saxicolous vegetation in the Cozia Mountains, Rev. Roumaine Biol., Biol. veget., 46, 1: 29-
34.Studiul de amenajamente silvice realizat de ICAS Bucuresti - Dr. Calin Danut si dr. Gheorghe Ploaie- Studiul de amenajare a zonelor
naturale protejate din Judetul Valcea- Institutul de Geografie, Academia Romana - prof. Dr.Gheorghe Ploaie 1999 -Natura salbatica din
Valcea - Documentatie Administratia Parcului National Cozia - Prof. Dr. Gheorghe Ploaie -Parcul National Cozia- Editura Almarom Rm.Valcea
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO02 Categoria II IUCN 99,25 RO04 Categoria IV IUCN 5,88
RO02 Parc na ional * 99,25 L-Cozia
RO04 Rezerva ie natural * 5,88 2.798.-P durea C line ti - Brezoi

J072VL * ###### COZIA
140 Pasunatul C 8 - 160 Managementul forestier general B 70 +
161 Plantare de p dure B 5 + 164 Curatarea padurii C 50 0
243 Braconaj, otravire, capcane C 1 - 403 Habitare dispersata C 3 0
501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism B 1 - 502 Drumuri, drumuri auto B 1 -
510 Transportul energiei B 3 - 624 Drumetii montane, alpinism, speologie. B 8 -
900 Eroziunea C 1 - 960 Relatii interspecifice ale faunei C 30 0
970 Relatii interspecifice de flora C 10 0 230 Vanatoare B -
250 Luare/Indepartare de flora C 0 511 Linii electrice B 0
870 Diguri, indiguiri, plje artificiale A 0
140 Pasunatul C 0 160 Managementul forestier general B +
164 Curatarea padurii C 0 170 Cresterea animalelor C 0
220 Pescuit sportiv C 0 250 Luare/Indepartare de flora C 0
421 Depozitarea deseurilor menajere C 0 500 Retele de comunicare B 0
511 Linii electrice B 0 690 Alte impacte determinate de turism si recreere B -
850 Modificarea functiilor hidrografice B 0 900 Eroziunea B 0
943 Alunecarile de teren B -

Regia Nationala a Padurilor ROMSILVA- Administratia Parcului national Cozia
Jud. Valcea, Loc. Calimanesti, str.24 Ianuarie
tel :0250-750.221
fax :0250-750.256
e-mail :pncozia@cozia.ro
www.cozia.ro
In curs de avizare a Planului de management pentru Parcul National Cozia
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0047 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Creasta Nemirei

N 46º 13' 17'' E 26º 20' 22'' 3.509 699 1646 1260 X

RO011 100 Bac u
4070 * Tuf ri uri cu Pinus mugo i Rhododendron myrtifolium 1 B C B B
6230 * Paji ti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase 1 B C B B
alpin
7140 Mla tini turboase de tranzi ie i turb rii oscilante (nefixate de substrat) 1 B C B B
3230 Vegeta ie lemnoas cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane 1 C C B B

1352 Canis lupus P P P P C B C C
1303 Rhinolophus hipposideros R C B C B
1354 Ursus arctos x D
2001 Triturus montandoni C C B C B

A Rana temporaria C C A Salamandra salamandra C C
A Triturus alpestris RC C I Alogamus dacicus R B
I Annitela lateroproducta R B I Chloroperla kisi R B
I Drusus brunneus R B I Hyloniscus siculus V B
I Isophya brevipennis R B I Mesoniscus granier moldavicus V B
I Nemoura fusca V B I Protonemura aestiva R B
M Cervus elaphus V C M Erinaceus europaeus RC C
M Felis silvestris R C M Martes martes C C
M Meles meles V C M Mustela nivalis C C
M Putorius putorius V C M Sciurus vulgaris C C
M Sus scrofa RC C P Achillea oxyloba ssp. schurii R C
P Achillea schurii R B P Aconitum moldavicum RC B
P Aconitum napellus ssp. firmum R C P Aconitum toxicum RC B
P Angelica archangelica V D P Botrychium multifidum V C
P Campanula carpatica RC B P Campanula patula ssp. abietina C C
P Cardamine glanduligera RC B P Centaurea melanocalathia V B
P Cephalozia lacinulata V C P Chrysanthemum rotundifolium R B
P Coeloglossum viride V D P Corydalis capnoides R D
P Dactylorhiza sambucina V D P Dianthus serotinus V C
P Dianthus spiculifolius R D P Doronicum carpaticum V D
P Elatine hydropiper V D P Epipactis atrorubens V D
P Epipactis helleborine R D P Epipactis palustris R D
P Fritillaria meleagris V D P Gentiana phlogifolia V B
P Goodyera repens V D P Gymnadenia conopsea C D
P Gymnadenia odoratissima R D P Herminium monorchis V D
P Heterophyllum affine V C P Larix decidua ssp. carpatica R C
P Leontopodium alpinum V D P Lilium bulbiferum V D
P Lilium carniolicum ssp. jankae V C P Lindernia procumbens V C
P Linum perenne ssp. extraaxillare V D P Neottia nidus-avis C D
P Nigritella nigra ssp. rubra V D P Ophrys scolopax ssp. cornuta V C
P Orchis cordigera R D P Orchis militaris R D
P Parmotrema arnoldii V C P Pedicularis sceptrum-carolinum V D
P Phiteuma sp. R B P Phyteuma confusum V D
P Phyteuma vagneri R B P Plantago atrata ssp. carpatica V C
P Platanthera chlorantha R D P Poa rehmannii R D
P Primula elatior ssp. leucophylla R D P Primula farinosa V D
P Primula leucophylla V B P Pseudorchis albida V D
P Ranunculus carpaticus R B P Rubus subvillicaulis V B
P Saxifraga cymbalaria V D P Scabiosa lucida ssp. barbata R B
P Silene dubia C B P Spiranthes spiralis V D
P Symphytum cordatum C B P Taxus baccata V D
P Thymus pulcherrimus C B P Traunsteinera globosa R D
P Trientalis europaea V D P Typha minima V C
P Typha shuttleworthii R C P Viola jooi R B
P Waldsteinia geoides R D P Waldsteinia ternata R D
R Anguis fragilis RC C R Elaphe longissima R C
R Lacerta agilis C C R Lacerta vivipara RC C
R Vipera berus RC C

Partea din jude ul Harghita cuprinde forme de relief depresionale (depresiunea Casin) mun i de în l imi medii (Munii Repat) i zone umede
dealungul pâraielor Apa Lin i Apa Ro ie.Zonele muntoase sunt acoperite de p duri de molid i p duri mixte molidi -f getum, precum i cu
paji ti montane.
Aceast a fost selectat pentru a fi propus ca arie de importan comunitar pentru abunden a numeric i diversitatea speciilor de
vie uitoare, dovada acestui fapt fiind num rul de vie uitoare trecut la fiecare sec iune. Astfel, în sit sunt prezente 9 habitate nominaliate în
Anexa II a Legii 462/2001. De asemenea sunt specificate 13 specii de p s ri nominalizate în Anexa I la Directiva 79/409/CEE, 60de p s ri cu
migra ie regulat nemen ionate în Anexa I la Directiva 79/409/CEE, 5 specii de mamifere în Anexa II la Directiva 92/43/CEE, dou specii de
reptile i amfibieni enumerate în Anexa II la Directiva 92/43/CEE, pe ti o specie prezent în Anexa II la Directiva 92/43/CEE, 4 specii de
nevertebrate enumerate în Anexa II la Directiva 92/43/CEE i 5 specii de plante enumerate în Anexa II la Directiva 92/43/CEE. Endemismele
sunt bine reprezentate în sit, prin 22 specii de plante, 9 specii de nevertebrate i o specie reptile. Din anexele Conven iei de la Berna în sit
sunt întâlnite 9 specii de mamifere, 1 specie pasari, 3 specii amfibieni i 5 specii reptile.
Partea din jude ul Harghita a sitului propus este într-o stare de conservare bun . Nu exist activitate economic intensiv sau industrial .
Starea mediului poate fi afectat de p unatul necorespunz tor i exploat rile forestiere neadecvate.
Situl nemira se suprapune culmii centrale a Mun ilor Nemira din jude ul Bac u, care are o direc ie N-S i care îsi datoreaz masivitatea
prezen ei în axul culmii a gresiei de Tarc u forma iune geologic a pânzei de Tarc u.
Relieful rezerva iei este o consecin a litografiei prezente, formrlr de relief caracteristice fiind reprezentate de culmi largi, întâlnite pe culmile
Nemira i andru i prin culmi înguste adesea reduse la nivel de creast de intersec ie în restul ariei. Limitrof culmii se întâlnesc versan i de
diverse înclin ri afecta i local de eroziune areolar i izolat de alunec ri. Local spre culme se dezvolt arii de abrupturi înso ite spre baz de
grohoti uri.
Solurile din rezerva ie apar in majoritar spodosolurilor, având o distribu ie dependent de reparti ia rocilor în teritoriu i de modul de
manifestare a condi iilor de relief.
Situl reprezint aria de formare a afluen ilor montani ai Trotu ului în N apele fiind preluate de pârâul Uz i în E de pâraiele Doftana i Sl nic.
Clima prezent este cea montan , cu temperatura medie anual de 2-6 grade Celsius, cu temperatura medie lunar de -5 grade C în luna
ianuarie i 16 grade C în iulie i cu o perioad de c dere a precipita iilor solide în intervalul octombrie aprilie. Predipita iile medii anuale
dep esc 1000 mm iar circulatia maselor de aer, dominant din direc ie vestic , are adesea intensit i puternice provocând doborâturi în
arborete.
Biocenoza sitului pe vârfurile montane înalte este reprezentat de paji ti ce apar in asocia iei Festucetum-supinae, întrerupt local de pâlcuri
de Cetrarieto-Vaccinietum uliginosi. În etajul subalpin sunt întâlnite tufari uri de Junipereto-Vaccinetum i Pinetum-mughi carpaticum. Etajul
forestier superior, care ocup cea mai mare parte din sit este ocupat de asocia ia Piceetum carpaticum. Din cauza exploat rii de preferin a
coniferelor, fagul s-a extins i în acest etaj formând p duri de tip Piceeto-Fagetum carpaticum sau Abieto-Fagetum.
Situl apar ine etajului boeal al carui mediu de via este reprezentat de p durea de conifere. În apropierea vârfului Nemira Mare exista grote
de mici dimensiuni, dezvoltate în strate ale gresiei de Tarc u, neexploatate tiin ific.
Tip de proprietate: Suprafa a (ha) Procente Nr. proprietari/categorie
De stat: 3330 95% 1
Comunal : 161 5% 1
Total: 3491 100% 2
4.6 Documenta ie:
1.BARABA VICTORIA, 1982 - Conspectul asocia iilor vegetale din Mun ii Nemira, Studii i Comunic ri (1978-1980), pag. 53-82, Muzeul de
t. Naturii, Bac u.
2.GUR U G., 2002 - Dates concerning the cerambicoid biodiversity from Valea Uzului, An., t. ale Univ. Alex. I. Cuza, pag. 70-77, Ia i
3.LUPU ALEXANDRU, 1994 - Studiu pedologic i de bonitare scara 1: 10.000 pentru terenurile agricole din teritoriul Dofteana, jud. Bac u
(memoriu tehnic de 90 pag. i 8 h r i), arhiva OSPA, Bac u.
4.MAR M., i colab., 2000 - Studiu pedologic 1:10.000 pentru terenurile agricole din teritoriul D rm ne ti (memoriu 110 pag. i 7 h r i),
arhiva OSPA, Bac u.
5.MIHAI GH., BARABA VICTORIA, 1969 - Contribu ii la cunoa terea briofitelor din Valea Uzului, Studii i Comunic ri ,pag. 69-80, Muzeul de
t. Naturii, Bac u.
6.MITITELU D., BARABA N., 1969 - Contribu ii la flora montan a jude ului Bac u, Studii i Comunic ri ,pag. 125-128, Muzeul de t.
Naturii, Bac u.
7.MITITELU D., BARABA N., 1972 - Vegeta ia v ii Trotu ului, sector II Târgu Trotu -D rm ne ti, Studii i Comunic ri ,pag. 159-176, Muzeul
de t. Naturii, Bac u.
8.MITITELU D., BARABA N., 1975 - Caracterizarea geobotanic a v ii Trotu ului, Studii i Comunic ri ,pag. 163-218, Muzeul de t. Naturii,
Bac u.
9.MITITELU D., BARABA N., 1978 - Flora i vegeta ia jud. Bac u, Studii i Comunic ri ,(1976-1977), pag. 193-274, Muzeul de t. Naturii,
Bac u.
10.MITITELU D., BARABA N., 1994 - Flora i vegeta ia mun ilor Nemira, Studii i Comunic ri ,pag. 29-48, Muzeul de t. Naturii, Bac u.
11.RANG C., 1969 - Contribu ii la cunoa terea avifaunei din bazinul pârâului Uz, Studii i Comunic ri ,pag. 257-264, Muzeul de t. Naturii,
Bac u.
12.RANG C T LIN, 1974 - Cercet ri asupra rotitului coco ului de munte în Carpa ii Orientali, Studii i Comunic ri ,pag. 85-94, Muzeul de t.
Naturii, Bac u. (în limba german )
13.RANG C., 2002 - Studiul dinamicii unor comunit i de p s ri din bazinul mijlociu al râului Siret, incluzând zonele lacurilor de acumulare,
Publica iile S.O.R., 240 pag., Cluj-Napoca
14.RUSU C., BARBU N., LUPA CU GH., CARAMAN L., 1988 - Les sols des montagnes Nemira, An. t. Univ. "Alex. I. Cuza", tom XXXIV,
seria 2b, Geologie-Geografie, pag. 75-81, Ia i.
15.SANDA V., BARABA N., i colab., 1993 - R spândirea genului Lycopodium în Carpa ii României, Studii i Cercet ri de Biologie, Top. 45,
nr.1, pag. 27-46, Ed. Acad., Bucure ti.
16.SANDA V., BARABA N., i colab., 1993 - R spândirea genului Lycopodium în Carpa ii României, Studii i Cercet ri de Biologie, Top. 45,
nr.2, pag. 145-160, Ed. Acad., Bucure ti.
17.SAVA GH., 1973 - Flora i vegeta ia lichenologic în bazinul pârâului Slanic Moldova, Studii i Comunic ri ,pag. 117-128, Muzeul de t.
Naturii, Bac u.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


J054BC * ###### BARZAUTA
162 Plantare artificiala C 1 + 251 Pradarea statiunilor floristice(rezervatiiile C 2 -
floristice)
511 Linii electrice C 5 0 512 Conducte C 5 0
953 Acidifierea C 5 - 961 Competitiea (exemplu: pescarus/chira) B 15 0
963 Introducerea de boli C 3 0 975 Lipsa agentilor polenizatori C 5 0
162 Plantare artificiala C 1 + 251 Pradarea statiunilor floristice(rezervatiiile C 2 -
floristice)
511 Linii electrice C 5 0 512 Conducte C 5 0
953 Acidifierea C 5 - 961 Competitiea (exemplu: pescarus/chira) B 15 0
963 Introducerea de boli C 3 0 975 Lipsa agentilor polenizatori C 5 0
167 Exploatare fara replantare B - 170 Cresterea animalelor B -
140 Pasunatul C - 160 Managementul forestier general B +
140 Pasunatul B - 140 Pasunatul B -
160 Managementul forestier general A + 160 Managementul forestier general A +
164 Curatarea padurii C + 164 Curatarea padurii C +
166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de C + 166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de C +
uscare uscare
167 Exploatare fara replantare A 50 - 170 Cresterea animalelor C 0
170 Cresterea animalelor C 0 230 Vanatoare C 0
230 Vanatoare C 0 240 Luare / Indepartare de fauna C -
240 Luare / Indepartare de fauna C - 241 Colectionare (insecte,reptile,amfibieni…) C 0
241 Colectionare (insecte,reptile,amfibieni…) C 0 243 Braconaj, otravire, capcane C -
243 Braconaj, otravire, capcane C - 250 Luare/Indepartare de flora C 0
250 Luare/Indepartare de flora C 0 501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism C 0
502 Drumuri, drumuri auto C 0 624 Drumetii montane, alpinism, speologie. C 0
624 Drumetii montane, alpinism, speologie. C 0 900 Eroziunea B -
900 Eroziunea B - 943 Alunecarile de teren B -
943 Alunecarile de teren B - 951 Uscare /acumularea de material organic B +
951 Uscare /acumularea de material organic B + 952 Eutrofizarea C -
952 Eutrofizarea C - 953 Acidifierea C -
953 Acidifierea C - 965 Predatorismul B 0
965 Predatorismul B 0 967 Antagonism cu animalele domestice C -
967 Antagonism cu animalele domestice C -

Pentru Rezervatia Naturala Nemira situata pe teritoriul judetului Bacau custode este Directia Silvica Bacau - Inginer Irina Titianu; Str. Nicolae
Titulescu, nr.14, Bacau; Telefon:0234588959; Fax:0234571905; E-mail:tehnic3@silvabc.ro; Conven
Pentru Rezervatia Naturala Nemira situata pe teritoriul judetului Bacau planul de management a fost elaborat si este avizat de Academia
Romana.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0047_70_109_0933_Nemira__vegetatie_alpina.jpg Macor Anca - APM-BC
ROSCI0047_70_Nemira__Juniperus_comunis.jpg Macor Anca - APM-BC
K ROSCI0048 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0015 Câmpia Cri ului Alb i Cri ului Negru
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cri ul Alb

N 46º 34' 33'' E 21º 26' 6'' 891 84 107 92 X

RO051 100 Arad
40A0 * Tuf ri uri subcontinentale peri-panonice 1 C C B B
6430 Comunit i de lizier cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, pân la cel montan i 1 C C C C
alpin

1355 Lutra lutra C C C C B
2511 Gobio kessleri R C C C C
1134 Rhodeus sericeus amarus RC C B C B
1157 Gymnocephalus schraetzer R C C B C
1159 Zingel zingel P C B C B
1124 Gobio albipinnatus R R C C C C
1145 Misgurnus fossilis P P C C C C
1160 Zingel streber R R C C B C
1032 Unio crassus C A A C A
1083 Lucanus cervus P B B C B
1428 Marsilea quadrifolia R C C C C
4081 Cirsium brachycephalum R C C C C
1898 Eleocharis carniolica R C C C C
N14 4 231 P uni

Râu de altitudine mic , din zona Panonic , desemnat SCI pentru prezența tipului de habitat 91E0* - P duri aluviale cu Alnus glutinosa i
Fraxinus excelsior și de asemenea pentru prezența a 6 specii de pești și un nevertebrat împortante din punct de
vedere conservativ.
Zona extrem de caracteristica pentru sustinerea unei comunitati abundente, diverse si viabile de Unionidae, remarcandu-se in mod deosebit
populatia de Unio crassus, al carei efectiv depaseste un milion de indivizi (estimari realizate in perioada 1998 - 2004). Structura pe clase de
varsta si pe sexe a populatiei de Unio crassus indica sanse certe de mentinere in viitor, cu conditia pastrarii starii ecologice la parametri
apropiati celor actuali. Numai in acest sit mai intalnim, in intreaga tara, modelul de distributie altitudinal departajat, in cadrul caruia diferitele
etaje sunt marcate de dominanta anumitor specii de Unionidae. Cea mai mare parte a habitatului specific din arie corespunde zonei specifice
edificate de Unio crassus, argumentand inca odata necesitatea mentinerii acestui sit.
Constructiile hidrotehnice sunt principala cauza a degradarii/pierderii habitatelor acvatice caracteristice. Alte categorii de impact antropic la
care zona este vulnerabila sunt: poluarea, defrisarile, agricultura intensiva.
4.6 Documenta ie:

Ardelean A., 1999, Flora i vegeta ia din valea Cri ului Alb, Vasile Goldi University Press: 1-311 + 62 fig. + 62 tab. + 5 h r i; Ardelean A.,
2006, Flora i vegeta ia Jude ului Arad, Bucure ti: Edit. Acad. Române, 508 pp. + 221 fig. + 19 tab.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|



Ministerul Mediului
Nu are plan de management
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0048_69_Crisul_alb.jpg Patko Camelia - APM-AR
ROSCI0048_69_Raul_crisul_alb.jpg Patko Camelia - APM-AR
K ROSCI0049 200612 201101 200706 200812

1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cri ul Negru

N 46º 42' 5'' E 21º 48' 7'' 1.850 84 149 106 X X

RO061 86 Bihor
RO051 14 Arad

1318 Myotis dasycneme P B B C B
1138 Barbus meridionalis C C A C B
2511 Gobio kessleri R C C C C
1159 Zingel zingel R C C C C
1157 Gymnocephalus schraetzer R C C B B
1160 Zingel streber P C B C B
1130 Aspius aspius P C B C B
1124 Gobio albipinnatus R R C C C C
1145 Misgurnus fossilis P P C C C C
1032 Unio crassus C A A C A
N14 17 231 P uni

sit desemnat pentru protectia speciei Unio crassus
Zona foarte importanta pentru protectia speciei Unio crassu, care prezinta aici populatie stabile, cu numar mare de indivizi. Structura pe clase
de varsta si pe sexe a populatiei de Unio crassus indica sanse certe de mentinere in viitor, cu conditia pastrarii starii ecologice la parametri
apropiati celor actuali.
nu este desemnat prin lege
de stat
4.6 Documenta ie:
Banarescu P., 1964, Pisces-Osteichthyes. Fauna R.P.R., vol. 13, Edit. Academiei, Bucuresti. 961 p.
Banarescu, P., 2005: Pisces. In: Botnariuc, N., Tatole, V. (ed.): Cartea Rosie a vertebratelor Romaniei, Ed. Curtea Veche, Bucuresti.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|



Contract Administrare: 151/07.07.2010, Administrator:Asocia ia Pescarilor Sportivi Aqua Crisius Oradea, str. Sovata, nr. 27/6, jud. Bihor 0749
184193, fax=0359416011 contact@aquacrisius.ro
nu este alc tuit plan de management
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0049_47_Crisul_Negru1.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0049_47_Crisul_Negru_radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
K ROSCI0050 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0123 Lacurile de acumulare de pe Cri ul Repede
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cri ul Repede amonte de Oradea

N 47º 1' 58'' E 22º 29' 9'' 1.859 129 312 197 X X

RO061 100 Bihor

1163 Cottus gobio RC C C C C
1032 Unio crassus C B B C B
4052 Odontopodisma rubripes R B B A B
N14 2 231 P uni

Corpul de apa traverseaza zona de interes permite prezența unor specii de pesti protejate: Gobio albipinnatus, Rhodeus sericeus
amarus, Sabanejewia aurata, Cobitis taenia, Gymnocephalus schraetzer, Zingel zingel,Zingel streber, Gobio kessleri; aceste specii conform
Anexei 2 nu sunt migratoare. Corpul de apa face parte din zona scobarului -specie migratoare, dupa acad. Banarescu. Scobarul fiind o specie
migratoare, mai ales inperioada de reproducere, are nevoie de continuitatea longitudinala a raului in care traieste, lungimile migratiilor de
reproducere varieaza de la caz la caz. In Crisul Repede aceste zone putand fi de zeci de kilometri. Sectorul de curs de apa din zona de
campie are cu vegetatie tipica de pajiste panonica, silvostepa si stepa euro-asiatica, precum si zavoaie de Salix alba si Populus alba. In trecut
au existat numeroase zone umede si mlastini, precum si zone inundabile cu risc ridicat la inundatii, dar majoritatea acestor caracteristici au
disparut in urma lucrarilor seculare de desecare si aparare.
Zona importanta pentru conservarea speciilor Unio crassus, Rhodeus sericeus amarus si Cottus gobio, care aici prezinta populatii stabile.
4.6 Documenta ie:

Ra iu O. (edit.), colab., 1966, Flora i vegeta ia Rezerva iei Naturale “Defileul Cri ului Repede“ (Die Flora und Vegetation des
Naturschutzgebietes der Cri ului Repede Talenge). Cluj-Napoca: Contrib. Bot., /1966/(1): 1-272
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|



7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0050_47_Crisul_Repede1.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0050_47_Crisul_Repede2.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
K ROSCI0051 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0133 Mun ii C limani
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cu ma

N 47º 8' 59'' E 24º 49' 36'' 44.284 381 1962 974 X X

RO062 100 Bistri a-N s ud
Salicion albae)
9410 P duri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea) 12,48 B C B B
91V0 P duri dacice de fag (Symphyto-Fagion) 15,14 B C B B
91Y0 P duri dacice de stejar i carpen 0,072 C C B B
91D0 * Turb rii cu vegeta ie forestier 0,05 B B B B
4060 Tuf ri uri alpine i boreale 1,5 B C B B

1354 Ursus arctos 70-80 i B B C B
1352 Canis lupus 10-30 i C B C B
1361 Lynx lynx 11-13 i C B C B
1166 Triturus cristatus V C B C B
1193 Bombina variegata C B B C B
1138 Barbus meridionalis P P C C C C
1122 Gobio uranoscopus P P C C C C
1078 Callimorpha quadripunctaria C D
1052 Euphydryas maturna P D
1060 Lycaena dispar P D
4036 Leptidea morsei RC C B C B

A Bufo bufo P A A Hyla arborea P C
A Rana dalmatina P C A Rana temporaria P C
I Baptria tibiale P A M Capreolus capreolus 140-150 i A
M Cervus elaphus 180-200 i A M Felis silvestris C C
M Martes martes C A M Meles meles P A
M Mustela erminea 15-20 i A M Mustela nivalis C C
P Drosera rotundifolia P A P Fritillaria meleagris P A
P Hieracium rotundatum P A P Larix decidua P A
P Linnaea borealis P A P Picea abies ssp. abies A
P Pinus mugo P A P Rhododendron myrtifolium P A
P Sphagnum sp. P C P Taxus baccata P A
P Trollius europaeus P A R Elaphe longissima P C
R Lacerta agilis P C R Lacerta viridis P C
R Lacerta vivipara P C R Natrix natrix P C
R Vipera berus P C
N14 13 231 P uni

Situl acoper o zon întins din partea nord-vestic a Mun ilor C limani acoperind i un important areal din Piemontul C limanilor.
Complexitatea cadrului geografic specific C limanilor este datorat celor dou straturi genetice vulcanic superior i vulcanogen-sedimentar
inferior. Aglomeratele vulcanice formeaz aici, în nord-vestul C limanilor, o mas compact , întrerupt numai de intercala ii i intruziuni de
andezite i lave andezitice. Spre complexele de roci sedimentare ale Bazinului Transilvaniei aceste aglomerate apar sub forma unor versan i
abrup i, stanco i, ce limiteaz clar eruptivul. V ile care str bat acest sector au albiile adânci i prinse intre pere i verticali înal i de 350-450 m
(Bistri a Ardelean , Repedea, oimul de Jos, oimul de Sus, Neagra, Scoru et, T tarca, etc.). Complexitatea genetic i variabilitatea
formelor geografice sus ine o diversitate floristic i faunistic deosebit . Elementele naturale completate de cele antropice, cum sunt:
p unile împ durite cu m r i p r s lbatic, s-au dovedit de-a lungul timpului favorabile dezvolt rii unei popula ii viabile a carnivorelor mari,
conferind zonei un specific aparte. Aspectele enumerate mai sus sunt sus inute i de literatura de specialitate care men ioneaz zona Cu ma
ca i o zon în care se concentreaz efective mari ale popula iei de urs în lunile de var -toamn .
Situl are o importan deosebit în mod special pentru efectivele de urs, care g sesc în zona sitului ad post (lini te) oferit de numerosele
abrupturi i stânc rii justificate i de toponimia locului (Stâncile T tarului, Piatra Corbului, Piatra Cu mei, Cheile Bistri ei Ardelene, Piatra lui
Orban, etc.), la care se adaug , p unile împ durite cu m r i p r p dure , de la baza versan ilor, important surs de hran mai ales în anii
cu fructifica ie bogat .
La efectivele evaluate se adaug în anii cu fructifica ie mare la m r i p r p dure exemplare care vin temporar pentru hran din zonele
adiacente sitului.
P unile împ durite func ioneaz ca o zon tampon ce face ca incursiunile ur ilor în viile i livezile sau terenurile cultivate din zon s fie
destul de rare. Infrastructura în zona sitului Cu ma este slab dezvoltat , majoritatea c ilor de acces fiind de tip forestier.
Vulnerabilitatea sitului este în direct leg tur cu modul de desf urare al principalelor activit i existente în zon .
Mangementul forestier nu mai asigur lini tea mamiferelor mari sau mai exact nu respect zonele i perioadele de lini te.
P unatul a a cum se desf oar actualmente cu mul i câini i în marea lor majoritate f r jujeu afecteaz mamiferele mari cauzându-le
disconfort.
Recoltatul fructelor de p dure cauzeaz disconfort speciilor de mamifere mari prin modul de desf urare.
Braconajul i t ierile ilegale de material lemnos sunt activit ile cu cel mai nociv impact i îmbrac cele mai diverse forme.
Dezvoltarea haotic a turismului în zon ar putea avea un impact negativ puternic dar deocamdat datorit nivelului destul de sc zut al
acestui tip de activitate în zon nu putem spune c are un impact negativ substan ial.
9 arii protejate cuprinse în Situl Cu ma au fost declarate prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
na ional - Sec iunea a III - a zone protejate:
2201 Piatra Corbului 5 ha
2212 Piatra Cu mei 5 ha
2214 Valea Repedea 222 ha
2215 T ul Zânelor 15 ha
2217 Locul Fosilifer Râpa Mare 1 ha
2218 Cheile Bistri ei Ardelene 15 ha
2220 Râpa Verde 1 ha
2221 Comarnic 5 ha
2224 Stâncile T tarului 25 ha.
Din suprafa a total a sitului 65% este reprezentat de proprietatea comunal , 12 % proprietate de stat i aproximativ 23% proprietate privat .
4.6 Documenta ie:
1)Annette Mertens,Ovidiu Ionescu,(2000)-Ursul-Biologie,ecologie i management.
2)Lucrarile de evaluare a efectivelor de urs din perioada 2004-2006 ale gestionarilor de fonduri de vân toare.
3)Fi a biotopului Corine-Cu ma(J042BN027)
4)Cristoph Promberger, Ovidiu Ionescu (2000)-Lupul,Biologie,ecologie i management.
5)Cartea Ro ie a Vertebratelor din România (2005).
6)Ioan Chint uan, 2000: Bistri a-N s ud - Natura i Monumentele Sale,Ed. Carpatica, Cluj-Napoca.
7)Mititelu D., colab., 1986, Flora Mun ilor C limani, Ia i: Anale ti. Univ. „Al. I. Cuza”, XXXII, s. II, a. Biol.: 28-30; Cs rös t., 1951,
8)Cercet ri floristice i de vegeta ie în Mun ii C limani, Stud. Cerc. ti., Acad. R.P.R., fil.Cluj, 1-2: 127-143
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO02 Parc na ional * 0,51 K-C limani
RO03 Monument al naturii + 0,02 2.201.-Piatra Corbului
RO03 Monument al naturii * 0,00 2.220.-Râpa Verde
RO03 Monument al naturii + 0,01 2.221.-Comarnic
RO04 Rezerva ie natural + 0,02 2.212.-Piatra Cu mei
RO04 Rezerva ie natural + 0,63 2.214.-Valea Repedea
RO04 Rezerva ie natural + 0,01 2.215.-T ul Zânelor
RO04 Rezerva ie natural * 0,00 2.217.-Locul fosilifer Râpa Mare
RO04 Rezerva ie natural + 0,59 2.218.-Cheile Bistri ei Ardelene
RO04 Rezerva ie natural + 0,31 2.224.-Stâncile T tarului

J021SV * 0,651 DORNISOARA J042BN + ###### CUSMA
J044MS * 1,226 BISTRA
160 Managementul forestier general C 50 - 140 Pasunatul A 15 -
230 Vanatoare C 100 0 400 Zone urbanizate, habitare umana B 20 -
243 Braconaj, otravire, capcane B 100 - 301 Cariere C 0,1 -
690 Alte impacte determinate de turism si recreere C -
140 Pasunatul A - 160 Managementul forestier general A -
230 Vanatoare B 0 243 Braconaj, otravire, capcane A -

Contract Administrare: 159/08.07.2010, Administrator:Asocia ia Proprietarilor de P dure din Comuna Bistri a Bârg ului - Ocolul Silvic Bistri a
Bârg ului Bistri a Bârg ului, str. Principal , nr. 39, jud. Bistri a N s ud 0263 265661, fax=0263
Începând cu luna iulie 2010 custode este Asocia ia Proprietarilor de P dure Bistri a-Bârg ului - Ocolul Silvic Bistri a-Bârg ului. Este în curs de
elaborare regulamentul i planul de management al sitului.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0051_100_IMG_0664.jpg Petra VasileGabriel - APM-BN
ROSCI0051_136_Cu ma-Colibi a.jpg teopan Alina - APM-BN
ROSCI0051_136_Cu ma_-_Lacul_Colibi a.jpg teopan Alina - APM-BN
ROSCI0051_136_Cu ma_-_Piatra_Corbului.jpg teopan Alina - APM-BN
ROSCI0051_136_Cu ma_-_Stâncile_T tarului.jpg teopan Alina - APM-BN
ROSCI0051_136_Cu ma_-_Triturus_cristatus.jpg teopan Alina - APM-BN
B ROSCI0052 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : D ncioanea

N 45º 26' 46'' E 22º 38' 17'' 379 943 1753 1431 X


1352 Canis lupus P C A C B
1193 Bombina variegata P?

Rezerva ie natural , este situat în fondul forestier proprietate public a statului. Limitele rezerva iei sunt naturale, constituite din v i i culmi,
cu vecin t i în exclusivitate numai p duri.
Unitatea de relief este versantul cu configura ie ondulat i fr mântat cu înclin ri diverse, cu abrupturi i insule de grohoti uri stâncoase.
Re eaua hidrografic este bine reprezentat fiind format dintr-o vale coaxial : Valea Bistrei Ardealului , cu numero i afluen i care izvor sc
chiar în rezerva ie: Pârâul D ncioanea Mic , D ncioanea Mare, Pârâul Cioaca i Modo u l Mare i Mic.
Climatul este continental temperat, cu o scurgere normal a maselor de aer de la est spre vest, în lungul V ii Bistra.
Animalle s lbatice sunt: ursul brun, lupul, pisica s lbatic , jderul, coco ul de munte, buha, cioc nitoarea neagr , cioc nitoarea cu spate alb
etc.
Vegeta ia este reprezentat de molidi uri pure ce ocup majoritatea terenului din rezerva ie.
Forma iune absolut muntoas i împ durit inegal cu arborete de tip natural fundamental, zon practic neumblat de om imprim zonei un
specific s lbatic.În aceste condi ii p durile de aici realizeaz un peisaj greu de egalat în întreg lan carpatic românesc.
Atacuri ale d un torilor, doborâri de vânt.
Hot rârea de Guvern 2151/2004
Rezerva ie natural , este situat în fondul forestier proprietate public a statului.
4.6 Documenta ie:
Studiu de fundamentare tiin ific pentru instituirea regimului de arie natural protejat D ncioanea elaborat de ing.silvic specialist Ilie
Odorescu.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


J062CS - 100 BUCOVA
511 Linii electrice A - 161 Plantare de p dure A -
240 Luare / Indepartare de fauna A 0 700 Poluarea A -
702 Poluarea aerului A - 703 Poluarea solului A -
163 Replantare A + 170 Cresterea animalelor A -
160 Managementul forestier general A 0 511 Linii electrice A -
700 Poluarea A -

Agen ia pentru Protec ia Mediului Cara -Severin.
NU ARE PLAN DE MANAGEMENT
7. HARTA SITULUI
G ROSCI0053 200612 201101 200706 200812

F ROSPA0002 Allah Bair - Capidava
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Dealul Alah Bair

N 44º 30' 8'' E 28º 13' 5'' 194 50 192 122 X

RO023 100 Cons anta
62C0 * Stepe ponto-sarmatice 50 A C A A

2236 Campanula romanica R C A A B
2125 Potentilla emilii-popii R C A A A
2093 Pulsatilla grandis R C B C B
P Achillea clypeolata R D P Achillea coarctata C D
P Achillea leptophylla R D P Allium flavum ssp. tauricum R D
P Allium guttatum R D P Allium inaequale R D
P Alyssum caliacrae R D P Anthyllis vulneraria ssp. boissieri V D
P Asperula rumelica V D P Astragalus pubiflorus R D
P Bufonia tenuifolia V D P Bupleurum apiculatum V D
P Carex liparocarpos R D P Centaurea gracilenta R D
P Centaurea stereophylla R D P Chamaecytisus lindemannii R D
P Colchicum fominii V D P Colchicum triphyllum V D
P Convolvulus lineatus R D P Coronilla scorpioides R D
P Crocus reticulatus R D P Daucus guttatus ssp. zahariadii R D
P Delphinium fissum R D P Echinops ritro ssp. ruthenicus C D
P Festuca callieri R D P Gagea bulbifera R D
P Gagea granatellii R D P Galium volhynicum R D
P Hedysarum grandiflorum R D P Helichrysum arenarium ssp. ponticum R D
P Hornungia petraea R D P Iberis saxatilis V D
P Iris suaveolens R D P Knautia macedonica V D
P Linum tauricum V D P Minuartia adenotricha R D
P Minuartia bilykiana V D P Onobrychis gracilis R D
P Ononis pusilla R D P Paronychia cephalotes R D
P Pimpinella tragium ssp. lithophila C D P Potentilla astracanica R D
P Prunus tenella R D P Rosa turcica V D
P Scorzonera mollis R D P Seseli peucedanoides V D
P Silene bupleuroides ssp. staticifolia V D P Tanacetum millefolium R D
P Valerianella pumila R D
N14 25 231 P uni

Aceast rezerva ie natural este deosebit de important din punct de vedere floristic, ad poste te specii endemice, rare i periclitate pentru
flora României. Acest sit a fost men ionat în literatura de specialitate înc din anul 1929 i ad poste te aproximativ 30 de specii rare petrofile
de origine pontic , balcanic , pontic- balcanic i pontic-mediteranean .
Dealul reprezinta i o zon fosilifer deosebit de bogat cu o faun fosil reprezentat de toate grupele majore de nevertebrate începand cu
protozoarele i terminând cu echinodermele, la care se adaug i vertebrate.
Pe lâng importan a geologic i geomorfologic trebuie men ionat i valoarea peisagistic a zonei.
Starea de conservare a vegeta iei stepice calcifile este relativ bun , specii rare i endemice de flor aflându-se într-o stare bun de
conservare (de ex. Agropyron cristatum ssp. brandzae, Campanula romanica).
Rezerva ia natural Dealul Alah Bair este supus presiunii antropice mai ales prin activitatea tradi ional de p unat i prin turismul
neorganizat, practicat ocazional (s rb toarea cre tin-ortodox Izvorul T m duirii - izvorul este amplasat la poalele dealului).
Cu toate acestea, vulnerabilitatea este redusa, dealul fiind delimitat de un cordon forestier.
Rezerva ia Dealul Alah Bair a fost pus îni ial sub protec ie prin Decizia nr. 31/1980 a Consiliului Popular Jude ean Constan a.
A fost declarat ca arie natural de interes na ional prin Legea 5/2000 - privind planul de amenajare a teritoriului na ional - Sec iunea a III-a
arii protejate de interes na ional (cod arie protejat 2367).
Rezerva ia Natural Dealul Alah Bair cu o suprafa de 10 ha (Legea 5/2000), se afl în fond forestier de stat, teritoriul acesteia fiind înscris în
descrierea parcelar a Amenajamentului Silvic în vigoare pt. O.S. Hâr ova.
4.6 Documenta ie:
Boscaiu N., Coldea G. & Horeanu C.1994. Lista Rosie a plantelor vasculare disparute, periclitate, vulnerabile si rare din flora României.
Ocrot. Nat. 38(1): 45-56.
Ciocârlan V. 1994. Completari la flora României. Stud. Cercet. Biol., Biol. Veg. 46(2): 113-116.
Ciocârlan V. & Costea M. 1997. Flora Rezervatiei botanice Dealul Alah Bair (jud. Constanta). Acta Bot. Horti bucurest. /1995-1996/: 97-104.
Constantinescu O. & Negrean G. 1973. Adaugiri la Erysiphaceele României. Stud. Cercet. Biol., Ser. Bot. 25(4): 279-286.
Constantinescu O. & Negrean G. 1974. Herbarium Mycologicum Romanicum. Schedae. Fasc. 42-45 (nr. 2051-2250). Bucuresti, 76 pp.
Constantinescu O. & Negrean G. 1975. Herbarium Mycologicum Romanicum. Schedae. Fasc. 46-50 (nr. 2251-2500). Bucuresti, 95 pp.
Constantinescu O. & Negrean G. 1977. Additions to Romanian Erysiphaceae. II. Sydowia, Annales Mycol. Ser. II, 29(1-6)(1976/77): 75-86.
Constantinescu O. & Negrean G. 1978. Herbarium Mycologicum Romanicum. Schedae. Fasc. 51-55. (nr. 2501-2700). Bucuresti, octombrie
1978, 95 pp.
Dihoru G. & Dihoru Alexandrina. 1994. Plante rare, periclitate si endemice în Flora României - Lista rosie. Acta Bot. Horti bucurest. /1993-
1994/: 173-197.
Negrean G. 2001. Lista rosie a plantelor din România existente în pajisti (inclusiv endemite si subendemite). Pp. 30-58. In: Gheorghe Coldea,
Gavril Negrean, Ion Sârbu & Anca Sârbu. 2001. Ghid pentru identificarea si inventarierea pajistilor seminaturale din România. Bucuresti Edit.
alo. 58 pp.
Oltean M., Negrean G., Popescu A., Roman N., Dihoru G., Sanda V. & Mihailescu S. 1994. Lista rosie a plantelor superioare din România.
In: M. OLTEAN (coord.), Studii, sinteze, documentatii de ecologie, Acad. Româna, Institutul de Biologie, Nr. 1: 1-52.
Pantu Z.C. 1935. Plante de la "Alah-Bair". Bul. Soc. Naturalistilor România 7: 1-4.
Pantu Z.C. 1935. Zur Flora des Berges Alah-Bair. Bull. Sect. Sci., Acad. Roumaine 17(3/4): 52-53.
Pantu Z.C. & Solacolu T. 1924. Deux plantes nouvelles découvertes en Roumanie. Bull. Sect. Sci., Acad. Roumaine 9(1-2): 23-32.
Pantu Z.C. & Solacolu T. 1925. Doua plante noua déscoperite în România. Publ. Soc. Naturalistilor România 7: 11-23.
Savulescu T. (ed.). 1952-1976. Flora României. Bucuresti: Edit. Academiei Române. Vol. 1-13.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 94,14 2.367.-Dealul Alah Bair

140 Pasunatul B 30 - 629 Alte activitati sportive si recreative in aer liber B 25 -
140 Pasunatul A 35 -

Rezerva ia Natural Dealul Alah Bair se afl în custodia Direc iei Silvice Constan a, O.S. Hâr ova.
Pentru Rezerva ia Naturala Dealul Alah Bair nu exist plan de management. S-a elaborat regulamentul rezerva iei de c tre custodele Direc ia
Silvic Constan a.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0053_66_Dealul_Allah_Bair.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0053_66_Dealul_Allah_Bair_2.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0053_66_Dianthus_sp.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
B ROSCI0054 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Dealul Cet ii Deva

N 45º 53' 22'' E 22º 52' 31'' 109 193 552 394 X X

RO053 100 Hunedoara
9180 * P duri din Tilio-Acerion pe versan i abrup i, grohoti uri i ravene 25 B C C C
9170 Pãduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum 1 C C C C

1078 Callimorpha quadripunctaria C B B C B

A Hyla arborea P C A Rana dalmatina P C
A Rana temporaria P C A Salamandra salamandra P C
I Ablattaria laevigata P D I Aglia tau P D
I Agrilus cyanescens P D I Arctia caja P D
I Arctia villica P D I Boloria euphrosyne P D
I Carcharodus floccifera P D I Cardiophorus ruficollis P D
I Catocala electa P D I Catocala fraxini P D
I Catocala fulminea P D I Coprimorphus scrutator P D
I Cucullia artemisiae P D I Glaucopsyche alexis P D
I Gnophos obscuratus P D I Helix pomatia C C
I Iphiclides podalirius P D I Lacon punctatus P D
I Maculinea arion P C I Melitaea athalia P D
I Melitaea cinxia P D I Melitaea didyma P D
I Melitaea phoebe P D I Melitaea trivia P D
I Mellicta parthenoides P D I Neptis rivularis P D
I Neptis sappho P C I Papilio machaon RC D
I Parnassius mnemosyne P C I Phytoecia cylindrica P D
I Rhamnusium bicolor P D I Saturnia pavonia P D
I Saturnia pyri P D I Satyrium pruni P D
I Scolitantides orion P C I Silpha carinata P D
I Sphenoptera antiqua P D I Zygaena carniolica P D
I Zygaena purpuralis D P Carex stenophylla P B
P Silene csereii P B R Anguis fragilis P C
R Lacerta praticola P A R Lacerta viridis C C
R Natrix natrix P C R Podarcis muralis C C
R Vipera ammodytes R C

Localizare: situat în NV municipiului Deva, situl constituie una din culmile exterioare ale Mun ilor Poiana Rusc , pe la poalele c ruia râul
Mure se desf oar în sectorul de culoar intramontan. Dealul Cet ii Deva este, sub aspect geologic, rezultatul activit ii vulcanice neogene,
care începând din Tortonianul Superior pân în Panonian, s-a desf urat cu intesitate maxim în lungul v ii Mure ului. Ca produs al
magmatismului subsecvent al acestei activit i, s-a format i conul vulcanic de andezite al Dealului Cet ii, c ruia eroziunea ulterioar i-a
îndep rtat o mare parte din structura aparatului vulcanic. Studiile geologice i petrografice au ar tat c în urma distrugerii aparatului vulcanic
nu s-a mai p strat decât umplutura atât de caracteristic co ului s u.
Aspectul actual i altitudinea i-au conferit denumirea dedeal, doar versantul sudic, prin stânc riile abrupte i gola e, aminte te de originea
muntoas a acestei forme de relief.
Caracterizarea florei: cercet rile floristice efectuate pe Dealul Cet ii Deva au pus în eviden existen a a 218 specii de fanerogame
(angiosperme), 5 specii de ferigi (teridophyta) i 9 specii de mi chi (bryophyta). Unele dintre ele, rare sau chiar unice, aclimatizate aici, sunt
de origine mediteranean , balcanic sau din Crimeea: Sedum acre L, Galium spurium f. vaillenti, Aconitum anthora L. Cercet rile
fitocenologice întreprinse au eviden iat exeisten a a 4 asocia ii vegetale de fond care alc tuiesc covorul vegetal:asocia ia Corno-Fracsinetum
orni Pop i Hodi an 64,cu o importan tiin ific deosebit deoarece biotopul în care vegeteaz se afl la limita nordic a arealului
s u,asocia ia Cleistogeno serotinae - Festucetum rupicolae Zoly 58, sub asocia ia Alyssetosum muralis Nu u i colaboratorii specific
României (constituie biotopuri prielnice pentru cre terea i dezvoltarea unor comunit i de fluturi i reptile rare pentru România) i asocia ia
Carpinum- Fagetum Pauc 41.
La baza versan ilor Dealului Cet ii, pe por iuni restrânse, unde au fost defri ate comunit ile de pante naturale spontane, se întâlnesc planta ii
de salcâmi grupate în asocia ia antropogen Bromo sterili - Robinietum Soo 64.
Dealul Cet ii Deva reprezint un sit periurban cu influen turistic , având un aspect peisagistic important.
Fauna: se întâlnesc aici numeroase specii de p s ri din anexa I a Directivei P s ri: Caprimulgus europaeus, Dendrocopos medius, Lanius
collurio, Lullula arborea, Pernis apivorus, Picus canus, Sylvia nisoria, precum i specii de animale ce apar în anexa II a Directivei Habitate:
amfibieni: Bombina bombina, Bombina variegata; nevertebrate: Callimorfa quadripunctaria, Cerambzx cerdo, Lucanus cervus. Tot aici se
întâlnesc 6 sp. de amfibieni, 8 sp. de reptile, 39 sp. de nevertebrate,18 sp. de p s ri, toate de importan na ional sau interna ional .
Pe Dealul Cet ii Deva s-au identificat 375 specii de plante vasculare, ceea ce reprezint 11,8% din flora României(M.Cîndea, 1976), în care
predomin elementele holarctice cu caracter boreal i temperat(60,28% din flora dealului), urmate de elemente mediteraneene(13,24%),
orientale i continentale(9,86%), balcanice(1,85%) i dacice(2,56%). Fauna acestui sit este reprezentat prin 6 specii de amfibieni, 25 specii
de p s ri, 7 specii de reptile i 4 specii de nevertebrate, toate protejate prin legisla ia interna ional (Directiva CE 92/43/EEC, Directiva
79/409/EEC, Conven ia de la Berna, 1979). Al turi de acestea au mai fost identificate 128 specii de coleoptere din care 10 specii sunt rare în
fauna României i necesit protec ie(Studiu de impact efectuat de Institutul de Cercet ri Biologice Cluj-Napoca, 2002). Fauna de lepidoptere
diurne i nocturne este alc tuit din aprox. 900 specii(2002, Studiu ICB Cluj-Napoca), din care 36 specii au valoare patrimonial i tiin ific .
Aici au fost identificate 2 habitate de interes comunitar: p duri din Tilio-Acerion pe versan i abrup i, grohoti uri i ravene i p duri panonice cu
Quercus petraea i Carpinus betulus.
Specia Parnassius mnemosyne se afl într-un continuu regres popula ional pe plan european datorit acumul rilor de nitra i i nitri i în sol,
ceea ce favorizeaz dezvoltarea unei flore, care prin concuren elimin speciile genului Corydalis, baza trofic larvar a fluturelui.
Men inerea popula iei de Calimorpha quadripunctaria este condi ionat de existen a buruieni urilor înalte i tuf ri urilor de Rubus sp.
Men inerea speciei Maculinea arion este condi ionat de p strarea habitatelor de stânc rii calcaroase i a mu uroaielor de furnici din genul
Myrmica.
Din cauza turismului necontrolat,popula ia de Vipera ammodytes este aproape disp rut dac rezerva ia ar fi protejat efectiv, aceast
specie s-ar reface în decurs de câ iva ani.
Dealul Cet ii Deva are statut de rezerva ie natural de interes na ional(Legea 5/2000) i este în custodia Direc iei Silvice Deva din anul 2004.
Suprafa a sitului este 100% de stat.
4.6 Documenta ie:
1. Studiu de impact Flora-Fauna-Dealul Cet ii Deva, Institutul de Cercet ri Biologice Cluj-Napoca(2002);
2. Burnaz Silvia(1993)-Contribu ii la cunoa terea faunei de Macrolepidoptere a M gurilor Devei, Buletin de Informare al Societ ii
Lepidopterologice Române, Cluj-Napoca, 4(1):3-11;
3. Cîndea Maria(1975-1976): Conspectul sistematic al plantelor vasculare de pe Dealul Cet ii Deva-Sargetia, Acta Musei Devensis, Series
Scientia Naturae, 11-12: 139-156, Muzeul Jude ean Deva;
4. Schraiber,St., Nu u,A.(1968)-Rarit i în flora dealurilor Devei-Sargetia, Acta Musei Devensis: 589-601, Muzeul Jude ean Deva;
5. Ghira,I.(1994)-A new lacertid species in Transilvanian herpetofauna: Lacerta praticola pontica Lantz@Cyren,1919 - Sargetia, Acta Musei
Devensis, Series Scentia Naturae, 16: 151-153;
6. Ghira, I.(1994)-New records of two romanian viper species(Vipera ammodytes ammodytes L. and Vipera berus berus L.) in Hunedoara,
Alba and Arad Counties-Sargetia, Acta Musei Devensis, Series Scentia Naturae, 16: 154-158.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 70,50 2.504.-Dealul Col i Dealul Z noaga
RO04 Rezerva ie natural * 26,76 2.518.-Dealul Cet ii Deva

102 Cosire/Taiere B - 501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism B 3 -
530 Imbunatatirea accesului la zona C 1 - 702 Poluarea aerului C 50 0
710 Poluare fonica C - 740 Vandalism C -
900 Eroziunea C - 944 Furtuni, cicloane C 1 -
954 Invazia unei specii C -
102 Cosire/Taiere C 0 140 Pasunatul C 0
400 Zone urbanizate, habitare umana B - 411 Fabrici B -
603 Stadion C 0 609 Alte complexe sportive/de odihna C 0
620 Activitati sportive si recreative in aer liber C 0 702 Poluarea aerului C -
710 Poluare fonica C -

Custode:Direc ia Silvic Deva din cadrul Regiei Na ionale a P durilor Romsilva;
Str. Mihai Viteazu, nr. 10
Tel.: 0254/225199, 0254/219746, 0254/224649
Fax: 0254222481
E-mail: office@silvahd.ro
Persoan responsabil : ing. Ognean Eugen
Custodele rezerva iei naturale Dealul Cet ii Deva a depus la Academia Român Regulamentul i Planul de management al ariei naturale
protejate în vederea ob inerii avizului.
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0055 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Dealul Cet ii Lempe - Mla tina H rman

N 45º 43' 26'' E 25º 39' 29'' 374 506 702 573 X

RO072 100 Bra ov
7230 Mla tini alcaline 1 A B C C
9170 Pãduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum 2 C C B C
91I0 * Vegeta ie de silvostep eurosiberian cu Quercus spp. 2 C C B C
7210 * Mla tini calcaroase cu Cladium mariscus 0,5 C C B B
40A0 * Tuf ri uri subcontinentale peri-panonice 0,1 C C C B


4030 Colias myrmidone P B B C B
1758 Ligularia sibirica R D
1903 Liparis loeselii V C C C C
A Bufo viridis >8 i A A Hyla arborea >6 i A
I Anthocharis cardamines P D I Coelichneumon comitator R A
I Maniola jurtina P D M Capreolus capreolus P A
P Achillea asplenifolia R D P Adonis vernalis P A
P Armeria maritima ssp. barcensis P A P Carex acuta R D
P Carex davalliana C A P Carex flava P D
P Carex hostiana P D P Carex nigra R D
P Carex panicea P D P Carex rostrata P D
P Cephalaria uralensis R A P Cladium mariscus C D
P Cytisus procumbens R A P Daphne cneorum R A
P Dictamnus albus R A P Drosera anglica R A
P Eleocharis quinqueflora R A P Epipactis palustris R D
P Eriophorum angustifolium P D P Hyacinthella leucophaea R A
P Juncus gerardi P D P Juncus inflexus C D
P Jurinea mollis R A P Molinia caerulea P D
P Orchis tridentata R A P Parnassia palustris P D
P Pedicularis sceptrum-carolinum V A P Peucedanum arenarium P A
P Pinguicula vulgaris P D P Poa palustris C D
P Primula farinosa P A P Prunus tenella P A
P Sanguisorba officinalis C D P Schoenus nigricans C D
P Sesleria caerulea C A P Succisa pratensis C D
P Taraxacum palustre P D R Anguis fragilis P A
R Lacerta agilis P C
N14 25 231 P uni

Situl este amplasat pe Dealul Lempes , cunoscut si sub numele de Dealul Cetatii, care domina de la cei 740m ai Vârfului Cetatii, sesul
Depresiunii Tara Barsei si Lunca Oltului in sectorul de ingustare.
Complexul Dl. Cetatii – Lempes constituie o componenta tipica a mediului natural originar din Depresiunea Brasovului a carui valoare stiintifica
este de necontestat.
Mla tina H rman-Este situata in partea centrala ingustata a Depresiunii Brasovului la limita estica a Tarii Barsei pe terasa de lunca a Oltului.
La nord este dominata de prelungirile sudice ale dealului Lempes.
Terenul pe care se afla este neted predominand formatiuni de pietrisuri rulate si nisipuri grosiere printre care se afla lentile de maluri argiloase
si argile.
Reteaua hidrografica este alcatuita din Paraul Husbor, Paraul de sub Coasta, Valea Morilor.
Pe aceasta turba eutrofa se gasesc numeroase specii de plante unele cu valoare stiintifica mondiala.
Vegetatia este reprezentata prin asociatii xerofile formate in postglaciar.

Aparitia vegetatiei de stepa in zona forestiera este conditionata atat de substratul constituit din microconglomerate calcaroase cat si de
expunerea sudica , sud-estica si estica, de adapostul oferit de depresiune.
Vegetatia xerofila formata in postglaciar este acea componenta a mediului pentru care aceasta arie a fost declarata rezervatie naturala
botanica.
Alaturi de aceasta, in functie de roca, expunere si sol, culmea este imbracata in paduri de esente diferite: gorun, jugastru, tei, carpen, paltin
de camp.
Mla tina H rman-Habitatul de turbarie activa, turba eutrofa de cca. 1m grosime, formata pe substratul de pietrisuri si nisipuri are o importanta
ecologica deosebita.
Deasemenea unele specii de plante coborate din regiunile mai nordice sau mai inalte in timpul perioadelor glaciare, au gasit aici conditii
asemanatoare, favorabile lor astfel ca au ramas aici si dupa indulcirea climatului si topirea ghetarilor.Astfel s-au identificat peste 150 de specii
relicte unele foarte valoroase stiintific.
Covorul vegetal si indeosebi speciile xerofile sunt amenintate cu distrugerea prin plantari empirice insotite de invadarea cu arbusti, prin
recoltat abuziv, prin practicarea unui turism salbatic (aprindere de focuri, campare, parcare abuziva a vehiculelor, etc), p unat intensiv,
activit i sportive: para utism, concursuri ilegale de motociclete...
Mla tina H rman-Pasunatul intensiv.
Drenarea arealului cu exces de umiditate si captarea izvoarelor pentru a se mari suprafata agricola.
Distrugerea unor specii.
Aplicarea Legii 18/1991 completata cu Legea 169/1997 fara a tine seama de exceptarile prevazute pentru zonele naturale protejate
Atât Dealul Cet ii Lempe cât i Mla tina H rman au fost desemnate prin HCJ nr.949/1962, Legea 5/2ooo
Dl Cet ii Lempe , partea de p dure- deocamdat proprietate de stat, urmeaz s
fie retrocedat Prim riei Sânpetru i H rman, partea de paji ti, inc în proprietatea statului-spre retrocedare Prim riei Sânpetru.
Mla tin H rman-proprietate privat Prim ria H rman ( 5 ha )
4.6 Documenta ie:
1. Morariu I., 1966, Mla tinile de la Prejmer, conservatoare de relicte floristice, Ocrot. Nat, 10, 1, Bucure ti.
2. Morariu I, Ularu P. & Ciochia V., 1971, Ce ocrotim din Natura Judetului Brasov, Brasov.
3. OLTEAN, M., & al., 1994: Lista ro ie a plantelor superioare din România, Inst. De Biologie. Studii sinteze, documenta ii de ecologie,
1:1-52, Bucure ti.
Morariu L, 1964, Aspecte din vegetatia rezervatiei de mlastini de la Harman. Ocotirea naturii 8 nr 1.
Pop E, 1955, Mlastinile noastre de turba si problema ocrotirii lor. Ocrotirea naturii nr 1.
Pop E, 1960, Mlastinile de turba din RPR, Ed Academiei RPR.
Pop E. , Salageanu N, 1965, Monumente ale naturii din Romania. Meridiane – Bucuresti.
Komer J. 1911 – Bin beachtenswertes pflanzengeographis ches leb (Flora von Honigberg)
Verhandl. Mitt. Siebens. ver. fur Naturw.zu Hermannstadt. LXI.1.
Ularu P. & Gurean D., 1996, Mla tinile eutrofe din ara Bârsei –trecut, prezent i viitor, Bul. Celei de-a 3-a Conf. Na . Pt. Prot Med. Prin
Mijl. Biol i Biotehn., Bra ov.
6. Ularu P. & Heltman H., 1994, Die Flachmoore des Burzenlandes und deren Beudeutung fur die Aufrechternhaltung des okologishen
Gleichgewichts in diesem Raum
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 94,19 2.251.-Dealul Cet ii - Lempe
RO04 Rezerva ie natural * 1,23 2.252.-Mla tina H rman

J049BV * ###### LEMPES - HARMAN
140 Pasunatul A 60 - 608 Locuri de campare si zone de parcare pentru B 10 -
rulote
810 Drenaj A 1,5 - 625 Planorism, delta plan, parapanta, balon. A 10 -
250 Luare/Indepartare de flora A 20 -
140 Pasunatul B 30 - 625 Planorism, delta plan, parapanta, balon. B 20 0

Contract Administrare: 187/14.07.2010, Administrator:Funda ia Carpa i Direc ia Silvic Bra ov Funda ie=str. Clo ca, nr 13,
Bra ov, jud Bra ov, DS=Str.Closca, nr.31, Bra ov, jud. Bra ov Funda ie=0744 362458 0268/330567
are întocmit plan de management de c tre custodele ariei protejate.Planul de management se afl spre aprobare la Academia Român .
7. HARTA SITULUI
K ROSCI0056 200612 201101 200706 200812

1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Dealul Cioca - Dealul Vi elului

N 45º 46' 22'' E 25º 41' 16'' 917 493 651 569 X

RO073 90 Covasna
RO072 10 Bra ov
40A0 * Tuf ri uri subcontinentale peri-panonice 18 A C A B

1337 Castor fiber 2-4 i C C C C

4030 Colias myrmidone R C C C B
1060 Lycaena dispar R D
4097 Iris aphylla ssp. hungarica RC C B C B
M Capreolus capreolus R A M Lepus europaeus R B
M Meles meles R A M Vulpes vulpes R A
P Achillea setacea C A P Adonis vernalis R A
P Allium sphaerocephalon C A P Arabis hirsuta C A
P Asparagus officinalis R A P Carlina acaulis P A
P Cotoneaster integerrimus C A P Cytisus multiflorus C A
P Dianthus giganteus C A P Dictamnus albus R A
P Draba nemorosa C A P Euphorbia cyparissias C A
P Iris aphylla R A P Potentilla thuringiaca P A
P Prunus tenella P A P Pulsatilla montana R A
P Salvia pratensis C A P Stipa pulcherrima R A
P Thymus comosus P A P Thymus glabrescens ssp. glabrescens P A
N14 51 231 P uni

Este singurul sit din jude ul Covasna cu numeroase specii de step care vegeteaz în condi ii foarte bune. De asemenea aici este cantonat
Amygdalus nana sau asociat cu Prunus spinosa pe versan ii dealului Cioca i dealul Vi elului.
-rezerva ia Dealul Cioca -Dealul Vi elului constituie un sit important deoarece sînt numeroase specii de step ,intr-o regiune de dealuri înalte
i muntoase.
-aici vegeteaz în condi ii bune Adonis vernalis, Pulsatila montana ,Amigdalus nana,Dictamus albus, Iris hungarica,Stipa joanis
-speciile de plante de step sînt localizate pe versan ii sudici i vestici ai dealurilor Cioca , Beldie i Vi elului i datorit pantelor mari
speciile nu sînt afectate de p unat,iar zona este greu accesibil pentru turi ti.
Rezerva ia natural peste care se suprapune situl a fost propus prin HCJ Covasna nr. 39/2001 i HG 2151/2004.
- 43,9% - p uni proprietate a comunit ii locale
- 33,8% - terenuri arabile proprietate privat
- 0,5% - fond forestier proprietate privat
- 0,5% - fond forestier proprietate a statului
- 13,7% - p suni împ durite proprietate a comunit ii locale
- 2,9% - fâne e proprietate privat
- 4,7% - teren neproductiv proprietate a comunit ii locale
4.6 Documenta ie:
-situl se suprapune peste aria natural protejat Dealul Cioca -Dealul Vi elului in suprfa a de 977ha , pentru care s-a ob inut Avizul
Academiei Rom ne nr. 948/2004
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


102 Cosire/Taiere C 0,4 + 140 Pasunatul B 70 0

-rezerva ia nu este dat în custodie , ea este verificat periodic de catre comp. Protec ia Naturii din cadrul APM, responsabilitatea administrarii
c zând în competen a consiliilor locale H rman i Vîlcele..
Situl nu are intocmit plan de management.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0056_101_Dealul_Ciocas.jpg Gog Mircea - APM-CV
B ROSCI0057 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Dealul Istri a

N 45º 6' 45'' E 26º 32' 16'' 577 319 747 568 X

RO022 100 Buz u
62C0 * Stepe ponto-sarmatice 70 C C B A
40C0 * Tuf ri uri de foioase ponto-sarmatice 2 B C B B

1335 Spermophilus citellus C C B B C

1083 Lucanus cervus RC C B C C
4036 Leptidea morsei P C B C C

A Hyla arborea RC C A Rana dalmatina RC C
A Salamandra salamandra P A I Aedia leucomelas RC A
I Argynnis pandora RC A I Brenthis daphne P A
I Brenthis hecate RC C I Calymma communimacula P A
I Calyptra thalictri R A I Catocala hymenaea R A
I Catocala promissa RC A I Catocala puerpera P A
I Chelis maculosa P A I Chrysodeixis chalcites P A
I Colias erate C A I Cucullia fraterna P A
I Cucullia tanaceti P A I Cupido osiris R C
I Dichagyris candelisequa P A I Eilicrinia trinotata RC A
I Epilecta linogrisea R A I Episema tersa RC A
I Euxoa cos RC A I Euxoa distinguenda R A
I Euxoa hastifera RC A I Euxoa vitta P C
I Glossodice polygramma P A I Grammodes stolida A
I Hadena irregularis P A I Hipparchia volgensis C C
I Hogna radiata P A I Hyponephele lycaon P A
I Lamellocossus terebra R A I Maculinea alcon P C
I Maculinea arion RC C I Mantis religiosa RC C
I Meganephria bimaculosa P A I Odontognophos dumetata RC A
I Omphalophana antirrhinii P A I Oxicesta geographica RC C
I Phyllophila obliterata P A I Proserpinus proserpina P C
I Saga pedo C I Saturnia pyri RC A
I Scotopteryx ignorata P C I Thymelicus acteon P C
I Zerynthia polyxena RC C M Capreolus capreolus 5-20 i A
M Felis silvestris P C M Martes martes 5-20i C
M Muscardinus avellanarius V A M Mustela nivalis P A
M Mustela putorius P C M Sciurus vulgaris C A
M Sus scrofa 10-30 i A M Vulpes vulpes C A
P Adonis vernalis RC A P Arenaria serpyllifolia C A
P Artemisia austriaca P C P Astragalus austriacus P A
P Astragalus onobrychis RC C P Brachypodium pinnatum C C
P Campanula sibirica C A P Carex humilis P C
P Carpinus orientalis P A P Cornus sanguinea RC A
P Corylus avellana RC A P Crataegus monogyna P D
P Eryngium campestre P A P Festuca rupicola P C
P Festuca valesiaca P A P Fragaria viridis C A
P Fraxinus ornus P A P Gagea pusilla P C
P Galanthus nivalis C A P Hyacinthella leucophaea RC A
P Iris graminea P A P Lembotropis nigricans P A
P Leontodon hispidus P C P Medicago minima RC C
P Nonea pulla P C P Origanum vulgare RC D
P Phleum phleoides RC D P Polygala major P A
P Potentilla argentea P A P Ranunculus polyanthemos P A
P Rosa canina P D P Salvia pratensis P A
P Scorzonera hispanica C A P Stipa capillata R C
P Thymus glabrescens C A P Trisetum flavescens C C
P Veronica spicata P A R Lacerta agilis P A
R Lacerta viridis P A
N14 54 231 P uni
N21 10 221, 222 Vii i livezi
N22 6 332, 333 Stânc rii, zone s race în vegeta ie

Relief: stancarii abrupte, cu expozitie sudica sau estica, conglomerate, calcare, jurasice.Nu este un sit complet natural deoarece în zona
stâncoas s-au plantat pini împotriva c derilor de bolovani.
Se p straz stânca unde a fost s pat în piatra chilia unui c lugar care a decedat acum câ iva ani.
Tufi urile i fâne ele din zon (zona nordica si estica) au în componen plante protejate de interes na ional.
Num rul nevertebratelor este remarcabil.
Habitatul R 3407 ce presupune dealuri cu vegeta ie stepic este bine reprezentat ( Adonis vernalis, Campanula sibirica, Festuca valesiaca,
Carex humilis).
Pe versantul sudic al dealului Istri a exist planta ii de pin negru care au eliminat flora caracteristic grohoti urilor calcaroase i în locul c reia
a ap rut alta care merit studiat . Am identificat: Poa nemoralis, Arenaria serpyllifolia, Thymus serpyllum, Carex humilis. Foarte important
zona pentru fluturi i p s ri de prad .
P unatul are efecte negative evidente (în special cel precticat cu capre i oi) pe suprafe e însemmnate care apar in prim riilor diverselor
sate prezente în zon .
Planta ia de pin se extinde pe suprafe e semnificative, acoperind unele dintre pantele calcaroase; exist astfel riscul alter rii unora dintre
habitatele cele mai interesante din regiune.
Ar fi fost probabil mult mai nimerit s se planteze specii autohtone (Crataegus, Rosa) pentru reducerea eroziunii.
Nu are nici un statut de protectie ca arie naturala. Merita propusa ca sit pentru reprenzentarea habitatelor colinare din zona Carpatilor de
curbura.
Zona de la S de creasta , antropica (plantatii de pin ) apartine de Ocolul Silvic Buzau.
Zona de la N de creasta este proprietate privata (pasuni si fanete)si apartine locuitorilor comunelor Breaza si Pietroasele.
4.6 Documenta ie:
SANDA, V. (1966): Cercet ri asupra buruienilor din podgoriile Masivului Istri a. - Stud. i cerc. de biol., Seria bot. Bucure ti, 18 (1): 35-42.
SANDA, V. & AURELIA BREZEANU (1966/1): Cercet ri fitocenologice asupra Dealului Istri a. – Stud. i cerc. de biol., Seria bot. Bucure ti,
18 (3): 217-238.
SANDA, V. & AURELIA BREZEANU (1966/2): Regimul unor factori ecologici în fitocenozele de pe Dealul Istri a. - Stud. i cerc. de biol.,
Seria bot. Bucure ti, 18 (4): 355-365.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


160 Managementul forestier general A 20 + 900 Eroziunea B 5 -
180 Incendiere C 1 - 161 Plantare de p dure A 25 -
241 Colectionare (insecte,reptile,amfibieni…) B 5 - 243 Braconaj, otravire, capcane A 5 -
301 Cariere A 10 - 730 Manevre militare B 10 -
503 Linii de cale ferata, TGV C 0 860 Depozite de de euri, materiale rezultate din A 5 -
drag ri
140 Pasunatul B 30 -
160 Managementul forestier general A 20 + 180 Incendiere A 10 -
243 Braconaj, otravire, capcane A 5 -

Situl se afla pe raza comunei Breaza, jd. Buzau (Primaria Breaza tel. 511 501;fax. 511 738), o mica parte pe raza comunei Pietroasele, jd.
Buzau.
Nu exist un management activ.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0057_80_DCAM0175.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0057_80_Detalii_planta_Istrita.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0057_80_Habitat_Istrita.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0057_80_Lanius_collurio.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
B ROSCI0058 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Dealul lui Dumnezeu

N 47º 15' 38'' E 27º 24' 16'' 579 63 163 105 X

RO013 100 Ia i

2021 Sicista subtilis P C B A B
1298 Vipera ursinii C C B B A B

4020 Pilemia tigrina P B B B B

I Saga pedo C C R Coronella austriaca RC C
N14 46 231 P uni

Sit cu vegetatie stepic , situat in zona Dealurilor Moldovei, nu departe de Ia i.
Important pentru specia Vipera ursinii, subspecia moldavica - aceasta subspecie fiind endemic în România, reprezentat prin foarte pu ine
popula ii.
- Sit important pentru specii de flora i faun rare, vulnerabile i protejate pe plan na ional i european.
- Calitate: paji te stepica vest-pontic , cu un covor vegetal nealterati, paji ti care nu au fost niciodata arate, fiind reprezentative pentru
partea de est a Europei.
- Este printre pu inele zone de flor i fauna de step din România r mase nealterate / foarte putin alterate antropic.
Vulnerabilitatea sitului este dat de urm torii factori:
- este par ial cosit in perioade nepotrivite i p unat;
- mici portiuni de teren sunt continuu introduse in agricultura distrugandu-se covorul vegetal original
- este afectat de fenomene de eroziune
- omorârea exemplarelor de Vipera ursinii de c tre localnici
- Sit format de paji ti stepice vest-pontice edificate de specii xerofile; conservare buna. Suprafetele cu acest tip de habitat sunt
degradate foarte rapid prin preluarea in agricultura si suprapasunat
- În perimetrul rezerva iei este prezenta Vipera ursinii moldavica, subendemica. In Republica Moldova unde mai exista aceasta
subspecie ea este probabil disparuta datorita distrugerii habitatelor.
privata i publica locala
4.6 Documenta ie:
Observatii in teren efectuate in perioada 2005 - 2006 de catre: Dr. Zamfirescu Stefan, Dr. Zamfirescu Oana, Dr. Popescu Irinel, Dr. Ion Costi,
Fusu Lucian
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|



Ministerul Mediului
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0059 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Dealul Perchiu

N 46º 16' 9'' E 26º 44' 47'' 185 197 382 301 X

RO011 100 Bac u
91AA Vegeta ie forestier ponto-sarmatic cu stejar pufos 38 B C B B
3240 Vegeta ie lemnoas cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane 0,001 C C C C

A Hyla arborea V C A Rana ridibunda C C
A Rana temporaria C C I Helix pomatia RC C
M Cricetus cricetus R C M Erinaceus europaeus RC C
M Felis silvestris V C M Glis glis V C
M Martes foina R C M Meles meles RC C
M Mustela nivalis RC C M Putorius putorius RC C
M Sciurus vulgaris RC C M Sorex araneus RC C
P Centaurea pugioniformis C B P Hepatica transsilvanica B
R Coronella austriaca R C R Lacerta agilis C C
R Lacerta viridis R C R Natrix natrix RC C
R Vipera berus RC C
N14 35 231 P uni

Situl se suprapune zonei centrale a Depresiunii Tazl u-Ca in. Pe direc ie nord-vest spre sud est situl este str b tut de culmea central a
Dealului Perchiu, alc tuit din depozite litologice în care alterneaz nisipuri cenu ii, marne i gipsuri. Pantele accentuate i fixarea mai redus
a vegeta iei ierboase pe versantul nordic sau estic a acestui deal a f cut ca evolu ia reliefului s se fac prin eroziunea de suprafa i local
prin alunec ri.
Situl apar ine bazinului hidrografic al Trotu ului, fie prin scurgere laminar direct (versan ii sudici i estici ai Dealului Perchiu), fie prin
intermediul pârâului Caracl u, pozi ionat la vest de sit, fie prin valea toren ial Valea Popii, din nordul sitului. Cercetarea vegeta iei acestui sit
a dus la identificarea a 596 specii angiosperme.
Vegeta ia sitului are un pronun at caracter de tranzi ie între silvostep i p dure, cu mari asem n ri cu vegeta ia silvostepei din sudul
Podi ului Central Moldovenesc.
In zona se intalnesc numeroase specii de animale de interes comunitar.
Importan a sitului rezult din prezen a habitatelor specifice silvostepei din sudul Podi ului Central Moldovenesc care sunt reprezentate de
paji ti stepice subpanonice i p duri panonice cu Quercus pubescens. Situl se caracterizeaz printr-o biodiversitate sus inut de prezen a a
10 specii enumerate în anexa i la Directiva Consiliului 70/409/CEE, de prezen a a 73 de specii de p s ri cu migra iune regulat , nemen ionate
la anexa I la Directiva 79/409/CEE, dintre mamiferele men ionate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43CEE în sit este prezent 1 specie,
dintre reptile i amfibieni enumera i în anexa II la Directiva Consiliului 92/43CEE sunt prezente 2 specii, pe tii nu au fost semnala i pentru c
în sit nu sunt prezente condi ii pentru dezvoltarea acestora, asupra nevertebratelor nu au fost executate studii de inventariere, iar plantele sunt
reprezentate de 1 specie cu regim de protec ie, nominalizat în Directiva Consiliului 92/43CEE în sit.
Din Conven ia de la Berna în sit sunt prezente înc 11 specii de mamifere, 3 de amfibieni, 5 de reptile i una de nevertebrate.
Ca endemisme sunt întâlnite dou specii de plante.
Activitatea desf urat în interiorul sau în vecin tatea sitului are impact asupra factorilor de mediu i implicit asupra biocenozelor de
vie uitoare. Activit ile care provoac presiune asupra sitului sunt reprezentate de p unat, agricultura, tratamente agrochimice, exploat ri
forestiere locale, vân toare, braconaj i turism. Dintre ace ti factori intensitate puternic are p unatul, intensitate moderat are agricultura,
intensitate redus au tratamentele agrochimice i turismul i o prezen accidental au exploat rile forestiere, vân toarea i braconajul.
Situl se suprapune zonei centrale a Depresiunii Tazl u-Ca in. Pe direc ie nord-vest spre sud est situl este str b tut de culmea central a
Dealului Perchiu, alc tuit din depozite litologice în care alterneaz nisipuri cenu ii, marne i gipsuri. Pantele accentuate i fixarea mai redus
a vegeta iei ierboase pe versantul nordic sau estic a acestui deal a f cut ca evolu ia reliefului s se fac prin eroziunea de suprafa i local
prin alunec ri. Prezen a gipsurilor din substrat a contribuit la aprovizionarea solurilor cu cationi bivalen i, favorizânt formarea de orizonturi de
acumulare a humusului cu caractere molice.
Înveli ul de soluri se caracterizeaz prin predominarea cernisolurilor i protisolurilor, în mare majoritate afectate de procese denuda ionale.
Situl apar ine bazinului hidrografic al Trotu ului, fie prin scurgere laminar direct (versan ii sudici i estici ai dealului Perchiu), fie prin
intermediul pârâului Caracl u, pozi ionat la vest de sit, fie prin valea toren ial Valea Popii, din nordul sitului. Climatul este temperat
continental, cu temperatura medie anual de 9 grade C i cantitatea medie anual de precipita ii de 550-600 mm.
Cercetarea vegeta iei acestui sit a dus la identificarea a 596 specii angiosperme. Flora de origine euroasiatic are o pondere de 73,6% i, din
cadrul acesteia, cea mai mare pondere o au speciile sud-est europene (32,3%) în compara ie cu speciile central i nord-europene, care au o
pondere de doar 23,2%, de i situl este situat în zona forestier a Subcarpa ilor Moldovei.
Spectrul bioformelor arat ca 55,2% dintre specii sunt hemicriptofite, 24,3% sunt terofite, 9,7% sunt fanerofite, 7,8% sunt geofite, 2% sunt
chamefite i 1% sunt helofite, în sit predominând speciile ierboase perene (65,3%) asociate în fitocenoze stabile i vechi.
Vegeta ia sitului are un pronun at caracter de tranzi ie între silvostep i p dure, cu mari asem n ri cu vegeta ia silvostepei din sudul
Podi ului Central Moldovenesc.
Fauna prezent caracterizeaz p durea de stejar, cu o bun reprezentare pentru toate grupurile majore de vie uitoare.
Proprietate de stat 34% si particular 66%.
4.6 Documenta ie:
BURDUJA C., MITITELU D:; SÂRBU I:; BARABA N:; 1971 - Flora i vegeta ia Dealului Perchiu, Studii i Comunic ri, pag. 753-782,
Muzeul de tiin ele Naturii, Bac u.
MAR M., 1996 - Studiu pedologic scara 1:10.000 pentru terenurile agricole ale teritoriului administrativ One ti, arhiva OSPA Bac u (text 110
pag. plus 8 plan e).
MAR M., 1999 - Depresiunea Tazl u - Ca in, Studiu pedogeografic, 148 pag., Ed. Corson, Ia i.
RANG C., 2002 - Studiul dinamicii unor comunit i de p s ri din bazinul mijlociu al râului Siret, incluzând zonele lacurilor de acumulare,
Publica iile S.O.R., 249 pag., Cluj-Napoca.
SAVA GH., 1972 - Flora i vegeta ia lichenologic de pe Dealul Perchiu (Gh. Gh. Dej), Studii i Comunic ri, pag. 47-58, Muzeul de tiin ele
Naturii, Bac u.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 91,33 2.126.-Dealul Perchiu
J054BC * ###### PERCHIU
140 Pasunatul B -

Directia Silvica Bacau - Inginer Irina Titianu; Str. Nicolae Titulescu, nr.14, Bacau; Telefon:0234588959; Fax:0234571905; E-
mail:tehnic3@silvabc.ro; Conventia de custodie 5210/26.05.2005.
Planul de management a fost elaborat si depus la Academia Romana pentru avizare.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0059_70_Perchiu2.jpg Macor Anca - APM-BC
ROSCI0059_70_Perchiu2_-Adonis_vernalis.jpg Macor Anca - APM-BC
ROSCI0059_70_Senecio_erucifolius_-_cruciulita.jpg Macor Anca - APM-BC
ROSCI0059_70_Solidago_gigantea.jpg Macor Anca - APM-BC
ROSCI0059_70_Solidago_virgaurea.jpg Macor Anca - APM-BC
ROSCI0059_70_Vegetatie_de_silvostepa.jpg Macor Anca - APM-BC
ROSCI0059_70_Vegetatie_de_silvostepa2.jpg Macor Anca - APM-BC
B ROSCI0060 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Dealurile Agighiolului

N 45º 2' 41'' E 28º 48' 49'' 1.433 32 218 124 X

RO025 100 Tulcea
40C0 * Tuf ri uri de foioase ponto-sarmatice 0,7 C C B C
62C0 * Stepe ponto-sarmatice 61 A C B B
91AA Vegeta ie forestier ponto-sarmatic cu stejar pufos 34 A B B B

2609 Mesocricetus newtoni P B B A B
1335 Spermophilus citellus RC C B C B
1219 Testudo graeca P C B B B

2236 Campanula romanica R C C B C
P Thymus zygioides R A
N14 6 231 P uni

situl are o suprafa de 1476ha, fiind încadrat în totalitate în bioregiunea stepic
Clase de habitat
Tuf ri uri - 0,67%
Stepe - 60,97%
P duri caducifoliate – 33,87%
Planta ii de arbori – 5,5%
Total = 100%
În cadrul sitului este inclus o rezerva ie natural legiferat la nivel na ional (Legea 5/2000), respectiv Locul Fosilifer Agighiol
Este de remarcat faptul c toate cele 3 habitate din sit sunt prioritare.
În cadrul habitatului celui mai important din sit, respectiv 62C0* Ponto-Sarmatic steppes, ce ocup aproximativ 0,9% din suprafa a na ional a
habitatului, o valoare remarcabil prezint asocia ia Agropyro brandzae – Thymetum zygioidi, endemic pentru Dobrogea (Sanda, Arcu ,
1999), ce ocup suprafe e apreciabile, de ordinul sutelor de hectare. În cadrul acestei asocia ii este de subliniat prezen a unor popula ii
importante ale speciei Euphorbia myrsinites, inclus în lista ro ie na ional (Oltean et al. 1994), foarte rar în Dobrogea, singura regiune din
ar în care este întâlnit acest taxon.
Locul secund ca importan îl de ine habitatul 91AA* Vegeta ie forestier ponto-sarmatic cu stejar pufos, reprezentat prin asocia ia Paeonio
peregrinae – Carpinetum orientalis r spândit în ar predominant în Dobrogea.
În sit mai sunt întâlnite i alte specii din lista ro ie na ional (Oltean et al., 1994), respectiv:Agropyron brandzae, Koeleria lobata, Thymus
zygioides etc, din care primul taxon este men ionat i în lista ro ie european .
-Efectuarea de planta ii în cuprinsul habitatelor 62 CO* i mai pu in 91AA (inclusiv pe suprafe e reduse cu specii invazive ca Eleagnus
angustifolia) intensitatea acestui factor fiind redus .
- exploat ri forestiere i alte tipuri de lucr ri silvice în habitatul 91AA, aceste interven ii fiind de intensitate redus .
- p unat de intensitate redus
- Perspectivele iminente de instalare a unor centrale eoliene în sit i în vecin tatea acestuia.
Activit i în interiorul sitului:

Forest planting -mic 5%; negativ
Removal of dead and dying trees - mic 10%; negativ
Trapping, poisoning, poaching: medie; 10%; negativ
Quarries (abandonate)- mic 0,001%; negativ
Interspecific floral relations- competition – mic 5%; negativ

În cadrul sitului este inclus o rezerva ie natural legiferat la nivel na ional (Legea 5/2000), respectiv Locul Fosilifer Agighiol
Situa ia proprietarilor nu este cunoscut în detaliu. În general îns suprafe ele cu habitate de: stepe 60, 97% sunt în general de inute de
prim rii.
P durile (33,87), planta iile (5,5%) i tuf ri urile 0,67% sunt incluse în fond forestier, proprietate de stat, fiind administrate de Direc ia Silvic
Tulcea.
4.6 Documenta ie:
Bucure ti, 1964.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural + 0,88 2.771.-Rezerva ia Geologic Agighiol


Ministerul Mediului
Nu exist plan de management al sitului i nici pentru Locul fosilifer Agighiol.
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0061 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Defileul Cri ului Negru

N 46º 40' 7'' E 22º 10' 10'' 2.203 140 561 258 X X

RO061 100 Bihor
Brometalia)

1122 Gobio uranoscopus P C B C B
2097 Paeonia officinalis ssp. banatica V A B B B
A Rana dalmatina P A A Rana temporaria P A
A Salamandra salamandra P A F Carassius carassius P A
F Thymallus thymallus P A R Coronella austriaca P A
R Lacerta agilis P A R Lacerta viridis P A
R Podarcis muralis P A
N14 22 231 P uni

Sit Natura 2000: Defileul Cri ului Negru la Borz cu S = 2 000 ha
Cuprinde:
rezerva ia natural mixt (2.174 L.nr.5/2000) Defileul Cri ul Negru la Borz i rezerva ia natural botanic (2.178 L.nr.5/2000) Dealul Pac u.
2.178. Dealul Pac u: P dure de cer cu bujor banatic - Paeonia officinalis ssp. banatica, în acest areal a fost recent identificat i un habitat
pentru orhidei - habitat prioritar.
Dealul Pac u: P dure de cer cu bujor banatic - Paeonia officinalis ssp. banatica - specie endemic , sunt numeroase specii de amfibieni i
reptile, specii de flor
Accesul necontrolat în pesteri si lipsa supravegherii acestora.
T ieri ilegale de arbori în fond forestier.
P sunat in perimetrul Rezervatiei.
Camp ri neautorizate.
Colectare de plante medicinale i ocrotite.
Colectare de material speologic.
Fenomene de eroziune.
Toren i.
2.178. Dealul Pac u: Decizia nr.22/1982; HCJ. 19/1995, Legea nr. 5/2000
2.174. Defileul Cri ul Negru la Borz: HCJ. 19/1995, Legea nr. 5/2000
proprietate de stat, necesit verificare, exist retroced ri
4.6 Documenta ie:
Zeno Farkas, Traian Brad, 2002, Mapping of Transilvanian Herpetofauna, In: Nymphaea. Folia naturae Bihariae XXIX, p. 145-201, Oradea
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural + 6,29 2.174.-Defileul Crisului Negru la Borz
RO04 Rezerva ie natural * 1,05 2.178.-Dealul Pacau

160 Managementul forestier general C 5 0 250 Luare/Indepartare de flora C 3 -
424 Alte tipuri de depozitari C 7 - 140 Pasunatul C 3 -

Custode Direc ia Silvic Oradea pentru Dealul Pac u - Planul de management este în curs de realizare
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0061_47_Dealul_pacau._radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0061_47_Defileul_Crisului_Negru_foto_Radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0061_47_Paeonia_officinalis.Dealul_pacau.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0061_47_vedere_defileu.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
K ROSCI0062 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0115 Defileul Cri ului Repede - Valea Iadului
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Defileul Cri ului Repede - P durea Craiului

N 46º 52' 55'' E 22º 31' 6'' 39.411 186 1335 612 X X

RO061 100 Bihor
alpin
7230 Mla tini alcaline 0,001 B C B B
40A0 * Tuf ri uri subcontinentale peri-panonice 0,1 B C B B
8220 Versan i stânco i cu vegeta ie chasmofitic pe roci silicioase 15 B C B B
9410 P duri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea) 4 C C B B
91V0 P duri dacice de fag (Symphyto-Fagion) 17 B B B B
9150 P duri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion 3 A B B B
9180 * P duri din Tilio-Acerion pe versan i abrup i, grohoti uri i ravene 0,2 A B B B
8310 Pe teri în care accesul publicului este interzis 20 A B B B
91M0 P duri balcano-panonice de cer i gorun 8 B B B B
91H0 * Vegeta ie forestier panonic cu Quercus pubescens 0,01 B B B B
9110 P duri de fag de tip Luzulo-Fagetum 1,5 C C C C

1308 Barbastella barbastellus P B B C B
1324 Myotis myotis C C A C B
1304 Rhinolophus ferrumequinum P B A C A
1310 Miniopterus schreibersi P B A C A
1323 Myotis bechsteini P C A C B
1307 Myotis blythii P B A C A
1318 Myotis dasycneme P A B C B
1305 Rhinolophus euryale P B B B B
1166 Triturus cristatus C C A C B
4008 Triturus vulgaris ampelensis P B B A B
1163 Cottus gobio P P C C C C
1060 Lycaena dispar P B B C B
2186 Syringa josikaea P A A A B
1477 Pulsatilla patens R B B C B
A Bufo bufo C A A Bufo viridis C A
F Leuciscus leuciscus P A F Sander volgensis P A
M Felis silvestris C A M Myotis brandtii R B
M Plecotus auritus P A M Vespertilio murinus P A
P Allium flavum P A P Alopecurus pratensis R A
P Anemone nemorosa P A P Anemone ranunculoides P A
P Anthemis tinctoria P B P Artemisia campestris P A
P Bromus erectus ssp. transsilvanicus R A P Carex brevicollis P A
P Cephalanthera damasonium P A P Cephalanthera longifolia P A
P Cephalanthera rubra P A P Cerastium arvense R A
P Conringia austriaca R A P Dactylis glomerata P A
P Dictamnus albus R A P Epipactis helleborine P A
P Epipactis microphylla P A P Filipendula ulmaria R A
P Fritillaria orientalis P A P Galanthus nivalis P A
P Gentiana cruciata R B P Gentianella ciliata P A
P Geranium lucidum P A P Helleborus purpurascens P A
P Hesperis matronalis ssp. candida R A P Hieracium caespitosum P A
P Jurinea mollis ssp. transylvanica R A P Lactuca viminea R A
P Limodorum abortivum P A P Lysimachia nemorum R A
P Medicago prostrata P A P Minuartia verna R B
P Monotropa hypopitys R A P Neottia nidus-avis P A
P Orchis mascula ssp. signifera R A P Orchis morio P A
P Platanthera bifolia P A P Potentilla chrysantha R B
P Primula elatior R B P Pulsatilla montana P A
P Ruscus aculeatus P A P Sedum cepaea R A
P Sedum telephium R A P Smyrnium perfoliatum R A
P Sorbus aria R A P Sparganium erectum P A
P Spiranthes spiralis P A P Succisella inflexa R A
P Thymus comosus P B P Thymus glabrescens R A
P Waldsteinia geoides R A
N14 16 231 P uni

Situl cuprinde Situl Corine:Vadul Cri ului cu S = 307 ha . Cuprinde zonele adiacente carstice: 2.171 Pe tera Vântului, Pe tera de la Vad,
Pe tera Ungurului,Pe tera Vântului *2.171(cea mai mare pe ter din România, situat în cel mai important sector al Defileului Cri ului
Repede, zona uncuiu -Vadu-Cri ului, dezvoltat pe o lungime de 66 km. de galerii cartate( i explor rile continu ), pe tera posed un
patrimoniu tiin ific inestimabil.
Din punct de vedere biospeologic, Pestera Vadu Cri ului este una dintre cele mai bogate pe teri din ar în faun cavernico , cu numeroase
endemisme. O alt Pe ter important este Pe tera Deventului, în care s-a descoperit o bogat faun pleistocenic i urme neolitice din
perioada bronzului. În majoritatea pe erilor se reg sesc specii de lilieci de pe listele Directivei Habitate.
Crisul Repede este unul dintre cele mai mari cursuri de ap din ara noastr care traverseaza regiuni carstice. În versantul stâng Cri ul
Repede prime te 4 afluen i: Pârâul Tare i Pârâul Hodoabei.
Accesul necontrolat în pe teri i lipsa supravegherii acestora, t ieri ilegale de arbori în fond forestier, p unat în perimetrul Rezerva iei,
camp ri neautorizate, colectare de plante medicinale i ocrotite, colectare de material speologic, fenomene de eroziune, toren i. Exploat ri
ilegale de mas lemnoas , toren i, inunda ii, eroziuni, vandalism.
Defileul Cri ui Repede HCM nr. 1625/1995, Pe tera Vântului Legea nr. 5/2000
proprietate de stat i privat , în curs de identificare, multe dintre retroced ri urmeaz a fi efectuate
Custode 2,165 Defileul Crisului Repede - Muzeul rii Cri urilor Oradea
Custode 2,171 Pe tera Vântului - Asociatia Clubul Speologilor Amatori Cluj
4.6 Documenta ie:
Babes - Bolyai Cluj, Facultatea de Biologie - Geografie
Universitatea Babes - Bolyai Cluj, Gr dina Botanic : Contributii botanice Vol. I, V, VI, 1966.
Borza Al.,1966, Flora si Vegetatia Rezervatiei Naturale Defileul Crisului Repede
Documentatie pentru preluare în custodie - Muzeul T rii Crisurilor Oradea
Botnariuc N., Tatole V., 2005, Cartea rosie a vertebratelor din România, Ed. Academiei Române
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Categoria IV IUCN 1,47 RO03 Categoria III IUCN 0,18
RO03 Monument al naturii * 0,18 2.168.-Pestera Osoi
RO04 Rezerva ie natural * 1,20 2.165.-Defileul Crisului Repede
RO04 Rezerva ie natural + 0,21 2.193.-Pestera Meziad
RO04 Rezerva ie natural + 0,06 2.200.-Pestera Toplita

J032BH * 0,764 VADUL CRISULUI
190 Activitati Pasunat agricole si silvice care nu se C 2 - 900 Eroziunea C 1 -
990 Alte procese naturale C 2 0 967 Antagonism cu animalele domestice C 1 0
608 Locuri de campare si zone de parcare pentru C 1 0 160 Managementul forestier general C 1 0
rulote
300 Extragere de nisip si pietris A 5 -
190 Activitati Pasunat agricole si silvice care nu se C - 990 Alte procese naturale C 0
Contract Administrare: 13/23.02.2010, Administrator:Centrul pentru arii protejate i dezvoltare durabil Bihor Oradea, pta. 1 Decembrie, nr 6,
et. 1, ap. 8, jud Bihor 0259472434, fax-0259472434 lifeapuseni@rdsor.ro
Planurile de management pentru fiecare rezerva ie preluat în custodie este în curs de realizare de c tre:
Custode 2,165 Defileul Cri ului Repede - Muzeul rii Cri urilor Oradea
Custode 2,171 Pe tera Vântului - Asociatia Clubul Speologilor Amatori Cluj
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0062_47_Cascada_Vadu_Crisului.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0062_47_Defileul_crisului_Repede.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0062_47_Iris_la_Damis.Ecotop.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0062_47_liliac_Pestera_Vadu_Crisului._radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0062_47_Meziad_Rhynolophus_ferr.pestera_Igrita.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0062_47_Olar_Vadu_Crisului._radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0062_47_Perstera_Osoiu.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0062_47_Pestera_cu_apa.valea_lesului._radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0062_47_Pestera_Galaseni._radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0062_47_Pestera_Galaseni1.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0062_47_pestera_galaseni2.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0062_47_Pestera_Gruet.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0062_47_Pestera_meziad.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0062_47_Pestera_Vadu_Crisului1.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0062_47_Pestera_Vantului1.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0062_47_Racheta.Pestera_Vantului.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0062_47_Rhynolophus_ferrumequinum_pestera_cu_apa.valea_lesului._radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0062_47_Rosia.Ecotop.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0062_47_Rosia.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0062_47_Vadu_Crisului.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0062_47_Zona_Runcuri,_Rosia-Ioana_Lucaciu_CAPDD.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0062_84_casa_traditionala_rosia-Andrei_Posmosanu_CAPDD.jpg Radove Dorina - APM-BH
ROSCI0062_84_Pestera_Ciur_Ponor.radovet.jpg Radove Dorina - APM-BH
B ROSCI0063 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Defileul Jiului

N 45º 16' 22'' E 23º 22' 16'' 10.946 299 1688 880 X

RO053 4 Hunedoara
RO042 96 Gorj
91V0 P duri dacice de fag (Symphyto-Fagion) 38 A C A B
91E0 * P duri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, 1 A B A A
Salicion albae)
9180 * P duri din Tilio-Acerion pe versan i abrup i, grohoti uri i ravene 1 A C B A
3240 Vegeta ie lemnoas cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane 1 B C A A
3230 Vegeta ie lemnoas cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane 1 B C A A
3220 Vegeta ie herbacee de pe malurile râurilor montane 1 B C A A
7220 * Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion) 0,001 A B B B
9170 Pãduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum 1 B C A B
9130 P duri de fag de tip Asperulo-Fagetum 3 B C A B
8220 Versan i stânco i cu vegeta ie chasmofitic pe roci silicioase 0,01 C C B B
alpin

1324 Myotis myotis P V C B C B
1307 Myotis blythii P R C B C B
1310 Miniopterus schreibersi P R C B C B
1354 Ursus arctos V C B C B
1355 Lutra lutra V C C C C
1166 Triturus cristatus V C C C C
1138 Barbus meridionalis C C C C C
1163 Cottus gobio V D
1122 Gobio uranoscopus V C B C B
1146 Sabanejewia aurata V D
1084 Osmoderma eremita V C B C B
4026 Rhysodes sulcatus V A A C A
1083 Lucanus cervus R C A C A
1088 Cerambyx cerdo R C A C A
1093 Austropotamobius torrentium R C C B B
A Bufo bufo R A A Hyla arborea R A
A Rana dalmatina R A A Rana temporaria C A
A Salamandra salamandra R A A Triturus alpestris R A
A Triturus vulgaris R A I Bothrideres bipunctatus R C
I Diaclina testudinea V C I Dicerca berolinensis V C
I Eubrachium hispidulum V C I Eurythyrea austriaca R C
I Helix pomatia C C I Menephilus cylindricus R C
I Metaclisa azurea V C I Mycetophagus decempunctatus V C
I Neatus picipes V C I Nematodes filum V C
I Neomida haemorrhoidalis R C I Omoglymmius germari V C
I Otho sphondyloides V C I Peltis grossa R C
I Platydema dejeani R C I Rhopalocerus rondanii V C
I Tenebrio opacus V C I Uloma rufa V C
M Capreolus capreolus C A M Cervus elaphus V A
M Dryomys nitedula R A M Felis silvestris R A
M Martes martes R A M Muscardinus avellanarius R A
M Myoxus glis R A M Rupicapra rupicapra V A
R Anguis fragilis C A R Coronella austriaca R A
R Elaphe longissima R A R Lacerta agilis C C
R Lacerta viridis C C R Natrix tessellata R A
R Podarcis muralis C C R Vipera ammodytes R A

CARACTERIZARE GENERALA
BIOTOPUL
- Aspecte geologice/geomorfologice
Teritoriul Parcului National Defileul Jiului se caracterizeaza printr-o diversitate extrem de mare sub raportul varstei si distributiei spatiale a
substraturilor litologice. Astfel, in jumatatea de nord predomina substraturi paleozoice de varsta precambriana strapunse de formatiuni
mezozoice de varsta jurasica, situate in zona mediana a bazinului Bratcu, continuate atat la est, cat si spre sud-vest tot in bazinul Bratcu.
In jumatatea sudica predomina rocile magmatice , cu urmatoarele particularitati : in partea de nord, a acestei jumatati, predomina substraturi
relatuiv mai omogene de varsta mezozoic-paleozoica reprezentate prin granitoide laminate, cu unele intarsii de varsta kersonian –
bessarabiana, dispuse haotic si chiar de varsta paleozoica . Partea de sud constituita mai ales din substraturi paleozoice , cu enclave de
varsta kersonian-bessarabiana si jurasica . La aceasta ampla diversitate mineralogica se mai adauga depozitele halocene reprezentate prin
aluviuni actuale si subactuale din lunca Jiului si al sectorului inferior al Paraului Chitu.
Sub aspect geomorfologic , teritoriul parcului este amplasat in vestul Carpatilor Meridionali, pe versantul estic al Muntilor Valcan, si pe
versantul vestiv al Muntilor Parang, despartiti de Defileul Jiului .
Altitudinile extreme variaza intre 295m, in lunca Jiului, din extremitatea sudica si 1.621 m, cota Pasului Vulcan din extremitatea vestica.
Altitudinea medie este de 959 m.Unitatea de relief predominanta este versantul .Configuratia acestuia este ondulata si framantata.
- Aspecte pedologice
Ca urmare a complexitatii substratului litologic, in cuprinsul parcului se constata un mozaic de soluri reprezentat prin noua unitati edafice,
grupate in cinci tipuri de sol si patru clase de soluri .Cele mai bine reprezentate sunt clasa cambisolurilor, cu suprafata totala de 4.749 ha, si
clasa de soluri neevoluate , cu suprafata totala de 4.008 ha. Cele mai slab reprezentate sunt clasa argilovisolurilor, care acopera 110 ha si
clasa de spodosoluri redusa la 23 ha cu un singur tip de sol, brun feriiluvial tipic.
In cuprinsul parcului s-au identificat 15 tipuri de statiuni forestiere dispuse in doua etaje fitoclimatice , dupa cum urmeaza ;
- etajul deluros de gorunete , fagete si goruneto-fagete, cu opt tipuri de statiune forestiera .
- etajul montan – premontan de fag cu sapte tipuri de statiune forestiera.
- Aspecte hidrologice
Reteua hidrologica este formata din sectorul de cca 30 km, al raului Jiu intre confluenta Jiului de Est cu Jiul de Vest si confluenta cu paraul
Sadu, spre care converg toate paraiele aferente si anume : Leurzoaia, Runcu, Bratcu, Repede, Tarnita, Popii, Pate, Rau, Cerbanasu Mare,
Cerbanasu mic, Dumitra, Murga Mare, Murga Mica, Plostina Murgilor, Strambuta si Liliacul – pe versantul vestic, . La acestea se adauga alti
afluenti mai mici si afluenti secundari ai paraielor amintite.In total reteaua hidrologica depaseste lungimea de 300 km. , majoritatea paraielor
mari au debit permanent , dar cu fluctuatii sezoniere notabile.
In aceste sector , cu altitudini extreme de 545 m, la Livezeni si 295 m la Sadu , raul Jiu are o cadere de 250 m, cu o panta medie de 8,3
m/km.
Valorile medii multianuale ale debitului Jiului din sectorul Livezeni-Sadu variaza intre 15,3 m cubi/s, la Livezeni si 18,7 m cubi /s la Sadu.
Valorile maxime si minime ale debitului raului Jiu variaza in functie de mediile multianuale.
-Aspecte climatologice
Pe teritoriul parcului s-au diferentiat doua zone climatice :
- in zona altitudinala sub 700 m un climat temperat ploios cu precipitati in tot cursul anului, cu temperatura in luna cu cea mai calda sub
22 grade C,cu maximul pluviometric la finele primaverii spre inceputul verii.
- in zona cu altitudini peste 700 m, un climat ploios , cu ierni reci, cu precipitatii in tot cursul anului , cu temperatura peste 10 grade C,
dar niciodata mai mare de 18 grade C
Existenta padurilor virgine disparute in restul Europei cu diversitatea si abundenta biologica specifica, , alaturi de pajisti montane pitoresti,
stanci, abrupturi , chei, Jiul cu meandrele lui si insulitele aferente, paraie nealterate, grote cu opere ale naturii nevazute , liziere, paduri de fag
balcanic cu carpen si tei, elemente termofile aflate sub influenta climatului submediteraneean, cu habitate caracteristice si o flora si fauna
bogata .
Traficul auto si C.F.R. pe Defileul Jiului, turism necontrolat, exploatare resurse naturale(pietris) din albia majora a raului Jiu, constructii
hidrotehnice in derulare.
Parcul National Defileul Jiului a fost constituit prin H.G. 1581/2005-privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone.
In prezent regimul terenurilor din Parcul National Defileul Jiului este in proportie de 95% de tip public, si in procent de 5% de tip privat.
Urmare Legii 247/2005 privind proprietatea publica, s-au inregistrat si alte solicitari de retrocedare din fondul forestier din parc, ceea ce va
conduce la schimbarea actualului procent in favoarea proprietatii private.
4.6 Documenta ie:
Dorka, articolul ...
Studiul pentru declararea Parcului Na ional Defileul Jiului, ICAS 2004
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO02 Parc na ional * 98,87 A.1.-Defileul Jiului
RO03 Monument al naturii + 0,02 2.427.-Sfinxul Lainicilor
RO03 Monument al naturii + 0,01 2.455.-Stâncile Rafaila

J047HD * 0,258 PARANG
160 Managementul forestier general A + 164 Curatarea padurii B +
220 Pescuit sportiv C 0 230 Vanatoare C 0
243 Braconaj, otravire, capcane C - 300 Extragere de nisip si pietris C -
301 Cariere B - 402 Urbanizare discontinua C 0
410 Zone industriale sau comerciale B - 424 Alte tipuri de depozitari B -
440 Stocuri de materiale B - 500 Retele de comunicare C 0
501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism C 0 502 Drumuri, drumuri auto B -
503 Linii de cale ferata, TGV B - 508 Tunel C +
511 Linii electrice C 0 600 Structuri (complexe) pentru sport si odihna C 0
608 Locuri de campare si zone de parcare pentru C 0 620 Activitati sportive si recreative in aer liber C 0
rulote
624 Drumetii montane, alpinism, speologie. C 0 701 Poluarea apei A -
709 Alte forme de poluare C - 850 Modificarea functiilor hidrografice B -
853 Managementul nivelelor de apa B - 960 Relatii interspecifice ale faunei A 0
970 Relatii interspecifice de flora A 0
100 Cultivare C 0 101 Modificarea practicilor de cultivare C 0
102 Cosire/Taiere C 0 120 Fertilizarea C 0
170 Cresterea animalelor C 0 171 Furajare stocuri de animale C 0
243 Braconaj, otravire, capcane C - 301 Cariere C -
400 Zone urbanizate, habitare umana C - 411 Fabrici C -
412 Stocare industriala C 0 500 Retele de comunicare C 0
503 Linii de cale ferata, TGV C 0 511 Linii electrice C 0
512 Conducte C 0 602 Complex de ski C 0
625 Planorism, delta plan, parapanta, balon. C 0 701 Poluarea apei B -
960 Relatii interspecifice ale faunei B 0 970 Relatii interspecifice de flora B 0

Suntem in procedura de constituire a Administratiei Parcului National Defileul Jiului, dupa numirea acesteia, responsabilitatile vor fi preluate de
aceasta.
In prezent Parcul National Defileul Jiului se afla in procedura de atribuire a administratiei catre Directia Silvica Tg-Jiu.
Aceasta urmeaza indeplinirea activitatii de management a parcului.
7. HARTA SITULUI
K ROSCI0064 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0029 Defileul Mure ului Inferior - Dealurile Lipovei
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Defileul Mure ului

N 46º 0' 38'' E 22º 13' 8'' 34.149 126 659 259 X

RO051 65 Arad
RO053 35 Hunedoara
91M0 P duri balcano-panonice de cer i gorun 20 B B B B
91F0 P duri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus 0,1 C C B C
6120 * Paji ti xerice pe substrat calcaros 5 B C B B

1335 Spermophilus citellus 40-80 i D
1305 Rhinolophus euryale P? D
1324 Myotis myotis P P C B C B
1310 Miniopterus schreibersi P P C B C B
1337 Castor fiber 100-150 i B B B B
1361 Lynx lynx P P C B C B
1354 Ursus arctos P P C C B C
1352 Canis lupus P P C B C B
1220 Emys orbicularis R D
1124 Gobio albipinnatus C B B C B
1138 Barbus meridionalis RC B B C B
1146 Sabanejewia aurata C B B C B
1130 Aspius aspius RC C B C B
1160 Zingel streber R C B C B
1159 Zingel zingel R C B C B
2511 Gobio kessleri P B B C B
1145 Misgurnus fossilis R R C C C C
1052 Euphydryas maturna RC A B C B
A Bufo bufo C A A Bufo viridis R C
A Hyla arborea C C A Pelobates fuscus R C
A Rana dalmatina C C A Rana temporaria R A
A Salamandra salamandra R A A Triturus alpestris R A
A Triturus vulgaris C A F Alburnoides bipunctatus RC C
R Anguis fragilis C A R Coronella austriaca R C
R Elaphe longissima R C R Lacerta agilis C C
R Lacerta viridis C C R Natrix tessellata R C
R Podarcis muralis R C R Vipera ammodytes R C
R Vipera berus V A
N14 8 231 P uni

Cea mai mare parte a suprafe ei sitului se reg se te pe teritoriul Jude ului Arad, în zona de sud-est a acestuia, de-a lungul cursului râului
Mure i pe versan ii situa i pe malul drept al Mure ului.
Zona importanta pentru conservarea speciilor Rhodeus sericeus amarus, Gobio albipinnatus, Barbus meridionalis, Sabanejewia aurata. Desi
raul Mures in aceasta zona este supus presiunii antropice, se pastreaza habitatele caracteristice speciilor mentionate, populatiile acestor
specii fiind bine reprezentate si stabile.
Conservarea habitatelor caracteristice speciilor de interes este amenintata de poluarea industriala si menajera a apei raului.
4.6 Documenta ie:

R. Mo (Greenlight Services), M. Popa ( ICAS Bra ov), P. Nechifor-Morar (Garda Na ional de Mediu), R. Jurj (Funda ia Carpa i), A.V.
Indreica (Facultatea de Silvicultur i Exploat ri Forestiere – Bra ov) - Raport de cercetare privind desemnarea de situri Natura 2000 pentru
constituirea unei re ele ecologice func ionale între Mun ii Apuseni i Carpa ii Meridionali, 2010;
Ramon Jurj (Funda ia Carpa i) - Comunic ri personale, 2010;
Radu Mo (Greenlight Services), Petru Nechifor-Morar (Garda Na ional de Mediu) - Evalu ri în teren, 2010;
ICAS Bra ov, Distribu ia speciilor de interes cinegetic pe fonduri de vân toare, 2009;
ICAS Bra ov - Studiul privind estimarea popula iilor de carnivore mari i pisic s lbatic din România, 2006 – 2010;
Bibliografie re ele ecologice pentru carnivorele mari:
V. Salvatori (2004). Mapping conservation areas for large carnivores in the Carpathian Mountains;
Maanen, E. van, G. Predoiu, R. Klaver, M. Soule, M. Popa, O. Ionescu, R. Jurj, S. Negus, G. Ionescu, W. Altenburg (2006). Safeguarding the
Romanian Carpathian Ecological Network. A vision for large carnivores and biodiversity in Eastern Europe. A&W ecological consultants,
Veenwouden, The Nederlands. Icas Wildlife Unit, Bra ov, Romania;
J. Linnell, V. Salvatori & L. Boitani (2008). Guidelines for population level management plans for large carnivores in Europe. A Large
Carnivore Initiative for Europe report prepared for the European Commission (contract 070501/2005/424162/MAR/B2);
A. Ardeleanu, I. Mirea (2009). Modelarea GIS a unei re ele ecologice, instrument pentru dezvoltarea durabil : ghid practic. Editura Silvic ;
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural + 0,08 2.526.-P durea Pojoga

170 Cresterea animalelor B 0 - 400 Zone urbanizate, habitare umana A 0 -
421 Depozitarea deseurilor menajere A 0 - 422 Depozitarea deseurilor industriale B 0 -
700 Poluarea A 0 - 701 Poluarea apei A 0 -
400 Zone urbanizate, habitare umana A 0 - 700 Poluarea A 0 -

Ministerul Mediului
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0064_69_1.jpg Patko Camelia - APM-AR
K ROSCI0065 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0031 Delta Dun rii i Complexul Razim - Sinoie
J ROSPA0076 Marea Neagr
J ROSPA0009 Be tepe - Mahmudia
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Delta Dun rii

N 44º 54' 1'' E 28º 55' 13'' 454.037 0 229 1 X X

RO023 7 Cons anta
RO025 93 Tulcea
1110 Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de ap de mare 1 B C B B
1210 Vegeta ie anual de-a lungul liniei rmului 1 A A B B
1310 Comunit i cu salicornia i alte specii anuale care colonizeaz terenurile umede i 1 B A B B
nisipoase
2160 Dune cu Hippophae rhamnoides 1 A A A A
2190 Depresiuni umede intradunale 1 A A A A
6420 Paji ti mediteraneene umede cu ierburi înalte din Molinio-Holoschoenion 0,0001 A A B B
6430 Comunit i de lizier cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, pân la cel montan i 30 A A A A
alpin
3130 Ape st t toare oligotrofe pân la mezotrofe cu vegeta ie din Littorelletea uniflorae i/sau 1 A A A A
3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegeta ie tip Magnopotamion sau Hydrocharition 10 A B A A
3260 Cursuri de ap din zonele de câmpie, pân la cele montane, cu vegeta ie din Ranunculion 2 A A A A
3270 Râuri cu maluri n moloase cu vegeta ie de Chenopodion rubri i Bidention 1 A A A A
92A0 Z voaie cu Salix alba i Populus alba 3 A A A A
2110 Dune mobile embrionare (în formare) 1 B A B B
2130 * Dune fixate cu vegeta ie herbacee peren (dune gri) 5 A A A A
1150 * Lagune costiere 2 B A B B
3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegeta ie bentonic de specii de Chara 1 B A B B
1410 Paji ti s r turate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi) 1 A A A A
92D0 Galerii ripariene i tuf ri uri (Nerio-Tamaricetea i Securinegion tinctoriae) 0,2 B A B B
3160 Lacuri distrofice i iazuri 1 B B B B
7210 * Mla tini calcaroase cu Cladium mariscus 0,001 B A B B
40C0 * Tuf ri uri de foioase ponto-sarmatice 0,001 C C B C
91AA Vegeta ie forestier ponto-sarmatic cu stejar pufos 0,002 C C B C
91F0 P duri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus 0,8 A B A A
6120 * Paji ti xerice pe substrat calcaros 1 A C A A
1355 Lutra lutra R A B C B
1356 Mustela lutreola R A B B B
2635 Vormela peregusna V C B B B
2633 Mustela eversmannii V B B B B
1298 Vipera ursinii R A A A A
1219 Testudo graeca R C B B B
1993 Triturus dobrogicus RC A B B A
1220 Emys orbicularis RC A B C A
1188 Bombina bombina C A A C A
4127 Alosa tanaica P RC A B C B
1130 Aspius aspius C A A C A
1149 Cobitis taenia RC A B C B
1124 Gobio albipinnatus C B A C A
1157 Gymnocephalus schraetzer C A B B B
1145 Misgurnus fossilis C A A C A
2522 Pelecus cultratus RC A B C B
1146 Sabanejewia aurata RC A B C B
2511 Gobio kessleri V D
2011 Umbra krameri R A B B B
2555 Gymnocephalus baloni RC A A B A
4125 Alosa immaculata P C A B C B
1037 Ophiogomphus cecilia P A B C B
4028 Catopta thrips R B B C B
4045 Coenagrion ornatum P?
1089 Morimus funereus R D
4027 Arytrura musculus R A B C B
1082 Graphoderus bilineatus P B B C B
4036 Leptidea morsei P A B C B
2253 Centaurea jankae R A B A B
1516 Aldrovanda vesiculosa R A B C B
1428 Marsilea quadrifolia R A B C B
2255 Centaurea pontica V A B A B
A Bufo bufo C D A Hyla arborea P D
A Pelobates fuscus P D A Pelobates syriacus P D
A Rana ridibunda C D A Triturus vulgaris P A
F Carassius auratus auratus P D F Carassius carassius V A
F Chalcalburnus chalcoides mento P? A F Esox reichertii P D
F Leuciscus borysthenicus R D F Leuciscus idus R D
F Neogobius syrman P? B F Perca fluviatilis P D
F Sander lucioperca P D F Sander volgensis P D
F Silurus soldatovi P D F Umbra krameri R B
F Vimba vimba P D I Bagrada stolata R D
I Crypsinus angustatus R D I Geotomus elongatus R D
I Geotomus punctulatus R D I Leprosoma inconspicuum R D
I Melanocoryphus tristrami R D I Menaccarus arenicola R D
I Ochetostethus nanus R D I Odontoscelis fuliginosa R D
I Odontoscelis hispidula R D I Pachybrachius fracticollis R D
I Paramysis intermedia V B I Paramysis kessleri V B
I Pterocuma pectinatum V B I Saga pedo R D
I Sciocoris homalonotus R D I Stagonomus bipunctatus R D
I Stibaropus henkei R D I Tholagmus flavolineatus R D
M Canis aureus P D M Erinaceus concolor concolor R D
M Lepus europaeus R D M Micromys minutus R D
M Mus spicilegus R D M Mustela erminea aestiva R D
M Mustela nivalis R D M Neomys anomalus P D
M Sorex araneus R D P Alyssum borzaeanum R C
P Anacamptis pyramidalis V D P Artemisia arenaria R D
P Asperula setulosa R D P Astrodaucus littoralis V D
P Cakile maritima ssp. euxina R D P Camphorosma monspeliaca V D
P Carex secalina V C P Centaurium spicatum R D
P Ceratophyllum demersum C D P Convolvulus lineatus R D
P Convolvulus persicus R D P Corispermum marschallianum R D
P Crambe maritima R D P Eryngium maritimum R D
P Euphorbia paralias P D P Frankenia hirsuta R D
P Groenlandia densa P D P Heliotropium curassavicum V D
P Hottonia palustris R D P Limonium meyeri R D
P Lindernia procumbens P C P Medicago marina V D
P Melilotus arenaria R A P Merendera sobolifera V D
P Myriophyllum spicatum C D P Nuphar lutea P A
P Nymphaea alba P A P Onosma arenaria R D
P Orchis coriophora ssp. fragrans R D P Orchis laxiflora ssp. elegans R D
P Orchis morio V D P Petunia parviflora V D
P Phragmites australis C D P Plantago cornuti R A
P Polygonum amphibium P D P Polypogon monspeliensis R A
P Potentilla pedata R A P Ranunculus aquatilis P D
P Ruppia cirrhosa V D P Ruppia maritima V D
P Saccharum strictum V D P Salvinia natans C C
P Scolymus hispanicus R A P Silene thymifolia V D
P Stachys maritima V D P Syrenia montana R A
P Trapa natans C C P Zannichellia prodani P B
P Zygophyllum fabago V D R Coronella austriaca R D
R Eremias arguta P D R Lacerta agilis P D
R Podarcis taurica P D
N02 15 522, 521 Estuare, lagune

Prima coordonat geografic a Deltei Dun rii este situarea în emisfera nordic , la intersec ia paralelei de 450 N (deci la jum tatea distan ei
dintre Ecuator i Polul Nord) cu meridianul de 290 E, aproximativ între delta propriu-zis i Complexul lacustru Razim – Sinoie, pe Dealurile
Tulcei.
O caracteristic important este i aceea c Dun rea, pe cei 2 860 km lungime i 817 000 km2 bazin hidrografic, are o desf urare
latitudinal , de la influen e u or oceanice, în vest, la cele continentale, ambele f când parte din climatul temperat. Aceast pozi ie a Dun rii,
cu drenarea prin afluen ii s i, a dou forma iuni muntoase – cele mai importante în Europa – Alpii i Carpa ii, are influen e uneori pân la
determinare, a regimului hidrologic în zona de v rsare, adic asupra deltei. Dac la aceast caracteristic a bazinului Dun rii lu m în
considerare Marea Neagr în care se vars , cu tr s turile specifice – morfobatimetrice (platform continental extins ) i dinamica apei
(maree, sei e, curen i, valuri), vom descifra mai u or procesele de consolidare i evolu ie, în timp, a teritoriului deltaic.Fa de condi iile care
favorizeaz formarea deltelor, la v rsarea Dun rii în Marea Neagr s-au întrunit cel pu in patru condi ii i anume: existen a golfului limanic de
form aproximativ triunghiular platforma continental ( elful) care are adâncimi de câ iva metri la rm i se adânce te treptat spre
povârni ul continental pân la 180 – 200 m pe o distan de 180 km; amplitudinea mic a mareelor, între 9 – 11 cm; curen i litorali care aduc
material aluvionar din rmul nord-vestic i îl blocheaz pe cel dun rean; cantitatea apreciabil de aluviuni transporate de Dun re.
Aceste condi ii au constituit mediul de formare a Deltei Dun rii care poate fi încadrat atât la forma triunghiular cât i la cea barat (prin
cordonul ini ial Jibrieni-Letea-Caraorman).Teritoriul Deltei Dun rii se caracterizeaz printr-o diversitate deosebit de mare de elemente
areologice, atât din punctul de vedere al refugiilor postglaciale cât i al reparti iei geografice actuale a speciilor. Se poate aprecia c , la
originea diversit ii ridicate a florei i faunei teritoriului RBDD, un rol important l-a avut pozi ia geografic sud-est-european , apropiat de
refugiile postglaciare mediteraneene, precum i influen ele refugiilor estice, mai pronun ate decât în teritoriile central-europene. De asemenea,
o important influen a avut i specificul genezei Deltei Dun rii. Se tie c aceasta i-a definitivat relieful cu o mare diversitate de tipuri de
habitate acvatice, palustre i terestre relativ recent (sub 10 000 de ani). Aceast mare diversitate de habitate a primit o diversitate ridicat de
tipuri ecologice de specii.
Sub aspect biogeografic, teritoriul Deltei Dun rii se afl situat în marea regiune palearctic (ce cuprinde întreaga Europ , partea de nord a
Africii i Asia f r India i Indochina), subregiunea euromediteranean .
Sub aspect fitogeografic se încadreaz în provincia danubiano-pontic , formând o unitate proprie, i anume districtul Delta Dun rii (V.
Ciocârlan, 1994). Sub aspectul zoogeografic al faunei de ap dulce, subregiunea euromediteranean este divizat în provincia ponto-caspic ,
districtul nord-ponto-caspic, iar în ceea ce prive te Marea Neagr , aici se întâlnesc specii apar inând atât regiunilor marine litorale cât i celor
pelagice (P. B n rescu, N. Bo caiu, 1973). Diversitatea mare de ecosisteme acvatice, palustre, terestre, fluviale, fluvio-marine i costiere a
creat posibilitatea popul rii regiunii cu o diversitate ridicat de ecotipuri ale speciilor migrate din refugiile postglaciare cuaternare, cu
preponderen din cele mediteraneene i estice.
Delta Dun rii, în compara ie cu alte delte ale Europei i chiar ale Terrei, a p strat o biodiversitate mai ridicat , respectiv, un num r mare de
specii dintr-o mare diversitate de unit i sistematice, începând de la plantele inferioare (unicelulare) i pân la cele superioare (cormofite), de
la animalele unicelulare (protozoare) i pân la vertebratele cele mai evoluate (mamifere). Dar, mai mult decât atât, delta Dun rii frapeaz
înc prin densitatea ridicat de exemplare la multe specii, care în zilele noastre sunt rare sau lipsesc din alte regiuni ale continentului, cu toate
c , datorit unor influen e antropice din ultimele decenii (poluarea apelor, transformarea unor suprafe e naturale în terenuri silvice, piscicole i
agricole etc.), n-a produs o diminuare pân la dispari ie a unor specii de plante i animale. Num rul speciilor ce tr iesc pe acest teritoriu este
cu siguran mai mare decât cel cunoscut în prezent, întrucât inventarele întreprinse în trecut i dup înfiin area RBDD nu au cuprins toate
zonele, nici sub aspect sistematic i nici teritorial.Pân acum au fost inventariate 1 642 specii de plante i 3 768 specii de animale, dintre care
circa 1 530 specii de insecte, 70 specii de melci, 190 specii de pe ti, 16 specii de reptile, 8 specii de broa te, 325 specii de p s ri i 34 specii
de mamifere. Amintim dintre plante – endemitele Centaurea pontica i Centaurea jankae, orhideele (Orchis elegans, Platantera bifolia,
Anacamptis pyramidalis), liana greceasc (Periploca graeca), volbura de nisip (Convolvulus persicus), dintre insecte fluturii iris (Apatura metis,
Rhiparioides metelkana, Catocala elocata, Arctia villica, Thersamonia dispar), dintre coleoptere - nasicornul (Oryctes nasicornis), mantodeul
Empusa fasciata i ortopterul Saga pedo. Dintre amfibieni, brot celul (Hyla arborea) este deosebit de numeros aici. P s rile sunt bine
reprezentate, unele protejate (pelican comun i pelican cre , leb da cucuiat , egreta mare i egreta mic , stârcul galben, stârcul lop tar,
avozeta, piciorongul, ra a cu peruc , gâsca cu gât ro u i multe altele). Majoritatea sunt cuib ritoare în zon . Comparativ cu flora regiunii
continentale limitrofe (Dobrogea), care cuprinde peste 1 900 specii de cormofite (reprezentând peste 50 % din flora întregii ri), flora Deltei
Dun rii i a Complexului lagunar Razim – Sinoie este mai s rac (779 specii), cuprinzând în majoritatea lor taxoni cu areal larg: elemente
eurasiatice – cca 30 %; continental-eurasiatice – cca 15 %; cosmopolite – cca 10 %).
Majoritatea speciilor sunt hidrofile (acvatice), higrofile (palustre), psamofile (adaptate la zone nisipoase) i halofile (de s r tur ).
Comparând num rul de specii din diferite familii de angiosperme observate în Delta Dun rii, se constat c num rul speciilor semnalate de
literatura de specialitate (total 995 specii) este mai mare decât cel al taxonilor observa i în perioada 1991 – 1996 (total 729 specii).
Trebuie inut cont, îns , atât de faptul c în lista floristic de cca 150 specii sunt citate dup literatura veche de peste o jum tate de secol.
Dintre ace ti taxoni nereg si i pe teritoriul deltei fac parte specii de paji ti umede, de p dure sau din vecin tatea p durii (Orchis morio, Orchis
coriophora, Liparis loeselii, Gentiana cruciata etc.) sau specii palustre (Calla palustris, Caldesia parnassifolia, Viola palustris, Menyanthes
trifoliata etc.)
În ecosistemele dulcicole stagnante, flora microalgal i macrofitic ce constituie produc torii primari, precum i multe specii de protozoare,
asigur continuitatea consumatorilor animali pentru foarte multe specii din verigile inferioare ale lan ului trofic.Datorit cre terii, în ultimele
decenii, a gradului de poluare a bazinului dun rean i, în special, aportul crescut de nutrien i (azot i fosfor), microalgele, mai ales cele din
grupul cianoficeelor (albastre), care în sezonul cald acoper majoritatea suprafe elor lacustre din întreg teritoriul RBDD, imprimând circuitului
materiei vii i moarte un sens nedorit i anume, diminuarea pân la dispari ie a numeroaselor specii de alge din alte grupe sistematice
preferate de c tre consumatorii acvatici i a unor specii i asocia ii de plante acvatice superioare.
În consecin , reducerea speciilor din verigile consumatorilor precum i deplasarea acestora în sensul popul rii bazinelor eutrofe cu specii
care au un spectru mai larg de adaptabilitate (euritope), ca de exemplu pe ti de talie mic i cu valoare economic mai redus (babu c ,
biban, caras, oble ), iar ceilal i cu un grad mai mult sau mai pu in pronun at de stenotopie au p r sit în cea mai mare parte aceste zone
( tiuc , somn, crap etc.), unele specii fiind, în prezent, periclitate pe întreaga suprafa a RBDD (caracuda, linul, v duvi a).
În ecosistemele terestre r mase în regim natural, mult mai reduse în suprafa decât în trecut, lan urile trofice au avut mai pu in de suferit
decât în cele acvatice. Din analiza efectelor poluante produse de navele în mar sau în sta ionare, pe bra ele Dun rii(Chilia, Sulina, Sfântu
Gheorghe), cât i pe canalele interioare deltei a rezultat c principalul produs poluant este combustibilul utilizat la bordul navelor (motorina,
combustibilii lichizi u ori i grei, p cura i uleiurile), atât ca urmare a procesului de ardere, cât i prin prelingerea lor din tancuri, rezervoare,
instala ii. O surs de poluare o prezint i parcurile reci (cimitire de nave)de pe teritoriul Deltei Dun rii, în care sunt cca.120 nave, aflate în
punctele:Km107 de pe bra ul Sfântu Gheorghe i de pe Dun re la mile 45. Circula ia navelor provoac modific ri semnificative asupra
malurilor canalelor prin fenomenele de suc iune i de val,precum i producerea de zgomote i vibra ii care afecteaz fauna, în special, în
perioada de cuib rire i hr nire.
Un prim act a fost Hot rârea Guvernului României nr. 983 din august 1990 care, odat cu organizarea Ministerului Apelor, P durilor i
Protec iei Mediului, la articolul 5 prevedea constituirea Rezerva iei Biosferei Delta Dun rii cu o administra ie i un consiliu tiin ific propriu.
Aceast hot râre a fost urmat de elaborarea i aprobarea de c tre Parlamentul României a Legii nr. 82/1993 privind Rezerva ia Biosferei
Delta Dun rii prin care s-a stabilit structura i modul de administrare, protejare i reconstruc ie ecologic a unor areale deteriorate. *
De i Delta Dun rii, prin rezerva iile Ro ca – Buhaiova i Letea, fusese inclus în re eaua interna ional a rezerva iilor biosferei în cadrul
programului „Omul i Biosfera” (MAB) din 1980, pe plan intern nu s-au întreprins m surile corespunz toare cerute prin statutul acestor tipuri
de arii protejate. De abia în septembrie 1990 Parlamentul României a ratificat i transmis la UNESCO – Conven ia Interna ional a
Patrimoniului Natural i Cultural Universal care conferea acordul rii noastre la respectarea statutului acestor arii protejate i solicita
includerea Deltei Dun rii ca Rezerva ie a Biosferei. Au urmat alte afilieri interna ionale cum a fost semnarea în septembrie 1991 a Conven iei
privind zonele umede de importan interna ional – îndeosebi ca habitat pentru p s rile de ap , cunoscut sub denumirea de Conven ia
RAMSAR, iar ceva mai târziu, în decembrie 1991, Delta Dun rii, ca Rezerva ie a Biosferei, a fost inclus pe Lista Patrimoniului Natural
Mondial – UNESCO.
Conceptul de Rezerva ie a Biosferei a fost promovat în 1971 de c tre UNESCO în cadrul Programului MAB (Man and Biosphere), prin care
se are în vedere conservarea unor zone naturale caracteristice, ecosisteme reprezentative cu resurse genetice capabile de men inerea i
extinderea unor specii de plante i animale pe cale de dispari ie sau în pericol. Spre deosebire de alte arii protejate, o Rezerva ie a Biosferei
nu este destinat unei protec ii exclusive ci are mai multe scopuri, dintre care men ion m doar câteva i anume: conservarea ecosistemelor i
folosirea echilibrat a resurselor naturale regenerabile; p strarea formelor tradi ionale de activitate economic , care nu contribuie la
producerea de dezechilibre ecologice; cercetarea i supravegherea continu a componentelor ecosistemelor protejate; armonizarea
intereselor popula iei autohtone cu obiectivul fundamental al Rezerva iei Biosferei – conservarea.
O mare parte din suprafa a deltei apar ine Administra iei Rezerva iei Delta Dun rii.
Suprafe ele de p unat i cele agricole apar in comunit ilor locale, în rest, situa ia sprafe elor concesionate nu se cunoa te în detaliu.
P durile i planta iile, constituie în majoritate fond forestier, proprietate de stat, fiind administrate de Direc ia Silvic Tulcea.
4.6 Documenta ie:
Prodan, I. - Conspectul Florei Dobrogei, Tipografia Na ional S.A.Cluj;Ciocârlan, V. - Flora ilustrat a României, Ed.Ceres, Bucure ti, 2000;
Ed. Tehnic Agricol , Bucure ti, 1992;Ivan, D. - Fitocenologie i vegeta ia R.S.R., Ed.Didactic i Pedagogic , Bucure ti, 1970; Sanda, V.;
Arcus, M. - Sintaxonomia grup rilor vegetale din Dobrogea i Delta Dun rii, Ed. Cultura, Pite ti, 1999; Sanda, V.; Popescu, A.; Stanciu, D.A. -
Structura cenotic i caracterizarea ecologic a fitocenozelor din România, Ed. CONPHIS, 2001; Oltean, M.; Negrean, G.; Popescu, A.;
Roman, N.; Dihoru, Gh.; Sanda, V.; Mih ilescu, S. - Lista ro ie a plantelor superioare din România, în Studii, sinteze, documenta ii de
ecologie, PI, 1994; Ciocârlan,V. - Flora Deltei Dun rii, Ed.Ceres, Bucure ti,1994; Gâ tescu Petre, tiuc Romulus(editori) - Delta Dun rii
Rezerva ie a Biosferei, Ed.Dobrogea, 2006; Popescu A., Sanda V., Oroian S.,-Vegeta ia Deltei Dun rii, Studia Scientiarum Naturalae, Târgu
Mure , 1997;Lista ro ie a speciilor de plante i animale din RBDD - Institutul Na ional de Cercetare Dezvoltare Delta Dun rii,
Ed.Aves,2000;S vulescu, T. (coordonator) - Flora R.S.R., Ed. Academiei R.S.R., 1976;
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

BR 99,46 RO01 Categoria I IUCN 9,57
RO01 Rezerva ie tiin ific * 0,50 2.346.-Grindul Chituc
RO01 Rezerva ie tiin ific + 0,46 2.347.-Grindul Lupilor
RO01 Rezerva ie tiin ific + 0,09 2.349.-Cetatea Histria
RO01 Rezerva ie tiin ific + 2,08 2.750.-Ro ca - Buhaiova
RO01 Rezerva ie tiin ific + 0,68 2.751.-P durea Letea
RO01 Rezerva ie tiin ific + 0,59 2.752.-Grindul i Lacul R ducu
RO01 Rezerva ie tiin ific + 0,36 2.754.-Complexul V tafu Lungule
RO01 Rezerva ie tiin ific + 0,50 2.755.-P durea Caraorman
RO01 Rezerva ie tiin ific + 0,02 2.757.-Insula Popina
RO01 Rezerva ie tiin ific * 4,15 2.758.-Complexul Sacalin Z toana
RO01 Rezerva ie tiin ific * 0,02 2.760.-Capul Dolo man
RO01 Rezerva ie tiin ific + 0,14 2.761.-Lacul Potcoava
- desemnate la nivel interna ional
BR * 99 A-Delta Dunarii
J000PA * ###### REZERVATIA BIOSFEREI DELTA DUNARII J091TL * 0,056 BESTEPE

Administrarea este încredin at - A.R.B.D.D.-Administra ia Rezerva iei Biosferei Delta Dun rii
Potrivit Legii nr. 82/1993, Administra ia Rezerva iei Biosferei Delta Dun rii (ARBDD) are ca obiective principale în gestionarea ecologic a
teritoriului rezerva iei conservarea i protejarea patrimoniului natural cu valoare tiin ific deosebit i promovarea utiliz rii durabile a resurselor
productivit ii ecosistemelor naturale, reconstruc ia ecologic a unor habitate deteriorate prin amenaj rile realizate înainte de 1989.Planul de
management discutat i aprobat de Consiliul tiin ific al RBDD con ine 35 obiective i 87 proiecte, grupate în patru categorii i anume:
- Obiective generale privind redresarea st rii ecologice a RBDD, cadrul legislativ i a unor forme de cooperare i promovare a rezerva iei;
- Obiective privind utilizarea economic durabil a spa iului RBDD i folosirea resurselor naturale (agricultur f r îngr minte chimice i
pesticide, folosirea resurselor naturale – stuf, papur , lemn, fauna piscicol , ornitologic i mamifere, ecoturism);
- Obiective i activit i în zona tampon care s contribuie la reducerea presiunii antropice spre zonele cu protec ie integral i reabilitarea
habitatelor degradate anterior;
- Obiective referitoare la zonele cu protec ie integral , cum ar fi îmbun t irea calit ii apei, cercetare i monitoring asupra biodiversit ii
pentru conservarea i protec ia ei.
Acest plan de management a fost pus în aplicare i se deruleaz de c tre ARBDD, cu participarea INCD-DD, Tulcea, a altor institute de
cercetare, universit i, companii specializate (Apele Române, Romsilva), societ i comerciale, Consiliului Jude ean Tulcea i cu sprijinul
nedimensionat al popula iei locale (Obiectivele de management pentru conservarea biodiversit ii i dezvoltarea durabil în Rezerva ia
Biosferei Delta Dun rii din România, 1995, P. Gâ tescu, 1996).
Printre obiectivele cu caracter permanent men ion m:
- modelarea i îmbun t irea regimului hidrologic;
- cunoa terea func ion rii ecosistemelor;
- cunoa terea biodiversit ii;
- supravegherea proceselor morfologice costiere;
- valorificarea durabil a resurselor naturale regenerabile i reglementarea activit ilor economice, cu deosebire a celor tradi ionale;
- reconstruc ia ecosistemelor deteriorate;
- evaluarea i limitarea fenomenelor de poluare i a hazardelor naturale i antropice;
- dezvoltarea sistemului informa ional i a monitoringului integrat;
- informarea i educa ia ecologic a publicului i a popula iei locale;
- conservarea i valorificarea specificului etno-cultural a popula iei locale;
- cooperarea cu organiza iile interne i interna ionale.
Pentru conservarea biodiversit ii au fost elaborate i sunt în curs de realizare planuri speciale de management pentru 7 zone cu regim de
protec ie integral i anume: Ro ca – Buhaiova, Peritea ca – Leahova, Letea, Caraorman, R ducu, Capul Dolo man, Rotundu.
Principalele atribu ii ale ARBDD.
Exercitarea atribu iunii de autoritate de mediu pe întreg teritoriul rezerva iei este forma prin care ARBDD controleaz desf urarea activit ilor
economice i sociale, urm rind ca acestea s se desf oare în condi iile protec iei mediului înconjur tor, a elimin rii impactului antropic asupra
ecosistemelor naturale deltaice:
- Evalueaz starea ecologic a patrimoniului natural, organizeaz cercetarea tiin ific , asigur m surile necesare conserv rii i protec iei
genofondului i biodiversit ii;
- Identific , delimiteaz i propune delimitarea i declararea zonelor func ionale;
- Stabile te i aplic m surile de reconstruc ie ecologic a ecosistemelor deltaice;
- Evalueaz starea resurselor naturale i nivelul de valorificare a acestora, în acord cu capacitatea de suport a ecosistemelor;
- Exercit atribu iunile de autoritate de mediu în perimetrul rezerva iei;
- Sprijin i protejeaz activitî ile economice tradi ionale ale popula iei locale;
- Avizeaz planurile de amenajare a teritor
7. HARTA SITULUI
K ROSCI0066 200612 201101 200706 200812

1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Delta Dun rii - zona marin

N 44º 46' 44'' E 29º 14' 56'' 123.374 0 14 0 X

RO025 2 Tulcea
1110 Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de ap de mare 70 B A B B
1130 25 B A B B
1140 Nisipuri i zone ml tinoase neacoperite de ap de mare la reflux 1 B A B B
1160 Melele i golfuri 2 B A B B

1351 Phocoena phocoena P C A B C B
1349 Tursiops truncatus P P A B C B

4127 Alosa tanaica P RC RC A B C B
4125 Alosa immaculata P RC RC A B C B

F Acipenser gueldenstaedtii C C F Acipenser stellatus C C
F Belone belone belone R B F Chelidonichthys lucerna R A
F Dasyatis pastinaca R A F Huso huso R C
F Liza aurata R A F Liza saliens R A
F Mesogobius batrachocephalus C C F Mugil cephalus C A
F Mullus barbatus ponticus C B F Neogobius ratan C C
F Platichthys flesus R A F Pomatomus saltatrix R A
F Pomatoschistus marmoratus C C F Pomatoschistus minutus C C
F Raja clavata R A F Salmo labrax R B
F Syngnathus abaster C C F Trachinus draco C A
I Anadara inaequivalvis C A I Cerastoderma edule C A
I Mya arenaria C A M Delphinus delphis V C
P Bryopsis plumosa C A P Callithamnion corymbosum C A
P Ceramium diaphanum C A P Enteromorpha intestinalis C A
P Enteromorpha linza C A P Phyllophora crispa P? D
P Phyllophora pseudoceranoides P? D P Porphyra leucosticta R A
P Trapa natans R A P Ulva lactuca C A
P Ulva rigida C A
N01 97 523 Zone marine, insule maritime
N02 3 522, 521 Estuare, lagune

Corespunde cu unitatea geografic cu acela i nume component a Rezerva iei Biosferei Delta Dun rii (zona costier a M rii Negre, de la
v rsarea bra ului Chilia la Capul Midia, cu extindere în larg pân la adâncimea de 20 m).
Zona marina a Deltei Dunarii are anumite particularitati datorate influentei majore a apelor Dunarii si aluviunilor depuse de acestea, incat aici,
exista habitate sedimentare unice la litoralul romanesc. Este de remarcat frumusetea si bogatia zonei, cu o varietate de biotopuri si resurse,
care o fac unica nu numai in Europa ci si in cadrul ecosistemelor deltaice ale lumii.
O serie de activiti umane specifice au impact distinct in agravarea calitatii mediului marin din zona desemnata, cu atat mai mult cu cat
aceasta se afla sub influenta majora a apelor Dunarii. Tendinta de supraexploatare a resurselor naturale se manifesta in prezent, printr-o
presiune crescuta asupra acestora, in special asupra pestelui, precum si prin dezvoltarea unor activitati nepotrivite sistemului deltaic, care pot
determina disparitia unor zone de hranire si reproducere a mai multor specii.
Ca stat membru al Uniunii Europene, începând cu 01.01.2007 România a avut obliga ia de a constitui re eaua ecologic Natura 2000,
respectiv de a desemna siturile de importan comunitar i ariile de protec ie special avifaunistic . În acest sens, prin OM 1964/2007
privind instituirea regimului de arie natural protejat a siturilor de importan comunitar , ca parte integrant a re elei ecologice europene
Natura 2000 în România a fost adoptat lista siturilor de importan comunitar , list care înso it de formularele standard i h r ile cu
localizarea a fost transmis Comisiei Europeane în cursul lunii iunie 2007. Aceast list de situri cuprinde i siturile de importan comunitar
desemnate de ara noastr în zona marin .
Zona este domeniu public, facand parte din marea teritoriala. De asemenea, este zona tampon a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.
4.6 Documenta ie:
Banarescu P, 1964 – Fauna RPR, Pisces
N.Donita, A.Popescu, M.Pauca-Comanescu, S.Mihailescu, I-A. Biris, 2005 – Habitatele din Romania
N.Donita, A.Popescu, M.Pauca-Comanescu, S.Mihailescu, I-A. Biris, 2006 – Habitatele din Romania, Modificari
M.T.Gomoiu, M.Skolka, 1998 – Evaluation of marine and coastal biological diversity at the Romanian littoral, An.Univ. ”Ovidius” Constanta,
Seria Biologie –Ecologie, vol.II, anII supliment
V.Otel (redactor) - Lista Rosie a speciilor de plante si animale din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, 2000
Petran, A)- Black Sea Biological Diversity, Romania, 1997
Fiches FAO d’identification des especes pour les besoin de la peche – Mediterannee et Mer Noire, vol.I&II, FAO, 2003
Referate anuale INCDM 2000-2005

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

BR ###### RO01 Categoria I IUCN 2,11
RO01 Rezerva ie tiin ific * 0,04 2.346.-Grindul Chituc
RO01 Rezerva ie tiin ific * 2,07 2.758.-Complexul Sacalin Z toana
BR - 100 A-Delta Dunarii
J000PA * ###### REZERVATIA BIOSFEREI DELTA DUNARII
210 Pescuit profesionist(industrial) B 15 - 212 Pescuit cu plasa tractat (de ex. pescuit cu B 20 -
trauler)
213 Pescuit cu plasa în deriv (de ex. pescuit la B 5 - 520 Navigatie C 5 -
scrumbie)
701 Poluarea apei B 5 - 952 Eutrofizarea A 30 -
520 Navigatie C 5 - 701 Poluarea apei B 5 -
952 Eutrofizarea B 10 -

Zona marina a Deltei Dunarii este inclusa in RBDD care este administrata de o institutie publica, ARBDD, subordonata de autoritatea nationala
pentru protectia mediului si a ariilor naturale protejate, MMGA.
Planul de management al RBDD a fost finalizat in 1995 si revizuit in 2001 pentru perioada 2002-2006.
7. HARTA SITULUI
G ROSCI0067 200612 201101 200706 200812

F ROSPA0032 Deniz Tepe
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Deniz Tepe

N 45º 0' 12'' E 28º 41' 20'' 414 42 258 118 X

RO025 100 Tulcea
62C0 * Stepe ponto-sarmatice 99 A C B B
40C0 * Tuf ri uri de foioase ponto-sarmatice 1 C C B C

1279 Elaphe quatuorlineata P B B A B

2236 Campanula romanica R C B A B
P Asparagus verticillatus R A P Celtis glabrata V A
P Festuca callieri R A

situl este încadrat în bioregiunea Stepic .
clase de habitat
stepe -99%
tuf ri uri 1%
Situl a fost desemnat datorit prezen ei în cadrul acestuia dou habitate de interes:
40C0* - Tuf ri uri de foioase ponto-sarmatice;
62C0* - Stepe ponto-sarmatice.
Dintre speciile de mamifere de interes aici au fost întâlnit specia:
1335 - Spermophilus citellus (Popând u, ui ),
dintre speciile de reptile:
1 279 - Elaphe quatuorlineata (Balaur mare),
iar dintre speciile de plante:
2236 - Campanula romanica (Clopo el dobrogean)
- p unat de intensitate medie
6 Informa ii asupra activit ilor antropice i efectelor acestora în sit i în jurul lui
A- mare, B-medie, C- mic

Quarries (abandonate)- medie; 2%; negativ
Interspecific floral relations- competition – mic 10 %; negativ

Cea mai mare parte a sitului este reprezentat prin rezerva ia natural Deniztepe, legiferat prin H.G.2151/2005.
Situa ia proprietarilor nu este cunoscut în detaliu îns suprafe ele cu habitate de paji ti stepice 62 C0* i tuf ri uri 40C0* sunt în general
de inute de prim rii.
4.6 Documenta ie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|



Ministerul Mediului
De i cea mai mare parte a sitului este constituit din rezerva ia natural Dealul Deniztepe aceasta nu are pân în prezent un plan de
management.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0067_91_stepa_ponto-sarmatic .jpg Lesovici Cristina - APM-TL
B ROSCI0068 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Diosig

N 47º 20' 22'' E 21º 56' 41'' 384 97 142 106 X

RO061 100 Bihor
91F0 P duri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus 1 C C C C
3270 Râuri cu maluri n moloase cu vegeta ie de Chenopodion rubri i Bidention 0,001 C C C B

1335 Spermophilus citellus C C B C C
1220 Emys orbicularis C C B C B

4110 Pulsatilla pratensis ssp. hungarica R B B B B
A Bufo viridis C A A Hyla arborea A
A Pelobates fuscus C A A Rana arvalis P A
A Rana dalmatina A A Rana ridibunda P A
F Carassius carassius P A F Lota lota P A
R Natrix natrix C A
N14 54 231 P uni

Un habitat umed impresionant cu P duri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior, important pentru specii de herpetofaun men ionate
inclusiv la alte specii
habitat umed aflat la grani a cu Ungaria, având continuitate pe cealalt parte a grani ei
t ieri ilegale
nu este declarat prin lege
4.6 Documenta ie:
Sârbu A., Smarandache D., Pascale G.,Îndrum tor de practic botanic
Koracsonyi Carol, Lacul Cico - S cueni.; I.Ghira i colab., 2002, Mapping of Transilvanian Herpetofauna, Nymphaea. Folia naturae Bihariae
XXIX, p. 145-201, Oradea.; Botnariuc N., Tatole V., 2005, Cartea rosie a vertebratelor din România, Ed. Academiei Române
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


167 Exploatare fara replantare C 3 -
150 Restructurarea detinerii terenului agricol B 8 - 190 Activitati Pasunat agricole si silvice care nu se C 6 -

nu este desemnat responsabil
nu este plan de management
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0068_47_padurea_de_anin_Diosig.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0068_47_Padure_Diosig.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
K ROSCI0069 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0035 Domogled - Valea Cernei
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Domogled - Valea Cernei

N 45º 3' 3'' E 22º 36' 38'' 62.171 109 2284 1017 X X

RO042 48 Gorj
RO043 13 Mehedin i
alpin
8310 Pe teri în care accesul publicului este interzis 6 A A A A
8160 * Grohoti uri medio-europene calcaroase ale etajelor colinar i montan 0,01 A A A A
8210 Versan i stânco i cu vegeta ie chasmofitic pe roci calcaroase 0,02 A B A B
9530 * Vegeta ie forestier sub-mediteraneean cu endemitul Pinus nigra ssp. banatica 2 A A A A
9130 P duri de fag de tip Asperulo-Fagetum 0,9 B C A B
91V0 P duri dacice de fag (Symphyto-Fagion) 34,3 A B A A
6190 Paji ti panonice de stânc rii (Stipo-Festucetalia pallentis) 0,1 A A B B
7220 * Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion) 0,01 B C B B
40A0 * Tuf ri uri subcontinentale peri-panonice 1 A A A A
91E0 * P duri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, 0,1 A C A A
Salicion albae)
91K0 P duri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion) 21 A B A A
9180 * P duri din Tilio-Acerion pe versan i abrup i, grohoti uri i ravene 0,9 A B A A
6210 * Paji ti uscate seminaturale i faciesuri cu tuf ri uri pe substrat calcaros (Festuco 0,1 B B B B
Brometalia)
91L0 P duri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori) 3 B B A B

1310 Miniopterus schreibersi P >15 i >10 i D
1304 Rhinolophus ferrumequinum P >700 i B B C B
1321 Myotis emarginatus P P P P B B A B
1323 Myotis bechsteini P C B C B
1306 Rhinolophus blasii P C B B B
1305 Rhinolophus euryale P A B B B
1324 Myotis myotis P R C B C B
1316 Myotis capaccinii P R C B B B
1217 Testudo hermanni R B A B A
1146 Sabanejewia aurata P? P?
1130 Aspius aspius P R D
1138 Barbus meridionalis C C B C B
1122 Gobio uranoscopus P?
1163 Cottus gobio R C B C B
4123 Eudontomyzon danfordi R C A C A
1924 Oxyporus mannerheimii P?
4036 Leptidea morsei V B C C C
4035 Gortyna borelii lunata P B A C C
4046 Cordulegaster heros R A B A B
1083 Lucanus cervus R B A C A
4057 Chilostoma banaticum P B B A B
1085 Buprestis splendens V A A A A
1059 Maculinea teleius P B B C B
1089 Morimus funereus C A B C B
1087 Rosalia alpina R B B C B
4053 Paracaloptenus caloptenoides R A B B B
1084 Osmoderma eremita R A A C A
4026 Rhysodes sulcatus P?
1060 Lycaena dispar V C B C B
2327 Himantoglossum caprinum R B A C A
A Bufo bufo C A A Bufo viridis R A
A Triturus alpestris R A F Thymallus thymallus P A
I Euphydryas maturna R C I Euscorpius carpathicus P D
I Kirinia roxelana R C I Lucanus cervus cervus C A
I Maculinea arion R C I Maculinea telejus R C
I Parnassius mnemosyne R C I Saga pedo A
I Stylurus flavipes R C I Zerynthia polyxena R C
M Eliomys quercinus V A M Felis silvestris R A
M Martes martes R C M Meles meles R C
M Micromys minutus R A M Muscardinus avellanarius R A
M Myoxus glis R A M Neomys anomalus V A
M Neomys fodiens R A M Plecotus auritus R A
M Plecotus austriacus R A M Vespertilio murinus R A
P Acanthus longifolius V D P Achnatherum calamagrostis C D
P Aethionema saxatile V D P Anacamptis pyramidalis V D
P Aquilegia nigricans R D P Asplenium ceterach ssp. bivalens V A
P Athamanta turbith ssp. hungarica V B P Aurinia petraea R D
P Campanula crassipes V D P Centaurea atropurpurea R D
P Centaurea pinnatifida R B P Cephalanthera damasonium R D
P Cephalaria laevigata R D P Cerastium banaticum R D
P Corylus colurna R D P Dactylorhiza cordigera V D
P Dianthus giganteus ssp. banaticus R B P Dianthus kitaibelii R D
P Dianthus trifasciculatus R D P Edraianthus graminifolius ssp. kitaibelii V B
P Epipactis helleborine R D P Fagus orientalis R D
P Fagus taurica R D P Ferula heuffelii R D
P Festuca panciciana R D P Fritillaria orientalis R C
P Galium purpureum R D P Hypericum rochelii R D
P Jurinea glycacantha R D P Linum uninerve R B
P Micromeria pulegium R D P Moenchia mantica V D
P Orchis papilionacea V D P Peltaria alliacea R D
P Pinus banatica >10000 i B P Pinus nigra ssp. banatica C B
P Primula auricula ssp. serratifolia V B P Ruscus aculeatus R C
P Ruscus hypoglossum R D P Saponaria bellidifolia V D
P Saponaria glutinosa V D P Saxifraga rocheliana R D
P Silene nutans ssp. dubia R B P Silene saxifraga V D
P Thlaspi dacicum ssp. banaticum R D P Thymus comosus R D
P Veronica spicata ssp. crassifolia V D P Vicia trunculata R D
R Ablepharus kitaibelii V A R Anguis fragilis R A
R Coluber caspius V A R Coronella austriaca R A
R Elaphe longissima R A R Lacerta praticola R A
R Lacerta viridis C A R Lacerta vivipara P A
R Podarcis muralis V A R Vipera ammodytes R A
R Vipera berus R A
N14 2 231 P uni

Forma iunule geologice sunt reprezentate de un ansamblu de roci metamorfice, sedimentare vechi i magmatice apar inând domeniilor getic i
danubian, aflate în raporturi tectonice foarte complicate.
Sunt scoase în eviden formele sculptate în calcare i conglomerate pe v i scurte cu pant mare, sectoare de chei greu accesibile sau chiar
inaccesibile.
Caracteristicile naturale i diversitatea habitatelor ( habitate de ap dulce, forma iuni ierboase, paji ti i arbu ti, tufi uri, p duri, stânc rii,
pe teri) din care 10 habitate de interes comunitar. Situl Domogled-Valea Cernei este înzestrat cu o serie de valori naturale incontestabile care
dau na tere unor peisaje tipice, cum ar fi:
- Abrupturi calcaroase cu Pin Negru de Banat (specie endemic );.
- Canioane cu pâraie cu debit puternic fluctuant;
- Vârfuri calcaroase cu vegeta ie submediteranean
- P duri întinse de fag de vârste mari;
- Goluri alpine cu jnepeni :
- urmând traseele de mare altitudine din Domogled-Valea Cernei descoperim relieful glaciar cu forme de eroziune i acumul ri glaciare
(morene), ideale pentru montaniarzi i pentru cei care vor s p trund în lumea floristic alpin (Vf. M -lor Godeanu).
- Lacuri de acumulare montane;
- Chei i pr p stii calcaroase:
- exocarstul fiind inegal distribuit pe suprafa a ariei protejate a dat na tere la forma iuni calcaroase spectaculoase cu o importan peisagistic
de excep ie i anume Cheile Corcoaiei unde se împlete te prezentul cu trecutul prin legenda lui Iovan Iorgovan. Alte exemple :Cheile snei,
Cheile Feregari, Cheile Pecini c i.
- C tune izolate în munte.
- Paji ti subalpine cu lapiezuri:
-lapiezurile întâlnite în zona Tilva, Piatra Mare a Clo anilor sun unice în România creând ecosisteme ce necesit conservare, totodat
forma iunile din Poiana Beletina încânt privirea oric rui turist care viziteaz situl.
Analiza areal-geografic a florei din sit arat c al turi de speciile mediteraneene cu un nr.de 110 specii (10%) se înt lnesc 106 specii alpine
(9,6%), 45 specii carpatine (4%), 75 specii dacice (6,7%), 37 specii balcano-carpatice (3,3%); 17 specii moesice (1,5%), 14 specii anatolice
(1,0%), existând elemente eurasiatice, central europene i europene 509 specii (circa 45,9%). În situl Domogled-Valea Cernei din cele 30
asocia ii descrise, 9 sunt absolut endemice.
- Importanta sitului consta in bogatia floristica existenta in Domogled, de mare valoare stiintifica, sub raport biologic, geobotanic si ecologic,
mai ales in ceea ce priveste asocierea speciilor de diverse origini geografice, care a generat si asociatii vegetale specifice locale, la care se
adauga importanta faunistica a zonei, in care coabiteaza numeroase animale de diferite origini geografice , impreuna cu cele locale .
Activitati antropice de natura : - turism necontrolat, pasunat abuziv, braconajul , pescuitul, utilizarea resurselor naturale de pe raza sitului,
exploatarea produselor lemnoase, amenajerile hidrotehnice existente.
- Ordinul nr. 7/1990 al Departamentului Silviculturii din Ministerul Apelor , Padurilor si Protectiei Mediului ;
- Legea nr. 5/2000- privind amenajarea teritoriului ;
- H.G. 230/2003- privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcuri nationale si naturale , si constituirea administratiilor acestora ;
Pe teritoriul administrativ al judetului Gorj, suprafata de tip public, reprezinta un procent aproximativ de 92%, diferenta de 8% fiind de tip
privat, procent in continua schimbare ca urmare a Legii nr. 247/2005 prin care se vor retroceda suprafete semnificative de fond forestier.
4.6 Documenta ie:
Studiu de fundamentare pentru Parcul Na ional Domogled-Valea Cernei, Lucr ri de evaluare a st rii de conservare i protec ie a speciilor de
flor , faun i habitate din situl Pinus nigra Banatica - elaborate în cadrul proiectului Life Nature ’’P durile cu pin negru de Banat - parte a
Re elei Natura 2000 – LIFENAT04/RO/000225’’.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO02 Categoria II IUCN 97,85 RO05 Categoria V IUCN 0,13 RO01 Categoria I IUCN 23,03 RO03 Categoria III IUCN
RO01 Rezerva ie tiin ific * 5,62 2.292.-Domogled
RO01 Rezerva ie tiin ific + 6,10 2.293.-Coronini - Bedina
RO01 Rezerva ie tiin ific + 2,68 2.294.-Iauna Craiova
RO01 Rezerva ie tiin ific * 0,84 2.295.-Iarda ti a
RO01 Rezerva ie tiin ific * 2,69 2.296.-Belareca
RO01 Rezerva ie tiin ific + 3,78 2.422.-Piatra Clo anilor
RO01 Rezerva ie tiin ific + 1,32 2.423.-Ciucevele Cernei
RO02 Parc na ional * 97,84 B-Domogled - Valea Cernei
RO02 Parc na ional * 0,01 C-Retezat
RO03 Monument al naturii + 0,00 2.425.-Pe tera Martel
RO03 Monument al naturii * 0,02 2.596.-Izvorul i stânc riile de la Câmana
RO04 Rezerva ie natural + 0,06 2.426.-Cheile Corcoaiei
RO04 Rezerva ie natural * 0,89 2.602.-Vârful lui Stan, PN-B, Comuna Isver
RO04 Rezerva ie natural + 1,71 2.603.-Valea esna PN-B Comuna Balta
RO05 Parc natural * 0,13 V.6.-Geoparcul Platoul Mehedin i

J071GJ * 5,804 CERNISOARA J071GJ * 11,94 OLANUL
J071GJ * 3,68 PIATRA CLOSANI J062CS * 3,659 DOMOGLED
140 Pasunatul B - 180 Incendiere C -
162 Plantare artificiala B + 166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de B +
uscare
230 Vanatoare B - 240 Luare / Indepartare de fauna B -
250 Luare/Indepartare de flora B - 243 Braconaj, otravire, capcane B -
500 Retele de comunicare B 0 624 Drumetii montane, alpinism, speologie. B 0
852 Modificarea structurii cursurilor de apa A - 220 Pescuit sportiv B -
continentale
244 Alte forme de luare(extragere) B - 511 Linii electrice C 0
870 Diguri, indiguiri, plje artificiale A - 900 Eroziunea A -
943 Alunecarile de teren A - 100 Cultivare C -
170 Cresterea animalelor A - 301 Cariere A -
608 Locuri de campare si zone de parcare pentru B - 167 Exploatare fara replantare A -
rulote
161 Plantare de p dure A + 942 Avalanse A -
501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism B 0 502 Drumuri, drumuri auto A -
600 Structuri (complexe) pentru sport si odihna B 0 690 Alte impacte determinate de turism si recreere A -
942 Avalanse A - 941 Inundatii A -
970 Relatii interspecifice de flora A 0 960 Relatii interspecifice ale faunei A 0
100 Cultivare A - 102 Cosire/Taiere B -
120 Fertilizarea B - 140 Pasunatul B 0
160 Managementul forestier general A + 164 Curatarea padurii C -
167 Exploatare fara replantare A - 170 Cresterea animalelor B 0
230 Vanatoare A - 240 Luare / Indepartare de fauna B -
241 Colectionare (insecte,reptile,amfibieni…) A - 243 Braconaj, otravire, capcane A -
300 Extragere de nisip si pietris A - 301 Cariere A -
400 Zone urbanizate, habitare umana A - 421 Depozitarea deseurilor menajere A -
424 Alte tipuri de depozitari A - 500 Retele de comunicare B 0
501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism B 0 502 Drumuri, drumuri auto C 0
511 Linii electrice C 0 608 Locuri de campare si zone de parcare pentru B -
rulote
608 Locuri de campare si zone de parcare pentru A - 624 Drumetii montane, alpinism, speologie. A -
rulote
690 Alte impacte determinate de turism si recreere A - 942 Avalanse B 0
943 Alunecarile de teren A - 960 Relatii interspecifice ale faunei B 0
970 Relatii interspecifice de flora B 0

Administra ia Parcului Na ional Domogled - Valea Cernei, constituit în 2003, administreaz parcul na ional, care se suprapune peste situl
natura 2000.
Deocamdat situl nu are plan de management. El va fi întocmit pân la 30.05.2006, de c tre administra ia Parcului Na ional Domogled-Valea
Cernei.Planul de management al Parcului Na ional Domogled Valea Cernei va include i Planul de Management pentru situl care con ine
habitatul Pinului Negru de Banat realizat în cadrul Proiectului LifeNat04/Ro/000225
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0069_326_Belareca.jpg Naicu Gabriel - APMCS
ROSCI0069_326_cheile_corcoaiei.jpg Naicu Gabriel - APMCS
ROSCI0069_326_Cheile_Corcoaiei1.jpg Naicu Gabriel - APMCS
ROSCI0069_326_Domogled.jpg Naicu Gabriel - APMCS
ROSCI0069_326_piatra_closanilor.jpg Naicu Gabriel - APMCS
ROSCI0069_326_pinul_negru_de_Banat.jpg Naicu Gabriel - APMCS
ROSCI0069_326_valea_tasnei.jpg Naicu Gabriel - APMCS
ROSCI0069_326_varful_lui_Stan.jpg Naicu Gabriel - APMCS
K ROSCI0070 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0117 Drocea - Zarand
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Drocea

N 46º 11' 58'' E 22º 9' 7'' 26.108 149 847 464 X

RO051 100 Arad
9130 P duri de fag de tip Asperulo-Fagetum 55,1 A B B B
9170 Pãduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum 4,9 A B A A
91M0 P duri balcano-panonice de cer i gorun 6,4 A C A A
91L0 P duri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori) 0,2 A C A A
Salicion albae)


Teritoriul, un masiv forestier compact i nelocuit, de form treflat , în suprafa de 25.641 ha, cuprins între 21059’ i 22014’ longitudine estic
i între 46005’ i 46014’ latitudine nordic , se situeaz în regiunea biogeografic continental , în ecoregiunea Mun ii Apuseni, unde include
interfluviul Mure -Cri ul Alb cu sectorul central-estic al Mun ilor Zarand, cu un relief de culmi joase, netede, alc tuit dintr-un mozaic de roci
( isturi cristaline, granite, sienite, calcare, tufuri vulcanice), dezvoltat pe un ecart altitudinal de peste 600 m, între 193 m i 836 m alt. (Vf.
Drocea). P durile acoper 24.172 ha (peste 94 %).
Sit prioritar pentru conservarea biodiversit ii continentale cu o valoare foarte înalt a acesteia, centrat pe un nucleu de p duri virgine relictare
nealterate constituite din arborete pure i amestecate de gorun (Quercus petraea ssp. polycarpa i Q. petraea ssp. dalechampii) i fag
(Fagus sylvatica ssp. moesiaca). De i domeniul acoper abia 0,1 % din suprafa a rii, totu i concentreaz 3 din cele 10 etaje fitoclimatrice
(etajul deluros de gorunete, f gete i goruneto-f gete; etajul deluros de cvercete i leauri de deal; etajul deluros de cvercete cu stejar i cer,
gârni , gorun i amestecuri ale acestora); 29 din cele 212 tipuri de sta iune forestier identificate; 50 din cele 306 tipuri naturale de p dure
grupate în 14 din cele 50 forma ii forestiere 7 , respectiv 25 % din cele din cele 28 tipuri de habitate naturale forestiere protejate de legisla ia
român i comunitar , din care unul, respectiv 17 %, din cele 6 prioritar protejate; focalizeaz parte din diversitatea floristic a Mun ilor
Zarand constituit din: 607 specii de fungi, 152 specii de licheni, 95 specii de briofite i 1.110 specii de plante vasculare (31% din inventarul
plantelor vasculare ale României). Prin inventarul natural intrinsec reprezint un centru de heterogenitate taxonomic i genetic de mare
importan practic , care: - concentreaz asocia ii vegetale de mare valoare bioistoric ce reflect interferen a elementelor termofile sudice cu
cele central-europene; - conserv p duri virgine i cvasivirgine de gorun pure i amestecate de gorun dalma ian i transilv nean i fag
balcanic; - reprezint o sta iune solitar în Europa de gorunete virgine cu arbori de dimensiuni i calitate impresionante; - ad poste te
popula ii durabile de specii animale i vegetale a c ror conservare necesit , conform legii, desemnarea ariilor speciale de conservare, ariilor
de protec ie special avifaunistic i o protec ie strict
Prin amplasarea sa într-o zon nelocuit , cu excep ia interven iilor silviculturale extensive (recoltarea produselor lemnoase i nelemnoase),
arealul nu este pu in expus impacturilor antropice.
Desemnat pentru valorile naturale deosebite, de c tre ICAS Bucure ti, I. Stoiculescu.
Zona desemnat este atât în proprietate privat cât i de stat.
4.6 Documenta ie:
Planul de management al rezerva iei Runcu-Gro i, ICAS Bucure ti, Amenajamentele silvice.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural + 1,02 2.87.-Runcu - Gro i
RO04 Rezerva ie natural + 0,00 2.94.-Locul fosilifer Monoro tia

230 Vanatoare C 30 0 160 Managementul forestier general B 70 +
220 Pescuit sportiv C 20 0 164 Curatarea padurii C 60 0
421 Depozitarea deseurilor menajere B 5 - 500 Retele de comunicare C 30 0
501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism C 40 0 511 Linii electrice B 10 0

Contract Administrare: 147/07.07.2010, Administrator:Direc ia Silvic Arad str Episcopiei, nr 48, Loc Arad, jud Arad 0257 280 261, fax-0257
250 558 dsarad@rosilva.ro
Nu exista plan de management pentru aceast propunere de sit.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0070_69_Drocea.jpg Patko Camelia - APM-AR
K ROSCI0071 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0007 Balta Vederoasa
J ROSPA0001 Aliman - Adamclisi
J ROSPA0036 Dumbr veni
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Dumbr veni - Valea Urluia - Lacul Vederoasa

N 43º 58' 10'' E 27º 58' 48'' 17.971 1 194 99 X

RO023 100 Cons anta
62C0 * Stepe ponto-sarmatice 30 B B B B
91I0 * Vegeta ie de silvostep eurosiberian cu Quercus spp. 2 B B B B
3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegeta ie tip Magnopotamion sau Hydrocharition 5 C C B B
40C0 * Tuf ri uri de foioase ponto-sarmatice 3 A B B B
alpin
91AA Vegeta ie forestier ponto-sarmatic cu stejar pufos 25,5 A A B A
91M0 P duri balcano-panonice de cer i gorun 4,9 B C B B

1310 Miniopterus schreibersi P R C B C B
1302 Rhinolophus mehelyi V A B B B
1335 Spermophilus citellus C B A C A
2635 Vormela peregusna P C B B B
1188 Bombina bombina C C A C A
1220 Emys orbicularis C C A C A
1219 Testudo graeca C A A B A
1217 Testudo hermanni V C A B A
1993 Triturus dobrogicus R C B B B
1279 Elaphe quatuorlineata V B A A A
1145 Misgurnus fossilis C C B C B
2522 Pelecus cultratus P? P?
1130 Aspius aspius C C B C B
1149 Cobitis taenia C C A C A
1124 Gobio albipinnatus P?
4028 Catopta thrips P A B C B
4033 Erannis ankeraria R B B A B
1074 Eriogaster catax R B B C B
2253 Centaurea jankae R B B A B
2125 Potentilla emilii-popii R B B A B
P Asphodeline lutea R A P Paliurus spina-christi R A
N14 6 231 P uni

P durea Dumbr veni, ad poste te pe costele calcaroase o vegeta ie cu elemente submediteraneene, majoritatea specii rare. În afara
formelor de relief foarte variate, cum ar fi zona canaralelor cu defilee care constituie peisaje geomorfologice naturale de o rar frumuse e,
exist o vale cu ap permanent . În perimetrul p durii au fost identificate i 26 de specii de macromycete, cu 14 taxoni comestibili i doi
otr vitori. Fauna conserv popula ii consistente pentru numeroase specii de vertebrate i nevertebrate specifice zonei de sivostep . Avifauna
este bine reprezentat , spectrul ecologic al p s rilor, fiind echilibrat.
Lacul Vederoasa face parte din categoria lacurilor de lunc , cu un grad accentuat de meandrare i este situat în sectorul limanic al v ii Urluia
sau valea Vederoasa. În partea vestic a lacului exist o falez bine definit . Fragmentarea accentuat a versan ilor se datoraz v ilor scurte
formate de toren i în depozitele loessoide. Lacul Vederoasa este caracterizat de existen a unor izvoare ascensionale de mal, cu origine în
calcarele de la baza falezei i care alimenteaz subteran apele lacului. Peste 80% din suprafa a lacului este acoperit de stuf ceea ce
cosntituie un habitat prielnic p s rilor.Pe teritoriul sitului se gase te rezerva ia paleontologic Locul fosilifer Aliman (monument al naturii)ce se
prezint ca un perete abrupt constituit dintr-o alternan de calcare cu marno-calcare i mai rar cu argile marnoase, care apar in cretacicului
inferior.
Impreuna cu SCI Padurea Canaraua Fetii - Iortmac si Padurea Esechioi- Lacul Bugeac, constituie singurele situri de importanta comunitara
din Dobrogea si probabil din tara in care a fost identificat subtipul 41.7A223 (habitatul 91I0*), ce ocupa o suprafata relativa de 0,3% (50/16000
ha) raportat la aria nationala de raspandire a subtipului (Donita et al. 2005).
In acest sit a fost intilnite habitatul 41.7A221 (habitatul 91I0*) ce se regaseste in sudul Dobrogei doar in SCI Canaralele Dunarii, insa pe
suprafete foarte reduse. Suprafata relativa este estimata la 3,9% (1928,9/49000 ha) raportat la aria nationala de raspandire a subtipului
(Donita et al. 2005). De remarcat este faptul ca in cadrul subtipului au fost identificate si arii restranse cu arbori seculari, in padurea
Dumbraveni.
Exist dou cariere de calcar (Dumbr veni i ipotele) la limitele acestui sit dar impactul lor este minim iar continuarea func ion rii lor nu ar
afecta în mod semnificativ conservarea speciilor i habitatelor din sit.
Trebuie evitat t ierea masivelor b trâne de p dure nativ , în special de stejar, precum i alte activit i ce ar putea distruge vegeta ia nativ
(incendieri etc.) Impactul p unatului ar trebui monitorizat pentru a se vedea dac se poate vorbi sau nu despre suprap unat în limitele
sitului.
Rezerva ia P durea Dumbr veni a fost pus sub regim de protec ie prima dat în anul 1980 prin Decizia nr. 31/1980 a Consiliului Popular
Jude ean Constan a. Prin Legea nr. 5/2000 privind planul de amenajare a teritoriului na ional - Sec iunea a III-a arii protejate de interes
na ional, este arie natural protejat de interes na ional. Rezerva ia natural Lacul Vederoasa a fost declarat arie protejat prin H.G.
2151/2004 privind instituirea regimului de arie natural protejat pentru noi zone.
1. Rezerva ia Lacul Vederoasa este proprietate de stat (domeniul public al statului - cnf. H.G. 2060/2004), pe teritoriul administrativ al
comunei Aliman, luciul de ap fiind în administrarea Direc iei Apelor Dobrogea Litoral. 2. Rezerva ia P durea Dumbr veni este p dure
proprietate de stat, cu suprafa a de 345,7 ha pe teritoriul administrativ al comunei Dumbr veni. Terenul rezerva iei este inclus în
Amenajamentul silvic al U.P. I Dumbr veni din fondul forestier al O.S. Basarabi, Direc ia Silvic Constan a, unde suprafa rezerva iei este de
329,2ha.
4.6 Documenta ie:
Bucure ti, 1964.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO03 Monument al naturii + 0,05 2.350.-Pere ii calcaro i de la Petro ani
RO03 Monument al naturii + 0,02 2.351.-Locul Fosilifer Aliman
RO03 Monument al naturii * 0,05 2.353.-Locul fosilifer Credin a
RO04 Rezerva ie natural * 10,34 2.361.-P durea Dumbr veni

J092CT * 4,049 DUMBRAVENI
140 Pasunatul A 15 - 160 Managementul forestier general B 15 0
210 Pescuit profesionist(industrial) B 15 0 230 Vanatoare A 15 -
243 Braconaj, otravire, capcane A 5 - 620 Activitati sportive si recreative in aer liber C 5 -
870 Diguri, indiguiri, plje artificiale B 5 0 502 Drumuri, drumuri auto B 2 0
623 Vehicule motorizate A 5 - 220 Pescuit sportiv B 5 0
100 Cultivare A 30 - 140 Pasunatul A 30 -
301 Cariere B 1 - 400 Zone urbanizate, habitare umana A 15 -
421 Depozitarea deseurilor menajere B 1 - 502 Drumuri, drumuri auto B 2 0
623 Vehicule motorizate A 5 -

Contract Administrare: 40/23.02.2010, Administrator:RNP Direc ia Silvic Constan a Constan a, str IC Br tianu, nr 250, jud Constan a
0241611035, 0241615580, fax-0241615871 office@constanta.rosilva.ro
Nu exist plan de management pentru cele dou rezerva ii naturale P durea Dumbr veni i Lacul Vederoasa. Pentru rezerva ia P durea
Dumbr veni Direc ia Silvic Constan a, custodele ariei naturale protejate, a elaborat Regulamentul rezerva iei.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0071_66_calcare_Dumbraveni.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0071_66_Dumbraveni.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0071_66_Dumbraveni2.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0071_66_Dumbraveni_3.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0071_66_Locul_fosilifer_Credin a_1.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0071_66_Testudo_graeca.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
G ROSCI0072 200612 201101 200706 200812

F ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Dunele de nisip de la Hanul Conachi

N 45º 34' 14'' E 27º 34' 38'' 242 12 27 19 X

RO024 100 Gala i
6120 * Paji ti xerice pe substrat calcaros 5 A B A A


4033 Erannis ankeraria P B B A B
A Bufo bufo B A Hyla arborea B
M Dryomys nitedula B M Muscardinus avellanarius B
P Allium guttatum R A P Astragalus varius R A
P Campanula macrostachya V A P Carex stenophylla R A
P Delphinium fissum R A P Dianthus giganteiformis ssp. kladovanus R A
P Echinops ritro ssp. ruthenicus R A P Euphorbia peplis R A
P Galanthus elwesii R A P Juncus capitatus V A
P Mollugo cerviana V A P Myriostoma R C
P Ornithogalum orthophyllum ssp. psammoph V C P Paeonia peregrina R A
P Rindera umbellata R A P Salix rosmarinifolia RC A
P Salvia Aethiopis R A P Syrenia cana R A
P Syrenia montana R A P Viola hymettia RC A
Rezervatia Hanu Conachi este amplasat la contactul a dou unit ti geomorfologice - câmpia Tecuciului cu câmpia Siretului inferior, pe
depozite Holocene (Cuaternar) reprezentate de depozite aluviale cu stratificatie încrucisat , nisipuri si loessuri;
Relieful din aria rezervatiei se prezint sub form de dune, cu altitudinii variabile de origine fluviatil si eolian .
Rezervatia cuprinde patru statiuni alese dup criterii tipologice:
1. P dure de stejar cu p ducel si salcâm având un covor vegetal bine dezvoltat;
2. Asociatii de coada soricelului si secar
3. Pâlcuri de mesteac n si asociatii de Brometem tectori;
4. Zona dunelor propriu-zise cu vegetatie s rac cu elemente de flor arenicol .
Aria natural protejat Dunele de nisip de la Hanu Conachi are o suprafa total de 199,3 ha conform Legii nr.5/2000. Din cel 199,3 ha ale
Rezerva iei Naturale hanu Conachi, 17,6 ha reprezint zon de conservare special , respectiv dunele de nisip, diferen a de suprafa de 181,7
ha fiind ocupate de arborete artificiale.
Habitate de padure de foioase de Robinia pseudaccacia, Quercus pedunculiflora, Q. robur;
Arbori seculari de Quercus robur si Betula pendula - relicve glaciare;
Specii rare unicate în flora din Rom nia: Metopobactus rayi, Gnophosa spinosa, Zelotes Muncus, Micaria sosiabilis, Phelegra nigra;
Flora arenicola rara si endemica de tip submediteranian si ponticspecifica dunelor nisipoase fluviatile: Dianthus capitatus, D. deserti, D.
pallens, D. polymorphus, Polygonium arenarium, P. patulum, Secale silvestre, Holoschoenus vulgaris, Corispermum nitidum, Festuca
vaginata, F. valesiaca, Salix rosmarinifolia, Nepeta ucrainica, Dicthamus albus;
Elemente faunistice pontice si mediteraneene, unicat in Moldova si foarte rare în România, cum este: sopârla de nisip (Eremias arguta);
Fauna herpetologic reprezentat prin elemente importante sub raport zoografic si anume: Emys orbicularis, cât si Coluber jugularis caspius,
a c rui limit nordic de r spândire atinge aria nisipurilor de la Hanu Conachi;
A fost semnalat si prezenta altor elemente mediteraneene ca de exemplu Lacerta taurica si acarianul parazit, Leptotrombium
(hypotrombium) hasei;
Coleoptere rare: Hipolia parvula, Anisoplia deserticale, Anomalia dubia, Crypocephalus gamma, Crasomelia marginata;
Au fost identificate, de asemenea, doua tasocenoze de aranee: din padurea de stejar; de pe pajistile mezoxerofile si xerofile si de pe dunele
de nisip.
Activitati antropice cu impact negativ asupra ecosistemului: pasunat, t ieri ilegale de arbori, extinderea suprafetelor plantatiilor de salcâm,
recolt ri de elemente floristice, turismul necontrolat.
Amenint rile naturale f r ca omul s poat interveni în limitarea factorilor perturbatori: vânturile foarte puternice, chiciura care poate produce
ruperea coronamentului arborilor, ciclurile de ani secetosi care pot duce la uscarea arborilor si arboretelor.
Hotarârea Consiliului Judetean Galati nr.46/10.11.1994, privind instituirea regimului de protectie oficiala a unor zone de pe teritoriul judetului
Galati
Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a -zone protejate, publicata în M. Of.
152/2000, pozitia 2.402.
O.U. nr.236/2000, publicata în M. Of. nr.625/2000, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei
salbatice aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.462/2001, publicata în M.Of. nr.433/2001
Legislatia europeana si internationala : Directiva Pasari79/409/CEE, Directiva Habitate, Flora si Fauna92/43/CEE, conventiile internationale
privind diversitatea biologica si dezvoltarea durabila a sistemelor socio-economice locale
Proprietate de Stat.
4.6 Documenta ie:
Dihoru Gh., 2002, Speciile de Tragopogon de la Hanu Conachi, Argesis, Stud. Comunic., Ser. ti. Nat., IX-X: 103-107; Mititelu D., Sârbu I.,
P tra c Adriana, Gociu Zoe & Oprea A. 1993. Flora i vegeta ia jude ului Gala i. Ia i: Bul. Gr d. Bot. Univ. „Al. I. Cuza”, 4: 69-101 + 3 tab.;
Mititelu D., colab., 1969, Caracterul florei i vegeta iei din Câmpia Gala ilor i Br ilei, Com. de Bot., SSB, X: 191-200 + 9 foto; OPREA A.,
1998, Flora i vegeta ia din Câmpia Tecuciului i Bazinul Inferior al Siretului (Jud. Gala i)”, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Ia i,
Facultatea de Biologie: 296 pp.; OPREA Ad., 2004, Forest vegetation in the Tecuci Plain (Gala i county), Bul. Gr d. Bot. Univ. Alexandru Ioan
Cuza Ia i, 12: 53-74; OPREA Ad., 2003, Vegeta ia arenarie din Câmpia Tecuciului (Jud. Gala i), Bul. Gr d. Bot. Univ. Alexandru Ioan Cuza
Ia i, t. 11: 139-158; OPREA Ad., 1998, Festuca beckeri (Hack.) Trautv. in the southern part of Moldavia region-Romania. An. t. Univ. Ia i,
XLIV, s. II, a. Biol. veget.: 109-112.
ICAS Bucure ti, 1997 - Amenajamentul Ocolului silvic Gala i; Alesinschi Al.,Olaru V.,Gairling A., 1967 - Contribu ii la cunoa terea
lepidopterelor din sudul Moldovei (studiu sistematic i zoogeografic) (nata 1)- Lucr ri tiin ifice vol.I, Inst. Ped. Gala i; Mititelu D. i
Colaboratorii 1973 - Contribu ii la cunoa terea r spândirii unor plante în Moldova. Studii i comunic ri Bologie vegetal 6.Muzeul tiin ele
Naturii Bac u.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 89,23 2.402.-P durea i dunele de nisip de la Ha

J057GL * ###### HANU CONACHI
243 Braconaj, otravire, capcane C 0 230 Vanatoare C 0
941 Inundatii B 50 - 944 Furtuni, cicloane B -
230 Vanatoare C 0 403 Habitare dispersata C 0
502 Drumuri, drumuri auto C 0 503 Linii de cale ferata, TGV C 0
511 Linii electrice C 0 629 Alte activitati sportive si recreative in aer liber C 0
941 Inundatii B 0 970 Relatii interspecifice de flora B -

Administrat de R.N.P.-ROMSILVA prin Directia Silvica Galati - Ocolul Silvic Hanu Conachi
Direc ia Silvic Ga a i aplic planurile de amenajare, care se revizuiesc o dat la 10 ani.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0072_99_Dunele_de_nisip_de_la_Hanu_Conachi.jpg Nazare Ana Gabriela - APM-GL
B ROSCI0073 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Dunele marine de la Agigea

N 44º 5' 18'' E 28º 38' 36'' 11 5 16 9 X

RO023 100 Cons anta
2130 * Dune fixate cu vegeta ie herbacee peren (dune gri) 100 B C B B

1219 Testudo graeca C C B A B


A Bufo viridis P A I Acrida ungarica P D
I Dociostaurus maroccanus P D I Helix pomatia >25 i C
I Locusta migratoria P D I Megascolia maculata P D
I Myrmeleon formicarius P D I Oryctes nasicornis P D
I Polyphylla fullo P D I Saga pedo A
I Xylocopa violacea P D I Zebrina varnensis >3000 i D
M Erinaceus concolor C D M Lepus europaeus >5 i C
P Adonis flammea R D P Alyssum borzaeanum C C
P Anchusa thessala V D P Asparagus brachyphyllus V D
P Asperula setulosa R D P Astragalus varius R D
P Centaurea arenaria ssp. borysthenica R D P Convolvulus persicus V D
P Crambe maritima R D P Echinops ritro ssp. ruthenicus C D
P Echium italicum P D P Ephedra distachya ssp. monostachya C D
P Eryngium maritimum R D P Euphorbia seguierana P D
P Galium verum P D P Goniolimon tataricum R D
P Inula germanica P D P Lappula squarrosa P D
P Leymus racemosus ssp. sabulosus R D P Medicago marina R D
P Melica ciliata ssp. taurica R D P Melilotus alba P D
P Onosma arenaria V D P Psilurus incurvus V D
P Scabiosa argentea P D P Seseli tortuosum R D
P Silene thymifolia V D P Sisymbrium loeselii P D
P Tanacetum millefolium R D P Teucrium chamaedrys P D
P Vicia peregrina R D P Xeranthemum annuum P D
R Coluber jugularis >1 i C R Lacerta viridis >14 i C
R Podarcis peloponnesiaca R C

În pu ine locuri din ar , într-un spa iu atât de restrâns se g se te un num r atât de mare de specii de plante arenare, unele caracteristice
litoralului atlantic, mediteranean i caspic, altele întregii zone pontice, câteva fiind unice pe continentul european. Au fost inventariate peste
450 de specii de plante vasculare i opt de mu chi. Fauna adapostit în perimetrul rezerva iei de dune este format din specii de provenien a
diferit , datorit influen ei climei i reliefului.
Rezerva ia de plante de dune marine de la Agigea se afl la sud de ora ul Constan a, la numai 4 km de sta iunea Eforie Nord, fiind unica
rezerva ie natural de dune marine din ara noastr . Raritatea floristic ce constituie faima acestor dune este cruciferul Alyssum borzeanum
(ciucu oara de nisip). Aceast plant este un endemism al regiunii pontice apusene i una din plantele care predomin pe anumite regiuni ale
dunelor. În aceast asocia ie sunt prezente i plantele Linaria genistifolia, Silene pontica, Stachys recta, Sinapis arvensis, Astragalus virgatus,
Euphoerbia sequeriana. Fitocenoza de Ephedra distachya (popular cârcel, pentru c planta î i r suce te vârfurile nelignificate) acoper 50-
60% din suprafa a rezerva iei. Printre speciile rare ocrotite este i Convolvulus persicus (volbura de nisip), prezent doar în rezerva ie i în
Delta Dun rii
Vulnerabilitatea este crescut , deteriorarea sitului fiind dat de modificarea microclimatului i microhabitatului prin existen a gardului de beton
care îl delimiteaz , de intreruperea leg turii cu marea i de degradarea vegeta iei caracteristice dunelor de nisip, datorit invad rii acestora
de c tre vegeta ia ierboas ruderal i de c tre specii lemnoase necaracteristice.
Activit ile antropice cu impact negativ asupra rezervatiei sunt: p unatul sporadic i necontrolat, luarea/îndepartarea/colec ionarea de
elemente de flor i faun s lbatic . Activitatile antropice cu impact negativ din vecin tatea rezerva iei de dune marine sunt: p unatul
sporadic i necontrolat, zone urbanizate/industriale.
Acte normative de declarare a Rezerva iei Dunele Marine de la Agigea:
-Decret regal nr. 810/1926, - Decizia 425/1970 a Consiliului Jude ean Constan a, - Legea nr. 5 / 2000 privind aprobarea Planului de
amenajare a teritoriului na ional, avand codul 2366.
Aria natural protejat Dunele marine de la Agigea este proprietate de stat în administrarea Universit ii Al. I. Cuza Ia i, Sta iunea Biologic
Marin Prof. dr. Ioan Borcea.
4.6 Documenta ie:
Burduja C., 1968, Observations sur l’association à Convolvulus persicus et sur celle à Alyssum borzeanum de la réserve de
dunes d’Agigea et du Delta du Danube, Lucr. ti. Sta . Cerc. Marine Agigea: 151-157; Bo caiu N., 1975, Aspecte de vegeta ie din rezerva ia
dunelor maritime de la Agigea, Stud. Com., Muz. ti. Nat. Brukenthal, Sibiu: 81-93; Burduja C., colab., 1970, Contributions á la connaissance
de la vegetation de la réserve de dunes marines d’Agigea, Anale ti. Univ. Ia i, ser. Biol., 2: 359-362; Mititelu D., colab., 1992, La flore et la
végétation de la Réserve Botanique de dunes littorales d’Agigea - Constan a, Anale ti. Univ. Ia i, XXXVIII, s. Biol. Veget.: 35-40; Morariu I.,
1965, Câteva aspecte din flora litoralului M rii Negre – Agigea, Eforie N., Eforie S., Bucure ti: Stud. Cerc. ti. Biol. (Bot.), 17, 4-5: 503-509;
Pascal P., 1962, Rezerva ia natural de la Agigea. Ocrot. Nat., Bucure ti, 6: 122-126; SÂRBU I., TEFAN N., OPREA Ad., 2007,
Actualisation of the floristical diversity from the nature reserve Agigea (Constan a county), Analele ti. Univ. \"Alexandru Ioan Cuza\" Ia i,
Lucr. Conf. Na . “Biodiversitate i impact antropic în Marea Neagr i în ecosistemele litorale ale M rii Negre”, Agigea, /2006/: 111-113
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 95,71 2.366.-Dunele marine de la Agigea

979 Alte forme sau forme mixte de competitie B -
interspecifica a florei 250 Luare/Indepartare de flora B 5 -
411 Fabrici B 15 - 502 Drumuri, drumuri auto A 10 -
504 Porturi B 40 -

Aria natural Dunele Marine de la Agigea, cod de arie protejat 2366, se afl în custodia Universit ii Al. I. Cuza Ia i.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0073_66_Convolvulus_persicus_ i_Alyssum_borzaeanum.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0073_66_dune_cu_Convolvulus_persicus.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0073_66_Echinops_sp.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0073_66_Leymus_sabulosus.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0073_66_Paeonia_peregrina_1.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0073_66_Paeonia_peregrina_2.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0073_66_Paji te_cu_Convolvulus_persicus_ i_Alyssum_borzaeanum.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0073_66_paji te_cu_Ephedra_distachya.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0073_66_vegetatie_arenicola.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
B ROSCI0074 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : F getul Clujului - Valea Morii

N 46º 42' 53'' E 23º 34' 18'' 1.667 383 832 625 X

RO063 100 Cluj
7230 Mla tini alcaline 0,2 B B B B
7210 * Mla tini calcaroase cu Cladium mariscus 0,1 B C B B


1059 Maculinea teleius R B B C B
4050 Isophya stysi P B B C B
4030 Colias myrmidone RC C B C C
1060 Lycaena dispar RC D
1052 Euphydryas maturna R D
1074 Eriogaster catax R C B C C
4036 Leptidea morsei P C B C C
1898 Eleocharis carniolica R C B C B
A Rana ridibunda C A I Elasmucha grisea V D
I Helix pomatia C A M Capreolus capreolus P A
M Cricetus cricetus P A M Felis silvestris P A
M Lepus europaeus C A M Martes martes P C
M Meles meles P A M Myoxus glis P C
M Sciurus vulgaris C C M Sus scrofa C A
M Vulpes vulpes C A P Achillea impatiens R D
P Arnica montana R A P Cladium mariscus P D
P Daphne cneorum R D P Galanthus nivalis C A
P Galium pumilum R D P Menyanthes trifoliata R D
P Phyteuma tetramerum R D P Swertia perennis R D
P Tofieldia calyculata R D P Trollius europaeus R D
P Waldsteinia geoides R D
N14 13 231 P uni

În aceste p duri apar cu certitudine ocuren e floristice nemorale(etaj foioase) caracteristice p r ii centrale din Transilvania
În areal predomina f gete i cvercete. Se semnaleaz prezen a unor specii rare de plante ierboase precum Liparis loeselli, Eleocharis
carniolica (prezente în Anexa II din Directiva Habitate), sau alte specii nominalizate în lista ro ie din România sau legisla ia româneasc (10
specii).
În ceea ce prive te fauna sunt semnalate 4 specii de p s ri i 2 specii de mamifere aflate pe Anexa II a Directivei Habitate, 7 specii de p s ri
i 6 specii de mamifere nominalizate în legisla ia national i acorduri internationale.
Modul de utilizare a terenului:
- 79% în regim silvic, permite o mentinere a calit ii func iilor ecologice
- 7% drumuri i construc ii de locuit i turistice
- 14% p uni ameliorate, din care aproximativ 7% aflate în utilizarea localnicilor pentru p unat.
În partea de N-NE a arealului, pe o suprafa de aproximativ 120 ha se înregistrez o cre tere a presiunii antropice, manifestate prin:
1) Extinderea zonelor de locuit din apropierea municipiului Cluj (vile, case de vacan )
2) Fragmentarea habitatelor prin îngr direa terenurilor propietate privat
3) Turism necontrolat la sfâr it de s pt mân
F getul Clujului
- în anul 1974, F getul Clujului a fost declarat rezerva ie a naturii de interes peisagistic, prin Decizia a Consiliului Popular a Jude ului Cluj nr.
9757
- 1994- actualizarea listei ariilor protejate de interes jude ean, prin Decizia Consiliului Jude ului Cluj nr. 147, fiind men ionat zona protejat
de interes jude ean F getul Clujului (10 ha).
- prin Legea nr. 5/2000 F getul Clujului a fost declarat rezerva ie natural de interes na ional (IUCN V), cu o suprafa de protec ie de 10 ha,
este nominalizat în anexa I a Legii nr. 5/2000 la pozi ia 2.335 i apar ine din punct de vedere administrativ jude ului Cluj, localitatea Cluj-
Napoca.
- începând din 2004 aceast suprafa se afl în custodia legal a Direc iei Silvice Cluj.
Valea Morilor
- în anul 1974, la nivel local Valea Morilor a fost declarat rezerva ie a naturii de interes botanic, prin Decizia a Consiliului Popular a Jude ului
Cluj nr. 9757
- prin Legea nr. 5/2000 Valea Morilor a fost declarat rezerva ie natural de interes na ional (IUCN IV), cu o suprafa de protec ie de 1 ha, aria
este nominalizat administrativ jude ului Cluj, comuna Feleac.
Propietate de stat - 747 ha - 47%
Propietate privat - 270 ha - 17%
Comunitate religioas - 333 ha - 21%
Propietate comunal - 239 ha - 15%
4.6 Documenta ie:
1. Academia Român , Muzeul Na ional de Istorie Natural Grigore Antipa, Cartea rosie a vertebratelor din România, Bucure ti 2005
2. APM Cluj, baza de date 2005-2006
3. Fi a de caracterizare Corine Biotop F getul Clujului, 1996
4. Ocolul Silvic Cluj, Amenajament silvic, UP IV F get, 1999
5. Olteanu et al., Lista ro ie a plantelor superioare din România, Studii, Sinteze, Documenta ii de Ecologie nr I/1994.
Pop I., colab., 1962, Vegeta ia din Valea Morii - Cluj, conservatoare de relicte glaciare, Cluj-Napoca: Contrib. Bot.: 183-204 + 10 fig. + 4 tab.;
9 bis. Pop I., colab., 1999-2000, Vegeta ia jude ului Cluj (Studiu fitocenologic, ecologic, bioeconomic i eco-protectiv), Cluj-Napoca: Contr.
Bot., XXXV(2):5-254.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 16,12 2.335.-Fagetul Clujului

J043CJ * ###### FAGETUL CLUJULUI - VALEA MORII
140 Pasunatul B 15 - 160 Managementul forestier general A 79 +
230 Vanatoare C 47 0 400 Zone urbanizate, habitare umana B 24 -
501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism C 15 0 511 Linii electrice C 5 0
502 Drumuri, drumuri auto C 10 - 622 Plimbare,calarie si vehicule nemotorizate C 25 0
623 Vehicule motorizate C 15 - 690 Alte impacte determinate de turism si recreere C 20 -
703 Poluarea solului C 5 - 710 Poluare fonica C 2 -
702 Poluarea aerului C 15 -
102 Cosire/Taiere B 5 - 140 Pasunatul B 6 -
160 Managementul forestier general B 20 + 170 Cresterea animalelor B 15 -
230 Vanatoare B 20 - 400 Zone urbanizate, habitare umana A 10 -
401 Urbanizare continua A 5 - 502 Drumuri, drumuri auto B 10 -
511 Linii electrice B 5 0 622 Plimbare,calarie si vehicule nemotorizate B 2 0
623 Vehicule motorizate B 8 - 690 Alte impacte determinate de turism si recreere B 5 -
702 Poluarea aerului B 4 - 703 Poluarea solului B 1 -
710 Poluare fonica B 10 -

0.7% - custodie arie natural protejat
79% - administrare în fond forestier
21% - administrare comunal , administrare de stat i propiet i private
1. Plan de management elaborat i avizat de Academia Român pentru aria natural F getul Clujului (10 ha)
2. Amenajament silvic, Ocolul Silvic Cluj, UP IV F get, 1999 - în vigoare (725 ha)
3. Amenajamente silvice p duri private, aproximativ 20 ha
4. Plan de Urbanism, Municipiul Cluj-Napoca
5. Plan de Urbanism, Comuna Feleac
6. Regulament general pentru executarea de construc ii i desf urarea unor activit i în zonele naturale protejate de interes jude ean, Jude ul
Cluj - emitent Consiliul jude ean Cluj, 1995
7. Legisla ia na ional în vigoare
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0074_95_1-Detaliu_padure1.jpg Bucin Liliana - APM-CJ
ROSCI0074_95_Detaliu2.jpg Bucin Liliana - APM-CJ
ROSCI0074_95_Detaliu3.jpg Bucin Liliana - APM-CJ
B ROSCI0075 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea P tr u i

N 47º 47' 51'' E 26º 12' 10'' 8.746 308 534 435 X

RO015 100 Suceava
91Y0 P duri dacice de stejar i carpen 9,5 B C B B
Salicion albae)

1324 Myotis myotis P P P? P? C B C B

4014 Carabus variolosus P C B C B

M Dama dama R A M Felis silvestris 4-6 i A
M Lepus europaeus 10-15 p A M Sus scrofa 25-40 i A
P Asarum europaeum 150-300 i D P Fagus sylvatica 8000-12000 i D
P Galium odoratum 1500-10000 i D

Situl Padurea Patrauti se incadreaza din punct de vedere geografic si geomorfologic in tinutul Podisul Moldovei, subtinutul podisurilor
structurale, districtul Podisul Sucevei (Dragomirnei). Relieful este tipic de dealuri si podisuri de platforma, structural-eroziv, cu structura
orizontala monoclinala sau slab cutata, fragmentat de vai largi, insotite de terase si versanti. Altitudinea variaza intre 250-500 m.
Din punct de vedere geologic, substratul litologic este alcatuit dintr-o alternanta de argile, marne, nisipuri, gresii, dar predominante sunt
argilele si marnele. Relieful acumulativ este caracteristic culoarelor vailor mai importante ale sitului, unde apar depozite cuaternare de
pietrisuri, nisipuri si aluviuni fine.
Sistemul hidrografic este reprezentat de o serie paraie care se varsa in Raul Suceava (afluent de stanga al Siretului) sau direct in Raul Siret.
Cele mai importante sunt Hatnuta, Patrauceanca, Dragomirna, Mitoc, Podul Vatafului.
Climatul regiunii este temperat-continental, aspru, caracterizat de ierni aspre si veri calduroase. Temperatura medie multianuala este de cca.
8 gr. Celsius (maxima absoluta de 38,6 gr. C, iar minima absoluta -29,6 gr. C), media multianuala a precipitatiilor este de 600 mm. Indicele de
ariditate de Martonne este 33.
Solurile apartin in principal clasei luvisoluri (preluvosol, luvosol) si cambisoluri (eutricambosol).
Vegetatia este specifica etajului nemoral al padurilor de foioase, subetajul padurilor de gorunete, fagete si goruneto-fagete. Conditiile
stationale sunt foarte favorabile pentru vegetatia forestiera, padurile fiind de productivitate mijlocie si superioara. In cadrul sitului au fost
identificate urmatoarele tipuri de clase de habitate: paduri de foioase (99%), ape dulci continentale curgatoare (1%). Padurile au fost
administrate in trecut de Fondul Bisericesc Ortodox si de mari si mici proprietari de paduri.
Din punct de vedere al administratiei silvice, padurile apartin de OS Patrauti (UP III Darmanesti, UP IV Patrauti si UP V Dragomirna) si de OS
Adancata (UP VII Zvoristea si UP VIII Zamostea). Situl Padurea Patrauti include situl deja validat ROSCI0075 Fagetul Dragomirna.
Situl padurea Patrauti cuprinde unul dintre cele mai intinse si compacte trupuri de padure din Podisul Moldovenesc. Situl prezinta o importanta
deosebita pentru habitatele \\\"9130 P duri de fag de tip Asperulo-Fagetum, \\\"91Y0 - P duri dacice de stejar i carpen\\\" si \\\"91E0* - P duri
aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)\\\", contribuind la o mai buna acoperire cu situri
a acestora. De asemenea, situl prezinta importanta deosebita pentru unele specii de fauna de interes comunitar.
Principalii factori destabilizatori ai habitatelor forestiere din cuprinsul sitului sunt uscarea arboretelor ca urmare a accentuarii pseudogleizarii
solurilor si a infestarii cu specii de ciuperci xilofage a arborilor de fag si gorun (ex. Nectria sp. la fag). Vulnerabile sunt si culturile de rasinoase
(molid, pin silvestru, duglas) create pe locul arboretelor de fag sau de gorun (doboraturi si rupturi produse de vant si zapada, atacuri de
insecte si ciuperci, etc.). Un alt factor de vulnerabilitate in constituie aluncarile de teren si eroziunea de suprafata si adancime, care duc la
destabilizarea arboretelor.
Conform datelor amenajistice cca. 7-10 % din suprafata padurii este afectata de fenomenul de uscare, cca. 5 % de boli si daunatori, cca. 3 %
de alunecari si eroziune si cca 1,5 % de doboraturi si rupturi produse de vant si zapada.
Situl include rezerva ia natural F getul Dragomirna, având statut de rezerva ie natural prin Legea 5/2000.
Situl ROSCI0075 – F getul Dragomirna a fost desemnat prin Ordinul ministrului mediului i dezvolt rii durabile nr.1964/2007.
Peste 93 % din padurile incluse in sit sunt paduri de stat, iar diferenta de cca. 7 % sunt paduri private, apartinand persoanelor fizice, abstilor
si manastirilor.
4.6 Documenta ie:
Amenajamentul OS Patrauti, RNP-ROMSILVA, ICAS, 2005;
Amenajamentul OS Adancata, RNP-ROMSILVA, ICAS, 2005;
***, 1983, Geografia Romaniei. vol I. Geografia fizica. Editura Academiei Romane.
Seghedin, T., 1983 - Rezerva iile naturale din Bucovina, Bucure ti
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 0,40 2.721.-P durea (Quercetumul) Crujana
RO04 Rezerva ie natural + 1,53 2.726.-F getul Dragomirna

950 Evolutie biocenotica B + 150 Restructurarea detinerii terenului agricol A 25 -
160 Managementul forestier general B 100 0 166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de A 100 -
uscare
167 Exploatare fara replantare A 5 - 140 Pasunatul A 100 -
140 Pasunatul B 25 - 150 Restructurarea detinerii terenului agricol A 25 -
160 Managementul forestier general B 25 0 608 Locuri de campare si zone de parcare pentru B 0
rulote

Direc ia Silvic Suceava.
Exist i se aplic amenajamentul silvic.
7. HARTA SITULUI
K ROSCI0076 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0116 Dorohoi - aua Bucecei
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Dealul Mare - Hârl u

N 47º 30' 59'' E 26º 44' 52'' 25.112 106 596 340 X

RO012 58 Boto ani
RO015 6 Suceava
RO013 36 Ia i
9130 P duri de fag de tip Asperulo-Fagetum 33,5 A C B B
Salicion albae)


4027 Arytrura musculus P C B C B
1902 Cypripedium calceolus P C B C B
M Capreolus capreolus C M Cervus elaphus C
M Felis silvestris R A M Martes martes C
M Mustela putorius putorius C M Sciurus vulgaris C
P Cardamine glanduligera P D P Cephalanthera damasonium R A
P Cephalanthera longifolia V A P Dactylorhiza maculata R A
P Epipactis helleborine R A P Galanthus nivalis C A
P Gentiana asclepiadea P D P Gentianella ciliata P D
P Melampyrum bihariense P D P Orchis purpurea P A
P Platanthera bifolia P A P Silene vulgaris P D
P Symphytum cordatum P D P Taxus baccata R A
N14 4 231 P uni

Situl Dealul Mare-Hârlau ocup Podi ul Central Moldovenesc, bazinul mijlociu al râului Siret i o parte din bazinul râului Prut, cuprinzând toate
formele de relief specifice podi ului. Din punct de vedere al administra iei publice, situl este situat în jude ele Ia i (Sire el, Hârl u, Deleni,
Lespezi), Boto ani (Cristesti, Vorona, Tudora, Corni, Curtesti, Vladeni, Flamanzi, Frumusica, Copalau, Cosula)), Suceava (Dolhasca). Din
punct de vedere al administra iei silvice, situl este situat par ial în Direc ia Silvic Ia i în raza Ocolului Silvic Pa cani (UP IV Sire el), Ocolul
Silvic Hârl u (UP II Maxut, UP III Humosu, UP IV Deleni), Direc ia Silvic Boto ani în raza Ocolul Silvic Fl mânzi (UP I Fl mânzi, UP II
Co ula, UP III Bahlui), Ocolul Silvic Mihai Eminescu (UP I Tudora, UP II Vorona, UP III Corni), Direc ia Silvic Suceava în raza Ocolului Silvic
Dolhasca (UP V Dolhasca). Din punct de vedere geologic, situl se caracterizeaz prin existen a la suprafa de depozite sarma iene
cvasiorizontale, iar la adâncime de depozite neozoice, mezozoice i paleozoice. Toate acestea apar dispuse sub form de fâ ii de diferite
l imi având în compozi ie strate de gresii, argile, nisipuri i pe alocuri calcare eolitice, care au o extindere mare i sunt caracterizate prin
existen a a dou nivele, unul format din eolite mai mari i cenu ii, unul din gresie eolitic friabil , denumit unul de gresii de Crive ti i unul de
gresie eolitic de H rm ne ti. Unit ile de relief frecvente sunt versan ii, cu înclinare u oar pân la repezi (predominan i sunt versan ii slab la
moderat înclina i). Situl se caracterizeaz printr-o energie de relief cu varia ii de altitudine de la cca. 80 la 600 m i o fr mântare a terenului,
determinat de re eaua hidrografic dens . În lungul Siretului lunca are l imea sub 1 km, plan i inundabil . Pe suprafe e înclinate
(versan i), se întâlnesc procese de eroziune, de transport i de alunec ri, care genereaz un microrelief caracteristic. Aceste fenomene sunt
frecvente pe terenurile cu înclin ri mai pronun ate i sunt condi ionate de substratul litologic (nisipuri, argile). Sunt întâlnite i fenomene de
alunec ri, acestea c p tând o amploare mai mare în anii cu precipita ii abundente i cu caracter de toren ialitate. Principalii afluen i ai Siretului
sunt Gârla Morii (dreneaz par i din UP I Tudora i UP II Vorona), Vorona cu afluen ii s i: Tei u, Moscalu, Iezeru, Chi covata, Tudora,
Fundoaia, Ple a, Tisa, Râpa Dracului, Turb ica, etc. Principalul afluient ai Prutului este Jijia cu afluentii Miletinul i Bahlui. Apele care
brazdeaz situl sunt afluen i atât ai Siretului cât i al Prutului, având direc ia principal de scurgere de la NV spre SE, fr mântând teritoriul în
culmi cu aceea i orientare. Expozi ia general este determinat de orientarea pâraielor i v ilor. Majoritatea p durilor se g sesc amplasate
între 200 – 600 maltitudine, beneficiind de condi ii climatice favorabile pentru speciile principale din zon (fag, gorun, stejar, tei, frasin, carpen,
etc). Din punct de vedere climatic teritoriul sitului se încadreaz în inutul podi ului împ durit al Moldovei II.B.p.1 (climat de dealuri cu p duri
de gorun i stejar, cu temperaturi ridicate i s rac în precipita ii), iar din punctul de vedere al raion rii climatice Koppen, face parte din
provincia climatic D.f.b.x., caracterizat printr-o clim temperat cu precipita ii medii anuale suficiente pentru vegeta ia forestier , constituite
dintr-un mare num r de specii. Temperaturile medii anuale variaz de la cca. 8ºC la 9ºC, în func ie de altitudine. Media
precipita iilor se situeaz în jurul a 550 – 700 mm. Reparti ia precipita iilor în cursul anului este de asemenea neuniform , ceea mai mare
cantitate înregistrându-se în lunile aprilie-septembrie, deci în sezonul de vegeta ie. Vara ploile cad sub form de averse, iar când sunt înso ite
de grindin , provoac daune însemnate vegeta iei forestiere, prin distrugerea lujerilor i a frunzelor care sunt în plin cre tere.
Situl Dealu Mare-Hârl u acoper o suprafa compact i întins de p dure la grani a jude elor Ia i i Boto ani. Se remarc procentul
însemnat ocupat de p duri (peste 97%). Situl este important deoarece asigur acoperirea geografic în aceasta zon a rii pentru
urm toarele habitate prioritare forestiere: 9130 -P duri de fag de tip Asperulo-Fagetum, 91Y0 -P duri dacice de stejar i carpen, 9170 -P duri
de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum, 91F0 -P duri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus
angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris), 91E0* -P duri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion
incanae, Salicion albae).
Principalii factori destabilizatori ai habitatelor forestiere din cuprinsul sitului sunt uscarea arboretelor ca urmare a accentuarii pseudogleizarii
solurilor, a infestarii cu specii de ciuperci xilofage a arborilor de fag si gorun (ex. Nectria sp. la fag), dar si a secetelor. Vulnerabile sunt si
culturile de rasinoase (molid, pin silvestru, duglas) create pe locul arboretelor de fag sau de gorun (doboraturi si rupturi produse de vant si
zapada, atacuri de insecte si ciuperci, etc.). Un alt factor de vulnerabilitate in constituie aluncarile de teren si eroziunea de suprafata si
adancime, care duc la destabilizarea arboretelor. Conform datelor amenajistice cca. 10 % din suprafata padurii este afectata de fenomenul
de uscare, cca. 7 % de boli si daunatori, cca. 3 % de alunecari si eroziune si cca 1,5 % de doboraturi si rupturi produse de vant si zapada.
Rezerva ia forestier F getul Seculat Humosu a fost declarat prin Legea nr. 5/2000.Sta iunea de tis Tudora a fost semnalat înc din anul
1937 de V Tufescu. Actul de declarare la nivel local este HCJ nr.5/1995,iar ultimul act de declarare la nivel na ional este Legea nr.5/2000
Din suprafa a total a sitului de 25.112 ha, suprafe ele incluse în fond forestier însumeaz cca. 96% i sunt în marea lor majoritate p duri
proprietate public a statului (cca. 95%) i sunt administrate de Direc ia Silvic Ia i (Ocoalele Silvice Pa cani i Hârl u), Direc ia Silvic
Boto ani (Ocoalele Silvice Fl mânzi i Mihai Eminescu) i Direc ia Silvic Suceava (Ocolul Silvic Dolhasca).
4.6 Documenta ie:
ICAS - Amenajamentul Ocolului Silvic Flamânzi (2005)
ICAS - Amenajamentul Ocolului Silvic Mihai Eminescu (2005)
ICAS - Amenajamentul Ocolului Silvic Pa cani (2004)
ICAS - Amenajamentul Ocolului Silvic Dolhasca (2001)
SC Damiam – Stoi SRL Amenajamentul Ocolului Silvic Harlau (2005)
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 0,48 2.231.-Padurea Tudora
RO04 Rezerva ie natural + 0,32 2.537.-Fagetul secular Humosu

J051BT * 1,445 VORONA J051BT + 0,678 TUDORA
160 Managementul forestier general B 100 + 140 Pasunatul B 100 -
150 Restructurarea detinerii terenului agricol A 2 - 160 Managementul forestier general B 100 -
166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de A 100 - 162 Plantare artificiala B 5 -
uscare
900 Eroziunea B 3 - 900 Eroziunea B 3 -
943 Alunecarile de teren B 2 - 166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de C 2 -
uscare
620 Activitati sportive si recreative in aer liber C 0 166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de B 5 -
uscare
629 Alte activitati sportive si recreative in aer liber B 8 - 230 Vanatoare C 5 -
243 Braconaj, otravire, capcane B 7 - 164 Curatarea padurii A 0 -
140 Pasunatul B 25 - 140 Pasunatul B 5 -
140 Pasunatul B 7 - 150 Restructurarea detinerii terenului agricol B 25 -
160 Managementul forestier general B 100 + 164 Curatarea padurii A 8 +
164 Curatarea padurii B 5 + 166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de C 3 -
uscare
166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de C 4 - 167 Exploatare fara replantare A 2 -
uscare
230 Vanatoare C 0 243 Braconaj, otravire, capcane B 5 -
502 Drumuri, drumuri auto C 2 - 620 Activitati sportive si recreative in aer liber C 2 -
629 Alte activitati sportive si recreative in aer liber C 3 - 900 Eroziunea B 5 -

Responsabilitatea pentru managementul sitului îi revine custodelui i administratorului actual - Direc ia Silvic Ia i, prin Ocolul Silvic Hârl u.
Planul de management i Regulamentul rezerva iei au fost elaborate de c tre custode i avizate de c tre Academia Român .
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0076_90_Faget_de_tip_Asperulo-Fagetum.jpg Iconomu Lumini a - APM-IS
B ROSCI0077 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Fâna ele Bârca

N 47º 4' 51'' E 27º 29' 25'' 144 66 130 87 X

RO013 100 Ia i
62C0 * Stepe ponto-sarmatice 50 A C A B
40C0 * Tuf ri uri de foioase ponto-sarmatice 5 D
6430 Comunit i de lizier cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, pân la cel montan i 10 A C B B
alpin
3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegeta ie tip Magnopotamion sau Hydrocharition 35 A C A B

1335 Spermophilus citellus C C A C B

4027 Arytrura musculus P B B C B
2093 Pulsatilla grandis C B C C B
P Adonis vernalis A
N14 54 231 P uni

situl este format dintr-o fanata si un lac cu specii de pasari salbatice
Sit important în principal pentru specia Iris aphilla ssp. hungarica.
Pericolul de a fi transformat in teren agricol
Situl nu are statut de protec ie.
particulara
4.6 Documenta ie:
Documenta ie în teren - 2006.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


230 Vanatoare B 100 - 140 Pasunatul B 50 0

Responsabilitatea pentru administrarea terenurilor din sit revine proprietarilor actuali.
Nu exist un plan de mangement.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0077_90_Iris_aphylla_ssp._hungarica.jpg Iconomu Lumini a - APM-IS
ROSCI0077_90_Pulsatilla_grandis.jpg Iconomu Lumini a - APM-IS
B ROSCI0079 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Fâna ele de pe Dealul Corhan - S bed

N 46º 39' 47'' E 24º 26' 3'' 464 314 522 436 X

RO075 100 Mure


4091 Crambe tataria R D
2093 Pulsatilla grandis R C B C B
1477 Pulsatilla patens V C B B B
P Adonis vernalis R A P Astragalus exscapus R A
P Cephalaria radiata R A P Dictamnus albus R A
P Fritillaria orientalis R A P Iris aphylla R A
P Orchis morio R A P Prunus tenella R A
P Salvia nutans R A P Salvia transsylvanica R A
P Serratula radiata R A P Stipa pulcherrima R A
N14 14 231 P uni
N21 16 221, 222 Vii i livezi

Relieful zonei este deosebit pentru Câmpia Transilvaniei, deoarece dealurile sunt situate în partea de sud-est a acesteia, aparținând
Dealurilor M d rașului. Din punct de vedere geografic, arealul este acoperit de depozite sarmatice de marne, nisipuri, gresii și
tufuri vulcanice. Dealul Corhan este cel mai mare având aproximativ 500 m. în lțime. Din punct de vedere climatic temperatura medie
anual oscileaz între 8-9 grade celsius, media precipitațiilor fiind de 550 mm/m2 (stația meteo Târgu Mureș).
Situl a fost desemnat datorit prezen ei în cadrul acestuia a habitatului de interes:
6240* - Paji ti stepice subpanonice, pe 10% din suprafa .
De asemenea tot in aici dintre speciile de plante de interes pot fi întâlnite:
1939 - Agrimonia pilosa (Turi );
2093 - Pulsatilla grandis.
o parte a dealului Corhan a fost transformat în livad , în zon desf șurându-se si un p storit intens.
4.6 Documenta ie:

Oroian Silvia, 1998, Flora i vegeta ia Defileului Mure ului între Topli a i Deda, Tg. Mure , Casa de Editur Mure : 1-426 + 219 fig. + 61
tab.; Oroian Silvia, tef nescu D., S m rghi an Mihaela, 2005, Ariile protejate din jude ul Mure , University Press Târgu Mure .
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural + 13,90 2.629.-P durea Sabed

140 Pasunatul A 30 - 100 Cultivare A 20 -

Ministerul Mediului
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0080 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Fâna urile de la Glodeni

N 46º 50' 58'' E 27º 32' 9'' 75 172 256 215 X

RO016 100 Vaslui

4091 Crambe tataria R D
2191 Galium moldavicum R A B A B
M Talpa europaea P D P Abutilon theophrasti P D
P Achillea pannonica P D P Achillea setacea P D
P Adonis vernalis P D P Agrostis stolonifera P D
P Ajuga laxmannii R B P Allium flavum P D
P Allium scorodoprasum ssp. rotundum P D P Alopecurus pratensis P D
P Artemisia austriaca C D P Asparagus pseudoscaber D
P Brachypodium pinnatum P D P Campanula sibirica P D
P Carduus hamulosus P D P Carex vulpina P D
P Centaurea orientalis D P Chrysopogon gryllus R B
P Cirsium serrulatum A P Crambe tataria RC A
P Dactylis glomerata P D P Dianthus capitatus A
P Dianthus membranaceus P D P Echium rossicum R A
P Elymus hispidus P D P Elymus hispidus ssp. barbulatus P D
P Elymus repens P D P Equisetum arvense P D
P Festuca pratensis P D P Galium moldavicum V A
P Hypericum perforatum P D P Juncus inflexus P D
P Jurinea arachnoidea D P Lathyrus tuberosus P D
P Linum flavum P D P Marrubium peregrinum P D
P Muscari comosum P D P Nepeta nuda ssp. nuda P D
P Onobrychis viciifolia P D P Phlomis herba-venti ssp. pungens D
P Plantago lanceolata P D P Rosa canina C D
P Salvia pratensis P D P Stellaria graminea P D
P Stipa capillata P D P Stipa ucrainica V A
P Thymus pannonicus P D P Vicia sativa P D
R Anguis fragilis P D R Lacerta agilis C A
R Lacerta viridis C A
N14 85 231 P uni

Relieful este variat, cu microdepresiuni rezultate in urma unor procese de alunecare a stratelor. Solul este de tipul cernoziomului cambic cu
grade diferite de levigare, iar lenticular se intalneste solul podzolic. Acest fanat, rest al vegetatiei primare, important din punct de vedere
stiintific, prezinta multe elemente si asociatii de plante rare din flora tarii (Stipetum capillatae, Agropyretum pectiniforme, Chrysopogonetum
grylli).
Situl reprezint "locus classicus" de unde a fost descris specia Galium moldavicum. Tot aici au fost identificate 5 specii hibride ale genului
Centaurea. Situl reprezint o paji te caracteristic pentru silvostepa din Moldova central , cu influen e semnificative continentale i pontice
asupra florei i vegeta iei existente aici.
Starea de conservare a acestui fanat implica restrictii ca: evitarea pasunatului si agricultura intensiva; acest fanat fiind declarat rezervatie
naturala inca din 1973.
Aceast rezerva ie are suprafa a de 50 ha.
Este inclus în Anexa I a Legii nr. 5/2000, la pozi ia 2780 - "Fânea a de la Glodeni". Din punct de vedere administrativ apar ine ora ului
Negre ti, jude ul Vaslui. Este o rezerva ie de interes botanic în principal, fiind inclus în categoria IV - IUCN
Proprietate particulara. In interiorul rezervatiei au fost impropietariti un numar de 22 de proprietari. Suprafata totala este de 6.2 ha, din care
6.0 reprezentand suprafata efectiva a rezervatiei, iar 0.2 ha reprezenta zona tampon aferenta rezervatiei. Supravegherea respectarii legislatiei
privind protectia mediului in rezervatia Fanaturile de la Glodeni revine Primariei orasului Negresti.
4.6 Documenta ie:
1. Dobrescu C., 1954, Dou plante noi pentru flora R. P. R. : Asperula moldavica Dobr., nova sp. i Centaurea glastifolia L., Comunic. Acad.
R. P. R., t. IV, nr. 7-8, p. 389-396
2. Dobrescu C., 1971, Contribu ii la studiul paji tilor xerofile din Bazinul superior al Bârladului, Anal. Univ. Ia i, t. XVII, f. 2, s. II a, Biol., p. 413-
424
3. Sârbu I., Oprea Ad., tefan N., 1999, Field Report: Studiul complex al ariilor protejate din Moldova i situa ia lor actual . Jud. Vaslui.
Grant no. 41/CNCSI/MEC
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 13,17 2.780.-Faneata de la Glodeni

120 Fertilizarea C 100 + 120 Fertilizarea C 100 +
150 Restructurarea detinerii terenului agricol A 80 -
150 Restructurarea detinerii terenului agricol B 25 0 150 Restructurarea detinerii terenului agricol C -
150 Restructurarea detinerii terenului agricol C - 430 Structuri agricole B 30 0

Primaria orasului Negresti
S-a elaborat planul de management nr.25/30.01.2006.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0080_52_finatul_glodeni_1.jpg Croitoru Cristian - APM-VS
B ROSCI0081 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Fâne ele seculare Frumoasa

N 47º 35' 54'' E 26º 11' 53'' 10 348 387 372 X

RO015 100 Suceava

4091 Crambe tataria V B B C B
4067 Echium russicum P C A C B
2093 Pulsatilla grandis R B B C B
1477 Pulsatilla patens V C B C B
A Hyla arborea 2-8 i D I Cetonia aurata 10-15 i D
I Inachis io 5-10 i D I Lethrus apterus 20-25 i D
I Meloe violaceus 15-20 i D I Papilio machaon 2-3 i D
M Capreolus capreolus 4-7 i D M Lepus europaeus 5-10 i D
P Genista tinctoria 30-50 i D P Hyacinthella leucophaea 10-20 i D
P Lathyrus pannonicus 30-50 i D R Lacerta viridis 5-12 i D

Rezerva ia prezint un sol de pant , uscat, nisipos, permeabil la precipita ii pluviale cu un con inut mare de carbona i. Pe terenul plan se
g se te un cernoziom de fânea lipsit de carbona i.
Rezerva ia se întinde pe o lungime de 1,6 km i include un spectru floristic eviden iat prin specii circumpolare, euroasiatice, europene, central-
europene, continentale, mediterano-pontice.
Este într-o stare bun de conservare datorit protec iei sale înc din 1932.
Rezerva ie natural din 1932 prin J.C.M., nr.1149.
Inclus în Anexa Ia legii nr. 5/2000 la nr. 2.719 - Fâne ele seculare Frumoasa cu o suprafa de 9,5 ha. Aflat în custodia Academiei Române.
Categoria IV IUCN rezerva ie botanic .
Proprietate de stat.
4.6 Documenta ie:
opa, E. - Importan a fâne elor seculare din regiunea Suceava declarate monumente ale naturii, Bucure ti, 1967
Seghedin, T.G, - Rezerva iile naturale din Bucovina, Bucure ti, 1983
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 2,90 2.719.-Fâna ele seculare Frumoasa

140 Pasunatul A -
100 Cultivare A -

Academia Român .
Exist .
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0082 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Fâne ele seculare Ponoare

N 47º 34' 22'' E 26º 15' 28'' 40 309 396 352 X

RO015 100 Suceava

1193 Bombina variegata P D

4097 Iris aphylla ssp. hungarica P B A C A
1477 Pulsatilla patens R B B C B
2093 Pulsatilla grandis R B A C A
4091 Crambe tataria V B B C B
1758 Ligularia sibirica V C B B B
A Hyla arborea 10-20 i D I Lethrus apterus 30-50 i D
M Capreolus capreolus 6-10 i D M Lepus europaeus 5-10 i D
M Talpa europaea 30-50 i D P Dictamnus albus 250-300 i D
P Iris sibirica 150-200 i D P Molinia caerulea 200-400 i D
P Trollius europaeus 100-150 i D R Lacerta viridis 5-15 i D
N14 74 231 P uni

Fâne ele seculare s-au format în condi ii naturale, dezvoltarea florei este în func ie de orografia terenului i de microexpozi ie.
Fâne ele seculare includ o diversitate de specii de plante provenind din diverse regiuni biogeografice (euroasiatice, europene, continentale,
pontice, submediteranieine, circumpolare).
Este într-o stare foarte bun de conservare.
Situl include rezerva ia natural Fâne ele seculare Ponoare cu o suprafa de 24,5 ha având statut de rezerva ie natural prin Legea 5/2000.
Situl ROSCI0082 – Fâne ele seculare Ponoare a fost desemnat prin Ordinul ministrului mediului i dezvolt rii durabile nr.1964/2007.
4.6 Documenta ie:
Bo caiu N., Lungu L. & Seghedin T. - Cercet ri sintaxonomice în rezerva ia botanic Ponoare - Bosanci (jud. Suceava), Suceava, 1978
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 43,03 2.718.-Fâna ele seculare Ponoare

140 Pasunatul A -
100 Cultivare B 0 140 Pasunatul B -

Academia Român - Filiala Ia i.
Exist i se aplic .
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0083 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Fântâni a Murfatlar

N 44º 9' 26'' E 28º 23' 8'' 578 22 104 63 X

RO023 100 Cons anta

2635 Vormela peregusna V C B B B
1219 Testudo graeca RC C B B B
1279 Elaphe quatuorlineata P?

4053 Paracaloptenus caloptenoides R B B B B
4030 Colias myrmidone R B B C B
2093 Pulsatilla grandis V C C C C
A Hyla arborea R D I Aeolothrips albicinctus P D
I Aeolothrips fasciatus P D I Aeolothrips intermedius P D
I Aeolothrips melaleucus P D I Aptinothrips elegans D
I Bolothrips icarus D I Chirothrips manicatus D
I Chirothrips spinulosus R D I Frankliniella intonsa P D
I Haplothrips leucanthemi P D I Haplothrips reuteri P D
I Haplothrips scythicus P B I Odontothrips biuncus P D
I Rubiothrips silvarum P D I Saga pedo A
I Thrips atratus P D I Thrips fuscipennis P D
I Thrips tabaci P D P Achillea setacea C D
P Adonis flammea R D P Adonis vernalis C D
P Allium flavum ssp. tauricum R D P Allium saxatile RC D
P Asparagus verticillatus C D P Aster linosyris C D
P Astragalus onobrychis R D P Astragalus subuliformis V D
P Carduus hamulosus RC D P Carex hallerana RC D
P Carpinus orientalis C D P Centaurea orientalis C D
P Centaurea rutifolia ssp. jurineifolia R D P Centaurea thracica R D
P Cephalaria uralensis C D P Cotinus coggygria C D
P Daucus guttatus ssp. zahariadii V D P Dianthus dobrogensis R D
P Dianthus leptopetalus R D P Dictamnus albus C D
P Euphorbia nicaeensis C D P Inula ensifolia C D
P Iris pumila RC D P Iris variegata RC D
P Jasminum fruticans R D P Linum austriacum R D
P Linum pallasianum R B P Linum tauricum R D
P Melica ciliata RC D P Minuartia bilykiana V D
P Orlaya grandiflora C D P Phlomis herba-venti ssp. pungens RC D
P Piptatherum holciforme RC D P Prunus mahaleb RC D
P Prunus tenella RC D P Pulsatilla montana C D
P Quercus pedunculiflora C D P Quercus pubescens C D
P Rumex tuberosus RC D P Satureja coerulea RC D
P Scutellaria orientalis R D P Stipa capillata RC D
P Stipa lessingiana R D P Stipa ucrainica R D
P Tanacetum millefolium C D P Teucrium polium C D
P Thymus zygioides C D P Xeranthemum annuum C D
R Coluber caspius C

Rezervatia se intainde pe o costa abrupta, strabatuta de vai inguste si putin adanci si adaposteste peste 500 de specii de plante,
caracteristice zonei de sud a Dobrogei, predominand elementele pontice, urmate de cele balcanice, continentale, submediteraneene si
eurasiatice.
Fauna contine numeroase specii de animale caracteristice zonelor de stepa dobrogeana.
Biocenoza cu caracter conservativ puternic. Valoarea remarcabila a sitului este data de prezenta speciilor rare de flora, a speciilor de
ornitofauna protejate la nivel international, a speciilor submediteraneene, balcanice si pontice de mamifere si reptile si a speciilor de
nevertebrate, mai ales lepidoptere de o maxima valoare.
Vulnerabilitate crescut datorit turismului necontrolat desf urat mai ales în zilele s rb torilor na ionale. Influen a antropic se manifest i
prin activit ile de p unat, vân toare/braconaj iar în vecin tatea ariei se afl o exploatare de calcar care influen eaz mai ales prin poluarea
cu pulberi i zgomot.
Status de conservare bun datorita regimului de protectie instituit din 1962.
P durea Fântâni a Murfatlar a fost pus sub protec ie prima dat prin Decizia nr. 935/1962 a Sfatului Popular Regional Dobrogea, ulterior
confirmat prin decizia nr. 425/1970 a Consiliului Popular Jude ean Constan a. Prin Legea nr. 5/2000 privind planul de amenajare a teritoriului
na ional - Sec iunea a III-a arii protejate de interes na ional, este arie natural protejat de interes na ional.
Rezerva ia Natural P durea Fântâni a Murfatlar cu suprafa a de 66,4ha (cnf. Legii 5/2000)face parte din fond forestier de stat (teritorial este
înscris în Amenajamentul Silvic al O.S.Basarabi). Suprafa a sa va fi corectat cu cea înscris în datele din Amenajamentul Silvic al O.S.
Basarabi, care este de 87,2 ha, dup cum se men ioneaz în Regulamentul rezerva iei elaborat de Direc ia Silvic Constan a, custodele ariei
protejate.
Proprietate publica
4.6 Documenta ie:
Bavaru A., 1970, Rezerva ia natural Fântâni a - Murfatlar, Jud. Constan a, Com. de Bot., SSB: 103-110; Dihoru Gh., ucra I., Bavaru A.,
1965, Flora i vegeta ia rezerva iei “Fântâni a” din Dobrogea, Ocr. nat., 9, 2: 167-184 + 4 fig. + 5 foto + 2 tab.; Zahariadi C., 1965, Rezerva ia
natural Fântâni a, Stud. cerc. Biol., Ser. Bot., 17, 4-5: 497-502.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 13,47 2.364.-Fântâni a Murfatlar

J092CT * ###### FANTANITA - MURFATLAR
140 Pasunatul B 10 - 250 Luare/Indepartare de flora B 5 -
620 Activitati sportive si recreative in aer liber A 20 - 160 Managementul forestier general B 20 0
140 Pasunatul B 10 - 160 Managementul forestier general B 20 0
250 Luare/Indepartare de flora B 5 - 629 Alte activitati sportive si recreative in aer liber A 20 -
100 Cultivare B 30 0 100 Cultivare B 30 0
160 Managementul forestier general A 25 0 160 Managementul forestier general B 25 0
230 Vanatoare B 20 - 230 Vanatoare B 20 -
421 Depozitarea deseurilor menajere A 5 - 421 Depozitarea deseurilor menajere A 5 -
620 Activitati sportive si recreative in aer liber A 15 - 620 Activitati sportive si recreative in aer liber A 15 -

Pentru Rezerva ia Naturala P durea Fântâni a - Murfatlar nu exist plan de management. S-a elaborat regulamentul rezerva iei de c tre
custodele rezerva iei, Direc ia Silvic Constan a, O.S. Basarabi.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0083_66_129_2949.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0083_66_Fantanita_toamna.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0083_66_HPIM1698.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0083_66_HPIM1701.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
B ROSCI0084 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Ferice - Plai

N 46º 41' 27'' E 22º 32' 37'' 1.997 389 1206 731 X

RO061 100 Bihor


P Anemone narcissifolia R B P Carlina acanthifolia R A
P Crepis pannonica R A P Dactylis glomerata ssp. slovenica R A
P Dactylorhiza maculata R A P Scabiosa columbaria ssp. pseudobanatica R A
R Natrix natrix P A

163. Ferice Plai i Hoanca - Fânete piemontane nealterate, cu s la uri tradi ionale în perioada cositului. 2.176 Vârful Cârliga i, altitudinea:
max.1694 m. Rezerva ie botanic cu flori endemice dacice cu oi e - Anemone narcissiflora.
situl prezint importan în special datorit speciilor de flor , inclusiv cele men iuonate la alte specii - care constituie specii din lista ro ie i
endemice, i specii de amfibieni i reptile
t ieri ilegale
2.163. Ferice Plai i Hoanca - Decizia nr. 123/1982, HCJ nr. 19/1995, Legea nr. 5/2000
2.176 Vârful Cârliga i Decizia nr. 123/1982, HCJ nr. 19/1995, Legea nr. 5/2000
4.6 Documenta ie:
Transilvanian Herpetofauna, In: Nymphaea. Folia naturae Bihariae XXIX, p. 145-201, Oradea.
Specie men ionat în Lista Ro ie a Plantelor Superioare din România, 1994, inventarieri în teren de ef Lucr ri drd. Adela Tuduce - Botanist
sistematician - Universitatea din Oradea, Facultatea de tiin e, Specializarea Biologie, date nepublicate
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


190 Activitati Pasunat agricole si silvice care nu se C 5 0

7. HARTA SITULUI
K ROSCI0085 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0043 Frumoasa
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Frumoasa

N 45º 35' 32'' E 23º 48' 52'' 137.359 350 2254 1446 X

RO071 19 Alba
RO053 2 Hunedoara
RO076 60 Sibiu
RO045 19 Vâlcea
91E0 * P duri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, 0,2 A B B B
Salicion albae)
4080 Tuf ri uri cu specii sub-arctice de salix 1 A A A A
9110 P duri de fag de tip Luzulo-Fagetum 10 A B B B
91V0 P duri dacice de fag (Symphyto-Fagion) 15 A B B B
40A0 * Tuf ri uri subcontinentale peri-panonice 0,001 C C B B
9130 P duri de fag de tip Asperulo-Fagetum 0,5 C C B B
alpin

1354 Ursus arctos C C C B C B
1352 Canis lupus P B B C B
4123 Eudontomyzon danfordi P C B C B
1085 Buprestis splendens V B B A B
4024 Pseudogaurotina excellens P?
4046 Cordulegaster heros P B B A B
1037 Ophiogomphus cecilia P A A C A
4070 Campanula serrata RC C B C B
1381 Dicranum viride R B B C B
1389 Meesia longiseta R A B C B
A Hyla arborea P C A Rana temporaria RC A
A Salamandra salamandra P C A Triturus alpestris R C
I Parnassius mnemosyne P C P Achillea oxyloba ssp. schurii P B
P Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum P B P Aconitum toxicum P B
P Agrostis vinealis R A P Allium schoenoprasum ssp. sibiricum R A
P Andromeda polifolia R A P Angelica archangelica P D
P Aquilegia nigricans ssp. nigricans V A P Arnica montana V C
P Botrychium matricariifolium V C P Botrychium multifidum R C
P Caltha palustris P D P Campanula transsilvanica V A
P Cardamine amara P D P Cardamine resedifolia R A
P Cardaminopsis neglecta R A P Carex brunnescens R A
P Carex capillaris R A P Carex diandra R A
P Carex limosa R A P Carex nigra P D
P Cerastium transsilvanicum R B P Chamaecytisus rochelii R A
P Coeloglossum viride R A P Corallorhiza trifida R A
P Crepis conyzifolia R A P Cruciata laevipes P D
P Dactylorhiza cordigera R A P Dactylorhiza fuchsii R A
P Dactylorhiza maculata R A P Dactylorhiza sambucina R A
P Dianthus glacialis ssp. gelidus R A R Anguis fragilis P A
R Coronella austriaca R C R Elaphe longissima P A
R Lacerta agilis RC C R Lacerta viridis RC C
R Natrix tessellata R A R Podarcis muralis V C
R Vipera ammodytes V C R Vipera berus R A

Situl propus este compus din trei masive montane (Cindrel, Lotru i ureanu) ce fac parte din grupa mun ilor Parâng. Aceste entit i
muntoase sunt desp r ite de râurile Sadu, Frumoasa i Sebe . Forma întregului relief este rotunjit ca urmare a sculpturii într-o alc tuire
geologic uniform din isturi cristaline. Situl prezint un relief glaciar bine p strat, Iezerul Mare, Iezerul Mic i Iezerul ureanu fiind cele mai
representative circuri glaciare din zon .
Situl propus constituie una dintre cele mai importante regiuni pastorale din Carpa ii române ti, aceast activitate tradi ional fiind practicat
din cele mai vechi timpuri f r a se aduce prejudicii semnificative patrimoniului natural.
În aceast arie au fost identificate 10 tipuri de habitate de interes comunitar ce acoper peste 80% din suprafa a total , din care cele mai
reprezentative sunt p durile de molid perialpine, jnepeni urile i p unile alpine i subalpine. O parte din p duri sunt virgine sau cvasivirgine,
acestea polarizând o mare diversitate biologic terestr , constituind o avu ie na ional inestimabil . Multe dintre p durile existente, pure sau în
amestec, au vârste medii de peste 120 i chiar 160 de ani, fiind excelente habitate pentru popula ii viabile de urs, lup i râs.
Asupra habitatelor de p dure se exercit o presiune semnificativ datorat exploat rilor forestiere care nu respect întocmai normele silvice
în vigoare. P unile alpine sunt afectate de p unatul excesiv i de turismul necontrolat.
Jnepeni urile au fost i mai sunt (în prezent mai rar) incendiate în vederea cre terii suprafe elor de p une alpin .
Popula iile de carnivore mari de importan comunitar (urs, râs, lup) i popula ia de capr neagr sunt vulnerabile datorit vân torii,
braconajului, deterior rii habitatelor i disturb rii lini tii. Pe lâng cele amintite anterior, o presiune semnificativ asupra popula iei de capr
neagr este exercitat i de p unatul excesiv în zona alpin (degradarea p unilor alpine, gonirea i atacarea de c tre câini i epizotiile
transmise de animalele domestice.
Pentru o mare parte din situl propus este în curs de preg tire documenta ia tiin ific în vederea declar rii Parcului Natural Frumoasa.
În prezent în interiorul limitelor propuse se afl mai multe arii protejate, dintre care amintim rezerva iile: Cindrel, Iezerele Cindrelului, Luncile
Prigoanei, Iezerul urianu, Criste ti, Jnepeni ul Stricatul i uvara Sa ilor.
69% din suprafa a sitului propus se afl în proprietatea statului român i 31% în proprietate privat . Propunerea Frumoasa se întinde pe
teritoriul administrativ al 14 comune din jude ele Alba, Sibiu i Vâlcea.
4.6 Documenta ie:
1.Bertel, Bruun si colab., Hamlyn Guide- Pasarile din Romania si Europa- Determinator ilustrat, versiunea romaneasca Dan Munteanu,
S.O.R.,1999, Octopus Publishing Group Ltd.;
2.Beldie, Al., 1967, Endemismele si elementele dacice din flora Carpatilor Romaniei, Com. bot. Bucuresti;
3.Buza, M., Fesci, Simona, 1972, Studii geoecologice in etajele alpin si subalpin din muntii Cindrel ( Carpatii meridionali), St. si cerc. geol.,
geofiz., geogr., ser. geogr. Bucuresti;
4.Borza, Al., 1959, Flora si vegetatia Vaii Sebesului, Edit. Acad, Bucuresti;
5.Cartea Rosie a Vertebratelor din Romania, Academia Romana, Muzeul National de Istorie Naturala Grigore Antipa, Bucuresti, 2005;
6.Dragulescu, C., 1985, Pasunile alpine din bazinul Vaii Sadului, judetul Sibiu, Contr. bot. Cluj;
7.Dragulescu,C., 1990, Vegetatia rezervatiei naturale Iezerele Cindrelului (judetul Sibiu), Ocrot.nat. si a med. inconj. Bucuresti XXXIV, 1-2;
8.Dragulescu, C., 1992, Flora rezervatiei naturale Iezerele Cindrelului , Contr.bot. Cluj- Napoca;
9.Dragulescu, C.,1995, Flora si vegetatia din bazinul Vaii Sadului, Editura Constant
10.Dragulescu, C., 1995, Situatia actuala a rezervatiilor naturale din judetul Sibiu, Com. si ref. Muzeul de St. nat. Ploiesti;
11.Dragulescu, C., 1995, Flora si vegetatia Cheilor Cibinului (judetul Sibiu), Argenssis, St. si com. Muz. jud. Arges, Pitesti VII;
12.Dragulescu, C., 1996, Die rote Liste der Kormophyten im Hermanstadter Kreis (Siebenburgen ), Staphia., Linz, 45;
13.Dragulescu, C., 1997, Flora si vegetatia Vaii Lotrioara - Muntii Lotrului (Steflesti), Acta oecologica, Univ. Lucian Blaga Sibiu, 4;
14.Dragulescu, C., 2000, Specii rare si disparute din flora Transilvaniei meridionale, Lucr. Celei de a 5-a Conferinta nationale pentru protectia
mediului, Brasov;
15.Dragulescu, C., 2003, Cormoflora judetului Sibiu, Editura Pelecanus, Brasov;
16.Ecotur Sibiu, 1996, Arii Naturale Protejate in Judetul Sibiu, 1996 ;
17.Fesci, Simona, 1975, Aspecte ale florei si vegetatiei zonei alpine a Muntilor Cindrel, St. si com. Muz. Brukenthal Sibiu, St. nat., 19;
18.Grimmett, R.,F.,A., Jones, T., A., 1989, Important bird areas in Europe, Cambridge
19.Lup, Lucian, 2004, Data regarding the bat communities (Mammalia Chiroptera) from abandoned mines roosts in Sibiu County, Acta
oecologica, vol. XI, 1-2;
20.Negrean, G., Lista rosie a plantelor din Romania (Tracheophyta);
21.Popescu, A., Sanda, V., 1990, Vegetatia grohotisurilor si bolovanisurilor (Clasa Thlaspietea rotundifolii Br.-Bl.26) din Carpatii Romaniei, St.
si cerc. biol. ser. biol. veget., Bucuresti;
22.Puscaru- Soroceanu, Evdochia si colab. , 1963, Pasunile si fanetele din Republica Populara Romana,Edit. Acad. Bucuresti;
23.Resmerita, I. Si colab.,1977, Caracterizarea areal-ecologica si floristica a pajistilor din alpinul Carpatilor romanesti, Com. bot. Bucuresti;
24.Schneider-Binder, Erika, Voik, W., 1977, Privire generala asupra vegetatiei crapaturilor de stanci (Asplenietea rupestris Br.-Bl. 1934) din
Carpatii Romaniei, Com. bot. Bucuresti;
25.Zsivanovitz, P.K.,1972, Schita avifaunistica a regiunii Cindrel - Iezere, St. si com. Muz. Brukenthal Sibiu , St. nat., 17;
26.***CMN- Documentation SB003-Rezervatia botanica Iezerele Cindrelului;
27.***Lista Rosie a Cormofitelor din judetul Sibiu, H.C.J. nr. 64/2004;
28.***Amenajamente silvice ;
29.***Amenajamente de pajisti;
30.***The Red List of vascular plants from Romanian grasslands (Tracheophyta), Grasslands of Romania, Final report on National
Grasslands, Inventory 2000-2003, Annex 4.
31 Ioan Ghira, Marton Venczel, Severus Covaciu-Marcov, Gyongyver Mara, Paul Ghile, Tiberiu Hartel, Zsolt Torok, Levente Farkas, Tiberiu
Racz, Zeno Farkas, Traian Brad, 2002, Mapping of Transylvanian herpetofauna, Nymphae
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO05 Categoria V IUCN 0,00 RO04 Categoria IV IUCN 7,03 RO03 Categoria III IUCN 0,01
RO03 Monument al naturii + 0,00 2.6.-Masa Jidovului
RO03 Monument al naturii + 0,00 2.7.-Stanca Grunzii
RO03 Monument al naturii + 0,00 2.703.-La Grumaji
RO03 Monument al naturii + 0,00 2.708.-Masa Jidovului
RO04 Rezerva ie natural + 0,01 2.18.-Iezerul Surianu
RO04 Rezerva ie natural + 0,02 2.46.-Luncile Prigoanei
RO04 Rezerva ie natural + 0,02 2.699.- uvara Sa ilor
RO04 Rezerva ie natural + 1,06 2.705.-Iezerele Cindrelului
RO04 Rezerva ie natural + 5,76 2.707.-Parcul Natural Cindrel
RO04 Rezerva ie natural + 0,06 2.794.-Jnepeni ul Stricatul
RO04 Rezerva ie natural + 0,09 2.806.-Rezerva ia Sterpu-Dealul Negru
RO04 Rezerva ie natural + 0,01 2.807.-Rezervatia Cristesti
RO05 Parc natural * 0,00 N-Gr di tea Muncelului - Cioclovina

J047HD * 0,002 MAGURENI J048SB * 1,628 TALMACEL
J048SB + ###### LOTRIOARA J048SB + 1,222 IEZERELE CINDRELULUI
J046AB * 6,279 OASA J072VL * 0,089 OBARSIA LOTRULUI - LATORITA
166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de B 5 + 167 Exploatare fara replantare B 2 0
uscare
164 Curatarea padurii A 2 + 160 Managementul forestier general A 70 +
140 Pasunatul B 30 0 161 Plantare de p dure B 2 +
165 Indepartarea latarisului B 1 0 170 Cresterea animalelor B 0
180 Incendiere B 1 - 220 Pescuit sportiv C 0
230 Vanatoare B 90 - 243 Braconaj, otravire, capcane C -
250 Luare/Indepartare de flora C 2 - 403 Habitare dispersata A +
500 Retele de comunicare C 0 501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism C -
502 Drumuri, drumuri auto B 0 511 Linii electrice B 0
512 Conducte C 0 600 Structuri (complexe) pentru sport si odihna A +
604 Circuit (auto),trasee C 0 620 Activitati sportive si recreative in aer liber C +
622 Plimbare,calarie si vehicule nemotorizate C + 623 Vehicule motorizate A -
624 Drumetii montane, alpinism, speologie. B 0 625 Planorism, delta plan, parapanta, balon. C 0
626 Ski in afara pistelor C 0 629 Alte activitati sportive si recreative in aer liber C 0
850 Modificarea functiilor hidrografice B + 852 Modificarea structurii cursurilor de apa C -
continentale
853 Managementul nivelelor de apa C 0 900 Eroziunea C -
960 Relatii interspecifice ale faunei C 0 961 Competitiea (exemplu: pescarus/chira) C 0
962 Parazitism C - 965 Predatorismul C 0
967 Antagonism cu animalele domestice C - 969 Alte forme sau forme mixte de competitie C -
interspecifica a faunei
970 Relatii interspecifice de flora C 0 971 Competitia C 0
972 Parazitismul C - 973 Introducerea de boli C -
100 Cultivare C + 102 Cosire/Taiere C +
110 Utilizarea pesticidelor C - 120 Fertilizarea C +
140 Pasunatul C 0 150 Restructurarea detinerii terenului agricol C -
160 Managementul forestier general C + 161 Plantare de p dure C +
164 Curatarea padurii C + 165 Indepartarea latarisului C +
166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de C + 167 Exploatare fara replantare B +
uscare
170 Cresterea animalelor C 0 220 Pescuit sportiv C 0
230 Vanatoare B - 243 Braconaj, otravire, capcane C -
250 Luare/Indepartare de flora C - 401 Urbanizare continua B -
402 Urbanizare discontinua B - 430 Structuri agricole C -
510 Transportul energiei C 0 511 Linii electrice C 0
512 Conducte C 0 513 Alte forme de transportare a energiei C 0
700 Poluarea B -

Contract Administrare: 04/01.03.2010, Administrator:Consiliul Jude ean Alba (Administrator) Alba Iulia, pia a Ion IC Br tianu, nr 1, jud. Alba
0258813380, 0258813382, fax-0258813325 cjalba@cjalba.ro
Planul de Management a fost întocmit de C.J. Alba.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0085_63_Frumoasa_-_Iezerele_Cindrelului.jpg Petrescu Mihai - APM-SB
ROSCI0085_63_Frumoasa_-_Iezerul_Mare.jpg Petrescu Mihai - APM-SB
B ROSCI0086 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : G ina - Lucina

N 47º 39' 34'' E 25º 10' 56'' 848 1053 1387 1230 X

RO015 100 Suceava
91D0 * Turb rii cu vegeta ie forestier 50 A A B B
Salicion albae)
7110 * Turb rii active 50 A C A A

1361 Lynx lynx P D

A Rana temporaria P A M Neomys fodiens P A
P Agrostis canina P D P Betula nana P A
P Calamagrostis canescens P D P Carex curta P D
P Carex pauciflora R D P Carex rostrata C D
P Dactylorhiza cordigera R A P Drepanocladus sp. C D
P Drosera rotundifolia P A P Eriophorum latifolium R D
P Eriophorum vaginatum C D P Filipendula ulmaria R D
P Galium uliginosum R D P Geum rivale P D
P Myosotis scorpioides R D P Pedicularis exaltata R A
P Pinus sylvestris C D P Polemonium caeruleum R A
P Polygonum bistorta C D P Salix aurita P D
P Sphagnum sp. C D P Succisa pratensis R D
P Vaccinium microcarpum P D P Vaccinium myrtillus C D
P Vaccinium vitis-idaea C D P Valeriana dioica ssp. simplicifolia C A
P Viola biflora C D
N14 83 231 P uni

Mlastina activa, oligotrofa, impadurita cu Pinus silvestris; are un sediment turbos de cca. 3 m, in care este bine conservat polenul de Betula
nana (specie considerata relict glaciar) pe toata adancimea profilului.
Situl este important intrucat adaposteste o populatie compacta de Betula nana in zona centrala acoperita de Pinus silvestris, iar in zona de
lagg sunt prezente speciile higrofile Ligularia sibirica si Polemonium caeruleum.
Urmatoarele specii trecute la rubrica D (Other reasons) sunt specii higrofile de terenuri slab inmlastinite si de margini de mlastini impadurite,
care pe masura ce va creste depozitul de turba vor evolua spre mlastini impadurite: Calamagrostis canescens, Filipendula ulmaria, Galium
uliginosum, Geum rivale, Salix aurita.
Situl este bine conservat si imprejmuit cu un gard de protectie contra presiunii zoo-antropice.
Situl include rezerva ia natural Tinovul G ina Lucina cu o suprafa de 1 ha, i rezerva ia natural Cheile Lucavei cu o suprafa de 33 ha
având statut de rezerva ii naturale prin Legea 5/2000.
Situl ROSCI0086 – G ina Lucina a fost desemnat prin Ordinul ministrului mediului i dezvolt rii durabile nr.1964/2007.
Situl face parte din reteaua nationala de rezervatii botanice din 1971, terenul fiind in proprietatea statului.
4.6 Documenta ie:
Pop, E. 1960. Mla tinile de turb din Republica Popular Român . Ed. Academiei R.P.R., 511pp.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural + 0,14 2.720.-Tinovul G ina-Lucina
RO04 Rezerva ie natural * 3,90 2.729.-Cheile Lucavei

J021SV * ###### BOTUS - BOBEICA

RNP - Direc ia Silvic Suceava.
Planul de management urmeaz a fi întocmit de c tre custode, în acest caz RNP- Direc ia Silvic Suceava.
7. HARTA SITULUI
K ROSCI0087 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0045 Gr di tea Muncelului - Cioclovina
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Gr di tea Muncelului - Ciclovina

N 45º 34' 19'' E 23º 15' 15'' 39.818 357 1678 951 X X

RO053 100 Hunedoara
Brometalia)
alpin
Salicion albae)
9410 P duri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea) 1 B C B C
9150 P duri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion 16,5 A A B A
9180 * P duri din Tilio-Acerion pe versan i abrup i, grohoti uri i ravene 1 A B A B

1324 Myotis myotis P RC C B C B
1307 Myotis blythii P RC C B C B
1310 Miniopterus schreibersi P RC B B C B
1138 Barbus meridionalis P?
1146 Sabanejewia aurata P?
4035 Gortyna borelii lunata RC B B C B
4020 Pilemia tigrina P B B C B
I Parnassius mnemosyne P A M Capreolus capreolus P C
M Cervus elaphus P C M Felis silvestris P C
M Martes martes P C M Meles meles P C
M Mustela erminea P C M Myotis mystacinus P C
M Nyctalus noctula P C M Pipistrellus pipistrellus P C
M Plecotus auritus P C M Plecotus austriacus P C
P Arnica montana R C P Cephalanthera damasonium R D
P Cephalanthera longifolia R D P Dactylorhiza maculata R D
P Epipactis helleborine R D P Festuca panciciana R D
P Festuca pseudodalmatica R D P Galanthus nivalis R C
P Hepatica transsilvanica R B P Herminium monorchis R D
P Orchis morio R D P Orchis sambucina R D
P Plantago holosteum R D P Sorbus borbasii R B
P Thymus comosus R B P Traunsteinera sp. R D
R Lacerta agilis P A R Podarcis muralis P A
R Vipera berus R A
N14 3 231 P uni

Gr di tea Muncelului-Cioclovina, ca Parcului Natural (suprafa a de 38.184 ha), cuprinde numeroase obiective arheologice, antropologice,
etnografice, geologice, speologice, faunistice i floristice, repartizate armonios în cadrul unor ansambluri de peisaje naturale de excep ie –
înc nealterate de activit i umane majore. Caracteristice pentru peisajul sitului sunt: prezen a notabil a p durilor, a paji tilor i, pe suprafe e
mult mai restrânse, a unei agriculturi arhaice, tradi ionale.
Aici este localizat sistemul celor 8 cet i fortificate din jurul capitalei politice, culturale i religioase a Daciei – Sarmizegetusa Regia –
cetatea de scaun a regilor Burebista i Decebal, precum i un mare num r de rezerva ii i monumente ale naturii (pe teri, chei, avene i alte
fenomene carstice), pentru a enumera numai principalele repere ale zonei. Acestea confer parcului o serie de excep ionale valen e istorice,
naturale, tiin ifice, educative i turistice, care de altfel au i determinat constituirea lui ca arie protejat
Substratul geologic este alc tuit preponderent din isturi cristaline mezometamorfice (gnaise, paragnaise, amfibolite, mica isturi). Rocile
sedimentare se întâlnesc în partea vestic , sudic i sud-estic a parcului i sunt reprezentate prin calcare mezozoice (cretacice i jurasice).
Vegeta ia parcului natural este specific etajului montan, definit fizionomic prin prezenta pädurilor de foioase în alternan cu paji ti (în
special paji ti secundare instalate în urma defri rilor), fâne e i stânc rii cu vegeta ie xerotermofil , mezoxerotermofilä. In sud-vestul parcului
au fost identificate suprafe e cu vegeta ie termofil bogat în elemente de origine sudic , mediteranean .
Sit important pentru existen a a numeroase habitate de importan europan : Juniperus communis formations on heaths or calcareous
grasslands, Rupicolous calcareous or basophilic grasslands of the Alysso-Sedion albi, Alpine and subalpine calcareous grasslands, Semi-
natural dry grasslands and scrubland facies on calcareous substrates (Festuco Brometalia)(*important orchid sites), Species-rich Nardus
grasslands on siliceous substrates in mountain areas (and submountain area in Continental Europe), Molinia meadows on calcareous peaty or
clavey-silt-laden soils (Molinion caeruleae), Hydrophilous tall herb fringe communities of plains and of the montane to alpine levels, Lowland
hay meadows (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis), etc., precum i a 10 specii de mamifere(Ursus arctos, Barbastella barbastellus,
Canis lupus, Lutra lutra, Lynx lynx, Myotis myotis, Rhinolophus hipposideros, etc.), o sp. de amfibieni: Bombina variegata, 4 sp. de
pe ti(Barbus meridionalis, Cottus gobio, Eudontomyzon danfordi, Sabanejewia aurata), 6 sp. de nevert. i o specie vegetal : Campanula
serrata, toate de interes european.
Camp ri neautorizate, depozitarea necontrolat a de eurilor, defri ri.
Parcul Natural Gradistea Muncelului - Cioclovina a fost desemnat ca parc natural prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare
a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate
Aprox. 60% din suprafa a sitului se afl în fond forestier (26371,6 ha). 79.6% din suprafa a fondului forestier inclus în sit este proprietate a
statului român, 3% este de inut de persoane fizice, iar 17,4% din fondul forestier este în proprietatea composesoratelor, colilor, parohiilor i
prim riilor locale.
4.6 Documenta ie:
1. Cocean P., (1995), Pe terile României, Ed. Dacia, Cluj Napoca
2.Decu V., Murariu D-tru, Gheorghi V., (2003), Chiroptere din România, ghid instructiv i educativ, ISER, Bucure ti
3.Murariu D-tru, Decu V., Gheorghiu V., Nistor V., (2005), An impressive bat hibernating population in the Meridian Carpathians ( ura Mare
Cave - Romania), vol.VI, p.75-85, Studia Chiropterologica, Krakow
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO05 Categoria V IUCN 95,50 RO04 Categoria IV IUCN 4,82 RO01 Categoria I IUCN 10,87
RO01 Rezerva ie tiin ific + 9,53 2.499.-Cheile i Pe tera ura Mare
RO01 Rezerva ie tiin ific + 1,35 2.500.-Pe tera Tecuri (Complexul carstic R
RO04 Rezerva ie natural + 3,89 2.497.-Complexul carstic C lianu ? Ponoric
RO04 Rezerva ie natural + 0,03 2.513.-Punctul fosilifer Ohaba - Ponor
RO04 Rezerva ie natural * 0,66 2.522.-Cheile Crivadiei
RO04 Rezerva ie natural * 0,11 2.523.-Dealul i Pe tera Bolii
RO04 Rezerva ie natural * 0,12 2.531.-Cheile Taia
RO05 Parc natural + 95,47 N-Gr di tea Muncelului - Cioclovina
RO05 Parc natural * 0,03 V.4.-Geoparcul Dinozaurilor ara Ha egul

J047HD * 0,005 MAGURENI
102 Cosire/Taiere C - 140 Pasunatul C -
230 Vanatoare C 0 624 Drumetii montane, alpinism, speologie. B 0
243 Braconaj, otravire, capcane C - 164 Curatarea padurii C 0
421 Depozitarea deseurilor menajere C - 502 Drumuri, drumuri auto C 0
608 Locuri de campare si zone de parcare pentru C - 900 Eroziunea C -
rulote
100 Cultivare C 0 102 Cosire/Taiere C 0
400 Zone urbanizate, habitare umana C 0 502 Drumuri, drumuri auto C 0
511 Linii electrice C 0
Site-ul se suprapune Parcului Natural Gr di tea Muncelului-Cioclovina(PNGM-C), care are administra ie proprie (Contract de administrare
nr.740/MMGA/22.05.2004)
Persoan de contact: Arthur Hebel, director parc
Sediul Administra iei PNGM-C:
Planul de management pentru Parcul Natural Gr di tea Muncelului-Cioclovina este în curs de realizare/finalizare.
7. HARTA SITULUI
K ROSCI0088 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0038 Dun re - Olteni a
J ROSPA0108 Vedea - Dun re
J ROSPA0090 Ostrovu Lung - Gostinu
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Gura Vedei - aica - Slobozia

N 43º 44' 36'' E 25º 48' 4'' 9.514 2 108 20 X

RO032 5 Calara i
RO034 67 Giurgiu
RO037 28 Teleorman
91F0 P duri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus 0,05 D

1302 Rhinolophus mehelyi P P C B B B
1303 Rhinolophus hipposideros P P C B C B
1321 Myotis emarginatus P P C B C B
1188 Bombina bombina RC C B C B
4125 Alosa immaculata RC RC B B C B
1032 Unio crassus P C B C B
N14 3 231 P uni

Situl Gura Vedei-Saica -Slobozia este amplasat în bazinul inferior al râului Vedea, f când parte din Lunca inferioar a Dun rii,subunitatea
Lunca-Pas rea, cuprinzând i zona dig-mal.Unitatea geomorfologic întâlnit este cea de lunc .Din punct de vedere geologic, acest sit
apar ine marii unit i structurale Platforma Moesic , iar cuvertura sedimentar este alc tuit din depozite loessoide i depozite aluviale de
vârst holocen , foarte variate ca textur ,în zona albiei minore depozitele sunt aproape exclusiv depozite aluviale,ce formeaz irul grindurilor
fluviatile
Situl a fost desemnat datorit prezen ei în cadrul acestuia at t a habitatelor de interes cât i datorit prezen ei unor specii de interes:
Tipuri de habitate (2)
91F0P duri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion
minoris), pe 0,05% din suprafa ;
92A0 - Z voaie cu Salix alba i Populus alba, pe 10% din suprafa ;
Specii de mamifere (6):
1355 - Lutra lutra (Vidr , Lutr );
1310 - Miniopterus schreibersi (Liliac cu aripi lungi);
1321 - Myotis emarginatus (Liliac c r miziu);
1324 - Myotis myotis (Liliac comun);
1303 - Rhinolophus hipposideros (Liliacul mic cu potcoav );
1302 - Rhinolophus mehelyi (Liliacul cu potcoav a lui Mehely)
Specii de amfibieni i reptile (2):
1188 - Bombina bombina (Buhai de balt cu burta ro ie);
1220 - Emys orbicularis(Broasc estoas de ap )
Specii de pe ti (10):
1130 - Aspius aspius (Avat);
1149 - Cobitis taenia (Zvârlug );
1124 - Gobio albipinnatus (Porcu or de nisip);
2555 - Gymnocephalus baloni (Ghibor de râu);
1157 - Gymnocephalus schraetzer (R sp r);
1145 - Misgurnus fossilis ( ipar);
1134 - Rhodeus sericeus amarus (Boare);
1146 - Sabanejewia aurata (Dunari );
1160 - Zingel streber (Fusar);
1159 - Zingel zingel (Pietrar).
Prezenta speciei Unio crassus in perimetrul extins.
Vulnerabilitatea sitului este determinat în principal de factorii antropici, prin activit i de transport fluvial i pescuit comercial, dar si de unul
dintre factorii naturali reprezentati de varia iile nivelului Dun rii.
Pe raza jude ului Teleorman, situl nu are statut de protec ie i în interiorul s u se afl Ostrovul Gâsca, ce are statut de rezerva ie natural ,
declarat prin HG nr.2151/2004.
Tipul proprietatii: proprietate de stat si proprietate privata.
4.6 Documenta ie:
Banarescu, P., 2005: Pisces. In: Botnariuc, N., Tatole, V. (ed.): Cartea Rosie a vertebratelor Romaniei, Ed. Curtea Veche, Bucuresti
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

100 Cultivare B 10 0 840 Inundarea A 20 0
520 Navigatie C 50 - 853 Managementul nivelelor de apa B 100 +
100 Cultivare B 50 0 230 Vanatoare C 30 0
400 Zone urbanizate, habitare umana B 15 0 520 Navigatie B 30 -
701 Poluarea apei A 20 - 941 Inundatii B 10 0

Pân în prezent nu exist un organism legal constituit, responsabil pentru managementul sitului. Habitatul de ap dulce continental (râul
Vedea) i zona dig-mal sunt administrate de c tre A.N. Apele Române-SGA Teleorman.
Nu exist plan de management i pân la desemnarea acestui sit se vor impune m suri de conservare de c tre autoritatea public local
pentru protec ia mediului.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0088_78_Gura_Vedei-Saica_-Slobozia_1.jpg Teodorescu Luiza - APM-TR
K ROSCI0089 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0134 Mun ii Gutâi
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Gutâi - Creasta Coco ului

N 47º 42' 7'' E 23º 50' 59'' 684 838 1428 1214 X

RO064 100 Maramure
6230 * Paji ti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase 1 B B B B
alpin
9110 P duri de fag de tip Luzulo-Fagetum 71 A C B B
7110 * Turb rii active 1 A C B B
7140 Mla tini turboase de tranzi ie i turb rii oscilante (nefixate de substrat) 0,1 C C A B
4030 Tuf ri uri uscate europene 1 B C B B
7230 Mla tini alcaline 0,1 A C A A

1354 Ursus arctos P D
2001 Triturus montandoni P D

1758 Ligularia sibirica V C B C B
A Rana dalmatina P D A Rana temporaria P A
A Salamandra salamandra P D A Triturus alpestris P D
M Capreolus capreolus P A M Cervus elaphus P D
M Felis silvestris P A M Lepus europaeus C D
M Martes martes P A M Meles meles P A
M Muscardinus avellanarius P A M Mustela erminea P A
M Mustela nivalis P A M Nyctalus noctula P A
M Pipistrellus pipistrellus P D M Plecotus auritus P A
M Sciurus vulgaris P A M Sus scrofa P A
M Vulpes vulpes P A P Andromeda polifolia P D
P Angelica archangelica P D P Arnica montana P C
P Cardamine glanduligera P D P Dactylorhiza maculata P D
P Diphasiastrum complanatum P C P Drosera rotundifolia P D
P Epipactis helleborine P D P Galanthus nivalis P C
P Gladiolus imbricatus P D P Huperzia selago P C
P Lilium martagon P D P Lycopodiella inundata P A
P Lycopodium annotinum P C P Lycopodium clavatum P C
P Melampyrum saxosum P D P Phyteuma tetramerum P B
P Pinus mugo P D P Platanthera bifolia P D
P Scheuchzeria palustris P D P Symphytum cordatum P D
P Telekia speciosa P D P Trollius europaeus P D
P Vaccinium oxycoccos P D P Vaccinium uliginosum P A
R Elaphe longissima P A R Lacerta vivipara P A
R Vipera berus P D

Creasta Coco ului este o form de relief mai bizar , o colin ascu it , crenelat , de cca. 200 m lungime, cu pere ii fisura i, cu aspect de
fier str u i o diferen de nivel de 40 m (vest), 80 m (est) i 150 m (nord).
Roca este reprezentat de andezite cu piroxeni, hornblend , biotit i cuar de Gutâi, curgeri de lave de grosime remarcabil (peste 400 m), ce
apar pe un areal eliptic, cu lungime E-V de cca. 3 km i N-S de 1-2 km, între vârfurile Sec tura i Gutâiul Mic (Apostolii). Se consider c
exist o structur vulcanic de tip “dom de lav ”, de mari dimensiuni, sau o îngem nare a produselor vulcanice puse în loc prin aparate de tip
central (Sec tura, Gutâiul Doamnei, Gutâiul Mare).
În ambele interpret ri geologice, Creasta Coco ului reprezint un rest de curgere de lav situat la nivelul platoului, dar afectat de eroziunea
diferen ial pe flancuri, un martor de eroziune.
Aria protejata Creasta Cocosului , prin complexul de factori geologici, botanici, faunistici, reprezinta una dintre cele mai spectaculoasa teritorii
din judetul Maramures.
Aceasta arie cuprinde pintenul de stanci acoperit de vegetatie scunda de tufarisuri subalpine, dar si zonele invecinate ocupate de braul de
padure tampon, edificata de fagete, cat si suprafetele de pajisti care ocupa colinele marginase. De asemenea, pe suprafata ariei protejate se
gasesc, ca habitate semnificative si de mare importanta ecologica, tinoave stabilizate cu o flora caracteristica.
Ponderea cea mai mare o ocupa tufarisurile subalpine edificate de afin si merisor incadrate în categoria de habitat a tuf ri urilor sud-est
carpatice de afin. Fa de situa iile obi nuite, acestea se g sesc la altitudini ceva mai mici, nedep ind 1100-1300 m. Versan ii sunt inclina i
puternic pân la moderat cu substrate acide din roci silicioase. Speciile edificatoare sunt cele dou de Vaccinium, înso ite de ierburi precum:
Nardus stricta, Luyula luzuloides, Deschampsia flexuosa, Campanula abietina, Campanulla serrata, Potentilla ternata, Anntenaria dioca,
Melampyrum saxosum, Homogyne alpina, Soldanella hungarica, Geum montanum, Melampyrum sylvaticum etc.
Par ial aceste fitocenoze s-au instalat pe locul unor foste jnepeni uri. R m i e ale acestor forma iuni vegetale de maxim valoare ecologic
se mai v d pe versantul orientat spre Cavnic. Din p cate, specia edificatoare, Pinus mugo este prezent doar prin trunchiurile carbonizate,
vechi de mai multe decenii. Ca specii de amestec g sindu-se Alnus viridis, Juniperus sibirica etc.
F getul instalat sub creast nu ocup suprafe e semnificative, constituind doar o fâ ie relativ disjunct fa de p durile de fag de pe cuprinsul
Mun ior Gutâi. Este bine închegat, cu un strat arborescent asiv sub care se dezvolt un strat regenerativ din puie i de diferite vârste. Stratul
arbustiv este constituit din Daphne mezereum, Sambucus racemosus, Lonicera xylosteum, Ligustrum vulgare etc. Fiind un f get instalat pe un
sol scheletic, moderat acid stratul ierbos destul d emodest ca i închegare este constituit din specii acidofile: Luyula luyuloides, Calamagrostis
arundinaceea, Vaccinium myrtyllus, dar i Cardamine glanduligera, Rubus hirtus, Galium odoratum Dicranum scoparium, Rhytiadelphus
triquetrum etc.
În preajma Crestei Coco ului, incluse în aria protejat sunt i habitatele praticole, paji ti edificate atât de Nardus stricta, cât i de Festuca
rubra i Agrostis capillaris. Sunt paji ti tipice cu compozi ie floristic relativ divers , în bun stare de conservare. O aten ie sporit merit
tinoavele cuprinse pe teritoriul ariei protejate. Taul Chendroaiei, aflat chiar la baza Crestei, dar i t rile de la Hoteni. Sunt edificate de
sphagnete s i au o compozi ie floristic foarte tipic acestor forma iuni vegetale, prezente fiind: Vaccinium ulliginosum, Drosera rotundifolia,
Scheuyeria palustris, etc.
Activitatea antropic în zona de referin a este relativ restrâns , manifestat în special, prin activit ile turistice din zon . Acestea sunt la nivel
mediu i datorit unui management adecvat al ariei protejate, prin amplasarea de panouri, amenajarea de poteci i locuri de popas, s-a redus
mult impactul negativ. De asemenea, în por iunea de paji te se g se te o stân , dar impactul este relativ restrâns, datorit num rului mic de
animale i implicarii proprietarilor în ac iuni de popularizare i con tientizare asupra rolului ariei protejate Cresta Coco ului în ambian a
ecologic i turistic a regiunii.
Consider m c gradul de vulnerabilitate este unul diminuat.
Rezerva ia Creasta Coco ului înfiin at în anul 1954 prin Hot rârea Consiliului de Mini trii nr. 514, reconfirmat prin Hot rârea Consiliului
Jude ean nr. 207 din 1977 i nr. 37 din 14.11.1994, este arie natural protejat încadrat la categoria monumente ale naturii corespunz toare
categoriei a III-a I.U.C.N. Zona tampon a fost instaurat pe baza Hot rârii de Consiliu Local nr. 26 din 23.12.2003 al Comunei Desesti,
extinderea acesteia fiind confirmat de Hot rârea de Consiliu Local nr. 4 din 26.01.2006 al Comunei Ocna Sugatag, iar atribuirea statutului
zona de conservare speciala pentru turbaria Taurile Chendroaiei fiind confirmata de Hot rârea de Consiliu Local nr. 8 din 26.04.2006.
Situl ce include Rezervatia Creasta Cocosului si zona tampon care cuprinde doua zone de conservare speciala, tinovul Taurile Chendroaei si
Lacul Morarenilor se afla pe teritoriul administrativ al comunelor Desesti si Ocna Sugatag – proprietate comunala.
4.6 Documenta ie:
Studiul de fundamentare stiintifica realizat de Asociatia EcoLogic, în cadrul proiectului “Conservarea integrat a biodiversit ii prin dezvoltarea
de forme alternative generatoare de venit pentru comunit ile din jurul Rezerva iei Creasta Coco ului”, finan at prin Programul GEF de
Granturi Mici. Consultanti: Dr. Marian Monica – Universitatea de Nord, Beres Iosif si Chis Ioan – Muzeul Stiintelor Naturii, Muzeul
Maramuresului
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 0,35 2.568.-Lacul Mor renilor
RO04 Rezerva ie natural * 8,91 2.577.-Creasta Coco ului

502 Drumuri, drumuri auto B 20 - 626 Ski in afara pistelor C 10 0

Responsabilitatea administr rii sitului revine Asocia iei EcoLogic pe baza Conven iei de Custodie încheiat cu Agen ia de Protec ie a mediului
Maramure guvernat de prevederile Ordinului 850 din 2003, privind atribuirea in custodie a ariilo
Pân în prezent nu este nici un plan de management pentru acest sit.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0089_104_Creasta_Cocosului.jpg Pop Ioan - APM-MM
ROSCI0089_104_Creasta_Cocosului_1.jpg Pop Ioan - APM-MM
K ROSCI0090 200612 201101 200706 200812

1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Harghita M d ra

N 46º 28' 38'' E 25º 34' 12'' 13.373 882 1805 1310 X

RO074 100 Harghita
alpin
8310 Pe teri în care accesul publicului este interzis 5 B C B C
91D0 * Turb rii cu vegeta ie forestier 2 C C C B


4036 Leptidea morsei P C B C B
1389 Meesia longiseta V C B C B
A Salamandra salamandra A A Triturus alpestris A
F Barbus peloponnesius A F Phoxinus phoxinus A
F Salmo trutta fario A F Thymallus thymallus A
P Abies alba A P Agrostis canina P D
P Allium ursinum A P Allium victorialis P D
P Alnus glutinosa A P Campanula patula ssp. abietina C D
P Cardamine opizii P A P Carex curta C D
P Carex echinata C D P Carex pauciflora C D
P Carex rostrata C D P Crocus vernus ssp. vernus A
P Dactylorhiza maculata P D P Daphne mezereum A
P Empetrum nigrum ssp. hermaphroditum R D P Empetrum nigrum ssp. nigrum P D
P Epilobium nutans P D P Eriophorum vaginatum C D
P Fagus sylvatica A P Festuca airoides P D
P Gentiana asclepiadea A P Gentiana verna R D
P Huperzia selago C D P Juniperus communis A
P Juniperus communis ssp. alpina C A P Larix decidua A
P Leucanthemum waldsteinii C A P Menyanthes trifoliata R A
P Phleum alpinum ssp. alpinum C D P Phyteuma vagneri R D
P Picea abies A P Pinus mugo A
P Potentilla aurea P D P Ranunculus carpaticus P D
P Ranunculus platanifolius P D P Rubus fruticosus A
P Rubus idaeus A P Silene pusilla R D
P Soldanella hungarica ssp. major C D P Sorbus aucuparia A
P Telekia speciosa A P Vaccinium macrocarpon P D
P Vaccinium myrtillus A P Vaccinium vitis-idaea A
P Veronica fruticans V D P Viola biflora C D
R Elaphe longissima A R Vipera berus A

Situl este caracterizat printr-un relief înalt (altitudine între 1500-1800 m) acoperit cu vegeta ie forestier de tip molidi , subordonat molidi -
fagetum. Din punct de vedere geologic face parte din lan ul vulcanic neogen C limani-Gurghiu-Harghita, fiind constituit din roci andezitice
(curgeri de lav i piroclastite). Re eaua hidrografic bogat în cursuri de ap , afluen i ai r urilor Târnava Mare în partea vestic , a Mure ului i
Oltului pe partea estic .
Situl cuprinde arealul cu cea mai mare densitate de specii de carnivore mari ( urs, lup, pisic s lbatic , râs). Este acoperit cu p duri
compacte, care ad postesc locurile de iernare a ur ilor.
Factori de influen nefavorabil asupra sitului sunt exploat rile forestiere, prin t ierea ras a p durilor, braconajul i într-o m sur mai
redus turismul neorganizat. Mai nou sporturile extreme practicate cu ma inile de teren i motociclete perturb lini tea acestor zone.
Aria protejat Lacul Dracului, înclus în sit este protejat conform Hotârârii Consiliului Jude ean Harghita nr. 162/2005, i a legii nr. 5/2000.
Majoritatea suprafe elor sunt în proprietatea composesoratelor din comunele Zetea, Suseni, Câr a, D ne ti, M d ra , Vl hi a i C pâlni a.
4.6 Documenta ie:
Amenajementele silvice din zon Evalu rile multianuale ale efectivelor de v nat realizate de gestionarii fondurilor de vânâtoare, în ultimi doi
ani de APM Harghita.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural + 0,11 2.493.-Lacul Dracului
166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de A - 102 Cosire/Taiere A -
uscare
141 Abandonarea sistemelor pastorale B + 167 Exploatare fara replantare A -
171 Furajare stocuri de animale B + 221 Sapat dupa momeala A -
230 Vanatoare A - 623 Vehicule motorizate A -
622 Plimbare,calarie si vehicule nemotorizate C - 243 Braconaj, otravire, capcane A -
710 Poluare fonica A - 604 Circuit (auto),trasee B -
602 Complex de ski C - 790 Schimbari provocate de oameni in sistemele A -
620 Activitati sportive si recreative in aer liber B 30 - 160 Managementul forestier general A 70 -
140 Pasunatul B 15 - 250 Luare/Indepartare de flora B 30 -
690 Alte impacte determinate de turism si recreere B 30 -
160 Managementul forestier general B - 230 Vanatoare C -
401 Urbanizare continua A - 608 Locuri de campare si zone de parcare pentru B -
rulote
609 Alte complexe sportive/de odihna B - 690 Alte impacte determinate de turism si recreere B -

Contract Administrare: 163/09.07.2010, Administrator:Ocolul Silvic Particular Liban-Zetea com. Zetea, str. Principala, nr.1313, jud Harghita
0266 241192 osliban@freemail.hu
Nu exist plan de management avizat de Academia Român .
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0090_54_Tinov_Sugo.jpg Szabo Szilard - APM-HR
B ROSCI0091 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Herculian

N 46º 12' 2'' E 25º 42' 49'' 12.881 553 1558 952 X

RO073 100 Covasna
9130 P duri de fag de tip Asperulo-Fagetum 2,1 C C B C
9170 Pãduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum 0,4 D
9410 P duri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea) 5,5 C C B B
Salicion albae)

1354 Ursus arctos 70-90 i C B C B
1355 Lutra lutra P D

N14 10 231 P uni

Situl este situat pe versantul stâng al pârâului Cormo , în nordul localit ii Baraolt din jude ul Covasna. Relieful este caracteristic dealurilor
înalte, cu v i largi.Distan ele mari fa de localit i, asigur lini tea necesar faunei.
În situl propus exist una dintre cele mai s n toase i bine reprezentate popula ii de urs, lup i râs de pe teritoriul jude ului Covasna.
Habitatele forestiere au o stare de conservare bun . Speciile de vânat cerb, c prior etc, sunt de asemenea foarte bine reprezentate.
Completarea regener rii naturale cu specii neconforme tipului de p dure, au contribuit la înmul irea arboretelor artificiale. Num rul mare de
proprietari de p dure, accesibilitatea ridicat (num r mare de drumuri, îns distan e mari)reprezint un pericol pentru conservarea habitatelor.
În cadrul sitului nu sunt desemnate alte tipuri de arii naturale protejate de interes na ional. La est de situl Herculian la cca. 4 km se afl situl
SCI Cheile Vârghi ului, la nord la cca 3 km se afl situl SCI Tinovul Luci.
Proprietar:
Composesorat Batanii Mici 1577,2;
Composesorat Biborteni 589,2;
Composesorat Bradut 466,6;
Composesorat Doboseni 826,9;
Composesorat Filia 341,7;
Composesorat Herculian 2150,1;
Composesorat Sancraieni 187,2;
Composesorat Santimbru 267,3;
Composesorat Talisoara 808,1;
Composesorat Varghis 1000,9;
Paduri de stat 96,7;
Persoane fizice Batani 243,6;
Persoane fizice Bradut si Filia 2661,8;
Persoane fizice Herculian 1112,6;
Primaria Batani 12,1;
Primaria Sancraieni 166,2;
Prim ria Br du 337,8;
Total general 12846.
- 64% - proprietate a asocia ilor de proprietari

- 0,7% - proprietate a statului
- 31,3% - proprietate privat
- 4% - proprietate a unit ilor administrativ teritoriale
4.6 Documenta ie:
La data complet rii fi ei nu au fost disponibile documenta ii tiin ifice. Completarea formularului s-a f cut pe baza amenajamentelor silvice i
a evalu rilor realizate de gestionarii fondurilor cinegetice incluse în sit.
Lucr ri nepublicate cu caracter oficial:

Ocolul Silvic T lisoara - Amenajament silvic UP I Herculian
Ocolul Silvic T lisoara - Amenajament silvic UP IV Cormos
Ocolul Silvic T lisoara - Amenajament silvic UP V Filia
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


162 Plantare artificiala C 5 - 141 Abandonarea sistemelor pastorale C 10 -
150 Restructurarea detinerii terenului agricol C 10 -

Contract Administrare: 30/22.02.2010, Administrator:Ocolul Silvic Privat Baraolt Baraolt, str. Minerilor, nr. 11A, jud Covasna 40740649057
egyedcsaba@artelecom.net
La data complet rii formularului standard situl nu avea un manager (administrator sau custode). În prezent custodele sitului este Ocolul Silvic
Privat Baraolt, tel. 0267-377119, ocolbaraolt@yahoo.com. În prezent planul de management este în lucru.
Administratori de fond forestier: Ocolul Silvic Privat Baraolt, Ocolul Silvic Privat Hatod, Ocolul Silvic T li oara.
Administratori fonduri cinegetice: Direc ia Silvic Covasna.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0091_101_Urs_la_Herculian.jpg Gog Mircea - APM-CV
K ROSCI0092 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0134 Mun ii Gutâi
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Igni

N 47º 50' 13'' E 23º 46' 16'' 19.598 321 1297 888 X X

RO064 100 Maramure
7110 * Turb rii active 0,1 B C B B
alpin

2612 Microtus tatricus P A B B B

1758 Ligularia sibirica P D
A Bufo bufo P A A Rana temporaria P A
M Martes martes P A P Carex echinata P D
P Carex limosa P D P Carex pauciflora P D
P Empetrum nigrum ssp. nigrum P B P Gladiolus imbricatus P A
P Molinia caerulea ssp. caerulea P D P Pinus mugo P B
R Anguis fragilis P A R Vipera berus P A
N14 3 231 P uni

Turb ria T ul lui Dumitru este situat pe platoul constituit din andezite piroxenice, situat pe culmea dintre V. Sturului i V. Brazilor, având
dimensiuni de 15 x 20 m, cu deversare spre vest (V. Sturului). Acesta este o turb rie oligotrof care este drenat i spre est (spre V. Brazilor).
Mla tina Poiana Brazilor este amplasat într-o zon depresionar , craterial de pe cursul superior al V ii Brazilor. Zona craterial are
diametrul de cca 2 km i umplutura vulcanic este constituit din andezitele piroxenice de Valea Brazilor (cu o grosime de peste 800 m) i
intruziuni polistadiale. Aceast mla tin este un fragment situat la bifurca ia a 2 mla tini extinse: mla tina împ durit V. Brazilor Stâng
(lungime 1 km, l ime 100-150 m) i mla tina cu turb V. Brazilor Dreapt (lungime 1 km, l ime 150-200 m). Mla tinile se dispun de-alungul
cursurilor de ap .
Situl propus cuprinde zone umede (turb rii active, mla tini) cu o mare valoare ecologic i tiin ific , zone cu stânc rii, p uni i fâne e
montane, p duri naturale de fag i p duri de molid.
Mla tina Poiana Brazilor este sta iunea cea mai joas în care vegeteaz jneap nul în România (970 m), interpretat ca o sta iune relict , la
cca 80 km de cea mai apropiat sta iune spre est, situat în mijlocul p durii de fag.
Importante aspecte de deteriorare le constituie activit ile de defri ri sporadice.
În interiorul sitului au fost cuprinse arii naturale protejate desemnate prin Legea nr. 5 din 2000.
Zonele cuprinse în aceast propunere sunt atât terenuri proprietate de stat, cât i proprietate privat .
4.6 Documenta ie:
Proiectul One Europe More Nature documenta ie privind ariile protejate: Mla tina Vl tinescu, Poiana Brazilor, T ul lui Dumitru, T urile de la
Hoteni, Iezerul Mare, T ul Chendroaiei, Lacul Mor renilor, T ul Negru.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural + 0,04 2.570.-Mla tina Poiana Brazilor
RO04 Rezerva ie natural * 0,02 2.572.-Rezerva ia T ul lui Dumitru
RO04 Rezerva ie natural + 0,02 2.578.-Cheile T tarului
RO04 Rezerva ie natural + 0,07 2.590.-Mla tina Iezerul Mare

J011M + 0,697 POIANA BRAZILOR
940 Catastrofe naturale B 20 - 160 Managementul forestier general B 15 -
421 Depozitarea deseurilor menajere B - 422 Depozitarea deseurilor industriale B -
240 Luare / Indepartare de fauna B 10 -
167 Exploatare fara replantare B - 190 Activitati Pasunat agricole si silvice care nu se B 20 0
240 Luare / Indepartare de fauna B 10 - 940 Catastrofe naturale B 20 -
Contract Administrare: 138/30.06.2010, Administrator:Administra ia Parcului Natural Mun ii Maramure ului Vi eu de Sus, str. 22 Decembrie, nr
20, jud Maramure 0262 352216, fax=0262352217 parc@muntiimaramuresului.ro
Mla tina Vl inescu i T ul lui Dumitru (arii naturale protejate) aflate în interiorul sitului propus, prezint planuri de management întocmite de
custozi: Societatea Ecologist din Maramure , respectiv Direc ia Silvic Baia Mare.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0092_104_Abruptul_Mtilor_ignis.jpg Pop Ioan - APM-MM
ROSCI0092_104_Piatra_Sarampaului.jpg Pop Ioan - APM-MM
ROSCI0092_104_Platoul_muntilor_Ignis.jpg Pop Ioan - APM-MM
B ROSCI0093 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Insulele Stepice ura Mic - Slimnic

N 45º 52' 49'' E 24º 8' 32'' 367 412 564 497 X

RO076 100 Sibiu
6210 * Paji ti uscate seminaturale i faciesuri cu tuf ri uri pe substrat calcaros (Festuco 10 B C B B
Brometalia)
6410 Paji ti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae) 1 C C C C
6510 Paji ti de altitudine joas (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis) 1 C C C B
alpin
40A0 * Tuf ri uri subcontinentale peri-panonice 2 C C C C

4008 Triturus vulgaris ampelensis P C B C B

4043 Pseudophilotes bavius P? D
4067 Echium russicum P C A C B
4091 Crambe tataria R C C C C
4068 Adenophora lilifolia P C C C C
1617 Angelica palustris P C C C C
4097 Iris aphylla ssp. hungarica P C C C C
P Adonis vernalis P D P Allium albidum C A
P Anacamptis pyramidalis P A P Astragalus dasyanthus P A
P Dictamnus albus R A P Glaucium flavum R A
P Iris pumila C D P Mercurialis ovata R A
P Orchis coriophora ssp. coriophora R A P Poa badensis R A
P Prunus tenella R A P Silene chlorantha R A
P Sisymbrium polymorphum R A
N14 57 231 P uni

Aspectul general al reliefului este cel al unui podi v lurit, deluros, compartimentat în fâ ii interfluviale pe directia de scurgere a v ilor, care s-
au adâncit în depozitele neogene i cuaternare. Prezen a insulelor de step în aceast regiune se poate explica prin anumite particularit i ale
climei i reliefului. Astfel, temperatura medie anual este înjur de +9° C (dar pe versan ii însori i ea este mult mai mare, apreciat la peste
+10° C), iar precipita iile medii anuale în jur de 650 mm. Factorul determinant al reparti iei asocia iilor de plante îl constituie îns umiditatea
solului, care este determinat la rândul ei de înclina ia pantelor, condi iile de insola ie i de mi carea aerului. Astfel, sub ac iunea acestor
agen i umiditatea cea mai mic este pe pantele de sud i sud-vest ale dealurilor, care prin înclina ia lor sunt expuse toat ziua radia iei solare,
care vara cad perpendicular pe suprafa a solului, înc lzindu-le puternic, iar vânturile predominante bat tot din sud, mai ales prim vara, topind
devreme z pada i uscând pantele expuse. Din aceste considerente pantele de sud i sud-vest ale dealurilor supuse conserv rii în cadrul
re elei Natura 2000 prezint cel mai mare interes biogeografic, fiind locul de sta ionare al speciilor xeroterme i xerofile. (Dr gulescu, C.,
Bude, M.C., 1999 – “Dinamica vegeta iei din rezerva ia „Dealul Zakel” (jud. Sibiu)”, Acta oecologica, vol. VI, nr. 1-2).
Situl \" ura Mare - ura Mica - Dealul Sibiului\" este desemnat pentru protejarea a patru specii de plante vasculare din Anexa II a Directivei
Habitate, i anume:
1. Adenophora lilifolia,
2. Angelica palustris,
3. Crambe tataria,
4. Iris aphylla ssp. hungarica.
De asemenea, paji tile din poligoanele sitului, g zduiesc habitate din Anexa II a Directivei Habitate, precum:
- 40A0* Tuf ri uri subcontinentale peri-panonice
- 6210 Paji ti uscate seminaturale i faciesuri cu tuf ri uri pe substrate calcaroase (Festuco Brometalia)
- 6240* Paji ti stepice subpanonice
- 6430 Comunit i de lizier cu ierburi înalte higrofile de la câmpie pân în etajele montan i alpin
- 6410 Paji ti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau luto-argiloase (Molinion caeruleae)
- 6440 Paji ti aluviale din Cnidion dubii
- 6510 Paji ti de altitudine joas (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)
Printre vulnerabilit ile din acest sit remarc m:
- suprap unatul
- eroziunea solului
- alunec rile de teren
Situl este direct amenin at în viitorul imediat apropiat de extinderea construc iilor de factur industrial mai ales, fiind situat în vecin tatea
municipiului Sibiu.
Acest sit nu con ine zone aflate sub regim de protec ie legal . Ins în preajma unui poligon (la nord de ura Mare) se afl un alt sit N2000 i
anume: Insulele stepice de la Slimnic (Jud. Sibiu).
Terenurile sitului \"Podisul Secaselor\" sunt atât în proprietate particular , cât i în proprietate comunal .
4.6 Documenta ie:
Dr gulescu C. 2005. Errata la „Cormoflora jude ului Sibiu”, 2003, Edit. Pelecanus, Bra ov (comunicare personal ).
Dr gulescu C. & colab. 2004. Uncertain species in the cormoflora from Sibiu county. Cluj-Napoca: Contrib. Bot.: 13-19.
Dr gulescu C. 2003. Cormoflora jude ului Sibiu. Schneider-Binder, E. (1978) - Zur Okologie und Zonologie des Riesenwegerichs (Plantago
maxima Juss. ) - Muzeul Bruckenthal, Studii si Comunicari seria Stiintele Naturii 22: 137-172.Edit. Pelecanus, Bra ov: 1-533 + 7 tab. + 15 fig.
+ o plan .
Dr gulescu C. 1986. Molinietele cu Peucedanum rochelianum Heuff. în sudul Transilvaniei. Bucure ti: Stud. cerc. Biol., Ser. biol. veget.,
38(1): 28-37.
Dr gulescu C. 1977. Caracterizarea general a florei i vegeta iei împrejurimilor comunei P uca (jud. Sibiu), Stud. Com., Muz. ti. Nat.
Brukenthal, Sibiu: 79-89.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 1,92 2.698.-Dealul Zackel

102 Cosire/Taiere C 20 + 140 Pasunatul C 100 0
165 Indepartarea latarisului B 2 + 162 Plantare artificiala A +
943 Alunecarile de teren B 2 - 140 Pasunatul B 30 -
102 Cosire/Taiere A 50 +
100 Cultivare C 5 0 100 Cultivare C 0
102 Cosire/Taiere C 25 + 102 Cosire/Taiere C 0
110 Utilizarea pesticidelor C 0 120 Fertilizarea C 0
140 Pasunatul A 70 - 140 Pasunatul C 0
150 Restructurarea detinerii terenului agricol C 0 162 Plantare artificiala B +
943 Alunecarile de teren B -

Contract Administrare: 31/22.02.2010, Administrator:APM SIBIU Sibiu, str. Hipodromului, nr 2A, jud.Sibiu 0269/ 422653
Nu exist planuri de management pentru poligoanele desemnate pentru situl nou propus \" ura Mare - ura Mica - Dealul Sibiului\".
7. HARTA SITULUI
K ROSCI0094 200612 201101 200706 200812

1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia

N 43º 48' 49'' E 28º 35' 55'' 382 0 7 0 X

1110 Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de ap de mare 39 A B A A
1170 Recifi 60 B B A A
1140 Nisipuri i zone ml tinoase neacoperite de ap de mare la reflux 1 B C B C

F Gobius cobitis P C F Mesogobius batrachocephalus P C
F Pomatoschistus minutus P C F Proterorhinus marmoratus P C
I Diogenes pugilator C C I Eriphia verrucosa C C
I Paphia aurea P A I Solen marginatus R C
P Ceramium rubrum C A P Cladophora vagabunda C A
P Cystoseira sp. P C P Zostera marina P C

Situl ROSCI 0094 de la Mangalia, de i are o suprafa redus , con ine cea mai mare diversitate de habitate i specii marine din România, iar
starea de conservare a acestora este cea mai bun din România.
În prezent situl ROSCI 0094 de la Mangalia este singurul loc din România unde mai supravie ui te iarba de mare Zostera noltii. Golfule ele de
pe plaja Mangalia con in 78% din habitatul cu Zostera existent în România, restul de 22% g sindu-se tot în interiorul sitului, într-un alt golfule
situat pe digul de nord al Portului Mangalia.
Iarba de mare Zostera tr ie te la adâncimi mici, între 0.5 i 2m, i în prezent nu este afectat de activitatea turistic modest desf urat pe
plaja Mangalia. De asemenea, situl con ine cea mai mare parte (90%) a popula iei alg i perene Cystoseira barbata din România. Fâ ia de
nisip mediolitoral de la rm apar ine habitatului 1140, care atinge i el o foarte bun stare de conservare.
Lucr rile proiectate de refacere a digurilor i de construc ie de plaje artificiale în zona Mangalia constituie o amenin are fatal atât pentru
supravie uirea ierbii de mare Zostera, cât i pentru majoritatea habitatelor Natura 2000 prezente în sit.
Proprietate de stat public .
4.6 Documenta ie:
MICU D., 2008. Open Sea and Tidal Areas. In: Gafta D. and Mountford J.O. (eds.) Natura 2000 Habitat Interpretation Manual for Romania.
EU publication no. EuropeAid/121260/D/SV/RO, 101pp. ISBN 978-973-751-697-8. (in Romanian)
MICU D., ZAHARIA T., TODOROVA V., 2008. Natura 2000 habitat types from the Romanian Black Sea. In: Zaharia T., Micu D., Todorova V.,
Maximov V., Ni V. The development of an indicative ecologically coherent network of marine protected areas in Romania (6-21), Romart
Design Publishing, Constanta, 32 pp. ISBN 978-973-88628-8-3.
MICU D., ZAHARIA T., TODOROVA V., NI V., 2007. Romanian Marine Habitats of European Interest. Punct Ochit Publishers, Constan a,
32pp. ISBN 978-973-88566-1-5.
EUCC - THE COASTAL UNION, 2008. The development of an indicative, ecologically coherent network of sub-tidal Marine Protected Areas
(MPAs) in Bulgaria and Romania. Final report BBI Project 2006/031ZAHARIA T., BANICA G., ALEXANDROV L., MICU D., 2005 –
Implementation of the European Legislation Regarding the Protected Areas on the Romanian Littoral, Scientific reunion of the special program
of the Alexander von Humbold Foundation concerning the reconstruction of the Southern Eastern Europe, Timisoara, Romania: 79 – 82; ISBN
973-625-204-3 DUMONT H. J. (Ed.), 1999. Black Sea Red Data Book. Published by the United Nations Office for Project Services, 413 pp.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


690 Alte impacte determinate de turism si recreere B 10 - 200 Acvacultura : pe te i scoici C 1 -
220 Pescuit sportiv C - 244 Alte forme de luare(extragere) C 5 -
530 Imbunatatirea accesului la zona C - 621 Sporturi nautice C -
870 Diguri, indiguiri, plje artificiale A 10 - 871 Lucrari de protectie, costiera sau marina A 10 -
244 Alte forme de luare(extragere) B 5 - 401 Urbanizare continua C -
421 Depozitarea deseurilor menajere B 5 - 520 Navigatie B 10 -
620 Activitati sportive si recreative in aer liber C - 701 Poluarea apei C -

În administrarea Directiei Apelor Dodrogea Litoral.
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0095 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : La S r tura

N 47º 11' 18'' E 24º 21' 32'' 16 293 304 297 X



4030 Colias myrmidone R D
1074 Eriogaster catax R D
4028 Catopta thrips R D

A Rana ridibunda C I Isotomiella minor P D
I Mantis religiosa RC D I Mesaphorura yosii A
P Achillea millefolium P A P Armeria maritima A
P Aster linosyris P D P Aster tripolium D
P Atriplex patula P D P Elymus repens P D
P Inula britannica P D P Juncus bufonius P D
P Limonium gmelinii P D P Plantago major ssp. intermedia P D
P Polygonum aviculare C D P Salicornia europaea D
P Scorzonera cana P D P Silene furcata P D
P Suaeda maritima P D R Natrix natrix C
R Natrix tessellata C
N14 6 231 P uni

Obiectul ocrotirii îl constituie specia Armeria maritima Willd., plant balticcentral european , fiind una din pu inele loca ii din România unde se
g se te. Habitatul format de aceast specie este considerat un habitat prioritar la nivelul Uniunii Europene. Aceast arie protejat a fost
propus pentru habitatul prioritar 1530*: Paji ti i mla tini s r turate panonice i ponto-sarmatice.
Acest sit reprezinta cea mai bine conservata zona saraturata din judetul Bistrita Nasaud. Zona cunoscuta de localnici sub denumirea de La
Saratura este inundata puternic primavara avand un pronuntat caracter mlastinos in aceasta perioada. Vegetatia este saraca reprezentata in
principal de specii halofile mentionate cu motivul D la rubrica alte specii importante deoarece caracterizeaza habitatul. Exista daua izvoare cu
apa sarata din care unul este amenajat si utilizat de localnici pentru prelucrarea branzeturilor sarate. Habitatul caracteristic este de pajiste
saraturata continentala reprezentat de asociatia Salicornietum prostatae Soo.
In prezent situl este bine conservat 29% este protejat si imprejmuit iar restul se gaseste momentan doar sub presiunea pasunatului.
Presiunea realizata de aceasta activitate nu este foarte mare deoarece in zona sitului animalele nu pasc ci utilizeaza zona ca zona de trecere
spre locurile de pasunat.
Localnicii au fost informati despre necesitatea protejarii acestei zone si au participat chiar in calitate de voluntari la actiunea de ingradire a
zonei protejate.
A fost declarat arie protejat de interes na ional prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ional -
Sec iunea a III - a zone protejate, cu o suprafa de 5 ha.
Situl este 100%(Proprietate Comunal ) proprietatea Consiliului Local intereag.
4.6 Documenta ie:
1)Ioan Chint uan, 2000: Bistri a-N s ud - Natura i Monumentele Sale,Ed. Carpatica, Cluj-Napoca
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 96,02 2.208.-La S r tur

140 Pasunatul A 100 - 110 Utilizarea pesticidelor A 100 -
120 Fertilizarea A 100 -
120 Fertilizarea A 100 - 140 Pasunatul A 100 -

A.P.M. Bistri a N s ud, Str.Parcului,nr.20,biolog Gabriel Petra
A.P.M. Bistri a N s ud, Str.Parcului,nr.20,biolog Alina teopan
Nu este elaborat Plan de management.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0095_47_Armeria_maritima_Wild_La_Saratura.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0095_47_Pajisti_saraturate_La_Saratura.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0095_47_Precipitare_sare_la_suprafata_La_Saratura.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0095_47_Vedere_de_ansamblu_La_Saratura.jpg Moise Silvia - ANPM
B ROSCI0096 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lacul Bâlbâitoarea

N 45º 23' 20'' E 26º 6' 19'' 3 864 886 835 X

RO036 100 Prahova
7110 * Turb rii active 54 A C B B
6410 Paji ti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae) 20 C C B B


1393 Drepanocladus vernicosus P C B C B
A Rana temporaria RC A A Triturus vulgaris P A
I Pardosa amentata RC D I Pirata hygrophilus RC D
I Tetragnatha montana RC D I Trochosa terricola RC D
P Carex diandra C A P Cephalanthera rubra P A
P Corallorhiza trifida P A P Drosera rotundifolia RC A
P Eriophorum gracile RC A P Menyanthes trifoliata RC A
P Salvinia natans P A P Scheuchzeria palustris R A
R Lacerta vivipara P C R Natrix tessellata P A

Situl apartine ecoregiunii Carpatilor Orientali, fiind o turbarie acida cu Sphagnum. Este o turbarie inalta tipica, avand localizarea cea mai
sudica din Europa potrivit prof. Constantin Parvu (Carpatii de Curbura,partea de SE a Muntilor Tataru, 875 m altitudine, zona de intersectie a
paralelei 45gr27min.12sec.N cu meridianul 26gr.6min.5sec.E). Este amplasata pe raza comunei Batrani,la 3 km de confluenta paraului
Balbaitoarea cu Basca fara Cale. Suprafata totala a sitului este de 2,6 ha din care 1,4 ha reprezinta mlastina propriu-zisa iar 1,2 ha reprezinta
versanti acoperiti de pajiste subalpina si padure. Suprafata mlastinei de 13850 mp si volumul de 88173 mc sunt rezultatul multor elemente
morfometrice inedite, iesind in evidenta aspectul evolutiv de lunga durata al mlastinei. Cuveta mlastinei este de versant si s-a format datorita
unei alunecari de teren de tip consecvent, elementul cel mai caracteristic si vizibil fiind rapa de desprindere cu o inclinatie de cca 70 gr.
Deosebit de interesant este faptul ca ,desi are o suprafata mica fata de alte situri similare,Balbaitoarea prezinta o adancime maxima in stratul
de turba de 14,2 m si in ochiul central de apa de 12,5 m. Mlastina este situata la altitudine relativ mica dar cu un microclimat de versant si de
vale specific ceea ce a permis formarea unui sfagnet foarte interesant prin structura sa ecolimnologica. 54 % din suprafata este acoperita cu
vegetatie de turbarie ce inainteaza concentric micsorand an de an suprafata de apa.Aici exista 4 tipuri de habitate vizate de DH dintre care
unul este prioritar. Se intalneste o sp.de mamifer si 2 sp.amfibieni/reptile din anexele DH.
Este primul sit cu ecosistem de tip turbarie asupra caruia s-au facut studii de evaluare a productiei primare a plantelor macrofite atat la noi in
tara cat si in strainatate,urmarindu-se astfel evolutia fitocenozelor de care este legata colmatarea organica si depunerea de turba.
In cadrul cercetarilor s-au descoperit 37 taxoni noi pentru tara noastra, dintre care 23 taxoni apartin florei algologice iar 13 taxoni apartin faunei
de nevertebrate; a fost citata pentru a doua oara in tara specia de chironomid Lauterborniella agryloides; s-a reusit punerea in evidenta a
genului Lepposmitie ( Chironomidae ), gen citat pentru prima data in tara noastra.Planctonul mlastinii include 83 specii de alge si 117 specii
de nevertebrate. Flora macrofita include trei relicte glaciare, Scheuchzeria palustris, Drosera rotundifolia si Carex diandra si inca 5 specii
aflate pe Lista Rosie.Au fost identificate 60 specii de briofite intre care speciile de Sphagnum sunt cele mai reprezentative (Sphagnum
centrale, S.fallax, S.fuscum, S.magellanicum,S.squarosum, S.palustre, S.recurvum, S.amblyphyllum).Fauna cuprinde si 4 specii de testacee
sfagnicole foarte rare(Euglypha lederqui,E.tumna,Nabela acolla,Trinema taraneki). Trebuie mentionat ca situl face parte dintr-un areal mai
mare de raspandire a ursului brun, fiind frecvent vizitat de aceasta specie.
Accesul spre mlastina dinspre localitatile cele mai apropiate este dificil, pe drum forestier,motiv pentru care se poate considera ca situl este
oarecum protejat prin insasi amplasarea sa (zona montana ).Din pacate in zona se practica intens activitati pastorale, iar pozitionarea
mlastinii in apropierea drumului forestier si existenta pajistii o face accesibila oricarui trecator si turmelor de oi si vite.
Intr-o perioada anterioara construirii drumului forestier din vecinatate, nivelul mlastinei era mai ridicat cu cativa zeci de cm si a scazut datorita
unei scurgeri facuta de constructor.Marturie stau radacinile copacilor din cuveta care se afla partial deasupra nivelului actual al apei. De
curand, in urma unei discutii intamplatoare cu reprezentantii silvici din zona, a reiesit ca acestia intentionau sa efectueze taieri in zona
sitului,dovada ca aceasta zona, teoretic retrasa, este de fapt expusa impactului negativ al mai multor tipuri de activitati umane.
Are statut de rezervatie naturala mixta conform listei partiale a ariilor protejate din fondul forestier,stabilita in baza cercetarilor efectuate de
ICAS in anul 1991.
Terenul este in proprietate privata in procent de aproape 100 %. Proprietarii detin suprafete mai mici de 0,5 ha si, din cauza inaccesibilitatii
sitului, nu pot valorifica terenul decat pentru fan pe care il vand ciobanilor.
4.6 Documenta ie:
1.Studiu asupra vegetatiei mlastinii Balbaitoarea publicat in limba germana, in anul 1978,la Viena, de prof.Constantin Parvu.
2.Cercetari hidrochimice asupra mlastinilor Balbaitoarea, Stegardin si Faget publicate in sesiunea de Comunicari si Referate a Muzeului
Judetean de St.Naturii Prahova, in anul 1979, de Ileana Hurghisiu si Constantin Parvu.
3.Flora si Fauna mlastinii Balbaitoarea-problema ocrotirii ei, publicata in sesiunea de Comunicari si Referate a Muzeului Judetean de
St.Naturii Prahova, in anul 1995, de prof. Constantin Parvu
6.G.Dihoru - Briofite din mlastina Balbaitoarea - Seria biologie vegetala,t.36,nr.2-Bucuresti 1984
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


950 Evolutie biocenotica A 70 0 171 Furajare stocuri de animale A 30 -
160 Managementul forestier general A 10 - 180 Incendiere B 1 -
951 Uscare /acumularea de material organic A 20 0 140 Pasunatul A 30 -
140 Pasunatul A 40 - 160 Managementul forestier general B 20 -
171 Furajare stocuri de animale A 40 - 622 Plimbare,calarie si vehicule nemotorizate B 20 0

Zona este pe raza comunei Batrani(tel.421378), proprietarii terenului fiind urmatorii:Mirica Nicolae, Miru C.Constantin,Panait Gh.,Mazgoi C-tin,
Ceapa Ddumitru,Cojocaru Nicolae, Mazgoi Ana, Mirica D.Gh.,Predicioiu Ion, Mirica I.Gh., Stepan
Pana in prezent Lacul Balbaitoarea nu beneficiaza de un plan de management in ideea conservarii habitatelor si speciilor.Are statut de
rezervatie naturala mixta conform listei partiale a ariilor protejate din fondul forestier,stabilita in baza cercetarilor efectuate de ICAS in anul
1991.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0096_102_Lac_Balbaitoarea_0302.jpg Anea Nicolae - APM-PH
ROSCI0096_102_Lac_Balbaitoarea_P1010006.jpg Anea Nicolae - APM-PH
ROSCI0096_102_ochiul_central_de_apa_si_pajiste_cu_muschi_Sphagnum_P1010007.jpg Anea Nicolae - APM-PH
ROSCI0096_102_Ochi_periferic_de_apa_0328.jpg Anea Nicolae - APM-PH
ROSCI0096_102_ochi_periferic_de_apa_cu_vegetatie_specifica_0334.jpg Anea Nicolae - APM-PH
ROSCI0096_102_pajiste_cu_pernite_de_Sphagnum,Politrichum_si_Drosera_0350.jpg Anea Nicolae - APM-PH
ROSCI0096_102_Pernita_de_Sphagnum_cu_Drosera_rotundifolia_P1010020.jpg Anea Nicolae - APM-PH
K ROSCI0097 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0088 Mun ii Vrancei
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lacul Negru

N 45º 50' 43'' E 26º 29' 4'' 101 1123 1514 1349 X

RO026 100 Vrancea
7110 * Turb rii active 15 A C A B
7140 Mla tini turboase de tranzi ie i turb rii oscilante (nefixate de substrat) 10 B C A B

1361 Lynx lynx P 1-2 i C A C C
1166 Triturus cristatus C C A C C
2001 Triturus montandoni P C A C C

1088 Cerambyx cerdo P C B C C

M Cervus elaphus 5-20 i A M Felis silvestris 2-10 i A
M Sus scrofa 5-25 i A P Agrostis canina P A
P Andromeda polifolia P A P Cardamine amara P A
P Carex chordorrhiza P A P Carex curta A
P Carex dacica P A P Carex rostrata P A
P Drosera rotundifolia P A P Eriophorum vaginatum P A
P Menyanthes trifoliata P A P Pedicularis palustris P A
P Potentilla palustris P A P Sphagnum angustifolium P A
P Stellaria palustris P A
Cu o suprafa total de 88,1 ha, situl propus face parte din Re eaua ecologic local de protec ie a carnivorelor mari din jude ul Vrancea. Cu
o suprafa extins în baza studiului de fundamentare stiintific intocmit in cadrul Proiectului “M suri active de management pentru aria
protejat Lacul Negru”, finantat de Funda ia pentru Parteneriat, acest sit adaposte te pe lânga cele 8 tipuri de habitate de interes comunitar
(din care unul prioritar), populatii reprezentative de carnivore mari din speciile Ursus arctos, Canis lupus si Lynx lynx, prioritare pentru
desemnarea de arii de protec ie conform Directivei Habitate 92/43/CEE.
In cadrul Re elei ecologice locale de protec ie a carnivorelor mari din jude ul Vrancea, situl propus este desemnat ca Zon de protec ie
insular cu rol de coridor ecologic (de tip stepping stone) i face parte din Zona de securitate pentru carnivore mari Condratu.
Punctul central al acestei arii protejate îl constituie Lacul Negru remarcabil prin turb ria activ care-i acopera jumatate din luciul de ap .
Situat la altitudinea de 1250 m, lacul are o suprafa de cca. 1 ha si o adâncime maxima de 7,5 m. Habitatele specifice turb riilor montane
alpine confer unicitate acestui sit si adapostesc elemente de flor si faun , deosebite, o serie de specii relicte, endemice sau de interes
comunitar.
habitate forestiere compacte, protejarea i men inerea integralit ii a 8 habitate de interes comunitar. Desemnarea acestui areal ca sit Natura
2000 se înscrie în procesul de organizare a unei re ele na ionale a ariilor protejate care s acopere întreaga diversitate a ecosistemelor la
nivelul rii, acesta contribuind la prezervarea unor elemnte specifice spa iului carpatic de curbur , reprezentat aici de domeniul fli ului.
Deasemenea foarte important este faptul c în acest sit au fost identificate numeroase specii de flor si faun endemice sau de interes
comunitar precum: roua cerului (Drosera rotundifolia), plamâna (Menyanhtes trifoliata), bumb c r ta (Eriophorum vaginatum), tritonul de
munte (Triturus montandoni), salamandra (Salamandra salamandra).
Impactul antropic este foarte redus datorit accesibilit ii foarte dificile a terenului, lipsei de drumuri forestiere, precum i a m surilor de
prevenire a exploat rii de parchete în zon , urmare a instituirii regimului de protec ie ca rezervatie natural .
V t m ri sporadice asupra turb riei s-au produs prin recoltarea rizomilor de Menyanthes trifoliata („Pl mân ”) de c tre localnicii din savele de
munte ale bayinului N ruja, care le atribuie, în mod neconfirmat tiin ific, propriet i terapeutice în afectiuni pulmonare.
Utilizarea terenurilor este dominat de activit ile legate de fondul forestier i de cre terea animalelor. Paji tile secundare sunt
exploatate de c tre localnici, suprafa a p unabil fiind ins prea mic în compara ie cu num rul de animale. Practicile de cre tere a
animalelor produc deseori conflicte om-carnivore mari. Cre terea în semilibertate a cornutelor sau cabalinelor i perioadele cu deficit de
hran pentru carnivore, sunt cauzele primordiale pentru intensificarea imaginii negative a carnivorelor mari.
finan at de Uniunea European prin programul LIFE Nature, a contribuit la înfiin area Re elei ecologice locale pentru carnivorelor mari din
jude ul Vrancea, in cadrul careia, situl propus, este desemnat ca Zona de protectie insulara cu rol de coridor ecologic (de tip stepping stone).
Cu o suprafa extins prin Hotararea de Guvern 2151/2004, rezerva ia natural Lacul Negru a fost infiin at prin Legea nr.5/2000, in urma
propunerilor facute de catre Agentia de Protectie a Mediului Vrancea.
Suprafa a sitului propus se afl in proprietatea Ob tii Vii oara (sat component al comunei Vidra).
4.6 Documenta ie:
1 ION, Iordache, -1996- ” Studiul complex al ariilor protejate din judetul Vrancea si a situatiei lor actuale ”, Univ. Alex. Ioan Cuza Iasi .
2 LEANDRU,V. -1995- ” Contributii la cunoasterea florei din bazinul superior si mijlociu al râului Putna ”
3. documenta ie tiin ific pentru propunere de extindere a rezerva iei naturale „Lacul Negru” -jude ul Vrancea –, A.P.M. Vrancea, Foc ani,
2004
4. Nicolae Doni , Aurel Popescu, Mihaela P uca- Constantinescu, Simona Mih ilescu, Iovu Adrian Biri - Habitatele din Romania, Editura
Tehnic Silvic , Bucuresti- 2005
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 92,49 2.813.-Rezerva ia natural Lacul Negru
RO05 Parc natural * 0,79 V.7.-Putna - Vrancea

501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism C 1 0 624 Drumetii montane, alpinism, speologie. C 1 0
952 Eutrofizarea B 30 0
140 Pasunatul B 50 - 160 Managementul forestier general A 100 0
167 Exploatare fara replantare B 20 - 230 Vanatoare C 100 -
501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism C 1 0

arie protejata atribuita in custodie prin conven ia nr.3/24.08.2004, Asociatiei Obstilor Vrancene - Ocolul Silvic Naruja.
Plan de management elaborat de custodele ariei protejate.
In present, pentru situl propus, exist un plan de management unitar, elaborat de c tre custodele rezerva iei naturale (AOV- Ocolul silvic
Naruja) dar in conformitate cu prevederile proiectului LIFE05NAT/RO/000170:”Înt rirea sistemului de protec ie a carnivorelor mari din jude ul
Vrancea”, finan at de Comisia European , Agen ia de Protec ie a Mediului are obliga ia elabor rii planurilor de management pentru toate ariile
protejate incluse in re eaua local de protec ie a carnivorelor mari si în re eaua Natura 2000.
Planul de management pentru arealul propus ca sit Natura 2000 va fi elaborat în concordan cu Planul de management al carnivorelor mari
elaborat si aprobat de catre autorit ile publice locale i jude ene în cadrul proiectului LIFE02NAT/RO/8576 :” Conservarea in situ a carnivorelor
mari din jude ul Vrancea”. În prezent prevederile acestui plan de management se aplic si pe suprafa a sitului propus.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0097_68_drosera_rotundifolia,_Lacul_Negru.jpg Chiriac Silviu - APM-VN
ROSCI0097_68_Lacul___Negru.jpg.jpg Chiriac Silviu - APM-VN
ROSCI0097_68_ursus_arctos.jpg.jpg Chiriac Silviu - APM-VN
B ROSCI0098 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lacul Pe ea

N 47º 0' 38'' E 21º 58' 39'' 49 133 167 147 X

RO061 100 Bihor
31A0 * Ape termale din transilvania acoperite de lotus (dre e) 90 A A B B

1149 Cobitis taenia C D
1146 Sabanejewia aurata C C B C B
1032 Unio crassus C B B C B
4057 Chilostoma banaticum C B B A B

A Hyla arborea P A A Pelobates fuscus P A
A Triturus vulgaris P A F Scardinius racovitzai C B
I Mesovelia thermalis C B M Cricetus cricetus P A
P Nymphaea lotus var. thermalis C B P Ranunculus aquatilis P C
R Natrix natrix P A R Natrix tessellata P A
R Vipera berus P A
N14 12 231 P uni
Ecosistem acvatic cu o fizionomie bine conturat , reprezent nd singurul ecosistem termal natural din România.- Nuf rul termal – Nymphaea
lotus L. Var. Thermalis, reprezint unicul caz în care o specie de plant tropical tr ie te spontan într-o clim temperat . Melanopsis parreysii
Muhlfeld – specie relict endemic de melc Scardinius erythrophtalmus racovitzai – ro ioara, specie endemic de peste.
Situl reprezinta singurul loc din Romania unde exista, in mod natural, tipul de habitat prioritar 31A0.
Factori poten iali de degradare a parametrilor fixico - chimici ai biotopului: - exploatarea z c mântului de ape geotermal;interven ii antropice
neautorizate; recoltare ilegal / accidental de plante i de animale din rezerva ie;
2.177 Pârâul Pe ea - ICM nr.1149-/ 1932 , HCJ Bihor nr. 19/1995 i Legea nr.5/2000.
proprietate de stat 100%, este atribuit în custodie Muzeului rii Cri urilor.
4.6 Documenta ie:
Coldea GH., Lacul si Pârâul Petea - Elaborarea m surilor de protectie, aplicarea si urm rirea eficientei lor pentru nuf r termal de la Petea -
Bihor, în vederea redres rii populatiei si conserv rii speciei. Res. Rap., Institute of Biological Researches, Cluj, 1993. Pana M.I., 1978,
Câteva aspecte asupra dinamicii unor grupe de animale acvatice colectate la lumina artificial , Nymphaea VI, Oradea, p. 607 - 643. Pana
M.I., 1991, Informatii cuprinse în revista Familia ser. I - a (1965 - 1966) privind rezervatia natural de la B ile 1 Mai, Nymphaea XXI, Oradea,
p. 169 - 171. Olteanu Cosma C., 1977, Biologia nuf rului termal Nymphaea lotus L. var. Thermalis (D.C.) Tuzs., de la B ile 1 Mai - Oradea,
Nymphaea V, Oradea, p. 365 - 380. Pana M.I., 1977, Fauna de Bombinae (Insecta, Hymenoptera) din împrejurimile Oradei, Nymphaea V,
Oradea, p. 411 - 415. oldea V., 2003, Petea si nuf rul termal, Editura Universit tii din Oradea. Olteanu Cosma C., 1991, Nuf rul termal de la
B ile 1 Mai Oradea solicit ocrotire, Nymphaea IV. Morossy A, 1999, Unele obseravtii asupra fenimenelor de colmatare si eutrofizare a
rezervatiei naturale Pârâul Petea, Nymphaea XXVII, Oradea, p. 139 - 144. Feider Z., Grossu Al.V., Gyurko St., Pop V., 1967, Zoologia
vertebratelor, Editura Didactic si pedagogic , Bucuresti.Covaciu - Marcov S., Ghira I., Ardeleanu A., Cogalniceanu D., 2003, Studies on the
influence of termal water from Western Romania upon Amphibians, Biota 4/1-2, p. 9 - 20. Covaciu - Marcov S., 1999, Contributii la studiul
herpetofaunei p durii Dealul Somleului, Analele Universitatii din Oradea, Fasc. Biologie, Tom VI, p. 175 - 190. Covaciu - Marcov S., Ghira I.,
Marton V., 2000, Contributii la studiul herpetofaunei din zona Oradea, Nymphaea. Folia naturae Bihariae, XXVIII, Oradea, p. 143 - 158.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 16,17 2.177.-Paraul Petea

830 Canalizarea A 0,1 - 241 Colectionare (insecte,reptile,amfibieni…) A 5 -
690 Alte impacte determinate de turism si recreere A 10 - 830 Canalizarea A 0,1 -

Contract Administrare: 192/15.07.2010, Administrator:Muzeul rii Cri urilor Oradea, Bd. Dacia, nr 1-3, jud. Bihor 0259 412724, 0259412725,
fax=0259479918 contact@mtariicrisurilor.ro
Planurile de management sunt în curs de perfectare de c tre custode legal: Muzeul rii Cri urilor
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0098_47_Lacul_Petea.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0098_47_Nymphaea_lotus_var.thermalis.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
K ROSCI0099 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0104 Bazinul Fize ului
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lacul tiucilor - Sic - Puini - Bon ida

N 46º 56' 30'' E 23º 55' 30'' 3.798 276 525 362 X

RO063 100 Cluj
91H0 * Vegeta ie forestier panonic cu Quercus pubescens 7 A B B B
91I0 * Vegeta ie de silvostep eurosiberian cu Quercus spp. 10 B C B B
6240 * Paji ti stepice subpanonice 30 A C B B
alpin
6510 Paji ti de altitudine joas (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis) 18 A C B A

1188 Bombina bombina P C A C B
1193 Bombina variegata P C A B B

4011 Bolbelasmus unicornis R A B C B
1083 Lucanus cervus P C A C B
4067 Echium russicum P C B C C
4091 Crambe tataria R C A B A
4087 Serratula lycopifolia R C C A A
A Bufo bufo C D A Rana dalmatina C D
P Acer tataricum P D P Allium albidum ssp. albidum 20-50 i A
P Cephalaria radiata >50 i A P Hierochloe australis P D
P Iris graminea C A P Lathyrus pannonicus P A
P Oxytropis pilosa P D P Prunus tenella C A
P Stipa lessingiana P D P Stipa tirsa P D
P Thymus glabrescens P D P Thymus pulegioides P D
R Anguis fragilis C D R Lacerta viridis C D
N14 21 231 P uni

Situl este alc tuit din dou p r i, pe partea stâng tehnica a cursului de ap Valea S rat , fiind alcatuit din subparcelele silvice 34, 35A, 36A si
37 din unitatea de productie II din cadrul Ocolului silvic Gherla. Partea dinspre lac a sitului este reprezentat de habitatul prioritar în propor ie
de aproximativ 85 %, spre culme întâlnindu-se foarte mult gorun, exemplarele de stejar pufos fiind foarte rare. Suprafata mentionata la
categoria „Paduri de conifere” reprezinta o plantatie de pin negru (Pinus nigra) executata in subparcela silvica 37.
Situl se remarca prin suprafata mare ocupata de habitatul prioritar cu stejar pufos si prin structura naturala foarte bine conservata reprezentata
prin:
- diversitatea mare de varste si dimensiuni;
- prezenta regenerarii naturale a stejarului pufos (mai ales tendin a de extindere a stejarului pufos în partea din aval in arboretul de pin
negru din subparcela 37);
- diversitatea si starea buna de conservare a paturii erbacee, intalnindu-se specii tipice precum: Carex humilis, Euphorbia cyparissias,
Cynanchum vincetoxicum, Asparagus officinalis, Gallium sp., Brachipodium sylvaticum, etc.
- prezenta speciilor arborescente si arbustive insotitoare caracteristice habitatului: cer (Quercus cerris), gorun (Quercus petraea),
jugastru (Acer campestre), sorb (Sorbus torminalis), cires pasaresc (Prunus avium), artar tatarasc (Acer tataricum), par paduret (Pyrus
piraster), lemn cainesc (Ligustrum vulgare), maces (Rosa canina), paducel (Crataegus monogyna), corn (Cornus mas), calin (Viburnum
lantana) etc.Situl cuprinde ecosisteme de paji ti i tuf ri uri stepice din aceast regiune vestic a Câmpiei Transilvaniei, unde se afl al doilea
areal mare cu popula ii ale subspeciei strict endemice Astragalus exscapus ssp. transsilvanicus. Al turi de aceasta aici g sim una din cele
dou popula ii din UE ale speciei extrem de rare Centaurea ruthenica aflate aici la limita extinc iei, speciile Bulbocodium versicolor, Serratula
wolffii, Serratula lycopifolia, Iris pontica (aici se afl cea mai mare popula ie a acestei specii care în UE se afl doar în Transilvania) toate
amenin ate cu extinc ia în România i UE.
Situl prezint un grad de accesibilitate foarte mare, fiind str b tut de o serie de drumuri de p mânt. Astfel accesul se poate face atât pe
culme, dinspre localitatea S c laia, cât i pe la baza sitului, prin mai multe locuri. Nu s-au constatat taieri ilegale. Situl este inclus intr-un
masiv forestier extins si nu este supus presiunilor antropice.Cre terea intensit ii p unatului cu ovine este principala amenin are la adresa
acestui sit, pe toat suprafa a.
Pe arealul ce îl ocup acest sit, nu a fost desmnat nici o arie protejat de interes jude ean sau na ional.
Padurea este in intregime retrocedata si este proprietate a comunei Sic.
4.6 Documenta ie:
1. B d r u, Al.S., Groza, Gh. 1997: Bulbocodium versicolor (Ker.-
Gawl.) Spreng., element silvostepic sarmatic, în flora Câmpei Transilvanei. – Studia
Universitatis Babe -Bolyai, Geographia, 42: 147-150
2. B d r u, Al.S., Dezsi, ., Comes, O. 2001. Cercet ri biogeografice asupra speciilor stepice-silvostepice de Astragalus L. din Depresiunea
Transilvaniei (II). Studia Universitatis Babe -Bolyai, Geographia 46: 51-67
3. B d r u, Al. S., Dezsi, t., Coldea, Gh., Groza, Gh. 2002, New Data upon the Chorology of some Steppical and Submediterranean
Species from the Transylvanian Basin, Studia Universitatis Babe -Bolyai, seria Geographia, 47 (1): 67-72
4. B d r u Al. S., Dezsi t., Pendea Fl., Dura, N. 2001, Centaurea ruthenica Lam. (Asteraceae) within the forest-steppe of the Transylvanian
Basin, Kitaibelia, 6(1): 259-266.
5.Podlech, D. 2008 - The genus Astragalus L. (Fabaceae) in Europe with exclusion of the former Soviet Union. Feddes Repertorium, 119(5-
6):310-387.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 6,74 2.332.-Lacul Stiucilor
RO04 Rezerva ie natural * 2,71 2.333.-Valea Legiilor
RO04 Rezerva ie natural * 12,11 2.334.-Stufarisurile de la Sic I

J043CJ * 9 TAGA J043CJ * 0,294 CATINA - GEACA
J043CJ * 0,294 CATINA - GEACA J043CJ * 0,294 CATINA - GEACA
160 Managementul forestier general A 100 + 230 Vanatoare C 100 0
501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism C 2 0 100 Cultivare B 10 -
141 Abandonarea sistemelor pastorale A 30 - 320 Mine C 2 -
140 Pasunatul B 30 0 140 Pasunatul C 0
502 Drumuri, drumuri auto B 0

- Regia Na ional a P durilor, Direc ia Silvic Cluj, Ocolul Silvic Gherla; - propietate comunal - administra ia public local a Comunei Sic.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0099_95_Lacul_Stiucilor_-_Sacalaia1.jpg Bucin Liliana - APM-CJ
ROSCI0099_95_Padurea_de_Stejar_pufos_Sacalaia1.jpg Bucin Liliana - APM-CJ
ROSCI0099_95_Quercus_pubescens.jpg Bucin Liliana - APM-CJ
ROSCI0099_95_Stufarisurile_de_la_Sic.jpg Bucin Liliana - APM-CJ
ROSCI0099_95_Stufarisurile_de_la_Sic1.jpg Bucin Liliana - APM-CJ
B ROSCI0100 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lacurile F r g u - Glodeni

N 46º 42' 34'' E 24º 33' 30'' 230 338 381 351 X

RO075 100 Mure
3160 Lacuri distrofice i iazuri 80 A C B B


A Rana arvalis C C P Brassica elongata ssp. elongata C C
P Epilobium palustre C C P Galium rivale C C
P Geranium palustre C C P Lathyrus palustris C C
P Oenanthe aquatica C C P Oenanthe silaifolia C C
P Rorippa amphibia C C P Salix rosmarinifolia C C
P Senecio paludosus C C P Sonchus palustris C C
P Thelypteris palustris C C P Triglochin palustris C C
R Natrix natrix P C R Natrix tessellata C C

Clase de habitat (pondere în %)
Ape dulci continentale (st t toare, curg toare) 90%
Mla tini (vegeta ie de centur ), smârcuri, turb rii 9%
Paji ti uscate, stepe 1%
Alte caracteristici ale sitului: Asocia ia de plaur cu Sphagnum i Dryopteris thelypteris

Zona este de interes consevativ datorit bunei reprezentativit i atât sub aspect calitativ cât i cantitativ a habitatului i speciilor de flor i
faun specifice ecosistemului de tipul b l ilor de câmpie i ocrotite prin legea na ional i Directivele U.E.
Presiunea antropic se manifest în special în zona malurilor i în apropierea acestora, iar principalele activit i ce introduc disfunc ionalit i
ecosistemului lacustru sunt pescuitul sportiv, pescuitul din barc , p trunderea autoturismelor în spa iile neamenajate în acest sens. Datorit
afluxului mare de pescari m surile de salubrizare la sfâr it de s pt mân sunt ineficiente, în imediata apropiere a luciului de ap men inându-
se uneori de euri menajere, atât sub form dispersat cât i sub forma unor depozite neamenajate. De asemenea, datorit p unatului din
zon , malurile sunt afectate prin p trunderea bovinelor în ap .
Dezvoltarea agro-turismului – ca o actual tendin – f r o strategie bazat pe principiul dezvolt rii durabile poate periclita în viitor în
mod semnificativ regiunea.
Mai multe studii recomand instituirea ariei protejate în aceast zon i în special cele ale Kohl Istvan, D. Cernei, Sarkany Kiss i Szombath
Z.
De asemenea Academia Român – Comisia Pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii – prin persoana d-lui Dr. Dan Munteanu a sugerat
Agen iei pentru Protec ia Mediului Mure (adresa 456/CJ/20.01.2005) întocmirea unei documenta ii în vederea declar rii unei SPA în zona
F r g u.
Privat 100%
4.6 Documenta ie:
Kohl St, Konya A., Sarkany-Kiss E., Szombath Z., 1988, Studiul complexal lacului F r g u, extras Conferin a III-a de ecologie Arad, coord.
Godeanu St,.
Kohl St., 1998, P s rile Lacului F r g u, Manuscris
Cernei D , Caracterizarea ecologic a lacului F r g u-rezerva ie natural – tez de doctorat
Cernei D , Zona umed F r g u-Glodeni i rolul ei în reconstruc ia ecologic a rezerva iei
Cernei, D., 2000, Rapoarte de inspec ie, APM Mure
Dan Munteanu, 2005, Observa ii la ornitofauna de la Lacul F r g u, Manuscris
INCDD (2005): Documente privind programul guvernamental pentru crearea componentei în România a re elei europene Natura 2000,
INCDD Tulcea -Török Zsolt
R. C linescu, 1969 , Biogeografia României, Ed. tiin ific , Bucure ti
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO03 Categoria III IUCN 14,67
RO03 Monument al naturii * 14,67 2.631.-Lacul F r g u

J044MS * ###### FARAGAU - GLODENI J044MS * ###### FARAGAU - GLODENI
200 Acvacultura : pe te i scoici C 5 0 608 Locuri de campare si zone de parcare pentru C -
rulote
220 Pescuit sportiv B 10 -
100 Cultivare C 0 502 Drumuri, drumuri auto C -

S.C. Zau de Campie in curs de privatizare raspunde de aria protejata Lacul Faragau
Planul de management al ariei protejate lacul Faragau este in curs de elaborare, dar va fi finalizat de firma care in urma privatizarii ii revine
proprietatea lacurilor.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0100_47_Lacul_Faragau.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0100_47_Lacul_Faragau_(1).jpg Moise Silvia - ANPM
B ROSCI0101 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Larion

N 47º 21' 5'' E 25º 2' 54'' 3.023 731 1237 955 X

RO015 28 Suceava
91D0 * Turb rii cu vegeta ie forestier 1 A B A A

1354 Ursus arctos P P C B C B

P Andromeda polifolia <3500 i B P Corallorhiza trifida C
P Drosera rotundifolia <500 i B P Epipogium aphyllum C
P Eriophorum vaginatum P C P Plagiomnium affine C
P Saxifraga cuneifolia P C P Vaccinium myrtillus P C
N14 2 231 P uni

Situl este localizat in Depresiunea Dornelor in apropierea Garii Gradinita si include subparcelele silvice 84A, B, 85A, B, C, D, 86A, B, C, D, E,
87A, B, C, D, E din unitatea de productie I Tesna (Ocolul silvic Tesna editia 2000). Tinoavele sunt incojurate de paduri de molid cu structuri
complexe, neregulate cu exces de umiditate in sol. Sunt prezente rare exemplare de cires, brad si fag. Pe vaile umede apar aninul alb,
mesteacanul si plopul tremurator. Situl este despartit in doua datorita drumului judetean 172D care il traverseaza. Intrucat pentru acest drum
s-au intocmit planuri de reabilitare (in prezent fiind inpracticabil) s-a exclus din sit o fasie cu o latime de 30 m care include ampriza lui.
Tinoavele se remarca prin diversitatea structurala si floristica deosebita.
Situl se afl într-o stare de conservare relativ bun , are o suprafa cu strat de turb mare ceea ce îi asigur stabilitatea în cazul fragment rii.
Prezint o important popula ie de Drosersa rotundifolia apoximativ 500 de exemplare cantonate într-o suprafa a de aproximativ 1 ha. Speciile
principale de arbori in sunt pinul silvestru, molidul si mesteacanul pufos (exista portiuni cu compozitie pura de pin silvestru cat si portiuni unde
acesta se amesteca cu molidul si mesteacanul pufos). Stratul de turba are grosimi considerabile (in jur de 3m). Trebuie mentionata
capacitatea de regenerare a speciilor arborescente edificatoare pentru habitat subliniata de prezenta puietilor de molid si pin de diverse varste
si dimensiuni. In prezent suprafetele de padure sunt incluse in fond forestier si sunt incadrate in Grupa I functionala (functia speciala de
protectie) fiind supuse regimului de conservare deosebita.
Situl este strabatut de drumul judetean 172D pentru care s-au intocmit planuri de reabilitare (in prezent fiind inpracticabil). Ca atare, s-a
exclus din sit o fasie cu o latime de 30 m care include ampriza acestui drum.
Exista o retea de drenuri inca active (amenajate in trecut) care coboara nivelul panzei de apa freatica. In prezent par a fi abandonate.
In sezonul de culegere a fructelor de padure exista posibilitatea declansarii unor incendii accidentale (de origine antropica).

Padurea este in intregime in proprietate a Asociatiei Proprietarilor de Padure Valea Ilvei (judetul Bistrita Nasaud).
4.6 Documenta ie:
Amenajamentul Ocolului Silvic Cosna (Unitatea de productie I Tesna).
Pop E., 1960. Mlastinile de turba din Republica Populara Romana. Editura Academiei Republicii Populare Romane
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


160 Managementul forestier general A 100 + 810 Drenaj C 15 -
951 Uscare /acumularea de material organic C 100 +
160 Managementul forestier general A + 502 Drumuri, drumuri auto C -
503 Linii de cale ferata, TGV C 0

Contract Administrare: 158/08.07.2010, Administrator:Asocia ia Proprioetarilor de P dure de la Valea Ilvei - Ocolul Silvic Valea Ilvei Lunca Ilvei,
str. Principal , nr. 875, jud. Bistri a N s ud 0263 378360, fax=0263378360 raduvasies@osvale
Amenajamentul silvic al Ocolului Silvic Cosna (Unitatea de productie I Tesna).
Amenajamentul silvic al Ocolului Silvic Valea Ilvei (actualul administrator al padurilor) este in curs de elaborare.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0101_136_habitatul_Picea_abies_cu_Vaccinum_-_Larion.jpg teopan Alina - APM-BN
ROSCI0101_136_mesteac n_pitic_-_Larion.jpg teopan Alina - APM-BN
ROSCI0101_136_turbarie_cu_vegeta ie_forestier _-_Larion.jpg teopan Alina - APM-BN
B ROSCI0102 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Leaota

N 45º 23' 40'' E 25º 19' 44'' 1.393 1199 1954 1610 X

RO072 47 Bra ov
RO031 25 Arge
RO033 28 Dambovi a
4060 Tuf ri uri alpine i boreale 35 A B B B
6150 Paji ti boreale i alpine pe substrat silicios 1 B C B B
8160 * Grohoti uri medio-europene calcaroase ale etajelor colinar i montan 0,01 C C B B


A Salamandra salamandra P D P Loiseleuria procumbens P D
P Oreochloa disticha P D P Phyteuma confusum P D
P Rhododendron myrtifolium P D P Soldanella pusilla P D

Lande, tuf ri uri, maquis i garigue, phrygana 40
Paji ti alpine i subalpine 60
Categoria de soluri: Oligotrofice si oligomezotrofice.

Tipul de sol: Brun feriiluvial; Podzol; Humicosilicatic; Brun acid.
Comparativ cu alte masive muntoase, Muntele Leaota are o diversitate a habitatelor i ca urmare o diversitate floristica mai redusa, la acest
lucru contribuind i p unatul intensiv de-a lungul anilor. Pajistile din aceasta zona au o valoare pastorala scazut care determina o capacitate
de pasunat redusa. De i zona este pa unat intensiv, fenomenul de eroziune a solului este redus.
Importan a Muntelui Leaota ca sit Natura 2000 este dat de prezen a a trei tipuri de habitate de interes european:
habitatului prioritar 6230* Species-rich Nardus grasslands, in siliceous substrates in mountain areas (and submontan areas, in Continental
Europe). Habitatul prioritar, în stare bun de conservare este fragmentat, în numeroase por iuni de dimensiuni variabile, alternând cu sectoare
degradate. Paji tile de acest tip ocup o suprafa mare, din teritoriul sitului, dar numai pe aproximativ 25% din sit exist nardete nedegradate
care pot fi incluse în acest tip de habitat. Prin aplicarea unor m suri de management adecvate, este posibil refacerea sectoarelor degradate
i cre terea suprafe ei habitatului prioritar.
Habitatul 4060 Alpine and Boreal heaths, de ine 35 % din suprafa a sitului fiind elementul principal pentru care propunem desemnarea
Muntelui Leaota ca sit Natura 2000. Acest habitat se g se te într-o stare bun de conservare, con inând marea majoritate a elemetelor
floristice tipice. Din acest habitat au fost identificate urm toarele (sub)tipuri de habitate conform clasific rii române ti: R3101 -Tuf ri uri pitice
sud-est carpatice de azalee (Loiseleuria procumbens), R3104 -Tuf ri uri sud-est carpatice de smirdar (Rhododendron myrtifolium) cu afin
(Vaccinium myrtillus), R3107 - Tuf ri uri sud-est carpatice de coac z (Bruckenthalia spiculifolia) i ienup r pitic (Juniperus sibirica),
R3108 - Tuf ri uri sud-est carpatice de ienup r pitic (Juniperus sibirica), R3111 - Tuf ri uri sud-est carpatice de afin (Vaccinium myrtillus).
Habitatul 6150 Siliceous alpine and boreal grassland este reprezentat prin R3603 Paji ti sud-est carpatice de p rul porcului (Juncus trifidus) i
Oreochloa disticha. Habiatatul ocup cca. 10% din sit i este destul de fragmentat.
Zona subalpin a Muntelui Leaota a fost utilizat ca p une din cele mai vechi timpuri. În prezent presiunea p unatului este destul de mare
înregistrându-se cca. 10-17 oi la ha, f r a se practica rota ia animalelor. Nu s-a înregistrat înc aplicarea de îngr minte organice sau
chimice.
Suprap unatul reprezint în prezent unul din pericolelel de degaradare continu a acestor paji ti i tuf ri uri. De asemenea i eliminarea
total a p sunatului ar fi nefavorabil pentru men inerea acestor habiatate.
O amenin are care apare din ce în ce mai serioas în ultimii ani o constituie probabiltatea apari iei pârtiilor de ski, respectiv a unei infrstructuri
care ar duce la distrugerea ireversibil a habitatelor de interes european din aceast zon , inc neatins de civiliza ie.
national.
Proprietate privata: 100% din care 20.8% pasune, 79,1% padure si 0,1%
constructii.
4.6 Documenta ie:
Diaconescu Flori a, 1972, Materiale pentru flora vascular a masivului Leaota. III, Ia i: Anale ti. Univ. „Al. I. Cuza”, XVIII, s. II, a. Biol., f. 2:
459-461; Diaconescu Flori a, 1970, Materiale pentru flora vascular a masivului Leaota. II, Ia i: Anale ti. Univ. „Al. I. Cuza”, XVI, s. II, a.
Biol., f. 1: 185-189; Diaconescu Flori a, 1971, Materiale pentru flora vascular a masivului Leaota, Com. de Bot., SSB, XII: 185-204 + 2
h r i.B RBULESCU C., MOTC G. & BURCEA P., 1985, Paji tile din Mun ii Leaota, Lucr ri stiintifice ale Statiunii Centrale de Cercetari
pentru Cultura Pajistilor, Magurele-Brasov, vol vol. X, 203-214, Redac ia de Propagand tehnic Agricol . Pop O.G. – studii în teren
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO05 Parc natural * 0,25 H-Bucegi

140 Pasunatul A 100 - 622 Plimbare,calarie si vehicule nemotorizate B 90 0
140 Pasunatul A 0 164 Curatarea padurii C -
622 Plimbare,calarie si vehicule nemotorizate B 0

Ministerul Mediului
Situl natura 2000 nu este dat in custodie/administrare; situl
se afla in teritoriul administrativ al comunei Fundata si Moieciu din
judetul Brasov.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0102_83_Leaota.jpg Mandache Mihaela - APM-AG
ROSCI0102_83_peisaj_din_situl_Leaota.jpg Mandache Mihaela - APM-AG
B ROSCI0103 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lunca Buz ului

N 45º 9' 7'' E 26º 52' 20'' 6.987 37 460 94 X X

RO022 86 Buz u
RO021 14 Br ila
3240 Vegeta ie lemnoas cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane 20 C B A A
92D0 Galerii ripariene i tuf ri uri (Nerio-Tamaricetea i Securinegion tinctoriae) 1 B B B B
3130 Ape st t toare oligotrofe pân la mezotrofe cu vegeta ie din Littorelletea uniflorae i/sau 0,01 C C B B

2511 Gobio kessleri P P C C C C
1088 Cerambyx cerdo P D
1898 Eleocharis carniolica P C C C C
A Bufo bufo C A A Bufo viridis C C
A Hyla arborea R C A Pelobates syriacus R C
A Salamandra salamandra P A A Triturus alpestris P A
F Alburnoides bipunctatus P D F Chondrostoma nasus P D
F Gobio gobio P D F Leuciscus cephalus A
F Sabanejewia balcanica P D I Apatura metis P C
I Saga pedo P C M Lepus europaeus P A
M Neomys anomalus P A M Sus scrofa P A
P Agrimonia eupatoria C A P Alnus glutinosa RC C
P Alnus incana RC C P Althaea officinalis P A
P Angelica archangelica P D P Artemisia absinthium C A
P Calamagrostis pseudophragmites P A P Campanula sibirica P A
P Equisetum telmateia C C P Euphorbia seguierana RC A
P Filipendula ulmaria RC C P Hippophae rhamnoides C A
P Impatiens noli-tangere P A P Ligustrum vulgare RC A
P Lotus tenuis C A P Oenothera biennis P A
P Populus alba RC C P Populus nigra RC C
P Pulmonaria rubra P A P Ranunculus ficaria RC C
P Ranunculus repens C A P Rhamnus catharticus P A
P Rubus caesius P A P Rumex sanguineus P C
P Salix alba C C P Salix fragilis C C
P Salix purpurea P A P Salix triandra C A
P Salix viminalis P A P Salvia nemorosa C A
P Tamarix ramosissima C C P Telekia speciosa C A
P Verbascum blattaria C A R Lacerta agilis P C
R Lacerta praticola P A R Lacerta viridis RC C
R Natrix tessellata P C
N14 14 231 P uni

Z voaiele au o stuctur foarte variat , care poate merge de la simple aglomer ri de plante pân la structura obi nuit de p dure, cu straturi
multiple bine individualizate. Z voaiele de munte sunt formate din anin alb cu flora de mull Pulmonaria rubra i specii hidrofile ca Impatiens
noli- tangere, Ranunculus repens. Z voaiele de deal au ca specie dominant aninul negru asociat cu aninul alb la altitudini mai mari i cu
plopul alb, salcia, ulmul, la altitudini mai mici.Z voaiele de câmpie sunt formate din plopi albi i negrii, s lcii sau amestec de plopi cu s lcii
(cea mai important fiind cea de la G v ne ti).Aglomer rile cu prind tuf ri uri de alun(Corylus avellana),
tuf ri uri cu c tin alb , r chit alb , tuf ri uri cu Salix triandra, tuf ri uri cu c tin ro ie.
Tuf ri urile cu c tin alb sunt frecvente în zona de deal a Buz ului, cu speciile caracteristice habitatului R4417, iar la câmpie (zona
G v ne ti ) sunt suprafe e mari cu Tamarix ramosissima i specii caracteristice habitatului R 4422, habitate protejate Emerald.
Tuf ri urile de salcie (Salix triandra) corespunz toare tipului de habitat R 4416 se reg se te în lunca Buz ului i sunt bine reprezentate.
P duri cu anin alb i negru, respectiv Alnus incana i Alnus glutinosa, se întâlnesc în albia superioar a Buz ului i ele sunt incluse în
habitatul prioritar 91EO*.
Pe cursul inferior exist p duri de lunc cu plop alb, negru, salcie alb i situl poate fi completat cu suprafe e semnificative din jude ul Br ila.
Excavarea necontrolat de pietri i nisip, apele poluate deversate în râu, lipsa de fonduri pentru regularizarea albiei râului Buz u, exercitiile
militare si poligoanele de tragere, platforme de gunoilanga malurile raului, sunt doar câteva dintre punctele vulnerabile ale sitului.
Nu exista statut de protectie pentru Lunca Buzaului.
Albia minora tine de Administratia Nationala Apele Romane- Directia Apelor Buzau- Ialomita.
Albia minora apartine primariilor pe raza carora curge raul.
Padurile apartin, deocamdata ,Directiei Silvice, respectiv padurea de la Gavanesti (com Cilibia )apartine O.S.Buzau, ca si cea de la Banita
(com. C.A. Rosetti, iar cea de pe stanga Buzaului, cea de la Mosesti (com Robeasca) apartine de O.S.Ramnicu Sarat.
4.6 Documenta ie:
Nicolae Doni a, Aurel Popescu, Mihaela Pauc - Com nescu, Simona Mih ilescu, Iovu- Adrian Biri - HABITATE DIN ROMÂNIA; Acad.
Nicolae Botnariuc & dr. Victoria Tatole - CARTEA RO IE A VERTEBRATELOR DIN ROM NIA; Societatea Ornitologic Român : P s rile
din România i Europa-Determinator ilustrat; Dimitrie Radu- Mic atlas ornitologic
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


J085BR * 2,846 NISIPURI
160 Managementul forestier general A 20 + 701 Poluarea apei A 15 -
421 Depozitarea deseurilor menajere A 30 - 840 Inundarea B 10 -
850 Modificarea functiilor hidrografice B 10 - 943 Alunecarile de teren A 5 -
422 Depozitarea deseurilor industriale A 5 - 302 Indepartarea materialului plajelor B 5 -
390 Minerit si activitati de extragere la care nu se A 5 - 860 Depozite de de euri, materiale rezultate din A 10 -
refera mai sus drag ri
423 Depozitarea materialelor inerte(nereactive) A 5 - 164 Curatarea padurii A 2 -
730 Manevre militare A 1 - 167 Exploatare fara replantare B 2 -
243 Braconaj, otravire, capcane A 1 - 512 Conducte A 1 -
110 Utilizarea pesticidelor A 5 - 160 Managementul forestier general A 10 +
423 Depozitarea materialelor inerte(nereactive) A 5 - 701 Poluarea apei A 10 -
790 Schimbari provocate de oameni in sistemele A 5 - 803 Umplerea canalelor A 5 -
hidraulice (zone umede si mediul marin) mici(santurilor),digurilor,bazinelor,mlastinilor
sau gropilor

Directia Apelor Buzau- Ialomita.
Comitetul de Bazin, creat pe baza HG 1212/2000, asigura participarea publicului la luarea deciziilor din domeniul apelor.
Nu am informatii cu privire la managementul cursului Buzaului si nici de amenajarea si conservarea luncii.
7. HARTA SITULUI
K ROSCI0104 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0103 Valea Alceului
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lunca Inferioar a Cri ului Repede

N 47º 3' 22'' E 21º 43' 36'' 656 91 116 101 X

RO061 100 Bihor
92A0 Z voaie cu Salix alba i Populus alba 2 B C C C

1304 Rhinolophus ferrumequinum P P C B C B
2511 Gobio kessleri C C B C B
1134 Rhodeus sericeus amarus C C B C B
1146 Sabanejewia aurata P B B C B
1160 Zingel streber P?
1159 Zingel zingel P?
1130 Aspius aspius P C C C C
N14 29 231 P uni

Lunca din zona de campie a unui rau mare relativ putin poluat, cu unele paduri de lunca.
Sit imporant pentru ihtiofauna bogata precum si pentru unele specii rare de nevertebrate.
Sit vulnerabil la poluare din amonte, la lucrari hidrotehnice.
4.6 Documenta ie:

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|



400 Zone urbanizate, habitare umana A -

7. HARTA SITULUI
K ROSCI0105 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0070 Lunca Prutului - Vl de ti - Frumu i a
J ROSPA0121 Lacul Brate
J ROSPA0130 Ma a - Cârja - R deanu
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lunca Joas a Prutului

N 45º 45' 55'' E 28º 8' 54'' 5.852 0 31 7 X

RO024 100 Gala i
3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegeta ie tip Magnopotamion sau Hydrocharition 40 B B B B
3160 Lacuri distrofice i iazuri 15 C B C C
91F0 P duri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus 5 A C B B
alpin

2021 Sicista subtilis P B B A B
1993 Triturus dobrogicus P? C B B B
1220 Emys orbicularis P? C B C B
1130 Aspius aspius RC C A C A
1145 Misgurnus fossilis RC B B C B
1149 Cobitis taenia RC C B C B
1157 Gymnocephalus schraetzer P P C C C
I Hyponephele lycaon P C I Tomares nogelii P C
P Hippuris vulgaris V D P Orchis laxiflora ssp. elegans V D
P Salvinia natans R C P Stratiotes aloides V D
P Trapa natans R C P Vallisneria spiralis V D
N14 5 231 P uni

Bazinul hidrografic Prut în zona sa inferioar , pe teritoriul jude ului Gala i, se încadreaz în marea unitate geomorfologic a Podi ului
Moldovei, subunitatea platforma Bârladului cu sectorul s u Platforma Covurlui, care este subdivizat la rândul ei în colinele Covurluiului i
Câmpia Covurluiului.
Din fragmentarea reliefului s-au separat trei unitit i geomorfologice:platouri, v i i Lunca Prutului.
Lunca Prutului Inferior se caracterizeaza prin altitudini absolute cuprinse între 8m în partea nordica si 3-4 m în partea sudica. Relieful luncii se
prezinta în general plan, cu o panta continua de la nord spre sud. Transversal, terenul este înclinat spre râul Prut (est). Aspectul general al
luncii este cel al unei depresiuni largi. Microrelieful este reprezentat de forme de acumulare (grinduri) si forme negative (foste lacuri, gârle,
balti si mla tini). În cadrul luncii se disting grinduri exterioare, cum este grindul principal al Prutului alc tuit din texturi grosiere i mijlocii, în rest
grinduri interioare (intergrinduri) formate de-a lungul fostelor privale i alc tuite din texturi fine i în mai mic m sur din texturi mijlocii.
Geologic: în profunzime - formatiuni cristaline si magmatice; în cuvertura se pot contura ciclurile sedimentare: 1) permian - triasic inferior, 2)
jurasic - cretacic - eocen si 3) badenian superior - romanian (pliocen).
Vegetatia luncii Prutului este reprezentata prin formatiuni vegetale naturale de pajisti si padure, specifice solurilor aluviale, inundate periodic si
cu exces de umiditate freatica. Pajistile sunt alcatuite din specii mezofile si mezohidrofile reprezentate prin graminee.
Vegetatia lemnoasa este constituita mai ales din esente moi.
Vegetatia palustra este compusa din Carex riparia, Scirpus sylvaticus, Typha latifolia, Phragmites communis, Equisetum arvense, Mentha
aquatic etc.
In ochiuri de apa se întâlneste: Lemna trisulca, Hydrocharis morsus - ranae, Potamogeton natans.
Din speciile rare fac parte - Nymphaea alba, Salvinia natans, Thelypteris palustris, Nymphoides peltata, Vallisneria spiralis, Stratioides aloides,
Alisma gramineum, Iris pseudacorus, Sagittaria sagittifolia, Potamogeton crispi, Ceratophyllum demersum etc.
Pe unele sectoare din preajma râului Prut s-au pastrat fragmente de fitocenoze silvice cu Vitis sylvestris, Fraxinus pallisae, Frangula alnus.
Din punct de vedere avifaunistic Bazinul hidrografic al Prutului inferior reprezinta o zona deosebit de importanta, deoarece aici sunt
înregistrate importante efective de pasari acvatice în timpul migratiei, si anume: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba,
Ardea purpurea), ciconiide (Ciconia nigra, Ciconia ciconia), threskiornithide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor,
Anser albifrons, Anser erythropus, Anser anser, Anas crecca, Anas querquedula, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Fulica atra),
charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Philomachus pugnax, Limosa limosa, Tringa totanus),
laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus
sp.) s.a.
Impactul negativ asupra ecosistemului Luncii Joase a Prutului Inferior este cauzat de exploatari forestiere, pescuit, braconaj, etc.
Prin Hot r rea Consiliului Jude ului Gala i, Nr. 46/1994, privind instituirea regimului de protec ie oficial a unor zone i monumente de pe
teritoriul jude ului Gala i s-au desemnat: Lunca Joas a Prutului (Zona de est a jude ului Gala i, de la Cavadine ti pân la v rsarea în
Dun re), Lacul Pochina (74,8 ha), Lacul Vl cu a (41,8) i Ostrovul Prut.
Situl include patru arii naturale protejate de interes na ional, conform Legii nr. 5/2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
na ional - Sectiunea a III -a zone protejate: Lunca Joas a Prutului (81ha), Lacul Pochina (74,8ha), Lacul Vl cu a (41,8ha) i Ostrovul Prut
(62 ha).
Prin HG 2151/2004, privind instituirea regimului de arie natural protejat pentru noi zone, situl este încadrat la categoria de management
parc natural: Parcul Natural Lunca Joas a Prutului Inferior (8247ha).
1. Proprietate de Stat - 67% (Administra ia Na ional Apele Române, Regia Na ional a P durilor, Compania Na ional de Administrare a
Fondului Piscicol), 2. Proprietate comunal - 9%, Proprietate privat -24% (persoane fizice i juridice).
4.6 Documenta ie:
Mititelu D., Sârbu I., P tra c Adriana, Gociu Zoe & Oprea A. 1993. Flora i vegeta ia jude ului Gala i. Ia i: Bul. Gr d. Bot. Univ. „Al. I. Cuza”,
4: 69-101 + 3 tab.; Mititelu D., colab., 1969, Caracterul florei i vegeta iei din Câmpia Gala ilor i Br ilei, Com. de Bot., SSB, X: 191-200 + 9
foto; Sârbu I., 1977, Flora i vegeta ia din Bazinul Chinejii i al Prutului între Rogojeni-Mastacani. Tez de doctorat. Univ. „Al. I. Cuza” Ia i; /
Mititelu D., Baraba N., 1975, Vegeta ia lemnoas din lunca Prutului. Stud. Comunic. Muz. ti. Nat. Bac u.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

BR 1,21 RO05 Categoria V IUCN 84,68 RO04 Categoria IV IUCN 21,66
RO04 Rezerva ie natural + 0,68 2.410.-Ostrovul Prut
RO04 Rezerva ie natural * 19,19 2.414.-Lunca joas a Prutului
RO04 Rezerva ie natural + 1,08 2.415.-Lacul Pochina
RO04 Rezerva ie natural + 0,70 2.416.-Lacul Vl cu a
RO05 Parc natural * 84,68 V.2.-Lunca Joas a Prutului Inferior
BR * 1 A-Delta Dunarii

801 “polderizare” – îndiguire în vederea cre rii A - 910 Malirea A -
unor incinte agricole, silvice, piscicole etc.
952 Eutrofizarea A -
511 Linii electrice B 0 690 Alte impacte determinate de turism si recreere A 0
870 Diguri, indiguiri, plje artificiale A 0

Parcul Natural Lunca Joas a Prutului Inferior nu dispune înc de o structur proprie de administrare. ARPM Gala i deruleaz , în perioada
noiembrie 2005 – noiembrie 2009, proiectul LIFE05NAT/RO/000155 „Restaurarea ecologic a Parcului Natur
În prezent pentru situl propus nu exist un plan de management unitar, dar în conformitate cu prevederile proiectului LIFE05NAT/RO/000155
„Restaurarea ecologic a Parcului Natural Lunca Joas a Prutului Inferior”, finan at de Comisia European , Agen ia Regional de Protec ie a
Mediului Gala i are obliga ia elabor rii planului de management integrat în conformitate cu cerin ele directivelor europene P s ri (79/409/EEC)
i Habitate (92/43/EEC).
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0106 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lunca Mijlocie a Arge ului

N 44º 35' 29'' E 25º 30' 20'' 3.614 117 191 154 X

RO033 83 Dambovi a
RO034 17 Giurgiu
91E0 * P duri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, 2 B C C C
Salicion albae)
91F0 P duri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus 0,01 D

1130 Aspius aspius P P C B C B
N14 7 231 P uni

Lunca unui rau mare din regiunea de campie inalta, cu zavoaie de plop si salcie. In aceasta regiune impactul antropic este redus.
Important pentru speciile de pesti reofili.
Pescuit abuziv, poluarea, inunda iile,seceta.
Nu este desemnat printr-un act juridic.
Propriet i private i de stat.
4.6 Documenta ie:
B n rescu 1964
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


220 Pescuit sportiv B 50 0 701 Poluarea apei B 20 -
110 Utilizarea pesticidelor B 5 - 300 Extragere de nisip si pietris B 5 -

Situl propus nu are o structura de administrare proprie pentru scopul propus.
Nu are plan de management.
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0107 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lunca Mirce ti

N 47º 5' 8'' E 26º 52' 24'' 33 197 207 203 X

RO013 100 Ia i

1902 Cypripedium calceolus V C C C B

P dure de lunc .
Padure de amestec de gorun si diferite specii de foiaose (sleau de lunca), specifica teraselor raurilor, rara pentru zona Moldovei
odata cu trecerea in proprietate privata exista pericolul cert al defrisarii acestei paduri.
rezervatia este situata in comuna Mircesti(Vasile Alecsandri), in raza O.s. Pascani , U.P. III Zavoaele Siretului , u.a. 60A
actualmente este in proprietatea statului. este solicitata, in baza Legii 247/2005 de mai multi cetateni pentru retrocedare.
4.6 Documenta ie:
Slonovschi V., 1972, Materiale pentru flora v ii Siretului în sectorul Mirce ti (Jud. Ia i), Stud. Com. Muz. ti. Nat. Bac u: 119-126; Mititelu D.,
Chifu T., Scarlat A. & Ani ei Liliana. 1995. Flora i vegeta ia jude ului Ia i. Ia i: Bul. Gr d. Bot. Univ. „Al. I. Cuza”, 5: 99-124.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 81,65 2.549.-Lunca Mircesti (Vasile Alecsandri)

160 Managementul forestier general B 100 + 941 Inundatii B 100 -

Responsabilitatea pentru managementul rezerva iei îi revine în prezent Direc iei Silvice Ia i, în calitate de custode al rezerva iei.
Planul de management a fost elaborat de c tre custode, avizat de c tre Academia Român - Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii i
urmeaz a fi înaintat spre aprobare la MMGA.
7. HARTA SITULUI
K ROSCI0108 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0069 Lunca Mure ului Inferior
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lunca Mure ului Inferior

N 46º 8' 45'' E 21º 7' 31'' 17.457 77 119 97 X

RO051 83 Arad
RO054 17 Timi
91F0 P duri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus 25 A A B A
3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegeta ie tip Magnopotamion sau Hydrocharition 0,2 C C B B
3160 Lacuri distrofice i iazuri 0,2 C B B B
40A0 * Tuf ri uri subcontinentale peri-panonice 2 C C B B
alpin

1335 Spermophilus citellus 500-1000 i C B C B
1355 Lutra lutra 40-50 i C B C B
1124 Gobio albipinnatus RC C B C C
1159 Zingel zingel RC C B C B
1157 Gymnocephalus schraetzer R C B B B
1037 Ophiogomphus cecilia R A C C C
4045 Coenagrion ornatum R C C C C
1032 Unio crassus P B B C B
4064 Theodoxus transversalis P?
1052 Euphydryas maturna C B B C B
A Bufo bufo C A A Bufo viridis P A
A Hyla arborea RC A A Pelobates fuscus P A
F Carassius gibelio P A F Cyprinus carpio carpio P A
F Esox lucius P A I Balea biplicata P A
I Cerambyx cerdo cerdo R A I Helix lutescens P A
I Helix pomatia C A I Lucanus cervus cervus R A
I Ranatra linearis P A M Capreolus capreolus RC A
M Cricetus cricetus P A M Dama dama RC A
M Myotis daubentonii 200-350 i A M Pipistrellus nathusii 350-450 i A
M Plecotus auritus 100-150 i A M Sus scrofa RC A
P Acer tataricum RC A P Adonis aestivalis P A
P Adonis vernalis R A P Agrostemma githago V A
P Carex liparocarpos R A P Chenopodium rubrum R A
P Clematis vitalba RC A P Elatine alsinastrum P? A
P Elatine triandra R A P Epipactis helleborine R A
P Fritillaria orientalis V A P Galanthus nivalis R A
P Hyoscyamus niger R A P Leucanthemella serotina R A
P Leucojum aestivum V A P Lindernia procumbens V A
P Listera ovata R A P Lotus angustissimus R A
P Najas minor R A P Neottia nidus-avis R A
P Nymphaea alba V A P Onosma arenaria V B
P Platanthera bifolia R A P Platanthera chlorantha R A
P Rorippa islandica R A P Rumex aquaticus R A
P Salvinia natans R A P Scilla autumnalis V A
P Sedum caespitosum R A P Stratiotes aloides R A
P Trapa natans R C P Trifolium angulatum R A
P Typha laxmannii R A P Utricularia vulgaris R A
P Vaccaria hispanica V A P Vitis vinifera ssp. sylvestris C A
P Waldsteinia geoides R A P Wolffia arrhiza V A
R Anguis fragilis P A R Lacerta agilis P A
R Natrix natrix RC A R Natrix tessellata P A
N14 10 231 P uni
Situl este format din: cursul râului Mure cu lunca aferent , p durea, culturi agricole, pasuni. Râului Mure prezint fenomene de meandrare,
cu frecvente zone inundabile si insule acoperite cu padure. P durea este caducifoliat (stejarul si frasinul fiind principalele specii). Exista o
presiune naturala exercitata de Acer negundo si Amrfa fruticosa care au un impact negativ asupra speciilor autohtone. Nucul negru ;i plopul
euroamerican sunt speciile autohtone care in continuare se planteaza in zona, ocupand in anul 2006 cca. 6% din suprafata impadurita.
Culturile agricole din vecinatatea sitului sin din ineriorul sitului sunt reprezentate de culturi de cereale p ioase, porumb. Exista o suprafata
insemnata e pasuni pe care exista suprapasunat cu oi.
Activitatile mai importante sunt: extractia de nisip si balast, extractia de titei, agricultura, pasunatul, exploatarea forestiera, pescuitul sportiv,
turismul de agrement.
Situl contine cel mai mare numar de specii de peste de pe intreg curs (cca. 55 specii) de la somn pana la nisetru care apare accidental.
De asemenea se remarca numarul foarte mare de specii de pasari cca. 200, zona continand cea mai mare populatie de Riparia ripria si
Merops apiaster de pe intregul curs al Muresului.
Pentru instituirea regimului de arie protejat primi pa i au fost realiza i în anii 1970 când au fost f cute unele studii ale zonei Prundul Mare de
c tre un grup de plin de entuziasm care cuprindea printre al ii pe Ioan Moldovan, Andras Libus i Aurel Ardelean. Astfel în acei ani a fost
declarat o suprafa de 91,2 hectare din Prundul Mare ca rezerva ie natural , urm rind a se proteja popula ia de stârci cenu i care cuib reau
acolo. Apoi în anul 1988, 12.000 ha din aceast zon a fost declarat ca Zon de Importan Avifaunistic . Ini iativa de protejare a fost
continuat de reprezentan i de la Agen ia de Protec ia Mediului din Arad i Direc ia Silvic Arad i a culminat în anul 2005 când prin hot rârea
de guvern prin care a fost declarat Parcul Natural Lunca Mure ului i în anul 2006 când zona a fost desemnat pentru includerea în Lista
Ramsar a Zonelor Umede de Importan Interna ional . Un puternic imbold l-a constituit finan area ob inut de Regia Na ional a P durilor –
Romsilva, respectiv Direc ia Silvic Arad de la comunitatea european prin programul PHARE de cooperare transfrontalier . Prin derularea
proiectului Protejarea i dezvoltarea luncii râului Mure s-a putut realiza infrastructura ariei protejate din care face parte i acest punct de
informare turistic. Din finan area proprie a Regiei Na ional a P durilor - Romsilva sau a Uniunii Europene au fost achizi ionate numeroase
echipamente de cercetare i monitorizare (620.000 euro) i s-au desf urat i se deruleaz numeroase activit i de educa ie ecologic sau de
promovare a ecoturismului. Din luna noiembrie 2005 aria protejat are i o administra ie aflat în subordinea Regiei Na ionale a P durilor –
Romsilva, alc tuit din 12 persoane i care func ioneaz cu un buget anual de cca. 100.000 euro.
Se remarca o tendinta de urbanizare a anumitor zone restranse din parc
La desemnarea sitului s-a avut în vedere importan a habitatelor pe lâng importan a avifaunistic .
Categorie teren
Teren agricol (arabil, fâne e, livezi, izlaz etc.): 6187 ha,
P uni: 1711 ha, Construc ii (cl diri, diguri, drumuri, re ele electrice, sonde etc.): 551 ha Terenuri împ durite (p dure, tuf ri uri etc.): 6761 ha,
Ape (Mure , canale): 1366 ha, Terenuri neproductive (gropi de împrumut, b l i etc.): 590 ha, Total general: 17166 ha
Proprietatea terenurilor din zon arat dominan a propriet ii private i a statului. Propriet ile private sunt r spândite peste tot; terenul aflat în
proprietatea statului este acoperit în principal de p duri i ap , în timp ce proprietatea public local este compus din p uni. 50.2% (8,606
ha) din teren este în proprietatea statului, 18.4% (3,153 ha) este în proprietate public local i 31% (5,326 ha) i sunt în proprietate privat
procentul terenurilor ce apar in bisericii ortodoxe este nesemnificativ– 0.4% (81ha).
Datorita legilor retrogedarilor proprietatea privata va creste, iar cea publica locala se va diminua semnificativ in viitorul apropiat.
4.6 Documenta ie:
Date despre conditiile malacologice ale Parcului Natural Lunca Muresului, Domokos Tamas, Armonii Naturale V, Muzeul Judetean Arad
Studiu preliminar privind libelulele din Parcul Natural Lunca Muresului, Cosmin Manci
Starea ecologica a Raului Mures, Sarkany Kiss, Targu Mures, 1997

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural + 0,91 2.735.-P durea Cenad
RO04 Rezerva ie natural * 1,16 2.744.-Insula Mare Cenad
RO04 Rezerva ie natural + 0,71 2.745.-Insula Igri
RO05 Parc natural * 98,26 V.1.-Lunca Mure ului
J033AR + 1,624 BEZDIN - PRUNDUL MARE
490 Urbanizarea, industrializarea si alte activitati C 0,1 - 320 Mine C 0,5 -
similare
120 Fertilizarea B 25 - 167 Exploatare fara replantare B 5 -
160 Managementul forestier general B 40 0 220 Pescuit sportiv C 3 0
300 Extragere de nisip si pietris B 5 - 403 Habitare dispersata B 10 0
501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism C 6 + 100 Cultivare C 15 0
140 Pasunatul B 15 - 162 Plantare artificiala B 3 0
165 Indepartarea latarisului B 1 - 166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de B 5 -
uscare
180 Incendiere C 0,5 - 243 Braconaj, otravire, capcane C 2 -
244 Alte forme de luare(extragere) C 0,4 - 400 Zone urbanizate, habitare umana B 0,5 -
421 Depozitarea deseurilor menajere A #### - 511 Linii electrice B 1 -
610 Centre de practicare activit i demonstrative C #### + 620 Activitati sportive si recreative in aer liber C 1 0
623 Vehicule motorizate C 5 - 690 Alte impacte determinate de turism si recreere C 2 0
730 Manevre militare C 0,5 - 740 Vandalism C 0,5 -
810 Drenaj B 1 - 830 Canalizarea C 1 -
840 Inundarea B 15 + 870 Diguri, indiguiri, plje artificiale A 5 -
954 Invazia unei specii B 2 - 700 Poluarea B 0,1 -
100 Cultivare B 20 0 401 Urbanizare continua B 15 +
421 Depozitarea deseurilor menajere B 10 -

Administratia Parcului Natural Lunca Muresului a fost desemnat operator a acestui site in data 19.07.06 de catre ARPM Timisoara.
Administratia Parcului Natural Lunca Muresului va fi unul din factorii cei mai imporanti in intocmirea planului de management al Sitului Natura
2000.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0108_69_39BW8489.jpg Patko Camelia - APM-AR
ROSCI0108_69_bici_catre_sampetru.jpg Patko Camelia - APM-AR
ROSCI0108_69_IMG_0765.jpg Patko Camelia - APM-AR
ROSCI0108_69_L.jpg Patko Camelia - APM-AR
ROSCI0108_69_la_fan_(1).jpg Patko Camelia - APM-AR
ROSCI0108_69_lemne_pe_bicicl.jpg Patko Camelia - APM-AR
ROSCI0108_69_lunca.jpg Patko Camelia - APM-AR
ROSCI0108_69_mures_caiace_si_canoe_10.09.05.jpg_(66).jpg Patko Camelia - APM-AR
ROSCI0108_69_mures_caiace_si_canoe_10.09.05.jpg_(92).jpg Patko Camelia - APM-AR
ROSCI0108_69_pe_insula_Igris.jpg Patko Camelia - APM-AR
ROSCI0108_69_sonde_titei.jpg Patko Camelia - APM-AR
K ROSCI0109 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0128 Lunca Timi ului
J ROSPA0095 P durea Macedonia
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lunca Timi ului

N 45º 35' 40'' E 21º 5' 22'' 9.919 69 127 94 X X

RO054 100 Timi
3260 Cursuri de ap din zonele de câmpie, pân la cele montane, cu vegeta ie din Ranunculion 0,01 C C C C
3270 Râuri cu maluri n moloase cu vegeta ie de Chenopodion rubri i Bidention 0,001 C C C C
6510 Paji ti de altitudine joas (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis) 1 C C C C

1188 Bombina bombina P?
1124 Gobio albipinnatus RC C B C B
2511 Gobio kessleri RC C B C B
1146 Sabanejewia aurata P B B C B
1032 Unio crassus P A A C B
4032 Dioszeghyana schmidtii P A B B B
1428 Marsilea quadrifolia P?
N14 2 231 P uni

Lunca de ses a unui rau mare din bioregiunea panonica. Situl include si cateva paduri de lunca.
Situl a fost desemnat datorit prezen ei în cadrul acestuia a unui tip de habitat de interes:
92A0 - Z voaie cu Salix alba i Populus alba, dar si datorit prezen ei unei specii de amfibieni:
1188 - Bombina bombina (Buhai de balt cu burta ro ie), a 10 specii de pe ti:
1130 - Aspius aspius (Avat);
1149 - Cobitis taenia (Zvârlug );
1124 - Gobio albipinnatus (Porcu or de nisip);
2511 - Gobio kessleri (Petroc);
2555 - Gymnocephalus baloni (Ghibor de râu);
1145 - Misgurnus fossilis ( ipar);
1134 - Rhodeus sericeus amarus (Boare);
1146 - Sabanejewia aurata (Dunari );
1160 - Zingel streber (Fusar);
1159 - Zingel zingel (Pietrar), dar i a unei specii de nevertebrat:
1032 - Unio crassus (Scoica de râu).
Sit vulnerabil la poluari din amonte, precm si la aplicari de pesticide si ingrasaminte pe terenurile agricole limitrofe

P durile (proprietate public de stat administrate de RNP Romsilva prin DS Timiș), lunca râului Timiș (domeniu de stat
administrat de Apele Române) iar terenurie aferente sunt domeniu privat.
4.6 Documenta ie:
B n rescu P., 1964, Pisces-Osteichthyes. Fauna R.P.R., vol. 13, Edit. Academiei, Bucure ti. 961 p.; Cogalniceanu, D., Aioanei, F., Matei, B.,
2000. Amfibienii din Romania – determinator. Ed. Ars Docendi, Bucuresti; Burnaz S., 1993 - Catalogul colec iei de lepidoptere a Muzeului
Jude ean Hunedoara – Deva. Sargetia, Acta Musei Devensis, Series Scientia Naturae, 14-15: 157-302; König Fr., 1975 - Catalogul colec iei
de lepidoptere a Muzeului Banatului. Muzeul Banatului, Timi oara, 248 pp; Sârbu, I., Sárkány-Kiss, A., Sârbu, M., Benedek, A.-M., 2005
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|



100 Cultivare C -

Contract Administrare: 197/15.07.2010, Administrator:APM Timi + USAMVB Timi oara Str Amurgului, nr 1, Loc Timi oara, cod
300278/ Calea Aradului, nr 119, Loc Timisoara, jud Timi 0256 491 845 0256 494 023, fax-0256 20
7. HARTA SITULUI
K ROSCI0110 200612 201101 200706 200812

1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : M gurile B i ei

N 46º 1' 47'' E 22º 52' 28'' 274 246 663 422 X

RO053 100 Hunedoara
9180 * P duri din Tilio-Acerion pe versan i abrup i, grohoti uri i ravene 1 B C B B
8210 Versan i stânco i cu vegeta ie chasmofitic pe roci calcaroase 1 A C A B
6520 Fâne e montane 2 D

1303 Rhinolophus hipposideros P D
1316 Myotis capaccinii P?

1065 Euphydryas aurinia C B B C B
1060 Lycaena dispar C B B C B
4097 Iris aphylla ssp. hungarica P C B C B
A Rana dalmatina P A A Salamandra salamandra R A
I Helix pomatia P A I Maculinea alcon P A
I Maculinea arion P A I Zerynthia polyxena P A
M Capreolus capreolus P A M Felis silvestris silvestris P A
M Meles meles P A M Mustela nivalis A
M Mustela putorius A M Myotis blythii omari P A
M Pipistrellus pipistrellus P A M Vulpes vulpes A
P Agrimonia eupatoria ssp. eupatoria P A P Asplenium adulterinum ssp. adulterinum P A
P Asplenium ceterach P A P Asplenium trichomanes P A
P Centaurea atropurpurea P A P Crocus banaticus P A
P Gentiana cruciata P A P Sedum hispanicum P A
P Seseli elatum ssp. austriacum P A P Silene nutans ssp. dubia P A
R Natrix natrix P A R Podarcis muralis P A
N14 26 231 P uni

Calcarele de vârst oxfordian-tihtonice sunt în strâns leg tur cu rocile magmatice din jur, dovad fiind geodele cu frecven mare.
Adâncimea mare a fragment rii a fost favorizat de accidentele tectonice care au permis formarea v ilor în chei. Relieful natural este
completat de doline în platou carstic suspendat, pe teri, conuri de grohoti , relief ruiniform. Existen a carstului de tip Klipp calcaroas a
impus o dezvoltare predominant a pe terilor de versant. Expozi ia diferit a versan ilor i extinderea trenelor de grohoti , suprafe ele
împ durite sau lipsa vegeta iei determin alternan a regiunilor cu insola ie mare (stânc rii, trene de grohoti ) cu cele cu umiditate excesiv
(apari ii de izvoare permanente, de zone umede). Caracteristicile peisagistice i biogeografice ale ariei naturale protejate sunt impuse de
substratul geologic. Abunden a de specii i specificul acestora arat rolul determinant al biotopului-albedolu mare determinat de calcare i
temperatura medie anual de aproape 10 grd.C. Golurile carstice p streaz dovezi paleontologice i arheologice datând din paleolitic pân în
perioada feudal . Atât cavit ile naturale cât i unele cavit i antropice constituie habitatul faunei cavernicole specifice i temporar, al faunei
nespecifice. A fost identificat specia Rhinolophus hipposideras, în urma unor observa ii i înregistr ri expedi ionale. (Informa ii furnizate de
c tre custodele rezerva iei naturale)
Caracteristicile peisagistice i biogeografice ale ariei naturale protejate sunt impuse de substratul geologic. Golurile carstice p streaz dovezi
paleontologice i arheologice datând din paleolitic pân în perioada feudal . Atât cavit ile naturale cât i unele cavit i antropice constituie
habitatul faunei cavernicole specifice i temporar, al faunei nespecifice. A fost identificat specia Rinolophus hiposideras, în urma unor
observa ii expedi ionale.
Activitatea umana pe suprafata sitului sau in imediata vecinatate se rezuma la o exploatare agricola, utilizata pentru cosit. Limitrof exista
exploatarea de calcar a carierei active, periclitanta pentru unele specii de chiroptere si habitate rupestre. Activitatea turistica si activitatea
sportiva (practicarea alpinismului si a cicloturismului) este o activitate sezoniera, mai ales in perioada estivala , usor de controlat. Culegerea
plantelor medicinale este o activitate traditionala practicata mai ales de localnici. Vanatoarea pe suprafata sitului este interzisa, ea
nepracticandu-se, dar braconajul nu poate fi controlat. Silvicultura nu este practicata pe suprafata sitului, dar
taierea ilegala a arborilor nu poate fi controlata, mai ales in partea indepartata a sitului. Activitatea rutiera, se desfasoara pe portiunea de
drum care strabate situl, practicanduse pe un drum modernizat cu covor asfaltic, de categorie judeteana ( DJ 706 A ) care face legatura cu
municipiul Brad si cu centrul de resedinta al juderului, municipiul Deva. Asa-zisa activitate de curatenie de primavara poate produce incendii
ce pot scapa de sub control, existand pericolul distrugerii unor habitate, afectand in mod grav anumite specii. Un real pericol constituie
invazia cu plante a unor pajisti, ce poate duce la scaderea populatiei de fluturi. Urbanismul nu pune in pericol situl, deoarece este bine
controlat prin Planul Urbanistic General. Poluarea fonica creaza un stres asupra anumitor specii de pasari, din imediata vecinatate a carierei
de calcar.
Situl cuprinde aria natural protejat de importan na ional declarat conform legii 5/2000.
Domeniu public
4.6 Documenta ie:
- Cartea ro~ie a vertebratelor din Romania - Muzeul National de Istorie Naturala \"Crigore Antipa\" - 2005;
- N. Donita; A. Popescu; M. Pauca Comanescu; S. Mihailescu; Iovu A. Biri~
Habitatele din Romania - Ed. Tehnica Silvica - 2005;
- Liviu Tu~a - Studiu asupra miscarii tectonice in zona Cheile Craciunesti - 1998;
- S.Burnaz - Contribupi la cunoa~terea faunei de macrolepidoptere din zonele carstice ale Munt,ilor Metaliferi -Bul. in£. - 1992;
- M. Balazs - La caracterisation de la flore des gorges calcariferes des Monts Metaliferi
- Sargetia - 1997;
- S. Burnaz - Fauna de lepidoptere diurne a judetnlui Hunedoara - 2002;
- loan Pop si loan Hodi~an - Studii floristice ~i de vegetatie la Cheile Craciunqti - Cluj - 1965;
- Vasile Codoreanu - Flora ~i vegetatia lichenologidi de la Cheile Craciunqti Contributii Botanice - 1964 ;
- T. Orghidan, St. Negrea, Gh. Racovira, C. Lascu - Pe~teri din Romania - Ed.Sport Turism - 1984.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 83,22 2.517.-Calcarele din Dealul M gura

102 Cosire/Taiere C 10 - 230 Vanatoare C 30 -
301 Cariere A 40 - 624 Drumetii montane, alpinism, speologie. C 5 +
423 Depozitarea materialelor inerte(nereactive) C 1 - 501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism C 5 +
502 Drumuri, drumuri auto C 2 0 511 Linii electrice C 1 0
240 Luare / Indepartare de fauna C 10 - 140 Pasunatul C -
421 Depozitarea deseurilor menajere C - 608 Locuri de campare si zone de parcare pentru C 0
rulote
620 Activitati sportive si recreative in aer liber C + 900 Eroziunea C -
943 Alunecarile de teren C - 250 Luare/Indepartare de flora C -
164 Curatarea padurii B + 167 Exploatare fara replantare C -
220 Pescuit sportiv C 0 243 Braconaj, otravire, capcane C -
301 Cariere A - 330 Saline B -
409 Alte modele(tipuri) de habitare C 0 411 Fabrici C -
421 Depozitarea deseurilor menajere C - 501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism C 0
502 Drumuri, drumuri auto C 0 507 Pod, viaduct C 0
509 Alte retele de comunicatii C 0 511 Linii electrice C 0
702 Poluarea aerului C - 703 Poluarea solului C -
710 Poluare fonica C -

Contract Administrare: 87/02.03.2010, Administrator:Clubul Alpin Român - Sec ia Deva B i a, nr 214, jud Hunedoara 0722 790290
alexandru_crnl@yahoo.com
Custozii rezerva iei naturale Calcarele din Dealul M gura (care se suprapune acestui site) au depus spre avizare la Academia Român ,
Regulamentul i Planul de management al ariei naturale protejate. Acelor suprafe e din site care se afl în fondul forestier de stat li se aplic
regimul înscris în Amenajamentul Silvic al O.S. Deva.
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0111 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Mestec ni ul de la Reci

N 45º 48' 54'' E 25º 54' 8'' 2.104 508 561 522 X

RO073 100 Covasna
alpin
6120 * Paji ti xerice pe substrat calcaros 25 B B C B
3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegeta ie tip Magnopotamion sau Hydrocharition 3 B C C C
91E0 * P duri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, 20 B B C B
Salicion albae)
91D0 * Turb rii cu vegeta ie forestier 3 B B B B

1337 Castor fiber 4-8 i C C C C C

1060 Lycaena dispar R C C C C
1059 Maculinea teleius V C C C C
1381 Dicranum viride P D
1477 Pulsatilla patens R B C C C
A Bufo bufo RC A A Bufo viridis P A
A Hyla arborea P A A Pelobates fuscus RC A
A Rana arvalis RC A A Rana dalmatina R A
A Rana lessonae RC A I Graphoderus zonatus A
I Hyponephele lycaon P C M Apodemus sylvaticus P D
M Arvicola terrestris P D M Capreolus capreolus P A
M Crocidura leucodon P A M Erinaceus europaeus P D
M Felis silvestris P A M Lepus europaeus P D
M Meles meles P D M Microtus arvalis P D
M Mustela nivalis P D M Mustela putorius P D
M Neomys fodiens P A M Sciurus vulgaris P D
M Sus scrofa P D M Talpa europaea P D
M Vulpes vulpes P D P Alnus glutinosa C D
P Betula pendula C D P Botrychium multifidum R A
P Callitriche palustris P D P Chimaphila umbellata R A
P Cnidium dubium R D P Corynephorus canescens P A
P Dryopteris cristata P D P Elatine alsinastrum R A
P Elatine ambigua R A P Fritillaria meleagris V D
P Galium uliginosum C D P Helichrysum arenarium P A
P Hottonia palustris R A P Hydrocharis morsus-ranae R D
P Lycopodium clavatum R C P Nymphaea alba P D
P Peplis portula R D P Peucedanum palustre C D
P Potentilla palustris R A P Pulsatilla montana P D
P Pulsatilla patens ssp. patens P A P Ranunculus lingua P D
P Salix rosmarinifolia P A P Salsola kali ssp. ruthenica R D
P Sparganium minimum R A P Utricularia bremii V D
R Lacerta agilis RC A R Natrix tessellata P A
N14 16 231 P uni

Mestecanisul de la Reci este un depozit nisipos de varsta pleistocena, care pe alocuri are balti si mici lacuri partial colmatate, cu o flora si
fauna diversa, rare pentru Romania. In prezent situl este puternic antropizat, cenozele de mesteacan au fost aproape total defrisate si in locul
lor s-a plantat Pinus silvestris. Cenozele ierboase de pajisti au fost puternic modificate prin pasunat. In sit sunt prezente mici balti si lacuri cu o
vegetatie higrofila cu specii rare.
Situl are o importanta stiintifica deosebita, prin speciile higrofile rare pentru Romania, care vegeteaza aici, cum sunt Aldrovanda vesiculosa,
Caldesia parnassifolia, Dicranum viride etc.
care pe masura ce va creste depozitul de turba vor evolua spre mlastini impadurite: Alnus glutinosa,
Dryopteris cristata,Galium uliginosum.
Lucr rile hidrologice efectuate în vecin tatea rezerva iei, au influen at negativ regimul hidrologic al solului, având ca i consecin reducerea
num rului de lacuri i b l i. În perioadele secetoase marea majoritate a bal ilor seaca, creând un dezechilibru în cadrul habitatelor cu specii
hidrofile.
Introducerea pinului i a salcâmului, în scopul stabiliz rii solului, reprezint un pericol pentru conservarea habitatele din acest sit.
Rezerva ia Mestec ni ul de la Reci b l ile de la Ozun Sîntionlunca a fost desemnata ca rezerva ie prin HG 2151/2004.
Situl este proprietate de stat din 1962, cand a fost inclus in reteaua de rezervatii botanice.
4.6 Documenta ie:
Studii i cercet ri pe teren f cute de compartimentul Protec ia Naturii din cadrul APM Sf. Gheorghe. Pop, E. 1960. Mla tinile de turb din
Republica Popular Român . Ed. Academiei R.P.R., 511pp.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 99,29 2.372.-Mestec ni ul de la Reci

J04ACV * ###### MESTECANISUL DE LA RECI
140 Pasunatul C - 230 Vanatoare A -
102 Cosire/Taiere B + 141 Abandonarea sistemelor pastorale B -
810 Drenaj A - 502 Drumuri, drumuri auto B -
100 Cultivare B 0 110 Utilizarea pesticidelor B -

Rezervatia a fost preluata în custodie de Direc ia Silvic Sf. Gheorghe.
Planul de management a fost întocmit i înaintat Regiei Na ionale a P durilor spre a fi predat Academiei Române.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0111_101_pulsatilla_patens_la_Reci.jpg Gog Mircea - APM-CV
G ROSCI0112 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0098 Piemontul F g ra
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Mlaca T tarilor

N 45º 42' 57'' E 24º 39' 1'' 4 541 545 557 X

RO076 100 Sibiu
7150 Comunt i depresionare din Rhynchosporion pe substraturi turboase 25 A A B B

1220 Emys orbicularis P D

A Hyla arborea P A A Rana temporaria P A
I Anthocharis cardamines P D I Aphantopus hyperantus P D
I Erynnis tages P D I Maniola jurtina P D
I Melanargia galathea P D M Micromys minutus P A
M Neomys fodiens P A P Agrostis canina P D
P Alnus glutinosa P D P Betula pubescens P D
P Carex diandra R A P Carex echinata C D
P Carex lepidocarpa C D P Carex nigra C D
P Drosera rotundifolia P A P Epipactis palustris R D
P Eriophorum angustifolium P D P Eriophorum gracile R A
P Eriophorum vaginatum C D P Frangula alnus P D
P Galium uliginosum P D P Juncus alpinus R D
P Lythrum salicaria C D P Menyanthes trifoliata R A
P Molinia caerulea P D P Peucedanum palustre R D
P Potentilla erecta C D P Ranunculus flammula R D
P Rhynchospora alba R A P Salix aurita P D
P Sphagnum sp. C D P Vaccinium vitis-idaea R D
N14 100 231 P uni

Mlastina activa, de tip mezo-oligotrof, cu un bogat sediment de turba in zona centrala (7-9 m) si cu o populatie numeroasa de Rhynchospora
alba in micile balti de suprafata.
Situl are importanta stiintifica pentru cenozele cu Rhynchospora alba in micile balti de suprafata.
Urmatoarele specii trecute la rubrica D (Other reasons) sunt specii turbicole mezotrofe, caracteristice turbariilor de tranzitie:
Agrostis canina,Carex echinata, Carex lepidocarpa, Carex nigra, Eriophorum angustifolium.
Situl poate fi afectat negativ prin drenarea terenului din partea sud-vestica pentru a mari suprafata cultivabila.
Declarat rezerva ie natural prin Hot r rea Guvernului nr.2151/2005, cu o suprafa de 6 ha.
Terenul sitului propus se afl în proprietatea prim riei Arpa u de Jos.
4.6 Documenta ie:
tef nu , S. 2003-2004. Viitoarea rezerva ie Lacul T tarilor. Raport de cercet. CNCSIS, Bucure ti.
Observatii personale Dr. Coldea G.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


165 Indepartarea latarisului C 3 + 180 Incendiere B 2 -
250 Luare/Indepartare de flora C 1 - 810 Drenaj B 4 -
970 Relatii interspecifice de flora B 8 +
110 Utilizarea pesticidelor B - 120 Fertilizarea B -
140 Pasunatul C + 170 Cresterea animalelor C +
501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism C 0

Situl este inclus în re eaua na ional de arii protejate ca rezerva ie botanic (HG nr.2151/2005), administrarea revenind prim riei Arpa u de Jos.
Pentru rezerva ia Lacul T tarilor exist un regulament de administrare aprobat prin HCJ Sibiu nr. 64/2004.
7. HARTA SITULUI
K ROSCI0113 200612 201101 200706 200812

1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Mla tina dup Lunc

N 46º 37' 56'' E 25º 36' 6'' 309 755 775 765 X

RO074 100 Harghita
91D0 * Turb rii cu vegeta ie forestier 10 A B A B
7230 Mla tini alcaline 25 A A A A
6410 Paji ti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae) 21 A B A A

1324 Myotis myotis P 100-200 i C B C B
1307 Myotis blythii P 100-500 i C B C B
1193 Bombina variegata C D
1166 Triturus cristatus RC D

1758 Ligularia sibirica C B A C B
N14 36 231 P uni

Situl se g se te la vest de localitatea Vo lobeni, la o distan de 500 m. Este traversat de râul Mure , cu afluen ii Carbunele Negru, Poncul
Mic, Colina Mare, Senetea dinspre sud i pârâul Vo lobeni din nord. În jumatatea vestica este traversat de calea ferat industrial i un drum
pietruit spre cariera de piatr Suseni.
Situl Natura 2000 propus prezinta o importan deosebit , deoarece conserv în stare excep ional o mla tin de turb mezotrof ,
reprezentativ pentru Bazinul Gheorgheni. Aici exist 4 tipuri de habitate incluse in Anexa I a Directivei Habitate, 2 specii de plante, 36 specii
de animale care figureaz în Anexele II si III a Directivei Habitate, respectiv 91 specii de p s ri din Directiva P s ri, din care 56 cuibaresc in
situl propus. De asemenea, 25 specii de plante figureaz pe lista ro ie a cormofitelor din România, dintre acestea 13 specii fiind relicte
glaciare. Situl este important pentru protejarea speciei Euonymus nana, vulnerabil in flora României. Alte 34 specii de animale existente in
teritoriu sunt protejate prin conven ii nationale i interna ionale.
Iazul de decantare a exploat rii de dolomit de la Vo lobeni, situat în imediata apropiere a sitului propus, nu prezint pentru moment o
amenin are pentru calitatea habitatului. 8-10 perechi de Riparia riparia cuib resc în pere ii iazului. Cositul practicat prea timpuriu nu permite
diseminarea semin elor speciilor cu maturizare t rzie i poate s distrug cuiburile speciei Crex crex. De asemenea, f na ele necosite sunt
incendiate cu scopul evit rii acumul rii materiei organice i u urarea cositului în anul urm tor.
Situl cuprinde în întergime rezerva ia natural Mla tina Dup Lunc , care este ocrotit înc din anii 1954, ca rezerva ie natural botanic , iar
actual este protejat prin Hotârârea Consiliului Jude ean Harghita Nr. 162/2005. Este inclus de asemenea în Anexa I a Legii Nr. 5/2000. Aria
este sub administra ia Consiliului local Vo lobeni, jud. Harghita.
5% a sitului propus este domeniu public local (apar ine Prim riei comunei Voslobeni), iar 95% este proprietate privat .
4.6 Documenta ie:
1. Sarkany-Kiss E. , Hamar J., Sirbu I. 1997, Starea ecologica a raului Mures, Editura Tisza Klub, Ungaria si Editura Liga Pro Europa,
Romania
2. Pop, E., 1960, Mlastinile de turba din Republica Populara Româna, Ed. Acad. R.P.R.
3.Ratiu, F., 1974, Consideratii generale asupra florei relictare a mlastinilor eutrofe din Depresiunea Giurgeului, Ocrot. Nat., 18 (1): 23-27.
4. Ratiu, F., Gergely, I., 1968, O noua asociatie vegetala pentru tara noastra: Calamagrostetum neglectae Tengwal 1920, Contrib. Bot. Cluj-
Napoca:5-10.
5. Borza, A., Ratiu, F., 1970, Molinietele din Bazinul Giurgeului, Contrib. Bot. Cluj-Napoca:111-122.
6.Ratiu, F., 1972, Asociatii de rogozuri scunde din mlastinile eutrofe ale Depresiunii Giurgeului, Contrib. Bot. Cluj-Napoca: 161-186.
7. Ratiu, F., 1971, Asociatii de rogozuri inalte din mlastinile eutrofe ale Depresiunii Giurgeului, Contrib. Bot. Cluj-Napoca: 261-293.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural + 15,27 2.466.-Mla tina Dup Lunc

J045HR * ###### MLASTINA DUPA LUNCA
954 Invazia unei specii B 15 - 140 Pasunatul B 5 -
102 Cosire/Taiere B 5 - 180 Incendiere A 2 -
301 Cariere B -

Consiliul local al Comunei Vo lobeni, jud. Harghita este responsabil pentru managementul sitului.
Nu exista plan de management pentru sit.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0113_54_Dupa_lunca_Tinov_impadurit.jpg Szabo Szilard - APM-HR
K ROSCI0114 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0066 Limanu - Herghelia
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Mla tina Hergheliei - Obanul Mare i Pe tera Movile
N 43º 50' 4'' E 28º 34' 18'' 232 0 30 7 X X

RO023 100 Cons anta
8310 Pe teri în care accesul publicului este interzis 0,1 A C A A

1335 Spermophilus citellus P C A C B

I Aeolosoma hyalinum B I Aeolosoma litorale B
I Agraecina cristiani B I Allolobophora sp. B
I Archiboreoiulus n. sp. B I Armadillidium tabacarui B
I Armadillidium traiana A I Armadillidium vulgare A
I Asellus aquaticus B I Caucasonethes vandeli B
I Chaetophiloscia hastata A I Chaetophiloscia sicula A
I Chronogaster troglodytes B I Chthonius monicae B
I Clinopodes trebevicensis B I Clivina subterranea B
I Cryptops spp. B I Cylisticus convexus A
I Decumarellus sarbui B I Dendrocoelum spp. B
I Deuteraphorura mocilae B I Eucyclops subterraneus scythicus B
I Geohilus insculptus B I Geophilus insculptus A
I Habrotrocha bidens B I Habrotrocha rosa B
I Haemopis caeca B I Hahnia caeca B
I Haplophthalmus movilae B I Haplophthalmus napocensis B
I Heleobia dobrogica B I Heteromurus nitidus B
I Hyloniscus riparius A I Labidostoma motasi B
I Lepthyphantes constantinescui B I Leptotrichus pilosus B
I Marianana mihaili B I Medon dobrogicus B
I Monocyphoniscus babadagensis A I Nepa anophthalma B
I Nesticus sp. B I Niphargus stygius B
I Oncopodura vioreli B I Panagrolaimus sp. B
I Parapseudoleptomesochra italica B I Platyarthrus atanassovi A
I Platyarthrus coronatus B I Platyarthrus schoebli A
I Plusiocampa euxina B I Plusiocampa isterina B
I Pontoniphargus racovitzai B I Porcellio laevis A
I Porcellionides nitidus A I Porcellionides pruinosus A
I Protorhabditis sp. B I Pseudocandona eremita B
I Roncus ciobanmos B I Roncus dragobete B
I Symphylella sp. B I Trachelipus arcuatus A
I Trachelipus difficilis A I Trachelipus nodulosus A
I Trachelipus rathkii A I Trachelipus troglobius B
I Trachelus troglodyta B I Trichoniscus pygmaeus A
I Trophocyclops B I Tropocyclops prasinus A
I Tychobythinus n. sp. B M Lepus europaeus A
M Spermophilus citelus C C M Vulpes vulpes A
P Adonis flammea P A P Alyssum hirsutum P A
P Bombycilaena erecta P A P Buglossoides arvensis P D
P Centaurea salonitana P A P Convolvulus lineatus P A
P Coronilla scorpioides P A P Echinops ritro ssp. ruthenicus P D
P Helianthemum salicifolium C A P Iris pumila P D
P Jasminum fruticans P A P Paliurus spina-christi P D
P Satureja coerulea C A
N14 12 231 P uni

Pestera La Movile consta intr-o galerie principala de mici dimensiuni (inaltime max. 2m, latime max. 1m) pe parcursul careia exista cateva sali
mai largi si din care se desprind galerii laterale foarte inguste.
Peretii si plafonul sunt moi, indicand un inalt grad de coroziune.
Pestera are doua nivele: unul uscat reprezentat de galeria principala (~ 200m) si unul submers (~40m). In sectorul submers, prin ridicarea
plafonului deasupra nivelului apei se formeaza clopote de aer, trei la numar, in care atmosfera este puternic imbogatita in H2S si CH4 in timp
ce concentratia de O2 este foarte redusa; in aceste zone, atmosfera poate fi considerata anoxica.
Pe suprafata apei termale sulfuroase, bogata in H2S, CH4 si NH4+ plutesc pelicule microbiene alcatuite din asociatii de bacterii si fungi.
Producatorii primari sunt reprezentati de bacteriile chemolitotrofe din aceste biofilme.
Ecosistemul este remarcabil prin inalta sa biodiversitate (43 de specii de nevertebrate dintre care 32 sunt specii endemice pentru acest sit).
Speciile de organisme din pe tera La Movile, sunt specii endemice pentru acest ecosistem, unic în ara noastr , fiind astfel specii prioritare i
de interes comunitar. Ca urmare a prezen ei speciilor endemice prioritare i de inters comunitar din interiorul pe terii La Movile, aceasta se
poate constitui ca arie special de conservare.
Pe tera este închis publicului i astfel vulnerabilitatea sa este redus , aflându-se într-o stare bun de conservare.
Vulnerabilitatea sitului Obanul Mare i Pe tera La Movile rezid din faptul c în imediata sa vecin tate localnicii ora ului Mangalia
depoziteaz cantit i importante de gunoi menajer i de construc ie. În vecin tate se desf oar activit i agricole i p unat.
Aria natural Obanul Mare i Pe tera Movile a fost trecut prima dat sub regim de protec ie prin Hot rârea 26/1992 a Consiliului Local
Mangalia.
A fost declarat rezerva ie natural de interes na ional prin Legea 5/2000 privind planul de amenajare a teritoriului na ional - Sec iunea a III-a
arii protejate de interes na ional, cod de arie protejat 2371, cod pe ter 5210/15, clasa de protec ie A.
Terenul ariei protejate Obanul Mare i pe tera La Movile se afl în proprietatea Consiliului Local Mangalia conform H.C.L. 26/1992 i anexei
nr. 3 la H.C.L. 17/2000 i în administrarea Serviciului A.D.P.P. din subordinea Consiliului Local Mangalia (Consiliul Local Mangalia nr.
10.349/12.04.2006)
4.6 Documenta ie:
La aria naturala protejata Obanul Mare si pestera La Movile se refera urmatoarele acte legislative:
- Legea nr. 69/1991, art.21, Litera g, Litera r

- Legea nr. 5/12.04.2000 (Privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ional - Sec iunea III - zone protejate)
- Ordonan a de Urgen nr. 236/24.11.2000 aprobat prin Legea nr. 462/18.07.2001
- Ordin al MMGA nr. 850/11.11.2003
- Ordinul MMGA nr. 604/4.06.2005 (Pentru aprobarea Clasific rii pe terilor i a sectoarelor de pe teri - arii naturale protejate)
- Ordin al MMGA nr. 1198/25.11.2005 (Actualizarea anexelor nr. 2 – 5 ale Ordonan ei de urgen a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul
ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei s lbatice, aprobat cu modific ri i complet ri prin Legea nr.
462/2001)
si hotarari locale:
- Hot rârea Consiliului Local al Ora ului Mangalia nr. 26/05.10.1992 (Teritoriul din zona pe terii La Movile este declarat rezerva ie natural )
- Hot rârea Consiliului Local al Ora ului Mangalia nr. 21/26.05.1993 (Înfiin area unui consiliu de custozi pentru controlul accesului i activit i
de cercetare a Rezerva iei Pe tera La Movile)
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO01 Categoria I IUCN 11,29
RO01 Rezerva ie tiin ific * 11,29 2.371.-Oblanul Mare i Pe tera Movile

140 Pasunatul A 70 - 423 Depozitarea materialelor inerte(nereactive) A 20 -
421 Depozitarea deseurilor menajere A - 511 Linii electrice C 0
100 Cultivare B 10 - 400 Zone urbanizate, habitare umana A -
421 Depozitarea deseurilor menajere A - 423 Depozitarea materialelor inerte(nereactive) A 25 -
502 Drumuri, drumuri auto A 10 - 511 Linii electrice B 10 0

Contract Administrare: 47/23.02.2010, Administrator:Grupul de exploat ri subacvatice i speologice Bucure ti, str Frumoas , nr 31
0213124051, fax-0213124051 office@gess.ro, www.gess.ro
Nu exist plan de management. Este în curs de elaborare/aprobare. A fost realizat Regulamentul rezerva iei de c tre custodele rezerva iei,
Grupul de Explor ri Subacvatice i Speologice (Gess Bucure ti).
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0114_66_Alcedo_atthis.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0114_66_Cygnus_olor.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0114_66_Mla tina_Hergheliei_1_.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0114_66_Mla tina_Hergheliei_2.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0114_66_Mla tina_Hergheliei_3.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0114_66_Obanul_Mare_ i_Pe tera_Movilei_1.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0114_66_Obanul_Mare_ i_Pe tera_Movilei_2.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0114_66_Pe tera_La_Movile.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0114_66_Vedere_de_ansamblu_obane.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0114_66_Vedere_de_ansamblu_obane_2.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
K ROSCI0115 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0078 Mla tina Satchinez
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Mla tina Satchinez

N 45º 58' 32'' E 21º 6' 4'' 2.290 77 115 94 X

RO051 17 Arad
RO054 83 Timi

1355 Lutra lutra 1-2 p D
1335 Spermophilus citellus 25-30 p C B C B
1220 Emys orbicularis P C A C B
1060 Lycaena dispar P C A C A
4027 Arytrura musculus R C B C B
4013 Carabus hungaricus R A B B B
4035 Gortyna borelii lunata P B B C B
N14 45 231 P uni

Mla tinile de la Satchinez se afl la circa 25 km NV de Timi oara. Din punct de vedere geomorfologic se afl la contactul a trei câmpii cu
caractere morfologice diferite: Câmpia Timi ului, Câmpia Ving i, Câmpia Jimboliei.
Mla tinile de la Satchinez, împreun cu complexul lacustru, sunt considerate un rest al fostelor mla tini, inundate periodic, ce ocupau în trecut
cea mai mare parte a Câmpiei Banatului, se caracterizeaz prin existen a unor mla tini permanente ce alterneaz cu suprafe e ocupate de
stuf, b l i, fâne e i pâlcuride s lcii. Zona de tampon este important atât pentru protec ia rezerva iei cât i prin faptul c reprezint locul de
hr nire pentru numeroasa p s ri.
peste 100 specii de p s ri majoritatea protejate pe plan european, din care 42 specii p s ri ale locului, 93 de specii de plante acvatice i
palustre, 10 asocia ii vegetale, 875 de specii de insecte.
Efecte negative datorate activit ilor agricole : poluare sonor , eroziunile de teren în urma schimb rii destina iei terenurilor ,poluarea cu
substan e chimice,p unatul, incendierea miri tilor. Efecte negative datorate lucr rilor hidrotehnice. Impactul antropic: t ierea i incendierea
stufului, t ierea copacilor, pescuitul, vân toare i braconajul, transportul.
Situl are importan pentru protec ia i ocrotirea avifaunei, precum si a habitatelor.
Situl este în proprietatea Prim riei comunei Satchinez iar din decembrie 2005 este atribuit cu titlul de custodie Muzeului Banatului Timi oara.
4.6 Documenta ie:
Mla tinile de la Satchinez, Dan St nescu, ed. ARTPRESS,Timi oara,2005.
Rezerva ia ornitologic Satchinez, Andrei Kiss, ed.EXCELSIOR,Timi oara,2002.

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 11,93 2.740.-Mla tinile Satchinez

J061TM * ###### SATCHINEZ J061TM * ###### SATCHINEZ
120 Fertilizarea B 25 - 141 Abandonarea sistemelor pastorale B 10 -
230 Vanatoare A 70 - 403 Habitare dispersata B 2 -
503 Linii de cale ferata, TGV B 2 -
320 Mine B 5 -

Contract Administrare: 203/19.08.2010, Administrator:Muzeul Banatului Timi oara Pia a Huniade, nr 1, Loc Timisoara, jud Timi 0256 491 339,
0256 491 592, fax-0256 201 321 muzeul.banatului@yahoo.com
Custodele are obliga ia realiz rii pân la finele anului 2006 unui plan de management.
În anul 2002 a fost elaborat un plan de management în cadrul unui proiect Life.
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0116 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Molha urile C p ânei

N 46º 28' 45'' E 23º 6' 50'' 816 1389 1649 1579 X

RO063 31 Cluj
RO071 69 Alba
9410 P duri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea) 71 B C A B

4008 Triturus vulgaris ampelensis P?

A Rana temporaria P A M Cervus elaphus P A
P Agrostis canina R D P Andromeda polifolia C A
P Calluna vulgaris D P Carex curta C D
P Carex echinata C D P Carex limosa R A
P Carex magellanica R A P Carex pauciflora C D
P Carex rostrata C D P Drepanocladus sp. C D
P Drosera intermedia R A P Drosera rotundifolia C A
P Empetrum nigrum C D P Epilobium palustre R D
P Eriophorum angustifolium R D P Galium uliginosum R D
P Listera cordata R D P Melampyrum sylvaticum P D
P Nardus stricta P D P Pedicularis limnogena P A
P Pinus mugo R D P Scheuchzeria palustris R A
P Sphagnum cuspidatum C D P Sphagnum sp. C D
P Vaccinium microcarpum C D P Vaccinium uliginosum C D
P Valeriana dioica ssp. simplicifolia P A R Lacerta vivipara P A

Molha urile C p ânei reprezinta o mlastina activa, tipic oligotrofa, bombata, sentulete si mici movile, care au o vegetatie specifica oligotrofa
si inconjurata la periferie de un molidis, cu afinis si sfagnum.
Molha urile C p ânei sunt un sit reprezentativ pentru Muntii Apuseni (Mt. Capatana), deoarece este situat in zona de varf a sa, pe un loc
aproape plan, de unde in partea de vest-nord-vest pornesc doua paraie ce vor forma valea Capatanei si Valea Ursului. Situl are o vegetatie
reprezentativa pentru tinoavele oligotrofe si prezinta importanta palinologica.
Urmatoarele specii trecute la rubrica D (Other reasons) sunt specii turbicole oligotrofe tipice, caracteristice turbariilor adanci, cu depozit turbos
mai mare de 2 m: Carex pauciflora,Empetrum nigrum, Sphagnum cuspidatum, Vaccinium microcarpum, Vaccinium uliginosum.
Situl Molha urile C p ânei ar putea sa fie deteriorat prin defrisarea molidisului din zona de lagg.
Acest sit include in limitele sale rezervatia naturala de interes national Molha urile C p ânei, declarata prin Legea 5/2000.
Situl Molha urile C p ânei este inclus in reteaua de rezervatii nationale si figureaza in proprietatea statului.
4.6 Documenta ie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural + 1,50 2.16.-Molhasurile Capatanei

140 Pasunatul C 4 0 160 Managementul forestier general A 15 -
167 Exploatare fara replantare A 2 - 230 Vanatoare C 10 0
250 Luare/Indepartare de flora B 5 -
140 Pasunatul C 15 0 160 Managementul forestier general A 35 +
167 Exploatare fara replantare C 2 -

Rezerva ia natural de interes na ional Molha urile C p ânei este in custodia Direc iei Silvice Alba Iulia.
Date de contact:
Direc ia Sivic Alba Iulia
Str.Basarabiei nr.9 cod 510150
Tel 0788 522560
Mobil 0742991446 (Persoana de con
Planul de management pentru rezerva ia natural Molha urile C p ânei a fost întocmit de Direc ia Silvic Alba i a fost avizat de Academia
Român .
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0116_77_Molhasurile_Capatanei1.jpg Oprica Nicolae - APM-AB
B ROSCI0117 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Movila lui Burcel

N 46º 50' 49'' E 27º 48' 12'' 13 227 273 249 X

RO016 100 Vaslui

1335 Spermophilus citellus 2-10 i C B B B

4097 Iris aphylla ssp. hungarica R C B C C
A Bufo viridis 2-50 i A M Talpa europaea P D
P Adonis volgensis A P Allium moschatum A
P Astragalus dasyanthus A P Astragalus pseudoglaucus A
P Campanula bononiensis P D P Carex tomentosa P D
P Cephalaria transylvanica P D P Cephalaria uralensis R B
P Chamaecytisus austriacus P D P Chrysopogon gryllus R B
P Cirsium serrulatum A P Crocus reticulatus A
P Dianthus capitatus A P Echium rossicum C
P Elymus repens P D P Euphorbia agraria P D
P Festuca valesiaca P D P Filipendula vulgaris P D
P Galium octonarium D P Goniolimon besseranum P D
P Hyacinthella leucophaea A P Hypericum perforatum P D
P Inula salicina P D P Iris graminea P D
P Linum flavum P D P Medicago minima P D
P Medicago sativa ssp. falcata P D P Minuartia setacea P D
P Phlomis herba-venti ssp. pungens D P Poa bulbosa ssp. bulbosa P D
P Pulsatilla montana P D P Rosa gallica P D
P Salvia aethiopis A P Salvia austriaca P D
P Salvia nutans B P Sideritis montana P D
P Stachys recta A P Stipa lessingiana P D
P Taraxacum officinale A P Taraxacum serotinum D
P Thesium dollineri P D P Trifolium montanum P D
P Trinia multicaulis A P Verbascum lychnitis P D
P Vinca herbacea P D R Lacerta agilis C A
N14 16 231 P uni

Asezarea se caracterizeaza prin soluri de tip: cernoziom levigat (slab si mediu), caracteristic pentru reliefurile plane; cernoziom carbonatic
format pe pantele mai intens erodate; cernoziom semicarbonatic; regosoluri pe versantii cu eroziune eoliana puternica. Movila lui Burcel este o
culme de deal care se integreaza in Podisul Central Moldovenesc. Este o rezervatie stiintifica, stepica, in perimetrul careia exista numeroase
specii cu areale diferite. Analiza florei sub aspectul apartenentei speciilor la diferite bioforme, releva predominarea neta a hemicriptofitelor. In
proportie apreciabila participa si terofitele ca expresie a arididatii.
Rezervatia a fost creeata in scopul ocrotirii si conservarii unor elemente floristice pontice si panonice, multe dintre ele rare in flora Moldovei
sau chiar a tarii noastre.
Rezervatia prezinta o stare de ocrotire buna, fiind declarata rezervatie naturala botanica inca din anul 1973.
La fragmentarea terenului prin alunecari si eroziune a contribuit si omul prin extragerea unor cantitati apreciabile de nisip si piatra (cod 3.1),
iar prin pasunatul intens (cod 1.7)s-a distrus covorul ierbos.
A fost declarata rezervatie naturala in baza Deciziei nr. 220/1973 a Comitetului executiv al Consiliului Popular Judetean Vaslui si prin Decizia
nr. 129/14.10.1994 a Consiliului Judetean Vaslui.
De asemenea este inclusa in Anexa I a Legii nr. 5/2000 in pozitia 2775, avand o suprafata de 12 ha.
Proprietate comunitara.
Administratorul legal al acestei rezervatii este Primaria comunei Miclesti.
4.6 Documenta ie:
1. Dobrescu C., colab., 1982, Contribu ii floristice în rezerva ia natural "Movila lui Burcel" Micle ti (Jud. Vaslui), Culeg. St. Art. Biol. Gr d.
Bot. Ia i, t. 2, p. 211-220
2. Dobrescu C., 1971, Contribu ii la studiul paji tilor xerofile din Bazinul superior al Bârladului, An. Univ. "Al. I. Cuza", s. II, a. Biol., t. XVII, f. 1,
p. 413-424
3. Mititelu D., 1975, Flora i vegeta ia jud. Vaslui, Stud. Comunic., Muz. t. Nat. Bac u, p. 150
4. Sârbu I., tefan N., Oprea Ad., 1998, Studiul rezerva iilor naturale din jud. Vaslui, Contract CNCSIS/MEC
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 93,20 2.775.-Movila lui Burcel

409 Alte modele(tipuri) de habitare A 25 - 511 Linii electrice A 20 -
501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism B 10 - 900 Eroziunea C 10 -
400 Zone urbanizate, habitare umana A 40 -
140 Pasunatul B 25 0 150 Restructurarea detinerii terenului agricol C 10 0
430 Structuri agricole B 25 0

Primaria comunei Miclesti.
Primaria comunei Miclesti.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0117_52_Movila1.jpg Croitoru Cristian - APM-VS
ROSCI0117_52_Movila_2.jpg Croitoru Cristian - APM-VS
B ROSCI0118 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Movilele de la P ucea

N 46º 13' 37'' E 24º 20' 23'' 6 382 427 394 X

RO076 100 Sibiu
6210 * Paji ti uscate seminaturale i faciesuri cu tuf ri uri pe substrat calcaros (Festuco 90 A C A B
Brometalia)

4067 Echium russicum R C A C B
N14 55 231 P uni

În suprafaț de 6 ha., zona propus conserv un tip de habitat de importan comunitar reprezentat de o fânea cu o diversitate
biologic mare, ce con ine specii rare, vulnerabile i periclitate de plante. Aici se g se te o popula ie bine reprezentat de Echium russicum
(capul arpelui), o plant ce necesit protec ie la nivel european.
Propunerea de sit include un numar mare de specii de plante continentale/stepice si include o populatie de Echium russicum cu o densitate
ridicata, ce se afla intr-o stare de conservare excelenta. Situl este important si pentru orhidee, motiv pentru care habitatul 6210 este prioritar.
Principala amenin are sunt alunec riile de teren i rudelarizarea vegeta iei de la poalele movilelor cu specii de buruieni din culturile din
imediata apropiere.
În perioada 2005-2006 angaja ii Agen iei pentru Protec ia Mediului Sibiu cu atribu ii în domeniul protec iei naturii au desf urat o serie de
activit i în teren în colaborare cu domnul Profesor Univ. Dr. Constantin Dr gulescu din cadrul Universit ii “Lucian Blaga” din Sibiu, precum i
cu exper i în domeniul botanicii din Olanda, în urma c rora au fost inventariate i cartate 4 suprafe e de interes conservativ Natura 2000 care
au fost ulterior propuse de c tre APM Sibiu pentru desemnare ca sit de importan comunitar “Movilele de la P ucea”.
Caracteristici: situl cuprinde panta nordic a „Dealului Furcilor” de la P ucea sau „Dealul cu bulbuci”, cum mai este denumit, precum i trei
movile din apropierea acestui deal. Aceast arie este situat la aproximativ 7 km nord de municipiul Media , în centrul Podi ului
Transilvaniei, i apar ine de satul P ucea, comuna Bl jel, jude ul Sibiu. Dealul este situat pe direc ia nord-sud, având o altitudine medie de
cca 430 m, iar cele trei movile în partea nord-vestic a dealului, fiind desp r ite de drumul comunal Bl jel- Române ti. Situl Natura 2000
conserv habitatului de interes comunitar 6210* - Paji ti uscate seminaturale i faciesuri cu tuf ri uri pe substrat calcaros (Festuco-
Brometalia), cu o acoperire evaluat la 90% din suprafa a total a sitului Natura 2000, precum i în prezen a speciei Echium russicum J.F.
Gmel., o cormofit a c rui efectiv popula ional a fost apreciat în jurul la 150 de indivizi.
În cadrul sitului Natura 2000 se reg sesc de asemenea i urm toarele 14 specii de plante cuprinse în Lista Ro ie elaborat de Dihoru i col.:
Prunus tenella Batsch (LR*, V); Astragalus dasyanthus Pall (LR, R); Chamaecytisus ratisbonensis (Schaff.) Rothm (LR, R); Lathyrus
transsilvanicus (Spr.) Rchb. (LR, R); Mercurialis ovata Sternb. et Hoppe (LR, R); Dictamnus albus L. (LR, R); Peucedanum officinale L. (LR,
R); Salvia transsilvanica Schur (LR, R); Fritillaria orientalis Adams (LR, V/R);
Phleum hirsutum Honckeny (LR, R);Gymnadenia conopsea (L) R.Br. (LR, R);
Listera ovata (L) R.Br. (LR, R); Orchis militaris L. (LR, R); Orchis ustulata L. (LR, R); (* LR – „Lista Ro ie a plantelor superioare din România”,
elaborat de Olteanu i col. i publicat în 1994, R - specie rar , V - specie vulnerabil , V/R - specie vulnerabil /rar ;)
Proprietate privat a unor persoane fizice.
4.6 Documenta ie:
Dr gulescu Constantin, 2003,Cormoflora jude ului Sibiu, Editura Pelicanus, Bra ov;
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


102 Cosire/Taiere C +
100 Cultivare C 0 102 Cosire/Taiere A 0
110 Utilizarea pesticidelor C - 120 Fertilizarea C 0
140 Pasunatul C +

Contract Administrare: 32/22.02.2010, Administrator:APM SIBIU Sibiu, str. Hipodromului, nr 2A, jud.Sibiu 0269/ 422653
Movilele de la P ucea a fost preluat în custodie de c tre APM Sibiu, prin conven ia nr.32/22.02.2010.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0118_63_Movilele_de_la_Pacea.jpg Petrescu Mihai - APM-SB
B ROSCI0119 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Muntele Mare

N 46º 28' 50'' E 23º 14' 8'' 1.654 1518 1840 1726 X

RO063 25 Cluj
RO071 75 Alba
4060 Tuf ri uri alpine i boreale 0,001 B B B B


A Rana temporaria P D P Arnica montana P A
P Campanula patula ssp. abietina P D P Carex magellanica P D
P Carex rostrata P D P Deschampsia cespitosa P D
P Drosera rotundifolia P A P Eriophorum vaginatum P D
P Festuca nigrescens C D P Juniperus communis ssp. alpina P D
P Ligusticum mutellina P D P Nardus stricta C D
P Phleum alpinum ssp. alpinum P D P Ranunculus serbicus R D
P Scorzonera purpurea ssp. rosea P D P Viola declinata P D

În acest sit nu exista decat elemente montane si cateva specii subalpine, fara a alcatui insa un etaj subalpin tipic, ca in masivul Vladeasa si
pe varful Cucurbata din Muntii Bihorului.
Nu exista elemente xerofile i termofile.
Situl se remarc prin valoarea conservativ mare a habitatelor de p dure i paji tilor montane, dar i prin prezen a unor specii de p s ri ce se
reg sesc în anexa I din Directiva P s ri.
În ultimii ani se înregistreaz o cre tere alarmant a ac iunilor ilegale de defri are, cu cosecin e negative asupra echilibrului ecologic din
zon . La acestea se mai semnaleaz i ac iuni de braconaj, efectele neputând fi deocamdat apreciate.
Pe partea din acest sit ce intr pe teritoriul jude ul Cluj, nu a fost desmnat nici o arie protejat de interes jude ean sau na ional.
5%- p durea este în propietatea Ocolului Silvic Turda
15%- p une este în propietatea Consiliului Local B i oara
80%- p une predat la ISJ Alba
4.6 Documenta ie:
Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Cluj -harti, modificata ulterior in urma aplicarii Legii 18/1991;
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


160 Managementul forestier general A 26 + 167 Exploatare fara replantare A 2 -
230 Vanatoare B 12 - 250 Luare/Indepartare de flora C 12 -
140 Pasunatul B 20 0 140 Pasunatul C 20 +
730 Manevre militare B 10 -
230 Vanatoare B 10 - 240 Luare / Indepartare de fauna B 20 -

- Regia Na ional a P durilor, Direc ia Silvic Cluj, Ocolul Silvic Turda;
- propietate comunal - administra ia public local a Comunei B i oara
1) Amenajamente silvice, Direc ia Silvic Cluj, Ocolul Silvic Turda 2) Amenajamente silvice p duri private 3) Plan de Urbanism, Comuna
B i oara
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0120 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Muntele Tâmpa

N 45º 38' 15'' E 25º 36' 5'' 214 586 947 766 X X

RO072 100 Bra ov
91V0 P duri dacice de fag (Symphyto-Fagion) 10 B C C B
9180 * P duri din Tilio-Acerion pe versan i abrup i, grohoti uri i ravene 0,2 B C C B

1193 Bombina variegata RC D

1902 Cypripedium calceolus V D
1689 Dracocephalum austriacum R C B B B
4097 Iris aphylla ssp. hungarica RC C B C B
I Sitona languidus P D I Sitona lepidus P D
I Sitona lineatus P D I Sitona striatellus P D
I Zacladus geranii P D P Aristolochia lutea RC A
P Campanula carpatica C A P Cephalanthera damasonium C A
P Cephalanthera longifolia RC A P Cephalanthera rubra R A
P Dactylorhiza sambucina R A P Daphne blagayana RC A
P Dianthus spiculifolius RC A P Dictamnus albus R A
P Epipactis atrorubens RC A P Epipactis helleborine RC A
P Fritillaria orientalis RC A P Galanthus nivalis C A
P Gentiana cruciata ssp. phlogifolia RC A P Narcissus poeticus ssp. radiiflorus R A
P Neottia nidus-avis C A P Platanthera bifolia RC A
P Poa badensis RC A P Sempervivum marmoreum RC A
P Silene nutans ssp. dubia RC A P Sorbus graeca RC A
P Spiraea crenata RC A P Taxus baccata R A
P Thymus comosus RC A P Waldsteinia geoides R A
R Lacerta viridis P C R Vipera berus P A

Muntele Tampa reprezinta partea nord-estica a muntilor Poienii Brasov, prelungita pana in interiorul orasului.Temperatura medie anuala este
cuprinsa intre 6-8g.Reteaua hidrografica este formata din paraie cu caracter intermitent. Se remarca aparitia unor izvoare bogate in special in
partea inferioara a masivului.Vegetatia este formata predominant din padure, care este constituita din fag, carpen, frasin, artar, molid, pin si
larice. Printre tufari uri se întâlnesc plante ca : bibilica, papucul doamnei, stânjenelul si crucea voinicului.P tura erbacee este constituit din
flora de mull: Asperulla odorata, Galium schultesii, Asarum europaeum, etc.Specia Dracocephalum austriacum este o specie foarte rar care
a fost g sit în anul 1883 J.Romer , i introdus în ierbarul Facult ii de Silvicultur i Exploat ri Forestiere.Timp de un secol nu a mai fost
reg sit.Abia în anul 1994 a fost g sit i colectat de un student Mârzac Gheorghe-momentan nu se tie dac au mai r mas exemplare din
aceast specie.Un interes deosebit îl prezint versantul sud-estic unde apare o insula de vegetatie de stepa.Lumea animala este bogata si
variata, identificandu-se 17 specii rare sau foarte rare de viespi
Muntele Tampa prezinta o importanta deosebita datorita prezentei padurilor de tipul Asperulo-Fagetum.Deasemenea, flora si fauna existente
in zona, prezinta o importanta ecologica si biologica, mai ales prin prezenta speciilor: Cypripedium calceolus (papucul doamnei-nereg sit ) la
plante si Ursus arctos (urs brun) la mamifere.
Important peisagistic i de recreere
Practicarea in mare masura a turismului necontrolat.Distrugerea covorului vegetal, a arbu tilor si arborilor prin aprinderea de focuri si mai
ales nesupravegherea si nestingerea acestora.Distrugerea zonei cu vegetatie stepica prin pasunatul intensiv, ilegal .Depozitarea deseurilor si
aruncarea gunoaielor intamplatoare de catre turisti si recoltatul abuziv al plantelor rare sau declarate monumente ale naturii.
Tendin a de construc ii pe versantul sudic al Tâmpei.
Decretul 949-1962
Legea 5/2000
Este proprietate privat , revendicat de c tre Prim ria Bra ov.
Este în administrarea Regiei Publice Locale a P durilor Kronstadt R.A.
4.6 Documenta ie:
CMN Documentation BV 012 Tampa Vasile Ciocârlan – „ Flora ilustrat a României „ – Ed. Ceres-Bucure ti,2000 Prof. Dr. Ing. Marius Danciu
–Facultatea de Silvicultur i Exploat ri Forestiere.
INSTITUTUL DE GEOGRAFIE:ZONELE NATURALE PROTEJATE DIN JUDE UL BRA OV 1999

COLECTIV DE AUTORI:DR. ADRIAN CIOACA,DR. MIHAELA DINU,DR. ELENA NICULESCU
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 92,16 2.255.-Muntele Tâmpa

J049BV * ###### TAMPA
690 Alte impacte determinate de turism si recreere B 90 - 140 Pasunatul B 5 -
180 Incendiere A 0,1 - 250 Luare/Indepartare de flora A 10 -
250 Luare/Indepartare de flora A 50 -
401 Urbanizare continua A 30 - 421 Depozitarea deseurilor menajere B 15 -

M.Tâmpa este luat în custodie de c tre RNP-Direc ia Silvic Bra ov din 2004
are plan de management
7. HARTA SITULUI
G ROSCI0121 200612 201101 200706 200812

1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Muntele Vulcan

N 46º 14' 17'' E 22º 57' 47'' 100 852 1268 1125 X

RO071 14 Alba
RO053 86 Hunedoara


2186 Syringa josikaea R B B A B
M Capreolus capreolus C D M Felis silvestris C C
M Martes martes C C P Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum R B
P Campanula kladniana R B P Cardamine glanduligera R B
P Silene nutans ssp. dubia R B P Sorbus dacica R B
P Taxus baccata R A
N14 15 231 P uni

Muntele Vulcan are aspectul unui masiv muntos izolat i este format din calcare recifale jurasice albe, resturi ale unei klipe de calcar
înc lecat de forma iuni geologice mai noi ce apar in Cretacicului inferior. Klipa calcaroas are caracter recifal zoogen-coraligen, textur în
bancuri calcaroase masive, stratificate, de culoare g lbui-cenu ie, cu numeroase resturi organice aglutinate printr-un ciment calcaros
recristalizat. În unele din aceste calcare se g sesc numeroase urme de fosile(caracteristice pentru fauna de corali) care au generat straturi
uria e în m rile calde ale Mezozoicului. Bulzul calcaros al Vulcanului se înal cu aprox. 300 m fa de formele de relief din jur i este acoperit
în bun parte de calcare gola e, conuri de grohoti , iar spre periferie prezint câteva doline cu forma caracteristic de pâlnie bine conturat .
Vegeta ia masivului Vulcan este predominat de f gete pure(Phyllitidi-Fagetum) sau cu disemina ii de brad. Pe vârful stâncos vegeteaz
exemplare sporadice de molid(Picea excelsa) i tis (Taxus baccata); pe versan ii abrup i dinspre S i SE(par ial gola i) apar specii saxicole i
cenoze ca: Seslerietum rigidae, Festucetum glaucae.
În inventarul floristic al zonei au fost înscrise peste 435 specii, din care 18 sunt specii alpine i montane: Aster alpinus(ochiul boului), Achillea
taracetifolia(alpina), Atragene alpina, Aconitum paniculatum, Doronicum columnae, Pedicularis verticillata, Poa alpina, Rannunculus
creophyllus, Saxifraga ascendens, Saxifraga aizoon, etc.
Muntele Vulcan ad poste te 11 specii dintre endemismele dacice i carpatice, o specie care figureaz pe Lista Ro ie a vertebratelor din
România(Capreolus capreolus) i o specie din lista plantelor rare(Syringa josikaea).
Enclavele situate la vestul peretelui stâncos sunt folosite de c tre localnici ca fâne e sau pentru p unat. Se practic alpinismul,partea estic
a Muntelui Vulcan, în zona stânc riilor, are trasee pitonate.
Situa ia proprietarilor de la Muntele Vulcan: 58,36% proprietatea Statului Român - Direc iile Silvice Hunedoara i Alba prin Ocolul Silvic Brad-
33,72% i Ocolul Silvic Câmpeni-26,64%; 35,19% proprietatea Prim riei Buce ; 6,45% propriet i ale locuitorilor din satele i c tunele
comunei Buce . Conform informa iilor primite de la Direc ia Silvic Alba, suprafa a din acest jude este solicitat în baza Legii 247/2005 de
composesoratul Abrud Sat Dusu, iar documenta ia ce sus ine dreptul de proprietate este depus la Comisia Jude ean Alba de fond funciar
pentru solu ionare.
4.6 Documenta ie:
Amenajamentul silvic(O.S. Brad)
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 90,59 2.514.-Muntele Vulcan

J047HD * ###### VULCAN
102 Cosire/Taiere C 10 0 230 Vanatoare C 0
501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism C 0 624 Drumetii montane, alpinism, speologie. B 0
102 Cosire/Taiere B 0 140 Pasunatul B 0
160 Managementul forestier general B + 301 Cariere C -
502 Drumuri, drumuri auto C 0 512 Conducte C 0
608 Locuri de campare si zone de parcare pentru C 0
rulote

Custode: Direc ia Silvic Deva din cadrul Regiei Na ionale a P durilor Romsilva;
Tel. 0254225199, 219746, 224649
Fax: 0254222481, 224599
e-mail: office@silvahd.ro
Persoan responsabil : ing. Ognean Eugen
Custodele rezerva iei naturale Muntele Vulcan a depus la Academia Român Regulamentul i Planul de management al ariei naturale protejate
în vederea aviz rii.
7. HARTA SITULUI
K ROSCI0122 200612 201101 200706 200812

1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Mun ii F g ra

N 45º 31' 40'' E 24º 44' 29'' 198.618 347 2526 1407 X

RO076 13 Sibiu
RO072 22 Bra ov
RO031 54 Arge
RO045 11 Vâlcea
6150 Paji ti boreale i alpine pe substrat silicios 0,1 B B B B
6230 * Paji ti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase 0,01 A A A A
alpin
9110 P duri de fag de tip Luzulo-Fagetum 10,9 A B B A
9130 P duri de fag de tip Asperulo-Fagetum 0,9 B C A B
Salicion albae)
9410 P duri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea) 21,3 A B A A
3220 Vegeta ie herbacee de pe malurile râurilor montane 3 A B B B
91V0 P duri dacice de fag (Symphyto-Fagion) 36 A B B A
4080 Tuf ri uri cu specii sub-arctice de salix 0,01 B A B B
7240 * Forma iuni pioniere alpine din Caricion bicoloris-atrofuscae 0,01 A A A A
8220 Versan i stânco i cu vegeta ie chasmofitic pe roci silicioase 0,01 A A A A
9150 P duri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion 0,1 B C B B
9180 * P duri din Tilio-Acerion pe versan i abrup i, grohoti uri i ravene 0,2 B B A B
8110 Grohoti uri silicioase din etajul montan pân în cel alpin (Androsacetalia alpinae i 1 B A B B
8120 Grohoti uri calcaroase i de isturi calcaroase din etajul montan pân în cel alpin 0,05 C B B B
6170 Paji ti calcifile alpine i subalpine 1 B C B B
8210 Versan i stânco i cu vegeta ie chasmofitic pe roci calcaroase 0,001 B C B B
91Q0 P duri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros 0,001 C C B B
8310 Pe teri în care accesul publicului este interzis 0,1 D

1352 Canis lupus C B B C B
1354 Ursus arctos P C B B C B
1361 Lynx lynx P B B C B
1166 Triturus cristatus P?
2001 Triturus montandoni R C B B B
2484 Eudontomyzon mariae P?
1138 Barbus meridionalis RC RC C C C C
1163 Cottus gobio C B B C B
1087 Rosalia alpina R B B C B
1089 Morimus funereus R C B C B
1084 Osmoderma eremita R C B C B
1927 Stephanopachys substriatus R B B C B
4012 Carabus hampei V D
1037 Ophiogomphus cecilia P A B C B
4054 Pholidoptera transsylvanica R C B A B
4057 Chilostoma banaticum R B A A C
1065 Euphydryas aurinia C B B C B
1060 Lycaena dispar R B B C B
1014 Vertigo angustior R C B C B
4122 Poa granitica ssp. disparilis R A B A B
1393 Drepanocladus vernicosus R B B C B
1389 Meesia longiseta R A B C B
A Bufo bufo V A A Bufo viridis R A
A Hyla arborea R A A Rana arvalis V A
A Rana dalmatina R A A Rana temporaria C A
A Salamandra salamandra R A A Triturus vulgaris C A
F Lota lota R A F Thymallus thymallus R A
I Erebia sudetica R C I Parnassius mnemosyne R C
I Uvarovitettix transsylvanicus RC C M Arvicola terrestris R A
M Capreolus capreolus C A M Cervus elaphus R A
M Chionomys nivalis V A M Crocidura suaveolens R A
M Eliomys quercinus V A M Felis silvestris R A
M Muscardinus avellanarius C A M Myoxus glis R A
M Neomys anomalus R A M Neomys fodiens R A
M Nyctalus noctula R C M Rupicapra rupicapra R A
M Sorex alpinus R A P Achillea oxyloba ssp. schurii R C
P Aconitum moldavicum R D P Aconitum napellus ssp. firmum V D
P Aconitum toxicum B P Adenostyles alliariae ssp. hybrida R A
P Aethionema saxatile P? A P Agrostis alpina R A
P Agrostis vinealis R A P Allium schoenoprasum ssp. sibiricum R A
P Allium victorialis R A P Alopecurus pratensis ssp. laguriformis R B
P Androsace arachnoidea P? B P Androsace chamaejasme V A
P Androsace obtusifolia R A P Anemone narcissiflora R D
P Angelica archangelica R D P Anthemis carpatica P D
P Anthemis carpatica ssp. pyrethriformis R B P Anthemis macrantha R A
P Aquilegia nigricans V D P Aquilegia transsilvanica R D
P Arabis soyeri ssp. subcoriacaea R A P Arenaria biflora R D
P Armeria barcensis R C P Arnica montana R C
P Artemisia eriantha R C P Astragalus alpinus V D
P Astragalus australis V D P Athamanta turbith ssp. hungarica R D
P Botrychium matricariifolium P? A P Botrychium multifidum V D
P Callianthemum coriandrifolium V D P Campanula carpatica R B
P Campanula rotundifolia ssp. polymorpha P B P Campanula transsilvanica V A
P Cardamine resedifolia R A P Cardaminopsis neglecta R A
P Carex atrata ssp. aterrima R A P Carex brachystachys R A
P Carex brunnescens R A P Carex capillaris R A
P Carex firma R A P Carex fuliginosa R A
P Carex limosa R A P Carex parviflora R A
P Carex strigosa R A P Centaurea kotschyana R A
P Cephalanthera longifolia R D P Cerastium arvense ssp. lerchenfeldianum R A
P Cerastium fontanum ssp. macrocarpum P? A P Cerinthe glabra P? A
P Cetraria oakesiana V C P Chrysosplenium alpinum R A
P Conioselinum tataricum P? A P Crepis conyzifolia R A
P Dactylorhiza maculata ssp. transsilvanica R A P Dactylorhiza majalis R D
P Dactylorhiza sambucina R D P Dianthus banaticus V B
P Dianthus barbatus ssp. compactus R A P Dianthus carthusianorum P A
P Dianthus spiculifolius R D P Dianthus superbus ssp. alpestris R A
P Dianthus tenuifolius R D P Draba fladnizensis P? A
P Draba lasiocarpa P? A P Drosera rotundifolia R A
P Epilobium alsinifolium R A P Epilobium anagallidifolium R A
P Epilobium nutans R A P Epipactis atrorubens P? A
P Epipactis helleborine R D P Epipactis microphylla P? A
P Epipogium aphyllum P? A P Erigeron alpinus R A
P Erigeron atticus P? A P Erigeron uniflorus R A
P Eritrichium nanum ssp. jankae R B P Festuca amethystina R A
P Festuca bucegiensis R A P Festuca carpatica R B
P Festuca nitida ssp. flaccida R D P Galanthus nivalis R C
P Galium pumilum R A P Gentiana cruciata ssp. phlogifolia R B
P Gentiana lutea V C P Geum reptans R A
P Grimmia teretinervis V C P Gymnadenia conopsea R A
P Helictotrichon decorum R B P Heracleum palmatum R B
P Heracleum sphondylium ssp. transsilvanicu P B P Hesperis matronalis ssp. candida R B
P Hesperis matronalis ssp. cladotricha R A P Hieracium negoiense R B
P Hieracium silesiacum R B P Juncus filiformis R A
P Juncus trifidus P D P Juncus triglumis R A
P Knautia drymeia P? A P Kobresia myosuroides R A
P Larix decidua ssp. carpatica R C P Larix decidua ssp. polonica R A
P Leucanthemopsis alpina ssp. alpina R A P Ligularia glauca R D
P Linum perenne ssp. extraaxillare R D P Lloydia serotina R A
P Loiseleuria procumbens R A P Lomatogonium carinthiacum P? A
P Lonicera caerulea R A P Lycopodium annotinum R C
P Lycopodium clavatum C C P Lycopodium complanatum V C
P Lycopodium selago R C P Lysimachia nemorum P? A
P Melampyrum saxosum R B P Minuartia austriaca R D
P Minuartia hirsuta ssp. frutescens R A P Minuartia laricifolia V D
P Nigritella nigra P? A P Nigritella nigra ssp. rubra V A
P Onobrychis montana R A P Onobrychis montana ssp. transsilvanica R D
P Orchis coriophora R D P Orchis morio R D
P Orchis palustris ssp. elegans R D P Orchis ustulata R D
P Oxytropis campestris P? A P Oxytropis carpatica R B
P Papaver alpinum R B P Papaver pyrenaicum ssp. corona-sancti-ste R B
P Pedicularis baumgartenii P? B P Pedicularis oederi P D
P Phyteuma spicatum P? A P Phyteuma vagneri R B
P Pinguicula alpina R A P Pinguicula vulgaris R A
P Pinus cembra R D P Pinus mugo R D
P Plantago gentianoides R A P Platanthera chlorantha P? A
P Pleurospermum austriacum R A P Poa badensis R A
P Poa cenisia ssp. contracta R A P Poa granitica R A
P Poa laxa P B P Poa laxa ssp. pruinosa R B
P Poa remota R A P Primula farinosa V A
P Primula minima P D P Pseudorchis albida R A
P Pulsatilla montana R D P Ranunculus alpestris R A
P Ranunculus glacialis V A P Ranunculus thora R A
P Rhodiola rosea R D P Rhododendron myrtifolium R D
P Rumex arifolius R D P Rumex scutatus R A
P Sagina saginoides R A P Salix alpina R A
P Salix aurita R A P Salix hastata R A
P Salix retusa R A P Salix rosmarinifolia R D
P Salix starkeana P? A P Saussurea discolor R A
P Saxifraga androsacea R D P Saxifraga bryoides V D
P Saxifraga carpatica R A P Saxifraga exarata ssp. moschata P D
P Saxifraga oppositifolia R A P Saxifraga retusa R A
P Scabiosa lucida ssp. barbata R B P Scrophularia heterophylla ssp. laciniata R A
P Sedum telephium ssp. fabaria R A P Sempervivum montanum R A
P Senecio rivularis R A P Sesleria rigida ssp. haynaldiana R D
P Silene lerchenfeldiana R A P Silene zawadzkii P B
P Spiranthes spiralis P? A P Symphyandra wanneri R A
P Symphytum cordatum P B P Tanacetum macrophyllum R A
P Thymus bihoriensis R B P Thymus pulcherrimus R B
P Tofieldia calyculata R A P Trifolium spadiceum R A
P Trisetum alpestre R A P Trisetum macrotrichum R B
P Trollius europaeus ssp. europaeus R A P Vaccinium oxycoccos P? A
P Veronica alpina R A P Veronica aphylla R A
P Veronica bachofenii R A P Veronica baumgartenii R A
P Veronica fruticans R A P Viola alpina R A
P Viola palustris R A R Anguis fragilis R A
R Coronella austriaca V A R Elaphe longissima R A
R Lacerta agilis C C R Lacerta viridis V C
R Podarcis muralis C A R Sabanejewia romanica R A
R Vipera berus C A

Situl se afla in zona biogeografica alpina, forma de relief predominanta fiind muntele.
Habitatele sunt foarte variate, incepand cu cele de lunca (aninisuri, salcete batrane –cu suprafete in mare parte continue si compacte), fanete,
tufarisuri, ecosisteme forestiere, alpine si subalpine. Flora este bine reprezentata fiind inregistrate peste 900 specii de plante, diversitatea
floristica cea mai mare se observa in fanetele umede – peste 450 specii
Situl propus include cel mai înalt i s lbatic sector al Carpa ilor Române ti, cu una dintre cele mai mari extensii ale reliefului glaciar i
periglaciar, cu o vast suit de unit i peisagistice unice, cu condi ii ecologice specifice ca urmare a diversit ii geologice, pedologice i
climatice reflectate în biodiversitatea foarte ridicat a acestei zone. În acest masiv
muntos se afl fragmente reprezentative de p duri naturale virgine i cvasivirgine - ast zi practic disp rute din Europa - care polarizeaz o
diversitate biologic terestr deosebit , constituind o avu ie na ional inestimabil .
Mun ii F g ra ofer habitate excelente pentru popula ii viabile de urs, lup, râs i capr neagr .
De pe teritoriul sitului propus a fost capturat o femel de capr neagr apreciat ca fiind cel mai mare exemplar din lume - 126 puncte CIC
(1993 - Valea Arp el, jud. Sibiu). Tot aici a fost capturat un exemplar de lup cotat ca record mondial (1978 - Valea Arp el, jud. Sibiu).
Cerbul, prezent atât în zona împ durit cât i în golul alpin, bonc ne te în acest masiv muntos la cea mai mare altitudine din Carpa ii
României – aua Netedu (2200 m).
Asezarile umane stabile pe teritoriul Muntilor Fagaras nu exista decat la poaleleacestora, in general situate sub curba de nivel de 900
m.Asadar , gradul de antropizare al arealului montan este redus, singurle activitati umane care afecteaza cadrul natural sunt , cresterea
animalelor, exploatarea lemnului si turismul.
Turismul de tranzit s-a dezvoltat odata cu contruirea Lacului de acumulare Vidraru si modernizarea arterei rutiere DN 7C, cunoscuta sub
numele de Transfagarasan.Aceasta forma de turism se practica numai in sezonul cad, peroada iunie-septembrie, din cauza cantitatilor mari
de zapada ce se acumuleaza in sezonul hivernal si a avalanselor care se produc de obicei in amonte de Piscul Negru, blocand soseaua
transalpina.
In punctul Piscul Negru s-au construit in ultimii ani mai multa constructii cu destinatie turistica, dar fara a respecta normele in vigoare privind
disciplina in constructii si cele ale protectiei mediului (nu exista plan de urbanism zonal, nu se respecta gradul de ocupare al terenului, nu
exista retea de canalizare pentru apele reziduale sau puncte de colectare ecologica a deseurilor menajere).De asemenea, nu s-au respectat
prevederile de construire privind procentul de ocupare si coieficientul de utilizare a terenului.
Pentru acest sit au fost realizate studiile de fundamentare tiin ific în vederea declar rii Mun ilor F g ra ca Parc Na ional.
In prezent în interiorul acestei propuneri de sit Natura 2000 se afl mai multe arii protejate dintre care amintim rezerva iile Golul alpin al
Mun ilor F g ra cuprins între Suru i Podragu, Golul alpin Moldoveanu-Capra, Valea Bâlii, Valea Vâlsanului, Arp el, etc.
21,4% din suprafa a sitului propus se afl în proprietatea statului român i 78,6% în proprietate privat . Propunerea Mun ii F g ra se întinde
pe teritoriul administrativ al 23 comune din jude ele Arge , Bra ov, Sibiu i Vâlcea. Pe judetul Brasov, din totalul fondului forestier de cca
19.000 ha , 10% este in proprietate de stat adm de OS Fagaras, restul de 90% fiind in propr particulara, administrata de OS Padurile Sincii si
OS Codrii Fagarasului. Restul suprafetei din jud Brasov, este pasune, faneata, gol alpin,etc (cca 23.000 ha)fiind proprietate particulara si in
mai mica masura propr de stat. Parte din propr de stat este in procedura de retrocedare cf L247/2005. SITUATIA CU SUPRAFETELE DE
PADURE PE TIPUL DE PROPRIETATE DIN Parcul National Fagaras zona Valcea : Primaria Talmaciu = 184,4 ha, UP III Caineni, UA 1-6,
UA71-81, UA 111-114 Obstea Greblesti = 6215,5 ha, UP III Caineni, UP IV Boia Mica . UA 7-32, UA 53-78 Obstea Cainenii Mici = 552 ha, UP
IV Boia Mica , UA 37-49 Obstea Boisoara= 1774,3, UP V Boia Mare, UA 1-34 ; UA 57-75 ; UA78-80 ; ?UA 48-56 ? este revendicat de Obste
in prezent. Obstea Grohotis = 18,2 ha, UP V Boia Mare Obsea Spiru Podeni = 72,7 ha UPV Boia MareUA 46-47 Total suprafata privata =
8817,1 ha Procentaj din suprafata totala – 83% proprietate privata Directia Silvica Valcea (total suprafata padure de stat) = 1280,5 ha –
Procentaj din suprafata totala – 17% proprietate de stat cu mentiunea ca o mare parte din suprafata de padure de stat este revendicata in
prezent de proprietari privati . TOTAL SUPRAFATA parc in judetul Valcea = 10097,6 ha
4.6 Documenta ie:
1. Bertel, Bruun si colab., Hamlyn Guide- Pasarile din Romania si Europa- Determinator ilustrat, versiunea romaneasca Dan Munteanu,
S.O.R.,1999, Octopus Publishing Group Ltd. ;
2. Beldie, Al., 1967, Endemismele si elementele dacice din flora Carpatilor Romaniei, Com. bot. Bucuresti;
3. Cartea Rosie a Vertebratelor din Romania, Academia Romana, Muzeul National de Istorie Naturala Grigore Antipa, Bucuresti, 2005;
4. Cilievici, E., 1975, Ocrotirea naturii in judetul Sibiu, Sibiu
5. Csuros, St., 1953, Contributii la studiul vegetatiei alpine din Muntii Fagarasului, Bul. st. sect. st. biol.,agron., geol. si geogr. Bucuresti, V, 2;
6. Dragulescu, C., 1995, Situatia actuala a rezervatiilor naturale din judetul Sibiu, Com. si ref. Muzeul de St. nat. Ploiesti;
7. Dragulescu, C., !996, Vegetatia din circul glaciar Balea (Muntii Fagarasului),St. si cerc. st. nat. Muz. Bistrita, 2;
8. Dragulescu, C., 1996, Die rote Liste der Kormophyten im Hermanstadter Kreis (Siebenburgen ), Staphia., Linz, 45;
9. Dragulescu, C., 1999, Flora si vegetatia circului glaciar Arpasel (Muntii Fagarasului), Argenssis. St. si com. ser. St. nat. Muz. Jud. Arges,
Pitesti, VIII;
10. Dragulescu, C., 2000, Specii rare si disparute din flora Transilvaniei meridionale, Lucr. Celei de a 5-a Conferinta nationale pentru protectia
mediului, Brasov;
11. Dragulescu, C., 2000, The flora of the Balea glacial circus (Fagaras Mountains), Acta oecologica, vol. VII, nr. 1-2, Univ. Lucian Blaga din
Sibiu;
12. Dragulescu, C., 2003, Cormoflora judetului Sibiu, Editura Pelecanus, Brasov
13. Ecotur Sibiu, 1996, Arii Naturale Protejate in Judetul Sibiu, 1996 ;
14. Grimmett, R.,F.,A., Jones, T., A., 1989, Important bird areas in Europe, Cambridge;
15. Lup, Lucian, 2004, Data regarding the bat communities (Mammalia Chiroptera) from abandoned mines roosts in Sibiu County, Acta
oecologica, vol. XI, 1-2;
16. Negrean, G., Lista rosie a plantelor din Romania (Tracheophyta);
17. Popescu, A., Sanda, V., 1990, Vegetatia grohotisurilor si bolovanisurilor (Clasa Thlaspietea rotundifolii Br.-Bl.26) din Carpatii Romaniei,
St. si cerc. biol. ser. biol. veget., Bucuresti;
18. Puscaru- Soroceanu, Evdochia si colab. , 1963, Pasunile si fanetele din Republica Populara Romana,Edit. Acad. Bucuresti;
19. Puscaru- Soroceanu, Evdochia, Puscaru, D., 1969, Asociatiile pajistilor alpine din Muntii Fagarasului sub aspect fitogeografic si a valorii
lor productive, Com. bot. Bucuresti, XI;
20. Puscaru-Soroceanu, E., Csuros, S., Puscaru, D. & Popova-Cucu, 1981, Die Vegetation der Wiesen des Fagaras- Gebirge ,(
Phytocoenologia ), Stuttgart
21. Resmerita, I. Si colab.,1977, Caracterizarea areal-ecologica si floristica a pajistilor din alpinul Carpatilor romanesti, Com. bot. Bucuresti;
22. Sanda, V., Popescu , A., 1995,Caracterizarea unitatilor de vegetatie din Masivul Fagaras, Naturalia- St. si cercetari Pitesti;
23. Schneider-Binder, Erika, Voik, W., 1977, Privire generala asupra vegetatiei crapaturilor de stanci (Asplenietea rupestris Br.-Bl. 1934) din
Carpatii Romaniei, Com. bot. Bucuresti;
24. Schneider-Binder, Erika, Voik, W.,1979, Asociatiile din clasa Salicetea herbaceae Br.-Bl. 1947 in Carpatii Meridionali cu privire speciala
asupra celor din Muntii Fagarasului, St. si com. Muz. Brukenthal Sibiu, St. nat.,23;
25. Voik, W., Schneider-Binder, Erika, 1978, Cercetari asupra asociatiilor de grohotisuri ( Thlaspietea rotundifolii Br.-Bl. 1926) din etajul alpin
al Muntilor Fagaras, St. si com. Muz. Brukenthal Sibiu, St. nat. , 22;
26. ***Lista Rosie a Cormofitelor din judetul Sibiu, H.C.J. nr. 64/2004;
27. ***CMN- Documentation SB006 - Rezervatia zoologica si botanica Valea Arpaselului;
28. ***Amenajamente silvice;
29. ***Amenajamente de pajisti;
30. ***The Red List of vascular plants from Romanian grasslands (Tracheophyta), Grasslands of Romania, Final report on National
Grasslands, Inventory 2000-2003, Annex 4;
31. ***Studiu de documentare stiintifica privind declararea ariei protejate Parcul National Fagaras, 2004, INCDT Bucuresti;
32. Ioan Ghira, Marton Venczel, S
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO02 Parc na ional * 0,00 M-Piatra Craiului
RO03 Monument al naturii + 0,00 2.115.-Lacul Jgheburoasa
RO03 Monument al naturii + 0,00 2.117.-Lacul Hârtop II
RO03 Monument al naturii + 0,00 2.118.-Lacul Hârtop V
RO03 Monument al naturii + 0,00 2.119.-Lacul M n stirii
RO03 Monument al naturii + 0,00 2.120.-Lacul Valea Rea
RO03 Monument al naturii + 0,00 2.121.-Lacul Buda
RO03 Monument al naturii + 0,00 2.123.-Lacul Sc ri oara Galben
RO03 Monument al naturii + 0,16 2.133.-Lacul Iezer
RO03 Monument al naturii + 0,00 2.784.-Avenul Piciorul Boului
RO04 Rezerva ie natural + 2,05 2.105.-Golul alpin Moldoveanu - Capra
RO04 Rezerva ie natural + 0,02 2.106.-Pe tera de la Piscul Negru
RO04 Rezerva ie natural + 0,00 2.113.-Lacul Iezer
RO04 Rezerva ie natural + 0,26 2.701.-Valea Bâlii
RO04 Rezerva ie natural + 2,44 2.709.-Golul Alpin al Mun ilor F g ra

J049BV * 1,311 STRAMBA J049BV * 2,349 BARSA
J048SB + 3,308 BUTEANU - SURU J081AG + 3,079 CUMPANA
J081AG + 4,128 CAPATANA J072VL + 3,311 BOIA
J081AG * 4,647 AREFU
990 Alte procese naturale C 100 0 102 Cosire/Taiere C 2 +
140 Pasunatul B 7 0 160 Managementul forestier general A 41 +
161 Plantare de p dure C 1 + 162 Plantare artificiala C 1 0
164 Curatarea padurii C 2 + 165 Indepartarea latarisului C 1 0
166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de B 3 0 167 Exploatare fara replantare B 2 0
uscare
170 Cresterea animalelor B 10 + 171 Furajare stocuri de animale C 1 +
190 Activitati Pasunat agricole si silvice care nu se C 1 0 220 Pescuit sportiv C 1 0
230 Vanatoare B 100 - 240 Luare / Indepartare de fauna C 1 -
243 Braconaj, otravire, capcane C 1 - 250 Luare/Indepartare de flora C 1 -
301 Cariere C 1 - 403 Habitare dispersata C 1 0
501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism C 1 0 508 Tunel B 1 -
510 Transportul energiei C 1 0 511 Linii electrice C 1 0
600 Structuri (complexe) pentru sport si odihna C 1 0 602 Complex de ski C 1 0
608 Locuri de campare si zone de parcare pentru C 1 - 622 Plimbare,calarie si vehicule nemotorizate C 1 0
rulote
624 Drumetii montane, alpinism, speologie. C 1 0 625 Planorism, delta plan, parapanta, balon. C 1 0
629 Alte activitati sportive si recreative in aer liber C 1 0 900 Eroziunea C 2 0
960 Relatii interspecifice ale faunei B 100 0 971 Competitia C 100 0
972 Parazitismul C 100 0 965 Predatorismul B 100 0
967 Antagonism cu animalele domestice C 100 - 970 Relatii interspecifice de flora C 100 0
961 Competitiea (exemplu: pescarus/chira) C 100 0 962 Parazitism C 100 0
401 Urbanizare continua A 5 - 102 Cosire/Taiere B 3 +
164 Curatarea padurii C 3 + 165 Indepartarea latarisului C 2 0
166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de C 3 0 167 Exploatare fara replantare B 3 -
uscare
171 Furajare stocuri de animale C 1 + 220 Pescuit sportiv C 1 0
243 Braconaj, otravire, capcane C 1 - 250 Luare/Indepartare de flora C 1 -
301 Cariere C 2 - 401 Urbanizare continua A 3 -
900 Eroziunea C 2 0 960 Relatii interspecifice ale faunei B 8 0
972 Parazitismul C 100 0 965 Predatorismul B 100 0
970 Relatii interspecifice de flora C 100 0 971 Competitia C 100 0
501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism C 1 0 110 Utilizarea pesticidelor C -
100 Cultivare C + 100 Cultivare C +
102 Cosire/Taiere C + 110 Utilizarea pesticidelor C -
120 Fertilizarea C 0 140 Pasunatul C 0
150 Restructurarea detinerii terenului agricol C 0 160 Managementul forestier general A 50 +
160 Managementul forestier general B + 161 Plantare de p dure C +
161 Plantare de p dure C + 162 Plantare artificiala C 0
162 Plantare artificiala C + 164 Curatarea padurii C +
165 Indepartarea latarisului C 0 166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de C +
uscare
167 Exploatare fara replantare C 3 0 167 Exploatare fara replantare C 0
170 Cresterea animalelor C + 220 Pescuit sportiv C 0
230 Vanatoare B - 230 Vanatoare B 10 -
243 Braconaj, otravire, capcane B - 250 Luare/Indepartare de flora C -
400 Zone urbanizate, habitare umana B - 401 Urbanizare continua B -
402 Urbanizare discontinua B 10 0 402 Urbanizare discontinua C 0
430 Structuri agricole C + 500 Retele de comunicare C 0
501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism C 0 502 Drumuri, drumuri auto C -
510 Transportul energiei C 0 511 Linii electrice C 0
530 Imbunatatirea accesului la zona B - 608 Locuri de campare si zone de parcare pentru C -
rulote
620 Activitati sportive si recreative in aer liber C 0 622 Plimbare,calarie si vehicule nemotorizate C 0
623 Vehicule motorizate C - 629 Alte activitati sportive si recreative in aer liber C 0
730 Manevre militare C 0 960 Relatii interspecifice ale faunei B 0
961 Competitiea (exemplu: pescarus/chira) C 0 962 Parazitism C 0
965 Predatorismul B 0 967 Antagonism cu animalele domestice B -
970 Relatii interspecifice de flora C 0 971 Competitia C 0
972 Parazitismul C 0 990 Alte procese naturale C 0

Contract Administrare: 7/25.06.2010, Administrator:Ocolul Silvic R inari RA i Ocolul Silvic Izvorul Florii (Administrator) OS R inari=R inari,
str. Octavian Goga, nr 1687, jud. Sibiu; OS Izvor=Avrig, str. Horia, n
Managementul zonei situata in judetul Valcea se face prin amenajamentele silvice de catre Ocoalele Silvice private si cele ce apartin RNP.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0122_83_balea_lac.jpg Mandache Mihaela - APM-AG
ROSCI0122_83_barajul_Pecineagu.jpg Mandache Mihaela - APM-AG
ROSCI0122_83_Peisaj_din_M-tii_Fagaras.jpg Mandache Mihaela - APM-AG
ROSCI0122_83_Vegetatie_din_M-tii_Fagaras.jpg Mandache Mihaela - APM-AG
K ROSCI0123 200612 201101 200706 200812

1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Mun ii M cinului

N 45º 8' 49'' E 28º 19' 51'' 16.894 4 466 214 X

RO025 100 Tulcea
91I0 * Vegeta ie de silvostep eurosiberian cu Quercus spp. 1,2 B C B B
91Y0 P duri dacice de stejar i carpen 50,5 A B A A
62C0 * Stepe ponto-sarmatice 20 A B B B
40C0 * Tuf ri uri de foioase ponto-sarmatice 2 B A B B
91AA Vegeta ie forestier ponto-sarmatic cu stejar pufos 6 A B A A
91X0 P duri dobrogene de fag 0,02 B A B B
91M0 P duri balcano-panonice de cer i gorun 10,8 A C B B
1530 * Paji ti i mla tini s r turate panonice i ponto-sarmatice 0,1 B C B B
8230 Comunit i pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dilleni pe stânc rii 1 B A B B
silicioase

1304 Rhinolophus ferrumequinum R C C C C
1335 Spermophilus citellus C B B C B
2633 Mustela eversmannii R C B B B
2635 Vormela peregusna R B A B A
2609 Mesocricetus newtoni P C A A A
1219 Testudo graeca C A A B A
1188 Bombina bombina R D
1279 Elaphe quatuorlineata V A B A A

1078 Callimorpha quadripunctaria P A B C B
1084 Osmoderma eremita P B B C B
2236 Campanula romanica R A A A A
2079 Moehringia jankae V B B A B
A Bufo bufo RC C A Bufo viridis RC C
A Hyla arborea RC C A Pelobates fuscus R C
A Rana dalmatina R C I Apatura metis R C
I Euphydryas aurinia R C I Euphydryas maturna R C
I Hyles hippophaes R C I Kirinia roxelana R C
I Maculinea arion R C I Parnassius mnemosyne R C
I Saga pedo R C I Zerynthia polyxena R C
M Canis aureus RC C M Capreolus capreolus C C
M Cervus elaphus R C M Crocidura suaveolens RC C
M Felis silvestris P C M Martes martes R C
M Mustela eversmanii R A P Achillea leptophylla R D
P Achillea ochroleuca R D P Allium flavum ssp. tauricum R D
P Allium moschatum V D P Alyssum caliacrae R D
P Asplenium adiantum-nigrum R D P Asplenium septentrionale V D
P Astragalus ponticus R D P Cachrys alpina V D
P Celtis glabrata V D P Centaurea gracilenta R D
P Centaurea napulifera ssp. thirkei R D P Centaurea tenuiflora R D
P Comandra elegans R D P Convolvulus lineatus R D
P Coronilla scorpioides V D P Crocus chrysanthus R D
P Crocus variegatus R D P Crucianella angustifolia R D
P Dianthus guttatus R D P Dianthus nardiformis R D
P Epipactis helleborine R D P Euphorbia cadrilateri var. transitoria V D
P Euphorbia dobrogensis R B P Euphorbia myrsinites R D
P Gagea saxatilis R D P Gagea szovitsii V D
P Galanthus elwesii ssp. elwesii R D P Galanthus plicatus R D
P Gymnospermium altaicum ssp. odessanum R D P Heliotropium supinum R D
P Iberis saxatilis ssp. saxatilis V D P Lactuca viminea ssp. viminea V D
P Lythrum thymifolia var. erectum V D P Minuartia bilykiana R D
P Moehringia grisebachii R D P Myrrhoides nodosa V D
P Nepeta ucranica V D P Notholaena marantae V D
P Orchis morio ssp. picta V D P Orchis purpurea R D
P Orchis simia V D P Paeonia peregrina R D
P Paeonia tenuifolia R C P Paliurus spina-christi R D
P Physocaulis nodosus V D P Rosa turcica V D
P Scorzonera austriaca R D P Scorzonera mollis R D
P Scutellaria orientalis var. pinnatifida V D P Seseli tortuosum V D
P Silene compacta R D P Silene supina R D
P Smyrnium perfoliatum V D P Spiraea crenata R D
P Stachys angustifolia R D P Stipa ucrainica V D
P Symphytum tauricum R D P Valerianella coronata R D
R Ablepharus kitaibelii R C R Coluber caspius C A
R Elaphe longissima RC C R Lacerta trilineata R C
R Podarcis taurica C C R Vipera ammodytes R C

Muntiii Macin, formati in timpul orogenezei hercinice ( intre erele Paleozoica si Mezozoica), sunt unii dintre cei mai vechi munti din Romania.
Muntii au o suprafata totala de 50 000 ha si sunt localizati in partea de sud-est a Romaniei ( in judetul Tulcea). Aria tinta include doua lanturi
muntoase principale: Pricopan-Megina ( in capatul nord-vestic) si Macin ( in partea centrala si sud-estica) separate prin depresiunea Greci.
Cel mai inalt varf Tutuiatu, are 463 m inaltime. Tipuriole de roci dominante sunt granitele, porfirele, argila cu caolin, cuartul si recent
depozitatele straturi de loess.
Din suprafata totala a zonei tinta, 11,291 ha apartin Administratiei Nationale a Padurilor, din care 10,160 ha sunt paduri, 940 ha sunt
terenuri neproductive, 130 ha sunt habitate stancoase si 61 ha sunt alocate administratiei, restul de 30 ha este pasune comunala
apartinand CL M cin.
Acesti munti prezinta ecosisteme caracteristice de stepa ponto-balcanica, paduri sub-mediteraneene si balcanice, si o mare diversitate
de flora si fauna. Aria tinta reprezinta limita nordica a sute de specii Mediteraneene, Balcanice si Pontice, limita sudica a speciilor central
Europene si Caucaziene, si limita vestica de distributie a catorva specii Asiatice. In aceasta regiune exista aproximativ 1 900 specii de plante.
Lista faunei Muntilor Macin include in jur de 2000 de specii de nevertebrate ( aproximatic 1000 de specii de fluturi au fost reconfirmate in anul
2000, ca fiind prezente), 7 specii de amfibieni, 11 specii de reptile ( incluzand specii rare ca Ablepharus kitaibelii, Lacerta trilineata, Elaphe
quatorlineata, Vipera ammodytes), si cel putin 187 de specii de pasari ( incluzand specii rare ca Monticola saxatilis, Oenanthe pleschanca,
Oenannte isabellina, Lanius senator, Neophron percnopterus, etc), si 40 specii de mamifere( incluzand specii adaptate la stepa ca
Spermophilus citellus, Vormela peregusna, Canis aureus etc).
Numarul plantelor superioare reprezinta peste 19% din flora Europeana si este comparabil cu flora bogata a insulelor Creta si Corsica. Unul
dintre principalele argumente pentru infiintarea acestui parc este valoarea ecologica remarcabila a acestor munti si prezenta multor specii
floristice care sunt periclitate atat la nivel national cat si international. Macin si imprejurimile lor sunt singurele zone din Romania unde inca
mai exista suprafete importante de vegetatie naturala de stepa care nu se gaste in alte parti ale Romaniei sau altundeva in Balcani. Muntii
Macin reprezinta singurul Parc National din tara care protejeaza acest tip de vegetatie care este foarte rara acum in Europa. Aceasta zona
protejeaza 27 de specii si subspecii de plante endemice ( Campanula romanica, Corydalis solida ssp slivenensis, Euphorbia nicaeensis ssp
cadrilateri, Moehringia grisebachii, M. jankae, Silene cserei) Muntii Macin reprezinta cea mai importanta zona de cuibarit pentru pasarile
rapitoare din Romania (Circaetus gallicus, Falco cherrung) fiind de asemeni un important loc de pasaj pentru cele migratoare( Buteo ruffinus,
Buteo lagopusetc).o parte din insectele gasite in MM sun noi pentru stiinta. De exemplu Polia cherrung a fost descoperita in 1997 langa Greci.
De asemeni subspecia macini a fluturelui Chersotis laeta si subspecia niculescui a fluturelui Chersotis fimbriata a fost descrisa numai in 1997.
cateva specii de insecet au fost inregistrate numai in acesasta regiune a tarii: Menaccarus arenicola, Nabis provencalis, Hypantopa segnelle,
Bryotropha tachyptilella, Bryotropha domestica, Caryocolum alsinella, Caryocolum mucronatella, Anacampsis timidella, Dyspessa salicicola,
Exophila rectangularis, Cucculia dracunculi, Nominoides facilis, Trichodes favarius, cerocoma schreberi, Halyzia sedecimguttata, Anatis
ocellata, Harmonia quadripunctata, Judolia erratica, Strangalis septempunctata etc.
Parcul este moderat afectat de activitati de pasunat sporadic si de colectarea ilegala de animale (Testudo) sau plante, in special primavara.
Zona din preajma manastirii de la Greci este periodic vizitata de turistii la sarbatorile traditionale religioase, intrand in parc la izvorul
tamaduirii. Pe drumul de la Nifon la Luncavita, utilizat pentru transportul lemnului extras din padure, sunt calcate anual aproximativ 300 de
exemplare de broasca raioasa.
legiferata prin Legea 5/2000 si HG 230/2003
11291 ha reprezinta padure domeniul statului fiind in administrarea Regiei Nationale a Padurilor 30 de ha apartin Consiliului Local Macin
4.6 Documenta ie:
Ciocârlan, V. - Flora ilustrat a României, Ed.Ceres, Bucure ti, 2000.
Bucure ti, 1964.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural + 0,92 2.764.-Valea Fagilor
RO05 Parc natural * 64,91 P-Mun ii M cinului

J091TL * 4,85 CHEIA - MACIN J091TL + 1,108 VALEA FAGILOR
241 Colectionare (insecte,reptile,amfibieni…) C 5 - 251 Pradarea statiunilor floristice(rezervatiiile C 5 -
floristice)
301 Cariere C 5 0 690 Alte impacte determinate de turism si recreere C 5 -

administrarea este incredintata RNP - Administratia Parcului National Muntii Macinului in cadrul Directiei Silvice Tulcea
Planul de Management nu eset inca aprobat
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0123_141_campanula_romanica.jpg Parpala Veronel - APM-TL
ROSCI0123_141_lacerta_trilineata.jpg Parpala Veronel - APM-TL
ROSCI0123_141_moehringia_jankae.jpg Parpala Veronel - APM-TL
ROSCI0123_141_orchis_purpurea.jpg Parpala Veronel - APM-TL
ROSCI0123_141_testudo_graeca.jpg Parpala Veronel - APM-TL
I ROSCI0124 200612 201101 200706 200812

H ROSPA0131 Mun ii Maramure ului
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Mun ii Maramure ului

N 47º 46' 59'' E 24º 33' 56'' 106.909 330 1951 1141 X

RO064 100 Maramure
alpin
3240 Vegeta ie lemnoas cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane 0,5 B C B B
4080 Tuf ri uri cu specii sub-arctice de salix 0,1 B C B B
8230 Comunit i pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dilleni pe stânc rii 1 B C B B
silicioase
7220 * Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion) 1 B C B B

1324 Myotis myotis P P D
1307 Myotis blythii P RC A B C B
1352 Canis lupus RC B B C B
1354 Ursus arctos RC B B C B
1361 Lynx lynx R B B C B
1193 Bombina variegata C B A C A
2001 Triturus montandoni C A A C A
1138 Barbus meridionalis C B A C A
1163 Cottus gobio RC B A C A
4123 Eudontomyzon danfordi RC B A C A
1105 Hucho hucho V C B B B
1131 Leuciscus souffia P P P P A A B A
4024 Pseudogaurotina excellens P?
4012 Carabus hampei R A B B B
4015 Carabus zawadszkii P A B B B
4057 Chilostoma banaticum P B B C B
1389 Meesia longiseta R C B C B
1898 Eleocharis carniolica R C B C B
A Bufo bufo RC A A Rana temporaria C A
A Salamandra salamandra RC A A Triturus alpestris RC A
F Cottus poecilopus RC A I Parnassius mnemosyne P C
M Crocidura suaveolens P C M Microtus agrestis P C
M Muscardinus avellanarius P C M Myoxus glis P C
M Neomys anomalus P A M Neomys fodiens P C
M Pipistrellus pipistrellus P C M Sorex minutus P C
P Achillea oxyloba ssp. schurii R C P Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum R B
P Aconitum moldavicum R D P Allium victorialis R D
P Alopecurus pratensis ssp. laguriformis R B P Anacamptis pyramidalis R D
P Andromeda polifolia P A P Anemone narcissiflora V D
P Angelica archangelica R D P Anthemis carpatica R D
P Armeria pocutica R A P Armoracia macrocarpa V C
P Campanula carpatica R D P Campanula patula ssp. abietina P D
P Campanula polymorpha R D P Carex curta C D
P Carex echinata C D P Carex limosa R A
P Carex pauciflora C D P Carex pilulifera V D
P Carex rostrata P D P Centaurea carpatica R D
P Centaurea kotschyana V D P Cephalanthera damasonium R D
P Cephalanthera longifolia R D P Cerastium transsilvanicum V B
P Cochlearia borzaeana V B P Coeloglossum viride C D
P Corallorhiza trifida V D P Dactylorhiza cordigera R D
P Dactylorhiza sambucina R D P Deschampsia cespitosa P D
P Deschampsia flexuosa P D P Dianthus tenuifolius R D
P Doronicum carpaticum V D P Drepanocladus sp. C D
P Drosera rotundifolia P A P Empetrum nigrum C D
P Empetrum nigrum ssp. hermaphroditum V D P Empetrum nigrum ssp. nigrum V D
P Epilobium palustre R D P Epipactis atrorubens R D
P Epipactis helleborine C D P Epipactis palustris R D
P Epipactis sessilifolia R D P Erigeron alpinus R D
P Eriophorum vaginatum C D P Erysimum witmannii R D
P Festuca carpatica R D P Galanthus nivalis R C
P Galium palustre P D P Genista tinctoria P B
P Gentiana punctata V D P Goodyera repens R D
P Gymnadenia conopsea C D P Hedysarum hedysaroides R D
P Heracleum carpaticum V A P Heracleum palmatum V B
P Herminium monorchis V D P Hesperis matronalis ssp. moniliformis V B
P Juniperus communis P D P Leucorchis albida V D
P Lilium bulbiferum V D P Linum perenne ssp. extraaxillare V D
P Listera cordata R D P Listera ovata R D
P Lychnis nivalis R B P Lycopodiella inundata R D
P Melampyrum saxosum R D P Menyanthes trifoliata V D
P Molinia caerulea P D P Narcissus poeticus ssp. radiiflorus R D
P Onobrychis montana ssp. transsilvanica R D P Orchis coriophora C D
P Orchis laxiflora ssp. elegans R D P Orchis militaris R D
P Phyteuma tetramerum R D P Phyteuma vagneri V D
P Pinus mugo R D P Pinus nigra P D
P Platanthera bifolia C D P Poa rehmannii R D
P Primula elatior ssp. leucophylla C D P Pulmonaria filarszkyana R D
P Ranunculus carpaticus R D P Ranunculus thora V D
P Rhododendron myrtifolium R D P Salix bicolor R D
P Silene nutans ssp. dubia R B P Silene zawadzkii R D
P Soldanella montana P D P Sphagnum cuspidatum P D
P Sphagnum sp. C D P Spiranthes spiralis V D
P Streptopus amplexifolius R D P Swertia perennis V D
P Symphyandra wanneri V D P Traunsteinera globosa R D
P Typha shuttleworthii R C P Vaccinium microcarpum C D
P Vaccinium uliginosum P D P Valeriana dioica ssp. simplicifolia P A
P Veronica fruticans V D R Anguis fragilis RC A
R Lacerta agilis C A R Vipera berus R A
N14 5 231 P uni

Tau la Gutai este situat in etajul montan mijlociu (cca. 1040 m), in zona padurii de molid si s-a format in postglaciar prin colmatarea lacului. In
prezent, a mai ramas din lac doar o suprafata de 7-8 m patrati.
Taul lui Dumitru este o mlastina activa, de tip oligotrof, formata in craterul fostului vulcan din zona. grosimea stratului de turba depaseste 5 m.
T u la Gutâi prezinta importanta stiintifica prin speciile oligotrofe tipice pe care le adaposteste, indeosebi Lycopodium innundatum,
Andromeda polifolia si Carex limosa, care sunt rare in Romania. De asemenea, prin depozitul de turba de cca. 8 m adincime, aceasta
mlastina este foarte importanta din punct de vedere palinologic.
Vegetatia mlastinii Taul lui Dumitru este constituita din cenoze oligotrofe ale asociatiilor Caricetum limosae si Eriophoro vaginatae-
Sphagnetum, asociatii specifice tinoavelor oligotrofe.
Urmatoarele specii trecute la rubrica D (Other reasons) sunt specii turbicole oligotrofe tipice, caracteristice turbariilor adanci, cu depozit turbos
mai mare de 2 m:Carex pauciflora,Empetrum nigrum,Eriophorum vaginatum,Lycopodiella inundata,
Sphagnum cuspidatum,Vaccinium microcarpum, Vaccinium uliginosum.
T u la Gutâi, prin pozitia sa, sub virful Creasta Cocosului, care este inclus in reteaua de rezervatii geologice, nu este suficient protejat.
Pericolul major pentru mlastina il constituie defrisarea molidisului din zona sa de lagg.
Prin pozitia Taului lui Dumitru in partea superioara a obcinei, vulnerabilitatea este mai redusa. Un real pericol pentru sit il reprezinta drenarea
zonei de lagg.
Parcul Natural Mun ii Maramure ului a fost desemnat prin Legea nr. 2151 din 2005.
Pentru Tau la Gutai tipul de proprietate era de stat. Prin retrocedarea terenului ar putea aparea riscul defrisarii padurii din zona mlastinii.
Taul lui Dumitru se afla in proprietatea statului din anul 1977, ca rezervatie botanica.
4.6 Documenta ie:
N di an, I., T taru, T., Gabor, E., Mare , V. 1976. Monumente ale naturii din Maramure . Edit. Sport-Turism, Bucure ti, 154pp.N di an, I.,
Chereche , D. 2002. Conservarea biodiversit ii maramure ene. Edit. Vasile Goldi University Press, Arad, 234pp.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 0,01 2.569.-Rezerva ia Sâlhoi-Zâmbrosl viile
RO04 Rezerva ie natural + 2,35 2.580.-Cornu Nedeii-Ciungii B l sânii
RO04 Rezerva ie natural + 0,14 2.586.-Vârful Farc u - Lacul Vinderelu - V
RO04 Rezerva ie natural + 0,13 2.588.-Poiana cu narcise Tomnatec - Sehle
RO05 Parc natural - 99,54 V.5.-Mun ii Maramure ului

J011M * 1,785 CORNEDEI - CIUNGII BALASANII
141 Abandonarea sistemelor pastorale B 25 - 167 Exploatare fara replantare A 45 -
230 Vanatoare B 25 - 243 Braconaj, otravire, capcane A 50 -
330 Saline A 55 - 530 Imbunatatirea accesului la zona B 20 -
940 Catastrofe naturale B 10 - 942 Avalanse B 10 -
943 Alunecarile de teren A 10 -
160 Managementul forestier general A 55 - 166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de C 5 0
uscare
243 Braconaj, otravire, capcane B 20 - 390 Minerit si activitati de extragere la care nu se A 55 -
refera mai sus
421 Depozitarea deseurilor menajere A 55 - 422 Depozitarea deseurilor industriale A 55 -
940 Catastrofe naturale B 20 - 941 Inundatii B 20 -
942 Avalanse B 20 - 943 Alunecarile de teren B 20 -

Administra ia Parcului Natural Mun ii Maramure ului.
Pân în prezent nu exist plan de management.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0124_104_Mtii_Maramuresului-Petriceaua.jpg Pop Ioan - APM-MM
ROSCI0124_104_Muntii_Maramuresului_-_Vf._Farcau_1957.jpg Pop Ioan - APM-MM
ROSCI0124_104_Sarpele_lui_Esculap.jpg Pop Ioan - APM-MM
K ROSCI0125 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0085 Mun ii Rodnei
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Mun ii Rodnei

N 47º 31' 48'' E 24º 46' 31'' 48.062 595 2284 1424 X

RO064 20 Maramure
6150 Paji ti boreale i alpine pe substrat silicios 0,05 B B A A
alpin
6520 Fâne e montane 10 A B A A
7140 Mla tini turboase de tranzi ie i turb rii oscilante (nefixate de substrat) 0,1 C C B B
8110 Grohoti uri silicioase din etajul montan pân în cel alpin (Androsacetalia alpinae i 0,5 A A B B
91E0 * P duri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, 1 A B A B
Salicion albae)
4080 Tuf ri uri cu specii sub-arctice de salix 1 A B B B
9420 P duri de Larix decidua i/sau Pinus cembra din regiunea montan 1 B B B B
3230 Vegeta ie lemnoas cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane 1 C C C C
7220 * Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion) 0,001 B B B B
8310 Pe teri în care accesul publicului este interzis 0,2 C C B B
7230 Mla tini alcaline 0,01 C C B B
3240 Vegeta ie lemnoas cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane 1 A C A B

1307 Myotis blythii P C P C D
1352 Canis lupus 10-25 i P P P C A C B
2612 Microtus tatricus P A C A C
1324 Myotis myotis P D
2001 Triturus montandoni C C B C B
1193 Bombina variegata P C A C A
4123 Eudontomyzon danfordi P C C A C
1087 Rosalia alpina P C C C C
4015 Carabus zawadszkii P A B B B
4054 Pholidoptera transsylvanica RC A B A B
4012 Carabus hampei P A B B B
4024 Pseudogaurotina excellens P B B C B
4046 Cordulegaster heros R A B A B
1393 Drepanocladus vernicosus R B B C B
4122 Poa granitica ssp. disparilis R A A A A
1386 Buxbaumia viridis R C B C B
1389 Meesia longiseta R C A C A
A Bufo bufo A A Hyla arborea A
A Rana dalmatina A A Rana temporaria C A
A Salamandra salamandra RC A A Triturus alpestris R A
A Triturus vulgaris P A I Lithobius punctulatus P B
I Miramella ebneri A I Psodos quadrifaria P A
I Tetracanthella transylvanica P B M Apodemus flavicollis C A
M Arvicola terrestris A M Cervus elaphus A
M Chionomys nivalis A M Clethrionomys glareolus A
M Felis silvestris A M Marmota marmota marmota A
M Martes foina A M Martes martes A
M Microtus agrestis A M Microtus arvalis A
M Mustela nivalis A M Rupicapra rupicapra A
M Sciurus vulgaris A M Sicista betulina A
M Sus scrofa A M Talpa europaea A
M Vulpes vulpes A P Achillea oxyloba ssp. schurii R D
P Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum P B P Aconitum toxicum P D
P Allium schoenoprasum ssp. sibiricum R D P Alopecurus pratensis ssp. laguriformis R B
P Anacamptis pyramidalis R D P Androsace chamaejasme R D
P Androsace obtusifolia R D P Angelica archangelica V D
P Anthemis tinctoria ssp. fussii R B P Arnica montana C C
P Asplenium cuneifolium V A P Bartsia alpina R D
P Botrychium multifidum R C P Campanula patula ssp. abietina C D
P Cardamine pratensis ssp. rivularis P D P Carex chordorrhiza R A
P Carex curta C A P Carex dacica C B
P Carex echinata C D P Carex lepidocarpa C D
P Carex limosa R A P Carex pauciflora R D
P Carex pediformis R D P Carex rostrata C D
P Centaurea kotschyana R D P Centaurea pinnatifida ssp. pinnatifida R B
P Cerastium alpinum R D P Cerastium transsilvanicum R B
P Chrysosplenium alpinum P B P Dactylorhiza cordigera R A
P Dactylorhiza cordigera ssp. siculorum R D P Dianthus glacialis ssp. gelidus V B
P Drosera rotundifolia R A P Empetrum nigrum R D
P Epilobium nutans P D P Eriophorum scheuchzeri C D
P Festuca nitida ssp. flaccida R B P Festuca pachyphylla V B
P Festuca versicolor ssp. dominii V B P Galanthus nivalis R C
P Heracleum carpaticum R D P Heracleum palmatum V B
P Hesperis nivea R D P Hesperis oblongifolia R C
P Juncus castaneus V A P Juncus triglumis R A
P Kobresia simpliciuscula A P Larix decidua ssp. carpatica R C
P Leontopodium alpinum R D P Ligusticum mutellina C D
P Linum perenne ssp. extraaxillare R D P Luzula sudetica P D
P Lychnis nivalis V B P Lycopodium sp. C C
P Menyanthes trifoliata R D P Nardus stricta C D
P Nigritella nigra ssp. rubra R D P Onobrychis montana ssp. transsilvanica R D
P Orchis coriophora ssp. coriophora R D P Orchis laxiflora ssp. elegans R D
P Orchis mascula ssp. signifera V D P Orchis militaris R D
P Orchis morio ssp. morio R D P Orchis ustulata R D
P Papaver alpinum ssp. corona-sancti-stepha V B P Parnassia palustris P D
P Pinguicula alpina R A P Pinguicula vulgaris R D
P Pinus mugo P A P Plantago atrata ssp. carpatica R B
P Poa granitica ssp. disparilis R B P Poa laxa ssp. pruinosa R B
P Poa rehmannii R D P Potentilla palustris R A
P Primula elatior ssp. leucophylla C D P Primula minima R D
P Pyrola rotundifolia R D P Ranunculus glacialis A
P Ranunculus thora V D P Salix bicolor V D
P Salix hastata R D P Salix retusa ssp. kitaibeliana R D
P Saxifraga carpatica R D P Saxifraga stellaris ssp. stellaris P D
P Scabiosa lucida ssp. barbata R B P Selaginella selaginoides R D
P Sempervivum montanum R D P Senecio incanus ssp. carniolicus R D
P Sesleria rigida ssp. haynaldiana R D P Silene acaulis R D
P Silene pusilla P D P Soldanella hungarica ssp. hungarica C D
P Swertia perennis R A P Thymus bihoriensis R B
P Thymus comosus R B P Traunsteinera globosa R D
P Trisetum macrotrichum R D P Trollius europaeus P A
P Valeriana dioica ssp. simplicifolia P A R Anguis fragilis C A
R Coronella austriaca P A R Elaphe longissima P A
R Lacerta agilis C A R Natrix natrix A
R Podarcis muralis A R Vipera berus RC A
R Zootoca vivipara C A
N14 2 231 P uni

Mla tinile C ldarea Gropilor si Stiol-Gargalau sunt mlastini active cu vegetatie pioniera higrofila subalpina apartinand aliantei Caricion fuscae.
Mla tina C ldarea Gropilor a luat fiinta prin inmlastinirea unui lac glaciar de sub Vf. Gropilor (2160 m) si in prezent are o vegetatie
caracteristica higrofila, microterma, edificata de cenozele asociatiilor Carici dacicae-Drepanocladetum si Eriophoretum scheutzeri.
Mla tina tiol-G rg l u reprezinta unica statiune subalpina din Carpatii romanesti cu fitocenoze compacte edificate de Carex chordorrhiza.
Urmatoarele specii trecute la rubrica D (Other reasons) sunt specii turbicole mezotrofe, caracteristice turbariilor de tranzitie: Carex
echinata,Carex lepidocarpa,Carex rostrata,Eriophorum scheuchzeri,Luzula sudetica,
Menyanthes trifoliata.
Mla tina C ldarea Gropilor este un sit bine conservat si nevulnerabil, deoarece se afla in interiorul Rezervatiei Biosferei Pietrosul Rodnei.
Mla tina tiol-G rg l u este vulnerabila deoarece vara este supusa pasunatului cu oile.
Parcul Na ional Mun ii Rodnei a fost instituit prin HG nr. 230/2003.
Mla tina C ldarea Gropilor este proprietate de stat din 1971, cand s-a extins Rezeva ia Biosferei Pietrosul Rodnei.
Mla tina tiol-G rg l u se afla in zona Parcului National Muntii Rodnei.
4.6 Documenta ie:
Coldea, G. 1981. Asocia ii vegetale din rezerva ia natural Pietrosul Mare. Stud. com. ocrot. nat. Suceava, 5:424-450.
Coldea, G. 1990. Mun ii Rodnei-Studiu geobotanic. Edit. Academiei Române, Bucure ti, 183pp.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO02 Categoria II IUCN 98,02 RO05 Categoria V IUCN 0,01 RO04 Categoria IV IUCN 2,89
RO02 Parc na ional + 98,02 G-Mun ii Rodnei
RO04 Rezerva ie natural + 0,88 2.223.-Izvoarele Mih ilesei
RO04 Rezerva ie natural * 0,10 2.582.-Pe tera i izbucul Izvorul Albastru
RO04 Rezerva ie natural + 1,09 2.589.-Piatra Rea
RO04 Rezerva ie natural + 0,82 2.711.-Rezerva ia Bila-Lala PN-G
RO05 Parc natural * 0,01 V.5.-Mun ii Maramure ului

J011M * 7,73 PIETROSUL MARE J042BN * 5,118 RODNA
J042BN * ###### ANIES
140 Pasunatul B 30 - 160 Managementul forestier general A 70 -
240 Luare / Indepartare de fauna A 100 - 250 Luare/Indepartare de flora B 80 -
243 Braconaj, otravire, capcane A 100 - 301 Cariere B 5 -
622 Plimbare,calarie si vehicule nemotorizate B 60 0 166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de B 60 -
uscare
942 Avalanse A 10 -
160 Managementul forestier general A - 230 Vanatoare B -
243 Braconaj, otravire, capcane A - 942 Avalanse A -

Administra ia Parcului Na ional Mun ii Rodnei, loc. RODNA, nr. 1445, jud. Bistri a-N s ud, tel. 0263377715, fax. 0263377181, e-mail:
parcrodna@rosilva.ro, site: www.parcrodna.ro
ef parc ing. Doina Jauca
Este în curs de realizare planul de management al Parcului Na ional Mun ii Rodnei.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0125_104_Muntii_Rodnei.jpg Pop Ioan - APM-MM
ROSCI0125_104_Muntii_Rodnei_1.jpg Pop Ioan - APM-MM
ROSCI0125_136_Gentiene_in_Mun ii_Rodnei.jpg teopan Alina - APM-BN
ROSCI0125_136_Mun ii_Rodnei-Vârful_Ineu_Soldanella_alpina.jpg teopan Alina - APM-BN
ROSCI0125_136_Mun ii_Rodnei_Poiana_cu_narcise_de_pe__Saca.jpg teopan Alina - APM-BN
K ROSCI0126 200612 201101 200706 200812

1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Mun ii arcu

N 45º 17' 44'' E 22º 30' 51'' 58.657 396 2201 1198 X X

91V0 P duri dacice de fag (Symphyto-Fagion) 41,8 A B B B
4080 Tuf ri uri cu specii sub-arctice de salix 1 B C B B
alpin
7220 * Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion) 0,01 B C B B
91K0 P duri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion) 5 A B B A
9180 * P duri din Tilio-Acerion pe versan i abrup i, grohoti uri i ravene 1 B B B B
91M0 P duri balcano-panonice de cer i gorun 2 B C B B
Salicion albae)
91L0 P duri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori) 12 B B B B
3220 Vegeta ie herbacee de pe malurile râurilor montane 0,5 B C B B
7230 Mla tini alcaline 0,5 A B B B

2485 Eudontomyzon vladykovi P?

1389 Meesia longiseta V C B C B
A Bufo bufo P A A Salamandra salamandra P A
F Alburnus alburnus R A F Lota lota RC A
F Thymallus thymallus P A I Astacus astacus RC A
I Hirudo medicinalis C A M Capreolus capreolus P A
M Erinaceus europaeus C A M Rupicapra rupicapra R A
M Sorex alpinus C A P Arnica montana RC A
P Artemisia insipida P A P Dianthus serotinus P A
P Ruscus aculeatus P A R Lacerta trilineata P? A

Domeniul, practic nealterat i - cu excep ia localit ii Poiana M rului i a câtorva cabane turistice montane - nepopulat, în suprafa de 58.888
ha, cuprins între 22025’ i 23037’ longitudine estic i între 45012’ i 45028’ latitudine nordic , se situeaz în regiunea biogeografic alpin ,
în ecoregiunea Carpa ilor Meridionali, între 400 i 2.190 m alt., pe versantul sudic din extremitatea vestic a sectorului occidental al Carpa ilor
Meridionali.Structura geologic complicat , cu întinse suprafe e de eroziune, cu relieful crio-nival foarte extins, cu ampla re ea hidrografic
constant alimentat de-a lungul anului, concentreaz ase etaje fitoclimatice (alpin, subalpin, montan de molidete, montan de amestecuri,
montan-premontan de fag, gorunete). Fondul forestier (40.423 ha - 68 %, din care peste 10.016 ha p duri virgine i cvasivirgine - 29 %)
concentreaz un complex de ecosisteme preponderent naturale (81 %), cu o diversitate remarcabil i cu o abunden local de 25-78 ori
mai mare fa de media la nivel na ional. Paji tile de in 18.465 ha – 31 %; Stânc riile i lacurile de acumulare 522 ha – 1 %.
Areal prioritar pentru conservarea biodiversit ii carpatine cu o înalt valoare a acesteia. Astfel, de i domeniul acoper 0,25 % din suprafa a
rii concentreaz 6 tipuri de ecosisteme naturale, respectiv de p dure, de paji te, saxicol, acvatic, riparian i cavernicol. Zona de rezerva ii
forestiere naturale poten iale, care ocup doar 9.750 ha, respectiv 0,15 % din suprafa a p durii, totu i, focalizeaz o considerabil diversitate
ecologic i biologic . Aceasta, în curs de cercetare, e reprezentat prin: 4, respectiv 14 %, din cele 28 habitate naturale forestiere protejate
de legisla ia român i comunitar , dispuse în 5, respectiv 45 % din cele 11 etaje fitoclimatice ale României; 26 (12 %) din cele 212 tipuri de
sta iune forestier identificate în ar 6 (12 %) din cele 50 forma ii forestiere, cu 30 (10 %) din cele 306 tipuri de p dure, la casre se adaug
alte 7 tipuri (522 ha) nemen ionate în literatur . Teritoriul, tangent rutei panono-bulgare de migra ie a p s rilor, urmat de zeci de specii este
un focar de convergen pentru categorii reprezentative de specii endemice. O cincime, respectiv aproape 2.000 ha din suprafa a p durilor
virgine relictare sunt constituite din arborete plurietajate cu „vârste medii” între 165 i 185 ani, ast zi extrem de rare în ar i în Europa, care
polarizeaz cea mai mare biodiversitate terestr .Teritoriul, cu o personalitate geografic distinct datorat structurii geologice complicate, cu o
suit de unit i peisagistice alpine, subalpine i nemorale nealterate de excep ie cu o mare for de seduc ie, cu o ampl re ea hidrografic ,
constant alimentat de-a lungul anului i cu arii întinse de p duri naturale, ad poste te popula ii durabile de specii animale i vegetale a c ror
conservare necesit , conform legii, desemnarea ariilor speciale de conservare, a ariilor de protec ie special avifaunistic i o protec ie strict
i oficializarea unui parc na ional.
Îns i for a de atrac ie a teritoriului este una din cauzele degrad rii sale precipitate provocate de perpetuarea unui turism agresiv, primitiv i
necontrolat, completat prin: - extinderea instala iilor pasagere; - interven ii precedate de defri area de culoare în p dure i de decopertare a
solului; - captarea, devierea, bararea i acumularea cursurilor de ap , ac iuni soldate cu apari ia a trei lacuri de acumulare; - extinderea
exploat rilor forestiere i implicit a culturilor forestiere antropogene; - intensificarea utiliz rii ira ionale a paji tilor; - poluarea solului i
vegeta iei cu efecte devastatoare asupra biodiversit ii etc.
4.6 Documenta ie:

A. Ardeleanu, I. Mirea (2009). Modelarea GIS a unei re ele ecologice, instrument pentru dezvoltarea durabil : ghid practic. Editura
Silvic ;Bo caiu N. 1971. Flora i vegeta ia mun ilor arcu, Godeanu i Cernei. Bucure ti: Edit. Acad. Române, 494 pp. + 40 fig. + 74 tab.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


J062CS * 0,158 BUCOVA
140 Pasunatul A - 161 Plantare de p dure B +
167 Exploatare fara replantare A - 170 Cresterea animalelor A -
220 Pescuit sportiv B - 230 Vanatoare A -
501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism B - 502 Drumuri, drumuri auto B -
624 Drumetii montane, alpinism, speologie. B - 703 Poluarea solului B -
900 Eroziunea A - 942 Avalanse B -
944 Furtuni, cicloane A -
140 Pasunatul B - 161 Plantare de p dure B +
167 Exploatare fara replantare B - 170 Cresterea animalelor B 0
220 Pescuit sportiv B - 230 Vanatoare B -
501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism B - 502 Drumuri, drumuri auto B -
701 Poluarea apei B - 702 Poluarea aerului A -
703 Poluarea solului B - 709 Alte forme de poluare A -
900 Eroziunea B - 942 Avalanse B -
944 Furtuni, cicloane A -

Contract Administrare: 02/01.03.2010, Administrator:Asocia ia Altitudine (Administrator) Arad, str. Gladiatorilor, nr. 10A, jud Arad 0256201433,
fax-0256201433 altitudine@gmail.com
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0127 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Muntioru Ursoaia

N 45º 35' 48'' E 26º 40' 15'' 160 653 1216 961 X

RO022 100 Buz u
9410 P duri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea) 40 A C B B

1352 Canis lupus 2-4 i 3-4 i C A C C
1354 Ursus arctos 2-3 i 6-9 i C B C C
1193 Bombina variegata P C B C C

1087 Rosalia alpina R C B C C

M Felis silvestris 2-10 i A M Sus scrofa 10-30 i A

Situl Muntioru-Ursoaia ocup o suprafa de 102,6 ha, situat în bazinul superior al Pârâului Furu, afluent al Râmnicului S rat.
Habitatele forestiere specifice etajului în care se afl situl : Paduri de tip Asperulo-Fagetum, Paduri de tip Luzulo-Fagetum adapostesc pe
lâng numeroasele specii de flor i faun de interes comunitar, popula ii reprezentative de carnivore mari din speciile Ursus arctos, Canis
lupus i Lynx lynx, prioritare pentru desemnarea de arii de protec ie conform Directivei Habitate 92/43/CEE.
Relieful puternic fragmentat si expozitia favorabil stabilirii unor zone de f tare si crestere a puilor pentru popula ia local de râs dar si
pentru numeroase exemplare de urs (mai ales in perioadele de hibernare) constituie elemente care dau importan deosebit acestui sit.
In cadrul Re elei ecologice locale de protec ie a carnivorelor mari din jude ul Vrancea, situl propus este desemnat ca Zon de protec ie
insular cu rol de coridor ecologic (de tip stepping stone) i se suprapune par ial peste Zona de securitate pentru carnivore mari Vrancea Sud.
habitate forestiere compacte protejarea i men inerea integralit ii habitatelor de interes comunitar. Desemnarea acestui areal ca sit Natura
2000 se înscrie în procesul de organizare a unei re ele na ionale a ariilor protejate care s acopere întreaga diversitate a ecosistemelor la
nivelul rii, acesta contribuind la prezervarea unor elemente specifice spa iului carpatic de curbur , reprezentat aici de domeniul fli ului.
Mentinerea integralitatii acestui sit este esen ial pentru asigurarea functionalit ii re elei de protec ie a carnivorelor mari, datorit rolului de
coridor ecologic si a zonei de reyiden si/sau hibernare pentru populatiile de urs, lup si râs.
exploat rii de parchete în zona, urmare a instituirii regimului de protec ie ca rezerva ie natural .
Un posibil impact antropic poate fi inregistrat datorit faptului c limita ariei protejate se suprapune grani ei dintre jude ele Vrancea si
Buz u, tiut fiind faptul c aceste areale sunt caracterizate de un grad mai ridicat de insecuritate.
Aria protejat Muntioru-Ursoaia este o rezerva ie de tip complex, inclusiv faunistic, din categoria IV IUCN. Aria protejat a fost inclus în
Hot rârea Consiliului Jude ean 12/1992 cu o suprafa de 708,2 ha, îns , f r nici o explica ie nu a mai fost men ionat in Legea 5/2000.
În 2004 a fost încheiat o conven ie între Direc ia Silvic Foc ani, ICAS Bucure ti i Agen ia pentru Protec ia Mediului Vrancea, prin
care aria protejat Muntioru-Ursoaia a fost restabilit pe o suprafa de 102,6 ha, din cadrul terenului Ocolului Silvic Dumitre ti, UP II,
unit ile de amenajare 7B,8BC, 9,10B.
Derularea proiectului “Conservarea in-situ a carnivorelor mari din jude ul Vrancea” de c tre Agen ia pentru Protectie a Mediului Vrancea în
finan at de Uniunea European prin programul LIFE Nature, a contribuit la înfiin area Re elei ecologice locale pentru carnivorele mari din
judetul Vrancea, in cadrul careia situl propus este desemnat ca Zon de protec ie insular cu rol de coridor ecologic (de tip stepping stone).
Intreaga suprafat a sitului se afl in proprietatea Regiei Na ionale a P durilor – Romsilva
4.6 Documenta ie:
din jude ul Vrancea
4. Studiul de fundamentare tiin ific pentru ob inerea statutului de arie protejat , APM Vrancea, 2003
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


164 Curatarea padurii B 60 0 166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de C 20 0
uscare
230 Vanatoare C 90 - 501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism C 1 0
140 Pasunatul C 20 - 160 Managementul forestier general A 100 0
164 Curatarea padurii B 70 0 167 Exploatare fara replantare B 5 -
230 Vanatoare C 95 -

Terenul este administrat de OS Dumitre ti (DS Vrancea)
In prezent pentru situl propus nu exist un plan de management unitar, dar in conformitate cu prevederile proiectului
LIFE05NAT/RO/000170:”Intarirea sistemului de protectie a carnivorelor mari din judetul Vrancea”, finan at de Comisia European , Agen ia
pentru Protec ia Mediului are obliga ia elabor rii planurilor de management pentru toate ariile protejate incluse in re eaua local de protec ie a
carnivorelor mari si in re eaua Natura 2000.
Situl propus face parte din Re eaua ecologic local de protec ie a carnivorelor mari, (definit in cadrul proiectului LIFE02NAT/RO8576
Conservarea in situ a carnivorelor mari din jude ul Vrancea.) si urmareste protec ia i conservarea habitaterlor naturale si a speciilor de
carnivore mari.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0127_68_Felis_silvestris.jpg Chiriac Silviu - APM-VN
ROSCI0127_68_urs_monitorizat.jpg Chiriac Silviu - APM-VN
B ROSCI0128 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Nordul Gorjului de Est

N 45º 15' 17'' E 23º 37' 22'' 49.160 348 2314 1086 X X

RO045 4 Vâlcea
RO042 96 Gorj
3220 Vegeta ie herbacee de pe malurile râurilor montane 0,1 B C A A
3240 Vegeta ie lemnoas cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane 1 A C A A
6170 Paji ti calcifile alpine i subalpine 0,05 C C B B
6210 * Paji ti uscate seminaturale i faciesuri cu tuf ri uri pe substrat calcaros (Festuco 0,1 C C B B
Brometalia)
alpin
7220 * Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion) 0,0001 A B A A
8120 Grohoti uri calcaroase i de isturi calcaroase din etajul montan pân în cel alpin 0,01 B B B A
8210 Versan i stânco i cu vegeta ie chasmofitic pe roci calcaroase 0,001 B B B B
9110 P duri de fag de tip Luzulo-Fagetum 3,5 B B B B
9130 P duri de fag de tip Asperulo-Fagetum 7 B B B B
Salicion albae)
91V0 P duri dacice de fag (Symphyto-Fagion) 55 A B A A
9260 Vegeta ie forestier cu Castanea sativa 1 B A B B
91Q0 P duri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros 0,003 C C A B

1310 Miniopterus schreibersi RC C B C B
1323 Myotis bechsteini P B B C B
1307 Myotis blythii RC C B C B
1321 Myotis emarginatus R C B C B
1304 Rhinolophus ferrumequinum C B B C B
1303 Rhinolophus hipposideros P A B C B
2484 Eudontomyzon mariae P?
1122 Gobio uranoscopus P P C B B
1078 Callimorpha quadripunctaria RC B B C B
4116 Tozzia carpathica V C B C B
N14 2 231 P uni

Semnificativa este prezenta relictului glaciar Pinus Cembra sub forma de exemplare izolate sau in grupuri compacte, alaturi de monumente
ale naturii cum sunt floarea de colt si gentiana. Elementele de fauna sunt caracteristice pentru munti impaduriti, aici gasindu-si linistea ursul,
lupul si numeroase exemplare magnifice de ras. Pe langa bogatul tezaur de specii animale si vegetale, unele endemice sau relicte, zona se
impune si prin peisajul sau pitoresc deosebit, cu vai salbatice si chei abrupte. ICAS - Stoiculescu C (cu unele adapt ri): Teritoriul, lipsit de
localit i - cu excep ia celor dispuse de-a lungul limitei sudice i a sta iunii Rânca (1.600 m), amplasat într-un vast amfiteatru natural aproape
nealterat, cu un ecart altitudinal de 2.319 m dezvoltat pe o distan transversal de sub 25 km, se situeaz în regiunea biogeografic alpin , în
ecoregiunea Carpa ilor Meridionali pe versantul sudic al sectorului de vest al acestora, între interfluviul Olte -Cerena, la r s rit i Parcul
Na ional Defileul Jiului la apus i între cump na apelor, la nord i drumul submontan Apa Neagr - Bumbe ti - Racovi a, la sud. Principalele
categorii funciare sunt reprezentate de p duri, paji ti, stânc rii, abrupturi, chei i poieni. O suprafa însemnat este reprezentat de p durile
virgine. Pozi ia în SV arcului carpatic, cu influen e climatice submediteraneene, larga extensiune a calcarelor, expozi ia preponderent sudic ,
corelate cu marea amplitudine altitudinal i fragmentarea accentuat a reliefului, au determinat un specific aparte al covorului vegetal i al
lumii animale, aici înregistrându-se o interferen complex între elementele sudice cu caracter relativ xeroterm (care urc la unele dintre cele
mai mari altitudini din ar , de ex. liliacul la 1400 m, scumpia la 1250 m) i elementele arcto-alpine, care coboar destul de mult pe în l imile
afectate de efectul de culme.
Situl se intinde pe o suprafata mare a muntilor Parang fiind situat in regiunea alpina cu o mare bogatie de elemente floristice si faunistice.
Importanta acestui SCI consta si in padurile seculare de fag, in care se intalnesc specii lemnoase de carpen, mesteacan, soc rosu etc. Se
remarca impactul peisagistic deosebit de impresionant.Remarcam de asemenea prezenta ferigilor: Pteridium aquillinum , Phyllitis
scolopendrium, alaturi de plante cu flori: vinarita-Asperula odorata, coltisorul -Dentaria bulbifera etc. Pajistile alpine sunt bine reprezentate prin
speciile : Nardus stricta, Festuca suspina, uneori aceste pajisti sunt intrerupte de amestecul : Rhododendron kotshyi si Pinus mughus.
Importanta si prezenta este si Floarea de colt- Leontopodium alpinum -simbol al ocrotirii cadrului natural.
Activitati antropice:pasunatul, turismul necontrolat, constructii sat vacanta, braconaj, pescuit, exploatari masa lemnoasa.
Cuprinde arii naturale protejate declarate prin Legea 5/2000 printre care amintim Cheile Olte ului, Pe tera Polovragi, P durea Polovragi i
Pe tera Muierilor.
Proprietatea este in majoritate de stat, cu schimbarea procentului in favoarea proprietatii de tip privat, ca urmare a solicitarilor existente.
4.6 Documenta ie:
Paji tile Permanente din Nordul Olteniei - Gheorghe G m neci-2001. Lucr rile lui R.Jeannel i E.Racovi -1929. Alexandru Vlahu a -
România pitoreasc -1901. Comori ale Naturii Gorjene - Ion L ceanu i Ilie Huic -1982.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO02 Categoria II IUCN 0,18 RO01 Categoria I IUCN 0,05 RO03 Categoria III IUCN 0,00 RO04 Categoria IV IUCN
RO01 Rezerva ie tiin ific + 0,05 2.424.-Pe tera Muierii
RO03 Monument al naturii + 0,00 2.435.-Pe tera Iedului
RO04 Rezerva ie natural + 0,08 2.440.-P durea Polovragi
RO04 Rezerva ie natural + 0,20 2.444.-Cheile Olte ului i Pe tera Polovra
RO04 Rezerva ie natural * 0,05 2.454.-P durea Bârcului

J072VL * 0,001 OBARSIA LOTRULUI - LATORITA J047HD * 0,141 PARANG
J071GJ * 17,93 OLTET
160 Managementul forestier general B + 164 Curatarea padurii C -
167 Exploatare fara replantare C - 220 Pescuit sportiv C -
400 Zone urbanizate, habitare umana C - 500 Retele de comunicare C 0
502 Drumuri, drumuri auto C - 600 Structuri (complexe) pentru sport si odihna C 0
608 Locuri de campare si zone de parcare pentru C - 620 Activitati sportive si recreative in aer liber C 0
rulote
624 Drumetii montane, alpinism, speologie. C 0 100 Cultivare C 0
170 Cresterea animalelor C 0
140 Pasunatul C 0 160 Managementul forestier general C +
170 Cresterea animalelor C 0 400 Zone urbanizate, habitare umana C -
410 Zone industriale sau comerciale C 0 709 Alte forme de poluare C -
790 Schimbari provocate de oameni in sistemele C -

Contract Administrare: 58/24.02.2010, Administrator:SC Butterfly Effect SRL Craiova, str Vasile Conta, nr 1, bl U5, sc 1, ap 50, jud Dolj 0728
115565
Pân în prezent exist planuri de management pentru ariile naturale protejate cuprinse în acest sit: Pe tera Muierii, P durea Polovragi, Pe tera
Polovragi i Cheile Olte ului.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0128_47_Nordul_Gorjului_de_Est.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0128_47_Nordul_Gorjului_de_Est_(1).jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0128_71_nordul_gorjului_de_est.jpg Juveloiu Elisabeta - APM-GJ
K ROSCI0129 200612 201101 200706 200812

1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Nordul Gorjului de Vest

N 45º 9' 5'' E 23º 4' 44'' 86.958 192 1940 835 X X

RO042 100 Gorj
3220 Vegeta ie herbacee de pe malurile râurilor montane 0,05 B C A A
3230 Vegeta ie lemnoas cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane 0,5 B C B B
3240 Vegeta ie lemnoas cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane 0,5 A C A A
4070 * Tuf ri uri cu Pinus mugo i Rhododendron myrtifolium 0,05 A C A A
Brometalia)
alpin
7220 * Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion) 0,00005 A C A A
9110 P duri de fag de tip Luzulo-Fagetum 3,6 B B B B
9150 P duri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion 1,3 A C A A
9180 * P duri din Tilio-Acerion pe versan i abrup i, grohoti uri i ravene 0,1 A C A A
Salicion albae)
91L0 P duri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori) 2 B B B B
91V0 P duri dacice de fag (Symphyto-Fagion) 30 A A A A
9260 Vegeta ie forestier cu Castanea sativa 1 B A B B

1310 Miniopterus schreibersi V C B C B
1305 Rhinolophus euryale V C B B B
1304 Rhinolophus ferrumequinum P R C B C B
1303 Rhinolophus hipposideros P R C B C B
1316 Myotis capaccinii R B B B B
1321 Myotis emarginatus P B B C B
1138 Barbus meridionalis R C B C B
1122 Gobio uranoscopus V C B C B
1163 Cottus gobio P P C C C
4036 Leptidea morsei R B B C B
1078 Callimorpha quadripunctaria P C B C B
1037 Ophiogomphus cecilia P B B C B
1084 Osmoderma eremita P A B C B
4066 Asplenium adulterinum R C B C B
N14 9 231 P uni

Nordul Gorjului de Vest este constituit dintr-o fasie subcarpatica cu doua aliniamente de dealuri alternand cu depresiuni si dintr-o rama
montana a carei morfologie este mult mai impunatoare si complexa. Desi sunt unitati naturale distincte ele se completeaza intr-o armonie
perfecta la care contribuie toate componentele naturale precum si asezarile omenisti cu specificul lor economic si etnografic.
ICAS - Stoiculescu C (cu unele adapt ri): Teritoriul, lipsit de localit i - cu excep ia celor dispuse de-a lungul limitei sudice, amplasat într-un
vast amfiteatru natural aproape nealterat, se situeaz în regiunea biogeografic alpin , în ecoregiunea Carpa ilor Meridionali, pe versantul
sudic al sectorului de vest al acestora, între grani a cu Parcul National Defileul Jiului la r s rit i Culmea Cernei, la apus i între cump na
apelor, la Nord i drumul submontan Apa Neagr - Bumbe ti - Racovi a, la Sud. Principalele categorii funciare sunt reprezentate de p duri, cu
zone întinse virgine i cvasivirgine, paji ti, stânc rii, abrupturi, chei i poieni. Pozi ia în SV arcului carpatic, cu influen e climatice
submediteraneene, larga extensiune a calcarelor, expozi ia preponderent sudic , corelate cu marea amplitudine altitudinal i fragmentarea
accentuat a reliefului, au determinat un specific aparte al covorului vegetal i al lumii animale, aici înregistrându-se o interferen complex
între elementele sudice cu caracter relativ xeroterm (care urc la unele dintre cele mai mari altitudini din ar , de ex. liliacul la 1400 m,
scumpia la 1250 m) i elementele arcto-alpine, care coboar destul de mult pe în l imile afectate de efectul de culme. Prin valorile altitudinale
extreme i prin ecartul altitudinal amintit, domeniul de ine recordul absolut în raport cu toate celelalte arii naturale protejate existente i
poten iale din ar i probabil i din Europa, cel pu in în banda latitudinal median .
Situl se întinde pe suprafa mare, cuprinzând mare parte din mun ii Vâlcan si o parte mic din Godeanu. Situat în regiunea alpin cu o mare
bog ie de elemente floristice i faunistice. Datorit condi iilor fizico-geografice situl cuprinde un numar mare de ecosisteme prezente toate
zonele alpine i subalpine. În hornurile stâncariilor de calcar se dezvolt plante de talie mare, printre care specii de Trollius uropaeus i Lilium
martagom, pe stâncile din zona Muntelui Oslea fiind prezent floarea de col -Leontopodium alpinum i salcia pitica - Salix retusa, al turi de
garofi a alb - Dianthus spiculifolius i clopo eii de munte - edraiathus graminifolius. Importan a tintific deosebit se datoreaz existen ei
alunului turcesc, element sudic cu caracter relict, aflat în arboretul de la Tismana la limita nordica a arealului s u european. Este de remarcat
prezen a sa atât în asocia ia forestier , cu elemente sudice în p tura erbacee, cât i în tuf ri urile de liliac cu scumpie de tip carpato-balcanic.
Prezen a speciilor Ruscus aculeatus i Dictamnus albus m resc valoarea tiin ific i peisagistic a zonei. Aici î i g sesc habitatul propice 3
specii din carnivorele mari protejate în întreaga Europ (urs, lup, râs), precum i alte specii de mamifere i p s ri de asemenea protejate prin
legisla ia interna ional . ICAS - Stoiculescu C (comentariul realizat pentru Nordul Gorjului): Cercet rile româno-germane (Stoiculescu,
2005) relev apartenen a sitului la pu inele teritorii cu o valoare foarte înalt a biodiversit ii. Astfel, cu toate c ocup sub 0,64 % din
suprafa a rii, focalizeaz o considerabil diversitate ecologic i biologic . Aceasta, în curs de cercetare, e reprezentat prin: 6 tipuri de
ecosisteme (de p dure, de paji te, saxicol, acvatic, riparian i cavernicol); 17, respectiv 18 %, din cele 92 habitate naturale protejate de
legisla ia român i comunitar , din care 6, respectiv 23 %, din cele protejate, 12, respectiv 43 %, din cele 28 habitate naturale forestiere
protejate de aceia i legisla ie, din care 3, respectiv 50 %, din cele 6 prioritar protejate, dispuse în 8 din cele 11 etaje bioclimatice ale
României; 28 unit i edafice forestiere grupate în 9 tipuri de sol i 6 clase de soluri; 62 din cele 212 tipuri de sta iune forestier identificate în
ar 22 din cele 50 forma ii forestiere, cu 84 din cele 306 tipuri de p dure ; 1.758 specii, din care: 703 specii animale (mamifere – 45, p s ri –
139, reptile – 23, amfibieni – 14, pe ti – 11, nevertebrate – 471); 808 specii vegetale (spermatofite - 679, pteridofite –19, briofite 110) i 247
specii de fungi i licheni (fungi – 234, licheni - 13). Din acestea, 242 specii (14 %) sunt protejate prin legi române i comunitare, din care: 193
specii animale (mamifere – 19, p s ri – 132, reptile – 14, amfibieni – 11, pe ti – 3, nevertebrate - 14) i 49 specii vegetale (spermatofite); 3
specii noi pentru România (coleopterele Metaclisa aurea, Eubrachium hispidulum i Protaetia angustata); 20 specii de coleoptere relicte ale
p durii virgine; 11 taxoni endemici, din care 3 animali (reptile – 1, pe ti – 1, nevertebrate 1) i 8 vegetali (spermatofite); 4 taxoni vegetali
(spermatofite) subendemici; 27 specii vegetale (spermatofite) foarte rare. Din totalul speciilor provizoriu inventariate, 50 se încadreaz în
Anexa 3 din Legea nr. 462/2001 Specii de plante i animale a c ror conservare necesit desemnarea ariilor speciale de conservare i a ariilor
de protec ie special avifaunistic , alte 104 specii se încadreaz în Anexa 4 Specii de animale i plante care necesit o protec ie strict , iar
alte 21 specii în Anaxa 5 Specii de plante i animale de interes comunitar ale c ror prelevare din natur i exploatare fac obiectul m surilor de
management.
Traficul auto, turism necontrolat, exploatare resurse naturale, pasunatul, turismul necontrolat, constructii, braconaj, pescuit si exploatare
masa lemnoasa. ICAS - Stoiculescu C (cu unele adaptari): Inclin rile preponderente ale versan ilor, inclusiv din fondul forestier, dep esc
31 grade i demonstreaz marea vulnerabilitate la eroziune, doborâturi de vânt i alunec ri de teren. Ca elemente de presiune antropic se
remarc oselele, care au p truns pe multe din v ile montane (Runcu-Câmpu lui Neag), exploatarea lemnului, braconajul, p unatul în golul
de munte i la poalele mun ilor, exploat rile de calcar (mai ales din bazinul u i ei Seci, pentru combinatul de la Bârse ti) care au l sat urme
adânci în trupul muntelui. Modific ri s-au produs i prin amenaj rile hidroenergetice (complexul Cerna-Motru-Tismana-Bistri a).
Cuprinde arii naturale protejate declarate prin Legea 5/2000.
Proprietatea este preponderent de stat, cu men uinea c ponderea propriet ii private este în cre tere rapid datorit retroced rilor de terenuri
c tre fo tii proprietari.
4.6 Documenta ie:
Paji tile Permanente din Nordul Olteniei, autor Gheorghe G m neci-2001. Comori ale naturii gorjene, autor Huic Ilie i Ion L ceanu.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO02 Categoria II IUCN 0,10 RO03 Categoria III IUCN 0,62 RO04 Categoria IV IUCN 1,22 RO01 Categoria I IUCN
RO01 Rezerva ie tiin ific * 0,07 2.495.-Pe tera cu Corali
RO03 Monument al naturii + 0,00 2.429.-Piatra Andreaua
RO03 Monument al naturii + 0,57 2.431.-Izvoarele Izvernei
RO03 Monument al naturii + 0,04 2.432.-Izbucul Jale ului
RO03 Monument al naturii + 0,01 2.433.-Pe tera Gura Plaiului
RO03 Monument al naturii + 0,00 2.457.-Dealul Gorn celu
RO04 Rezerva ie natural + 0,03 2.436.-Cotul cu Aluni
RO04 Rezerva ie natural + 0,01 2.437.-Rezerva ia botanic Cioclovina
RO04 Rezerva ie natural + 0,06 2.438.-P durea Tismana-Pocruia
RO04 Rezerva ie natural + 0,70 2.442.-Cheile Sohodolului
RO04 Rezerva ie natural + 0,27 2.443.-Muntele Oslea
RO04 Rezerva ie natural + 0,08 2.445.-Cornetul Pocruiei
RO04 Rezerva ie natural + 0,06 2.446.-Piatra Boro tenilor

J047HD * 0,006 PIULE - PIATRA IORGOVANULUI J071GJ * 0,178 CERNISOARA
J071GJ * 0,181 PIATRA CLOSANI
160 Managementul forestier general B + 167 Exploatare fara replantare C -
163 Replantare C + 164 Curatarea padurii C 0
220 Pescuit sportiv C - 230 Vanatoare C 0
243 Braconaj, otravire, capcane C - 403 Habitare dispersata C -
501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism C 0 600 Structuri (complexe) pentru sport si odihna C 0
608 Locuri de campare si zone de parcare pentru C - 620 Activitati sportive si recreative in aer liber C 0
rulote
624 Drumetii montane, alpinism, speologie. C 0
140 Pasunatul C 0 160 Managementul forestier general C +
170 Cresterea animalelor C 0 400 Zone urbanizate, habitare umana C -
502 Drumuri, drumuri auto C 0 790 Schimbari provocate de oameni in sistemele C -

Contract Administrare: 03/01.03.2010, Administrator:Camera de Comer i Industrie România-Japonia (Administrator) Bucure ti, str. Maior
Giurescu, nr 2, ap 1 0722601208 office@ccirj.ro, mihaiprundianu@yahoo.com
Zona cuprinde propunerile de situri Valea Sohodolului, u i a Verde, Tismana, Muntele Oslea, Pe tera Fu teica. Pîn în prezent exist planuri
de management doar pentru urmatoarele arii naturale protejate cuprinse în propunerea de sit Natura 2000: Cotul cu aluni, rezerva ia botanic
Cioclovina, P durea Tismana -Pocruia, Cornetul Pocruiei, Piatra Boro tenilor i Izbucul Jale ului.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0129_71_Nordul_Gorjului_de_Vest_2.jpg Juveloiu Elisabeta - APM-GJ
K ROSCI0130 200612 201101 200706 200812

1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Oituz - Ojdula

N 46º 2' 1'' E 26º 24' 8'' 15.319 582 1508 985 X

RO073 100 Covasna
9130 P duri de fag de tip Asperulo-Fagetum 0,4 D
9410 P duri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea) 7,5 C C B B
91E0 * P duri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, 0,1 D
Salicion albae)


Situl este localizat la limita jude ului Covasna cu jude ele Bac u i Vrancea. Este situat în bazinul superior al râului Oituz i cuprinde i fondul
forestier situat în aria administrativ a comunei Ojdula. Relieful este caracteristic zonelor de munte, cu energie de relief medie-ridicat . Situl
este acoperit în propor ie de 90% cu p dure, restul de 10% fiind compus din p uni alpine, fâne e i p uni împ durite.
Popula iile de urs,lup i râs sunt bine reprezentate pe întreg situl. Fondul forestier precum i enclavele existente în interiorul acestuia asigur
condi ii optime pentru carnivore.
Circa 50% din suprafa a sitului este vulnerabil datorit exploat rilor forestiere. În multe cazuri s-a adoptat ca solu ie regenerarea artificial i
nu cea natural a p durii. Acest aspect este relevat de num rul ridicat al arboretelor artificiale de molid, de pe teritoriul sitului. P unatul nu
are influen e semnificative.
În zon nu sunt suprafe e constituite ca arii protejate. Exist arborete desemnate ca rezerva ii de s mân , de c tre ICAS.
Marea majoritate a fondului forestier se afl în proprietatea Prim riei Bre cu, Prim riei Tg. Secuiesc, Composesoratelor Laro Ojdula,
Hilib,Bre cu, H tuica, M rt nu , Asocia ia Kosta Bre cu i a persoanelor fizice din comunele învecinate.
4.6 Documenta ie:
La data complet rii fi ei nu au fost disponibile documenta ii tiin ifice. Completarea formularului s-a f cut pe baza amenajamentelor silvice i
a evalu rilor realizate de gestionarii fondurilor cinegetice incluse în sit.
Lucr ri nepublicate cu caracter oficial>

Ocolul Silvic Bre cu – Amenajament silvic UP I Ojdula;
Ocolul Silvic Bre cu – Amenajament silvic UP IV Calasl u;
Ocolul Silvic Bre cu – Amenajament silvic UP V Oituz;
Ocolul Silvic Bre cu – Amenajament silvic UP VI Ojdula;
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


J04ACV * ###### OITUZ
162 Plantare artificiala B 10 - 170 Cresterea animalelor A 20 -

Contract Administrare: 29/22.02.2010, Administrator:OS privat Bretcu Bretcu, nr. 5, jud Covasna
La data complet rii formularului standard situl nu avea un manager (administrator sau custode). În prezent custodele sitului este Ocolul Silvic
Privat Bre cu, tel. 0267-368310, ospbretcu@yahoo.com.
Administratori de fond forestier: Ocolul Silvic Privat Bre cu, Ocolul Silvic Bre cu.
Administratori fonduri cinegetice: Direc ia Silvic Covasna, Asocia ia Club Romsilva
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0130_101_paduri_pe_Oituz.jpg Gog Mircea - APM-CV
I ROSCI0131 200612 201101 200706 200812

H ROSPA0055 Lacul G l ui
J ROSPA0105 Valea Mosti tea
J ROSPA0136 Olteni a - Ulmeni
J ROSPA0021 Cioc ne ti - Dun re
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Olteni a - Mosti tea - Chiciu

N 44º 13' 10'' E 26º 54' 42'' 11.540 0 49 15 X

RO032 100 Calara i
3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegeta ie tip Magnopotamion sau Hydrocharition 2 D
6510 Paji ti de altitudine joas (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis) 0,5 B C B B

1149 Cobitis taenia P C B C C
2511 Gobio kessleri P D
1134 Rhodeus sericeus amarus P D
4125 Alosa immaculata P R B B B B
2011 Umbra krameri P P C C B C
N14 4 231 P uni

Subsectorul Oltenita Calarasi face parte din gruparea teraselor si luncii vaii Dunarii dintre gura Argesului si Brailei, se caracterizeaza prin
dezvoltarea aproximativ egala a teraselor si luncii.O denivelare de 10-12m, tesita dar continua, prelungita aproape rectiliniu pana la est de
Calarasi, pune in evidenta limita dintre complexul morfologic al vaii Dunarii si campia de la nord.Intre Arges si Calarasi, lunca Dunarii are
dezvoltare laterala inegala, prezentand cateva largiri ca cele de la Manastirea si vest Calarasi.Din neuniformitatea repartitiei formelor de relief
ies in evidenta cateva portiuni mai inalte:la Oltenita, unde aluviunile Argesului au fost imprastiate pe o mare suprafata , se individualizeaza un
mare con de dejectie, la Spantov se schiteaza un nivel intermediar intre terasa si lunca medie, iar intre Mostistea si Calarasi apare o fasie
continua de grinduri inalte.Partea luncii cu altitudine medie ocupa cea mai mare parte,avand o extensie mai mare in dreptul Mostistei si in aval
de Galatui.In cadrul acestuia se schteaza intinse suprafete joase, cu contur lobat, reprezentand vechi cuvete lacustre, astazi desecate.Din
aceasta categorie fac parte lunca joasa din dreptul Ulmenilor si cuvetele mari ale Boianului si Iezerului Calarasi.Particularitatile morfo-
hidrologice ale luncii Dunarii dintre Oltenita si Calarasi confera acesteia un evident caracter de tranzitie intre lunca propriu-zisa si Baltile
Dunarii.
Situl propus cuprinde suprafete ocupate de culturi agricole,paduri,perdele de protectie a malurilor, lacuri, terenuri degradate si
pajisti.Comparativ cu fauna mamiferelor,pasarile sunt cele mai numeroase, aici au conditii de hrana, de odihna , reproducere si chiar de
cuibarit unele din specii.Pasarile cu cuiburile in malul apelor:pescarelul albastru, prigoria, lastunul de mal,deasemenea prezenta pe langa ape
este si codobatura.Zavoaiele luncii constituie un mediu favorabil pentru privighetoare,mierla, cuc, dumbraveanca etc.Pasarile rapitoare sunt
reprezentate prin:acvila de camp, gaia neagra, soimul dunarean,cucuvele etc.In baltile Dunarii sunt numeroase pasari de balta: rata mare, rata
caraitoare, gaste, garlite,gasca cu gat rosu, starci, egrete, pelicanul comun si cret, cormoranul mare si mic, lebada de vara , de iarna, lebada
mica si multe altele
Activitatile antropice:agricultura cu practicarea unor tehnologii neprietenoase mediului(utilizarea pesticidelor si ingrasemintelor chimice),
braconajul, inexistenta unei administrari, exploatari forestiere-distrugerea cuiburilor.
Pe raza jud Calarasi situl propus nu are statut de protectie, in interiorul lui se afla o zona protejata: A.I.A Ciocanesti.
Situl propus, in jud. Calarasi cuprinde aproximativ 50% proprietate privata si 50% proprietate de stat(ADS - fostele IAS-uri Mircea-Voda,
Ciocanesti si Manastirea).
4.6 Documenta ie:
Regiunea Inundabila a Dunarii-Gr.Antipa, Geografia Vaii Dunarii Romanesti.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


110 Utilizarea pesticidelor A 60 - 100 Cultivare A 60 -
243 Braconaj, otravire, capcane B 40 -
400 Zone urbanizate, habitare umana A 30 0 502 Drumuri, drumuri auto B 30 0
Situl propus nu are o structura de administrare proprie pentru scopul propus.
Situl propus nu are plan de management.
7. HARTA SITULUI
K ROSCI0132 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0003 Avrig - Scorei - F g ra
F ROSPA0099 Podisul Hârtibaciului
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu

N 45º 40' 58'' E 24º 19' 28'' 2.826 314 568 416 X X

RO076 66 Sibiu
RO072 25 Bra ov
RO045 9 Vâlcea
4060 Tuf ri uri alpine i boreale 0,001 C C C C
9110 P duri de fag de tip Luzulo-Fagetum 2 C C C C

1337 Castor fiber 40-60 i C C C B C B
2522 Pelecus cultratus R C B C C
2511 Gobio kessleri P?
1160 Zingel streber P?
1159 Zingel zingel P?
1032 Unio crassus P A C C B
4057 Chilostoma banaticum C A B A B
4056 Anisus vorticulus R D

F Alburnoides bipunctatus C C F Alburnus alburnus RC C
F Barbatula barbatula RC A F Barbus barbus C A
F Esox reichertii C C F Perca fluviatilis C A
F Rutilus rutilus V C F Tinca tinca R C
F Vimba vimba R C
N14 8 231 P uni

Pe o suprafaț cuprinzând 2054 ha., sit extins mai mult pe lungime dec t prin suprafața acoperit efectiv, aceasta fiind descris
de cursurile râurilor care dau numele acestuia, aici se regasesc un num r de 7 tipuri diferite de habitat (Râuri, lacuri; Mla tini, turb rii; Culturi
(teren arabil); P uni; Alte terenuri arabile; P duri de foioase; Habitate de p duri (p duri în tranzi ie)) dar și o bogat ihtiofaun protejat
la nivel național și european.
Zona importanta pentru conservarea speciilor Unio crassus, Chilostoma banaticum, Rhodeus sericeus.
Desi aria reflecta efectele impactului antropic indelungat, manifestat in deceniile 7 - 9 ale sec. XX, exista inca unele zone umede care si-au
pastrat aspectul si comunitatile remanente, fargamente ale structurilor originare. Numerose populatii au fost izolate in aceste arii, relativ
izolate, formand intr-un sens restrictiv metapopulatii si metacomunitati. Desi de dimensiuni mici, sunt surse potentiale de regenerare si martori
ai diversitatii specifice de odinioara, reprezentative pentru flora, fauna si peisajul ardelenesc.
Constructiile hidrotehnice (in special indiguirile) sunt principala cauza a degradarii/pierderii habitatelor acvatice caracteristice. Alte categorii
de impact antropic la care zona este vulnerabila sunt: descari - distrugerea zonelor umede, poluarea, defrisarile, agricultura intensiva.
Situl de importan comunitar Oltul Mijlociu-Cibin-Hârtibaciu, a fost propus de O.N.G Coali ia Natura 2000. Desemnarea sitului s-a realizat
pe criterii tiin ifice: num r mare de indivizi din speciile de interes comunitar; indivizi s n to i ale speciilor de interes comunitar; date tiin ifice
istorice asupra prezen ei în arealul de interes a acestor specii de peste 100 de ani; habitate naturale tipice/bune sub aspect calitativ;
Proprietare de stat – luciul apei, proprietate privat ;
4.6 Documenta ie:
1. Curtean, A., Sîrbu, I., Dr gulescu, C., B n duc, D., 1999 - Impactul antropic asupra biodiversit ii zonelor umede din bazinul superior i
mijlociu al Oltului. Edit. Univ. „Lucian Blaga”,Sibiu, p. 1 – 103;
2. Gheoca, V., 2002 - Aspecte ale taxonomiei i distribu iei helicidelor din Depresiunea F g ra ului. Acta oecologica, Univ. Lucian Blaga,
Sibiu, IX (1-2), 25-39;
3. Gheoca V., 2004 - Contribu ii la studiul taxonomic, ecologic i genetic al helicidelor (Mollusca, Gastropoda) din Depresiunile Sibiului i
F g ra ului. Tez de doctorat. Univ. Babe -Bolyai, Cluj-Napoca;
4. Grossu, Al.V., 1955 - Fauna Republicii Populare Române, Mollusca vol III, Gastropoda Pulmonata, Edit. Academiei R. P. R., Bucure ti;
5. Grossu, Al.V., 1983 - Gastropoda Romaniae. 4, Ed. Litera, Bucure ti;
6. Grossu, A.V., 1987 - Gastropoda Romaniae, 2; Subclasa Pulmonata, I. Ordo Basommatophora, II. Ordo Stylommatophora (Suprafamiliile
Succinacea, Cochlicopacea, Pupillacea), Ed. Litera, Bucure ti;
7. Grossu, A. V., 1993 - The catalogue of the molluscs from Romania. Trav. Mus. natl. Hist. nat.\"Grigore Antipa\", 33, Bucure ti, 291 – 366;
8. Grossu, A. V., 1993 - Gasteropodele din Romania, Compendiu. Bucure ti;
9. Grossu, A. V., 1999 - A scientifical collection of Romanian molluscs (shells only) - Prof. dr. A. V. Grossu, donation to “Grigore Antipa”
National Museum of Natural History from Bucharest.Trav. Mus. natl. Hist. nat. “Grigore Antipa”, XLI, 7 – 35;
9. Sîrbu, I., Sárkány-Kiss, A., Petrescu, M., Lazãr, B., Buian, G., 1999 - Contributions to the knowledge of the freshwater molluskfauna
from the upper and middle basin of the Olt River (Romania). Transylvanian Review of Systematical and Ecological Research, 1, p. 111 –122;
10. Sîrbu, I., 2001 - Human impact effects on the freshwater mollusc fauna from Transylvania and Banat (Romania). World Congress of
Malacology - Vienna, Austria (Abstract), 329;
11. Sîrbu, I., 2005 - Aspects concerning the distribution and ecology of the freshwater molluscs from the Romanian Inner Carpathian Basin.
Heldia, Munchen, 6 (3-4), 133-152;
12. UNEP-WCMC – UNEP-WCMC Species Database: CITES-Listed Species – On the World Wide Web : http://www.unep-wcmc.org;
Caracteristici: situl este situat în arealul geografic de confluen a râurilor Olt, Cibin i Hârtiaciu, aproximativ în centrul României. Aria
conserv urm toarelor specii (din Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE): Barbus meridionalis (moioag ), Cobitis taenia (zvârlug ),
Gobio kessleri (porcu or de nisip), Pelecus cultratus (sabi ), Rhodeus sericeus (boar ), Sabanejewia aurata (dun ri ), Zingel streber
(fusar), Zingel zingel (pietrar) - dintre vertebrate, Chilstoma banaticum i Unio crassus - dintre nevertebrate. Impactul atropic actual se
situeaz în limitele de toleran ale speciilor interes conservativ comunitar; este o zon de interfa hidrografic foarte important cu o pozi ie
geografic favorabil rela iilor intraspecifice continue ale speciilor de interes comunitar pentru sectoare lotice diferite geografic; rolul speciilor
de interes conservativ comunitar de specii umbrel pentru bogat biodiversitate local (peste 400 de specii).
Management: situl nu a fost preluat în custodie în urma celor dou sesiuni de atribuire, organizate de Ministerul Mediului i P durilor.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


421 Depozitarea deseurilor menajere A 0 - 422 Depozitarea deseurilor industriale B 0 -
400 Zone urbanizate, habitare umana A 0 - 700 Poluarea B 0 -
870 Diguri, indiguiri, plje artificiale A 0 - 790 Schimbari provocate de oameni in sistemele A 0 -
400 Zone urbanizate, habitare umana A 0 - 701 Poluarea apei B 0 -

Ministerul Mediului
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0133 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea B deana

N 46º 9' 26'' E 27º 34' 18'' 61 103 197 172 X

RO016 100 Vaslui


P Acer campestre P D P Acer tataricum C D
P Aristolochia clematitis C D P Asparagus tenuifolius C D
P Bromus sterilis C D P Buglossoides purpurocaerulea P D
P Campanula sibirica P D P Cephalaria uralensis P B
P Dianthus membranaceus R D P Euonymus europaeus R B
P Iris pumila P D P Ligustrum vulgare C D
P Muscari neglectum R D P Prunus spinosa C D
P Pyrus pyraster C D P Quercus dalechampii C D
P Quercus frainetto C D P Quercus pedunculiflora C D
P Quercus pubescens R D

Padurea Badeana prezinta un relief putin framantat, cu pante domoale (5 - 15◦) si expozitie predominant NE. Altitudinea oscileaza intre
140 -175 m.
Climatul este temperat continental, de nuan excesiv , încadrându-se în provincia climatic Dfbx cu veri c lduroase i secetoase cu indici De
Martone între 23-30 i ierni umede i foarte reci.
Solul este cernoziom cambic cu grade diferite de eroziune i lenticular se g se te sol argiloiluvial i cenusiu de p dure. Aceste condi ii
climatice i pedogenetice favorizeaz evident structura xeric a acestei p duri.
În structura arboretului predomin stejarul pufos (Quercus pubescens), diver i goruni (Quercus petraea, Q.virgiliana, Q.dalechampii ), stejarul
brumariu (Q. pedunculiflora), garni a (Quercus frainetto), ar arul t t r sc (Acer tataricum), mojdreanul (Fraxinus ornus).
Dintre elementele continentale amintim doar speciile: Adonis vernalis (ruscu a de primavara), Amygdalus nana (migdal pitic), Campanula
sibirica (clopo ei), Cephalaria uralensis (sipica).
Stratul arbustilor, puternic dezvoltat compus in special de Prunus spinosa si Crataegus monogyna.
În general, aceste p duri sunt într-un stadiu avansat de degradare, slab productive i continuu înlocuite cu salcâm.
Padurea Badeana prezinta un climat temperat continental, de nuanta excesiva, cu veri calduroase si secetoase si ierni umede si foarte reci.
Solul este cernoziom cambic cu grade diferite de eroziune si lenticular se gaseste sol argoloiluvial si cenusiu de padure. Conditiile climatice
favorizeaza structura xerica, specifica acestei paduri. Padurea Badeana este o padure naturala, tipica de silvostepa, in care predomina
stejarul pufos (Quercuspubescens), stejarul brumariu (Quercus pendunculiflora), etc.
Padurea Badeana prezinta o stare buna de conservare, fiind declarata rezervatie naturala inca din anul 1973.
Padurea Badeana a fost declarata rezervatie naturala in anul 1973 prin Decizia nr. 220 a Comitetului executiv al Consiliului Popular Judetean
Vaslui si prin Decizia nr. 129/14.10.1994 a Consiliului Judetean Vaslui. Suprafata initiala a rezervatiei a fost de 126.7 ha, iar in prezent este
de 58.6 ha. Administratorul unic al rezervatiei Badeana este Directia Silvica Vaslui - Ocolul Silvic Barlad. Aceasta rezervatie este inclusa si in
Anexa I a Legii nr. 5/2000, la pozitia 2777.
Proprietatea statului.
4.6 Documenta ie:
prof. Dr. Ion Iordache, Studiul complex al ariilor protejate din Moldova si a situatiei lor actuale, 1997.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 73,92 2.777.-Padurea Badeana

J056VS * ###### BADEANA
166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de C 5 + 230 Vanatoare C 5 0
uscare
150 Restructurarea detinerii terenului agricol B 20 0 430 Structuri agricole C 15 0
690 Alte impacte determinate de turism si recreere C 10 -

Directia Silvica Vaslui - Ocolul Silvic Barlad.
Planul de management a fost realizat de catre Directia Silvica Vaslui - Ocolul Silvic Barlad.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0133_52_badeana1.jpg Croitoru Cristian - APM-VS
B ROSCI0134 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Balta - Munteni

N 45º 56' 59'' E 27º 27' 56'' 86 41 52 48 X

RO024 100 Gala i

4033 Erannis ankeraria P B B A B

Situl este localizat in lunca Barladului la o altitudine de 40-60m, pe depozite aluviale luto-argiloase. Situl este compus din subparcelele silvice
66A, 67A si 70 din unitatea de productie V Munteni, Ocolul Silvic Tecuci, Directia Silvica Galati. In marea majoritate situl prezinta un grad de
inchidere al coronamentului de 70-80% cu exceptia unei benzi la marginea nordica, nord-estica unde acoperirea este mai redusa (40-50%) iar
intelenirea este mai puternica. O suprafata de 0.4ha (conform amenajamentului silvic – subparcelele silvice 67B si C) nu este acoperita de
habitatul 91F0 si reprezinta vegetatie forestiera fara cod Natura 2000.
Se remarca structura naturala foarte bine conservata reprezentata prin: diversitatea speciilor arborescente edificatoare pentru habitat (pe
langa stejarul pedunculat, Q. robur, apar trei specii de frasini indigeni: F. angustifolia, F. pallisiae si sporadic Fraxinus excelsior; trei specii de
ulmi indigeni: Ulmus laevis, U. minor si U. procera); prezenta regenerarii naturale a speciilor arborescente edificatoare pentru habitat (stejar,
frasini si ulmi). Exista portiuni unde subarboretul este foarte bine dezvoltat asigurand o buna protectie a solului. Speciile principale de
subarboret sunt reprezentate de paducel (Crataegus monogyna), corn (Cornus mas), sanger (Cornus sanguinea), lemn cainesc (ligustrum
vulgare), maces (Rosa canina), salba moale (Euonymus europaeus). Pe langa forma tipica de stejar pedunculat (Q. robur) s-a remarcat
prezenta sporadica a varietatii „puberula” (cu peri scurti fasciculati de-a lungul nervurii principale a frunzei) si a formei „perrobusta” (cupe mari
cu peretele gros si solzi bombati). In anumite portiuni existaun al doilea etaj de arbori consituit din jugastru (Acer campestre), artar tatarasc
(Acer tataricum), ulmi si frasini. De asemenea apar exemplare rare de carpen (Carpinus betulus) si tei cu frunza mare (Tilia platyphyllos).
·Plante din Lista Ro ie European : Fritillaria orientalisPlante din Lista Ro ie Na ional : Allium guttatum, Dianthus guttatus, Frittilaria
meleagris, Galanthus elwesii, Leucojum aestivum, Mercurialis ovata, Neottia nidus-avis, Plantago schwarzenbergiana, Platanthera bifolia,
Serratula wolffii.
Regularizarea si indiguirea cursului raului Barlad au modificat regimul pedo-hidric al zonei. Ca urmare in prezent perioadele cu exces de
umiditate in sol se intalnesc doar primavara (topirea zapezilor si ploi abundente). Aceasta ar putea influenta negativ vitalitatea frasinilor ca
specii specii mezofile – mezohigrofile. Existenta salcamului plantat poate duce la patrunderea acestei specii in habitat amenintand astfel
structura habitatului. Aceasta cauza potentiala poate fi inlaturata printr-o gospodarire corespunzatoare.

In prezent padurea este in intregime in proprietate a statului insa face obiectul legii 247/2005 privind retrocedarea catre fostii proprietari (in
acest caz, Academia Romana).
4.6 Documenta ie:
Amenajamentul Ocolului Silvic Tecuci (Unitatea de productie V Munteni).
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


100 Cultivare A 0 140 Pasunatul C 0
160 Managementul forestier general A + 230 Vanatoare C 0
852 Modificarea structurii cursurilor de apa B -
continentale

Ocolul silvic Tecuci, Directia Silvica Galati
Amenajamentul Ocolului silvic Galati (Unitatea de productie V Munteni)
7. HARTA SITULUI
K ROSCI0135 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0092 P durea Bârnova
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Bârnova - Repedea

N 47º 1' 27'' E 27º 38' 50'' 12.216 103 419 299 X

RO013 100 Ia i
91Y0 P duri dacice de stejar i carpen 55 A C B B

1323 Myotis bechsteini <17 i C B A B
1324 Myotis myotis C C B A C
1308 Barbastella barbastellus V D

1087 Rosalia alpina V D
1089 Morimus funereus P C C C B
4011 Bolbelasmus unicornis R C B C B
4026 Rhysodes sulcatus V A B C B
1078 Callimorpha quadripunctaria RC B B C B
4035 Gortyna borelii lunata R B B C B
A Hyla arborea R C M Myotis brandtii R C
M Myotis daubentonii RC C M Myotis mystacinus RC C
M Myotis nattereri RC C M Nyctalus noctula C C
M Pipistrellus nathusii RC C M Pipistrellus pipistrellus C C
M Plecotus auritus RC C M Plecotus austriacus RC C
R Anguis fragilis V C R Lacerta agilis RC C
R Lacerta viridis RC C R Vipera berus P C

Situl este reprezentat în cea mai mare parte de p duri de foioase - p duri dacice de fag (aproximativ 70%) i p duri dacice de stejar i carpen
(aproximativ 20%), cu o deosebit valoare tiin ific i peisagistic , unde î i g sesc habitat cca. 116 specii de p s ri rare, vulnerabile sau
periclitate, 1 specie de plant i 4 specii de mamifere mici de important comunitar , precum i alte specii de plante i animale enumerate în
diferite conven ii interna ionale i liste ro ii.
Situl este important atât din punct de vedere avifaunistic, cat i pentru habitate i specii de importan comunitar . Specii: Cypripedium
calceolus (papucul doamnei)- specie de orhidee; 4 specii de microchiroptere - Myotis bechsteini, Myotis blythii, Myotis myotis, Barbastella
barbastellus.
Vulnerabilitatea sitului este dat de influen ele antropice:
- p unat (cam în propor ie de 30%);
- retrocedarea unor suprafe e de p dure, urmat de administrarea necorespunz toare a lor; ca urmare a lipsei unui sistem de paz a
p durilor retrocedate, acestea sunt afectate i de furtul materialului lemnos;
- turismul de weekend, practicat haotic.
In site padurea Barnova-Repedea mai exista o a 3-a arie naturala protejata aflata in custodia D.S. Iasi si anume padurea Poieni Carbunarie in
suprafta de 9.2 ha. Acest masiv paduros compact de cca 11 mii ha nu prezinta caracteristici certe pentru atribuirea statutului de site natura
2000 pentru intreaga suprafata, mai curand se poate opta pentru reunirea tuturor ariilor protejate actuale (atestate de L5/2000) sub
denumirea simbolica de padurea Barnova -Repedea - arie protejata de tip insular la care eventual sa se adauge ariile protejate de interes
local, actualmente paduri cu functii speciale de protectie : Spital Padureni(O.s.Padureni, U.P.IV, u.a-rile 33-35 - suprafata de 87ha), Radar
Dopler (O.s. Padureni, U.P.IV,u.a rile 8,9,14-19,48,49,52,53 - suprafata de cca 350 ha), Rosu (O.s. Dobrovat, U.P. II, u.a.-rile 90-93 -
suprafata de 114 ha), Poieni II(O.s. Ciurea;U.P. II, u.a.-rile 28A,29A,30A,67AB,68AB,69AB, 70AB -suprafata cca 144 ha), Poieni I
(O.s.Ciurea U.P. II, u.a.-rile 59-61 - suprafata de cca 67 ha) si Venias (O.s. Ciurea U.P.I, u.a.-rile 39-45 - suprafata cca 162 ha)
Forma de proprietate: aproximativ 80% de stat i 20% privat .
4.6 Documenta ie:
1. Flocea Felicia - Cercet ri privind avifauna complexului de p duri Repedea-Bârnova, tez de doctorat;
2. Codlea Gh., Cristea V., Negrean G., Cristurean I., Sîrbu I., Sârbu Anca, Oprea A., Popescu Gh. - 2003, Ghid pentru identificarea
importantelor arii de protec ie i conservare a plantelor din România, 80 - 83, editura Alo, Bucure ti, Bucure ti;
3. Ifrim, Irina; Valenciuc, N - The structure and dynamic of a mixed colony and the microclimate conditions from Grota Mare (Repedea, Ia i),
2005, Universitatea Bac u, Studii i Cercet ri tiin ifice, Biologie, Serie Nou , 10, p. 145 - 150.
3. Sârbu I., Oprea A., Lupu I.- 2005, Specii de plante vasculare amenin ate din Moldova, Asocia ia Dendro-Ornamental Anastasie F tu Ia i,
Ia i
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 0,07 2.541.-Locul fosilifer Dealul Repedea
RO04 Rezerva ie natural + 0,05 2.543.-Poiana cu Schit
RO04 Rezerva ie natural + 0,08 2.544.-Poieni-Carbunariei
RO04 Rezerva ie natural + 0,52 2.547.-Pietrosu

740 Vandalism A 10 - 623 Vehicule motorizate A 10 -
160 Managementul forestier general A 80 +

Pentru suprafe ele de p dure aflate în administrarea Direc iei Silvice Ia i, responsabilitatea asupra managementului specific ii revine acestei
institu i; Responsabilitatea managementului rezerva iilor Pietrosu, Poieni-C rbun rie si Poiana
Pentru cele 3 rezerva ii aflate în custodia D.S. Ia i - Rezerva ia forestier Pietrosu, rezerva ia forestier Poieni-C rbun rie i Rezerva ia
floristic Poiana cu Schit - planurile de mangement i regulamentele sunt elaborate i avizate de c tre Academia Român - Comisia pentru
Ocrotirea Monumentelor Naturii, urmând s fie depuse spre aprobare la MMGA. Pentru suprafe ele de p dure care nu au statut de protec ie i
se afl în administrarea D.S. Ia i, exist un Plan amenajistic. Pentru rezerva ia geologic -paleontologic Locul Fosilifer Dealul Repedea, planul
de mangement i regulamentul sunt elaborate i se afl în stadiul de corectur .
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0136 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Bejan

N 45º 51' 6'' E 22º 53' 17'' 102 246 499 325 X

RO053 100 Hunedoara
91L0 P duri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori) 1 C C B B

1193 Bombina variegata P P B B A B

A Hyla arborea P C I Parnassius mnemosyne P C
M Capreolus capreolus P C M Lepus europaeus P C
M Martes martes P C P Centaurea rocheliana P B
P Danthonia alpina P B P Dictamnus albus P B
P Rhamnus saxatilis ssp. tinctorius P B P Thymus longicaulis P B
R Anguis fragilis P C R Coronella austriaca P C
R Elaphe longissima P C R Lacerta praticola P C
R Lacerta viridis P C R Natrix natrix P C
R Vipera ammodytes P C
N14 3 231 P uni

Din punct de vedere geologic P durea Bejan se caracterizeaz prin prezen a forma iunilor cristaline, care se afl în fundamentul zonei i
apar in unit ii epimetamorfice a Masivului Poiana Rusc peste acestea s-au depus, pe direc ie NE-SV, în strate de pân la 750 m grosime,
forma iuni sedimentare de vârst cretacic , acoperite transgresiv de sedimente neogene, apoi un strat sub ire de depozite cuaternare(care
apare izolat în câteva puncte).
Din punct de vedere petrografic depozitele sedimentare con in: un orizont marnos(Cretacic) având la baz gresii grosiere i conglomerate,
alc tuind împreun un complex grezos cunoscut sub denumirea de strate de Deva. Forma iunile eruptive str pung cristalinul i sedimentarul
sub forma unor corpuri subvulcanice de andezite amfibolice cu biotit(andezite de Nucet) i macroporfirice.
Aspectul morfologic actual este cel de deal, cu pante mai accentuate la partea superioar (15-20 grd.) i domoale spre baz , unde s-au
depus materiale din alunec ri vechi pe versan i. În microrelieful actual se poate observa prezen a câtorva ravene datorate precipita iilor
bogate. V ile sunt înguste, cu profil longitudinal sinuos i apar pe fracturile tectonice(v i de falie).
În ceea ce prive te vegeta ia, P durea Bejan se afl situat în etajul nemoral al p durilor de foioase, subetajul p durilor de gorun i amestec.
În acest subetaj înveli ul vegetal are ca asocia ii zonale reprezentative p duri edificate de cele trei subspecii de gorun: Quercus petraea ssp.
petraea, Q. petraea ssp. dalechampii i Q. petraea ssp. polycarpa; al turi de acestea în P durea Bejan apar Quercus robur, Q. pubescens, Q.
virgiliana, Q. frainetto i Q. cerris.
Situl este important pentru o serie de specii de p s ri înscrise în anexa I a Directivei P s ri: Aquila pomarina, Caprimulgus europaeus,
Circaetus gallicus, Circus cyaneus, Dendrocopos medius, Dendrocopos syriacus, Dryocopus martius, Hieraaetus pennatus, Lanius collurio,
Lanius minor, Pernis apivorus, Picus canus.
P durea Bejan prezint , de asemenea, un interes dendrologic de excep ie prin cadrul natural unic în ar , unde, într-un areal restrâns, se
reg sesc speciile i hibrizii majorit ii speciilor de stejar care cresc în România, inclusiv a unora dintre stejarii de silvostep aici coabiteaz 8
din cei 9 reprezentan i indigeni ai genului Quercus împreun cu hibrizii lor. Habitatele de interes comunitar identificate aici sunt: P duri dacice
de stejar i carpen i Vegeta ie de silvostep eurosiberian cu Quercus ssp..
Turismul necontrolat pune în pericol conservarea acestui unicat genetic.
P durea Bejan a fost recunscut prima dat pentru valoarea sa tiin ific în anul 1936 i declarat monument al naturii prin Decizie a
Ministerului Agriculturii i Domeniilor în 03.12.1936. În prezent are statut de arie natural protejat de interes na ional(Legea 5/2000) i este
clasificat (potrivit clasific rii IUCN) ca rezerva ie natural de tip forestier.
În Amenajamentul silvic din anul 2002 P durea Bejan este încadrat conform normelor tehniceîn grupa func ional I(p duri cu func ii
speciale de protec ie), ca rezerva ie tiin ific , atribuindu-i-se totodat i func ie de p dure situat în zon cu poluare de intensitate slab .
Suprafa a sitului este 100% de stat.
4.6 Documenta ie:
Stanciu Augustin(1997), tez de doctorat, Cercet ri taxonomice, morfologice i ecologice privind hibrizii genului Quercus din rezerva ia
tiin ific Bejan - Deva, Universitatea Transilvania, Bra ov
Schruber(1997), Not asupra qvercineelor din P durea Bejan, Sargetia VII Acta Muzei Devensis, Series Scientia Naturae, Muzeul Jude ean
Hunedoara-Deva/România.
Planul de management al rezerva iei.
Amenajamentul Silvic(O.S. Simeria), revizuit în 2002
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 94,75 2.512.-P durea Bejan

J047HD * ###### BEJAN
164 Curatarea padurii C 100 + 421 Depozitarea deseurilor menajere C 1 -
501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism B 1 - 502 Drumuri, drumuri auto C 5 0
629 Alte activitati sportive si recreative in aer liber C 10 - 702 Poluarea aerului C 50 -
102 Cosire/Taiere C 0 160 Managementul forestier general B +
301 Cariere C - 401 Urbanizare continua C -
423 Depozitarea materialelor inerte(nereactive) C 0 502 Drumuri, drumuri auto C -
511 Linii electrice C 0 690 Alte impacte determinate de turism si recreere C -
702 Poluarea aerului C -
Contract Administrare: 164/09.07.2010, Administrator:APM Hunedoara str Aurel Vlaicu, nr 25, Loc Deva, cod 330007, jud Hunedoara 0254 215
445, 0254 215 446, fax-0254 212 252 office1@apmhd.ro
Custodele rezerva iei naturale P durea Bejan a depus la Academia Român Regulamentul i Planul de management al ariei naturale protejate
în vederea ob inerii avizului.
7. HARTA SITULUI
K ROSCI0137 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0093 P durea Bogata
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Bog ii

N 45º 55' 38'' E 25º 24' 55'' 6.352 454 1087 742 X X

RO072 100 Bra ov
9150 P duri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion 1 C C B C
9170 Pãduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum 13 B B B B
91Y0 P duri dacice de stejar i carpen 1 D
91E0 * P duri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, 1 B C B C
Salicion albae)
9180 * P duri din Tilio-Acerion pe versan i abrup i, grohoti uri i ravene 0,1 C C B B

1354 Ursus arctos >10 i C B C B
1352 Canis lupus >5 i C B B B
1361 Lynx lynx >3 i C B B B
1193 Bombina variegata C D

1074 Eriogaster catax P C B C B

I Liparus glabrirostris P D M Capreolus capreolus P A
M Cervus elaphus P A M Felis silvestris P A
P Waldsteinia geoides P A R Elaphe longissima P? C
N14 2 231 P uni

Siteul este situat in partea centrala a muntilor Persani.
Sub aspect climatic se caracterizeaza printr-un climat caracteristic muntilor josi si a unui climat al dealurilor inalte, specific Podisului
Transilvaniei, in partea vestica a siteului.
Apele regiunii fac parte din bazinul Oltului, drenate de paraul Bogata.
Solurile fac parte din clasa solurilor cambice , regasindu-se soluri brune podzolite, brune acide, brune acide podzolite. In NV-ul siteului apar
regosolurile si solurile slab erodate.
Natura din cuprinsul ariei protejate prin curiozit ile sale geologice,botanice i zoologice,prin pitorescul peisajelor,prin climatul
reconfortant,constituie i un important obiectiv de atrac ie turistic .
Padurea Bogatii este una dintre cele mai reprezentative paduri de foioase din tara fiind alcatuita predominant din fag, carpen si gorun.
Unele studii botanice (Ularu, 1972) au aratat ca in distributia vegetatiei se remarca fenomenul de inversiune, adica gorunul apare pe o pozitie
superioara fata de fagete, care ocupa de regula baza versantilor. Padurea Bogatii este cunoscuta si ca o importanta arie cinegetica, cu o
fauna variata.
Sub aspect geologic teritoriul ariei protejate P durea Bog ii reflect bine complexitatea tectonic ,stratigrafic i petrografic caracteristic
întregului masiv muntos al Per anilor.Aproximativ 2/3 din aria siteului,respectiv treimea estic i central ,sunt ocupate de depozite
sedimentare-conglomerate i gresii-de fli cretacic(predominant ap iene i albiene),în timp ce restul teritoriului-adic treimea vestic –este
dominat de eruptivul bazaltic pus în loc la finele Neogenului i începutul Quaternarului,reprezentând ultimele manifest ri ale magmatismului
vulcanic din ara noastr .Aceste roci afloreaz în numeroase puncte din cuprinsul ariei,ivirile reprezentând adeseori înf i ri de stânci
spectaculoase care introduc în peisaj o not de pitoresc deosebit i care, prin pozi ia lor în apropierea imediat a oselei,sunt foarte b t toare
la ochi i u or accesibile.
În seria acestor aflorimente-care pot fi considerate ca monumente ale naturii-se înscriu succesiv,dinspre est spre vest: stânca de conglomerat
poligen( fragmente de calcar biogen,,gresie,cuar it,gnais, ist cloritos, ist sericitos etc.) de vis-a-vis deFântâna Alb ; stâncile brune- ro ietice
de gresii feruginoase,din dreptul km.47,avâd în aval de Fântâna Rece ; deschiderile de gresie calcaroas alb , dintre km.47 i 49,unde roca ia
forme de stânci impun toare,cu pere i verticali,între care,pe unele por iuni Valea Bog ii se îngusteat pân la profil de chei; ivirile de bazalt(
culoare cenu ie închis , structur microlitic , textur masiv pân la vacuolar ), dintre kilometrii 49 , i 52, prezentând în câteva locuri,
admirabile coloane prismatice (pentagonale).
Interesan i sunt i bolovanii poliedrici de bazalt risipi i pe sub arboret, rezulta i din fragmentarea i dislocarea pânzelor bazaltice din zon ;
între kilometrii 49 i 50 , al turi de bazalt apare la zi i tuful dacitic,roc vulcanogen-sedimentar de vârst tortonian , care se separ u or în
pl ci sub iri i friabile de culoare verde.
Cele mai nocive activitati care pot pune in pericol siteul sunt exploatarile forestiere intensive, necontrolate si exploatarea bazaltelor la cele trei
cariere.
Valorificarea turistic a P durii Bog ii este o problem destul de delicat , dar inevitabil - prin urmare trebuie îmbinat ra ional turismul cu
protec ia naturii
arealul a fost declarat ca zon protejat printr-o HCJ din 1971, pe o suprafata de 8500 ha, dar ulterior a ap rut în Legea 5/2000 cu suprafa a
de 8,5 ha.
Suprafa a real a siteului este de 6329,6 ha ( prin m sur tori GPS)CRUTA Bucure ti.
suprafa a total a siteului este de 6329,6 ha , din care 60% proprietate privat (Prim ria M ieru ),40 %proprietate de stat.
4.6 Documenta ie:
ICAS Database 1966
CMN Documentation BV026 – Padurea Bogatii
Vasile Ciocârlan „ Flora ilustrat a României „ Ed. Ceres , Bucure ti , 2000
Ioan oneriu i Pantelimon Ularu, Rezerva ia natural P durea Bog ii, Bra ov 1976
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO03 Monument al naturii * 0,06 2.243.-Rezerva ia natural Cheile Dopca
RO04 Rezerva ie natural * 0,00 2.254.-Cotul Turzunului
RO04 Rezerva ie natural * 98,74 2.257.-P durea Bog ii

J049BV * ###### BOGATA
160 Managementul forestier general A 70 - 300 Extragere de nisip si pietris A 3 -

Contract Administrare: 200/21.07.2010, Administrator:Directia Silvic Bra ov Str.Closca, nr.31, Brasov, jud. Bra ov 0268/415770, 0268/
475678 curtu@brasov.rosilva
nu are plan de management
Pentru fondul forestier din cuprinsul acestui sit exista amenajamente silvice, padurea fiind administrata de OS Maierus si OS Padurea Bogatii
Homorod
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0138 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Bolintin

N 44º 26' 46'' E 25º 40' 19'' 5.737 87 150 124 X

RO034 100 Giurgiu
91Y0 P duri dacice de stejar i carpen 79,34 A B B B


Teritoriul situat în regiunea biogeografic continental , în ecoregiunea Câmpiile G vanu-Burdea, între 25o37’ i 25o42’ longitudine estic i
între 44o24’ i 44o30’ latitudine nordic , la 75 m altitudine pe terasa înalt , neinundabil , din lunca cursului inferior al Arge ului acoper 4.761
ha, parte oficializat ca rezerva ie natural i constituie cea mai reprezentativ p dure de stejar (Quercus robur) din întregul areal al speciei
din România. P durea ocup 4.546 ha (96%) i concentreaz un num r de 12 tipuri de sta iune forestier i 21 tipuri de p dure, resepctiv
25% i 33% din num rul acestor unit i tipologice fundamentale existente în zona de Câmpie a României, grupate în 8 din cele 50 forma ii
forestiere ale rii.
Este cea mai întins p dure de stejar din România, relict semnificativ al fo tilor Codrii ai Deliromanului care, pân spre mijlocul sec. al XIX-
lea, se întindea pân la Dun re. Ast zi, aici se conserv structuri forestiere arhetipale i exemplare seculare de staejar în 3 din cele 28 tipuri
de habitate forestiere naturale protejate din România (92A0, 91M0 i 91Y0).
Uscarea arborilor b trâni de stajear i atacurile masive de Cerambix cerdo impune adoptarea unui plan judicios de management. Gardul înalt
din plas de sârm delimiteaz ampriza autostr zii A1 Bucure ti-Pite ti, care traverseaz rezerva ia i o ap r astfel de alte consecin e
nedorite.
Nu este desemnat printr-un act juridic.
Propriet i private i de stat.
4.6 Documenta ie:

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


230 Vanatoare B 30 0 160 Managementul forestier general A 60 +
951 Uscare /acumularea de material organic A 0 - 170 Cresterea animalelor C 0 -
100 Cultivare B 10 0 700 Poluarea B 5 -

Contract Administrare: 84/26.02.2010, Administrator:RNP-Direc ia Silvic Giurgiu Giurgiu, str 1 Decembrie 1918, nr 12, jud Giurgiu
0246218238, 0246218239, fax-0246218292
Nu are plan de management.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0138_75_padure_de_stejar_si_carpen.jpg Dumitru Magdalena - APM-GR
B ROSCI0139 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Breana - Ro cani

N 45º 55' 37'' E 27º 59' 44'' 157 96 201 153 X

RO024 100 Gala i
91AA Vegeta ie forestier ponto-sarmatic cu stejar pufos 90 A C A A
91I0 * Vegeta ie de silvostep eurosiberian cu Quercus spp. 10 A C A A
40C0 * Tuf ri uri de foioase ponto-sarmatice 0,01 C C B B

A Bufo bufo C A Hyla arborea C
A Pelobates fuscus P D M Dryomys nitedula C
M Muscardinus avellanarius C M Nannospalax leucodon C
P Carex brevicollis RC A P Carpinus orientalis RC D
P Symphytum sp. V A R Lacerta viridis P D

Aria protejata se afla în zona Colinelor Covurluiului al c ror relief este dezvoltat pe formatiuni neogene, cu structur monoclinal , fragmentat în
culmi si poduri prelungi separate de v i paralele sculptate in pietrisuri si nisipuri cu intercalatii de argile pliocene, pe alocuri însotite de cruste
si alunec ri. Geologic, se caracterizeaz printr-o cuvertur depus în cadrul a 4 cicluri de sedimentare: devonian, permian - triasic, jurasic -
cretacic - eocen si bedenian superior romanian. Peste acestea se adaug depozitele cuaternare. În cadrul ariei naturale se pot întâlni
urm toarele specii de arbori: stejar pufos, numeroase specii de arbu ti specifice asocia iilor de silvostep , asocia ii de specii ierboase cu
participarea în majoritate a gramineelor, bujorul românesc(Paeonia Peregrina). Arboretele provin din regener ri naturale pe cale vegetativ , în
cea mai mare parte dar i pe cale germinativ .Vârsta medie este de 48 ani. Caracterul natural al arboretelor prmite prezen a poienilor în care
se creaz condi ii propice prezen ei bujorului românesc(Paeonia Peregrina), un element de baz al turi de celelelalte componente ale
biocenozei. Fauna este alc tiut din numeroase specii de p s ri, inclusiv pr d toare de talie mare i mijlocie, incluse între speciile protejate
de restric ii na ionale i interna ionale. Numeroase specii de mamifere mari i mici ce g sesc aici un loc retras, optim pentru activitatea de
hr nire i reproducere (mistre , c prioar , iepure, vulpe). Numeroase specii de insecte, cu rol important în continuarea lan ului trofic specific
zonei.
Aria natural protejat P durea Breana-Ro cani are suprfa a de 78,3 ha, conform Legii nr.5/2000. Se situeaz pe teritoriul administrativ al
comunei B neasa, în apropierea satului Ro cani, în parte de centru-nord a jude ului Gala i, în zona fizico-geografic a României: Dealurile
F lciului, respectiv regiunea biogeografic a Colinelor Covurluiului (dealuri de platforma de tip Tutova). Habitat de padure xerofila naturala din
zona de deal cu Quercus pubescens si Q. pedunculiflora; Specii de arbusti specifice asociatiilor de silvostepa: Rosa sp., Crataegus sp.,
Ligustrum sp, Cornus sp., Prunus sp.; Asociatii de specii ierboase cu participarea în majoritate a gramineelor; Flora endemica de Paeonia
peregrina romanica, declarata monument al naturii, prezenta în poienile specifice padurii de Q. pubescens.
Activitati antropice cu impact negativ asupra ecosistemului: pasunat, recolt ri de elemente floristice, turismul necontrolat. Amenint rile
naturale f r ca omul s poat interveni în limitarea factorilor perturbatori: vânturile foarte puternice, chiciura care poate produce ruperea
coronamentului arborilor, ciclurile de ani secetosi care pot duce la uscarea arborilor si arboretelor.
Galati Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a -zone protejate, publicata în M. Of.
152/2000, pozitia 2.404. O.U. nr.236/2000, publicata în M. Of. nr.625/2000, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei si faunei salbatice aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.462/2001, publicata în M.Of. nr.433/2001 Legislatia
europeana si internationala : Directiva Pasari79/409/CEE, Directiva Habitate, Flora si Fauna92/43/CEE, conventiile internationale privind
diversitatea biologica si dezvoltarea durabila a sistemelor socio-economice locale
Proprietate a statului.
4.6 Documenta ie:
ICAS Bucure ti, 1997 - Amenajamentul Ocolului silvic Gala i; Alesinschi Al.,Olaru V.,Gairling A., 1967 - Contribu ii la cunoa terea
Naturii Bac u.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural + 96,22 2.404.-P durea Breana-Ro cani

J057GL * ###### BREANA - ROSCANI
250 Luare/Indepartare de flora A - 943 Alunecarile de teren C 0
944 Furtuni, cicloane B - 160 Managementul forestier general A 100 +
230 Vanatoare C 100 0 501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism C 5 0
501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism C 0 502 Drumuri, drumuri auto B 0

Administrat de R.N.P-ROMSILVA prin Directia Silvica Galati-Ocolul Silvic Gala i
Planul de Management i Regulamentul de Func ionare al ariei protejate este avizat favorabil de Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor
Naturii din cadrul Academiei Române.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0139_99_Paeonia_peregrina-var_romanica.jpg Nazare Ana Gabriela - APM-GL
ROSCI0139_99_Querqus_pubescens.jpg Nazare Ana Gabriela - APM-GL
B ROSCI0140 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea C lug reasc

N 44º 9' 54'' E 24º 37' 29'' 677 119 139 133 X

RO044 100 Olt
91AA Vegeta ie forestier ponto-sarmatic cu stejar pufos 1 B C B C


P Paeonia peregrina C A

In aceasta padure se afla specia Paeonia peregrina pe o suprafat de circa 80 ha în asocia ie cu Quercus pubescens i Q. cerris i atipic
pentru specie a fost identificat pe mai multe parcele în asocia ie cu Robinia pseudacacia.
Paeonia peregrina Mill. este o specie peren , ale c rei r d cini secundare sunt tuberizate în form de morcovi alungiti elipsoidali. Frunzele
sunt divizate în 17 - 30 segmente înguste-eliptice, iar ultimile segmente sunt trilobate.Florile sunt mari 7-13 cm în diametru, ro ii ca sângele.
este o plant frumoas , cunoscut nu numai de speciali ti ci i de localnici
P durea C lug reasca este o oaz în mijlocul câmpiei Boianu, relicv a fo tilor codri.
Pân în anul 2000 în aceast padure a fost permis pa unatul, punând in pericol de extin ie specia Paeonia peregrina. Dup 2000, odat cu
instituirea regimului de arie naturala protejat a fost interzis p unatul , specia având o dezvoltare exploziv .
P durea are o suprafa de 630 ha. O suprafa de 58 ha au fost declarate rezerva ie prin Decretul nr. 237/1950.
Prin Decizia nr. 5/1995 a Consiliului Jude ean Olt i Legea 5/2000 au fost puse sub protec ie 54,9 ha
Forma de proprietate este 95% proprietate de stat i 5% proprietate privat .
4.6 Documenta ie:
Arealul speciei Paeonia peregrina Mill. în Oltenia. GH. Popescu, I. Costache, D. R du oiu, C. Badea Vol. 4(XL) 1999.
Arii protejate i monumente ale naturii din jude ul Olt N. Ciobanu, D. Rogojinaru, 2003
Ciobanu N. Monumente ale naturii în jude ul Olt. t. i Cercet. C.O.M.N., Tg. Jiu 1972
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural + 7,85 2.668.-Rezerva ia de Bujori a Academiei

160 Managementul forestier general B 70 0 162 Plantare artificiala A 20 -
100 Cultivare C 100 0 140 Pasunatul C 10 0

432002
Nu exist plan de management propus, ci numai pentru zona declarat arie natural protejat .
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0140_97_Padurea_Calugareasca.jpg Croitoru Ion - APM-OT
ROSCI0140_97_Paeonia_peregrina.jpg Croitoru Ion - APM-OT
ROSCI0140_97_Valea_Calmatui.jpg Croitoru Ion - APM-OT
B ROSCI0141 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Ciornohal

N 47º 37' 46'' E 27º 14' 13'' 270 81 252 195 X

RO012 100 Boto ani

4097 Iris aphylla ssp. hungarica R C B C C
P Carex brevicollis RC A P Cephalanthera damasonium R A
P Crocus reticulatus R A P Cypripedium calceolus forma viridiflorum V A
P Dianthus capitatus V A P Echium rossicum C A
P Hierochloe repens R A P Phlomis herba-venti ssp. pungens RC D
P Prunus fruticosa R D P Prunus tenella R A
P Rumex tuberosus R A P Serratula radiata C A
P Trinia multicaulis RC A

Teritoriul in care se afl situl apar ine MIOCENULUI reprezentat prin depozite sarmatice iar din punct de vedere petrografic predomin
marnele argiloase apoi argilele i mai pu in loess-ul.
P durea Ciornohal apar ine provinciei balcano-meossiace i este sta iunea cea mai nordic cu Cotinus coggygria, element pontic-
submediteranean de mare însemn tate fitogeografic . Aici se întâlnesc i numeroase elemente continentale i sudice specifice stepei. Dintre
numeroasele specii continentale unele fiind chiar rare, cit m: Adonis vernalis, Amygdalus nana, Centaurea orientalis, Veronica spicata. Din
grupul speciilor pontice, enumer m: pontice- Alyssum hirsutum, Dianthus membranaceus, Marrubium praecox; pontico-submediteraneene-
Ranunculus illyricus, Salvia pratensis, Trifolium pannonicus; pontico-panonice- Acer tataricum, Ajuga laxmani, Carduus hamulosus, pontico-
balcanice- Arum orientale, Cytisus austriacus, Linum flavum. Numeroase sunt i speciile submediteraneene, iar dintre acestea cit m:
Bupleurum praealtum, Calamintha acinos, Herniaria incana. Elementul daco-balcanic este reprezentat numai prin specia Rhinanthus
rumelicus.
P durea Ciornohal este un e antion al ecosistemului relictar de silvostep disjunct din nordul rii constituit din numeroase elemente xerofite
parte aflate la limita nordic a arealului:Cotinus coggygria, element pontico-submediteranean .
Aici se întâlnesc i numeroase elemente continentale i sudice specifice stepei. În sit s-au identificat 424 specii de plante vasculare,
apar inând la 56 de familii.
Pe lâng flora bogat i puternicul caracter conservativ, rezerva ia forestier Ciornohal prezint un interes deosebit i sub aspectul vegeta iei.
Fitocenozele întâlnite aici, cu toate perturb rile suferite, se men in încâ într-o stare cvasinatural , cu particularit i evidente i de mare
însemn tate fitogeografic .
Raritatea unor atât de autentice crâmpee de silvostep , în special în Moldova, justific propunerea de a fi supus regimului de ocrotire a
întregii suprafe e ocupat de p durea Ciornohal. Ea constituie i un important element de peisaj care se reînoie te în func ie de anotimp.
Nu s-au identificat al i factori de presiune asupra sitului în afara celor specifica i la sec iunea Activit i antropice.
Situl are o stare de conservare favorabil ,este monitorizat de APM Boto ani, constatându-se respectarea planului de ac iuni din Planul de
management .
Aceast rezerva ie are suprafa a de 77 ha
Este inclus în Anexa I a Legii nr. 5/2000, la pozi ia 2230 - "P durea Ciornohal". Din punct de vedere administrativ apar ine comunei C l ra i,
jude ul Boto ani. Este o rezerva ie de interes botanic în principal, fiind inclus în categoria IV - IUCN.
Toat suprafa a rezerva iei P durea Ciornohal-76,5 ha-apar ine fondului forestier proprietate public a statului(Regia Na ional a P durilor
prin Direc ia Silvic Boto ani-Ocol Silvic Tru e ti).
4.6 Documenta ie:
1. Horeanu Cl., Horeanu Gh., 1981, Flora i vegeta ia rezerva iei forestiere Ceornohal (Jud. Boto ani). Ocr. Nat. i Med. Înconj., t. 25, nr. 2:
211-220
2. Pa covschi S., Doni N., 1967, Vegeta ia lemnoas din silvostepa României. Edit. Acad. RSR, Bucure ti
3. Sârbu I., Oprea Ad., 2002, Raport la Grantul nr. 41, Tema B17 (CNCSIS/MEC): Studii biocenologice i de monitoring în ariile protejate din
jud. Boto ani
4. Enculescu P., 1909, Aria geografic a genului Rhus cotinus L. în România. Rev. P d., Bucure ti
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural + 27,87 2.230.-Padurea Ciornohal

J051BT * ###### CIORNOHAL
166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de C 2 - 160 Managementul forestier general A 20 +
uscare
140 Pasunatul B 5 - 164 Curatarea padurii B 6 +
230 Vanatoare C 2 - 243 Braconaj, otravire, capcane C 3 -
501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism C 2 -

Institu ia responsabil pentru managementul sitului este Direc ia Silvic Boto ani(Ocolul Silvic Tru e ti), care a preluat în custodie situl,
contract nr.5109/25.08.05.
-Direc ia Silvic Boto ani/Arsenie Savin/
str. Pacea nr. 47/
tel:023
Exist plan de management întocmit de custode Direc ia Silvic Boto ani-Ocol Silvic Tru e ti ,avizat de Academia Român .
Responsabil pentru managementul sitului este Savin Arsenie, responsabil cu ariile naturale protejate din cadrul Direc iei Silvice Boto ani.
Str. Pacea nr 4,tel:0231512882,
fax:0231586831,
email:dsbt@rosilva.ro
Direc ia Silvic Boto ani aplic planurile de amenajamente, care se revizuiesc o dat la 10 ani.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0141_64_Ciornohal.jpg Gafencu Rocsana - APM-BT
ROSCI0141_64_Cotinus_coggygria-Padurea_Ciornohal.jpg Gafencu Rocsana - APM-BT
ROSCI0141_64_Frunze_si_inflorescenta_de_Cotinus_coggygria-Padurea_Ciornohal.jpg Gafencu Rocsana - APM-BT
ROSCI0141_64_Semintis_de_Cotinus_coggygria.jpg Gafencu Rocsana - APM-BT
G ROSCI0142 200612 201101 200706 200812

F ROSPA0141 Subcarpa ii Vrancei
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea D lh u i

N 45º 41' 41'' E 27º 0' 37'' 203 322 625 498 X

RO026 100 Vrancea

1354 Ursus arctos P 1-3 i C A B C
1361 Lynx lynx R 1-2 i C B B C
1352 Canis lupus P D

1088 Cerambyx cerdo R C B C B
A Rana temporaria P A A Salamandra salamandra RC A
M Capreolus capreolus C A M Cervus elaphus 8-12 i A
M Felis silvestris A M Meles meles P A
P Cardamine glanduligera P A P Carex sylvatica ssp. sylvatica P A
P Cephalanthera rubra P A P Dactylorhiza maculata P A
P Epipactis helleborine P A P Hepatica transsilvanica P A
P Pulmonaria rubra P A P Ranunculus carpaticus P A
P Seseli gracile P A P Symphytum cordatum P A
P Tamus communis R A P Telekia speciosa P A
P Valeriana tripteris P A R Anguis fragilis P A
R Coronella austriaca P A R Elaphe longissima P A
R Natrix natrix P A R Zootoca vivipara P A

Situl propus se suprapune ariei protejate P durea Schitul D lh u i ce conserva habitate forestiere reprezentative pentru etajul nemoral din
zona piemontan a Curburii Carpa ilor.
Sit reprezentativ pentru vegeta ia caracteristic etajului nemoral din zona piemontan a Carpa ilor Orientali
Situl este poten ial vulnerabil în raport cu activit ile antropice caracteristice arealului (exploatari forestiere, turism, pelerinaj religios si
pasunat).
Substratul litologic, favorabil producerii unor precese accentuate de eroziune a versan ilor (alunecari de teren), reprezint un alt element de
vulnerabilitate al sitului.
Sit desemnat ca arie protejat in anul 1973 prin Hot râre a Consiliului Jude ean Vrancea (188 ha), men ionat in Legea nr. 5/2000 cu
denumirea Rezerva ia natural P durea D lh u i.
Partial, suprafa a se afl în proprietate de stat, in administrarea Direc iei Silvice Foc ani,pe restul de cca. 30% din suprafa exist
propriet ti particulare administrate de Consiliul Local al Comunei Cârligele.
4.6 Documenta ie:
1 - CONDREA, Ana, RENEA, A.- ” Studii etnobotanice, in satul Dalhauti, judetul Vrancea ” Complex Muz. Vrancea- Stud. si Comunicari vol.
III -1980, Focsani.
2 - HOREANU, Climent, CONDREA, Ana, ” Contributii la cunoasterea florei din rezervatia forestiera Dalhauti ” , Complex Muz. Vrancea-
Stud. si Comunicari vol. III -1980, Focsani.
4 - STEFAN, N., DAVIDESCU,G., LUPA{CU, Gh., RUSU, C., - 1989-” Caracterizarea ecologica a pajistilor naturale din judetul Vrancea (II) ”
, in: Cercetari agronomice in Moldova,anul XXII, vol 1 ( 90 ), p. 61-66, Iasi.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 98,51 2.817.-Rezerva ia natural P durea Schitu?

J055VN * ###### DALHAUTI
409 Alte modele(tipuri) de habitare C 2 0 502 Drumuri, drumuri auto C 1 0
622 Plimbare,calarie si vehicule nemotorizate C 5 0
160 Managementul forestier general B 70 0 167 Exploatare fara replantare C 10 -
230 Vanatoare C 20 - 623 Vehicule motorizate C 20 -
943 Alunecarile de teren C 1 -

Aria protejat este atribuita prin conven ia nr.15/13.09.2004, în custodie Directiei Silvice Focsani.
Managementul se realizeaz de c tre Direc ia Silvic Foc ani, conform Amenajamentului silvic si a planului de management întocmit si
înaintat spre avizare la Academia Român .
7. HARTA SITULUI
G ROSCI0143 200612 201101 200706 200812

1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea de gorun i stejar de la Dosul Fâna ului

N 45º 53' 26'' E 25º 2' 36'' 108 472 610 549 X

RO072 100 Bra ov

1089 Morimus funereus P C B B

Situl este localizat la limita altitudinala superioara a arealului habitatului R4138, in zona colinara din sud-estul Transilvaniei, pe versanti cu
expozitie sudica strabatuti pe alocuri de ogase stabilizate, la o altitudine de 490-590m, pe depozite argilo-marnoase. Situl este compus din
subparcelele silvice 26B, 27A, 28 A si B din padurea proprietate a comunei Soars si gospodarita de catre Ocolul Silvic Codrii Fagarasului.
Gradul de inchidere al coronamentului padurii este de 80-100% (sporadic 70%). Datorita inchiderii masivului, in anumite portiuni stratul
arbustiv este mai slab reprezentat. Situl este strabatut de vechiul drum care facea legatura intre Fagaras si Rupea in timpul Imperiului Austro-
Ungar (in prezent abandonat dar relativ bine conservat). Stejarul pedunculat se situeaza cu precadere in treimea inferioara a versantului.
Datorita substratului litologic argilo-marnos, solul este greu textural, fapt reliefat prin prezenta sporadica a unor specii mezo-higrofite cum este
crusinul (Frangula alnus) si dezvoltarea redusa a pivotului la cvercinee (situatie remarcata la cateva exemplare uscate si doborate de vant). In
anumite zone, pe culme, s-au gasit exemplare rare de ienupar (Juniperus communis) cu inaltimi de pana la 1-2 m.
Se remarca structura naturala bine conservata reprezentata prin:
- vigoarea de crestere si starea buna de vegetatie a speciilor arborescente edificatoare pentru habitat (gorunul - Quercus petraea ssp.
petraea si stejarul pedunculat - Q. robur) acestea dominand in compozitia arboretelor si provenind din samanta;
- existenta exemplarelor de gorun si stejar pedunculat de dimensiuni notabile (pana la 70cm diametru si inaltimi pana la 27-29m);
- abundenta regenerarii naturale a speciilor arborescente edificatoare pentru habitat, in special a gorunului;
- diversitatea speciilor arborescente si arbustive insotitoare: carpen (Carpinus betulus), jugastru (Acer campestre), cires pasaresc
(Prunus avium), par paduret (Pyrus pyraster), tei de deal (Tilia cordata), ulmul de camp (Ulmus minor), fag (Fagus sylvatica), lemn cainesc
(Ligustrum vulgare), paducel (Crataegus monogyna), salba moale (Euonymus europaeus), salba raioasa (Euonymus verrucosus), maces
(Rosa canina), alun (Corylus avellana), sanger (Cornus sanguinea), darmox (Viburnum lantana), soc negru (Sambucus nigra); cu exceptia
carpenului celelalte specii arborescente sunt reprezentate prin exemplare rare;
- in stratul ierbos au fost intalnite majoritatea speciilor mentionate in descrierea habitatului (R4138);
- s-au identificat exemplare de gorun transilvanean (Quercus petraea ssp. polycarpa), de gorun balcanic (Quercus petraea ssp.
dalechampii) si de fag balcanic (Fagus sylvatica ssp. moesiaca);
- nu s-a constatat prezenta unor specii atipice pentru habitat, cu tendinta de invadare (ex. salcamul).
In zonele in care formeaza un subetaj dens (4-6 m inaltime), carpenul, pe langa efectele lui benefice asupra solului, poate deveni un
concurent pentru dezvoltarea si mentinerea regenerarii stejarului si a gorunului. Aceasta cauza potentiala poate fi inlaturata printr-o
gospodarire corespunzatoare. Presiunea antropica este redusa, situl fiind situat intr-un trup de padure acessibil numai pe drumuri de pamant
adesea greu practicabile.
national.
Padurea este in intregime in proprietate a comunei Soars (judetul Brasov).
4.6 Documenta ie:
Amenajamentul ocolului silvic Fagaras(Unitatea de productie III Felmer).
Amenajamentul silvic al padurilor comunei Soars (in curs de elaborare).
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


140 Pasunatul C 0 160 Managementul forestier general A +
230 Vanatoare C 0

Ocolul silvic Codrii Fagarasului
Amenajamentul silvic al padurilor comunei Soars- judetul Brasov (in curs de elaborare)
7. HARTA SITULUI
G ROSCI0144 200612 201101 200706 200812

1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Padurea de gorun i stejar de pe Dealul Purc retulu

N 45º 52' 21'' E 24º 51' 44'' 42 455 615 540 X

RO072 100 Bra ov

Situl este localizat la limita altitudinala superioara a arealului habitatului R4138, in zona colinara din sud-estul Transilvaniei la o altitudine de
450-600m, pe depozite de marne nisipoase. Situl este compus din subparcelele silvice 60A la F din padurea proprietate a comunei Beclean si
gospodarita de catre Ocolul Silvic Codrii Fagarasului. Terenul este puternic fragmentat de ravene vechi stabilizate de vegetatia forestiera
existenta. Datorita formei terenului padurii i s-a atribuit functia speciala de protectie a solului (categoria functionala 1-2A). In portiunea cu
habitatul prioritar (91I0) gradul de inchidere al coronamentului padurii este de 80-100% (sporadic 70%). O suprafata de 3.1ha (conform
amenajamentului silvic – subparcelele silvice 60C, E, F) nu este acoperita de habitatul 91I0 si reprezinta vegetatie forestiera fara cod Natura
2000. Datorita inchiderii masivului, portiuni intinse sunt lipsite (sau aproape lipsite) de patura erbacee, iar stratul arbustiv este mai slab
reprezentat. Trebuie mentionata prezenta salcamului (Robinia pseudaccacia) plantat atat in interiorul habitatului prioritar prin exemplare rare in
zonele ravenate cat si in afara acestuia in subparcelele silvice 60 E si F. Cu toate acestea, salcamul nu are o stare de vegetatie buna:
regenerarea naturala generativa si/sau vegetativa este foarte rar intalnita, sunt prezente exemplare tinere uscate sau cu stare lanceda de
vegetatie.
Se remarca structura naturala bine conservata reprezentata prin:
- vigoarea de crestere si starea buna de vegetatie a speciilor arborescente edificatoare pentru habitat (gorunul - Quercus petraea ssp.
petraea si stejarul pedunculat - Q. robur) acestea dominand in compozitia arboretelor si provenind din samanta;
- existenta exemplarelor de gorun si stejar pedunculat de dimensiuni notabile (60-70cm diametru si 23-25m inaltime);
- prezenta regenerarii naturale a speciilor arborescente edificatoare pentru habitat (gorun si stejar pedunculat) in special in portiunile mai
deschise; la data descrierii in teren a fost constatata fructificatie relativ buna a gorunului si stejarului;
- diversitatea speciilor arborescente si arbustive insotitoare: carpen (Carpinus betulus), jugastru (Acer campestre), cires pasaresc
(Prunus avium), par paduret (Pyrus pyraster), frasin comun (Fraxinus excelsior), tei de deal (Tilia cordata), fag (Fagus sylvatica) lemn cainesc
(Ligustrum vulgare), paducel (Crataegus monogyna), salba moale (Euonymus europaeus), salba raioasa (Euonymus verrucosus), maces
(Rosa canina), alun (Corylus avellana), sanger (Cornus sanguinea), soc negru (Sambucus nigra), curpen de padure (Clematis vitalba); cu
exceptia carpenului celelalte specii arborescente sunt reprezentate prin exemplare diseminate sau chiar rare.
- s-au identificat rare exemplare de gorun transilvanean (Quercus petraea ssp. polycarpa) precum si prezumtive exemplare hibridogene
de Quercus x rosacea (Q. robur x Q. petraea).
In cazul acestui sit salcamul nu reprezinta un pericol pentru structura habitatului prioritar datorita motivelor mentionate ca capitolul „4.1 -
Caracteristici generale ale sitului”.
In zonele in care formeaza un subetaj dens, carpenul, pe langa efectele lui benefice asupra solului, poate deveni un concurent pentru
dezvoltarea si mentinerea regenerarii stejarului si a gorunului. Aceasta cauza potentiala poate fi inlaturata printr-o gospodarire
corespunzatoare.
In interiorul sitului nu s-au constatat taieri ilegale, vatamari datorate animalelor domestice sau uscari anormale.
national.
Padurea este in intregime in proprietate a comunei Beclean (judetul Brasov).
4.6 Documenta ie:
Amenajamentul silvic al padurilor comunei Beclean.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|



Ocolul silvic Codrii Fagarasului
Amenajamentul silvic al padurilor comunei Beclean (judetul Brasov)
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0145 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea de la Alparea

N 47º 1' 3'' E 22º 4' 58'' 459 164 210 192 X

RO061 100 Bihor


P Narcissus poeticus ssp. radiiflorus P A

Padure de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum, bine conservat cu pâlcuri de narcise, care înglobeaz rezerva ia natural : P durea cu
narcise de la O orhei declarat la nivel na ional.Constituie habitat de hr nire pentru liliecii de la Betfia
important din punct de vedere al habitatului i speciilor de herpetofaun i narcise.
t ieri ilegale

4.6 Documenta ie:
Legea nr. 5/2000, I.Ghira, M.Venczel, S.Covaciu-Marcov, G.Mara, P.Ghile, T.Hartel, Z.Torok, L.Farkas, T.Racz, Z.Farkas, T.Brad, 2002,
Mapping of Transilvanian Herpetofauna, In: Nymphaea. Folia naturae Bihariae XXIX, p. 145-201, Oradea
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural + 2,44 2.175.-Padurea cu narcise din Osorhei

101 Modificarea practicilor de cultivare C 5 0

Contract Administrare: 85/02.03.2010, Administrator:RNP Direc ia Silvic Bihor Oradea, str Mihai Eminescu, nr 15, jud Bihor 0259413001, fax-
0259430967 office@oradea.romsilva.ro
planul de management este în curs de perfectare de c tre custode - Direc ia Silvic Oradea
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0145_47_narcise_Alparea.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
B ROSCI0146 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea de stejar pufos de la Hoia

N 46º 46' 6'' E 23º 29' 37'' 8 487 541 517 X

RO063 100 Cluj
91H0 * Vegeta ie forestier panonic cu Quercus pubescens 81 B C B B

P Adonis vernalis 100-300 i A P Centaurea atropurpurea 10-50 i A
P Cephalaria radiata 10-15 i A P Salvia transsylvanica <50 i A
P Stipa pulcherrima 50-60 i A P Viola jooi 30-50 i A
N14 12 231 P uni

Situl este localizat pe un versant repede cu expozitie sudica, sud-vestica, face parte din trupul de p dure Hoia II (subparcela silvica 100,
unitatea de productie IV, din Ocolul Silvic Cluj), mai precis în pe partea stâng tehnica a râului Some , în dreptul localit ii Flore ti. În partea
inferioar a sitului acesta este constituit doar din stejar pufos, pentru ca spre culme acesta s fie înlocuit de c tre gorun. De asemenea în
cuprinsul sitului mai este întâlnit diseminat pinul silvestru i pinul negru.
Situl se remarca prin structura naturala bine conservata reprezentata prin: alternan a între por iunile de p dure încheiat i rari te; diversitatea
si starea buna de conservare a p turii erbacee.
Terenul pe care este situat situl prezint o pant destul de accentuat , ceea ce spore te susceptibilitatea pe viitor la alunec rile de teren.
Atât la limita superioar cât i la cea inferioar situl se învecineaz cu p une, în care îns nu se înregistreaz un p unat excesiv. Situl este
accesibil atât pe culme cât i prin partea din aval.

Padurea este in intregime in proprietatea statului insa ar putea fi retrocedata conform Legii 247/2005 la proprietari persoane fizice.
4.6 Documenta ie:
Anna Szabo – comunicare personala; Amenajamentul silvic al Ocolului silvic Cluj (Unitatea de productie IV)
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


160 Managementul forestier general A 100 + 900 Eroziunea C 1 -
160 Managementul forestier general B 0 230 Vanatoare C 0
502 Drumuri, drumuri auto C 0 511 Linii electrice C 0
900 Eroziunea C -

Ocolul Silvic Cluj (Directia silvica Cluj).
Amenajamentul silvic al Ocolului silvic Cluj (unitatea de productia IV)
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0147 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Padurea de stejar pufos de la Mir sl u

N 46º 22' 25'' E 23º 43' 31'' 56 304 544 422 X

RO071 100 Alba
9170 Pãduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum 44 D

1083 Lucanus cervus C C A C B
1089 Morimus funereus P C A C B
1088 Cerambyx cerdo P C A C B
4067 Echium russicum R C B C C
A Bufo bufo C D A Rana dalmatina C D
I Cerambyx cerdo cerdo C A I Heteropterus morpheus C D
I Parnassius mnemosyne C A P Adonis vernalis >500 i A
P Allium flavum 10-15 i A P Astragalus dasyanthus 10-25 i A
P Jurinea mollis ssp. transylvanica 100-150 i A R Anguis fragilis C D
R Lacerta agilis C D R Lacerta viridis C D

Situl este localizat in sud-estul Muntilor Apuseni, pe dealurile joase ale Aiudului inspre lunca Muresului, in apropierea localitatii Miraslau.
Altitudinea este cuprinsa intre 300 si 550m. Substratul geologic este format din marne si argile cu soluri luvice superficiale spre culmile unde
este localizat stejarul pufos. Situl are in componenta subparcelele silvice 87I, J, 88A, B, C si D din unitatea de productie VI Miraslau (Ocolul
silvic Aiud, Directia silvica Alba-Iulia). Gradul de inchidere al coronamentului este de 80-100%, stejarul pufos fiind cantonat pe versanti sud-
vestici in treimea mijlocie si superioara. La baza versantilor se întâlnesc culturi agricole, iar pe culmi situl se învecineaz cu p dure. Pe langa
habitatele 91H0 si 9170, diferenta de pana la 100% reprezinta padure de pin plantat fara cod Natura 2000. In subparcela silvica 88D exista un
ochi stepic mic in care trebuie mentionata prezenta habitatului prioritar 40A0*. Acesta fiind insular si ocupand mai putin de 1% din suprafata
sitului nu a putut fi inclus in tabelul 3.1.
Situl se remarca prin structura naturala foarte bine conservata reprezentata prin:
- diversitatea structurilor (alternanta intre paduri incheiate, raristi si paduri cu ochiuri stepice);
- diversitatea mare de varste si dimensiuni (diametre de la 6 la 20 cm si inaltimi de la 2 la 14 m);
- prezenta regenerarii naturale a stejarului pufos (exista tendinta de extindere a speciei in zonele invecinate - pasuni);
- provenienta mai ales din lastari dar si din samanta (in zonele de rariste si la marginea padurii) a arborilor de stejar pufos;
- diversitatea si starea buna de conservare a paturii erbacee, intalnindu-se specii tipice precum: Carex humilis, Lithospermum
purpurocoeruleum, etc.
- prezenta speciilor arborescente si arbustive insotitoare caracteristice habitatului: calin (Viburnum lantana), artar tatarasc (Acer
tataricum), paducel (Crataegus monogyna), porumbar (Prunus spinosa), maces (Rosa canina), corn (Cornus mas) etc..
- prezenta migdalului pitic (Amygdalus nana) in subparcela silvica 88D
Arboretul de stejar pufos poate fi afectat doar în cazul în care lucr rile de silvicultur nu sunt efectuate la timp. În cazul în care d un torii
stejarului pufos se înmul esc în mas arboretul de stejar pufos ar putea fi afectat puternic. Turmele de oi care p uneaz în vecin tatea
p durii pot constitui de asemenea un pericol pentru regenerarea natural a p durii în cazul în care acestea p trund accidental în p dure.

Fond forestier proprietate privata a Primariei Miraslau (78%) si a Parohiei Reformate Miraslau (22%).
4.6 Documenta ie:
Amenajamentului Ocolului silvic Aiud (unitatea de productie VI Miraslau)
Gergely I., 1964. Flora si vegetatia regiunii cuprinse intre Mures si Masivul Bedeleu. Universitatea Buucuresti – Facultatea de stiinte naturale.
Autoreferat
Gergely I., 1960 – Relatii cenologice si date noi asupra raspandirii stejarului pufos (Quercus pubescens Willd.) in regiunea Cluj; -
Szabo Anna cercetari de teren

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


160 Managementul forestier general A 80 + 170 Cresterea animalelor C 0
230 Vanatoare C 0 409 Alte modele(tipuri) de habitare C 0
502 Drumuri, drumuri auto C 3 - 503 Linii de cale ferata, TGV C 5 0
510 Transportul energiei C 5 0 710 Poluare fonica C 0

Contract Administrare: 165/12.07.2010, Administrator:Asocia ia Biounivers V li oara, com. Livezile, nr. 3A, jud Alba 0358 815 630
0742701439 biounivers2009@gmail.com
Amenajamentul Ocolului Silvic Aiud (Unitatea de productie VI Miraslau).
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0148 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea de stejar pufos de la Peti

N 46º 1' 47'' E 24º 14' 53'' 92 388 554 475 X

RO076 100 Sibiu
9130 P duri de fag de tip Asperulo-Fagetum 21 D

Situl este localizat pe partea dreapta tehnica a paraului Petis cu inclinari intre 5-40G (alternante de versanti cu portiuni terasate). Exista
portiuni ravenate si de versant plantate cu salcam. Pe langa habitatul prioritar exista portiuni de padure de fag si carpen regenerata din lastari
cu stejar pedunculat introdus prin plantatii. De asemenea exista portiuni de padure partial derivata dominata de mesteacan. Situl include
subparcela silvica 2B, si parcelele 3 (cu exceptia subparcelei 3C) si 5 (cu toate subparcelele aferente) din unitatea de productie XI Petis
(conform amenajamentului Ocolului silvic Medias) cat si suprafata din afara fondului forestier (pasuni si fanate). Suprafata mentionata la
categoria „P duri de monocultur (plopi sau arbori exotici)” reprezinta plantatii de salcam pe terenuri erodate (ravene).
Situl se remarca prin suprafata mare ocupata de habitatul prioritar cu stejar pufos si prin structura naturala foarte bine conservata reprezentata
prin: diversitatea mare de varste si dimensiuni; alternanta intree portiunile de padure incheiata si rariste; prezenta regenerarii naturale a
stejarului pufos (exista tendinta de extindere a speciei in zonele invecinate - pasuni); diversitatea si starea buna de conservare a paturii
erbacee. Pentru portiunea inclusa in fond forestier in amenajamentul silvic arboretelor din sit li s-a atribuit functia speciala de protectie fiind
supuse regimului de conservare deosebita.
O mare parte din ecosistemul cu stejar pufos este situata in pasune, deci in afara fondului forestier, neexistand la aceasta data un plan de
management adecvat pentru protejarea acestuia. Situl este accesibil atat pe culme (drum de pamant) cat si pe vale (drum Seica Mare-Petis,
Seica Mare-Soala). Cu toate acestea amploarea presiunilor antropice este nesemnificativa datorita populatiei reduse in zona si diminuarii
preocuparilor privind pastoritul si cresterea animalelor. Zona este sub influenta poluarii din centrele industriale din jur (Copsa Mica, Medias).
Exista semne ale unor incendieri accidentale (cu origine in pasuenea invecinata padurii) care au afectat litiera pe suprafete restranse (500-
1000mp)
Situl a fost propus de c tre WWF, în urma cercet rilor în teren în cadrul proiectului ForestAlpNatura2000RO(9130,9170,91HO).
Padurea este in intregime in proprietate a statului. Portiunile din afara fondului forestier sunt in proprietatea satului Petis (Comuna Seica Mare
– jud. Sibiu).
4.6 Documenta ie:
Amenajamentul Ocolului Silvic Medias (Unitatea de productie XI Petis). Filip, F. (1963) – Cateva statiuni noi de stejar pufos (Q. pubescens) in
Ardeal. Rev. Pad. Nr. 4/1963: 203-205. Prof. Dragulescu Constantin – Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu – comunicare personala
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de A 1 + 140 Pasunatul C 50 -
uscare
170 Cresterea animalelor C 0 171 Furajare stocuri de animale C 0

Pentru portiunea aflata in fond forestier - Ocolul silvic Medias (Directia Silvica Sibiu)
Pentru portiunea aflata in afara fondului forestier – Primaria Comunei Seica Mare
Pentru portiunea aflata in fond forestier - Amenajamentul Ocolului Silvic Medias (Unitatea de productie XI Petis). Pentru portiunea din afara
fondului forestier nu exista un plan de management.
7. HARTA SITULUI
K ROSCI0149 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0053 Lacul Bugeac
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Eseschioi - Lacul Bugeac

N 44º 4' 44'' E 27º 26' 6'' 2.966 0 141 21 X

RO023 100 Cons anta
91AA Vegeta ie forestier ponto-sarmatic cu stejar pufos 0,1 B C A B
91I0 * Vegeta ie de silvostep eurosiberian cu Quercus spp. 5 A C A B
alpin

1219 Testudo graeca P C B B B
2522 Pelecus cultratus P?
1134 Rhodeus sericeus amarus P?
2125 Potentilla emilii-popii R D
A Bufo viridis C A A Hyla arborea P A
R Coluber caspius RC A R Podarcis taurica C A
N14 4 231 P uni

Din punct de vedere geologic forma iunile caracteristice sunt reprezentate de depozite de marne din Cretacicul Inferior peste care este instalat
loess. Climatul este temperat continental-excesiv, cu specific de zon silvostepic dobrogean . Vegeta ia forestier este reprezentat prin
arborete de stejari xerofi i i c rpini i vegeta ie ierboas ce cuprinde elemente sudice balcanice i mediteraneene.
Lacul Bugeac prezint maluri înalte i abrupte, fundul plat având forma unui golf-depresiune. În parte a vestic a lacului este prezent o fâ ie
de p mânt înalt i stâncoas (calcaroas ). Constituie un loc prielnic pentru popula iile de p s ri acvatice majoritatea deosebit de importante
din punct de vedere conservativ.
Acest SCI este singurul din Dobrogea in care a fost identificat subtipul 41.7697 (habitatul 91M0), suprafata relativa a acestuia fiind apreciata la
0,2% (50/21000) raportat la suprafata nationala a subtipului (Donita et al., 2005).
Impreuna cu SCI Dumbraveni-Urluia-Vederoasa si Padurea Canaraua Fetii-Iortmac, constituie singurele situri de importanta comunitara din
Dobrogea in care a fost identificat subtipul 41.7A223 (habitatul 91I0*), ce ocupa o suprafata relativa de 0,18% (30/16000 ha) raportat la aria
nationala de raspandire a subtipului (Donita et al. 2005).
In acest sit a fost intilnit si subtipul 41.76812 (habitatul 91 M0), ce ocupa o suprafata relativa de 5,4% (326,4/6000 ha) raportat la aria
nationala de raspandire a subtipului (Donita et al. 2005).
În zona de p dure vulnerabilitatea este redus , impactul antropic fiind nesemnificativ, reprezentat prin turism sporadic i neorganizat.
Pe Lacul Bugeac sunt organizate mai multe exploat ri piscicole. Habitatele sunt afectate de varia iile naturale ale nivelului apei, inunda ii.
Rezerva ia a fost ini ial a fost pus protec ie prin Decizia nr. 31/1980 a Consiliului Popular Jude ean Constan a.
Rezerva ia natural P durea Esechioi este declarat rezerva ie conform Legii 5/2000 privind planul de amenajare a teritoriul na ional-
Sec iunea a III-a arii protejate de interes na ional, cod 2365. Suprafa a actual prev zut în Legea 5/2000 de 26,0 ha va fi extins ca urmare
a propunerii de extindere avizat de C.M.N. a Academiei Române (aviz nr. 1678/16.02.2006).Lacul Bugeac a fost declarat rezerva ie natural
prin H.G. 2151/2004.
Rezerva ia Natural P durea Esechioi cu o suprafa de 26,0ha (Legea 5/2000), se afl în fond forestier de stat, teritoriul acesteia fiind
înscris în descrierea parcelar a Amenajamentului Silvic în vigoare pt. O.S. B neasa (unde suprafa a înscris pentru rezerva ie este de 27,7
ha).Rezerva ia natural Lacul Bugeac este reprezentat prin luciul de ap (domeniul public al statului - cnf. H.G.2060/2004), proprietate de
stat în administrarea Directiei Ape Dobrogea - Litoral i prin terenurile neproductive care delimiteaza luciul de ap care apar in Com. Ostrov
(cnf. Registrului Cadastral al Com. Ostrov din 1986.
4.6 Documenta ie:
Bucure ti, 1964.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural + 1,05 2.365.-P durea Esechioi

501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism C 15 0 160 Managementul forestier general C 20 0
100 Cultivare C 5 0 230 Vanatoare B 10 -

Pentru Rezerva ia Naturala P durea Esechioi nu exist plan de management. S-a elaborat regulamentul rezerva iei de c tre custodele Direc ia
Silvic Constan a.
Pentru Lacul Bugeac nu exist plan de management.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0149_66_Lacul_Bugeac_1.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0149_66_P durea_Esechioi_1.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
B ROSCI0151 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Gârboavele

N 45º 34' 36'' E 27º 59' 56'' 219 50 122 90 X

RO024 100 Gala i
91AA Vegeta ie forestier ponto-sarmatic cu stejar pufos 53 A C B B
40C0 * Tuf ri uri de foioase ponto-sarmatice 3 A C B B

1088 Cerambyx cerdo P C A C B
1083 Lucanus cervus P C A C B
2093 Pulsatilla grandis V C C C C
4091 Crambe tataria V C C C C
A Bufo bufo C D A Pelobates fuscus C A
A Rana dalmatina C D A Rana esculenta P D
I Parnassius mnemosyne C A I Tomares nogelii B
R Lacerta agilis C D R Lacerta viridis C D
R Natrix natrix C D

Situl este localizat in sud-estul Podisului Moldovenesc, in etajul fitoclimatic de silvostepa la nord de orasul Galati (in apropierea localitatii
Tulucesti) la o altitudine de 65-80m, pe substrate loessoide si luturi, soluri cernoziomuri levigate si ocupa o parte din padurea de agrement
Garboavele (proprietar - Consiliul Judetean Galati). Tipul dominant de vegetatie sunt padurile si raristile de stejar pufos (Quercus pubescens)
si stejar brumariu (Quercus pedunculiflora). Stejarul pufos este localizat preponderent pe zonele inclinate spre paraul Manolache in timp ce
stejarul brumariu se cantoneaza in zonele de platou si se grupeaza in palcuri mici si fasii inguste la limita sitului. Limita exacta intre habitatul
91AA edificat de stejarul pufos si habitatul 91I0 edificat de cel brumariu este dificil de realizat avand in vedere raspandirea mozaicata a
acestor doua specii precum si gradul de amestec variabil. Procentul de suprafata din sit cuprins la categoria „P duri de monocultur (plopi sau
arbori exotici)”, reprezinta plantatii de salcam. Situl este format din parcelele silvice 1A, B, C, D, 2A, B, C, V, 3A, B, C, 4A, B, C, 5A, B, C, 6A
si parte din subpacela6B conform amenajamentului silvic al padurii Garboavele.
Se remarca structura naturala foarte bine conservata reprezentata prin: diversitatea de specii in etajul arborilor, in subarboret si in patura
erbacee si alternarea portiunilor de padure inchisa cu raristi si poieni. Trebuie mentionata prezenta formelor „virescens” si „atrichoclados” la
stejarul brumariu cat si a formei hibridogene Q. x corcyrensis (Q. pedunculiflora x Q. pubescens). De asemenea este prezent Quercus
virgiliana (chiar exemplare de Q. virgiliana forma „pungens”). Pe langa stejarul pufos si cel brumariu, in etajul arborilor mai apar jugastrul (Acer
campestre) si visinul turcesc (Prunus mahaleb) iar in subarboret macesul (Rosa canina), paducelul (Crataegus monogyna), porumbarul
(Prunus spinosa), cornul (Cornus mas), scumpia (Cotinus coggygria). Datorita subarboretului foarte dens regenerarea naturala a stejarilor este
redusa (prezenta doar in ochiuri si luminisuri). In patura erbacee trebuie mentionata prezenta bujorului romanesc (Paeonia peregrina). Prin
amenajamentul silvic arboretelor din sit li s-a atribuit functia speciala de protectie fiind supuse regimului de conservare deosebita. In plus,
portiunea de padure inclusa in sit este propusa ca rezervatie.
Padurea este folosita de populatia din zona (in special municipiul Galati) pentru turismul de weekend in perioada de vara. Pentru a reduce
impactul, administratia a blocat drumurile de pamant pentru a opri accesul auto in interiorul padurii (in poieni). Prezenta plantatiilor de salcam
ingreuneaza reinstalarea stejarilor (brumariu si pufos) si poate pune in pericol conservarea si regenerarea arboretelor naturale existente prin
invadarea acestora (avand in vedere capacitatea deosebita de regenerare vegetativa a acestei specii).
Padurea este in intregime in proprietatea Consiliului Judetean Galati.
4.6 Documenta ie:
Mititelu D., colab., 1968, Flora i vegeta ia p durii - parc Gârboavele-Gala i, Anale ti. Univ. Al. I. Cuza Ia i, s. II, a. Biol., XIV, f. 1: 163-173 +
o hart + 8 plan e; SÂRBU I., OPREA Ad., T NASE C., 1997. Vegeta ia p durii-parc Gârboavele-Gala i, Bul. Gr d. Bot. Univ. Alexandru
Ioan Cuza Ia i, 6(2): 311-332.Amenajamentul P durii Gârboavele - Silva Proiect 2000; Adriana P trascu - Flora si vegetatia Câmpiei
Covurluiului. Tez de doctorat. Rezumat. Cluj, 1975;
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 97,26 2.403.-P durea Gârboavele

J057GL * ###### GARBOAVELE
502 Drumuri, drumuri auto B - 511 Linii electrice C 0
609 Alte complexe sportive/de odihna C 0 160 Managementul forestier general A 100 +
230 Vanatoare C 100 0 501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism C 5 -
620 Activitati sportive si recreative in aer liber C 20 -
230 Vanatoare C 0 243 Braconaj, otravire, capcane C 0
409 Alte modele(tipuri) de habitare C 0 430 Structuri agricole C 0
500 Retele de comunicare C 0 502 Drumuri, drumuri auto B 0
606 Parcuri de atractie (distractie) C 0 620 Activitati sportive si recreative in aer liber C 0
710 Poluare fonica C 0

Consiliul Judetean Galati în calitate de custode al ariei naturale protejate
Amenajamentul Padurii Garboavele (Consiliul Judetean Galati) si Planul de management al ariei protejate Padurea Garboavele
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0152 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Floreanu - Frumu ica - Ciurea

N 47º 1' 1'' E 27º 12' 39'' 18.978 87 467 263 X

RO013 88 Ia i
RO014 12 Neam
91Y0 P duri dacice de stejar i carpen 54,1 A C B B



Situl P durea Floreanu–Frumu ica–Ciurea este amplasat în Podi ul Central Moldovenesc în zona de întâlnire a trei mari unit i
geomorfologice i anume: Podi ul Sucevei, Câmpia Moldovei i Podi ul Bârladului. Situl include în limitele sale SCI-urile deja validate
ROSCI0152 P durea Gheorghi oaia i ROSCI0150 P durea Frumu ica. Situl este localizat pe teritoriul administrativ al jude elelor Ia i
(comunele Sinesti, Dumesti, Tansa, Tibanesti, Dagata, Popesti,Tibana, Madarjac, Horlesti i Voinesti) i Neam (în raza comunei Stani a). Din
punct de vedere al administra iei silvice, situl apar ine direc iilor silvice Ia i, în raza ocoalelor silvice Podul Iloaiei (UP III Pope ti, UP V
Gheorghi oaia, UP VI Cenu a), P dureni (UP I Tibana), Ciurea (UP IV Voine ti); Neam , în raza Ocolului Silvic Horia (UP IV Vadu Vejei) i
Vaslui, în raza Ocolului Silvic B ce ti (UP VII Tib ne ti). Relieful podi ului Moldovenesc este grefat pe fundamentul platformei podolico-ruse,
care a fost acoperit de materiale a c ror depozite s-au suprapus în diferite etape ale evolu iei. În zona Podi ului Central Moldovenesc,
reliefuri structurale de tipul coastelor sunt foarte dezvoltate, având o structur din roci siluriene i cretacice, peste care urmeaz câteva sute
de metri de depozite mio-pliocene, cu o structur de platform tubular slab monoclinal de la NV la SE. Se eviden iaz o localizare a
marnelor spre baza versan ilor, iar alternan ele de marne i gresii spre culmi. Unitatea geomorfologic predominant este versantul, având
configura ia ondulat i mai pu in fr mântat. Pe suprafe e relativ mici, apare i platoul (predispus, în majoritatea cazurilor fenomenelor de
înml tinare), coama, terasa sau lunca. Structura geologic , alc tuirea stratificat în succesiuni de roci permeabile cu roci impermeabile i
înclinarea acestora favorizeaz declan area proceselor de degradare a solurilor prin eroziune i mai ales prin alunecari, fenomen ce se
observ în acest teritoriu atât în fondul forestier cât mai ales în terenul agricol. Teritoriul sitului este amplasat în bazinul hidrografic al râurilor
Siret, Bahlui i Bârlad. În aceast por iune Siretul are un caracter fluviatil cu multe meandre, cu mul i afluen i: pâraiele Bahna cu Valea Ro ie,
D icu a, Bârsa i Arinosu. În bazinul Bârladului se scurge paraiele Sacov ce are ca afluen ii: paraiele Cenu ei, Gheorghi ioaia, Pietrosu,
Sec, R chi ii, Valea Vejii, Pietr riei, Nistria, etc. Bahluiul are ca afluen i urm toarele pâraie: Pietri , Oii, Rediu, Buznea, Bud i, Alune ti,
Sine ti, etc. Alimentarea apelor din re eaua hidrografic este mixt , pluvio-nival , regimul hidrologic având caracter de regim hidrologic
continental, ceva mai accelerat manifestat prin cre terea intens a apelor de prim var , unde se produc inunda ii i prin viiturile destul de mari
în timpul ploilor cu caracter toren ial din timpul verii. În general re eaua hidrografic este bine reprezentat . Stratificarea depozitelor pliocene,
alc tuite din complexe de nisipuri alternând cu argile i nisipuri, precum i luturi impermeabile, favorizeaz formarea unor strate acvifere
freatice bogate, situate la diferite niveluri în func ie de adâncimea stratelor impermeabile. Aceste ape slab mineralizate particip la alimentarea
re elei hidrografice chiar i în perioadele cu precipita ii mai pu in abundente. Altitudinal situl se întinde între 87 si 467 m (cea mai mare parte a
p durilor se localizeaz între 200-400 m), iar panta terenului este, în general, u oar pân la moderat . Cea mai mare parte a sitului se
încadreaz dup ,,Monografia geografic a R.S.R.” în inutul climatic al Podi ului Deluros al Moldovei i anume în districtul nordic IIBp2
corespunz tor dealurilor, favorabil vegeta iei forestiere i o mic parte în districtul estic IIA3. Dup raionarea climatic a lui Koppen, teritoriul
sitului face parte din dou provincii climatice: D.f.b.x. (climat ploios, boreal, cu ierni reci, cu temperaturi sub 22ºC în luna cea mai cald
a anului, cu maxim de precipita ii la sfâr itul prim verii i minimum de ploaie i z pad la sfîr itul iernii.
Situl Padurea Floreanu-Frumusica-Ciurea acopera o suprafata compacta si intinsa de padure in zona centrala a Podisului Moldovei. Toata
suprafata sitului este inclusa in fond forestier, procentul de impadurire fiind de cca. 98%. Situl este reprezentativ pentru tipurile de habitate:
91Y0 \\\"P duri dacice de stejar i carpen\\\", 9130 \\\"P duri de fag de tip Asperulo-Fagetum\\\", 9170 \\\"Paduri de stejar cu carpen de tip
Galio-Carpinetum\\\". Pe suprafete restranse se intalneste si habitatul 92A0 \\\"Z voaie cu Salix alba i Populus alba\\\".
În raza sitului factorii destabilizatori nu sunt asa numero i dar trebuie lua i în seam pentru asigurarea stabilit ii arboretelor i a continuit ii
func iilor acestora. Unii dintre ace tia se manifest intens i continuu, al ii numai izolat i cu frecven redus , de aceea trebuie eviden ia i.
Ace ti factori sunt: doborâturile de vânt i rupturile de z pad , uscarea, d un torii biotici (insecte), alunec ri, eroziuni, factori de natur
antropic (p unatul, extrageri în delict), etc.
situat in raza O.s. Podu Iloaiei, U.P. IV Frumusica, u.a.-ri 38A,38C,38D,39A,39B,39D. Suprafata este de 97.3 ha.
Suprafa a sitului este integral în fond forestier. Procentul de p dure r mas proprietate public a statului la nivel de direc ie silvic , ocol silvic i
unitate de produc ie pe teritoriul c rora este amplasat situl se prezint în felul urm tor:
- DS Iasi: OS Podul Iloaiei (UP II Br ie ti – 98%, UP III Pope ti - 30%, UP V Gheorghi oaia 48%, UP VI Cenu a – 100%), OS P dureni (UP I
Tibana – 56%), OS Ciurea (UP IV Voine ti – 62%);
- DS Neam : Ocolului Silvic Horia (UP IV Vadu Vejei - cca. 50%)
- DS Vaslui: OS B ce ti (UP VII Tib ne ti – cca. 75%)
Restul p durilor sunt p duri proprietate privat .
4.6 Documenta ie:
ICAS - Amenajamentul Ocolului Silvic Padureni (2009, 1999)
ICAS - Amenajamentul Ocolului Silvic Podul Iloaiei (2008, 1998)
ICAS - Amenajamentul Ocolului Silvic Bacesti (2001)
ICAS - Amenajamentul Ocolului Silvic Horia (2008, 1998)
ICAS - Amenajamentul Ocolului Silvic Ciurea (2008, 1998)
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural + 0,57 2.545.-Padurea Frumusica

160 Managementul forestier general B 100 + 160 Managementul forestier general B 100 +
160 Managementul forestier general B 100 + 160 Managementul forestier general A 75 +
170 Cresterea animalelor A 25 -

Responsabilitatea managementului acestui sit ii revine custodelui rezerva iei - Direc ia Silvic Ia i, precum i proprietarilor actuali.
Managementul actual al ariei protejate revine custodelui : Directia Silvica Iasi
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0153 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Glodeasa

N 45º 23' 55'' E 25º 43' 34'' 544 852 1400 1080 X

RO036 100 Prahova
4060 Tuf ri uri alpine i boreale 3 D

1354 Ursus arctos P C B C A

I Alopia plumbea doftanae P B M Capreolus capreolus RC A
M Felis silvestris cretensis P C P Abies alba RC A
P Corallorhiza trifida P A P Corydalis solida R A
P Epipogium aphyllum R A P Euphrasia micrantha R A
P Goodyera repens R A P Herminium monorchis R A
P Larix decidua R A P Monotropa hypopitys R A
P Pseudorchis albida R A P Rorippa islandica R A

Glodeasa este o padure seculara virgina de fag si de brad, cu varste intre 200-300 ani si inaltimi de 40-45 m. Deoarece in zona nu se
efectueaza exploatare forestiera, padurea pastreaza marturii ale evolutiei invelisului forestier al muntilor nostri. Este una dintre putinele paduri
virgine ramase in tara, constituind o raritate pe plan european. Suprafata propusa pentru ocrotire prezinta o remarcabila varietate peisagistica:
paduri, stanci, roci la zi, pajisti, chei, ape dulci. Calitatea sitului este data de prezenta numeroaselor specii de plante rare, aflate pe Lista Rosie
nationala.
Aflata in administrarea OS Campina (UP V Orjogoaia), Glodeasa este o padure seculara virgina de brad si de fag, de productivitate superioara
cu varste intre 200-300 ani, inaltime 40-45 metri, diametrul de 55-65 centimetri.Este localizata pe Valea Doftanei (latit.45:15:00 N,
longit.25:44:00 E, altit.max 890 m,altit.min.650 m ). Adaposteste numeroase specii din fauna si flora spontana de interes comunitar si
pastreaza marturii ale evolutiei invelisului forestier al muntilor nostri. Suprafata propusa spre conservare prezinta o remarcabila varietate
peisagistica (paduri,stanci,roci la zi,pajisti alpine si subalpine,chei,ape dulci curgatoare) si de habitate. La habitatele deja amintite se poate
adauga tipul 91V0 - Dacian beech forest cu corespondentul R4109-Paduri sud-est carpatice de fag cu Syphytum cordatum (brusture
negru),ramanand insa de apreciat suprafata reala ocupata de acesta. Calitatea sitului este data de prezenta numeroaselor specii de plante
rare intre care numeroase specii din familia orhideelor, aflate pe Lista Rosie nationala. Fauna se remarca prin existenta speciilor de pasari ce
necesita protectie stricta si a carnivorelor mari, ursul si lupul.
Din nefericire apropierea de o sosea destul de circulata, precum si amenajarea unor puncte de popas in vecinatate a facut inevitabila aparitia
unor acumulari de deseuri. Actiunile de igienizare precum si amplasarea unor pubele metalice in refugiile de pe sosea ar putea preveni acest
impact antropic.
De remarcat ca in perioada 1980-1982, in urma doboraturilor de vant repetate care au afectat fagul si bradul, au luat nastere goluri ce s-au
largit in decurs de 4-5 ani, fiind replantate cu molid, brad si larice in anii 1983-1987. Cauza doboraturilor se pare ca a fost spargerea
masivului paduros datorita taierilor efectuate in UP VI Musita situata la nord de Glodeasa, dovada ca si activitatile antropice din afara zonei
vizate pot avea consecinte negative asupra acesteia.
De-a lungul timpului padurea Glodeasa a fost propusa de cateva ori spre constituire in rezervatie naturala in ideea de a beneficia de un
management adecvat. Ea a fost luata in evidenta de catre Academia Romana ca rezervatie mixta (forestiera si zoologica) cu suprafata de
347 ha. In anul 1989 ICAS o avea in evidenta cu o suprafata de 453 ha.
In prezent se afla in proprietatea statului.Se regaseste la UP V Orjogoaia,u a 69-83, apartinand Ocolului Silvic Campina.Suprafata rezervatiei
forestiere este de 322 Ha.Nu s-au facut retrocedari de proprietate pe cuprinsul rezervatiei si nici nu s-au primit solicitari
4.6 Documenta ie:
1.CORINE Biotopes Project - Institutul de Biologie -Oltean M, Negrean G.,Mihailescu S.
2.Gh.Mohan,M.Ielenicz,M.Patroescu- Rezervatii si monumente ale naturii din Muntenia
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


160 Managementul forestier general C 60 0 166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de C 60 0
uscare
240 Luare / Indepartare de fauna B 30 - 250 Luare/Indepartare de flora B 30 0
230 Vanatoare B 70 -
160 Managementul forestier general A - 230 Vanatoare B 0
250 Luare/Indepartare de flora B 0 502 Drumuri, drumuri auto B -
608 Locuri de campare si zone de parcare pentru B -
rulote

Ministerul Mediului
In prezent Padurea Glodeasa nu are un plan de management propriu, dar in amenajamentul silvic este incadrata in grupa functionala 1-5C.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0153_102_Padurea_Glodeasa_P6230144.jpg Anea Nicolae - APM-PH
B ROSCI0154 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Glodeni

N 46º 38' 18'' E 24º 34' 26'' 1.042 325 520 418 X

RO075 100 Mure


1083 Lucanus cervus P RC C B C B
N14 2 231 P uni

P dure de deal, situat în apropierea unei vechi localit ți, purtând același nume - Glodeni (atestat la 1263), aceasta este
poziționat la vest de cursul v ii Mureșului, situl fiind alc tuit din mai multe corpuri de p dure distincte între care se
desf șoar rariști ce g zduiesc specii importante de flor și faun .
P duri reprezentative i relativ bine conservate de gorun i stejar pedunculat cu Acer tataricum, cândva larg r spândite în Podi ul
Transilvaniei. În p durile din acest perimetru s-a p strat o biodiversitate relativ ridicat atât în privin a florei cât i a faunei de nevertebrate.
Unul dintre cele mai importante habitate ale lepidopterului Euphydrias maturna în Transilvania.
Defri rile necontrolate mai ales în zonele unde se p streaz înc efective importante de stejari vârstnici vor conduce la o sc dere drastic a
biodiversit ii i chiar la dispari ia complet a unor specii caracteristice, deosebit de importante din punct de vedere biogeografic. S se
urm reasc eliminarea complet a p unatului din interiorul p durilor.

proprietati private
4.6 Documenta ie:

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|



administrat de ocolul silvic Tg. Mures
amenajament silvic sumar in vigoare
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0155 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Goroni te

N 46º 48' 29'' E 21º 50' 51'' 952 113 150 130 X X

RO061 100 Bihor
91F0 P duri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus 15 A B B B


A Rana dalmatina P A M Capreolus capreolus P A
M Felis silvestris P A M Sus scrofa P A
M Talpa europaea P A P Narcissus poeticus ssp. radiiflorus P B
R Anguis fragilis P A R Lacerta agilis P A

Sit Natura 2000 : Poiana cu narcise de la Goroni te cu S = 52 ha.
Include rezerva ia natural botanic
(2.179 L.nr.5/2000) Poiana cu Narcise de la Goroni te: Narcissus augustifolius - narcisa, cre te aici la cea mai joas altitudine din ar - 100
m., dispersate în arborete de foioase, densitatea acestora fiind variabil , de la zone compacte cu diametrul de la 1 m la 10 m, pân la zone în
care exemplarele tr iesc izolat.
Poiana cu Narcise de la Goroni te: Narcissus augustifolius - narcisa, cre te aici la cea mai joas altitudine din ar - 100 m., dispersate în
arborete de foioase, densitatea acestora fiind variabil , de la zone compacte cu diametrul de la 1 m la 10 m, pân la zone în care exemplarele
tr iesc izolat. Situl este important pentru multitudinea de specii atât de pe listele directivelor, cât i speciile înregistrate la alte specii
Accesul necontrolat al popula iei în specialîn perioada de înflorire a narciselor, culegerea intens a narciselor i a altor specii
Decizia nr. 261/1971, HCJ nr. 19/1995, Legea nr. 5/2000
proprietate de stat 100% - RNP - Directia Silvic Oradea
4.6 Documenta ie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 7,87 2.179.-Poiana cu narcise de la Goroniste

160 Managementul forestier general C 5 - 230 Vanatoare C 10 -
250 Luare/Indepartare de flora C 5 -
160 Managementul forestier general C 5 - 290 Vanatoare, pescuit sau activitati de colectare C 5 -

Contract Administrare: 86/02.03.2010, Administrator:RNP Direc ia Silvic Bihor Oradea, str Mihai Eminescu, nr 15, jud Bihor 0259413001, fax-
0259430967 office@oradea.romsilva.ro
Planul de management este în curs de realizare de c tre custodele legal: Direc ia Silvic Oradea
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0155_47_narcise_goroniste.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0155_47_padurea_goroniste.jpg Moise Silvia - ANPM
K ROSCI0156 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0138 Piatra oimului - Scor eni - Gîrleni
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Mun ii Go man

N 46º 48' 56'' E 26º 18' 59'' 17.156 283 1296 690 X

RO014 100 Neam
9110 P duri de fag de tip Luzulo-Fagetum 0,2 C C B C
Salicion albae)
6520 Fâne e montane 0,2 A C A B
6430 Comunit i de lizier cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, pân la cel montan i 0,05 A C B B
alpin

1355 Lutra lutra P C B B

P Campanula patula ssp. abietina R B P Fagus sylvatica RC C
P Hepatica transsilvanica R B P Melampyrum saxosum R B
P Taxus baccata R A
N14 5 231 P uni

Situl este situat in Carpatii Orientali, pe partea dreapta a raului Bistrita, acoperind bazinetele paraielor Oantu, Secu, Agarcia, Doamna,
Manastirea, Sasca, Calul si Iapa. Altitudinea variaza intre 400m si 1290 m (Vf. Murgoci). Relieful este fragmentat, cu numeroase vai, cu
versanti abrupti, cu inclinare de peste 16 grade. Sub raport geologic, teritoriul este situat in zona externa a flisului carpatic, cu varsta cuprinsa
intre cretacicul superior si paleogen, in functie de succesiunea stratelor. Substratul litologic este usor dezagregabil de factorii fizici externi,
ceea ce a dus la formarea unor soluri mijlociu profunde, favorabile dezvoltarii vegetatiei forestiere. Solurile apartin claselor Argiluvisoluri (25%)
si Cambisoluri (75%). Din punct de vedere fitoclimatic, situl se incadreaza in etajele fitoclimatice: FM2 - etajul montan de amestecuri,
FM1+FD4 - etajul montan-premontan de fagete si Fd3 - etajul deluros de gorunete, fagete si gorunto-fagete.
Padurile ocupa in cadrul sitului peste 99% din suprafata, diferenta fiind detinuta de pajisti si fanete (cca. 150 ha), pasuni impadurite si cursuri
de apa. Padurile sunt in proportie de peste 92% in proprietatea statului, fiind administrate de RNP Romsilva, prin DS Neamt (OS Vaduri si OS
Roznov), diferenta de cca 7% (aprox. 1000 ha) fiind fond forestier proprietate privata, apartinand persoanelor fizice din comunele Viisoara,
Pangarati, Piatra Soimului si municipiul Piatra Neamt. Pajistile si fanetele apartin fie locuitorilor din comunele Viisoara si Piatra Soimului, fie
primariilor din zona.
Padurea Gosman este importanta pentru conservarea habitatului: paduri de Asperulo-Fagetum. Situl adaposteste specii rare de pasari si
specii de plante importante pentru flora din zona.Specificul acestui versant il constituie ondularea sa, inclinarea intre 25-45 grade, cu inaltimi
cuprinse intre 700-1300 m, arboretul natural de molid, brad, fag, in varsta de 140-260 de ani, la care se adauga ulmul, paltinul de munte,
alunul, scorusul.
Padurea Gosman prezinta un stadiu de codru secular, ineinfluentat de om, al carui arboret variaza ca varsta, inaltime si dimensiuni, de la
uriasi batrani de sute de ani, ce ating inaltimi de peste 60 de metri cu diametru la baza de 150 de cm-lucru rar intalnit in padurile virgine de
molid din tara noastra- pana la puieti mici, abia instalati; predominanti raman insa arborii batrani, cu inaltimi cuprinse intre 40-55 m si
diametrul intre 30 si 70 cm.Sit important pentru amfibieni (endemitul carpatic Triturus montandoni este foarte numeros aici) dar si pentru
carnivore mari.
Situl se afla intr-o stare buna de conservare si nu se afla in pericol de eroziune sau activitati antropice.
Pe terenurile care fac parte din fondul forestier inclus in Rezervatia naturala Gosman se executa numai lucrarile prevazute in
amenajamentele silvice.
Pe teritoriul rezervatiei este interzisa realizarea de constructii.In rezervatia Gosman sunt permise activitati de turism dirijat si de educatie cu
respectarea regulilor de vizitare. Camparea este permisa numai in locurile marcate si special delimitate in acest scop.
Se interzice taierea , ruperea sau scoaterea din radacini a arborilor, puietilor sau lastarilor, precum si insusirea celor rupti sau doborati de
fenomene naturale sau de catre alte persoane.

Padurile ocupa in cadrul sitului peste 99% din suprafata, diferenta fiind detinuta de pajisti si fanete (cca. 150 ha), pasuni impadurite si cursuri
de apa. Padurile sunt in proportie de peste 92% in proprietatea statului, fiind administrate de RNP Romsilva, prin DS Neamt (OS Vaduri si OS
Roznov), diferenta de cca 7% (aprox. 1000 ha) fiind fond forestier proprietate privata, apartinand persoanelor fizice din comunele Viisoara,
Pangarati, Piatra Soimului si municipiul Piatra Neamt. Pajistile si fanetele apartin fie locuitorilor din comunele Viisoara si Piatra Soimului, fie
primariilor din zona.
4.6 Documenta ie:
Gheorghiu, Oana, 2010, Cercet ri privind cunoa terea caracterelor fundamentale ale sta iunilor forestiere apte pentru br dete i br deto-
f gete de pe ultimele prelungiri estice ale mun ilor Go manului. Teza de doctorat, Universitatea Transilvania din Brasov.
RNP, ICAS, 2003, Amenajamentul OS Vaduri. Studiul General. Sef proiect. Ioan Popovici.
RNP, ICAS, 2003, Amenajamentul OS Vaduri.UP I Agarcia-Doamna. proiectant Dumitru Munteanu.
RNP, ICAS, 2003, Amenajamentul OS Vaduri.UP II Vaduri-Oantu. proiectant Liviu Mocanu.
RNP, ICAS, 2004, Amenajamentul OS Roznov. Studiul General. sef proiect Ioan Pavel.
RNP, ICAS, 2004, Amenajamentul OS Roznov. UP II Iapa. proiectant Cristian Rotariu.
RNP, ICAS, 2004, Amenajamentul OS Roznov. UP III Calu. proiectant Sorin Andries.
RNP, ICAS, 2004, Amenajamentul OS Roznov. UP IV Cut. proiectant Bardan Virgil.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 1,05 2.650.-Rezerva ia forestier Go manu
RO04 Rezerva ie natural * 1,02 2.653.-Locul fosilifer Cernegura
J053NT * 1,118 GOSMAN
290 Vanatoare, pescuit sau activitati de colectare B - 162 Plantare artificiala B 15 -
150 Restructurarea detinerii terenului agricol A 25 - 164 Curatarea padurii A 15 -
166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de A 75 - 167 Exploatare fara replantare A 5 -
uscare
900 Eroziunea B 5 -
140 Pasunatul C 30 0 160 Managementul forestier general B 0
180 Incendiere B 30 - 400 Zone urbanizate, habitare umana B 10 -
403 Habitare dispersata B 1 0

Rezervatia naturala Padurea Gosman a fost atribuita in custodie in anul 2004 Directiei Silvice Piatra Neamt(Str. V.A. Urechia, Nr. 24, tel.
0233/211696, ing. Smau Adrian, csmauad@yahoo.com).
Custodele a elaborat regulamentul de organizare si functionare a rezervatiei,acesta fiind avizat de Academia Romana si inaintat Ministerului
Mediului si Gospodaririi Apelor. Planul de management este inaintat Academiei Romane.
7. HARTA SITULUI
K ROSCI0157 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0094 P durea Hagieni
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Hagieni - Cotul V ii

N 43º 47' 20'' E 28º 26' 60'' 3.618 0 97 49 X X

RO023 100 Cons anta
alpin
40C0 * Tuf ri uri de foioase ponto-sarmatice 10 B B B B

2609 Mesocricetus newtoni P C B A B
1302 Rhinolophus mehelyi V C B B B
1310 Miniopterus schreibersi P RC C B C B
1316 Myotis capaccinii P A B C B
2633 Mustela eversmannii P C B B B
1219 Testudo graeca RC B A B A

4027 Arytrura musculus R B B C B
2125 Potentilla emilii-popii R B A A A
2253 Centaurea jankae V B B A B
4067 Echium russicum V C B C B
P Anacamptis pyramidalis V D P Beta trigyna R D
P Centaurea napulifera ssp. thirkei R D P Centaurea rutifolia ssp. jurineifolia R D
P Centaurea varnensis V D P Chamaecytisus jankae R D
P Colchicum fominii R C P Convolvulus lineatus R D
P Crocus chrysanthus R D P Dictamnus albus R D
P Galanthus elwesii R D P Heliotropium dolosum V D
P Hottonia palustris R D P Minuartia bilykiana R D
P Myrrhoides nodosa V D P Nepeta parviflora R D
P Ononis pusilla RC D P Onosma taurica R D
P Opopanax bulgaricus V D P Orchis purpurea R D
P Orchis simia R D P Ornithogalum comosum R D
P Ornithogalum oreoides R D P Paeonia peregrina R D
P Paeonia tenuifolia R D P Parietaria lusitanica ssp. serbica R D
P Phleum subulatum V D P Plumbago europaea V D
P Prunus tenella R D P Rindera umbellata R D
P Salvia ringens R D P Salvinia natans R C
P Scabiosa micrantha R D P Scorzonera mollis R D
P Seseli tortuosum R D P Silene dichotoma R D
P Stachys obliqua R D P Sternbergia colchiciflora R D
P Stipa ucrainica R D P Trapa natans R C
P Trigonella gladiata R D P Trigonella monspeliaca R D
N14 61 231 P uni

Padurea Hagieni apare ca o insul de arbori termofili în stepa dobrogean . Are o deosebit importan tiin intific pe plan na ional i
interna ional prin pozi ia geografic la intersec ia c ilor de migrare a florelor pontic , balcanic , mediteranean , central-european , aralo-
caspic i iliro-moesiac , ceea ce a determinat un amestec de elemente floristice numeroase i variate.
Rezerva ia ad poste te peste 800 de taxoni vegetali i specii importante de animale (p s ri, reptile i nevertebrate), multe dintre ele ocrotite.
Peisajul unic este personalizat i prin tuf ri urile mediteraneene denumite siblyak/ ibleac greu de stabatut i prin stânc rii.
Nota caracteristica a acestui sit este conferita indeosebi de habitatul 62C0* reprezentat inclusiv prin pajisti stepice cu Paeonia tenuifolia (
specie periclitata de importanta europeana, protejata prin Conventia de la Berna – Rezolutia nr.6/1998).
Un alt habitat de mare valoare conservativa este 40C0*, cel mai important fiind subtipul 31.8B731.
Situl se remarca si prin prezenta unor specii foarte rare, de importanta comunitara, cum ar fi Centarea jankae, Himantoglossum caprinum si
Potentilla emilii-popii.
Vulnerabilitatea este relativ sc zut . Influen a antropic este dat de prezen a în vecinatate a localit ii Hagieni, de activit ile de p unat,
vân toare, braconaj i turismul sporadic i neorganizat.
Rezerva ia P durea Hagieni a fost pus sub protec ie ini ial prin Decizia 425/1970 a Consiliului Popular Jude ean Constan a. A fost declarat
rezerva ie natural de interes na ional prin Legea 5/2000 privind planul de amenajare a teritoriului na ional - Sec iunea a III-a arii protejate de
interes na ional, cod de arie protejat 2360.
Rezerva ia Naturala P durea Hagienicu suprafa a de 392,9ha(cnf. Legii 5/2000)face parte din fond forestier de stat (teritorial este înscris în
Amenajamentul Silvic al O.S.Basarabi). Suprafa a sa va fi corectat cu cea înscris în datele din Amenajamentul Silvic al O.S. Basarabi, care
este de 331,0 ha, dup cum se men ioneaz în Regulamentul rezerva iei elaborat de Direc ia Silvic Constan a, custodele ariei protejate.
4.6 Documenta ie:
Bucure ti, 1964.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 11,49 2.360.-P durea Hagieni

J092CT * ###### HAGIENI
511 Linii electrice B 5 0 620 Activitati sportive si recreative in aer liber A 15 -
160 Managementul forestier general B 5 0 240 Luare / Indepartare de fauna A 5 -
250 Luare/Indepartare de flora A 5 - 501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism C 10 0
400 Zone urbanizate, habitare umana A 20 - 502 Drumuri, drumuri auto B 15 0
511 Linii electrice C 5 0

Pentru Rezerva ia Naturala P durea Hagieni nu exist plan de management. S-a elaborat regulamentul rezerva iei de c tre custodele Direc ia
Silvic Constan a.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0157_66_Carpinus_orientalis.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0157_66_P1010002.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0157_66_P1010005.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0157_66_Paliurus_spina-christi.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
B ROSCI0158 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea B lteni - Hârboanca

N 46º 40' 16'' E 27º 39' 22'' 526 95 248 139 X

RO016 100 Vaslui
91Y0 P duri dacice de stejar i carpen 100 A C B C

M Capreolus capreolus 15-30 i A M Felis silvestris 2-10 i A
M Lepus europaeus 15-60 i A M Sciurus vulgaris 10-20 i A
M Vulpes vulpes 6-20 i A P Asarum europaeum P D
P Buglossoides purpurocaerulea P D P Carex michelii R D
P Chrysopogon gryllus P B P Convallaria majalis P D
P Crocus reticulatus R D P Dianthus membranaceus R D
P Festuca valesiaca P D P Galium mollugo P D
P Galium schultesii P D P Iris aphylla R C
P Iris graminea P D P Iris sintenisii ssp. brandzae R B
P Poa nemoralis P D P Polygonatum latifolium P D
P Prunus tenella C D P Quercus cerris C D
P Quercus frainetto C D P Quercus pubescens C D
P Rhamnus saxatilis ssp. tinctorius R D P Rosa gallica C D
P Scutellaria altissima P D P Sorbus domestica C D
P Viola jordanii R D

P durea Hârboanca este localizat pe versantul drept al v ii Bârladului, în apropierea satului Br h oaia i reprezint o insul tipic din
silvostepa de altadat a Podi ului Central Moldovenesc.
Altitudinea variaz între 185 i 240 metri i expozi ia general este V - SV.
Stratul geologic este format dintr-un complex de marne si marne nisipoase, care constituie mai ales baza si un complex mai nisipos superior,
in care se gasesc intercalatii de marne. In complexul inferior exista si un orizont de calcar. Stratigrafic, complexul inferior apartine
sarmatianului mediu, iar cel situat deasupra este de varsta sarmatianului superior si a meotianului.
Climatul este specific stepei, cu întrep trunderi ale nuan ei de silvostep . Cantitatea de precipitatii anuale oscileaza intre 550 – 600
mm.
Solurile sunt cele de tip cernoziomului levigat in diferite grade de evolutie. Pe partile cu relief mai accident, solul este mai putin evoluat.
Substratul litologic pe care s-au format aceste soluri este reprezentat de marne si nisipuri iesite la suprafata in unele puncte.
Flora instalata pe aceste soluri este una cu caracter mezo-xerofil sau chiar xerofil.
Pe lâng fondul de baz al elementelor euroasiatice i europene, se remarc o abundent i larg participare a elementelor
continentale, pontice, pontice - submediteraniene i endemice. Dintre speciile continentale enumeram: Amygdalus nana (migdal pitic),
Echinops sphaerocephalus (m ciuca ciobanului sau rostogol),Viola jordanii var.iassiensis (topora i). s.a., din num rul mare al speciilor de
origine pontic citam: Dianthus membranaceus (garofi a), Iris hungarica (stânjenel), Quercus pedunculiflora (stejar brumariu), etc.; din grupul
elementelor submediteraniene merit a fi amintite speciile: Chrysopogon gryllus (sadina), Quercus pubescens (stejar pufos), Sorbus
domestica (scorus) , Rhamnus tinctoria (cru in), Viola alba (topora i),s.a.; dintre elementele pontico - submediteraneene amintim doar
speciile: Iris graminea (stânjenel), Carex michelii (rogoz), Crocus variegatus (sofr nel, brându a), Rosa gallica (trandafir pitic sau r sura),
Scutellaria altisima (gura lupului) etc. Specia de stânjenel (Iris brandzae) este endemic . În liziera p durii se întâlnesc tufi uri de migdal pitic,
vi in pitic i porumbar, iar în poieni apare o vegeta ie ierboas xerofil dominat de sadina (Chrysopogon gryllus) i paiu (Festuca valesiaca).
Situl a fost desemnat datorit prezen ei în cadrul acestuia a unui tip de habitat de interes pe 100% din suprafa reprezentând în acela i timp
mai mult de 15% din prezen a la nivel na ional a acestuia: 91Y0 - P duri dacice de stejar i carpen.
Padurea Harboanca prezinta o importanta deosebita din punct de vedere floristic, corologic si genetic prin identificarea mai multor specii si
varietati de Quercus, si in special a unei serii de hibrizi interspecifici, dintre care unii cu valoare de elemente endemice (Quercus x diversifrons
var. homophylla, Quercus x dacica var. tiszae, Quercus virgiliana f. pungens, Quercus x valachica, Quercus x kerneri, Quercus pubescens
var. macrocarpa, Quercus x budensis var. vasluiensis, Quercus x spinosa var. brachylepis, etc).
Prin hibrizii care vegeteaza aici, padurea Harboanca poate fi considerata pe drept cuvant, un veritabil centru genetic hibridogen de Quercus.
Suprafata Padurii Harboanca este redusa, se invecineaza cu asezari umane si terenuri cultivate, care au permis infiltrarea unui grup
important de specii antropice.
A fost declarata rezervatie naturala in baza Deciziei nr. 220/1973 a Comitetului executiv al Consiliului Popular Judetean Vaslui si este inclusa
in Anexa I a Legii nr. 5/2000 la pozitia 2778; suprafata rezervatiei fiind de 40.8 ha.
Proprietete de stat.
4.6 Documenta ie:
prof. Dr. Ion Iordache, Studiul complex al ariilor protejate din Moldova si a situatiei lor actuale, 1997;
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 8,14 2.778.-Padurea Harboanca
RO04 Rezerva ie natural * 2,73 2.779.-Padurea Balteni

166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de C 2 + 230 Vanatoare C 5 0
uscare
430 Structuri agricole C 5 - 690 Alte impacte determinate de turism si recreere C 10 -

Custodele rezervatiei forestiere si botanice Padurea Harboanca este Directia Silvica Vaslui - Ocolul Silvic Brodoc. Incredintata prin Conventia
de custodie nr. 4551/2004.
Planul de management a fost elaborat de Directia Silvica Vaslui - Ocolul Silvic Brodoc.
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0159 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Homi a

N 47º 16' 16'' E 26º 36' 59'' 57 320 395 364 X

RO013 100 Ia i


P dure de stejar, în care se g se te disemint specia de orhidee Cypripedium calceolus.
Sit important pentru habitatul 91I0* Vegeta ie de silvostep eurosiberian cu Quercus sp. i pentru specia Cypripedium calceolus.
Nu a fost identificat pân în prezent nici o surs de vulnerabilitate.
Situl nu este desemnat ca arie natural protejat .
Situl se afl în totalitate în proprietate de stat.
4.6 Documenta ie:
Lupu I., 1980, Flora i vegeta ia p durilor dintre Siret, Moldova i Bazinul omuzul Mare. Tez de doctorat. Inst. Agron. Ia i; Mititelu D., Chifu
T., Scarlat A. & Ani ei Liliana. 1995. Flora i vegeta ia jude ului Ia i. Ia i: Bul. Gr d. Bot. Univ. „Al. I. Cuza”, 5: 99-124.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


160 Managementul forestier general B 100 +

În prezent responsabilitatea pentru managementul sitului este Direc ia Silvic Ia i - Ocolul Silvic Pa cani.
Se aplic managementul specific Amenajamentului silvic.
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0160 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Icu eni

N 47º 14' 43'' E 27º 40' 17'' 10 61 146 112 X

RO013 100 Ia i

P dure de stejar, tipica silvostepei.
arie protejata de interes national, conform Legii 5/2000. Quercet secular cu un amestec atipic de stejar si gorun din silvostepa pe terasa inalta
din Moldova.
Vulnerabilitatea sitului este dat de influen a antropic negativ - p unat, vandalism (t ieri ilegale de ramuri din exemplare seculate de
stejar).
este situata in comuna Victoria (jud.Iasi), pe raza O.s. Iasi in U.P.II Jijia, u.a. 22A. Suprafata aferenta acestei rezervatii este de 11.6 ha.
proprietar este statul roman, iar administrarea se realizeaza prin R.N.P. - Romsilva, Directia Silvica Iasi
4.6 Documenta ie:
Mititelu D., Chifu T., Scarlat A. & Ani ei Liliana. 1995. Flora i vegeta ia jude ului Ia i. Ia i: Bul. Gr d. Bot. Univ. „Al. I. Cuza”, 5: 99-124.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 90,97 2.548.-Padurea Icuseni

740 Vandalism A 20 - 160 Managementul forestier general C 100 +

Responsabilitatea pentru managementul sitului revine custodelui - direc ia Silvic Ia i, prin Ocolul Silvic Ia i.
Planul de management a fost elaborat de c tre custode, avizat de c tre Academia Român - Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii i
urmeaz a fi înaintat spre aprobare la MMGA.
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0161 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Medeleni

N 47º 17' 43'' E 27º 38' 48'' 131 38 53 45 X

RO013 100 Ia i


A Hyla arborea A A Rana dalmatina A
M Eliomys quercinus A M Felis silvestris A
M Meles meles A M Sciurus vulgaris A
P Fritillaria meleagris R A P Leucojum aestivum R A
R Natrix tessellata A
N14 2 231 P uni

Padure de Quercus robur cu Acer campestre, Fraxinus excelsior si de Quercus robur cu Ulmus minor, in varsta de 50-110 ani, specifica
luncilor din Moldova. Specii de asociatii vegetale relevante: Asociatia Convallario-Quercetum roboris (stejaret de terasa si lunca veche)
Padure de Quercus robur cu Acer campestre, Fraxinus excelsior si de Quercus robur cu Ulmus minor, in varsta de 50-110 ani, specifica
luncilor din Moldova.
Specii de asociatii vegetale relevante: Asociatia Convallario-Quercetum roboris (stejaret de terasa si lunca veche)
102.6 ha
T ieri ilegale, braconaj.
hotararea consiliului judetean nr.8 din 1999
proprietate de stat aflata in administrarea Directiei Silvice Iasi
4.6 Documenta ie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 5,24 2.556.-Raul Prut

140 Pasunatul C 5 0

Responsabilitatea pentru managementul rezerva iei îi revine custodelui - Direc ia Silvic Ia i.
Plan de management avizat de Academia Romana si urmeaza a fi depus la MMGA pentru aprobare
7. HARTA SITULUI
K ROSCI0162 200612 201101 200706 200812

F ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lunca Siretului Inferior

N 45º 46' 22'' E 27º 20' 33'' 25.081 0 302 47 X X

RO011 2 Bac u
RO026 42 Vrancea
RO024 49 Gala i
RO021 7 Br ila
3260 Cursuri de ap din zonele de câmpie, pân la cele montane, cu vegeta ie din Ranunculion 20 B C C B
6440 Paji ti aluviale din Cnidion dubii 5 B C C B
92A0 Z voaie cu Salix alba i Populus alba 9 A C B B
91I0 * Vegeta ie de silvostep eurosiberian cu Quercus spp. 0,2 C C B C
Salicion albae)

1335 Spermophilus citellus P
1014 Vertigo angustior P?

M Felis silvestris P D
N14 8 231 P uni

Situl Lunca Siretului Inferior cuprinde albia majora a raului in aval de Adjudul Vechi si Homocea, pana in amonte de Municipiul Galati, la care
se aduga mici portiuni de terasa (de ex. trupul de padure Hanu Concachi), precum si partea inferioara a luncii unor afluenti ai Siretului (ex.
Raul Trotus, in aval de Urechesti, Ramnicu Sarat, Suha, Barladel, Buzau). Situl se intinde pe teritoriul judetelor Bacau (portiunea superioara a
sitului situata pe Raul Trotus), Vrancea, Buzau, Braila si Galati. Principalele clase de habitate identificate in sit sunt: Ape dulci continentale
(st t toare, curg toare) - 45 %; Paji ti seminaturale umede, preerii mezofile - 18%; Culturi cerealiere extensive - 5%; Alte terenuri arabile - 5
%; P duri caducifoliate - 25 %; Alte terenuri (inclusiv zone urbane, rurale, c i de comunica ie, rampe de depozitare, mine, zone industriale)-
2%. Situl este localizat preponderent in lunca inundabila a Siretului, o lunca joasa, cu relief predominant plan, tanar, format din depuneri
aluviale. Local apar grinduri, japse, privaluri, depresiuni. Altitudinea variaza de la 5 m, in partea inferioara a sitului, la cca. 300 m in partea
superioara a sitului, pe Raul Trotus. Substratul geologic este reprezentat de argile, nisipuri si chiar pietrisuri in partea superioara, de varsta
cuaternara, care se prezinta sub forma de straturi suprapuse orizontal. Reteaua hidrologica este reprezentata de Raul SIret si de afluentii
acestuia. Regimul hidrologic al raului se caracterizeaza prin revarsari perioadice, in principal in lunile februarie-martie, aprilie-iunie si
noiembrie. Aceste revarsari au influenta directa asupra vegetatiei forestiere. In zona de terasa, regimul hidrologic al raului nu influenteaza
vegetatia forestiera. Climatul variaza dinspre amonte inspre aval, fiind caracteristic etajului colinar in partea superioara a sitului si stepei, in
partea mijlocie si inferioara a sitului.. Solurile sunt preponderent soluri aluviale (aluviosol), iar pe terase apar molisoluri (cernoziomuri).
Sit important pentru specile de pesti reofili, reprezentand o portiune de rau relativ putin afectata de activitati antropice.
Fenomenul de uscare a arboretelor de varsta mare este prezent din ce in ce mai frecvent, ca urmare a scaderii nivelului apelor freatice din
albia majora. Apropierea localit ilor, accesibilitatea u oar a p durilor pe intreg perimetrul, nevoia de lemn de foc care genereaza taieri
ilegale, extinderea si promovarea arboretelor din salcam, plopi euramericani si alte specii forestiere alohtone, p unatul în p dure, constituie
principalele puncte sensibile ale agresiunii antropice. Extinderea domeniului construibil al localitatilor limitrofe sitului in zona de lunca,
diversificarea proprietatii asupra terenurilor din sit, etc. constituie alte elemente de vulnerabilitate a sitului.
Aviz favorabil nr. 819/CJ/08.08.2005, pentru instituirea regimului de arie protejat , eliberat de Academia Român , Comisia pentru Ocrotirea
Monumentelor Naturii, in baza documentatiei stiintifice alcatuite si înaintate de Asociatia pentru Conservarea Diversita ii Biologice.
In situl Lunca Siretului Inferior padurile ocupa cca. 7500 ha, respectiv cca. 20 % din suprafata sitului. Peste 6 500 ha sunt paduri de stat, iar
diferenta sunt paduri private. Padurile private apar pe raza OS Adjud, OS Focsani si OS Tecuci.
4.6 Documenta ie:
RNP, ICAS, 2009, Amenajamentul OS Braila. UP I Zavoaiele Siretului.
RNP, ICAS, 2005, Amenajamentul OS Hanu Conachi. UP I Corbu, UP III Independenta, UP IV Hanu Conachi.
RNP, ICAS,2000, Amenajamentul OS Focsani. UP VIII, IX, X.
RNP, ICAS,2008 , Amenajamentul OS Adjud. UP II, III, IV.
Investigatii proprii in teren octombrie 2010.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 0,74 2.412.-Balta T l basca
RO04 Rezerva ie natural * 1,42 2.827.-P durea Neagr

140 Pasunatul C 2 - 161 Plantare de p dure C 3 +
160 Managementul forestier general A 100 + 166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de B 40 0
uscare
502 Drumuri, drumuri auto C 1 0 941 Inundatii B 25 0
300 Extragere de nisip si pietris B 15 - 220 Pescuit sportiv C 10 -
100 Cultivare A 40 0 140 Pasunatul C 70 0
220 Pescuit sportiv B 1 - 230 Vanatoare C 90 -
941 Inundatii B 1 -

Regia Nationala a Padurilor – Directia Silvica Focsani
Situl se suprapune peste SPA Lunca Siretului Inferior, administrata de catre Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0163 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Mogo - Mâ ele

N 45º 43' 20'' E 27º 56' 53'' 65 93 151 125 X

RO024 100 Gala i
91I0 * Vegeta ie de silvostep eurosiberian cu Quercus spp. 10 B C B C

2093 Pulsatilla grandis V C B C B

Cuca) la o altitudine de 125m, pe substrate
loessuri si luturi, solurile fiind cernoziomuri puternic levigate (mai profunde in lungul vailor interioare) iar tipul dominant de vegetatie sunt
padurile si raristile de stejar pufos (Quercus pubescens) in special pe versanti si stejar brumariu (Quercus pedunculiflora) de-a lungul vailor.
Procentul de suprafata din sit cuprins la categoria „P duri de monocultur (plopi sau arbori exotici)”, reprezinta plantatii de salcam si frasin
american. De asemenea sunt prezente si plantatii de paltin care nu au cod Natura 2000. Situl este format din parcelele silvice 45A la E, 47D,
48A la F conform amenajamentului silvic al unitatii de productie I Mogos din Ocolul silvic Galati.
Se remarca structura naturala foarte bine conservata reprezentata prin: diversitatea structurilor si alternarea portiunilor de padure inchisa cu
raristi si poieni, prezenta regenerarii naturale a speciilor de stejari, abundenta si diversitatea subarboretului (paducel – Crataegus monogyna;
maces – Rosa canina; corn – Cornus mas). Trebuie mentionata prezenta bujorului romanesc (Paeonia peregrina).
Observa ii în special privind prezen a plantelor rare, amenin ate, endemice·
Plante din Directiva Habitate 92/43: Iris aphylla ssp. hungarica, Echium rossicum·
Plante din Lista Ro ie European : Fritillaria orientalisPlante din Lista Ro ie Na ional : Asparagus verticillatus, Carex brevicolis, Crocus
reticulatus, Dictamnus albus, Echinops ritro ssp. ruthenicus, Hierochloe repens, Lathyrus versicolor, Paeonia peregrina, Prunus tenella, Pyrus
elaeagrifolia, Rumex tuberosus, Salvia aethiopis.
Datorita retrocedarii catre persoane fizice presiunea asupra padurii poate creste in viitorul apropiat. Cu toate acestea, intocmirea unui
contract de administrare cu o structura specializata (Ocolul silvic Galati) poate rezolva aceasta amenintare potentiala. Prezenta plantatiilor de
salcam ingreuneaza reinstalarea stejarilor (brumariu si pufos) si poate pune in pericol in viitor conservarea si regenerarea arboretelor
naturale existente prin invadarea acestora (avand in vedere capacitatea deosebita de regenerare vegetativa a acestei specii).

Padurea este in prezent subiect la legii 247/2005 privind retrocedarea catre fostii proprietari, in acest caz – persoane fizice.
4.6 Documenta ie:
4: 69-101 + 3 tab.
Amenajamentul unitatii de productie I Mogos din Ocolul silvic Galati.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


230 Vanatoare C 100 0 160 Managementul forestier general A 100 +
490 Urbanizarea, industrializarea si alte activitati C 0 501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism C 0
similare

Ocolul silvic Galati (Directia silvica Galati)
Amenajamentul unitatii de productie I Mogos din Ocolul silvic Galati
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0164 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Plopeni

N 45º 3' 10'' E 25º 56' 9'' 91 267 294 279 X

RO036 100 Prahova

P Aconitum variegatum ssp. paniculatum P D P Calamagrostis arundinacea P D
P Carex depressa ssp. transsilvanica P D P Carex montana P D
P Chaerophyllum aromaticum P D P Coronilla elegans P D
P Epilobium montanum P D P Galium tenuissimum P D
P Geranium palustre P D P Hepatica transsilvanica P A
P Hypericum montanum P D P Lapsana communis ssp. intermedia P A
P Laserpitium prutenicum P D P Luzula luzuloides P D
P Luzula multiflora P D P Luzula pilosa P D
P Molinia caerulea RC D P Peucedanum rochelianum R A
P Pimpinella major P D P Potentilla erecta P D
P Selinum carvifolia P D P Sigesbeckia orientalis P D
P Silene gallica P D P Spergula arvensis P D
P Succisa pratensis P D P Ventenata dubia P D
P Vicia lutea P D

Padurea Plopeni (regiunea biogeografica continentala)este un sit cu o suprafata de 168 ha, specific reliefului de campie inalta-piemont (270 m
altitudine), incadrat in zona padurilor de foioase din periferia regiunii muntos-deluroase, regiunea ecologica a silvostepei Campiei Romane.
Padurea se afla la cca 15 km nord de Ploiesti, fiind chiar la limita nordica a Campiei Romane, care formeaza aici o enclava.Speciile descrise
aici se dezvolta pe un sol argilos, cu regim hidric alternant (cu inundarea unor statiuni primavara).
Este o padure de stejar de cca 150 ani,gorun, carpen,plop si foarte rar fag in care vegeteaza o serie de plante sudice.La o altitudine atat de
joasa, 230-400 m, este deosebit de interesant faptul ca se remarca prezenta unor specii caracteristice zonelor montane (Carex montana,
Hepatica transsilvanica,Molinia coerulea, Oxalis acetosella). Situl este foarte important pentru existenta endemismului Peucedanum
rochelianum care a fost semnalat in putine statiuni, in Banat si nordul Olteniei, arealul fiind in extindere spre est. Padurea Plopeni este
actualmente la marginea estica a arealului acestei specii. Este de remarcat existenta asociatiei Peucedano(rocheliani)- Molinietum coeruleae,
endemica in Romania, descrisa din Banat si Tara Hategului.Speciile de recunoastere ca si conditiile stationale au fost identificate si in
dumbravile de la Plopeni.
Padurea este amplasata destul de aproape de orasul Ploiesti si chiar langa orasul Plopeni,avand in vecinatate o sosea circulata si o cale
ferata, fiind foarte usor accesibila. In jur sunt zone intens populate, asa ca situl reprezinta un punct de atractie ca loc de recreere si
agrement.In ochiurile de padure au fost plantate specii nepotrivite zonal ca molidul sau pinul ce acidifica solul suplimentar, afectand ciclul de
viata al speciei Peucedanum rochelianum si regenerarea naturala a padurii de stejar.

Proprietate publica de stat
4.6 Documenta ie:
1.Mihaela Pauca-Comanescu,Gavril Negrean - Studiul ecologic al unor populatii periclitate apartinand speciei endemice Peucedanum
rochelianum Heuffel, revista Ocrot.nat.si med.inconj.,Bucuresti 1994
2.M.Mosneaga,G.Negrean,Referat pentru propunere ca rezervatie naturala a unei portiuni din padurea Plopeni
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


250 Luare/Indepartare de flora B 10 - 501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism A 10 -
622 Plimbare,calarie si vehicule nemotorizate A 20 - 702 Poluarea aerului B 5 -
421 Depozitarea deseurilor menajere B 1 - 163 Replantare A 5 -
160 Managementul forestier general B 40 - 502 Drumuri, drumuri auto B 30 -
530 Imbunatatirea accesului la zona A 30 - 702 Poluarea aerului B 30 -
703 Poluarea solului A 30 - 710 Poluare fonica C 30 0

Padurea Plopeni este gestionata de Directia Silvica Ploiesti (Ploiesti, str.Iuliu Maniu nr.3, tel.0244594706,597846,fax.0244595836) prin OS
Plopeni(UP III). Administratorul nu lasa padurea de stejar sa se regenereze singura, facand plantari
Nu exista plan de management in vederea ocrotirii habitatului si speciilor. Desi padurea este incadrata in grupa I de protectie, masurile de
intretinere pe parte silvica nu sunt satisfacatoare (defrisare si replantare de specii necorespunzatoare).Suprafata de 168 ha cuprinde
urmatoarele unitati amenajistice din UP III: 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0164_102_Conifere_replantate_Img_1557.jpg Anea Nicolae - APM-PH
ROSCI0164_102_Drum_prin_padure.jpg Anea Nicolae - APM-PH
ROSCI0164_102_Img_1550.jpg Anea Nicolae - APM-PH
ROSCI0164_102_Molinia_caerulea_Img_1552.jpg Anea Nicolae - APM-PH
ROSCI0164_102_Padurea_Plopeni_Img_1554.jpg Anea Nicolae - APM-PH
ROSCI0164_102_Padurea_Plopeni_zona_inmlastinata_Img_1566.jpg Anea Nicolae - APM-PH
ROSCI0164_102_Pad_Plopeni,_zona_cu_Molinia_Img_1567.jpg Anea Nicolae - APM-PH
ROSCI0164_102_Pad_Plopeni__zona_cu_conifere,Molinia_Img_1570.jpg Anea Nicolae - APM-PH
B ROSCI0165 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Pog ne ti

N 45º 58' 31'' E 28º 1' 34'' 181 94 219 161 X

RO024 100 Gala i
91AA Vegeta ie forestier ponto-sarmatic cu stejar pufos 2 A C A A

A Rana dalmatina P D A Rana esculenta P D
A Rana ridibunda P D R Lacerta agilis P D
R Lacerta viridis P D

Suceveni) la o altitudine de 110 - 250m, pe substrate formate din depozite argilo-nisipoase, soluri luvice puternic podzolite (in vai,
pseodogleizate. Vegetatia forestiera este dominata de gorun balcanic (Quercus petraea ssp. dalechampii), tei arginitiu (Tilia tomentosa),
stejar pufos (Quercus pubescens) in special pe versanti si stejar brumariu (Quercus pedunculiflora) de-a lungul vailor. Procentul de suprafata
din sit cuprins la categoria „P duri de monocultur (plopi sau arbori exotici)”, reprezinta plantatii de salcam iar cel cuprins la categoria „Paduri
de conifere” reprezinta plantatii de pin. Situl este format din parcelele silvice 117A, B, C, D, E, 121A, B, C, D, E, F, G, 122A, B, C, D, E, 123A,
B, C, D, E conform amenajamentului silvic al unitatii de productie IV Suceveni din Ocolul silvic Galati.
Se remarca structura naturala foarte bine conservata, prezenta regenerarii naturale la gorun, tei si a speciilor de stejari, abundenta si
diversitatea subarboretului (paducel – Crataegus monogyna; maces – Rosa canina; scumpie – Cotinus coggygria). Trebuie mentionata
prezenta bujorului romanesc (Paeonia peregrina). Subparcelele silvice 123B, 122D si 122A sunt deja declarate rezervatie conform Legii
5/2000.
·Plante din Lista Ro ie European : Fritillaria orientalis·
Plante din Lista Ro ie Na ional : Achillea ochroleuca, Crocus reticulatus, Delphinium fissum, Dictamnus albus, Lathyrus pannonicus,
Limodorum abortivum, Paeonia peregrina, Pyrus elaeagrifolia, Prunus tenella, Symphytum ottomanum, Fraxinus coriariaefolia, Carex
brevicollis, Dianthus pontederae ssp. kladovanus, Quercus virgiliana, Silene compacta
Datorita posibilitatii retrocedarii catre persoane fizice presiunea asupra padurii poate creste in viitorul apropiat. Cu toate acestea, intocmirea
unui contract de administrare cu o structura specializata (Ocolul silvic Galati) poate rezolva aceasta amenintare potentiala. Prezenta
plantatiilor de salcam ingreuneaza reinstalarea stejarilor (brumariu si pufos) si poate pune in pericol in viitor conservarea si regenerarea
arboretelor naturale existente prin invadarea acestora (avand in vedere capacitatea deosebita de regenerare vegetativa a acestei specii).
Padurea este in prezent solicitata pentru retrocedare conform legii 247/2005 privind retrocedarea catre fostii proprietari, in acest caz –
persoane fizice.
4.6 Documenta ie:
4: 69-101 + 3 tab.; SÂRBU I., OPREA Ad., T NASE C., 1995. Rezerva ia natural P durea Pog ne ti – Suceveni (jud. Gala i). Bul. Gr d.
Bot. Ia i (ISSN 1224-2357), 5: 189–207.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural + 19,84 2.417.-P durea Pog ne ti


Ocolul silvic Galati, Directia silvica Galati
Amenajamentul unitatii de productie IV Suceveni din Ocolul silvic Galati si Planul de management al ariei protejate Padurea Poganesti (pentru
portiunea din sit care e rezervatie).
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0165_99_Padurea_Poganesti.jpg Nazare Ana Gabriela - APM-GL
G ROSCI0166 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Re ca Hot rani

N 44º 10' 55'' E 24º 25' 8'' 1.631 73 94 84 X

RO044 100 Olt


P durea Re ca este a ezat în lunca Oltului, pe terasa Câmpiei Caracalului, în vecin tatea satelor Re ca (comuna Dobrosloveni), Chilii
(comuna F rcasele) i Hot rani (comuna F rcasele), la altitudinea cuprins între 72 m i 107 m. Terenul este bordat în partea de sud-est de
apa râului Teslui de Romana i i udat de apa râului Potopin.
P durea fiind în lunca Oltului în imediata vecin tate a râului i chiar dac râul a fost amenajat în sistem hidroenergetic, p durea înc mai
p streaz caracterul ml tinos.
Activit ile care pot pune în pericol siteul sunt: exploatarea forestier intesiv i t ierile ilegale.
Prin HG 2151/2004 au fost desemnate o suprafa de 50 ha rezerva ie natural din cadrul acestei propuneri de SCI.
Forma de proprietate a acestui siteu este de 97,66 proprietate de stat i 2,44 proprietate privat .
4.6 Documenta ie:
Flora acestei p duri a fost studiat de Alexandru Buia de la Institutul Agronomic din Craiova în jurul anului 1960, apoi de C. Malo i D. Câr u.
Recent, în anii 1997-1998, a fost alc tuit inventarul botanic al p durii, publicat în 1999, de un colectiv de botani ti de la Universitatea din
Craiova, format din Gh. Popescu, I. Costache i M. Niculescu.
Popescu Gh., Costache I., Niculescu M. - Date preliminare privind flora p durii Romula, jude ul Olt i p durii Bratovoie ti, jude ul Dolj.Acta
Horti Botanici Bucurestiensis 1998 vol. 27, Bucure ti 1999.
Bobârnac B., Popescu M., Câr u D. - Rezerva ii i monumente ale naturii din Oltenia. Editura Sport - Turism. Bucure ti, 1984.
Ciobanu N. - Rezerva ii i monumente ale naturii din jude ul Olt. Editura Didactic i Pedagogic . Bucure ti, 1993.
Petrache O. - Contribu ii la cunoa terea speciilor rare de plante i de animale din zona Caracal. În volumul ““Studii i Cercet ri”. Subcomisia
Oltenia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii. Slatina, 1974
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|



Zona din site care a fost declarat rezerva ie natural a fost preluat în custodie de Direc ia Silvic Olt, iar pentru întreaga suprafa de p dure
responsabilitatea în administrare o are tot Direc ia Silvic Olt(Ocolul silvic Caracal).
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0167 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Ro cani

N 47º 26' 30'' E 27º 24' 29'' 56 86 180 139 X

RO013 100 Ia i

A Hyla arborea R C R Coronella austriaca R C
N14 9 231 P uni

P dure de mestec (stejar, gorun, ar ar, tei i frasin), situat în zona deluroas a câmpiei cuprins între râurile Jijia i Prut; c rpini (Carpinus
orientalis) la limita nordic a arealului s u; diseminat scumpie (Cotinus coggygria).
Situl propus este important pentru prezen a din abunden a speciei Carpinus orientalis (c rpini ), aflat la limita nordic a arealului s u
natural în România i care cre te într-o p dure de amestec cu predominan Quercus dalechampii(gorun).
Situl are statut de protec ie, rezerva ia forestier P durea Ro cani fiind declarat prin Legea nr. 5/2000.
În prezent, situl este în totalitate în proprietate de stat, în administrarea Direc iei Silvice Ia i.
4.6 Documenta ie:
Mititelu D., Chifu T., Scarlat A. & Ani ei Liliana. 1995. Flora i vegeta ia jude ului Ia i. Ia i: Bul. Gr d. Bot. Univ. „Al. I. Cuza”, 5: 99-124;
SÂRBU I., OPREA Ad., T NASE C., 1995. Rezerva ia natural P durea Breana – Ro cani (jud. Gala i). Bul. Gr d. Bot. Ia i (ISSN 1224-
2357), 5: 169–189.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 55,42 2.539.-Padurea Roscani


În prezent, responsabilitatea privind mangementul sitului îi revine Direc iei Silvice Ia i, reprezentat prin ing. C t lin Liviu Popa, în calitate de
custodea al rezerva iei forestiere P durea Ro cani.
Exist un plan de mangement i un regulament al rezerva iei forestiere P durea Ro cani, elaborate de c tre custode i avizate de c tre
Academia Român - Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii.
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0168 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Sarului

N 44º 26' 25'' E 24º 11' 9'' 6.793 133 240 202 X

RO044 100 Olt
91M0 P duri balcano-panonice de cer i gorun 80 A B B B


1089 Morimus funereus RC B B C B
N14 2 231 P uni

Arborete de gârni , cer i gorun, pure i în amestec, cu vârsta medie de 60 ani, consisten plin , care creeaz un habitat propice pt foarte
multe specii de animale s lbatice, i o flor specific .
Siteul propus este cea mai întins zon forestiera din jude .
Siteul poate fi vulnerabil la t ierile ilegale, defri ri masive odat cu restituirea unor suprafe e însemnate din site
Siteul nu este desemnat ca zon protejat în prezent
80% proprietate de stat i 20% proprietate privat
4.6 Documenta ie:
P un M. - Vegeta ia lemnoas a raionului Bal , regiunea Oltenia. Lucr ri tiin ifice. Institutul Agronomic Craiova. Volumul VII, 1958.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


160 Managementul forestier general B 90 0 511 Linii electrice B 1 -
230 Vanatoare B 100 0 502 Drumuri, drumuri auto B 1 0
100 Cultivare C 70 0 140 Pasunatul A 10 0
160 Managementul forestier general C 5 0 230 Vanatoare C 100 0

432002
Amenajamentul silvic UP V Bistri a ed.2005
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0169 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Seaca - Movileni

N 46º 17' 18'' E 27º 32' 0'' 51 196 266 229 X

RO016 100 Vaslui

M Capreolus capreolus 4-30 i A M Erinaceus europaeus 10-20 i A
M Felis silvestris 2-8 i A M Lepus europaeus 15-50 i A
M Martes martes 2-4 i A M Sciurus vulgaris 10-30 i A
M Vulpes vulpes 4-15 i A P Acer tataricum C D
P Campanula macrostachya R D P Dianthus membranaceus R A
P Fraxinus ornus R D P Galanthus maximus R C
P Iris aphylla R C P Lychnis coronaria R D
P Quercus dalechampii C D P Quercus frainetto C D
P Quercus pedunculiflora C D P Quercus petraea C D
P Quercus pubescens C D P Symphytum ottomanum R D

Este un rest din p durile xeroterme ale silvostepei ce se întindea odinioar în Colinele Tudovei
Climatul este specific stepei, iar solul este tip cernoziom cambic cu grade diferite de eroziune de suprafa .
Arboretele au o consisten redus i sunt formate din stejar pufos (Quercus oubescens), garni (Q.frainetto) , stejar brum riu (Q.
pedunculiflora). La aceste specii se mai adaug gorunii (Quercus virgiliana, Q.petrea, Q. dalechampii), ar arul t t r sc (Acer tataricum) i
mojdreanul (Fraxinus ornus). Pantele cu înclinare de pân la 20º i expozi iile variabile (vestice , sud-estice i estice ), poienile au
permis infiltrarea i men inerea a numeroase elemente de nuan sudic i continental , multe din acestea fiind rare. Din aceste categorii
importante de specii cit m: Campanula macrostacha (clopo ei), Lychnis coronaria (flocosele), Galanthus graecus (ghiocei), Silene otites (gu a
porumbelului), Symphytum ottomanum (t t neas de p dure) etc.
Padurea Seaca - Movileni este un rest din padurile xeroterme ale silvostepei care se intindeau odinioara in colinele Tutovei si care s-a
mentinut in zona Seaca - Movileni - Coroiesti, apreciate initial la o suprafata de 500 ha. Aceasta rezervatie prezinta o flora bogata si variata,
dar si o vegetatie interesanta sub raport fitocenotic. O semnificatie fitogeografica o prezinta existenta garnitei, specie aflata la limita nordica a
arealului.
Pasunatul accidental pe teritoriul sitului.
Padurea Seaca - Movileni a fost declarata rezervatie naturala in baza Deciziei nr. 220/1973 a Consiliului Popular Judetean Vaslui, prin
Decizia nr. 129/1994 a Consiliului Judetean Vaslui si conform H.G. nr. 2151/2004 se gaseste la pozitia IV 73.
Proprietatea statului
4.6 Documenta ie:
prof. Dr. Ion Iordache, Studiul complex al ariilor protejate din Moldova si a situatiei lor actuale, 1997;
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


J056VS * ###### SEACA - MOVILENI
167 Exploatare fara replantare C 5 - 230 Vanatoare C 5 0
166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de C 5 +
uscare
167 Exploatare fara replantare C 5 - 230 Vanatoare C 10 0
430 Structuri agricole C 15 0

Custodele rezervatiei naturale Seaca - Movileni este Directia Silvica Vaslui, Ocolul Silvic Barlad, incredintata prin Conventia de custodie nr.
3626/14.04.2006.
Planul de management este in curs de elaborare.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0169_52_seaca_movileni_1.jpg Croitoru Cristian - APM-VS
K ROSCI0170 200612 201101 200706 200812

1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea i mla tinile eutrofe de la Prejmer

N 45º 44' 6'' E 25º 44' 18'' 345 502 522 513 X

RO072 100 Bra ov
Salicion albae)
7210 * Mla tini calcaroase cu Cladium mariscus 1 A A B B

1337 Castor fiber 4-8 i C C C B C C

1065 Euphydryas aurinia R C C C C
1059 Maculinea teleius R C C C C
1758 Ligularia sibirica P?
1903 Liparis loeselii R B C C C
M Felis silvestris <6 i A P Armeria maritima ssp. barcensis P B
P Cladium mariscus P D P Drosera anglica P A
P Fritillaria meleagris P A P Iris sibirica P A
P Listera ovata P A P Pedicularis sceptrum-carolinum P A
P Pinguicula vulgaris P A P Primula farinosa P A
P Schoenus ferrugineus P A P Schoenus nigricans P D
P Scorzonera humilis P A P Sesleria caerulea P A
P Swertia perennis P A R Anguis fragilis P A
R Lacerta agilis P C R Vipera berus P A
R Zootoca vivipara RC A
N14 11 231 P uni

.
Padurea si mlastina Prejmer constituie o rezervatie complexa ce adaposteste un ecosistem forestier si altul de mlastina in cadrul caruia s-au
pastrat diferite raritati floristice si faunistice , unele fiind monumente ale naturii: Fritillaria, Adenophora. Pozitia geografica a acestei rezervatii
în cadrul Depresiunii Barsei , imprima unele caracteristici specifice si contureaza un topoclimat aparte cu un grad de continentalism ridicat.
Padurea Prejmer constituie un biotop de exceptie prin prezenta stejarului la limita de altitudine a acestuia in tara noastra. In padure s-au
conservat o serie de specii din perioada cuaternara – specii relicte de clima rece.
Mlastina Prejmer adaposteste o serie de raritati bine conservate aici dar care se regasesc si in zonele foarte umede din padurea Prejmer.
In cadrul rezervatiei cele mai raspandite soluri sunt cele hidromorfe si semihidromorfe. In partea centrala a microdepresiunilor se formeaza
soluri turboase si soluri turbo-gleice de mlastina joasa care sunt permanent submerse.
Padurea si mlastina de la Prejmer sunt de o importanta stiintifica deosebita deoarece reprezinta un ecosistem de stejaret de limita altitudinala
si de conditii edafice extreme a carei conservare asigura perpetuarea nu numai a stejarului ci si ale microflorei si microfaunei.
Apar specii floristice rare sau vulnerabile, precum si specii care se constituie in asociatii vegetale indicatoare de habitate de mlastini, cum sunt
Cladium mariscus si Schoenus nigricans.
Pericole ce ameninta rezervatia:
- uscarea stejarului
- pasunatul excesiv ce duce la compactarea solului
- scaderea nivelului apei freatice cauzata de sistemul de drenaj (puturi, canale), care duce la degradarea ecosistemului de mlastina.
- distrugerea vegetatiei hidrofile, indeosebi a stufului prin incendiere in vederea maririi suprafetei agricole a rezervatiei
A fost desemnat ca arie protejat prin HCJ nr.949/1962, Legea 5/2000
In totalitate este înc în proprietatea statului.Sunt depuse cereri de retrocedare a fondului forestier c tre Prim riile Prejmer i H rman
4.6 Documenta ie:
CMN Documentation BV 014 – Rezervatia stiintifica Mlastina si Padurea Prejmer
Morariu I – Mlastinile de la Prejmer, conservatoare de relicte floristice , Bucuresti 1966
Prof dr ing Darie Parascan - Referat stiintific: Cercetari privind masurile de conservare si protejare a speciilor vegetale si animale endemice,
rare sau periclitate din ecosistemele forestiere ale judetului Brasov si imprejurimilor sale
Ularu Pantelimon, Gurean Dan – Aspecte fitocenologice din mlastinile eutrofe de la Prejmer
Ularu P, Gurean D – Rezervatia naturala „Padurea Prejmer – Podul Olt” judetul Brasov1. Morariu I., 1966, Mla tinile de la Prejmer,
conservatoare de relicte floristice, Ocrot. Nat, 10, 1, Bucure ti.
2. OLTEAN, M., & al., 1994: Lista ro ie a plantelor superioare din România, Inst. De Biologie. Studii sinteze, documenta ii de ecologie,
1:1-52, Bucure ti.
3. Pop E., 1960, Mla timile de turb din RPR, Ed. Acad., Bucure ti.
4. Ularu P. & Gurean D., 1996, Mla tinile eutrofe din ara Bârsei –trecut, prezent i viitor, Bul. Celei de-a 3-a Conf. Na . Pt. Prot Med.
Prin Mijl. Biol i Biotehn., Bra ov.
5. Ularu P. & Gurean D., 1997, Rezerva ia natural „P durea Prejmer – Podu Olt”, jud Bra ov, Bul. Celei de-a 4-a Conf. Na . Pt. Prot
Med. Prin Mijl. Biol i Biotehn., Bra ov.
6. Ularu P. & Heltman H., 1994, Die Flachmoore des Burzenlandes und deren Beudeutung fur die Aufrechternhaltung des okologishen
Gleichgewichts in diesem Raum
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 95,82 2.258.-P durea i mla tinile eutrofe de l
J049BV * ###### PREJMER
140 Pasunatul A 30 - 810 Drenaj A 20 -
180 Incendiere A 5 -
140 Pasunatul B 20 - 401 Urbanizare continua A 10 -
419 Alte zone industriale/comerciale A 1 - 502 Drumuri, drumuri auto A 3 -

Contract Administrare: 15/22.02.2010, Administrator:Funda ia CARPATI Bra ov, str. Clo ca, nr. 13 0744 362458
aria natural protejat are întocmit planul de management care se afl spre avizare la Academia Român din 2006
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0171 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea i paji tile de la Mârze ti

N 47º 14' 23'' E 27º 29' 45'' 200 68 179 125 X

RO013 100 Ia i
6510 Paji ti de altitudine joas (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis) 1 C C B B

1335 Spermophilus citellus C C C B A B
2021 Sicista subtilis R R A B A B
1220 Emys orbicularis RC C B C B
1298 Vipera ursinii RC RC B B A B
1166 Triturus cristatus RC C B A B

1089 Morimus funereus P B B C B
4091 Crambe tataria P B B C B
4067 Echium russicum RC B A C A
A Bufo bufo C C A Bufo viridis C C
A Hyla arborea C C A Rana dalmatina C C
A Rana esculenta C C A Rana ridibunda C C
A Triturus vulgaris C C I Archirileya inopinata C A
I Eridontomerus arrabonicus C A I Saga pedo C C
I Scolopendra cingulata C C I Zerynthia polyxena C C
M Cricetus cricetus RC C M Lepus europaeus RC A
M Mustela erminea R C M Mustela nivalis R A
M Mustela putorius RC A M Nannospalax leucodon C A
M Vulpes vulpes R A P Adonis vernalis C C
P Adonis volgensis V A P Beta trigyna P D
P Centaurea marschalliana P D P Fritillaria orientalis R C
P Plantago schwarzenbergiana P C P Potentilla patula P C
P Prunus tenella R A P Pulsatilla pratensis ssp. nigricans A
P Pulsatilla vulgaris ssp. grandis V C P Salvinia natans RC C
R Anguis fragilis C C R Coronella austriaca C C
R Lacerta agilis C C R Lacerta viridis C C
R Natrix natrix C C R Vipera berus R C
N14 20 231 P uni

Este un sit reprezentativ pentru silvostepa Moldovei, cuprinzând în propor ie de cca. 30% p dure de silvostep eurosiberian cu Quercus
robur i Quercus daleshampii în principal, iar în propor ie de cca. 60% paji ti cu caracter stepic pronun at - unul dinte pu inele ochiuri de step
secular r mas pu in influen at antropic.
Sit important pentru habitate i specii de flor i faun s lbatic enumerate în Directiva Habitate.
Vulnerabilitatea sitului este dat de activit i antropice neadecvate (sporadic ar turi perpendicular pe curbele de nivel, ce favorizeaz
alunec rile de teren; p unat, târlire; în p dure t ieri executate de administrator - D.S. Ia i - pe o suprafa de 3 ha), precum i de prezen a
alunec rilor de teren active
Situl nu este desesemnat ca zon protejat .
Situl propus se afl în propor ie de aproximativ 70% în proprietate privat (p unea), iar 30% în proprietate de stat (p durea)- în
administrarea Direc iei Silvice Ia i.
4.6 Documenta ie:
1. Dobrescu C., Eftimie El., Mititelu D., Pascal P. - Aspecte floristice i geobotanice cu privire la p durea i paji tile de la Mârze ti-Ia i, 1969,
Analele tiin ifice ale Universit ii Al. I. Cuza din Ia i, Sec iunea II, a. Biologie, Tomul XV, Fasc. 1;
2. Documenta ie în teren 2005, 2006 - A.P.M. Ia i;
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


100 Cultivare A 5 - 167 Exploatare fara replantare A 5 -
170 Cresterea animalelor B 1 -
Responsabilitatea managementului pentru suprafa a împ durit este a Direc iei Silvice Ia i. Responsabilitatea managementului suprafe elor de
paji te este momentan a proprietarilor de teren.
În prezent zona nu are statut de protec ie i nu exist un plan de management pentru situl propus.
7. HARTA SITULUI
K ROSCI0172 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0008 B neasa - Canaraua Fetei
J ROSPA0054 Lacul Dun reni
J ROSPA0056 Lacul Oltina
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea i Valea Canaraua Fetii - Iortmac

N 44º 6' 18'' E 27º 36' 57'' 13.631 1 194 64 X

RO023 100 Cons anta
91M0 P duri balcano-panonice de cer i gorun 11 A B B B
alpin
40C0 * Tuf ri uri de foioase ponto-sarmatice 2 A B B B
91AA Vegeta ie forestier ponto-sarmatic cu stejar pufos 1,5 B C B B

2635 Vormela peregusna P C B B B
1302 Rhinolophus mehelyi V C B B B
1303 Rhinolophus hipposideros P C B B B
1219 Testudo graeca C B A B A
1217 Testudo hermanni V C B B B
2522 Pelecus cultratus P?
1134 Rhodeus sericeus amarus P?
4053 Paracaloptenus caloptenoides R B B B B
1060 Lycaena dispar RC C B C B
1078 Callimorpha quadripunctaria R C B C B
4043 Pseudophilotes bavius R B C C B
1074 Eriogaster catax RC B B C B
2125 Potentilla emilii-popii R B B A B
A Hyla arborea R C P Asparagus verticillatus RC D
P Caragana frutex V A P Carex hallerana R A
P Centaurea rutifolia ssp. jurineifolia V D P Centaurea varnensis V D
P Coronilla scorpioides R D P Crocus flavus R D
P Crucianella angustifolia R D P Cytisus agnipilus V D
P Daucus guttatus ssp. zahariadii R D P Dianthus nardiformis R D
P Dianthus pseudarmeria R D P Dictamnus albus R D
P Echinops ritro ssp. ruthenicus C D P Festuca callieri R D
P Galium volhynicum R D P Himantoglossum hircinum V A
P Jasminum fruticans R D P Koeleria lobata R D
P Koeleria nitidula R D P Minuartia bilykiana R D
P Onobrychis gracilis R D P Ononis pusilla V A
P Orchis purpurea V D P Paeonia peregrina R D
P Paeonia tenuifolia R D P Parietaria lusitanica ssp. serbica R D
P Ranunculus oxyspermus C A P Ruscus aculeatus V D
P Saponaria glutinosa V D P Stipa ucrainica R D
P Thymus zygioides R A P Valerianella pumila R D
P Vicia narbonensis V D R Ablepharus kitaibelii R A
R Anguis fragilis R A R Coluber caspius V A
R Elaphe longissima R A R Vipera ammodytes R A

Rezerva ia prezint specii floristice caracteristice regiunii ponto-caspice i regiunii macaroneze-mediteraneene, fiind semnalate aproximativ
1000 de specii de plante superioare, reprezentând 27% din flora României.
În ceea ce prive te fauna aria natural protejat cuprinde numeroase specii de animale rare, de origine submediteraneean , balcanic sau
pontic .
Rezerva ia este deosebit de important prin multitudinea de habitate i specii rare, protejate pe care le de ine, multe fiind specii de p s ri
migratoare care poposesc aici datorit condi iilor climatice.
Habitatele caracteristice rezerva iei sunt: p duri termofile cu Quercus pedunculiflora i Carpinus orientalis, zone de step calcifil , grote i
suprafe e ml tinoase.
Valoarea remarcabil a sitului este dat de prezen a speciilor rare de flor , a speciilor de ornitofaun protejate la nivel interna ional, a speciilor
submediteraneene, balcanice i pontice de mamifere,reptile i a speciilor de nevertebrate, mai ales lepidoptere de o maxim valoare.
Vulnerabilitatea este relativ scazut datorit amplas rii rezerva iei departe de localit ile din zon .
Activit ile umane cu impact asupra rezerva iei sunt: p unatul, agricultura, exploat rile forestiere, exploat rile miniere din limita rezerva iei,
vân toarea, braconajul, colect rile de material biologic i turismul sporadic.
Rezerva ia natural Canaraua Fetii a fost pus sub ocrotire prima dat prin Decizia 31/1980 a Consiliului Popular Jude ean Constan a.
Rezerva ia natural P durea Canaraua Fetii este declarat rezerva ie conform Legii 5/2000 privind planul de amenajare a teritoriul na ional-
Sec iunea a III-a arii protejate de interes na ional, cod 2363. Suprafa a actual prev zut în Legea 5/2000 de 168,3ha va fi extins ca urmare
a propunerii de extindere avizat de C.M.N. a Academiei Române (aviz nr. 1679/16.02.2006).
Rezerva ia Natural P durea Canaraua Fetii cu o suprafa de 168,3ha (cnf. Legii nr. 5/2000)se afl în fond forestier de stat, conform
descrierii parcelare cuprins în Amenajamentul Silvic al O.S.B neasa (unde suprafa a este de 173,8ha).
4.6 Documenta ie:
Bucure ti, 1964.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural + 1,28 2.363.-P durea Canaraua Fetii

J092CT * ###### CANARAUA FETII J092CT * 5,975 NEGURENI
140 Pasunatul A 10 - 160 Managementul forestier general A 5 0
501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism A 5 -
100 Cultivare B 10 0 301 Cariere A 5 -

Pentru Rezerva ia Naturala P durea Canaraua Fetii nu exist plan de management. S-a elaborat regulamentul rezerva iei de c tre custodele
Direc ia Silvic Constan a.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0172_66_Canaraua_Fetii_1.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
K ROSCI0173 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0011 Blahni a
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Stârmina

N 44º 30' 24'' E 22º 47' 7'' 2.769 32 241 118 X

RO043 100 Mehedin i
92A0 Z voaie cu Salix alba i Populus alba 20 A C B B

1217 Testudo hermanni RC C A B B

A Bufo viridis P C A Hyla arborea P C
R Ablepharus kitaibelii R C R Lacerta agilis P C
R Lacerta praticola P A R Lacerta viridis P C
R Natrix tessellata P C R Podarcis taurica C C
N14 4 231 P uni

Situl conserv habitate naturale i specii importante sub aspect forestier, fiind arie protejat administrat în special pentru conservare prin
interven ii de gospod rire.
Valoarea acestei rezerva ii se datoreaz suprafe elor compacte cu ghimpe (Ruscus aculeatus) i amestecului de diferite foioase. Valen ele
peisagistice nu sunt deosebite, interesant fiind zona din vecin tatea Dun rii Mici.
P unatul nesupravegheat aduce prejudicii semin i ului din regener rile naturale cât i biodiversit ii din p tura erbacee.
Aria protejat P durea Stârmina este declarat rezerva ie natural de tip mixt prin H.C.J. nr.26/1994 i rezerva ie forestier de interes
na ional prin Legea 5/2000, cu o suprafa de 100,3 ha.Corespunde categoriei IV IUCN, arie protejat administrat în special pentru
conservare prin interven ii de gospod rire.
Întreaga suprafa a sitului (100,3 ha) este situat pe teritoriul administrativ al comunei Hinova, 100% în fond forestier de stat.
4.6 Documenta ie:
Planul de management al ariei naturale P durea Stârmina - R.N.P., Direc ia Silvic Dr. Tr. Severin
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural + 1,40 2.605.-P durea Bunget Comuna Burila Mare
RO04 Rezerva ie natural + 4,29 2.612.-P durea Stârmina Comuna Hinova

140 Pasunatul C 10 0 250 Luare/Indepartare de flora C 10 0
164 Curatarea padurii B 40 + 230 Vanatoare C 15 0
120 Fertilizarea C 30 - 140 Pasunatul C 20 -
430 Structuri agricole B 40 - 502 Drumuri, drumuri auto B 30 -

Direc ia Silvic Drobeta Turnu Severin în calitate de custode, prin Ocolul Silvic imian. Conven ia de custodie a fost încheiat cu A.P.M.
Mehedin i, cu nr. 2611/28,06,2004.
În curs de avizare la Academia Român .
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0174 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Studini a

N 43º 58' 27'' E 24º 24' 31'' 66 93 112 101 X

RO044 100 Olt

P durea Studini a este situat în Câmpul Leu-Rotunda, parte a Câmpiei Romana iului, pe DN. 64 Caracal-Corabia, la 200-300m lateral
dreapta, între satul Studini a (comuna Studina) i fostul IAS Studina. Pân la al doilea r zboi mondial era cunoscut sub numele de :P durea
Fermei.
Vegeta ia lemnoas este dominat de stejar pufos (Quercus pubescens), care formeaz un arboret curat, unic în jude ul Olt i probabil în
România. Majoritatea arborilor dep esc vârsta de 100 ani, distribui i la distant unii fat de al ii, l sând spatii largi (poieni) acoperite de
vegeta ia ierboas .
Stejarul pufos este o specie termofil , care a migrat în perioada borealului din centrele balcanice de r spândire postglaciar , în prezent
specia ocupând suprafe e restrânse.
Padurea nu este desemnat rezerva ie natural .
Forma de proprietate este 100%de stat
4.6 Documenta ie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


160 Managementul forestier general A 100 0
100 Cultivare A 100 0

432002
Amenajamentul silvic UP VIII Vl dila ed. 2000
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0175 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea T l mani

N 46º 7' 18'' E 27º 50' 26'' 53 168 296 235 X

RO024 100 Gala i

A Bufo bufo B A Hyla arborea B
M Dryomys nitedula B M Muscardinus avellanarius B
M Nannospalax leucodon B

Profilul are urm toarea succesiune de straturi geologice: nisipuri, pietrisuri, argile si loessuri a c ror vârst a fost situat în romanian (pliocen).
Relieful este cel de tip colinar, cu dealuri prelungi, desf surate între v i paralele. P durea este în cuesta pârâului Jerav t.
Habitat de padure naturala cu Quercus robur, Fagus orientalis, Fraxinus excelsior, Acer campestre si Tilia cordata din zona de deal;
23 de exemplare marcate de arbori seculari din specia Fagus orientalis - specie rara în aceasta zona;
Arborii seculari, aflati în stare buna de vegetatie, existenti în masivul de padure Talasmani (padure de quercinee), sunt marcati, pentru fiecare
fiind întocmita câte o fisa de catre prof. dr. N. Bacalbasa;
Al turi de exemplarele de arbori seculari sunt si speciile: Fagus sylvatica, Fraxinus excelsior, Fraxinus angustifolia, Fraxinus prallisae.
În jurul acestor exemplare este protejat si zona tampon (p dure de foioase)
Asociatii de specii ierboase specifice padurilor de deal: Corydalis sp., Isopyrum sp., Anemone sp., Geranium sp., Pulmonaria sp., Symphitum
sp.;
Flora endemica - Galanthus graecus (ghiocel balcanic).
Ecosistemul Padurii Talasmani este afectat în mod negativ de exploatari forestiere, practicarea vânatorii, braconaj etc.
Galati
Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a -zone protejate, publicata în M. Of.
152/2000, pozitia 2.408.
O.U. nr.236/2000, publicata în M. Of. nr.625/2000, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei
salbatice aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.462/2001, publicata în M.Of. nr.433/2001
Legislatia europeana si internationala : Directiva Pasari79/409/CEE, Directiva Habitate, Flora si Fauna92/43/CEE, conventiile internationale
privind diversitatea biologica si dezvoltarea durabila a sistemelor socio-economice locale
Proprietatea statului
4.6 Documenta ie:
ICAS Bucure ti, 1997 - Amenajamentul Ocolului silvic Tecuci; Alesinschi Al.,Olaru V.,Gairling A., 1967 - Contribu ii la cunoa terea
Naturii Bac u.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 91,05 2.408.-P durea Tala mani

230 Vanatoare B 0 243 Braconaj, otravire, capcane B 0
100 Cultivare C 0 230 Vanatoare B 0
502 Drumuri, drumuri auto B -

Directia Silvica Galati, în calitate de custode al ariei naturale protejate
Ing. Constantin Loghin
Tel: 0235/42.47.72
Mobil: 0742.891672
dsgalati@rdslink.ro
Str. Stiintei nr.95
Planul de Management/Regulamentul de Func ionare al ariei protejate este avizatfavorabil de Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0175_99_Padurea_Talasmani.jpg Nazare Ana Gabriela - APM-GL
B ROSCI0176 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea T t ru i

N 47º 18' 44'' E 26º 37' 4'' 55 292 395 357 X

RO013 100 Ia i
9130 P duri de fag de tip Asperulo-Fagetum 100 A C A B

1902 Cypripedium calceolus R C C C C

P dure secular de fag, de un deosebit interes conservativ.
este arie protejata de interes national, conform legii 5/2000, actualmente in custodia Directiei Silvice Iasi.
Faget natural secular, reprezentativ pentru Podisul Central Moldovenesc; Insular apar si exemplare de Fagus taurica cu varte de peste 150 ani.
Rezervatia forestier P durea T t ru i este desemnat prin Legea nr. 5/2000.
actualmente proprietate de stat, administrat de R.N.P.-Romsilva, Directia Silvica Iasi
4.6 Documenta ie:
Lupu I., 1980, Flora i vegeta ia p durilor dintre Siret, Moldova i Bazinul omuzul Mare. Tez de doctorat. Inst. Agron. Ia i; Mititelu D., Chifu
T., Scarlat A. & Ani ei Liliana. 1995. Flora i vegeta ia jude ului Ia i. Ia i: Bul. Gr d. Bot. Univ. „Al. I. Cuza”, 5: 99-124.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 91,44 2.546.-Padurea Tatarusi


Responsabilitatea pentru managementul sitului revine custodelui - Directia Silvic Ia i.
pentru aria protejata Tatarusi este in vigoare un Plan de management intocmit de catre custode (Directia Silvica Iasi) si vizat de catre
Academia Romana
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0177 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Topana

N 44º 51' 51'' E 24º 31' 45'' 891 357 444 400 X

RO044 100 Olt

1083 Lucanus cervus P D
N14 9 231 P uni

Speciile de arbori din compozitia Padurii Topana sunt specii valoroase de garnita, stejar pedunculat, cer. Prin starea buna de vegetatie si
climatul specific pe care il creeaza, aceasta padure este o rarirate pentru judetul Olt, iar din punct de vedere fitoclimatic padurea apartine
etajului deluros de cvercete(de gorun, garnita si amestecuri din acestea) si sleauri de deal.
Componentele valoroase ale teritoriului ariei naturale protejate sunt in primul rand de ordin stiintific: botanic, zoologic, istoric, dar exista si
elemente peisagistice care pot fi valorificate prin activitati de turism.
Principala activitate care poate pune în pericol siteul este exploatarea forestier intensiv .
Din întreaga suprafa a trupului de p dure, o suprafa de 120 de ha a fost declarat arie natural protejat prin HCJ nr.5/1995 .
Din totalul de 2664,1 ha, 80,55% este proprietate de stat i 19,55% proprietate privat .
4.6 Documenta ie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


160 Managementul forestier general B 80 0 140 Pasunatul C 10 0

432002
In cadrul Padurii se afla aria naturala protejata cu acelasi nume, dar pe o suprafata mai mica decat propunerea de SCI, care a fost declarata
prin HCJ nr. 5/1995 preluata in custodie de DS Slatina.
Intregul SCI nu are plan de management, ci numai zona declarata arie naturala protejata.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0177_97_Topana_07.2006_002.jpg Croitoru Ion - APM-OT
B ROSCI0178 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Torce ti

N 45º 40' 52'' E 27º 29' 27'' 130 17 33 27 X

RO024 100 Gala i

Situl este localizat in lunca veche a Barladului la o altitudine de 20-35m, pe depozite aluviale. Situl este compus din subparcelele silvice 19 la
25 din unitatea de productie II Torcesti, Ocolul Silvic Tecuci, Directia Silvica Galati. In marea majoritate situl prezinta un grad de inchidere al
coronamentului de 70-80%. Ca urmare, speciile de graminee sunt slab reprezentate si in consecinta solul nu este intelenit. O suprafata de
14.4ha (conform amenajamentului silvic – subparcelele silvice 19 C, Z; 20 B; 22 A, B, E; 23 B, C, D, E; 24 B; 25 B) nu este acoperita de
habitatul 91F0 si reprezinta vegetatie forestiera fara cod Natura 2000.
Se remarca structura naturala foarte bine conservata reprezentata prin: diversitatea speciilor arborescente edificatoare pentru habitat (pe
langa stejarul pedunculat, Q. robur, apar doua specii de frasini indigeni: F. angustifolia si sporadic F. pallisiae; trei specii de ulmi indigeni: U.
procera, U. minor si mai rar Ulmus laevis,); prezenta regenerarii naturale a speciilor arborescente edificatoare pentru habitat (stejar, frasini si
ulmi). In portiunile depresionare (foste brate inundabile din vechea albie a Barladului) apar insule de plop alb (Populus alba) si cenusiu
(Populus x canescens). Exista portiuni unde subarboretul este foarte bine dezvoltat asigurand o buna protectie a solului. Speciile principale de
subarboret sunt reprezentate de paducel (Crataegus monogyna), sanger (Cornus sanguinea), lemn cainesc (Ligustrum vulgare), maces (Rosa
canina), salba moale (Euonymus europaeus), alun (Corylus avellana), socul negru (Sambucus nigra), curpenul de padure (Clematis vitalba) si
izolat spinul cerbului (Rhamnus catharticus). Pe langa forma tipica de stejar pedunculat (Q. robur) s-a remarcat prezenta sporadica a formei
„perrobusta” (cupe mari cu peretele gros si solzi bombati). In anumite portiuni exista un al doilea etaj de arbori consituit din jugastru (Acer
campestre), artar tatarasc (Acer tataricum), ulmi si frasini. De asemenea apar exemplare rare de carpen (Carpinus betulus) si tei argintiu (Tilia
tomentosa). In parcela 20 apare un ochi de mlastina de cca. 3000 mp cu vegetatie specifica.
·Plante din Lista Ro ie European : Fritillaria orientalisPlante din Lista Ro ie Na ional : Allium guttatum, Cephalanthera rubra, Dianthus
capitatus, Dianthus guttatus, Dianthus kladovanus, Delphinium fissum, Dictamnus albus ssp. albus, Epipactis helleborine, Frittilaria tenella,
Galanthus elwesii, Leucojum aestivum, Neottia nidus-avis, Orchis morio, Platanthera bifolia, Serratula wolffii.
Regularizarea si indiguirea cursului raului Barlad au modificat regimul pedo-hidric al zonei. Ca urmare in prezent perioadele cu exces de
umiditate in sol se intalnesc doar primavara (topirea zapezilor si ploi abundente) sau in cazul inundatiilor provocate de cursul vechi al raului.
Aceasta modificare a regimului hidric ar putea influenta negativ vitalitatea frasinilor ca specii specii mezofile – mezohigrofile. Existenta
salcamului plantat (chiar daca apare pe suprafata restransa) poate duce la patrunderea acestei specii in habitat amenintand astfel structura
habitatului. Aceasta cauza potentiala poate fi inlaturata printr-o gospodarire corespunzatoare.

In prezent padurea face obiectul legii 247/2005 privind retrocedarea catre fostii proprietari (persoane fizice)
4.6 Documenta ie:
Amenajamentul Ocolului Silvic Tecuci (Unitatea de productie II Torcesti).
Oprea A., 1998, Complet ri la flora i vegeta ia Câmpiei Tecuciului (Jud. Gala i), Bul. Gr d. Bot. Univ. „Al. I. Cuza” Ia i, 7: 119-122Oprea Ad.,
1998, Flora i vegeta ia din Câmpia Tecuciului i Bazinul Inferior al Siretului (Jud. Gala i). Tez de doctorat. Univ. „Al. I. Cuza” Ia i, 296 p. +
122 fig. + 113 tab. + 40 foto + o hart
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


100 Cultivare A 0 160 Managementul forestier general A +
230 Vanatoare C 0 852 Modificarea structurii cursurilor de apa B -
continentale

Ocolul silvic Tecuci, Directia Silvica Galati
Amenajamentul Ocolului silvic Galati (Unitatea de productie II Torcesti)
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0179 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Troianu

N 44º 1' 17'' E 25º 0' 42'' 79 83 107 103 X

RO037 100 Teleorman

I Andricus curvator P D I Bolothrips icarus P D
I Chirothrips manicatus C D I Drymonia ruficornis P D
I Forficula auricularia P D I Frankliniella intonsa C D
I Gastrophysa polygoni P D I Lymantria dispar P D
I Malacosoma neustria P D I Tettigonia viridissima P D
I Tortrix viridana P D I Vespa crabro P D
M Apodemus sylvaticus P D M Capreolus capreolus P C
M Lepus europaeus P D M Sus scrofa P D
P Acer tataricum C D P Adonis vernalis R D
P Alliaria petiolata C D P Amaranthus blitoides C D
P Amaranthus hybridus C D P Ballota nigra C D
P Carduus hamulosus C D P Centaurea biebersteinii ssp. biebersteinii C D
P Chenopodium album C D P Chenopodium polyspermum C D
P Chrysopogon gryllus C D P Cirsium vulgare C D
P Crataegus monogyna C D P Dianthus monadelphus ssp. pallens R D
P Dichanthium ischaemum C D P Digitalis lanata R D
P Echinochloa crus-galli C D P Elymus repens C D
P Euphorbia esula ssp. tommasiniana C D P Hibiscus trionum C D
P Hypericum elegans R D P Leonurus cardiaca C D
P Melica ciliata C D P Paeonia peregrina R D
P Phlomis herba-venti ssp. pungens R D P Poa angustifolia C D
P Polycnemum verrucosum R D P Portulaca oleracea C D
P Quercus cerris C D P Rhamnus saxatilis ssp. tinctorius C D
P Robinia pseudacacia C D P Salvia aethiopis R B
P Setaria pumila C D P Silene bupleuroides R D
P Tribulus terrestris C D P Veronica spicata RC D
R Lacerta agilis P D R Lacerta praticola P A
R Lacerta viridis P C R Natrix natrix P D

Stratul arborescent este dominat de Quercus cerris (cerul) în propor ie de 95%. În acest etaj se mai întâlnesc Quercus farnetto (gârni a) 1-
2%, Q. pubescens (1%) i Q. pedunculiflora (stejar brum riu) 1%.
Ini ial aceste arborete au fost de stejar brum riu, cer i gârni , dar prin extragerea selectiv a stajarului brum riu, esen cu lemn mai
valoros, s-a ajuns la starea actual a arboretelor prin care domin Quercus cerris.
Acest deziderat sus inut de noi se poate proba prin existen a unor arbori cu diametrul de peste 100 cm care au fost extra i destul de recent.
Acoperirea medie a stratului arborescent este de 75-80%.
Subarboretul se prezint slab dezvoltat, ocupând în general o propor ie de circa 5% i atingând o în l ime medie de 2-3 m. Speciile care
alc tuiesc acest strat sunt urm toarele: Crataegus mongyna, Acer tataricum, Ulmus minor, Evonymus europaeus, Rosa dumetorum, Cornus
sanguinea, Cornus mas, Ligustrum vulgare, Rosa gallica, Viburnum lantana i Rhamnus tinctoria. Exemplare mai dese de Crataegus
monogyna i Cornus sanguinea se întâlnesc în ochiurile de p dure cu deschidere în extremitatea sudic a trupului 16 A.
Stratul ierbos cu o în l ime medie de 40-60 cm i o acoperire de 40% este bine reprezentat de o serie de specii xero-mezofile, fiind
caracteristic prin prezen a expresiv a bujorului (Paeonia peregrina i var. romanica) specie vulnerabil i rar .
Altitudinea sc zut i apropierea de localitatea Troianu, limiteaz compozi ia macrofaunei, varietatea florei i vegeta iei i accesibilitatea ei
determin îns efective ridicate de c priori (Capreolus capreolus) i mistre i (Sus scropha) i mai ales iepuri (Lepus europaeus). R spândirea
adul ilor i puilor de c priori a fost semnalat i prin locurile de înoptare, iarba presat i m rimea acestei suprafe e, în special în zona
planta iei de salcâm.
Fauna de nevertebrate din coronamentul ceretului este slab reprezentat atât calitativ cât i cantitativ; foarte important i pozitiv este lipsa
insectelor d un toare: Lymantria dispar, Malacosoma neustria, Tortrix viridana i Drymonia ruficornis.
Grada iile defoliatorilor, a c ror curb cu valori maxime se repet în general la intervale scurte, aici, în p durea Troianu durata grada iei i
perioada de revenire a acesteia, a dep it 7 ani. Deci relev m o stare foarte bun de s n tate a acestui ceret.
Cioturile t iate, cu mici scorburi sunt locul unor cuiburi de viespi (Vespa crabo). S-au remarcat foarte pu ine gale pe frunze (datorate speciilor
de Cynips coloris.
Tulpinile arborilor, ca i coronamentele acestora, prezint o foarte bun stare de s n tate, nefiind atacate nici de Cerambicide nici de Ipide
(gândaci de scoar , Coleoptere) care diminueaz vitalitatea arborilor prin canalele pe care le sap în interiorul copacilor.
În perioada iernii, animalele ierbivore se hr nesc i cu scoar a arborilor, fenomen neîntâlnit în acest ceret, ceea ce dovede te posibilitatea
diversific rii hranei pentru ace ti macroconsumatori.
La nivelul hipergaionului, microartropodele sunt alc tuite din fitofagi, care constituie majoritatea, i pu ini zoofagi; raportul lor, cu valoare
supraunitar , indic o cenoz cu evolu ie pozitiv .
Orthopterele (Tettigonia viridissima) numeroase i thysanopterele (thripsi) sunt bioindicatori ai unei comunit i echilibrate, bine închegate.
Num rul redus de diptere (mu te) indic o biocenoz stabil , neinfluen at de impactul uman.
În concluzie, biocenozele de ceret, cu specii de amestec, de la Troianu, se pot considera printre cele mai stabile biocenoze.
Echilibrul natural, valoarea tiin ific – faunistic a p durii, se constituie în elemente favorabile care au dus la declararea P durii Troianu drept
rezerva ie natural conform legii protec iei mediului înconjur tor, sec . VI art. 29.
Prin declararea ca rezerva ie naturala a P durii Troianu i prin monitorizarea întregului perimetru al acesteia, au fost reduse influen ele
negative asupra covorului vegetal i implicit popula iile locale ale speciei de bujor românesc(Paeonia peregrina var.romanica)au crescut
substan ial.Pentru p strarea arboretelui natural i refacerea biodiversit ii i a poten ialului s u bioproductiv s-a impus cu stringen luarea
unor m suri de conservare precum:1.Reducerea c ilor de acces în p dure în scopul diminu rii impactului antropic mai ales asupra sinuziei
ierboase.2.Interzicerea plant rii salcâmului,care pe lâng faptul c , contrasteaz puternic cu structura natural a arboretului de cer(Quercus
cerris),cantoneaz multe specii de buruieni pe care se dezvolt numero i parazi i vegetali ce pot infesta vegeta ia p durii.3.Interzicerea
oric rei forme de recoltare,t iere,culegere,dezr d cinare sau distrugere cu inten ie a speciilor de plante ocrotite prin lege în habitatele
naturale. 4.Interzicerea p unatului i amplasarea de stâne i locuri de târlire.5.Interzicerea aprinderii i folosirii focului deschis în afara
vetrelor special amenajate i semnalizate,precum i interzicerea abandon rii de eurilor în afara locurilor special amenajate i semnalizate.
H.G. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone
Categoria IV IUCN - rezervatie botanica
Proprietate de stat-49%(RNP ROMSILVA-Direc ia Silvic Alexandria),
Proprietate comunal -43%Cons.Loc.Troianu i 1% coala General cu cls.I-VIII Troianu,
Proprietate privat -7%(persoane fizice)
4.6 Documenta ie:
Studiul privind identificarea elementelor specifice P durii Troianu în vederea declar rii acesteia ca arie protejat , efectuat de Institutul de
Biologie Bucure ti prin contractul de cercetare-dezvoltare nr.531/2002.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


161 Plantare de p dure C 20 + 163 Replantare C 20 +
165 Indepartarea latarisului C 10 + 166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de C 100 +
uscare
230 Vanatoare C 100 0 251 Pradarea statiunilor floristice(rezervatiiile C 10 -
floristice)
100 Cultivare A 80 0 140 Pasunatul C 50 -
230 Vanatoare C 100 0 502 Drumuri, drumuri auto B 50 -
511 Linii electrice B 10 -

În urma evalu rii solicit rii de atribuire în custodie a rezerva iei naturale P durea Troianu, conform procedurii Ord.494/2005, aceast arie
natural protejat a fost atribuit în custodie
Direc iei Silvice Alexandria,în urma încheierii c
Conform prevederilor Ord. MMGA nr.494/2005 i a legisla iei în vigoare, Direc ia Silvic Alexandria, în calitate de custode, are obliga ia ca în
termen de 1 an de la încheierea conven iei de custodie s realizeze planul de management i în termen de 6 luni de la încheierea conven iei
de custodie s întocmeasc regulamentul rezerva iei naturale P durea Troianu. Pân la realizarea acestora, Agen ia pentru Protec ia Mediului
Teleorman a impus respectarea unor m suri de conservare speciale Direc iei Silvice Alexandria care administreaz în prezent aceast arie
natural protejat prin Ocolul Silvic Ro iorii de Vede.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0179_78_P_Troianu_2.jpg Teodorescu Luiza - APM-TR
ROSCI0179_78_PTroianu_5.jpg Teodorescu Luiza - APM-TR
B ROSCI0181 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Uricani

N 47º 8' 37'' E 27º 29' 18'' 114 83 163 142 X

RO013 100 Ia i
91I0 * Vegeta ie de silvostep eurosiberian cu Quercus spp. 100 B C A B


P Carex brevicollis C A P Epipactis helleborine C A
P Luzula pallescens C A P Quercus canariensis C D
P Quercus dacica C D P Quercus rosacea C D

p dure de foioase de amestec cu stejar, ar ar i tei, cu rare exemplare seculare
Acest sit este foarte important din punct de vedere botanic, prin existen a aici a unui tip de p dure edificat de specii de plante vasculare mezo-
xerofile (Quercus dalechampii, Quercus pedunculiflora), specii ce sunt i dominante în arboret. De asemenea, în aceast p dure au fost
identificate i alte 4 hibrizi interspecifici din cadrul genului Quercus. Toate aceste specii hibride ating stadiul de maturitate, se g sesc i alte 4
specii de plante ierboase cuprinse pe Lista Ro ie Na ional (Oltean M., colab., 1994). Toate aceste specii îmbog esc valoarea genetic a
acestei p duri.
Managementul forestier aplicat (t ieri de arbri, cur iri) i turismul practicat la sfâr it de s pt mân de c tre locuitorii municipiului Ia i.
Aceast rezerva ie are suprafa a de 68 ha
Este inclus în Anexa I a Legii nr. 5/2000, la pozi ia 2538 - "P durea Uricani". Din punct de vedere administrativ apar ine comunei Miroslava,
jude ul Ia i. Este o rezerva ie de interes botanic în principal, fiind inclus în categoria IV - IUCN.
În prezent, rezerva ia forestier P durea Uricani este în propor ie de 100% în proprietate de stat i în administrarea RNP Romsilva,
reprezentat prin Direc ia Silvic Ia i.
4.6 Documenta ie:
1. Dobrescu C., colab., 1966, Aspecte floristice i geobotanice cu privire la p durea Uricani-Ia i. An. t. Univ. "Al. I. Cuza" Ia i, t. XII, s. II,
fasc. 1, Ia i de Jassy, t. XXVII, fasc. 1; 2. R v ru M., 1941, Flore et vegetation du district de Jassy. Annales Scientifiques de l Universite de
Jassy, tome XXVII, fasc. 1
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 93,34 2.538.-Padurea Uricani


Responsabilitatea pentru managementul sitului îi revine Direc iei Silvice Ia i (reprezentat de Ing. C t lin Liviu Popa), în custodia c reia se afl
rezerva ia forestier P durea Uricani.
Exist un plan de mangement i un regulament al rezerva iei forestiere P durea Uricani, elaborate de c tre custode (Direc ia Silvic Ia i - ing.
C t lin Popa) i avizat de c tre Academia Român - Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii.
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0182 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Verdele

N 45º 47' 51'' E 26º 34' 59'' 261 601 1244 853 X

RO026 100 Vrancea
6520 Fâne e montane 1 D
alpin

1352 Canis lupus 4i 1-3 i C A C A
1361 Lynx lynx 3i 1-2 i C A C B
1354 Ursus arctos 4-5 i 4-6 i C A C B


Situl propus este desemnat ca zon cu rol de coridor ecologic de tip stepping stone in cadrul re elei ecologice locale de protec ie a
carnivorelor mari din jude ul Vrancea. Valoarea ecologic a sitului este sus inut de caracteristicile arboretelor forestiere de tip natural
fundamental, pluriene i relativ pluriene, cu vârste între 110 i 150 ani (brad, fag, molid), la care se cadaug pe suprafe e restrânse, arborete
artificiale, relativ echiene, de 10 - 15 ani i trasaturile de topoclimate i de microrelief, care imprima calitatea de favorabilitate ridicat
habitatelor pentru carnivorele mari.
Situl Padurea Verdele, are o suprafa de 266,1 ha si este situat în sectorul montan al N rujei, ocupând ambii versan i din sectorul
inferior al Cheilor N rujei. Tr s tura caracteristic este puternica fragmentare, cu energie de relief mare – valoarea maxim înregistrându-se
în cheile sapate de N ruja, unde succesiunea sectoarelor înguste de tip canion, cu sectoare de lunc sau mici bazinete dau un aspect de o
mare valoare tiin ific i peisagistic .
In covorul ierbos au fost identificate cca 200 de specii de plante superioare având cele mai diferite origini fitogeografice. .De un interes
deosebit se bucur i habitatele forestiere specifice acestui etaj : P duri de tip Asperulo-Fagetum, P duri de tip Luzulo-Fagetum i P duri
acidofile cu Picea care adapostesc pe lânga numeroasele specii de flor i faun de interes comunitar, popula ii reprezentative de carnivore
mari din speciile Ursus arctos, Canis lupus si Lynx lynx, prioritare pentru desemnarea de arii de protec ie conform Directivei Habitate
92/43/CEE.
In cadrul Re elei ecologice locale de protec ie a carnivorelor mari din jude ul Vrancea, situl propus este desemnat ca Zon de protect e
insular cu rol de coridor ecologic (de tip stepping stone) i se suprapune par ial peste Zona de securitate pentru carnivore mari Vrancea Sud.
Trasatura caracteristica a regiunii este data de puternica fragmentare a reliefului ce duce la accentuarea complexitatii peisajului Cheilor
Narujei si, intregit de padurea Verdele, la idividualizarea unui spatiu de mare valoare stiintifica si estetica. Arealul se suprapune unuia dintre
cele mai reprezentative habitate pentru carbivore mari, din sectorul central estic al Mun ilor Vrancei.Considerentele pe baza c rora a fost
propus acest sit sunt: respectarea Directivelor Habitate i P s ri ale Uniunii Europene; existen a unor habitate forestiere compacte,.
protejarea i men inerea integralit ii a cinci habitate de interes comunitar.. Desemnarea acestui areal ca sit Natura 2000 se înscrie în
procesul de organizare a unei re ele na ionale a ariilor protejate care s acopere întreaga diversitate a ecosistemelor la nivelul rii, acesta
contribuind la prezervarea unor elemente specifice spa iului carpatic de curbur , reprezentat aici de domeniul fli ului.
Men inerea integralit ii acestui sit este esen ial pentru asigurarea func ionalit ii re elei de protec ie a carnivorelor mari, datorit rolului de
coridor ecologic si zon de refugiu în special pentru ur ii care coboar spre sfâr itul verii spre zonele cultivate cu livezi si culturi agricole din
vecinatatea satelor Bradetu si Valea Neagra. Deasemenea o importan deosebit pentru popula ia de urs brun, este dat si de favorabilitatea
reliefului pentru stabilirea unor barloage pe timpul perioadei de hibernare. Practic, in acest areal, in zonele cu stânc rie si grohoti uri, au fost
identificate 6 bârloage de urs brun.
Observa ii directe i cercetari in cadrul proiectului LIFE02NAT/RO8576 Conservarea in situ a carnivorelor mari din jude ul Vrancea, au
relevat o importan deosebit a zonei pentru popula iile de carnivore mari. S-au identificat i cartat areale de stînc rie care ofer condi ii
optime pentru hibernarea exemplarelor de Ursus arctos, dar i zone de ad post i crestere a puilor pentru Canis lupus i Lynx Lynx, unele
exemplare fiind monitorizate pentru o perioad de circa 8-14 luni..
exploat rii de parchete în zon , urmare a instituirii regimului de protec ie ca rezerva ie natural .
Utilizarea terenurilor este dominat de activit ile legate de fondul forestier i cre terea animalelor.
arie protejat desemnat prin HCJ Vn. nr. 18/1992 iLegea nr. 5/2000
finan at de Uniunea European prin programul LIFE Nature, a contribuit la înfiin area Re elei ecologice locale pentru protec ia carnivorelor
mari din judetul Vrancea, în cadrul careia situl propus este desemnat ca Zon de protec ie
Situl propus a fost declarat arie natural protejat prin Legea nr. 5/2000, dar arealul este protejat ca rezerva ie natural înc din anul 1992, prin
declararea ca zon protejat de interes local (Hot rârea Consiliului Judetean Vrancea nr.12/1992)
Schit Valea Neagra - U.P. II – u. a. 66 (stat) O.S. Nereju, - U.P. II – u. a. 67, 70
(stat) O.S. Nereju, - U.P. IV – u. a. 205, 206
Obstea Voloscani, - U.P. IV – u. a. 1, 2, 3, 4
4.6 Documenta ie:
1. 1.CIURESCU,St.- 1996- ”Contributii la cunoasterea entomofaunei din ariile protejate ale judetului Vrancea ”. XV Internat. Symp. uber
Entomofaunitik in Mitteleuropa, 22-27 Sept.1996, Iasi, Bul. inf. Soc. lepid. Rom. 1998
2. CIURESCU,St.-1997- ” Comori biogeografice Vrâncene ” ,APM Focsani
3. - PA COVSKI, S., LEANDRU, V. 1955 - Studiul tipurilor de p duri din bazinul mijlociu i superior al râului Putna, Anal. ICEF,
Bucure ti
4. *** 2003, Raport – „Analiza GAP a sistemului de arii protejate raportat la distributia speciilor de carnivore mari”, proiectul
5. *** 2003, Raport – „Inventarierea habitatelor populate de Ursus arctos, Lynx lynx, Canis lupus”, proiectul LIFE02/NAT/RO/8576 –
6. *** 1996, Raport de cercetare - Studiul complex al ariilor protejate din judetul Vrancea si a situatiei lor actuale, Univ. Alex. Ioan Cuza
Iasi
7. *** Planurile de amenajamente silvice i h r ile arboretelor (1:20 000), Direc ia Silvic Vrancea (pentru Ocoalele Silvice incluse în
zona de implementare a proiectului)
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 80,43 2.814.-Rezerva ia natural P durea Verdele
502 Drumuri, drumuri auto C 1 0 624 Drumetii montane, alpinism, speologie. C 2 0
100 Cultivare A 90 - 160 Managementul forestier general A 95 +
166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de B 40 0 167 Exploatare fara replantare B 20 -
uscare
502 Drumuri, drumuri auto C 1 0 624 Drumetii montane, alpinism, speologie. C 2 0
900 Eroziunea B 3 - 943 Alunecarile de teren B 1 -

Aria protejat este atribuit prin conven ia nr.14/13.09.2004, în custodie Direc iei Silvice Foc ani– Ocolul Silvic Nereju, fiind administrat de
c tre aceast institu ie înc din anul 2000.
În present, pentru situl propus exist un plan de management unitar, elaborat de c tre custodele rezerva iei naturale (Direc ia Silvic Foc ani –
OS Nereju) dar in conformitate cu prevederile proiectului LIFE05NAT/RO/000170: ”Înt rirea sistemului de protec ie a carnivorelor mari din
jude ul Vrancea”, finan at de Comisia European , Agen ia de Protec ie a Mediului are obliga ia elabor rii planurilor de management pentru
toate ariile protejate incluse în re eaua local de protec ie a carnivorelor mari i în re eaua Natura 2000.
Planul de management pentru arealul propus ca sit Natura 2000 va fi elaborat în concordan cu Planul de management al carnivorelor mari
elaborat si aprobat de c tre autorita ile publice locale i jude ene în cadrul proiectului LIFE02NAT/RO/8576 :” Conservarea in situ a carnivorelor
mari din jude ul Vrancea”. In prezent prevederile acestui plan de management se aplic i pe suprafa a sitului propus.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0182_68_Anguis_fragilis.jpg Chiriac Silviu - APM-VN
ROSCI0182_68_Felis__silvestris.jpg Chiriac Silviu - APM-VN
ROSCI0182_68_lup_capturat_monitorizat.jpg Chiriac Silviu - APM-VN
ROSCI0182_68_rosalia_alpina.jpg Chiriac Silviu - APM-VN
ROSCI0182_68_ursus_arctos.jpg Chiriac Silviu - APM-VN
ROSCI0182_68_vizuina_lup_Pr_Verdele.jpg Chiriac Silviu - APM-VN
B ROSCI0183 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Vl dila

N 44º 0' 29'' E 24º 22' 21'' 407 94 123 114 X

RO044 100 Olt
N14 7 231 P uni

În decursul timpului padurea s-a degradat treptat datorit renun rii la tipului specific de arboret reprezentat de Quercus sp. înlocuit treptat cu
Robinia pseudoccacia.
În jude au fost identificate doua situri cu tipul de habitat Pannonian woods with Quercus pubescens a c ror valoare conservativ este
prioritar .
Vegetatia forestiera se afl direct sub presiunea factorului antropic prin modificarea compozitiei arboretelor
Situl nu a fost desemnat prin legislatia na ional zon protejat .
Siteul propus are forma de proprietate 95 % de stat i 5% privat
4.6 Documenta ie:
Amenajamentul UP VIII Vl dila ed. 2000
P un M. - Vegeta ia lemnoas a raionului Bal , regiunea Oltenia. Lucr ri tiin ifice. Institutul Agronomic Craiova. Volumul VII, 1958.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

162 Plantare artificiala A 30 - 160 Managementul forestier general A 50 -
140 Pasunatul C 10 0
100 Cultivare B 100 0 130 Irigarea C 90 0

432002
Amenajamentul silvic UP VIII Vl dila ed. 2000
7. HARTA SITULUI
K ROSCI0184 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0116 Dorohoi - aua Bucecei
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Zamostea - Lunca

N 47º 52' 35'' E 26º 15' 29'' 299 271 303 283 X

RO012 23 Boto ani
RO015 77 Suceava

1324 Myotis myotis 6-10 i C B C B
1220 Emys orbicularis P C A C A
1130 Aspius aspius RC C C C C
1146 Sabanejewia aurata P P C C C C
I Helix pomatia 30-40 i D I Hirudo medicinalis 30-50 i D
I Zerynthia polyxena 6-10 i D M Capreolus capreolus 5-10 i D
M Cervus elaphus 5-10 i D P Euonymus nanus V B
P Fritillaria meleagris 200-400 i D P Galanthus nivalis 250-450 i A
P Leucojum vernum 30-50 i D R Lacerta viridis 15-30 i D
R Natrix natrix 8-14 i D

Rezerva ia este un stej ret de lunc cu stratul freatic la suprafa la care se adaug în anii cu precipita ii, inunda iile râului Siret.
Arboretul este format în principal din stejar b trân(120 ani),în asocia ie cu frasin, plop tremur tor,paltin de câmp,carpen.
Dintre speciile arbustive se remarc jugastru, alunul, sângerul, p ducelul, salba moale i salba pitic .
Reprezint un vechi fragment din p durile de lunc .
Situl include rezerva ia natural P durea Zamostea- Lunca cu o suprafa de 116 ha, având statut de rezerva ie natural prin Legea 5/2000.
Situl ROSCI0184 – P durea Zamostea – Lunca a fost desemnat prin Ordinul ministrului mediului i dezvolt rii durabile nr.1964/2007.
4.6 Documenta ie:
Seghedin T., Filipa cu A.&Bo caiu N. - Cercet ri biocenologice în rezereva ia natural Lunca Zamostei (Jud. Suceava), Suceava, 1977;
Oltean M. Muntean D (Coord.) - Conservarea fondului genetic din rezerva ia natural Zamostea - Lunca. Inst. of Biol.,, Res. Rep. nr. 5300
(unpubl.), Bucure ti, 1988.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 33,53 2.727.-P durea Zamostea-Lunc

J021SV * ###### ZAMOSTEA - LUNCA
950 Evolutie biocenotica A + 941 Inundatii A +
890 Alte schimbari induse de oameni in conditiile A - 941 Inundatii B +
hidraulice

7. HARTA SITULUI
B ROSCI0185 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P duricea de la Sant u

N 47º 9' 34'' E 21º 49' 44'' 89 98 106 101 X

RO061 100 Bihor

N14 29 231 P uni

habitat foarte bine reprezentat cu Anin negru, Umbra krameri, Misgurnus, tot aici a fost identifica Stratoites alloides - specie din lista ro ie
(1994), Bombina bombina
Situl a fost desemnat pentru prezen a tipului de habitat de interes:
91E0* - P duri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)
De asemenea, dintre speciile de amfibieni de interes, în cadrul sitului a fost identificat : Bombina bombina (Buhai de balt cu burta ro ie)
t ieri ilegale, drenaj, agricultura, ac iuni de decolmatare
nu este declarat ca arie protejat
minim 90% de stat
4.6 Documenta ie:
observa ii teren Nagy Attila - APM Bihor
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


190 Activitati Pasunat agricole si silvice care nu se C 5 -
190 Activitati Pasunat agricole si silvice care nu se C 4 -

7. HARTA SITULUI
K ROSCI0186 200612 201101 200706 200812

1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durile de Stejar Pufos de pe Târnava Mare

N 46º 16' 19'' E 24º 42' 38'' 240 380 634 490 X

RO075 53 Mure
RO076 47 Sibiu
91H0 * Vegeta ie forestier panonic cu Quercus pubescens 40 A A B B
9130 P duri de fag de tip Asperulo-Fagetum 46 D
N14 5 231 P uni

Situl este localizat la limita superioara a habitatului 91H0. Din acest motiv exista zone de interferenta a stejarului pufos cu speciile mezofile
(gorun, fag, carpen, tei) existenta acestui habitat fiind conditionata de expozitiile insorite, a naturii substratului litologic si inclinarii mari (peste
35-40 grade). Arealul in care se afla situl este fragmentat in ceea ce priveste categoriile de folosinta: terenuri agricole, paduri, pasuni, fanete.
Situl este format din urmatoarele subparcele silvice: 80A, 82A,B,C,D, 87A si 95 B conform amaenajamentului silvic al unitatii de productie I din
cadrul Ocolului silvic Sighisoara (actualmente padurea este retrocedata Comunei Danes si subparcelele silvice au urmatoarele notatii: 10A,
12A, B, C, D, 17A si 25B din unitatea de baza VII Danes, conform amenajamentului silvic al padurilor comunei Danes). Substratul geologic
predominant este reprezentat de marne nisipoase (in subparcelele silvice 80A, 82A,B,C,D, 87A). In subparcela silvica 95B apar marne
argiloase feruginoase (aici exista si o alunecare de teren). In latura vestica (subparcelele silvice 80A, 82 B, D) alaturi de specia edificatoare
apar teiul pucios, jugastrul si chiar carpenul (si sub forma de regenerare naturala). In subarboret predomina cornul alaturi de lemnul cainesc si
paducel. Datorita inchiderii coronamentului (arboret si subarboret) patura erbacee este mai slab reprezentata decat in restul sitului
(subparcelele silvice 95B, 87A). In ochiul strepic din subparcela silvica 87A trebuie mentionata prezenta habitatului prioritar 40A0* care insa
este insular si ocupa mai putin de 1% din suprafata sitului si nu a putut fi inclus in tabelul 3.1. Suprafata inscrisa la categoria „P duri de
monocultur (plopi sau arbori exotici)” se refera la salcam plantat pe terenuri erodate (in subparcela 87A). Diferenta de pana la 100% (pe
langa cele doua habitate identificate) il reprezinta atat salcamul plantat cat si vegetatie forestiera fara cod Natura 2000.
Situl cuprinde un mozaic de structuri in ceea ce priveste habitatul 91H0: arborete pure de stejar pufos (subparcelele silvice 95B si parte din
87A), raristi de stejar pufos (parte din subparcela silvica 87A), ochiuri stepice (parte din subparcelele silvice 95B si 87A) si zone de tranzitie de
la stejarete termofile spre arborete cu specii mezofile (pe limite de culme, la poalele versantilor si la schimbarile de expozitie). Speciile
caracterisitice acestor zone de tranzitie sunt gorunul (Q. petraea), stejarul pedunculat (Q. robur), teiul pucios (Tilia cordata), carpenul
(Carpinus betulus), jugastrul (Acer campestre), artar (Acer platanoides), cires (Prunus avium), sorb (Sorbus torminalis). Arboretele de stejar
pufos au structuri diversificate sub raport dimensional dar si datorita prezentei ambelor specii de steajr pufos: Q pubescens si Q. virgiliana).
Notabila in acest sens este existenta cu precadere spre culme a unor arbori de stejar pufos de mari dimensiuni. De asemenea trebuie
mentionate specii stepice rare ca: Amygdalus nana (foarte abundent in subparcela silvica 87A, unde formeaza insule de habitat 40A0*), Iris
hungarica, Iris ruthenica si Sorbus domestica. Situl se remarca si prin capacitatea de regenerare a speciei arborescente edificatoare
concretizata prin existenta tineretului provenit din samanta, drajoni si lastari.
In partea estica (subparcelele silvice 95B si 87A) exista urme de incendiere (accidental, extinse din pasunea limitrofa). In extremitatea estica
exista urme de trecere si pasunat de oi. Populatia de stejari pufosi este fragmentata fapt ce ingreuneaza panmixia. In zonele mai putin
insorite si mai putin inclinate stejarul pufos poate fi concurat cu succes de speciile mezofile cu care se amesteca (tei, carpen, gorun). Cu
toate acestea nucleele de stejar pufos sunt bine individualizate si viabile ceea ce garanteaza existenta si perpetuarea acestui tip de
ecosistem.
Sit desemnat in principal pentru conservarea habitatului prioritar 91H0/ arborete pure de stejar pufos.
Padurea este in intregime in proprietate publica a comunei Comunei Danes. (judetul Mures).
4.6 Documenta ie:
Amenajamentul Ocolului Silvic Sighisoara (Unitatea de productie I)si cercetari in teren cu cadre didactice ale Facultatii de silvicultura si
exploatari forestiere din Brasov.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


160 Managementul forestier general A 100 + 190 Activitati Pasunat agricole si silvice care nu se C 20 -
230 Vanatoare C 100 0 943 Alunecarile de teren C 1 -
140 Pasunatul B 0 160 Managementul forestier general A +
170 Cresterea animalelor C 0 180 Incendiere C -
230 Vanatoare C 0 513 Alte forme de transportare a energiei B 0

Ocolul silvic Sighisoara (Directia Silvica Mures)
Amenajamentul silvic al padurilor comunei Comunei Danes (unitatea de baza VII Danes).
Amenajamentul Ocolului Silvic Sighisoara (Unitatea de productie I).
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0187 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Paji tile lui Suciu

N 46º 16' 37'' E 23º 55' 28'' 16.005 257 535 368 X

RO071 100 Alba
91Y0 P duri dacice de stejar i carpen 10 C C C C

1188 Bombina bombina P C B C C
4121 Vipera ursinii rakosiensis P A B A B

4091 Crambe tataria R C B C B
A Bufo viridis C A P Chamaecytisus albus R D
P Daphne mezereum V D P Dictamnus albus C D
P Epipactis helleborine V D P Iris humilis R A
P Iris variegata R D P Lilium martagon R D
P Melittis melissophyllum V D P Prunus tenella C D
P Salvia nutans R D P Salvia transsylvanica R A
P Scutellaria alpina ssp. supina V A P Veratrum nigrum R D
R Coronella austriaca C A R Lacerta agilis C A
N14 38 231 P uni

Podi ul Lopadei face parte din unitatea Dealurile Târnavei Mici. Relieful podi ului este dat de asocierea culmilor prelungi, retezate de dou
nivele de eroziune i a v ilor puternic adâncite. Versan ii, sculpta i în roci moi, friabile, sunt puternic ataca i de ravena ie, alunec ri de teren i
deraziune, creându-se o micromorfologie de detaliu extrem de variat , unde eroziunea a dezvelit microconglomeratele oligocene, sculptând în
acestea turnuri, piramide coafate, rigole, oga e etc).
Subspeciile de Vipera ursini rakosiensis au fost declarate oficial disparute din Transilvania, ultima apari ie fiind înregistrat în 1962. În 2002
membrii Societ ii Herpetologice Române au descoperit aceast nou popula ie. Studiile preliminare f cute pe un num r de aproximativ 50 de
adul i i 50 de juvenili au condus la concluzia c este vorba de subspecia Vipera ursini rakosiensis. Paji tile sunt dominate de asocia ii
xerofile i xero-mezofile edificate de Stipa lessingiana, S. pulcherrima, Festuca valesiaca, Brachypodium pinnatum i Carex humilis. Aceste
comunit i vegetale ad postesc specii endemice, rare, periclitate sau vulnerabile de importan na ional i comunitar (Scutellaria supina,
Globularia punctata, Salvia trassilvanica, Serratula radiata, Haplophyllum suaveolens, Echium russicum, Crambe tataria etc).
Chiar dac este par ial sub regim de protec ie, situl r mâne vulverabil datorit practicilor agricole: cosit, p scut, etc, care sunt desf urate îm
zonele care nu sunt închiriate.
Situl a fost pus sub protec ie începând cu 2005 când cu sprijinul Societ ii Herpetologice Britanice au fost închiriate anual în jur de 40 ha de
teren unde se afl centrul popula iei.
Exist în jur de 80 de proprietari de terenuri în sit.
4.6 Documenta ie:
Ghira I. 2010. Observatii personale din teren
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


101 Modificarea practicilor de cultivare C 10 - 102 Cosire/Taiere B 30 -
140 Pasunatul B 40 - 976 Pagube produse de speciile introduse pentru C 100 -
vanatoare
180 Incendiere C 10 -
101 Modificarea practicilor de cultivare C 40 - 102 Cosire/Taiere B 40 -
140 Pasunatul A 60 - 976 Pagube produse de speciile introduse pentru C 100 -
vanatoare

Ministerul Mediului
7. HARTA SITULUI
E ROSCI0188 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Parâng

N 45º 20' 56'' E 23º 35' 15'' 30.434 661 2520 1630 X

RO053 36 Hunedoara
RO045 35 Vâlcea
RO042 29 Gorj
9110 P duri de fag de tip Luzulo-Fagetum 21,5 A B A A
4060 Tuf ri uri alpine i boreale 1 A C B B
4070 * Tuf ri uri cu Pinus mugo i Rhododendron myrtifolium 5 B B B B
4080 Tuf ri uri cu specii sub-arctice de salix 0,1 B C B B
6150 Paji ti boreale i alpine pe substrat silicios 0,1 B B B B
6230 * Paji ti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase 0,05 B A B B
alpin
8110 Grohoti uri silicioase din etajul montan pân în cel alpin (Androsacetalia alpinae i 0,1 A A B B
91D0 * Turb rii cu vegeta ie forestier 0,1 B B B B
9420 P duri de Larix decidua i/sau Pinus cembra din regiunea montan 2 B B B B

1163 Cottus gobio P B A C A
4024 Pseudogaurotina excellens P B B A B
1386 Buxbaumia viridis R C B C B
M Felis silvestris P C M Vulpes vulpes P A
P Agrostis stolonifera P D P Aquilegia transsilvanica P B
P Cardamine glauca V D P Luzula luzulina R A
P Lycopus europaeus P D P Lysimachia nummularia P D
P Myricaria germanica P D P Pinus cembra R A
P Pinus mugo P A P Potentilla haynaldiana R A
P Ranunculus repens P D P Saxifraga pedemontana ssp. cymosa R A
P Silene lerchenfeldiana R A P Symphyandra wanneri R A
P Symphytum cordatum C B

Muntii Parang reprezinta sectorul cel mai inalt si cel mai spectaculos al Muntilor dintre Olt si Jiu in Carpatii Meridionali.Culmea principala a
Muntilor Parang orientata pe directia est-vest , atinge altitudinea maxima in vf.Parangul Mare -2.519 m. La nord de aceasta culme se deschid
impresionante circuri glaciare:Sliveiu, Rosiile, Gauri, Zanoaga si Calcescu ce adapostesc lacuri glaciare, drenate de izvoarele Jietului si
Lotrului. Spre est sunt remarcabile caldarile Muntinu si mai ales Urdele din care porneste o vale glaciara tipica. Interesante sunt si caldarile
glaciare Balcescu, Cioara, Galbenu, Igoiu cu deschidere nordica din care pornesc paraie ce se unesc cu Latorita. In ceea ce priveste
alcatuirea geologica in Muntii Parang s-a remarcat prezenta a doua complexe cristaline : Cristalinul I sau Panza Getica situat in nord cu
micasisturi si gneise micacee si Cristalinul II sau Autohtonul danubian, reprezentat prin sisturi cloritoase, cuartite, mai rar gneise si amfibolite.
Vegetatia este bine reprezentata de aproape toate formatiunile din etajele subalpin si alpin.Semnificativa este si prezenta relictului glaciar
Pinus Cembra sub forma de exemplare izolate sau in grupuri compacte , alaturi de monumente ale naturii: Floarea de colt, gentiana etc.
Elementele de fauna sunt caracteristice pentru munti inalti si bogat reprezentate. Masivul Parang , pe langa bogatul tezaur de specii vegetale ,
unele endemice sau relicte, se impune si prin peisajul sau pitoresc deosebit, cu creste si vai salbatice, cu zanoage in care se oglidesc lacuri
glaciare cu paraie ce cad in cascade printre blocuri uriase de granit.
Importanta acestui SCI consta si in padurile seculare de fag, in care se intalnesc specii lemnoase de carpen, mesteacan, soc rosu etc. Se
remarca impactul peisagistic deosebit de impresionant.Remarcam de asemenea prezenta ferigilor: Pteridium aquillinum , Phyllitis
scolopendrium, alaturi de plante cu flori: vinarita-Asperula odorata, coltisorul -Dentaria bulbifera etc. Pajistile alpine sunt bine reprezentate prin
speciile : Nardus stricta, Festuca suspina, uneori aceste pajisti sunt intrerupte de amestecul : Rhododendron kotshyi si Pinus mughus.
Importanta si prezenta este si Floarea de colt- Leontopodium alpinum -simbol al ocrotirii cadrului natural. În Parâng î i g sesc habitatul
propice 4 specii din carnivorele mari protejate în întreaga Europ i numeroase specii de p s ri de asemenea protejate prin legisla ia
interna ional . În acest sit se afl unica sta iune sigur din ar în care apare specia balcano-dacic Potentilla haynaldiana, al turi de alte
specii saxicole de origine daco-balcanic , cu care contureaz cenoze saxicole de o deosebit importan pentru aceast zon deoarece ele
se întâlnesc numai în unele masive muntoase din Balcani.
Activitati antropice:exploatarea nerationala a resurselor naturale, pasunatul excesiv, taierea jnepenisurilor, exploatarea masei lemnoase,
turism necontrolat, braconaj
Pe teritoriul judetului Gorj, suprafata a fost supusa unui regim de protectie si conservare inca din anii 1982 prin Decretul 176/1982 , regim
confirmat prin Decizia 82/1994 a Consiliului judetean Gorj. Pentru acest sit au fost realizate studii de fundamentare tiin ific i depus
documenta ie (de c tre prof. Gh. Ploaie) la Academia Român - C.M.N. - în vederea declar rii Mun ilor Parâng ca Parc Na ional. În prezent,
în interiorul acestei propuneri de sit Natura 2000 sunt cuprinse i 2 arii naturale protejate, situate pe teritoriul jude ului Hunedoara: Cheile
Jie ului i Piatra Crinului (ambele declarate ca atare prin Legea 5/2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ional -
Sec iunea a III-a- zone protejate)
Suprafata propusa ca SIT Natura 2000 pe amplasamentul judetului Gorj precizam ca cca. 60% este propietate publica, adminstrata de
Directia Silvica Tg-jiu , difereta de 40% este retrocedata propietarilor, fiind de interes privat .
4.6 Documenta ie:
Buia Al., colab., 1963, Materiale pentru flora Masivului Parâng, Acta Bot. Horti Bucurest., /1961-1962/, f. 1: 267-297; Ploaie Gh., 1990, Allium
obliquum L. în Mun ii Parâng, Anale Univ. Bucure ti, Ser. Biol.: 66-67; Dumitru M., 2004, Contribu ii la studiul florei i vegeta iei mun ilor
Parâng (Jude ul Gorj), Anale Univ. din Craiova, Fac. Hort. /Vol. Omagial/, VII (XLIII): 101-104; Ploaie Gh., colab., 2004, Date preliminare
privind înfiin area unei rezerva ii naturale Dengheru - Cioara din Mun ii Parâng, Anale Univ. din Craiova, Fac. Hort. /Vol. omagial/, VII (XLIII):
111-120;
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO03 Monument al naturii + 0,01 2.498.-Piatra Crinului
RO04 Rezerva ie natural * 1,34 2.528.-Cheile Jie ului
RO04 Rezerva ie natural + 0,63 2.799.-C ldarea Gâlcescu
RO04 Rezerva ie natural + 0,25 2.800.-Rezerva ia Miru-Bora
RO04 Rezerva ie natural + 0,17 2.803.-Iezerul Latori a

J072VL * ###### OBARSIA LOTRULUI - LATORITA J047HD * ###### PARANG
J071GJ * 0,008 OLTET
140 Pasunatul C - 230 Vanatoare C 0
164 Curatarea padurii C + 167 Exploatare fara replantare A -
170 Cresterea animalelor C - 243 Braconaj, otravire, capcane A -
501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism C 0 624 Drumetii montane, alpinism, speologie. C 0
690 Alte impacte determinate de turism si recreere B - 160 Managementul forestier general A +
102 Cosire/Taiere C - 220 Pescuit sportiv C -
502 Drumuri, drumuri auto C 0 608 Locuri de campare si zone de parcare pentru C -
rulote
102 Cosire/Taiere C 0 140 Pasunatul C -
160 Managementul forestier general A + 167 Exploatare fara replantare B -
243 Braconaj, otravire, capcane A - 400 Zone urbanizate, habitare umana A -
500 Retele de comunicare C 0 502 Drumuri, drumuri auto C 0
511 Linii electrice C 0 600 Structuri (complexe) pentru sport si odihna B -
602 Complex de ski C 0 608 Locuri de campare si zone de parcare pentru B -
rulote
620 Activitati sportive si recreative in aer liber B - 624 Drumetii montane, alpinism, speologie. B 0

Contract Administrare: 76/25.02.2010, Administrator:Funda ia Guard Forest C lim ne ti, str Calea lui Traian, nr 297, jud Vâlcea 0350 419513
Pentru situl Parâng nu exist Plan de management.
7. HARTA SITULUI
G ROSCI0189 200612 201101 200706 200812

1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pârâul Barlangos

N 46º 40' 59'' E 25º 40' 25'' 66 946 1275 1099 X

RO074 100 Harghita
8310 Pe teri în care accesul publicului este interzis 2 B C B B

1324 Myotis myotis P 40-60 i 100-200 i C C C B
1307 Myotis blythii P 40-70 i 100-200 i C C C B
1303 Rhinolophus hipposideros P P C B C B


Situl propus se g se te pe versantul vestic al mun iilor Giurgiului în bazinetul hidrografic al pârâului Barlangos (afluent al pârâului Heveder)
pe un substrat format din roci mezometamorfice din seria Rebra-Barnar, constituite din calcare cristaline i isturi cristaline.
Situl este situat în jurul rezerva iei naturale Pe tera ug u, cu o suprafa de apr. 65 ha. În acest sit se g se te o popula ie însemnat de
Cypripedium calceolus. Pe tera inclus în sit are o lungime de cca. 800 m (galeria principal 560 m, galeria secundar 240 m) i constituie
locul de iernare i reproducere mai multor specii de lilieci de importan comunitar .
Situl este îtr-o stare de conservare bun . Presiuni asupra sitului pot exercita turismul necontrolat, prin distrugerea vegeta iei i aruncarea
de eurilor. Popula iile de lilieci din pe teri pot fii perturbate de vizitatori i speologi. Pentru reducerea acestor efecte custodele rezerva iei
depune eforturi mari. Activitatea forstier nu are un efect major, din cauza categoriei de folosin i a de v rst a p durilor existente.
Rezerva ia natural Pe tera ug u, înclus în întregime în sit, este protejat prin Hot rârea Consiliului Jude ean Harghita nr. 162/2005 i
Legea nr. 5/2000.
Terenurile incluse în sit sunt în rocent de 100% în proprietate privat a Composesoratului Valea Stâmb .
4.6 Documenta ie:
1.Dénes I.: Szekelyföldi Barlangvilág, Editura T3, Sfantu Gheorghe, 2002; 2. Orghidan, Traian, Pu cariu, Valeriu & al ii: harta regiunilor
carstice din România, Lucr. de speologie Emil Racovi a, Bucure ti, 1965; 3. Notele de consatatre a observa iilor directe realizate de
reprezentan ii APM Harghita, 2003-2006.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO03 Monument al naturii + 25,94 2.463.-Pe tera ug u

160 Managementul forestier general C 100 - 624 Drumetii montane, alpinism, speologie. B -
250 Luare/Indepartare de flora A 0,5 -
167 Exploatare fara replantare B - 402 Urbanizare discontinua B -
620 Activitati sportive si recreative in aer liber C -

Contract Administrare: 27/22.02.2010, Administrator:Gylkosto Adventure Gheorghieni, str. Mihai Eminescu, nr. 29, jud. Harghita 0744 701815
www.gyilkosto-adventure.ro, l_simon78@yahoo.com
Regulamentul de func ionare i planul de management a rezerva iei Pe tera ug u sunt în curs de elaborare de c tre custodele rezerva iei.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0189_54_Paraul_barlangos_Pestera_Sugau.jpg Szabo Szilard - APM-HR
B ROSCI0190 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Penteleu

N 45º 37' 37'' E 26º 24' 1'' 11.268 644 1759 1251 X

RO022 100 Buz u
alpin
Salicion albae)
4060 Tuf ri uri alpine i boreale 0,05 C C A B

1354 Ursus arctos 70-100 i C A C A
1166 Triturus cristatus R D
1193 Bombina variegata RC C A C A
1078 Callimorpha quadripunctaria RC C A C A
1087 Rosalia alpina P C A C A
1393 Drepanocladus vernicosus P C B C B
A Bufo viridis C C A Hyla arborea P C
A Pelobates fuscus RC C A Rana dalmatina P C
A Rana temporaria P C A Salamandra salamandra P A
F Barbus barbus P C F Chondrostoma nasus RC D
F Leuciscus cephalus RC D F Phoxinus phoxinus P D
F Salmo trutta fario P D F Thymallus thymallus RC C
I Helix pomatia P A M Arvicola terrestris scherman P B
M Cervus elaphus RC A M Felis silvestris P A
M Martes martes 10-13i C M Muscardinus avellanarius P A
M Mustela putorius 5-10i C M Sciurus vulgaris P A
M Vulpes vulpes 10-15i A P Achillea oxyloba ssp. schurii R B
P Aconitum anthora R D P Allium schoenoprasum ssp. schoenoprasu V A
P Allium ursinum P A P Asarum europaeum P D
P Cephalanthera rubra V A P Coeloglossum viride V A
P Corallorhiza trifida V A P Dactylorhiza cordigera R A
P Dactylorhiza sambucina R A P Dianthus carthusianorum R B
P Dianthus spiculifolius R B P Drosera rotundifolia V A
P Epipactis helleborine V A P Epipogium aphyllum R A
P Euphorbia amygdaloides P D P Fragaria vesca C D
P Galium odoratum P D P Genista tinctoria P D
P Geranium sylvaticum ssp. caeruleatum R B P Gladiolus imbricatus P A
P Goodyera repens V A P Gymnadenia conopsea R A
P Hepatica transsilvanica P B P Hypericum richeri ssp. grisebachii P B
P Linum austriacum P D P Listera cordata V A
P Listera ovata V A P Maianthemum bifolium P D
P Mercurialis perennis RC A P Myricaria germanica P D
P Narcissus poeticus ssp. radiiflorus P A P Neottia nidus-avis R A
P Nigritella nigra P A P Nigritella nigra ssp. rubra P A
P Ophioglossum vulgatum R D P Orchis coriophora R A
P Orchis laxiflora P D P Orchis morio R A
P Orchis ustulata R A P Pteridium aquilinum P D
P Pulsatilla alpina P D P Ranunculus carpaticus P D
P Rubus sulcatus C D P Scheuchzeria palustris V A
P Silene nutans ssp. dubia R B P Vaccinium myrtillus RC D
P Vincetoxicum hirundinaria P D R Anguis fragilis P A
R Coronella austriaca R A R Natrix tessellata P A
R Podarcis muralis P A R Vipera berus P A

Mun ii Pentelu constituie un masiv muntos de form piramidal , situat în sud-estul Carpa ilor Orientali (în Carpa ii de Curbur ), între râurile
Bâsca Mare (la vest) i Bâsca Mic (la est), fiind principala unitate a Mun ilor Buz ului. Impresioneaz îndeosebi prin culmile sale prelungi,
paji tile întinse i prin perspectiva extrem de larg pe care o ofer asupra Carpa ilor de Curbur . Astfel, în zilele cu vizibilitate bun , din
culmea principal a Penteleului pot fi observate masivele muntoase cuprinse între Mun ii Ciuca i Mun ii Vrancei. V ile Bâsca Mare i Bâsca
Mic , care separ masivul din cuprinsul Mun ilor Buz ului, au o desf urare în general nord-sud i îmbrac aspecte diferite de la un sector la
altul, în func ie de roc i structur . Altitudinea maxim este de 1.772 m în vârful Penteleu.
Defri rile îndelungate de pe culmile domoale au dus la extinderea paji tilor montane, alc tuite predominant din p iu ro u, care au
determinat o intens activitate pastoral. Pe vremuri, pe acest munte se ineau nedeile sau târgurile anuale, denumite popular Dr gaica,
târguri care în secolul XIX au coborât în câmpie, lâng ora ul Buz u, unde se in i în prezent.
Din punct de vedere geologic, Masivul Penteleu, este format din complexul gresiei de Tarc u (fli paleogen), denumire dat de geologul Sava
Athanasiu, strâns cutat uneori pân la cute solzi, dar se remarc i câteva sinclinale i anticlinale, mai largi, cum ar fi sinclinalul care trece
peste creasta Cernatu-Penteleu i anticlinalul Viforîtei. Gresia propriu-zis are culoare cenu ie, con ine mult cuar , mic i un ciment calcaros.
Adesea are caracter microconglomeratic. Rezisten a mai mare la eroziune a f cut ca fizionomia interfluviilor s degaje masivitate, iar v ile s
prezinte caractere specifice depresiunilor.
De asemenea, pe lâng forma iunile de fli grezos (gresia de Tarc u), care sunt dominante, se mai întâlnesc intercala ii istoase (facies de
Fusaru), marne i marno-calcare, fli bituminos cu gresie de Kliwa, conglomerate. Acest facies se întâlne te i în celelalte masive ale Mun ilor
Buz ului, cu excep ia Siriului, precum i în Mun ii Vrancei. Faciesurile de Fusaru i Kliwa se remarc prin existen a unor orizonturi extrem de
variate ca alc tuire i duritate. Gresiile, tari, g lbui-albicioase, predominant silicioase, formeaz strate de 0,5-2 m grosime ce alterneaz cu
forma iuni moi, friabile, u or de dislocat, reprezentate prin isturi disodilice, argile, etc.
Orizonturile i stratele de gresii, argile i marne sunt cutate, cutele având o direc ie în general nord-est – sud-vest. Stratele au o c dere foarte
mare, adesea fiind chiar verticale. Caracteristicile structurale se reflect atât în fizionomia general a reliefului, cât mai ales în deta area unor
forme aparte de tipul zidurilor de gresie, jgheaburilor, cuestelor (forme de relief ap rute într-o regiune în care stratele cu roci dure alterneaz
cu cele moi, datorit eroziunii apelor curg toare i retragerii treptate a versan ilor).
Masivul Penteleu, cuprins între v ile Bâsca Mare i Bâsca Mic , reprezint unitatea principal a Mun ilor Buz ului, atât prin altitudine (1.772
m) cât i prin faptul c vârful s u piramidal se z re te, în zilele însorite de iarn , chiar din ora ul Buz u. Este constituit dintr-o creast
central , care începe în sud, cu vârful Piciorul Caprei (1.520 m) i continu cu vârful Penteleu (1.772 m), Crucea Fetei (1.578 m) i Ciuliano
(1.602 m), din care se desprind o serie de culmi secundare ce coboar în trepte spre cele dou v i. De o parte i de alta a acestui aliniament
de vârfuri se întind plaiuri, relativ netede, la altitudini ce ajung pân la 1.400 m, dar coboar adesea i la 1.200 m; mai cunoscute sunt plaiurile
Viforîtei, Penteleului, Cernatului. Sub unele vârfuri se g sesc i mici lacuri: Lacul Ro u i Lacul Negru. La obâr ia câtorva v i, cum ar fi apte
Izvoare, se pot observa i circuri nivale incipiente.
V ile principale care dreneaz Masviul Penteleu sunt dirijate fie c tre Bâsca Mare, fie c tre Bâsca Mic i prezint multe alunec ri în
por iunile în
Sit de importanta deosebita pentru habitate (forestiere, tufarisuri alpine), carnivorele mari (urs, lup, ras) si Rosalia alpina, aflate intr-o stare
favorabila de conservare. Speciile Ursus arctos, Canis lupus i Felis lynx sunt reprezentate prin popula ii optime sub aspectul densit ii,
frecven ei în zon i al efectului lor regulator în popula iile pr zilor (artiodactile i p s ri) preferate. Culoarele de schimb între indivizii
popula iilor celor trei specii de carnivore mari, afla i pe versan i diferi i, înc pot permite fluxul genetic, pentru evitarea izol rii i
consangviniz rii unor eventuale popula ii prea mici.
Cu ocazia investiga iilor efectuate în teren au fost identificate o serie de factori i activit i care au influen at în trecut, sau în prezent starea
habitatelor, sau care ar putea în viitor s afecteze pe termen mediu sau lung starea habitatelor: 140-P unatul:Proces antropic. A avut un
impact semnificativ în trecut, dar în ultimii 20 de ani num rul de animale a sc zut foarte mult. 160-Managementul silvic: Începând cu 1970,
pân în 1985, au fost practicate t ieri rase pe suprafe e mari, urmate de reîmp durirea cu puie i de molid. Extinderea molidului, i la o scar
mai mic a pinului silvestru, în afara arealului prin plantarea acestuia în urma t ierilor rase în f gete sau amestecuri de fag i r inoase. 166 -
Eliminarea arborilor mor i: Proces antropic. normele silvice nu con in prevederi cu privire la men inerea unei anumite cantit i de lemn mort în
p dure. Cu ocazia lucr rilor de îngrijire i conducere, precum i a lucr rilor de regenerare a p durilor au fost extra i atât arborii mor i pe
picior, cât i cei c zu i la sol. 900-Eroziunea: Proces natural. Înclinarea accentuat a terenului, substratul de fli , caracterul toren ial cursurilor
de ap genereaz un poten ial erozional foarte ridicat. Fenomenele erozionale sunt foarte frecvente i vizibile în zona paji tilor mezofile i în
zona paji tilor alpine 943-Surparea, alunec ri de teren: Proces natural. Înclinarea accentuat a terenului, substratul de fli , caracterul toren ial
cursurilor de ap genereaz un poten ial de alunec ri de teren foarte ridicat. Exploatarea potentialului turistic prin dezvoltarea unui turism de
masa in defavoarea ecoturismului.
Desi Cernatu Viforata a figurat ca Rezervatie a Academiei Romane, astazi suprafetele sunt in litigiu cu localnicii care le revendica .In rest
celelalte suprafete nu au statut de protectie pe linie de protectia naturii.
P duri cca 35 000ha din care - 34 000ha proprietate public de stat D. S.Bz
-250ha proprietate public com Gura Teghii
- 450ha proprietate privat din care 100ha- Gura Teghii, 250ha- com. Br ie ti, 100ha com. Lop tari.
P uni cca 2667 ha din care -300ha-proprietate public de stat D. Silvic Buz u
- 592 - proprietate public com. G. Teghii
- 400ha - proprietate public com Br ie ti
-1375 - proprietate privat com. G. Teghii
Fâne e- 784 ha - proprietate privat com. G. Teghii
Gol de munte- 1100ha din care - 700ha - proprietate privat com. Lop tari
- 60ha proprietate public com. Lop tari
-210 ha proprietate public Gura Teghii
- 130ha proprietate public com. Br ie ti
Drumuri auto- forestiere cca 30ha- detinute de Directia Silvic Buz u.
Administrativ situatia se prezinta astfel:

1. Ocolul Silvic Gura Teghii cu UP urile: Gura Teghii, Balescu Zanoaga, Musa Mica, Goideasa, Ivanetu, Piciorul Caprei.
2. Ocolul Silvic Nehoiu cu UP urile: Paltinis, Podu Calului, Basculita, Patacu, Casoca, Cernatu Viforata.
Fondurile de vanatoare FV 36 Basca Mare, FV 37 Piciorul Caprei, FV 35 Paltinis Casoca sunt administrate de Directia Silvica Buzau.
4.6 Documenta ie:
Rapoarte ale expertilor in cadrul contractului nr. 21/14.04.2010 “Servicii de consultan pentru elaborarea, dezbaterea i avizarea Planului de
management, Realizarea strategiei de vizitare, Realizare i alimentare site, Concepere con inut informa ional pentru bro uri i pentru
manualele de ecologie aferente implement rii proiectului “Managementul conservativ i participativ al sitului ROSCI0190 Penteleu ”, SMIS –
CSNR 7164, intre Natura Management si CJ Buzau (Iovu-Adrian Biris, Dan Cogalniceanu, Calin Cengher, Iuliana Florentina Gheorghe,
Dumitru Murariu, Oliviu Pop).
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


J084BZ * ###### BASCA MARE
160 Managementul forestier general A 75 + 171 Furajare stocuri de animale B 10 +
200 Acvacultura : pe te i scoici C 2 - 243 Braconaj, otravire, capcane A 5 -
421 Depozitarea deseurilor menajere B 1 - 946 Cutremure A 10 -
949 Alte catastrofe naturale C 5 - 180 Incendiere B 2 -
164 Curatarea padurii B 5 - 240 Luare / Indepartare de fauna C 2 -
251 Pradarea statiunilor floristice(rezervatiiile B 2 - 301 Cariere C 2 -
floristice)
302 Indepartarea materialului plajelor B 1 - 403 Habitare dispersata C 1 0
101 Modificarea practicilor de cultivare C 10 - 110 Utilizarea pesticidelor C 1 -
161 Plantare de p dure B 5 + 164 Curatarea padurii B 5 -
180 Incendiere B 1 - 410 Zone industriale sau comerciale C 1 -
502 Drumuri, drumuri auto C 1 - 530 Imbunatatirea accesului la zona B 2 0
790 Schimbari provocate de oameni in sistemele C 1 -

Contract Administrare: 53/23.02.2010, Administrator:Consiliul Jude ean Buz u Buz u, str. Nicolae B lcescu, nr 48, jud Buz u 0238414112, fax-
0238725507 cjbuzau@cjbuzau.ro, www.cjbuzau.ro
Padurile sunt administrate conform planului de management silvic.
7. HARTA SITULUI
K ROSCI0191 200612 201101 200706 200812

1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pe tera Limanu

N 43º 48' 25'' E 28º 31' 27'' 12 4 29 16 X X

RO023 100 Cons anta
8310 Pe teri în care accesul publicului este interzis 50 A C B B

1310 Miniopterus schreibersi P P P C B C B
1302 Rhinolophus mehelyi P P >63 i A B B B

A Rana esculenta A B Galerida cristata C
I Aglenus brunneus A I Atelura formicaria A
I Cataglyphis aenescens A I Centromerus sylvaticus A
I Ceratozetes gracilis A I Chondrula tridens A
I Chthonius tetrachelatus A I Cicurina cicur A
I Cryptophagus pseudodentatus A I Culex pipiens A
I Cylisticus convexus A I Entomobrya atrocincta A
I Entomobrya handschini A I Entomobrya multifasciata A
I Entomobrya pazaristei A I Eulaelaps stabularis A
I Fridericia bulboides A I Fridericia leydigi A
I Galumna lanceata A I Galumna tarsipennata A
I Harpactea rubicunda A I Helix pomatia A
I Heteromurus major A I Isotomiella minor A
I Lepthyphantes leprosus A I Lepthyphantes sp. B
I Leptothorax tuberum A I Leptotrichus medius D
I Lithobius aeruginosus A I Lithobius crassipes A
I Lithobius forficatus A I Lithobius nigripalpis A
I Lithobius piceus A I Lophoproctus lucidus A
I Messor structor A I Microcreagris callaticola B
I Monacha cartusiana A I Monopis crocicapitella A
I Myrmica ruginodis A I Nais elinguis A
I Nycteribia schmidlii A I Oribella pectinata A
I Penicillidia conspicua A I Penicillidia dufourii A
I Plagiolepis pygmaea A I Polyxenus lagurus A
I Proisotoma minuta A I Pseudosinella sexoculata A
I Quedius fulgidus A I Scheloribates laevigatus A
I Scolopendra cingulata A I Seira dollfusi A
I Tegenaria domestica A I Tetramorium semilaeve A
I Trachysphaera dobrogica B I Trechus austriacus A
I Vallonia pulchella A I Vitrea crystallina A
I Willowsia nigromaculata A I Zebrina detrita A
I Zebrina varnensis A I Zetorchestes micronychus A
M Apodemus sylvaticus A M Lepus europaeus A
M Meles meles A M Microtus agrestis A
M Microtus arvalis A M Vulpes vulpes A
P Anagallis arvensis A P Carduus acanthoides A
P Consolida regalis A P Convolvulus cantabrica A
P Elaeagnus angustifolia A P Euphorbia seguierana A
P Marrubium peregrinum A P Medicago rigidula A
P Mentha longifolia A P Odontites verna ssp. serotina A
P Ononis spinosa A P Pinus nigra A
P Plumbago europaea A P Scolymus hispanicus A
R Coluber caspius A R Lacerta agilis A
R Lacerta viridis A R Natrix tessellata A
R Podarcis taurica A

Pe tera Limanu este cel mai tipic sistem de galerii de tip labirintic din România. Este o cavitate fosil , monoetajat , orizontal , cu o dezvoltare
de 5000 m. Fauna cavernicol este bine reprezentat prin specii de nevertebrate (specii de insecte i arahnide) i vertebrate, în special
chiroptere.
Cap.3.2 (Motiva ie: D) include specii de nevertebrate troglobionte slab reprezentate numeric i al c ror areal este limitat la un num r foarte
mic de situri cu mediu cavernicol favorabil metabolismului lor
Ad postul de hibernare a liliecilor din Pe tera Limanu este unul dintre cele trei ad posturi cunoscute în Romania pentru specia Rhinolophus
mehelyi, dar lipsa de protec ie a acestui sit a dus la degradarea lui i reducerea drastic a popula iei de lilieci. Specia Rhinolophus mehelyi a
fost descrisa în 1901 de Metschie pe exemplare din Romania. Popula ia acestei specii în România a fost diminuat de la peste 5000 de
indivizi la cca. 300 de indivizi.
Protec ia eficient a acestui sit va duce în mod cert la cre terea popula iei de chiroptere, fiind extrem de important pentru salvarea speciei
Rhinolophus mehelyi, care poate ajunge la extinc ie în România.
Ad postul este sensibil fa de interven iile defavorabile ale localniciilor i turi tiilor ocazionali care au distrus diversele sistemele de protec ie
instalate la intrare i care au folosit pentru vizitarea pe terii, metode de iluminare inadecvate, de cele mai multe ori cu f clii îmbibate în
motorin , situa ie care a afectat grav liliecii.
De asemenea sunt cunoscute mai multe cazuri când localnicii au adus în pe ter materiale combustibile pe care le-au aprins cu consecin e
nefaste pentru fauna de chiroptere din pe ter care a abandonat sai i-a diminuat prezen a în ad post pe mai multe cicluri de hibernare.
La nivelul popula iei locale sunt necesare implementarea unor programe educa ionale pentru cunoa terea general a importan ei liliecilor în
combaterea biologic a d un torilor agricoli i forestieri astfel evitându-se agresarea lor la ie irea din ad post.
La aria naturala protejata Pestera Limanu se refera urmatoarele norme legislative:
1) Ordonan a de Urgen nr. 236 /24.11.2000 (Reglement ri privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei
i faunei s lbatice)
2) Legea nr. 462/2001 (Pentru aprobarea Ordonan ei de urgen a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei s lbatice)
3) Ordin al MMGA nr. 850/11.11.2003 (Reglement ri privind procedura de încredin are a administr rii sau de atribuire a custodiei ariilor
naturale protejate)
4) Ordin al MMGA nr. 604/22.07.2005 (Pentru aprobarea Clasific rii pe terilor i a sectoarelor de pe teri - arii naturale protejate)
5) Ordin al MMGA nr. 1198/25.11.2005 (Actualizarea anexelor nr. 2 – 5 ale Ordonan ei de Urgen a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul
ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei s lbatice, aprobat cu modific ri i complet ri prin Legea nr.
462/2001)
Tip de proprietate
Suprafa a (ha) % din suprafa a total Nr. proprietari/categorie De stat
3,2 Km 2 Prim ria
comunei
Limanu
4.6 Documenta ie:
Decu V., Murariu D., Gheorghiu V., 2003 - Chiropterele din Romania, Institutul de Speologie "Emil Racovi " i Muzeul de Istorie Naturala
"Grigore Antipa", 1 - 521, Bucure ti
1. Decu V., Gheorghiu V., Murariu D., 2005 - Contribution to the knowledge of the distribution Rhinolophus mehely, Matschie, 1901
(Chiroptera: Rhinolophidae), from Romanian. Trav. Inst. Speol. "Emile Racovitza", 43: (cca.10 pp sub tipar), Bucure ti
2. Decu V., Negrea S., 1969 - Aperçu zoogeographique sur la faune cavernicole terrestre de Roumanie, Acta Zoologica Cracoviensia, Zaklad
Zoolgii Systematycznej, Polskiej Akademii Nauk, 471-545, Krakow, Polnia.
3. Dumitrescu M., Tanasacche J., Orgidan T., 1962-1963 - R spândirea chiropterelor în R.P.Român , Lucr. Inst. Speo. "Emil Racovitz ", 1-2:
509-576, Bucure ti.
4. Lascu C., 2002 - Pe tera Limanu o speleogenez controversat , Ecocarst, Rev. Soc. Rom. Carst. Speol., 34-36, Bucure ti
5. Dumitrescu M., Orghidan T., Tanasachi J., Georgescu M., 1965 - Contribu ii la studiul monografic al Pe terii Limanu
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


140 Pasunatul A 30 - 620 Activitati sportive si recreative in aer liber B 20 -
502 Drumuri, drumuri auto B 25 0 400 Zone urbanizate, habitare umana B -
421 Depozitarea deseurilor menajere A - 511 Linii electrice C 0
740 Vandalism A -
100 Cultivare C 0 140 Pasunatul A 20 -
220 Pescuit sportiv C 0 400 Zone urbanizate, habitare umana A 15 -
421 Depozitarea deseurilor menajere A - 502 Drumuri, drumuri auto A 0
511 Linii electrice C 0

Contract Administrare: 48/23.02.2010, Administrator:Grupul de exploat ri subacvatice i speologice Bucure ti, str Frumoas , nr 31
0213124051, fax-0213124051 office@gess.ro, www.gess.ro
Planul de Management al ariei elaborat de catre Grupul de Explorari Subacvatice si Speologice (GESS) - custodele ariei a fost inaintat spre
avizare Comisiei Monumentelor Naturii a Academiei Romane (AR Nr. 1022/31.03.2006; CMN Nr. 1781/03.04.2006)
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
B ROSCI0192 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pe tera M gurici

N 47º 21' 39'' E 23º 33' 28'' 95 211 358 280 X

RO064 29 Maramure
RO066 71 S laj

1304 Rhinolophus ferrumequinum P C A C A
1303 Rhinolophus hipposideros P C A C A
1310 Miniopterus schreibersi P C A C A
N14 10 231 P uni

Pe tera este situat în Podi ul Purc re -Boiu Mare, zona carstic Mesteac n-R stoci, aflat pe teritoriul satului R stoci, comuna Ileanda.
Intrarea pe terii se afl într-o dolin situat pe versantul sudic al Dealului M guri ei. Habitat de însemn tate crescut pentru fauna de
chiroptere din Podi ul Some an.
Dintre cele 5 specii de microchiroptere identificate în Pe tera M gurici, 3 specii, Rhinolophus ferrumequinum, Rhinolophus hipposideros i
Miniopterus schreibersii sunt priorit i EUROBATS, iar prezen a lor presupune desemnarea unei arii speciale de conservare (conform actelor
normative O.U.G. 236/2000, i a Legii 462/2001). În plus, va fi imperios necesar identificarea i protejarea zonelor de hr nire a liliecilor
împotriva impactelor negative i perturb rilor. La suprafa , pe întreaga suprafa de lâng pe ter exist culturi de Poaceae (în principali de
porumb), Fabaceae i cartofi. Prin urmare, zona de lâng pe ter reprezint un teritoriu de hr nire bun pentru aceste popula ii de lilieci.
Datorit importan ei acestei pe teri pentru popula iile de lilieci din platoul some an, a fost inclus , începând cu anul 2002, într-un program
na ional de monitorizare a liliecilor, care continu i în prezent.
La data la care se f ceau primele observa ii s-a constatat existen a urmelor l sate de „c ut torii de comori, care extr geau cristale de gips i
le comercializau pe pia a din Dej, efect negativ evident i asupra popula iilor de microchiroptere.
Pe tera M gurici este printre pu inele cavit i din ar care ad poste te antodite i monocristale de gips. Din punct de vedere mineralogic,
observa iile efectuate au scos în eviden pentru prima dat în carstul din România a crustelor de gips de tip starburst, precum i a unor
splendide agregate (maclate sau nemaclate) de gips formate în masa argilei existent pe podeaua pe terii. Dintre speciile minerale
descoperite, se semnaleaz câteva nout i remarcabile; phosphammitul este citat pentru a doua oar în lume (se cunoa te doar dintr-o
pe ter din Australia), în aceea i situa ie aflându-se francoanellitul, care, a fost semnalat pân în prezent doar din 3 pe teri învecinate din
Italia (Onac i Vere , 2003). Într-o situa ie similar se afl i mineralele mirabilit, bassanit, Cesanit, monetit i taranakit, care sunt rarit i
pentru mineralogia pe terilor din România.
Situl a fost declarat monument al naturii prin H.G. nr. 2151 din 2004.
Proprietate de stat 100%.
4.6 Documenta ie:
- C.P. II dr. Bogdan T. Onac, C.P. III dr. Daniela Borda, asist. Dr. Tudor T ma – Pe tera M gurici (R stoci, jud. S laj) - Documenta ie privind
instituirea regimului de arie natural protejat , Institutul de Speologie Emil Racovita Cluj-Napoca, 2004;
- Babo , R., (1981). Sintez a rezultatelor cercet rilor de speologie fizic în zona carstic R stoci. Buletinul speologic 5: 72-92.
- Bieltz, E.A. (1886): Die fauna der Wirbelthiere Siebenbürgers - Hermannstadt. Borda, D., Racovi G., (2000-2001). Données thermo-
hygrométriques sur la Grotte de Ciungi et la Grotte de M gurici (Plateau du Some , Transylvanie). Trav. Inst. Speol. Emile Racovitza, XXXIX-
XL: 207-226. Borda D., Borda, C, T ma , T., (in press). Bats, climate and air microorganisms in a Romanian Cave. Mammalia, Fran a.
- C linescu, R. (1931): Mamiferele României - Imprimeria na ional . Bucure ti. Giurgiu, I., V deanu T., Done, A., Negru, M., Sandeschi. N.
Silv anu, G., Codescu. M.. Ciuculescu, O., Solomon, E., Sfâ ie, M, Cucu, F., (1983). Descoperiri i explor ri în podi ul Some an (baz
pentru inventarul zonei) - Buletinul Clubului de Speologie Emil Racovi 8:11-82. Nedopaca, M., Onac, B. P., Todoran, V. (1989). Aspecte ale
micromorfologiei cristalelor de gips din pe teri. Buletin speologic 12: 9-14.
- Onac, B. P. (1991). New data on some gypsum speleothems in the caves Vintului (P durea Craiului Mountains) and R stoci (Some
Plateau). Trav. Inst. Speol. Emile Racovitza, XXX, 189-193. Onac, B. P. (2003). Minerals of the Carpathians: first update. Acta Mineral.-
Petrog. Szeged, 44: 55-58.
- Onac, B. P., Todoran, V. (1987). Contribution a la connaissance des formations de gypse de la grotte de R stoci (NO de la Roumanie). In
The Eocene from the Transylvanian Basin (Eds. Petrescu, I & al), 301-306, Cluj-Napoca.
- Onac, B. P., Vere , D. . (2003). Sequence of secondary phosphates deposition in a karst environment: evidence from M gurici Cave
(România). European Journal of Mineralogy 15 (4): 741-745. Pazslawsky, J. (1918). Fauna Regni Hungariae, Mammalia, Budapesta.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


390 Minerit si activitati de extragere la care nu se B 100 - 690 Alte impacte determinate de turism si recreere C 50 -
refera mai sus ce nu au fost mentionate mai sus
100 Cultivare C 0

A.P.M. S laj,
Institutul de Speologie Emil Racovi Cluj-Napoca,
Prim ria comunei Ileanda
Acces limitat la vizitele cu caracter profesional, interzicerea utiliz rii pesticidelor în zonele de hr nire a liliecilor.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0192_312_PesteraMagurici1.jpg Hideg RaduFelix - APM-SJ
ROSCI0192_312_PesteraMagurici2.jpg Hideg RaduFelix - APM-SJ
B ROSCI0193 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pe tera T u oare

N 47º 26' 34'' E 24º 31' 59'' 102 903 1433 1166 X


1324 Myotis myotis P D

I Ischyropsalis manicata P B I Litocampa humilis P B
I Megacyclops viridis P B I Micrargus herbigradus P B
I Porrhomma microphthalmum P B I Romanosoma birtei P B

Pe tera de la Izvorul T u oarelor s-a format pe un sistem complex de diaclize în calcare bituminoase eocene, compacte, fosilifere, uneori
grezoase, cu vine de calcit. Pe tera are o dezvoltare de 16.107 metri i o adâncime de 461.6 metri., ea dreneaz în subteran cursul epigeu al
pârâului Izvorul T u oarelor. Acest curs dispare la cota 350 metri, pentru ca s reapar în valea Telci orului printr-o puternic resurgen -
izbucul Izvorul Rece (550 m altitudine) situat la 7 km. distan de punctul de pierdere al apei în interiorul pe terii. Galeriile lungi i nu de pu ine
ori înguste leag s lile mari ale acestei pe teri tinere i active ce ad poste te relativ pu ine forma iuni carstice (stalactite, stalagmite, draperii,
etc.). Cavitatea fiind o captare carstic pentru apele V ii Izvorul T u oarelor ce se pierd în subteran pe o lungime de circa 300 m amonte de
intrarea în pe ter , pe malul stâng al pârâului. Pe tera este un model tipic de reflectare a tectonicii în carst, întru-cât majoritatea galeriilor s-au
dezvoltat pe diaclaze. Factorul tectonic a avut rolul cel mai important în geneza acestui cavernament, care a dus la formarea unor s lii mari,
s ritori i cascade. Au fost eviden iate 4 falii majore: falia Parva-Cormaia, falia Telci or-V ratic, falia Valea Rebri oarei i falia Valea Seac .
Principalele direc ii de fisurare, determinate prin microtectonice executate în subteran(Silvestru, Viehmann, 1982) sunt: V-E, N-S i N 35 E .
Galeriile pe terii au o dezvoltare preferen ial V-E i N 40 V. Cavitatea preia direc ia de c dere a depozitelor eocene, astfel c 60% din galerii
sunt situate în pant , fiind deosebit de caracteristic faptul c pentru o extensie aerian de 1000 m pe tera prezint o denivelare de 461 m.
Pe tera este renumit pentru antoditele de ghips pe care le ad poste te i pentru mineralul numit kassanit, care a fost citat pentru prima dat
în lume, în literatura speologic de c tre Jude (1972). Interesante sunt i cristalele aciculare („p r de pe ter ”) pe care le formeaz mirabilitul
din Sala de Mese, asupra c rui genez s-au emis mai multe ipoteze. O enigm genetic o constituie înc a a numitele „bile de T u oare”,
care se g sesc fie încastrate în peretele calcaros, fie pe podeaua S lii Bilelor. Speleotemele sunt destul de rare, acestea fiind ceva mai
numeroase în Sala de Mese, Sala Bilelor i Galeria Gipsului. Din punct de vedere geologic, în vecin tatea pe terii afloreaz depozitele
sedimentare paleogene-priabonian (calcare lumaselice, calcare grezoase cu intercala ii de isturi bituminoase i gresii calcaroase), care se
dispun transgresiv i discordant peste cristalinul Mun ilor Rodnei format din roci magmatice i metamorfice (substrat impermeabil). Contractul
dintre aceste doua unit ii se face de-a lungul unei falii de orientare N-S. Trebuie specificat c pe tera face parte dintr-un sistem carstic
cunoscut sub denumirea de Complexul Carstic T u oare - Zalion. Zona în care apare pe tera este acoperit de p dure, ceea ce a contribuit la
men inerea neschimbat a factorilor climatici din interior, la conservarea tuturor valorilor naturaliste din acest sistem carstic. Obiect de
admira ie, explorare i cercetare tiin ific , Complexul carstic T u oare - Zalion trebuie ocrotit în întregime, atât în adânc cât i la suprafa , în
scopul conserv rii condi iilor naturale ale mediului înconjur tor cu care carstul este în rela ii directe. Men inerea echilibrului natural stabilit între
fenomenele carstice de suprafa i cele subterane, determinant în conservarea proceselor biologice caracteristice acestui mediu, a evolu iei
fenomenelor endocarstice, necesit instituirea unui perimetru de protec ie cu atât mai mult cu cât prezen a a numeroase alte goluri carstice în
vecin tate i mai departe, pân pe Cob el (în Parcul Na ional Mun ii Rodnei), ne sugereaz un complex carstic de mari dimensiuni, care
„ ese” în subteran partea sudic a Mun ilor Rodnei. Pentru valoarea ei tiin ific pe tera T u oare a fost declarat monument al naturii cu
caracter de rezerva ie.
Pe lâng prezen a faunei eocene în Sala Ur ilor au fost descoperite piese osoase, provenind atât de la Ursus speleus ROSENMÜLLER-
HEINROTH, cât i de la Ursus arctos LINNÉ, amalgamate în cadrul sitului, precum i un schelet în conexiune anatomic , ceea ce a permis
formularea teoriei potrivit c reia cele dou specii au convie uit în Cuaternar, pe teritoriul Mun ilor Rodnei (DOM A & POPA, 1988).
În prezent, ecosistemul cavernicol cuprinde o serie de nevertebrate: ciclopide (Megalocyclopus viridis JURINE), amfipode (Niphargus
puteanus baloghi DOBREANU), diplopode (Romanosoma bârtei CEUCA), acarieni (Parasitus loricatus WANKEL), trichoptere (Drusus sp.),
diptere (Trichocera regelationis LINNÉ i Sciara sp.) .a., fiecare dintre ele adaptându-se la un biotop extrem de selectiv.
În lunile de iarn , mai ales în proximitatea intr rii pe terii, tavanul este ocupat de diverse popula ii de chiroptere (Myotis myotis
BORKHAUSEN i Rhinolophus hipposideros BECHSTEIN) (VIEHMANN & ERBAN, 1962-1963; VIEHMANN, 1995).
Accesul localnicilor și turiștilor în zon , și deranjul produs de aceștia, în apropierea și în interiorul peșterii.
A fost declarat arie protejat de interes na ional prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ional -
Sec iunea a III - a zone protejate, cu o suprafa de 71 ha.
Consiliul Local Rebri oara
4.6 Documenta ie:
1. Studii privind organizarea re elei de arii protejate pe teritoriul rii (elaborarea studiului de fundamentare pentru Parcul Na ional Rodna),
Univ. Bucure ti, dr. C. Ciubuc, 1993 (manuscris).
2. Chint uan, I., tefan, V., Marquier, I., Coldea, Gh., 2004: Arii protejate din Bistri a-N s ud, ed. Supergraph.
3. Coldea, Gh.,1990: Mun ii Rodnei-studiu geobotanic, Ed. Academiei Române, Bucure ti.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO03 Monument al naturii * 96,92 2.206.-Pe tera T u oare

160 Managementul forestier general B 100 0 624 Drumetii montane, alpinism, speologie. A 50 -
160 Managementul forestier general A -

Contract Administrare: 12/23.02.2010, Administrator:Complexul Muzeal Bistri a-N s ud Bistri a, str G-ral Grigore B lan, nr 19, jud Bistri a
N s ud 0263211063, fax-0263230046
Incepând cu luna februarie 2010, custode al sitului este Complexul Muzeal Bistri a-N s ud. A fost elaborat Regulamentul ariei i transmis spre
aprobare, iar Planul de management este în curs de elaborare.
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0194 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Piatra Craiului

N 45º 28' 21'' E 25º 11' 30'' 15.867 699 2222 1227 X X

RO072 39 Bra ov
RO031 61 Arge
6170 Paji ti calcifile alpine i subalpine 0,1 A B A A
alpin
8310 Pe teri în care accesul publicului este interzis 2 B B B B
Salicion albae)
91Q0 P duri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros 0,1 A C A A
9150 P duri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion 6 A B A A
9410 P duri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea) 15 B C A B
8210 Versan i stânco i cu vegeta ie chasmofitic pe roci calcaroase 3 A A A A
3220 Vegeta ie herbacee de pe malurile râurilor montane 1 C C B B
3230 Vegeta ie lemnoas cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane 1 C C C B
8120 Grohoti uri calcaroase i de isturi calcaroase din etajul montan pân în cel alpin 2 A A A A

1361 Lynx lynx C C B C B
1308 Barbastella barbastellus P P >2 i P C C C C
1324 Myotis myotis P >220 i C C C C
1304 Rhinolophus ferrumequinum P >340 i B C C C
1303 Rhinolophus hipposideros P >20 i C C C C
2001 Triturus montandoni C C B B B
1163 Cottus gobio RC C B C B
2484 Eudontomyzon mariae V C B C B
1089 Morimus funereus R D
4045 Coenagrion ornatum R B A C A
4054 Pholidoptera transsylvanica C B A A A
1087 Rosalia alpina R C C C C
4116 Tozzia carpathica R C A C A
1386 Buxbaumia viridis R A A C B
1898 Eleocharis carniolica RC C B C B
1902 Cypripedium calceolus R C A C B
1379 Mannia triandra RC A B C B
1903 Liparis loeselii V B B C B
A Bufo bufo C A A Hyla arborea V A
A Rana temporaria C A A Salamandra salamandra R A
A Triturus alpestris C A A Triturus vulgaris R A
I Astacus astacus R C I Euphydrys maturna R C
I Lopinga achine R C I Lycaena dispar rutilus R C
I Miramella ebneri R A I Parnassius mnemosyne R C
M Arvicola terrestris scherman R A M Capreolus capreolus C A
M Cervus elaphus R A M Cricetus cricetus R A
M Crocidura leucodon V A M Crocidura suaveolens R A
M Felis silvestris R A M Martes martes R C
M Micromys minutus R A M Microtus agrestis R A
M Muscardinus avellanarius R A M Mustela erminea R A
M Myotis daubentonii V A M Myotis nattereri V A
M Myoxus glis R A M Neomys anomalus R A
M Neomys fodiens V A M Nyctalus leisleri R A
M Plecotus auritus R A M Sorex alpinus V A
M Sorex araneus C C M Sorex minutus R C
M Vespertilio murinus R A P Alnus viridis R A
P Anthemis macrantha R A P Anthemis tinctoria ssp. fussii R B
P Artemisia petrosa R C P Aubrieta intermedia ssp. falcata V D
P Campanula patula ssp. abietina C C P Cephalanthera longifolia C A
P Cephalanthera rubra R A P Corallorhiza trifida V D
P Crocus banaticus R D P Cystopteris sudetica R D
P Dactylorhiza sambucina R D P Dianthus giganteus ssp. banaticus R B
P Dianthus glacialis ssp. gelidus R B P Dianthus henteri R B
P Dianthus tenuifolius R D P Doronicum carpaticum R D
P Epipactis atrorubens V D P Epipactis helleborine R D
P Epipactis microphylla R D P Erigeron atticus R D
P Erigeron nanus V A P Erigeron uniflorus R D
P Erysimum witmannii R A P Galanthus nivalis R C
P Galium lucidum R D P Gentiana clusii R D
P Gentianella bulgarica R D P Gymnadenia conopsea R D
P Gymnadenia odoratissima V D P Gypsophila petraea R D
P Helictotrichon decorum C B P Helictrotrichon decorum R B
P Heracleum palmatum R B P Herminium monorchis V D
P Jovibarba heuffelii R A P Kobresia myosuroides R D
P Koeleria macrantha C B P Koeleria macrantha ssp. transsilvanica R D
P Larix decidua ssp. carpatica R D P Leontopodium alpinum R A
P Leontopodium alpinum ssp. alpinum R D P Leucanthemum waldsteinii C B
P Linaria alpina V D P Linum perenne ssp. extraaxillare R D
P Listera ovata V A P Loiseleuria procumbens R D
P Lycopodium annotinum C C P Mannia triandra R C
P Menyanthes trifoliata R A P Onobrychis montana ssp. montana R B
P Onobrychis montana ssp. transsilvanica R D P Orchis mascula ssp. signifera V D
P Papaver alpinum R B P Papaver alpinum ssp. corona-sancti-stepha V C
P Pedicularis exaltata V A P Peltaria alliacea R D
P Phyteuma confusum R A P Phyteuma tetramerum V A
P Pinguicula alpina R A P Plantago atrata R A
P Pleurospermum austriacum R A P Primula halleri R D
P Pseudorchis albida R D P Ranunculus alpestris R A
P Ranunculus carpaticus R D P Ranunculus crenatus R D
P Rhododendron myrtifolium R D P Rumex scutatus R D
P Salix retusa R B P Scabiosa lucida ssp. barbata R B
P Sempervivum marmoreum V D P Sempervivum montanum ssp. carpaticum V C
P Sesleria rigida C B P Sesleria rigida ssp. haynaldiana R D
P Silene nutans ssp. dubia R B P Soldanella hungarica ssp. hungarica R D
P Spiraea salicifolia R D P Tozzia alpina ssp. carpathica V A
P Traunsteinera globosa R D P Trisetum fuscum R D
P Vaccinium uliginosum ssp. microphyllum R A P Veronica alpina R A
P Viola dacica R A P Woodsia glabella ssp. pulchella R D
R Anguis fragilis R A R Podarcis muralis R A
R Vipera berus R A
N14 9 231 P uni

Parcul este localizat in partea estica a Carpatilor Meridionali si este polarizat de creasta calcaroasa a Muntilor Piatra Craiului. Din punct de
vedere administrativ se intinde pe doua judete Brasov si Arges. In cadrul Carpatilor romanesti, Muntii Piatra Craiului sunt unicat datorita
alcatuirii si structurii lor geologice.Cu putine exceptii intregul masiv este alcatuit din calcare de varsta mezozoica, depuse sub forma unor
strate a caror pozitie este verticala pe alocuri.Calcarele constituente au permis formarea unui relief carstic reprezentativ mai ales prin formele
de suprafata, dar nu lipsesc nici formele endocarstice. Datorita calcarelor constituente, vaile care s-au adancit in relieful Muntilor Piatra
Craiului sunt seci in cea mai mare parte a anului. Apa provine din precipitatii sau din topirea zapezilor. Altitudinea, orientarea crestei si rocile
constituente concureaza la prezenta unor topoclimate cu specific local, pe fondul unei scaderi a temperaturii medii anuale o data cu
altitudinea.Precipitatiile depasesc 1200mm/an. Fenomenul de foehn apare sporadic pe versanti. In PN Piatra Craiului apar numeroase specii
de flora si fauna protejate, endemice sau de interes comunitar, precum si o varietate de tipuri de habitate. Rocile mari de calcar acopera
pantele abrupte ale cheilor. Deasupra acestora se afla marne din Cretacicul Inferior cu depozite de conglomerate din Cretacicul Inferior.
Aceasra arie contine 2 vai calcaroase.(Dambovita si Cheile Ghimbavului) avand in total o lungime de 9 km, cu pereti verticali sau aproape
verticali inconjurati de paduri mixte de molid, brad si fag, paduri de fag protejate prin planurile de management forestiere. In trecut, inainte ca
partile superioare sa se prabuseasca, cheile formau o pestera, de aceea ele sunt cunoscute ca fiind chei speleopigenetice?. (Constantinescu
1997). In Piatra Craiului exista peste 500 de pesteri. Nu exista harti si nu se cunoaste locatia exacta pentru multe din ele, de aceea multe din
ele sunt necunoscute. Multe din pesterile care nu sunt deschise publicului sunt folosite ca adaposturi de lilieci si diferite specii de
nevertebrate. Pe peretii cheilor se afla o bogata populatie chasmofitica, cu specii protejate de flora, in acord cu Lista Rosie a plantelor
superioare. In interiorul ariei se afla o specie de muschi din Directiva Habitate (Anexa 2) si Conventia de la Berna (rezolutia 6). Fauna este
bogata, cu 2 specii de nevertebrate, 8 specii de lilieci, 1 specie de peste din Directiva Habitate (anexa II) si Conventia de la Berna (rezolutia
6). Exista 16 specii de pasari din Directiva Pasari –anexa I si 18 din Conventia de la Berna-rezolutia 6. Am inregistrat pana in prezent alte 28
specii migratoare, direct urmarite de proiect.
Parcul este localizat in partea estica a Carpatilor Meridionali si este polarizat de creasta calcaroasa a Muntilor Piatra Craiului. In cadrul
Carpatilor romanesti, Muntii Piatra Craiului sunt unicat datorita alcatuirii si structurii lor geologice.Cu putine exceptii intregul masiv este alcatuit
din calcare de varsta mezozoica, depuse sub forma unor strate a caror pozitie este verticala pe alocuri.Calcarele constituente au permis
formarea unui relief carstic reprezentativ mai ales prin formele de suprafata, dar nu lipsesc nici formele endocarstice. Lista floristica a
masivului cuprinde 1108 taxoni. Numeroase specii sunt endemite locale , ca de ex: Dianthus callizonus (garofita Pietrei Craiului), Aubrieta
intermedia ssp falcata. Dintre endemitele carpatice se regasesc: Primula wulfeniana ssp baumgarteniana, Koeleria macrantha ssp
transsilvanica, Hesperis matronalis ssp. moniliformis, Papaver alpinum ssp. corona -sancti-stephani, Thesium kernerianum. Apar numeroase
specii protejate: floarea de calt, ghintaura galbena, sangele voinicului, bulbucii, iedera alba, etc. Fauna Masivului Piatra Craiului este deosebit
de bogata si variata, aparand specii rare si endemice: de ex Nesticus constantinescui, Rhagidia carpatica (specii de nevertebrate care se
gasesc numai in PN Piatra Craiului). Dintre vertebrate: Triturus cristatus, Triturus alpestris, Bombina variegata, Vipera berus; peste 108 sp de
pasari: Aquila crisaetos, Aquila pomarina, Tichodroma muraria, Apus apus, etc. Au fost semnalate 8 specii de lilieci. Carnivorele mari (urs,
lup, ras) circula intre masivele Piatra Craiului si Bucegi de-a lungul unor culoare. Dintre erbivorele din Piatra Craiului se poate mentiona capra
neagra (Rupicapra rupicapra). Arealul este renumit pentru diversitatea sa floristica, din totalul de 1108 specii, 200 fiind incluse in Lista Rosie a
Plantelor Superioare din Romania, ca specii rare, endemice,vulnerabile sau periclitate.O specie de importanta comunitara o reprezinta
galbenelele-Ligularia sibirica intalnita pe Valea Brusturetului. Fauna este bogata dar insuficient cunoscuta. Se remarca prezenta a 35 de specii
de nevertebrate endemice.De aicic au descrise 91 de specii de nevertebrate noi pentru stiinta.Mentionam existenta a 2 specii endemice
pentru Piatra Craiului Nesticus constantinescui (Arahnida) si Rhagidia carpatica (Arahnida, Acari, care au fost semnalate in Pestera Mare a lui
Prepeleac si Pestera Mica a lui Prepeleac situate in Prapastiile Zarnestilor.Aceste specii au o importanta stiintifica, habitatul lor fiind
ameninatat de influenta antropica.Din cele 108 specii de pasari identificate pana in prezent,50 se regasesc in conventiile internationale ca fiind
specii importante si protejate ca atare.Sunt caracteristice si importante in special speciile caracteristice zonelor stancoase din areal (fluturasul
de stanca-Trichodroma muraria. S-a inregistrat un numar extrem de mic de exemplare de acvila de munte Aquila chysaetos existand pericolul
disparitiei acestora din masiv datorita antropizarii si a intensificarii turismului in zonele de cuibarit. In areal s-a inregistratcun nr. mare de specii
de lilieci (18 specii). Acestia au un rol ecologic important. prezenta unor specii vulnerabile la nivel mondial impune stabilirea unor masuri
adecvate de protejare a lor.
Pe teritoriul rezervatiei se practica unele activitati care pot afecta starea mediului natural: -pasunatul in sectorul crestei datorita pajistilor
alpine si subalpine bogate -turismul necontrolat in afara potecilor; aruncarea gunoaielor ocazional de catre turisti -exploatarile forestiere -
colectarea si incendierea jepilor -recoltarea unor plante rare -braconajul. Padurile sunt administrate conform amenajamentelor silvice.Exista
zone in parc unde retrocedarea padurilor (Legea 18/1991 si 1/2000)a dus la taieri rase a unor suprafete de padure de catre proprietari.
Suprapasunarea si activitatile asociate acesteia constituie o amentitare majora.Astfel are loc o reducere drastica a biodiversitatii pasunilor si
invazia unor specii care nu sunt consumate de animale. In urma desfasurarii activitatilor turistice cantitati mari de deseuri menajere si chiar
toxice duc la poluarea solului, apei si la poluarea estetica.
Parcul National Piatra Craiului a fost declarat prin L5/2000 cuprinzand teritorii din judetele Brasov si Arges, cu o suprafata de 14800ha.
Proprietate de stat si proprietate particulara
4.6 Documenta ie:
Catalogul Parcuri Nationale, Naturale si Rezervatii ale Biosferei din Romania-Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului-2003. Planul
de Management pentru Parcul National Piatra Craiului aprobat prin Ordinul nr 643 din 18 iulie 2005
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO03 Monument al naturii * 0,73 2.237.-Rezerva ia natural Cheile Z rne ti
RO04 Rezerva ie natural * 7,70 2.104.-Zona carstic - Cheile Dâmbovi a
RO04 Rezerva ie natural * 0,02 2.109.-Pe tera Dâmbovicioara
RO04 Rezerva ie natural + 0,12 2.110.-Pe tera Uluce
RO04 Rezerva ie natural + 0,05 2.111.-Pe tera Stanciului
RO04 Rezerva ie natural + 0,14 2.112.-Avenul din Grind

J049BV * 9,271 PIATRA CRAIULUI - VESTVAND J049BV + 3,446 PIATRA CRAIULUI MICA
401 Urbanizare continua B 20 - 690 Alte impacte determinate de turism si recreere B 30 -
140 Pasunatul A 20 - 160 Managementul forestier general A 50 0
250 Luare/Indepartare de flora A 10 - 243 Braconaj, otravire, capcane A 10 -
421 Depozitarea deseurilor menajere B - 167 Exploatare fara replantare B -
140 Pasunatul B 30 0 167 Exploatare fara replantare B -
401 Urbanizare continua B 20 - 421 Depozitarea deseurilor menajere B -

Parcul National Piatra Craiului are administratie proprie - Regia Nationala a Padurilor Romsilva, Directia Silvica Brasov, Parcul National Piatra
Craiului-str Raului, nr 27,Zarnesti.
Parcul National Piatra Craiului are plan de management aprobat prin Ordin nr 643/2005 al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0194_83_peisaj_din_Piatra_Craiului.jpg Mandache Mihaela - APM-AG
ROSCI0194_83_Piatra_Craiului.jpg Mandache Mihaela - APM-AG
B ROSCI0195 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Piatra Mare

N 45º 33' 18'' E 25º 38' 40'' 4.274 700 1840 1189 X

RO072 100 Bra ov
91E0 * P duri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, 2 B C C B
Salicion albae)
9410 P duri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea) 45 A C A B
3240 Vegeta ie lemnoas cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane 0,5 C C C B
9180 * P duri din Tilio-Acerion pe versan i abrup i, grohoti uri i ravene 0,4 A C B B
7220 * Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion) 0,001 C C B B

2001 Triturus montandoni P?

A Bufo bufo R A A Rana temporaria C A
A Salamandra salamandra R A P Achillea oxyloba ssp. schurii R B
P Allium victorialis V A P Alnus viridis P D
P Antennaria dioica P D P Athyrium filix-femina P D
P Blechnum spicant P D P Bruckenthalia spiculifolia P D
P Campanula carpatica P B P Campanula patula ssp. abietina P D
P Cardamine glanduligera P D P Cerastium transsilvanicum R B
P Coeloglossum viride R A P Dianthus carthusianorum R A
P Doronicum carpaticum C A P Epipactis helleborine R A
P Festuca tenuifolia V A P Festuca valesiaca P D
P Festuca versicolor R A P Galium odoratum P D
P Gymnadenia conopsea R A P Helianthemum nummularium P D
P Hepatica transsilvanica R B P Heracleum carpaticum R A
P Hesperis matronalis R A P Hesperis nivea R A
P Jovibarba globifera ssp. globifera R A P Jovibarba heuffelii R A
P Lycopodium clavatum P D P Mercurialis perennis P D
P Moneses uniflora P D P Nardus stricta C D
P Neottia nidus-avis R A P Orchis mascula R A
P Ornithogalum pyrenaicum R A P Ornithogalum umbellatum R D
P Oxytropis carpatica R A P Paris quadrifolia P D
P Pinus mugo C D P Pulmonaria rubra P D
P Ranunculus carpaticus R A P Rhododendron myrtifolium R A
P Rubus hirtus P D P Symphytum cordatum P D
P Thymus comosus C B P Thymus pulcherrimus R B
P Traunsteinera globosa V A P Trollius europaeus R A
P Vaccinium myrtillus C D P Vaccinium vitis-idaea C D
P Viola biflora P D R Lacerta viridis R A
N14 3 231 P uni

Inventarierea floristic a masivului a dus la consemnarea unui num r de 800 taxoni vegetali. Asociatii vegetale mai importante mentionam:
Nardo – Festucetum tenuifoliae (Klika et Smarda 1943) Buiculescu 1972 (descrisa din acest masiv de I. Buiculescu); Stellario nemori –
Alnetum (Köstner 1938) Lohm 1957; Vaccinio – Callunetum vulgaris Bük. 1942; Salici-Alnetum viridis Colic et al. 1962 ; Pulmonario rubrae-
Fagetum (Soó 1964) Täber 1987;Leucanthemo waldsteinii – Fagetum (Soó 1964) Täuber 1987; Phyllitidi – Fagetum Vida (1959) 1963;
Hieracio rotundati-Piceetum Pawl. et Br.-Bl. 1931.
Herpetofauna este abundenta pe vaile intramontane, mai ales pe Valea Timisului.

De subliniat unele specii de plante incluse în lista ro ie na ional si specii endemice, dintre care men ion m:Achillea schurii Schultz Bip.,
Cerastium transsilvanicum Schur,Coeloglossum viride (L.) Hartman,Dianthus tenuifolius Schur, Doronicum carpaticum (Griseb. & Schenk)
Nyman, Epilobium alpestre (Jacq.) Krocker, Epipactis helleborine (L.) Crantz, Erysimum witmannii Zaw. ssp. transsilvanicum (Schur)
P.W.Ball, Festuca versicolor Tausch
Hepatica transsilvatica Fuss, Heracleum carpaticum Porcius, Hesperis matronalis L. ssp. candida (Kit.) Hegir. & E. Schmid (incl. H.
moniliformis Schur), Hesperis nivea Baumg., Hesperis oblongifolia Schur, Jovibarba heuffelii (Schott) A. & D. Löve, Jovibarba sobolifera (J.
Sims) Opiz
Neottia nidus-avis (L.) L. C. M. Richard, Orchis mascula (L.) L. ssp.signifera (West) Soó,Ornithogalum pyrenaicum L.,Oxytropis carpatica
Uechtr.,Thymus comosus Heuffel, Thymus pulcherrimus Schur, Traunsteinera globosa (L.)Reichenb.
Trollius europaeus L.
Vecinatatea cu DN1 si calea ferata Bucuresti-Brasov are un impact puternic negativ in ceea ce priveste managementul defectuos al
deseurilor, zgomotul si turismul necontrolat.De asemenea, in vecinatatea localitatilor Sacele si Predeal este o presiune puternica pentru
extinderea intravilanului.
Situl nu este arie naturala protejata la nivel local sau national.
Valea Timisului (limita sitului) si in partea de nord a sitului - administtativ apartin de Orasul Predeal
4.6 Documenta ie:
BUICULESCU I., 1972, Asocia ii de tuf ri uri subalpine din masivul Piatra Mare. Stud. i Cerc. Biol., Seria Bot. Bucure ti, 24(6): 483-506.
BUICULESCU I., 1972, Nardeto-Festucetum tenuifoliae (Klika et Smarda 1943) com. nov. o nou asocia ie în vegeta ia t rii noastre. Stud. i
Cerc. Biol., Seria Bot. Bucure ti, 24(4): 261-272.
BUICULESCU I., 1975, Asocia iile de p dure din masivul Piatra Mare. Stud. i Comunic. ti. Nat. Muz. Brukenthal, Sibiu, 19: 145-177.
Bucure ti, 496 p. (ISBN 973-96001-4-X).
DONI N., POPESCU A., PAUC -COM NESCU M., MIH ILESCU SIMONA, BIRI I., 2006, Modificari conform amendamentelor propuse
de Romania si Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC.) Edit. Tehnic Silvic , Bucure ti, 95 p. (ISBN 973-96001-4-X)
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


690 Alte impacte determinate de turism si recreere B 30 - 230 Vanatoare B 20 0
140 Pasunatul A 30 - 500 Retele de comunicare B 1 -
160 Managementul forestier general B 30 0
230 Vanatoare B 50 0 400 Zone urbanizate, habitare umana A 5 -
500 Retele de comunicare B 2 - 502 Drumuri, drumuri auto B 1 0
620 Activitati sportive si recreative in aer liber B 1 0 690 Alte impacte determinate de turism si recreere A 3 -

Nu exista un Plan de Management particular pentru aceasta zona, cu exceptia amenajamentelor silvice in baza carora se gestioneaza fondul
forestier.
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0196 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pietrosul Bro tenilor - Cheile Zugrenilor

N 47º 23' 12'' E 25º 32' 8'' 469 740 1768 1232 X

RO015 100 Suceava
6150 Paji ti boreale i alpine pe substrat silicios 2 A C A A
alpin

1324 Myotis myotis 8-12 i C A C B
2001 Triturus montandoni C C A C B
1105 Hucho hucho V B B B B

A Rana temporaria 10-20 i C M Cervus elaphus 5-10 i D
M Martes martes 10-14 i C M Sciurus vulgaris 10-15 i C
P Andryala levitomentosa 20-30 i B P Campanula carpatica R B
P Campanula kladniana R A P Dianthus carthusianorum R B
P Hieracium pojoritense R B P Leontopodium alpinum 20-35 i A
P Polemonium caeruleum R A
N14 6 231 P uni
Situl este localizat în M- ii Bistri ei, cuprinzînd Vf. Pietrosul Bistri ei i Vf. Bogolin. La limita nordic a sitului se afl râul Bistri a care formeaz
Cheile Zugrenilor pe o lungime de 2,5 km.
Vegeta ia forestier este reprezentat de arborete de molid în care sporadic apare fagul, paltinul, mesteac nul.
Vegeta ia arbustiv este reprezentat de afin i meri or.
Flora este specific stânc riilor, aici reg sindu-se floarea de col în cea mai joas sta iune din Moldova. Pe stâncile din masiv se afl
endemismul petrosia (Andryala laevitomentosa) cu o popula ie foarte restrâns .
Este într-o stare foarte bun stare de conservare.
Situl include rezerva ia natural Cheile Zugreni cu o suprafa de 314 ha, având statut de rezerva ie natural prin Legea 5/2000.
Situl ROSCI0196 – Pietrosul Bro tenilor – Cheile Zugrenilor a fost desemnat prin Ordinul ministrului mediului i dezvolt rii durabile
nr.1964/2007.
4.6 Documenta ie:
Seghedin,T. - Rezerva iile naturale din Bucovina, Bucure ti, 1983
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 65,78 2.728.-Cheile Zugrenilor

J021SV * ###### BOGOLIN - PIETROSU
949 Alte catastrofe naturale B - 690 Alte impacte determinate de turism si recreere B -
140 Pasunatul B 0 608 Locuri de campare si zone de parcare pentru A -
rulote

7. HARTA SITULUI
K ROSCI0197 200612 201101 200706 200812

1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Plaja submers Eforie Nord - Eforie Sud

N 44º 3' 1'' E 28º 39' 6'' 140 0 3 0 X

1140 Nisipuri i zone ml tinoase neacoperite de ap de mare la reflux 5 A C A A
1110 Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de ap de mare 68 A C A A
1170 Recifi 27 B C B B

1351 Phocoena phocoena P 0-5 i C A C B
1349 Tursiops truncatus P 0-5 i C A C B

4125 Alosa immaculata P 100-1000 i C A C B
4127 Alosa tanaica P 100-1000 i C A C B

F Acipenser gueldenstaedtii P C F Acipenser stellatus P C
F Belone belone belone P C F Callionymus risso C C
F Chelidonichthys lucerna P C F Gymnammodytes cicerelus C A
F Mullus barbatus ponticus P B F Ophidion rochei P A
F Pomatoschistus minutus C C F Sarda sarda P C
F Scomber scombrus P C F Solea nasuta C C
F Synchiropus phaeton C A F Trachinus draco P C
F Uranoscopus scaber C C I Carcinus aestuarii P C
I Chamelea gallina C A I Diogenes pugilator C C
I Donacilla cornea C C I Donax trunculus C A
I Eteone picta P D I Ophelia bicornis P? C
I Tellina tenuis C A

Plaja submers de la Eforie este singura plaj din zona sudic a litoralului românesc care nu a fost modificat , pân în prezent, prin
construc ia de structuri masive de protec ie costier . Doar aici, se p streaz hidrodinamica natural i habitatele caracteristice unei plaje
nisipoase expuse.
Este singurul loc de pe intreg cuprinsul litoralului romanesc in care speciile de moluste bivalve Donacilla cornea si Donax trunculus mai
supravietuiesc in prezent.
In trecut (anii ‘50-‘60), Donacilla cornea si Donax trunculus erau larg raspandite in toate habitatele cu nisipuri de granulatie medie si grosiera
din mediolitoralul si infralitoralul superior al sectorului romanesc al Marii Negre. Datorita cerintelor lor ecologice (puritatea apei, continut de
oxigen, salinitate), simpla prezenta a celor doua specii era un indicator al apei marine de buna calitate.
Ambele specii, edificatoare de biocenoze caracteristice in trecut, au fost declarate disparute de la litoralul romanesc in toate lucrarile de
specialitate din perioada 1980-2000, perioada de maxima eutrofizare si declin ecologic al Marii Negre.
In prezent, plaja submersa este afectata de: turism, poluare asociata si deversari de apa dulce. Este posibil ca in viitor sa se execute in zona
lucrari hidrotehnice experimentale care vor modifica drastic structura zonei.
Domeniu public al statului.
4.6 Documenta ie:
Micu D., Micu S.,2005 - Recent records, growth and proposed IUCN status of Donacilla cornea (Poli 1795) from the Romanian Black Sea,
Cercetari Marine 36 (in press.)
Dumont H.J., 1999. Black Sea Red Data Book
Black Sea Biological Diversity, Romania, 1997
M.T.Gomoiu, M.Skolka, 1998 – Evaluation of marine and coastal biological diversity at the Romanian littoral, An.Univ. ”Ovidius” Constanta,
Seria Biologie –Ecologie, vol.II, anII supliment
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


621 Sporturi nautice B 10 - 220 Pescuit sportiv C -
244 Alte forme de luare(extragere) C - 424 Alte tipuri de depozitari B 30 -
629 Alte activitati sportive si recreative in aer liber C - 520 Navigatie C -
941 Inundatii A -
870 Diguri, indiguiri, plje artificiale B 20 - 871 Lucrari de protectie, costiera sau marina B 20 -

Ministerul Mediului
7. HARTA SITULUI
K ROSCI0198 200612 201101 200706 200812

1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Platoul Mehedin i

N 44º 55' 24'' E 22º 38' 29'' 53.594 148 1452 574 X

RO042 4 Gorj
RO043 96 Mehedin i
alpin
8310 Pe teri în care accesul publicului este interzis 3 A B A A
40A0 * Tuf ri uri subcontinentale peri-panonice 2 A A B B
9150 P duri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion 1 B C C C
91K0 P duri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion) 3 B B B B
91L0 P duri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori) 4 A B B B
Brometalia)
9110 P duri de fag de tip Luzulo-Fagetum 2 C C B C

1316 Myotis capaccinii P R B B B B
1323 Myotis bechsteini V B B C B
1310 Miniopterus schreibersi P C B B C B
1324 Myotis myotis P B B C B
1304 Rhinolophus ferrumequinum P >500 i B B C B
1352 Canis lupus P D
1217 Testudo hermanni R A B B B
1193 Bombina variegata C B A C B
1220 Emys orbicularis P C A C A
1166 Triturus cristatus P C A C A
1088 Cerambyx cerdo R B A C A
1089 Morimus funereus R C A C A
4053 Paracaloptenus caloptenoides R A A B A
2327 Himantoglossum caprinum V B B C B
4070 Campanula serrata R C B B
A Bufo viridis RC C A Hyla arborea R A
I Stylurus flavipes R C M Capreolus capreolus C A
M Cervus elaphus V A M Crocidura suaveolens V A
M Eptesicus nilssonii V A M Felis silvestris R A
M Muscardinus avellanarius R A M Myotis daubentonii V A
M Myoxus glis R A M Neomys anomalus V A
P Cardamine graeca R D P Celtis australis R D
P Cephalanthera damasonium R D P Cephalanthera longifolia R D
P Delphinium fissum R D P Dianthus giganteus ssp. banaticus R B
P Dianthus kitaibelii R D P Epipactis atrorubens R D
P Epipactis helleborine R D P Limodorum abortivum R D
P Medicago arabica R D P Moenchia mantica V D
P Myrrhoides nodosa R D P Notholaena marantae R D
P Orchis coriophora R D P Orchis laxiflora ssp. elegans R D
P Orchis mascula ssp. signifera V D P Orchis militaris R D
P Orchis morio R D P Orchis papilionacea V D
P Orchis simia V D P Orchis tridentata R D
P Peltaria alliacea R D P Saponaria glutinosa V D
P Trigonella monspeliaca R D R Anguis fragilis C A
R Coronella austriaca R A R Vipera ammodytes R A
R Vipera berus R A
N14 25 231 P uni

Climatul temperat - continental cu influen e submediteraneene i relieful foarte variat au creat condi ii pentru nemeroase specii de plante i
animale rare. Structura geologic unic a acestei zone a condus la apari ia a numeroase forma iuni geologice i speologice. O mare parte din
aceste valori sunt protejate în 17 rezerva ii naturale.
Se remarc prin fenomene carstice deosebite: depresiuni închise, sisteme hidrocarstice, doline i lapiezuri, pe teri renumite prin dimensiuni i
ornamenta ie ( Topolni a, Epuran, Bulba, Gramei, Isverna etc.).
Pe rocile calcaroase se întâlnesc tuf ri uri de tip submediteraneean, cunoscute sub numele de ibleacuri. Compozi ia floristic a paji tilor
este abundent în elemente sudice, iar p durile p streaz amestecuri de fag, brad i pin neafectate de t ieri.
În cadrul covorului vegetal, ca urmare a diversit ii mediilor de via , se întâlne te o bogat i heterogen faun de origini diferite, dar cu
preponderen a elementelor sudice.
Exploatarea nera ional a resurselor naturale, folosirea excesiv a pesticidelor i substan elor de combatere a d un torilor.
Geoparcul Platoul Mehedin i este arie protejat de interes na ional, declarat prin Hotarârea de Guvern nr. 2151 / 30.11.2004.
Geoparcul Platoul Mehedin i face parte din categoria parcurilor naturale i corespunde categoriei V IUCN - arie protejat administrat în
principal pentru conservarea peisajului terestru i pentru recreere.
Situa ia juridic a terenurilor se împarte astfel: 20% proprietate comunal , 50% proprietate privat , 30% proprietate de stat.
4.6 Documenta ie:
Roman N. 1974. Flora i vegeta ia din sudul Podi ului Mehedin i. Bucure ti: Edit. Acad. Române: 222 pp. + 33 fig. + 23 tab. + o hart ; Roman
N., 1966, Plante noi i rare pentru flora României din regiunea Por ile-de-Fier (R. Tr.-Severin, Reg. Oltenia), Stud. cerc. Biol., Ser. Bot., 18, 3:
193-198 + o fig.; Roman N., 1971, Elemente noi pentru caracterizarea fitogeografic a Por ilor de Fier, Stud. cerc. Biol., Ser. Bot., 23, 6, p.
477-484 + o fig. + 2 foto; Dihoru Gh. & Roman N. 1977. Stipa crassiculmis subsp. heterotricha, Rev. Roumaine Biol., Biol. Végét., 22(1): 21-
25 + 2 plan e + un tab.;
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO05 Categoria V IUCN 95,60 RO02 Categoria II IUCN 0,28 RO01 Categoria I IUCN 0,16 RO03 Categoria III IUCN
RO01 Rezerva ie tiin ific * 0,01 2.292.-Domogled
RO01 Rezerva ie tiin ific * 0,01 2.422.-Piatra Clo anilor
RO01 Rezerva ie tiin ific + 0,14 2.595.-Pe tera Epuran
RO03 Monument al naturii + 0,00 2.434.-Pe tera Lazului
RO03 Monument al naturii * 0,22 2.596.-Izvorul i stânc riile de la Câmana
RO04 Rezerva ie natural + 0,09 2.439.-P durea Gorganu
RO04 Rezerva ie natural + 1,15 2.600.-P durea de liliac Ponoarele Comuna
RO04 Rezerva ie natural + 0,93 2.601.-Tuf ri urile mediteraneene de la Is
RO04 Rezerva ie natural * 0,30 2.602.-Vârful lui Stan, PN-B, Comuna Isver
RO04 Rezerva ie natural + 0,06 2.604.-P durea Borov Comuna Bâlv ne ti
RO04 Rezerva ie natural + 0,11 2.606.-P durea Dr ghiceanu Comuna Obâr ia
RO04 Rezerva ie natural + 1,24 2.613.-Complexul carstic de la Ponoarele C
RO04 Rezerva ie natural * 0,19 2.614.-Pere ii calcaro i de la Izvoarele C
RO04 Rezerva ie natural + 1,59 2.616.-Cornetul Babelor i Cerboaniei Comu
RO04 Rezerva ie natural + 0,88 2.617.-Cornetul Piatra Înc lecat Comuna I
RO04 Rezerva ie natural + 0,43 2.618.-Cheile Topolni ei i Pe tera Topoln
RO04 Rezerva ie natural + 1,74 2.619.-Cornetul B l ii, Comuna Balta
RO04 Rezerva ie natural + 0,28 2.620.-Cornetul B ii i Valea M n stirii O

J071GJ * 0,001 PIATRA CLOSANI J062CS * 0,083 DOMOGLED
100 Cultivare C 0 110 Utilizarea pesticidelor B 7 -
120 Fertilizarea C 10 0 140 Pasunatul B 40 -
160 Managementul forestier general B 35 + 162 Plantare artificiala A 5 +
163 Replantare A 5 + 164 Curatarea padurii A 10 +
170 Cresterea animalelor A 50 0 180 Incendiere B 10 -
230 Vanatoare A 60 - 240 Luare / Indepartare de fauna C 5 -
243 Braconaj, otravire, capcane A 85 - 250 Luare/Indepartare de flora A 30 -
330 Saline C 1 - 400 Zone urbanizate, habitare umana B 10 -
500 Retele de comunicare C 1 0
100 Cultivare B 5 - 110 Utilizarea pesticidelor C 1 -
120 Fertilizarea C 1 - 140 Pasunatul C 2 -
160 Managementul forestier general C 2 + 170 Cresterea animalelor C 1 -
330 Saline C 1 - 400 Zone urbanizate, habitare umana B 20 -
423 Depozitarea materialelor inerte(nereactive) C 1 - 500 Retele de comunicare C 1 0

Responsabilitatea apar ine Administra iei Geoparcului Platoul Mehedin i, înfiin at la 01.04.2006, compartiment în cadrul Consiliului Jude ean
Mehedin i.
Nu a fost realizat.Responsabilitatea realiz rii apar ine Administra iei Geoparcului.
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0199 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Platoul Meledic

N 45º 29' 47'' E 26º 37' 9'' 151 424 607 527 X

RO022 100 Buz u
40C0 * Tuf ri uri de foioase ponto-sarmatice 25 C C B B


A Rana ridibunda P A I Euscorpius carpathicus P A
I Euxoa hastifera P D I Mantis religiosa R A
I Reticulitermes lucifugus P D P Acer campestre C C
P Agrostis capillaris P A P Campanula patula P D
P Carex digitata C D P Carpinus betulus C A
P Cornus sanguinea D P Crataegus monogyna P D
P Galium sylvaticum P C P Hepatica transsilvanica 200-500 i A
P Hippophae rhamnoides C A P Leontodon hirtus P C
P Leucanthemum vulgare RC C P Linum bienne C C
P Oenanthe pimpinelloides C C P Phragmites australis P A
P Quercus robur RC C P Ranunculus serpens C C
P Tilia cordata P C P Tragopogon pratensis C C
P Trifolium pratense C D P Trisetum flavescens C C
N14 29 231 P uni

Zona colinara , cu pasuni si fanete impresionante,o pestera de sare unica in Europa si un lac de apa dulce pe substrat de sare. Suprafata
declarata de L5/2000 este de 67,5ha iar vectorizata in 2004 de Academie 144ha.Zona incadrata in Subcarpatii de Curbura, aflata la 60km de
Buzau, pe DJ 203K Buzau- Manzalesti -Lopatari. Indicativul hartilor topografice L-35-90-A respectiv L-35-90-C(1:50 000).
In partea nordica a platoului Meledic se gaseste pestera 6S cu intrarea in fundul unei doline, ce face parte dint-o uvala in care au fost
identificate alte 4 pesteri. Pestera are o lungime de 1220m, are in interior stalactite in culori variate, alb, roz, galben, rosu aprins, cenusiu si
maroniu. Celelalte pesteri au dimensiuni relativ reduse, cu lungimi de 2-10m, intrarile fiind impodobite cu ansambluri de stalactite si
concretiuni de sare.
Datorit substratelor geologice de vârst miocen , la limita montan cu cea subcarpatic apar forma iuni de cute diapire ce con in sâmburi de
sare pe seama c ruia pe Platoul Meledic au luat na tere forme de relief carstic. Aici se g sesc lacuri carstice cantonate în doline i uvalas-uri
datorit forma iunilor de sare aquitanian , care apar insular în zona mio-pliocen . Forma iunea de sare i brecia s rii duc la apari ia unor
goluri carstice prin dizolvarea s rii de c tre apa infiltrat , ceea ce, în ultim instan , produce pr bu irea stratului acoperitor.
Pe seama dizolv rii s rii la suprafa sau la mic adâncime s-a format aici un adev rat complex de forme de relief extrem de variate i cu
dimensiuni foarte mari. Acest aspect constituie poate cel mai interesant fenomen de carst salin din ara noastr , formele de microrelief i
peisajul asem nându-se cu cele întâlnite pe calcare. Se remarc versantul estic al Sl nicului, cu blocuri de sare îngropate în argil i marne
s r turoase, pe care s-au dezvoltat lapiezuri i ravene. Dintre acestea, în partea nordic a platoului Meledic se g se te pe tera „6S” cu
intrarea în fundul unei doline, ce face parte dintr-o uval în care au fost identificate alte 4 pe teri.
Dac ar fi vizitat ar putea fi v zute diferite tipuri de forma iuni : stalactite cu culori variate, alb, roz, galben, ro u aprins, cenu iu i maroniu i
un mic num r de stalagmite cu în l imi de câ iva centimetri i grosimi de 5 – 8 cm. Pe tera are o lungime de 1220 m, fiind cea mai lung
pe ter în sare pe plan mondial. Celelalte pe teri au dimensiuni relativ reduse, cu lungimi de 2-10 m, intr rile fiind împodobite cu ansambluri
de stalactite i concre iuni de sare.
Tot în cadrul complexului carstic Meledic întâlnim numeroase depresiuni ovale sau rotunde acoperite de ap ,ml tinoase sau uscate. Ele
reprezint doline ce s-au format în condi iile în care sarea se afl la adâncime mai mare. Prin îngem narea dolinelor au ap rut
microdepresiuni în care s-au cantonat lacuri, cele mai reprezentative fiind Lacul Mare i Lacul Castelului.Dintre animalele caracteristice
Euscorpius Carpathicus (Scorpionul) inclus la vulnerabilitateT si Broasca testoasa de uscat (Testudo hernanni) de vulnerabilitate E.
Prezeta tufarisurilor de catina alba(Hippophae rhamnoides)si a pajistilor si fanetelor bogate in specii, mareste valoarea conservativa a
habitatului.
Zona este supusa alunecarilor de teren si erodarii structurilor saline.
Influenta negativa a localnicilor este legata de depozitarea gunoaielor si eventual de practicile agricole.
Unicitatea pesterii cere masuri de conservare.Combinata cu microuniversul faunistic si splendidele fanete zona are o valoare de patrimoniu
natural incontestabila.Propun arealul ca Sit de Importanta Comunitara.Are statut de arie protejata prin L5/2000.
Platoul Meledic se afla situat pe teritoriu administrativ al comunei Manzalesti,in interiorul ariei naturale sunt urmatoarele categorii de folosinta:
arabil,pasune,faneata,livezi,paduri,ape-lacuri,drumuri si curti-constructii.Posesorii acestor terenuri sunt propietari care detin titluri de
propietate date in baza legilor propietatii,proprietari particulari cu propietati detinute inainte de 1990.
4.6 Documenta ie:
DONI , N., POPESCU, A., PAUC -COM NESCU, M., MIH ILESCU, S., BIRI , I.A. (2005). Habitatele din România. Edit. Tehnic Silvic ,
Bucure ti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X.
Dragu.I-Vegetatia judetului Buzau, IGB, 1986
Posea G., Ielenicz M -Muntii Buzaului, Ed. Sport Turism, Bucuresti, 1977
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 85,28 2.267.-Platoul Meledic

101 Modificarea practicilor de cultivare A 10 - 161 Plantare de p dure B 20 +
900 Eroziunea A 35 - 852 Modificarea structurii cursurilor de apa A 5 -
continentale
440 Stocuri de materiale B 5 - 810 Drenaj A 5 -
946 Cutremure A 20 - 608 Locuri de campare si zone de parcare pentru A 5 -
rulote
952 Eutrofizarea A 5 -
160 Managementul forestier general A 50 + 850 Modificarea functiilor hidrografice A 50 +
943 Alunecarile de teren A 50 -

Aria protejata este certificata prin L5/2000. Se afla in responsabilitatea Consiliului Local al com. Manzalesti si sub observatia APM Bz. Se cauta
o solutie pentru custodie.
Tipul de management se va definitiva dupa atribuirea in custodie.
Pentru detalii la Primaria com Manzalesti, jd. Buzau, tel.0238 525613, fax. 0238/529 508.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0199_80_Flora_Meledic.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0199_80_Flori_de_sare.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0199_80_hepatica_transilvanica.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0199_80_Imagini_pestera.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0199_80_Nevertebrate_Meledic.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0199_80_Pestera_Meledic.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0199_80_Plante_Meledic.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0199_80_Platoul_Meledic.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0199_80_Termite_Meledic.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
B ROSCI0200 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Platoul Va c u

N 46º 25' 52'' E 22º 26' 50'' 4.983 331 892 595 X

RO061 100 Bihor
8310 Pe teri în care accesul publicului este interzis 4,2 B C B B

1324 Myotis myotis P B A C A
1310 Miniopterus schreibersi P B B C B

A Rana ridibunda P A M Felis silvestris P A
N14 36 231 P uni

Platoul Va c u-Briheni - Câmp Mo Cuprinde:2.161 Izbucul Intermitent de la C lug ri: este situat la obâr ia pârâului Tomnatecul. Izbuc
intermitent, care debiteaz la un interval scurt de cca.20 minute i unul lung de cca.1 or , datorit a dou camere subterane care se umplu
alternativ cu ap . Pe tera Ponor - microfaun cavernicol . 2.164. Avenul Câmpeneasa cu Izbucul Boiu: Pe ter activ cu o lungime de 1314
m - râul care str bate pe tera apare în izbucul Boiu. Intrarea în Avenul Câmpeneasa este posibil numai speologilor, prin dou grote
succesive: I-a de 5 m, în I-a treapt i a II -a de cca. 8 - 10 m. În a II-a treapt , foarte greu accesibile. Avenul Câmpeneasa este format de
apele pârâului Izbuc, care dup ce str bat localit ile Ponoare i Izbuc, intr în subteran prin acest aven. - Apele Pârâului Izbuc, intrate în
subteran prin Avenul Câmpeneasa, str bat culmea muntoas ce desparte localitatea Izbuc de ora ul Va c u i ies la suprafa dup un
traseu necunoscut prin Izbucul Boiu, aflat la cap tul Str zii Cerbului din ora ul Va c u. La ie ire, resurgen a apelor din pe ter este
amplasat într-o zon greu accesibil , datorit vegeta iei, apa ie ind la lumin la baza unui con de grohoti . În continuare, pe cursul Pârâului,
la cca. 1,5 km. în aval, este amplasat o priz cu prag de fund, care alimenteaz P str v ria Va c u.- Cascad subteran de 54 m în l ime,
accesibil numai echipelor de speologi dota i cu echipament de alpinism subteran
sit foarte important din punct de vedere al habitatelor i speciilor men ionate inclusiv la lista cu alte specii
t ieri ilegale, abandonarea de de euri
2,161 Izbucul Intermitent de la C lug ri: Decizie nr. 261/1971, HCJ nr. 19/1995, Legea nr. 5/2000 2.164. Avenul Câmpeneasa cu Izbucul
Boiu: Decizie nr. 251/1981, HCJ nr. 19/1995, Legea nr. 5/2000
4.6 Documenta ie:
amenajamente silvice, I.Ghira, M.Venczel, S.Covaciu-Marcov, G.Mara, P.Ghile, T.Hartel, Z.Torok, L.Farkas, T.Racz, Z.Farkas, T.Brad, 2002,
Mapping of Transilvanian Herpetofauna, In: Nymphaea. Folia naturae Bihariae XXIX, p. 145-201, Oradea, evalu rile anuale de spceii strict
protejate
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


160 Managementul forestier general C 5 0 190 Activitati Pasunat agricole si silvice care nu se C 5 0
243 Braconaj, otravire, capcane B 50 - 501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism B 30 -
622 Plimbare,calarie si vehicule nemotorizate B 20 0 623 Vehicule motorizate B 30 -
967 Antagonism cu animalele domestice B 40 - 608 Locuri de campare si zone de parcare pentru C 20 -
rulote
160 Managementul forestier general B 50 0 160 Managementul forestier general C 5 0
230 Vanatoare B 50 - 243 Braconaj, otravire, capcane A 60 -
501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism C 10 - 502 Drumuri, drumuri auto B 10 -
530 Imbunatatirea accesului la zona B 10 - 622 Plimbare,calarie si vehicule nemotorizate C 5 0

nu este desemnat administrator/custode
nu este alc tuit plan de management
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0200_47_Avenul.campeneasa.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0200_47_Avenul_Campaneasa._radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0200_47_Vedere_Vascau._radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
K ROSCI0201 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0040 Dun rea Veche - Bra ul M cin
J ROSPA0100 Stepa Casimcea
J ROSPA0091 P durea Babadag
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Podi ul Nord Dobrogean

N 44º 58' 13'' E 28º 30' 7'' 84.812 0 411 201 X

RO025 100 Tulcea
40C0 * Tuf ri uri de foioase ponto-sarmatice 2 A A B B
91X0 P duri dobrogene de fag 0,01 B A B B
62C0 * Stepe ponto-sarmatice 27,87 A A B A
91I0 * Vegeta ie de silvostep eurosiberian cu Quercus spp. 2,25 A B A A
91M0 P duri balcano-panonice de cer i gorun 24,7 A B B A
91Y0 P duri dacice de stejar i carpen 23,58 A B B A
91AA Vegeta ie forestier ponto-sarmatic cu stejar pufos 17,07 A A B A
92A0 Z voaie cu Salix alba i Populus alba 0,02 C C B C
silicioase

1335 Spermophilus citellus RC A A C A
2609 Mesocricetus newtoni R A B A B
2633 Mustela eversmannii V A B B B
2635 Vormela peregusna V A B B B
2021 Sicista subtilis P B B A B
1219 Testudo graeca RC A B B A
1188 Bombina bombina P D
1279 Elaphe quatuorlineata V B B A B

1089 Morimus funereus P A B C B
4011 Bolbelasmus unicornis R B B C B
2236 Campanula romanica R A A A A
2079 Moehringia jankae V A A A A
2253 Centaurea jankae P?
2327 Himantoglossum caprinum R A B C B
2125 Potentilla emilii-popii P?
P Achillea clypeolata R A P Achillea ochroleuca R A
P Agropyron cristatum ssp. brandzae P C P Anacamptis pyramidalis R A
P Asparagus verticillatus C A P Asphodeline lutea V A
P Astragalus ponticus R A P Asyneuma anthericoides V A
P Celtis glabrata V A P Cephalanthera rubra R A
P Corydalis solida ssp. slivenensis C A P Crocus chrysanthus R A
P Crocus flavus R A P Dianthus nardiformis R C
P Fritillaria orientalis V A P Gagea bulbifera V A
P Gagea szovitsii R A P Galanthus plicatus R A
P Globularia bisnagarica V A P Goniolimon collinum R A
P Gymnospermium altaicum R A P Himantoglossum hircinum V A
P Lactuca viminea R A P Lathyrus pannonicus R A
P Limodorum abortivum V A P Lunaria annua ssp. pachyrhiza V A
P Mercurialis ovata C A P Muscari neglectum C A
P Myrrhoides nodosa C A P Nectaroscordum siculum ssp. bulgaricum C A
P Neottia nidus-avis V A P Ononis pusilla R A
P Orchis morio R A P Ornithogalum amphibolum R A
P Paeonia peregrina C A P Paeonia tenuifolia V A
P Paliurus spina-christi V A P Paronychia cephalotes R A
P Pimpinella tragium ssp. lithophila C A P Piptatherum virescens C A
P Platanthera chlorantha R A P Rumex tuberosus C A
P Salvia aethiopis R A P Satureja coerulea R A
P Scorzonera mollis R A P Scutellaria orientalis R A
P Silene compacta R A P Spiraea hypericifolia R A
P Stachys angustifolia R A P Tanacetum millefolium C A
P Thymus zygioides C A P Veratrum nigrum R A
N14 10 231 P uni

Prin ad ugarea la acest sit a sitului Colina Neagr (31ha), propus ini ial ca SCI distinct, suprafa a sitului este de 89041,5 ha. Acest SCI
(Colina Neagr )a fost ad ugat în primul rând datorit caracterului s u unic -cel pu in în Dobrogea,posibil i la nivel na ionalaici fiind întâlnit
cea mai întins i bine conservat suprafa din respectiva provincie a asocia iei foarte rare Prunetum tenellae, edificat de specia amenin at
la nivel na ional Prunus tenella (încadrat în habitatul prioritar 40 C0* Ponto-Sarmatic deciduous thickets). În cadrul SCI Podi ul Dobrogei au
mai intervenit i alte modific ri, în primul rând datorit neaprob rii unor habitate de c tre Comisia European , respectiv habitatele 91DA, 40
D0, suprafe ele ini ial calculate ale acestora pt acest sit fiind redistribuite în alte habitate ce le includ ca subtipuri. este necesar adugarea
variantei actualizate referitoare la importan a sitului, modific rile intervenite fiind în special datorit : - ad ug rii sitului Colina Neagr - 31 ha -
neaprob rii habitatului 40D0 Ponto- Sarmatic wooded steppe, fapt pentru care suprafa a acestuia a fost redistribuit între habitatele
componente, respectiv 60% fiind ad ugat la habitatul 62CO* Stepe Ponto-Sarmatice iar 40% fiind cumulat la habitatul 91AA Vegeta ie
forestier Ponto-Sarmatic cu stejar pufos. - neaprob rii habitatului 91 DA ca habitat prioritar de sine st t tor urmat de includerea suprafe ei
acestuia în habitatul 91 MO P duri panonic- balcanice de cer i gorun, în care se încadreaz ca subtip. -reîncadr rii asocia iilor Prunetum
tenellae i
Spireetum crenatae de la habitatul 40A0 la Habitatul 40C0*. Aceasta a impus reintroducerea în baza de date a majorit ii habitatelor i a altor
date necesare, pentru a figura în forma actualizat .
Clase de habitat : Ape dulci continentale - 0,22% (200ha) Mla tini (vegeta ie de centur ), smârcuri - 0,11% (100ha) Tuf ri uri - 0,33% (320ha)
Stepe (inclusiv stepe împ durite i stânc rii) - 33, 74% (30007ha) Paji ti seminaturale umede, preerii mezofile – 0,22% (200ha) Alte terenuri
arabile – 0,16% (150 ha) P duri caducifoliate – 61,79% (55014ha) Planta ii de arbori sau plante lemnoase – 3,37% (3000ha) Alte terenuri -
0,06% (50,5ha) Total = 100%
În ceea ce prive te speciile de plante de interes comunitar, în sit au fost identificate pân în prezent dou specii din aceast categorie,
respectiv : Campanula romanica, specie endemic pentru Dobrogea – cea mai mare parte a ariei de distribu ie la nivel na ional i mondial fiind
inclus în sit ; Moehringia jankae, taxon subendemic, întâlnit în ar numai în Dobrogea; Centaurea jankae, taxon endemic; Himatoglossum
caprinum; Potentilla emilii-popii.
În afar de acestea în sit au mai fost identificate/citate 77 de specii de plante superioare din lista ro ie na ional (Oltean, 1994), din care 5
sunt incluse i în lista ro ie european (***).
În sit sunt cuprinse 22 de rezerva ii naturale legal constituite, de importan na ional , totalizând 7467,55 ha. La cestea se mai adaug o
rezerva ie protejat la nivel local (“La Monument” Niculi el – 18 ha) prin planul urbanistic general al comunei Niculi el, precum i 4 rezerva ii
aflate în faza de propunere, ce reunesc o suprafa de 658,33 ha.
La nivel na ional ( dup toate probabilit ile i la scar european ) situl este cel mai întins i reprezentativ pentru bioregiunea stepic , fiind
constituit în propor ie de 95,5% (85046 ha) din habitate de interes comunitar, din care habitatele de step (24807ha-27,85%). Habitatele de
p dure, de asemenea de interes comunitar, sunt dominate de grupa de habitate 41.7 Thermophilous and supra - mediterranean oak woods
(ce cuprinde tipurile 91IO, 91 MO, 91AA) – 34000 ha (38,19%), urmat de habitatul 41.2 (reprezentat prin tipul 91YO) – 21000ha (23, 591%),
alte habitate forestiere având o pondere restrâns , respectiv 91XO -1 ha (0,001 %); 92AO – 10ha (0,011%). Habitatele de tuf ri uri de
importan comunitar sunt de asemenea reprezentative, ocupând o suprafa relativ de 35,6% (1780,8ha).
În cadrul habitatelor o propor ie important dintre asocia ii au un caracter endemic pentru Dobrogea (Sanda, Arcu , 1999 ; Dihoru, Doni ,
1970) - asocia iile din alian ele Pimpinello-Thymion zygioidi, Asparago verticillati – Paliurion, respectiv din subalian a Carpino-Tilienion
tomentosae. Pentru aceste aceste asocia ii endemice i pentru unele tipuri/ subtipuri de habitate în care se încadreaz situl reune te cea mai
mare parte a ariei de r spândire la nivel na ional i mondial (Subtipul de habitat 417683 din habitatul 91M0 ; subtipul 34.9211 din habitatul
62C0*; subtipul 41.73724 din habitatul 91AA). Subtipurile de habitat sunt codificate conform bazei de date PHYSIS.
Pentru unele tipuri i/sau subtipuri de habitate (62C0*, inclusiv subtipul 34.9213 ; 91YO-subtipul 41.C22 ; 91AA – subtipul 41.73723 ; 91MO –
subtipul 41.76813) situl reune te cea mai mare propor ie din suprafa a de r spândire la nivel na ional. Acest aspect este valabil , dup toate
probabilit ile i pentru subtipul 31.8B711 Ponto-Sarmatic dwarf almond scrub al habitatului 40C0*, identificat pe Colina Neagr pe suprafa a
cea mai extins din Dobrogea.
Este important de subliniat c situl conserv fitocenozele ce au servit pentru descrierea fitocenologic ini ial a majorit ii asocia iilor forestiere
i a numeroase asocia ii de paji ti i tuf ri uri caracteristice pentru Dobrogea (Dihoru, Doni , 1970) conservarea acestora fiind deosebit de
important din punct de vedere tiin ific.
Habitatul 62CO* este cel mai reprezentativ pentru bioregiunea stepic în care este situat situl, de aceea este important de detaliat anumite
aspecte referitoare la acesta.
Suprafa a la nivel na ional a stepelor ponto-sarmatice este estimat la maximum 60.000, din care 40000 ha sunt în Dobrogea (30000 în
jude ul Tulcea, 10000 în jude ul Constan a). Restul de maximum 20000 sunt r spîndite în alte zone ale rii, îns în general pe suprafe e
fragmentate i expuse p unatului intensiv, în special în bioregiunea stepic , suprafe ele din afara acesteia nefiind în general stepe tipice,
climax, ci rezultatul stepiz rii în urma defri rii p durilor.
In consecin nu exist posibilitatea constituirii de situri reprezentative pentru acest habitat (pe suprafe e suficient de întinse pentru a asigura
un procent satisf c tor pentru acest habitat prioritar) decât în Dobrogea i în special în jude ul Tulcea, unde exist cele mai mari i compacte
suprafe e din acest habitat.
Habitatul este reprezentat prin asocia ii din alian ele Stipion lessingianae, Festucetum valesiacae, Pimpinello-Thymion zygioidi, Agropyro-
Kochion.
În cadrul acestui habitat subtipul 34.9211 (ce cuprinde asocia iile din alian a Pimpinello-Thymion zygioidi) este endemic pentru Dobrogea
(Sanda, Arcu , 1999 ; Dihoru, Doni , 1970) -, situl reunind cea mai mare parte a ariei de r spândire la nivel na ional i mondial. Aceast
situa ie este valabil i pentru unele asocia iile regionale specifice acestei provincii, respectiv asocia iile Stipo ucrainicae – Festucetum
valesiacae, Bombycilaeno –Botriochloetum ischaemi, subasocia iile dobrogicum ale cenotaxonilor Stipetum capillatae, Thymio pannonici –
Chrysopogonetum grylli Dihoru, Doni , 1970, Horeanu,1976).
Cele mai mari amenin ri în ceea ce prive te speciile i habitate sitului sunt reprezentate în ordine descresc toare :
- vân toare, mai mult de jum tate din suprafa a sitului fiind inclus în fonduri de vân toare.
- sc derea biodiversit ii p durilor prin derivare (datorit concuren ei dintre speciile de Quercus i cele de amestec) favorizat de
managementul forestier - cele mai fragile în acest sens fiind habitatele din tipul 91YO i mai pu in 91M0.
- perspectivele extinderii carierelor i parcurilor eoliene – cele mai fragile/amenin ate habitate fiind cele din tipurile 62C0*.
- plantarea habitatelor stepice – cele mai fragile/amenin ate habitate fiind cele din tipurile 6290 i mai pu in 40DO.
- construc ii i amenaj ri în extravilanul localit ilor - cele mai fragile/amenin ate habitate fiind cele din tipurile 6290 i mai pu in 40DO.
Celelalte amenin ri au o importan mai redus fiind detaliate la punctul 6.1.
Perspectivele de instalare a unor parcuri de turbine eoliene contituie o poten ial surs major de impact antropic asupra peisajului,
speciilor i habitatelor protejate din sit, cu atât mai mult cu cât majoritatea speciilor protejate de importan comunitar din sit sunt specii de
p s ri, iar situl este constituit aproape în totalitate (95,5%) din habitate de interes comunitar. În prezent în sit exist deja instalat o turbin
eolian pe teritoriul comunei Baia, pe dealul Ienicerilor (Balena), care s-a f cut prin distrugerea habitatului de step ponto-sarmatic .
O amenin are deosebit o reprezint perspectiva extinderii, în cuprinsul habitatelor protejate, a carierelor existente în afara sitului, dar i pe
suprafe e reduse în sit, majoritatea celor din perimetrul acestuia fiind abandonate în prezent.
Lucr rile silvice de i nu se desf oar pe suprafe e apreciabile, în cazul în care se desf oar în habitate protejate, cum sunt
majoritatea zonelor de p duri, în special în arboretele nederivate sau par ial derivate, pot fi considerate ca având o influen negativ medie
deoarece sunt urmate în cea mai mare parte a cazurilor de o sc dere relativ a biodiversit ii i a caracterului reprezentativ al habitatelor,
întrucât favorizeaz înlocuirea speciilor din genul Quercus de c tre alte specii de amestec. Este de subliniat îns c , în afar de pierderea
speciilor de stejar, restul speciilor din compozi ia tipic a habitatului nu sunt eliminate în mod semnificativ, de obicei. Astfel, chiar i arboretele
total derivate provenite integral din regenerare natural sunt mai reprezentative pentru un habitat protejat, în raport cu arboretele în care s-a
intervenit par ial cu planta ii, chiar dac sunt efectuate cu specii locale.
O alt amenin are important o constituie extinderea construc iilor legale sau ilegale în afara intravilanului localit ilor existent în
prezent în cuprinsul unor habitate protejate din sit. În prezent suprafe ele sunt reduse dar exist perspective de extindere a acestora.
Use of pesticides – mic 0,1%; negativ

Fertilization- mic 0,1%; negativ
Forest planting -medie; 3,37%; negativ
Removal of dead and dying trees - mic 5%; negativ
Trapping, poisoning, poaching: mic 5%; negativ
Pilaging of floristic stations- mic 5%; negativ
Quarries - mic 0,1%; negativ
Dispersed habitations - mic 0,01%; negativ
Disposal of house waste - mic 0,02%; negativ
Disposal of industrial waste - mic 0,05%; negativ
Roads , motorways - mic 0,031%; negativ
Railway lines - mic 0,05%; negativ
Electricity lines - mic 0,05%; negativ
Pipe lines - mic 0,01%; negativ
Camping and caravans - mic 0,005%; negativ
Walking, horseriding, and non –motor vehicles - mic 0,05%; negativ
Motorized vehicle - mic 0,005%; negativ
Other outdoor sports and leisure activities - mic 0,01%; negativ
Soil pol
În cadrul sitului sunt incluse 22 de rezerva ii naturale legiferate la nivel na ional (Legea 5/2000, H.G. 2151/2004)
LISTA REZERVA IILOR NATURALE DIN CADRUL SITULUI:

Carasan – Teke 244,00;
Valea Ostrovului 61,80;
Dealul Bujorului 50,80;

Valea Oilor 0,35;
Fântâna Mare 0,30;
Vârful Secarul 34,50;
Korum Tarla 2,0;
P durea Babadag – Codru 524,60;

Muchiile Cernei – Iaila 1891,00;
Beidaud 1121,00;
Valea Mahomencea 1029,00;
Dealul Ghiunghiurmez 1421,00;
Muntele Consul 328,00;
Dealul Sarica 100,10;
Uspenia 22,00;
Edirlen 25,50;
Casimcea 137,00;
R zboieni 41,00;
Peceneaga 132,00;
Dealul Mândre ti 5,00;
M gurele 292,00;
Mân stirea Coco 4,60;
TOTAL rezerva ii legal constituite =7467,55 ha;
Rezerva ii protejate la nivel local :

„La Monument”- Niculi el- 18,00ha;
În afara acestor arii protejate pe teritoriul sitului au mai fost propuse i urm toarele rezerva ii:
Dealul Izvorului – 649, 2391ha;
Arleanca – 1,48ha;
Dealul Lung - 2,347ha;
Co arul Mare – 5, 2639 ha;
Total rezerva ii propuse = 658,33 ha;
Situa ia proprietarilor nu este cunoscut în detaliu. În general îns suprafe ele cu habitate de: ape dulci continentale - 0,22% (200ha);
mla tini (vegeta ie de centur ), smârcuri - 0,11% (100ha); tuf ri uri - 0,33% (300ha); stepe (inclusiv stepe împ durite i stânc rii) - 33, 74%
(30000ha); paji ti seminaturale umede, preerii mezofile – 0,22% (200ha); alte terenuri -0,06% (54ha), ce însumeaz o suprafa de 30854ha
(34,67%) sunt în general de inute de prim rii.
Terenurile arabile, cu o suprafa de 150 ha (0,16%) sunt de inute în general de proprietari particulari.
P durile i planta iile, cu o suprafa de 58011 ha (65,17 %) sunt fond forestier, proprietate de stat fiind administrate de Direc ia Silvic
Tulcea.
4.6 Documenta ie:
Ciocârlan, V. - Flora ilustrat a României, Ed.Ceres, Bucure ti, 2000.
Bucure ti, 1964.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural + 0,06 2.765.-Rezerva ia natural Dealul Bujorulu
RO04 Rezerva ie natural + 0,04 2.768.-Vârful Secarul
RO04 Rezerva ie natural + 0,01 2.769.-Rezerva ia botanic Korum Tarla
RO04 Rezerva ie natural + 0,02 3.333.-La Monument - Niculi el
RO04 Rezerva ie natural * 0,62 IV.49.-P durea Babadag - Codru
RO04 Rezerva ie natural * 2,14 IV.51.-Muchiile Cernei - Iaila
RO04 Rezerva ie natural * 1,27 IV.52.-Beidaud
RO04 Rezerva ie natural * 1,18 IV.53.-Valea Mahomencea
RO04 Rezerva ie natural * 1,66 IV.54.-Dealul Ghiunghiurmez
RO04 Rezerva ie natural * 0,36 IV.57.-Muntele Consul
RO04 Rezerva ie natural * 0,12 IV.58.-Dealul Sarica
RO04 Rezerva ie natural * 0,07 IV.62.-Valea Ostrovului
RO04 Rezerva ie natural + 0,03 IV.63.-Uspenia
RO04 Rezerva ie natural * 0,03 IV.64.-Edirlen
RO04 Rezerva ie natural * 0,14 IV.65.-Casimcea
RO04 Rezerva ie natural * 0,15 IV.67.-Peceneaga
RO04 Rezerva ie natural * 0,32 IV.68.-M gurele
RO04 Rezerva ie natural * 0,04 IV.69.-R zboieni
RO04 Rezerva ie natural * 0,00 IV.71.-Dealul Mândre ti
RO04 Rezerva ie natural + 0,01 IV.72.-M n stirea Coco
RO05 Parc natural * 0,01 P-Mun ii M cinului

J091TL * 0,386 CONSUL J091TL * 5,348 BABADAG
J091TL * 1,087 VISTERNA J091TL * 1,355 SLAVA RUSA

Situl nu este înc aprobat legal, astfel încât nu exist o institu ie care s îl administreze ca arie protejat , cu excep ia rezerva iilor naturale
legiferate incluse în sit care sunt par ial în custodia Direc iei Silvice Tulcea. Restul rez
în prezent nu exist planuri de management pentru acest sit i nici pentru rezerva iile naturale pe care le con ine.
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0202 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Silvostepa Olteniei

N 44º 21' 8'' E 23º 16' 56'' 9.297 91 276 185 X

RO041 100 Dolj
Salicion albae)
62C0 * Stepe ponto-sarmatice 10 C C C C


4013 Carabus hungaricus P C C C C
1083 Lucanus cervus P D B C B
1088 Cerambyx cerdo R D C C C

P Paeonia peregrina R A

Situl propus este constituit din 6 poligoane, reprezentand 6 trupuri de padure. Din punct de vedere al administratiei silvice, padurile apartin la
OS Perisor (cca. 6 800 ha -trupurile de padure Caprioara-Tencanau-Maracine, Tarnava-Intorsura, Perisor, Plenita si Verbicioara) si la OS
Craiova (trupul de padure Seaca-Stiubei- cca. 2500 ha).
Din cele 6 poligoane forestiere delimitate în suprafa total de 9.296,7 ha (100 %), suprafa a tipurilor de habitate forestiere de interes
comunitar totalizeaz 7.573,8 ha (81,5 %), dup cum urmeaz :
- 91E0* ocup 108, 4 ha (1,2 %)
- 91M0 - 6.487 ha (70,7 %)
- 91I0* - 975,4 ha (10,5 %)
Din punct de vedere geografic, situl este situat in partea vestica a Campiei Olteniei, mai exact in Campia Desnatuiului, la contactul cu
Platforma Piemontana Getica. Terenul este in general orizonatal, cu depresiuni mai mult sau mai putin adanci si versanti scurti. Altitudinea
terenului variaza intre 60m si 230 m. Substratul litologic este alcatuit din loessuri si , mai putin din dune de nisip, in partea de sud. Valea
Desnatuiului care strabate situl are o lunca bine dezvoltata , meandrata, iar debitul este scazut si fluctuant. Apa freatica este situata pe terase
la peste 10 m adancime, apropiindu-se de suprafata doar in lunca. Solurile apartin claselor Cernisoluri - cernoziom- si Luvisoluri- preluvosol si
luvosol - , iar in lunca Hidirisol/aluvisol.
Vegetatia forestiera este specifica zonelor fitoclimatice de campie forestiera si celei de silvostepa. Predomina ceretele, garnitele, cereto-
garnitetele, care insumeaza peste 80 % din suprafata padurilor, stejaretele de stejar pedunculat, stejaretele de stejar brumariu si
amestecurile de cvarcinee.
Padurile sunt in proportie de peste 85 % de tip natural fundamental si se incadreaza in doua tipuri de habitate forestiere de interes comunitar -
91M0 si 91I0. Sunt cele mai reprezentative paduri din partea de vest a Campiei Olteniei, avand o stare buna de conservare, suprafete
compacte destul de mari (peste 1500-2000 ha), ceea ce le confera o mai mare stabilitate.
De asemenea, aceste paduri adapostesc si elemente de flora si fauna foarte valoroase.

Apropierea localit ilor, accesibilitatea u oar a p durilor, braconajul, nevoia de lemn de foc, p unatul în p dure, desc rcarea frauduloas a
de eurilor în p dure, precum i presiunea turistic în perioada de înflorire a bujorului din luna mai, constituie principalele puncte sensibile ale
agresiunii antropice.
Legea 5/2000
P durile incluse în sit, în suprafa total de 9.296,7 ha, situate în Ocoalele Silvice Craiova i Peri or, au fost men inute în proprietatea
statului.
4.6 Documenta ie:
Anonimus, 2005: Tratatul de aderare. Cap. 22 Mediu. Revizuit pe baza negocierilor de aderare ale României i Bulgariei. Brusseles, 24. ian.
2005. Text computerizat: 152 pp.
Doni , N., Popescu, A., Pauc -Com nescu Mihaela, Mih ilescu Simona, Biri I.-A., 2005-a: Habitatele din România. Editura Tehnic Silvic .
Bucure ti, 496 pp.
Doni , N., Popescu, A., Pauc -Com nescu Mihaela, Mih ilescu Simona, Biri I.-A., 2005-b: Habitatele din România. Modific ri conform
amendamentelor propuse de România i Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC)-2006. Editura Tehnic Silvic . Bucure ti, 95 pp.
Caraghiaur, Al., 1998: Amenajamentul Ocolului Silvic Peri or. Studiu general.Manuscris I.C.A.S. Craiova. 281 pp + 3 h r i.
Cojoac , Fl. D., 2007: Amenajamentul U.P. III Seaca, Ocolul Silvic Craiova. Manuscris I.C.A.S. Craiova: 480 pp + 2 h r i.
Stoiculescu, Cr. D., 1999: P durile virgine i cvasivirgine române ti, un patrimoniu natural european de excep ie. In: Revista p durilor, An.
114, nr. 2, p: 14 – 22.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 0,52 2.384.-Poiana Bujorului din p durea Pleni
RO04 Rezerva ie natural * 0,21 2.399.-Cleanov

166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de B 100 + 251 Pradarea statiunilor floristice(rezervatiiile C 15 -
uscare floristice)
160 Managementul forestier general A 100 + 140 Pasunatul A 100 -
161 Plantare de p dure A 10 - 166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de A 100 -
uscare
166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de B 100 + 230 Vanatoare B 100 0
uscare

Este atribuitî in custodie Romsilva - Direc ia Silvic Craiova pe baza conven iei de custodie cu nr. 5121/28.10.2004.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0202_58_Poiana_Bujorului5.jpg tef nescu Izabela - APM-DJ
B ROSCI0203 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Poiana cu narcise de la Negra i

N 44º 36' 4'' E 25º 8' 36'' 5 183 186 188 X

RO031 100 Arge
N14 92 231 P uni

Situl Poiana cu narcise-Negrasi se afla in Lunca Dambovnicului, la 1 Km de centrul comunei Negrasi, inspre Mozacu, avand o suprafata de
4,10 ha.Plantele de aici s-au dezvoltat ca urmare a suprafetei mlastinoase.Are drept coordonate geografice:longitudine 25 grade si 05 minute,
latitudine 44 grade si 35 minute.
Importanta sitului este data de specia Narcissus poeticus, subspecia Stellaris.Florile sunt cu petale albe, cu o cornula cu marginile rosii, avand
tulpinile mai subtiri si frunzele mai inguste decat alte specii de narcise.Din cauza pozitiei sudice a localitatii narcisele infloresc la sfarsitul lunii
aprilie si se mentin in floare pana la sfarsitul lunii mai.
Zona respectiva este ocrotita pentru valoarea stiintifica a speciei si pentru valoarea peisagistica a covorului de narcise.
Foarte important este si habitatul din aceasta zona, Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din Ranunculion
fluitantis si Callitricho-Batrachion.
Activitatile care genereaza impact semnificativ sunt: pasunatul intesiv deoarece suprafata nu este imprejmuita si recoltarea necontrolata a
narciselor in perioada lor de inflorire.
A fost desemnata rezervatie floristica la 24 iunie 1966 psin Decretul 659, redefinita printr-o hotarare a Consiliului Judetean Arges nr.
18/21.12.1994.
Proprietatea terenului - Prim ria Negra i.
4.6 Documenta ie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 94,85 2.103.-Poiana cu narcise Negra i


Gabriel LUPU INCDDD, Mandache M. APM-AG.
Nu a fost desemnat un costode pentru aceast zon .
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0203_83_perimetrul_poianei_cu_narcise_de_la_negrasi.jpg Mandache Mihaela - APM-AG
ROSCI0203_83_Poiana_cu_narcise_de_la_Negrasi.jpg Mandache Mihaela - APM-AG
B ROSCI0204 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Poiana Muntioru

N 45º 39' 15'' E 26º 41' 39'' 24 1209 1307 1239 X

RO026 100 Vrancea

1354 Ursus arctos P 3-5 i C B C C
1352 Canis lupus P 2-8 i C B C C
1361 Lynx lynx P 1-4 i C B C C

P Nigritella nigra ssp. rubra P A P Trollius europaeus C A
P Typha shuttleworthii P A

Arie protejat de interes conservativ deosebit, situl propus se suprapune peste o fânea împ durit bogat în specii de orhidee. Vegeta ia
ierboas abundent i caracteristicile arboretului din vecin tate fac din acest sit un areal intens frecventat de specii de ungulate i implicit de
carnivore mari.
Numeroasele specii de orhidee, precum si densitatea ridicat a ungulatelor i a carnivorelor mari, care tranziteaza acest areal sau îl
folosesc drept spa iu principal de hr nire, constituie elemente cheie ale achilibrului ecosistemelor pe care le cuprinde. Gradul accentuat de
naturalitate al acestui habitat în care activit ile antropice se practic doar în mod tradi ional, dau reprezint motive in plus de sus inere a
importan ei sitului.
Situl poate fi afectat de extinderea domeniului Man stirii care exist in imediata apropiere a sitului i de poten iale efecte ale tuirismului
necontrolat ce se manifest in mod accentuat in perioada sarbatorilor religioase.
Situl a fost declarat ca arie protejat prin HG 2151/2005, fiind încadrat la categoria de management: rezerva ie natural ( de interes botanic).
Rezerva ia natural Poiana Muntioru, cuprinde parcelele (cadastrale) 70-97, 99-115 din tarlalele 9 si 10 cuprinse in teritoriul administrativ al
comunei Vintileasca (terenuri extravilane – fâne e)
TABEL NOMINAL CU PROPRIETARII DE TEREN DE LA POIANA MONTEORU
Nr Numele si prenumele Parcela Tarla Suprafata (mp)

1 Turea I. Manolache 70 9 5800
2 Fifere I. Petrea 71 9 3100
3 Tanase Gr. Ion 72 9 4100
4 Fifere D. Catrina 73 9 4500
5 Tufanoiu D. Vastle 74 9 2800
6 Banu I. Ionita 75 9 8300
7 Banu T. Ion 76 9 8300
8 Braiescu R. Ion 77 9 4600
9 Cazan A. Ion 78 9 1700
10 Tufanoiu I. Tinga 79 9 2700
11 Trestianu T. Stoica 80-81 9 5200
12 Popeseu D. Ionel 82 9 2600
13 Tanase Gr. Ion 83 9 3700
14 Fifere I. Ion 84-85 9 7700
15 Fifere D.Catrina 86 9 7700
16 Cioaca N.Ion 87 9 4900
17 Stoian Fl. Gheorghe 88 9 5300
18 Caldararu Cristian 89 9 4900
19 Tanase Iv. Ion 90 9 14700
20 Stoica Costica 91 9 10000
21 Roman Gr. Gheorghe 91 9 9300
22 Trestianu C. Manolache 92 9 5900
23 Tanase I. Gavrila 93 9 9500
24 Tufanoiu D. Vasile 94 9 7300
25 Braiescu Ion 95 9 6600
26 Laptuca S. Neculai 96 9 3500
27 Tufanoiu I. Ion 97 9 2200
28 Trestianu Gh. Ion II 99 10 7300
29 Schitul Monteoru 100 10 9700
30 Schitul Monteoru 101 10 5800
31 Schitul Monteoru 102-103-104 10 4200
32 Stoian Ion 105 10 1500
33 Popescu Gh. Gheorghe 106 10 2200
34 Staruiala D. Ion II 107 10 9700
35 Tanase S. Dragomir 108 10 5100
36 Tanase N. Nicolae 109 10 8800
37 Popescu Gh. Ghcorghe 110 10 3600
38 Banu Gh. Ion 111 10 2800
39 Banu T. Pavel 112 10 5100
40 Banu T. Dobre 113 10 3800
41 Banu I. Stanciu 114-115 10 12100
4.6 Documenta ie:
din jude ul Vrancea
4. Studiul de fundamentare tiin ific pentru ob inerea statutului de arie protejat , APM Vrancea, 2003
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


511 Linii electrice C 0,5 0 624 Drumetii montane, alpinism, speologie. C 10 0
102 Cosire/Taiere B 30 0 164 Curatarea padurii B 10 0
230 Vanatoare B 70 -

Suprafa a fondului forestier este administrat de O.S. Dumitre ti.
Aria protejat se afl în administrarea Consiliului Local al Comunei Vintileasca.
Regulamentul i Planul de Management al ariei protejate este în curs de elaborare.
Situl propus face parte din Re eaua ecologic local de protec ie a carnivorelor mari, (definit in cadrul proiectului LIFE02NAT/RO8576
Conservarea in situ a carnivorelor mari din jude ul Vrancea.) si urmareste protec ia i conservarea habitaterlor naturale si a speciilor de
carnivore mari.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0204_68_hyla_arborea.jpg Chiriac Silviu - APM-VN
ROSCI0204_68_ursus_arctos.jpg Chiriac Silviu - APM-VN
B ROSCI0205 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului

N 45º 46' 23'' E 25º 6' 12'' 399 489 521 506 X

RO072 100 Bra ov
6410 Paji ti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae) 0,5 A C A A
alpin
91Y0 P duri dacice de stejar i carpen 52 A B B B


1065 Euphydryas aurinia RC C B C B
1060 Lycaena dispar RC C B C B
1059 Maculinea teleius RC C B C B
4038 Lycaena helle P A B C B
1898 Eleocharis carniolica V C B C B
P Achillea ptarmica R D P Cnidium dubium R D
P Dactylorhiza maculata C D P Dactylorhiza sambucina R D
P Listera ovata R D P Lysimachia thyrsiflora V D
P Narcissus poeticus ssp. radiiflorus C B P Orchis morio C D
P Phyteuma tetramerum R D P Platanthera bifolia C D
P Potentilla palustris R D P Salix rosmarinifolia V D
P Scorzonera humilis V D P Spiraea salicifolia V D
P Trollius europaeus C D
Teritoriul rezervatiei este situat in cadrul Depresiunii Fagarasului pe latura nordica a muntilor Fagaras, incadrata de m-tii Persani la est si
podisul Hartibaciului la nord. Muntii de pe marginea depresiunii impiedica deplasarea maselor de aer rece boreal si in acelasi timp bareaza
accesul liber al celor tropicale din sud, ca urmare temperatura aerului este destul de scazuta. Reteaua hidrografica este formata din raul
Sercaia si o serie de paraie cum ar fi: Vl. Scurta, afluent al Sincai, Pr Rachitei si Pr Zambrita care traverseaza Dumbrava Vadului in partea
estica si centrala.
Rezervatia este o padure de stejar rarita, cu poieni mari in care in mai si iunie infloresc florile de narcise.Aceasta padure de stejar este unica
in intreaga Depresiune a Fagarasului
Dumbrava Vadului este importanta deoarece este un rest din padurea care acoperea alta data intreaga Depresiune a Fagarasului, ramanand
unica padure de stejari seculari pastrata in aceasta regiune.
Cea mai interesanta asociatie de plante este cea care adaposteste poienile cu narcise, reprezentata prin urmatoarele specii: Narcissus
stellaris, N. angustifolius, N. radiiflorus, N.serior – florens.
Turistii care se invadeaz aria protejat in perioada de inflorire a narciselor. Ruperea si zmulgerea bulbilor, calcarea in piciore a vegetatiei
ierboase, contribuie la deteriorarea echilibrului natural al poienilor cu narcise si disparitia treptata a acestui monument al naturii.
Lipsa unei zone tampon ingradite si semnalate corespunzator.
Pasunatul are deasemenea consecinte negative asupra covorului vegetal.
Invadarea poienilor cu l stari de plop.
Resturile menajere si deseurile stocate in perimetrul respectiv.
arie protejat declarat prin HCM 485/1964,HCJ Bra ov nr.124/1995 , Legea 5/2000.
Deocamdat este în proprietatea statului român, dar este solicitat spre retrocedare de c tre Prim ria Sercaia.
4.6 Documenta ie:
CMN Documentation BV004 „Padurea Dumbrava Vadului”
Serbanescu I – Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului – 1960
Consiliul Judetean Brasov – Rezervatia naturala „Dumbrava Vadului” Sercaia Trecut, Prezent i Viitor, jud Brasov -2002-lucrare care face
parte din Proiectul LIFE Nat/99/RO/006391 intitulat Conservarea unei p duri de stejari ( Quercus robur)
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 97,53 2.250.-Poienile cu narcise din Dumbrava va

J049BV * ###### DUMBRAVA VADULUI
250 Luare/Indepartare de flora A 60 - 140 Pasunatul A 50 -
421 Depozitarea deseurilor menajere A 10 - 690 Alte impacte determinate de turism si recreere B 50 -
102 Cosire/Taiere A 40 + 160 Managementul forestier general A 25 +
140 Pasunatul B 20 0 421 Depozitarea deseurilor menajere B 10 -

Contract Administrare: 201/21.07.2010, Administrator:Directia Silvic Bra ov Str.Closca, nr.31, Bra ov, jud. Bra ov 0268/415770, 0268/
475678 curtu@brasov.rosilva
aria protejat are plan de management care are avizul Academiei Române si Ordin de Ministru nr.87/2003
7. HARTA SITULUI
K ROSCI0206 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0026 Cursul Dun rii - Bazia - Por ile de Fier
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Por ile de Fier

N 44º 39' 57'' E 21º 58' 47'' 125.543 28 972 368 X

RO043 41 Mehedin i
6190 Paji ti panonice de stânc rii (Stipo-Festucetalia pallentis) 0,1 B B B B
8310 Pe teri în care accesul publicului este interzis 2,5 A B B B
3130 Ape st t toare oligotrofe pân la mezotrofe cu vegeta ie din Littorelletea uniflorae i/sau 1 B B B B
alpin
9150 P duri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion 5 B A B B
40A0 * Tuf ri uri subcontinentale peri-panonice 2 B B B B
Brometalia)
9130 P duri de fag de tip Asperulo-Fagetum 20 A B A A
Salicion albae)
9530 * Vegeta ie forestier sub-mediteraneean cu endemitul Pinus nigra ssp. banatica 0,1 B C B B
3260 Cursuri de ap din zonele de câmpie, pân la cele montane, cu vegeta ie din Ranunculion 1 B B B B
91K0 P duri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion) 20 A A A A
91AA Vegeta ie forestier ponto-sarmatic cu stejar pufos 0,05 B C B B
91L0 P duri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori) 17 A A A A
silicioase
3270 Râuri cu maluri n moloase cu vegeta ie de Chenopodion rubri i Bidention 0,01 B B B B
1323 Myotis bechsteini V A B C B
1316 Myotis capaccinii P >90 i B B B B
1310 Miniopterus schreibersi P R B B C B
1352 Canis lupus V C B C B
1302 Rhinolophus mehelyi P A B B B
1318 Myotis dasycneme R A B A B
1217 Testudo hermanni R A A B B
1159 Zingel zingel R B B C B
1138 Barbus meridionalis C B B C B
1163 Cottus gobio V C B C B
1146 Sabanejewia aurata R C C C C
2522 Pelecus cultratus RC C B C B
1124 Gobio albipinnatus R C C C C
2555 Gymnocephalus baloni V C B B B
2011 Umbra krameri P?
1145 Misgurnus fossilis R C B C B
1130 Aspius aspius C C A C A
1134 Rhodeus sericeus amarus C B B C B
1088 Cerambyx cerdo R B A C A
1089 Morimus funereus R B A C A
4046 Cordulegaster heros R B A A A
1084 Osmoderma eremita P B B C B
1074 Eriogaster catax P B A C A
1061 Maculinea nausithous P B A C A
1059 Maculinea teleius P B A C A
2097 Paeonia officinalis ssp. banatica R B B A B
2285 Colchicum arenarium R A B B B
2300 Tulipa hungarica R A B A B
2318 Stipa danubialis V A B A B
2093 Pulsatilla grandis V B B C B
2120 Thlaspi jankae R A B C B
4066 Asplenium adulterinum R A B C B
4096 Gladiolus palustris P?
A Rana esculenta C D A Rana ridibunda C D
A Rana temporaria R A A Triturus vulgaris R D
F Abramis brama R D F Anguilla anguilla R D
F Carassius carassius C D F Cyprinus carpio C D
F Esox lucius C D F Sander lucioperca P D
F Silurus glanis C D F Tinca tinca R D
F Umbra krameri R C I Aglais urticae R D
I Amata phegea R D I Apatura iris R D
I Argynnis paphia R D I Astacus astacus R C
I Carabus gigas V D I Inachis io R D
I Iphiclides podalirius R D I Nymphalis antiopa V D
I Stylurus flavipes R C I Unio pictorum C D
I Vanessa atalanta R D I Zygaena filipendulae R D
M Arvicola terrestris R D M Capreolus capreolus C A
M Crocidura suaveolens V A M Dryomys nitedula R D
M Erinaceus concolor R D M Meles meles C D
M Micromys minutus R A M Microtus arvalis C D
M Mustela nivalis R D M Mustela putorius C D
M Myocastor coypus R D M Myotis bechsteinii R A
M Myotis capaccinii capaccinii R A M Myotis daubentonii R A
M Myotis nattereri R A M Myoxus glis R A
M Neomys fodiens V A M Nyctalus noctula R A
M Pipistrellus pipistrellus R A M Plecotus austriacus R A
M Talpa europaea C D M Vespertilio murinus R A
M Vulpes vulpes C D P Acer monspessulanum C D
P Acinos rotundifolius R D P Alyssum pichleri V D
P Alyssum pulvinare R D P Ammannia verticillata V D
P Armoracia macrocarpa V C P Bassia laniflora R D
P Campanula grossekii R D P Campanula lingulata R D
P Cardamine graeca R D P Carex hallerana R D
P Carlina acanthifolia ssp. acanthifolia R D P Centaurea atropurpurea ssp. atropurpurea R D
P Cephalaria laevigata R D P Cephalaria uralensis ssp. multifida R B
P Cirsium creticum V D P Colchicum autumnale R B
P Comandra elegans R D P Convolvulus althaeoides ssp. tenuissimus V D
P Coronilla emerus ssp. emeroides V D P Corylus colurna R D
P Crocus flavus R D P Crocus reticulatus R D
P Cynosurus echinatus R D P Cyperus longus R D
P Cyperus serotinus R D P Dianthus giganteus ssp. banaticus R B
P Dianthus pinifolius R D P Digitalis ferruginea R D
P Echinops bannaticus R D P Elymus panormitanus R D
P Erysimum comatum R D P Erythronium dens-canis var. niveum R B
P Euphorbia myrsinites R D P Festuca vaginata V D
P Fimbristylis bisumbellata V D P Fritillaria orientalis R C
P Fumana procumbens R D P Fumaria kralikii R D
P Fumaria thuretii R D P Gagea bohemica V D
P Galanthus nivalis R C P Gladiolus illyricus V D
P Goniolimon tataricum R A P Heliotropium supinum R D
P Hypericum rochelii V D P Iris pseudacorus P D
P Jasione dentata R D P Jasione montana R D
P Jurinea glycacantha R D P Lemna minor P D
P Linum uninerve R B P Ludwigia palustris V D
P Minuartia cataractarum R D P Minuartia hamata V D
P Minuartia hirsuta ssp. frutescens V C P Notholaena marantae R D
P Onobrychis alba R D P Onosma arenaria R D
P Onosma heterophylla R A P Ophrys apifera R D
P Ophrys scolopax ssp. cornuta V C P Orchis coriophora ssp. fragrans R D
P Orchis laxiflora ssp. elegans R D P Orchis mascula ssp. signifera R D
P Orchis militaris R D P Orchis morio ssp. morio R D
P Orchis morio ssp. picta R D P Orchis pallens R D
P Orchis papilionacea R D P Orchis purpurea R D
P Orchis simia R D P Paeonia daurica R D
P Paeonia officinalis R D P Paspalum paspalodes C D
P Petrorhagia illyrica ssp. haynaldiana R D P Phragmites australis P D
P Pinus nigra ssp. banatica C B P Polycarpon tetraphyllum V D
P Polygala supina ssp. hospita R C P Prangos carinata V B
P Pulsatilla montana R D P Salix alba P D
P Salix fragilis P D P Salvinia natans R C
P Salvinia natans R C P Saponaria glutinosa V D
P Satureja montana ssp. kitaibelii V D P Scorzonera lanata V D
P Sedum dasyphyllum R D P Stipa bromoides V D
P Stipa eriocaulis R D P Thymus comosus R B
P Tragopogon balcanicus R D P Tragopogon floccosus R D
P Tulipa hungarica ssp. undulatifolia V C P Typha shuttleworthii R C
P Veronica spicata ssp. crassifolia R D P Vulpia ciliata V D
P Wolffia arrhiza V D R Lacerta agilis R D
R Lacerta praticola C A R Lacerta viridis C D
R Lacerta vivipara R D R Natrix natrix C D
R Podarcis taurica V A R Vipera berus R A
N14 10 231 P uni

Geologia sitului „Por ile de Fier” este deosebit de complex , având în vedere c se suprapune unit ii de orogen a Mun ilor Carpa i.
Diversitatea ridicat a habitatelor, în acest spa iu existând 171 de habitate, din care 26 sunt unice pentru România i 21 de interes comunitar
Zona de sedimentare Cerna – Jiu cuprinde în arealul „Por ile de Fier”, sectorul cel mai spectaculos al v ii transversale a Dun rii – Cazanele
Mari i Cazanele Mici.
Zona Por ilor de Fier se prezint deci sub forma unui adev rat muzeu geologic în aer liber, existând o serie de puncte de atrac ie geologic i
paleontologic renumite la nivel na ional (sinclinalul suspendat Munteana, punctele fosilifere Svini a i Bahna, neck-ul vulcanic permian
Trescov , Defileul Dun rii, forma iunile carstice etc.).
La vest de localitatea Belobre ca, pe o distan de aproximativ 11 km în lungul Dun rii se eviden iaz o serie de depozite loessoide
cuaternare, ce formeaz adev rate abrupturi, unele fiind declarate rezerva ii naturale (Râpa cu l stuni – loc de cuib rit pentru unele specii de
l stuni).
Între localit ile Bazia i Gura V ii apare ca unitate geomorfologic distinct în peisajul Por ilor de Fier, Defileul Dun rii, cu o lungime total
de 134 km, cel mai spectaculos defileu european.
Cel mai spectaculos i mai interesant din punct de vedere peisagistic este relieful carstic.
Exist patru zone umede, dou în lacul de acumulare ( Ostroavele - Moldova Veche i Insula Calinov ) i pe malul stâng al Fluviului ( Balta
Nera- Dun re i Pojejena – Divici).
Zonele umede ofer condi ii favorabile de reproducere a unui num r mare de specii migratoare, datorit posibilit ilor optime de hr nire în
sezonul cald din acest complex biocenotic i datorit faptului c speciile de p s ri acvatice cuib resc aici, având cuiburile amplasata aproape
exclusiv în habitatul de stuf ri uri i p puni uri.
.
Importan a conservarii florei în zona Defileului Dun rii (în special Cazanele si Ostrovul Moldova Veche) considerate rezerva ii naturale i
Cazanele de la Dun re cu p durea i vegeta ia stâncilor, de un colorit meridional, locul clasic al plantelor Tulipa hungarica i Campanula
crassipies (azi în lista speciilor rare i respectiv pericilitate) i rezerva ia Por ile de Fier-Gura V ii cu speciile Prangos carinata i Dianthus
serbicus.
P durea domin peisajul general, indicele de naturalitate calculat pentru situl Por ile de Fier înregistrând valori frecvente de 80%.
Forma iile vegetale, condi ionate de dinamica în timp a asocia iilor (grup rilor) i de parametrii topoedafici sunt atribuite etajului nemora
În locul p durilor termofile defri ate s-au instalat tuf ri uri termofile ( ibleac), o forma iune vegetal secundar de stejar pufos cu mult
c rpini , mojdrean i liliac s lbatic c reia i se adaug specii submediteraneene, saxicole i calcicole.În zonele de lunc inundabil apar
înml tiniri în care domin trestia.
O propor ie important a mamiferelor este dat de microchiroptere, specii de interes comunitar, reprezentate prin membrii a dou familii:
Vespertilionidae (Myotis bechsteinii, Myotis capacinii, Vespertilio murinus) i Rhinolophidae (Rhinolophus eurialis, Rhinolophus ferrum-
equinum, Rhinolophus blasii).
Carnivorele sunt prezente atât prin speciile de mari dimensiuni, cum ar fi ursul (Ursus arctos), lupul (Canis lupus), râsul (Lynx lynx) cât i prin
specii de dimensiuni reduse, cum sunt mustelidele Meles meles, Martes martes. Din fauna parcului nu lipsesc ierbivorele, ele fiind
reprezentate de Cervus elaphus (cerbul), Capreolus capreolus (c prior).
Dintre cele 4873 nevertebrate întâlnite în situl Por ile de Fier, statut special au:
- patru specii de gasteropode- Theodoxus traversalis Anisus vorticulus, Herilla dacica, Helix pomatia
- Clasa Insecta are cinci reprezentan i cu statut aparte, unul din ordinul Coleoptera (Lucanus cervus L.), iar ceilal i patru din ordinul
Lepidoptera (Eriogaster catax L., Lycaena dispar rutilus Wernb., Parnassius mnemosyne wagneri Bryk, Kirinia roxelana Cr.),
Num rul mare de plante superioare (1668), din care 14 endemice pentru România.
Num rul mare de plante superioare (1668), din care 14 endemice pentru România.
Din cercet rile întreprinse pân în prezent rezult c fauna situl „Por ile de Fier” se compune din 5205 taxoni, dintre care 4873 nevertebrate i
332 vertebrate. Dintre vertebrate, o prezen ridicat înregistreaz clasa Aves, cu 205 de reprezentan i, urmat de clasa Pisces, cu 63 de
reprezentan i, cea mai slab reprezentat clas fiind Amfibia, cu doar 12 taxoni.
În situl „Por ile de Fier” au fost semnalate 14 specii de amfibieni i 17 specii de reptile. Dintre acestea, amfibianul Pelobates syriacus i
reptilele Testudo hermanni, Ablepharus kitaibelii, Lacerta praticola, L. muralis, L. taurica, L. viridis, Coluber jugularis i Vipera ammodytes sunt
elemente est-mediteraneene, respectiv mediteraenene strict protejate .
Impactul asupra mediului al activit ilor agricole din situl Por ile de Fier este dificil de evaluat din cauz c fragmentarea terenurilor arabile
este foarte ridicat , monitorizarea utiliz rii îngr mintelor chimice fiind foarte dificil . O evaluare a impactului se poate face prin cartarea
teritoriilor afectate de fenomene de ruderalizare a vegeta iei i prin eutrofizarea lacurilor ca urmare a folosirii pesticidelor i îngr mintelor
chimice. Totu i, se poate considera c impactul provocat de folosirea pesticidelor i a îngr mintelor chimice asupra mediului este destul de
redus, din cauza lipsei fondurilor necesare pentru utilizarea acestora la scar larg , agricultura practicat în arealul situl “Por ile de Fier”, fiind
o agricultur de subzisten .
Influen a negativ a activit ilor agricole se manifest prin cre terea intensit ii proceselor geomorfologice actuale pe terenurile pe care se
aplic tehnici agricole necorespunz toare.
De-asemenea activit ile miniere de la Moldova Nou afecteaz solurile prin efectuarea de deroc ri pentru terasamente în scopul
descoperirii banatitelor; surparea terenurilor pe care se afl amplasate halde de steril,depunerea sterilului duce la contaminarea orizontului
biologic activ, cu efecte asupra proceselor microbiologice.
De asemenea, activit ile de cre tere a animalelor contribuie la degradarea calit ii habitatelor, mai ales în cazul în care acestea se
desf oar în zone cu diversitatea biologic ridicat .
La nivel calitativ apar probleme cu impact local sau regional legate de poluarea apelor de suprafa datorit activit ilor din sectorul minier
(Moldova Nou , Cozla etc.).
Utilizarea apelor pentru consumul popula iei i evacuarea apelor uzate menajere reprezint în prezent o problem important pentru
localit ile rurale din situl Por ile de Fier, majoritatea acestora neavând sistem de canalizare. Probleme calitative mai importante apar în cele
dou ora e care nu de in sta ii de epurare func ionale.
Principalele surse de poluare a apei sunt: unit ile de industrie extractiv ale minereurilor de cupru i c rbune, unit ile de gospod rie
comunal , alte activit i industriale, agricultura, transporturile, etc.
Principalele surse de poluare a aerului sunt reprezentate de activit ile extractive de la Moldova Nou i Baia Nou .
În urma exploat rii minereurilor cuprifere au rezultat depozite de steril constituie o surs deosebit de important de poluare, în special
datorit antren rii de c tre vânt a particulelor foarte fine.
Ordinul nr. 7/1990 al Departamentului Silviculturii din Ministerul Apelor , Padurilor si Protectiei Mediului ;
- Legea nr. 5/2000- privind amenajarea teritoriului - sec iunea III Arii Protejate;
- H.G. 230/2003- privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcuri nationale si naturale , si constituirea administratiilor acestora ;
Ponderea terenurilor pe categorii de proprietari este urmatoarea: statul 64,0 %, prim riile 16,8 % i persoanele fizice 19,2 %.
4.6 Documenta ie:
MATAC S., 2000: Protec ia florei din teritoriul Parcului Natural Por ile de Fier, Drobeta, X: 138-144, Drobeta Turnu Severin
MATAC SORINA TEFANIA, 2003: Gestiunea ecologic , valoarea social i poten ialul turistic al Parcului Natural Por ile de Fier, Drobeta,
vol. XIII: 239-246, Drobeta Turnu Severin
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO05 Categoria V IUCN 99,36 RO02 Categoria II IUCN 0,00 RO04 Categoria IV IUCN 2,86
RO02 Parc na ional * 0,00 E-Cheile Nerei - Beu ni a
RO04 Rezerva ie natural * 0,92 2.298.-Valea Mare
RO04 Rezerva ie natural + 0,09 2.299.-Balta Nera - Dun re
RO04 Rezerva ie natural + 0,00 2.307.-Râpa cu l stuni din Valea Divici
RO04 Rezerva ie natural + 0,17 2.312.-Rezerva ia natural Bazia
RO04 Rezerva ie natural + 0,57 2.597.-Gura V ii - Vârciorova PN - D, Muni
RO04 Rezerva ie natural + 0,13 2.598.-Valea Ogl nicului Comuna Brezni a-O
RO04 Rezerva ie natural + 0,24 2.607.-Dealul Duhovnei Comuna Ilovi a
RO04 Rezerva ie natural * 0,19 2.608.-Dealul V r nic Comuna Brezni a-Ocol
RO04 Rezerva ie natural + 0,30 2.609.-Cazanele Mari i Cazanele Mici, PN-
RO04 Rezerva ie natural + 0,13 2.610.-Locul fosilifer vini a PN-D Comuna
RO04 Rezerva ie natural + 0,02 2.611.-Locul fosilifer Bahna PN-d Comuna I
RO04 Rezerva ie natural + 0,02 2.622.-Cracul G ioara
RO04 Rezerva ie natural + 0,09 2.624.-Cracul Crucii PN-D Municipiul Drobe

J062CS * 0,469 VALEA MARE - MOLDOVA NOUA J073MH + 0,402 GURA VAII - VARCIOROVA
J073MH * 0,08 OGLANIC - GAIOARA J073MH * 0,26 CAZANELE DUNARII
J073MH * 0,26 CAZANELE DUNARII J062CS + 0,256 BERZASCA
100 Cultivare C 10 0 110 Utilizarea pesticidelor B 5 -
120 Fertilizarea C 5 0 140 Pasunatul B 30 -
141 Abandonarea sistemelor pastorale B 10 - 166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de B 30 -
uscare
167 Exploatare fara replantare A 50 - 180 Incendiere B 10 -
210 Pescuit profesionist(industrial) B 10 - 211 Pescuit intr-o locatie fixa C 10 -
241 Colectionare (insecte,reptile,amfibieni…) B 5 - 243 Braconaj, otravire, capcane A 100 -
330 Saline A 10 - 621 Sporturi nautice B 10 -
401 Urbanizare continua A 10 - 502 Drumuri, drumuri auto B 10 -
700 Poluarea A 20 - 701 Poluarea apei B 10 -
702 Poluarea aerului B 20 - 703 Poluarea solului B 10 -
740 Vandalism B 5 - 853 Managementul nivelelor de apa A 20 -
900 Eroziunea B 5 - 952 Eutrofizarea A 20 -
100 Cultivare C 0 102 Cosire/Taiere B 0
170 Cresterea animalelor B - 220 Pescuit sportiv B -
502 Drumuri, drumuri auto B 0 520 Navigatie B 10 -
853 Managementul nivelelor de apa B 5 -

Administra ia Parcului Natural Por ile de Fier, constituit în octombrie 2002.
Deocamdat nu are plan de management. El va fi întocmit de Administra ia Parcului Natural Por ile de Fier pân la 31.05.2006.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0206_116_Neck-ul_vulcanic_Trescov .jpg Luta Larisa - APM-CS
ROSCI0206_116_Zona_Cazanelor_Mari.jpg Luta Larisa - APM-CS
ROSCI0206_326_balta_Nera_-_Dunare2.jpg Naicu Gabriel - APMCS
ROSCI0206_326_Balta_Nera_-_Dunare3.jpg Naicu Gabriel - APMCS
ROSCI0206_326_Balta_Nera_-_Dunare6.jpg Naicu Gabriel - APMCS
ROSCI0206_326_Dunarea_la_Moldova_Noua.jpg Naicu Gabriel - APMCS
ROSCI0206_326_Ostrov_Moldova_Veche.jpg Naicu Gabriel - APMCS
B ROSCI0207 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Post varul

N 45º 33' 45'' E 25º 33' 58'' 1.303 728 1783 1146 X

RO072 100 Bra ov
alpin
9150 P duri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion 1 C C B C
4080 Tuf ri uri cu specii sub-arctice de salix 0,01 C C B B

1361 Lynx lynx P C B B B

1758 Ligularia sibirica P C B C B
A Salamandra salamandra P C A Triturus alpestris P C
I Liophloeus liptoviensis P D I Parnassius mnemosyne P C
M Cervus elaphus P A M Sciurus vulgaris P A
P Abies alba P A P Achillea oxyloba ssp. schurii R C
P Allium victorialis P A P Angelica archangelica R D
P Botrychium matricariifolium P A P Campanula patula ssp. abietina C C
P Cystopteris sudetica P A P Daphne blagayana R D
P Dianthus spiculifolius P A P Gagea fistulosa P A
P Gymnadenia conopsea C D P Hepatica transsilvanica R B
P Larix decidua P A P Leontopodium alpinum P A
P Lloydia serotina P A P Nigritella nigra ssp. nigra P A
P Orchis morio R D P Pinus cembra P A
P Pinus sylvestris P A P Platanthera bifolia R D
P Primula elatior ssp. leucophylla R D P Rhododendron myrtifolium P A
P Taxus baccata P A P Trollius europaeus R D
R Podarcis muralis P C R Vipera berus V A
N14 4 231 P uni

situl Muntele Postavaru este situat intre Valea Cheii, Valea Timisului si Poiana Brasov.Temperaturile medii anuale sunt etajate conform
altitudinii, avand valori de la 6-0g.Reteaua hidrografica este densa cu caracter radiar, apartinand in cea mai mare parte bazinului hidrografic al
Oltului.Afluentii mai importanti: Timisul, Ghimbaselul si Valea Rasnoavei.
Importanta masivului Postavaru este atat de natura ecologica – habitate de padure : fagete, amestecuri, rasinoase valoroase si nu numai,
specii de flora si fauna protejate, cat si de mare interes turistic.
Practicarea unui turism necontrolat.Extinderea perimetrelor construite atat in aria protejata cat si in zona tampon.Pasunatul intensiv in poieni
si pajisti ilegal sau uneori autorizat de Primaria Brasov.Depozitarea deseurilor si aruncarea gunoaielor intamplatoare de catre turisti.Exploat ri
forestiere
Aria protejata Muntele Postavarul a fost declarata prima data prin HCJ 421/1980, iar pe plan national, prin L5/2000
Suprafa a sitului este de 1238,2 ha.In totalitate este proprietate privat , dup cum urmeaz : Prim ria Râ nov 325,2 ha i administrat de
Regia Public Local a P durilor din Râ nov, Prim ria Bra ov 913 ha administrat de RPLKronstadt.
4.6 Documenta ie:
ICAS – Brasov.Bo caiu N,1971 : „Flora i vegeta ia mun ilor arcu, Godeanu i Retezat” ,Bucure ti.Csuros,St. ,Pop,I,1965 :” Considera ii
generale asupra florei i vegeta iei masivelor calcaroase din Mun ii Apuseni”,Contrib.Bot.Cluj.Fink, H.G.1970, :”Contribu ii la cunoa terea
florei i aspectul general al vegeta iei Masivului Post varul”,Lucrare de Diplom ,Cluj.Heltmann,H., Fink ,H, 1971 :”Despre o nou localitate
cu Cyclamen purpurascens Mill.în R.S.România”,Comunic ri de botanic ,Bucure ti.XII.Morariu,I 1957, :” Câteva date i nout i din flora rii
Bârsei”,Lucr. tiin .Inst.Politehn. Bra ov,III.Pascovschi,S.,1967 :”Succesiunea speciilor forestiere”, Bucure ti.St nescu,V.,Parascan,D. ,1971
:”Contribu ii la studiul florei i vegeta iei din t ieturi,Comunic ri de botanic ,Bucure ti,XII.„Flora Rumaniens”, 1952-1972:-„Flora Republicii
Socialiste România”; Bd.I-XII,Bucure ti.Oltean,M.,Negrean,G.,Popescu,A., Roman,N., Dihoru,G., Sanda,V., Mih ilescu,S.,
:”Studii,sinteze,documenta ii de ecologie.”Prof. Dr. Ing. Marius Danciu- Facultatea de Silvicultur i Exploat ri Forestiere.Vasile Coicârlan :
„Flora ilustrat a româniei”.Ed. Ceres ,Bucure ti 2000. Fink,H.G. : „Flora din Masivul Post varul”.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 92,02 2.253.-Muntele Post varu

690 Alte impacte determinate de turism si recreere B 10 - 401 Urbanizare continua A 10 -
421 Depozitarea deseurilor menajere A 5 - 140 Pasunatul A 10 -
140 Pasunatul B 20 0 401 Urbanizare continua A 20 -

nu are plan de management
are amenajamente silvice dupa care RPLP Krondstadt RA si RPLP Rasnov administreaza fondul forestier din cuprinsul ariei protejate
7. HARTA SITULUI
K ROSCI0208 200612 201101 200706 200812

1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Putna - Vrancea

N 45º 54' 54'' E 26º 31' 9'' 38.213 442 1786 1047 X

RO026 100 Vrancea
3230 Vegeta ie lemnoas cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane 3 B C A B
6150 Paji ti boreale i alpine pe substrat silicios 0,1 B C A B
alpin
6520 Fâne e montane 3 B C A B
8110 Grohoti uri silicioase din etajul montan pân în cel alpin (Androsacetalia alpinae i 0,1 D
4030 Tuf ri uri uscate europene 1 B C B C
4060 Tuf ri uri alpine i boreale 0,001 C C B B

1324 Myotis myotis P R C B C C
1355 Lutra lutra C C B C C
1352 Canis lupus 35-60 i 10-20 i B A C C
1354 Ursus arctos 70-110 i 25-35 i B A C C
1361 Lynx lynx 20-25 i 5-8 i B A C C
1166 Triturus cristatus R C B C C
2001 Triturus montandoni C C B C C
4054 Pholidoptera transsylvanica RC B B A B
1015 Vertigo genesii P?
1902 Cypripedium calceolus R C A C B
P Typha minima P A P Typha shuttleworthii P A
R Lacerta agilis P? A R Vipera berus P? A
N14 4 231 P uni

Cu o suprafa total de 38 204 ha ( 41,32% din suprafa a Mun ilor Vrancei), Parcul Natural Putna Vrancea constituie elementul cheie pentru
protec ia si conservarea popula iei viabile de urs, lup i râs din cadrul Re elei ecologice locale de protec ie a carnivorelor mari din jude ul
Vrancea. Constituit in baza studiului de fundamentare tiintific întocmit in cadrul Proiectului LIFE02NAT/RO/8576 “Conservarea in situ a
carnivorelor mari din jude ul Vrancea”, Parcul Natural Putna-Vrancea ad poste te pe lâng cele 14 tipuri de habitate de interes comunitar
circumscrise parcului, popula ii reprezentative de carnivore mari din speciile Ursus arctos, Canis lupus i Lynx lynx, prioritare pentru
desemnarea de arii de protec ie conform Directivei Habitate 92/43/CEE.
In cadrul Re elei ecologice locale de protec ie a carnivorelor mari din jude ul Vrancea, Parcul Natural Putna-Vrancea este desemnat Zona de
protec ie cu rolul de reducere a barierelor antropice. In acest sens, situl propus va avea rolul de a reduce impactul negativ indus asupra
popula iilor de carnivore mari din vestul jude ului Vrancea, prin constituirea unor bariere antropice (refacerea drumurilor nationale 2D si 2L,
dezvoltarea infrastructurii turistice i a localit ilor Coza, Tulnici, Lep a, Gre u)
Aproape 80% din suprafa a ocupat de parc revine habitatelor forestiere, fiind incluse aici i o serie de arii protejate i zone de conservare
special ce ocup 19,23% din suprafa a parcului
Considerentele pe baza c rora a fost instituit Parcul Natural Putna-Vrancea sunt: respectarea Directivelor Habitate i P s ri din Uniunea
European existen a unor habitate forestiere compacte, ideale pentru carnivorele mari; protejarea i men inerea integralit ii a 14 habitate de
interes comunitar; prezervarea tradi iilor me te ug re ti i a obiceiurilor locale; asigurarea unui turism controlat axat i pe exploatarea
patrimoniului cultural; dorin a institu iilor locale, secondate de foruri tiin ifice importante, de a p stra patrimoniul biologic i cultural al zonei.
Constituirea acestui parc se înscrie în procesul de organizare a unei re ele na ionale a ariilor protejate care s acopere întreaga diversitate a
ecosistemelor la nivelul rii, acesta contribuind la prezervarea unor elemnte specifice spa iului carpatic de la Curbur , reprezentat în spe
de domeniul fli ului.
Habitatele protejate circumscrise parcului sunt specifice speciilor de carnivore mari Ursus arctos, Canis lupus si Lynx lynx, prioritare pentru
desemnarea de arii de protec ie conform Directivei Habitate 92/43/CEE. Este estimat existen a în spa iul aferent parcului a 80 de ur i, 30 de
lupi i 30 de râ i.
Deasemenea foarte important este faptul c în acest sit au fost identificate numeroase specii de flor si faun endemice sau de interes
comunitar precum: capra neagr ( Rupricapra rupricapra), vidra (Lutra lutra), pisica salbatic (Felis sylvestris) - dintre animale i papucul
doamnei (Cypripedium calceolus), tisa( Taxus baccata) - dintre plante.
Utilizarea terenurilor este dominat de activit ile legate de fondul forestier i cre terea animalelor. Paji tile secundare sunt intens exploatate,
suprafa a p unabil fiind prea mic în compara ie cu num rul de animale. Practicile de cre tere a animalelor produc deseori conflicte om-
carnivore mari. Cre terea în semi-libertate a cornutelor sau cabalinelor i perioadele cu deficit de hran pentru carnivore sunt cauzele
primordiale. Suprafe ele p unabile atrag mult în interiorul habitatelor populate cu carnivore mari pe cresc torii de animale, acestea fiind
reprezentate de paji ti secundare ce ocup suprafe e importante pe culmile principale, productivitatea fiind redus prin supraexploatare.
Monoprofilul a ez rilor montane, respectiv exploatarea i prelucrarea primar a materialului lemnos constituie modul cel mai vizibil de
degradare a habitatelor naturare populate de carnivorele mari.
De asemenea valen ele turistice ale acestui spatiu sunt mai intens exploatate, în ultimii 10 ani acestea generând fluxuri turistice
ritmice, în cre tere.
finan at de Uniunea European prin programul LIFE Nature, a contribuit la înfiin area Re elei ecologice locale pentru carnivorele mari din
jude ul Vrancea, aceasta din urm impunând declararea Parcului Natural Putna-Vrancea ca element esen ial pentru conservarea populatiilor
viabile de urs, lup si râs.
Legiferat prin Hotararea de Guvern 2151/2004, Parcul Natural Putna-Vrancea se suprapune si unor zone declarate arii protejate prin Legea
nr.5/2000 ( rezerva iile naturale Cheile Ti i ei, Cascada Putnei, P durea Lep a-Zboina, Râpa Ro ie, Groapa cu Pini, Strâmtura Coza,
Muntele Goru).
Odat cu legiferarea înfiintarii ca parc natural s-a definitivat si aprobat si zonarea interioar , astfel încât cele 11 Zone Speciale de
Conservare acoper 7288,87 ha din suprafata totala a parcului.
In prezent regimul de proprietate in cadrul Parcului Natural Putna Vrancea este repartizat in procente astfel: 7,3% proprietate de stat (Regia
National a P durilor- Romsilva), iar 92,7% - proprietate particulara a Obstilor localitatilor: Tulnici, Coza, Negrilesti, Vidra, Paulesti, Haulisca,
Viisoara, Vizantea-Livezi. Administrarea fondului forestier proprietate privat a obstilor (proprietatea in cadrul acestor forme de organizare
este fara drept de diviziune, fiecare locuitor avand dreptul la o anumita cantitate de lemn sau o suma de bani provenita din activitatile
economice desfasurate de obste), se realizeaz de c tre structuri silvice proprii sau pe baza unor contracte de administrare cu ocolalele
silvice de stat.
In interiorul localitatilor Lep a si Gre u, terenurile situate în intravilan sunt în proprietatea unor persoane fizice sau juridice.
4.6 Documenta ie:
1. APM Vrancea, Universitatea Bucuresti - Parcul Natural Putna Vrancea, Studiu de fundamentare stiinsifica, Focsani 2004
2 *** 2003, Raport – „Analiza GAP a sistemului de arii protejate raportat la distributia speciilor de carnivore mari”, proiectul
3. *** 2003, Raport – „Inventarierea habitatelor populate de Ursus arctos, Lynx lynx, Canis lupus”, proiectul LIFE02/NAT/RO/8576 –
4. *** 1996, Raport de cercetare - Studiul complex al ariilor protejate din judetul Vrancea si a situatiei lor actuale, Univ. Alex. Ioan Cuza
Iasi
5. *** Planurile de amenajamente silvice i h r ile arboretelor (1:20 000), Direc ia Silvic Vrancea (pentru Ocoalele Silvice incluse în
zona de implementare a proiectului)
6. Nicolae Doni , Aurel Popescu, Mihaela P uca- Constantinescu, Simona Mih ilescu, Iovu Adrian Biri - Habitatele din Romania, Editura
Tehnic Silvic , Bucuresti- 2005
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural + 1,09 2.812.-Rezerva ia natural Vârful Goru
RO04 Rezerva ie natural + 0,64 2.816.-Rezerva ia natural P durea Lep a ?
RO04 Rezerva ie natural + 0,03 2.819.-Rezerva ia natural Groapa cu Pini
RO04 Rezerva ie natural * 0,04 2.822.-Strâmtura Coza
RO04 Rezerva ie natural + 0,06 2.824.-Cascada Putnei
RO04 Rezerva ie natural + 7,10 2.826.-Valea Ti i ei
RO05 Parc natural = 99,65 V.7.-Putna - Vrancea

J04ACV * 0,022 OITUZ J055VN * 3,539 LEPSA - ZBOINA
J055VN + 7,32 TISITA J055VN * 2,378 GORU
100 Cultivare C 1 0 140 Pasunatul C 7 -
141 Abandonarea sistemelor pastorale C 3 + 160 Managementul forestier general C 50 0
976 Pagube produse de speciile introduse pentru C 10 -
vanatoare

Parcul Natural Putna-Vrancea de ine o structur proprie de administrare. În conformitate cu contractul nr. 102709 din 22.11.2005 încheiat între
Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor i Regia National a Padurilor, aceasta din urm ,
In prezent pentru situl propus nu exist un plan de management unitar, dar in conformitate cu prevederile proiectului LIFE05NAT/RO/000170
”Int rirea sistemului de protec ie a carnivorelor mari din jude ul Vrancea”, finan at de Comisia European , Agen ia de Protec ie a Mediului si
Administra ia Parcului Natural Putna-Vrancea au obliga ia elabor rii planurilor de management pentru toate ariile protejate incluse in re eaua
local de protec ie a carnivorelor mari si in re eaua Natura 2000.
Ariile protejate incluse in cadrul Parcului Natural Putna Vrancea sunt administrate in prezent in baza planurilor de management realizate de
catre custozii acestora, respectiv de c tre Direc ia Silvic Foc ani, Asocia ia pentru Dezvoltare Durabil Focul Viu si Asocia ia Ob tilor
Vrâncene.
Planul de management pentru acest sit va fi elaborat in concordan cu Planul de management al carnivorelor mari elaborat si aprobat de
catre autorit ile publice locale si jude ene in cadrul proiectului LIFE02NAT/RO/8576 :” Conservarea in situ a carnivorelor mari din jude ul
Vrancea”. În prezent prevederile acestui plan de management se aplic si pe suprafa a sitului propus.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0208_68_Ursi_capturati_,_Life_02NAT8576,_P_N_Putna_Vrancea._jpg.jpg Chiriac Silviu - APM-VN
ROSCI0208_68_urs_capturat,_monitorizat,_P_N_Putna_Vrancea._jpg.jpg Chiriac Silviu - APM-VN
ROSCI0208_68_urs_Coza_,_P_N_Putna_Vrancea._jpg.jpg Chiriac Silviu - APM-VN
ROSCI0208_68_Vf._Goru,___P_N_Putna_Vrancea._jpg.jpg Chiriac Silviu - APM-VN
ROSCI0208_68_Z_S_C_Ciuta,__P_N_Putna_Vrancea._jpg.jpg Chiriac Silviu - APM-VN
B ROSCI0209 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Racâ - Hida

N 47º 6' 25'' E 23º 14' 34'' 239 249 375 309 X

RO066 100 S laj
91Y0 P duri dacice de stejar i carpen 38 B C C C

N14 50 231 P uni

Situl cuprinde p duri caducifoliate cu stejar i carpen, p duri dacice cu Melampyrum bihariense, stepe i paji ti calcaroase. Por iuni largi ale
sitului sunt acoperite prim vara cu asocia ii de Narcissus stellaris.
Sit de interes botanic, ecologic i peisagistic, cuprinzând p duri dacice cu Melampyrum bihariense - aflat printre alte maximum 100 situri
similare în Europa Central , precum i alte specii rare i endemice (Narcissus stellaris, Hepatica transsilvanica, Aconitum lycoctonum ssp.
moldavicum, Lathyrus transsilvanicus).
Conservarea acestui habitat este periclitat de p unatul intens, ca i de trasarea în trecut a unor an uri de drenaj datorit c rora umiditatea
solului a diminuat sub nivelul optim corespunz tor cerin elor biologice ale speciilor edificatoare. Accesul utilajelor agricole este un alt factor
care agraveaz starea habitatului.
P duri mezofile de stejar, cu strat ierbos mezohigrofil. Por iuni largi din sit sunt acoperite prim vara de asocia ii vegetale cu Narcissus
stellaris. Situl include aria natural protejat Poiana cu narcise de la Racâ -Hida, declarat prin Legea nr. 5 din 2000.
Proprietate particular .
4.6 Documenta ie:
CORINE Biotopes Project - Romania, C.C.B. Cluj - Contract de cercetare nr. 282/1980 - Identificarea unor ecosisteme reprezentative în zona
subcarpatic din Nord-Vestul Transilvaniei (jude ul S laj) în scopul propunerii lor ca rezerva ii naturale.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 0,51 2.684.-Poiana cu narcise de la Racâ -Hida

J041SJ * 84,58 RACAS-HIDA
102 Cosire/Taiere A 100 - 140 Pasunatul C 20 -
190 Activitati Pasunat agricole si silvice care nu se A 100 -
622 Plimbare,calarie si vehicule nemotorizate C - 623 Vehicule motorizate C 5 -

Prim ria comunei Hida.
Amenajamente silvice.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0209_312_RacasHida_dinsprePoianacuNarcise.jpg Hideg RaduFelix - APM-SJ
ROSCI0209_312_RacasHida_habitatuldepadure.jpg Hideg RaduFelix - APM-SJ
B ROSCI0210 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Râpa Lechin a

N 46º 28' 13'' E 24º 14' 20'' 283 272 485 323 X

RO075 100 Mure

1124 Gobio albipinnatus P C C C C
2511 Gobio kessleri P C C C C
4031 Cucullia mixta RC A B B B
N14 41 231 P uni

Situl, situat pe malul estic al Mureșului, în apropierea localit ții Lechința, reprezint un mozainc de habitate - de la cele
specifice luncii râului Mureș, cu vegetație specific de lunc , o zon împ durit în est, pajiște pe coast de deal și
pân la zonele de la limita localit ții, spre nord, unde influența antropic și-a f cut prezența.
Mozaic de paji ti stepice ponto - panonice de colilie i de Festuca valesiaca formate pe soluri scheletice i slab s r turoase, habitate
preferate ale unor taxoni endemici de lepidoptere: Cucullia mixta lorica, Hadula dianthi hungarica (endemisme panonice) respectiv Conisania
poelli ostrogovichi (endemism transilvan). Alte lepidoptere rare Autophila dilucida, Cucullia xeranthemi, Colias chrysotheme, Plebejus sephirus.
Pa unatul excesiv contribuie la amplificarea fenomenelor de eroziune deosebit de pronun ate în aceast zon .
4.6 Documenta ie:

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


101 Modificarea practicilor de cultivare B 0 - 140 Pasunatul B 0 -
170 Cresterea animalelor B 0 -

Ministerul Mediului
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0211 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Podi ul Seca elor

N 45º 59' 44'' E 23º 48' 43'' 7.014 225 575 417 X

RO071 62 Alba
RO076 38 Sibiu
Brometalia)
6440 Paji ti aluviale din Cnidion dubii 3 C C C C
6510 Paji ti de altitudine joas (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis) 1 C C C C
91Y0 P duri dacice de stejar i carpen 65 A C B C
9170 Pãduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum 5 B C B C
91E0 * P duri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, 0,2 B C B C
Salicion albae)

1078 Callimorpha quadripunctaria C C B C B
4036 Leptidea morsei R C B B B
4028 Catopta thrips R C B B B
4039 Nymphalis vaualbum R C B B B
4043 Pseudophilotes bavius R C B B B
4067 Echium russicum C C B B B
4068 Adenophora lilifolia V C C C B
4091 Crambe tataria V C C C B
4097 Iris aphylla ssp. hungarica V C C C B
P Ephedra distachya V D P Lythrum hyssopifolia R D
P Prunus tenella R A
N14 35 231 P uni

SCI-ul Podisul Secaselor se suprapune din punct de vedere teritorial-administrativ peste teritoriul apartinand la doua judete: Alba si Sibiu.
Teritoriul SCI-ului apartinand judetului Alba este situat la limita Tinutului Piemonturilor Vestice cu cea a Subcarpatilor Interni ai Transilvaniei,
districtul Piemontului colinar al Apoldului. Din punct de vedere geologic, in aceasta zona se gasesc depozite din Cretacicul Inferior si Superior,
Neogen si Cuaternar (depozite pannoniene constituite din complexe marnoargiloase,gresii friabile si pietrisuri). Principalele cursuri de apa din
zona sunt: Secasul Tarnavei si Secasul Sebesului.
Zona SCI-ului apartinand judetului Sibiu ocupa partea sud-estica a Podisului Secaselor. Din punct de vedere geologic, teritoriul se incadreaza
in zona deluroasa aparand pietrisuri, nisipuri, calcare, gresii. Principalele cursuri de apa sunt Rosia de Secas, Visa, Sangatin.
Dupa Koppen, SCI-ul face parte din provincia climatica D.f.b.k.
Situl, cu o suprafata de 4861 ha de padure, se afla cuprins intre 230m si 730m altitudine, in etajele:
- deluros de gorunete, fagete si goruneto-fagete,
- deluros de cvercete (de gorun, cer, garnita, amestecuri dintre acestea) si sleauri de deal,
- deluros de cvercete cu stejar ( i cu cer, gârni , gorun i amestecuri ale acetora).
Padurile detin in jur de 71% din sit, restul fiind detinut de pajisti.
Situl \\\"Podisul Seca elor\\\" este desemnat pentru protejarea a trei specii de plante vasculare din Anexa II a Directivei Habitate, i anume:
Adenophora lilifolia, Crambe tataria, Iris aphylla ssp. hungarica. De asemenea, paji tile din poligoanele respective, g zduiesc habitate din
Anexa II a Directivei Habitate, precum: - 40A0* Tuf ri uri subcontinentale peri-panonice - 6210 Paji ti uscate seminaturale i faciesuri cu
tuf ri uri pe substrate calcaroase(Festuco Brometalia) - 6240* Paji ti stepice subpanonice - 6440 Paji ti aluviale din Cnidion dubii - 6510
Paji ti de altitudine joas (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis). Padurile din cadrul sitului se incadreaza in 4 tipuri de habitate:
91Y0– Dacian oak – hornbeam forests, 91I0- Euro-siberian steppic woods with Quercus ssp., 91E0 – Alluvial forest with Alnus glutinosa and
Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), 9170 – Galio-Carpinetum oak – hornbeam forest. Pentru tipurile 91Y0, 91I0*
si 91E0* s-a acordat calificativul IN MOD cu ocazia seminariilor biogeografice de la Sibiu din iunie 2008, fiind necesara desemnarea de noi
situri.
Printre vulnerabilit ile din acest sit remarc m:
- suprap unatul
- eroziunea solului
- alunec rile de teren
Acest sit nu con ine zone aflate sub regim de protec ie legal . Ins în preajma unui poligon se afl un alt sit N2000 i anume: Râpa Ro ie de
la Sebe (Jud. Alba).
Suprafata sitului se afla in proprietatea statului precum si in proprietate publica (apartinand unor diverse comune: Primaria Ohaba, Primaria
Berghin, Primaria Ciugud, Primaria Spring, Primaria Ludus, Primaria Loamnes, Composesoratul Apoldu de Jos).
4.6 Documenta ie:
RNP, ICAS,Amenajamentul Silvic al U.P. III Vingard, O.S. Petresti, Studiul Genaral al O.S. Petresti, Amenajamentul Silvic al U.P. IV
Sangatin, O.S. Saliste, Amenajamentul Composesoratului Apoldu de Jos, Amenajamentul fondului forestier al Comunei Loamnes.
Investigatii in teren septembrie 2010, Brad Radu, ICAS Timisoara.Cristea, V. 1979 Flora i vegeta ia Podi ului Seca elor, Teza de doctorat,
UBB Cluj-Napoca. Cristea V. 1981. Flora i vegeta ia Podi ului Seca elor. Rezumat tez doctorat. Univ. \\\\\\\\\\\\\\\"Babe -Bolyai\\\\\\\\\\\\\\\",
Cluj-Napoca. Cristea V. 1977. Contribu ii la studiul fitocenologic al p durilor din Podi ul Seca elor. Cluj-Napoca: Contrib. Bot.: 79-90.
Dr gulescu C. 1977. Caracterizarea general a florei i vegeta iei împrejurimilor comunei P uca (jud. Sibiu), Stud. Com., Muz. ti. Nat.
Brukenthal, Sibiu: 79-89.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO03 Monument al naturii * 0,30 2.2.-Rapa Rosie
J046AB * 0,821 RAPA ROSIE
140 Pasunatul B 63 - 900 Eroziunea B 10 -
625 Planorism, delta plan, parapanta, balon. C 10 0 102 Cosire/Taiere C 15 +
140 Pasunatul B 70 - 166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de A 50 -
uscare
150 Restructurarea detinerii terenului agricol B 65 - 167 Exploatare fara replantare B 15 -
100 Cultivare C 20 0 102 Cosire/Taiere C 20 0
140 Pasunatul C 60 - 140 Pasunatul A 0
180 Incendiere A 100 - 400 Zone urbanizate, habitare umana B 5 -
730 Manevre militare C 0

Nici unul dintre poligoane nu se afl sub protec ia vreunei institu ii din jude ele Alba sau Sibiu.
Nu exist planuri de management pentru poligoanele desemnate pentru situl nou propus \"Podisul Secaselor\".
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0211_47_Img0648.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0211_47_Rapa_Rosie.jpg.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0211_77_Rapa_Rosie.jpg Oprica Nicolae - APM-AB
K ROSCI0212 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0083 Mun ii Rar u - Giumal u
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Rar u - Giumal u

N 47º 26' 53'' E 25º 33' 31'' 2.547 819 1710 1280 X

RO015 100 Suceava
alpin
Salicion albae)

1308 Barbastella barbastellus P 6-10 i C B C B
1318 Myotis dasycneme P C B C B

4066 Asplenium adulterinum R B B C B
4070 Campanula serrata C C A C B

Ape dulci continentale = 0,5%
Mlastini (vegetatie de centura), smarcuri, turbarii = 0,5%
Pajisti seminaturale umede, preerii mezofile = 5%
Pajisti alpine si subalpine = 40%
Paduri de conifere = 40%
Paduri mixte = 13,9%
Stancarii interioare, greohotisuri, zapezi, gheturi = 5%
Alte terenuir (incl.zone urbane, rurale, cai de comunic., rampe de depozitare, mine, zone industriale = 0,1%
Biotopirile existente, cu o flora nealterata de factorul antropogen, poseda o microfauna bogata si variata. Aria propusa contine un numar
important de rezervatii ;i este putin locuit, fapt ce a permis pastrarea biodiversitatii.
Activitati umane ce ar putea afecta in viitorul apropiat aria, sunt:
- suprapasunatul (sunt unele suprafete deja afectate);
- activitati intensive de exploatare a lemnului.
Desemnare: situl include rezerva iile naturale: Rar u – Pietrele Doamnei cu o suprafa de 970,5 ha, Fâne ele montane Todirescu cu o
suprafa de 38,1 ha, Codrul Secular Sl tioara cu o suprafa de 1064 ha i Codrul Secular Giumal u cu o suprafa de 309,5 ha, având
statut de rezerva ii naturale prin Legea 5/2000.
Situl ROSCI0212 – Rar u – Giumal u a fost desemnat prin Ordinul ministrului mediului i dezvolt rii durabile nr.1964/2007.
Situl include terenuri proprietate de stat precum i terenuri proprietate particular .
4.6 Documenta ie:
BÂT OV., Rezerva ii naturale din Jude ul Suceava, Anale Bucov., Acad. Român , Fil. Ia i, Centr. R d u i, 1998, an V, 1, 167-177; BÂT
OV., Rezerva ia geologic „Pietrele Doamnei”- Rar u, Anale Bucov., Acad. Român , Fil. Ia i, Centr. ti. R d u i, 1998, an V, 2, 387-398;
BÂT OV., Rezerva ia geologic -geomorfologic Cheile „Moara Dracului” - Rar u, Anale Bucov., Acad. Român , Fil. Ia i, Centr. R d u i,
1999, an VI, 1, 181-186; BO CAIU N., COLDEA GH., HOREANU CL., Ocr. nat. med. înconj., 1994, 38, 1, 45-46; BRÂNDZ D. 1879-1883,
Prodromul Florei Române, Tipogr. Acad. Române, Bucure ti, 1879-1883; CIOCÂRLAN V., Flora ilustrat a României. Pteridophyta et
Spermatophyta. Ed. a doua rev zut i ad ugit , Edit. Ceres, Bucure ti, 2000; DAVIDESCU G., Observa ii geomorfologice pe teritoriul
Codrului secular Sl tioara. Anuarul Muz. Jud. Suceava, Fasc. ti. Nat., 1980, VI, 154-155; DIHORU G., PÂRVU C., Plante endemice în flora
României, Edit. Ceres, Bucure ti, 1987; DIHORU G., DIHORU A., Plante rare, periclitate i endemice în flora României – lista ro ie, Acta Bot.
Horti Bucurestiensis, 1993-1994, 173-179; DIHORU G., NEGREAN G., Cartea ro ie a plantelor vasculare din România, Edit. Academiei,
Bucure ti, 2009; DONI N., POPESCU A., PAUC -COM NESCU M., MIH ILESCU S., BIRI I. A., Habitatele din România. Modific ri
conform amendamentelor propuse de România i Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC), Edit. Tehnic Silvic , Bucure ti, 2006; GAFTA
D., MOUNTFORD J. O. (coord.), Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Edit. Risoprint, Cluj-Napoca, 2008;
GRECESCU D., Conspectul Florei României. Plantele vasculare indigene i cele naturalizate ce se g sesc pe teritoriul României, considerate
subt punctul de vedere sistematic i geografic, Tipografiea Dreptatea, Bucure ti, 1898; GU ULEAC M., Considera iuni geobotanice asupra
pinului silvestru din Bucovina, Bul. Fac. ti., Cern u i, 1930, IV, 2, 310-375; GU ULEAC M., Codrul secular Sl tioara. Calendarul al IV-lea de
Turism al Touring-Clubului Român, 1937.
Herbich Fr. (1836, 1865); Hormuzaki C. (1911); Knapp J. (1972); LEANDRU V., STANCIU G., Contribu ii la cunoa terea vegeta iei forestiere
din Rezerva ia tiin ific Sl tioara. Comunic. Bot., S. S. N. G., 1967, 131-141; MITITELU D., D SC LESCU D., TEFAN N., VI LARIU
GH., BARABA N., DAVIDESCU G., LUPA CU GH., TODERI MARIA, Cercet ri sinecologice în rezerva ia “Codrul secular Sl tioara” –
jud. Suceava. Stud. Comunic. Muz. ti. Nat. Bac u, 1979-1980, 135-182; MITITELU D., COLAB., La flore et la végétation des environs de
Vatra Dornei, Analele ti., Univ. “Al. I. Cuza” Ia i, 1988; MITITELU D., COLAB., Flora i vegeta ia Jude ului Suceava, An. Muz. Jud. Suceava,
1989, 93-120; MITITELU D., COLAB., Bibliografia floristic i geobotanic asupra Moldovei, Bucovinei i Maramure ului, Stud. Com. Muz. ti.
Nat. Bac u, 1994, 127-165; MORARIU I., Vegeta ia i flora Masivului Rar u, S. S. N. G., a V-a Consf. de geobot. (ghid). Bucure ti, 1965;
MORARIU I., Semnifica ia unor date corologice noi la plante, Stud. Com. Ocr. Nat., Suceava, 1972, 2, 191-200; MORARIU I., BELDIE AL.,
Endemismele din flora R. S. R., In S VULESCU TR. (ed.), Flora R. S. R., Bucure ti: Edit. Acad. Române, 1976, XIII, 97-105; MORARIU I.,
Revizuirea speciilor de Asperula din Flora României, Bucure ti: Stud. cerc. Biol., Ser. biol. veget., 1979, 31, 2, 7-94; NEGREAN G., OLTEAN
M., Endemite i zone endemoconservatoare din Carpa ii Sud-Estici, Ocr. nat. med. înconj., 1989, 33, 1, 15-25; OLTEAN M., NEGREAN G.,
POPESCU A., ROMAN N., DIHORU G., SANDA V., MIH ILESCU S., Lista ro ie a plantelor superioare din România, Stud., Sint., Doc. Ecol.,
Acad. Român - Inst. de Biol., 1994; Pax F. (1898),
Prodan I. (1930, 1931); RACLARU P., Flora i vegeta ia mun ilor Rar u. Abstract. PhD thesis. Univ. of Bucharest, 1970; RACLARU P., Flora
de la Pietrele Doamnei. Stud. Comunic., Ocr. Nat., Suceava, 1973, 3: 121-133; RACLARU P., Complet ri la flora cormofitelor din M- ii Rar u
(I). Stud. Comunic. Muz. ti. Nat. Bac u, 1974, 41-46; RACLARU P., Complet ri la flora cormofitelor d
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural + 1,19 2.716.-Fâna ele montane Todirescu
RO04 Rezerva ie natural * 32,58 2.722.-Pietrele Doamnei-Rar u
RO04 Rezerva ie natural * 38,89 2.723.-Codrul Secular Sl tioara
RO04 Rezerva ie natural * 13,00 2.724.-Codrul Secular Giumal u

J021SV * ###### PIETRELE DOAMNEI J021SV * ###### GIUMALAU

RNP - Direc ia Silvic Suceava.
Planul de management urmeaz a fi întocmit de c tre custode, în acest caz RNP- Direc ia Silvic Suceava.
7. HARTA SITULUI
K ROSCI0213 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0130 Ma a - Cârja - R deanu
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Râul Prut

N 47º 12' 49'' E 27º 47' 6'' 11.861 0 82 25 X X

RO013 37 Ia i
RO016 63 Vaslui
6430 Comunit i de lizier cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, pân la cel montan i 5 B B B B
alpin
3160 Lacuri distrofice i iazuri 3 B B B B

1335 Spermophilus citellus <1000 i C B C B
1324 Myotis myotis R C B C B
1220 Emys orbicularis RC C B C B
1149 Cobitis taenia P B B C B
1134 Rhodeus sericeus amarus P B B C B
1157 Gymnocephalus schraetzer P P C C C C
A Hyla arborea A I Astacus astacus A
I Hirudo medicinalis A P Ceratophyllum demersum C D
P Hippuris vulgaris V D P Hydrocharis morsus-ranae C D
P Neottia nidus-avis R A P Nuphar lutea R D
P Nymphaea alba R D P Nymphoides peltata R D
P Orchis laxiflora ssp. elegans V D P Polygonum amphibium R D
P Potamogeton lucens C D P Salvinia natans R C
P Schoenus ferrugineus R A P Stratiotes aloides V D
P Trapa natans R C P Vallisneria spiralis V D
N14 5 231 P uni

Aspecte geologice/morfologice : aria este amplasata in albia minora si cea majora a raului Prut;este sedimentara, de varsta halocenului
superior.
Aspecte hidrologice: rau indiguit;prin barajul Stanca Costesti se regleaza debitul, evitandu-se inundatiile.
Raul Prut se remarca printr-o bogata ihtiofauna reprezentata prin: crap (Cyprinus caprio), caras argintiu (Carasius auratus gibelio), rosioara
(Scardinus erythrophtalmus), salau (Stizostedion lucioperca), biban (Perca fluviatilis), etc. In timpul migratiei apar si alte specii, cum ar fi:
morunasul (Vimba vimba), scobarul (Chronrostoma nasus), sabita (Pelecus cultratus) si porcusorul(Gogio gogio). In baltile neamenajate ale
Prutului traiesc specii cum sunt: caracuda, linul, obletul si foarte rar poate fi pescuita si cega (Acipenser ruthenus).
Vulnerabilitatea sitului este dat de: - lucr rile de amenajare hidrotehnic i ameliorare hidrologic a teritoriului realizate în bazinul Prutului,
care au modificat profund habitatele, peisajul i speciile de faun existente ini ial; - lucr rile de desecare i asanare a terenurilor înml tinite i
inundabile temporar în vederea folosirii lor pentru agricultur , ce au condus la dispari ia punctelor de popas pentru p s rile limicole, la
reducerea sever a suprafe elor acoperite cu stuf i la dispari ia din aceste teritorii a speciilor de p s ri specifice habitatului.
Din sit fac parte rezerva iile acvatice Râul Prut, Cotul Bran i Cotul S l geni pe râul Prut, declarate ca arii naturale protejate de interes
na ional prin Legea nr.5/2000.
proprietate de stat
4.6 Documenta ie:

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 0,05 2.414.-Lunca joas a Prutului
RO04 Rezerva ie natural * 0,36 2.554.-Cotul Bran pe raul Prut
RO04 Rezerva ie natural * 35,21 2.556.-Raul Prut
RO05 Parc natural * 0,06 V.2.-Lunca Joas a Prutului Inferior
230 Vanatoare C 10 0 210 Pescuit profesionist(industrial) C 15 0
212 Pescuit cu plasa tractat (de ex. pescuit cu C 15 0 941 Inundatii A 25 -
trauler)
430 Structuri agricole C 15 0 150 Restructurarea detinerii terenului agricol B 25 0
850 Modificarea functiilor hidrografice A 75 - 220 Pescuit sportiv C 50 -
100 Cultivare B 10 -
130 Irigarea C 10 + 150 Restructurarea detinerii terenului agricol B 20 0
200 Acvacultura : pe te i scoici B 40 - 230 Vanatoare C 5 -
430 Structuri agricole B 25 0

În prezent, responsabilitatea managementului pentru partea român îi revine APM Ia i; Direc iei Apele Române Prut, în administrarea c reia
se afl Poli iei de Frontier .
Întrucât rezerva ia nu este atribuit în custodie, nu a fost elaborat un plan de management.
7. HARTA SITULUI
I ROSCI0214 200612 201101 200706 200812

H ROSPA0068 Lunca inferioar a Turului
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Râul Tur

N 47º 53' 19'' E 23º 11' 4'' 20.521 115 482 143 X

RO065 100 Satu Mare
3160 Lacuri distrofice i iazuri 3 B C B B
Salicion albae)
91F0 P duri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus 8 B B B B
alpin
91Y0 P duri dacice de stejar i carpen 12 B B B B
40A0 * Tuf ri uri subcontinentale peri-panonice 0,01 C C C B

1318 Myotis dasycneme V D
1355 Lutra lutra 1-50 i C B C B
1323 Myotis bechsteini P P C B C C
1308 Barbastella barbastellus P P D
1307 Myotis blythii P P D
1324 Myotis myotis P P P D
1304 Rhinolophus ferrumequinum P P P D
1303 Rhinolophus hipposideros P P D
1193 Bombina variegata R C B B B
1220 Emys orbicularis C C A C A
1145 Misgurnus fossilis P C C C C
1114 Rutilus pigus P?
1149 Cobitis taenia C C A C A
2511 Gobio kessleri P P C B C B
1130 Aspius aspius R C B C B
1088 Cerambyx cerdo R C B C B
1060 Lycaena dispar C B B C B
4038 Lycaena helle P A B C B
1065 Euphydryas aurinia P C B C B
1074 Eriogaster catax P C B C B
1059 Maculinea teleius P B B C B
1082 Graphoderus bilineatus P C B C B
A Hyla arborea C C A Pelobates fuscus P C
A Rana arvalis P C A Rana dalmatina P C
A Rana lessonae R C A Salamandra salamandra V C
A Triturus vulgaris P A I Catephia alchymista R D
I Endromis versicolora R D M Capreolus capreolus 1-120 i C
M Cricetus cricetus C C M Dama dama 1-55 i C
M Felis silvestris R C M Micromys minutus R A
P Fritillaria meleagris R A P Orchis mascula ssp. signifera R A
P Orchis morio R A P Phyteuma tetramerum R B
P Platanthera bifolia R A P Salvinia natans R C
P Stratiotes aloides R A P Trapa natans P C
R Anguis fragilis R A R Coronella austriaca RC C
R Elaphe longissima RC A R Lacerta agilis P C
R Lacerta viridis P C R Vipera berus R C
N14 32 231 P uni

I. BIOTOPUL
Râul Tur izvor te din mun ii Oa la cca 1050 m i se vars în râul Tisa, pe teritoriul Ungariei cu o direc ie de curgere de la est la vest.
Solurile sunt de tip brun eu-mezobazice, pseudogleizate, amfigleizate, vertice, local salinizate i alcalinizate inclusiv luvice slab.
Râul Tur are în general o albie major larg , limitat în prezent de diguri, iar albia minor puternic meandrat , în special în partea inferioar
pân la frontier .
Climatul este continental cu influen baltic în zona montan i continental cu influen oceanic în zona de câmpie.Temperatura medie
anual este 8-9oC cu o valoare minim de -2oC i maxima de 20oC.
Precipita iile: media anual este de 640 mm. Maximele se înregistreaz în lunile martie, aprilie, mai.
II.BIOCENOZA
a)Vegeta ia
Aceast zon este un coridor verde prezentând o vegeta ie azonal cu fitocenoze i specii floristice rare al turi de o flor spontan bogat .
Aici se întrep trund 3 tipuri de vegeta ie: palustr , de p une i de p dure.
Vegeta ia variat din aceast zon i în special din cele 3 sisteme de hele tee: Adrian (307 ha) , Bercu (346 ha) i Porumbe ti (25 ha ) ofer
condi ii favorabile de cuib rit i hran pentru p s ri apar inând tuturor tipurilor ecologice.
Dintre speciile de plante se remarc : Dryopteris cathusiana, Salvinia natans, Trapa natans, Gagea spathaceac ssp. transcarpatica
(taxon nou în flora României)
Frtillaria meleagris (monument al naturii), Scilla kladnii,Galanthus nivalis, Leucojum vernum, Leucojum aestivum, Crocus heuffelianus,
Gladiolus imbricatus, Iris pseudacorus, Cephalanthera longifolia, Platanthera bifolia, Orhis morio, Orhis mascula ssp. signifera, Dactylorhiza
incarnata,Limosella aquatica, Proasellus meridianus,Peucedanum palustre, Trollius europaeus (relict glaciar, monument al naturii), Carex
elongata (relict glaciar), Iris aphylla ssp. hungarica (Directiva 92/43 CEE, anexa II) .
b)Fauna
Fauna terestr este una caracteristic zonelor antropizate , de p une, lunc , p dure i ape curg toare sau st t toare.Este foarte bine
reprezentat avifauna, reptilele, amfibienii, nevertebratele. Lunca Turului are o entomofaun bogat cu specii foarte rare de fluturi.
În perioada migra iilor zonele hele teelor Adrian, Bercu i Porumbe ti devin loc de pasaj pentru p s ri migratoare, observându-se un amestec
de specii autohtone cu specii apar inând arealelor nordice (unele fiind rarit i ornitologice sau specii vulnerabile).
Fauna cursului râului Tur este mai complex decât a Some ului.Habitatele existente asigur condi ii foarte bune de cre tere i dezvoltare
pentru amfibieni i reptile (14 specii).
Protozoarele sunt bogat i diversificat reprezentate .
Fauna de molu te este foarte bine reprezentat atât ca num r de specii cât i de indivizi. Insectele sunt mult mai bine reprezentate decât în
Some , fiindu-le prielnice cursurile superioare Ihtiofauna este diversificat : Abramis sapa( cosacul cârn – cunoscut numai din Dun re, Delta
Dun rii i din râul Tur),Gobio albipinnatus (porcu or de es),Rutilus pigus (babu ca de Tur), Sabanejewia aurata (dun ri a – popula ia din Tur
poate fi considerat ca fiind cel mai tipic reprezentant al subspeciei balcanice), Misgurnus fossilis ( ipar ),Rhodeus sericeus amarus (boarca ),
Umbra krameri ( ig nu ) etc .
Acest sit este important din punct de vedere conservativ conform Directivei Habitate deoarece ar asigura conservarea favorabil a 7 specii de
mamifere, 5 specii de amfibieni,9 specii de pe ti ,8 specii de nevertebrate i 9 habitate de interes conservativ (Directiva Habitate anexele I c i
II; Ordinul 1198/2005 anexele nr. 1 i 2).
Ihtiofauna cuprinde un num r de 17 specii dintre care, din punct de vedere conservativ, prezint o importan mai mare speciile :
Misgurnus fossilis, Cobitis elongata, Cobitis taenia, Sabanejewia aurata, Rutilus pigus virgo , Aspius aspius, Gobio albipinnatus, Gobio
kessleri, Rhodeus sericeus amarus, Umbra krameri i Zingel streber ( Directiva 92/43 CEE, anexa II; Legea 462/2001, anexele III i IV).
Dintre mamiferele semnalate în zon conservarea a 7 specii necesit desemnarea de arii speciale de conservare ( Directiva 92/43 CEE,
anexa II; Legea 462/2001, anexa III).
Dintre speciile de nevertebrate enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE în aceast rezerva ie natural sunt prezente
urm toarele: Cerambyx cerdo, Lucanus cervus, Maculinea teleius ,Lycaena dispar i Leptidea morsei.
Rezerva ia Râul Tur are i rolul unui „coridor ecologic” între bioregiunile alpin , continental i panonic ( din Republica Ungar ).
Rezerva ia complex „Râul Tur” ( Cursul inferior al râului Tur ) prezint importan atât ca arie de protec ie special avifaunistic (ASP) cât i
ca sit de importan comunitar (SIC).
Defri area p durilor i a z voaielor precum i exploatarea nera ional a hele teelor din zon , deteriorarea vegeta iei acvatice de pe
marginea râului Tur i a hele teelor precum i vânarea p s rilor în timpul migra iei sau cuib ritului pot reduce mult din importan a acestui sit ,
care se poate considera un coridor ecologic între bioregiunile alpin , continental i panonic (Republica Ungar ). Reconstruc ia ecologic a
zonei prin utilizarea hele teelor la capacitatea proiectat de umplere cu ap poate cre te foarte mult importan a zonal a acestui sit ca arie
de protec ie special avifaunistic (SPA) cât i ca sit de importan comunitar (SCI).
Urm torii factori pot afecta negativ conservarea biodiversit ii i a habitatelor din situl Lunca inferioar a Turului:
1. intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradi ionale în agricultur intensiv , cu monoculturi
mari, folosirea excesiv a chimicalelor, efectuarea lucr rilor numai cu utilaje i ma ini
2. schimbarea habitatului semi-natural (fâne e, p uni) datorit încet rii activit ilor agricole ca cositul sau p unatul
3. braconajul
4. desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de es
5. arderea vegeta iei (a miri tii i a pârloagelor)
6. folosirea pesticidelor
7. reglarea cursurilor râurilor
8. practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, ma ini de teren
9. înmul irea necontrolat a speciilor invazive
10. defri rile, t ierile ras i lucr rile silvice care au ca rezultat t ierea arborilor pe suprafe e mari
11. t ierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii
12. adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci
13. amenaj ri forestiere i t ieri în timpul cuib ritului speciilor periclitate
14. împ duririle zonelor naturale sau seminaturale (p uni, fâna e, etc.)
15. industrializare i cre terea zonelor urbane
16. schimbarea major a habitatului acvatic (ex. construirea barajelor)
Rezerva ia complex „Râul Tur” (Cursul inferior al râului Tur) este ocrotit ca rezerva ie natural , care este înscris în lista zonelor protejate
din România sub nr. 2.680 ( conform Legii nr.5/2000 privind aprobarea Planului Na ional de Amenajare a Teritoriului Na ional – sec iunea III –
Zone protejate – suprafa a protejat : 1391 ha).
Categoria de arie natural protejat conform Legii nr.462/2001: rezerva ie natural , categoria IV UICN, tipul rezerva iei: mixt (m).
Prin HG nr. 2151/2004 a fost extins pân la suprafa a de 6212 ha ( Cod VII. 10 ).Acest sit include i rezerva ia natural de interes jude ean
P durea Noroieni declarat prin HCJ Satu Mare nr. 4/1995 (1198,0 ha).
Proprietate de stat - 47%
Proprietate privat - 53%.
Situa ia terenurilor pe tipuri de proprietate nu este definitivat pân în prezent.Terenurile sunt amplasate pe teritoriul comunelor: C line ti
Oa , Agri ,Gher a Mic , Halmeu, Lazuri, Livada, Micula ,Turulung, Medie ,Ora u Nou i a municipiului Satu Mare
4.6 Documenta ie:
1. Carol Karácsony – Flora i vegeta ia jude ului Satu Mare, Editura Muzeului Jude ean S tm rean, Satu Mare,1995.
2. Ardelean Gavril – Fauna jude ului Satu mare, ara Oa ului, Culmea Codrului i Câmpia Some ului,Editura „ Vasile Goldi ” University
Press, 1998.
3. Asvadurov H. , Boieriu I. – solurile jude ului Satu Mare.
4. Ioan Ghira i colab. – Mapping of Transilvanian Herpetofauna, pag. 145 -201, NYMPHEAEA, Folia naturae Bihor, Vol. XXIX, Oradea ,2002.
5. Dan Manoleli i colab. – Studiul ecologic privind conservarea fondului genetic în spa iul Crasna – Some – Tur (jude ul Satu Mare), 1985,
pag. 1 – 125, Contract de cercetare nr. 7/15.09.1985.
6. S.D. Covaciu – Marcov, I. Ghira i I. Sas – Contribu ii la studiul herpetofaunei zonei Oa ului ( jude ul Satu Mare, România ), Environment
and Progress, nr. 2/2004, Cluj – Napoca, p.107 – 112.
7. Alexandru Wilhelm – modific ri survenite în compozi ia ihtiofaunei râurilor din nord – vestul României, Editura Muzeului Jude ean
S tm rean, Satu Mare,2000, vol. I, pag. 151- 153.
8. Alexandru Wilhelm, Gavril Ardelean, Akos Harka, Zoltan Sallai – Fauna ihtiologic a bazinului râului Tur, Editura Daya Satu Mare,Muzeul
Jude ean Satu Mare, Studii i comunic ri, seria tiin ele naturale, Satu Mare,2001 - 2002, vol. II - III, pag. 147- 157.
9. Nicolae Botnariuc, Victoria Tatole – Cartea ro ie a vertebratelor din România, Bucure ti, 2005.
10.S.D.Covaciu - Marcov, I. Sas i al., Herpetofauna Câmpiei Turului,2006 (date în curs de publicare).
11. Maikel van Bregel i al. - Raport de cercet ri ihtiologice - Râul Some ,râul Tur i lacul Porumbe ti,Organisatie ter verbetering van de
binnenvisserij,2006,pag.1 - 49.
Sârbu, I., 2005. Aspects concerning the distribution and ecology of the freshwater molluscs from the Romanian Inner Carpathian Basin.
Heldia, Munchen, 6 (3-4), 133-152.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 29,99 2.680.-Cursul inferior al râului Tur, Comu

200 Acvacultura : pe te i scoici B 10 0 220 Pescuit sportiv B 1 0
230 Vanatoare B 50 - 421 Depozitarea deseurilor menajere B 1 -
180 Incendiere B 1 - 801 “polderizare” – îndiguire în vederea cre rii B 11 +
unor incinte agricole, silvice, piscicole etc.
620 Activitati sportive si recreative in aer liber B 1 + 167 Exploatare fara replantare B 1 -
102 Cosire/Taiere B 10 - 810 Drenaj A 90 -
954 Invazia unei specii C 15 - 852 Modificarea structurii cursurilor de apa A 25 -
continentale
853 Managementul nivelelor de apa A 3 +
120 Fertilizarea B 5 - 140 Pasunatul B 1 0
167 Exploatare fara replantare C 1 - 180 Incendiere C #### -
230 Vanatoare C 10 - 502 Drumuri, drumuri auto B 2 -

Contract Administrare: 7/22.02.2010, Administrator:Societatea Carpatin Ardelean Satu Mare Satu Mare, str Aurel Popp, nr 14, jud Satu Mare
021711050, fax-021711050 eke@xnet.ro
Pentru rezerva ia Râul Tur (Cursul inferior al râului Tur) este elaborat Regulamentul care a fost trimis spre avizare la CMN - Academia Român .
Planul de management este în stadiul de proiect urmând s fie definitivat în anul 2006.
Amenajamente silvice elaborate de RA ROMSILVA SA pentru p durile din fondul foerestier de stat.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0214_57_Padurea_Dimosag_brat_mort_Talna.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSCI0214_57_Padurea_Livada__mlastina_cu_Sphagnum_ssp(zona_de_campie).jpg Man Ioan - APM-SM
ROSCI0214_57_Padurea_Tufoasa_Rana_dalmatina.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSCI0214_57_Padurea_Tufoasa__Narcissus_stellaris.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSCI0214_57_RaulTur_revarsat_între_diguri.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSCI0214_57_Raul_Tur_albia_minora.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSCI0214_57_Raul_Tur_brat_mort_cu_Stratiotes_aloides.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSCI0214_57_Rezervatia_naturala_Raul_Tur.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSCI0214_57_Rezervatia_naturala_Raul_Tur_-Padurea_Dimosag_Peisaj_de_toamna.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSCI0214_57_Rezervatia_naturala_Raul_Tur_-Raul_Tur_-_Albie_majora_inundata.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSCI0214_57_Brat_mort_cu_Stratiotes_aloides.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSCI0214_57_Cursul_inferior_al_raului_Tur_H_Adrian__bazin_2_vegetatie_de_balta_Phragmites_a Man Ioan - APM-SM
ustralis
ROSCI0214_57_Helesteele_Adrian__bazin_2_vegetatie_de_balta_Phragmites_australis_Typha_latifol Man Ioan - APM-SM
ia.jpg
ROSCI0214_57_Helesteele_de_la_Adrian_Trapa_natans.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSCI0214_57_Helesteele_de_la_Bercu_Egretta_alba.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSCI0214_57_Helesteele_de_la_Bercu_vegetatie_de_balta_Phragmites_communis_Typha_angusti Man Ioan - APM-SM
pholia.jpg
ROSCI0214_57_Helesteele_de_la_Porumbesti.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSCI0214_57_hele teele_de_la_Adrian_vegetatie_de_balta_Phragmites_australis_Typha_latifolia.jp Man Ioan - APM-SM
g
ROSCI0214_57_H_Adrian_bazin_1_Trapa_natans.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSCI0214_57_H_Adrian_Pasaj_de_toamna.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSCI0214_57_H_Adrian_Pasaj_de_toamna_Anser_albifrons_Anas_platyrhynchos.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSCI0214_57_H_Adrian_Trapa_natans.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSCI0214_57_H_Bercu_Trapa_natans.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSCI0214_57_H_Bercu_Trapa_natans_2.jpg Man Ioan - APM-SM
K ROSCI0215 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0019 Cheile Dobrogei
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Recifii Jurasici Cheia

N 44º 29' 7'' E 28º 26' 30'' 5.686 8 188 82 X

RO023 100 Cons anta
40C0 * Tuf ri uri de foioase ponto-sarmatice 5 A C A A
62C0 * Stepe ponto-sarmatice 70 A B A A

1307 Myotis blythii P P C B C B
1304 Rhinolophus ferrumequinum P >11 i >2 i D
1302 Rhinolophus mehelyi P C B B B
1310 Miniopterus schreibersi P P >100 i C C C C
1279 Elaphe quatuorlineata V A B A B
1219 Testudo graeca RC C B B B

2079 Moehringia jankae V C A A A
2236 Campanula romanica R B A A A
2253 Centaurea jankae V B B A B
P Achillea clypeolata R D P Achillea coarctata RC D
P Achillea leptophylla R D P Adonis flammea R D
P Allium flavum ssp. tauricum R D P Allium saxatile R D
P Alyssum caliacrae V D P Alyssum minutum R D
P Anchusa leptophylla R D P Anchusa thessala R D
P Astragalus corniculatus V D P Astragalus cornutus R D
P Astragalus pseudoglaucus R D P Bufonia tenuifolia V D
P Bupleurum apiculatum R D P Bupleurum asperuloides R D
P Carduus uncinatus V D P Carex hallerana V D
P Carex liparocarpos ssp. liparocarpos R D P Celtis glabrata R D
P Centaurea gracilenta RC D P Centaurea napulifera ssp. thirkei V D
P Colchicum fominii R D P Colchicum triphyllum V D
P Convolvulus lineatus R D P Coronilla scorpioides R D
P Crocus chrysanthus V D P Crocus reticulatus R D
P Daucus guttatus ssp. zahariadii R D P Dianthus monadelphus ssp. pallens V D
P Dianthus nardiformis R D P Dianthus pseudarmeria C D
P Dictamnus albus R D P Echinops ritro ssp. ruthenicus C D
P Festuca callieri R D P Gagea bulbifera V D
P Gagea granatellii V D P Gagea szovitsii V D
P Galanthus elwesii V D P Galium verticillatum R D
P Galium volhynicum R D P Gypsophila pallasii RC D
P Helianthemum salicifolium R D P Helichrysum arenarium ssp. ponticum R D
P Hyacinthella leucophaea V D P Jasminum fruticans R D
P Knautia macedonica R D P Koeleria lobata R D
P Lactuca viminea V D P Lappula marginata R D
P Medicago orbicularis R D P Melica ciliata ssp. taurica C D
P Minuartia adenotricha RC D P Minuartia bilykiana V D
P Moehringia grisebachii V D P Onobrychis gracilis R D
P Ononis pusilla R D P Ornithogalum amphibolum R D
P Ornithogalum sibthorpii R D P Paeonia peregrina R D
P Paeonia tenuifolia R C P Parietaria lusitanica ssp. serbica V D
P Paronychia cephalotes R D P Pimpinella tragium ssp. lithophila RC D
P Piptatherum holciforme R D P Polycnemum heuffelii R D
P Potentilla astracanica R D P Prunus tenella R D
P Ranunculus oxyspermus R D P Rumex tuberosus ssp. tuberosus R D
P Sedum caespitosum R D P Serratula radiata R D
P Seseli campestre C D P Seseli tortuosum R D
P Silene bupleuroides R D P Silene csereii R D
P Trigonella gladiata R D
N14 34 231 P uni

Din punct de vedere paleontologic calcarele din zona Cheile Dobrogei ad postesc cel mai bogat punct fosilifer cu faun mezojurasic din
întreg sinclinalul Casimcei. Stul este important nu numai prin caracteristicile geomorfologice, paleontologice, botanice i peisagistice ci i prin
elementele de faun . Foarte bine reprezentate sunt speciile de reptile, p s ri i chiroptere. În perimetrul sitului se afl dou pe teri importante
din punct de vedere speologic i paleontologic. Studiile speologice efectuate în pe tera La Adam,au dus la descoperiri de importanta
paleontologica i arheologica ce claseaza acest loc printre cele mai importante din Europa. Din punct de vedere paleontologic s-au determinat
numeroase specii de mamifere cuaternare, au fost studiate 80 specii de fosile jurasice i tot de aici a fost scoas la iveal un molar de Homo
sapiens fossilis.Pe tera adaposteste numeroase specii de lilieci protejate la nivel european, printre care Pipistrellus nathusii, întâlnit numai
aici. Pe tera Gura Dobrogei are peste 480 m lungime, trei intrari i dou galerii importante. Ultima se remarc prin acumularea unei mari
cantit i de guano tasat, constituind movile apreciabile sub coloniile de lilieci adaposti i în timpul verii pe tavanul pe terii, care au dat i numele
de Pe tera liliecilor. Majoritatea sunt specii protejate i cu statut de specii periclitate. Vegeta ia din zona de proiec ie exterioar i din limita
pe terii este caracteristic stepic dobrogean .
Caracteristic acestui sit este indeosebi habitatul 62C0*, acesta inculzând numeroase asocia ii, incusiv endemice pentru Dobrogea (subtipul
34.9211 - alian a Pimpinello-Thymion zygioidi), atât pe substrat calcaros cât i silicios. De aici sunt citate (Horeanu 1976 - C) cele mai întinse
pajisti stepice din ar cu Paeonia tenuifolia - specie periclitata de importan european , protejat prin Conventia de la Berna – Rezolutia
nr.6/1998).
Un alt habitat de mare valoare conservativa este 40C0*, ce ocup suprafe e întinse, cel mai important fiind subtipul 31.8B731, reprezentat prin
asocia ia rar Rhamno catharticae – Jasminietum fruticantis, identificat doar în SCI Dumbr veni-Urluia, P durea Canaraua Fetii -Iortmac i
Canaralele Dun rii.
Situl se remarca si prin prezenta unor specii foarte rare, de importanta comunitara, cum ar fi Centarea jankae, Campanula romanica,
Moehrigia jankae.
Recent au fost incepute lucrari de mare amploare, cu un impact deosebit de ridicat, in zona pesterii Casian, prin acestea urmarindu-se
realizarea unui lac de acumulare pe raul Casimcea, precum si dezvoltarea unor baze de agrement pentru turismul de masa, ceea ce ar putea
avea un potential efect negativ major asupra respectivei zone din SCI.Deja prin lucrarile respective au fost distruse ireversibil unele suprafete
din habitatele 40C0, 91AA si 62C0, ceea ce face necesara o interventie ferma a autoritatilor de mediu pentru stoparea lucrarilor si refacerea
acolo unde este posibil a habitatelor sau cel putin a aspectelor peisagistice.
Rezerva ia Recifii Jurasici Cheia sau Masivul Geologic Cheia a fost pus sub protec ie ini ial prin Decizia 425/1970 a Consiliului Popular
Jude ean Constan a. A fost declarat rezerva ie natural de interes na ional prin Legea 5/2000 privind planul de amenajare a teritoriului
na ional - Sec iunea a III-a arii protejate de interes na ional, cod de arie protejat 2362.
Rezerva ia Naturala Masivul Geologic Cheia cu suprafa a de 170 de ha conform Legii 5/2000 se afl în fond forestier de stat, conform
Amenajamentului Silvic al O.S.Hâr ova.Din rezerva ie fac parte i terenuri neproductive ce apar in Com. Gr dina. Suprafa a rezerva iei va fi
extins la cea de 287,10 ha cuprins în datele Amenajamentului Silvic al O.S. H r ova (conform datelor Regulamentului ariei forestiere aflat
în custodia Direc iei Silvice Constan a).
4.6 Documenta ie:
Bucure ti, 1964.
Horeanu, Cl. (A)- Vegeta ia paji tilor xerofile din Podi ul Casimcea, Peuce V, Tulcea, 1976.
Horeanu, Cl. (B)- Vegeta ia lemnoas din Podi ul Casimcea, Peuce V, Tulcea, 1976.
Horeanu, Cl. (C) – Propuneri pentru înfiin area unor noi rezerva ii în Podi ul Casimcei, Ocrotirea naturii dobrogene, Academia R.S.R., Cluj-
Napoca, 1976
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO03 Monument al naturii + 0,64 2.356.-Pe tera La Adam
RO03 Monument al naturii + 0,54 2.357.-Pe tera de la Gura Dobrogei
RO04 Rezerva ie natural * 6,78 2.362.-Recifii jurasici Cheia

140 Pasunatul A 30 - 230 Vanatoare A 25 -
502 Drumuri, drumuri auto A 10 - 620 Activitati sportive si recreative in aer liber A 20 -
100 Cultivare B 15 0 140 Pasunatul A 25 -
301 Cariere A 5 - 400 Zone urbanizate, habitare umana B 15 -
Rezerva ia se afl în custodia Direc iei Silvice Constan a, O.S. Hâr ova.
Pentru Rezerva ia Naturala Masivul Geologic Cheia nu exist plan de management. S-a elaborat regulamentul rezerva iei de c tre custodele
Direc ia Silvic Constan a.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0215_66_Cheile_Dobrogei_1.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0215_66_Pe tera_Gura_Dobrogei_1.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0215_66_Pe tera_La_Adam_1.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0215_66_Vedere_de_ansamblu_Gura_Dobeogei_3.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0215_66_Vedere_de_ansamblu_Gura_Dobrogei_1.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
B ROSCI0216 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Reghiu Scruntar

N 45º 47' 11'' E 26º 51' 26'' 112 293 527 418 X

RO026 100 Vrancea
9130 P duri de fag de tip Asperulo-Fagetum 40 C C B C
8220 Versan i stânco i cu vegeta ie chasmofitic pe roci silicioase 10 B C B B
91Y0 P duri dacice de stejar i carpen 15 C C B B
9110 P duri de fag de tip Luzulo-Fagetum 10 C C C C

1354 Ursus arctos P 2-8 i C B B C
1352 Canis lupus P 1-8 i C B C C

A Salamandra salamandra P A P Campanula sibirica P A
P Cardamine glanduligera P A P Cephalanthera rubra P A
P Dactylorhiza maculata P A P Epipactis helleborine P A
P Seseli gracile P A P Sesleria heuflerana P A
P Silene vulgaris P A P Symphytum cordatum P A
P Valeriana tripteris P A P Viola tricolor ssp. subalpina P A
R Natrix natrix P A R Podarcis muralis P A
R Zootoca vivipara P A

Situl se suprapune sectorelor de vale longitudinal si respectiv transversal a Milcovului, sapate in strate alternante de gresii, argile, marne si
calcare, cutate si redresate la vertical . Efectul este apari ia unui spectaculos relief ruiniform, a c rui valoare tiintific se amplific prin
axisten a resturilor fosile de nevertebrate din Miocen si de mamifere de vârst sarmato-pliocen .
Spectaculozitatea reliefului in cadrul sitului npropus este dat de alternan a sectoarelor de vale longitudinal si respectiv transversal a
Milcovului, s pate in strate alternante de gresii, argile, marne si calcare, cutate si redresate la vertical . Efectul este aparita unui relief
ruiniform, a c rui valoare peisagistic este dublat de cea tiin ific justificat prin existen a resturilor fosile de nevertebrate din Miocen si de
mamifere de vârsta sarmato-pliocen .
Situl propus se afla în imediata vecinatate a vetrei localit ii Reghiu i a drumului DJ 205A, elemente care se pot traduce poten iale
amenin ri. Un impact antropic semnificativ se manifest , cu precadere, pe malul stâng al râului Mlcov unde, în urma defri rii din trecut a
p durii, pentru crearea unui izlaz comunal, vegeta ia natural este ruderalizat .
Situl a fost pus sub protec ie inc din anul 1973 prin Hot rârea Consiliului Jude ean Vrancea, statutul de arie protejat fiind reconfirmat prin
Legea nr. 5/2000.
Integral, suprafa a sitului propus este proprietate de stat, în administrarea RNP- Direc ia Silvic Foc ani.
4.6 Documenta ie:
1. HOREANU, Climent., - ”Însemnatatea botanica a rezervatiei geologice si peisagistice Reghiu- Scruntaru, jud. Vrancea ” Complex Muz.
Vrancea- Stud. si Comunicari vol. III Focsani, 1980
2 ION, Iordache, -1996- ” Studiul complex al ariilor protejate din judetul Vrancea si a situatiei lor actuale ”, Univ. Alex. Ioan Cuza Iasi .
3 IONI A , Stan, -” Zacamântul de mamifere de la Reghiu-Vrancea si importanta lor strategica ” - Asoc. Geolog. Carpato-Balcanica. Congr. al
V-lea, 4-19 Sept., 1961, Bucuresti; Com. St., Sec. II, Stratigrafie, vol IIIA1, Buc., 1963, pag. 199-213.
4 MITITELU,D., {TEFAN,N., COROI, Ana., DIACONU, M., - 1996- ” Flora si vegetatia judetului Vrancea ” Stud. Com. Muz. Piatra-Neamt,
Vol.VIII, p. 163-192,
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 95,40 2.820.-P durea Reghiu

502 Drumuri, drumuri auto B 1 0 511 Linii electrice A 1 0
623 Vehicule motorizate B 1 - 900 Eroziunea B 15 -
943 Alunecarile de teren B 2 -
140 Pasunatul C 30 0 160 Managementul forestier general C 50 0
170 Cresterea animalelor C 70 0 230 Vanatoare C 40 -
502 Drumuri, drumuri auto C 1 0 900 Eroziunea C 5 -

Aria protejat[ Reghiu – Scruntar a fost atribuit prin conven ia nr. 5/13.09.2004 in custodia Direc iei Silvice Focsani,
Managementul se realizeaza de catre, Directia Silvica Focsani, conform Amenajamentului silvic si a planului de management intocmit in
calitate de custode.
7. HARTA SITULUI
K ROSCI0217 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0084 Mun ii Retezat
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Retezat

N 45º 19' 31'' E 22º 47' 44'' 43.561 634 2496 1709 X

RO053 78 Hunedoara
RO042 2 Gorj
6230 * Paji ti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase 0,01 A B A A
6520 Fâne e montane 10 A B A A
6150 Paji ti boreale i alpine pe substrat silicios 0,1 A B A A
6430 Comunit i de lizier cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, pân la cel montan i 1 A C A A
alpin
7140 Mla tini turboase de tranzi ie i turb rii oscilante (nefixate de substrat) 0,1 B B B B
8110 Grohoti uri silicioase din etajul montan pân în cel alpin (Androsacetalia alpinae i 0,1 A A A A
8120 Grohoti uri calcaroase i de isturi calcaroase din etajul montan pân în cel alpin 0,01 B C A B
3220 Vegeta ie herbacee de pe malurile râurilor montane 2 A B B B
9410 P duri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea) 18,9 A B A A
9420 P duri de Larix decidua i/sau Pinus cembra din regiunea montan 1,7 A A A A
9110 P duri de fag de tip Luzulo-Fagetum 1,4 A C A A
9150 P duri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion 0,6 A C A A
7240 * Forma iuni pioniere alpine din Caricion bicoloris-atrofuscae 0,01 A B A A
4080 Tuf ri uri cu specii sub-arctice de salix 0,01 B B B B
8220 Versan i stânco i cu vegeta ie chasmofitic pe roci silicioase 5 A A A A

1304 Rhinolophus ferrumequinum R C B C B
1303 Rhinolophus hipposideros R C B C B
1324 Myotis myotis R C B C B
1305 Rhinolophus euryale P C B B B
1163 Cottus gobio RC B B C B
4123 Eudontomyzon danfordi P?
4024 Pseudogaurotina excellens P A B A B
1087 Rosalia alpina V C B C B
4034 Glyphipterix loricatella P A A A A
4036 Leptidea morsei R B B C B
1078 Callimorpha quadripunctaria R B A C A
4070 Campanula serrata C B A C A
2113 Draba dorneri V A A A A
1902 Cypripedium calceolus V C A C A
1389 Meesia longiseta R C A C A
A Bufo bufo R C A Hyla arborea R C
A Rana dalmatina R C A Rana temporaria C A
A Salamandra salamandra P C A Triturus alpestris RC C
A Triturus vulgaris C C I Boloria titania P A
I Erebia gorge A I Erebia melas C
I Erebia pharte C I Erebia sudetica C
I Maculinea alcon P C I Maculinea arion C
I Parnassius mnemosyne C I Sciocoris umbrinus R A
M Chionomys nivalis P C M Crocidura leucodon P C
M Crocidura suaveolens P C M Dryomys nitedula R C
M Eliomys quercinus R C M Felis silvestris P C
M Marmota marmota RC C M Martes martes P C
M Muscardinus avellanarius P C M Mustela erminea P C
M Myotis daubentonii P C M Neomys anomalus P A
M Neomys fodiens R C M Nyctalus noctula P C
M Pipistrellus nathusii P C M Pipistrellus pipistrellus P C
M Pipistrellus pygmaeus P C M Rupicapra rupicapra RC C
M Sciurus vulgaris P C M Sorex alpinus P C
M Sorex araneus P C M Sorex minutus P C
M Talpa europaea P C M Vespertilio murinus P C
P Achillea oxyloba ssp. schurii R C P Aconitum napellus ssp. tauricum C D
P Allium schoenoprasum ssp. sibiricum R A P Alopecurus pratensis ssp. laguriformis R B
P Angelica archangelica R A P Barbarea lepuznica R B
P Campanula patula ssp. abietina C C P Carex curta C D
P Carex dacica C D P Carex echinata C D
P Carex limosa R A P Carex pauciflora P D
P Carex rostrata C D P Centaurea pinnatifida R B
P Cetraria laureri V C P Cetraria oakesiana V C
P Crocus banaticus R D P Dactylorhiza cordigera R A
P Dianthus glacialis ssp. gelidus R B P Dianthus henteri R B
P Dianthus tenuifolius R D P Dichelyma capillaceum R C
P Draba simonkaiana V C P Edraianthus graminifolius ssp. graminifolius V B
P Epilobium alsinifolium R A P Eriophorum vaginatum C D
P Gentiana punctata R A P Heracleum palmatum R B
P Juncus filiformis P A P Koeleria macrantha ssp. transsilvanica R B
P Leontopodium alpinum R A P Lilium carniolicum ssp. jankae V C
P Luzula sudetica C D P Meesia longiseta V C
P Onobrychis montana ssp. transsilvanica R D P Papaver alpinum ssp. corona-sancti-stepha V B
P Pedicularis baumgartenii R B P Pinus cembra R D
P Pinus mugo P D P Plantago atrata ssp. carpatica R C
P Plantago gentianoides C A P Poa laxa ssp. pruinosa R B
P Pseudorchis albida R A P Pseudorchis frivaldii V A
P Saxifraga stellaris C D P Scabiosa lucida ssp. barbata R B
P Sesleria rigida ssp. haynaldiana R D P Soldanella pusilla P A
P Thlaspi pawlowskii V B P Thymus comosus R B
P Typha shuttleworthii R C R Anguis fragilis P A
R Lacerta agilis RC C R Lacerta viridis C C
R Natrix natrix C C R Podarcis muralis P C
R Zootoca vivipara C C

Complex de mlastini active, alpine si subalpine, de margini de izvoare si lacuri alpine.
Vegetatia turbicola higrofila a mlastinilor este caracteristica pentru Carpatii Meridionali.
Urmatoarele specii trecute la rubrica D (Other reasons) sunt specii turbicole mezotrofe, caracteristice turbariilor de tranzitie: Carex curta,Carex
dacica,Carex echinata,Carex rostrata,Luzula sudetica.
Complexul de mlastini este bine conservat deoarece se afla in zona centrala a Parcului National Retezat, unde pasunatul nu se practica, iar
pentru turisti este o zona excentrica.
Situl se suprapune peste Parcul Na ional Retezat, înfiin at prin Jurnalul Consiliului de Mini trii nr. 593/22.03.1935, la acea vreme având o
suprafa de 10.000 ha. Legea 5/2000 extinde Parcul Na ional pe 38.047 ha.
A fost desemnat Rezerva ie a Biosferei în 1979 pe 20.000 ha, cât era suprafa a P.N.R. în amenajamentele silvice la acea dat .
Conform Planului de Management al Parcului Na ional Retezat, aprobat prin Ord. Minstrului Apelor i Protec iei Mediului nr. 372/2003: 48%
din suprafa a parcului este în proprietatea Statului Român (suprafa a de inut este în fond forestier), comunele/satele de in 49% din suprafa a
parcului (suprafa a de inut este în gol alpin - p uni alpine, stânc rii, jnepeni uri, luciu de ap ),iar composesoratele de in 5% din suprafa a
parcului (3% în fond forestier i 2% în gol alpin)
4.6 Documenta ie:
Borza Al., 1934, Studii fitosociologice în Mun ii Retezatului, Bul. Gr d. Bot. Muz. Bot., Univ. Cluj, XIV, 1-2: 1-84; Cs rös t., colab., 1956,
Contribu iuni la studiul vegeta iei zonei de calcar din vecin tatea sudic a mun ilor Retezat, Stud. cerc. Biol., Acad. R.P.R., fil. Cluj, an VII, 1-
4: 33-56 + 11 fig. + 4 tab.; Cs rös t., colab., 1956, Contribu iuni la studiul vegeta iei alpine a regiunii centrale a Mun ilor Retezat, Stud. Cerc.
Biol., Acad. R.P.R., fil. Cluj, an VII, 1-4: 57-77 + 3 tab. + 8 fig.; Cs rös t., colab., 1964, Cercet ri de vegeta ie în rezerva ia tiin ific a
Parcului Na ional Retezat, Cluj-Napoca: Contrib. Bot.: 167-188; Coldea Gh., colab., 1972, Specii noi i rare pentru flora Mun ilor Retezat,
Studia Univ. Babe -Bolyai, Ser. Biol., Cluj, f. 2: 23-25; Lup a Viorica, 1975-1976, Plante ocrotite în Parcul Na ional Retezat i alte masive din
Carpa ii Române ti. Daphne cneorum L., Daphne blagayana Freyer, Daphne laureola L., Acta Musei Devensis, Sargetia, Ser. Scientia
Naturae, XI-XII: 95-101; Borza Al., 1933, Retezatul, viitor parc na ional al României, Rev. „Carpa ii”, I, 12: 1-7 + 11 foto + o fig.; Bo caiu, N.,
Pl mad , E., Peterfi, L. 1972. Studii fitocenologice asupra complexului de mla tini alpine i subalpine din valea Judele-Parcul Na ional
Retezat. Ocrot. Nat. 16/2:175-184; Nyárády E. I. 1958. Flora i vegeta ia Mun ilor Retezat. Bucure ti: Edit. Acad. Române. 195 pp.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO02 Categoria II IUCN 87,45 RO05 Categoria V IUCN 1,56 RO01 Categoria I IUCN 4,43 RO03 Categoria III IUCN
RO01 Rezerva ie tiin ific + 4,43 2.494.-Gemenele
RO01 Rezerva ie tiin ific * 0,00 2.495.-Pe tera cu Corali
RO02 Parc na ional + 87,12 C-Retezat
RO03 Monument al naturii + 0,11 2.496.-Pe tera Zeicului
RO04 Rezerva ie natural + 0,02 2.508.-Calcarele de la Fa a Fetii

J047HD + 4,816 GEMENELE J047HD + 0,512 POARTA BUCUREI
J047HD + 1,115 LAPUSNICUL MIC J047HD * 7,402 PIULE - PIATRA IORGOVANULUI
J071GJ * 0,122 CERNISOARA J071GJ * 0,036 OLANUL
102 Cosire/Taiere C - 140 Pasunatul C -
501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism C 0 511 Linii electrice C 0
600 Structuri (complexe) pentru sport si odihna C 0 602 Complex de ski C 0
608 Locuri de campare si zone de parcare pentru C 0 609 Alte complexe sportive/de odihna C 0
rulote
624 Drumetii montane, alpinism, speologie. C 0 180 Incendiere C -
140 Pasunatul C 0 160 Managementul forestier general B 0
400 Zone urbanizate, habitare umana B 0 502 Drumuri, drumuri auto C 0

Parcul Na ional Retezat are administra ie proprie înfiin at prin Ord. Ministrului Apelor, P durilor i Protec iei Mediului nr. 287/02.04.1999, fiind
subordonat Direc iei Silvice Deva din cadrul Regiei Na ionale a P durilor.
Administra
Exist Plan de management i Regulament avizat de Comisia Monumentelor Naturii a Academiei Române, cu nr. 502/14.03.2003 i aprobat
prin Ord. Ministrului Apelor i Protec iei Mediului nr. 372/19.06.2003.
7. HARTA SITULUI
K ROSCI0218 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0014 Câmpia Cermeiului
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Dealul Mocrei - Rovina - Ineu

N 46º 23' 51'' E 21º 57' 31'' 3.730 102 374 157 X X

RO051 100 Arad

4032 Dioszeghyana schmidtii P A B A B
4020 Pilemia tigrina R A B B B
4039 Nymphalis vaualbum P B B C B
4027 Arytrura musculus P B B A B
4048 Isophya costata V C B C B
N14 65 231 P uni

Dealul Mocrei este un con vulcanic tocit, alcatuit din roci vulcanice de tipul andezitelor, cu o altitudine maxima de 380 m, localizat la contactul
Depresiunii Zarandului cu Campia de Vest (Tisei). Alaturi de Dealul Mocrei, situl cuprinde si o portiune din lunca Crisului Alb, situata pe malul
stang al raului.
Substatul este constituit din depozite sedimentare - argile, nisipuri si leoss - , apartinand Cuaternarului, pe care s-au format soluri apartinand
clasei Luvisoluri.
Statiunile sunt de cvercinee (gorun, cer, garnita, stejar). Apar si numeroase tufarisuri de porumbar, paducel, maces, etc. In portiunea de lunca
a sitului sleauri de lunca de stejar.
Dealul Mocrei este propus pentru solutionarea calificativului IN MOD pentru tipul de habitat 91M0 in regiunea continentala, dar situl are o
relevanta deosebita si pentru alte tipuri de habitate (40A0, 6240).
Importanta Dealului Mocrei este data de habitatele de paduri termofile de cer, garnita si gorun (91M0) si de tufarisuri (40A0) care pe acest
deal avanseaza pana in Campia de Vest. Dealul, cu precadere pe versantul sud-vestic, are un pronuntat caracter silvostepic prin flora si
vegetaatia pe care o adaposteste. Padurile sunt zonate in categoria padurilor cu functii speciale de protectie in totalitate.
Defrisarea vegetatiei forestiere poate declansa fenomenene de eroziune pluviala. Seceta excesiva declanseaza fenomenul de declin al
padurii.

In prezent intreaga suprafata a sitului propus este detinuta de proprietari particulari.
4.6 Documenta ie:
Amenajamentul OS Ineu, UP III Rovina. Ardelean, Aurel, 2006, Flora i vegeta ia jude ului Arad. Editura Academiei Romane, Bucuresti.
Investigatii proprii in teren 2009, 2010.Doni N., Popescu A., Pauca-Com nescu Mihaela, Mihailescu Simona, Biri I. A., 2005. Habitatele din
România, Ed. Tehnic Silvic , Bucure ti. Doni N., Popescu A., Pauca-Com nescu Mihaela, Mihailescu Simona, Biri I. A., 2005. Habitatele
din România. Modificari conform amendamentelor propuse de Romania si Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC) 2006. Ed. Tehnic
Silvic , Bucure ti. Pop I., 2002. Vegeta ia solurilor s r turate din România. Contribu ii Botanice, XXX(2) (1999-2000): 285-332, Gr dina
Botanic “Alexandru Borza” Cluj-Napoca.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural + 0,03 2.88.-Poiana cu narcise Rovina
RO04 Rezerva ie natural + 2,38 2.89.-Balta Rovina

160 Managementul forestier general A 0 150 Restructurarea detinerii terenului agricol B 35 -

Ministerul Mediului
Nu exista un Plan de Management aprobat.
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0219 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Rusca Montan

N 45º 36' 27'' E 22º 24' 51'' 12.747 352 1377 793 X

91E0 * P duri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, 0,13 C C B B
Salicion albae)
91V0 P duri dacice de fag (Symphyto-Fagion) 65,5 A B B B

1361 Lynx lynx >5 i P C B C B
1354 Ursus arctos >5 i P C B C B


M Capreolus capreolus C B M Martes martes C A

Teritoriul nepopulat, cu excep ia intravilanului comunei Rusca Montan , cu centrul aflat la intersec ia meridianului estic de 22030’ cu paralela
nordic de 45030’, se situeaz pe versantul sudic al mun ilor omonimi constituit din isturi cristaline i petice de calcar, din regiunea
biogeografic alpin , în sectorul extrem vestic al ecoregiunii Carpa ilor Meridionali, dispus pe un ecart altitudinal de peste 1.000 m, între
extremele de 300 m (Valea Bistra) ii 1.374 m (Vf. Pade ). Fondul forestier (13.874 ha, din care 13.760 ha p dure) concentreaz ecosisteme
preponderent naturale, din care 5.219 p duri virgine, cvasivirgine i seculare de valoare deosebit , include Rezerva ia natural P durea Ple u
(2.504 ha). De i acoper doar 0,2% din suprafa a p duroas a rii, totu i situl comaseaz 3 din cele 9 etaje bioclimatice, 25 din cele 212
tipuri de sta iune forestier , 26 din cele 306 tipuri naturale de p dure grupate în 8 din cele 50 forma ii forestiere.
Situl a fost desemnat datorit prezen ei în cadrul acestuia a urm toarelor tipuri de habitate de interes:
9110 - P duri de fag de tip Luzulo-Fagetum, pe 4,2% din suprafa ;
9130 - P duri de fag de tip Asperulo- Fagetum, pe 14,57% din suprafa ;
91E0* - P duri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), pe 0,13% din suprafa (habitat
prioritar);
91V0 - P duri dacice de fag (Symphyto-Fagion), pe 65,5% din suprafa .
Contrar reputa iei, valorii i importan ei europene a domeniului, dac nu se vor institui în timp record m surile necesare pentru conservare i
protejare legal a acestor vestigii forestiere arhetipale, supravie uirea lor va fi efemer deoarece ingeniozitatea devast rii acestora este
dezarmant .
Declarata Rezervatie Naturala prin H.G. 2151/2004
Fondul forestier apartine atat comunei Rusca Montana care este si administratorul padurilor(Rezervatia Rusca Montana), precum si Statului
fiind administrat de O.S Rusca Montana (Rezervatia Padurea Plesu)
4.6 Documenta ie:
Studiu de fundamentare stiintifica pentru Rezervatia Rusca Montana si Rezervatia Padurea Plesu
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


230 Vanatoare A - 400 Zone urbanizate, habitare umana A -
190 Activitati Pasunat agricole si silvice care nu se B - 243 Braconaj, otravire, capcane B -
140 Pasunatul A - 240 Luare / Indepartare de fauna B -
250 Luare/Indepartare de flora B - 160 Managementul forestier general B 90 -
622 Plimbare,calarie si vehicule nemotorizate C 10 0 623 Vehicule motorizate C 20 -
140 Pasunatul B - 160 Managementul forestier general B 50 -
230 Vanatoare B 50 - 230 Vanatoare A -
243 Braconaj, otravire, capcane B 75 - 400 Zone urbanizate, habitare umana A -

Rezervatia Naturala Rusca Montana si Rezervatia Padurea Plesu sunt date in custodie Directiei Silvice Resita.
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0220 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : S cueni

N 47º 20' 20'' E 22º 8' 21'' 733 119 182 155 X

RO061 100 Bihor


4110 Pulsatilla pratensis ssp. hungarica V C C B C
A Triturus vulgaris P A R Lacerta agilis P A

Situl cuprinde: 2.184. Lacul Cico : Vegeta ie arborescent bine conservat printre ochiurile de ap . Mla tin cu specii relictare, sfagnete,
plauri i arnise plutitoare compacte. Rezerva ia de Stârci (Ardea cinerea cinerea) din p durea secular de stejari de la S cueni (Quercus
robur), OS S cuieni, UP II S cueni, ua.32 B, trupul de p dure TR. Pucioasa arboret natural rezerv semincer de stejar cu vârst 110 ani,
grupa I func ional - de protectie, care ad poste te în ua 32 B o colonie de cca. 40 - 50 de cuiburi de stârci (Ardea cinerea cinerea) Situat în
apropierea Lacului Cico , rezerva ie natural mixt , cu S=10,0 ha, OS S cuieni, UP II S cueni, Ua 42N = 4,5ha i 5,5 ha în afara fondului
forestier.
sit declarat pentru habitatele 91F0 i 92A0, i pentru speciile men ionate inclusiv la alte specii
Rezerva ia de Stârci ( Ardea cinerea cinerea) din p durea secular de stejari de la S cueni ( Quercus robur ) -fenomen de uscare slab a
arboretului de stejar; -prezen a gândacului frunzelor de stejar - Haltica quercetorum, a moliei miniere a stejarului - Tischeria complanella i a
speciei produc toare de gale - Cynips kollari - C. hungarica cu efect mult diminuat , datorit dep irii vârstelor tinere, la care arboretele
manifest susceptibilitate ridicat la diferite atacuri. Lacul Cico : Lacul este alimentat cu ap din izvoare subterane, debitul fiind de cca.10 l/s
la evacuare, alimentând localitatea Olosig situat în aval. Apa este puternic mineralizat , evidentiindu-se oxizi de fier i sulf. În imediata
apropiere a oselei pe unde subtraverseaza lacul Cico , apa este traversat de patru conducte de transport conducte petroliere apar inând S
PG Suplacu de Barc u, sec ia Marghita .
Lacul Cico Decizie nr. 22/1991, HCJ nr. 19/1995, Legea nr. 5/2000 Valea Rece Decizie nr. 251/1981, HCJ nr. 19/1995, Legea nr. 5/2000
Rezervatia de Stârci ( Ardea cinerea cinerea) din p durea secular de stejari de la S cueni - Avizul CMN - Academia Român nr.
812/CJ/08.08.2005
4.6 Documenta ie:
Sârbu A., Smarandache D., Pascale G.,Îndrum tor de practic botanic Koracsonyi Carol, Lacul Cico - S cueni.; I.Ghira i colab., 2002,
Mapping of Transilvanian Herpetofauna, Nymphaea. Folia naturae Bihariae XXIX, p. 145-201, Oradea.; Botnariuc N., Tatole V., 2005, Cartea
rosie a vertebratelor din România, Ed. Academiei Române
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 1,99 2.184.-Lacul Cicos

160 Managementul forestier general C 5 0 320 Mine C 2 -

În calitate de custode: Lacul Cico - DS Oradea
Pentru rezerva ia Lacul Cico planul de management este în curs de perfectare
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0220_47_Lacul_cicos.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0220_47_Padurea_de_stejar_cu_Ardea_cinerea.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0220_47_Padurea_de_stejar_cu_Ardea_cinerea1.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
B ROSCI0221 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : S r turile din valea Ilenei

N 47º 13' 56'' E 27º 22' 21'' 112 48 147 77 X

RO013 100 Ia i
1310 Comunit i cu salicornia i alte specii anuale care colonizeaz terenurile umede i 40 A C B B
nisipoase
alpin


P Camphorosma monspeliaca V A P Carex secalina C A
P Dianthus guttatus R A P Lepidium cartilagineum ssp. crassifolium V A
P Leuzea altaica C A P Plantago schwarzenbergiana R A
P Zannichellia palustris R A
N14 75 231 P uni

Paji te s r turat continental .
Acest sit este unul important din punct de vedere botanic, datorit faptului c aici cresc unele specii de plante halofile rare în flora României,
precum: Lepidium cartilagineum ssp. crassifolium, Leuzea altaica, Camphorosma monspeliaca, Dianthus guttatus, and Plantago
schwarzenbergiana.
Vulnerabilitatea sitului este dat de puternice influen e ale acivit ilor antropice, dintre care cele mai importante sunt:
- p unatul/suprap unatul
- depozitarea necontrolat de de euri menajere pe limitele rezerva iei
- situl este traversat de linia de cale ferat Ia i - Dorohoi.
Aceast rezerva ie are suprafa a de 5,90 ha.
Este inclus în Anexa I a Legii nr. 5/2000, la pozi ia 2551 - "S r turile din Valea Ilenei". Din punct de vedere administrativ apar ine comunei
Dume ti, jude ul Ia i. Este o rezerva ie de interes botanic în principal, fiind inclus în categoria IV - IUCN.
Forme de proprietate: particular public local (comunele Dume ti i, în mai mic m sur , Române i).
4.6 Documenta ie:
1. Mititelu D., colab., 1987, Flora i vegeta ia rezerva iei "Valea Ilenei"-Le cani (Jud. Ia i). Anuarul Muz. Suceava, p. 47-50
2. Burduja C., 1939, O nou sta iune de Lepidium crassifolium în Moldova. Rev. t. "V. Adamachi", t. 4, Ia i
3. Sârbu I., Oprea Ad., 2001, Inventarierea i caracterizarea paji tilor seminaturale din România. Project Romania (PIN-MATRA 00.B.4.21)
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 10,40 2.551.-Saraturile din Valea Ilenei

503 Linii de cale ferata, TGV B 30 - 140 Pasunatul A 30 -
400 Zone urbanizate, habitare umana C 30 0

Responsabilitatea pentru managementul sitului revine consiliilor locale ale comunelor Dume ti i Române ti.
Nu exist un plan de management.
7. HARTA SITULUI
K ROSCI0222 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0042 Ele teele Jijiei i Miletinului
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : S r turile Jijia Inferioar - Prut

N 47º 24' 3'' E 27º 19' 17'' 10.613 32 148 42 X

RO013 100 Ia i
1310 Comunit i cu salicornia i alte specii anuale care colonizeaz terenurile umede i 5 A B B B
nisipoase
alpin
1530 * Paji ti i mla tini s r turate panonice i ponto-sarmatice 50 A B B B

1149 Cobitis taenia RC RC C C C C

P Fritillaria meleagris ssp. meleagris R D P Salvinia natans R D
N14 64 231 P uni

Situl cuprinde importante suprafe e de s r tur din lunca comun a râurilor Jijia i Prut, între localit ile Cotu Morii i Probota, din jude ul Ia i.
Sit important in principal pentru habitatul prioritar *1340 - s r turi continentale.
Vulnerabilitatea sitului este dat în principal de p unatul supranumeric cu ovine, caprine, cabaline i bovine.
Din sit fac parte rezerva iile acvatice de interes na ional Balta Teiva - Vi ina i Prute ul B l t u, declarate prin Legea 5/2000. Cea mai mare
parte a sitului nu are statut de protec ie.
Formele de proprietate a terenurilor din sit sunt: proprietate public local , proprietate particular .
4.6 Documenta ie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 0,10 2.553.-Balta Teiva-Visina

J052IS0 * ###### GROPNITA
200 Acvacultura : pe te i scoici B 60 0 210 Pescuit profesionist(industrial) B 40 0
140 Pasunatul B 30 0

Responsabilitatea privind managementul celor 2 rezerva ii naturale din sit revine custozilor.
Nu exist un plan de management, cu excep ia rezerva iilor Balta Teiva - Vi ina i Prute ul B l t u, pentru care exist planuri de management
avizate de Academia Român -Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii.
7. HARTA SITULUI
K ROSCI0223 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0113 Cânepi ti
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : S r turile Ocna Veche

N 46º 35' 25'' E 23º 47' 21'' 133 351 412 368 X

RO063 100 Cluj
1310 Comunit i cu salicornia i alte specii anuale care colonizeaz terenurile umede i 80 A C A A
nisipoase

1389 Meesia longiseta V B B C B
1903 Liparis loeselii V C B C B
4087 Serratula lycopifolia V A C C C
N14 13 231 P uni

Ocna Veche de sare, este rezultatul activit ii de extrac ie a s rii început de timpuriu, înc din preajma sec. XIII. În urma acestor activit i
extracvtive, a rezultat un complex ansamblu de re ele ce fac leg tura cu principalele mine de exploatare. Existen a masivului de sare la
suprafa în cadrul unei microdepreiuni (Microdepresiunea B ile S rate), a favorizat apari ia unor întinderi mai mult sau mai pu in umede
s r turate. În urma exploat rilor de suprafa , sau a alunec rilor de teren, au ap rut lacuri saline în diferite stadii de evolu ie, cu concentra ii
saline diferite. În mecanismul de formare a lacurilor au colaborat 3 factori: morfogeneza depresiunii format în podi , prezen a masivului de
sare i ac iunile antropice de exploatare a s rii. Pentru formarea n molului cu utiliz ri terapeutice, factorilor aminti i li se asociaz
caracteristicile particulare biotice.
În cadrul complexului de galerii i mine, exist un complex de biocenoze algale i de micro-organisme particulare, adaptate unei salinit i
crescute a mediului. În cadrul B ilor S rate, în special în zonele înml tinite, s-au instalat asocia ii vegetale halofile caracteristice (Salicornia
herbacea).
Principalele pericole identificate in perimetrul ariei de protectie propus,din punct de vedere a conservarii naturii sunt: -necunoasterea si
nerespectarea de catre populatie a legilor privind protectia naturii, principalele efecte negative fiind depozitarea deseurilor provenite din
gospodarii in spatii neamenajate.
2000-statut de arie protejat de interes na ional, prin Legea nr.5/2000 de amenajare a teritoriului/Sectiunea a III-a, pozi ia 2343, cu o
suprafata de protec ie de 10 ha;
85%- propietate de stat
15%-propietate privat
4.6 Documenta ie:
Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Cluj -harti 1982, modificata ulterior in urma aplicarii Legii 18/1991;
Cri an,R.,Pa ca,D.,Marinel,V.,Zborovski,E.,Dr gan-Buladra,M.,Kiss,S. (1988): Enzymological study of muds from salt lakes in Turda, Stud.
UBB sect. Biol. Cluj-Napoca, Ed.St.,32(2): 76-86;
(1994): Contract 5936/1994, Ariile protejate de importan na ional , Prefectura Cluj-Napoca, responsabil Contract I.Bedeleanu, manuscris;
(1999): Turda - 20 de secole de istorie, Prim ria Turda, Ed. Promedia Plus, Cluj-Napoca;
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 61,65 2.343.-Ocna Veche

690 Alte impacte determinate de turism si recreere A 70 - 609 Alte complexe sportive/de odihna B 30 -
401 Urbanizare continua A 15 - 421 Depozitarea deseurilor menajere A 5 -
100 Cultivare B 20 0 120 Fertilizarea A 10 -
400 Zone urbanizate, habitare umana A 80 - 411 Fabrici B 10 -
421 Depozitarea deseurilor menajere A 15 - 500 Retele de comunicare B 5 -
600 Structuri (complexe) pentru sport si odihna B 10 -

85%-administrare autoritati locale; 15%-proprietate privat
1.Plan de Urbanism,Municipiul Turda; 2.Legislatia nationala in vigoare.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0223_95_salichornia_erbaceae1.jpg Bucin Liliana - APM-CJ
ROSCI0223_95_salichornia_erbaceae2.jpg Bucin Liliana - APM-CJ
I ROSCI0224 200612 201101 200706 200812

H ROSPA0140 Scrovi tea
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Scrovi tea

N 44º 42' 51'' E 26º 3' 46'' 3.391 86 133 118 X

RO082 100 Ilfov
3160 Lacuri distrofice i iazuri 4 C C B B
91Y0 P duri dacice de stejar i carpen 55 A A B B
Salicion albae)

1052 Euphydryas maturna P C B C C
1428 Marsilea quadrifolia P?

Zona naturala protejata Scrovistea este declarata prin H.G. nr.792/1990).
Ca specii de flora si fauna , de importanta biologica regasim: Quercus robur, Tillia tomentosa, Carpinus betulus, Fraxinus excelsior,
Crataegus monogyna, Polygonatum latifolium, Branchypodium sylvaticum, Euphorbia amygdaloides, Lamiastrum galeobdolon, Lamiastrum
galeobdolon, Carex pilosa, Dactylus glomerata, Dactylus glomerata, Lathyrus niger, Ligustrum vulgare, Ligustrum vulgare, Asarum
europaeum, Melica uniflora, Nymphaea alba, Galanthus nivali, Sciurus vulgaris, Trapa natas, Nuphar luteum, Potomogeton natans, Crocus
heuffelianus, Helix pomatia, Hirudo medicinalis, Capreolus capreolus, Lepus europaeus.
Padurile din zona Scrovistea (paduri mixte de campie cu Quercus robur, Tillia tomentosa, Carpinus betulus) sunt o parte din ramasitele Codrii
Vlasiei care candva au acoperit Campia Romana.
Aria este bine conservata, situl reprezentand un complex -mozaic de habitate: padure, acvatic, pajisti.
Padurea din aria naturala protejata Scrovistea este o ramasita din Codrii Vlasiei, care acopereau in trecut Campia Romana. Zona este bine
conservata, situl reprezentand un mozaic complex de habitate de padure (9160, 91E0, 91F0 - habitate Natura 2000), acvatice (3150, 3160),
pasuni (6150, 6250).
Aria este in apropierea Bucurestiului si ar putea fi afectata de dezvoltarea ariei metropolitane.Satul Balteni, situat in apropierea ariei, prin
dezvoltarea sa, ar putea avea efecte negative
Scrovistea, a fost desemnata ca arie naturala protejata, prin H.G.nr. 792/1990.
proprietatea statului
4.6 Documenta ie:
Documnetatia a fost intocmita de Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice .
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


J088IF0 * 23,9 SCROVISTEA
506 Aerodrom, heliodrom C 0 430 Structuri agricole C 1 -
170 Cresterea animalelor C 1 0 160 Managementul forestier general A 80 0
230 Vanatoare B 90 - 290 Vanatoare, pescuit sau activitati de colectare B 10 -
220 Pescuit sportiv C 10 0 503 Linii de cale ferata, TGV C 1 0

Contract Administrare: 142/05.07.2010, Administrator:Consor iul format din Asocia ia pentru Protejarea Habitatelor Naturale i Clubul Ecologic
UNESCO ProNatura Asociatia=B-dul Decebal, nr 1, bloc H2, ap 70, Loc Bucure ti; ProNatura=Cal. Pl
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0225 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Seaca - Opt ani

N 44º 42' 49'' E 24º 28' 10'' 2.110 227 337 310 X

RO044 100 Olt

N14 3 231 P uni

Prin H.C.M. nr. 518/1954, a fost pus sub protec ie i în anul 1969 a fost declarat “rezerva ie forestier ” a Academiei Române, aici existând
cel mai curat i mai valoros arboret de gârni (Quercus frainetto) din România i unul dintre cele mai curate din Europa. Specia ocup 82%
din suprafa a p durii, iar arborii au vârsta medie de 75 de ani. Multe exemplare dep esc 100 de ani.
P durea etaleaz la dimensiuni reduse vegeta ia veche, caracteristic masivului F g ra ( E. Pop, N. S lageanu, 1965) Ea este un vestigiu al
p durilor din subboreal (3000 - 1000 de ani Î. Hr.) care se întindeau din bazinul Mediteranei pân în nordul Câmpiei Române, cu un pronun at
caracter termofil (C. Chiri i colab., 1981).
În literatura de specialitate, p durea Seaca - Opt ani este men ionat ca rezerva ie forestier -botanic , pe suprafa a de 218,9 ha.
In acest sit exista cel mai curat i mai valoros arboret de gârni (Quercus frainetto) din România i unul dintre cele mai curate din Europa.
Activit ile care pot pune în pericol siteul sunt exploat rile forestiere intensive.
Prin Legea 5/2000 au fost desemnate doua zone din acest SCI arii naturale protejate Padurea Seaca Optasani si Rezervatia de arborete de
garnita.
Forma de proprietate a sitului propus este proprietate de stat 95% si proprietate privata 5%
4.6 Documenta ie:
Popescu A. & al. Vegetatia Campiei Munteniei, Sibiu 1984.
Bobârnac B., Popescu M., Câr u D. - Rezerva ii i monumente ale naturii din Oltenia. Editura Sport - Turism. Bucure ti, 1984.
Ciobanu N. - Rezerva ii i monumente ale naturii din jude ul Olt. Editura Didactic i Pedagogic . Bucure ti, 1993
P un M., Georgescu L., Fulga Gh. - Importante puncte floristice i de vegeta ie din cuprinsul Olteniei. În volumul “Studii i Cercet ri”.
Subcomisia Oltenia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii. Craiova, 1971.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural + 6,77 2.664.-P durea Seaca Opt ani
RO04 Rezerva ie natural + 4,92 2.669.-Rezerva ia de Arborete de Gârni

J075OT * 16,86 SEACA - OPTASANI
230 Vanatoare B 6 0 160 Managementul forestier general A 80 0
162 Plantare artificiala A 3 -
100 Cultivare C 50 0 170 Cresterea animalelor C 40 0

432002
In cadrul propunerii de sit SCI Seaca Optasani se afla 2 arii protejate declarate prin Legea 5/2000 pt care custodele, Directia Silvica Olt, a
intocmit planul de management.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0225_97_Seaca_07.2006_.jpg Croitoru Ion - APM-OT
ROSCI0225_97_Seaca_07.2006_1.jpg Croitoru Ion - APM-OT
K ROSCI0226 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0020 Cheile Nerei - Beu ni a
J ROSPA0086 Mun ii Semenic - Cheile Cara ului
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Semenic - Cheile Cara ului

N 45º 8' 7'' E 21º 52' 35'' 37.555 106 1445 822 X

alpin
4060 Tuf ri uri alpine i boreale 1 D
7120 Turb rii degradate capabile de regenerare natural 0,2 C B C B
7220 * Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion) 0,001 B B B B
6190 Paji ti panonice de stânc rii (Stipo-Festucetalia pallentis) 0,1 A B B B
Salicion albae)
6210 * Paji ti uscate seminaturale i faciesuri cu tuf ri uri pe substrat calcaros (Festuco 0,1 A B A A
Brometalia)
91K0 P duri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion) 50 A A A A
91Y0 P duri dacice de stejar i carpen 0,1 C C C C
91L0 P duri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori) 0,5 C C B B

1310 Miniopterus schreibersi P C B B C B
1304 Rhinolophus ferrumequinum P A B C B
1324 Myotis myotis P RC A B C B
1307 Myotis blythii P RC B B C B
1316 Myotis capaccinii P R A B B B
1321 Myotis emarginatus R A B C B
1163 Cottus gobio R D
2511 Gobio kessleri P P C B C B
1146 Sabanejewia aurata P P C B C B
1138 Barbus meridionalis C B A C B
1088 Cerambyx cerdo C C B C B
1061 Maculinea nausithous P B B C B
4014 Carabus variolosus P B A C B
4057 Chilostoma banaticum P?
1089 Morimus funereus R B A C A
4039 Nymphalis vaualbum R A B C B
4048 Isophya costata R B A A A
1093 Austropotamobius torrentium C B A B A
1032 Unio crassus R B A C A
A Bufo viridis C A A Pelobates fuscus C A
A Rana ridibunda C A A Rana temporaria C A
A Triturus alpestris R A F Abramis brama C A
F Barbus peloponnesius P? A F Chondrostoma nasus RC A
F Gobio kesslerii C A F Gymnocephalus schraetser P? A
I Euscorpius carpathicus R D I Holandriana holandrii R B
I Lucanus cervus cervus P A I Maculinea arion R C
I Maculinea nausithous R C I Mecidea lindbergi V D
I Stylurus flavipes R C I Unio pictorum A
I Zerynthia polyxena R C I Zubovskya banatica R B
M Crocidura leucodon V A M Dryomys nitedula R A
M Eptesicus nilssonii R A M Martes foina R C
M Martes martes R C M Meles meles R A
M Muscardinus avellanarius R A M Mustela nivalis A
M Mustela putorius A M Myoxus glis R A
M Neomys anomalus P A M Neomys fodiens V A
M Nyctalus leisleri R A M Nyctalus noctula C A
M Plecotus austriacus R A M Sciurus vulgaris <100 i C
P Acanthus balcanicus R D P Allium moschatum R D
P Asperula purpurea V D P Cardamine pratensis ssp. rivularis P D
P Carex lasiocarpa R D P Carex limosa R A
P Carex nigra C D P Carex ovalis C D
P Carex pauciflora R D P Carex rostrata C D
P Carlina acanthifolia ssp. acanthifolia R D P Centaurea atropurpurea R D
P Centaurea calvescens R D P Cephalaria laevigata R D
P Chamaecytisus glaber R D P Crocus banaticus C D
P Crocus flavus R D P Dactylorhiza maculata R A
P Dianthus giganteus ssp. banaticus R B P Dorycnium pentaphyllum ssp. germanicum R D
P Echinops bannaticus R D P Epilobium palustre P D
P Eriophorum vaginatum C D P Gladiolus illyricus V D
P Homogyne alpina C D P Iris reichenbachii R D
P Juncus filiformis R A P Jurinea glycacantha V D
P Lathyrus sphaericus R D P Linum uninerve R B
P Luzula sudetica P D P Menyanthes trifoliata R A
P Molinia caerulea P D P Myrrhoides nodosa R D
P Nardus stricta C D P Ophioglossum vulgatum R D
P Ophrys scolopax ssp. cornuta V C P Orchis pallens R D
P Orchis papilionacea R D P Orchis tridentata V D
P Peltaria alliacea R D P Petrorhagia saxifraga R D
P Peucedanum longifolium R D P Piptaptherum holciforme R D
P Ruscus aculeatus R C P Ruscus hypoglossum R D
P Satureja montana ssp. kitaibelii R D P Sedum cepaea R D
P Sempervivum marmoreum V D P Seseli gracile R D
P Seseli rigidum R D P Sesleria filifolia R D
P Silene flavescens V D P Sorbus borbasii R B
P Sphagnum sp. P D P Stipa pennata ssp. eriocaulis R D
P Trifolium scabrum R D P Veronica spicata ssp. crassifolia V D
R Coronella austriaca R A R Lacerta viridis C A
R Lacerta vivipara C A R Podarcis muralis V A
R Vipera ammodytes R A R Vipera berus R A
N14 6 231 P uni

În perimetrul de referin au fost inventariate pân în prezent urm toarele resurse naturale, cultural-istorice i antropice.
Peisajul sitului i zona limitrof este un peisaj natural, ce con ine zone antropizate, zone renaturalizate i zone degradate. Datorit morfologiei
i petrografiei regiunii, sunt dou peisaje caracteristice parcului na ional corespunz toare Mun ilor Semenic (roci metamorfice – isturi
cristaline) i Mun ilor Aninei (roci sedimentare - calcare)
Principalele habitate în parc sunt habitatele de p dure, habitatele de p uni i fâne e, habitatele cavernicole i habitatele acvatice, din
care 10 habitate de interes comunitar.
Cel mai bine investigat este grupul Cormophyta reprezentat de un num r de 1277 de specii, r spândite în diferite biotopuri
caracteristice perimetrului de referin al sitului Semenic – Cheile Cara ului.
Abunden a mare a speciilor saxicole este urmare a prezen ei prin excelen a reliefului carstic care d nota caracteristic sitului Semenic –
Cheile Cara ului.
Din punct de vedere al vegeta iei principalele caracteristici ale peisajului sunt:
• Suprafe e întinse cu p duri de foioase (preponderent fag) i r inoase (brad introdus artificial) ce se reg sesc pe tot cuprinsul parcului, în v i
i platouri. Vârsta arborilor în anumite zone dep e te 130 ani.
• Elementul principal din acest punct de vedere îl constituie cea mai întins suprafa de p dure virgin de f gete (vârsta medie peste 350 ani)
situat la Izvoarele Nerei.
• P uni cu tuf ri uri, ienup r, împ duriri naturale în pâlcuri.
Ecosistemul cavernicol la rândul lui are în componen un ecosistem terestru (nivelul de galerii fosile), un ecosistem aluvionar (nivelul
galeriilor subfosile) i un ecosistem acvatic (nivelul galeriilor active, nivelul galeriilor subfosile, bazinele cu ap ). Abunden a în general a
speciilor de faun este în primi 25-50m fa de intr ri i în galeriile etajului subfosil/activ.
Condi iile deosebit de variate din zona Mun ilor Banatului au determinat instalarea unei flore bogate în specii atât din punctul de vedere al
plantelor inferioare dar mai ales din punctul de vedere al speciilor de cormofite. O caracteristic esen ial pentru aceast zon , reflectat în
structura florei i vegeta iei este existen a a numeroase specii termofile de origine mediteranean , balcanic , balcano-iliric , balcanico-
panonic i moesic . .
Situl se caracteriseaz prin prezen a a numeroase de tipuri de habitate dintre care 10 habitate de interes comunitar: dintre care : *Pajisti
rupicole calcaroase sau bazofile cu Alysso-Sedion albi, *Pajisti calcaroase din nisipuri xerice, Pajisti uscate semi-naturale si faciesuri de
acoperire cu tufisuri pe substrat calcaros (*situri importante pentru orhidee), *Pajisti bogate in specii de Nardus, pe substratele silicioase ale
zonelor muntoase (si ale zonelor submuntoase din Europa continentala)
*Turbarii inalte active, *Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion), * Grohotisuri medio-europene calcaroase ale etajelor
muntoase, *Paduri de panta, grohotis sau ravene cu Tilio-Acerion, *Turbarii impadurite.
Din punct de vedere fitogeografic flora este alc tuit în principal din elemente eurasiatice (33,33 %) care formeaz fondul general al florei din
regiunea temperat european . La acestea se adaug cu procente ridicate elementele european centrale (12,70 %), europene (14,89 %).
Cel mai bine investigat este grupul Cormophyta reprezentat de un num r de 1277 de specii, r spândite în diferite biotopuri caracteristice
perimetrului de referin al sitului Semenic – Cheile Cara ului. Abunden a mare a speciilor saxicole este urmare a prezen ei prin excelen a
reliefului carstic care d o nota caracteristic sitului.
P durile subxerofile de cer, g rni i gorun sunt slab reprezentate, dar în stratul ierbos s-au p strat elemente meridionale precum Orchis
simia, Himantoglossum hircinum, Lithospermum purpureo-coeruleum, Arabis turrita, Helleborus odorus, Lychnis coronaria, Ruscus aculeatus-
specii de interes european i na ional.
În urma studiului faunistic realizat, cât i din informa iile bibliografice s-a putut observa o diversitate faunistic important în ceea ce prive te
num rul de specii (672 – din care 509 de specii sunt nevertebrate i 162 sunt vertebrate) cât i valenta ecologic a acestora
Din cele 509 de specii de nevertebrate identificate pe teritoriul parcului 56 de specii sunt endemice.
Aceast zon a fost o zon refugial în timpul glacia iunilor, în care au supravie uit specii relicte ter iare cum sunt gasteropodele
Amphimelania holardi (endemit balcanic), Herilla ziegleri dacica (specie endemic pentru Banat, ortopterul Zubovskia banatica (specie
endemic pentru România). Cele mai multe specii sunt europene în sens larg ( 274 de specii, dintre care cele mai multe sunt central
europene sau eurosiberiene, specii în general higrofile, proprii p durilor de foioase în cazul faunei terestre). O pondere destul de mare o au
speciile palearctice (40 de specii) i cele holarctice (36 de specii) i de asemenea cele mediteraneene (20 de specii). De i în num r mic
speciile mediteraneene ne arat influen a climatului mediteraneam asupra zonei de referin i a posibilit ilor de colonizare de la sud spre
nord sub influen condi iilor climatice i a reliefului din aceast zon .
Amfibienii sunt remarca i prin prezen a a 11 specii europene protejate pe plan mondial prin conven iile de mediu Ratificate i de România
cum ar fi : Triturus cristatus, Triturus alpestris, Triturus vulgaris, Bombina variegata, Bufo viridis, Hyla arborea, Rana dalmatina, .
Exist în acest site 9 specii de reptile , protejate prin diferite conven ii na ionale i interna ionale, acestea sunt Lacerta viridis, Lacerta agilis i
Vipera ammodytes ammodytes.
Deoarece situl se afl a ezat între regiunile boreale i tropicale, prin România trec unele dintre cele mai importante drumuri de migra ie ale
p s rilor, toamna spre sud (pasajul de toamn ) i prim vara spre nord (pasajul de prim v
Vulnerabilitatea sitului este dat de activit ile antropice care afecteaz habitatul multor specii de flor i faun s lbatic . Ca de exemplu:
Suprap unatul produce:
• Exces de elemente fertilizante de natur organic (azot i potasiu).
• Schimbarea pH-ului solului.
Apari ia i r sp ndirea buruienilor de târl cum ar fii:
• urzica (Urtica dioica), teviile (Rumex sp.), strigoaia (Veratum album), feriga (Pteridum aquilinum), br ndu a de toamn (Colchicum
autumnale) i alte plante nevaloroase sau toxice.
• R rirea covorului ierbos, eroziunea solului, poluarea apelor.
• Degradarea peisajului montan.
• Focare de boli (necrobaciloz ) i d un tori pentru plante i animale.
Incendierea p unilor
• Influen eaz puternic structura biocenozelor, succesiunea ecologic , productivitatea biologic , modificând structura i însu irile solului.
• În afar de plante sunt distruse bacteriile din sol, râme, insecte, roz toare (se distruge microfauna).
• Se distruge stratul de humus.
• Solul se acoper cu o crust foarte tare,care nu permite dezvoltarea vegetalelor.
• Se schimb pH-ul solului.
• Solul este invadat de ferig :
• feriga este o specie toxic (con ine tiaminaz ) i provoac hematuria.
Ecosistemul acvatic este afectat, datorit polu rii principalelor ape de suprafa cu materii organice i anorganice. Lacurile de acumulare
sunt habitate acvatice artificiale pentru care nu exist studii cu privire la fauna i flora existent .
Peisajul subteran natural cu excep ia câtorva pe teri i avene este pu in alterat. Alterarea peisajului const în degradarea unor depozite
speogenetice (sedimente, forma iuni) i grafiti pe pere i. Degradarea major este generat de c ut torii de comori.
Principalele amenin ri pentru ecosistemul cavernicol sunt: defri rile, poluarea apelor la suprafa care se subteranizeaz , activitatea
turistic . Prin aceste influen e pot fi afectate speciile de chiroptere strict protejate i speciile de nevertebrate unele fiind endemice.
Ordinul nr. 7/1990 al Departamentului Silviculturii din Ministerul Apelor , Padurilor si Protectiei Mediului ; - Legea nr. 5/2000- privind
amenajarea teritoriului ; - H.G. 230/2003- privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcuri nationale si naturale , si constituirea administratiilor
acestora ;
Pe suprafa a parcului, proprietatea terenurilor este urm toarea :
Total suprafa parc = 36.168,2 ha, reprezint 100 %
Din care:
-proprietate de stat = 36.436,0 ha, reprezint 95 %
-proprietate privat = 1.732,2 ha, reprezint 5%
4.6 Documenta ie:
Pop, E. 1960. Mla tinile de turb din Republica Popular Român . Ed. Academiei R.P.R., 511pp. Studiu de fundamentare pentru Parcul
Na ional Mun ii Aninei, Universitatea Bucure ti 1993
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO02 Categoria II IUCN 0,01 RO01 Categoria I IUCN 25,64 RO03 Categoria III IUCN 0,31
RO01 Rezerva ie tiin ific + 8,70 2.282.-Cheile Cara ului
RO01 Rezerva ie tiin ific + 1,54 2.283.-Izvoarele Cara ului
RO01 Rezerva ie tiin ific * 13,43 2.284.-Izvoarele Nerei
RO01 Rezerva ie tiin ific * 1,35 2.285.-Cheile Gârli tei
RO01 Rezerva ie tiin ific + 0,62 2.287.-Buhui
RO02 Parc na ional * 0,01 E-Cheile Nerei - Beu ni a
RO03 Monument al naturii + 0,14 2.288.-Pe tera Comarnic
RO03 Monument al naturii + 0,04 2.289.-Pe tera Popov
RO03 Monument al naturii + 0,12 2.290.-Pe tera Buhui

140 Pasunatul B - 141 Abandonarea sistemelor pastorale B -
230 Vanatoare B - 180 Incendiere B -
602 Complex de ski B - 701 Poluarea apei B -
241 Colectionare (insecte,reptile,amfibieni…) B 0 167 Exploatare fara replantare A -
400 Zone urbanizate, habitare umana B - 511 Linii electrice C 0
164 Curatarea padurii C - 170 Cresterea animalelor C -
100 Cultivare C 0 900 Eroziunea A -
940 Catastrofe naturale A - 240 Luare / Indepartare de fauna C 0
220 Pescuit sportiv C 0
102 Cosire/Taiere C 0 167 Exploatare fara replantare B -
170 Cresterea animalelor B - 301 Cariere C -
330 Saline B - 400 Zone urbanizate, habitare umana B -
624 Drumetii montane, alpinism, speologie. C - 709 Alte forme de poluare C -
900 Eroziunea B -

Administra ia Parcului Na ional Semenic - Cheile Cara ului, constituit în 2003.
Situl deocamdat nu are plan de management.El va fi efectuat pân la 30.05.2006, de c tre Administra ia Parcului Na ional Semenic-Cheile
Cara ului.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0226_326_Pestera_Liliecilor.jpg Naicu Gabriel - APMCS
ROSCI0226_115_paduri_virgine.jpg Coman Magda - APM-CS
ROSCI0226_115_pestera_rasuflatoarei.jpg Coman Magda - APM-CS
ROSCI0226_326_Cheile_Carasului.jpg Naicu Gabriel - APMCS
ROSCI0226_326_Cheile_Carasului1.jpg Naicu Gabriel - APMCS
ROSCI0226_326_Izvoarele_Carasului.jpg Naicu Gabriel - APMCS
K ROSCI0227 200612 201101 200706 200812

1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Sighi oara - Târnava Mare

N 46º 8' 4'' E 24º 49' 16'' 85.815 315 829 541 X

RO075 52 Mure
RO076 28 Sibiu
RO072 20 Bra ov
Brometalia)
6240 * Paji ti stepice subpanonice 4 B A B B
91E0 * P duri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, 0,8 A B B B
Salicion albae)
3130 Ape st t toare oligotrofe pân la mezotrofe cu vegeta ie din Littorelletea uniflorae i/sau 0,5 B C C C
40A0 * Tuf ri uri subcontinentale peri-panonice 10 B B B B
6430 Comunit i de lizier cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, pân la cel montan i 0,5 C C C C
alpin
3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegeta ie tip Magnopotamion sau Hydrocharition 0,1 B C B B
9170 Pãduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum 10 A A B B
91H0 * Vegeta ie forestier panonic cu Quercus pubescens 0,3 A A B A
92A0 Z voaie cu Salix alba i Populus alba 0,5 B C C C
3240 Vegeta ie lemnoas cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane 0,1 D
91V0 P duri dacice de fag (Symphyto-Fagion) 1 C C B B

1355 Lutra lutra P C C C B
1308 Barbastella barbastellus P P P? R C C C B
1354 Ursus arctos P C B B B
1166 Triturus cristatus P B B C B
1220 Emys orbicularis R C B C C
1138 Barbus meridionalis C C A C B
2511 Gobio kessleri RC C B C B
1146 Sabanejewia aurata C C A C B
1074 Eriogaster catax R C B C B
1078 Callimorpha quadripunctaria R C B C B
1052 Euphydryas maturna P B B C C
4028 Catopta thrips R C B C B
1088 Cerambyx cerdo RC B B C B
1059 Maculinea teleius P C B C B
4011 Bolbelasmus unicornis R B B C B
4036 Leptidea morsei R C B C A
1084 Osmoderma eremita R C B C B
4067 Echium russicum V C C C C
4068 Adenophora lilifolia R A B C B
A Pelobates fuscus R C A Rana arvalis V C
A Rana esculenta P C A Rana ridibunda P C
F Cobitis taenia taenia P C F Rhodeus amarus P C
I Apatura ilia P A I Apatura iris P A
I Argynnis laodice C A I Astacus astacus P C
I Brenthis daphne P A I Brenthis ino P A
I Carcharodus lavatherae P A I Colias chrysotheme R A
I Euphydryas maturna P C I Hemaris fuciformis P A
I Lopinga achine P C I Lucanus cervus cervus P C
I Lycaena alciphron P A I Maculinea alcon P A
I Maculinea arion P C I Neptis sappho C C
I Nymphalis antiopa P A I Nymphalis polychloros P A
I Oberea linearis P C I Papilio machaon P A
I Parnassius mnemosyne P C I Pericallia matronula V A
I Proserpinus proserpina P C I Pyrgus sidae P A
M Apodemus agrarius RC D M Apodemus flavicollis C D
M Apodemus sylvaticus RC D M Arvicola terrestris C D
M Capreolus capreolus P C M Cervus elaphus RC C
M Clethrionomys glareolus V D M Crocidura leucodon P C
M Crocidura suaveolens C D M Eptesicus nilssonii P C
M Eptesicus serotinus P C M Felis silvestris RC C
M Martes foina P C M Martes martes P A
M Meles meles P C M Micromys minutus R A
M Microtus agrestis RC A M Microtus arvalis C D
M Mus musculus C D M Muscardinus avellanarius P C
M Mustela erminea erminea P C M Mustela nivalis RC C
M Mustela putorius C C M Myotis brandtii P C
M Myotis mystacinus P C M Myotis nattereri P C
M Myoxus glis P C M Neomys fodiens P C
M Nyctalus leisleri P C M Nyctalus noctula P C
M Pipistrellus pipistrellus P C M Pipistrellus pygmaeus P C
M Plecotus auritus P C M Plecotus austriacus P C
M Rattus norvegicus R D M Sciurus vulgaris P C
M Sorex araneus P A M Sorex minutus RC C
M Talpa europaea C C M Vespertilio murinus RC A
P Adonis vernalis P A P Aristolochia lutea R A
P Arnica montana R A P Betula pubescens P A
P Carex appropinquata R D P Carex panicea P A
P Cephalanthera damasonium P A P Cephalanthera longifolia R A
P Cephalanthera rubra P A P Cephalaria radiata A
P Crocus banaticus R A P Dactylorhiza incarnata P A
P Dictamnus albus R A P Epipactis palustris R A
P Fritillaria orientalis V A P Galium palustre A
P Gladiolus imbricatus R A P Gymnadenia conopsea R A
P Gypsophila fastigiata V A P Iris graminea P A
P Limodorum abortivum R A P Lycopodium clavatum R A
P Narcissus poeticus ssp. radiiflorus P A P Neottia nidus-avis R A
P Orchis coriophora R A P Orchis laxiflora ssp. elegans P A
P Orchis militaris R A P Orchis morio R A
P Orchis purpurea R A P Prunus tenella R A
P Ranunculus circinatus R A P Ranunculus lingua A
P Sagittaria sagittifolia P A P Salvia transsylvanica R A
P Seseli peucedanoides A P Stachys palustris R A
P Trollius europaeus P A R Coronella austriaca P C
R Elaphe longissima P C R Lacerta agilis P C
R Lacerta viridis P C
N14 23 231 P uni

Zona se încadreaz în Podi ului Târnavelor i par ial Podi ul Hârtibaciului, acestea caracterizându-se printr-un relief colinar-deluros, cu v i
înso ite de terase i lunci bine individualizate. Actuala înf i are a reliefului este de podi puternic fragmentat de v i – culoare cu interfluvii
care se men in în general în jur de 500 – 550 m si numai în mod excep ional ajung la valori de circa 700 m (P durea Dumbrava, 642 m,
altitudinea maxima fiind de 839m - Dl. Pietri ).
Eroziunea intens , generat de colectarea apelor de c tre Târnava Mare i râul Hârtibaci, a f râmi at vechea suprafa de eroziune,
reducând-o la interfluvii înguste dispuse paralel. Interfluviile sunt asimetrice de tip cuest , a c ror pant lin se grefeaz aproximativ pe un
strat dur (gresie), înclinând la fel cu el, iar versan ii abrup i reteaz în cap un num r de cel pu in dou straturi (argil , marne nisipoase).
Frecven a mare a cuestelor dispuse în iruri paralele care înso esc Târnava Mare, fragmentate de v i subsecvente, reprezint o consecin a a
adapt rii reliefului la structuri de domuri i branhianticlinale.
În ansamblu, suportul geo-structural a impus prezen a unor biotopuri specifice bine individualizate, favorizând existen a unor ecosisteme
variate bine conservate. La acest fapt se adaug gradul relativ sc zut al presiunii antropice, zona fiind pu in populat , exploatarea biologic
încadrându-se în liniile unei dezvolt ri durabile.
Temperatura medie anual se încadreaz în izoterma de 90 C. Aceasta coroborat cu o expunere dominant vestic /estic a versan ilor i cu
valorile relative ridicate ale radia iei globale induce dezvoltarea sezonului vegetativ pe cca 195 zile – ca factor de favorabilitate pentru starea i
evolu ia habitatelor i speciilor de interes conservativ.
Utilizarea tradi ional a terenurilor a p strat o diversitate biologic ridicat . Aria este de importan interna ional , având în vedere c probabil
ultimele paji ti de mare întindere în Europa sunt perfect func ionabile din punct de vedere ecologic. Managementul tradi ional a stabilit un
echilibru între activit ile umane i natur , acesta r mânând neschimbat din evul mediu.
Studiile efectuate pentru ADEPT cu ajutorul WWF DCB arat c aria cuprinde numeroase specii de faun i flor , care sunt periclitate la nivel
na ional i interna ionalaici fiind incluse:
Flor :
• 10 taxoni vegetali periclita i în Europa, inclu i în anexele Directivei Habitate i ale Conven iei de la Berna (includ Larix polonica,
angelica, arnica, papucul doamnei, Echium rossicum, narcisele, dedi eii)
• 77 taxoni periclita i la nivel na ional, inclu i în Lista Ro ie na ional
Faun
• 23 specii de mamifere periclitate în Europa i protejate prin Directiva Habitate i Conven ia de la Berna, incluzând lupul., ursul, pisica
s lbatic , vidra
• 55 specii de p s ri periclitate în Europa, incluse în Directiva P s ri i Conven ia de la Berna, incluzând uliul p s rar, uliul porumbar,
cârstelul de câmp i 76 specii protejate la nivel na ional
• 10 specii de reptile i amfibieni protejate prin Directiva Habitate i Conven ia de la Berna, incluzând buhaiul de balt cu burt ro ie
• 11 specii protejate de pe ti prin Directiva Habitate i Conven ia de la Berna
• 600 specii de fluturi sunt descrise în cadrul acestui spa iu - 6 fiind protejate prin Directiva Habitate i Conven ia de la Berna i 22
protejate la nivel na ional.
În acest spa iu diversitatea cuturilor agricole coexist cu o bogat biodiversitate natural atât sub aspect cantitativ cât i calitativ.
Aria proiectului este e 74493 hectare, cu o popula ie de cca.19000 locuitori , repartizat în 30 sate pu in extinse în suprafa . Popula ia înc
tr ie te în strâns leg tur i peisajul înconjur tor, care include paji tile cele mai bogate ale Europei i întinsele p duri caducifoliate. Aici
exist multe habitate i specii ce sunt în Lista Ro ie IUCN i de asemenea au un statut prioritar în Directiva Habitate, inclusiv cele mai mari
popula ii de carnivore mari din etajul deluros (urs i lup).
Ecosistemele forestiere din situl Sighi oara-Târnava Mare, ce includ tipuri (semi)naturale de p dure, sunt afectate în mare parte de procese
de degenerare (mai mult sau mai pu in pronun ate) ca urmare a impactului antropo-zoogen. Acesta se manifest la nivelul arboretelor sub
urm toarele forme:
- distrugerea subarboretului (arbu ti, puie i, ierburi, mu chi) i destructurarea orizontului superior al solului de c tre ro ile TAF-urilor i
bu tenilor tracta i;
- extragerea selectiv a arborilor de esen valoas (stejar pedunculat, cire , frasin, paltin, tei) din leaurile de deal i astfel, favorizarea
procesului de c rpinizare;
- t ierea arbu tilor cu ocazia aplic rii opera iunilor silviculturale, astfel c stratul arbustiv este absent în mare parte arborete;
- efectuarea de împ duriri cu specii forestiere exotice (salcâm) sau în afara arealului lor natural (pin silvestru, pin negru, molid, larice);
salcâmul i molidul se comport ca specii exclusiviste inhibând dezvoltarea speciilor autohtone i implicit, succesiunea natural spre tipul
natural de p dure;
- declan area eroziunii în adâncime în lungul drumurilor de TAF i traseelor de apropiere a bu tenilor, i ca urmare apari ia ravenelor;
- tasarea i destructurarea orizontului superior al solului în lungul potecilor des frecventate de turmele de ovine i bovine;
- eutrofizarea (în special, nitrofizarea) solului i apei freatice ca urmare a depozit rii gunoaielor menajere (în lunci), p unatului i fertiliz rii
paji tilor din amonte (unul din efectele immediate i u or vizibile este proliferarea unor specii nitrofile i ruderale în p duri: Glechoma
hederacea, Stellaria media, Aegopodium podagraria, Geum urbanum, Urtica dioica, Alliaria petiolata, etc.);
- acidificarea orizontului superior al solului datorit litierei coniferelor (molid, larice, pini) folosite în planta ii;
- t ieri rase (chiar dac pe suprafe e mici) i s p turi efectuate în jurul exploat rilor de gaz metan;
- invazia i proliferarea masiv a unor specii vegetale aloctone (salcâm, Rudbekia laciniata, Solidago canadensis) în aproape toate tipurile de
p duri, cu consecin e drastice asupra fitodiversit ii; cel mai mult i mai pu in afectate sunt p durile de lunc (s lcete i anini uri) i respectiv,
f getele;
- extinderea continu a unui cartier reziden ial în zona sudic a municipiului Sighi oara, în detrimentul unui masiv forestier compact i extins,
ce include în mare parte arborete încadrate în grupa func ional I (de protec ie); construc ii reziden iale dispersate au ap rut i la vest de
Sighi oara (Stej reni, Dane ).
Desemnarea este sustinuta din urmatoarele considerente:
1.Este sit reprezentativ pentru zona continental transilv nean , cu alternante de paduri si pajisti pastrate in conditii naturale,insumand 18
habitate de interes european (Directiva Habitate).
3.P durile sunt majoritar de tip natural fundamental, concentrate pe o suprafa de 50 km x 20 km (procent p dure 40%), în bazinul Târnava
Mare.
3. Flor i faun diversificat , inclusiv popula ii permanente de ur i i lupi , rarit i de fluturi (prof. Rakosy L., UBB CJ), respectiv valori
botanice deosebite (prof. Cristea I. UUB CJ ).
4. Zon gospod rit durabil de a lungul secolelor de comunit ile locale de sa i, a ez ri umane rare, rustice cu valoare de patrimoniu.
5. Dou funda ii britanice recunoscute MET i ADEPT sprijin sus inut necesitatea conserv rii acestei zone prin situl Natura 2000 propus de
APM Mure .
Proprietatile sunt majoritar proprietati private ( peste 75 %).
4.6 Documenta ie:
1. Akeroyd, J.R. (2002) Protecting Romania’s Lost World. Plant Talk, 30: 19–24.
2. Akeroyd, J. R. (2003). A Transylvanian wood-pasture. Plant Talk, 34: 34–37.
3. Akeroyd, J. [R.], Sârbu, A., Oroian, S. & Hiritiu, M. (2003). Botanical assessment of the Saxon Villages region (Târnave plateau)
of southern Transylvania, Romania. Unpublished report to International Finance Corporation, Washington DC, USA.
4. Coldea Gh., Sârbu I., Sârbu A. & Negrean G. (2001) Ghid pentru identificarea i inventarierea paji tilor seminaturale din România, Editura
alo, Bucure ti.
5. Jones, A. (2003) Grassland Management Strategy – Transylvanian grasslands. Unpublished report to ADEPT project, Salisbury, UK.
6. Mountford, J.O. & Akeroyd, J.R. (in press, 2005) A biodiversity assessment of the Saxon villages region of Transylvania. Transylvanian
Review of systematical and ecological Research
7. Oroian, S., Samarghitan, M & Hiritiu, M. (2003) Information concerning the Târnave Plateau vegetation. Unpublished report to
ADEPT project, Salisbury, UK.
8. Puscaru-Soroceanu, E. (ed.) et al. (1963) Pasuni si fînetele din Republica Populara Romîna. Academiei Republicii Populare Romîna,
Bucure ti.
9. Rakosy L. obs. pers (1970-2006)
10. . Moga, C., (2005)- Lucrare de doctorat, Univ. Babe -Bolyai Cluj
11. Amenajamentele silvice (2000) de la Direc iile silvice Mure , Sb, Bv
12. Tibor Hartel, Raport referitor la statutul popula iilor de amfibieni, trimestrul II (15 decembrie 2005 – 14 martie 2006), Colegiul Na ional
Mircea Eliade, Sighi oara, Institutul de Biologie al Academiei Române, Bucure ti;
13. Botnariuc,N., Tatole,V., (2005) Cartea Ro ie a Vertebratelor din România, Academia Român , Muzeul Na ional Grigore Antipa14.
Rapoarte de evaluare carnivore 2005, 2006 APM Mures
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural + 0,01 2.632.-Rezerva ia de stejar pufos
RO04 Rezerva ie natural + 0,09 2.635.-Stejarii seculari de la Breite

162 Plantare artificiala C 5 - 160 Managementul forestier general B 10 -
230 Vanatoare B 10 - 120 Fertilizarea C 15 -
900 Eroziunea B 2 - 501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism C 1 +
320 Mine C 1 - 165 Indepartarea latarisului C 1 -
952 Eutrofizarea C 2 -

Contract Administrare: 9/28.06.2010, Administrator:Societatea Progresul Silvic, filiala Sibiu (Administrator) Sibiu, Calea Dumbr vii, nr 140, jud
Sibiu 0269 242411, 0269 240502, fax-0269214970
Justificarea tehnic pentru forma propus (m rime, localita ile incluse sau excluse)pentru Situl Natura 2000
1. Management:
• Oficialit i UE de la Direc ia General pentru Mediu (Hernandez

Placido, 07.08.06) au confirmat c satele din ariile administrate sunt
mai bine incluse în siturile Natura 2000. Aceasta imbun t e te
eficien a managementului i nu are nici un efect asupra administr rii
cl dirilor/ activit ilor de dezvoltare din sate, Sarcina de a duce la
bun sfâr it estimarea impactului de mediu din cadrul articolului 6 al
Directivei Habitate UE va fi aceea i dac un sat este inclus sau se
învecineaz cu un habitat protejat de Directiva Habitate UE.
• Conservarea la nivel de peisaj s-a dovedit a fi mai eficient decât
conservarea minimalist a unui singur habitat.
• Zootehnia este cu atât mai viabil din punct de vedere economic, cu cât
zona este mai extins .
2. Specii, Procese Genetice i Flux Genetic:

• Fluturii – de exemplu Eurodryas aurinia au nevoie de 90 ha pentru o
popula ie viabila (studii ale ONG Butterfly Conservation , UK)
• P s rile r pitoare – de exemplu Acvila Tip toare Mic (annex II al
Directivei Habitate UE) au o arie de desf urare aproximativ intre 800-
4,400ha, o arie medie de aproximitiv 2.500 ha pe pereche, dar
interac iunea dintre perechi are loc pe distante de sute de km
• Animalele ierbivore – sunt necesare arii extinse pentru a permite
mi carea popula iilor c tre noi arii de cre tere
• Dispersia speciilor. Siturile mici inhib dispersia i produc
încruci are negativ , atât pentru plante, cât i pentru animale.
3. Habitate:
• Efectele de grani – este important s existe o form circular sau
rectangular pentru a reduce zonele de hotar. O abordare
gen „Schweitzer” sau crearea multor arii mai mici va duce la cre terea
efectului de grani i la reducerea eficien ei în ce prive te
protec ia biodiversit ii.
• Zonele mici sunt expuse cu prec dere evenimentelor meteorologice cum ar
fi cele din verile mai uscate si iernile mai umede.
• Zonele largi compenseaz efectele schimb rilor din habitatele naturale.
4. Aspecte de mediu:
• Efectele de grani – hotarele mai lungi, în compara ie cu zonele
compacte, sunt mai expuse polu rii din afara ariei respective.
• Studii (ex. studii efectuate de Joint Nature Conservation Commitee, UK)
au ar tat c mi carea vaporilor de azot rezultat din agricultura
intensiv se pot întinde pe arii de sute de metri.
• Paji tile bogate în specii sunt extrem de sensibile la poluarea cu
azot. Acesta afecteaz florile, dar nu i iarba, ceea ce înseamn c
iarba va disloca în scurt timp toate florile.
• Paji tile amortizeaz poluarea mediului i absorb carbonul.
• Paji tile opresc eroziunea pe cursul apelor i amortizeaz poluarea
râurilor, protejând speciile acvatice.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0227_47_Fanate_in_satul_Stejareni.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0227_47_Gentiana_pneumonanthe_pe_Breite.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0227_47_Padure_de_fag_comuna_Apold.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0227_47_Padure_pluriana_zona_Apold.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0227_47_Pajiste_Apold.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0227_47_Pajiste_cu_Sanguisorba_officinalis.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0227_47_Pajiste_satul_Daia.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0227_47_Pajisti_si_paduri_Cris.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0227_47_Pajisti_si_paduri_de_Quercinee_Com_Cris.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0227_47_Pajisti_si_paduri_de_quercinee_Cris_1.jpg Moise Silvia - ANPM
B ROSCI0228 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : indrili a

N 45º 43' 18'' E 26º 32' 37'' 858 946 1664 1358 X

RO026 100 Vrancea

1352 Canis lupus 3-4 i 6-10 i C B C C
1354 Ursus arctos P 3-5 i C B C C
1361 Lynx lynx P 1-2 i C B C C

Caracterizat prin existen a unor habitate cvasioriginare, situl este suprapus unui bazin forestier în care grohoti urile fosile acoperite de
molidi uri i br dete constituie un element de favorabilitate pentru stabilirea unor zone de cre tere a puilor i hibernare pentru exemplare din
speciile de Ursus arctos i Canis lupus. În ac iunile de monitorizare din cadrul proiectului LIFE02NAT/RO8576 Conservarea in situ a
carnivorelor mari din jude ul Vrancea, au fost identificate ase vizuini folosite alternativ de haitele de lup ale caror teritorii se suprapun în
zon .
În acela i context, zona numita de localnici „ indrili a – Afini ul” constituie prin habitatele bogate in fâne e i afini uri compacte un pol de
atractie in perioada de fructificatie, pentru ungulate i pentru Ursus arctos.
Gradul accentuat de naturalitate, existen a habitatelor specifice grohoti urilor fosile i a padurilor caracteristice etajului boreal, dublate de
favorabilitatea reliefului pentru alegerea ca zone de f tare, cre tere a puilor, hibernare i hranire, fac din acest sit un element cheie pentru
func ionarea Re elei ecologice locale de protec ie a carnivorelor mari din jude ul Vrancea, re ea constituit i aprobat in cadrul proiectului
LIFE02NAT/RO8576 Conservarea in situ a carnivorelor mari din jude ul Vrancea. In cadrul acestei re ele, situl propus este incadrat in
categoria coridoarelor ecologice de tip „steping stones”.
Inaccesibilitatea ridicat face ca situl s fie supus intr-o masur relativ scazut impactelor antropice, in cea mai mare parte a suprafe ei. Aria
cu impactul cel mai intens, manifestat prin pa unatul animalelor domestice este pa unea situat în zona superioar a bazinului.
Situl face parte din Zona de securitate Vrancea Sud – parte componenta a Re elei ecologice locale de protec ie a carnivorelor mari din
jude ul Vrancea, re ea constituit i aprobat in cadrul proiectului LIFE02NAT/RO8576 Conservarea in situ a carnivorelor mari din jude ul
Vrancea. Statutul acestei re ele a fost aprobat i aplicat la nivel jude ean prin protocolul încheiat între institu iile care administreaz arealul i
autarit ile publice jude ene.
Întreaga suprafa cuprins in arealul propus se afl în proprietatea Ob tii Spine ti (sat component al comunei Vrâncioaia).
4.6 Documenta ie:
2. Raport „Analiza GAP a sistemului de arii protejate raportat la distribu ia speciilor de carnivore mari”- LIFE02NAT/RO8576 Conservarea in
3. „Planul de management al carnivorelor mari din jude ul Vrancea” - LIFE02NAT/RO8576 Conservarea in situ a carnivorelor mari din jude ul
Vrancea
din jude ul Vrancea
5. - CIURESCU,St.-1997- ” Comori biogeografice Vrâncene ” ,APM Focsani
7. Inventarierea capitalului natural in bazinul hidrografic al râului N ruja – Centrul Focal de Monitorizare a Diversit ii Biologice, 2004
8. „Studiul de fezabilitate pentru desemnarea re elei ecologice de protzec ie a carnivorelor mari din jude ul Vrancea” - LIFE02NAT/RO8576
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


160 Managementul forestier general B 100 - 167 Exploatare fara replantare C 20 -

Asocia ia Ob tilor Vrancene- Ocolul Silvic N ruja (N ruja, tel 0237/ 677017)
Planul de management al sitului este corelat cu Planul local de management al carnivorelor mari din jude ul Vrancea (LIFE02NAT/RO8576
Conservarea in situ a carnivorelor mari din jude ul Vrancea.) si urmareste protectia i conservarea habitaterlor naturale si a speciilor de
carnivore mari.Aria sitului propus face parte din suprafa a administrat de O. S. N ruja, pentru care managementul se face conform sistemului
de certificare a p durilor, cod FSC SW-FN/COC - 1428.
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0229 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Siriu

N 45º 31' 27'' E 26º 9' 40'' 6.230 548 1663 1080 X

RO022 100 Buz u
9110 P duri de fag de tip Luzulo-Fagetum 18,6 A C A B
9180 * P duri din Tilio-Acerion pe versan i abrup i, grohoti uri i ravene 0,05 D
alpin
7110 * Turb rii active 0,05 C C B B
9410 P duri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea) 6,2 A C A B
9130 P duri de fag de tip Asperulo-Fagetum 12,8 A C A B
Salicion albae)


A Hyla arborea P C A Rana temporaria P C
F Barbatula barbatula P D F Phoxinus phoxinus P D
F Salmo trutta fario P D I Ena montana P A
I Helix pomatia P A M Capreolus capreolus P A
M Cervus elaphus P A M Martes foina P A
M Martes martes 20-30 i C M Mustela nivalis 15-25 i A
M Rupicapra rupicapra P A M Sus scrofa P A
M Vulpes vulpes 50-70 i A P Achillea pannonica P A
P Alyssum murale R D P Amaranthus blitoides P C
P Arctostaphylos uva-ursi R A P Artemisia annua P D
P Artemisia austriaca P D P Asperula cynanchica P D
P Botrychium lunaria P D P Brassica juncea P D
P Bryonia alba R D P Campanula carpatica P A
P Cardaria draba P D P Carex appropinquata P A
P Carex atrata P D P Cephalanthera longifolia R A
P Colchicum autumnale P A P Conioselinum tataricum R D
P Consolida regalis P D P Corallorhiza trifida R A
P Cornus mas P C P Crocus banaticus P C
P Cynodon dactylon P D P Dactylorhiza cordigera R A
P Dactylorhiza maculata R A P Dactylorhiza sambucina R A
P Dianthus carthusianorum R A P Dianthus giganteus P A
P Dianthus spiculifolius P A P Digitalis grandiflora P A
P Empetrum nigrum ssp. hermaphroditum R A P Galanthus nivalis P C
P Gentiana lutea R C P Gentiana utriculosa P A
P Geranium sanguineum P D P Gladiolus imbricatus P A
P Heliotropium europaeum P C P Hordelymus europaeus P D
P Inula salicina R D P Juncus alpinus R A
P Juncus thomasii P D P Lembotropis nigricans R D
P Ligularia glauca P A P Ligustrum vulgare P D
P Listera ovata R A P Lunaria rediviva R D
P Menyanthes trifoliata R A P Mercurialis perennis P D
P Monotropa hypopitys R A P Myosotis scorpioides P D
P Myricaria germanica P D P Nigritella nigra P A
P Onobrychis viciifolia P D P Phyteuma orbiculare P D
P Poa remota P C P Prunella laciniata P D
P Rhododendron myrtifolium P A P Ribes alpinum P D
P Rosa pimpinellifolia P D P Rubus sulcatus P D
P Salvia pratensis P D P Sclerochloa dura P D
P Silene nutans ssp. dubia R A P Sisymbrium orientale R D
P Spergularia rubra P A P Taxus baccata V A
P Thalictrum foetidum P C P Thymus comosus P A
P Triglochin palustris C A P Trigonella procumbens P D
P Trollius europaeus P D P Vaccinium uliginosum P A
P Veronica prostrata P D P Vicia sylvatica D
R Vipera berus P A

Mun ii Siriu reprezint un masiv muntos în sud-estul Carpa ilor Orientali (Carpa ii de Curbur ), în grupa Mun ilor Buz ului, cuprins între
cursurile superioare ale râurilor Buz u la est i Bâsca Chiojdului la vest, având orientare general nord-vest – sud-est. In sens restrâns, Mun ii
Siriu sunt cuprin i între v ile Buz ului la est, Crasnei la nord, Siriului Mic în sud-vest i Siriului Mare în sud, dominând unit ile muntoase cu
altitudini mai mici din jur: Mun ii Intorsurii la nord, Mun ii T taru în vest, Mun ii Zmeuret-Munteanu în sud – sud-est i Podu Calului în vest.
Mun ii Siriu sunt alc tui i din gresii dure (“gresia de Siriu”), isturi i marne cretacice. Versan ii cu pant mare i abrupturi s lbatice au la baz
trene de grohoti uri, iar în sud i sud-est sunt afecta i de frecvente alunec ri de teren. Pe platourile din partea de vest a Vîrfului M lîia sunt
prezente o serie de lacuri nivale. Altitudinea maxim , de 1662 m, este atins în Vîrful M lîia. Vîrful Siriu, vârf situate în partea de nord a
Mun ilor Siriu care are form de cupol i este cunoscut i sub numele de Bocârnea, are o altitudine de 1657 m.
Sub aspect petrografic, Masivul Siriu este alc tuit din bancuri groase de gresii, care adesea trec în microconglomerate. În partea de est apare
i o fâ ie de depozite oligocene, constituit din alternan e de gresii, marne, disodile i menilite. Aceast forma iune grosier , de culoare
cenu ie, care alc tuie te principalele culmi ale acestor mun i a fost denumit de geologul I. Popescu Voite ti „gresia de Siriu” dat fiind
desf urarea ei în acest masiv. Privit din orice parte, apare ca un masiv bine individualizat, înconjurat de zone mai joase.
O mare parte din masiv este reprezentat de un sinclinal suspendat cu flancul estic faliat i dispus în cel pu in dou trepte, al c rui ax se
desf oar în lungul v ilor M lîia i Url toarea. Flancul vestic d na tere la abruptul dintre v ile Crasna i Siriu Mare, fiind alc tuit din gresii
dure; numai în partea estic se adaug o fâ ie de oligocen cu alternan e de gresii, marne, disodile i menilite.
Rocile din care sunt forma i Mun ii Siriului sunt predominant reprezentate prin gresii, argile i marne. La acestea se adaug , secundar,
microconglomerate, marno-calcare, menilite, isturi disodilice etc. Ele alcatuiesc strate cu grosimi de la cativa centimetri pana la 2-10 m,
dispuse în alternanta. Cea mai mare parte a masivului Siriu este format din bancuri groase de gresii, care, frecvent, trec în
microconglomerate. Este o forma iune grosiera, dur , rezistent , de culoare cenu ie, care alc tuie te principalele culmi ale acestor mun i.
Orizonturile i stratele de gresii, argile i marne sunt cutate, cutele având o direc ie în general nord-est – sud-vest. Stratele au o c dere foarte
mare, adesea fiind chiar verticale. Caracteristicile structurale se reflect atât în fizionomia general a reliefului, cât mai ales în deta area unor
forme aparte de tipul zidurilor de gresie, jgheaburilor, cuestelor (forme de relief ap rute într-o regiune în care stratele cu roci dure alterneaz
cu cele moi, datorit eroziunii apelor curg toare i retragerii treptate a versan ilor).
Mun ii Siriu, cuprin i între râurile Buz u, Crasna i Siriu sunt forma i din mai multe sinclinale i anticlinale orientate nord-est – sud-vest, unele
apar inând pânzei de Siriu, celelalte autohtonului paleogen. Numele acestor mun i nu se trage de la Vârful Siriu (frecvent cunoscut sub
numele de Bocîrnea), ci de la râul care îl înconjoar la sud i sud-vest. Altitudinal dep e te 1600 m prin Culmea M lâia (1662 m) i Vîrful
Bocârnea (1657 m), în rest, culmile ce se desprind coboar în trepte de la 1400 la 1000 m. Unele din acestea sunt foarte netede, pe alocuri
au caracter de suprafe e structurale (în special acelea de la 1400 m). Ele sunt delimitate de obicei de abrupturi de cuest de câteva sute de
metri (abruptul Bocîrnei, abruptul M lîiei, Col ii M g re ii, Col ii Babei, etc.). Exist trepte de modelare i numeroase forme de relief structural
i periglaciar. V ile principale sunt largi i pu in adânci
Sit de importanta deosebita pentru habitate (forestiere, tufarisuri alpine) si carnivorele mari (urs, lup, ras) aflate intr-o stare favorabila de
conservare. Speciile Ursus arctos, Canis lupus i Felis lynx sunt reprezentate prin popula ii optime sub aspectul densit ii, frecven ei în zon i
al efectului lor regulator în popula iile pr zilor (artiodactile i p s ri) preferate. Culoarele de schimb între indivizii popula iilor celor trei specii
de carnivore mari, afla i pe versan i diferi i, înc pot permite fluxul genetic, pentru evitarea izol rii i consangviniz rii unor eventuale popula ii
prea mici.
Masivul Siriu este foarte bine individualizat, compact, delimitat de cursuri de ap (Râul Buz u, pârâul Crasna, pârâul Siriu) i cu versan i
abrup i, care îl fac destul de greu accesibil pe cea mai mare parte a perimetrului i care constituie bariere naturale de protec ie a acestuia
fa agresiuni din exterior. Punctele de acces in sit sunt destul de pu ine, iar accesul se poate face pe trasee de picior sau cu mijloace de
transport pe drumurile forestiere care duc în sit.
Aceast stare de fapt face ca situl s fie destul de bine protejat de agresiuni din exterior, iar starea de conservare a ecosistemelor/habitatelor
s fie, în general, una bun .
Cu toate acestea, cu ocazia investiga iilor efectuate în teren, au fost identificate o serie de factori i activit i care au influen at în trecut, sau
în prezent starea habitatelor, sau care ar putea în viitor s afecteze pe termen mediu sau lung starea habitatelor:
140-P unatul:Proces antropic. A avut un impact semnificativ în trecut, dar în ultimii 20 de ani num rul de animale a sc zut foarte mult.
Impactul generat de p unatul în p dure s-a manifestat în molidi urile de la limita cu paji tile alpine, precum i în f getele din bazinetele
pâraielor Mreaja, Milea, Vâna M l ii.
160-Managementul silvic: Începând cu 1970, pân în 1985, au fost practicate t ieri rase pe suprafe e mari, urmate de reîmp durirea cu puie i
de molid, cu prec dere în UP VI Crasna (ua 3-6, 32-35, 48-61), UP IV (ua 10-15, 32,40,41, 44), UP VI (ua 112-117, 156,157,etc).
162 -Plantarea artificial : Proces antropic. Extinderea molidului, i la o scar mai mic a pinului silvestru, în afara arealului prin plantarea
acestuia în urma t ierilor rase în f gete sau amestecuri de fag i r inoase.
166 - Eliminarea arborilor mor i: Proces antropic. normele silvice nu con in prevederi cu privire la men inerea unei anumite cantit i de lemn
mort în p dure. Cu ocazia lucr rilor de îngrijire i conducere, precum i a lucr rilor de regenerare a p durilor au fost extra i atât arborii mor i
pe picior, cât i cei c zu i la sol.
900-Eroziunea: Proces natural. Înclinarea accentuat a terenului, substratul de fli , caracterul toren ial cursurilor de ap genereaz un
poten ial erozional foarte ridicat.
Fenomenele erozionale sunt foarte frecvente i vizibile în zona paji tilor mezofile din bazinele pâraielor Milea i Mreaja, i în zona paji tilor
alpine
943-Surparea, alunec ri de teren: Proces natural. Înclinarea accentuat a terenului, substratul de fli , caracterul toren ial cursurilor de ap
genereaz un poten ial de alunec ri de teren foarte ridicat.
Fenomenele de alunecare sunt foarte frecvente i vizibile în zona paji tilor mezofile din bazinele pâraielor Milea i Mreaja, pe versantul
adiacent lacului Siriu, dar i bazinetele pâraielor Crasna, Vâna Milei, etc.
Constructii in extravilan.
Exploatarea potentialului turistic prin dezvoltarea unui turism de masa in defavoarea ecoturismului.
Nu de in informa ii despre statutul de protec ie al acestor locuri dar consider necesar ca Comisia Monumentelor Naturii s aib în vedere
zone cum ar fi: Col ii Balei, Col ii Bocârnei, Piatra Z pezii, Lacul Sec, Lacul Pietricica, Vârful Soimului, Plaiul Bloji.
Suprafetele sunt arondate O. S. Nehoiasu cu UP-urile Siriu si Gramaticu. Fondul de vanatoare Siriu este administrat de Directia Silvica
Buzau.Ca tipuri de proprietati:Padure- prop.publica de stat- Directia Silvica Buzau, proprietate privata com Chiojdu(?); Gol de munte- prop.
publica Primaria Com Siriu; faneata -prop. privata Primaria Com. Siriu si Primaria Com Chiojdu.
4.6 Documenta ie:
Rapoarte ale expertilor in cadrul contractului nr. 11/04.03.2010 “Servicii de consultan pentru elaborarea, dezbaterea i avizarea Planului de
management, Realizarea strategiei de vizitare, Realizare i alimentare site, Concepere con inut informa ional pentru bro uri i pentru
manualele de ecologie aferente implement rii proiectului “Managementul conservativ i participativ al sitului ROSCI0229 SIRIU”, SMIS –
CSNR 7083, intre Natura Management si CJ Buzau (Iovu-Adrian Biris, Dan Cogalniceanu, Calin Cengher, Iuliana Florentina Gheorghe,
Dumitru Murariu, Oliviu Pop).
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


J084BZ * ###### SIRIU
160 Managementul forestier general A 50 + 162 Plantare artificiala A 5 -
171 Furajare stocuri de animale B 5 + 164 Curatarea padurii A 5 -
180 Incendiere A 2 - 946 Cutremure B 5 -
240 Luare / Indepartare de fauna B 5 - 200 Acvacultura : pe te i scoici B 2 0
241 Colectionare (insecte,reptile,amfibieni…) C 10 - 243 Braconaj, otravire, capcane A 5 -
301 Cariere A 2 - 302 Indepartarea materialului plajelor B 1 -
409 Alte modele(tipuri) de habitare C 1 - 502 Drumuri, drumuri auto A 2 -
510 Transportul energiei B 2 - 530 Imbunatatirea accesului la zona C 2 +
608 Locuri de campare si zone de parcare pentru C 1 - 943 Alunecarile de teren A 2 -
rulote
190 Activitati Pasunat agricole si silvice care nu se B 5 - 530 Imbunatatirea accesului la zona A 5 +

Pentru suprafetele pasunate responsabilitatea revine comunitatilor locale.
Nu exista un plan de management special pentru situl propus.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0229_80_Coltii_Magaretii.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0229_80_Culmea_Tatarut.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0229_80_Fetele_malaiei.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0229_80_Lacul_Sec.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0229_80_Lacul_Vulturilor.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0229_80_Masivul_Siriu.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0229_80_Poarta_Vanturilor.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0229_80_Tabla_Butii.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0229_80_Varful_Malaia.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0229_80_Vipera_Berulus.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
B ROSCI0230 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Sl nic

N 46º 12' 52'' E 26º 24' 33'' 1.408 470 1235 782 X

RO011 100 Bac u
3230 Vegeta ie lemnoas cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane 1 C C B B
6520 Fâne e montane 1 C C B B
9110 P duri de fag de tip Luzulo-Fagetum 12 A C B A

1193 Bombina variegata RC A A C C

A Bufo bufo RC C A Hyla arborea RC C
A Rana temporaria C C A Salamandra salamandra RC C
A Triturus alpestris RC C I Allogamus dacicus R B
I Annitella lateroproducta R B I Chloroperla kisi R B
I Drusus brunneus R B I Hyloniscus siculus V B
I Isophya brevipennis R B I Nemoura fusca V B
I Protonemura aestiva R B P Aconitum moldavicum R B
P Aconitum toxicum RC B P Campanula carpatica RC B
P Cardamine glanduligera RC B P Hepatica transsilvanica RC B
P Ranunculus carpaticus C B P Saxifraga cymbalaria C D
R Elaphe longissima R C R Lacerta agilis C C
R Lacerta vivipara RC C R Vipera berus R C

Situl se încadreaz atât în etajul forestier superior, care este ocupat de Piceetum carpaticum, cât i etajului forestier mijlociu, reprezentat prin
Fagetum carpaticum. Datorit exploat rii preferen iale a r inoaselor din primul etaj, aici locul acestora a fost luat de fag, iar asocia ia nou
creat este de tip Piceeto – Fagetum. În cel de-al doilea etaj, de unde s-a exploatat mai ales fag, locul acestuia a fost ocupat de carpen,
ap rând o asocia ie nou - Carpino – Fagetum.
Izolat i cu caracter relictant, apar pinete de tip Myrtillo – Pinetum spre partea superioar a culmilor, sau de tip Pino – Quergetum în zona
montan inferioar .
În acest sit au fost semnalate 10 habitate specificate în Legea 462/2001 reprezentate de paji ti cu Nardus pe substrat silicios, râuri alpine i
vegeta ia lor lemnoas , fâne e montane, depresiuni pe substrat turbos, grohoti uri silicioase ale regiunilor înalte, stânci silicioase cu vegeta ie
pionier , p duri batrâne caducifoliate, p duri de tip Luzulo-Fagetum, p duri de tip Asperulo-Fagetum i p duri acidofile cu Picea din etajele
alpine montane.
Din confruntarea anexei I la Directiva Consiliului 70/409/CEE cu situa ia popula iilor de organisme din cadrul sitului, se poate men iona c
necesit m suri de conservare un num r de 7 specii de p s ri enumerate în anexa I, 47 de specii de p s ri cu migra iune regulat
nemen ionate în anex . Dintre vie uitoarele enumerate la anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE, necesit m suri de protec ie 4 specii de
mamifere, 3 specii de amfibieni i 3 specii de plante.
Dintre reptile în sit se reg sesc 5 amfibieni i 4 reptile nominalizate în Conven ia de la Berna. Sunt endemice un num r de 8 nevertebrate i 7
plante.
Tot la tabelul 3.3 a fost nominalizat specia Saxifraga cymbalaria a c rei arie de deyvoltare, pentru tot continentul european, se limiteaz doar
la aria Mun ilor Nemira, versantul estic al acestora. Cea mai apropiat arie de prezen a acestei specii este localizat în Mun ii Caucay.
Fragilitatea habitatului acestei plante (în lungul pârâurilor pietroase) impune protec ie.
Obs. Sec iunea va fi completatî cu texte care indic calitatea i importan a sitului d.p.d.v. al obiectivelor referitoare la conservare al directivelor
europene sau alte acte interna ionale (de exemplu dac situl este Sit Ramsar). La completarea acestei sec iuni se va ine cont i de speciile
nominalizate în sec iunea 3.3. a prezentei fi e.
În ceea ce prive te factorii de presiune asupra sitului, pot fi men ionate urm toarele activit i: exploat ri forestiere, vân toarea, braconajul,
c i de transport i circula ie, toate cu intensitate slab .
Obs. Se va indica natura i intensitatea factorilor de presiune asupra sitului
Situl S r rie-Sl nic este pozi ionat la contactul dintre Pînza de Tarc u i Pânza de Vrancea, cu depozite litologice diverse i în alternan (de
la psamite la pelite). Aceast alternan a generat o accentuat adâncime a v ilor, adâncimea fragment rii reliefului fiind de 360 m în vest i
450 m în dreptul Vârfului Pufu. Efectul acestei adâncimi asupra proceselor geomorfologice este important mai ales sub aspectul extinderii
eroziunii de suprafa . Pe Coama Pufului, la sud de aceasta, sunt prezente numeroase urme ale ac iunilor desf urate de armata român în
timpul Primului R zboi Mondial, care prin conservare, vor reprezenta pentru genera iile viitoare, un argument în plus în sus inerea vitejiei
poporului român.
Situl apar ine în totalitate bazinului hidrografic al pâraielor Dofteana i Sl nic. Înveli ul de soluri caracterizeaz clasa cambisolurilor pe spa iul
versan ilor, unde, cel mai r spândit sol este cel districambosol; în zona culmilor, cele mai r spândite soluri sunt prepodzolurile.
De asemenea, rezerva ia se caracterizeaz printr-un climat montan, cu temperatura medie anual apreciat la 5-7 grade C i o cantitate
medie anual a precipita iilor de 700-800 mm.
Situl se încadreaz atât în etajul forestier superior, care este ocupat de Piceetum carpaticum, cât i etajul forestier mijlociu, reprezentat prin
Fagetum carpaticum. Datorit exploat rii preferen iale a r inoaselor din primul etaj, aici locul acestora a fost luat de fag, iar asocia ia nou
creat este de tip Piceeto-Fagetum. În cel de-al doilea etaj, de unde s-a exploatat mai ales fagul, locul acestuia a fost ocupat de carpen,
ap rând o asocia ie nou - Carpino-Fagetum.
Izolat i cu caracter relictant, apar pinete de tip Myrtillo-Pinetum spre partea superioar a culmilor, sau de tip Pino-Quergetum în zona
montan inferioar .
Specific pentru situl S r rie-Sl nic este frecven a mare a speciei Saxifraga cymbalaria, cu arie de dezvoltare pentru ara noastr doar în
spa iul mun ilor Nemira, prezent în asocia ii de tip Cardamino (flexuosae) - Saxifragetum cymbalariae.
Flora i fauna acestei zone este bogat i bine reprezentat la fiecare clas de organisme.
Obs. Se completeaz cu detalii care nu au putut fi abordate corespunz tor la sec iunile unde s-au utilizat coduri standard.
4.6 Documenta ie:

1. BARABA VICTORIA, 1982 - Conspectul asocia iilor vegetale din Mun ii Nemira, Studii i Comunic ri (1978-1980), Muzeul de tiin ele
Naturii "I. Borcea" Bac u, p. 53-82, Bac u.
2. GUR U GABRIELA, 2002 - The biodiversity of Cerambicids from Nemira Mountains (S r rie - Dofteana Basin), Studii i cercet ri, Biologie
nr. 7, Complexul Muzeal Bistri a N s ud, p. 135-142, Bistri a.
3. LUPU AL., 1994 - Studiu pedologic i de bonitare scara 1:10.000 pentru terenurile agricole din teritoriul Dofteana, jud. Bac u (memoriu
tehnic, 60 pag. i 8 h r i), arhiva OSPA, Bac u.
4. MAR M., 1988 - Studiul pedologic pentru amenajarea paji tii Sl nic-Moldova (memoriu 24 pag. i 3 plan e), arhiva OSPA, Bac u.
5. MIHAI GH., BARABA VICTORIA, 1969 - Contribu ii la cunoa terea briofitelor din Valea Uzului, Studii i Comunic ri, Muzeul de tiin ele
6. MITITELU D., BARABA N., 1969 - Contribu ii la flora montan a jude ului Bac u, Studii i Comunic ri, Muzeul de tiin ele Naturii "I.
Borcea" Bac u, p. 125-128, Bac u.
7. MITITELU D., BARABA N., 1972 - Vegeta ia v ii Trotu ului sectorul 2 Târgu Trotu D rm ne ti, Studii i Comunic ri, Muzeul de tiin ele
8. MITITELU D., BARABA N., 1975 - Caracterizarea geobotanic a v ii trotu ului, Studii i Comunic ri, Muzeul de tiin ele Naturii "I.
Borcea" Bac u.
9. MITITELU D., BARABA N., 1998 - Flora i vegeta ia jude ului Bac u, Studii i Comunic ri, Muzeul de tiin ele Naturii "I. Borcea" Bac u,
p. 195-274, Bac u.
10. MITITELU D., BARABA N., 1994 - Flora i vegeta ia mun ilor Nemira, Studii i Comunic ri, Muzeul de tiin ele Naturii "I. Borcea"
Bac u, p. 29-48, Bac u.
11. RANG C., 1974 - Contribu ii la cunoa terea avifaunei din bazinul pârâului Uz, Studii i Comunic ri, Muzeul de tiin ele Naturii "I. Borcea"
Bac u, p. 257 - 264, Bac u.
12. RANG C., 1974 - Cercet ri asupra rotitului coco ului de munte în Carpa ii Orientali, Studii i Comunic ri, Muzeul de tiin ele Naturii "I.
13. RANG C., 2002 - Studiul dinamicii unor comunit i de p s ri din bazinul mijlociu al râului Siret, incluzând zonele lacurilor de acumulare,
Ed. S.O.R., 249 pag., Cluj-Napoca.
14. RUSU C., BARBU N., LUPA CU GH., CARAMAN L., 1988 - Les sols des montagnes Nemira, Analele t. Ale univ. "Al. I. Cuza" Ia i,
tom. XXXIV, seria 2 b Geologie-Geografie, p. 75-81, Ia i.
15. SANDAL V., BARABA N., 1993 - R spândirea genului Lycopodium în Carpa ii României, Studii i cercet ri, Biologie, Ed Acad. Tom.
45, nr. 1, pag. 27-46, Bucure ti.
16. 15. SANDAL V., BARABA N., 1993 - R spândirea genului Lycopodium în Carpa ii României, Studii i cercet ri, Biologie, Ed Acad.
Tom. 45, nr. 2, pag. 145-160, Bucure ti
17. SAVA GH., 1971 - Lichenii din bazinul Uzului, regiunea mun ilor Nemira i Ciucului, Studii i Comunic ri, Muzeul de tiin ele Naturii "I.
18. ERB NESCU MARIA, 1960 - Despre Saxifraga cymbalaria în R.P.R., Ocrotirea naturii, nr. 5, p. 105-127, Bucure ti.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|



Ministerul Mediului
Directia Silvica Bacau, conventie de custodie 89/03.03.2101, valabila 5 ani.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0230_70_scan0021_Slanic-Vegetatie_cu_Myricaria_germanica_de- Macor Anca - APM-BC
a_lungul_raurilor_montane.jpg
K ROSCI0231 200612 201101 200706 200812

1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : N dab - Socodor - V r ad

N 46º 25' 33'' E 21º 22' 0'' 6.661 82 101 92 X

RO051 100 Arad
1530 * Paji ti i mla tini s r turate panonice i ponto-sarmatice 35 D

1335 Spermophilus citellus P C B B A
2633 Mustela eversmannii P C B C C

A Hyla arborea P A A Rana ridibunda P D
I Pontia edusa A I Sympetrum fonscolombii D
I Sympetrum sanguineum D M Erinaceus concolor P D
P Achillea setacea P D P Alopecurus geniculatus P D
P Ambrosia artemisiifolia P D P Artemisia santonicum C D
P Artemisia santonicum ssp. santonicum P D P Aster tripolium C D
P Aster tripolium ssp. pannonicus P D P Atriplex littoralis P D
P Bassia prostrata P D P Bromus arvensis P D
P Bromus hordeaceus ssp. hordeaceus P D P Camphorosma annua P D
P Cerastium dubium C D P Chamomilla recutita C D
P Cichorium intybus P D P Conyza canadensis P D
P Crataegus monogyna P D P Cynodon dactylon P D
P Daucus carota P D P Digitaria ischaemum P D
P Dipsacus laciniatus P D P Erophila verna P D
P Eryngium campestre C D P Festuca pseudovina P D
P Gypsophila muralis P D P Hordeum hystrix C D
P Juncus gerardi P D P Lactuca saligna P D
P Lepidium perfoliatum P D P Lepidium ruderale P D
P Limonium gmelinii C D P Lotus angustissimus P D
P Lotus tenuis P D P Myosurus minimus P D
P Phleum paniculatum P D P Pholiurus pannonicus P D
P Phragmites australis P D P Plantago schwarzenbergiana P D
P Plantago tenuiflora P D P Poa annua P D
P Poa bulbosa C D P Polygonum aviculare P D
P Puccinellia distans C D P Puccinellia distans ssp. limosa P D
P Scirpus maritimus ssp. maritimus P D P Sclerochloa dura C D
P Scorzonera cana P D P Scorzonera laciniata P D
P Sedum caespitosum P D P Spergularia marina P D
P Trifolium angulatum P D P Trifolium fragiferum P D
P Trifolium micranthum P D P Trifolium ornithopodioides P D
P Trifolium repens P D P Trifolium retusum P D
P Trifolium striatum P D P Trifolium strictum P D
P Xanthium strumarium ssp. italicum P D R Natrix natrix P D
N14 95 231 P uni

Flora si vegetatia din vestul Romaniei (bioregiunea Panonica) se deosebeste printr-o serie de elemente caracteristice de cea aflata pe
terenurile saraturoase din restul tarii. Aceste deosebiri se datoreaza conditiilor diferite de clima si sol.
In Campia Crisurilor (unde se afla si situl SCI: Saraturile de la Sanmartin) solul apartine tipului de solonet de salinizare sulfato-clorurat la
suprafata (pana la 60 cm) si apoi cloruro-sulfatat, dar in unele situatii, s-a constatat o salinizare sulfato-sodata la suprafata (pana la 40 cm)
apoi sodata in adancime.
Saraturarea accentuata a acestor soluri se caracterizeaza prin diferitele specii de plante halofile care cresc si se dezvolta din belsug, formand
separat sau impreuna fitocenoze si faciensuri variabile cum sunt: Puccinellia distans, Pholiurus pannonicus, Camphorosma ovata, Statice
gmelini, Artemisia santonicum, Hordeum hystrix, Poa bulbosa ssp. vivipara, Matricaria chamomilla v. salina, Lepidium ruderale, Poligonum
aviculare, Aster tripolium v. pannonicus. Nelipsite din flora saraturilor de aici sunt unele specii de patlagina Plantago tenuifolia si P.
schwaezenbegiana, specii de loboda cum sunt Atriplex litoralis, A. patula, A. hastata, la care se mai adauga si alte specii ca Bassia prostrata,
Sueda maritima, Spergularia salina, Sedum caespitosum, Myosurus minimus, Gypsophila muralis, Lactuca saligna si altele, pe langa un
numar mare de specii de trifoi.
Covorul vegetal al acestor soluri prezinta o mare variatie legata de denivelarile ce apar de la un loc la altul.
Variate si numeroase sunt fitocenozele ce se formeaza uneori mozaicat in functie de microrelief, dar si de gradul de salinitate. Aceste
fenomene se pastreaza in toata perioada de vegetatie.
Suvitele de apa, sau urmele acestora cand apele s-au retras, sunt ocupate de Poa annua, Atropis distans, Pholiurus pannonicus, Alopecurus
geniculatus, Myosurus minimus, Roripa kerneri, Juncus gerardi, Camphorosma ovata si altele, aceasta din urma aparand uneori exclusivista.
Complexitatea floristica si fitocenologica este remarcabila, mentionam asociatiile vegetale de pe solurile saraturate Socodor: Limonio gmelini
– Artemisietum monogynae opa 1939 (syn.: Staticeto – Artemisietum monogynae (santonicum) Topa 1939), Hordeetum hystricis (Soó 1933)
Wendelberger 1943; Peucedano-Festucetum pseudovinae (Rapaics 1927) Pop 1968, Artemisio santonici – Festucetum pseudovinae (Magyar
192) Soó (1933) 1945, Achilleo – Festucetum pseudovinae Soó (1933) corr. Borhidi 1996, Peucedano – Asteretum (puctati) sedifoliae
(Rapaics 1927) I. Pop1968
Habitate (conf. codurilor din publicatia: Habitatele din România): R1510, R1529, R1530, R1531, R1532.
Tipuri de vegetatie de saraturi reprezentative pentru pajisti si mlastini halofile panonice, care se dezvolta mozaicat. In trecut, terenul a fost
partial imbunatatit pentru agricultura. In prezent, pe suprafete importante s-a reinstalat vegetatia potentiala.
Specia Pontia edusa (Fabricius, 1777)apare pe lista rosie pentru fluturii diurni din Romania cu statutul LC (sursa date personale Ion Constanta
Mihaela August 2010)
Incepind cu anul 1960, s-au executat lucrari intense de imbunatatiri funciare care au dus la transformari profunde in ceea ce priveste solul,
flora si vegetatia.
In ultimii ani, prin abandonarea acestor lucrari, pe anumite suprafete, s-a revenit la vegetatia potentiala.
Pe de alta parte, tot in ultimii ani, pe suprafete foarte rastrinse, in urma lucrarilor de imbunatatiri funciare, s-a incercat cultivarea porumbului si
a florii soarelui.
4.6 Documenta ie:

Doni N., Popescu A., Pauca-Com nescu Mihaela, Mihailescu Simona, Biri I. A., 2005. Habitatele din România, Ed. Tehnic Silvic ,
Bucure ti.
Doni N., Popescu A., Pauca-Com nescu Mihaela, Mihailescu Simona, Biri I. A., 2005. Habitatele din România. Modificari conform
amendamentelor propuse de Romania si Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC) 2006. Ed. Tehnic Silvic , Bucure ti. Pop I., 2002.
Vegeta ia solurilor s r turate din România. Contribu ii Botanice, XXX(2) (1999-2000): 285-332, Gr dina Botanic “Alexandru Borza” Cluj-
Napoca. Bujorean G., Oprea C. V., Grigore St., 1961. Rezerva ia de s r turi de la Socodor, regiunea Cri ana. Stud. i Cerc. Biol. i t.
Agricol., 8(3-4): 317-328, Timi oara.
S. Mihailescu, I. Cobzaru, M. Ion, R. Ion, 2010, Designation of new Sites of Community Importance in Romania for the Natura 2000 priority
habitat: *1530 Pannonic and Ponto-Sarmatic salt steppes and salt marshes, The Anniversary Conference of the Institute of Biology, 50 Years
of Academic Research in Biology, Bucharest, Book of Abstracts, p.129-130. Mihailescu Simona, 2009, Characterization and distribution in
Romania of the priority Natura 2000 habitat: Pannonic and Ponto-Sarmatic salt-steppes and salt-marshes. 2nd European Congress of
Conservation Biology „Conservation biology and beyond: from science to practice”, Praga, Republica Ceh , 1-5 sept. 2009, Book of
Abstracts, p.211
Dan Munteanu, 2009, Pasari rare, vulnerabile si periclitate in Romania, Ed. Alma Mater, Cluj-Napoca
RÁKOSY L., 2003, Lista ro ie pentru fluturii diurni din România (Rote Liste der Tagfalter Rumäniens). Bul. inf. Soc. lepid. rom. 13(1-4):7-18.
Pop I., 2002. Vegeta ia solurilor s r turate din România. Contribu ii Botanice, XXX(2) (1999-2000): 285-332, Gr dina Botanic “Alexandru
Borza” Cluj-Napoca.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural + 1,54 2.97.-Rezerva ia de soluri s r turate


Ministerul Mediului
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0231_69_S_Soc.jpg Patko Camelia - APM-AR
ROSCI0231_69_S_Soc1.jpg Patko Camelia - APM-AR
B ROSCI0232 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Some ul Mare Superior

N 47º 17' 40'' E 24º 37' 24'' 149 314 442 366 X

91V0 P duri dacice de fag (Symphyto-Fagion) 2 C C B B

1163 Cottus gobio RC C B C B
1146 Sabanejewia aurata RC C B C B
1122 Gobio uranoscopus R C C C C

F Thymallus thymallus V C

În aceast zon habitatele caracteristice sunt prezente in stare naturala, iar impactul antropic este in limitele de toleran a ale speciilor pentru
care a fost declarat aria de importanț comunitar .
Zona este importanta pentru conservarea speciilor de pesti Cottus gobio, Sabanejewia aurata si Gobio uranoscopus. Sunt prezente habitatele
caracteristice in stare naturala, iar impactul antropic este in limitele de toleranta ale speciilor amintite.
Poluarea menajera si defrisarile sunt principalele amenintari.
Nu a fost declarat anterior ca si arie protejata.
Având în vedere c situl cuprinde doar talvegul i albia minor este proprietatea statului.
4.6 Documenta ie:
A fost propus de c tre Ecotur Sibiu, ca rezultat al proiectului \"Important areas for fish in Romania - Preinventory for a draft list of Natura 2000
sites (SCIs) for five fish species\"
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|



Ministerul Mediului
Nu este elaborat plan de management.
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0233 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Some ul Rece

N 46º 33' 53'' E 23º 6' 33'' 8.529 722 1640 1364 X

RO063 100 Cluj
91D0 * Turb rii cu vegeta ie forestier 0,5 A B B B
Salicion albae)

1146 Sabanejewia aurata P?
4012 Carabus hampei R C B B B

A Salamandra salamandra P A F Thymallus thymallus R A
I Helix pomatia C A M Capreolus capreolus <20 i A
M Cervus elaphus <7i A M Felis silvestris <3i A
M Lepus europaeus P A M Mustela nivalis P A
M Mustela putorius P A M Sciurus vulgaris P A
M Sus scrofa P A M Vulpes vulpes <40 i A
P Arnica montana V A P Galanthus nivalis C A
P Lycopodium clavatum C A R Vipera berus P A

Caracteristic sitului este prezen a unor specii de mamifere i p s ri rare i vulnerabile la presiunile antropice, incluzând o mare parte a
arealului de r spândire a speciilor semnalate, specifice habitatelor de p dure din zona de deal i de munte.
În perimetrul de protec ie sunt semnalate 8 tipuri de habitate aflate în Anexa II a Directivei Habitate, ce acoper în propor ie de 86% suprafa a
de protec ie propus , patru dintre acestea, acoperind 20%, din suprafa a total , fiind considerate prioritare.
În ultimii ani se înregistreaz o cre tere alarmant a ac iunilor ilegale de defri are, cu consecin e negative asupra echilibrului ecologic din
zon . La acestea se semnalez i ac iuni de braconaj, efectele neputând fi deocamdat apreciate.
În anul 1994, prin Decizia a Consiliului Jude ului Cluj nr. 147, în bazinul superior al V ii Some ul Rece au fost desmnate zone protejate de
interes jude ean cu valoare peisagistic , urm toarele obiective:
1) Obâr ia Some ului Rece
2) Cheile Dumitresei
3) Defileul Some ului Rece
4) Valea Some ului Rece
1) Propietate public de stat - 44%
2) Propietate privat - 2%
3) Propietate comunal - 54%
4.6 Documenta ie:
1) Baza de date APM Cluj 2005
2) Fi a de caracterizare Corine Biotop Some ul Rece, 1996
3) Habitatele din România Nicolae Doni et al. Ed. Teh. Silvic , Bucure ti 2005
4) Academia Român , Muzeul Na ional de Istorie Natural Grigore Antipa, Cartea ro ie a vertebratelor din România, Bucure ti 2005, pg 121
5) Bruum, B et al., P s rile din România i Europa - Determinator ilustrat-, versiun româneasc Munteanu, Dan, Octopus Publishing Group
Ltd, 1999
6) Ocolul Silvic Some ul Rece, Amenajament silvic, UP I Negru a, 1996
7) Ocolul Silvic Some ul Rece, Amenajament silvic, UP III Izvoarele Some ului Rece, 1996
8) Ocolul Silvic Some ul Rece, Amenajament silvic,
UP IV izvoarele R c t ului, 1996
9) Olteanu et. al., Lista ro ie a plantelor superioare din România, Studii, Sinteze, Documenta ii de Ecologie nr. I/1994
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


J043CJ * ###### SOMESUL RECE
140 Pasunatul B 10 0 170 Cresterea animalelor B 10 0
220 Pescuit sportiv C 5 0 230 Vanatoare B 75 0
243 Braconaj, otravire, capcane A 5 - 502 Drumuri, drumuri auto B 15 0
624 Drumetii montane, alpinism, speologie. C 30 0 511 Linii electrice C 10 0
870 Diguri, indiguiri, plje artificiale C 5 0
167 Exploatare fara replantare A 5 - 243 Braconaj, otravire, capcane A 2 -
250 Luare/Indepartare de flora B 25 0 401 Urbanizare continua B 15 -
424 Alte tipuri de depozitari A 5 - 511 Linii electrice C 5 0
624 Drumetii montane, alpinism, speologie. C 15 0 629 Alte activitati sportive si recreative in aer liber C 20 0
701 Poluarea apei C 2 - 870 Diguri, indiguiri, plje artificiale C 5 0
941 Inundatii B 25 -

- 44% Regia Na onal a P durilor, Direc ia Silvic Cluj, Ocolul silvic Some ul Rece
- 4 arii protejate de interes jude ean i 54% propietate comunal - administra ia public local a Comunei M guri R c t u
- propietate privat 2%
1) Amenajamente silvice, Direc ia Silvic Cluj, ocolul Silvic some ul Rece, 1996
2) Amenajamente silvice p duri private
3) Plan de Urbanism, Comuna M guri R c t u
4) Regulament general de executarea de construc ii i def urarea unor activit i în zonele natural protejate de interes jude ean, Jude ul Cluj-
emitent Consiliul jude ean Cluj, 1995
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0233_95_Detaliu_Somesul_Rece1.jpg Bucin Liliana - APM-CJ
ROSCI0233_95_Vedere_de_ansamblu_Somesul_Rece1.jpg Bucin Liliana - APM-CJ
ROSCI0233_95_Viitura1.jpg Bucin Liliana - APM-CJ
B ROSCI0234 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Stânca - tef ne ti

N 47º 50' 21'' E 27º 13' 39'' 1 73 88 73 X

RO012 100 Boto ani

P Adonis vernalis P D P Ajuga laxmannii P D
P Allium saxatile R A P Astragalus austriacus R B
P Aurinia saxatilis P D P Centaurea orientalis P D
P Dianthus capitatus P D P Pulsatilla montana P D
P Schivereckia podolica V A P Sempervivum ruthenicum R A
P Silene chlorantha R A P Sisymbrium polymorphum R A
P Veronica spicata ssp. incana R B

Situl este situat în partea de est a jude ului Boto ani, în Câmpia Moldovei.
Stânc ria principal este constituit din calcare recifale sarmatice, acoperite par ial cu loess.Pantele sunt acoperite cu cernoziomuri de pant
carbonatice i cu cernoziom levigat.Clima este temperat continental de tip est-european .
Situl prezint un mare num r de specii continental- sud -estice (cont.+pont.+medit.-pont.+submedit.+balcano-dacice) care împreun cu
speciile europene si eurasiatice dau un caracter ponto-sarmatic particular acestei regiuni, unica sta iune în România cu Schiverekia podolica
ce intr aici într-o asocia ie rupestr calcicol cu totul deosebit de cele montane. Specia se afl în aceast sta iune floristic la limita vestic
a arealului ei de r spândire.
Importan a sitului rezid i din faptul c în acest areal vegeteaz câteva specii endemice dintre care amintim:Veronica incana, Astragalus
austriacus, Sempervivum ruthenicum.
Specia floristic Schivereckia podolica este critic amenin at deoarece habitatul speciei a fost în mare parte distrus prin construc ia barajului
Stânca-Coste ti.In prezent situl are statut de protec ie legiferat i este monitorizat de APM Boto ani i Academia Român .
Nu s-au identificat presiuni antropice deoarece situl se afl lâng coronamentul barajului în zona de frontier (punct de trecere Stânca).
Ultima lege prin care situl a fost declarat rezerva ie natural de interes na ional este Legea nr.5/2000.
Toat suprafa a rezerva iei(1 ha) este proprietate de stat apar inând Nodului Hidrotehnic Stânca-ANAR Bucure ti.
4.6 Documenta ie:
Oltean M., Negrean G., Popescu A., Roman N., Dihoru G., Sanda V., Mih ilescu S., 1994- Lista Ro ie a plantelor superioare din România.
Institutul de biologie- Studii, Sinteze, documenta ii de ecologie, 1: 1-52
Mititelu D., Barabas N., Haja S., 1971-Flora i vegeta ia rezerva iei Stânca- tef ne ti (jud. Boto ani). Muzeul de tiin e ale naturii Bac u-
Studii i comunic ri, pag.731-750
Vasile B c uanu-Câmpia Moldovei studiu geomorfologic, Editura Academiei Române, 1968
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural = 99,98 2.226.-Stanca Stefanesti

990 Alte procese naturale C 2 -
210 Pescuit profesionist(industrial) B 3 -

Toat suprafa a rezerva iei(1 ha) este în administrarea ANAR Bucure ti-Nod Hidrotehnic Stânca.
Situl este inclus în întregime în APSA Lac Stânca-Coste ti .
Exist Plan de Management pentru Aria de Protec ie Special Avifaunistic Lac Stânca-Coste ti care cuprinde în întregime situl, plan care
prevede m suri de conservare i gestionare durabil i pentru rezerva ia floristic Stânca- tef ne ti;planul va fi implementat de custode.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0234_64_Rez_Stanca_1.jpg Gafencu Rocsana - APM-BT
ROSCI0234_64_Schivereckia_podolica.jpg Gafencu Rocsana - APM-BT
ROSCI0234_64_vegetatie_chasmofitica_de_la_Stinca-Stefanesti.jpg Gafencu Rocsana - APM-BT
B ROSCI0235 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Stânca Tohani

N 45º 4' 9'' E 26º 26' 7'' 50 311 415 374 X

RO036 100 Prahova
8210 Versan i stânco i cu vegeta ie chasmofitic pe roci calcaroase 60 A C B B
Brometalia)
8230 Comunit i pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dilleni pe stânc rii 0,5 B A B B
silicioase

P Adonis vernalis R D P Agropyron cristatum ssp. brandzae P A
P Allium albidum ssp. albidum R A P Allium flavum R A
P Allium moschatum V D P Allium saxatile P A
P Alyssum caliacrae V D P Anchusa officinalis P D
P Astragalus vesicarius R D P Campanula sibirica ssp. divergentiformis R D
P Cephalaria uralensis V D P Cirsium ligulare V D
P Crocus reticulatus P A P Euphorbia nicaeensis P A
P Fumana procumbens R A P Hyacinthella leucophaea R D
P Knautia macedonica R A P Minuartia hybrida P A
P Nepeta ucranica V D P Onobrychis gracilis R D
P Paronychia cephalotes R D P Plantago argentea V D
P Potentilla aurea ssp. chrysocraspeda P D P Salvia nutans R D
P Scorzonera austriaca R D P Scutellaria orientalis R A
P Silene rupestris P A P Sternbergia colchiciflora V D
P Tetragonolobus maritimus V D P Teucrium montanum R D
P Thymus glabrescens R D P Trifolium montanum R D
P Trinia multicaulis R A P Valerianella coronata R A
P Valerianella pumila R A

Stanca Tohanilor, in suprafata de 33 ha, se afla la nord de orasul Mizil,pe raza com.Gura Vadului, in apropierea loc.Tohani (dealurile
Strehanu), apartinand regiunii biogeografice continentale, regiunea ecologica a Subcarpatilor de Curbura. Face parte din grupa dealurilor din
zona de geosinclinal, asezata in fasia exterioara a Subcarpatilor de Curbura.Este alcatuita din calcare sarmatice care in multe locuri ies la zi,
in special pe creste si pe versantii sudici, altitudinea maxima fiind de 426 m. Structura este foarte cutata, cu o succesiune stransa de
sinclinale si anticlinale. In literatura botanica Grecescu a consacrat situl cu denumirea de -Stanca Tohanilor- deoarece are aspectul de creasta
lunga, alba din cauza stancilor calcaroase. Creasta este alcatuita dintr-un sir de varfuri despartite prin sei largi cu directia NV-SE. Versantul de
sud este foarte abrupt si in majoritate stancos iar in unele locuri este brazdat de grohotisuri scurte. Versantul de nord este inierbat aproape in
intregime cu exceptia unor portiuni mici de sub creasta. Situl beneficiaza de un microclimat unic in judetul Prahova, cu influente
mediteraneene.Din punct de vedere climatic face parte din regiunea Dfax, cu temperaturi medii anuale de 10 gr.C, precipitatii de 500 mm/an si
vant puternic NS ce bate pe creasta. Fiind un teritoriu deluros, situl se incadreaza in etajul nemoral al padurilor de foioase. Pe teren se
constata insa absenta vegetatiei arboricole spontane,fiind instalata o pajiste scunda cu multe elemente inedite, unele specifice etajului
alpin.Situl prezinta doua habitate vizate de DH, dintre care unul este prioritar si o specie de planta listata in Anexa II la DH.
In calcarele sarmatice ale zonei au fost identificate unele specii fosile neogene:Mactra sp.,Hydrobia sp.,Cerinthium sp. Flora deosebit de
interesanta, a atras atentia numerosilor botanisti,recoltarea si studiul plantelor incepand inca din anul 1898. Importanta speciilor vegetale de
aici este de natura fitogeografica.Aici creste o specie endemica pentru Romania (Alyssum caliacrae),10 specii endemice pentru Muntenia, o
suita de plante rare aflate pe Lista Rosie. In spectrul floristic domina elementele eurasiatice (35%), pontice(14%) si central-europene(11%),in
timp ce elementele sudice totalizeaza 18%.Asociatiile vegetale sunt de asemenea deosebit de interesante, intalnindu-se aici elemente estice,
sudice si central europene, dar si specific montane (Potentilla ternata), alcatuind grupari unice in tara. Prezenta plantelor Agropyron brandzae
ssp ciliatum,Alyssum caliacrae si Scutellaria orientalis este cu totul remarcabila, aici fiind singura statiune pe stanga Dunarii. Astragalus
vesicarius este o specie vegetala critica ce pare identica cu specia descrisa in Dobrogea, la Hagieni.Specia Koeleria csatoi este endemica in
Transilvania, Tohani fiind singura statiune din afara arcului carpatic. A fost identificata specia de gasteropod xerofil Helicella obvia, a carei
populatie in zona este foarte mare.
Datorita accesului usor (drum care duce chiar spre culme), zona este expusa mai multor tipuri de pericole. Directia Silvica a plantat pini pe o
terasa aflata in interiorul sitului si la poalele si pe saua dintre culmi, cresterea acestor arbori facand posibila modificarea compozitiei solului
dar si a microclimatului cu impact asupra cresterii celorlalte specii vegetale. In apropiere exista o cariera de calcar ce a fost exploatata pana
de curand. Pasunatul reprezinta o alta amenintare la adresa compozitiei floristice locale. Din marginea soselei,in jos pe panta este cultivata
vita-de vie, tratamentele cu diverse substante aplicate acesteia, in functie de curentii de aer, putand ajunge in zona sitului.
Situl a fost propus ca rezervatie botanica inca din anii 70, in urma numeroaselor studii ce au evidentiat importanta inventarului floristic
(D.Grecescu -1898, C.Dobrescu-1962,I.Serbanescu-1962,V.Ciocarlan -1965,lucrari speciale publicate de V.Ciocarlan-1968 si
G.Dihoru&G.Negrean-1969,G.Anghel-1970,1971 ). Inainte de anul 1989 zona se afla listata ca rezervatie in evidenta Comisiei Monumentelor
Naturii Prahova,organism care nu mai exista in prezent.
Terenul este in proportie de 90 % in proprietate publica si 10 % privat. Administratia locala are cunostinta de importanta sitului si este
interesata in protejarea acestuia.
4.6 Documenta ie:
1.Vasile Ciocarlan, Flora ilustrata a Romaniei Ed.Ceres, Bucuresti 1988
2.Referat pentru propunere ca rezervatie naturala a Stancii Tohanilor - prof.Margareta Mosneaga (Muzeul Judetean de Stiintele Naturii PH) si
biolog Gavril Negrean (Institutul de Stiinte Biologice Bucuresti);3.G.Negrean,M.Mosneaga -Florula Stancii Tohanilor, Comunicari si Referate
ale Muzeului de Stiintele Naturii Ploiesti,1976
4.Determinari facute in laboratorul APM PH
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


162 Plantare artificiala A 5 - 171 Furajare stocuri de animale A 20 -
140 Pasunatul A 20 - 501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism B 2 -
110 Utilizarea pesticidelor B 10 - 140 Pasunatul B 10 -
390 Minerit si activitati de extragere la care nu se C 1 0 502 Drumuri, drumuri auto C 5 -
refera mai sus

Nu este desemnata nici o persoana sau autoritate responsabila pentru gestiunea sitului in vederea conservarii.
Nu exista un plan de management al zonei si nu au fost luate masuri speciale pentru ocrotirea acesteia.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0235_102_Stanca_Tohani_4.jpg Anea Nicolae - APM-PH
ROSCI0235_102_Stanca_Tohani.jpg Anea Nicolae - APM-PH
K ROSCI0236 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0045 Gr di tea Muncelului - Cioclovina
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Strei - Ha eg

N 45º 26' 26'' E 23º 2' 37'' 24.968 282 1867 905 X X

RO053 100 Hunedoara
8310 Pe teri în care accesul publicului este interzis 1 C C C C
91Y0 P duri dacice de stejar i carpen 2 B C C C
6240 * Paji ti stepice subpanonice 0,5 B B B B
9170 Pãduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum 0,5 C C C C

1324 Myotis myotis P RC C B C B
1316 Myotis capaccinii P C B C B
1138 Barbus meridionalis C C A C A
1146 Sabanejewia aurata R D
4123 Eudontomyzon danfordi V C B C B
1084 Osmoderma eremita V C B C B
4035 Gortyna borelii lunata P C B C B
4048 Isophya costata P B B A B
4050 Isophya stysi P A B A B
1052 Euphydryas maturna P C B C B

A Bufo bufo P C A Rana temporaria P A
A Salamandra salamandra P C A Triturus vulgaris P A
F Sabanejewia romanica P A F Thymallus thymallus V A
I Coptosoma mucronatum R A M Capreolus capreolus P C
M Crocidura leucodon P C M Martes martes P C
M Muscardinus avellanarius P C M Myoxus glis P C
M Neomys fodiens P C R Anguis fragilis P A
R Elaphe longissima P C R Lacerta agilis P C
N14 11 231 P uni

ara Ha egului, beneficiara unui patrimoniu natural i cultural unic în lume, este m rginit la sud de masivul Retezat, la est de mun ii ureanu,
iar la nord-vest de mun ii Poiana Rusc . Geoparcul Dinozaurilor ara Ha egului reprezint un nou tip de arie natural protejat , care îmbin
conservarea geodiversit ii, a biodiversit ii, a patrimoniului cultural i istoric cu activit ile de dezvoltare socio-economic . Acesta se întindepe
o suprafa de 102.392 ha i cuprinde ora ul Ha eg i 10 comune. El asigur protejarea, în principal, a siturilor cu resturi fosile de dinozauri
pitici, unici în lume.
Situl cuprinde 8 zone de conservare special , dintre care 6 sunt rezerva ii botanice: Mla tina de la Pe teana, una din cele mai sudice mla tini
oligotrofe din ara noastr în flora c reia s-au identificat popula ii de Drosera rotundifolia, un adev rat relict glaciar; P durea Slivu , rezerva ie
natural de o importan deosebit , fiind un ecosistem natural specific pentru zona colinar a rii Ha egului; Fâna ele cu narcise de la
Nuc oara, reprezint un vestigiu al unor str vechi asocia ii hidrofile cu endemismul Peucedanum rochelianum, iar aspectul peisagistic
deosebit îl confer prezen a popula iilor de narcise(Narcissus stellaris); Vârful Poieni: stânc riile dealului ad postesc o vegeta ie xeric , cu
elemente floristice remarcabile; reprezint singura sta iune cert din România pentru specia Plantago holosteum i locul clasic pentru
Astragallus var. Lineariforicus; Fâna ele Pui, ce cuprind asocia ia relictar Peucedano-Molinietum), Calcarele de la Fa a Fetii: pe stânc riile
acestui masiv calcaros apare unul din cele 39 endemisme ale Retezatului, Centaurea retezatensis;ad poste te i alte specii de plante de
interes excep ional, protejate prin legisla ia na ional (Lista Ro ie) sau specii endemice, specifice acestor locuri(Hepatica transilvanica,
Hepatica Media, Lilium jankae, etc.); aici se întâlnesc specii de p s ri care ocup un loc prioritar în ceea ce prive te protec ia acestora, fiind
cuprinse în anexele conven iilor de la Berna, Bonn sau în Directiva P s ri(Aquila chrysaetos, Ficedula albicolis, Ficedula parva, Pernis
apivorus).
Referitor la aria natural protejat Calcarele de la Fa a Fetii, datorit accesului dificil, presiunea antropic este sc zut .
Situl se suprapune peste Geoparcul Dinozaurilor ara Ha egului, declarat Parc Natural prin H.G. nr. 2151/30.11.2004.
Cu aproxima ie: 27% proprietate de stat i 73% proprietate privat . Subparcelele silvice incluse în rezerva ia natural Calcarele de la Fa a
Fetii sunt proprietate public de stat în administra ia Direc iei Silvice Deva, prin Ocolul Silvic Retezat.
4.6 Documenta ie:
Bo caiu N.,1971-Flora i vegeta ia Mun ilor arcu, Godeanu i Cernei, Edit. Academiei E.S.R., Bucure ti; Toniuc N., Oltean M., Romanca G.,
Zamfir M., 1992-List of protected areas in Romania(1932-1991), Ocrotirea naturii i mediului înconjur tor, t.36, nr.1, p.23-33; Amenajamentul
silvic; Joszef Sandor-Studiul calitativ al avifaunei zonei Râul es. Ru ti D., Palcu D.,Andr anu Alex., Fluturii din ara Ha egului, Edit. Cartea
Universitar , Bucure ti, 2004
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO02 Categoria II IUCN 0,27 RO05 Categoria V IUCN 99,49 RO01 Categoria I IUCN 0,01 RO04 Categoria IV IUCN
RO01 Rezerva ie tiin ific * 0,01 2.499.-Cheile i Pe tera ura Mare
RO04 Rezerva ie natural + 0,01 2.505.-Fâna ele Pui
RO04 Rezerva ie natural + 0,09 2.506.-Fâna ele cu narcise de la S la u de
RO04 Rezerva ie natural + 0,49 2.516.-P durea Silvu
RO05 Parc natural * 0,02 N-Gr di tea Muncelului - Cioclovina

164 Curatarea padurii C - 230 Vanatoare C 0
400 Zone urbanizate, habitare umana B - 421 Depozitarea deseurilor menajere C -
502 Drumuri, drumuri auto B 0 511 Linii electrice C 0
160 Managementul forestier general C + 241 Colectionare (insecte,reptile,amfibieni…) C 0

Rezerva ia natural Calcarele de la Fa a Fetii este în custodia Direc iei Silvice Deva din cadrul Regiei Na ionale a P durilor, cu sediul în Deva,
str. M. Viteazu, nr.10, tel. 0254225199, fax 0254222481, e-mail office@silvahd.ro, Persoan r
Planul de management al Geoparcului Dinozaurilor ara Ha egului este în curs de elaborare, urmând a fi finalizat pân la sfâr itul anului 2007.
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0237 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Structuri submarine metanogene - Sf. Gheorghe

N 44º 52' 12'' E 29º 45' 36'' 6.122 0 0 0 X

1180 Structuri submarine create de scurgeri de gaze 20 C B C C

1351 Phocoena phocoena P 10-50 i B B C B
1349 Tursiops truncatus P 20-100 i B B C B

4125 Alosa immaculata P 10000-100000 i B B C B
4127 Alosa tanaica P <10000 i B B C B

F Acipenser gueldenstaedtii P C F Acipenser stellatus P C
F Chelidonichthys lucerna P C F Huso huso P A
F Platichthys flesus C A F Raja clavata P A
F Scophthalmus maximus P A F Squalus acanthias P A
I Ampelisca diadema P A I Amphiura stepanovi P B
I Apseudes acutifrons P B I Caprella acanthifera P A
I Modiolula phaseolina C A I Mytilus galloprovincialis C A

Pe langa habitatul reprezentat de Submarine structures made by leaking gases (cca 20% din suprafata sitului) sunt prezente si alte tipuri de
habitate sedimentare care se inscriu in categoria EUNIS Biogenic structures over sublittoral sediments si Deep shelf sediments habitats.
Prezente in partea de NV a Marii Negre, intre adancimi situate intre 35 si 784 m, structurile submarine cauzate de emisiile de gaze trec de
interfata oxic/anoxic caracteristica acestei mari. Adancimile mai mici sunt situate in apropierea limitei estice a Rezervatiei Biosferei Delta
Dunarii, ceea ce ofera o certitudine pentru un management corespunzator. Importanta sitului rezida din prezenta structurilor submarine
complexe, spectaculoase formate din nisip si carbonati.
Amploarea presiunilor exercitate de om asupra sitului este destul de redusa data fiind departarea de coasta. Pot aparea impacte datorate
navigatiei dar, si exploatarii resurselor naturale din aceasta parte a Marii Negre.
Zona este domeniu public, facand parte din marea teritoriala si Zona economica exclusiva.
4.6 Documenta ie:
Peckmann J.& al., 2001 - Methane-derived carbonates and authigenic pyrite from the northwestern Black Sea, Marine Geology 177: 129-150
Luth C.&al.,1999 - Methane Gas Seeps Along the Oxic/Anoxic Gradient in the Black Sea: Manifestations, Biogenic Sediment
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


J000PA * 0,119 REZERVATIA BIOSFEREI DELTA DUNARII
212 Pescuit cu plasa tractat (de ex. pescuit cu B 5 -
trauler)
212 Pescuit cu plasa tractat (de ex. pescuit cu B 5 - 320 Mine B 5 -
trauler)

Ministerul Mediului
7. HARTA SITULUI
K ROSCI0238 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0113 Cânepi ti
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Suatu -Cojocna - Crairât

N 46º 43' 11'' E 23º 48' 26'' 4.146 307 622 425 X

RO063 100 Cluj
6240 * Paji ti stepice subpanonice 15 A C A B

1303 Rhinolophus hipposideros P? P? P C B C B

4031 Cucullia mixta P A A B A
4043 Pseudophilotes bavius C B B C C
4028 Catopta thrips R C B C B
4098 Iris humilis ssp. arenaria R B B C B
4097 Iris aphylla ssp. hungarica C B A B A
4087 Serratula lycopifolia C B B A B
2132 Astragalus peterfii R B B A B
4067 Echium russicum R C A C C
4091 Crambe tataria R C B C C
I Colias chrysotheme R D I Conisania poelli ostrogovichi R A
I Cucullia mixta lorica P D I Cucullia xeranthemi V A
I Eupithecia gratiosata R D I Maculinea arion V D
I Muschampia cribrellum R D I Plebeius sephirus R D
I Proserpinus proserpina R D I Pyrgus sidae R D
I Sphenoptera antiqua R D P Adonis vernalis 100-400 i A
P Allium albidum ssp. albidum 20-50 i A P Arenaria procera ssp. procera 1000-2000 i A
P Astragalus dasyanthus 20-40 i A P Astragalus exscapus 20-50 i A
P Bulbocodium versicolor 30-40 i C P Centaurea ruthenica 39-41 i C
P Centaurea trinervia R B P Centaurea triumfetti 20-50 i A
P Centaurea triumfetti ssp. aligera 900-1200 i A P Cephalaria radiata R B
P Cephalaria uralensis 20-50 i A P Dianthus giganteus 5000-15000 i A
P Dictamnus albus 50-100 i A P Ephedra distachya R A
P Ferulago sylvatica 10-30 i A P Iris pontica 10-30 i A
P Iris spuria 3000-4000 i A P Jurinea mollis ssp. transylvanica 50-100 i A
P Lathyrus pannonicus 20-50 i A P Nepeta ucranica 20-50 i A
P Peucedanum latifolium 25000-50000 i A P Peucedanum officinale 50000-60000 i A
P Peucedanum tauricum 20-40 i A P Plantago cornuti 3000-8000 i A
P Prunus tenella 200-500 i A P Salvia nutans 50000-70000 i C
P Salvia transsylvanica 100-300 i A P Serratula radiata 100-200 i A
P Serratula wolffii 4-6 i C P Seseli gracile 30-50 i A
P Stipa joannis A P Stipa lessingiana 60000-220000 i A
P Stipa pulcherrima 5000-10000 i A P Stipa tirsa 100000-200000 A
N14 46 231 P uni

Masivul de sare de la Valea Florilor, de form ovalizat , apare foarte aproape de suprafa , uneori la abea 0,5 m adâncime, în luncile V ilor
Bogomirii (C lmanilor) i Lupului. Sarea gem str punge stratele acoperitoare tortonian-sarma iene, în sâmburele anticlinalului diapir Cojocna-
Valea Florilor. Diapirul de sare, lung de 2 km i lat de 0,1-0,5 km, este acoperit de strate sub iri argilo-marnoase. Grosimea masivului este
apreciat la cca 0,7 km. Sarea a fost exploatat la suprafa (prin mici cariere) i de c tre romani.
Pe teritoriul acestei localit i se g sesc izvoare s rate, saramura fiind întrebuin at din vechi timpuri de c tre localnici.
Situl cuprinde tot ce a mai r mas nedegradat din ecosistemele de paji ti i tuf ri uri stepice ale vestului Câmpiei Transilvaniei (al turi de
ROSCI 0017, 0238, 0261 care sunt îns mult prea mici i restrânse) cu specii extrem de rare, precum Centaurea ruthenica (una din cele dou
popula ii. extrem de fragile azi, din UE i din toat flora României), Serratula wolffii, Serratula lycopifolia, Centaurea trinervia, Bulbocodium
versicolor, Astragalus exscapus ssp. tramssilvanicus, Iris pontica (cel mai mare num r de popula ii ale acestei specii, 15, care în UE se afl
doar în Transilvania, se afl în limitele acestui sit, alc tuind probabil singura metapopula ie viabil a acesteia).
Situl e este alc tuit din segmente disjuncte pentru c ni s-a p rut inutil s includem în proiectul unui sit compact vastele perimetre de
terenuri agricole, p uni complet degradate, arii construite i c i de comunica ii, care ar pune probleme proprietarilor i ar genera adversitatea
acestora fa de reprezentan ii autorit ilor de mediu. Segmentele prezentate aici cuprind ceea ce a mai r mas nedegradat din paji tile
naturale i vegeta ia arbustiv stepic din vestul Câmpiei Transilvaniei, sunt identice din punct de vedere tipologic-ecologic i ca atare va fi
mult mai bine s fie administrate i monitorizate unitar, de c tre acelea i echipe de custozi i tiin ifice i nu ca un num r mare de situri
diferite. Totu i, în viitor studierea creerii de coridoare ecologice sau situri intermediare de tipul „stepping stones” care s asigure conectivitatea
metapopula iilor de plante, nevertebrate i vertebrate mici din ecosistemele de paji ti i tuf ri uri stepice, va fi o necesitate.
Situl este extrem de vulnerabil, mai ales datorit suprap unatului cu ovine în extindere în ultimii ani în tot perimetrul, în pofida datelor
statistice na ionale care indic sc derea eptelului la nivelul rii. În segmentul de paji ti mezofile pratostepice cu Serratula wolffii i Serratula
lycopifolia din arealul dealului Straja Mare, extinderea terenurilor agricole este de asemenea un pericol major.
Pe teritoriul acestui sit nu a fost desmnat nici o arie protejat de interes jude ean sau na ional.
Paji tile xerice i s r turate sunt p uni comunale administrate de Consiliile Locale ale comunelor Apahida, Cojocna, Plosco , C ianu, Aiton
i ale municipiului Turda. Fâne ele corespunzând paji tilor mezofile din arealul Straja Mare sunt proprietate privat , fiind fragmentate între
mai multe persoane fizice din comuna Cojocna.
4.6 Documenta ie:
1. B d r u, Al.S., Groza, Gh. 1997: Bulbocodium versicolor (Ker.-
Gawl.) Spreng., element silvostepic sarmatic, în flora Câmpei Transilvanei. – Studia
Universitatis Babe -Bolyai, Geographia, 42: 147-150
Transilvaniei (II). Studia Universitatis Babe -Bolyai, Geographia 46: 51-67
3. Ghi a, E., 1942 Sta iunile cu Nepeta ucranica din România, Buletinul Gr dinii Botanice i al Muzeului Botanic din Cluj, 22.
4. Resmeri , I., 1967 Fitocenozele din Câmpia Transilvaniei cu Nepeta ucranica, Studii i Cercet ri de Biologie, seria Botanic , 9(1).
5. B d r u, Al.S., Dezsi, t., Comes, O. 2000 Analiza biogeografic a dou specii relicte xerofile din Câmpia Transilvaniei: Nepeta ucranica
L. i Centaurea trinervia Steph., Studia Universitatis Babe -Bolyai, Geographia, 45(1):51-68.
6. Coldea, Gh., B d r u, Al.S., Pendea, F. 2000 Centaurea ruthenica Lam. nu a disp rut din flora Transilvaniei. Contribu ii Botanice, 41.
7. B d r u, Al. S., Dezsi, t., Coldea, Gh., Groza, Gh. 2002, New Data upon the Chorology of some Steppical and Submediterranean
Species from the Transylvanian Basin, Studia Universitatis Babe -Bolyai, seria Geographia, 47 (1): 67-72
8. B d r u Al. S., Dezsi t., Pendea Fl., Dura, N. 2001, Centaurea ruthenica Lam. (Asteraceae) within the forest-steppe of the Transylvanian
Basin, Kitaibelia, 6(1): 259-266.
9.Podlech, D. 2008 - The genus Astragalus L. (Fabaceae) in Europe with exclusion of the former Soviet Union. Feddes Repertorium, 119(5-
6):310-387
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 0,27 2.326.-Suatu I

140 Pasunatul B 30 - 690 Alte impacte determinate de turism si recreere B 5 -
502 Drumuri, drumuri auto C 2 0 100 Cultivare B 40 -
102 Cosire/Taiere B 8 + 140 Pasunatul B 10 +
141 Abandonarea sistemelor pastorale C 4 - 160 Managementul forestier general A 20 -
162 Plantare artificiala C 2 - 164 Curatarea padurii B 10 -
400 Zone urbanizate, habitare umana C 2 0 954 Invazia unei specii B 15 -
140 Pasunatul A 90 - 100 Cultivare A 40 -
162 Plantare artificiala A 10 - 102 Cosire/Taiere C 10 +
141 Abandonarea sistemelor pastorale B 25 - 100 Cultivare B 30 -
102 Cosire/Taiere C 5 + 140 Pasunatul A 60 +
180 Incendiere B 20 0
100 Cultivare A 40 - 102 Cosire/Taiere C 5 0
140 Pasunatul A 60 - 140 Pasunatul C 60 -

Contract Administrare: 81/25.02.2010, Administrator:Institutul de Cercet ri Biologice Cluj-Napoca Cluj Napoca, str Republicii, nr 48, jud Cluj
0264591238, fax-0264591238 icb@cluj.astral.ro
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0238_95_1-Asociatie_de_Stipetum_pulcherrimae1.jpg Bucin Liliana - APM-CJ
ROSCI0238_95_2-Vedere_de_ansamblu_Suatu_II1.jpg Bucin Liliana - APM-CJ
ROSCI0238_95_3_-_Astragalus_peterfii1.jpg Bucin Liliana - APM-CJ
ROSCI0238_95_4-_Vedere_de_ansamblu_Suatu_I1.jpg Bucin Liliana - APM-CJ
B ROSCI0239 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Târnovu Mare - Latori a

N 45º 21' 59'' E 23º 53' 25'' 1.366 683 1863 1360 X

RO045 100 Vâlcea
8120 Grohoti uri calcaroase i de isturi calcaroase din etajul montan pân în cel alpin 4 C C B B
8210 Versan i stânco i cu vegeta ie chasmofitic pe roci calcaroase 3 C C B B
9420 P duri de Larix decidua i/sau Pinus cembra din regiunea montan 15 A B B B
6170 Paji ti calcifile alpine i subalpine 1 A C B B
Brometalia)
alpin
4060 Tuf ri uri alpine i boreale 1 B C C C

Zon montan cu în lțimi mari (peste 1800 m.) și fragmentare puternic , acoperit cu p dure de conifere.
Masivul Tarnovu reprezinta o intruziune calcaroasa in cadrul masivelor muntoase inconjuratoare (Parang, Capatanii, Cindrel) toate de origine
metamorfica, ceea ce creaza conditii specifice pentru dezvoldarea unor ecosisteme tipice.
Zona este în prezent amenințat de activit țile de turism, braconaj și extinderea drumurilor de acces.
4.6 Documenta ie:

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural + 1,71 2.805.-Padurea Latorita


Ministerul Mediului
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0240 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : T ad

N 46º 55' 55'' E 22º 8' 10'' 1.557 183 416 291 X

RO061 100 Bihor

1310 Miniopterus schreibersi P P P P C B B C
1324 Myotis myotis P P P P C B C C
1303 Rhinolophus hipposideros P P D
1305 Rhinolophus euryale P C C B B

A Bufo bufo P A A Rana dalmatina P A
A Rana ridibunda C A A Rana temporaria P A
A Salamandra salamandra C A A Triturus vulgaris P A
N14 20 231 P uni

Sit Natura 2000 : T ad cu S = 833 ha.
Cuprinde:
Pe tera T ad, Pe tera Straco , situl arheologic de pe Dealul Cet uia, situat în imediata apropiere a punctelor fosilifere de pe Valea
Straco ului, unde se afl cetatea dacic de la T ad.
Depozite fosilifere de vârst Badenian - miocen mediu, constituind strate concordante de tipul calcarelor de Leitha:
spongieri, corali, echinide, briozoare, molu te i viermi., resturi.de rinoceratid, cel mai vechi mamifer de uscat în zona Cri urilor.
Calcarele Tortoniene prezint pe lâng interesul paleontologic i interes speologic, dat fiind dezvoltarea în aceste calcare a dou pe teri,
Pe tera T ad i Pe tera Straco , în calcarele tinere de vârst sarmatian , fapt care reprezint o raritate pe teritoriul rii noastre; este
necesar extinderea rezerva iei cu Pe terile T ad i Straco i cu situl arheologic de pe Dealul Cet uia, situat în imediata apropiere a
punctelor fosilifere de pe Valea Straco ului, unde se afl cetatea dacic de la T ad . Majoritatea materialului provenit din zona T ad -
Straco - colec ie paleontologic care cuprinde specii fosile provenite din rezerva ie, se afl în colec ia Muzeului rii Cri rilor, iar lucr rile
iin fice sunt publicate în anuarele Muzeului: Crisia i Nymphaea.
Depozite fosilifere de vârst Badenian - miocen mediu, constituind strate concordante de tipul calcarelor de Leitha: spongieri, corali,
echinide, briozoare, molu te i viermi., resturi.de rinoceratid, cel mai vechi mamifer de uscat în zona Cri urilor. Calcarele Tortoniene prezint
pe lâng interesul paleontologic i interes speologic, dat fiind dezvoltarea în aceste calcare a dou pe teri, Pe tera T ad i Pe tera Straco ,
în calcarele tinere de vârst sarmatian , fapt care reprezint o raritate pe teritoriul rii noastre; este necesar extinderea rezerva iei cu
Pe terile T ad i Straco i cu situl arheologic de pe Dealul Cet uia, situat în imediata apropiere a punctelor fosilifere de pe Valea
Straco ului, unde se afl cetatea dacic de la T ad . Majoritatea materialului provenit din zona T ad - Straco - colec ie paleontologic care
cuprinde specii fosile provenite din rezerva ie, se afl în colec ia Muzeului rii Cri rilor, iar lucr rile iin fice sunt publicate în anuarele
Muzeului: Crisia i Nymphaea.
În biologia liliecilor exist cel putin 2 momente critice, când orice perturbare poate duce la moartea unui mare num r de indivizi:Perioada de
na tere i de cre tere a puilor (lunile mai - august), în care nou n scu ii sunt total dependen i de mamele lor, nefiind capabili nici de zbor i
nici s se hr neasc singuri. Perturbarea unei colonii de maternitrate poate conduce la desprinderea puilor de pe mame sau din colonie i
c derea lor de pe plan eu, de unde cei mai mul i nu pot reveni în colonie i mor.Perioada de hibernare (lunile noiembrie - martie) în care
toate func iile vitale sunt reduse. În aceste condi ii, liliecii sunt extrem de vulnerabili, timpul lor de reactie fiind de ordinul zecilor de minute,
neputându-se astfel ap ra de nici o agresiune exercitat asupra lor. În plus, fiecare perturbare va fi urmat de o reactivare a metabolismului,
ceea ce duce la un consum suplimentar de energie i epuizarea rezervelor energetice înaintea venirii prim verii i a apari iei insectelor,
rezultatul fiind moartea unui mare num r de lilieci. Liliecii sunt fotofobi, pe parcursul evolu iei lor, liliecii s-au adaptat vie ii nocturne i ca
urmare lumina a devenit un factor puternic inhibant al fiziologiei i ritmului lor biologic.
Dec.nr. 261/1971, HCJ nr. 19/1995, Legea nr. 5/2000
proprietate de stat 10%, privat 90 %
4.6 Documenta ie:
Babes - Bolyai Cluj, Facultatea de Biologie - Geografie. ; I.Ghira i colab., 2002, Mapping of Transilvanian Herpetofauna, Nymphaea. Folia
naturae Bihariae XXIX, p. 145-201, Oradea.; Botnariuc N., Tatole V., 2005, Cartea rosie a vertebratelor din România, Ed. Academiei Române.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


608 Locuri de campare si zone de parcare pentru C 2 - 990 Alte procese naturale C 5 0
rulote
190 Activitati Pasunat agricole si silvice care nu se C 10 0

Este atribuit în custodie: Societatea de Istorie Naturala Nymphaea în anul 2005.
Planul de Management este în curs de realizare de c tre Societatea de Istorie Naturala Nymphaea
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0240_47_Intrare_Pestera_Tasad._radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0240_47_Zona_Tasad1.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0240_47_Zona_tasad2.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
B ROSCI0241 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Tinovul Apa Lina - Honcsok

N 46º 12' 18'' E 26º 13' 10'' 7.906 656 1233 995 X

RO074 69 Harghita
RO073 31 Covasna
91D0 * Turb rii cu vegeta ie forestier 1,5 B C B B
9410 P duri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea) 1 D
4060 Tuf ri uri alpine i boreale 0,1 A B B B
91E0 * P duri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, 1 C C B B
Salicion albae)

1758 Ligularia sibirica R B B C B
A Rana temporaria C D A Salamandra salamandra C D
I Saperda carcharias C A P Alnus incana C A
P Betula humilis P A P Betula pubescens R A
P Bruckenthalia spiculifolia C A P Calamagrostis canescens 10-50 i A
P Calluna vulgaris P A P Carex diandra P D
P Carex flava P A P Carex riparia P A
P Dactylorhiza maculata >50 i A P Epilobium hirsutum P A
P Epilobium roseum P A P Eriophorum vaginatum C A
P Filipendula ulmaria P A P Lycopodium annotinum P A
P Lycopodium clavatum C A P Mentha longifolia P A
P Menyanthes trifoliata 50-100 i A P Potentilla palustris >300 i A
P Salix pentandra 50-100 i A P Salix starkeana 10-20 i A
P Vaccinium myrtillus P A P Vaccinium oxycoccos P A
P Valeriana dioica ssp. simplicifolia 5-10 i A R Zootoca vivipara C D
N14 15 231 P uni

Situl este situat in Muntii Nemira bazinetul paraului Apa Lina la o altitudine de 940-980m, pe substrat de flis (gresii). Situl este complex, în
alc tuirea sa reg sim rari ti de tinov cu pin silvestru, molid i mesteac n pufos, care alterneaz cu turb rii oligotrofe de Eriophorum
vaginatum i Sphagnum recurvum, cu turb rii mezo-oligotrofe cu Carex rostrata i Sphagnum recurvum precum i paji ti umede cu
Deschampsia caespitosa i Agrostis stolonifera. Pe locurile mai ridicate se întâlnesc suprafe e reduse de molidi uri acidofile. Structura
natural a fiec rui habitat din sit este foarte bine conservat . Arboretele se caracterizeaz printr-o mare variabilitate dimensional ,
regenerarea natural fiind activ . Asocia iile de plante erbacee au o ridicat diversitate floristic (cu ocazia descrierii habitatelor au fost
identificate unele specii care nu au fost citate anterior – Gentiana pneumonanthe, Comarum palustre). O parte din suprafa a sitului face parte
din fondul forestier i o mic parte din rest este rezerva ie natural . Folosin a terenului din afara fondului forestier este de p une i de p une
împ durit . Suprafata inclusa in fond forestier reprezinta parte din subparcela silvica 22A din unitatea de productie IX Apa Lina (Ocolul silvic
Bretcu).
Se remarca structura naturala foarte bine conservata a habitatelor forestiere, reprezentata prin: diversitatea mare de varste si dimensiuni;
prezenta regenerarii naturale a speciilor arborescente edificatoare pentru habitat; vigoarea de crestere a pinului silvestru i a mesteac nului
pufos. De asemenea habitatele de mla tini i paji ti se afl într-o stare natural . Asocia iile de plante erbacee au o ridicat diversitate floristic
(cu ocazia descrierii habitatelor au fost identificate unele specii care nu au fost citate anterior – Gentiana pneumonanthe, Comarum palustre).
In sit este prezent i Ligularia sibirica, popula ia fiind bine reprezentat (~ 700 de exemplare cantonate în ~ 1 ha). Situl este alimentat si
strabatut de o retea densa de paraie care creaza si intretin mediul specific de zona inmlastinita oligotrofa.
Prin amenajamentul silvic arboretelor din fondul forestier li s-a atribuit functia speciala de protectie fiind supuse regimului de conservare
deosebita.
Situl este expus pasunatului excesiv in apropierea piriului Apa Lina in zona mlastinoasa, desi suprafete pentru pasunat exista suficiente in
apropiere si nu se pune problema unui deficit de pasune.
Un alt aspect semnalat este taierea ilegala de arbori, profitindu-se de izolarea zonei respective.
Situl a fost desemnat ca arie protejata prin H.C.J. Covasna nr. 39/2001
Suprafata sitului este compusa din proprietati particulare si domeniu public local.
4.6 Documenta ie:
-Amenajamentul Ocolului Silvic Bre cu (Unitatea de productie IX Apa Lina).
-Pop E., 1960. Mlastinile de turba din Republica Populara Romana. Editura -Academiei Republicii Populare Romane
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural + 1,28 2.467.-Tinovul de la Pl ie ii de Jos

J04ACV * 1,067 ESTELNIC
949 Alte catastrofe naturale C 10 -
140 Pasunatul C 0 160 Managementul forestier general A 0

Contract Administrare: 169/13.07.2010, Administrator:Funda ia Salutaris Pl ie ii de Jos, loc. Iacobeni, nr. 225, jud Harghita 0723 300700
csaba.voloncs@tusnad.com
Amenajamentul Ocolului silvic Bretcu
Amenajamentul silvic al padurilor proprietate privata a composesoratului Bela Falva
Planul de management al rezerva iei naturale Tinovul Plaiesii de Jos
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0241_101_Apa_Lina.jpg Gog Mircea - APM-CV
ROSCI0241_54_Apa_lina_Tinov_impadurit.jpg Szabo Szilard - APM-HR
B ROSCI0242 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Tinovul Apa Ro ie

N 46º 10' 31'' E 26º 15' 3'' 66 1001 1030 1016 X

RO073 100 Covasna
91D0 * Turb rii cu vegeta ie forestier 15 A C A A
7140 Mla tini turboase de tranzi ie i turb rii oscilante (nefixate de substrat) 5 A C A A

1758 Ligularia sibirica R C A C C
P Alnus incana C A P Betula humilis R A
P Betula pendula C A P Betula pubescens P A
P Carex diandra P A P Carex nigra P A
P Carex riparia P A P Circaea lutetiana C A
P Dactylorhiza maculata 10-50 i A P Dryopteris cristata 5-10 i A
P Epilobium hirsutum P A P Equisetum sylvaticum P A
P Eriophorum vaginatum A P Juncus compressus P A
P Juncus conglomeratus P A P Juncus effusus P A
P Lycopodiella inundata P A P Lycopodium annotinum P A
P Lycopodium clavatum P A P Menyanthes trifoliata 10-50 i A
P Plagiomnium affine P A P Potentilla palustris >300 i A
P Salix pentandra 10-20 i A P Vaccinium myrtillus C A
P Vaccinium oxycoccos P A P Vaccinium vitis-idaea C A

Situl este situat in Muntii Nemira bazinetul paraului Apa Ro ie la o altitudine de 990-1030m, pe substrat de flis (gresii). Situl este complex, în
alc tuirea sa reg sim rari ti de tinov cu pin silvestru, molid i mesteac n pufos, care alterneaz cu turb rii oligotrofe de Eriophorum
vaginatum i Sphagnum recurvum, cu turb rii mezo-oligotrofe cu Carex rostrata i Sphagnum recurvum precum i paji ti umede cu
Deschampsia caespitosa i Agrostis stolonifera. Pe locurile mai ridicate se întâlnesc suprafe e reduse de molidi uri acidofile. Structura
natural a fiec rui habitat din sit este foarte bine conservat . Arboretele se caracterizeaz printr-o mare variabilitate dimensional ,
regenerarea natural fiind activ . Asocia iile de plante erbacee au o ridicat diversitate floristic . Situl este alcatuit din subparcelele silvice 115
C, 115N, 133A, B, C, D, E si N din unitatea de productie VIII Apa Ro ie (Ocolul silvic Bretcu – Directia silvica Covasna).
Se remarca structura naturala foarte bine conservata a habitatelor forestiere, reprezentata prin: diversitatea mare de varste si dimensiuni;
prezenta regenerarii naturale a speciilor arborescente edificatoare pentru habitat; vigoarea de crestere a pinului silvestru i a mesteac nului
pufos. De asemenea habitatele de mla tini i paji ti se afl într-o stare natural . Situl este alimentat si strabatut de paraie care creaza si
intretin mediul specific de zona inmlastinita oligotrofa. Situl se afla intr-o zona izolata din care cauza presiunea antropica asupra lui este
nesemnificativ . Întreaga suprafa a sitului face parte din fondul forestier.
Prin amenajamentul silvic arboretelor din fondul forestier li s-a atribuit functia speciala de protectie fiind supuse regimului de conservare
deosebita.
Presiunile antropice sunt limitate i nu au un efect negativ asupra sitului. Regimul hidrologic este usor influentat de activit ile de exploatare
din vecinatatea sitului.
Situl este inclus in Rezerva ia Nemira, stabilit prin Hot rârea Consiliului Jude ean Covasna cu nr. 39/2001.
Portiunea din fond forestier este in proprietatea privata a Composesoratului Estelnic
4.6 Documenta ie:
Amenajamentul Ocolului Silvic Bre cu (Unitatea de productie VIII Apa Ro ie).
Pop E., 1960. Mlastinile de turba din Republica Populara Romana. Editura Academiei Republicii Populare Romane;
Kató Zoltán (1998): Reliktummeg rz zsombékosok Veresvízen. Collegium Biologikum 1. 61-70.

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


949 Alte catastrofe naturale C 5 -
140 Pasunatul C 0 140 Pasunatul C 5 0
160 Managementul forestier general A +

Contract Administrare: 155/07.07.2010, Administrator:Consiliul Jude ean Covasna Str. Piata Libertatii, nr.4, Loc. Sf. Gheorghe, Jud. Covasna
0267 311190, fax=0267351228 vicepresident2@kvmt.ro
Pentru portiunea aflata in fond forestier - Amenajamentul silvic al padurilor proprietate privata a composesoratului Estelnic
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0242_101_Turbarie_Apa_Rosie.jpg Gog Mircea - APM-CV
G ROSCI0243 200612 201101 200706 200812

1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Tinovul de la Dealul Albinelor

N 46º 45' 32'' E 25º 18' 33'' 29 1121 1155 1132 X

RO074 100 Harghita
91D0 * Turb rii cu vegeta ie forestier 21 B C B B
9410 P duri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea) 56 C C B C
N14 2 231 P uni

Situl este localizat in Muntii Gurghiului in bazinul raului Lapusna la N-E de Varful Albinelor la o altitudine de 1130 m, pe substrat vulcanic
(andezite). Stratul de turba este relativ subtire (nedepasind un metru grosime) si se formeaza direct pe roca. Habitatul prioritar se afla intr-o
faza evolutiva avansata, molidul fiind intalnit pe intreg cuprinsul tinovului (acoperirea realizata de coronamentul lui fiind intre 50% si 80%).
Diseminat apar mestecenii (Betula pendula, Betula pubescens) si scorusul (Sorbus aucuparia). Situl este strabatut de o retea de canale de
drenaj vechi dar inca necolmatate (decat in mica parte). Tinovul este inconjurat de paduri acidofile de molid cu muschi. Situl include
subparcelele silvice 114C, B si parte din 114A.
Se remarca structura naturala bine conservata reprezentata prin: diversitatea mare de varste si dimensiuni; prezenta regenerarii naturale a
speciei arborescente edificatoare pentru habitat; vigoarea de crestere a molidului. Prin amenajamentul silvic arboretului din subparcela silvica
114C (care include si habitatul prioritar) i s-a atribuit functia speciala de protectie fiind supus regimului de conservare deosebita.
Sistemul de drenare afecteaza in mod evident regimul hidrologic al ecosistemului (coboara nivelul apei) si implicit procesul de turbificare.
Situl nu se suprapune cu nici o arie natural protejat .
Padurea este in intregime in proprietate privata a persoanelor fizice din cadrul Asociatiei BECSI din comuna Remetea(judetul Harghita).
4.6 Documenta ie:
Amenajamentul Ocolului Silvic Valea Gurghiului (Unitatea de productie VI Lapusna).
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


J045HR * 2,765 REMETEA
160 Managementul forestier general A 100 + 810 Drenaj B 100 -
167 Exploatare fara replantare C -

Ocolul Silvic Gurghiu(Directia Silvica Mures)
Amenajamentul Ocolului Silvic Valea Gurghiului (Unitatea de productie VI Lapusna) si Amenajamentul silvic al padurilor Asociatiei Becsi
(comuna Remetea, jud. Harghita)
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0243_54_Dealul_albinelor_Tinov_impadurit.jpg Szabo Szilard - APM-HR
B ROSCI0244 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Tinovul de la Fântâna Brazilor

N 46º 30' 24'' E 25º 15' 22'' 41 951 964 962 X

RO074 100 Harghita

A Rana dalmatina C D A Rana temporaria C D
A Salamandra salamandra C D R Zootoca vivipara C D

Situl ocup o zon depresionar , de pe un platou montan pe substrat alc tuit de andezite. Sub raportul vegeta iei avem de a face cu o rari te
de pin i molid înconjurat pe o treapt superioar de o band de molid. Situl include trupul Dotca - parcela silvica 1 (cu toate subparcelele
aferente) din Unitatea de productie II Creanga Mica (conform amenajamentul Ocolului Silvic Praid editia 1994)
Se constat o variabilitate dimensional a speciilor edificatoare (pinul silvestru si molidul), cu o regenerare activ a acestora, la care se
adaug o foarte bun reprezentare a speciilor floristice caracteristice
Situl este str b tut de dou poteci folosite temporar de localnici.
Pe alocuri, s-au f cut extrageri izolate de arbori.
În imediata vecin tate a sitului se întâlnesc dou drumuri de p mânt.
Situl propus nu se suprapune cu nici o arie natural protejat .
Fond forestier proprietate privat a Composesoratului „Cerbul Carpatin” Corund (jude ul Harghita).
4.6 Documenta ie:
Amenajamentul Ocolului Silvic Praid (Unitatea de productie II Creanga Mica editia 1994)
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


167 Exploatare fara replantare A 10 - 160 Managementul forestier general A 100 +
501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism C 5 - 951 Uscare /acumularea de material organic C 54 0
140 Pasunatul C 0 170 Cresterea animalelor C 0
403 Habitare dispersata C 0 501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism C 0

Ocolul silvic privat Praid
Amenajamentul Ocolului silvic Praid (Unitatea de productie II Creanga Mica)
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0245 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Tinovul de la Române ti

N 47º 22' 34'' E 25º 10' 1'' 21 862 882 877 X

RO015 100 Suceava

1758 Ligularia sibirica P C B C B
P Andromeda polifolia <1500 i B P Drosera rotundifolia <5000 i B

Situl este localizat in Depresiunea Dornelor in raza localitatii Romanesti si include parcela silvica 127 si parte din parcela 136 din unitatea de
productie II Cucureasa (Ocolul silvic Cosna) cat si portiuni din afara fondului forestier. Insulele de tinov cu pin silvestru sunt inconjurate de
paduri acidofile de molid cu muschi. De asemenea situl include turbarii active
Tinoavele de pin se remarca prin diversitatea structurala si floristica deosebita. Stratul de turba are grosimi considerabile (in jur de 3m).
Trebuie mentionata capacitatea de regenerare deosebita a speciilor arborescente edificatoare pentru habitat subliniata de prezenta si
vitalitatea deosebita a puietilor de molid si pin. In prezent suprafetele aflate in fond forestier sunt incadrate in Grupa I functionala (functia
speciala de protectie) fiind supuse regimului de conservare deosebita.Prezint o important popula ie de Drosersa rotundifolia apoximativ,
5000 de exemplare cantonate într-o suprafa a de aproximativ 0,15 ha. Prezen a unei popula ii foarte restrânse de Ligularia sibirica m re te
importanta sitului.
Intreaga suprafata de fond forestier este subiectul retrocedarii catre persoane fizice (conform legii 247/2005). O portiune este deja
retrocedata conform legii 18/1991 (actualmente poienita prin taieri). O parte din sit este in afara fondului forestier si nu face obiectul unui plan
de management in prezent. Exista urme de pasunat in afara habitatului prioritar 91D0. De asemenea exista semne ale unor taieri de arbori si
poteci amenajate (acoperita cu scandura), iar la liziera parcelei silvice 127A exista depuneri de rumegus (pt a facilita accesul in padure).
A fost desemnat sit Natura 2000 prin Ordinul ministrului mediului i dezvolt rii durabile nr.1964/2007.
Padurea este in prezent atat in proprietate privata a persoanelor fizice cat si in proprietatea statului. La momentul actual si portiunea aflata in
fond forestier de stat este subiectul retrocedarii catre persoanele fizice din zona conform legii 247/2005.
4.6 Documenta ie:
Amenajamentul Ocolului Silvic Cosna - Directia Silvica Suceava (Unitatea de productie II Cucureasa).
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


160 Managementul forestier general A 95 + 140 Pasunatul B 60 -
501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism C 1 0 951 Uscare /acumularea de material organic B 30 +
140 Pasunatul B 0 403 Habitare dispersata B -
421 Depozitarea deseurilor menajere C - 502 Drumuri, drumuri auto C 0
503 Linii de cale ferata, TGV C 0

Ocolul silvic Dorna Candrenilor - Directia Silvica Suceava (pentru portiunea aflata in fond forestier)
Persoane fizice (pentru portiunea aflata in afara fondului forestier)

Pentru partea aflata in fond forestier (de stat si privat) - Amenajamentul Ocolului silvic Cosna (Unitatea de productie II Cucureasa)- Directia
Silvica Suceava
Pentru partea aflata in afara fondului forestier, la momentul actual, nu exista planuri de management
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0246 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Tinovul Luci

N 46º 18' 4'' E 25º 43' 13'' 271 1081 1113 1090 X

RO074 100 Harghita
91D0 * Turb rii cu vegeta ie forestier 90 A A A A

A Rana temporaria P A I Anthocharis cardamines P D
I Aphantopus hyperantus P D I Colias hyale P D
I Lycaena tityrus P D I Maniola jurtina P D
P Andromeda polifolia C A P Betula nana V A
P Betula pubescens C D P Carex curta C D
P Carex echinata C D P Carex flava P D
P Carex nigra P D P Carex pauciflora C D
P Carex rostrata C D P Carex vesicaria R D
P Dactylorhiza maculata R A P Doronicum austriacum P D
P Drosera rotundifolia C A P Empetrum nigrum C D
P Epilobium palustre P D P Eriophorum angustifolium R D
P Eriophorum latifolium P D P Eriophorum vaginatum C D
P Galium uliginosum P D P Geum rivale P D
P Melampyrum sylvaticum P D P Nardus stricta P D
P Pedicularis palustris R D P Pinus sylvestris C D
P Potentilla palustris R A P Pseudorchis albida R A
P Salix aurita P D P Salix cinerea P D
P Sparganium minimum V A P Sphagnum angustifolium C D
P Sphagnum sp. C D P Spiraea chamaedryfolia P D
P Stellaria longifolia V A P Stellaria palustris R A
P Vaccinium microcarpum C A P Vaccinium myrtillus C D
P Vaccinium vitis-idaea C D P Valeriana dioica ssp. simplicifolia C A
P Viola epipsila R A

Mlastina activa, tipic oligotrofa, cu un sediment de turba de cca. 5 m grosime in partea sudica a sitului si de 1.5-2 m in partea nordica a lui. In
partea nord-vestica a sitului, unde in perioada anilor 1945-1946 a avut loc un incendiu, se afla in prezent fitocenoze mezotrofe de Carex
rostrata, C. nigra si C. echinata.
Situl are o importanta stiintifica deosebita datorita structurii ecosistemului forestier, in care vegeteaza o populatie reprezentativa de Betula
nana si numeroase alte specii oligotrofe considerate relicte glaciare.
care pe masura ce va creste depozitul de turba vor evolua spre mlastini impadurite: Doronicum austriacum, Galium uliginosum, Geum rivale,
Salix aurita, Salix cinerea, Spiraea chamaedryfolia.
Situl este vulnerabil numai in extremitatea nord-vestica, unde nu exista populatii de pini si in lunile de toamna se pasuneaza.
Aria protejat Tinovul Luci este protejat conform Hot r rii Consiliului Jude ean Harghita nr. 162/2005 i a Legii nr. 5/2000.
Situl ese in proprietatea statului din 1955, cand a fost declarat rezervatie botanica.
4.6 Documenta ie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 93,06 2.465.-Tinovul Luci

530 Imbunatatirea accesului la zona A 15 - 810 Drenaj B 25 -
160 Managementul forestier general B -

Rezerva ia este în administra ia RNP Romsilva, Direc ia Silvic Sf. Gheorghe, Ocolul Silvic T li oara.
Rezerva ia nu este dat în custodie, nu are plan de management nici regulament de func ionare la momentul de fa .
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0246_54_Tinovul_Luci_Tinov_impadurit.jpg Szabo Szilard - APM-HR
B ROSCI0247 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Tinovul Mare Poiana Stampei

N 47º 16' 43'' E 25º 5' 2'' 695 900 1024 952 X

RO015 100 Suceava
7110 * Turb rii active 90 A A A A
7120 Turb rii degradate capabile de regenerare natural 1 A C A A


4046 Cordulegaster heros P B A A A
1042 Leucorrhinia pectoralis P A A C A
1393 Drepanocladus vernicosus R A A C A
1381 Dicranum viride V C A C A
I Aphantopus hyperantus P D I Argynnis paphia P D
I Callophrys rubi P D I Colias croceus P D
I Colias hyale P D I Gomphus clavatus R C
I Hepialus humuli P D I Leptidea sinapis P D
I Melanargia galathea P D I Pararge aegeria P D
I Triodia sylvina P D M Micromys minutus P A
P Betula humilis V A P Botrychium multifidum R A
P Calamagrostis neglecta V A P Campanula patula ssp. abietina R A
P Campanula serrata R C P Campylopus pyriformis R C
P Carex curta C D P Carex rostrata P D
P Cirsium helenioides V D P Crepis paludosa P D
P Dactylorhiza maculata R A P Dactylorhiza majalis R A
P Doronicum austriacum P D P Dryopteris cristata V A
P Epipactis palustris R A P Equisetum sylvaticum P D
P Filipendula ulmaria P D P Galium uliginosum R D
P Geum rivale P D P Gymnadenia conopsea R A
P Hamatocaulis vernicosus R C P Listera cordata R A
P Listera ovata R A P Luzula sudetica P D
P Menyanthes trifoliata V A P Pinus sylvestris C D
P Potentilla palustris V A P Salix aurita R A
P Salix rosmarinifolia V A P Sphagnum angustifolium RC D
P Sphagnum capillifolium RC D P Sphagnum warnstorhii RC D
P Sphagnum wulfianum RC D P Spiraea chamaedryfolia P D
P Streptopus amplexifolius R A P Vaccinium myrtillus C D
P Vaccinium vitis-idaea C D P Viola biflora P D
R Lacerta vivipara P D

Mlastina activa, oligotrofa, impadurita cu Pinus silvestris, iar in zona de lagg cu molidis inmlastinit si cenoze higrofile de specii ierboase inalte.
Situl este reprezentativ pentru Bazinul Dornelor si adaposteste majoritatea speciilor oligotrofe de tinov, iar in zona de tampon din partea nord-
estica a tinovului se afla si o populatie compacta de Sphagnum wulfianum, foarte rara in Romania.
care pe masura ce va creste depozitul de turba vor evolua spre mlastini impadurite: Crepis paludosa, Doronicum austriacum, Filipendula
ulmaria, Geum rivale, Salix aurita, Spiraea chamaedryfolia.
Situl este bine conservat si ar deveni vulnerabil numai daca s-ar defrisa molidisul situat in partea nordica a tinovului.
Aceast rezerva ie are suprafa a de 682 ha, din anul 1955, prin Decizia nr. 1625 a Consiliului de Mini tri a României.
Este inclus în Anexa I a Legii nr. 5/2000, la pozi ia 2715 - "Tinovul Poiana Stampei". Din punct de vedere administrativ apar ine comunei
Poiana Stampei, jude ul Suceava. Este o rezerva ie de interes botanic în principal, fiind inclus în categoria IV - IUCN.
Situl este in proprietatea statului din 1955, cand a fost declarat rezervatie botanica.
4.6 Documenta ie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 86,40 2.715.-Tinovul Poiana Stampei

J021SV * ###### DORNISOARA
511 Linii electrice C 1 0 511 Linii electrice C 1 0
690 Alte impacte determinate de turism si recreere C 0 950 Evolutie biocenotica A +
501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism C 0 501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism C 0
590 Alte forme de transport si comunicatie B 0

Contract Administrare: 77/25.02.2010, Administrator:Administra ia Parcului Na ional C limani Vatra Dornei, 22 Decembrie, nr. 5, jud. Suceava
0230371104, fax-0230374197 office@calimani.ro, calimanipark@gmail.com
Planul de management urmeaz a fi întocmit de c tre custode, în acest caz RNP- Administra ia Parcului Na ional C limani.
7. HARTA SITULUI
K ROSCI0248 200612 201101 200706 200812

1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Tinovul Moho - Lacul Sf. Ana

N 46º 7' 55'' E 25º 53' 44'' 439 945 1302 1085 X

RO074 100 Harghita
7110 * Turb rii active 15 A B A A
7140 Mla tini turboase de tranzi ie i turb rii oscilante (nefixate de substrat) 10 A A A A
Salicion albae)
alpin


1389 Meesia longiseta V C A C A
I Apatura iris P D I Aphantopus hyperantus P D
I Argynnis paphia P D I Callophrys rubi P D
I Colias croceus P D I Colias hyale P D
I Cupido minimus P D I Erebia medusa P D
I Erynnis tages P D I Hepialus humuli P D
I Leptidea sinapis P D I Limenitis camilla P D
I Melanargia galathea P D I Melitaea athalia P D
I Nymphalis antiopa P D I Pararge aegeria P D
I Polygonia c-album P D I Polyommatus icarus P D
I Sphinx ligustri P D I Triodia sylvina P D
P Andromeda polifolia C A P Betula pubescens C D
P Calamagrostis stricta R D P Calluna vulgaris P D
P Carex elongata P D P Carex limosa V A
P Carex nigra R D P Carex pauciflora P D
P Carex rostrata P D P Carex vesicaria P D
P Drosera rotundifolia C A P Empetrum nigrum C D
P Epilobium palustre P D P Equisetum fluviatile R D
P Eriophorum vaginatum C D P Galium palustre P D
P Menyanthes trifoliata R A P Molinia caerulea P D
P Pinus sylvestris C D P Potentilla palustris R A
P Salix aurita P D P Scheuchzeria palustris R A
P Sphagnum angustifolium C D P Sphagnum sp. C D
P Stellaria longifolia V A P Vaccinium microcarpum C D
P Vaccinium vitis-idaea C D
N14 9 231 P uni

Mlastina activa tipic oligotrofa, formata prin colmatarea lacului de origine vulcanica, care are un depozit de turba in zona centrala de cca. 10
m. In zona de lagg a mlastinei sunt prezente cenoze edificate de Betula pubescens si Pinus silvestris, iar in partea centrala a tinovului sunt
prezente, in laculete, cenoze higrofile cu Scheuchzeria palustris, Carex pauciflora, C. limosa si Eriphorum vaginatum.
Situl este reprezentativ pentru tinoavele oligotrofe din Romania, care in zona de lagg sunt impadurite cu Pinus silvestris si Betula pubescens,
iar in zona centrala au fitocenoze ierboase oligotrofe, iar populatiile de pin sunt pipernicite si disparate din cauza conditiilor ecologice
nefavorabile.
care pe masura ce va creste depozitul de turba vor evolua spre mlastini impadurite: Calamagrostis stricta, Equisetum fluviatile, Galium
palustre, Molinia caerulea, Salix aurita.
Situl este bine conservat datorita regimului de protectie pe care l-a avut din 1975, ca rezervatie mixta (botanica, zoologica si geologica).
Partea estica-nord-estica a sitului este vulnerabila datorita pasunatului cu oile si unor activitati de drenaj a terenului.
Aria protejat Tinovul Moho este protejat conform Hot r rii Consiliului Jude ean Harghita nr. 162/2005 i a Legii nr. 5/2000.
Situl, fiind inclus in reteaua de rezervatii nationale din 1975, este proprietatea statului.
4.6 Documenta ie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 45,01 2.486.-Lacul Sfânta Ana
RO04 Rezerva ie natural * 53,25 2.487.-Tinovul Moho
J045HR * ###### MOHOS J045HR * ###### SFANTA ANA
140 Pasunatul C 5 - 250 Luare/Indepartare de flora A 20 -
810 Drenaj A 85 - 530 Imbunatatirea accesului la zona A 10 -
140 Pasunatul B - 160 Managementul forestier general B -
608 Locuri de campare si zone de parcare pentru B -
rulote

Contract Administrare: 26/22.02.2010, Administrator:ECOS CLUB SRL L z re ti, jud. Harghita
Regulamentul de func ionare i planul de management întocmite de SC Ecos Club SRL, L zarea,custodele rezerva iei, au fost avizate de
Comisia de Monumente ale Naturii din cadrul Academiei Române.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0248_54_Tinovul_Mohos_Ochiuri_de_balta.jpg Szabo Szilard - APM-HR
B ROSCI0249 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Tinovul aru Dornei

N 47º 15' 25'' E 25º 21' 20'' 41 901 917 913 X

RO015 100 Suceava

1758 Ligularia sibirica V C A B A
M Sus scrofa C A P Andromeda polifolia 150-250 i D
P Carex echinata P D P Drosera rotundifolia 10-20 i D
P Eriophorum vaginatum 50-100 i D P Pinus sylvestris 1000-1500 i D
P Vaccinium oxycoccos P D
N14 6 231 P uni

Fondul vegeta iei îl alc tuie te mu chiul arctic de tipul Sphagnum, peste care în condi ii austere de troficitate s-a dezvoltat un arboret cu o
consisten plin de pin silvestru (Pinus silvstris forma turfosa) pe un strat de turb .
Important pentru conservarea speciei de pin silvestru (Pinus silvestris forma turfosa).
Situl include rezerva ia natural Tinovul arul Dornei cu o suprafa de 36 ha, având statut de rezerva ie natural prin Legea 5/2000.
Situl ROSCI0294 Tinovul aru Dornei a fost desemnat prin Ordinul ministrului mediului i dezvolt rii durabile nr.1964/2007.
4.6 Documenta ie:
Pop, E. - Mla tinile de turb din R. P. Român , Bucure ti, 1960.
Seghedin, T. - Rezerva iile naturale din Bucovina, Bucure ti, 1983.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 79,13 2.717.-Tinovul arul Dornei

140 Pasunatul C 0
140 Pasunatul C 0

7. HARTA SITULUI
B ROSCI0250 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : inutul P durenilor

N 45º 43' 23'' E 22º 30' 41'' 7.174 619 1355 1006 X

RO053 100 Hunedoara


M Capreolus capreolus <4 i C M Cervus elaphus <4 i C
M Felis silvestris <2 i C M Lepus europaeus <10 i C
M Martes martes <2 i C M Meles meles <3 i A
M Sus scrofa <6 i A M Vulpes vulpes <4 i A
R Elaphe longissima P C R Podarcis muralis P C
R Vipera ammodytes P C
N14 4 231 P uni

Zona apar ine unit ii epimetamorfice din partea de NE a masivului Poiana Rusc . Din punct de vedere al petrografiei semnal m prezen a
isturilur epimetamorfice, care sunt str b tute de numeroase corpuri magmatice puse în zon în diferite perioade geologice, isturi sericito-
cloritoase, care prezint mineraliza ii de hematit, oligist i magnetit.
Aspectul actual este de panou înalt(peneplen pretortorian ); v ile au profile largi, sunt pu in adânci, cu versan i domoli i curs meandrat în
amonte. Vegeta ia dominant este cea de arborete naturale de fag cu structuri pluriene, cvasivirgine.
Acest sit este constituit aproape în totalitate din arborete de fag cu vârste de peste 100 ani conservate în starea lor natural . Arboretele con in
elemente în vârst de pân la 180-200 ani, cu dimensiuni excep ionale(diametre peste 1,5 m i în l imi peste 40 m). Habitatele de interes
comunitar întâlnite aici sunt: P duri de fag de tip Luzulo-Fagetum, P duri de fag de tip Asperulo-Fagetum i P duri dacice de fag (Symphyto-
Fagion).
Nu este cazul
Suprafa a propus este în propor ie de 100% proprietatea statului.Exist solicit ri pentru retrocedare din partea Composesorat L pugiu i
comunitatea local Vadu Dobrii (informa ie de la Direc ia Silvic Deva).
4.6 Documenta ie:
Amenajamentul silvic(O.S. Dobra),1997
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 6,84 2.525.-Codrii seculari de pe valea Dobri o

J047HD * ###### BATRANA
230 Vanatoare B 0 501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism C 0
160 Managementul forestier general B 90 - 230 Vanatoare B 75 -
243 Braconaj, otravire, capcane B 50 - 622 Plimbare,calarie si vehicule nemotorizate C 10 0
623 Vehicule motorizate C 5 - 967 Antagonism cu animalele domestice B 20 -
160 Managementul forestier general B 50 - 160 Managementul forestier general B +
230 Vanatoare B 50 - 230 Vanatoare C 0
243 Braconaj, otravire, capcane B 75 -

Custode: Direc ia Silvic Deva din cadrul Regiei Na ionale a P durilor Romsilva;
Tel. 0254225199, 219746, 224649
Fax. 0254222481, 224599
e-mail: office@silvahd.ro
Persoan responsabil : ing.Ognean Eugen
Custodele rezerva iei naturale Codrii seculari de pe v ile Dobri oarei i Prisloapei a depus la Academia Român Regulamentul i Planul de
management al ariei naturale protejate în vederea ob inerii avizului.
7. HARTA SITULUI
I ROSCI0251 200612 201101 200706 200812

H ROSPA0143 Tisa Superioar
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Tisa Superioar

N 47º 56' 6'' E 24º 5' 25'' 6.303 204 940 422 X X

RO064 100 Maramure
9110 P duri de fag de tip Luzulo-Fagetum 5 B C B C
91E0 * P duri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, 1 B C C C
Salicion albae)

1166 Triturus cristatus P C A C B
1130 Aspius aspius C C B C B
1105 Hucho hucho V A B B B
1131 Leuciscus souffia P P P P B A B B
1163 Cottus gobio P C A C A
1146 Sabanejewia aurata P C A C A
2511 Gobio kessleri RC RC B B C B
N14 4 231 P uni

Cursul Tisei pe granita romano-ucraineana reprezinta un rau mare putin poluat, cu zavoaie si sectiuni de lunca inundabila.
Sit foarte important pentru ihtiofauna foarte bogata, putin afectata de activitati antropice, cu specii foarte rare si localizate (lostrita, clean
dungat).
poluare industriala si menajera, pescuit ilegal (lostrita)
Raul Tisa (inclusiv raul Viseu) a fost declarat ca zona de protectie a lostritei (Hucho hucho) prin HCJ nr. 37/1994 cu privire la masurile de
ocrotire si conservare a rezervatiilor naturale si monumentelor naturii de pe raza judetului Maramures.
1. Padurile din sit apartin de Ocolul Silvic Sighetu Marmatiei, fiind proprietate publica in proportie de 80% si 20% proprietate privata
2. Terenurile agricole sunt proprietate privata in proportie de 100%
3. Zavoaiele, lacurile si bratele moarte din sit apartin de Primariile locale (proprietate publica).
4. Albia minora apartine de Directia Apelor (propietate publica).
Nu se poate estima suprafata de paduri, zavoaie, zone umede, prundisuri, pasuni, fanete, terenuri agricole din sit.
4.6 Documenta ie:
1. Ardelean, G.; Bére I. – 2000, Fauna de vertebrate a Maramure ului, Colec ia Universitaria, Ed. Dacia,
2. Bére I. – 1972, Contributii la cunoasterea unor fenomene ale migratiei pasarilor in bazinul superior al Tisei Superioare (Depresiunea
Maramuresului), Centenarul Muzeului Oradean, Oradea, pg 783-790.
3. Bére I. – 1990, Influenta zonelor umede in repartitia si conservarea vertebratelor din Maramuresului, Rev. Muzeelor, nr. 5, Bucuresti, pg
65-72
4. Chi V.T. – 2003-2004, Date despre avifauna zavoillui Tisa si a Lacului Teplita, Studii si Comunicati , vol. IV-V, pg 181-188, Muzeul
Judetean Satu Mare,
5. Chi V.T. – 2007, Zone umede din ara Maramure ului, Sighetu Marma iei, 1-126.
6. Chi V.T. – 2007, Rezervatia Naturala Padurea Ronisoara, Sighetu Marma iei, 1-126.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural + 1,42 2.573.-P durea Roni oara
RO05 Parc natural * 5,17 V.5.-Mun ii Maramure ului


Nu exista administrator/custode al Sitului Natura 2000.
Institutii si asociati care deruleaza activitati de cercetare si conservare in sit
Muzeul Maramuresului, Stiintele Naturii
Piata Libertatii, Nr 15, Sighetu Marmatiei
Tel. 0262311521
Asociatia Centrul de Ecologie si Turism Maramures Sighet
Valea Hotarului, Nr 276, Sighetu Marmatiei
Tel. 0746037103
Asociatia Valea Verde Sighet

Sugau, Nr. 75, Sighetu Marmatiei
Tel. 0262330602
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0252 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Topli a - Scaunul Rotund Borsec

N 46º 57' 41'' E 25º 29' 50'' 5.466 739 1407 1055 X

RO074 100 Harghita
7220 * Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion) 1 B B B B

N14 13 231 P uni

Situl cuprinde un depozit masiv de travertin , de vârst cvaternar , cu o grosime de cca. 100 m, care a luat na tere prin precipitare din apele
minerale bicarbonatate calcice i magneziene. O caracteristic a sitului o reprezint prezen a unor activit i postvulcanice de tip mofetic, prin
emanarea bioxidului de carbon i a hidrogenului sulfurat. Dintre fenomenele carstice deosebite amintim Pe tera Ur ilor, Pe tera de Ghea ,
Pe tera Scaunul Rotund, Cetatea Bufni elor, precum i numeroase doline.
Habitat prioritar cu valoare de conservare foarte mare, rar chiar i la nivel na ional.
Situl este amenin at de reluarea activit ii de extrac ie a travertinei.
Situl include în întregime rezerva ia geologic Scaunul Rotund, cu o suprafa de 75 ha, ocrotit pe plan local i na ional.
Terenurile incluse în sit sunt în proprietate privat într-un procent de cca. 20%, restul terenurilor fiind în proprietatea public a Prim riei
Borsec.
4.6 Documenta ie:
Documenta ia depus în vederea prelu rii în ustodie a rezerva iei, elaborat de SC Romaqua Group SRL, Borsec; Denes I. Szekelyfoldi
barlangvilag, ed. T3, Sfântu Gheorghe.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 1,09 2.479.-Scaunul Rotund

160 Managementul forestier general B 60 - 690 Alte impacte determinate de turism si recreere C 90 -
160 Managementul forestier general B - 400 Zone urbanizate, habitare umana B -

Contract Administrare: 139/30.06.2010, Administrator:Romaqua Group Borsec Str. Carpati, nr.46, loc. Borsec, jud. Harghita 021 6684800, 021
6673492 box.borsec@romaqua.ro
Rezerva ia natural Scaunul Rotund are planul de management i regulament de func ionare elaborate de custodele SC. Romaqua Group SA
Borsec, avizate de Academia Român .
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0252_54_Borsec_Pestera_de_gheata.jpg Szabo Szilard - APM-HR
K ROSCI0253 200612 201101 200706 200812

1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Trasc u

N 46º 20' 11'' E 23º 29' 21'' 50.064 254 1419 849 X X

RO063 4 Cluj
RO071 96 Alba
9110 P duri de fag de tip Luzulo-Fagetum 4,9 C C A B
9410 P duri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea) 1,7 C C B C
6170 Paji ti calcifile alpine i subalpine 0,5 A B A B
9150 P duri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion 6,3 A B A B
9170 Pãduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum 1,7 B B A B
91V0 P duri dacice de fag (Symphyto-Fagion) 21,7 A B A A
91Y0 P duri dacice de stejar i carpen 5,9 B B B B
6190 Paji ti panonice de stânc rii (Stipo-Festucetalia pallentis) 0,1 B C B B
9420 P duri de Larix decidua i/sau Pinus cembra din regiunea montan 0,1 B B A B
91H0 * Vegeta ie forestier panonic cu Quercus pubescens 0,01 A B B B
8160 * Grohoti uri medio-europene calcaroase ale etajelor colinar i montan 0,01 B C A B
4060 Tuf ri uri alpine i boreale 0,001 C C B B
91Q0 P duri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros 0,002 C C B B

1303 Rhinolophus hipposideros V B B C B
1308 Barbastella barbastellus P B B C B
1305 Rhinolophus euryale R B B B B
1324 Myotis myotis P B B C B
1163 Cottus gobio P P C B C B
1078 Callimorpha quadripunctaria RC C B C B
4030 Colias myrmidone R B B C B
1074 Eriogaster catax RC A B C B
4048 Isophya costata R B B A B
1083 Lucanus cervus P B A C B
4052 Odontopodisma rubripes R B B A B
1052 Euphydryas maturna RC C B C B
4028 Catopta thrips P B B C B
N14 28 231 P uni

În Mun ii Trasc ului i Muntele Mare s-a constatat extinderea pân la altitudini destul de mari a elementelor xerofile i termofile, dar i
coborârea unor elemente montane i chiar arcto-alpine pân la altitudini destul de mici, toate acestea avînd ca rezultat formarea unor
complexe de vegeta ie de mare interes fitogeografic. Situl se remarc prin valoarea conservativ mare a habitatelor de p dure i paji tilor
montane, dar i prin prezen a unor specii de p s ri ce se reg sesc în anexa I din Directiva P s ri. În interiorul acestui sit sunt localizate 31 de
rezerva ii naturale de interes na ional, declarate prin Legea 5/2000.
În Mun ii Trasc ului i Muntele Mare s-a constatat extinderea pân la altitudini destul de mari a elementelor xerofile i termofile, dar i
coborârea unor elemente montane i chiar arcto-alpine pân la altitudini destul de mici. S-au format astfel unele complexe de vegeta ie de
mare interes fitogeografic, cazul cel mai interesant fiind cel de la esul Craiului - Sc ri a Belioara, unde coboar la altitudini de circa 1300 m,
câteva elemente circumpolar arcto-alpine (Dryas octopetala, Arcto staphyllos uva-ursi, Pinguicula alpina, Gentiana clusii). În acela i aici timp
se întâlnesc specii submediteraneene, printre care Saponaria bellidifolia, în cel mai nordic punct al arealului s u, precum i o serie de specii
carpato-balcanice (de exemplu Dianthus kitaibelii ssp. simonkaianus). Floarea de col (Leontopodium alpinum) se g se te la cele mai mici
altitudini din ar ( uteu, 1968) la Cheile Întregalde (550 m) i Cheile Râme ului (500 m). Pe latura estic a Mun ilor Trasc ului se constat
p trunderea masiv a unor elemente mezoxerofile i chiar xerofile în spa iul muntos. Remarc m aici prezen a stejarului pufos (Quercus
pubescens), care avea probabil o extindere chiar mai mare în trecut.
Localit i rurale din acest sit au o r spândire relativ mare, dar popula ia din aceste localit i este in general mic . Continuarea activit ilor
tradi ionale nu poate duce în timp la o degradare accentuat a acestui sit. P durile aflate în proprietate privat ar trebui supravegheate cu
mai mult aten ie pentru a stopa t ierile ilegale de arbori. Un alt pericol ar fi p unatul la liziera p durii care poate duce la afectarea stratului
de arbu ti i subarbu ti. În ultimii ani s-a constatat o cre ter accentuat a num rului de case de vacan . O mic parte din aceste construc ii
nu sunt autorizate.
Pe partea din acest sit ce intr pe teritoriul jude ul Cluj, nu a fost desmnat nici o arie protejat de interes jude ean sau na ional.
50%- propietate a Ocolului Silvic Turda
8%- propietate a Consiliului Local Iara
7%- propietate a Consiliului Local Moldovene ti
30%- propietate privat
2%- propietate a Ocolului Silvic Baia de Arie
3%- propietate a Ocolului Silvic Aiud
- doar pentru partea din sit ce intra pe teritoriul jude ului Cluj
4.6 Documenta ie:
Gergely I., 1968, Date floristice din partea nordic a Mun ilor Trasc ului, Stud. cerc. Biol., Ser. Bot., 20, 2: 133-136; Gergely I., 1969, Paji ti
mezofile din partea nordic a mun ilor Trasc ului, Cluj-Napoca: Contrib. Bot.: 191-209 +3 fig. + 3 tab.; Gergely I., 1966, Vegeta ia helofil
(palustr ) din Depresiunea Trasc ului, Cluj-Napoca: Contrib. Bot., II. p. 57-67; Gergely I., 1967, Paji ti de stânc rii din partea nordic a
Mun ilor Trasc ului, Cluj-Napoca: Contrib. Bot.: 131-143; Gergely I., colab., 1962, Plante rare în flora Mun ilor Trasc ului, Cluj-Napoca:
Contrib. Bot.: 151-153; Gergely I., colab., 1962, Contribu ii la studiul fitocenologic al p durilor din partea nordic a Mun ilor Trasc ului, Cluj-
Napoca: Contrib. Bot.: 263-298
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
RO04 Categoria IV IUCN 3,79 RO03 Categoria III IUCN 0,71
RO03 Monument al naturii + 0,01 2.13.-Huda lui Papara
RO03 Monument al naturii + 0,03 2.53.-Piatra Bulzului
RO03 Monument al naturii * 0,06 2.54.-Cheile Galzii
RO03 Monument al naturii + 0,06 2.55.-Cheile Tecsestilor
RO03 Monument al naturii + 0,09 2.56.-Cheile Pravului
RO03 Monument al naturii + 0,03 2.57.-Cheile Piatra Baltii
RO03 Monument al naturii + 0,03 2.58.-Cheile Geogelului
RO03 Monument al naturii + 0,28 2.59.-Cheile Plaiului
RO03 Monument al naturii + 0,06 2.79.-Pestera de la Grosi
RO03 Monument al naturii + 0,05 2.81.-Cheile Silosului
RO03 Monument al naturii + 0,01 2.9.-Pestera Vân t rile Ponorului
RO04 Rezerva ie natural + 0,30 2.12.-Cheile Rametului
RO04 Rezerva ie natural + 0,08 2.14.-Padurea Vidolm
RO04 Rezerva ie natural * 0,10 2.15.-Poiana cu narcise de la Negrileasa
RO04 Rezerva ie natural + 0,02 2.17.-Poienile cu narcise din Tecsesti
RO04 Rezerva ie natural + 0,20 2.20.-Cheile Intregalde
RO04 Rezerva ie natural + 0,17 2.21.-Cheile Valisoarei
RO04 Rezerva ie natural + 0,27 2.22.-Sesul Craiului - Scarita Belioara
RO04 Rezerva ie natural * 0,00 2.25.-Paraul Bobii
RO04 Rezerva ie natural + 0,13 2.27.-Padurea Sloboda
RO04 Rezerva ie natural + 0,81 2.28.-Iezerul Ighiel Comuna Ighiu Sat Igh
RO04 Rezerva ie natural * 0,07 2.34.-Cheile Posegii
RO04 Rezerva ie natural + 0,43 2.35.-Cheile Runcului
RO04 Rezerva ie natural + 0,25 2.36.-Cheile Pociovalistei
RO04 Rezerva ie natural + 0,22 2.39.-Cheile Caprei
RO04 Rezerva ie natural * 0,07 2.40.-Cheile Ampoitei
RO04 Rezerva ie natural + 0,33 2.42.-Cheile Galditei si Turcului
RO04 Rezerva ie natural + 0,20 2.45.-Piatra Cetii
RO04 Rezerva ie natural + 0,13 2.82.-Cheile Manastirii

J046AB + 3,075 SESUL CRAIULUI J046AB * 0,761 RIMETEA
J046AB + 0,511 CHEILE RAMETULUI
167 Exploatare fara replantare A 5 - 230 Vanatoare B 20 0
102 Cosire/Taiere B 5 0 100 Cultivare C 2 0
401 Urbanizare continua A 5 - 421 Depozitarea deseurilor menajere B 3 -
502 Drumuri, drumuri auto C 3 0 250 Luare/Indepartare de flora B 5 -
701 Poluarea apei A 10 - 840 Inundarea B 5 -
400 Zone urbanizate, habitare umana C 3,4 - 502 Drumuri, drumuri auto C 1 0
140 Pasunatul C 10 - 160 Managementul forestier general A 65 +
100 Cultivare C 30 0 100 Cultivare C 10 0
102 Cosire/Taiere C 10 0 140 Pasunatul C 5 0
160 Managementul forestier general A 50 + 160 Managementul forestier general A 45 +
161 Plantare de p dure A 3 + 167 Exploatare fara replantare A 5 -
230 Vanatoare B 15 0 243 Braconaj, otravire, capcane A 1 -
301 Cariere A 5 - 401 Urbanizare continua A 5 -
Contract Administrare: 01/01.03.2010, Administrator:Grupul de ac iune local din mun ii Metaliferi, Trasc u i Muntele Mare (Administrator)
S lciua de Jos, nr 62, jud Alba 0258816583, 0722727173, fax-0258816583
1) Amenajamente silvice, Direc ia Silvic Cluj, Ocolul Silvic Turda 2) Amenajamente silvice p duri private 3) Plan de Urbanism, Comuna Iara,
Moldovene ti.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0253_77_Huda_lui_Papara.jpg Oprica Nicolae - APM-AB
ROSCI0253_77_Trascau_Valea_Fenesului.jpg Oprica Nicolae - APM-AB
B ROSCI0254 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Tufurile calcaroase din Valea Bobâlna

N 45º 54' 7'' E 23º 6' 50'' 16 321 385 373 X

RO053 100 Hunedoara
7220 * Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion) 1 A B B B

Rezerva ia se afl în sudul mun ilor vulcanici care domin valea Mure ului în partea de nord i constituie un important document privitor la
geneza structurilor întâlnite aici; pe acest tronson pârâul Bobâlna traverseaz cristalinul de Rapolt reprezentat prin complexul isturilor sericito-
cloritoase+filite sericitoase+metatufuri riolitice. Întreaga structur apar ine Carboniferului inferior. Amonte de acest complex, cristalinul de
Rapolt apare într-un facies carbonatic, alc tuit din masive depozite de calcare cristaline. În imediata apropiere a contactului dintre calcare i
complexul de Bobâlna, valea prime te aportul câtorva izvoare termale carbo-minerale, în mare m sur r spunz toare de intensa activitate de
depunere a carbonatului de calciu, sub form de tuf calcaros în timpul Cuaternarului. DEpozitele de tuf formeaz umplutura v ii, fiind depuse
peste forma iunile cristalofiliene i au o extindere de cca. 2,5 km cu l imi cuprinse între 50-150 m. Pe aceast por iune valea a realizat câteva
rupturi de pant prin depunerea unor praguri de tuf. Mecanismul de formare al acestor praguri asociaz o serie de fenomene de depunere
începând de la simpla desc rcare a carbonatului de calciu din ape(sub form de cruste), pân la cavernamente singenetice de cascad (a a
zisele pe teri în tuf), marmite i bazine de tip gur. Pe o distan de numai 1,5 km afl m aici 6 praguri de cascad care constituie un interesant
domeniu de documentare asupra genezei i morfologiei depunerilor de tuf calcaros.
Pe tronsonul rezerva iei, Valea Bobâlna, la contactul dintre calcare i complexul cristalinului de Rapolt, ad poste te izvoare termale,
carbonatice, r spunz toare de intensa activitate de depunere a carbonatului de calciu sub forma tufurilor calcaroase. La acestea se
adaug pragurile de cascad i cavernele s pate în tuful calcaros. Habitatul de interes comunitar pentru care este important acest sit este
prioritar, cu valoare conservativ foarte mare.
Utilizarea grotelor pentru ad postul animalelor i uneltelor.
Cu aproxima ie 50% proprietate de stat i 50% proprietate privat .
4.6 Documenta ie:
- N. Donira; A. Popescu; M. Pauca Comanescu; S. Mihailescu; lovu A. Biris Habitatele din Romania - Ed. Tehnica Silvica - 2005;
- Sabin Adrian Luca - Repertoriul arheologic al juderului Hunedoara - Ed. Altip, Alba Tulia - 2005.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 87,82 2.520.-Tufurile calcaroase din valea Bobâl


Aria natural protejat nu este dat în custodie.
Pentru acest sit nu exist Plan de management.
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0255 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Turb ria de la Dersca

N 47º 56' 0'' E 26º 15' 46'' 12 288 292 292 X

RO012 100 Boto ani
7120 Turb rii degradate capabile de regenerare natural 90 A A A A
alpin

1617 Angelica palustris V C C C C
P Dactylorhiza incarnata RC A P Orchis laxiflora ssp. elegans RC A
P Pedicularis sceptrum-carolinum V A P Peucedanum sceptrum-carolinum RC A
P Phragmites australis P D P Salix pentandra P D
P Salix repens P D P Salix rosmarinifolia RC A
P Serratula radiata R A

Situl este situat în partea de vest a jude ului Boto ani.Din punct de vedere geologic perimetrul Lozna-Dersca se încadreaz în Platforma
Moldoveneasc ce posed un pachet de sedimente în grosime de 1000-5000 m . Fundamentul cristalin este alc tuit din mica isturi, isturi
amfibolice-roci mezometamorfice, iar în partea superioar de roci epimetamorfice de tipul isturilor sercito-cloritoase, roci carbonatice, roci
porfirogene. Stiva de sedimente dispuse peste fundamentul cristalin apar in paleozoicului, mezozoicului i neozoicului. Datorit capilarit ii
ridicate a plantelor ce alc tuiesc stratul turbifer apa î i g se te un bun loca de acumulare în aceste z c minte (apa de z c mânt). Apele au
un aspect de mla tin datorit dispunerii z c mintelor pe un pat argilos impermeabil, Turb ria de la Dersca fiind o mla tin eutrof .
Este habitat rar în românia prin grosimea stratului de turb eutrof pân la neutr (1,5 - 6 m grosime). Aici sumt ad postite unele specii de
plante rare în flora vascular a României. Stratul de turb este format în special din briofite printre care dominant este Drepanocladus
aduncus i alte specii cum sunt: Chrysohypnum sommerfeltii, C. chrysohypnum, Callergon giganteum, Funaria hygrometrica, Marchantia
plymorpha. Turba are un pH de 6,8-7,6 i s-a format pe un strat impermeabil de argil peste care se afl un strat de pietri de râu.
Temperatura medie anual este de 8,3 grade Celsius i media plurianual a precipita iilor este de 563,3 mm.
Situl are o bun conservare datorit respect rii statutului de protec ie legiferat.
Nu s-au identificat alte presiuni antropice .
Aceast rezerva ie are o suprafa de 10 ha.
Este inclus în Anexa I a Legii nr. 5/2000, la propozi ia 2227 - "Turb ria de la Dresca". Din punct de vedere administrativ apar ine comunei
Dresca, Jude ul Boto ani. Este o rezerva ie de interes botanic în principal, fiind inclus în categoria IV - IUCN.
Toat suprafa a sitului (10ha) este proprietate de stat apar inând Consiliului Local al com Lozna.
4.6 Documenta ie:
1.D. Mititelu, T. Chifu, 1980-1993, Flora i vegeta ia jude ului Boto ani, din volumul Studii i comunic ri, Complexul Muzeal tiin ele Naturii,
Ioan Borcea , Bac u, România
2.Ion Sârbu, Adrian Oprea, Ionel Lupu, 2005, Specii de plante vasculare amenin ate din Moldova, pag 18, Asocia ia Dendro-Ornamental ,
Anastasie F tu Ia i, România
3.Oltean M., Negrean G., Popescu A., Roman N., Dihoru G., Sanda V., Mih ilescu S., 1994- Lista Ro ie a plantelor superioare din România.
Institutul de biologie- Studii, Sinteze, documenta ii de ecologie, 1: 1-52
4. tefan N.,Oprea Adrian,2002,Rezerva ii naturale din jud. Boto ani.

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 67,77 2.227.-Turbaria de la Dersca


140 Pasunatul C 6 - 310 Extragerea turbei B 10 -

Situl nu este preluat in custodie, dar se afl in admnistrarea Consiliului Local al Comunei Lozna.
Responsabilitatea pentru implementarea actiunilor din planul de manegement revine APM Boto ani i Consiliului Local Lozna.
Planul de management a fost realizat de APM Boto ani i a fost avizat de Academia Român .Principalele obiective cuprinse în planul de
management sunt: Obiectiv nr. 1:Elaborarea h r ii în format GIS i delimitarea pe harta cadastral a Rezerva iei Naturale Turb ria Dersca.
Obiectiv nr. 2:Stabilirea strategiei de gestionare a Rezerva iei Naturale Turb ria Dersca. Obiectiv nr.3:Crearea bazei de date specializate
privind Rezerva ia Natural Turb ria Dersca. Obiectiv nr.4:Protec ia speciilor s lbatice i habitatelor din Rezerva ia Natural Turb ria Dersca.
Obiectiv nr.5:Gestionarea resurselor agricole ale Rezerva iei Naturale Turb ria Dersca. Obiectiv nr. 7:Gestionarea resurselor turistice ale
Rezerva iei Naturale Turb ria Dersca. Obiectiv nr. 8: Monitoringul ecologic al Rezerva iei Naturale Turb ria Dersca. Obiectivul nr.
9:Reabilitarea ecologic a zonelor din Rezerva ia Natural Turb ria Dersca. Obiectivul nr. 10: Promovarea cooper rilor la nivel na ional i
interna ional . Obiectivul nr.11: Dezvoltarea rela iilor cu publicul.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0255_64_Turbarie_Dersca.jpg Gafencu Rocsana - APM-BT
ROSCI0255_64_Typha_latifolia-Turbaria_Dersca.jpg Gafencu Rocsana - APM-BT
B ROSCI0256 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Turb ria Ruginosu Zagon

N 45º 45' 52'' E 26º 13' 34'' 350 1025 1113 1050 X

RO073 100 Covasna
91D0 * Turb rii cu vegeta ie forestier 15 B B B B

1758 Ligularia sibirica C C A C A
P Aconitum toxicum R A P Andromeda polifolia R A
P Huperzia selago A P Lycopodium clavatum P A
P Vaccinium oxycoccos C A
N14 9 231 P uni

Turb ria face parte din zona ml tinoas din jurul localit ii Comand u, cu posibilit i de extindere.
-situl se suprapune peste aria protejat -Turb ria Ruginosu Zagon, are o suprafa de 355ha.
-situl este important datorit speciilor de plante specifice turb riilor înalte-Ligularia sibirica, Arnica montana, Lycopodium annotinum i
Lycopodium selago.
-exploatari forestiere i p unat necontrolat.
- pentru aria protejat s-a ob inut avizul Academiei Rom ne nr.816/CJ/2005
-terenul apar inînd sitului constituie proprietate privat .
4.6 Documenta ie:
-la baza întocmirii documenta iei au stat observa iile f cute în teren precum de catre APM Sf. Gheorghe precum si bibliografia existent -Emil
Pop-Mla tinele de turb din RPR
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


J04ACV * ###### ZAGON
161 Plantare de p dure B + 230 Vanatoare A -
167 Exploatare fara replantare A -
167 Exploatare fara replantare A - 230 Vanatoare C 0

Contract Administrare: 25/22.02.2010, Administrator:Asocia ia Pro Diversitas Sf. Gheorghe, str. Laszlo Ferenc, nr.1, bl.2, sc. B, ap. 8, jud
Covasna 40723831273
-nu exist plan de management i situl nu a fost solicitat spre a fi luat in custodie.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0256_101_Ruginosu_Zagon.jpg Gog Mircea - APM-CV
B ROSCI0257 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Tusa - Barc u

N 47º 1' 20'' E 22º 45' 15'' 10 620 661 649 X

RO066 100 S laj

4052 Odontopodisma rubripes P A B A B

P Fagus sylvatica C A

Paduri dacice de fag (Fagus sylvatica) si carpen (Carpinus betulus) cu Dentaria bulbifera.
Conservarea habitatului de fag cu flor indicatoare de tip Asperula-Asarum.
Datorit valorii ei pesisagistice, zona în care se afl Situl de Importan Comunitar Tusa-Barc u este frecvent utilizat de c tre popula ie în
vederea activit ilor recreative mai cu seama în perioada weekendurilor, urmare a acestora fiind apari ia vetrelor de foc i abandonarea
ocazional i necontrolat a de eurilor. Aceast stare de fapt este posibil s se agraveze în viitor în lipsa unui custode i a unei supravegheri
atente a sitului. Totu i, având în vedere faptul c acest sit comunitar este situat în fond forestier administrat de Direc ia Silvic S laj, el
beneficiaz de o administrare în regim silvic, ceea ce nu poate decât s influen eze în mod pozitiv evolu ia st rii de protec ie i conservare a
acestuia. Totu i putem aprecia c ace ti factori au o influen minim asupra st rii de conservare i evolu ie a acestei arii naturale protejate
de interes comunitar.
Tusa-Barcau a fost declarat arie natural protejat prin Legea nr. 5 din 2000.
Proprietate privat a locuitorilor din satul Tusa.
4.6 Documenta ie:
Studiul de amenajare al O.S. Izvoarele Barc ului, U.P. V Izvoarele Barc ului.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural - 99,82 2.690.-Rezerva ia peisagistic Tusa - Barc


Custodele, Regia Na ional a P durilor Romsilva, Direc ia Silvic Zal u.
Planul de management este elaborat i în prezent este trimis spre avizare la Academia Român .
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0257_312_TusaBarcau1.jpg Hideg RaduFelix - APM-SJ
ROSCI0257_312_TusaBarcau2.jpg Hideg RaduFelix - APM-SJ
ROSCI0257_312_TusaBarcau_IzbuculMare.jpg Hideg RaduFelix - APM-SJ
B ROSCI0258 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : V ile Br tiei i Br tioarei

N 45º 19' 19'' E 24º 57' 50'' 202 518 1042 717 X X

RO031 100 Arge
Salicion albae)

1193 Bombina variegata P C A C C
2484 Eudontomyzon mariae P A B B B

A Bufo bufo C D A Rana esculenta C D
A Rana temporaria C D A Salamandra salamandra C D
R Lacerta agilis C D R Natrix natrix C D
N14 13 231 P uni

Situl format din arborete de anin alb (Alnus incana) este localizat pe versantul sudic al muntilor Fagaras in extremitatea sudica a Masivului
Iezer, in lunca ingusta a raului Bratia (afluent al Raului Doamnei, in amonte de localitatea Candestii de Muscel) la o altitudine de 750-1040 m,
pe substrat de roci silicioase, pietrisuri si nisipuri frecvent grosiere, soluri aluviale slab humifere si litice. Viiturile au modificat frecvent albia
raului. Versantii care marginesc lunca sunt abrupti (pante mari) si sunt acoperiti preponderent de paduri de fag. Procentul de suprafata din sit
cuprins la categoria Alte terenuri, reprezinta prundisuri, poieni, drumuri forestiere, albii si luciu de apa. Situl are in compozitie urmatoarele
subparcele silvice (din unitatea de productie V Bratia, Ocolul silvic Aninoasa, Directia silvica Pitesti): 26A, 27A, 30A, 31C, 35A, 36A, 38A, 39A,
41A, 42A, 43D, 44A, 45A, 48A, 49A, 50A, 71B, 86D, 87B, 88A, 90C, 93A. Gradul de inchidere al coronamentului este de 70-100% (doar in
aval, sporadic este de 60% in arborete mai batrane).
Se remarca structura naturala foarte bine conservata reprezentata prin: diversitatea mare de varste si dimensiuni (in anumite portiuni se
intalnesc trei generatii de anin alb); prezenta regenerarii naturale a speciei arborescente edificatoare pentru habitat (Aninul alb) atat din lastari
cat si din samanta (in special in portiunile spalate de viituri). Pe langa aninul alb (Alnus incana) apar exemplare batrane de dimensiuni mari
de fag (Fagus sylvatica), frasin (Fraxinus excelsior) si paltin de munte (Acer pseudoplatanus).
Exista semne ale influentei antropice (pasunat, strangerea pietrei si recoltarea pietrisului si nisipului) insa nu intr-o masura care ar influenta
stabilitatea ecosistemului. Viiturile violente caracteristice zonei montane modifica frecvent structura habitatului. Prezenta regenerarii speciei
arborescente edificatoare (aninul alb) este redusa deocamdata. In portiunile mature cu arboret rarit, intelenirea solului avanseaza.
Situl a fost desemnat in vederea protectiei padurilor de anin alb ( Alus incana ) si anin negru ( Alus glutinosa ).
Situl este in intregime proprietate de stat.
4.6 Documenta ie:
Amenajamentul Ocolului Silvic Aninoasa (Unitatea de productie V Bratia).
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


160 Managementul forestier general A 100 + 140 Pasunatul C 40 0
220 Pescuit sportiv C 5 0 230 Vanatoare C 100 0
300 Extragere de nisip si pietris C 5 0 590 Alte forme de transport si comunicatie C 5 0
941 Inundatii C 40 - 151 Indepartarea haturilor si crangurilor A -
300 Extragere de nisip si pietris C 0 301 Cariere B 0
511 Linii electrice C 0 590 Alte forme de transport si comunicatie C 0
941 Inundatii C -

Ocolul silvic Aninoasa (Directia silvica Pitesti)
Amenajamentul Ocolului silvic Aninoasa (unitatea de productie V Bratia)
7. HARTA SITULUI
K ROSCI0259 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0145 Valea Calmatuiului
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Valea C lm uiului

N 45º 0' 24'' E 27º 2' 42'' 17.923 10 84 40 X X

RO022 52 Buz u
RO021 48 Br ila
1530 * Paji ti i mla tini s r turate panonice i ponto-sarmatice 90 A A B A

1060 Lycaena dispar P D

P Artemisia santonicum P C P Aster tripolium C C
P Camphorosma annua P C P Cyperus pannonicus P A
P Juncus gerardi P C P Puccinellia distans P C
P Scorzonera parviflora P A P Spergularia marina C A
P Suaeda maritima P A P Trifolium fragiferum C A
P Triglochin maritima P C P Triglochin palustris P A
N14 20 231 P uni

Soluri moderat saraturate, cu exces de umiditate, terenuri plane.Specii edificatoare: Plantago maritima, Camphorosma annua, Scorzonera
laciniata dar si rare precum Chartolepis glatifolia.
Speciile de plante Triglochin maritima, Aster tripolium ssp. pannonicum, Scorzonera pârviflora, Peucedanum latifolium au o valoare
conservativ mare atât pe plan na ional cât i comunitar.
Exista o suprafata razleata de 1-2 ha unde este prezenta specia Marsilea quadrifolia.
Ideia de pasunat poate duce la arderea sau destelenirea suprafetei pentru eliminarea speciilor existente si inlocuirea lor cu altele.
Nu are statut de protectie.
Terenurile din judetul Buzau apartin primariilor din comunele Costesti, Gheraseni, Smeeni, Luciu,Largu si Rusetu in proportie de peste 90%si
o mica parte sunt suprafete proprietate privata particulara
4.6 Documenta ie:
SIMONA MIH ILESCU, MIHAELA PAUC -COM NESCU, A.POPESCU, IOANA COBZARU, MIHAELA ION, 2009, M suri de management
pentru asigurarea st rii de conservare favorabil a speciilor i habitatelor din situl Natura 2000: Valea C lm uiului (jude ul Buz u). În volumul
de rezumate al Institutului de Biologie Bucure ti, A 49-a Sesiune anual de comunic ri tiin ifice, p. 27-28.
Dan Munteanu, 2009, Pasari rare, vulnerabile si periclitate in Romania, Ed. Alma Mater, Cluj-Napoca
habitat: *1530 Pannonic and Ponto-Sarmatic
salt steppes and salt marshes, The Anniversary Conference of the Institute of Biology, 50 Years of Academic Research in Biology,
Bucharest, Book of Abstracts, p.129-130.
Mihailescu Simona, 2009, Characterization and distribution in Romania of the priority Natura 2000 habitat: Pannonic and Ponto-Sarmatic salt-
steppes and salt-marshes. 2nd European Congress of Conservation Biology „Conservation biology and beyond: from science to practice”,
Praga, Republica Ceh , 1-5 sept. 2009, Book of Abstracts, p.211
Bucure ti.
amendamentelor propuse de Romania si Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC) 2006. Ed. Tehnic Silvic , Bucure ti.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


140 Pasunatul B 10 - 423 Depozitarea materialelor inerte(nereactive) B 5 -
952 Eutrofizarea A 10 - 180 Incendiere A 20 -
421 Depozitarea deseurilor menajere A 15 -
101 Modificarea practicilor de cultivare B 20 - 110 Utilizarea pesticidelor A 10 -
150 Restructurarea detinerii terenului agricol B 20 -

Majoritatea suprafetelor sunt utilizate de conunitatea locala ca islazuri comunale iar responsabilitatea administrarii lor este a primariilor din
zona.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0259_80_Plante_Calmatui_I.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0259_80_Plante_Calmatui_II.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
B ROSCI0260 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Valea Cepelor

N 46º 26' 46'' E 22º 42' 54'' 796 887 1844 1521 X

RO061 4 Bihor
RO071 96 Alba
4070 * Tuf ri uri cu Pinus mugo i Rhododendron myrtifolium 1 C C C C
3220 Vegeta ie herbacee de pe malurile râurilor montane 2 A C B B
8110 Grohoti uri silicioase din etajul montan pân în cel alpin (Androsacetalia alpinae i 10 B B B B


P Achillea distans P D P Adenostyles alliariae P D
P Aposeris foetida R D P Arnica montana P A
P Campanula patula ssp. abietina P D P Cardaminopsis halleri ssp. ovirensis R D
P Cicerbita alpina P D P Crepis viscidula P D
P Dianthus barbatus ssp. compactus R A P Diphasiastrum alpinum R A
P Festuca airoides R D P Festuca nigrescens P D
P Gentiana punctata R A P Geranium sylvaticum P D
P Hypochoeris uniflora R D P Juniperus communis ssp. alpina P D
P Knautia longifolia P D P Laserpitium krapfii P D
P Ligusticum mutellina P D P Omalotheca supina P D
P Phleum alpinum ssp. alpinum P D P Pseudorchis albida P D
P Rhodiola rosea P D P Salix silesiaca P D
P Saxifraga stellaris P D P Silene pusilla P D
P Thymus bihoriensis P D P Viola declinata P D

Situl Cucurbata Mare este o zona de interes major in regiune intrucat este situat pe cel mai inalt varf din Muntii Apuseni (Vf. Cucurbata Mare,
1849 m) si include singurul circ glaciar din Muntii Apuseni in care se dezvolta specii arctic-alpine cum sunt de exemplu, Saxifraga stellaris,
Silene pusilla, Festuca supina, Hypochoeris uniflora, Carex atrata s.a.
Situl este important pentru conservarea unor specii rare si vulnerabile de tip arctic-alpin in zona Muntilor Apuseni.
Situl este vulnerabil datorita faptului ca a fost construit chiar pe varf un releu TV si exista o cale de acces amenajata, iar pe de alta parte,
pasunatul cu vitele pe zona de culme reprezinta o alta sursa de antropizare a comunitatilor de plante.
Exista o documentatie de fundamentare pentru arie protejata, la Comisia Monumentelor Naturii (Academia Romana). Nu a fost declarat pina
in prezent arie protejata.
Terenurile din sit sunt proprietate de stat.
4.6 Documenta ie:
Coldea, Gh., 1991. Prodrom des associations végétales des Carpates du Sud-Est (Carpates roumaines), Documents phytosociologiques,
Nouvelle Série, Bd. XIII, Camerino, S. 318-539.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


140 Pasunatul C 50 - 230 Vanatoare C 100 0
140 Pasunatul B 50 + 690 Alte impacte determinate de turism si recreere B 2 -
102 Cosire/Taiere B 20 0 140 Pasunatul B 10 0
602 Complex de ski C 3 0 624 Drumetii montane, alpinism, speologie. B 2 0

Situl nu este declarat arie natural protejat i în consecin nu exista administrator sau custode.
7. HARTA SITULUI
K ROSCI0262 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0115 Defileul Cri ului Repede - Valea Iadului
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Valea Iadei

N 46º 44' 9'' E 22º 35' 2'' 2.946 623 1406 1004 X

RO061 100 Bihor
91E0 * P duri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, 20 B C A B
Salicion albae)
8160 * Grohoti uri medio-europene calcaroase ale etajelor colinar i montan 0,001 C C C B
9130 P duri de fag de tip Asperulo-Fagetum 2,5 C C C C


2186 Syringa josikaea R A B A B
P Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum R D P Angelica archangelica R D
P Arnica montana R C P Campanula patula ssp. abietina R C
P Dactylorhiza incarnata R D P Drosera rotundifolia V D
P Galanthus nivalis R C P Leucanthemum waldsteinii R D
P Lycopodium clavatum R C P Menyanthes trifoliata V D
P Monotropa hypopitys R D P Orchis militaris R D
P Orchis morio R D P Platanthera bifolia R D
P Symphytum cordatum R D P Trollius europaeus R D

În Valea Iadului se reg se te Syringa josikaea (Liliacul carpatin) arbust, specie endemic , relisct glaciar foarte important din punct de vedere
geografic
În Valea Iadului se reg se te Syringa josikaea (Liliacul carpatin) arbust, specie endemic , relisct glaciar foarte important din punct de vedere
geografic
Turismul necontrolat, braconajul, etc..
HCM nr. 1625/1995, Decizia CJBH nr. 19/1995, Legea nr.5/2000
Proprietate de stat, Custode 2,181 Valea Iadului cu Syringa Josikaea (Liliacul carpatin) - RNP Direc ia Silvic Oradea
4.6 Documenta ie:
Borza, Al., Borza V., 1939, Flora Stânei de Vale I. Plantele vasculare, Bul. Grad. Bot. si Muz. Bot. Univ. Cluj, XVIII (1-2): 21-54.
- Borza, Al., 1939, Completari la Flora vasculara a Stânii de Vale, Bul. Grad. Bot. si Muz. Bot. Univ. Cluj, XVIII (3-4): 125-127.
- Soó, R., 1944, Über die Vegetation des Jád-Tales, Scripta Bot. Mus. Transs., III (1-5): 62-75;
- Ratiu, O., Gergely, I., Diaconeasa, B., Lorinczi, F., Suteu, St., Crisan, S., 1982, Flora si unitatile fitosintaxonomice de pe Valea Iadului (Jud.
Bihor). Importanta economica si stiintifica. Caracterizarea lor ecologica I, Contrib. Bot. XXII: 3-55.
- Ratiu, O., Gergely, I., Suteu, St., Marcu, Al., 1983, Flora si unitatile fitosintaxonomice de pe Valea Iadului (Jud. Bihor). Importanta
economica si stiintifica. Caracterizarea lor ecologica II, Contrib. Bot. XXIII: 67-97.
- Ratiu, O., Gergely, I., Suteu, St., 1984, Flora si unitatile fitosintaxonomice de pe Valea Iadului (Jud. Bihor). Importanta economica si
stiintifica. Caracterizarea lor ecologica III, Contrib. Bot. XXIV: 85-135.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural + 2,88 2.176.-Varful Carligati


Custode 2,181 Valea Iadului cu Syringa Josikaea (Liliacul carpatin) - RNP Direc ia Silvic Oradea
Planul de management este în curs de realizare de c tre custodele legal RNP Direc ia Silvic Oradea
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0262_47_Syringa_josikaea_Valea_Iadei.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0262_47_Valea_Iadei.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0262_47_Valea_iadei1.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
B ROSCI0263 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Valea Ierii

N 46º 35' 11'' E 23º 16' 39'' 6.302 591 1617 1162 X

RO063 100 Cluj
6150 Paji ti boreale i alpine pe substrat silicios 1 C C B B
Salicion albae)

1355 Lutra lutra P C B C C

A Salamandra salamandra P A F Thymallus thymallus R A
I Helix pomatia C A M Capreolus capreolus <100 i A
M Cervus elaphus <10 i A M Felis silvestris 3-6i A
M Lepus europaeus C A M Martes foina <5 i A
M Martes martes <5 i A M Meles meles P A
M Mustela nivalis P A M Mustela putorius <5 i A
M Sciurus vulgaris P A M Sus scrofa <100 i A
M Vulpes vulpes P A P Arnica montana P A
P Galanthus nivalis C A P Lycopodium clavatum C A
R Vipera berus P A

Caracteristic acestui sit este prezen a unor specii de mamifere i p s ri rare i vulnerabile la presiunea antropic , incluzând o mare parte a
arealului de r spândire a acestor specii semnalate, specifice habitatelor de p dure din zona de deal i munte.
În perimetrul de protec ie sunt semnalate 7 tipuri de habitate aflate în Anexa II a Directivei Habitate, ce acoper în propor ie de 96% suprafa a
de protec ie propus , dou dintre acestea, cu suprafe e restrânse, fiind prioritare.
În ultimii ani se înregistreaz o cre tere alarmant a ac iunilor ilegale de defri are, cu cosecin e negative asupra echilibrului ecologic din
zon . La acestea se mai semnaleaz i ac iuni de braconaj, efectele neputând fi deocamdat apreciate.
În anul 1994, prin Decizia a Consiliului Jude ului Cluj nr.147, în bazinul superior al V ii Iara au fost desemnate zone protejate de interes
jude ean cu valoare peisagistic , urm toarele obiective: - Valea Ierii
- Acumularea Budureasa
- Valea oimului
1) Propietate de stat: 1277 ha, 24%
2) Propiet i comunale: 3671 ha, 69%
3) Propietate de inut de biserici: 51ha, 1%
4) Propietate privat : 322ha, 6%
4.6 Documenta ie:
1) APM Cluj, baza de date 2005
2) Habitatele din România Nicolae Doni , Aurel Popescu et. al., Editur Tehnic Silvic , Bucure ti 2005
3) Academia Român , Muzeul Na ional de Istorie Natural Grigore Antipa, Cartea ro ie a vertebratelor din România, Bucure ti 2005.
4) Bruum, B et al., P s rile din România i Europa - Determinator ilustrat-, versiununea româneasc
Dan Munteanu
5) Fi a de caracterizare Corine Biotop Valea Ierii, 1996
6) Ocolul Silvic Turda, Amenajament silvic, UP IV Budureasa, 1998
7) Ocolul Silvic Turda, Amenajament silvic, UP V oimu, 1998
8) Ocolul Silvic Turda, Amenajament silvic, UP VI Valea Ierii,1998
9) Olteanu et al., Lista ro ie a plantelor superioare din România, Studii, Sinteze, Documenta ii de Ecologie nr I/1994.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


J043CJ * ###### VALEA IERII
167 Exploatare fara replantare A 7 - 160 Managementul forestier general A 80 +
140 Pasunatul B 15 0 170 Cresterea animalelor B 10 0
220 Pescuit sportiv C 5 0 230 Vanatoare B 47 0
243 Braconaj, otravire, capcane A 6 - 502 Drumuri, drumuri auto B 17 0
624 Drumetii montane, alpinism, speologie. C 36 0 511 Linii electrice C 12 0
870 Diguri, indiguiri, plje artificiale C 20 0 424 Alte tipuri de depozitari A 10 -
990 Alte procese naturale C 25 -
167 Exploatare fara replantare A 5 - 243 Braconaj, otravire, capcane A 2 -
250 Luare/Indepartare de flora B 30 0 401 Urbanizare continua B 25 -
424 Alte tipuri de depozitari A 25 - 511 Linii electrice C 5 0
624 Drumetii montane, alpinism, speologie. C 15 0 629 Alte activitati sportive si recreative in aer liber C 5 0
701 Poluarea apei C 5 - 870 Diguri, indiguiri, plje artificiale C 10 0

- 24% Regia Na ional a P durilor, Direc ia Silvic Cluj, Ocolul Silvic Turda
- 3 arii protejate de interes jude ean i 69% propietate comunal - administra ia public local a Comunei Valea Ierii
- propietate privat 7%
1) Amenajamente silvice, Direc ia Silvic Cluj, Ocolul Silvic Turda, 1998
2) Amenajamente silvice p duri private
3) Plan de Urbanism, Comuna Valea Ierii
4) Regulament general pentru executarea de comstruc ii i desf urarea unor activit i îm zonele naturale protejate de interes jude ean, jude ul
Cluj- emitent Consiliul Jude ean Cluj, 1995
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0263_95_Vedere_de_ansamblu_Valea_Ierii1.jpg Bucin Liliana - APM-CJ
E ROSCI0264 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Valea Izei i Dealul Solovan

N 47º 43' 35'' E 24º 11' 39'' 46.873 259 1832 730 X X

RO064 100 Maramure
3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegeta ie tip Magnopotamion sau Hydrocharition 1 C C B B
alpin
7140 Mla tini turboase de tranzi ie i turb rii oscilante (nefixate de substrat) 0,01 C C B B
9410 P duri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea) 12 C C B B

4123 Eudontomyzon danfordi RC C A C A
1131 Leuciscus souffia P P P P B B B B
1122 Gobio uranoscopus P C B A B
1130 Aspius aspius P C B B B
1160 Zingel streber R D
4057 Chilostoma banaticum P C B A B
4012 Carabus hampei P C C C C
4015 Carabus zawadszkii R C C C C
1087 Rosalia alpina P D C C C
I Astacus astacus R A P Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum P B
P Cardamine glanduligera P B P Drosera rotundifolia R A
P Galanthus nivalis P C P Lycopodium clavatum P C
P Pinus mugo P A P Rubus subvillicaulis P B
P Scheuchzeria palustris R A P Sesleria heuflerana P B
P Silene zawadzkii R B P Thlaspi dacicum P B
P Trollius europaeus P A
N14 27 231 P uni

Situl propus, in suprafata de 2465 ha, este localizat in bazinul superior al Vaii Baiut, cel mai mare afluent al raului Lapus, la altitudini cuprinse
intre 650 -1300 m (ua 82 C). Situl propus este adiacent sitului Valea Izei-Dealul Solovan.
Din punct de vedere al administatiei silvice, padurile sunt proprietatea statului si sunt administrate de RNP Romsilva prin DS Maramures, OS
Strambu Baiut, iar din punct de vedere al administratiei de stat se afla pe raza comunei Baiut.
In cadrul sitului, padurile reprezinta peste 98 % din suprafata. De asemenea, exista cateva enclave cu fanete (cca. 20 ha) apartinand
locuitorilor comunei Baiut.
Substratul este reprezentat de roci vulcanice, puternic modelate de factorii fizici, si de roci metamorfice. Relieful este reprezentat de versanti
cu configuratie ondulata, cu inclinari repezi (peste 16 grade), cu altitudinei de 600-1300 m.
Solurile fac parte din clasa Cambosolurilor - eutricambosol si districambosol - si a Spodisolurilor - prepodzol.
Sit desemnat pentru solutionarea calificativelor IN MOD pentru regiunea biogeografica Alpina in Nordul acesteia pentru habitatele 91V0 si
9410. In cadrul sitului se gaseste cea mai intinsa si reprezentativa suprafata cu paduri virgine din nordul Carpatilor. Este vorba de paduri de
molid si de amestecuri de molid-brad-fag, pluriene, cu varste de peste 150-200 ani. WWW-Programul Dunare-Carpati a initiat demersuri
pentru includerea acestor paduri intr-o arie protejata. In acest sit habiteaza populatiile urmatoarelor specii de coleoptere Natura 2000: Carabus
hampei, C. variolosus, C zawadskii, Rosalia alpina.
Prin accesibilizarea bazinetului, exista riscul ca aceste esantioane de paduri virgine sa fie introduse in circuitul economic, in aceste conditii
valoarea lor conservativa depreciindu-se.
WWF-Programul Dunare-Carpati a avut discutii cu detinatorii de interese la nivel local (Primarie, proprietari, adminstratorul padurilor de stat,
etc) pentru protejarea acestor paduri. Exista acceptul pentru includerea acestora in reteaua NATURA 2000.
Padurile apartin Statului roman, fiins administrate de RNP ROmsilva, prin DS Maramures, OS Strambu Baiut, iar fanetele sunt proprietate
privata a unor locuitori ai comunei Baiut.
4.6 Documenta ie:
ICAS, 2007, Amenajamentul OS Strambu Baiut.Date teren Dr. E.Nitu, 2009
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 0,02 2.582.-Pe tera i izbucul Izvorul Albastru
RO04 Rezerva ie natural * 0,48 2.585.-Arcer - ible Bran
RO04 Rezerva ie natural + 0,00 2.593.-Dealul Solovan

390 Minerit si activitati de extragere la care nu se B 40 - 701 Poluarea apei B 25 -
refera mai sus
290 Vanatoare, pescuit sau activitati de colectare B 15 - 140 Pasunatul B 0
167 Exploatare fara replantare B - 390 Minerit si activitati de extragere la care nu se B 40 -
refera mai sus
701 Poluarea apei B 25 -

Prim riile Sighetu Marma iei, Vadu Izei, Once ti, Bârsana, Strâmtura, Rozavlea, ieu, Botiza, Poienile Izei, Bogdan Vod , Ieud, Dragomire ti,
S li te de Sus i S cel.
Pân în prezent nu exist un plan de management.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0264_104_Cypripedium_calceolus_-_papucul_doamnei.jpg Pop Ioan - APM-MM
ROSCI0264_104_Iezeru_Ieud.jpg Pop Ioan - APM-MM
ROSCI0264_104_Valea_Izei,_Taul_Iezer_-_Ieud_.jpg Pop Ioan - APM-MM
B ROSCI0265 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Valea lui David

N 47º 14' 4'' E 27º 26' 40'' 1.435 52 193 107 X

RO013 100 Ia i

2021 Sicista subtilis RC A B A B
1298 Vipera ursinii C B B A A

4091 Crambe tataria R B B C A
4067 Echium russicum RC B A C A
2191 Galium moldavicum R A B A B
4097 Iris aphylla ssp. hungarica R C A C A
2093 Pulsatilla grandis V C A C A
A Hyla arborea RC C I Archirileya inopinata RC A
I Eridontomerus arrabonicus C A I Eurytoma sabulosa RC A
I Idiomacromerus phlomidis RC A I Tetramesa cylindrica RC A
I Tetramesa scheppigi RC A I Zerynthia polyxena C C
M Cricetulus migratorius R A M Cricetus cricetus RC C
M Lepus europaeus C A M Mustela erminea R C
M Mustela nivalis C A M Mustela putorius RC C
M Nannospalax leucodon C A M Vulpes vulpes R A
P Beta trigyna R D P Carex secalina V C
P Centaurea orientalis RC D P Centaurea rutifolia ssp. jurineifolia R D
P Cephalaria uralensis R D P Crocus reticulatus R D
P Dianthus capitatus R D P Hierochloe repens R D
P Hyacinthella leucophaea R D P Leuzea altaica R D
P Petrosimonia triandra V D P Plantago schwarzenbergiana R D
P Polygala sibirica V D P Prunus tenella R D
P Rochelia disperma ssp. retorta R D P Rumex tuberosus ssp. tuberosus R D
P Serratula radiata RC D P Seseli campestre R D
P Seseli tortuosum R D P Silaum silaus R D
P Sisymbrium polymorphum R D R Coronella austriaca C C
R Lacerta agilis C C R Lacerta viridis C C
R Vipera ursinii moldavica V B
N14 62 231 P uni

La nord, nord-vest i vest de Ia i, se afl o campie deluroas numit Câmpia Jijiei inferioare sau Câmpia Ia ului.Dealurile din aceast câmpie
au in general orientare nord-vest - sud-est i nu dep esc altitudinea de 200 m.Este vorba de o câmpie de eroziune si acumulare, ce prezint
numeroase alunec ri de teren, str b tut de v i cu lunci largi, inundabile.Dpv fitogeografic, aceast regiune apar ine silvostepei din nordul
Moldovei si se gasesc paji ti naturale utilizate ca p uni i unele folosite de foarte mult vreme ca fâna uri.Pe unele dintre aceste fâna e
seculare se intâlne te o flor extrem de bogat i interesant . Un asemenea fâna se afl si la Valea lui David. Orientat nord-sud i lung de
cca 3 km, aceast vale este m rginit la est i vest de câte un deal. Pe aceast coast se g sesc numeroase alunec ri vechi de teren care
au creat un microrelief cu expozi ii i grade de umezeal diferite iar pe unele locuri cresc specii caracteristice s r turilor. In aceast rezervatie
47 la sut din specii sunt eurasiatice, europene, holarctice i cosmopolite, iar 53 la sut sunt specii orientale, sudice, balcanice i dacice.
Fâna ele seculare de la Valea lui David reprezint o insul cu un covor vegetal de step nealterat sau modificat intr-o m sur foarte redus , o
enclav cu caracter stepic, unic in Moldova. Valoarea tiin ific a acestui fâna spore te considerabil prin existen a unui inventar floristic de
peste 570 de specii antofite, repreyentând cca 16 la sut din flora intregii ri. Fâna ele seculare Valea lui David reprezint o autentic valoare
biologic , fitogeografic , istoric i biogeografic .
Vulnerabilitatea sitului este dat de urm torii factori: - este par ial cosit i p unat; - practicarea sporadic a turismului haotic; - este afectat
de fenomene de eroziune în propor ie de 70 %; - extragerea de c tre diverse persoane fizice neutorizate a exemplarelor de plante din
genurile Adonis vernalis, Stipa , Festuca etc. pentru valorificarea lor în pie e ca plante medicinale i ornamentale.
Fâna ele seculare de la Valea lui David a fost declarat zon protejat prin Legea nr.5 din 06 martie 2000 privind aprobarea Planului de
amenajare a teritoriului na ional - sec iunea a III-a, zone protejate, anexa I, pct.2.Rezerva ii i monumente ale naturii - jude ul Ia i
Situl se afl în totalitate în proprietate privat , având în total 53 de proprietari.
4.6 Documenta ie:
1. Nicoar M., Bomher E. – 2004, Ghidul ariilor protejate din jude ul Ia i, 93 – 98, Edit.Tipomoldova, Ia i; 2. Mititelu D. i colab. – 1969, Flora
i vegeta ia paji tilor Valea lui David, Muzeul de tiin ele Naturii Bac u – Studii i Comunic ri, 81 – 100, Bac u; 3. Kovacs A. i colab. –
1970, Contribu ii la studiul florei din rezerva ia natural „Fâna ele din Valea lui David” Ia i, Buletinul tiin ific Studen esc, t. Uman. – Geol. –
Geogr., 309 – 331, Ia i; 4. Burduja C. – 1959, O rezerva ie tiin ific care trebuie înfiin at „Fâna ele din Valea lui David” – Ia i, Ocrotirea
Naturii, 4, 154-157, Ia i; 5. Codlea Gh., Cristea V., Negrean G., Cristurean I., Sârbu I., Sârbu Anca, Oprea A., Popescu Gh. – 2003, Ghid
pentru identificarea importantelor arii de protec ie i conservare a plantelor din România, 80 – 83, edit. „Alo, Bucure ti!”, Bucure ti; 6.
Ciocârlan V. – 2000, Flora Ilustrat a României, Pteridophyta et Spermatophyta, Edit. Ceres, Bucure ti.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural + 2,84 2.536.-Fanetele seculare Valea lui David
140 Pasunatul C 10 - 250 Luare/Indepartare de flora B 5 -
100 Cultivare C 25 - 400 Zone urbanizate, habitare umana B 50 -

În prezent responsabilitatea pentru managementul sitului revine:
1.- custodelui rezerva iei floristice Fâne ele seculare Valea lui David- Gr dina Botanic Anastasie F tuIa i (Universitatea Al.I.Cuza Ia i),
reprezentat prin Dr. biol. Adria
Exist un Plan de management al rezerva iei Fâne ele seculare Valea lui David, elaborat de c tre custode i avizat de Academia Român -
Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii i care urmeaz s fie înaintat la MMGA spre aprobare.
7. HARTA SITULUI
K ROSCI0266 200612 201101 200706 200812

1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Valea Olte ului

N 44º 16' 51'' E 24º 10' 40'' 1.537 71 173 104 X

RO044 100 Olt


F Sabanejewia romanica B P Dianthus trifasciculatus ssp. deserti B
P Iris pseudacorus D P Medicago arabica D
P Nuphar lutea D P Nymphaea alba D
P Trifolium michelianum D P Typha minima D
N14 8 231 P uni
Sectorul propus ca SCI este neafectat antropic, in cea mai mare parte a luncii naturale a Olte ului. Olte ul se vars în Olt, in lacul de
acumulare Dr g ne ti, între localit ile F lcoiu i Cioroiu. Lunca inferioar p streaz aspectul natural al râului, cu maluri neconsolidate de
beton, abrupte, sp late de curen i, m rginite din loc în loc de z voaie de plopi, s lcii sau pâlcuri de arini, i tot în acest sector se formeaz
insule de nisip invadate de vegeta ie pioner , iar pe ultimi Km, albiile sale au fost indiguite, în albie formându-se zone ml tinoase ocupate cu
vegeta ie specific acestui tip de habitat.
Transportul aluvionar realizat de râu este in mare m sur compus din nisipuri, în albia lui fiind identificat endemismul Sabanejewia romanica.
Activit ile care pot pune în pericol siteul sunt exploatarea pietri ului i nisipului, decolmatarea controlat a patului râului, arderea
necontrolat a vegeta iei specifice ochiurilor de ap i depozit rile necontrolate de de euri menajere, precum i exploatarea în amonte de
siteu a combustibililor fosili lichizi.
Siteul a fost desemnat rezerva ie natural prin HG 2151/2004 .
Suprafa a strict protejat 900 ha, cuprinde aria râului Olte i este administrat de Administra ia Na ional Apele Române, Diorec ia Apelor
Olt, Sistemul de Gospod rire a Apelor Slatina, forma de proprietate fiind domeniu public na ional, categoria de folosin pentru maluri i
terenuri inundabile este neproductiv , iar pentru restul terenului categoria de folosin este ape.
4.6 Documenta ie:
Antonescu C.S. i Rogoz I. - Considera ii piscicole asupra râului Olte . Volumul “Studii i Cercet ri”. Subcomisia Oltenia pentru Ocrotirea
Monumentelor Naturii Râmnicu - Vâlcea, 1973.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


160 Managementul forestier general A 20 - 140 Pasunatul C 1 0
230 Vanatoare B 90 0 220 Pescuit sportiv C 20 0
100 Cultivare B 80 0 140 Pasunatul C 10 0

Siteul nefiind preluat în custodie responsabilitatea pentru men inerea unui grad de conservare optim revine APM Olt, autorit ilor administra iei
publice locale din localit ile F lcoiu, Osica, Dobrun, Pâr coveni, Bârza, Voineasa, Bal i S
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0267 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Valea Ro ie

N 47º 5' 8'' E 22º 0' 54'' 819 158 291 226 X

RO061 100 Bihor


A Bufo bufo C A A Rana dalmatina P A
A Rana ridibunda C A P Alopecurus pratensis ssp. laguriformis R A
P Aster sedifolius ssp. canus R A P Chamaecytisus rochelii R A
P Cimicifuga europaea R A P Corydalis solida ssp. slivenensis R A
P Dianthus guttatus R A P Dianthus trifasciculatus ssp. deserti R A
P Leontodon croceus ssp. rilaensis R A P Orchis morio R A
P Potentilla norvegica R A P Rhinanthus borbasii R A
P Rumex thyrsiflorus ssp. thryrsiflorus R A P Salvia amplexicaulis R A
P Vicia sparsiflora A R Natrix natrix P A
N14 3 231 P uni

Sit declarat pentru P duri de fag de tip Asperulo-Fagetum (9130) foarte bine reprezentat, amfibieni i reptile i 14 specii de plante din lista
ro ie, O parte din zon este cuprins în Rezerva ia Natural Fânea a Valea Ro ie
Acest sit prezint o importan foarte mare, inând cont de faptul c se afl situat atât de aproape de Municipiul Oradea i i de ine un tezaur
de 14 specii de plante rare, reg site pe lista ro ie, de asemenea, specii de amfibieni i reptile de importan na ional , i un habitat de p dure
natural, foarte bine conservat
T ieri ilegale
Fecizia nr. 22/1981, HCJ nr. 19/1995, Legea nr. 5/2000
4.6 Documenta ie:
Transilvanian Herpetofauna, In: Nymphaea. Folia naturae Bihariae XXIX, p. 145-201, Oradea
lista de specii oferit de ef Lucr ri drd. Adela Tuduce - Botanist sistematician - Universitatea din Oradea, Facultatea de tiin e,
Specializarea Biologie, date nepublicate, verificate în teren în 2002
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


240 Luare / Indepartare de fauna C 1 - 160 Managementul forestier general C 3 0

Fiind pe teritoriul administrativ al Comunei Paleu, Autoritatea local manifest interes de solicitare în custodie a rezerva iei i automat de
gestionare a viitorului Sit Natura 2000, prim ria de ine i angajat - inginer de mediu - care se
nu exist plan de management la ora actual
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0267_47_Faneata_Valea_Rosie._radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0267_47_Mantis_religiosa_Valea_rosie._radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
B ROSCI0268 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Valea Vâlsanului

N 45º 15' 1'' E 24º 45' 27'' 9.480 443 1222 692 X

RO031 100 Arge
Salicion albae)

1998 Romanichthys valsanicola V A C A C
1163 Cottus gobio R C B C B
1138 Barbus meridionalis C C A C A
1146 Sabanejewia aurata V C B C B
2484 Eudontomyzon mariae V A B B B
1084 Osmoderma eremita R B C C C
4048 Isophya costata R B B A B

A Rana temporaria RC A A Salamandra salamandra RC C
I Astacus astacus R C I Helix pomatia C C
M Arvicola terrestris scherman P A M Capreolus capreolus C C
M Crocidura leucodon P C M Felis silvestris R C
M Martes martes R C M Muscardinus avellanarius P C
M Myoxus glis P C M Neomys fodiens P C
N14 11 231 P uni
N21 29 221, 222 Vii i livezi

Zonele functionale ale rezervatiei sunt in numar de 3:
- zona de maxima protectie care cuprinde albia minora a raului Valsan si zona Cheile Valsanului;
- zona tampon formata din albia majora pe o lungime de 50 km si Poienile Valsanului;
- zona economica cu o suprafata de 8000 ha.
Rezervatia Valsan cuprinde un nr. de peste 300 specii de plante si animale ocrotite.
Altitudinea cea mai mare este data de vf. Scarisoara Mare, 2459 m.Altitudinea minima se intalneste la confluenta Valsanului cu raul Arges si
este 314 m.
Ca unitati de relief Rezervatia Valsan cuprinde 2 sectoare cu subsectoare distincte:
1.sectorul montan;
2.sectorul subcarpatic.
Din punct de vedere geologic de la N la S s-au identificat urmatoarele formatiuni geologice:
cristalinul getic (panza getica), gnaise separate de formatiunile sedimentare ale bazinului post tectonic Brezoi-Titesti si sedimente paleogene,
neogene si cuaternare din Depresiunea Getica.
In cadrul Rezervatiei Valsan predomina o altitudine cuprinsa intre 1600-1200 m.
Au fost localizate 7 izvoare sulfuroase.
Este singurul loc unde supravietuieste aspretele(Romanichthys valsanicola) o specie de peste.
Valea Valsanului este singurul loc din lume unde supravietuieste aspretele (Romanichthys valsanicola) - o specie de peste, relict tertiar, unicat
mondial. Este cea mai reprezentativa specie din bazinul raului Valsan, unde este periclitat.
Dintre speciile rare pentru flora Romaniei si care au fost semnalate in aceasta zona, mentionam: Dianthus membranaceus, Moenchia
mantica, Ranunculus stevenii, Anagallis minima, Achillea crithmifolia, Typha shuttleworthii, Eleocharis corniolica.Aceste plante se dezvolta in
pajistile din aceasta zona si sunt periclitate datorita pasunatului, uneori destul de intensiv.
Plantele apartinand fam. Orchidaceae sunt considerate ca plante ocrotite sau periclitate pe plan european.
In zona colinara a Rezervatiei Valsan au fost semnalate 6 specii apartinand a 4 genuri si anume: Epipactis helleborinae, Cephalantherea
longifalia, Neottia nidus-avis, Orchis cariophora, Orchislaxiflora Lam. ssp. elegans, Orchis ustulata.
Toate speciile de orchidaceae sunt putin raspandite in zona, dar nu sunt periclitate in mod deosebit.
Valea Valsanului este o zona puternic antropizata.
Zona este populata cu peste 10.000 locuitori, concentrati mai ales in marile comune Malureni, Musatesti si Bradulet.
Principala sursa o reprezinta exploatarile forestiere, uneori necontrolate, precum si modalitatea in care societatile din zona, inteleg sa
depoziteze rumegusul.
Pentru asprete, cea mai importanta specie de peste din zona, principalul pericol il reprezinta nerespectarea debitului de servitute de la barajul
Valsan.
Valea Valsanului a fost declarata ca rezervatie mixta prin Hotararea Consiliului Judetean Arges nr. 18/1994 si figureaza ca zona protejata in
Legea nr. 5/2000.
Zonele functionale ale Rezervatiei Valsan au fost stabilite prin Hotararea nr. 14/1998 a Consiliului Judetean Arges si sunt in Numar de 3:
- zona de maxima protectie, care cuprinde aria minora a raului Valsan si zona Cheile Valsanului;
- zona tampon, din care face parte albia majora pe o lungime de 50 km si Poienile Valsanului;
- zona economica cu o suprafata de aprox. 8000 ha unde se deruleaza activitati economice traditionale.
Regimul proprietatii este dat de persoane fizice,obsti si stat. Proprietatea statului este reprezentata de 40% iar proprietatea persoanelor fizice
si obstilor de 60%.
4.6 Documenta ie:
Donita N., Vegetatia alpina, 1969, Vegetatia padurilor de munte in biogeografia Romaniei; Donita N.,Ivan D., Vegetatia Carpatilor vol. 10,
Pajistile din Carpatii Romaniei; Oltean M.,Popescu A., Sanda V., Mihailescu S., Lista rosie a plantelor superioare din Romania, 1994,
Institutul de Biologie; Popescu A., Sanda V., Vegetatia lemnoasa a zavoaielor din Romania, 1992, Bucuresti;
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 1,48 2.125.-Valea Vâlsanului

167 Exploatare fara replantare B 10 - 211 Pescuit intr-o locatie fixa B 5 -
243 Braconaj, otravire, capcane C 1 - 300 Extragere de nisip si pietris B 5 -
502 Drumuri, drumuri auto B 10 + 421 Depozitarea deseurilor menajere B 10 -
501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism B 5 + 701 Poluarea apei B 10 -
608 Locuri de campare si zone de parcare pentru B 3 + 900 Eroziunea C 3 -
rulote
230 Vanatoare B 15 - 161 Plantare de p dure C 5 +
110 Utilizarea pesticidelor C 2 - 190 Activitati Pasunat agricole si silvice care nu se C 2 0
301 Cariere C 3 0 401 Urbanizare continua C 10 0
419 Alte zone industriale/comerciale C 5 - 530 Imbunatatirea accesului la zona B 15 +
702 Poluarea aerului C 3 -

Contract Administrare: 145/06.07.2010, Administrator:Funda ia Freies Europa Weltanschauung str. Câmpului, nr. 141B, ap.3, Cluj-Napoca, jud
Cluj fax-0364 818 950 office@freieseuropa.ro
Managentul este asigurat de Directia Silvica Pitesti prin intermediul Ocolului Silvic Musatesti care este custode al rezervatiei din iulie 2004.
Proiectul planului de management si al regulamentului de functionare sunt inaintate pentru avizare la Romsilva.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0268_83_flora_de_pe_Valea_Valsanului.jpg Mandache Mihaela - APM-AG
ROSCI0268_83_Vegetatie_pe_Valea_Valsanului.jpg Mandache Mihaela - APM-AG
K ROSCI0269 200612 201101 200706 200812

1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Vama Veche - 2 Mai

N 43º 45' 23'' E 28º 39' 4'' 7.196 0 13 0 X

1140 Nisipuri i zone ml tinoase neacoperite de ap de mare la reflux 1 B C B B
1170 Recifi 55 A A B B

1351 Phocoena phocoena P R D
1349 Tursiops truncatus P R D

4125 Alosa immaculata P 1000-10000 i B B C B
4127 Alosa tanaica P B B C B

F Alosa caspia caspia V B F Alosa maeotica P? B
F Atherina boyeri P? C F Callionymus lyra P? C
F Chelidonichthys lucerna V A F Dasyatis pastinaca P A
F Dicentrarchus labrax V C F Diplodus annularis R C
F Diplodus sargus sargus R C F Engraulis encrasicolus C A
F Hippocampus guttulatus R A F Liza aurata P? C
F Mugil cephalus V C F Mullus barbatus ponticus V A
F Parablennius tentacularis P? C F Sarda sarda R A
F Sardinella aurita P? D F Scomber colias V C
F Scophthalmus maximus P A F Scorpaena porcus P D
F Serranus cabrilla P? C F Serranus scriba P? C
F Sparus auratus V C F Spicara smaris P? C
F Squalus acanthias V A F Symphodus melops V C
F Symphodus ocellatus V C F Trachurus mediterraneus C A
F Tripterygion tripteronotus P? C I Athanas nitescens C A
I Botryllus schlosseri P C I Brachynotus sexdentatus P A
I Carcinus aestuarii R A I Clibanarius erythropus V C
I Dysidea fragilis P A I Eriphia verrucosa C A
I Gastrana fragilis R A I Gibbula divaricata V A
I Irus irus V A I Liocarcinus navigator V A
I Mangelia pontica V A I Marshallora adversa R A
I Mytilus galloprovincialis C A I Palaemon adspersus C A
I Paphia aurea P A I Petricola lithophaga V A
I Pholas dactylus P C I Tricolia pullus R A
M Delphinus delphis R D P Corallina officinalis R A
P Cystoseira barbata R C P Cystoseira zosteroides V C
P Enteromorpha intestinalis C C P Enteromorpha linza R C
P Polysiphonia elongata R A

Arealul marin Vama Veche - 2 Mai reprezinta o combinatie aproape unica la litoralul romanesc, cuprinzand cea mai mare varietate de habitate
elementare, zona fiind considerata un adevarat mozaic. Viata bentica si pelagica extrem de bogata, raportata la biodiversitatea din zona,
constituie punctul de referinta pentru litoralul romanesc, precum si zona de refugiu si reproducere pentru multe din organismele marine.
Zona importanta din punct de vedere floristic si faunistic, precum si al diversitatii din zona. Datorita locatiei (limita sudica fiind granita cu
Bulgaria), precum si a interesului manifestat de lumea stiintifica din tara vecina, exista perspecive de extindere transfrontaliera.
in jurul rezervatiei exista un impact antropic minor dat de: asezari umane, practicarea haotica a turismului, santierul naval Mangalia,
exploatarea nisipului si a substratului pietros, descarcari ilegale de ape uzate, pescuitul ilegal.
Rezervatia “Acvatoriul litoral marin Vama Veche – 2 Mai” a fost infiintata prin Decizia 31/1980 a Consiliului Judetean Constanta si confirmata
ca arie protejata de Legea nr. 5 / 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national, avand codul 2.345. In cadrul unui
proiect Life Natura, derulat de catre INCDM, aria protejata a fost propusa ca Arie Speciala de Conservare pentru delfini.
Suprafata rezervatiei este domeniu public, aflandu-se sub administrarea Companiei Nationale Apele Romane, directia Apelor Dodrogea
Litoral. Din punct de vedere teritorial, se afla pe teritoriul com. Limanu, jud. Constanta.
4.6 Documenta ie:
1.Micu D., 2005. Recent records of Pholas dactylus l., 1758 (Bivalvia: Myoida: Pholadidae) from the Romanian Black Sea, with considerations
on its habitat and proposed IUCN regional status. Trav. Mus. Hist. Nat. G. Antipa, vol. 49 (in press)
2.Micu D., 2004. Annotated Checklist of the Marine Mollusca from the Romanian Black Sea. In: Ozturk B., Mokievsky V.O. and Topaloglu B.
(Eds) International Workshop on Black Sea Benthos : 89-152. Published by Turkish Marine Research Foundation, Turkey 2004, 244 pp.
3.Micu S. and Micu D., 2005. Proposed IUCN regional status of all Crustacea: Decapoda species from the Romanian Black Sea. In Abstracts:
Protection and Sustainable Management of the Black Sea Ecosystem, Imperative of the 3rd Millenium, October 19-21, 2005. National
Institute for Marine Research and Development Grigore Antipa Constanta, Romania
4.Micu D., Micu S., 2005. Recent records and proposed IUCN status of Donacilla cornea (Poli, 1795) (Bivalvia:Veneroida:Mesodesmatidae) in
the Romanian Black Sea. In Abstracts: Protection and Sustainable Management of the Black Sea Ecosystem, Imperative of the 3rd
Millenium, October 19-21, 2005. National Institute for Marine Research and Development Grigore Antipa Constanta, Romania
5. Zaharia T et al., 2003 - Contributions on the knowledge of the present state of the Vama Veche - 2 Mai marine benthic habitats,
Recherches marines, v.34/2002: 279-299; ISSN 0250-3069
6. x x x, 1997 - Black Sea Biological Diversity - Romania, United Nations Development Programme, New York, USA: 313 p.
7. x x x, 1999 - Black Sea Red Data Book, UNOPS, Ghent, Belgium: 413 p.
8. x x x, 2000-2005 - Annual Research Reports unpublished, NIMRD Grigore Antipa, Constanta, Romania
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO01 Categoria I IUCN 75,69
RO01 Rezerva ie tiin ific * 75,69 2.345.-Vama Veche - 2 Mai (Acvatoriul lito

210 Pescuit profesionist(industrial) C 2 - 220 Pescuit sportiv C 5 -
420 Descarcari C 1 - 701 Poluarea apei A 10 -
900 Eroziunea B 5 - 401 Urbanizare continua C 1 0
401 Urbanizare continua C 5 0 420 Descarcari C 5 -
520 Navigatie C 5 - 623 Vehicule motorizate C 5 -
690 Alte impacte determinate de turism si recreere B 5 - 701 Poluarea apei B 5 -
900 Eroziunea C 5 - 952 Eutrofizarea B 10 -

Din iunie 2004, aria protejata a fost incredintata spre administrare, de catre Agentia de Protectie a Mediului Constanta, prin Contractul de
custodie nr. 1, INCDM Grigore Antipa Constanta (pe o durata de 5 ani).
INCDM Grigore Antipa Constanta (custode) a elaborat un set de reguli (Regulamentul rezervatiei), care a fost avizat de catre Academia
Romana.
Referitor la Planul de management, acesta a fost elaborat in 2005 de catre custode, supus consultarii factorilor interesati, iar in iulie 2006 a fost
avizat de catre Comisia de Monumente ale naturii (Academia Romana).
7. HARTA SITULUI
K ROSCI0270 200612 201101 200706 200812

J ROSPA0107 Vân tori - Neam
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Vân tori - Neam

N 47º 10' 39'' E 26º 13' 2'' 30.206 371 1222 742 X X

RO014 100 Neam
alpin
Salicion albae)
91F0 P duri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus 1,5 A B B B

1166 Triturus cristatus RC B B C B
2001 Triturus montandoni RC B B C B
1138 Barbus meridionalis RC C A C A
4054 Pholidoptera transsylvanica P A B A B
1902 Cypripedium calceolus R C B C A
1903 Liparis loeselii V B A C A
A Bufo bufo P C A Hyla arborea P C
A Triturus alpestris P C A Triturus vulgaris P A
M Felis silvestris P C P Allium schoenoprasum ssp. sibiricum R D
P Anacamptis pyramidalis R D P Angelica archangelica R D
P Arnica montana R C P Campanula patula ssp. abietina C C
P Cardamine glanduligera R B P Carex strigosa R D
P Centaurea phrygia ssp. rarauensis V B P Cephalanthera damasonium R D
P Cirsium decussatum R B P Cirsium furiens R D
P Cirsium grecescui R B P Cirsium ligulare V D
P Coeloglossum viride R D P Corallorhiza trifida V D
P Crocus reticulatus R D P Dactylorhiza cordigera R D
P Dactylorhiza sambucina R D P Dianthus collinus ssp. glabriusculus R D
P Epipactis atrorubens R D P Epipactis helleborine R D
P Epipactis palustris V D P Epipactis purpurata R D
P Epipogium aphyllum V D P Galanthus nivalis R C
P Gomphus clavatus V C P Gymnadenia conopsea C D
P Gymnadenia odoratissima V D P Hepatica transsilvanica R B
P Herminium monorchis V D P Hippocrepis comosa V D
P Hygrocybe calyptriformis V C P Leucanthemum waldsteinii B
P Listera cordata R D P Listera ovata R D
P Neckera pennata V C P Orchis coriophora R D
P Orchis laxiflora ssp. elegans R D P Orchis mascula ssp. signifera R D
P Orchis morio C D P Orchis ustulata R D
P Orthotrichum scanicum V C P Phyteuma vagneri V D
P Polemonium caeruleum R D P Potamogeton compressus R D
P Potamogeton obtusifolius R D P Ranunculus carpaticus R D
P Scorzonera humilis V D P Serratula wolffii R D
P Streptopus amplexifolius R D P Symphytum cordatum R B
P Taxus baccata <30 i A P Traunsteinera globosa R D
P Trollius europaeus C D P Typha shuttleworthii R C
P Virsium decussatum R D R Anguis fragilis P A
R Lacerta agilis P C R Vipera berus R A
N14 8 231 P uni

Din punct de vedere fitogeografic, întreg teritoriul jude ului Neam apar ine regiunii floristice eurosiberiene i provinciei floristice central
europene est-carpatice. Dup Al. Borza (Monografia Geografic a R.P.R.), teritoriul jude ului Neam cuprinde dou circumscrip ii floristice :
Cercet rile fitosociologice au contribuit la identificarea a circa 50 fitocenotaxoni care constituie p duri i paji ti apar inând etajului p durilor de
foioase i de foioase în amestec cu r inoasele, diferen iat în dou subetaje:
- Subetajul p durilor de gorun, situat in zona subcarpa ilor i depresionar , reprezentat prin: p duri în care particip activ speciile Quercus
dalechampii (element mediteranean) i Quercus pedunculiflora (element pontic-anatolic), constituen i ai fitocenotaxonilor:
Cytiso-Quercetum petraeae subas. quercetosum dalechampii,
Euonymo europaea-Carpinetum (specia dominant Quercus dalechampii)
Corylo avellanae-Carpinetum subas. quercetosum pedunculiflorae (cu Quercus robur dominant i Quercus pedunculiflora subdominant );
- Subetajul fagului i a amestecului de fag cu r inoase, care ocup peste 90% din suprafa a parcului, reprezentat prin p duri în care pe lâng
Fagus sylvatica (element european), particip i Fagus orientalis (element balcano-anatolic-caucazian) i mai ales Fagus taurica (element
pontic-anatolic).
Împreun cu Abies alba i Picea abies,speciile de Fagus constituie asocia iile:
Pulmonario rubrae-Fagetum (br deto-f gete i br dete pure),
Leucanthemo waldsteinii-Fagetum (br deto-f geto-molidete),
Galio schultesii-Fagetum (carpino-f gete) i
Symphyto cordati-Fagetum (f gete pure).
În lungul sectoarelor mijlocii i superioare ale râurilor se dezvolt arini uri apar inând asocia iilor:
Stellario nemorum-Alnetum glutinosae i
Telekio speciosae-Alnetum incanae.
Cea mai mare parte a p durilor sunt constituite din arbori seculari, cu dimensiuni impresionante: peste 80 cm în diametru i peste 40 m
în l ime.
Paji tile: sunt constituite în special din asocia iile:
Festuco-Agrostetum capillaris
Trifolio-Lolietum perennis
Rorippo-Agrostetum stolonifere etc., care reprezint o vegeta ie poten ial de bun calitate.
Studiile fitocenologice efectuate arat existen a urm toarelor asocia ii vegetale :
Valea Nem i orului
Au fost identificate 8 asocia ii forestiere :
Stellario nemorum – Alnetum glutinosae Lohm. 1957
Telekio speciosae – Alnetum incanae Coldea 1990
Cytiso – Quercetum petreae Pauc 1941
Euonymo europaeae – Carpinetum Chifu 1997
Corylo Avellanae – Carpinetum Chifu 1997
Galio schultesii – Fagetum (Burduja et al. 1972-1973) Chifu et Stefan 1994
Symphyto cordati – Fagetum Vida 1963
Pulmonaria rubrae – Fagetum (Soo 1969) Tauber 1987
Valea Secului
Au fost identificate 7 asocia ii vegetale
forestiere:
Hieracio rotundati – Fagetum (Vida 1963) Touber 1987
Pulmonario rubrae – Fagetum (Soo 1964) Touber 1987
Leuchantemo waldsteinii – Fagetum (Soo 1964) Touber 1987
Galio schultesii – Fagetum (Burduja et al. 1972-1973) Chifu et Stefan 1994
z voaie:
Stellario nemorum – Alnetum glutinosae Lohm 1957
paji ti:
Festuco rubrae – Agrostetum capillaris Horv. 1951
Trifolio repenti – Lolietum perennis Krippelova 1967
Rezerva ia Codrii de Aram
As. Cytiso-Quercetum petraeae Pauc 1941 subas. quercetosum dalechampii Chifu et al. 1995
As. Pinetum silvestris-nigrae Mititelu et Al. 1989
Rezerva ia P durea de Argint
As. Agrostio tenuis-Betuletum pendulae Remeri 1970
As. Chaerophylletum aurei Oberd. 1957
Rezerva ia de stejar Dumbrava
As. Corylo avellanae – Carpinetum subas. Quercetosum pedunculiflorae Chifu et Sârbu 2001
Paji tile naturale din Valea Nem i orului
As. Calthetum laetae Krajina 1933
As. Scirpetum sylvatici Schvik. 1941
As. Rorippo szlvestris – Agrostetum stolonifene ( Moor 1958) Oberd. et Mull.1961
As. Deschampsietum caespitosae Horvatik 1930
As. Filipendulo – Geranietum palustris W. Koch 1926
As. Lolieto – Cynosuretum Tx. 1947
Zona prezint o bogat diversitate de specii i ecosisteme tipice lan ului Carpatic, oferind oportunit i de integrare a obiectivelor de men inere
a biodiversit ii cu cele referitoare la cultur , tradi ie, turism, etc.
Actualmente, parcul prezint un grad ridicat de accesibilitate, ceea ce în timp poate prezenta un poten ial pericol din punct de vedere al
biodiversit ii. De asemenea, situa ia economic precar , precum i permanenta nevoie de resurse (lemn foc, lemn construc ii, produse
accesorii, etc.) sunt un factor de presiune asupra mediului.
Trebuie subliniat faptul c apari ia unor modific ri în regimul de proprietate i nerespectarea unui regim silvic corespunz tor ar putea aduce
mari prejudicii valorilor ariei naturale protejate, putând conduce la degradarea în timp a habitatelor i ecosistemelor cheie,cât si la dispari ia
unor specii.
Parcul Natural Vanatori Neamt este propus pe o suprafata de 26322,4 ha (fond forestier) ca sit Natura 2000 pentru speciile de carnivore si
ierbivore pe care le adaposteste, specii protejate de Directiva Habitate si pentru ecosistemele in care acestea vor trai.
Regia Nationala a Padurilor- 79.47% din care
OS.Varatec- 57.82%, OS. Targu Neamt- 42.17%;
Mitropolia Moldovei- 20% (OS Manastirea Neamt- privat)
Proprietati private- 0.53%
4.6 Documenta ie:
1. Diversitatea biologica- Lista specii- Parcul Forestier Vanatori Neamt 2003
2. Studies and research in Vanatori Neamt Natural Park vol. I 2005, Razvan Deju and Sebastian Catanoiu
3. Padurile Romaniei- Parcuri Nationale si Parcuri Naturale RNP 2004
4. Flora si vegetatia judetului Neamt- T. Chifu, D. Mititelu, D. Dascalescu- Mem. sect. st. Academia Romane, X, 1; 281-302; 1987
5. Pasarile din Romania si Europa-SOR
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 39,37 2.658.-Rezerva ia de zimbri Neam
RO05 Parc natural - 99,54 S-Vân tori-Neam

160 Managementul forestier general A + 170 Cresterea animalelor C 0
220 Pescuit sportiv C 0 403 Habitare dispersata C 0
502 Drumuri, drumuri auto C - 629 Alte activitati sportive si recreative in aer liber C 0
700 Poluarea B -
160 Managementul forestier general C 0 230 Vanatoare B -
421 Depozitarea deseurilor menajere B -

Parcul Natural Vân tori Neam este o arie protejat constituit în anul 1999, cu statut de parc natural, destinat gospod ririi durabile a
p durilor, conserv rii peisajului i tradi iilor locale, reintroducerii zimbrului în arealul s u natu
Administratia Parcului Natural Vanatori Neamt a intocmit regulamentul si planul de management ale parcului; Planul de management exista si
se aplica;
Obiectivele de management ale administra iei parcului:
• Men inerea biodiversit ii prin conservarea speciilor i ecosistemelor cheie, precum i a peisajelor din cuprinsul parcului;
• Realizarea centrului de cre tere a zimbrului, procurarea materialului genetic corespunz tor i crearea condi iilor de punere în libertate a
primului grup;
• Certificarea managementului forestier adaptat obiectivelor ariei protejate Parcul Natural Vân tori Neam ;
• Atragerea turi tilor i extinderea perioadei de edere în zon prin dezvoltarea ecoturismului i promovarea valorilor naturale,
tradi ionale, istorice i culturale ale regiunii;
• Sprijinirea comunit ilor în p strarea valorilor spirituale, deprinderilor i obiceiurilor tradi ionale în beneficiul tuturor;
• Promovarea i crearea oportunit ilor pentru dezvoltarea durabil a economiei locale în concordanta cu obiectivele parcului;
• Implicarea publicului i a comunit ilor în conservarea valorilor parcului prin programe de educa ie i con tientizare;
• Înt rirea capacit ii administrative, stabilirea unor mecanisme adecvate pentru continuarea activit ilor specifice i promovarea unei
strânse colabor ri cu factorii interesa i din aria de cuprindere a Parcului Natural Vân tori Neam .
Planul de management cat si regulamentul parcului sunt in curs de avizare de catre Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii din
cadrul Academiei Romane.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0270_81_CODRII_DE_ARAMA-Rezervatie_forestiera.jpg Miron Roxana - APM-NT
ROSCI0270_81_Padurea_de_argint-Rezervatie_forestiera.jpg Miron Roxana - APM-NT
B ROSCI0272 200612 201101 200706 200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Vulcanii Noroio i de la Pâclele Mari i Pâclele Mici

N 45º 20' 52'' E 26º 42' 38'' 929 228 489 312 X

RO022 100 Buz u

1279 Elaphe quatuorlineata V C B B B
1220 Emys orbicularis V D

4091 Crambe tataria R B B C B
P Artemisia santonicum R A P Aster tripolium C D
P Atriplex tatarica R D P Bupleurum tenuissimum R D
P Camphorosma annua C D P Dianthus guttatus R A
P Ephedra distachya R A P Halimione verrucifera C D
P Hordeum hystrix R D P Iris sintenisii ssp. brandzae R C
P Lepidium latifolium R D P Lepidium ruderale C D
P Limonium gmelinii R D P Lotus angustissimus R A
P Nitraria schoberi V A P Puccinellia distans ssp. limosa C D
P Taraxacum bessarabicum R D R Lacerta praticola P A
N14 13 231 P uni
N21 17 221, 222 Vii i livezi
Vulcanii noroio i au fost semnala i în 1867, ca unicat pe plan na ional. Prezint cratere i conuri de pân la 5 m în l ime, cu erup ii
permanente sau intermitente. În jurul vulcanilor noroio i se formeaz , pe timp secetos,suprafe e cu eflorescen e de s ruri sub form de
crust , complet lipsite de vegeta ie.
Este unica sta iune a speciei de planta superioara: Nitraria shoberi.
Comunit ile vest-pontice cu Nitraria schoberi i Artemisia santonicum sunt un habitat unicat la nivel national si, probabil, european.
Vulcanii noroio i au fost semnala i în 1867, ca unicat pe plan na ional. Prezint cratere i conuri de pân la 5 m în l ime, cu erup ii
permanente sau intermitente. În jurul vulcanilor noroio i se formeaz , pe timp secetos,suprafe e cu eflorescen e de s ruri sub form de
crust , complet lipsite de vegeta ie.
Este unica sta iune a speciei de planta superioara: Nitraria shoberi.
Flora este reprezentat de un num r de 596 specii de plante superioare, dintre care unele sunt reprezentative pentru s r turi.
Comunit ile vest-pontice cu Nitraria schoberi i Artemisia santonicum sunt un habitat unicat la nivel national si, probabil, european.
Altitudine: 300-350 m. Clima: T = 10-9,5°C; P = 450-500 mm. Relief: pante mediu înclinate. Roci: marne salifere. Soluri: salifere, uscate în
timpul verii, iar în lungul v ii Pâclele aluviuni salifere, provenite din noroiul vulcanilor din zon .
Vegeta ia este alc tuit , în principal, de Artemisia (maritima) santonicum, Halimione verrucifera, Taraxacum bessarabicum, Carex distans,
Camphorosma annua, Puccinellia limosa, Lepidium latifolium, Bupleurum tenuissimum, Aster tripolium, Limonium gmelini, Scorzonera cana,
Festuca pseudovina. Etajul inferior este format din plante scunde cum sunt: Spergularia maritima, S. salina, Trifolium angulatum, Lepidium
ruderale. Arbustul Nitraria schoberi are densitate mic dar este bine reprezentat în zon , realizând, împreun cu plantele mai sus men ionate,
fitocenoze caracteristice numai acestor locuri.
Turism necontrolat.
Exploatarea nera ional a n molului. Vulcanii noroio i produc un n mol folosit de localnici ( i turi ti) la tratarea reumatismului.
Rezerva ia natural Vulcanii Noroio i de la Pâclele Mici si cea de la Paclele Mari a fost instituit în baza Legii nr.5/2000 privind aprobarea
Planului de amenajare a teritoriului na ional,Sec iunea a-III-a, ca arie natural protejat de interes na ional (pozi ia 2.262 din Anexa nr.I).
Actul de declarare HCM 1625/23.06.95.
Este încadrat în categoria IV IUCN (Uniunea Mondial pentru Conservarea Naturii) ca arie protejat , administrat în special pentru
conservare prin interven ii de gospod rire.Aria protejat este inclus în categoria tipologic :
a) rezerva ie geologic (g) care eviden iaz un fenomen unic, cel al erup iilor de material mineral (din argile i luturi) cu ap , frac iuni de i ei,
gaze naturale i urme de sare;
b) rezerva ie botanic (b) care p streaz planta endemic Nitraria schoberi (G rdurari a
Suprafata totala a ariei naturale protejate este de 18,8 ha,aflata in domeniu public al statuluipentru Paclele Mari si 13.23ha a celei de la
Paclele Mici.Acestea sunt suprafete cu statut de protectie national. Limitele trasate sunt mai mari dar ele trebuie restranse pentru ca
suprafetele adiacente nu prezinta importanta pentru patrimoniul natural si creaza probleme nejustificate proprietarilor de teren.Suprafetele
initiale sunt in proprietatea publica a com. Scortoasa, judetul Buzau.
4.6 Documenta ie:
DONI , N., POPESCU, A., PAUC -COM NESCU, M., MIH ILESCU, S., BIRI , I.A. (2005). Habitatele din România. Edit. Tehnic Silvic ,
Bucure ti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X.
MITITELU D., TEFAN N., CIUPERC G., 1982, Flora i vegeta ia rezerva iei “Pâclele” cu vulcani noroio i (jud. Buz u). Stud. i Comunic.
Muz. ti. Nat. Bac u, 1979-1980: 99-120.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural + 2,02 2.261.-Vulcanii Noroio i Pâclele Mari
RO04 Rezerva ie natural + 1,42 2.262.-Vulcanii Noroio i Pâclele Mici

J084BZ * ###### PACLELE
250 Luare/Indepartare de flora A 10 - 740 Vandalism A 5 -
943 Alunecarile de teren A 25 - 162 Plantare artificiala A 10 -
860 Depozite de de euri, materiale rezultate din A 20 - 608 Locuri de campare si zone de parcare pentru A 30 -
drag ri rulote
141 Abandonarea sistemelor pastorale A 30 + 151 Indepartarea haturilor si crangurilor B 10 +
160 Managementul forestier general A 50 + 161 Plantare de p dure A 20 +
164 Curatarea padurii A 20 - 250 Luare/Indepartare de flora B 20 -
400 Zone urbanizate, habitare umana A 30 - 410 Zone industriale sau comerciale A 20 -
440 Stocuri de materiale B 10 -

Responsabilitatea managementului ariei naturale protejate revine custodelui ROSU DUMITRU din Buzau, str.Transilvaniei nr.167 tel.
0238/437544
Pentru ariile protejate cunoscute sub denumirea Vulcanii Noroiosi a fost intocmit Regulamentul de functionare si urmeaza pana in 10.06.2006
sa se intocmeasca si Planul de Management. S- a avut in vedere imprejmuirea zonei cu un gard viu pentru limitarea pasunatului pe conurile
vulcanilor, marcarea zonelor de acces,construirea unei parcari in zona tampon pentru turisti, etc.
Adresa custodelui Rosu Dumitru: str. Transilvaniei, nr.167, Buzau, tel.0238/437 544
Telefonul com. Scortoasa 0238/525 613
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0272_80_Habitat_1530.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0272_80_Imagine_caracteristica.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0272_80_Imagine_con_vulcan.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0272_80_Imagini_din_sit.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0272_80_Paclele_Mari.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0272_80_Gardurarita.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
K ROSCI0273 200612 201101 200706 200812

1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Zona marin de la Capul Tuzla

N 43º 59' 20'' E 28º 41' 14'' 1.738 0 7 0 X

1170 Recifi 72 A A A A
1140 Nisipuri i zone ml tinoase neacoperite de ap de mare la reflux 1 B C B B

1349 Tursiops truncatus P P D
1351 Phocoena phocoena P P D

4127 Alosa tanaica P P P D

F Acipenser gueldenstaedtii C C F Acipenser stellatus C C
F Aidablennius sphynx C C F Belone belone belone C C
F Callionymus risso C C F Chelidonichthys lucerna C C
F Coryphoblennius galerita C C F Hippocampus guttulatus C C
F Huso huso C C F Liza ramada C C
F Mesogobius batrachocephalus C C F Mullus barbatus ponticus C C
F Neogobius ratan C C F Nerophis ophidion P C
F Salaria pavo C C F Sarda sarda P C
F Scomber scombrus P C F Scorpaena porcus C C
F Solea nasuta C C F Spicara smaris P C
F Symphodus ocellatus C C F Symphodus tinca C C
F Syngnathus tenuirostris C C F Syngnathus typhle C C
F Trachinus draco C C F Uranoscopus scaber P C
I Carcinus aestuarii P C I Clibanarius erythropus P A
I Diogenes pugilator C C I Dysidea fragilis C C
I Eriphia verrucosa C C I Gastrana fragilis P A
I Halichondria panicea C C I Hemimysis anomala P C
I Hemimysis serrata P C I Mytilus galloprovincialis C A
I Pachygrapsus marmoratus C C I Pholas dactylus P C
I Pilumnus hirtellus C C I Tricolia pullus P A
I Upogebia pusilla C C I Xantho poressa C C
M Delphinus delphis C C P Corallina officinalis P C
P Cystoseira barbata P C

Falez înalt cu ieșire la mare, Capul Tuzla se continua cu un promontoriu submarin stincos. Habitatele marine pentru care a fost
declarat situl sunt de importanț deosebit : recifi, bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de ap de mare, nisipuri i zone
ml tinoase neacoperite de ap de mare la reflux.
In zona Cap Tuzla fundul stancos recifal are cea mai mare extindere spre adanc si cel mai variat si accidentat relief din sectorul romanesc al
Marii Negre. de aceea, aici se intalneste cea mai diversa gama de microhabitate de acest tip si,in consecinta, o fauna si flora acvatica foarte
diversa.
Zona nu este inca afectata de impacte antropice majore si nu este favorabila navigatiei din cauza reliefului submarin foarte accidentat.
În imediata apropiere a sitului sunt desf șurate activit ți agricole,plaja este utilizat de c tre turiști, iar în mare sunt
efectuate scufund ri de agrement care pot deranja fauna speficic a arealului.
4.6 Documenta ie:

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


210 Pescuit profesionist(industrial) C - 220 Pescuit sportiv C -
240 Luare / Indepartare de fauna C - 621 Sporturi nautice C -
420 Descarcari A -
690 Alte impacte determinate de turism si recreere B -

Ministerul Mediului
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0275 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Bârs u - omcuta

N 47º 30' 51'' E 23º 24' 5'' 4.773 157 318 232 X

RO065 12 Satu Mare
RO064 88 Maramure

1304 Rhinolophus ferrumequinum P P P? C B C B
1303 Rhinolophus hipposideros P P P? C B C B
1305 Rhinolophus euryale P P P? C B C B
1324 Myotis myotis P P P? C B C B
N14 11 231 P uni

Situl cuprinde zone împ durite din Culmea Codrului, Dealurile Asuajului i Chioarului, de o parte i de alta a Some ului. Geologic, este în
principal o arie de dealuri argiloase i marnoase, panoniene. Clima este ceva mai blând decât în zonele învecinate ale jud. Maramure ,
permi ând dezvoltarea p durilor de stejar, gorun i carpen. Exist numeroase localit i imediat învecinate sitului, care cuprinde i paji ti
aferente acestora.
Situl este în principal important pentru lilieci si amfibieni.
Factori de vulnerabilitate sunt: fragmentarea i diversele activit i antropice aferente a ez rilor rurale.
4.6 Documenta ie:

ICAS - Amenajamentul OS Ulmeni, Amenajamentul OS omcu a Mare
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 0,45 2.575.-P durea Bavna

160 Managementul forestier general B 95 0

Nu exista structura de administrare.
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0277 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Becicherecu Mic

N 45º 50' 2'' E 21º 8' 33'' 2.067 80 95 88 X

RO054 100 Timi
1530 * Paji ti i mla tini s r turate panonice i ponto-sarmatice 45 B C C B


P Achillea setacea P D P Artemisia santonicum C D
P Aster tripolium P D P Camphorosma annua P D
P Chamomilla recutita C D P Festuca pseudovina P D
P Hordeum hystrix P D P Lepidium ruderale P D
P Limonium gmelinii RC D P Lotus tenuis P D
P Medicago minima P D P Plantago tenuiflora P D
P Poa bulbosa P D P Polygonum aviculare C D
P Puccinellia distans C D P Scorzonera cana P D
N14 92 231 P uni

Situl este situat în Câmpia joas a Banatului. Vegeta ia este caracteristic solurilor s r turate din partea de SV a României i are un
pronun at caracter mozaicat, reflectând existen a unor microbiotopuri condi ionate edafic. Asocia iile vegetale caracteristice solurilor s r turate
(Hordeetum hystricis (Soo 1933) Wendelbg. 1943, Camphorosmaetum annuae (Rapaics 1927) Soo 1933, Artemisio-Festucetum
pseudovinae (Magyar 1928) Soo, Puccinellietum limosae Rapaics 1927,Pholiuro-Plantaginetum tenuiflorae (Rapaics 1927) Wendelbg 1943)
sunt prezente sub form de enclave cu suprafa variabil , la marginea culturilor agricole i a canalelor de desecare în localit ile cu terenuri
s r turate. Acestea sunt prezente pe solone uri i l covi ti s r turate în microsta iuni u or depresionare în care apa b lte te în perioada
ploioas ; în perioada secetoas , de var , se înregistreaz un pronun at deficit de umiditate. Solul are reac ie puternic bazic (pH 8,75 – 11,25)
i un con inut de s ruri care dep e te valorile determinate la asocia ia precedent (3,28 – 3,40 %).
Uneori, asocia iile vegetale se dezvolt pe solone uri de acumul ri excesive de s ruri ce apar i la suprafa sub forma unor pete de culoare
alb . Solul este slab structurat, cu aspect pr fos în orizontul superior i compact în orizonturile inferioare, cu alcalinitate puternic (pH 9,0-
10,55) i concentra ii ridicate de cationi i anioni. Con inutul de substan organic i activitatea biologic sunt reduse.
flora si vegetatia.
4.6 Documenta ie:

Bucure ti.
Coste I., Pop Adelina, Rusu I., Avr mu O., 1993. Vegeta ia mezoxerofil de pe solurile s r turate din Sud-Estul României (Banat).
St.Cerc.Biol., Seria Bio. Veget., t.45, nr.2, p. 207-217, Bucure ti, 1993.
Munteanu I., Dumitru M., Florea N., Canarache A., Lacatusu R., Vlad V., Simota C., Ciobanu C., Ro u C., 2005. Status of Soil Mapping,
Monitoring, and Database Compilation in Romania at the beginning of the 21st Century. În Soil Resources of Europe, second edition. R.J.A.
Jones, B. Houšková, P. Bullock and L. Montanarella (eds). European Soil Bureau Research Report No.9, EUR 20559: 281-296.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|



7. HARTA SITULUI
K ROSCI0278 201101 201101

1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Bordu ani - Borcea

N 44º 34' 35'' E 27º 55' 23'' 5.810 0 23 8 X

RO035 100 Ialomi a
3160 Lacuri distrofice i iazuri 0,5 C C C C
3270 Râuri cu maluri n moloase cu vegeta ie de Chenopodion rubri i Bidention 0,5 C C C C
62C0 * Stepe ponto-sarmatice 0,1 C C C C


Situl este localizat in lungul bratului Borcea al Dunarii, in zona de lunca, mai exact, intre digurile de protectie impotriva inundatiilor (cuprinde
bratul Borcea si zona dig-mal de pe ambele maluri ale bratului Borcea), pornind din dreptul localitatii Bordusani, spre nord/varsare, pana la
confluenta Raului Ialomita cu Dunarea. Situl se suprapune in cvasitotalitea sa peste teritorii apartinand domeniului public al statului roman,
luciul de apa fiind administrat de Administratia Nationala Apele Romane prin Administratia Bazinala de Apa Buzau-Ialomita, iar terenurile din
zona dig-mal de catre Regia Nationala a Padurilor prin Directia Silvica Slobozia, OS Fetesti, UP III Bordusani, UP IV Vladeni si UP V Saltava.
In cadrul sitului se regasesc urmatoarele clase de habitate: Ape dulci continentale (st t toare, curg toare)= 35 %, paduri cu frunze cazatoare
= 30%, P duri de monocultur (plopi sau arbori exotici)= 25%, Paji ti seminaturale umede = 8%, alte terenuri = 2%.
Din punct de vedere fizico-geografic, situl este situat in regiunea biogeografica de stepa (Campia Baraganului), subzona interzonala a
silvostepei din Lunca Dunarii. Geologic, teritoriul este constituit din depozite recente, de varsta holocena. Aluviunile cele mai recente si cele
mai grosiere sunt depuse in apropierea malurilor bratului Borcea, sub forma unor grinduri de mal, frecvent nesolificate si acoperite de o
vegetatie ierboasa sau nude.
Inundatiile sunt foarte frecvente, iar panza fratica este la mica adncime, ambele influentand atat procesul de solificare, cat si de bioacumulare
a materiei organice. Sub raport geomorfologic, forma de relief este lunca joasa, altitudinea medie fiind de cca. 11 m, configuratia terenului
este plana, cu forme pozitive de teren de tipul grindurilor si cu forme negative de tipul japselor si privalelor in care frecvent stagneaza apa.
Frecventa inundatiilor, cantitatea de aluviuni depuse, nivelul ridicat al apei freatice, sunt determinante si edificatoare pentru tipurile de habitate
prezente in sit. Solurile sunt neevoluate, de tip aluvial (subtipurile tipic, molic, gleizat, vertic-gleizat, molic-gleizat). Padurile sunt reprezentate
de salcete pure, plopisuri de plop alb, plopisuri amestecate de plop alb si plop negru, plopisuri pure de plop negru, plantatii de plopi
euramericani. Cca. 30 % sunt arborete de tip natural fundamental, iar cca. 65 % sunt arborete artificiale reprezentate de plantatii de plopi
euramericani, iar diferenta de 5 % este data de terenuri goale, aflate in regenerare, terenuri neproductive, etc.
Situl functioneaza ca un coridor ecologic in lungul bratului Borcea, facand legatura siturilor din lungul Dunarii cu situl Coridorul Ialomitei. Situl
prezinta si importanta pentru habitatele forestiere (92A0) si acvatice, precum si pentru populatiile de amfibieni si reptile, pasari, din regiunea
biogeografica stepica.
Dezvoltarea sitului pe lungime mare si latimea ingusta, determinata de latimea luncii ramasa in regim liber de inundabilitate, fac ca situl sa
vina in contact pe aproape tot perimetrul cu localitati si terenuri agricole. Avantajul il constituie faptul ca limitele sitului sunt date pe cea mai
mare lungime de digurile de protectie impotriva inundatiilor, un element artificial cu caracter permanent, care separa zonele protejate de
inundatii de cele inundabile.
Din punct de vedere al habitatelor forestiere, vulnerabilitatea sitului este data de: i). extinderea si promovarea arboretelor din clone de plopi
euramericani; ii). rupturile produse de vant; iii). incendii.

Situl cuprinde bratul Borcea si zona dig-mal de pe ambele maluri ale bratului Borcea, pornind din dreptul localitatii Bordusani spre
nord/varsare pana la confluenta Raului Ialomita cu Dunarea. Situl se suprapune in cvasitotalitea sa peste teritorii apartinand domeniului public
al statului roman, luciul de apa fiind administrat de Administratia Nationala Apele Romane prin Administratia Bazinala de Apa Buzau-Ialomita,
iar terenurile din zona dig-mal de catre Regia Nationala a Padurilor prin Directia Silvica Slobozia, OS Fetesti, UP III Bordusani, UP IV Vladeni
si UP V Saltava.
4.6 Documenta ie:
Regia Nationala a Padurilor, Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice, 2007, Amenajamentul OS Fetesti. Studiul general. sef proiect ing.
Silviu Paunescu.
Regia Nationala a Padurilor, Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice, 2007, Amenajamentul OS Fetesti. UP III Bordusani. sef
proiect/proiectant ing. Silviu Paunescu.
Regia Nationala a Padurilor, Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice, 2007, Amenajamentul OS Fetesti. UP IV Vladeni. sef
proiect/proiectant ing. Silviu Paunescu.
Regia Nationala a Padurilor, Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice, 2007, Amenajamentul OS Fetesti. UP V Saltava. sef
proiect/proiectant ing. Silviu Paunescu/Ovidiu Popa.
Doni , N., Biri , I.A., Filat, M., Ro u, C., Petril , M., 2008, Ghid de bune practici pentru managementul p durilor din Lunca Dun rii, Editura
Silvic . Seria a II-a Lucr ri de Cercetare. 2008. ISBN 978-973-88379-8-0. 158 p.
Doni , N., Bândiu, C., Biri , I.A., Gancz, V., Apostol, Joi a, Marcu, Cristiana, 2008, Harta forestier a României pe unit i ecosistemice, scara
1:500 000/ Forest Map of Romania – based on forest ecosystem types, scale 1:500 000. Editura Silvic . ISBN 978-973-88379-2-8.
Conservation and integrate managmement of Danube islands, Romania - LIFE06 NAT/RO/000177. APM C l ra i, WWF, ICAS, SOR, RNP-
Romsilva, 2006-2010, responsabil partener ICAS, Programul LIFE NATURA al CE. www.ostroaveledunarii.ro/
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


160 Managementul forestier general A 70 0 520 Navigatie A 10 0
100 Cultivare A 0 -

7. HARTA SITULUI
G ROSCI0279 201101 201101

1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Borzont

N 46º 41' 27'' E 25º 23' 34'' 265 759 842 796 X

RO074 100 Harghita

4068 Adenophora lilifolia V C B C B
P Achillea impatiens V A P Achillea ptarmica R A
P Cnidium dubium R A P Dactylorhiza majalis R A
P Eleocharis ovata R A P Gentiana pneumonanthe R D
P Gladiolus imbricatus R A P Pedicularis sceptrum-carolinum R A
P Ranunculus polyphyllus V A P Salix rosmarinifolia R A
P Serratula wolffii C D P Spiraea salicifolia R A
P Trollius europaeus R D
N14 18 231 P uni

Situl Borzont se afla situat in Depresunea Giurgeului, in partea de sud-est a Muntilor Calimani, la nord de soseaua Gheorghieni - Joseni -
Borzont - Pasul Bucin - Praid, in jud. Harghita.
Este o zona mlastinoasa, cu mlastini alimentate de paraiele Borzontul Mare si Borzontul Mic.
Mlastina este situata in zona de piemonturi montane de pe \"Mestecanis\", la nord-vest de localitatea Borzont. Vegetatia este reprezentat
printr-o rari te de molid înml tinit , cu apa mla tinii b ltind la suprafata terenului in cea mai mare parte.
Sit propus pentru existenta aici a speciilor din anexa II a Directivei Habitate: Adenophora lilifolia si Ligularia sibirica. De asemenea, aici exista
si o serie de alte specii de plante extrem de rare in flora Romaniei, ex. Achillea impatiens - singurul loc unde se g se te în România i aflat
la limita vestic a arealului mondial a speciei, Spiraea salicifolia, Serratula wolfii etc.
Situl este oarecum vulnerabil la nivelul oscilant al pinzei de apa freatica. Acest nivel este dependent atit de cantitatea de precipitatii si de rata
de evapotranspiratie, dar si de eventualele lucrari de drenare efectuate in zona. Deja pe latura sudica a acestei mlastini exista un canal de
drenare, de cca. 2 m latime si 1m adincime, cu o lungime apreciabila.
In aceasta zon este desemnat un site SPA - Depresiunea i Mun ii Giurgeului.
Toate terenurile din zona sitului Borzont sunt particulare (informatie furnizata verbal de catre proprietarul unei pensiuni din localitatea Borzont).
4.6 Documenta ie:
Ra iu Flavia, 1974, Mla tinile eutrofe din Depresiunea Giurgeului. Flor , vegeta ie, istoricul vegeta iei. Rezumat tez de doctorat. Univ.
\"Babe -Bolyai\", Cluj-Napoca.
Ra iu Flavia, 1974, Considera ii generale asupra florei relictare a mla tinilor eutrofe din Depresiunea Giurgeului, Ocr. nat., 18, 1: 23-27 + 3
foto + un tab.
Oprea Ad. 2008. Studii proprii de teren.

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural + 6,99 2.469.-Piemontul Nyeres

164 Curatarea padurii C 2 - 166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de C 3 -
uscare
102 Cosire/Taiere C 10 - 167 Exploatare fara replantare C 5 0
810 Drenaj B 10 -

Propunem ca Agentia de Protectia Mediului Harghita sa preia in administrare zona propusa de catre noi ca site N2000.
Declararea acestei mla tini drept rezerva ie natural .
Nu exista plan de management la acest moment.
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0280 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Buz ul Superior

N 45º 36' 52'' E 26º 7' 43'' 213 649 731 682 X

RO073 93 Covasna
RO022 7 Buz u
91E0 * P duri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, 7 C C C C
Salicion albae)
alpin


2484 Eudontomyzon mariae P C B B C
N14 2 231 P uni

Zona are o clim continental , media fiind de 92 de zile de înghe pe an (16 zile cu temperaturi sub -10 °C), dar i cu 92 de zile de var , calde
i secetoase. Vânturile locale includ Criv ul, care bate dinspre nord-est spre sud-vest (sau uneori dinspre est spre vest) i Austrul, vânt care
bate dinspre sud-vest i aduce vara aer uscat i cald i iarna conduce la ridicarea temperaturii.
Precipita iile anuale sunt de 500 mm i z pada, iarna, poate ajunge pân la 30 cm. Râul Buz u are fluctua ii de debit frecvente. În special
prim vara, la topirea z pezilor în zona de munte a bazinului acestuia, apele râului cresc.
Foarte important pentru protec ia speciei Eudontomyzon mariae!
Poluarea apelor, defri area p durilor.
4.6 Documenta ie:

1. B n duc., D. (2008). Natura 2000 sites proposal regarding Cyclostomata species in
Romania, Acta Oecologica Carpatica I, 83-88 pp.;
2. Baza de date ”Grupul Milvus”
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


160 Managementul forestier general B 20 - 400 Zone urbanizate, habitare umana B 30 -
160 Managementul forestier general B 15 - 400 Zone urbanizate, habitare umana B 20 -

7. HARTA SITULUI
K ROSCI0281 201101 201101

1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cap Aurora

N 43º 50' 59'' E 28º 42' 11'' 13.453 0 7 0 X

1110 Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de ap de mare 20 A C A B
1170 Recifi 80 A B B B

1351 Phocoena phocoena P 5-20 i C B C B
1349 Tursiops truncatus P 5-50 i C B C B

4125 Alosa immaculata P 1000-10000 i C A C B
4127 Alosa tanaica 1000-10000 i C A C B

În sit au o prezen semnificativ habitatele 1110 i 1170. Acesta din urm are cea mai mare extindere, atât în zona de mal cât i în cea de
larg (30-45m adâncime). Situl are o stare foarte bun de conservare, în special pentru habitatul 1170.
Habitatul 1170 are o mare extindere în sit, incluzând apte subtipuri, conform clasific rii na ionale (Micu et al., 2008): 1170-2, 1170-4, 1170-5,
1170-6, 1170-7, 1170-8 i 1170-9. Dintre acestea, cea mai mare importan pentru conservare o au: 1170-2 \"Recifi biogenici de Mytilus
galloprovincialis\", prezen i în partea de larg a sitului, între 30-45m adâncime i 1170-8 \"Stânca infralitoral cu alge fotofile\", reprezentat de
centuri de Cystoseira barbata. În sit sunt prezente i 4 subtipuri ale habitatului 1110 (conform clasific rii na ionale Micu et al., 2008), cu o
stare foarte bun de conservare. Dou dintre acestea: 1110-3 \"Nisipuri fine de mic adâncime\", reprezentat în sit de biocenoza cu Donax
trunculus, i 1110-8 \\\"Nisipuri de mic adâncime bioturbate de Arenicola i Callianassa\\\", sunt foarte rare în sectorul românesc al M rii
Negre i prezint interes deosebit pentru conservare.
Cel mai mare pericol pentru sit îl reprezint dezvoltarea urban a zonei de coast i extinderea artificial a plajelor. Activitatea de agrement
nautic i subacvatic din zona sta iunilor Venus, Neptun, Saturn , Olimp are poten ialul de a afecta zona de mal a sitului. Cre terea num rului
i capacit ii restaurantelor cu specific pesc resc din sta iuni poate genera o cre tere a presiunii prin pescuit asupra sitului.
Situl a fost desemnat pentru a raspunde la concluziile seminarului biogeografic marin de la Brindisi (Iunie 2010). In urma acestuia Romania a
primit calificativul INMOD pentru habitatul 1170 Recifi, cu obligatia desemnarii de noi situri cu adancimi de 30-40m pentru subtipul 1170-2, si
pentru speciile 1349 Tursiops truncatus si 1351 Phocoena phocoena, cu obligatia de a extinde siturile marine din sud. Desemnarea sitului
Cap Aurora raspunde partial la aceste obligatii
4.6 Documenta ie:
Micu D., 2008. Open Sea and Tidal Areas. In: Gafta D. and Mountford J.O. (eds.) Natura 2000 Habitat Interpretation Manual for Romania. EU
publication no. EuropeAid/121260/D/SV/RO, 101pp. ISBN 978-973-751-697-8. (in Romanian) Micu D., Zaharia T., Todorova V., 2008. Natura
2000 habitat types from the Romanian Black Sea. In: Zaharia T., Micu D., Todorova V., Maximov V., Ni V. The development of an indicative
ecologically coherent network of marine protected areas in Romania (6-21), Romart Design Publishing, Constanta, 32 pp. ISBN 978-973-
88628-8-3.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


212 Pescuit cu plasa tractat (de ex. pescuit cu C - 220 Pescuit sportiv C -
trauler)
244 Alte forme de luare(extragere) C - 520 Navigatie C -
621 Sporturi nautice C 0 870 Diguri, indiguiri, plje artificiale A -
871 Lucrari de protectie, costiera sau marina A -
200 Acvacultura : pe te i scoici C 0 211 Pescuit intr-o locatie fixa C 0
401 Urbanizare continua B - 421 Depozitarea deseurilor menajere C -
530 Imbunatatirea accesului la zona C - 690 Alte impacte determinate de turism si recreere C -
870 Diguri, indiguiri, plje artificiale A -

În administrarea Direc iei Apelor Dobrogea Litoral.
Situl nu este luat în custodie. Nu exist plan de management.
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0283 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cheile Doftanei

N 45º 14' 3'' E 25º 44' 53'' 2.613 496 1100 841 X X

RO036 100 Prahova
9130 P duri de fag de tip Asperulo-Fagetum 28 B C B
Salicion albae)
9170 Pãduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum 1 B C A B
alpin
6520 Fâne e montane 0,2 B C A B
8210 Versan i stânco i cu vegeta ie chasmofitic pe roci calcaroase 1 B B B B

1166 Triturus cristatus P C A C A


A Rana dalmatina P D A Rana ridibunda P D
A Salamandra salamandra P D A Triturus vulgaris P D
P Asperula rumelica P D P Asplenium ruta-muraria P D
P Brachypodium sylvaticum P D P Campanula sibirica P D
P Centaurea biebersteinii P D P Chamaecytisus hirsutus P D
P Cnidium silaifolium P D P Epipactis helleborine P D
P Galium mollugo P D P Hippophae rhamnoides P D
P Inula ensifolia P D P Lembotropis nigricans P D
P Melica ciliata P D P Reseda lutea P D
P Rubus caesius P D P Saxifraga corymbosa P D
P Sedum telephium ssp. maximum P D P Sesleria heuflerana P B
P Silene nutans ssp. dubia P B P Teucrium chamaedrys P D
P Thymus pulcherrimus P B

Situl Cheile Doftanei este localizat in Carpatii si Sucarpatii de Curbura, in partea sud-estica a Muntilor Baiului, in bazinul Raului Doftana,
amonte de localitatea Brebu si in aval de localitatea Valea Doftanei. Din punct de vedere teritorial-administrativ, situl este amplasat pe raza
comunelor Brebu si Valea Doftanei . Din punct de vedere al administratiei silvice, situl este amplasat in raza OS Campina si OS Doftana.
Partea centrala a sitului o constituie Cheile Brebului, iar situl este amplasat pe ambii versanti ai Raului Doftana, care il traverseaza de la nord
la sud.Partea sudica a sitului, situata in aval de Cheile Brebului, apartine zonei colinare, iar cea din amonte apartine zonei montane. Din punct
de vedere geologic situl este localizat in zona formatiunilor de flis (grezos-calcaros,strate de Comarnic,sistos-grezos), conglomerate, gresii si
marne. Indicele de ariditate anual de Martonne are valori cuprinse intre 36 si 58.Dupa Koppen situl se incadreaza in regiunea climatica Dfbx
caracterizata printr-un climat boreal, cu ierni moderate, umede cu temperatura medie anuala mai mare de 10ºC cel putin 4 luni pe an,
cu maxima pluviometrica la inceputul verii si minime la sfarsitul iernii. Cele mai raspandite soluri sunt din clasele cambisoluri si luvisoluri, adica
eutricambisoluri, respectiv luvosoluri. Vegetatia naturala potentiala este cea forestiera, corespunzatoare etajelor fitoclimatice de fagete
montane si premontane (FM1+FD4) si deluros de gorunete, fagete si goruneto-fagete (FD3).
Situl Brebu prezinta o importanta deosebita pentru habitatele de fagete:\\\"91V0 - P duri dacice de fag (Symphyto-Fagion)\\\",\\\"9110 - P duri
de fag de tip Luzulo-Fagetum\\\",\\\"9130 - P duri de fag de tip Asperulo-Fagetum\\\", dar si pentru fanetele montane, precum si pentru specii
de amfibieni si nevertrebate.
Factorul destabilizator cel mai important este vantul care a produs doboraturi de vant izolate pe cca 10% din suprafata.De asemenea, zapada
coroborata cu vantul a provocat rupturi izolate in arborete pe 2% din suprafata. Eroziunea solului si alunecarile de teren afecteaza 2% din
suprafata si sunt consecinta substratului geologic predispus la astfel de fenomene. Diversificarea formelor de proprietate asupra padurilor a
dus la defrisari si degradarea padurilor in anumite zone. Alternanta pasunilor cu padurilor este un factor care poate favoriza pasunatul in
padure, aparitia incendiilor cu ocazia curatarii pasunilor.

Padurile incluse in sit sunt atat in proprietatea statului, cat si in proprietate privata.
4.6 Documenta ie:
RNP-Romsilva, ICAS, 2005, Amenajamentul OS Doftana. Studiul general. sef proiect. ing. Silviu Paunescu.
RNP-Romsilva, ICAS, 2005, Amenajamentul OS Doftana. UP IX Tesla. proiectant Silviu Paunescu.
RNP-Romsilva, ICAS, 2005, Amenajamentul OS Doftana. UP X Brebu. proiectant Gabriel Chitu.
RNP-Romsilva, ICAS, 2005, Amenajamentul OS Campina. Studiul general. sef proiect. ing. Silviu Paunescu.
RNP-Romsilva, ICAS, 2005, Amenajamentul OS Campina. UP II Cheile Brebului. proiectant Serban Mihaescu.
RNP-Romsilva, ICAS, 2005, Amenajamentul OS Campina. UP III Florei. proiectant Ovidiu Popa.
ICAS, 2010, investigatii in teren in cadrul contractului cadru nr. 69/2009.Pauc -Comanescu Mihaela, Ion Roxana, Onete Marilena, 2009.
Spatial stability and seasonal dynamic of higher plants colonizing vertical cliffs from hilly Românian gorges. ECCB 2nd European Congress of
Conservation Biology - Book of abstracts, pag. 200. Prague Mihaela Pauca-Comanescu, Roxana Ion, Marilena Onete, Ollerer Kinga, 2009.
Diferente calitative si cantitative privind plantele superioare instalate pe peretii stancosi din Cheile Doftanei, in raport cu conditiile mediu. A 49-
a Sesiune Anual de Comunic ri tiin ifice. Volum de rezumate.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


J083PH * 7,119 DOFTANA
150 Restructurarea detinerii terenului agricol A 15 - 167 Exploatare fara replantare A 5 -
180 Incendiere A 5 - 403 Habitare dispersata B 5 -
900 Eroziunea B 2 - 852 Modificarea structurii cursurilor de apa B 0,1 -
continentale
160 Managementul forestier general A 0 + 164 Curatarea padurii A 0 -
166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de A 0 -
uscare
150 Restructurarea detinerii terenului agricol B 25 - 167 Exploatare fara replantare B 25 -
180 Incendiere B 1 0 400 Zone urbanizate, habitare umana B 5 -

7. HARTA SITULUI
B ROSCI0284 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cheile Teregovei

N 45º 11' 0'' E 22º 18' 6'' 289 353 672 474 X

91K0 P duri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion) 74 B C B B

N14 13 231 P uni

Sit important pentru carnivorele mari (lup, râs i urs), protejeaz un sector critic pentru conectivitatea popula iilor în zona Mun ilor arcului –
Semenic unde oseaua european E70 ac ioneaz ca o barier ecologic major .
Sit important pentru carnivorele mari (lup, râs i urs), protejeaz o zon critic pentru conectivitatea popula iilor între Mun ii arcului i
Semenic, unde oseaua european E70 ac ioneaz ca o barier ecologic major .
Dezvolt ri antropice adiacente oselei na ionale E70, braconajul, vân toarea, exploat ri forestiere intensive.
4.6 Documenta ie:


Trasare limite GIS: Marius Popa - ICAS Bra ov

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


243 Braconaj, otravire, capcane B 30 - 502 Drumuri, drumuri auto A 40 -
623 Vehicule motorizate A 30 - 967 Antagonism cu animalele domestice B 20 -

7. HARTA SITULUI
B ROSCI0285 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Codrii seculari de la Strâmbu - B iu

N 47º 38' 31'' E 24º 3' 10'' 2.497 612 1359 952 X

RO064 100 Maramure
91D0 * Turb rii cu vegeta ie forestier 0,002 C C B B
7110 * Turb rii active 0,0005 D
6430 Comunit i de lizier cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, pân la cel montan i 0,5 B C A B
alpin


4012 Carabus hampei P C C C C
4015 Carabus zawadszkii R C C C C
1087 Rosalia alpina P D C C C

Situl propus, in suprafata de 2497 ha, este localizat in bazinul superior al Vaii Baiut, cel mai mare afluent al raului Lapus, la altitudini cuprinse
intre cca. 600 -1350 m (ua 82 C). Situl propus este adiacent sitului Valea Izei-Dealul Solovan. Sub raport geomorfologic, situl este localizat in
Tinutul Carpatilor Orientali, Subtinutul Muntilor Vulcanici, Districtul Oas-Gutai-Varatec.
Din punct de vedere al administatiei silvice, padurile sunt proprietatea statului si sunt administrate de RNP Romsilva prin DS Maramures, OS
Strambu Baiut, iar din punct de vedere al administratiei de stat se afla pe raza comunei Baiut.
In cadrul sitului, padurile reprezinta peste 98 % din suprafata. De asemenea, exista cateva enclave cu fanete (cca. 20 ha) apartinand
locuitorilor comunei Baiut, stancarii si mlastini.
Substratul este reprezentat de roci vulcanice, puternic modelate de factorii fizici, si de roci metamorfice. Relieful este reprezentat de versanti
cu configuratie ondulata, cu inclinari repezi (peste 16 grade), cu altitudinei de 600-1300 m.
Solurile fac parte din clasa Cambosolurilor - eutricambosol si districambosol - si a Spodisolurilor - prepodzol.
In cadrul sitului se gaseste cea mai intinsa si reprezentativa suprafata cu paduri virgine din nordul Carpatilor. Este vorba de paduri de molid si
de amestecuri de molid-brad-fag, pluriene, cu varste de peste 150-200 ani.
WWW-Programul Dunare-Carpati a initiat demersuri pentru includerea acestor paduri intr-o arie protejata.
In acest sit habiteaza populatiile urmatoarelor specii de coleoptere Natura 2000: Carabus hampei, C. variolosus, C zawadskii, Rosalia alpina.
Prin accesibilizarea bazinetului, exista riscul ca aceste esantioane de paduri virgine sa fie introduse in circuitul economic, in aceste conditii
valoarea lor conservativa depreciindu-se.
WWF-Programul Dunare-Carpati a avut discutii cu detinatorii de interese la nivel local (Primarie, proprietari, adminstratorul padurilor de stat,
etc) pentru protejarea acestor paduri. Exista acceptul pentru includerea acestora in reteaua NATURA 2000.
Padurile apartin Statului roman, fiins administrate de RNP ROmsilva, prin DS Maramures, OS Strambu Baiut, iar fanetele sunt proprietate
privata a unor locuitori ai comunei Baiut.
4.6 Documenta ie:

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


160 Managementul forestier general A 0 + 166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de A 0 -
uscare
700 Poluarea B 0 -
160 Managementul forestier general A 0 + 166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de A 0 -
uscare
167 Exploatare fara replantare A 0 - 700 Poluarea B 0 -

7. HARTA SITULUI
B ROSCI0286 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Colinele Elanului

N 46º 20' 20'' E 27º 58' 34'' 755 17 255 91 X

RO016 100 Vaslui
40C0 * Tuf ri uri de foioase ponto-sarmatice 2 C C C C

4067 Echium russicum R C C C C
4097 Iris aphylla ssp. hungarica R C C C C
P Adonis volgensis R A P Astragalus pubiflorus R A
P Bellevalia sarmatica V A P Centaurea marschalliana R A
P Colchicum fominii V A P Palimbia rediviva V A
P Pulsatilla montana R A
N14 91 231 P uni

Aici exist paji i caracteristice pentru stepele din estul României (stepa Elanului).
Site-ul este reprezentat de paji ti xerofile bogate în elemente floristice continental-pontice.
Suprap unatul.
Nu exist nici o zon protejat , de orice natur , în zona propus acum.
Terenurile sunt în proprietatea particular .
4.6 Documenta ie:
Ion Sârbu, 2008-2010. Investiga ii personale de teren.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


100 Cultivare C 100 0

Zona nu are desemnat un custode.
Nu exist planuri de management pentru aceast zon .
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0287 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Comlo u Mare

N 45º 51' 32'' E 20º 37' 55'' 2.669 73 84 78 X

RO054 100 Timi

2633 Mustela eversmannii P C B C B
N14 4 231 P uni

Situl este a ezat în Câmpia joas a Mure ului i Timi ului, pe o zon de depozite aluvionare i loessoide, cu soluri cernoziomuri gleizate.
Vegeta ia este cea a agrocenozelor, cu elemente ruderale.
Important ca unic punct de prezen cert a dihorului de step (Mustela eversmannii) în vestul rii i bioreg. Panonic .
Zon agricol , supus problemelor inerente cultiv rii intensive
4.6 Documenta ie:

Obs. teren 2007-2008 Nagy Attila, cf. Migrans (publ. Gr. Milvus), 2008, 10(2), p. 5.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


100 Cultivare A 80 - 140 Pasunatul B 20 +

7. HARTA SITULUI
B ROSCI0289 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Coridorul Drocea - Codru Moma

N 46º 20' 57'' E 22º 11' 18'' 3.229 143 740 334 X X

RO051 100 Arad

1352 Canis lupus C P C B C B
N14 9 231 P uni

Situl protejeaz banda de habitate forestiere care une te Mun ii Z randului de Mun ii Codru Moma. Tipurile principale de p dure sunt ceretele,
gorunetele i f getele. Situl are o suprafa de 3,229 hectare i este situat în raza administrativ a jude ului Arad.
Sit important pentru carnivorele mari (lup, urs i râs), este singurul coridor structural între Mun ii Codru Moma i zona central a Mun ilor
Z randului. Contribuie la eficien a i coeren a re elei Natura 2000, f când parte din re eaua de situri care conecteaz Mun ii Apuseni cu
Carpa ii Meridionali.
Dezvolt rile antropice care pot duce la fragmentarea habitatelor i activit i care perturb deplasarea animalelor în dispersie – exploat ri
forestiere, turism. Braconajul este un alt factor cu impact negativ major iar atitudinea comunit ilor locale, în rândul c rora obi nuin a
convie uirii cu carnivorele mari, i în special cu ursul, a disp rut, este un factor care trebuie luat în calcul ca având un rol important în
men inerea func ionalit ii coridorului ecologic.
4.6 Documenta ie:



|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


967 Antagonism cu animalele domestice B 50 - 608 Locuri de campare si zone de parcare pentru B 20 -
rulote
301 Cariere B 1 - 190 Activitati Pasunat agricole si silvice care nu se B 50 -
160 Managementul forestier general B 50 - 190 Activitati Pasunat agricole si silvice care nu se B 50 -

7. HARTA SITULUI
K ROSCI0290 201101 201101

J ROSPA0044 Gr di tea - C ld ru ani - Dridu
J ROSPA0120 Kog lniceanu - Gura Ialomi ei
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Coridorul Ialomi ei

N 44º 43' 16'' E 26º 28' 32'' 26.727 0 175 62 X X

RO036 28 Prahova
RO035 72 Ialomi a
91Y0 P duri dacice de stejar i carpen 20,78 B B B B
92A0 Z voaie cu Salix alba i Populus alba 12,48 B B B B
91F0 P duri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus 6,54 B B B B
alpin
3260 Cursuri de ap din zonele de câmpie, pân la cele montane, cu vegeta ie din Ranunculion 0,05 A C B B

N14 6 231 P uni

Situl este constituit din culoarul Vaii Ialomitei, in aval de confluenta cu Raul Prahova, pana la confluenta cu Dunarea, la care se adauga in
partea din amonte culoarul Raului Prahova, in aval de localitatea Cocorastii, si Raul Teleajen, in aval de localitatea Coslegi, precum si dintr-o
serie de trupuri de padure situate pe terasele/interfluviile de pe partea dreapta a Raului Ialomita. Lunca are o latime cuprinsa intre 4-6 km,
pronuntat asimetrica, mai dezvoltata in partea stanga si cu albia minora situata imediat sub malul drept. In cadrul luncii apar frecvente \\\"brate
moarte\\\", belciuge, lacuri de lunca, mlastini, dar si portiuni uscate de grinduri si plaje.
Altitudinea variaza de la cca. 150 m in partea din amonte a sitului, situata pe Raul Prahova si afluentul sau Teleajenul, la cca. 20 m la
varsarea Ialomitei in Dunare.
Litologia de suprafata a luncii este constituita din depozite aluvionare, adesea acoperite cu loess. Pe terase apar depozite de loess datand din
cretacic pana in cuaternar. Clima este temperat continentala de campie, cu un grad accentuat de continentalism, cu contraste termice mari de
la iarna la vara, cu precipitatii medii anuale de 450-550 mm, temperatura medie anuala de 10-11 grade C, cu frecvente perioade de uscaciune
si seceta.
Solurile sunt de tip aluviosol in lunca si cernoziom pe terase.
In lunca vegetatia este reprezentata de zavoaie de plopi si de salcie, de sleauri de lunca, dar si de pajisti cu Agrostis stolonifera, Alopecurus
pratensis si Poa pratensis. Pe terase apar paduri de stejar brumariu.
Situl reprezinta cel mai important coridor ecologic care strabate Baraganul, care se dezvolta de la vest la est, legand Subcarpatii si Campia
Ploiestiului de Dunare, Ialomita fiind singurul rau alohton din Campia Baraganului. In acest fel, Ialomita si afluentii sai principali - Prahova si
Teleajenul - conecteaza lunca Dunarii cu zona de campie forestiera si colinara, strabatand zona cea mai uscata a tarii - Campia Baraganului.
Situl este deosebit de important prin prisma habitatelor specifice luncilor marilor rauri pe care le adaposteste - sleauri de lunca cu stejar
pedunculat, zavoaie de plopi si salcii, vegetatia de cursuri de apa si de maluri, comunitatile de ierburi higrofile, pajistile de altitudine joasa -,
dar si prin vegetatia specifica teraselor din stepa care marginesc lunca - tufarisuri ponto-sarmatice, pajisti stepice, etc., precum si prin speciile
de fauna existente aici - castor, etc.
Raul Ialomita si afluentii sai - Prahova si Teleajenul - constituie coloana vertebrala a Coridorului Ialomitei si, prin urmare, activitatile care
genereaza un impact negativ asupra raului constituie factori de vulnerabilitate. Dintre acestia amintim lucrarile de regularizare a cursului
Ialomitei, baraje si captari de apa din Ialomita si alfuentii sai, extractia de agregate minerale, poluarea apei, etc. La acestea se adauga
taierea padurilor din lunca, inlocuirea arboretelor naturle cu plantatii de plopi si salcii selectionate, extinderea speciilor invazive, constructiile
in zona de lunca, etc.
4.6 Documenta ie:

Amenajamentul silvic al OS Ploiesti;
Amenajamentul silvic al OS Urziceni;
Amenajamentul silvic al OS Slobozia;
Academia Romana, Institutul de Geografie, 2005, Geografia Romaniei, vol. V.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


100 Cultivare C 2 - 120 Fertilizarea B 2 -
110 Utilizarea pesticidelor B 2 - 140 Pasunatul B 55 -
150 Restructurarea detinerii terenului agricol A 25 - 161 Plantare de p dure A 15 -
870 Diguri, indiguiri, plje artificiale B 1 - 954 Invazia unei specii A 30 -
150 Restructurarea detinerii terenului agricol A 15 - 300 Extragere de nisip si pietris A 1 -

7. HARTA SITULUI
B ROSCI0291 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Coridorul Mun ii Bihorului - Codru Moma

N 46º 24' 35'' E 22º 24' 6'' 7.592 255 938 557 X X

RO061 35 Bihor
RO051 65 Arad

1361 Lynx lynx C P C B C B
N14 6 231 P uni

Situl include habitate forestiere compacte care joac rol de coridor ecologic pentru carnivorele mari. Tipurile de p dure principale sunt
f getele, ceretele i gorunetele. Situl este situat în raza administrativ a jude elor Arad i Bihor.
Sit important pentru carnivorele mari (lup, urs i râs), contribuie la eficien a i coeren a re elei Natura 2000, f când parte din re eaua de situri
care conecteaz Mun ii Apuseni cu Carpa ii Meridionali. Rol de coridor (deplasare i habitat) pentru carnivorele mari - face leg tura între
siturile Natura 2000 Mun ii Bihorului, Platoul Va c ului, Codru Moma i Defileul Cri ului Alb. Include sectorul de conectivitate peste oseaua
european E79, între Lazuri i Cri tiorul de Jos. Prin leg tura cu situl Natura 2000 Defileul Cri ului Alb, este conectat la principalul coridor
ecologic pentru carnivorele mari dintre Apuseni i Carpa ii Meridionali.
Cre terea accesibilit ii, dezvolt rile antropice care pot duce la fragmentarea habitatelor, dezvoltarea necontrolat a infrastructurii turistice pot
avea influen e negative asupra dispersiei carnivorelor mari, în special a ursului. Braconajul este un factor negativ major care poate diminua
efectivele locale i uciderea indivizilor în dispersie. În special pentru urs i lup, atitudinea negativ a comunit ilor locale este un aspect care
trebuie abordat în cadrul planurilor de management.
4.6 Documenta ie:

R. Mo (Greenlight Services), M. Popa ( ICAS Bra ov), P. Nechifor-Moraru (Garda Na ional de Mediu), R. Jurj (Funda ia Carpa i), A.V.
Radu Mo (Greenlight Services), Petru Nechifor-Moraru (Garda Na ional de Mediu) - Evalu ri în teren, 2010;

Bibliografie habitate, alte specii importante de flor i faun :

Proiectul LIFE Nature „Habitate prioritare alpine, sub-alpine i forestiere în România” (LIFE05NAT/RO/000176), implementat de Facultatea de
Silvicultur i Exploat ri Forestiere Bra ov, Ministerul Agriculturii i Dezvolt rii Regionale, Regia Na ional a P durilor, WWF.
http://www.lifenatura2000.ro
Societatea Ornitologic Român (2002). Atlasul p s rilor clocitoare din România, Edi ia a II-a.
V. Ciochia (1992). P s ri clocitoare din România. Ed. tiin ific , Bucure ti
Dan Traian Ionescu (SOR, Facultatea de Silvicultur i Exploat ri Forestiere – Bra ov) - Comunic ri personale, 2010;

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


rulote

7. HARTA SITULUI
K ROSCI0292 201101 201101

1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Coridorul Rusca Montan - arcu - Retezat

N 45º 28' 27'' E 22º 42' 22'' 24.443 451 2194 1122 X

RO053 74 Hunedoara
91V0 P duri dacice de fag (Symphyto-Fagion) 8,9 B C A B
6520 Fâne e montane 2,5 B C B B

1354 Ursus arctos >40 i P C B C B
1352 Canis lupus 20-30 i P C B C B
1361 Lynx lynx 10-15 i P C C C C

Situl include zone împ durite compacte, tipurile de p dure principale fiind f getele i molidi urile, dar sunt prezente i tuf ri urile de jneap n i
smârdar, gorunetele i goruneto-c rpinetele. Situl are suprafa a de 24,741 hectare i se afl în raza teritorial-administrativ a jude elor Cara -
Severin i Hunedoara.
Sit important pentru carnivorele mari (lup, urs i râs, contribuie la eficien a i coeren a re elei Natura 2000 f când parte din re eaua de situri
care conecteaz Mun ii Apuseni cu Carpa ii Meridionali. Împreun cu siturile Natura 2000 Coridorul Podi ul Lipovei–Poiana Rusc , inutul
P durenilor i Rusca Montan , formeaz coridorul ecologic în regiunea Mun ilor Poiana Rusc care, în nord, se continu cu coridorul ecologic
din Mun ii Apuseni, iar în sud, p trunde în zonele cu densit i ridicate ale carnivorelor mari din Carpa ii Meridionali.
Conserv habitate favorabile pentru toate cele trei specii de carnivore mari i include singurul sector permeabil al drumului na ional DN68
care, în rest, ac ioneaz ca o barier ecologic major între Mun ii Poiana Rusc i Mun ii arcului.
Impactul negativ al DN 68 care ac ioneaz ca barier ecologic poate fi amplificat de viitoare dezvolt rile antropice în zon .
Braconajul este un factor cu impact negativ major în cazul coridoarelor ecologice iar exploat rile forestiere pot influen a negativ, direct i
indirect, dispersia animalelor.
4.6 Documenta ie:



|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO02 Categoria II IUCN 0,09 RO05 Categoria V IUCN 69,88

J062CS * 17,18 BUCOVA
243 Braconaj, otravire, capcane A 50 - 501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism C 10 -
502 Drumuri, drumuri auto A 10 - 622 Plimbare,calarie si vehicule nemotorizate C 15 0
608 Locuri de campare si zone de parcare pentru C 15 -
rulote
502 Drumuri, drumuri auto A 50 - 623 Vehicule motorizate B 20 -

7. HARTA SITULUI
K ROSCI0293 201101 201101

1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Costinesti - 23 August

N 43º 55' 32'' E 28º 43' 15'' 4.878 0 8 0 X

1110 Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de ap de mare 25 B B A A
1140 Nisipuri i zone ml tinoase neacoperite de ap de mare la reflux 5 B C A B
1170 Recifi 70 A B A A

1351 Phocoena phocoena P 10-50 i B A C B
1349 Tursiops truncatus P 20-200 i B A C A

4125 Alosa immaculata RC 10000-100000 i B B C B
4127 Alosa tanaica RC 1000-10000 i B B C B

În sit au o prezen semnificativ habitatele 1110, 1140 i 1170. Acesta din urm are cea mai mare extindere, atât în zona de mal cât i în cea
de larg (30-45m adâncime). Situl are o stare foarte bun de conservare, în special pentru habitatul 1170.
Habitatul 1170 are cea mai mare extindere în sit dar i cea mai mare diversitate, incluzând o mare varietate de subtipuri, conform clasific rii
na ionale (Micu et al., 2008): 1170-2, 1170-4, 1170-5, 1170-6, 1170-7, 1170-8, 1170-9 si 1170-10. Dintre acestea, cea mai mare importan
pentru conservare o au: 1170-2 \"Recifi biogenici de Mytilus galloprovincialis\", prezen i în partea de larg a sitului, între 30-45m adâncime i
1170-10 \"Bancuri infralitorale de argil tare cu Pholadidae\", în care tr ie te specia Pholas dactylus (conv. Berna, conv. Barcelona). Subtipul
1170-8 \"Stânca infralitoral cu alge fotofile\", cu o mare extindere i variabilitate a reliefului, g zduie te o flor algal foarte divers .
În sit sunt prezente i 6 subtipuri ale habitatului 1110 (conform clasific rii na ionale Micu et al., 2008), cu o stare foarte bun de conservare.
Trei dintre acestea: 1110-5 \"Nisipuri grosiere i pietri uri fine b tute de valuri\", 1110-6 \"Gale i infralitorali\", 1110-8 \"Nisipuri de mic
adâncime bioturbate de Arenicola i Callianassa\", sunt foarte rare în sectorul românesc al M rii Negre i prezint interes deosebit pentru
conservare.
Cel mai mare pericol pentru sit îl reprezint dezvoltarea urban a zonei de coast i extinderea construc iei de drumuri pe plaj i lucr rilor de
\"reabilitarea falezei\" extrem de destructive care se desf oar în prezent în zona Costine ti-Eforie.
Activitatea de agrement nautic i subacvatic din zona sta iunii Costine ti are poten ialul de a afecta zona de mal a sitului.
Cre terea num rului i capacit ii restaurantelor din sta iunea Costine ti poate genera o cre tere a presiunii prin pescuit asupra sitului.
Inunda iile catastrofale care au avut loc în zona Costine ti au dus la deversarea unor mari cantit i de noroi în mare. Dac acestea se vor
repeta, vor afecta zona de mal a sitului prin colmatare cu sedimente fine.
Situl a fost desemnat pentru a raspunde la concluziile seminarului biogeografic marin de la Brindisi (Iunie 2010). In urma acestuia Romania a
primit calificativul INMOD pentru habitatul 1170 Recifi, cu obligatia desemnarii de noi situri cu adancimi de 30-40m pentru subtipul 1170-2, si
pentru speciile 1349 Tursiops truncatus si 1351 Phocoena phocoena, cu obligatia de a extinde siturile marine din sud. Desemnarea sitului
Costinesti - 23 August raspunde partial la aceste obligatii.
4.6 Documenta ie:
Micu D., 2008. Open Sea and Tidal Areas. In: Gafta D. and Mountford J.O. (eds.) Natura 2000 Habitat Interpretation Manual for Romania. EU
publication no. EuropeAid/121260/D/SV/RO, 101pp. ISBN 978-973-751-697-8. (in Romanian)
Micu D., Zaharia T., Todorova V., 2008. Natura 2000 habitat types from the Romanian Black Sea. In: Zaharia T., Micu D., Todorova V.,
Maximov V., Ni V. The development of an indicative ecologically coherent network of marine protected areas in Romania (6-21), Romart
Design Publishing, Constanta, 32 pp. ISBN 978-973-88628-8-3.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


200 Acvacultura : pe te i scoici C 0 211 Pescuit intr-o locatie fixa C -
220 Pescuit sportiv C - 240 Luare / Indepartare de fauna C -
690 Alte impacte determinate de turism si recreere B 1 - 701 Poluarea apei B 5 -
870 Diguri, indiguiri, plje artificiale A 10 - 871 Lucrari de protectie, costiera sau marina A 10 -
940 Catastrofe naturale B 10 - 621 Sporturi nautice B -
300 Extragere de nisip si pietris C - 400 Zone urbanizate, habitare umana B -
420 Descarcari C - 530 Imbunatatirea accesului la zona B -
600 Structuri (complexe) pentru sport si odihna B - 870 Diguri, indiguiri, plje artificiale C -
910 Malirea B -

În administrarea Direc iei Apelor Dobrogea Litoral.
Situl nu este luat în custodie. Nu exist plan de management.
7. HARTA SITULUI
K ROSCI0294 201101 201101

1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cri ul Alb între Gurahon i Ineu

N 46º 21' 18'' E 22º 7' 14'' 1.229 105 189 128 X X

RO051 100 Arad
91E0 * P duri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, 3 C C C C
Salicion albae)
6430 Comunit i de lizier cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, pân la cel montan i 2 C C B C
alpin

1124 Gobio albipinnatus C C B C B
2511 Gobio kessleri C C B C B
1122 Gobio uranoscopus C C B C B
N14 2 231 P uni

Cri ul Alb izvor te de pe pantele estice ale Bihorului de la o altitudine de 980 m. El are o directie generala de scurgere de la est catre vest
pana la confluenta sa cu Cigherul dupa care isi schimba orientarea catre nord-vest. De la izvoare pana in zona orasului Brad are un curs
torential cu albie majora ingusta. in continuare pana la Sebis valea se largeste si prezinta numeroase meandre cu exceptia zonei de chei
dintre Halmagiu si Gurahont. Panta raului scade in continuare pana la Chisineu Cris la 0,07 % iar de aici spre frontiera pana la 0,03 %. Crisul
Alb colecteaza o serie de afluenti atat pe stanga cat si pe dreapta pe sectoarele superior si mijlociu cum sunt: Bucuresci, Luncoiu, Ribita,
Baldovin, Sighisoara, Halmagiu, Sebis iar aval de Ineu, Cigherul. Primele lucrari cu caracter hidrotehnic au inceput dupa anul 1855 cand a fost
executata si priza de la Buteni prin care s-a derivat pe Canalul Morilor un debit de 2,5 mc/s.
Situl este foarte important din punct de vedere al protec iei ihtiofaunei Cri ului Alb. Aria
desemnat ad poste te 14 specii de pe ti, toate native. Pe lâng speciile de pe ti de
importan comunitar , pe aceast zon a fost g sit i specia Leuciscus leuciscus, specie care
apare i în Cartea Ro ie a Vertebratelor din România, fiind amintit ca o specie critic
periclitat . De importan ridicat i din punct de vedere al speciei Bombina variegata.
Poluarea habitatului cu îngr minte chimice, ape menajere sau provenite din industrie.
Depunerea de eurilor menajere pe malul râului.
Dezvoltarea teritorial i braconajul.
4.6 Documenta ie:

1. B n rescu P. (2005). Pe ti. In: Botnariuc N. & Tatole V. (eds.): Cartea Ro ie a
Vertebratelor din România. Muzeul Na ional de Istorie Natural “Grigore Antipa”,
Academia Român . Bucure ti, pp. 215-255;
2. Baza de date Grupul Milvus
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


422 Depozitarea deseurilor industriale A 0 - 421 Depozitarea deseurilor menajere A 0 -

7. HARTA SITULUI
B ROSCI0295 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Dealurile Clujului Est

N 46º 54' 52'' E 23º 39' 8'' 18.890 292 659 440 X

RO063 100 Cluj
40A0 * Tuf ri uri subcontinentale peri-panonice 10 B B A A
6240 * Paji ti stepice subpanonice 20 A C A A
1530 * Paji ti i mla tini s r turate panonice i ponto-sarmatice 30 C C C C
6510 Paji ti de altitudine joas (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis) 10 A C A A

2021 Sicista subtilis V B B B A
1304 Rhinolophus ferrumequinum P P P? C B C B
4121 Vipera ursinii rakosiensis P B C B B
1193 Bombina variegata P C B A B
1166 Triturus cristatus P C B A B

4031 Cucullia mixta P B B B B
1078 Callimorpha quadripunctaria C D
4028 Catopta thrips R D
4043 Pseudophilotes bavius RC B B C C
4020 Pilemia tigrina R C B C B
1061 Maculinea nausithous P C B C B
4091 Crambe tataria P C A B A
4067 Echium russicum P C A B A
4087 Serratula lycopifolia P C A A A
4097 Iris aphylla ssp. hungarica P B B B B
1477 Pulsatilla patens V C C A C
N14 30 231 P uni

Clase de habitat (pondere în %)
Arii marine, privaluri

Râuri (fluvii) afectate de maree, estuare, terase ml tinoase sau nisipoase, lagune (inclusiv bazinele de colectare a s rii)
Suprafe e s r turate (mla tini, paji ti, stepe)
Dune de coast , plaje cu nisip, machair
Litoral cu prundi , faleze, insuli e
Ape dulci continentale (st t toare, curg toare)
Mla tini (vegeta ie de centur ), smârcuri, turb rii
Lande, tuf ri uri, maquis i garigue, phrygana 10
Paji ti uscate, stepe 20
Paji ti seminaturale umede, preerii mezofile 20
Paji ti alpine i subalpine
Culturi cerealiere extensive (inclusiv culturile de rota ie cu dezmiri tire)
Orez rii
Paji ti ameliorate
Alte terenuri arabile
P duri caducifoliate 20
P duri de conifere
P duri semperviriscente de ner inoase
P duri mixte
P duri de monocultur (plopi sau arbori exotici)
Planta ii de arbori sau plante lemnoase (inclusiv livezi, crânguri, vii, dehesas)
Stânc rii interioare, grohoti uri, dune interioare, zone cu z pezi i ghe uri ve nice
Alte terenuri (inclusiv zone urbane, rurale, c i de comunica ie, rampe de depozitare, mine, zone industriale)
28
TOTAL SUPRAFA HABITAT 100 %
Alte caracteristici ale sitului
Situl Dealurile Clujului Est acoper o suprafa vast (24405 ha) cu habitate valoroase continentale de step i forestiere dacice (transilvane)
înc foarte bine conservate dar puternic amenin ate în viitor de vastele proiecte de dezvoltare imobiliare i agricole regionale, ce vor lua un
impuls major în viitor din cauza proximit ii ariei metropolitane Cluj-Napoca. Paji tile stepice xerice i mezoxerice ad postesc de departe cele
mai mari popula ii de Centaurea trinervia din România (în UE mai sunt 10 popula ii, 6 în Transilvania, 3 în Moldova, 1 în Bulgaria toate foarte
mici), una dintre cele mai mari popula ii de Goniolimon tataricum din România i UE, cea mai mare popula ie din UE a speciei
Krascheninnikovia ceratoides (din cele 13, din care doar 3 în România), la care se adaug alte popula ii ale unor specii foarte rare, precum
Nepeta ucranica, Ranunculus illyricus, Astragalus asper, etc. În paji tile mezofile i mezohigrofile continentale din sit, aflate într-o stare foare
bun de conservare – lucru foarte rar întâlnit în Transilvania, se afl cele mai mari popula ii din ar i din UE ale speciilor Serratula wolffii,
Serratula lycopifolia, Bulbocodium versicolor, de o valoare biologic extrem de mare. La acestea se adaug singura popula ie transilvan
cert de Adonis volgensis. Paji tile mezofile i mezohigrofile ad postesc comunit i unice în Europa de plante i animale printre care i 4
specii din genul Maculinea
( M. teleius, M. nausithous, M. rebeli, M. alcon). P durile de carpen i gorun cu Lathyrus hallersteinii tipice/endemice pentru peisajul transilvan
i ad postesc popula ii protejate de Leptidea morsei i Lopinga achine bine conservate. Ca atare mozaicul de habitate creaz un context
transilvan tipic, deosebit de valoros.
Proximitatea arealului metropolitan Cluj-Napoca pune complexe probleme pentru conservarea în viitor, a acestui areal cât i a habitatelor i
popula iilor rare din cadrul lor. Acestea s-au p strat aici mai bine i pe suprafe e mai mari ca în alte regiuni pentru c situl era folosit pe cea
mai mare suprafa doar ca fânea pentru Cluj i satele mari de la nord de ora pân la al doilea r zboi mondial, pe când în alte locuri din
Transilvania aceste fâne e au fost masiv distruse prin suprap unat si arat iar rolul lor inlocuit de culturile furajere. Acum îns în areal î i fac
apari ia vaste proiecte imobiliare i ferme întinse care vor distruge în cel mai scurt timp popula iile i habitatele a c ror protejare se încearc
a fi efectuat prin implementarea acestui sit.
Peisajul cultural al fâne elor mozaicate din regiunea Dealurile Clujului, cu structurile sale particulare, este deja afectat de sc derea intensit ii
utiliz rii traditionale (cosit, p unat extensiv). Un poten ial pericol îl constitue abandonul terenurilor, interven iile antropice prin drenaje,
p unat excesiv i planurile de dezvoltare edilitar-industriale, care pot compromite definitiv situl propus. Distrugerea habitatului al turi de
p unatul intensiv ( i mai ales cu oi) reprezint principalii factori care amenin existen a sitului propus.

Paji tile xerice sunt utilizate ca p une comunal i sunt administrate de c tre Consiliile Locale ale comunelor Jucu, Apahida, Vultureni,
D bâca, Jucu, Bon ida i Cosiliul Local al municipiului Cluj-Napoca. Paji tile mezofile sunt utilzate ca fâne e având proprietari numero i din
comunele amintite. P durile sunt administrate de c tre Ocolul Silvic Cluj-Napoca.
4.6 Documenta ie:
Krascheninnikovia ceratoides in the Transylvanian Basin, Kitaibelia, 21.
2. Ghi a, E., 1942 Sta iunile cu Nepeta ucranica din România, Buletinul Gr dinii Botanice i al Muzeului Botanic din Cluj, 22.
4. B d r u, Al.S., Dezsi, t., Comes, O. 2000 Analiza biogeografic a dou specii relicte xerofile din Câmpia Transilvaniei: Nepeta ucranica
L. i Centaurea trinervia Steph., Studia Universitatis Babe -Bolyai, Geographia, 45(1):51-68.
5. Rakosy, L., Varga, I., 2009 The Dusky Large Blue – Maculinea nausithous (Bergst[1779]) in the transylvanian basin. New Data on
taxonomyand ecology. Nota Lepidepterologic 32(2):
6. Vod , R., Timus, N., Mihali, C., Popa, R., 2009 – Data concerning Maculinea teleius and Maculinea nausithous in Romania (Lepidoptera,
Lycaenidae), Entomologica Romanica vol 15
7. Tartaly et. All 2009 – Maculinea nausithous, exploits Myrmica scabrinodis in Transylvania: Unusual Host Ant Species of a Myrmecophilons
Butterfly in a isolated region (Lepidoptera: Lycaenidae, Hymenoptera, Formicidae)
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural + 0,48 2.327.-Fanatele Clujului - Coparsaie
RO04 Rezerva ie natural + 0,03 2.328.-Fanatele Clujului - La craiu

J043CJ * 0,278 FANATELE CLUJULUI - COPARSAE
150 Restructurarea detinerii terenului agricol B 0 - 170 Cresterea animalelor B 0 -
421 Depozitarea deseurilor menajere A 0 - 502 Drumuri, drumuri auto B 0 -
700 Poluarea B 0 - 400 Zone urbanizate, habitare umana A 0 -
150 Restructurarea detinerii terenului agricol B 0 - 400 Zone urbanizate, habitare umana A 0 -
502 Drumuri, drumuri auto B 0 - 700 Poluarea B 0 -

7. HARTA SITULUI
B ROSCI0296 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Dealurile Dr g aniului

N 44º 36' 39'' E 24º 11' 6'' 7.626 140 326 246 X

RO045 90 Vâlcea
RO044 10 Olt
91Y0 P duri dacice de stejar i carpen 17 A C A B
91M0 P duri balcano-panonice de cer i gorun 1 A C A B

1089 Morimus funereus P C B C C

Situl este localizat in regiunea biogeografica continentala, altitudine maxima 320m, altitudine minima 120m si are o suprafata totala de
7625.78 ha. Situl se compune din doua trupuri in suprafata de 3988.9 ha si perimetrul de 100.6 km, respectiv 3636.8 ha si perimetru de 119.5
km.
Importanta sitului rezida in cele trei tipuri de habitate de interes european identificate, dintre care tipul 91YO reprezinta 17% din suprafata
totala, aflate intr-o stare de conservare foarte buna, respectiv buna.Prezenta populatiilor speciilor de coleoptere, Cerambyx cerdo, Lucanus
cervus, Morimus funereus.
Situl este partial expus la poluarea industriala, in zonele situate in apropierea oraselor SLatina, Ramnicu Valcea si Pitesti, speciile cele mai
susceptibile de uscare fiind gorunul, stejarul si garnita. Sporadic pot fi provocate incendii din neglijenta.

Regimul de proprietate predominant este proprietatea publica de stat,padurile sunt administrate de RNP Romsilva, prin Ocolul silvic
Dragasani, dar exista si proprietati particulare (paduri, pasuni, fanete, terenuri arabile, vii, livezi etc). Aproximativ 16% din paduri sunt
comunale si particulare.
4.6 Documenta ie:
Amenajamente silvice I.C.A.S., 1992,2002: Ocolul silvic Dragasani
Donita et al, 2005: Habitatele din Romania.Date colectie Dr. E. Nitu

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural + 0,25 2.796.-P durea Tisa Mare
RO04 Rezerva ie natural + 0,26 2.797.-P durea Silea

150 Restructurarea detinerii terenului agricol B 5 - 160 Managementul forestier general C 100 0
166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de B 100 - 164 Curatarea padurii A 0 -
uscare
241 Colectionare (insecte,reptile,amfibieni…) B 0 -
150 Restructurarea detinerii terenului agricol B 15 - 160 Managementul forestier general B 15 -

Padurile aflate in proprietate publica de stat sunt administrate de RNP Romsilva prin Ocolul silvic Dragasani
7. HARTA SITULUI
K ROSCI0297 201101 201101

1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Dealurile Târnavei Mici - Biche

N 46º 32' 17'' E 24º 57' 3'' 37.082 341 1090 544 X X

RO074 13 Harghita
RO075 87 Mure

1354 Ursus arctos C C A C A
1352 Canis lupus C C A C A
1361 Lynx lynx C C A C A
1324 Myotis myotis C C B C C
1307 Myotis blythii C C B C C
1303 Rhinolophus hipposideros C C B C C
1308 Barbastella barbastellus C C B C C
1220 Emys orbicularis P C C C C
4008 Triturus vulgaris ampelensis P C B B B
1138 Barbus meridionalis C C C C C
1134 Rhodeus sericeus amarus C C C C C
1146 Sabanejewia aurata C C C C C
N14 19 231 P uni
Se suprapun în mare parte cutelor strânse sub form de anticlinale din vestul Depresiunii Transilvaniei, constituite din depozite sedimentare
mio-pliocene. Acestea sunt reprezentate prin marne, argile i nisipuri, cu intercala ii de tufuri vulcanice i strate de gresii sarma iene, al turi de
care apar nisipuri, argile marnoase i pietri uri pannoniene. Izolat apar i depozite de sare la Ocna Mure i Ocni oara sub form de cute
diapire.
Structura orografic prezint o serie de culmi principale cuprinse între 470-540 m, care au o direc ie general nord-vest – sud-est, fiind
separate de v i relativ largi, pe alocuri chiar mici depresiuni intradeluroase. Din acestea se desprind culmi secundare, cu ei i mameloane,
cuprinse între 350-450 m, perpendiculare pe culmile principale, având direc ii nord-est – sud-vest, pe alocuri nord-sud.
Sit de importan major pentru carnivorele mari rezidente, Canis lupus, Ursus arctos i Lynx lynx (acesta din urm se reg se te doar în
partea estic a sitului). Sit de importan deosebit pentru specia Ursus arctos, întrucât cuprinde atât zone de concentrare de sfâr it de var -
toamn (zone de hr nire), cât i zone de iernare (concentra ii de bârloage – se cunoa te cel pu in o astfel de concentra ie, cu peste 15
bârloage). Sit important desemnat pentru habitatele forestiere 91V0 (Dacian Beech forests (Symphyto-Fagion)), 9130 (Asperulo-Fagetum
beech forests) i 91Y0 (Dacian oak & hornbeam forests). Sit de importan ridicat pentru speciile de lilieci listate. De importan ridicat i
pentru speciile de amfibieni Bombina i Triturus.
Cuprinde importante coridoare de deplasare pentru speciile de carnivore mari, i în special pentru Ursus arctos – aceste coridoare se
reg sesc pe toat suprafa a sitului ( i anume pe dealurile de pe ambele p r i ale râului Târnava Mic , respectiv în zona Biche ) i sunt
utilizate atât de indivizii „locali”, cât i de ur ii care vin dinspre masivul Gurghiu i se îndreapt c tre zonele de concentrare aflate la altitudine
joas .
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al activit ilor de agricultur intensiv (deocamdat în mare parte restrânse la v ile principale
ale râurilor Niraj, respectiv Târnava Mic ), a supracositului, a lipsei cositului (fenomen care ia amploare odat cu abandonarea general a
activit ilor de agricultur ), a suprap unatului, a lipsei p unatului, al activit ilor de exploatare forestier , a drag rii i dren rii habitatului
umed, al activit ilor industriale, al exploat rii miniere de suprafa sau subterane, al dezvolt rii teritoriale, a circula iei, al turismului
necontrolat, al polu rii prin îngr minte chimice, depozitare de de euri menajere sau industriale. Periclitarea speciilor prin comer ul ilegal,
colectare i/sau braconaj al speciilor protejate (acesta din urm este un fenomen larg r spândit, mai ales în zona Târnava Mic – valea
principal , respectiv v ile afluen ilor).
O amenin are specific local este reprenzentat de construc ia viitoarei autostr zi Târgu Mure -Ia i, întrucât acesta va fragmenta habitatul
carnivorelor mari i va izola ur ii de zonele esen iale de hr nire, respectiv de iernare. Acest fapt afecteaz atât popula ia local , cât i ur ii
care viziteaz zona doar în perioada de hiperfagie – în zona respectiv s-a consemnat i prezen a sezonier a unor ur i dota i cu colare GPS-
GSM, care veneau întocmai din B lan (jude ul Harghita), sau jude ul Vrancea. Desigur, acest fenomen pericliteaz i alte specii de mamifere
mari, mai ales mistre ul (Sus scrofa), respectiv cerbul (Cervus elaphus) – specii care deasemenea efectueaz deplas ri semnificative în zon .
4.6 Documenta ie:

1. Cog lniceanu, D. (1991): A preliminary report on the geographical distribution of amphibians in Romania. Review Roumain Biologie –
Biologie Animal 36(1-2): 39-50.
2. Fuhn, I. E., Vancea, t. (1961): The fauna RPR – Reptilia. Editura Academiei R.P.R., Bucure ti 1-352.
3. Fuhn, I. E. (1960): The fauna RPR – Amphibia, Editura Academiei R.P.R., Bucure ti 1-289.
4. Ghira, I., Sos, T. (2009, in press). Amfibienii și reptilele din România. Ghid practic.
5. Ghira, I., Venczel M., Covaciu-Marcov, S. D., Mara G., Ghile, P., Hartel T., Török Zs., Farkas L., Rácz T., Farkas T., Brad, T. (2002):
Mapping of Transylvanian herpetofauna. Nymphaea – Folia Naturae Bihariae 29: 145-202.
6. Maanen, E. van, G. Predoiu, R. Klaver, M. Soulé, M. Popa, O. Ionescu, R. Jurj, S. Negus, G. Ionescu, W. Altenburg 2006. Safeguarding the
Romanian Carpathian Ecological Network. A vision for large carnivores and biodiversity in Eastern Europe, A&W ecological consultants,
Veenwouden, The Netherlands, Icas Wildlife Unit, Brasov, Romania
7. Domokos, Cs., Kecskes, A. 2005. Carnivore i oameni. Este posibil convie uirea lor pa nic în România ? Asocia ia Grupul Milvus, Tîrgu
Mures, România.
8. Sepsi, Á., Szeley-Szabo, L.. (2003): Medveskonyv. Erdelyi Nimrod Konyvek, Odorheiu Secuiesc, România.
9. Doni et al. 2005. Habitatele din România, Editura Tehnica Silvica, Bucuresti
10. Sepsi, A., Kohl, I. 1997. A karpati barnamedverol. Societatea Muzeului Ardelean, Cluj Napoca, România
11. Weber, P. 1987. Observations of brown bear movements in the Harghita Mountains, Romania. Vol. 7, A Selection of Papers from the
Seventh International Conference on Bear Research and Management, Williamsburg, Virginia, USA, and Plitvice Lakes, Yugoslavia, February
and March 1986 (1987), pp. 19-21, International Association of Bear Research and Management
12. Alm an, H. A., Babu ia, T., Cotta, V., Popescu, C. (1963): Contribu ii la cunoa terea r spândirii i biologiei ursului (Ursus arctos L.) în
R.P.R. Studii i Cercet ri INCEF, Bucure ti, 23A: 51–70.
13. Alm an, H., Ilie, E. 1977. Fenomene biologice legate de popularea suplimentar a unor terenuri cu urs (Ursus arctos, L) în Carpa i. Studii
si Cerc. Vol. XXXV. Bucuresti
14. Baza de date Grupul Milvus.
15. Baza de date a APLR.
16. B n duc D. (2005). Fish assotiation – Habitats quality relation in the Târnave Rivers (Transylvania, Romania) ecological assessment In:
Curtean A., B n duc D. & Sârbu I. (eds.): The Târnava River Basin. Sibiu. pp. 123-136.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

400 Zone urbanizate, habitare umana B 0 - 502 Drumuri, drumuri auto A 0 -

7. HARTA SITULUI
B ROSCI0298 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Defileul Cri ului Alb

N 46º 18' 11'' E 22º 25' 13'' 16.558 163 885 410 X

RO051 100 Arad
9170 Pãduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum 24 A C B B
Salicion albae)

1354 Ursus arctos 2-5 i P C B B C
1361 Lynx lynx 5-10 i P C B C B
4123 Eudontomyzon danfordi P C C C C
1134 Rhodeus sericeus amarus P C C C C
1124 Gobio albipinnatus P C C C C
1138 Barbus meridionalis P C C C C
1160 Zingel streber P C C C C
N14 9 231 P uni

Situl include defileul Cri ului Alb, între Vârfurile i Gurahon , dar i importante zone de p duri compacte, în nordul i sudul defileului. Tipurile
principale de p dure sunt reprezentate de f gete, gorunete i cerete. Situl este situat în jude ul Arad i are o suprafa de 16,571 hectare.
Sit important pentru carnivorele mari (lup, urs i râs), cu habitate favorabile pentru toate cele trei specii, protejeaz ruta principal de dispersie
între Mun ii Bihorului i Codru Moma, la nord, i Mun ii Z randului, la sud. Contribuie la eficien a i coeren a re elei Natura 2000, f când parte
din re eaua de situri care conecteaz Mun ii Apuseni cu Carpa ii Meridionali. La nord se învecineaz cu siturile Natura 2000 Codru Moma i
Platoul Va c u iar la sud se învecineaz cu situl Natura 2000 Z randul de Est, împreun cu care formeaz principalul coridor ecologic pentru
carnivorele mari între Mure i Cri ul Alb.
Principala vulnerabilitate a sitului este legat de pierderea capacit ii de conectivitate în zonele critice de trecere peste drumul jude ean 79 A
i peste râul Cri ul Alb. Situa ia este complicat de influen a negativ a carierei de piatr , a c ii ferate i a drumului comunal V rfurile - Gura
V ii în singurul sector de trecere viabil legat de coridorul ecologic între Mun ii Bihorului i Z rand. De asemenea, braconajul în interiorul
sitului este un factor negativ major care poate diminua efectivele locale de carnivore mari dar i eliminarea indivizilor în dispersie.
Pân în prezent, situl nu a fost inclus în re eaua ariilor naturale protejate la nivel local sau na ional.
4.6 Documenta ie:



|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 0,01 2.85.-Dosul Laurului
RO04 Rezerva ie natural + 0,04 2.86.-Baltele Gurahon

502 Drumuri, drumuri auto A 15 - 530 Imbunatatirea accesului la zona B 50 -
rulote
301 Cariere A 1 -
502 Drumuri, drumuri auto A 20 - 530 Imbunatatirea accesului la zona C 10 -

7. HARTA SITULUI
K ROSCI0299 201101 201101

J ROSPA0074 Maglavit
J ROSPA0046 Gruia - Gârla Mare
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Dun rea la Gârla Mare – Maglavit

N 44º 6' 40'' E 22º 55' 38'' 9.422 17 71 36 X

RO043 57 Mehedin i
RO041 43 Dolj

1355 Lutra lutra C C A C A
1335 Spermophilus citellus C C C B C
1993 Triturus dobrogicus C C A C A
1124 Gobio albipinnatus C C B C C
2511 Gobio kessleri C C B C C
1134 Rhodeus sericeus amarus C C B C C
N14 16 231 P uni

Zona este caracterizat de prezen a unui mozaic de clase de habitate ce îmbin armonios partea de uscat cu zona umed - partea cea mai
important a sitului. De asemenea zona este caracterizat de un num r important de specii de inres conservativ de mamifere, reptile i
amfibieni, pe ti dar i alte specii importante.
Este printre pu inele situri desemnate pentru Spermophillus citellus, Lutra lutra, Emys
orbicularis i Triturus dobrogicus. De importan ridicat i pentru speciile de amfibieni Bombina bombina.
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al activit ilor agricole, a supracositului, a
lipsei p unatului, a drag rii i dren rii habitatului umed, al activit ilor industriale, al dezvolt rii teritoriale, al polu rii prin îngr minte
chimice.
4.6 Documenta ie:

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural + 0,07 2.388.-Paji tea Cetate (din Lunca Dun rii)

160 Managementul forestier general A 0 0 520 Navigatie A 0 0

7. HARTA SITULUI
K ROSCI0300 201101 201101

1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Fâna ele Pietroasa - Podeni

N 46º 26' 57'' E 23º 39' 5'' 105 497 619 543 X

RO063 100 Cluj
40A0 * Tuf ri uri subcontinentale peri-panonice 5 A C A B


4067 Echium russicum <1200 i C A C B
N14 42 231 P uni

Prezen a a 5 tipuri de habitate de interes conservativ dezvoltate pe substratul calcaros întregesc un peisaj caracterizat de un microrelief
carstic dezvoltat pe gipsuri i la contactul gipsurilor cu calcarele Forma iunii de Podeni.
Acest sit reprezint unul dintre rarele exemple de fânea i rari te de stejar Quercus robur bine conservate dezvoltate pe gipsuri masive
(Forma iunea de Pietroasa-Cheia de vârst Badenian ), cu un mozaic deosebit de paji ti higrofile cu Molinia coerulea amestecate cu paji ti
mezofile cu Arrhenatherum elatius i xerofile-mezoxerofile cu Festuca rupicola, Brachypodium pinnatum, Carex humilis, Stipa joannis.
Pâlcurile i exemplarele izolate de Quercus robur r spândite în cadrul acestui petec de fânea creaz un peisaj inedit, exemplarele de i
vârstnice neputându-se dezvolta din cauza toxicit ii sulfatului de calciu eliberat de gipsul masiv din substrat. Peisajul deosebit este întregit i
de microrelieful carstic dezvoltat pe gipsuri i la contactul gipsurilor cu calcarele Forma iunii de Podeni (doline).
Situl este deosebit de vulnerabil, fiind extrem de accesibil pentru exploatarea indistrial (e str b tut de DJ 103G) i putând deveni oricând
obiectivul exploat rii gipsului masiv de pe versant, distrugând astfel definitiv peisajul i ecosistemul deosebit de la fa a locului. De asemenea,
proprietarii din genera iile mai noi ale acestor parcele de fânea , pe care nu le mai exploateaz efectiv de mult, vor fi tenta i s închirieze
terenul proprietarilor turmelor de oi, cu efecte devastatoare asupra sitului.

Privat (fânea parcelat exploatat tradi ional apar inând locuitorilor satului Pietroasa, jud, Cluj). Ace ti proprietari din genera iile mai vechi
care erau lega i de exploatarea tradit ional a terenului) au decedat iar urma ii lor, majoritatea muta i la ora , practic au abandonat aceste
terenuri.
4.6 Documenta ie:
1. Gergely, I., 1964. Flora i vegeta ia regiunii cuprinse între Mure i masivul Bedeleu. Rezumatul tezei de doctorat, Bucure ti.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|



7. HARTA SITULUI
K ROSCI0303 201101 201101

1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Hârtibaciu Sud - Est

N 45º 56' 10'' E 25º 10' 48'' 25.903 427 713 530 X

RO072 100 Bra ov
91I0 * Vegeta ie de silvostep eurosiberian cu Quercus spp. 3 C C B B

1323 Myotis bechsteini P C B C C
1304 Rhinolophus ferrumequinum C C B C C
1337 Castor fiber P C A B C
1188 Bombina bombina C C C C C
4008 Triturus vulgaris ampelensis C C A B A
1220 Emys orbicularis C C C C C

N14 39 231 P uni

Situl Hârtibaciu de Sud-Est (25 903 ha) este situat în zona Subcarpa ilor interni ai Transilvaniei, districtul Homoroadelor. Substratul geologic
apar ine Miocenului din Neogen. În partea vestic apa ine Sarma ianului format din argile, marne, nisipuri, gresii, tufuri, iar partea estic
apar ine Tortonianului format din tufuri dacitice, marne, gresii. Valea Oltului i luncile pâraielor interioare apar in holocenului din Cuaternar i
sunt constituite din pietri uri, nisipuri i aluviuni recente. Altitudinea variaz între 430m, în apropierea Luncii Oltului, i cca. 700 m (pe Dealul
Capului). Înclinarea versantilor este medie, de circa 12º, iar expozi ia predominant este par ial însorit . Din punct de vedere hidrologic,
situl se încadreaz în bazinul hidrologic al râului Olt, în sectorul s u mijlociu. Pâraiele mai importante sunt: Ticu u, Iufa, Cozdului, Jilbert, Mâ a
Mare, Vântu. Condi iile climatice caracteristice sunt cele ale subprovinciei climatice temperat moderat , cu temperaturi medii anuale de 8
ºC i precipita ii anuale de 660-700mm. Solurile întâlnite sunt preluvosoluri, luvosoluri, prepodzol, podzol, regosol i aluviosol. Din punct
de vedere fitogeografic, situl este localizat in etajul fitoclimic al gorunetelor, fagetelor si amestecurilor de gorun si fag (FD3). Padurile detin
cca. 31% din suprafata sitului, restul suprafetei fiind ocupata de pajisti, fanete, terenuri agricole, ape curgatoare.
Situl este situat din punct de vedere al administra iei silvice în D.S. Bra ov, O.S. Rupea (U.P. I Ticu u, U.P. II Dacia) i O.S. F g ra (U.P. I
Halmeg). Din punct de vedere al administra iei de stat este situat în comunele Com na de Jos, Ticu u, Soar , Ungra, ercaia, Jilbert.
Amenajamentul O.S. Rupea, U.P. I Ticu u, 1981
Amenajamentul O.S. Rupea, U.P. II Dacia, 1981
Amenajamentul O.S. F g ra , U.P. I Halmeg, 1997
Sit de importan major pentru carnivorele mari rezidente, Canis lupus i Ursus arctos. Situl reprezint un habitat caracteristic pentru cele
dou specii în regiunea biogeografic Continental , i, împreun cu celelalte situri propuse, ar asigura protec ia unui procentaj reprezentativ în
aceast bioregiune.
Sit important desemnat pentru habitatele forestiere 91Y0 (Dacian oak & hornbeam forests) i 9130 (P duri de fag de tip Asperulo-Fagetum) –
acesta din urm este prezent doar pe o suprafa redus din sit. Sit de importan ridicat pentru speciile de lilieci listate. Este printre pu inele
situri desemnate pentru Emys orbicularis. De importan ridicat i pentru Lutra lutra, Castor fiber i speciile de amfibieni Bombina i Triturus.
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al activit ilor de agricultur , a supracositului, a lipsei cositului, a suprap unatului, a lipsei
p unatului, al activit ilor de exploatare forestier , al activit ilor industriale, al dezvolt rii teritoriale, a circula iei, al turismului necontrolat, al
polu rii prin îngr minte chimice, depozitare de de euri menajere sau industriale. Periclitarea speciilor prin comer ul ilegal, colectare i/sau
braconaj al speciilor protejate.
4.6 Documenta ie:

7. Maanen, E. van, G. Predoiu, R. Klaver, M. Soulé, M. Popa, O. Ionescu, R. Jurj, S. Negus, G. Ionescu, W. Altenburg 2006. - Safeguarding
the Romanian Carpathian Ecological Network. A vision for large carnivores and biodiversity in Eastern Europe, A&W ecological consultants,
Veenwouden, The Netherlands, Icas Wildlife Unit, Brasov, Romania.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 0,43 2.254.-Cotul Turzunului

J049BV * 0,027 COTUL TURZUNULUI
160 Managementul forestier general A 0 + 400 Zone urbanizate, habitare umana A 0 -
502 Drumuri, drumuri auto A 0 - 700 Poluarea B 0 -

7. HARTA SITULUI
K ROSCI0304 201101 201101

1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Hârtibaciu Sud - Vest

N 45º 45' 48'' E 24º 19' 2'' 22.726 361 1233 499 X X

RO076 100 Sibiu
91V0 P duri dacice de fag (Symphyto-Fagion) 1 C C B C
91I0 * Vegeta ie de silvostep eurosiberian cu Quercus spp. 0,2 D

1337 Castor fiber P C A C B
1323 Myotis bechsteini C C B C C
1304 Rhinolophus ferrumequinum C C B C C
1188 Bombina bombina C C C C C
4008 Triturus vulgaris ampelensis P C A B A
1220 Emys orbicularis C C C C C

N14 32 231 P uni

Situl este localizat în Podisul Hârtibaciu, din Depresiunea Transilvaniei, în partea sud-estic a podi ul Târnavelor, iar partea de sud a sitului
se continu pân în apropierea Mun ilor Fag ra ului. În partea nordic este delimitat de râul Hârtibaciu, în vest de râul Cibin, în est ;i sud de
râul Olt. In partea de sud-vest situl traverseaz Raul Olt, în apropierea confluen ei cu râul Cibin, ;i se extinde inspre masivul Fagaras, pana la
valea Strâmba. Relieful este reprezentat de versan i cu configura ie ondulat , cu înclin ri maderate si repezi (peste 16 grade), cu altitudinei de
390-1 235m pe Vf. Fântânii, iar expozi ia generala este cea par ial însorit . Substratul este reprezentat prin marne, argile nisipuri i pietri uri.
Temperatura medie anual este cuprins între 8-9ºC iar precita iile anuale însumeaz 650-800mm. Solurile fac parte din clasa
Cambosolurilor - eutricambosol si districambosol - , a Luvisolurilor – preluvosol i luvosol- i a Protisolurilor - regosol. Cca. 50 % din sit este
acoperit de vegetatie forestiera, restul suprafetei fiind ocupata de pajisti, fanete, terenuri agricole, ape curgatoare. Din punct de vedere a
zonelor de vegetatie, situl este localizat in etajul nemoral al gorunetelor, fagetelor si amesterilor de gorun si fag (FD3) si in etajul fagetelor de
deal si premontane (FD4). Din punct de vedere al administratiei de stat situl se afla pe raza comunelor Avrig, Ro ia, elimb r, Marpod,
Chirp r, Arpa u de Jos i a ora ului T lmaciu. Padurile apartin atat domeniului public al statului, cat si domeniului privat.
Sit de importan major pentru carnivorele mari rezidente, Canis lupus i Ursus arctos. Situl reprezint un habitat caracteristic pentru cele
dou specii în regiunea biogeografic Continental , i, împreun cu celelalte situri propuse, ar asigura protec ia unui procentaj reprezentativ în
aceast bioregiune. Conform h r ii oficiale de r spândire al lupului în România, partea de SV a sitului cuprinde cele mai mari efective de lupi
din bioregiunea Continental .
Partea de Sud-Vest a sitului (între T lmaciu i Boi a în Vest, respectiv Turnu Ro u în Est) ar face leg tura cu zona alpin . Pentru ca acest
coridor poten ial s func ioneze, este important ca în zona men ionat s nu fie realizate construc ii (mai ales lineare), astfel încât mi c rile
animalelor s nu fie îngr dite (mai ales c în zon trece i DN dintre Sibiu i Bra ov).
Sit important desemnat pentru habitatul forestier 91Y0 (Dacian oak & hornbeam forests). Sit de importan ridicat pentru speciile de lilieci
listate. Este printre pu inele situri desemnate pentru Emys orbicularis. De importan ridicat i pentru Lutra lutra, Castor fiber i speciile de
amfibieni Bombina i Triturus.
p unatului, al activit ilor de exploatare forestier , al activit ilor industriale, al dezvolt rii teritoriale, a circula iei, al turismului necontrolat, al
polu rii prin îngr minte chimice, depozitare de de euri menajere sau industriale. Periclitarea speciilor prin comer ul ilegal, colectare i/sau
Eventuale construc ii în zona în partea de SV a sitului propus (a a cum este descris la cap. Calitate i importan ).
4.6 Documenta ie:

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO03 Monument al naturii * 0,21 2.696.-Calcarele Eocene de la Turnu Ro u
160 Managementul forestier general A 0 + 120 Fertilizarea B 0 -
400 Zone urbanizate, habitare umana B 0 - 421 Depozitarea deseurilor menajere A 0 -
422 Depozitarea deseurilor industriale B 0 - 502 Drumuri, drumuri auto A 0 -
690 Alte impacte determinate de turism si recreere A 0 - 701 Poluarea apei B 0 -
710 Poluare fonica B 0 -
100 Cultivare B 0 - 160 Managementul forestier general A 0 +
400 Zone urbanizate, habitare umana A 0 - 502 Drumuri, drumuri auto A 0 -
700 Poluarea B 0 -

7. HARTA SITULUI
K ROSCI0305 201101 201101

J ROSPA0048 Ianca - Plopu - S rat
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Ianca - Plopu - S rat - Com neasca

N 45º 13' 33'' E 27º 38' 53'' 3.222 1 37 8 X

RO021 100 Br ila
1530 * Paji ti i mla tini s r turate panonice i ponto-sarmatice 30 C C B C
1310 Comunit i cu salicornia i alte specii anuale care colonizeaz terenurile umede i 40 C C B C
nisipoase

A Rana esculenta P D A Rana ridibunda P D
I Erythromma viridulum P D I Plebeius argus P A
I Polyommatus icarus P A P Artemisia santonicum C D
P Juncus gerardi C D P Limonium gmelinii C D
P Salicornia europaea C D P Suaeda maritima C D
P Trifolium fragiferum C D
N14 24 231 P uni

Situl propus initial in faza a II-a / Situl se suprapune în propor ie foarte mare peste ROSPA0048 Ianca-Plopu-S rat. Lacul Sarat este situat in
Campia Brailei si anume intre orasul Braila, Dunare si Chiscani. El are o orientare NE-SW si este alcatuit din doua sectoare: unul nordic si
unul sudic. Sectorul nordic este mai adanc si are apa in permanenta. Sectorul sudic, mai putin adanc, in anii secetosi seaca si pe fundul lui
apar eflorescente care dau aspectul atat de caracteristic saraturilor.
In ceea ce priveste formarea Lacului Sarat - Braila exista mai multe ipoteze. Cea mai veche ipoteza, elaborata de Gh. Valsan sustine ca Lacul
Sarat s-a format prin colmatarea unui vechi brat al Dunarii. P. Gastescu citeaza Lacul Sarat in categoria celor clastocarstive, formate ca
rezultat al unor procese de tasare in loess. In urma acestor procese, au luat nastere mici depresiuni in care s-a adunat apa de precipitatii.
Astfel au luat nastere o serie dee lacuri din Campia Romana, printre care si Lacul Sarat-Braila.
In conditiile pedoclimatice de la Lacul Sarat, din cauza apei freatice situata la adancime mica, se formeaza soluri saline, solonceacuri si
soloneturi solonceacoide, cu puternica acumulare de saruri in orizonturile superioare. Dintre saruri predomina Na2SO4 la care se asociaza
NaCl; gipsul se gaseste frecvent, in schimb Na2CO3 apare in cazuri foarte rare. (Andrei M., Serbanescu Gh., 1965. Contributii la cunoasterea
florei si vegetatiei de la Lacul Sarat Braila. Analele Univ. Bucuresti, Seria Sti. Nat., Bucuresti, 14:65-80)
Asociatiile vegetale observate sunt: Cynodonetum dactyloni, Artemisietum maritimae, Puccinellietum distantis, Juncetum gerardii,
Camphorosmatum annuae, Petrosimonietum triandrae, Suaedum maritimae, Salicornietum herbaceae.
Evolu ia vegeta iei sub influen a lucr rilor hidroameliorative
Ac iunea de desalinizare a solurilor în vederea red rii lor circuitului economic a avut în vedere în primul rând coborârea pânzei de ap freatic ,
în a a fel încât s se împiedice acumularea s rurilor din profunzime în stratul fertil. Pentru aceasta s-a preconizat un sistem de drenaj alc tuit
din tuburi de ceramic care colecteaz apa freatic i o deverseaz în canale colectoare. Sp larea s rurilor din stratul fertil al solului se
realizeaz prin apa provenit din precipita ii. Pentru a gr bi acest proces de sp lare s-au f cut inunda ii cu ajutorul motopompelor, apa prin
b ltire a produs dizolvarea în mare parte a s rurilor i le-a antrenat spre canalele colectoare. Mic orarea concentra iei s rurilor în primii 20-30
cm a permis instalarea a numeroase specii cu valoare furajer ridicat dintre care în primul rând men ion m pe Puccinellia limosa. În
vegeta ia puternic halofil apar inând alian ei Thero-Salicornion au început s apar i specii ce indic o s r turare mai slab ca: Bassia
hirsuta, Camphorosma annua, Hordeum hystrix, Taraxacum bessarabicum.
În prezent procesul continu i asist m la instalarea i a altor specii cu valoare furajer ridicat ca: Medicago lupulina, Trifolium fragiferum,
Lotus tenuis. Pe terenurile r scolite, acolo unde s-a împr tiat p mântul provenit din excavarea canalelor colectoare principale apar specii
segetale ca: Erysimum repandum, Senecio vernalis i Hordeum murinum.
În microdepresiuni, unde apa b lte te un timp mai îndelungat apar specii higrofile ale alian elor Phragmition i Bolboschoenion. Sc derea
nivelului apei freatice în microdepresiuni duce la evolu ia vegeta iei spre instalarea speciilor apar inând alian ei Juncion gerardii. În valea Iencii
procesul de sp lare a s rurilor se realizeaz prin aspersiune. Iriga iile devin obligatorii în regiune mai ales spre sfâr itul verii, când se
instaleaz o perioad lipsit de precipita ii. În ultimul timp pe aceste terenuri desalinizate prin drenaj s-a instalat Cynodonto-Poëtum
angustifoliae, Artemisietum austriacae i Cynodonto-Atriplicetum tataricae.
Instalarea acestui tip de vegeta ie, indic un stadiu de desalinizare pronun at a solului i capacitatea acestuia pentru asigurarea unei
produc ii agricole ridicate.
Aceasta este o zon important pentru s r turi de tipul habitatelor N2000 incluse la 1310, dar mai ales a paji tilor halofile (ponto-sarmatice)
incluse la *1530. Lacul S rat este situat la 9 km de Municipiul Br ila i este separat în dou lacuri, de drumul local între localit ile Lacul S rat
i Chi cani. Lacul din partea estic a drumului, cunoscut ca Lacul S rat, este sta iune de agrement-tratament balnear. Lacul din partea
vestic a drumului este mai pu in influen at antropic. Aceasta este o zon important pentru s r turi de tipul habitatelor N2000 incluse la
*1530 i 1310. De asemenea, este important pentru speciile de p s ri i amfibieni.
S-au executat lucrari intense de imbunatatiri funciare care au dus la transformari profunde in ceea ce priveste solul, flora si vegetatia.
Pe de alta parte, tot in ultimii ani, pe suprafete foarte rastrinse, in urma lucrarilor de imbunatatiri funciare, s-a incercat cultivarea cerealelor si
floarea soarelui.
4.6 Documenta ie:

Andrei M., Serbanescu Gh., 1965. Contributii la cunoasterea florei si vegetatiei de la Lacul Sarat Braila. Analele Univ. Bucuresti, Seria Sti.
Nat., Bucuresti, 14:65-80
habitat: *1530 Pannonic and Ponto-Sarmatic salt steppes and salt marshes, The Anniversary Conference of the Institute of Biology, 50 Years
of Academic Research in Biology, Bucharest, Book of Abstracts, p.129-130.
Bucure ti.
Florea N., 1997. Degradarea terenurilor i ameliorarea solurilor, Universitatea Cre tin „Dimitrie Cantemir” – Bucure ti, Facultatea de
Geografie-Turism, Sibiu, 217 pp.
ICPA, 1987. Metodologia Elabor rii Studiilor Pedologice, vol. I, II, III (redactori Florea N., B l ceanu V., R u C., Canarache A.), Red. Prop.
Tehn. Agr., Bucure ti, 3 volume.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


7. HARTA SITULUI
K ROSCI0306 201101 201101

J ROSPA0011 Blahni a
J ROSPA0046 Gruia - Gârla Mare
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Jiana

N 44º 19' 37'' E 22º 38' 28'' 13.416 27 124 76 X

RO043 100 Mehedin i
91M0 P duri balcano-panonice de cer i gorun 6 C C B C
91I0 * Vegeta ie de silvostep eurosiberian cu Quercus spp. 0,6 D
92A0 Z voaie cu Salix alba i Populus alba 0,4 D

1217 Testudo hermanni C C B C B

N14 29 231 P uni

Din punct de vedere geologic, situl Jiana apartine marii unitati structurale Platforma moesica, care la nord de Dunare intalneste Campia
Olteniei, din Campia Româna. Teritoriul este acoperit cu formatii sedimentare care isi au originea in Holocenul inferior si superior, constituite
din depozite aluviale, modelate eolian(dune de nisip), si formatiuni sedimentare, formate din argile, luturi si loess, apartinand terasei
superioare a Dunarii si zonei de campie, constituind materialul parental pentru cernoziomuri, pe care s-a instalat vegetatia de cvernicee (cer,
garnita, stejar brumariu sau stejar pedunculat). Din punct de vedere geomorfologic, padurile sunt raspandite pe un teritoriu ce se intinde de la
Dunare (Lunca Drobeta-Calarasi cu subdiviziunea Lunca Salciei de la Garla Mare-Gruia-Izvoarele-Ostrovul Mare, Crivina) pana in Campia
Blahnitei (subdiviziunea Campia Jianei si Campia Punghinei)din Campia Olteniei, pe o linie ce uneste localitatile Burila Mare-Jiana-Scapau-
Rogova-Vanjulet-Patulele-Gruia-Pristol-Garla mare, situandu-se din punct de vedere fitoclimatic in etajul zonei forestiere de campie (26%) si al
silvostepei (74%). Suprafata ocupata de padure ocupa in cea mai mare parte (74%) campurile Punghinei si Jiana, din Campia Blahnitei, cu
dune si interdune usor ondulate, pe care s-au format psamosoluri (tipice, molice si gleizate) si unde vegeteaza bine salcamul introdus in
aceasta zona incepand cu jumatatea a II-a a secolului XIX, precum si terenuri plane sau versanti cu soluri de tip brun-roscat(tipice sau
pseudogleizate) pe care vegeteaza arborete de cvercinee (cerete, cereto-garnitete etc.). O mica parte din suprafata apartine luncii de
silvostepa (lunca Dunarii), cu soluri aluviale (tipice, molice), pe care s-au instalat zavoaiele de plopi indigeni si salcii, inlocuite mai tarziu cu
plop euroamerican, precum si terase noi, mai ridicate, din lunca Dunarii, cu soluri de tipul cernoziomuri cambice nisipoase, pe care vegeteaza
arborete de cvercinee.
Din punct de vedere hidrologic, dispunem de o retea minima hidrografica, formata din Fluviul Dunarea (in vest), cu bratul sau Dunarea Mica
(inchizand un teritoriu ce formeaza Ostrovul Mare), in care se varsa pr. Blahnita al carui debit de apa este influentat de existenta in zona a
unor luciuri de apa: Balta Rotunda si Balta Verde. De-a lungul timpului, vegetatia forestiera din zona a gasit resursele necesare de apa pentru
o dezvoltare normala. In ultimii 10-15 ani insa, ca urmare a secetelor prelungite, vegetatia forestiera a inceput sa sufere din cauza aparitiei
fenomenului de uscare, aducand serioase pagube fondului forestier. Din puct de vedere climatic, situl se incadreaza dupa Koppen in regiunea
climatica c.f.a.x., apartinand tipului de climat temperat-continental cu influente mediteraneene (II.A.p.s.I) dupa cum urmeaza: sector de clima
continentala (II), tinutul climei de campie (A), destrictul climatic de padure (p), subdistrictul vestic (s). Regimul termic este caracterizat prin
amplitudini termice mari 24.9 grade Celsius, consecinta invaziilor de aer arctic in timpul iernii si al aerului tropical vara. Temperatura medie a
anotimpului cald este de 22.1 grade Celsius, temperatura medie a anotimpului rece este de -0.5 grade Celsius, media temperaturilor maxime
absolute anuale este de 31.2 grade Celsius, iar media temperaturilor minime absolute anuale este de -8.5 grade Celsius. Regimul eolian este
determinat de vanturi predominante caracteristice partii de vest a Campiei Romane pe directia nord-vest si vest, cu intensitatea cea mai mare
iarna, atingand 25-60 km/ora. Vantul principal este crivatul, dar si austrul. Precipitatiile atmosferice (536.5 mm/an)constituie rezerva de
umezeala a solului necesara in perioada de vegetatie, panza de apa freatica fiind la mari adancimi. Deficit mare de apa, se constata in timpul
sezonului de vegetatie, inregistandu-se maximum in luna septembrie (38.2 mm). In cadrul sitului padurile ocupa 28% din suprafata acestuia.
Important pentru herpetofaun ( estoase de uscat i de ap , buhaiul de balt cu burt ro ie, tritonul dun rean), mamifere mici (popând ul),
nevertebrate (croitor mare, r da c , fluturele de foc). Zon pu in afectat antropic, f r dezvolt ri industriale i reziden iale recente.Situl Jiana
prezinta o importanta deosebita pentru habitatele:\\\"91M0-P duri balcano-panonice de cer i gorun\\\" care ocupa 6% din suprafata sitului,
\\\"91I0* - Vegeta ie de silvostep eurosiberian cu Quercus spp.\\\" (0.6% din suprafata sitului) si \\\"92A0 - Z voaie cu Salix alba i Populus
alba\\\" (0.4% din suprafata sitului).
Zon pu in afectat de impacte antropice. Dintre cele constatate enumer m exploatarea de lemne pe scar mic , agricultura pe suprafe e
mici; de asemenea, refacerea unor canale, activitate ce afecteaz herpetofauna (cf. Covaciu-Marcov i colab., 2009).

Padurile incluse in sit sunt paduri de stat in marea lor majoritate. terenurile neforestiere apartin comunitatilor locale de pe raza sitului.
4.6 Documenta ie:
Observa ii în teren, 2009, Grupul de lucru pentru biodiversitate, Universitatea Ecologic Bucure ti;
Mâciu, M., Chioreanu, A., V caru, V., ed., 1982. Enciclopedia geografic a României. Ed. tiin ific i Enciclopedic , Bucure ti, 847 pp.; RNP-
ROMSILVA, ICAS,1997, Amenajamentul OS Jiana.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


100 Cultivare C 0 160 Managementul forestier general B 0
830 Canalizarea B - 164 Curatarea padurii B 0 -
241 Colectionare (insecte,reptile,amfibieni…) B 0 -
160 Managementul forestier general B 0 -
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0307 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lacul S rat - Br ila

N 45º 11' 40'' E 27º 52' 54'' 377 0 18 4 X

RO021 100 Br ila
1530 * Paji ti i mla tini s r turate panonice i ponto-sarmatice 10 C C B B
1310 Comunit i cu salicornia i alte specii anuale care colonizeaz terenurile umede i 5 C C B B
nisipoase

A Bufo bufo P D A Rana ridibunda P D
P Achillea collina C D P Agropyron cristatum C D
P Artemisia maritima P D P Artemisia santonicum C D
P Aster tripolium P D P Astragalus australis P D
P Bromus squarrosus C D P Carduus nutans C D
P Consolida regalis ssp. regalis P D P Cynodon dactylon C D
P Halimione pedunculata P D P Hordeum marinum C D
P Juncus gerardi C D P Lepidium perfoliatum C D
P Lotus tenuis C D P Medicago minima P D
P Phragmites australis C D P Poa bulbosa P D
P Puccinellia distans C D P Salicornia europaea C D
P Suaeda maritima C D P Trigonella caerulea P D
N14 59 231 P uni

Lacul Sarat este situat in Campia Brailei si anume intre orasul Braila, Dunare si Chiscani. El are o orientare NE-SW si este alcatuit din doua
sectoare: unul nordic si unul sudic. Sectorul nordic este mai adanc si are apa in permanenta. Sectorul sudic, mai putin adanc, in anii secetosi
seaca si pe fundul lui apar eflorescente care dau aspectul atat de caracteristic saraturilor.
In ceea ce priveste formarea Lacului Sarat - Braila exista mai multe ipoteze. Cea mai veche ipoteza, elaborata de Gh. Valsan sustine ca Lacul
Sarat s-a format prin colmatarea unui vechi brat al Dunarii. P. Gastescu citeaza Lacul Sarat in categoria celor clastocarstive, formate ca
rezultat al unor procese de tasare in loess. In urma acestor procese, au luat nastere mici depresiuni in care s-a adunat apa de precipitatii.
Astfel au luat nastere o serie dee lacuri din Campia Romana, printre care si Lacul Sarat-Braila.
In conditiile pedoclimatice de la Lacul Sarat, din cauza apei freatice situata la adancime mica, se formeaza soluri saline, solonceacuri si
soloneturi solonceacoide, cu puternica acumulare de saruri in orizonturile superioare. Dintre saruri predomina Na2SO4 la care se asociaza
NaCl; gipsul se gaseste frecvent, in schimb Na2CO3 apare in cazuri foarte rare. (Andrei M., Serbanescu Gh., 1965. Contributii la cunoasterea
florei si vegetatiei de la Lacul Sarat Braila. Analele Univ. Bucuresti, Seria Sti. Nat., Bucuresti, 14:65-80)
Asociatiile vegetale observate sunt: Cynodonetum dactyloni, Artemisietum maritimae, Puccinellietum distantis, Juncetum gerardii,
Camphorosmatum annuae, Petrosimonietum triandrae, Suaedum maritimae, Salicornietum herbaceae.
Lacul S rat este situat la 9 km de Municipiul Br ila i este separat în dou lacuri, de drumul local între localit ile Lacul S rat i Chi cani.
Lacul din partea estic a drumului, cunoscut ca Lacul S rat, este sta iune de agrement-tratament balnear. Lacul din partea vestic a drumului
este mai pu in influen at antropic. Aceasta este o zon important pentru s r turi de tipul habitatelor N2000 incluse la *1530 i 1310. De
asemenea, este important pentru speciile de p s ri i amfibieni.
Modificarea salinitatii apei lacului prin aductiuni de apa dulce. Turism necontrolat si folosirea neadecvata a namolului cu proprietati
terapeutice.
Ac iunea de desalinizare a solurilor în vederea red rii lor circuitului economic a avut în vedere în primul rând coborârea pânzei de ap
freatic , în a a fel încât s se împiedice acumularea s rurilor din profunzime în stratul fertil. Pentru aceasta s-a preconizat un sistem de
drenaj alc tuit din tuburi de ceramic care colecteaz apa freatic i o deverseaz în canale colectoare. Sp larea s rurilor din stratul fertil al
solului se realizeaz prin apa provenit din precipita ii. Pentru a gr bi acest proces de sp lare s-au f cut inunda ii cu ajutorul motopompelor,
apa prin b ltire a produs dizolvarea în mare parte a s rurilor i le-a antrenat spre canalele colectoare. Mic orarea concentra iei s rurilor în
primii 20-30 cm a permis instalarea a numeroase specii cu valoare furajer ridicat dintre care în primul rând men ion m pe Puccinellia
limosa. În vegeta ia puternic halofil apar inând alian ei Thero-Salicornion au început s apar i specii ce indic o s r turare mai slab ca:
Bassia hirsuta, Camphorosma annua, Hordeum hystrix, Taraxacum bessarabicum.
În prezent procesul continu i asist m la instalarea i a altor specii cu valoare furajer ridicat ca: Medicago lupulina, Trifolium fragiferum,
Lotus tenuis. Pe terenurile r scolite, acolo unde s-a împr tiat p mântul provenit din excavarea canalelor colectoare principale apar specii
segetale ca: Erysimum repandum, Senecio vernalis i Hordeum murinum.
În microdepresiuni, unde apa b lte te un timp mai îndelungat apar specii higrofile ale alian elor Phragmition i Bolboschoenion. Sc derea
nivelului apei freatice în microdepresiuni duce la evolu ia vegeta iei spre instalarea speciilor apar inând alian ei Juncion gerardii. În valea
Iencii procesul de sp lare a s rurilor se realizeaz prin aspersiune. Iriga iile devin obligatorii în regiune mai ales spre sfâr itul verii, când se
instaleaz o perioad lipsit de precipita ii. În ultimul timp pe aceste terenuri desalinizate prin drenaj s-a instalat Cynodonto-Poëtum
angustifoliae, Artemisietum austriacae i Cynodonto-Atriplicetum tataricae.
Instalarea acestui tip de vegeta ie, indic un stadiu de desalinizare pronun at a solului i capacitatea acestuia pentru asigurarea unei
produc ii agricole ridicate.
4.6 Documenta ie:

Andrei M., Serbanescu Gh., 1965. Contributii la cunoasterea florei si vegetatiei de la Lacul Sarat Braila. Analele Univ. Bucuresti, Seria Sti.
Nat., Bucuresti, 14:65-80
Bucure ti.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


7. HARTA SITULUI
K ROSCI0308 201101 201101

J ROSPA0122 Lacul i P durea Cernica
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lacul i P durea Cernica

N 44º 26' 36'' E 26º 17' 44'' 3.267 24 91 72 X X

RO082 100 Ilfov
3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegeta ie tip Magnopotamion sau Hydrocharition 5 B C C C

N14 2 231 P uni

Situl Lacul i P durea Cernica, situat la est de Bucuresti, este locaizat în inutul Câmpiei Române, în partea estic a subunit ii cunoscut sub
numele de Câmpia Vl siei, între Câmpiile Colentinei, la Vest, i Mosti tei, la Est. În partea estic este marginit de râul Pas rea, pe al c rui
curs se afl lacul Pas rea, iar în vest de râul Colentina, pe al c rui curs se afl lacul Cernica. Configura ia general a terenului este plan , iar
altitudinea variaz între 55 – 70 m. Din punct de vedere geologic, teritoriul este format din depozite ce apar in cuaternarului, materialul
parental fiind format în totalitate din leoss. Forma de relief este câmpia medie în care se întâlnesc rare depresiuni i microdepresiuni. Climatul
este continental de câmpie, cu veri foarte c lduroase i ierni foarte geroase, iar precipita iile medii anuale sunt în jurul a 500 mm. Vânturile
predominante sunt din nord-est i est, cu intensitatea cea mai mare iarna. Solurile întâlnite sunt preluvosoluri, luvosoluri, eutricambosol,
gleiosol i stagnosol. Cca. 87 % din suprafata sitului este detinuta de paduri de foioase (cvercinee), iar restul de ape dulci statatoare si zone
umede/mlastini. Padurile se afla in raza OS Branesti, UP VI ernica si UP V Pustnicu.
Sit important pentru tipul de habitat 91M0. Se solutioneaza calificativul IN MOD acordat pt acest tip de habitat pentru regiunea biogeografica
Continentala, la contactul acesteia cu regiunea biogeografica Stepica.
Pescuit, vân toare, amenajari turistice i de agrement.
4.6 Documenta ie:

ICAS, 1990, Amenajamentul OS Branesti, SG, UP V Pustnicu, UP VI Cernica.
investigatii proprii in teren 2008-2010.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


J088IF0 * ###### PUSTNICU
160 Managementul forestier general A 80 0 220 Pescuit sportiv B 20 -

7. HARTA SITULUI
B ROSCI0309 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lacurile din jurul M scurei

N 46º 20' 53'' E 27º 23' 47'' 1.160 87 190 107 X X

RO016 88 Vaslui
RO011 12 Bac u

N14 5 231 P uni

Zon umed la limita dintre jude ele Vaslui i Bac u situat în regiunea biogeografic continental caracterizat de prezen a habitatelor
specifice speciei de interes conservativ - Lutra lutra i de prezen a altor specii de interes conservativ dar i de a altor specii importante de
faun specifice zonelor umede.
Este printre pu inele situri desemnate pentru Emys orbicularis. De importan ridicat i pentru speciile de amfibieni Bombina i Triturus i
mamiferul Lutra lutra.
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al activit ilor de agricultur , a suprap unatului,a lipsei p unatului, a drag rii i dren rii
habitatului umed, al activit ilor industriale, al exploat rii miniere de suprafa , al dezvolt rii teritoriale, a circula iei, al turismului
necontrolat,depozitare de de euri menajere sau industriale.
4.6 Documenta ie:

1. Cog lniceanu, D. (1991): A preliminary report on the geographical distribution of amphibians in
Romania. Review Roumain Biologie – Biologie Animal 36(1-2): 39-50.
2. Fuhn, I. E., Vancea, t. (1961): The fauna RPR – Reptilia. Editura Academiei R.P.R., Bucure ti
1-352.
5. Baza de date „Grupul Milvus”
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|



100 Cultivare A 0 - 409 Alte modele(tipuri) de habitare A 0 -

7. HARTA SITULUI
K ROSCI0310 201101 201101

J ROSPA0064 Lacurile F lticeni
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lacurile F lticeni

N 47º 30' 17'' E 26º 16' 43'' 895 254 353 273 X

RO015 100 Suceava

1318 Myotis dasycneme P C B C C
1188 Bombina bombina P C C C C
1193 Bombina variegata P C C C C
2001 Triturus montandoni P C B B B
N14 10 231 P uni

Zon umed în zon colinar din jude ul Suceava. Lacurile se afl pe valea omuzului Mare (afluent al Siretului) cele din aval fiind în imediata
apropiere de ora ul F lticeni.
Este printre pu inele situri desemnate pentru Emys orbicularis. Aceast specie i-a redus mult arealul de r spândire în ultimele decenii, din
acest motiv consider m a fi important desemnarea acestui sit. De importan ridicat pentru
Lutra lutra i pentru speciile de amfibieni Bombina i Triturus.
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al activit ilor din agricultur , a drag rii i dren rii habitatului umed, al activit ilor industriale, al
dezvolt rii teritoriale, a circula iei, al turismului necontrolat, al polu rii prin îngr minte chimice.
4.6 Documenta ie:

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|



100 Cultivare A 0 - 400 Zone urbanizate, habitare umana A 0 -

7. HARTA SITULUI
K ROSCI0314 201101 201101

J ROSPA0114 Cursul mijlociu al Some ului
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lozna

N 47º 17' 47'' E 23º 31' 21'' 10.249 187 591 329 X

RO066 100 S laj
91M0 P duri balcano-panonice de cer i gorun 2 B C B C

N14 9 231 P uni

SCI-ul Lozna este situat in tinutul Piemonturilor si Subcarpatilor interni ai Transilvaniei, districtul Piemontului Somesan, intr-o zona de dealuri
dezvoltate pe depozite miocene, paleogene, neogene. SCI-ul se afla in etajele:
- deluros de gorunete, fagete si goruneto-fagete,
- deluros de cvercete (de gorun, cer, garnita, amestecuri dintre acestea) si sleauri de deal,
- deluros de cvercete cu stejar ( i cu cer, gârni , gorun i amestecuri ale acetora).
Situl se afle cuprins intre 180 m si 600 m altitudine, unitatea geomorfologica frecventa fiind versantul ondulat. Suprafata (rezultata din
insumarea U.P.-urilor 1, 3 si 4 din O.S. Jibou si a U.P.-urilor 6 si 7 din O.S. Ileanda) este de 11481.4 ha. Reteaua hidrografica este relativ
deasa, fara a iesi insa in evidenta (totusi, in timpul ploilor torentiale se produc viituri), fiind formata din mai multe paraie, afluiente ale raului
Somes.
Dup sistemul de clasificare a lui Köppen, adaptat la teritoriul rii noastre, distingem regiunea climatic C.f.b.x.
padurile de foioase acopera in cvasitotalitate situl.
In cuprinsul sit-ului se intalnesc 20 tipuri de padure, frecvent de productivitate mijlocie si superioara, acestea avand ca si corespondenta, in
Natura 2000, 5 tipuri de habitate forestiere: 9110 – Luzulo-Fagetum beech forest, 9130 - Asperulo-Fagetum beech forest, 9170 – Galio-
Carpinetum oak – hornbeam forest, 91M0 – Pannonian-Balkanic turkey oak – sessile forest si 91Y0 – Dacian oak – hornbeam forests.
Situl include cel mai mare si compact masiv forestier din Campia Somesului si asigura o mai buna distributie geografica a SCI-urilor in NV
Transilvaniei. Sit important pentru habitatele forestiere, dar si pentru micromamifere, nevertebrate, amfibieni.
Arealul este expus impactului antropic, fiind marginit de localitati si inconjurat de terenuri agricole. De asemenea, in timpul sezoanelor cu
precipitatii abundente (ploi torentiale), in cuprinsul sit-ului se produc viituri.

Suprafata sitului, acoperita in intregime de padure, se afla in proprietatea statului precum si in proprietate privata (persoane fizice ) si in
proprietatea unor comune (Lozna, Babeni si Letca).
4.6 Documenta ie:
RNP, ICAS, Amenajamentul Silvic al U.P. VI Rogna si U.P. VII Cormenis, O.S. Ileanda ;
RNP, ICAS, Amenajamentul Silvic al U.P. I Jibou, U.P. III Clit, U.P. IV Surduc, O.S. Jibou;
ICAS, 2010, Investigatii in teren.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 0,14 2.688.-Rezerva ia peisagistic Stâna Cli u
RO04 Rezerva ie natural + 0,08 2.692.-P durea La Castani

J041SJ + 1,018 STANII CLITULUI
166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de B 100 - 167 Exploatare fara replantare A 5 -
uscare
900 Eroziunea B 3 -
150 Restructurarea detinerii terenului agricol C 25 0 180 Incendiere A 20 -
400 Zone urbanizate, habitare umana A 25 - 401 Urbanizare continua A 10 -

7. HARTA SITULUI
K ROSCI0315 201101 201101

J ROSPA0070 Lunca Prutului - Vl de ti - Frumu i a
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lunca Chineja

N 45º 48' 2'' E 27º 57' 36'' 945 3 53 16 X

RO024 100 Gala i

N14 16 231 P uni

Lunc (zon umed ) din partea de sud a Moldovei cu habitate caracteristice speciei Lutra lutra. deasemnea tot aici sunt prezente 3 specii de
amfibieni de interes conservativ dar i alte 14 specii importante de reptile i amfibieni.
Zon la limita dintre regiunile biogeografice stepic i continental , important datorit prezen ei speciei de interes conservativ Lutra lutra dar
i a altor trei specii de amfibieni de interes conservativ - Bombina bombina, Emys orbicularis, Triturus dobrogicus dar i datorit
prezenței aici a unui num r de alte 14 specii importante de reptile i amfibieni.
Poluare cu de euri menajere, turism, tratamente chimice aplicate în zonele agricole învecinate.
4.6 Documenta ie:

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


160 Managementul forestier general B 20 0 400 Zone urbanizate, habitare umana A 0 -
100 Cultivare A 0 -

7. HARTA SITULUI
B ROSCI0316 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lunca Râului Doamnei

N 45º 3' 54'' E 24º 51' 27'' 56 348 369 363 X

RO031 100 Arge
Salicion albae)
alpin

2484 Eudontomyzon mariae P C B C B

Situl cuprinde o sectiune a Raului Doamnei situata in zona mijlocie a acestuia. De asemenea, situl cuprinde si gura de varsare a principalului
afluent din zona, Paraul Pacuraru care, in perioadele de vara seaca iar in perioadele de primavara poate genera viituri.
Situl Lunca Raului Doamnei este important pentru biodiversitate din urmatoarele motive: specii de pesti (Cobitis taenia, Sabanejewia
aurata)specii de odonate (Odontopodisma rubripes, Paracaloptenus caloptenoides).
Între factorii de impact antropic se num r exploat rile de nisip si pietris, nesemnificative in momentul de fata. De asemenea, un alt factor de
impact antropic este reprezentat de pescuitul ilegal cu substante otravitoare sau curent electric.
Printre factorii disturbanti naturali se num r viiturile (in special in Paraului Pacuraru) si nivelul scayut al apei din timpul verii.

Aproape toata suprafata sitului este proprietate publica.
4.6 Documenta ie:
Observa ii în teren 1980-2008 John Smaranda.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


421 Depozitarea deseurilor menajere C -

7. HARTA SITULUI
B ROSCI0318 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : M gura Târgu Ocna

N 46º 16' 28'' E 26º 34' 12'' 844 270 729 507 X X

RO011 100 Bac u
91V0 P duri dacice de fag (Symphyto-Fagion) 23,9 A C B B
91E0 * P duri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, 0,7 A C B B
Salicion albae)
alpin

N14 8 231 P uni

Situl magura Tg. Ocna, cu o suprafata de cca. 844 ha, este localizat pe versantul drept al Raului Trotus, intre Valea Dofteana si Valea Slanic.
Situl este localizat din punct de vedere geomorfologic in grupa Carpatilor Orientali, subgrupa Carpatilor Moldo-Transilvani, respectiv Muntii
Trotusului. Este vorba de munti de geosinclinal, josi, de tip Obcine, cu culmi paralele, rotunjite, separate prin depresiuni alungite, specifice
magurilor. Ca forma de relief predomina versantul, cu configuratie ondulata sau framantata, din cauza alunecarilor. Culmile sunt orientate V-E,
cu altitudinea descrescatoare de la vest la est. Altitudinea sitului variaza intre 270 m langa Tg. Ocna si 780 m (ua 61, UP III Bogata). Reteaua
hidrografica este reprezentata de paraie adanci si inguste, orientate SV-NE, cu apa permanenta sau semipermanenta, cu fenomene de
torentialitate, afluenti ai raului Trotus. Climatul este de tip temperat continental, specific tinuturilor de munte, cu caracteristici locale puternic
influentate de altitudinea, expozitia si inclinarea versantilor. Temperatura medie anuala este de cca. 9,2 gr. C, precipitatiile medii anuale sunt
situate intre 650 -700 mm. Predomina vanturile din N si NE. Solurile sunt din calsele Luvisoluri (luvosol) si Cambisoluri (eutricambosol si
districambosol), iar in lunci, pe suprafete restranse apar aluvosoluri. Conditiile climatice si edafice sunt favorabile dezvoltarii vegetatiei
forestiere, determinand aparitia unor arborete de productivitate mijlocie. Doar acolo unde roca este la suprafata, solurile fiind superficiale, cu
mult schelet, apar arborete de productivitate inferioara. In ceea ce priveste clasele de habitate, predomina padurile de foioase(cca.
86%),pasunile si pajistile (11%), terenurile agricole (2%),alte terenuri (1%). Padurile, care reprezinta vegetatia primara (patential naturala)
pentru acest sit, se incadreaza in etajele montan-premontan de fagete si deluros de gorunete, si goruneto-fagete. Pe vai apare vegetatie
intrazonala reprezentata de aninisurile de anin alb.
Sit desemnat pentru amfibieni. Din punct de vedere al habitatelor forestiere, predomina 91V0, iar pe suprafete restranse apare si 91E0.
Partea estica a sitului este expusa impactului antropic, generat atat de situarea in proximitatea sitului a localitatilor Tg. Ocna, Poieni, Bogata,
Dofteana, cat si a acesibilitatii sitului pe aceasta latura. In zona situata intre culmea La Piscul Roatei si Culmea Bogatii apar fenomene de
eroziune de adancime, de suprafata si alunecari de teren.
In jurul exploatarilor forestiere si forajelor poate apare poluare datorita scurgerii de reziduuri petroliere, lichid de foraj, a emanatiilor de gaze,
etc. cu efecte asupra vegetatiei - uscare, lancezire, etc.

In cadrul sitului padurile detin cca 86%, respectiv cca. 2060 ha. dintre acestea peste 90 % sunt paduri de stat (proprietate publica a statului
roman) si sunt administrate de catre DS Bacau, OS Tg. Ocna, fiind cuprinse in UP III Bogata si UP IV Doftana. Cca. 10 % din fondul forestier
a fost retrocedat fostilor proprietari. Padurile retrocedate fac parte din trupul Magura Tg. Ocna si trupul Baltariei-Blidari, ambele din UP III
Bogata.
Pajistile si pasunile din sit apartin comunitatilor locale.
4.6 Documenta ie:
RNP-Romsilva, ICAS, 2006, Amenajamentul OS Tg. Ocna, DS Bacau, SG (sef proiect Darius Cojocaru);
RNP-Romsilva, ICAS, 2006, Amenajamentul OS Tg. Ocna, DS Bacau, UP III Bogata (proiectant Petru Radu Rusei);
RNP-Romsilva, ICAS, 2006, Amenajamentul OS Tg. Ocna, DS Bacau, UP IV Dofteana(proiectant Emanuel Sarbu);
MMP, Studiul de fundamentare a propunerii de constituire a rezervatiei Magura Tg. Ocna.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 14,58 IV.5.-M gura - Tg. Ocna

160 Managementul forestier general A 95 0 502 Drumuri, drumuri auto B 5 -

7. HARTA SITULUI
K ROSCI0319 201101 201101

1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Mla tina de la Fete ti

N 44º 20' 35'' E 27º 48' 14'' 2.020 0 25 9 X

RO035 34 Ialomi a
RO032 66 Calara i
92A0 Z voaie cu Salix alba i Populus alba 2,5 B C C C


Zon umed (mla tin ) în jude ul C l ra i cu habitate caracteristice speciei Lutra lutra. deasemnea tot aici sunt prezente 3 specii de amfibieni
de interes conservativ dar i alte 12 specii importante de reptile i amfibieni.
Este printre pu inele situri desemnate pentru Lutra lutra, Emys orbicularis i Triturus
dobrogicus. De importan ridicat i pentru specia de amfibieni Bombina bombina.
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat a suprap unatului, a lipsei p unatului, al
activit ilor de exploatare forestier , a drag rii i dren rii habitatului umed, al activit ilor industriale, al exploat rii miniere de suprafa , al
dezvolt rii teritoriale, a circula iei, al turismului necontrolat, al polu rii prin îngr minte chimice, depozitare de de euri menajere
sau industriale.
4.6 Documenta ie:

1. Cog lniceanu, D. (1991): A preliminary report on the geographical distribution of amphibians in
Romania. Review Roumain Biologie – Biologie Animal 36(1-2): 39-50.
2. Fuhn, I. E., Vancea, t. (1961): The fauna RPR – Reptilia. Editura Academiei R.P.R., Bucure ti
1-352.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


140 Pasunatul A 30 0 160 Managementul forestier general B 20 0
520 Navigatie B 10 0

7. HARTA SITULUI
B ROSCI0320 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Mociar

N 46º 45' 54'' E 24º 49' 5'' 4.017 370 623 447 X

RO075 100 Mure

4050 Isophya stysi P C B C B
N14 19 231 P uni

Situl Mociar, in suprafata de 4 017 ha, cuprinde dealul Padurea Mlastinii si lunca raului Gurghiu, aval de Ibanesti si pana la varsarea in raul
Mures. Situl este localizat in bazinul hidrografic al raului Gurghiu, afluent de stanga al Muresului. Sub raport geomorfologic face parte din
Dealurile Gurghiului. Situl este impadurit in proportie de circa 60%, celelate terenuri fiind reprezentate de pasuni, fanete, terenuri agricole,
cursuri de ape curgatoare. Padurile dominante sunt cele de stejari, aici gasindu-se si rezervatia stiintifica de stejari multiseculari Mociar
(amenaj O.S. Gurghiu, 1970). Atitudinea variaz în cadrul sitului de la 375 m, la gura de varsare a Gurghiului in Mures, pana la 617 m pe Vf.
Bermezeu, in partea sud estica a sitului, configuratia terenului fiind relativ plana. Partea superioara este un platou cu inclinare usoara spre
nord, marginit de versanti cu inclinare mai accentuata spre vest, sud si est. Substratul este reprezentat de roci vulcanice si roci sedimentare.
Din punct de vedere al administatiei silvice, padurile sunt proprietatea statului si sunt administrate de RNP Romsilva prin DS Mures, OS
Gurghiu, UP X Mociar, iar din punct de vedere al administratiei de stat se afla pe raza comunei Gurghiu.
Habitat propice pentru speciile saproxylice de coleoptere Lucanus cervus, Osmoderma eremita, Morimus funereus, Cerambyx cerdo.
Entomocenoza cu Gnorimus octopunctatus, Cerambyx cerdo i Lucanus cervus este caracteristic p durilor b trâne de stejar i reprezint
entomocenoza tipic pentru Osmoderma (semnalat de noi prin resturi i pelete) i Morimus.
Situl include pajisti si poeni mezofile in care traieste Isophya stisi.
T ieri ilegale de arbori, braconaj, turism.
4.6 Documenta ie:

ICAS, 1970, 1980, 1990 Amenajamenul OS Gurghiu, UP X Mociar.
Eugen Ni u, 2010 Coleoptera, pp 151-175, în Managementul i Monitoringul speciilor de animale Natura 2000 din România. Ghid
Metodologic. (Edit. Victoria Tatole), Bucuresti, 329 pp. Ionu tefan Iorgu, Elena Iulia Iorgu, 2010 Orthoptera, pp 210-223, în Managementul i
Monitoringul speciilor de animale Natura 2000 (edit. Victoria Tatole), Bucure ti, 329 pp.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural + 1,25 2.628.-P durea Mociar
RO04 Rezerva ie natural + 0,20 2.637.-Poiana cu narcise Gurghiu

uscare
uscare

7. HARTA SITULUI
K ROSCI0321 201101 201101

J ROSPA0089 Obcina Feredeului
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Moldova Superioar

N 47º 35' 13'' E 25º 20' 36'' 429 649 933 785 X

RO015 100 Suceava

1352 Canis lupus P C B C C
1361 Lynx lynx P C B C C
1354 Ursus arctos P C B C C


Strabate Obcinele Bucovinei longitudinal. In aval de Breaza raul capata adesea infatisarea de chei.
Foarte important pentru protejarea speciei Eudontomyzon mariae!
Poluare accidental , braconaj, turism.
4.6 Documenta ie:

1. B n duc., D. (2008). Natura 2000 sites proposal regarding Cyclostomata species in
Romania, Acta Oecologica Carpatica I, 83-88 pp.
2. Maanen, E. van, G. Predoiu, R. Klaver, M. Soulé, M. Popa, O. Ionescu, R. Jurj, S. Negus,
G. Ionescu, W. Altenburg 2006. - Safeguarding the Romanian Carpathian Ecological
Network. A vision for large carnivores and biodiversity in Eastern Europe, A&W
ecological consultants, Veenwouden, The Netherlands, Icas Wildlife Unit, Brasov,
Romania.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 0,10 2.733.-Stratele cu Aptycus de la Pojorâta

J021SV * ###### BOTUS - BOBEICA
220 Pescuit sportiv B 90 - 421 Depozitarea deseurilor menajere B 10 -
840 Inundarea B 20 -

7. HARTA SITULUI
B ROSCI0322 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Muntele es

N 47º 5' 35'' E 22º 31' 44'' 34.881 173 926 516 X

RO061 70 Bihor
RO066 30 S laj
40A0 * Tuf ri uri subcontinentale peri-panonice 0,5 A C A B
6240 * Paji ti stepice subpanonice 2 A C A B
alpin
6510 Paji ti de altitudine joas (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis) 1 B C B
7120 Turb rii degradate capabile de regenerare natural 0,0001 D
91E0 * P duri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, 0,05 B C C B
Salicion albae)

1324 Myotis myotis P P P P? C B C B

1093 Austropotamobius torrentium P C B C B
4050 Isophya stysi P C B A B
P Anthemis tinctoria P A P Calamagrostis canescens P A
P Campanula rotundifolia ssp. polymorpha P A P Drosera rotundifolia P A
P Phyteuma tetramerum P A P Pulsatilla montana P A
P Rhynchospora alba P A P Scabiosa lucida P A
P Sesleria rigida P A P Stipa pulcherrima P A
P Thymus comosus P A P Trollius europaeus ssp. transsilvanicus P A
N14 3 231 P uni

Situl este localizat in Masivul Plopis (cunoscut si sub denumirea de Muntele Ses), care are o lungime de cca. 40 km si latimea situata intre 12
si 15 km si care se dezvolta pe directia NV-SE. Masivul este marginit de Depresiunile Simleu si Borod. Situl este situat preponderent in
judetele Bihor si Salaj, iar o suprafata foarte mica din partea sudica a sitului in judetul Cluj.
Muntele Ses face parte din grupa Mun ilor Apuseni apar inând de lan ul muntos al Carpa ilor Occidentali. Cel mai înalt vârf este Vârful M gura
Mare, cu 918 m. Altitudinal, situl se desfasoara intre cca. 150 m si 918 m, incadrandu-se in categoria muntilor josi si a dealurilor. Predomina
versantii, dar apar si vai adanci, reci si umede, precum si culmi largi, ondulate si platouri.
In ceea ce priveste geologia zonei, substratul este reprezentat preponderent de roci metamorfice - micasisturi biotice, gnaise, amfibolite,
paragnaise - si sedimentare - sisturi argiloase cafenii, marno-calcare, conglomerate, calcare dolomitice.
Climatul este temperat continental, moderat, cu circulatia maselor de aer dinspre vest si nord-vest.
Din punct de vedere fitoclimatic, situl se situeaza in etajul nemoral al padurilor de foiase ( cu fagete montane, premontane si colinare, precum
si paduri de gorun si amstec de gorun cu alte specii de stejar).
Conform cercetarilor efectuate de G. Coldea (1972), pe teritoriul Muntelui Ses au fost identificati peste 700 de fitotaxoni, fiind singurul loc din
tara cunoscut pentru specia Ophris sphaegodes si singurul loc cunoscut din Transilvania pentru specia Ophris aestrifera.
Au fost identificate 26 specii de orhidee.
Au fost identificate 48 de asociatii vegetale.
Prezenta speciei Isopya stysi (Orthoptera) - rezolvare IN MOD.
Sunt prezente i popla ii ale speciilor Carabus variolosus, Rosalia alpina (Coleoptera).
Situl este expus unor presiuni datorate factorilor naturali destabilizatori si limitativi, prezentand totusi un risc redus al producerii doboraturilor
de margine,al incendiilor, cu precadere in apropierea localitatilor si la liziera padurii. Totusi, pot aparea probleme generate de nefinalizarea
regimului de proprietate (taieri ilegale de arbori sau exploatarea nerationala a resurselor existente). Fragmentarea unor habitate il poate face
susceptibil la scaderea rezilientei.

60% din suprafata totala a sitului este reprezentata de paduri si terenuri care constituie fondul forestier. 67% din ponderea acestora sunt
paduri proprietate publica de stat administrate de RNP Romsilva prin Directiile silvice Zalau (Ocolul silvic Izvoarele Barcaului), Bihor (Ocolul
silvic Alesd) si Oradea (Ocolul silvic Marghita), iar restul reprezinta paduri comunale si proprietati particulare alcatuite din paduri, pasuni
impadurite, pasuni cu arbori.
4.6 Documenta ie:
Coldea, G., 1972, Flora si vegetatia Muntilor Plopis. Teza de doctorat. Universitatea babes-Bolyai, Cluj Napoca.
BEN E F. (1975), Tipuri de relief în Depresiunea Simleului, Lucr ri Stiin ifice, seria A;
BLEAHU M. et al. (1976), Geologia Mun ilor Apuseni, Editura Academiei, Bucuresti;
FICHEUX R. (1929), Remarques sur le réseaux hidrograpiyque du Bihor Septentrional;
HANTZ LAM I. (1968) – Depresiunea Vadului, Studiu fizico-geografic, Rezumatul tezei de doctorat;
M H RA Gh. (1973), Evolu ia Câmpiei de Vest, Realiz ri în geogr. României, Editura stiin ific , Bucuresti;
NICORICI E. (1972), Stratigrafia neogenului din sudul Bazinului Simleu, Editura Academiei, Bucuresti;
ORGHIDAN N. (1969), V ile transversale din România, Ed. Academiei, Bucuresti;
PAUC M. (1964), Bazinul neogen al Silvaniei, An. Com. Geol., XXXIV;
PAUC M., ISTOCESCU D., ISTOCESCU F. (1968), Bazinul neogen al Vadului, D. S. Inst. Geol., LIV;
POSEA A. (1977), Bazinul Crisului Repede, în „Cercet. în Geogr. României”, Editura Stiin ific si Enciclopedic , Bucuresti;
POSEA G. (1997), Câmpia de Vest a României, Ed. Funda iei „România de mâine”;
SAVU Al. (1965), Aspecte de relief în Depresiunea Simleului, Comunic ri de Geografie, vol. III, Cluj;Date teren Dr. Elena Iorgu, Dr. Ionu
Iorgu, 2010. Date teren si colectie Dr. E. Nitu.
Amenajamente silvice I.C.A.S.: Ocolul silvic Marghita, 1997, 2007 Ocolul silvic Izvoarele Barcaului, 1991,2003 Ocolul silvic Alesd, 1991,2003
Ocolul silvic Huedin 1994,2004
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 0,00 2.691.-Mla tina de la Iaz

101 Modificarea practicilor de cultivare B 10 - 141 Abandonarea sistemelor pastorale C 5 -
161 Plantare de p dure B 25 - 150 Restructurarea detinerii terenului agricol B 15 -
150 Restructurarea detinerii terenului agricol A 25 - 167 Exploatare fara replantare B 15 -

7. HARTA SITULUI
K ROSCI0323 201101 201101

1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Muntii Ciucului

N 46º 30' 1'' E 25º 56' 7'' 59.641 655 1562 1063 X

RO074 84 Harghita
RO011 16 Bac u
3230 Vegeta ie lemnoas cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane 0,1 B C A B
4060 Tuf ri uri alpine i boreale 0,5 B C B C
6170 Paji ti calcifile alpine i subalpine 0,5 B C A C
6210 * Paji ti uscate seminaturale i faciesuri cu tuf ri uri pe substrat calcaros (Festuco 7 A C A A
Brometalia)
6230 * Paji ti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase 5 A C B B
6430 Comunit i de lizier cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, pân la cel montan i 0,08 D
alpin
6510 Paji ti de altitudine joas (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis) 0,2 A C A B
7230 Mla tini alcaline 1 A C A B
Salicion albae)
9410 P duri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea) 30 B C C C

1352 Canis lupus P C A C B
1354 Ursus arctos P C A C B
1361 Lynx lynx P C A C B
1355 Lutra lutra P C A C B
1193 Bombina variegata >20000 i C B C B
1166 Triturus cristatus >500 i C B A B
2001 Triturus montandoni >5000 i C A C A
1163 Cottus gobio C C B C B
4123 Eudontomyzon danfordi C C C A C
4054 Pholidoptera transsylvanica P C B C B
1758 Ligularia sibirica 10000-50000 i C A B A
1902 Cypripedium calceolus R C B A C
1477 Pulsatilla patens 500-3000 i C A B B
4116 Tozzia carpathica V C B A C
N14 41 231 P uni

Mun ii Ciucului sunt o grup muntoas a Carpa ilor Moldo-Transilvani, apar inând de lan ul muntos al Carpa ilor Orientali. Cel mai înalt pisc
este Vârful Noscolat, având 1.553 m.
Situl propus reprezint un mosaic de paji ti i p duri unde fâne ele montane ocup un loc
important. Dup estim rile noastre, zona propus este ce mai întins zon cu fâne e montane
actual folosite din Carpa ii Orientali. Este foarte important de subliniat c fâne ele fac parte dintr-un peisaj viu, unde întregi comunit i rurale
tr iesc din agricultur tradi ional , i contribuie într-un mod foarte important la men inerea i managementul habitatelor. În zona propus
tr iesc popula ii importante de pr d dori mari, pentru care aceast zon este i un coridor ecologic, permi ând mi c rile acestora în direc ie
nord-sud.
Situl este vulnerabil declinului agriculturii tradi ionale. Cea mai mare parte a fâne elor este
reacoperit de p dure în câ iva ani dac cositul nu se continu . Statutul de sit Natura 2000 ar
putea contribui la men inerea vitalit ii comunit ilor rurale.
4.6 Documenta ie:

1. ANDREI, M. (1963): Asocia ia de Festuca amethystina din Mun ii Ciucului. – Comun. Acad. R. P. R.
13(6): 541–550.
2. ASOCIATIA VÂNATORILOR ȘI PESCARILOR SPORTIVI 2010. Evaluarea efectivelor de lup,
pisic s lbatic , râs și urs in județul Harghita îmn anul 2010.
3. CS RÖS I. – CS RÖS-KÁPTALAN M. – PÁLFALVI P. (1980): A Csíki-havasok néhány
növénytársulásának ökológiai jellemzése. – Acta Hargitensia 1: 417–432.
4. CS RÖS I. – GERGELY I. – CS RÖS-KÁPTALAN M. (1985): Studii fitocenologice asupra pajistilor
de Deschampsia caespitosa (L.) P. BEAUV. din RSR. – Contr. Bot. 25: 142–157.
5. CS RÖS I. – RESMERIT , I. (1960): Studii asupra paji tilor de Festuca rubra L. din Transilvania. –
Contr. Bot. 2: 149–173.
6. CS RÖS I. (1973): Geobotanische Forschungen in Casin(Kászon)-Becken (Ostkarpa-ten). – Acta Bot.
Hung. 19: 55–71.
7. DEGEN Á. (1912): Trisetum macrotrichum HACK. a Csíki Havasokban. – Magy. Bot. Lapok 11: 280–
281.
8. DEGEN Á. (1930): Contributions á la connaissance de la Flore bryologique de Montagnes de Csík. –
Folia Cryptogamica 7(1): 965–976.
9. DEMETER L. – PÁSZTOHY Z. – CSERG A. – C R U , I. (2005): Terrace ponds in the Ciuc
Basin: A preliminary characterization. – Stud. Cercet. Biol., Univ. Bac u 10: 19–23.
10. EPURAN, D. (2001): Flora i vegeta ia Mun ilor Trotu (intre valea Uzului i Ghime ). – Mscr. Tez de
doctorat, Universitatea „Al. I. Cuza”, Ia i.
11. PÁLFALVI P. (1995): A Gyimesi-hágó (1164 m) környékének florisztikai vázlata. – Múzeumi Füzetek
(Cluj-Napoca) 4: 107–114.
12. PÁLFALVI P. (2003): A Gyimesek botanikai és etnobotanikai kutatásának története. – Múzeumi
Füzetek (Cluj-Napoca) 12: 77–90.
13. RÁCZ G. (ed.) (1968): Plantele medicinale din flora spontan a bazinului Ciuc. – Harghita Megyei
Néptanács, Miercurea-Ciuc, 185 pp.
14. WAGNER J. (1899): Eine Excursion in der Umgebung von Gyimes (Siebenbürgen). – Allg. Bot.
Zeitschr. 5: 42–43, 61–62, 77–78.
15. MITITELU D., et al. (1993): Contribu ii noi la cunoa terea florei i vegeta iei jude ului Bac u, St. Com.
Muz . t. Nat. Bac u, /1980-1993/: 81-108
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO02 Categoria II IUCN 0,00

102 Cosire/Taiere A 0 + 141 Abandonarea sistemelor pastorale A 0 -
141 Abandonarea sistemelor pastorale A 0 -

7. HARTA SITULUI
E ROSCI0324 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Mun ii Bihor

N 46º 23' 57'' E 22º 39' 9'' 20.885 303 1845 976 X

RO061 43 Bihor
RO051 31 Arad
RO071 19 Alba
RO053 7 Hunedoara
9130 P duri de fag de tip Asperulo-Fagetum 14,1 A C A B
91V0 P duri dacice de fag (Symphyto-Fagion) 39,3 B C A B
4070 * Tuf ri uri cu Pinus mugo i Rhododendron myrtifolium 1,2 B C B B

1354 Ursus arctos >13 i C B B B
1361 Lynx lynx >10 i C B C B

N14 3 231 P uni
Situl este o zon central pentru speciile de carnivore mari (lup, urs i râs). Tipurile principale de p dure sunt f getele, întâlnindu-se îns i
gorunete sau tuf ri uri de jneap n i smârdar. Situri conserv p duri virgine sau cvasivirgine în zonele Lespedioara, Chicera Ciungilor, culmea
Tomnatecului. Cursurile de ap importante sunt Cri ul Negru, Arie ul Mic, Valea Leucii i Valea G inii. Situl are o suprafa de 21,100 hectare
i este situat în raza administrativ a jude elor Arad, Alba, Bihor i Hunedoara.
Sit important pentru carnivorele mari (lup, urs i râs), conserv habitate favorabile pentru toate cele trei specii. Zon de concentrare pentru urs
în subpopula ia din Apuseni. Contribuie la eficien a i coeren a re elei Natura 2000, f când parte din re eaua de situri care conecteaz Mun ii
Apuseni cu Carpa ii Meridionali. Prin conexiunea cu situl Natura 2000 Platoul Va c u, va permite extinderea natural a ursului în Mun ii
Apuseni – spre vest în Codru Moma i spre sud, prin SCI Defileul Cri ului Alb, spre Mun ii Z randului i Metaliferi.
avea influen e negative asupra dispersiei carnivorelor mari, în special a ursului. Braconajul este un factor negativ major care poate diminua
efectivele locale i uciderea indivizilor în dispersie.
4.6 Documenta ie:


|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO05 Parc natural * 0,02 F-Apuseni

243 Braconaj, otravire, capcane B 50 - 502 Drumuri, drumuri auto B 10 -
530 Imbunatatirea accesului la zona B 30 - 622 Plimbare,calarie si vehicule nemotorizate B 10 0
501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism C 10 -
622 Plimbare,calarie si vehicule nemotorizate C 15 - 623 Vehicule motorizate B 40 -

7. HARTA SITULUI
B ROSCI0325 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Mun ii Metaliferi

N 46º 6' 30'' E 22º 36' 5'' 14.303 279 915 584 X

RO053 100 Hunedoara
9130 P duri de fag de tip Asperulo-Fagetum 21,4 A C B B
91M0 P duri balcano-panonice de cer i gorun 2 B C C C
Salicion albae)

1361 Lynx lynx C P C B C B
N14 11 231 P uni

Situl include zona de p duri compacte din vestul Mun ilor Metaliferi. Tipurile principale de p dure sunt gorunetele i f getele. Situat în jude ul
Hunedoara, situl are o suprafa de 14,373 hectare.
Sit important pentru carnivorele mari (lup, urs i râs), conserv habitate favorabile pentru toate cele trei specii i este o posibil zon de
expansiune natural a subpopula iei de urs din Apuseni, în prezent fiind o zon de mortalitate pentru aceast specie. Contribuie la eficien a i
coeren a re elei Natura 2000, f când parte din re eaua de situri care conecteaz Mun ii Apuseni cu Carpa ii Meridionali.
avea influen e negative asupra dispersiei carnivorelor mari, în special a ursului. Braconajul este un alt factor cu impact negativ major iar
atitudinea comunit ilor locale, în rândul c rora obi nuin a convie uirii cu carnivorele mari, i în special cu ursul, a disp rut, este un factor
care trebuie luat în calcul ca având un rol important în men inerea func ionalit ii coridorului ecologic.

4.6 Documenta ie:


|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


rulote

7. HARTA SITULUI
B ROSCI0326 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Muscelele Arge ului

N 45º 8' 37'' E 24º 53' 24'' 10.015 385 870 586 X

RO031 100 Arge
6430 Comunit i de lizier cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, pân la cel montan i 0,1 A C B B
alpin
6510 Paji ti de altitudine joas (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis) 0,5 A C A B
9130 P duri de fag de tip Asperulo-Fagetum 60 A C A B
Salicion albae)

1089 Morimus funereus P C B C C
N14 3 231 P uni

Situl Muscelele Arge ului este alc tuit din trei trupuri, care inglobeaza in principal p dure, toate apar inând, din punct de vedere
geomorfologic, podi urilor piemontane arge ene (Gruiurile Arge ului) din estul Podi ului Getic, în raza ocoalelor silvice Aninoasa, Domne ti,
Mih e ti. Limita estic este dat de pârâul Arge el, la vest de râul Doamnei, la nord de depresiunile subcarpatice, iar la sud de confluen a
pârâurilor Arge el i Hulub .
Situl este localizat în raza administrativ a urm toarelor comune: trupul de p dure nord-vestic – comunele Domne ti, Pietro ani, Cose ti,
Aninoasa, Vl de ti, B lile ti; trupul de p dure nord-estic – comunele Schitu Gole ti, Poienarii de Muscel, Mih ie ti; trupul de p dure sud-estic
– comunele Hârtie ti, Vulture ti i Davide ti. Din punct de vedere geologic situl este caracterizat de prezen a a a numitelor „Strate de
Cânde ti”. Expozi ia general este predominant estic sau vestic , deci par ial însorit sau par ial umbrit . Altitudinea variaz între 380 m, în
sud, i 870 m, în nord. Dup Koppen, teritoriul sitului se încadreaz în regiunea climatic D.f.b.x., deci într-un climat ploios, cu precipita ii în tot
cursul anului (valorile medii anuale variaz între 700 mm i 800 mm), temperatura medie a lunii celei mai calde sub 22 gr. C, dar cel pu in 4
luni ea dep e te 10 gr C (temperatura medie anual variaz între 8gr C i 10 gr C). Predomin solurile din clasele luvisolurilor, cambisolurilor
i protosolurilor), în condi ii climatice normale (temperatur , vânt, precipita ii) ofer condi ii bune de vegeta ie habitatelor forestiere din aceast
zon . Principalii factori destabilizatori care afecteaz o treime din acest sit sunt tulpinile nes n toase, datorate regener rii repetate din l stari,
precum i uscarea arboretelor de cvercinee. (în special în prima parte a deceniului trecut). Al i factori destabilizatori (rupturi de z pad i vânt,
atacuri de v t m tori i eroziune în suprafa ) se manifest în special în condi ii climatice extreme (secete prelungite, ploi abundente,
temperaturi foarte sc zute, vânturi puternice, etc).
Situl este reprezentativ pentru habitatele forestiere din subcarpatii Getici, fiind localizat in Muscelele Argesului (Gruiurile Argesului), in partea
estica a Podisului Getic. Situl este acoperit in cvasitotalitate de paduri, cele mai reprezentative si larg raspandite habitate de interes comunitar
fiind fagele colinare (9130), p durile dacice de stejar i carpen (91Y0), padurile de gorun cu carpen (9170) . La acestea se adauga si alte
habitate care detin suprafete mai restranse.
Situl este localizat pe interfluviile raurilor cu curgere de la nord la sud, asigurand conectivitatea dintre regiunea Carpatilor Meridionali,
dealurile/piemonturile subcarpatice si platforma Pitestiului.
Arboretele afectate de factori destabilizatori ocup cca. o cincime (20%) din sit. Ace ti factori au, totu i, în general, o intensitate slab .
Principalii factori destabilizatori sunt: - tulpinile nes n toase, datorate regener rii repetate din l stari; - fenomenul de uscare în arboretele de
cvercinee i salcâm; Al i factori destabilizatori ac ioneaz izolat, fiind vorba de rupturi de z pad i vânt, atacuri de v t m tori i alunec ri de
teren. Ace tia se manifest în special în condi ii climatice extreme (secete prelungite, ploi abundente, temperaturi foarte sc zute, geruri
timpurii sau târzii, etc). Alti factori care au o influenta negativa asupra starii de conservare a habitatelor sunt utilizarea de specii alohtone
pentru plantare, fructificarea slaba a speciilor de cvercinee ceea ce ingreuneaza procesul de regenerare pe cale naturala a arboretelor,
diversificarea formelor de proprietate asupra padurilor, taierile ilegale de arbori, aplicarea unor masuri silviculturale defectuase.

Situl se gaseste pe raza judetului Arges, fondul forestier fiind administrat de OS Domensti, OS Aninoasa, OSE Mihaesti, precum si de
proprietari privati de padure.
4.6 Documenta ie:
Amenajamentul OS Domnesti;
Amenajamentul OSE Mihaesti;
Amenajamentul OS Pitesti;
Amenajamentul OS Aninoasa.
***, 1983, Geografia Romaniei. vol. I. Geografia fizica. Editura RSR.
Eugen Ni u, 2010 Coleoptera, pp 151-175, în Managementul i Monitoringul speciilor de animale Natura 2000 din România. Ghid
Metodologic. (Edit. Victoria Tatole), Bucuresti, 329 pp.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de B 0 -
uscare

7. HARTA SITULUI
B ROSCI0327 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Nemira - Lapo

N 46º 17' 57'' E 26º 15' 1'' 9.865 597 1632 1094 X

RO074 51 Harghita
RO011 49 Bac u
Salicion albae)

1355 Lutra lutra C C C C C
1361 Lynx lynx C C A C A
1193 Bombina variegata C C A B A
2001 Triturus montandoni C C A B A

A Bufo bufo C A A Rana dalmatina C A
A Rana temporaria C A A Salamandra salamandra C A
R Anguis fragilis C A R Coronella austriaca C A
R Lacerta agilis C A R Natrix natrix C A
R Vipera berus C A R Zootoca vivipara C A

Situl Nemira – Lapos este situat în Carpa ii Orientali, în zona Mun ilor Nemirei. Zona montan din teritoriul sitului se caracterizeaz prin
eviden a unor culmi evidente, bine conturate, v lurate, cu unele vârfuri proeminente. Între aceste culmi, cu orient ri mai mult sau mai pu in
paralele se afl depresiuni alungite i str batute de pâraie. Forma ia geologic predominant din cadrul sitului este cea a fli urilor din Carpa ii
Orientali. Formele de relief cele mai des întâlnite sunt versan ii cu înclin ri repezi i foarte repezi.Din punct de vedere climatic situl se
încadreaz într-un climat de munte (IV) inut climatic de mun i mijlocii (C), fiind caracterizat prin regim termic moderat, cu oscila ii diurne mai
reduse.Vânturile predominante bat din direc ia N-NE, cu varia ii de intensitate din cauza v ilor orientate în direc ii diferite. In ceea ce prive te
clasele de habitate, predomin p durile de amestec (cca. 61%), urmate de p durile de r inoase (cca. 27%) , p durile de foioase (cca.3%),
p unile i paji tile (8%) i alte terenuri (1%). P durile, care reprezint vegetatia primara pentru acest sit, se încadreaz în marea lor
majoritate în etajele montan de molidi uri i montan de amestecuri.
P durile se afl în raza OS D rm ne ti UP III, UP VI i UP IX (conform Amenajamentului din 2006), OS Com ne ti, UPIII (conform
Amenajametului din 1994) i OS Sânmartin, UP VIII (conform Amenajamentului din1995).
Sit de importan major pentru carnivorele mari rezidente, Canis lupus, Ursus arctos i Lynx lynx, care ar func iona i ca coridor ecologic
între SCIul existent Creasta Nemirei (inadecvat în forma actual conserv rii speciilor de carnivore mari), respectiv situl propus Mun ii
Go mani. Sit important desemnat pentru habitatele forestiere 9410 (Acidophilous Picea forests of the montane to alpine levels (Vaccinio-
Piceetea)). Sit de importan ridicat pentru speciile de lilieci listate. De importan ridicat i pentru Lutra lutra, i speciile de amfibieni
Bombina i Triturus.
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al de exploatare forestier , al exploat rii miniere de suprafa i subterane, al dezvolt rii
teritoriale, a circula iei, al turismului necontrolat. Periclitarea speciilor prin comer ul ilegal, colectare i/sau braconaj al speciilor protejate.
O amenin are specific este reprezentat de dezvoltarea infrastructural în zona Valea Uzului.
4.6 Documenta ie:

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


J054BC * ###### BARZAUTA
160 Managementul forestier general A 80 0 140 Pasunatul B 20 -
7. HARTA SITULUI
E ROSCI0328 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Obcinele Bucovinei

N 47º 40' 58'' E 25º 28' 46'' 32.246 565 1481 1015 X

RO015 100 Suceava
Salicion albae)
9410 P duri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea) 22,7 A C B B
alpin
91D0 * Turb rii cu vegeta ie forestier 1 A C A A

1758 Ligularia sibirica V C A C A
P Achillea lingulata V A P Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum R D
P Angelica archangelica ssp. archangelica V A P Aquilegia nigricans ssp. subscaposa V B
P Arctostaphylos uva-ursi R A P Betula nana R D
P Botrychium virginianum V A P Calla palustris V A
P Campanula patula ssp. abietina C B P Carduus kerneri ssp. kerneri V A
P Cephalanthera longifolia R A P Cephalanthera rubra R A
P Dactylorhiza cordigera ssp. cordigera R A P Dactylorhiza incarnata ssp. incarnata R A
P Dactylorhiza maculata R A P Dianthus carthusianorum R B
P Dracocephalum thymiflorum V A P Drosera rotundifolia R A
P Eleocharis quinqueflora V A P Epipactis atrorubens R A
P Epipactis helleborine R A P Epipactis palustris R A
P Erysimum witmannii ssp. witmannii V A P Euonymus nanus V A
P Goodyera repens V A P Gymnadenia conopsea C A
P Gymnadenia odoratissima R A P Heracleum sphondylium ssp. transsilvanicu V A
P Herminium monorchis V A P Iris sibirica R A
P Limosella aquatica V A P Lythrum portula V A
P Melampyrum saxosum R B P Menyanthes trifoliata V A
P Microstylis monophyllos V A P Ophioglossum vulgatum V A
P Orchis coriophora ssp. coriophora R A P Orchis laxiflora ssp. elegans V A
P Orchis mascula ssp. signifera V A P Orchis militaris R A
P Orchis ustulata R A P Phyteuma tetramerum R A
P Phyteuma vagneri V A P Poa rehmannii R B
P Primula elatior ssp. leucophylla R D P Rhodiola rosea V A
P Salix starkeana V A P Saussurea discolor V A
P Senecio papposus R A P Senecio subalpinus R A
P Swertia perennis V A P Tanacetum macrophyllum V A
P Taxus baccata V D P Thymus comosus V A
P Tozzia alpina ssp. alpina V A P Trientalis europaea V A
N14 4 231 P uni

Situl in suprafata de 32246 ha este situat în Carpa ii Orientali, Obcinele Bucovinei, mai precis Obcina Feredeului i Obcina Mare, intre
versantul tehnic stang al Râului Moldova i versantul tehnic drept al Râului Moldovi a, cât i pe culoarul Râului Moldovi a i la est de
acesta.Relieful predominant este versantul cu înclin ri preponderent între 16 i 30 grade, dar pe suprafe e restrânse apar i alte forme de
relief cum ar fi platoul si lunca inalta. Altitudinal situl este cuprins intre aprox 600m (UP I Deia – O.S. Vama) i aprox. 1500m (U.P. I
Dem cu a – O.S.E. Tomnatic). Din punct de vedere geologic SCI-ul se încadreaza în zona fli ului carpatic, reprezentat prin unit ile de Audia
i de Tarc u, iar forma iunile geologice sunt de vârst mezozoic i neozoic . Din punct de vedere fitoclimatic situl este situat în etajul montan
al amestecurilor(de molid, brad i fag) i în etajul montan al molidului.
Dup sistemul de clasificare a lui Köppen, adaptat la teritoriul rii noastre, distingem doua regiuni climatice Dfk(600-1000m) si Dfck(peste
1000m).
Preponderent suprafa a sitului este acoperit cu p dure (94%).
SCI-ul se situeaz în etajul montan al amestecurilor (de molid, brad i fag) i în etajul montan al molidului, bonitatea statiunilor forestiere fiind
superioara si mijlocie.
In cuprinsul acestui sit se intalnesc 22 de tipuri de p dure incadrate in 9 tipuri de habitate forestiere din Romania care au corespondenta cu
tipurile de habitate Natura2000: R4102 - P duri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) i brad (Abies alba) cu
Hieracium rotundatum (corespondent tip de habitat Natura 2000 – 9110 Luzulo-Fagetum beech forest / P duri de fag de tip Luzulo-Fagetum );
R4401 - P duri sud-est carpatice de anin alb (Alnus incana) cu Telekia specioasa, (corespondent tip de habitat Natura 2000 – 91E0 Alluvial
forest with Alnus glutinosa and Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) / P duri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus
excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae); R4103 - P duri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) i brad
(Abies alba) cu Leucanthemum waldsteinii,R4104 - P duri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) i brad (Abies alba) cu Pulmonaria
rubra,R4109 - P duri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Dentaria glandulosa (corespondent tip de habitat Natura 2000 – 91V0
Dacian beech forest / P duri dacice de fag (Symphyto-Fagion) ); R4205 - P duri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Oxalis
acetosella, R4206 - P duri sud-est carpatice de molid (Picea abies) i brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum, R4207 - P duri sud-est
carpatice de molid (Picea abies) i brad (Abies alba) cu Hylocomium splendens, R4208 - P duri sud-est carpatice de molid (Picea abies) i
brad (Abies alba) cu Luzula sylvatica (corespondent tip de habitat Natura 2000 – 9410 Acidophilous Picea forests of the montane to alpine
levels (Vaccinio-Piceetea)/ P duri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea).
In concluzie situl este deosebit de valoros atat pentru habitatele forestiere de fagete, in special tipul de habitat 91V0 - P duri dacice de fag
(Symphyto-Fagion), care ocupa cea mai mare suprafata la nivelul sitului, urmat de habitatele 9410 - P duri acidofile de Picea abies din
regiunea montana (Vaccinio-Piceetea), 9110 - P duri de fag de tip Luzulo-Fagetum si 91E0 -
P duri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), cat si pentru prezenta in cadrul sitului a
carnivorelor mari.
In cadrul SCI-ului pot ap rea deseori doborâturi de vânt i rupturi de z pad datorit unor vânturi foarte puternice cu viteze cuprinse între 18
i 30 m/sec din direc iile predominant vestice i nord vestice. De asemenea prezen a unor roci la suprafa are o importan deosebit
asupra înr d cin rii molidului, determinând o înr d cinare în form de taler a acestuia i o vulnerabilitate ridicat la doborâturile de vânt.

Suprafa a de p dure din cadrul SCI-ului se afl în proprietatea statului,fiind administrat de RNP-Romsilva, prin Direc ia Silvic Suceava(O.S.
Moldovi a , O.S. Putna, O.S. Vama) i ICAS (O.S.E. Tomnatic), în proprietate public a persoanelor juridice i în proprietate privat .
Padurea din cadrul SCI-ului este încadrat din punct de vedere teritorial administrativ în O.S. Moldovi a (U.P. II Argel, U.P. III Ra ca, U.P. IV
Putna Secrie ), O.S. Putna (U.P. I Putna), O.S.E. Tomnatic (U.P. I Dem cu a) i O.S. Vama ( U.P. I Deia, U.P. II Paltinu)
4.6 Documenta ie:
Pentru documenta ie s-au folosit Amenajamentul Ocolului Silvic Moldovi a RNP- Romsilva,ICAS 2005(U.P. II Argel, U.P. III Ra ca, U.P. IV
Putna Secrie ), Studiu General Ocolul Silvic Moldovi a RNP- Romsilva, ICAS 2005; Amenajametul Ocolului Silvic Putna RNP- Romsilva,
ICAS 2001(U.P. I Putna), Amenajamentul Ocolului Silvic Vama, RNP- Romsilva, ICAS 2001( U.P. I Deia), Amenajamentul Ocolului Silvic
Vama, RNP- Romsilva, ICAS 2009( U.P. II Paltinu), Amenajamentul Ocolului Silvic Experimental Tomnatic RNP-Romsilva, ICAS 2009(U.P. I
Dem cu a), Studiu General Ocolului Silvic Experimental Tomnatic, RNP-Romsilva, ICAS 2009
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


J021SV * 3,685 BOTUS - BOBEICA
160 Managementul forestier general A 0 + 164 Curatarea padurii B 0 -
166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de B 0 -
uscare

7. HARTA SITULUI
K ROSCI0329 201101 201101

F ROSPA0027 Dealurile Homoroadelor
J ROSPA0037 Dumbr vi a - Rotbav - M gura Codlei
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Oltul Superior

N 45º 54' 2'' E 25º 32' 56'' 1.508 459 601 496 X X

RO073 49 Covasna
RO072 51 Bra ov

1337 Castor fiber 250-350 i C C A B C B

2522 Pelecus cultratus P C C C C
1122 Gobio uranoscopus P C C C C
1145 Misgurnus fossilis P C C C C
1149 Cobitis taenia P C C C C
1163 Cottus gobio P C C C C
N14 17 231 P uni
Râul se formeaz la contactul dintre masivul calcaros al H ma ului Mare (1793 m), cu cristalinul masivului ipotului (1366 m) , de la
altitudine de 1280 m.
La început, în Depresiunea Ciucului, e un râu lini tit, urmând dup aceea s str bat zona defileului, în care sunt cantonate câteva sta iuni
balneoclimaterice valoroase ( Tu nad, Bixad, Malna ), ocole te apoi, pe trei p r i, masivul Baraoltului, r t cind lene , cu bucle largi, prin esul
plan al Depresiunii intercarpatice a Bra ovului, unde îi vin în sprjin: Râul
Negru (L = 88 km, F = 2.349 km2), Ghimb elul (L = 6 km, F = 8 km2), Bârsa (L = 73 km, F = 937 km2) etc.
Un nou masiv îi iese în cale, acela al Per anilor, pe care-l str bate prin defileul de la Raco (12 Km lungime), mai pu in impun tor decât
primul.
În ara Oltului (depresiunea F g ra ului), râul cap t iar i caracter de es, meandrând printre malurile joase, împins permanent spre
dreapta de numero i afluen i f g r eni (aproximativ 20 mai importan i) scur i, dar viguro i, rev rsându-se frecvent în punctele de întâlnire cu
Oltul. Cibinul (L = 82 km, F = 2.194 km2), Hârtibaciul (L = 110 km, F = 1.025 km2) i Sadu (L = 60 km, F = 278 km2), acesta de pe urm cu
amenaj ri complexe, îi aduc ultimele cantit i de ap pe teritoriul Transilvaniei, c ci, dup unirea cu acesta, Oltul
traverseaz Carpa ii Meridionali, ajunge în pitorescul defileu Turnu Ro u – Cozia, întrerupt doar de Depresiunea larg a Lovi tei, în cuprinsul
c reia prime te Lotrul, ale c rui izvoare pornesc de sub masivul Parângului.
Situl con ine habitate încadrate în categoriile de bonitate optim i corespunz tor, pentru castor. Deosebit de valoroase (calitativ i cantitativ)
pentru aceast specie sunt habitatele ml tinoase din sectorul F g ra -Porumbacu de Jos.
Braconajul reprezint principala activitate cu impact negativ asupra diversit ii biologice a zonei.
4.6 Documenta ie:

Claudiu PAȘCA (ICAS Bra ov), Georgeta IONESCU (ICAS Bra ov), George SÂRBU (ICAS Bra ov), Marius POPA (ICAS Bra ov),
”Cercet ri privind eco-etologia castorului Castor fiber în România”.
Claudiu PAȘCA (ICAS Bra ov), George SÂRBU (ICAS Bra ov) - Evalu ri în teren, 2009-2010;
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


J049BV * ###### DUMBRAVITA
170 Cresterea animalelor C 10 - 300 Extragere de nisip si pietris C 1 -
243 Braconaj, otravire, capcane A 1 - 830 Canalizarea A 15 -
701 Poluarea apei C 30 - 101 Modificarea practicilor de cultivare A 0 -
100 Cultivare C 50 - 101 Modificarea practicilor de cultivare A 0 -
110 Utilizarea pesticidelor B 5 - 170 Cresterea animalelor C 20 -
243 Braconaj, otravire, capcane A 1 -

Situl nu are custode.
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0330 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Ose ti - Bârze ti

N 46º 45' 51'' E 27º 33' 51'' 1.449 101 339 202 X

RO016 100 Vaslui


M Spalax graecus graecus C
N14 26 231 P uni
N21 12 221, 222 Vii i livezi

Paji te din regiunea biogeografic continental caracterizat de prezen a habitatelor specifice speciilor de interes conservativ Spermophilus
citellus i Mustela eversmanni.
Situl are o importan prioritar în vederea conserv rii popula iilor de dihor de step (Mustela eversmanni), identificat pân în prezent în numai
dou loca ii din Moldova. De asemenea un sit important pentru conservarea popând ului (Spermophilus citellus).
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al activit ilor de agricultur , a lipsei cositului,a lipsei p unatului, a drag rii i dren rii
habitatului umed, al activit ilor industriale, al exploat rii miniere de suprafa , al dezvolt rii teritoriale, a circula iei, al turismului necontrolat,
depozitare de de euri menajere sau industriale.

4.6 Documenta ie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|



7. HARTA SITULUI
K ROSCI0331 201101 201101

J ROSPA0050 Iazurile Mihe u de Câmpie - T ureni
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Paji tile Balda - Frata - Mihe u de Câmpie

N 46º 39' 40'' E 24º 13' 14'' 200 311 483 387 X

RO063 23 Cluj
RO075 77 Mure
40A0 * Tuf ri uri subcontinentale peri-panonice 5 A C A A
6240 * Paji ti stepice subpanonice 95 A C B A

4067 Echium russicum <1000 i C B C B
P Allium albidum 1000-2000 i A P Anchusa barrelieri 300-500 i A
P Astragalus dasyanthus 400-1000 i C P Centaurea trinervia 110-130 i C
P Cephalaria uralensis 600-1200 i A P Goniolimon tataricum 90-110 i C
P Gypsophila collina 300-350 i C P Iris pontica 400-1000 i C
P Jurinea mollis ssp. transylvanica 500-1500 i B P Krascheninnikovia ceratoides 440-450 i C
P Nepeta ucranica 1000-3000 i C P Peucedanum tauricum A
P Prunus tenella 10000-12000 i A P Salvia nutans A
P Serratula radiata 1000-2500 i A P Stipa pulcherrima 3000-10000 i A
N14 29 231 P uni
N21 15 221, 222 Vii i livezi

Lande, tuf ri uri, maquis i garigue, phrygana 5%
P duri de monocultur (plopi sau arbori exotici) 20%
Acest sit cuprinde toate paji tile stepice subpanonice r mase nedegradate din partea central-sudic a Câmpiei Transilvaniei, cu specii extrem
de rare precum Nepeta ucranica (cel mai mare num r de popula ii al acestei specii pe un areal redus, 5, se afl aici - taxonul în UE se mai
afl doar în Moldova i Bulgaria i e reprezentat doar prin popula ii foarte mici), Goniolimon tataricum, Centaurea trinervia, Astragalus
dasyanthus, Hesperis tristis, Iris pontica, specia cu totul aparte de step rece Krascheninnikovia ceratoides (2 popula ii), etc.
Situl nu a fost creat compact, pentru c nu este util includerea grosier a tuturor terenurilor agricole i construite dintre segmente. În acela i
timp, acestea fiind similare din punct de vedere ecologic vor putea fi administrate i monitorizate eficient i unitar în viitor, mult mai bine decât
dac s-ar fi creat câte un sit separat pentru fiecare segment. În viitor managerii sitului vor trebui totu i s studieze posibilitatea creerii de
coridoare ecologice sau situri „stepping stones” între segmente.
Extinderea p unatului cu ovine în segmentele incluse în acest sit constituie principala vulnerabilitate.

Paji tile stepice sunt în încadrate în p uni comunale apar inând Consiliilor Locale ale Comunelor Frata, jud Cluj i Mihe ul de Câmpie, Zaul
de Câmpie, jud, Mure , respectiv ora ului S rma u, jud. Mure . Suprafe ele forestiere (planta ii de pin negru, mojdrean i salcâm) sunt
administrate de c tre Ocolul Silvic Ludu .
4.6 Documenta ie:
1. Ghisa, E., 1942 Sta iunile cu Nepeta ucranica din România, Buletinul Gr dinii Botanice i al Muzeului Botanic din Cluj, 22.
3. B d r u, Al.S., Dezsi, t., Comes, O. 2000 Analiza biogeografic a dou specii relicte xerofile din Câmpia Transilvaniei: Nepeta ucranica L.
i Centaurea trinervia Steph., Studia Universitatis Babe -Bolyai, Geographia, 45(1):51-68.
4. Ghi a, E. Rezerva ia botanic de la Zaul de Câmpie, Ocrotirea Naturii, 12.
5. B d r u, Al. S., Dezsi, t., Coldea, Gh., Groza, Gh., Pendea, Fl. I. 2002, Krascheninnikovia ceratoides (L.) Gueldenst. – a presumable
Weichselian relic species in the Flora of the Transylvanian Basin, Kitaibelia, 7(2): 209-214.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|



7. HARTA SITULUI
B ROSCI0333 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Paji tile S rm el - Mila - Urmeni

N 46º 48' 35'' E 24º 10' 6'' 1.136 299 492 390 X

RO063 49 Cluj
RO075 26 Mure


4091 Crambe tataria <1200 i C A C C
4067 Echium russicum <4000 i C C C A
N14 59 231 P uni

Lande, tuf ri uri, maquis i garigue, phrygana 2%
Plasat în una din cele mai antropizate i degradate areale ale Transilvaniei, segmentele de paji ti stepice xerice i mezoxerice cuprinse în
acest sit reprezint cu exactitate ultimele reminiscen e ale mediului natural regional, care trebuie protejate de urgen . Pe de alt parte aceste
fragmente toate con in popula ii r mase azi izolate din cauza fragment rii habitatului ale subspeciei strict endemice pentru Câmpia
Transilvaniei Astragalus exscapus ssp. transsilvanicus (recent reevaluat i recunoscut de c tre monograful genului– v. Podlech, 2008) i
care, în plus, sunt i cele mai mari i mai numeroase cunoscute, fiind mult mai întinse i mai numeroase decât cele din arealele din vestul
Câmpei Transilvaniei, Bon ida-Vi ea-Jucu sau Vii oara-Urca-Grindeni sau Valea Florilor.
Situl este alc tuit din segmente disparate, pentru c din cauza antropiz rii intense a arealului (consecin a reformelor agrare din 1854 i
1923 ce au suprapopulat regiunea) numai ele au mai r mas ca fiind reprezentative pentru contextul natural ini ial. Ni s-a p rut inutil din acest
punct de vedere s includem în sit vastele areale de teren arabil, p uni foarte degradate sau contruite dintre ele. Totu i, aceste segmente
separate ce alc tuiesc situl au un caracter foarte unitar, ad postind acela i tip de paji ti stepice xerice i mezoxerice i toate cuprinzând
popula ii vaste ale subspeciei endemice Astragalus exscapus ssp. transsilvanicus. Acest caracter unitar justific crearea acestui sit unic dar
alc tuit din segemente disjuncte, singurele bine conservate din peisajul ini ial ce au mai putut fi g site în arealul din centrul Câmpiei
Transilvaniei, în loc s propunem situri separate pentru fiecare dintre ele. Caracterul unitar al segmentelor sitului va permite i monitorizarea
lor eficient în viitor i un elaborarea unui plan de management unic adecvat, îndreptat în primul rând pentru conservarea subspeciei
endemice i a contextului s u natural.
Dup cum precizam crearea unui sit compact care s uneasc segmentele de paji ti stepice bine conservate din centrul Câmpiei
Transilvaniei ar pune probleme proprietarilor din zon plus c ar provoca adversitatea acestora, dar pe viitor trebuie s fie studiat , în cadrul
unor proiecte, posibilitatea implement rii de coridoare ecologice sau de situri mici intermediare de tip “stepping stones” pentru a asigura
conectivitatea popula iilor speciilor de paji ti stepice în cadrul unor metapopula ii func ionale, în special în cazul speciei Astragalus exscapus
ssp. transsilvanicus.

Paji tile stepice sunt folosite ca p uni comunale administrate de c tre Consiliile Locale ale comunei C tina (jud. Cluj), ora ului S rma u
(jud. Mure ), comunelor Siliva u de Câmpie, Urmeni , Mila (jud. Bistri a-N s ud), Cozma, Cr ie ti, Sânpetru de Câmpie (jud. Mure )
4.6 Documenta ie:
Transilvaniei (II). Studia Universitatis Babe -Bolyai, Geographia 46: 51-67.
2. Podlech, D. 2008 - The genus Astragalus L. (Fabaceae) in Europe with exclusion of the former Soviet Union. Feddes Repertorium, 119(5-
6):310-387.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|



7. HARTA SITULUI
E ROSCI0334 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Buciumeni - Homocea

N 46º 5' 15'' E 27º 17' 8'' 4.993 86 365 234 X

RO026 59 Vrancea
RO024 41 Gala i

Situl Buciumeni-Homocea este amplasat la limita de sud a Podi ului Central Moldovenesc (între Câmpia Siretului, Colinele Tutovei i Coasta
Siretului). Caracteristic sitului este faptul c râul Siret a creat în zon interferen a podi ului cu câmpia, iar versan ii au un pronun at caracter de
alunecare i eroziune în adâncime. Localizat pe teritoriul administrativ al jude elelor Vrancea (în raza comunelor Homocea, Coribi a) i Gala i
(în raza comunelor epu, Munteni, Buciumeni). Din punct de vedere al administra iei silvice, situl apar ine direc iilor silvice Vrancea, ocolul
silvic Adjud (UP IV Homocea) i Gala i, ocolul silvic Tecuci (UP III Nicore ti, UP IV Buciumeni). Formele de relief, pe care vegeteaz
arboretele sunt reprezentate de versan i scur i, cu înclin ri ce variaz de la 10 la 60 de grade i platouri, cu altitudini cuprinse de la 40 m pân
la 400 m. Forma iunile geologice întâlnite în cadrul sitului sunt argilele, pietri urile, nisipurile, luturile i depozitele loessoide i aluviale (roci
moi, u or friabile). Situl este br zdat de mai multe pâraie (Stuhule , Fagului, Fund turii, Lupului, Tecucelul, Berheciul), afluen i ai Siretului,
care au debit inconstant, mare prim vara i foarte mic pân la nul vara. Caracteristic zonei sunt ploile toren iale de scurt durat care
favorizeaz fenomenele de eroziune i alunecare. Dup ,,Monografia geografic a R.S.R.” teritoriul sitului se încadreaz în sectorul de clim
continental , districtul estic IIAs3 (Câmpia Siretului Inferior) i districtul sud-estic IIBp2. Dup raionarea climatic Koppen, teritoriul sitului face
parte din dou provincii climatice: D.f.b.x. (cu climat ceva mai umed i cu veri mai pu in c lduroase) i B.s.a.x. (climat secetos, veri fierbin i i
ierni aspre). Aceast variabilitate climatic se explic i prin faptul ca situl se afl în zona de tranzi ie între bioregiunea continental i cea
stepic . Regimul termic specific zonei se caracterizeaz printr-o temperatur medie anual cuprins între 9 i 110C cu valori medii lunare în
intervalul –40C i 21,70C. În aceast zon precipita iile atmosferice prezint o deosebit importan din punct de vedere climatic, cantitatea
redus a acestora fiind un factor limitativ (400 – 590 mm). Din analiza regimului pluviometric se constat existen a unui deficit hidric de cca.
220 – 240 mm, el fiind maxim în lunile de var . Indicele de ariditate de Martonne variaz între cca. 24 (Adjud) i 31 (Nicore ti). Sub raport
pedologic, predomin solurile din clasa molisoluri (cernisoluri), argiluvisoluri (luvisoluri) i soluri neevoluate (protosoluri). Situl se suprapune
etajelor fitoclimatice: FD3 (etajul deluros de gorunete i goruneto-f gete), FD1 (etajul deluros de cvercete cu stejar) i Ss (silvostep ).
Situl este important pentru acoperirea geografica a distributiei habitatului 91Y0 - P duri dacice de stejar i carpen, care este si cel mai
reprezentativ si larg raspandit habitat in sit.
În raza sitului factorii destabilizatori sunt: deficitul de umiditate, concentra ia de s ruri din sol, deficitul de substan e nutritive, alunecare,
înml tin ri, doborâturile de vânt i rupturile de z pad , uscarea etc. Arboretele afectate de alunecare se g sesc pe terenuri înclinate i
substrate formate din argile gonflabile, alternan e de argile i nisipuri. Arboretele cu înml tinare se g sesc pe terenuri plane cu substrat
impermeabil. În cazul arboretelor cu tulpini nes n toase acestea provin din l stari iar fenomenul de uscare se datoreaz condi iilor de
vegeta ie i speciilor introduse. Doborâturile i rupturile de vânt sunt izolate i sunt consecin a fenomenelor meteo. Delictele forestiere sunt
un alt factor cu influen negativ în zona sitului având în vedere c situl este înconjurat de mai multe comune a c ror locuitori î i asigur
necesarul de lemn de foc din p durea sitului.

Situl este amplasat integral în fond forestier. Aproximativ 54% din p duri sunt p duri proprietate a statului i sunt administrate de Direc ia
Silviv Vrancea prin Ocolul Silvic Adjud (UP IV Homocea) i de Direc ia Silvic Gala i prin Ocolul Silvic Tecuci (UP IV Buciumeni i UP III
Nicore ti). Restul p durilor sunt p duri proprietate privat i sunt administrate de proprietari sub îndrumarea tehnic a ocoalelor silvice i a
Inspectoratelor Teritoriale de Regim Silvic i de Vân toare din zon .
4.6 Documenta ie:
ICAS, Amenajamentul Ocolului Silvic Adjud, edi iile 2008 i 1988
ICAS, Amenajamentul Ocolului Silvic Tecuci, edi iile 2007 i 1998
investiga ii de teren
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural + 1,52 2.409.-P durea Buciumeni


7. HARTA SITULUI
B ROSCI0335 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Dobrina - Hu i

N 46º 34' 51'' E 27º 58' 18'' 8.518 127 381 280 X X

RO016 100 Vaslui
62C0 * Stepe ponto-sarmatice 0,5 B C B B

1352 Canis lupus P P?

Situl Padurea Dobrina-Hu i este localizat în partea sud-estic a Podi ului Central Moldovenesc în bazinul hidrografic al Bârladului. Din punct
de vedere al administra iei publice, p durile sunt pe teritoriul comunelor Cre e ti, Dimitrie Cantemir, Hoceni, Oltene ti, P dureni, Albesti i
Hu i din jude ul Vaslui. Din punct de vedere al administra iei silvice p durile sunt situate în întregime în raza Ocolului Silvic Hu i i apar ine la
trei unita i de produc ie (UP I Oltene ti, UP II Cre e ti i UP III Dobrina) a c ror suprafa imp durit o cuprinde aproape în totalitate.
Principalele clase de habitate identificate în sit sunt: p durile caducilofiate (96 %), paji tile si fane ele seminaturale mezofile (3,0 %), alte
terenuri arabile (0,7%), alte terenuri (0,1%) i ape dulci curg toare (0,2%). Din punct de vedere morfogenetic, teritoriul cuprinde aproape
întreaga gam de forme caracteristice zonei respectiv podi uri monoclinale cu fragmentare deluroas de tip Suceava la nord de culmea ce
separ bazinul Lohanului i Crasnei de cel al Elanului i culmi deluroase i prelungi, monoclinale, orientate paralel, separate de v i
consecvente, la sud de aceast culme. Etajarea fitoclimatic încadreaz cea mai mare parte a teritoriului (cca. 96%) în FD3- Etajul deluros
de gorunete, f gete i goruneto-f gete, o parte din p duri (3%) se afl în FD1-Deluros de cvercete cu stejar i gorun iar restul de 3% se afl în
Ss-Silvostep . Dup clasificarea Koppen, situl se situeaz în subprovincia D.f.b.x. caracterizat printr-o clim temperat , cu precipita ii medii
anuale suficiente pentru vegeta ia forestier caracteristic zonei leaurilor de deal. Temperatura medie anual este de 9,5 gr. C, iar
precipita iile medii sunt de 528,0 mm. Zonele de relief cele mai r spândite sunt versan ii u or înclina i (cca. 65%) dup care urmeaz versan ii
moderat înclina i (cca. 23%) i platourile (cca. 12%). Expozi ia majoritar este cea par ial însorit care ocup cca. 58%, urmeaz expozi ia
însorit care ocup cca. 30% i cea umbrit care ocup cca. 12 %. Substratul litologic este alc tuit din alternan e de nisipuri, argile i marne
în intercala ii insulare de gresii în jum tatea nordic , din depozite loessoide în alternan e cu nisipuri i intercala ii de marne în jum tatea
sudic . Sub raport pedologic se întâlnesc soluri din clasa argiluvisoluri, molisoluri i cambisoluri (în propor ie relativ echilibrat , cu o pondere
ceva mai mare a argiluvisolurilor) iar pe anumite suprafe e restrânse se întâlnesc soluri neevoluate. Altitudinea este cuprins între 130 i 380
de metri îns suprafa a cea mai mare se g se te situat între 200-350 m. Înclina ia terenului este cuprins între 0-300 îns predominant este
panta sub 20%. In ansamblu, condi iile pedoclimatice sunt între superioare i mijlocii asigurând condi ii bune de vegeta ie pentru productivit i
superioare la stejat pedunculat, tei, carpen i frasin, iar mijlocie pentru gorun.
Situl Padurea Dobrina-Husi se afla la limita sudica a regiunii biogeografice continentale, la contactul cu cea stepica, constituindu-se intr-o
bariera impotriva avansarii stepei spre nord. In cadrul sitului apar si elemente specifice regiunii stepice.
Pe teritoriul sitului se manifest urm torii factori perturbatori: seceta, (care a provocat în deceniul trecut fenomene de uscare pe cca. 15% din
suprafa a sitului, în special la arboretele de gorun), atacuri de boli sau d un tori (1%), alunec ri (4%), pagube produse de vânat, p unatul
abuziv i delictele forestiere.

Marea parte a p durilor (cca. 6550 ha) sunt p duri proprietate a statului i sunt sub administrarea Ocolului Silvic Hu i, apar inând la 3 unit i
de produc ie: UP I Oltene ti, UP II Cre e ti i UP III Dobrina. Restul de cca. 1740 ha sunt p duri proprietate particular i sunt administrate de
proprietari sub îndrumarea tehnic a ocoalelor silvice i a Inspectoratelor Teritoriale de regiuni silvice i cinegetice din zon .
4.6 Documenta ie:
ICAS - Amenajamantul Ocolului Silvic Hu i, edi iile 1990 i 2003
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


J056VS * 42,61 BARBOSI - SISCANI
943 Alunecarile de teren C 4 - 920 Secarea C 15 -

7. HARTA SITULUI
B ROSCI0336 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Dumbrava

N 45º 38' 32'' E 21º 40' 46'' 1.821 128 198 161 X

RO054 100 Timi

Din punct de vedere geologic, substratul este constituit din depozite ter iare,caracterizate prin dominarea sedimentelor marno-argiloase din
miocen i a celor nisipoase din pliocen. SCI-ul se afl în etajul deluros de cvercete cu stejar ( i cu cer, gârni , gorun i amestecuri ale
acetora), în câmpia sudic a râului Timi , la o altitudine cuprins între 130-200 m, teren în majoritate plan cu mici ondula ii, înclin rile fiind
mult sub 5 grade, iar expozi ia general este S-SV. Are o suprafata de 1821 ha, si este str b tut de v ile Poligon, Strâmba i C p t. Aceste
v i au mai mult aspect de depresiuni cu ap stagnant din precipita ii, persistând pe alocuri în permanen sub form de mla tini, cu o
vegeta ie specific . Dup sistemul de clasificare a lui Köppen, adaptat la teritoriul rii noastre, distingem regiunea climatic C.f.a.x.
Suprafata sitului, acoperita in intregime de padure, se afla in proprietatea statului. Situl este acoperit integral cu padure.
SCI-ul se situeaza in etajul deluros de cvercete cu stejar ( i cu cer, gârni , gorun i amestecuri ale acestora), in cadrul sau fiind identificare
doua tipuri de statiuni forestiere de bonitate superioara si mijlocie.
In cuprinsul acestui sit se intalnesc 5 tipuri naturale de padure, de productivitate superioara si mijlocie, incadrate in 3 tipuri de habitate
forestiere din Romania: R 4140 – Paduri dacice-balcanice de gorun (Quercus petraea), cer (Q. ceris) si tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Lychis
coronaria – valoare conservativa mare; R 4149 - P duri danubian–balcanice de cer (Quercus cerris) cu Pulmonaria mollis – valoare
conservativa moderata; R 4153 - P duri danubian–balcanice de cer (Quercus cerris) i gârni (Q. frainetto) cu Crocus flavus – valoare
conservativa moderata. Toate aceste trei tipuri de habitate au ca si corespondent, in Natura 2000, tipul de habitat 91M0 – Pannonian –
Balkanic turkey oak – sessile oak forest.
In timpul sezoanelor cu precipitatii abundente, pe unele suprafete depresionare ale sit-ului apare fenomenul de stagnare a apelor, ceea ce
generea mlastini si conditii grele de regenerare a arboretului, chiar si uscarea semintisului existent.
In timpul sezoanelor cu precipitatii abundente, in unele portiuni ale sit-ului apare fenomenul de stagnare a apelor, ceea ce generea mlastini si
conditii grele de regenerare.
Situl este strabatut de drumul judetean Buzias - Sinersig, de la vest la est, creand astfel o discontinuitate la nivelul sitului.
Situl este accesibil pe intreg perimetrul, fiind expus impactului antropic si potentialelor amenintari care vin din terenurile agricole invecinate.
Suprafata sitului, acoperita in intregime de padure, se afla in proprietatea statului. Administrarea padurii se face de catre RNP-Romsilva prin
Directia Silvica Timis, O.S. Lugoj. Din punct de vedere administrativ-teritorial situl este localizat in U.P. VI Dumbrava.
4.6 Documenta ie:
Amenajamentul Silvic al U.P. VI Dumbrava, O.S. Lugoj si Studiul General al O.S. Lugoj. Investigatii in teren efectuate de dl. ing. Oliver Merce,
de la I.C.A.S. TIMISOARA, str Aleea Padurea Verde, nr. 1, Timisoara, jud Timis.
Tel/fax: 0256-220085, in perioada aprilie-mai 2010.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


160 Managementul forestier general B 100 - 166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de A 100 -
uscare
140 Pasunatul C 15 - 150 Restructurarea detinerii terenului agricol B 15 -

7. HARTA SITULUI
B ROSCI0337 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Neudorfului

N 46º 0' 30'' E 21º 39' 31'' 4.502 147 300 228 X

RO051 100 Arad
91M0 P duri balcano-panonice de cer i gorun 97,5 A C B B


Situl este constituit din p duri compacte apar inând, în propor ie de peste 97%, tipului de habitat 91M0 - p duri balcano-panonice de cer i
gorun. Suprafa a sitului este de 4,502 hectare.
Sit important pentru lup în bioregiunea continental i zon de refugiu pentru haitele cu teritorii în Câmpia Vinga, din bioregiunea panonic .
Braconajul, vân toarea, exploat ri forestiere intensive, dezvolt ri antropice.
4.6 Documenta ie:



|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


rulote
160 Managementul forestier general B 50 - 190 Activitati Pasunat agricole si silvice care nu se B 50 -

7. HARTA SITULUI
B ROSCI0338 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Paniova

N 45º 51' 31'' E 21º 45' 15'' 1.909 130 253 183 X

RO054 100 Timi

SCI-ul propus este situat în Campia Lugojului (Campia de Vest), terenul in ansamblu avand o configuratie ondulata, predominand
sedimentele marno-argiloase din Miocen si cele nisipoase din Poliocen. SCI-ul se afl în etajul deluros de cvercete cu stejar ( i cu cer,
gârni , gorun i amestecuri ale acetora), la o altitudine cuprinsa intre 130-250 m, cu o inclinare medie de circa 10 grade. Are o suprafata de
cca. 1900 ha, fiind strabatut de Valea Satului, Valea Gradina, Valea Adanca, Valea Larga si Valea Mangos.
Dup sistemul de clasificare al lui Köppen, adaptat la teritoriul rii noastre, distingem regiunea climatic C.f.a.x.
Situl este inclus in totalitate in fond forestier, fiind incadrat in clasa de habitate \\\\\\\"Paduri caducifoliate\\\\\\\".
Suprafata sitului, acoperita in intregime de padure, se afla in proprietatea statului.
SCI-ul se situeaza in etajul deluros de cvercete cu stejar ( i cu cer, gârni , gorun i amestecuri ale acestora), in cadrul sau fiind identificare
patru tipuri de statiuni forestiere de bonitate superioara si mijlocie.
In cuprinsul acestui sit se intalnesc 5 tipuri naturale de padure, de productivitate superioara si mijlocie, incadrate in 3 tipuri de habitate
forestiere din Romania: R 4140 – Paduri dacice-balcanice de gorun (Quercus petraea), cer (Q. ceris) si tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Lychis
coronaria – valoare conservativa mare; R 4149 - P duri danubian–balcanice de cer (Quercus cerris) cu Pulmonaria mollis – valoare
conservativa moderata; R 4153 - P duri danubian–balcanice de cer (Quercus cerris) i gârni (Q. frainetto) cu Crocus flavus – valoare
conservativa moderata. Toate aceste trei tipuri de habitate au ca si corespondent, in Natura 2000, tipul de habitat 91M0 – Pannonian –
Balkanic turkey oak – sessile oak forest.
Vegetatia forestiera corespunde tipului natural-fundamental (vegetatiei natural potentiale), regenerarea arboretelor facandu-se in cea mai
mare parte prin regenerare naturala si completarea regeneraarii naturale cu puieti din specii locale. Pe suprafete restranse au fost introduse
prin plantare specii exotice - stejar rosu, salcam.
Situl este expus impactului antropic, fiind inconjurat de terenuri agricole precum si de localitatile Hitias, Ghizela, Paniova, Secas si Cheches.
In partea de sud-est poligonul este marginit de drumul judetean (comunal) Ghizela-Paniova. Accesul in sit se poate face pe intreaga lungime
a perimetrului.
De asemenea, pasunatul reprezinta un risc potential pentru padure.
Suprafata sitului, acoperita in intregime de padure, se afla in proprietatea statului.
4.6 Documenta ie:
Pentru documentatie s-au folosit Amenajamentul Silvic al U.P. I Paniova, O.S. Timisoara si Studiul General al O.S. Timisoara.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


161 Plantare de p dure C 10 - 164 Curatarea padurii B 10 -
230 Vanatoare C 0
140 Pasunatul B 35 -

padurea Paniova este in administratia RNP-Romsilva, prin intermediul Directiei Silvice Timisoara, Ocolul Silvic Timisoara
.
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0339 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Povernii - Valea Cerni a

N 46º 13' 39'' E 22º 59' 49'' 870 629 991 802 X

RO071 92 Alba
RO053 8 Hunedoara


Situl este constituit din dou corpuri de p dure care reprezint puncte de conectivitate importante în peisajul fragmentat al zonei. Tipul de
p dure este cel al f getelor. Suprafa a sitului este de 874 hectare.
Sit important pentru carnivorele mari (lup, râs i urs), protejeaz un sector critic pentru conectivitatea popula iilor în zona Mun ilor Bihorului –
Metaliferi unde oseaua na ional DN 74 i zonele construite adiacente ac ioneaz ca o barier ecologic major .
Dezvolt ri antropice adiacente oselei na ionale DN74, braconajul, vân toarea, exploat ri forestiere intensive.
4.6 Documenta ie:



|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


623 Vehicule motorizate A 30 - 160 Managementul forestier general B 100 -
502 Drumuri, drumuri auto A 30 - 623 Vehicule motorizate A 20 -
160 Managementul forestier general B 50 - 160 Managementul forestier general B 50 -
230 Vanatoare B 50 - 230 Vanatoare B 50 -
243 Braconaj, otravire, capcane B 50 - 243 Braconaj, otravire, capcane B 50 -
501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism C 25 - 501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism C 25 -
502 Drumuri, drumuri auto B 20 - 502 Drumuri, drumuri auto A 30 -
622 Plimbare,calarie si vehicule nemotorizate C 20 0 623 Vehicule motorizate A 40 -
623 Vehicule motorizate A 30 - 967 Antagonism cu animalele domestice B 20 -

7. HARTA SITULUI
B ROSCI0341 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea i Lacul Stolnici

N 44º 34' 19'' E 24º 48' 8'' 1.527 182 234 217 X

RO031 100 Arge
91Y0 P duri dacice de stejar i carpen 1 C C C C


N14 22 231 P uni

Situl Padurea si Lacul Stolnici, alcatuit din doua poligoane situate de-o parte si de cealalta a raului Cotmeana, este situat în zona forestier de
câmpie, în Câmpia Burdea, la zona de contact cu Piemontul Cotmeana. Altitudinea variaz între 190 i 233 m, panta între 0 i 25º,
expozi ia general fiind cea sudic . Substratul litologic este constituit dintr-un strat gros de pietri uri levantine i aluviuni de argil fin .
Condi iile climatice sunt cele caracteristice zonei forestiere, subzona stejarului, cu temperatura medie de +10 grade C, cantitatea anual de
precipita ii de 550 mm i vânturi dominante din direc ia nord-nord-est. Solurile fac parte din clasa Luvisolurilor – preluvosol si luvosol, si
Protisolurilor – aluviosol. Din punct de vedere al administatiei silvice, p durile sunt proprietatea statului i sunt administrate de RNP Romsilva,
prin DS Arge , OS Coste ti, UP I Stolnici, iar din punct de vedere al administra iei de stat se afl pe raza comunei Stolnici.
Cca. 67 % din sit este reprezenat de paduri de cvercinee (trupul Balaceanca, pe malul drept tehnic al Cotmenei, iar pe malul stang trupurile
Padurea Vlascuta si Cracul Sirului). Cca. 23 % din sit sunt ocupate de pajisti, iar cca. 10 % de lac si zonele umede adiacente.
Este printre pu inele situri desemnate pentru habitatele forestiere 91M0 (Pannonian-Balkanic
turkey oak –sessile oak forests). Este printre pu inele situri desemnate pentru Emys orbicularis.De importan ridicat pentru Lutra lutra i
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al activit ilor de agricultur , a suprap unatului,a lipsei p unatului, al activit ilor de
exploatare forestier , a drag rii i dren rii habitatului umed, al dezvolt rii teritoriale, a circula iei, al turismului necontrolat, al polu rii prin
îngr minte chimice, depozitare de de euri menajere sau industriale.

P durile sunt proprietatea statului i sunt administrate de RNP Romsilva, prin DS Arge , OS Coste ti, UP I Stolnici. Pajistile apartin
Consiliului local al Comunei Stolnici.
4.6 Documenta ie:
ICAS, 1990, Amenajamentul OS Costesti. SG si UP I Stolnici.
. Cog lniceanu, D. (1991): A preliminary report on the geographical distribution of amphibians in Romania. Review Roumain Biologie –
Biologie Animal 36(1-2): 39-50. 2. Fuhn, I. E., Vancea, t. (1961): The fauna RPR – Reptilia. Editura Academiei R.P.R., Bucure ti 1- 352. 3.
Fuhn, I. E. (1960): The fauna RPR – Amphibia, Editura Academiei R.P.R., Bucure ti 1-289. 4. Ghira, I., Sos, T. (2009, in press). Amfibienii
și reptilele din România. Ghid practic. 5. Baza de date ”Grupul Milvus” 6. Doni et al. 2005. Habitatele din România, Editura Tehnica
Silvica, Bucuresti INCDD Lupu G 2010-12-14 10:25:00
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


160 Managementul forestier general A 50 0 140 Pasunatul A 20 0
100 Cultivare A 0 -

7. HARTA SITULUI
B ROSCI0342 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Târgu Mure

N 46º 33' 13'' E 24º 36' 13'' 574 339 494 418 X

RO075 100 Mure

1321 Myotis emarginatus P B B C B

1083 Lucanus cervus P C A C A
1088 Cerambyx cerdo P B B B B

P duri de cvercinee de interes comunitar
Marea majoritate paduri natural fundamentale de interes comunitar, cu structuri naturale , vîrsta medie aprox. 100 de ani, în anumite zone
cu exemplare seculare, asociate cu diversitate biologic corespunz toare p durilor climax . Pe lâng multele specii de lilieci, p s ri, amfibieni
, aminitim popula iile importante de Cerambix cerdo i Lucanus cervus.
Pe o parte semnificativ p durile sunt rezerva ii de semin e forestiere pentru gorun - existând 2 în jude ul Mure - reconfirmate la ultima
revizuire a Catalogului Na ional al rezerva iilor pentru semin e forestiere (2009).
P duri incluse si prezent în diferite grupe func ionale de protec ie, iar în cele b trâne sunt prev zute numai lucr ri de conservare. Dar i
aceste p duri sunt supuse presiunii economice i t ierile de conservare devin neprofesionale, ce vor afecta structurile naturale a p durilor i
determin succesiuni vegetale , ce nu vor mai permite asigurarea st rii favorabile de conservare a habitatelor de interes comunitar.
Atv si motocicletele devin sursa de deranj pentru carnivore.

P durile sunt de proprietate public , o parte de stat (cca 60 %), iar cealalt parte este proprietatea municipiului Tg. Mures, administrate de
Ocolul silvic Tg. Mures, Directia silvic Mure .
4.6 Documenta ie:

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de A 0 - 623 Vehicule motorizate A 0 -
uscare
160 Managementul forestier general B 0 + 400 Zone urbanizate, habitare umana B 0 -

Responsabilitatea managementului este a administratorului p durii - Direc ia silvic Tg. Mure , monitorizat de autoritatea de meiu local -
A.P.M. Mure .
Managementul p durilor din sit este asigurat prin amenajamentul silvic al Ocolului silvic Tg. Mure , cu men iunea c amenajamentul nu are
aviz de mediu, conform prevederilor Directivei 85/337/CEE (Directiva EIA amendat );
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0343 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durile din Silvostepa Mosti tei

N 44º 14' 35'' E 26º 43' 46'' 2.120 40 77 60 X

RO032 100 Calara i

1088 Cerambyx cerdo P D B C C

Situl este constituit din trupurile de p dure Butucoasa (ua 74-76), Liliecii Mari (ua 72-73), Baba Ana (ua 23-43), Odaia Manciului (ua 62-69) din
UP I Sohatu, OS Lehliu i Ciuru elu (ua 68-71), Ciornuleasa i Tatina (ua 1-67) din UP VIII Ciornuleasa, OS Mitreni.
Situl este localizat in regiunea biogeografica stepica, in tinutul Campiei Romane, subtinutul Campiei Baraganului, la o altitudine cuprinsa intre
40 si 70 m. Forma de relief este campia medie, iar configuratia terenului este plana. Din punct de vedere geologic, teritoriul se afla pe
depozite loessoide de grosimi variabile (18-20m) si aluviuni depuse de-a lungul vailor, ce formeaza senuri aluvionare sau lunci. Climatul
caracteristic este continental de campie caracterizat prin veri foarte calde si ierni foarte reci. Din punct de vedere fitoclimatic arboretele de
cvercete xerofile reprezentative pentru sit sunt situate in zona de silvostepa (Silvostepa Mostistei) si valorifica potentialul stational, tipul de sol
cu raspandirea cea mai mare fiind cernoziomul cambic (clasa molisoluri). Se remarca starea de conservare foarte buna a tipului de habitat
reprezentativ 91 IO in cazul tuturor trupurilor, mai ales in Rezervatia Ciornuleasa (73, 2 ha)si partial in Padurea Baba Ana. Procentul cel mai
mare de arborete fundamental naturale se inregistreaza in cazul urmatoarelor trupuri de padure: Butucoasa (90%), Ciuruselu (82%), Odaia
Manciului (81%). Pe ansamblul sitului ponderea acestor arborete cu caracter natural fundamental reprezinta 37%.
Tipul de statiune predominant este Silvostepa mijlocie de stejarete xerofite, de stejar brumariu, Bs, cernoziom puternic levigat, pe loess. Tipul
de sol este cernoziom cambic tipic (clasa molisoluri). Factorii stationali sunt favorabili biocenozelor forestiere locale, speciile favorizate fiind
stejarul brumariu, in amestec cu garnita si cerul . Pe 45% din suprafata sitului vegeteaza arborete naturale, diferenta fiind detinuta de plantatii
cu specii alohtone - salcam, stejar rosu, malin american, etc. Arboretele care nu valorifica corespunzator potentialul stational sunt artificiale, in
majoritate arborete de salcam (aproximativ 30% din suprafata totala) a caror substituire se impune si este preconizata. Arboretele naturale,
care detin cca. 45 % din sit, apartin tipurilor de padure 8111 Stejarete de stejar brumariu pur pe cernoziomuri puternic levigate, cu substrat de
loes si 8432 Amestec de stejar brumariu cu cer si garnita. Din punct de vedere al sistemului romanesc de clasificare a habitatelor, se
incadreaza la tipurile R4157-Paduri(raristi) danubian - vest-pontice de stejar brumariu cu artar tatarasc si R4156 - Paduri danubian-balcanice
de stejar brumariu, cer si garnita cu artar tatarasc. Etajul arborescent este constituit predominant din stejar brumariu (Quercus pedunculiflora),
iar in diferite proportii de participare apar cerul (Q. cerris), artarul (Acer campestre), ulmul de camp (Ulmus minor), parul paduret (Pyrus
pyraster), garnita (Q. frainetto), mojdreanul (Fraxinus ornus). Subarboretul are o acoperire aproape continua si este constituit predominant din
artar tatarasc (Acer tataricum)(60-70%), paducel (Crataegus monogyna), porumbar (Prunus spinosa), lemn cainesc (Lygustrum vulgare),
maces (Rosa canina), salba moale (Euonymus europaeus), etc. Flora erbacee este reprezentata de Glechoma hirsuta, Asparagus tenuifolius,
Brachypodium sylvaticum, Geum urbanum, Physalis alkekengi, etc.
Sit important pentru acoperirea geografica corespunzatoarea a habitatului 91I0* si pentru prezenta populatiilor speciilor Cerambyx cerdo,
Lucanus cervus i Morimus funereus.
Fenomenul de uscare a arboretelor de varsta mare este prezent din ce in ce mai frecvent.
Apropierea localit ilor, accesibilitatea u oar a p durilor pe intreg perimetrul, nevoia de lemn de foc care genereaza taieri ilegale, extinderea
si promovarea arboretelor din salcam, stejar rosu si alte specii forestiere alohtone, p unatul în p dure, constituie principalele puncte
sensibile ale agresiunii antropice.

Padurile din sit se (cu exceptia a cca 10 ha din Sohatu care au fost retrocedate prin Legea 1/2000 fostilor proprietari) afla in proprietate
publica de stat, fiind administrate de RNP Romsilva prin doua ocoale silvice (Mitreni si Lehliu) ale Directiei Silvice Calarasi.
4.6 Documenta ie:
Amenajamente I.C.A.S.,2004: Ocolul Silvic Mitreni, Ocolul silvic Lehliu;
Donita et al, 2005: Habitatele din Romania
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural + 3,47 2.323.-P durea Ciornuleasa

166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de A 0 - 241 Colectionare (insecte,reptile,amfibieni…) B 0 -
uscare
400 Zone urbanizate, habitare umana B 0 - 954 Invazia unei specii B 0 -
140 Pasunatul B 0 -

Padurile proprietate publica de stat din sit sunt administrate de RNP Romsilva prin ocoalele silvice Mitreni si Lehliu ale Directiei Silvice Calarasi.
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0344 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durile din Sudul Piemontului Cânde ti

N 44º 55' 16'' E 25º 15' 9'' 4.313 201 485 317 X

RO033 100 Dambovi a
9170 Pãduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum 3 A C A B
91M0 P duri balcano-panonice de cer i gorun 3,5 A C A B
Salicion albae)
alpin


Situl P durile din Sudul Piemontului Cânde ti apar ine Piemontului Cânde ti (estul Podi ului Getic), fiind localizat între pârâul Valea Potopului,
în vest, i râul Dâmbovi a (jude ul Dâmbovi a), in est. Din punct de vedere administrativ se afl în raza ocoalelor silvice Hulube ti, G e ti,
Târgovi te i Sturzeni. Situl se g se te în raza administrativ a urm toarelor comune: trupul de p dure nordic - comunele M ne ti, Lude ti i
Hulube ti; trupul de p dure central – comunele Lucieni i Cobia, trupul de p dure sudic – comunele Crângurile, Gura Foii i Cobia. Din punct
de vedere geologic situl se caracterizeaz prin existen a depozitelor loessoide în locurile plane i a „stratelor de Cânde ti”, pe versan i.
Hidrologic, situl se afl în bazinul hidrografic al râului Dâmbovi a, între acesta i pârâul Potopul, cu o scurgere orientat de la nord la sud.
Expozi ia general este predominant estic sau vestic , deci par ial însorit sau par ial umbrit . Altitudinea variaz între 200 m în sud i 600 m
în nord. Dup clasificarea Koppen, teritoiul sitului este situat în provincia climatic D.f.b.x., deci într-un climat ploios, cu precipita ii în tot cursul
anului (valorile medii anuale variaz între 560 mm i 780 mm), temperatura medie a lunii celei mai calde sub 220C, dar cel pu in 4 luni ea
dep e te 100C (temperatura medie anual variaz în jurul valorii de 100C). Solurile de pe teritoriul studiat (predominant luvisoluri,
cambisoluri i protosoluri), în condi ii climatice normale (temperatur , vânt, precipita ii) ofer condi ii bune de vegeta ie habitatelor forestiere
din aceast zon . Arboretele afectate de factori destabilizatori ocup cca. o treime din situl Hulube ti. Ace ti factori au, totu i, în general, o
intensitate slab . Principalii factori destabilizatori sunt: - tulpinile nes n toase, datorate regener rii repetate din l stari; - fenomenul de uscare
în arboretele de cvercinee i salcâm; Al i factori destabilizatori ac ioneaz izolat, fiind vorba de rupturi de z pad i vânt, atacuri de v t m tori
i alunec ri de teren. Ace tia se manifest în special în condi ii climatice extreme (secete prelungite, ploi abundente, temperaturi foarte
sc zute, geruri timpurii sau târzii, etc). Principalele clase de habitate din sit sunt padurile de foiase (97%), paji tile seminaturale umede (2%),
apele dulci continentale curg toare (1%). Sub raport fitoclimatic, situl se incadraza in etajul nemoral al padurilor de foiase, subetajele fagetelor
colinare, in partea de nord a sitului, cu altitudini de pana la 600m, si al padurilor de cvercinee - gorun, cer, stejar - , in partea mai josa a sitului
si in sud, unde vine in contact cu campia Gaesti.
Situl este reprezentativ pentru habitatele forestiere din subcarpatii Getici, fiind localizat in Piemontul Candesti, in partea estica a Podisului
Getic. Situl este acoperit in cvasitotalitate de paduri, cele mai reprezentative si larg raspandite habitate de interes comunitar fiind fagele
colinare (9130), p durile dacice de stejar i carpen (91Y0), padurile de gorun cu carpen (9170) si padurile balcanice-panonice cu gorun, cer
(91M0). La acestea se adauga si alte habitate care detin suprafete mai restranse.
Arboretele afectate de factori destabilizatori ocup cca. o treime din sit. Ace ti factori au, totu i, în general, o intensitate slab . Principalii
factori destabilizatori sunt: - tulpinile nes n toase, datorate regener rii repetate din l stari; - fenomenul de uscare în arboretele de cvercinee
i salcâm; Al i factori destabilizatori ac ioneaz izolat, fiind vorba de rupturi de z pad i vânt, atacuri de v t m tori i alunec ri de teren.
Ace tia se manifest în special în condi ii climatice extreme (secete prelungite, ploi abundente, temperaturi foarte sc zute, geruri timpurii sau
târzii, etc).
Alti factori care au o influenta negativa asupra starii de conservare a habitatelor sunt utilizarea de specii alohtone pentru plantare, fructificarea
slaba a speciilor de cvercinee ceea ce ingreuneaza procesul de regenerare pe cale naturala a arboretelor, diversificarea formelor de
proprietate asupra padurilor, taierile ilegale de arbori, aplicarea unor masuri silviculturale defectuase.

In prezent padurile se afla in proportie de peste 90 % in proprietatea publica a statului. Restul padurilor si terenurile neforestiere apartin
locuitorilor comunitatilor din proximitatea sitului.
4.6 Documenta ie:
Amenajamentele ocoalelor silvice Hulube ti, G e ti, Târgovi te i Sturzeni;
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


160 Managementul forestier general B 100 - 166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de A 100 -
uscare
167 Exploatare fara replantare A 1 - 900 Eroziunea A 1 -
920 Secarea B 10 - 403 Habitare dispersata B 15 -
164 Curatarea padurii A 25 - 167 Exploatare fara replantare A 25 -
300 Extragere de nisip si pietris B 5 - 320 Mine B 5 -
400 Zone urbanizate, habitare umana B 5 - 900 Eroziunea B 5 -

7. HARTA SITULUI
B ROSCI0345 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Paji tea Cenad

N 46º 5' 37'' E 20º 41' 11'' 6.031 78 90 83 X

RO054 100 Timi

2633 Mustela eversmannii P C B C C
N14 45 231 P uni

Paji te s r turat cu por iuni de loess.
Sit important pentru stepe i ma tini s rate (Artemisio-Festucetum pseudovinae association also). Apar i por iuni valorase de paji ti
Pannonice steppice pe loess
Transformarea în teren arabil,desec ri,abandonarea p unatului sau suprap unat,dezvoltarea de infrastructur ,chimizare excesiv
4.6 Documenta ie:

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


J061TM * 7,008 CENAD

7. HARTA SITULUI
B ROSCI0346 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Paji tea Ciacova

N 45º 29' 44'' E 21º 7' 32'' 41 74 82 78 X

RO054 100 Timi
6240 * Paji ti stepice subpanonice 10 C C B C

P Ranunculus pedatus <2000 i D P Trifolium subterraneum <2000 i D
N14 86 231 P uni

Suprafe e cu por iuni de loess favorabile pentru paji ti Pannonice steppice.
Popula ie semnificativ de Trifolium subterraneum.
Apar i por iuni valorase de paji ti Pannonice steppice pe loess
Drainage of the area.
Infrastructural developement.
Invasive plant species.
Excessive use of chemicals in agriculture.
4.6 Documenta ie:

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|



7. HARTA SITULUI
B ROSCI0347 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Paji tea Fegernic

N 47º 12' 12'' E 22º 9' 1'' 280 128 255 171 X

RO061 100 Bihor
40A0 * Tuf ri uri subcontinentale peri-panonice 1 B C B A
N14 84 231 P uni

Sit important pentru habitatele de Paji ti Pannonice steppice pe loess i Tufi uri Subcontinental peri-Pannonic. Situl este important i pentru
speciile: Peucedanum carvifolia, Rosa gallica, Campanula glomerata, Teucrium chamaedrys, Acer tataricum and Asperula cynanchica.
Transformarea în teren arabil,desec ri,abandonarea p unatului sau suprap unat,dezvoltarea de infrastructur ,chimizare excesiv
4.6 Documenta ie:

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|



7. HARTA SITULUI
B ROSCI0348 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Paji tea Jebel

N 45º 33' 30'' E 21º 10' 43'' 283 78 84 81 X

RO054 100 Timi
6240 * Paji ti stepice subpanonice 5 B C B C
N14 54 231 P uni

Sit important foarte important pentru habitatul de paji ti Pannonice steppice pe loess i paji ti s r turate. Este semnalat i prezen a specie
Trifolium subterraneum important din punct de vedere conservativ. Apar i fragmente de paji te steppic primar Pannonice pe loess
Transformarea în teren arabil
4.6 Documenta ie:

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|



7. HARTA SITULUI
B ROSCI0349 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Paji tea Pesac

N 45º 55' 9'' E 20º 49' 56'' 148 82 91 86 X

RO054 100 Timi

1335 Spermophilus citellus P C B A B
N14 77 231 P uni

Sit excelent pentru paji ti Pannonice steppice pe loess. Aici se g sesc specii importante pentru acest tip de habitat ca: Chrysopogon gryllus,
Thalictrum minus, Asperula cynanchica.
Transformarea în teren arabil,desec ri,dezvoltarea de infrastructur ,chimizare excesiv
4.6 Documenta ie:

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


7. HARTA SITULUI
K ROSCI0350 201101 201101

1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lunca Teuzului

N 46º 34' 8'' E 21º 41' 49'' 5.239 86 122 95 X

RO051 100 Arad

1188 Bombina bombina P C A C A
1993 Triturus dobrogicus P C A C A
1220 Emys orbicularis P C C B B
N14 59 231 P uni

Situl este foarte important pentru Marsilea quadrifolia. Aici se g se te unul dintre cele mai mari popula ii din ar . Este unul dintre acele zone
care au fost foarte pu in afectate de desec ri i canaliz ri. Foarte important i din punct de vedere al Misgurnus fossilis i Emys orbicularis.
Aici se g se te i specia Carassius carassius, specie prezent în Cartea Ro ie a Vertebratelor din România fiind amintit ca o specie
periclitat . Pe lâng aceste specii trebuie s amintim i specia Tinca tinca, popula ia c reia în ultimele decenii arat o sc dere drastic .În
zona desemnat specia amintit are o popula ie stabil . Este unul dintre putinele situri desemnate pentru habitatul 1530 (Pannonic salt
steppes and salt marshes), în regiunea pannonica.
Situl este foarte important pentru Marsilea quadrifolia. Aici se g se te unul dintre cele mai mari popula ii din ar . Este unul dintre acele zone
care au fost foarte pu in afectate de desec ri i canaliz ri. Foarte important i din punct de vedere al Misgurnus fossilis i Emys orbicularis.
Aici se g se te i specia Carassius carassius, specie prezent în Cartea Ro ie a Vertebratelor din România fiind amintit ca o specie
periclitat . Pe lâng aceste specii trebuie s amintim i specia Tinca tinca, popula ia c reia în ultimele decenii arat o sc dere drastic .În
zona desemnat specia amintit are o popula ie stabil . Este unul dintre putinele situri desemnate pentru habitatul 1530 (Pannonic salt
steppes and salt marshes), în regiunea pannonica.
Utilizarea de îngr minte chimice în agricultur . Poluarea cu ape menajere sau industriale. Desecarea prin canaliz ri a zonelor
umede.Braconajul.
4.6 Documenta ie:

1. B n rescu P. (2005). Pe ti. In: Botnariuc N. & Tatole V. (eds.): Cartea Ro ie a
Vertebratelor din România. Muzeul Na ional de Istorie Natural “Grigore Antipa”,
Academia Român . Bucure ti, pp. 215-255.
2. Baza de date Grupul Milvus
3. Covaciu-Marcov, S.D., Sas, I., Kiss, A., Bogdan, H., Cicort-Lucaciu, A.Ș. 2006. The
herpetofauna from the Teuz River hydrographic basin (Arad County, Romania). North-
Western Journal of Zoology, 2(1): 27-38.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


160 Managementul forestier general B 20 0 810 Drenaj A 20 -
100 Cultivare A 0 -

7. HARTA SITULUI
K ROSCI0352 201101 201101

1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Per ani

N 45º 45' 13'' E 25º 16' 54'' 2.261 500 740 590 X X

RO072 100 Bra ov



A Rana dalmatina C A A Rana esculenta C A
A Rana ridibunda C A A Rana temporaria C A
A Salamandra salamandra C A R Anguis fragilis C A
R Coronella austriaca C A R Elaphe longissima C A
R Lacerta agilis C A R Lacerta viridis C A
R Natrix natrix C A R Podarcis muralis C A
N14 19 231 P uni

Muntii Persani, care inchid la vest Tara Barsei, se prezinta ca o punte intre Carpatii Orientali, din care fac parte, si Carpatii Meridionali.Se
intind pe o suprafata de circa 1000 kmp. Valea Sinca, continuata cu cea a Barsei, desparte la sud muntii Persani de masivele Fagaras si
Piatra Craiului. La nord, par a fi o prelungire a muntilor Harghita, de care ii desparte totusi aliniamentul ce porneste de la comuna Meresti,
trece pe la sud de localitatea Lueta, peste vaile Varghisului si Cormosului, pana la confluenta acestuia din urma cu valea Fierarului. Limita lor
estica se situeaza de-a lungul depresiunii Tarii Barsei(Culoarul Maierus), continuata cu cea a Baraoltului, iar cea vestica este data de catre
depresiunile Tarii Oltului(Fagarasului) si Homoroadelor.
Sit de importan major pentru carnivorele mari rezidente, Canis lupus, Ursus arctos i Lynx lynx, care din punct de vedere func ional
serve te ca coridor ecologic între SCIurile existente Mun ii F g ra i P durea Bog ii. Împreun cu SCIul existent P durea Bog ii ar
func iona ca i coridor ecologic pentru carnivore mari între Carpa ii Orientali i Carpa ii Meridionali. Sit important desemnat pentru habitatele
forestiere 9130 (Asperulo-Fagetum beech forests) i 91Y0 (Dacian oak & hornbeam forests). De importan ridicat i pentru Lutra lutra, i
speciile de amfibieni Bombina i Triturus.
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al activit ilor de exploatare forestier , al activit ilor industriale, al exploat rii miniere de
suprafa i subterane, al dezvolt rii teritoriale, a circula iei, al turismului necontrolat, al polu rii prin îngr minte chimice, depozitare de
de euri menajere sau industriale. Periclitarea speciilor prin comer ul ilegal, colectare i/sau braconaj al speciilor protejate.
4.6 Documenta ie:

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


160 Managementul forestier general B 40 0 140 Pasunatul B 40 -
502 Drumuri, drumuri auto A 10 -

7. HARTA SITULUI
K ROSCI0353 201101 201101

J ROSPA0001 Aliman - Adamclisi
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pe tera - Deleni

N 44º 6' 36'' E 28º 1' 36'' 2.508 26 149 92 X

RO023 100 Cons anta

2609 Mesocricetus newtoni P C B B B
N14 100 231 P uni

Pe ter situat în apropierea limitei regiunii biogeografice stepice la contactul cu regiunea biogeografic a M rii Negre, reprezentând habitat
specific speciei Mesocricetus newtoni.
Habitat caracteristic speciei de interes conservativ - Mesocricetus newtoni.
Turism.
4.6 Documenta ie:

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

100 Cultivare A 0 -

7. HARTA SITULUI
K ROSCI0354 201101 201101

1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Platforma Cotmeana

N 44º 58' 27'' E 24º 25' 53'' 12.529 198 549 426 X

RO031 75 Arge
RO045 25 Vâlcea
Salicion albae)
3260 Cursuri de ap din zonele de câmpie, pân la cele montane, cu vegeta ie din Ranunculion 0,001 D
3270 Râuri cu maluri n moloase cu vegeta ie de Chenopodion rubri i Bidention 0,001 D
alpin


1083 Lucanus cervus C B B C B
N14 5 231 P uni

Situl, in suprafata de cca. 12 529 ha, contine in linii mari fond forestier aflat in in administrarea OS Cotmeana (DS Arges) si OS Stoiceni (DS
Valcea). Este situat pe platforma Cotmeana, un podis de geosinclinal pe structura monosinclinala si cutata, format din faze plioceno-
cuaternare de tip Candesti. Platforma apare ca un podis aproape neted, destul de larg, cu o inclinare de la nord la sud, strabatut de vai
divergente care se adancesc de la nord la sud. Padurile se afla predominant pe versanti si mai putin pe platouri si pe vai. Vaile din cuprinsul
sitului apartin bazinelor raurilor Vedea, Arges si Olt.
Solurile apartin claselor Luvisoluri - luvosol - si Cambisoluri - eutricambosol. In lungul cursurilor de apa sunt Aluvosoluri.
Din punct de vedere fitoclimatic, situl este situat in doua etaje de vegetatie - etajul deluros al gorunetelor, fagetelor si amestecurilor de gorun -
fag si etajului deluros de cvercete - gorun, garnita, cer si amestecuri dintre ele.
O caracteristica importanta a teritoriului este gradul foarte ridicat de fragmentare a padurilor.
Padurile de tip natural fundamental detin peste 78 % din suprafata padurilor, ceea ce denota o stare de conservare favorabila a acestora.
Cca. 80 % din suprafata padurilor se incadreaza in tipuri de habitate de interes comunitar pentru care la Seminariile biogeografice din iunie
2008 de la Sibiu s-a acordat calificativul IN MOD. De aceea consideram ca prin propunerea acestui sit se aduce o contributie majora la
imbunatatirea retelei N 2000 in Romania.
In raport cu inventarul unit ilor tipologice fundamentale ale României, suprafa a total a sitului de 12.529 ha, concentreaz :
- 2 (20 %) din cele 10 etaje fitoclimatice,
- 27 (13 %) din cele 212 tipuri de sta iuni forestiere,
- 12 (24 %) din cele 50 forma ii forestiere,
- 31 (10 %) din cele 306 tipuri de p dure,
- 13 (3 %) din cele circa 450 unit i edafice,
In compara ie cu suprafa a regiunii continentale din România de 24.303 Kmp, cu 17 tipuri de habitate forestiere protejate, din care 7
prioritar protejate, cele 7 tipuri de habitate forestiere protejate identificate - respectiv cinci din regiunea biogeografic continental i dou din
regiunea biogeografic alpin : 9130, 9170, 91E0*, 91M0, 91Y0, 91V0, 92A0 – reprezint 41 %, iar un tip de habitat forestier prioritar protejat
reprezint (6 %) (Cr. D. Stoiculescu, 1999; Anonimus, 2005; N. Doni et al, 2005-a, 2005-b).
Zona colinar de i de maxim fragmentare, de ine înc p duri mai pu in antropizate i mari concentra ii de habitate. Aspectul dantelat al
lizierei, culoarele desp durite din lungul re elei hidrografice, precum i existen a în partea de vest a sit-ului a terenurilor arabile ivite pe locul
p durilor de odinioar , ca i mul imea localit ilor, demonstreaz agresiunea veche i durabil asupra p durii. Alte elemente care definesc
impactul antropic actual rezult i din dificultatea delimit rii zonei nealterate sau pu in alterate a sitului constituit din zece poligoane al c ror
perimetru este de 521,093 Km.
oseaua Na ional Pite ti-Rm.Vâlcea traverseaz situl pe lungimea de circa 17 km, la distan de circa 1 – 2 km de limita NE a
acestuia.
Sectoarele cursurilor de ap din fondul forestier, caracterizate printr-un regim toren ial, au fost în parte barate prin lucr ri de corectarea
toren ilor.

Ca urmare a aplic rii legilor propriet ii, în prezent circa 85 % din suprafa a p durilor de 12.725,1 ha este de inut de stat i este administrat
prin Ocoalele Silvice ale Regiei Na ionale a P durilor – ROMSILVA Cotmeana (Direc ia Silvic Pite ti) i Stoiceni (D.S. Vâlcea). Restul, de
circa 15 % din suprafa a p durilor a fost restituit , cu prec dere pe lâng localit i, unui num r de cca. 4.000 mici proprietari care, în
cvasitotalitate, de in propriet i de sub un hectar, administrate tot de ocoalele silvice amintite.
4.6 Documenta ie:
Anonimus, 2005: Tratatul de aderare. Cap. 22 Mediu. Revizuit pe baza negocierilor de aderare ale României i Bulgariei. Brusseles, 24. ian.
2005. Text computerizat: 152 pp.
Doni , N., Popescu, A., Pauc -Com nescu Mihaela, Mih ilescu Simona, Biri I.-A., 2005-a: Habitatele din România. Editura Tehnic Silvic .
Bucure ti, 496 pp.
Doni , N., Popescu, A., Pauc -Com nescu Mihaela, Mih ilescu Simona, Biri I.-A., 2005-b: Habitatele din România. Modific ri conform
amendamentelor propuse de România i Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC)-2006. Editura Tehnic Silvic . Bucure ti, 95 pp.
P un, Gh., 1997: Amenajamentul U.P. IV Cuca. Manuscris I.C.A.S. Pite ti, 418 pp + 2 h r i.
P un, Gh., 1997: Amenajamentul U.P. V Trepteni. Manuscris I.C.A.S. Pite ti, 358 pp + 2 h r i.
P un, Gh., 1997: Amenajamentul U.P. VI Stoile ti. Manuscris I.C.A.S. Pite ti, 520 pp + 2 h r i.
P un, Gh., 2003: Amenajamentul Ocolului Silvic Cotmeana. Studiu general. Manuscris I.C.A.S. Bucure ti, 226 pp + 3 h r i.
Stoiculescu, Cr. D., 1999: P durile virgine i cvasivirgine române ti, un patrimoniu natural european de excep ie. In: Revista p durilor, An.
114, nr. 2, p: 14 – 22.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

150 Restructurarea detinerii terenului agricol A 25 - 160 Managementul forestier general B 100 -
161 Plantare de p dure B 10 - 166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de A 100 -
uscare
167 Exploatare fara replantare A 2 - 140 Pasunatul A 100 -
900 Eroziunea A 5 -

7. HARTA SITULUI
K ROSCI0355 201101 201101

1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Podi ul Lipovei - Poiana Rusc

N 45º 49' 10'' E 22º 24' 6'' 35.738 150 1356 531 X X

RO051 8 Arad
RO053 7 Hunedoara
RO054 81 Timi

1354 Ursus arctos 5-10 i P C C B C
1352 Canis lupus >20 i P C B C B

4038 Lycaena helle P B B C B
N14 11 231 P uni

Situl se suprapune peste importanta zon de conexiune ecologic dintre Mun ii Poiana Rusc i Defileul Mure ului. Tipurile de p dure
dominante sunt f getele i gorunetele. Suprafa a sitului, aflat în raza administrativ-teritorial a jude elor Arad, Hunedoara i Timi , este de
34,748 hectare.
Sit extrem de important pentru carnivorele mari (lup, urs i râs), include singura zon cu habitate favorabile pentru toate cele trei specii din
Podi ul Lipovei. Contribuie la eficien a i coeren a re elei Natura 2000, f când parte din singurul coridor ecologic structural i func ional care
conecteaz Mun ii Apuseni cu Carpa ii Meridionali. Prin intermediul sitului Natura 2000 Defileul Mure ului Inferior este conectat la coridorul
ecologic din Mun ii Apuseni, iar prin intermediul siturilor inutul P durenilor i Rusca Montan la zonele cu densit i ridicate de carnivore mari
din Carpa ii Meridionali.
Din punctul de vedere al conectivit ii popula iilor de carnivore mari, fragmentarea habitatelor cauzat de dezvolt rile antropice i a
infrastructurii de transport reprezint factorul negativ major, cu prec dere în banda de habitat favorabil din Podi ul Lipovei. În prezent drumul
na ional 68A care intersecteaz acest sector mai p streaz sectoare permeabile dar sectorul proiectat al autostr zii Lugoj – Deva, în lipsa
m surilor de defragmentare, va bloca sigurul coridor ecologic structural pentru urs între Mun ii Apuseni i Carpa ii Meridionali. Situa ia este
complicat i de prezen a liniei de cale ferat i a drumului comunal Margina – Grind care vor participa la efectul cumulat de barier
ecologic .
În plus, degradarea habitatului forestier în zona cea mai sensibil a sitului (Podi ul Lipovei) poate influen a semnificativ func ionalitatea
coridorului ecologic.
Braconajul este un alt factor cu impact negativ major în cazul coridoarelor ecologice iar atitudinea comunit ilor locale, în rândul c rora
obi nuin a convie uirii cu carnivorele mari, i în special cu ursul, a disp rut, este un factor care trebuie luat în calcul ca având un rol important
în men inerea func ionalit ii coridorului ecologic.
4.6 Documenta ie:


|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 0,02 2.525.-Codrii seculari de pe valea Dobri o

J047HD * 0,143 BATRANA
502 Drumuri, drumuri auto A 25 - 530 Imbunatatirea accesului la zona B 30 -
rulote
102 Cosire/Taiere B 0 -
243 Braconaj, otravire, capcane B 50 - 502 Drumuri, drumuri auto B 50 -
530 Imbunatatirea accesului la zona C 10 - 622 Plimbare,calarie si vehicule nemotorizate B 20 0

7. HARTA SITULUI
B ROSCI0356 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Poienile de la ard

N 46º 48' 52'' E 23º 30' 55'' 47 471 604 537 X

RO063 100 Cluj

1065 Euphydryas aurinia P C B C B
N14 87 231 P uni

Aspecte de geologie i geomorfologie. Este situat în Depresiunea Transilvaniei, pe isturi cristaline i depozite sedimentare (cretacicul
superior). Peste acest fundament se suprapun forma iunile sedimentare ale depresiunii propriu-zise, reprezentate prin depozitele paleogene i
neogene. Aceast structur stratigrafic este mascat de sedimentele recente cuaternare, reprezentate prin depozite argiloase deluviale i
forma iuni grosiere aluviale (pietri uri cu nisipuri). Din punct de vedere morfologic amplasamentul se afl în culoarul depresionar al râului
Some ul Mic, pe microculoarul vǎii Pope ti, afluent de stânga al Some ului Mic ce s-a format prin ac iunea eroziv acumulat a apei.
Aspecte climatic. Perimetrul studiat se r g se te în topoclimatul de versant cu expozi ie nordic . Aici varia iile termice sunt mai mici, iar
circula ia local a aerului este mai pu in intens . Se instaleaz astfel un sector microclimatic cu valori termice mai modeste, cu inversiuni de
temperatur mai frecvente, iar fenomenele de iarn au o frecven mai mare. Temperatura medie anual pe perioada a fost de 8,3O C.
Frecven a medie anual a vânturilor pe direc ii indic o predominan pe direc ia NV i V, vitezele fiind mult influen ate de pozi ia
observatorului. Precipita iile medii anuale se situeaz în jurul valorii de 582,3 mm, maxim vara (246,1 mm – 42,3%), iar minim iarna (80,6mm –
18,7%), num rul mediu anual al zilelor cu z pad este de 35,5 (9,7% /an). In ansamblu, partea vestic prime te mai multe precipita ii decât
partea estic datorit particularit ilor morfologice.
Aspecte de vegeta ie. Vegeta ie spontan de tip natural i semi-natural bine reprezentat , dar puternic influen t de presiunea zoo-antropic .
P durile au derivat din gorunete-stej rete (Quercetum robori-petraea), sub influen a exploat rilor (cel mai adesea de tip ras) unele suprafe e,
prin structura lor pot fi încadrate la stej reto-c rpinete (Querceto robori–Carpinetum) respectiv goruneto c rpinete (Carpino–Quercetum
petraeae). Afirmarea puternic a carpenului exploatarea selectiv a esen elor valoroase, a dus la un proces de c rpinizare intens a trupurilor
forestiere. In conformitate cu studii botanice, vegeta ia primar de-a lungul cursurilor de ape, era dominat de asocia ii specifice, cum ar fi:
Salicetum purpurae, sau Salicetum triandrae, care în func ie de dimensiunile luncii, ocupau por iuni mai mult sau mai pu in extinse. Speciile ce
se reg seau în aceste p duri de lunc erau: Salix alba, S. fragilis, Populus alba, P. nigra, P. tremula, Alnus glutinosa, A. incana. Vegeta ia
ierboas (alian ele Nanocyperion i Polygono-chenopodion) se dezvolta în zona prundi ului, nisipului sau nisipului mâlos, ajuns la zi numai în
perioadele când apele atingeau cotele minime (iulie-septembrie). In zonele favorabile ap reau asocia ii dominate de stuf (Scirpo-
Phragmitetum), între esute sau învecinate cu tuf ri uri higrofile. Pe locul p durilor de lunc s-au dezvoltat secundar asocia ii ierboase, în care,
în mod caracteristic apar specii de Carex (C. acutiformis, C. riparia, C. gracilis, C. inflata etc.) i de graminee (Molinia coerulea, Deschampsia
cespitosa, Poa trivialis, Agrostis alba, A. tenuis, Alopecurus pratensis, Festuca pratensis, F. rubra, Poa pratensis, Trisetum flavescens,
Agropyrum repens, Arrhenaterum elatius etc.). Pe v ile înguste, umbroase i umede, a a cum este i cazul vǎii Pope ti, se afirm în
stratul ierbos n valnicul i alte specii mezo-higrofile, asemenea f gete fiind reunite în as. Phyllitidi-Fagetum VIDA (1959, 1963). Tuf ri ele
dominante sunt aluni ele (Coryletum avellanae SOO 1927) i cele edificate de cununi (Spiraeetum ulmifoliae ZOLYOMI 1939), în zonele de
unde lipsesc lucr ri de între inere, de-a lungul c ilor de acces i pe liziere ap rând adeseori forma iunile dominate de p ducel i porumbar
(Pruno spinosae-Crataegetum).
Din zona urban i periurban a municipiului Cluj-Napoca au fost identificate 31 de specii de licheni, 223 specii de briofite, i peste 500 de
specii de cormofite.
Poiana de la ard, datoritǎ renun ǎrii (par iale) la practicile de exploatare (cosire i pǎ unare) apare ca o forma iune
ierboasǎ luxuriantǎ, cu o diversitate înaltǎ floristicǎ i o dezvoltare semnificativǎ a speciilor ierboase, ce
depǎ esc pe alocuri o înǎl ime de 80 cm. Se observǎ o pǎtrundere a unor specii arbustive (Crataegus monogyna,
Rosa canina, Prunus spinosa, Sambuccus nigra), dar i a unor comunitǎ i ruderale de-a lungul drumului de acces ce pǎtrunde
dinspre sud-est. Astfel starea favorabilǎ pentru un numǎr mare de specii, inclusiv specia criteriu Euphydryas aurinia, s-ar putea
sǎ se men inǎ pe o perioadǎ scurtǎ de timp, pânǎ la ocuparea unor suprafe e extinse de cǎtre
tufǎri uri sau specii invazive.
Este importanta prin prezenta populatiilor Euphydrias aurinia (Lepidoptera)si Isophya stisi (Orthoptera) pentru rezolvarea IN MOD.
Enumeram categoriile de impact: Arderea, Abandonarea sistemelor pastorale, P unat, Evolu ia biocenotic Invazia unei specii,
Modificarea tehnicilor de cultivare, Zone urbanizate, locuirea uman , Restructurarea posesiei asupra p mântului, C r ri, circuite, trasee
pentru bicicli ti.
4.6 Documenta ie:

Cristea, V., Baciu, C., Gafta, D. (2002): „Municipiul Cluj-Napoca i zona periurban – Studii ambientale”, Ed. Accent
Mihu , S., Dinc , V., E. (2006): \"Important Areas for Butterflies - The implementation of EU Nature Conservation Legislation in Romania\",
Final Report, Bureau Waardenburg bv. & CFMCB
Mihu , S (2005): “Ariile de Protec ie Primarǎ pentru Fluturi din România”, revista Biodiv, CFMCB
Dr. S. Mihu , Raport 2010.
Dr. Ionu Iorgu, Dr. Elena Iorgu, teren 2010.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


101 Modificarea practicilor de cultivare A 0 - 140 Pasunatul A 0 -
141 Abandonarea sistemelor pastorale A 0 - 150 Restructurarea detinerii terenului agricol A 0 -
180 Incendiere B 0 - 400 Zone urbanizate, habitare umana A 0 -
501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism B 0 - 950 Evolutie biocenotica B 0 -
140 Pasunatul A 0 - 400 Zone urbanizate, habitare umana A 0 -

Se impune un management activ prin care, prin intermediul unor cosiri târzii “în tablǎ de ah” sǎ se asigure men inerea faciesului
de vegeta ie actual. Cosirile se vor realiza la sfâr itul lunii septembrie începutul lunii octombrie, pe suprafe e alternante de câte 1000 mp,
lǎsând suprafe e de câte 1000 mp necosite, ca refugii pentru speciile asociate paji tilor, ce urmeazǎ a fi cosite în anul
urmǎtor. Se va asigura astfel un mozaic de habitate vizând pǎstrarea speciei criteriu în zona sitului propus.
Zonele de tufǎri uri vor fi limitate ca extindere, pǎstrându-se câte o astfel de forma iune (ce va ocupa max. 8-10 mp) la o
suprafa ǎ de aproximativ 1000mp.
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0357 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Porumbeni

N 46º 16' 23'' E 25º 9' 44'' 7.052 398 934 649 X

RO074 92 Harghita
RO075 8 Mure

4008 Triturus vulgaris ampelensis C C B C B

A Rana dalmatina C A A Rana ridibunda C A
A Rana temporaria C A R Anguis fragilis C A
R Coronella austriaca C A R Lacerta agilis C A
R Lacerta viridis C A R Natrix natrix C A
N14 20 231 P uni
Zon forestier de importan major pentru carnivorele mari, Canis lupus, Ursus arctos – habitat caracteristic al acestora în regiunea
biogeografic Continental .
Sit de importan major pentru carnivorele mari rezidente, Canis lupus, Ursus arctos – habitat caracteristic al acestora în regiunea
biogeografic Continental i zon de concentrare pentru specia Ursus arctos în perioada de hiperfagie (sfâr it de var -toamn ). Împreun cu
celelalte situri propuse pentru speciile de carnivore mari în regiunea biogeografic Continental , situl are scopul principal de a conserva un
procentaj reprezentativ din habitatul Continental specific acestor specii, i anume Subcarpa ii Vestici ai Carpa ilor Orientali. Sit important
desemnat pentru habitatele forestiere 9130 (Asperulo-Fagetum beech forests) i 91Y0 (Dacian oak & hornbeam forests). Sit de importan
ridicat pentru speciile de lilieci listate. De importan ridicat i pentru Lutra lutra, i speciile de amfibieni Bombina i Triturus.
p unatului, al activit ilor de exploatare forestier , a drag rii i dren rii habitatului umed, al activit ilor industriale, al exploat rii miniere de
suprafa i subterane, al dezvolt rii teritoriale, a circula iei, al turismului necontrolat. Periclitarea speciilor prin comer ul ilegal, colectare i/sau
Dezvoltarea infrastructural între localit ile Porumbenii Mari i Deju iu ar întrerupe culoarul de deplasare al speciilor de carnivore mari în
zon .
4.6 Documenta ie:

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


160 Managementul forestier general B 80 0 140 Pasunatul B 20 -
502 Drumuri, drumuri auto A 5 - 230 Vanatoare A 90 -

7. HARTA SITULUI
B ROSCI0358 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pricop - Huta - Certeze

N 47º 57' 39'' E 23º 30' 56'' 3.162 268 1104 600 X X

RO065 50 Satu Mare
RO064 50 Maramure

1304 Rhinolophus ferrumequinum P P C B C B
2001 Triturus montandoni P C A C A
N14 12 231 P uni

Situl cuprinde o arie din vestul Mun ilor Oa ului cu piemontul aferent. Masivul este vulcanic, cu andezite i piroclastite. Pasul Huta, cuprins în
sit, este pe cump na apelor între afluen i ai Turului i ai Tisei. Clima este r coroas i umed . Vegeta ia este dominat de f gete cu carpen;
apar i numeroase paji ti i fâne e.
Important pentru lilieci i amfibieni (mai ales popula ii vestice de Triturus montandoni).
Vulnerabil la poten iala schimbare a modului de întrebuin are a terenurilor; traficul rutier poate fi un pericol pentru amfibieni.
4.6 Documenta ie:

Amenajamentul U.P. I Huta, O.S. Sighetu Marma iei, D.S. Baia Mare, 1995
Amenajamentul U.P. I Bixad, O.S. Negre ti-Oa , D.S. Satu Mare, 2006
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


160 Managementul forestier general A 80 + 140 Pasunatul A 10 -
502 Drumuri, drumuri auto A 2 - 403 Habitare dispersata A 0 -

7. HARTA SITULUI
B ROSCI0359 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Prigoria - Benge ti

N 45º 4' 17'' E 23º 39' 6'' 2.490 293 518 417 X

RO042 100 Gorj
9110 P duri de fag de tip Luzulo-Fagetum 0,7 C C C C
91E0 * P duri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, 0,5 B C C C
Salicion albae)



Din punct de vedere geologic, situl apartine formatiunilor sedimentare din Piemontul Motrului. La sfarsitul pliocenului, ca urmare a miscarilor
epirogenetice, sectorul Piemontului Motrului, cu fundament carpatic, a fost acoperit de o cuvertura groasa de prundisuri, nisipuri, argile. Pe
vaile principale apar larg dezvoltate terasele aluvionare alcatuite din prundisuri, nisipuri si cuverturi de luturi argilo-deluviale. Substratul litologic
este constituit din straturi alterne de marne, argile si luturi. Altitudinea variaz între 298 m, pe valea Bucium, i 510 m, în apropierea dealului
Cârligei. Înclinarea terenului este în general sub 16º i expozi ia predominant este însorit i par ial însorit . Geomorfologic, situl este
raspandit in principal in treimea mijlocie a raului Gilort, din Piemontul Motrului. Situl face parte din perimetrul bazinului raului Gilort, ce
brazdeaza teritoriul acestuia de la nord la sud. Dupa Koppen, teritoriul apartine provinciei climatice Dfbx, cu veri moderate si ierni mai aspre,
iar temperatura medie a celei mai calde luni nu trece de 22ºC. Situl apartine sectorului climatic de tip continental de dealuri, incadrat in
formula IIBp6. Temperatura medie anuala este 10.2 ºC, media anuala a precipitatiilor este 756mm/an. Predominante sunt vanturile ce
bat din directia N, NE, S si SV. Conditiile climatice sunt favorabile padurilor de cvercinee si fag. Principalele tipuri de sol sunt din clasa
luvisolurilor, si anume luvosoluri.
P durile sitului sunt situate în întregime în etajul deluros de gorunete, f gete i goruneto-f gete (FD3) si detin peste 98% din sit. Bazinul
hidrologic în care se încadreaz situl este cel al râului Gilort, care trece prin N-V ariei. Râurile interne sunt Cornetu, Valea Mare, Ariciul,
Bucium, ig ncii, ce colecteaz pârâurile de pe întreg teritoril sitului. Din punct de vedere al administa iei silvice, p durile sunt proprietatea
statului i sunt administrate de RNP Romsilva prin D.S. Gorj, O.S. Polovragi (U.P. IV Benge ti, U.P. V Prigoria), iar din punct de vedere al
administratiei de stat se afla pe raza comunelor Benge ti i Prigoria.
Amenajamentul U.P. IV Benge ti, O.S. Polovragi, 2002
Situl prezinta o importanta deosebita pentru habitatele: 9130 - P duri de fag de tip Asperulo-Fagetum, 9170 - 91Y0 - P duri dacice de stejar i
carpen si 92A0 - Z voaie cu Salix alba i Populus alba, precum si pentru prezenta speciei Osmoderma eremita (Coleoptera).
Factorii destabilizatori se grupeaza astfel:factori antropici (taieri anticulturale-crang, impaduriri in statiuni improprii etc.), atitudinea de
indiferenta si neglijenta fata de ecosistem (incendieri, pasunat); factori climatici si stationali (sezon scurt de vegetatie, geruri timpurii si tarzii,
acidificarea solului, alunecari si eroziuni); factori biotici (vanatul-capriorul, mistretul; insectele defoliatoare)

In acest sit au proprietati atat statul, cat si persoane fizice si juridice.
4.6 Documenta ie:
Amenajamentul U.P. IV Benge ti, O.S. Polovragi, 2002
Amenajamentul U.P. V Prigoria, O.S. Polovragi, 2002
Dr. E. Ni u: Date Raport 2010.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


160 Managementul forestier general B 0 100 Cultivare B -
164 Curatarea padurii A 0 - 166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de A 0 -
uscare
167 Exploatare fara replantare B 0 - 180 Incendiere B 0 -

7. HARTA SITULUI
K ROSCI0360 201101 201101

J ROSPA0119 Horga - Zorleni
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Râul Bârlad între Zorleni i Gura Gârb vo ulu
N 46º 12' 39'' E 27º 40' 12'' 2.569 52 214 83 X

RO016 75 Vaslui
RO024 25 Gala i

1166 Triturus cristatus C C C C B
1220 Emys orbicularis P C C C B
N14 56 231 P uni

Zon umed din regiunea biogeografic stepic reprezentând habitat specific pentru specia de interes conservativ Lutra lutra dar i pentru
doua specii de amfibieni i o reptil de asemnea de interes conservativ.
De importan ridicat pentru Spermophilus citellus i Lutra lutra dar i pentru speciile de amfibieni Bombina bombina i Triturus cristatus.
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al activit ilor de agricultur , a supracositului,a lipsei cositului, a suprap unatului, a lipsei
p unatului, a drag rii i dren rii habitatului umed,
al activit ilor industriale, al exploat rii miniere de suprafa , al dezvolt rii teritoriale, a circula iei, al turismului necontrolat, depozitare de
de euri menajere sau industriale.
4.6 Documenta ie:

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|



7. HARTA SITULUI
B ROSCI0361 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Râul Cara

N 45º 5' 12'' E 21º 32' 57'' 590 85 170 98 X


1324 Myotis myotis P C B C C
1318 Myotis dasycneme P C B C C
1166 Triturus cristatus C C C C C
1193 Bombina variegata C C C C C
N14 43 231 P uni

Zon umed din regiunea biogeografic continetal cu caracteristici ce impun prezen a în cadrul aceleia i zone a speciilor Lutra lutra i a
dou specii de liliac - Myotis myotis i Myotis dasycneme al turi de specii de amfibieni i reptile de interes conservativ dar i de patru specii
de pe ti de asemenea de interes conservativ.
Foarte important pentru protejarea speciei Cobitis elongata! Este printre pu inele situri
desemnate pentru Emys orbicularis, si Lutra lutra. De importan ridicat i pentru speciile de amfibieni Bombina ,Triturus, i Myotis. Situl
functioneaza si ca coridor pentru Canis lupus
la limita distributiei speciei fiind totodata unul dintre putinele situri propuse pentru specie in
bioregiunea continentala care este la limita cu bioregiunea pannonica.
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al activit ilor de agricultur , a suprap unatului,
a drag rii i dren rii habitatului umed, al activit ilor industriale, al exploat rii miniere de
suprafa , al dezvolt rii teritoriale, a circula iei, al polu rii prin îngr minte chimice.
4.6 Documenta ie:

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


190 Activitati Pasunat agricole si silvice care nu se B 15 0
190 Activitati Pasunat agricole si silvice care nu se B 15 -

7. HARTA SITULUI
B ROSCI0362 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Râul Gilort

N 45º 4' 18'' E 23º 35' 57'' 873 227 504 313 X

RO042 100 Gorj

2484 Eudontomyzon mariae P C B C B
N14 11 231 P uni

zon umed din regiunea biogeografic continental reprezentând habitat specific pentru speciile de interes conservativ Lutra lutra i Bombina
variegata al turi de patru specii de pe ti de asemnea de interes conservativ.
Râul Gilort este unul dintre râurile din Oltenia care nu au fost afectate semnificativ de
interven iile antropice. Din acest motiv diversitatea specifica a râului este considerabil . Aici
a fost g sit specia Eudontomyzon mariae, specie pentru a c rei conservare s-au desemnat
foarte pu ine situri. Pe lâng aceasta în râu este prezent i Sabanejewia romanica, specie
endemic în ara noastr . Ambele specii figureaz în Cartea Ro ie a Vertebratelor din
România. Situl este unul important i pentru speciile Lutra lutra i Bombina variegata.
Poluarea cu ape menajere, depunerea de eurilor menajere pe marginea râului.
Pierderea i distrugerea habitatelor ca rezultat al activit ilor din agricultur , poluarea cu
îngr minte chimice. Înmul irea necontrolat a speciilor invazive.
4.6 Documenta ie:

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


190 Activitati Pasunat agricole si silvice care nu se B 20 -

7. HARTA SITULUI
B ROSCI0363 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Râul Moldova între Oniceni i Mite ti

N 47º 17' 22'' E 26º 29' 3'' 3.215 235 339 271 X

RO015 14 Suceava
RO013 54 Ia i
RO014 32 Neam

1166 Triturus cristatus P C C C C
1134 Rhodeus sericeus amarus C C B C C
1146 Sabanejewia aurata C C B C C
1149 Cobitis taenia C C B C C
N14 59 231 P uni

Zon umed din regiunea biogeografic continental reprezentând habitat specific pentru speciile de interes conservativ Lutra lutra i
Spermophillus citellus, al turi de patru specii de amfibieni i cinci de pe ti de asemnea de interes conservativ.
Este printre pu inele situri desemnate pentru Spermophillus citellus i Lutra lutra. De importan ridicat i pentru speciile de amfibieni
Bombina i Triturus.
a lipsei p unatului, a drag rii i dren rii habitatului umed, al activit ilor industriale, al
exploat rii miniere de suprafa sau subterane, al dezvolt rii teritoriale, a circula iei, al polu rii
prin îngr minte chimice.
4.6 Documenta ie:

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


300 Extragere de nisip si pietris A - 100 Cultivare B 15 -
100 Cultivare B 10 - 300 Extragere de nisip si pietris A 30 -

7. HARTA SITULUI
B ROSCI0364 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Râul Moldova între Tupila i i Roman

N 47º 2' 13'' E 26º 45' 32'' 4.720 175 414 247 X

RO014 100 Neam

1138 Barbus meridionalis C C B C C
1149 Cobitis taenia C C B C C
N14 26 231 P uni

Zon umed din regiunea biogeografic continental reprezentând habitat specific pentru patru specii de vertebrate, paru specii de amfibieni i
trei specii de pe ti de interes conservativ
De importan ridicat i pentru speciile de amfibieni Bombina, Triturus cristatus, Triturus
montandoni i Spermophillus citellus precum i pentru mamiferul Lutra lutra.
al activit ilor de exploatare forestier , a drag rii i dren rii habitatului umed, al activit ilor
industriale, al exploat rii miniere de suprafa , al dezvolt rii teritoriale, a circula iei, al polu rii
prin îngr minte chimice, depozitare de de euri menajere sau industriale.
4.6 Documenta ie:

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


100 Cultivare B 15 - 300 Extragere de nisip si pietris B 25 -
100 Cultivare B 10 - 300 Extragere de nisip si pietris B 10 -

7. HARTA SITULUI
B ROSCI0365 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Râul Moldova între P ltinoasa i Ru i

N 47º 26' 3'' E 26º 9' 53'' 5.303 307 517 383 X X

RO015 98 Suceava
RO014 2 Neam

2001 Triturus montandoni P C C B B
1146 Sabanejewia aurata P C B C C
N14 22 231 P uni

Zon umed din regiunea biogeografic continental reprezentând habitat specific pentru specia de interes conservativ Lutra lutra, al turi de
patru specii de amfibieni, dou specii de pe ti i o specie de nevertebrat de asemenea de interes conservativ.
De importan ridicat pentru speciile de amfibieni Bombina i Triturus, precum i mamiferul
Lutra lutra.
al activit ilor de exploatare forestier , a drag rii i dren rii habitatului umed, al activit ilor
industriale, al exploat rii miniere de suprafa , al dezvolt rii teritoriale, a circula iei, al polu rii
prin îngr minte chimice.
4.6 Documenta ie:

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


430 Structuri agricole B 15 - 840 Inundarea A 15 -
300 Extragere de nisip si pietris B 10 - 430 Structuri agricole B 10 -

7. HARTA SITULUI
B ROSCI0366 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Râul Motru

N 44º 37' 25'' E 23º 13' 28'' 1.921 103 284 162 X

RO042 31 Gorj
RO043 69 Mehedin i

N14 2 231 P uni

Zon umed din regiunea biogeografic continental reprezentând habitat specific pentru specia de interes conservativ Lutra lutra, al turi de o
specie de amfibian i patru specii de pe ti de asemnea de interes conservativ.
Sit important pentru speciile Barbus meridionalis i Gobio kessleri. Aici se g se te i specia Sabanejewia romanica, endemic pentru ara
noastr , specie prezent în Cartea Ro ie a Vertebratelor din România. Important i pentru formarea unei re ele pentru specia Lutra lutra.
Poluarea cu îngr minte chimice, depozitarea de eurilor menajere i industriale.
Înmul irea speciilor invazive.
4.6 Documenta ie:

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


430 Structuri agricole B 10 - 840 Inundarea B 10 -
430 Structuri agricole B 10 - 840 Inundarea B 10 -

7. HARTA SITULUI
B ROSCI0367 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Râul Mure între More ti i Ogra

N 46º 28' 11'' E 24º 21' 16'' 527 280 465 303 X

RO075 100 Mure

1130 Aspius aspius P C B C C
N14 29 231 P uni

Zon umed din regiunea biogeografic continental , pe cursul râului Mure (jud. Mure ).
De importan ridicat pentru speciile Lutra lutra, Bombina bombina, Bombina variegata,
Triturus cristatus i subspecia indigen Triturus vulgaris ampelensis. Foarte important pentru
conservarea speciei Zingel streber i Aspius aspius. În Râul Mure se g se te una dintre cele
mai stabile popula ii ale speciei Zingel streber.
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al activit ilor de agricultur , a suprap lunatului, a drag rii i dren rii habitatului umed, al
activit ilor industriale, al exploat rii miniere de suprafa , al dezvolt rii teritoriale, a circula iei. Extragerea pietri ului din albia râului.
Braconajul.
4.6 Documenta ie:

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


430 Structuri agricole B 15 - 400 Zone urbanizate, habitare umana B 10 -
430 Structuri agricole B 10 -

7. HARTA SITULUI
B ROSCI0368 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Râul Mure între Deda i Reghin

N 46º 53' 19'' E 24º 47' 54'' 394 367 430 396 X

RO075 100 Mure

1193 Bombina variegata P D C C C

Zon umed pe cursul râului Mure (jud. Mure ) în regiunea biogeografic Continental .
De importan ridicat pentru speciile de amfibieni Bombina variegata, Triturus cristatus i subspecia indigen Triturus vulgaris ampelensis.
Foarte important pentru conservarea speciei Gobio uranoscopus i Zingel streber. Specia Zingel streber p trunde pân în aceast zon a
Mure ului, deci este cea mai înalt zon din bazinul Mure ului, unde specia este prezent .
p unatului, a drag rii i dren rii habitatului umed, al activit ilor industriale, al exploat rii miniere de suprafa , al dezvolt rii teritoriale, a
circula iei, al polu rii prin îngr minte chimice. Extragerea pietri ului din albia râului. Folosirea ca momeal de c tre pescari a speciilor
Gobio.
Braconajul.
4.6 Documenta ie:

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


430 Structuri agricole B 10 - 421 Depozitarea deseurilor menajere B 10 -

7. HARTA SITULUI
B ROSCI0369 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Râul Mure între Iernu eni i Peri

N 46º 43' 6'' E 24º 40' 59'' 256 335 355 347 X

RO075 100 Mure

1138 Barbus meridionalis P C B C C

Este printre pu inele situri desemnate pentru Emys orbicularis. De importan ridicat i pentru
speciile de amfibieni Bombina bombina, Bombina variegata, Triturus cristatus i subspecia
indigen Triturus vulgaris ampelensis. Foarte important pentru conservarea speciei Zingel
streber. În Râul Mure se g se te una dintre cele mai stabile popula ii ale speciei.
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al activit ilor de agricultur , a
suprap unatului, a drag rii i dren rii habitatului umed, al activit ilor industriale, al
exploat rii miniere de suprafa , al dezvolt rii teritoriale, a circula iei, al polu rii prin
îngr minte chimice.
Extragerea pietri ului din albia râului.
Braconajul.
4.6 Documenta ie:

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


421 Depozitarea deseurilor menajere B 10 - 430 Structuri agricole B 10 -
424 Alte tipuri de depozitari B 10 -
411 Fabrici B 15 - 421 Depozitarea deseurilor menajere B 10 -

7. HARTA SITULUI
B ROSCI0370 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Râul Mure între Lipova i P uli

N 46º 5' 20'' E 21º 39' 27'' 619 113 127 122 X

RO051 100 Arad

1335 Spermophilus citellus P C B B C
1337 Castor fiber P C B B B
2522 Pelecus cultratus P C C C C
2555 Gymnocephalus baloni P C B C B
1157 Gymnocephalus schraetzer P C B C B
N14 5 231 P uni

Este printre pu inele situri desemnate pentru Castor fiber Lutra lutra, Spermophillus citellus i
Emys orbicularis. De importan ridicat i pentru speciile de amfibieni Bombina i Triturus
cristatus, Triturus vulgaris ampelensis, i speciile de lilieci men ionate.
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al activit ilor de agricultur , a drag rii i
dren rii habitatului umed, al activit ilor industriale, al exploat rii miniere de suprafa , al
dezvolt rii teritoriale, a circula iei, al polu rii prin îngr minte chimice, depozitare de de euri
menajere sau industriale.
4.6 Documenta ie:

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|



7. HARTA SITULUI
B ROSCI0373 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Râul Mure între Br ni ca i Ilia

N 45º 56' 0'' E 22º 44' 11'' 1.884 166 385 250 X

RO053 100 Hunedoara

N14 30 231 P uni

Zon umed din regiunea biogeografic continental reprezentând habitat specific pentru cinci specii de mamifere de interes conservativ, 4
specii de amfibieni, o reptil , ase specii de pe ti i un nevertebrat de asemenea de interes conservativ.
Este printre pu inele situri desemnate pentru Castor fiber. De importan ridicat i pentru
speciile de amfibieni Bombina variegata, Triturus cristatus i subspecia indigen Triturus
vulgaris ampelensis. Important pentru protejarea speciei Aspius aspius.
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al activit ilor de agricultur , al activit ilor de
exploatare forestier , a drag rii i dren rii habitatului umed, al dezvolt rii teritoriale, a
circula iei.
4.6 Documenta ie:

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|



7. HARTA SITULUI
B ROSCI0374 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Râul Negru

N 46º 0' 52'' E 26º 12' 56'' 1.001 522 629 536 X X

RO073 100 Covasna

1337 Castor fiber 100-150 i C C B C C C
N14 19 231 P uni

Râului Negru, care este de departe cel mai important afluent de pe cursul superior al Râului Olt (izvor - Raco ). În apropiere de izvoare cursul
este caracterizat de pante mari. Odat cu ieșirea în câmpia depresionar , pantele scad brusc, menținându-se constant la valori
foarte reduse. Acest fapt determin un curs meandrat, cu maluri formate din depozite sedimentare fine, ideale pentru instalarea castorului.
Aceast caracteristic o au și numeroșii afluenți ai Râului Negru. Datorit debitelor reduse ale afluen ilor majoritatea
familiilor de castor au construit baraje,în vederea imbun t țirii condițiilor hidrologice.
Situl este considerat unic pe cursul Oltului, niciun alt bazin hidrografic din România nu conține un num r așa de însemnat de
baraje create de castor. Din p cate caracterul natural al cursurilor de ap a fost alterat ca urmare a lucr rilor de îmbun t țiri funciare
(îndiguiri, decolmat ri, etc).
Menținerea în condiții normale a digurilor de p mânt presupune efectuarea cu o anumit regularitate a lucr rilor de
întreținere. Acestea sunt principalul factor distructiv asupra habitatului castorului, întrucât presupun îndep rtarea vegetației
și implicit distrugerea ad posturilor de castor. Se impune g sirea unor soluții urgente și implementarea unui management
ferm în vederea armoniz rii intereselor de protecție și conservare a biodiversit ții cu cele agricole.
Un alt factor negativ îl constituie creșterea animalelor. Deși zona nu prezint un risc major din partea pr d torilor (carnivore mari),
num rul de câini arondați stânelor este de multe ori prea mare, determinând o presiune crescut asupra familiilor de castor.
Majoritatea suprafețelor de teren cuprinse în sit se afl în proprietatea statului.
4.6 Documenta ie:
Claudiu PAȘCA (ICAS Bra ov), Georgeta IONESCU (ICAS Bra ov), George SÂRBU (ICAS Bra ov), Marius POPA (ICAS Bra ov),
”Cercet ri privind eco-etologia castorului (Castor fiber) în România”
Claudiu PAȘCA (ICAS Bra ov), George SÂRBU (ICAS Bra ov) - Evalu ri în teren, 2009-2010;
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


170 Cresterea animalelor B 25 - 421 Depozitarea deseurilor menajere C 15 -
820 Inlaturarea sedimentelor(mal) A 40 - 830 Canalizarea A 40 -
164 Curatarea padurii A 25 -
110 Utilizarea pesticidelor B 5 - 170 Cresterea animalelor B 20 -

Situl nu are custode.
7. HARTA SITULUI
K ROSCI0375 201101 201101

J ROSPA0149 Depresiunea Bozovici
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Râul Nera între Bozovici i Moceri

N 44º 53' 22'' E 21º 58' 24'' 394 215 249 231 X


1303 Rhinolophus hipposideros P C B C C
1307 Myotis blythii P C B C C
1304 Rhinolophus ferrumequinum P C B C C
2533 Cobitis elongata P B A A B

Zon umed din regiunea biogeografic continental reprezentând habitat specific pentru ase specii de mamifere de interes conservativ,
al turi de dou speii de amfibiebi i dou specii de pe ti de asemnea de interes conservativ.
Acest sit este foarte imoprtant pentru protejarea speciei Cobitis elongata! Prin conservarea acestei zone ajut m la conservarea popula iei de
Cobitis elongata din ar . De importan ridicat pentru Lutra lutra precum i pentru speciile de amfibieni Bombina variegata i Triturus
cristatus.
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al activit ilor din agricultur , a supracositului, a lipsei cositului, a suprap unatului, a lipsei
p unatului, al activit ilor de exploatare forestier , a drag rii i dren rii habitatului umed, al activit ilor industriale, al exploat rii miniere de
suprafa sau subterane, al dezvolt rii teritoriale, a circula iei, al turismului necontrolat, al polu rii prin îngr minte chimice, depozitare de
de euri menajere sau industriale. Periclitarea speciilor prin comer ul ilegal, colectare i/sau braconaj al speciilor protejate.
4.6 Documenta ie:

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|



7. HARTA SITULUI
K ROSCI0376 201101 201101

J ROSPA0024 Confluen a Olt - Dun re
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Râul Olt între M run ei i Turnu M gurele

N 43º 53' 25'' E 24º 41' 2'' 12.146 16 126 50 X

RO044 58 Olt
RO037 42 Teleorman

1220 Emys orbicularis P C B B A
1993 Triturus dobrogicus P C B B A
1124 Gobio albipinnatus C C B C B
N14 55 231 P uni

Zon umed din regiunea biogeografic continental reprezentând habitat specific pentru speciile de interes conservativ Spermophilus citellus
i Lutra lutra al turi de 4 specii de reptile i smfibieni i dou specii de pe ti de asemenea de interes conservativ.
Este printre pu inele situri desemnate pentru Lutra lutra, Spermophillus citellus, Emys
orbicularis i Triturus dobrogicus. De importan ridicat i pentru speciile Triturus cristatus
i Bombina bombina.
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al activit ilor de agricultur , a
suprap unatului, a lipsei p unatului, a drag rii i dren rii habitatului umed, al activit ilor
industriale, al exploat rii miniere de suprafa , al dezvolt rii teritoriale, a circula iei, depozitare
de de euri menajere sau industriale.
4.6 Documenta ie:

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


952 Eutrofizarea A 60 - 421 Depozitarea deseurilor menajere A 40 -
890 Alte schimbari induse de oameni in conditiile A 90 0
hidraulice

7. HARTA SITULUI
K ROSCI0377 201101 201101

J ROSPA0075 M gura Odobe ti
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Râul Putna

N 45º 53' 16'' E 26º 50' 42'' 655 247 463 333 X

RO026 100 Vrancea

2511 Gobio kessleri C C B C C
N14 11 231 P uni

specie de amfibian i dou specii de pe ti de asemenea de interes conservativ.
Sit important pentru specia Lutra lutra cât i pentru Bombina variegata.
Poluarea cu îngr minte chimice, depunerea de eurilor menajere i industriale.
Apari ia balastierelor în urm torii ani.
Înmul irea speciilor invazive.
4.6 Documenta ie:

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 0,03 2.821.-Râpa Ro ie
RO04 Rezerva ie natural * 0,27 2.825.-Rezerva ia natural Pârâul Bozu

421 Depozitarea deseurilor menajere B 10 - 300 Extragere de nisip si pietris B 10 -
421 Depozitarea deseurilor menajere B 10 - 941 Inundatii A 15 -

7. HARTA SITULUI
K ROSCI0378 201101 201101

J ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Râul Siret între Pa cani i Roman

N 47º 3' 26'' E 26º 55' 48'' 3.711 174 340 199 X

RO013 61 Ia i
RO014 39 Neam

1220 Emys orbicularis P C C C B
N14 22 231 P uni

Zon umed din regiunea biogeografic continental reprezentând habitat specific pentru trei specii de mamifere de interes conservativ al turi
de cinci specii de reptile i amfibieni i dou specii de pe ti de asemnea de interes conservativ.
Peisaj cu capacitate mare de recuperare de-a lungul cursului superior a râului Siret,
reprezentat de meandre, zone împ durite i p uni mezofile. Râul este populat de Lutra lutra
iar în canalele i bra uri moarte speciile de pe ti Rhodeus sericeus amarus, Cobitis taenia sunt
prezente. Râul i împrejurimile sale par importante pentru speciile migratoare de p s ri ca de
exemplu Ciconia nigra sau Falco vespertinus.
Este printre pu inele situri desemnate pentru Emys orbicularis. De importan ridicat i
Situl propus este în cea mai marte parte inclus în SPA Lunca Siretului Mijlociu, declarat prin HG 1284/2007.
4.6 Documenta ie:

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


300 Extragere de nisip si pietris A - 421 Depozitarea deseurilor menajere B 10 -

SPA Lunca Siretului Mijlociu, în care este inclus în cea mai mare parte SCI-ul propus, este atribuit în custodie Asocia iei Vân torilor i
Pescarilor Roman. Regulamentul SPA este elaborat i înaintat spre aprobare MMP. Planul de management este în curs de elaborare.
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0379 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Râul Suceava

N 47º 53' 6'' E 25º 58' 34'' 881 321 572 401 X

RO015 100 Suceava
91E0 * P duri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, 7 A C A B
Salicion albae)
6430 Comunit i de lizier cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, pân la cel montan i 1 A C A B
alpin
3230 Vegeta ie lemnoas cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane 1 C C C C
91Y0 P duri dacice de stejar i carpen 0,5 B C C C

1122 Gobio uranoscopus P C C C C
1061 Maculinea nausithous P C B C B
N14 7 231 P uni
Situl este situat pe ambele maluri ale râului Suceava, in aval de confluenta cu afluentul sau Putna, pana la confluenta cu Sucevita si include si
principalii sai afluenti de pe acest tronson - Bilca mare, Tarnauca, Clinaut, Rusul si Ruda, pe partea stanga, si Remezeu, Petrimiasa, pe
partea dreapta. Altitudinea variaza intre 350 si 415 m. Pe langa aninisuri se mai intalnesc pe suprafate mici si plantatii de rasinoase - molid si
pin silvestru. remarca structura naturala bine si foarte bine conservata reprezentata prin: diversitatea mare de varste si dimensiuni mai ales la
Habitatul 91E0; prezenta regenerarii naturale a speciilor arborescente edificatoare pentru habitat, cat si intrepatrunderea celor doua habitate
(Paduri sud-est carpatice de anin alb (Alnus incana) cu Telekia speciosa si Paduri dacice getice de lunci colinare de anin negru (Alnus
glutinosa) cu Stellaria nemorum). Situl este alimentat si strabatut de o retea de brate semipermanente in care doar in perioadele ploioase mai
curge apa. Prin amenajamentul silvic arboretelor din sit li s-a atribuit functia speciala de protectie fiind supuse regimului de conservare
deosebita.
Situl a fost extins cu un poligon situat in lunca paraului Pozen si pe versantii nordic si vestic al Dealului Ursoiul (altitudine 482 m). In acest
poligon clasele de habitate prezente sunt cele de paduri de foiase si de pajisti.
Situl este important pentru o mai buna distributie geografica a siturilor desemnate pentru habitatul 91E0. Acest tip de habitat apare pe cca. 50-
55 ha. Padurile ocupa in sit 69 Ha.Pentru prezenta populatiei de Maculinea nausithous (Lepidoptera).Important pentru nevertebrate i pentru
prezen a speciei Triturus montandoni, generalmente alpin , în Continental.
In ceea ce priveste habitatul 91E0, principalele amenintari le constituie lucrarile de regularizare a raului, taierile ilegale de arbori, avand in
vedere ca situl este flancat pe ambele parti de localitati, iar gradinile si terenurile agricole vin in contact direct cu limitele sitului.

Padurile din sit sunt proprietatea unor persoane fizice de pe raza comunelor Bilca, Galanesti si Fratautii Vechi (conform legilor 1/2000 si
247/2005) sau sunt situate in afara fondului forestier.
4.6 Documenta ie:
Proiectul LIFE05 NAT/RO/000176 - Habitate prioritare alpine,subalpine i forestiere din România;
Amenajamentul OS Brodina;
Amenajamentul Ocolului Silvic Marginea (Unitatea de productie IV Izvoarele Sucevei).
Biris, I.A., 2010, investigatii in teren.Date Dr. Sergiu Mihu , 2010.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


102 Cosire/Taiere A 0 - 140 Pasunatul A 0 -
810 Drenaj A 0 - 400 Zone urbanizate, habitare umana A 0 -
140 Pasunatul B 0 - 400 Zone urbanizate, habitare umana A 0 -

7. HARTA SITULUI
B ROSCI0380 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Râul Suceava Liteni

N 47º 37' 23'' E 26º 19' 22'' 1.254 243 339 259 X

RO015 100 Suceava

1138 Barbus meridionalis P C B C C
N14 35 231 P uni

Zon umed din regiunea biogeografic continental reprezentând habitat specific pentru patru specii de mamifere de interes conservativ,
al turi de patru specii de reptile i amfibieni i dou specii de pe ti de asemenea de interes conservativ.
Este printre pu inele situri desemnate pentru Lutra lutra, Spermophillus citellus, Emys orbicularis. De importan ridicat i pentru speciile de
Bombina, Triturus cristatus i Myotis.
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al activit ilor din agricultur , a suprap unatului, a lipsei p unatului, a drag rii i dren rii
habitatului umed, al activit ilor industriale, al exploat rii miniere de suprafa , al dezvolt rii teritoriale, a circula iei.
4.6 Documenta ie:

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


300 Extragere de nisip si pietris B 10 - 421 Depozitarea deseurilor menajere B 10 -

7. HARTA SITULUI
B ROSCI0381 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Râul Târgului - Arge el - Râu or

N 45º 26' 58'' E 25º 3' 32'' 13.213 760 2411 1325 X

RO031 100 Arge
9110 P duri de fag de tip Luzulo-Fagetum 37,1 A C B B
91E0 * P duri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, 0,3 A C B B
Salicion albae)
9410 P duri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea) 28,1 A C B B
3220 Vegeta ie herbacee de pe malurile râurilor montane 0,01 D
4070 * Tuf ri uri cu Pinus mugo i Rhododendron myrtifolium 0,02 B C B B
4060 Tuf ri uri alpine i boreale 0,05 B C B
alpin

2001 Triturus montandoni RC C B B B

P Arnica montana 500-1000 i A P Campanula patula ssp. abietina 300-1000 i A
P Saponaria pumilio 20-100 i A
N14 4 231 P uni

Situl Raul Targului-Argesel-Rausor este localizat in partea nordica a judetului Arges, pe clina sudica a Muntilor Iezer, din Masivul Fagaras. Din
punct de vedere geomofologic, situl este situat in zona montana si premontana a Muntilor Iezer, doar extremitatea nord estica a sitului este
situata la nord de raul Dambovita, spre culmea Tamas, dintre Masivul Piatra Craiului si Masivul Fagaras.
Unitatile morfologice de relief sunt: versantii, vaile, platourile si luncile. Versantii reprezinta unitatea morfologica dominanta, cu inclinare medie
pana la puternica si foarte puternica.
Altitudinea sitului variaza de la cca. 800 m (in ua 50, UP III Leresti, OS Campulung) la peste 2000 m in Iezerul Mic, Muchea Vacarea (2319 m
Piscul Catunului). Vegetatia forestiera urca pana la cca 1950 m (ua 31 C, UP IV Rausor, OS Campulung). Expozitia generala a sitului este
sudica, cu expozitii de detaliu predominant sudice, estice, vestice.
Substratul geologic este constituit din roci cristaline intens metamorfozate in Muntii Iezer si din calcare si conglomerate calcaroase in culoarul
vaii Dambovita. In aceste conditii, in functie de panta, s-au format soluri superficiale, cu roca la zi, foarte superficiale pana la superficiale,
excesiv scheletice, pe versantii cu inclinare mare, si soluri mijlociu profunde pana la profunde, pe versantii cu inclinare slaba spre moderata.
Reteaua hidrografica este foarte bogata, cu curgere de la nord spre sud, fiind constituita din Raul Targului cu afluentul sau Rausor, Argeselul,
Rausorul si Dambovita. Pe Raul Targului a fost construit lacul de acumulare Rausor, amonte de localitatea Leresti.
Climatul este temperat -continental, specific etajului montan, influentat de etajarea altitudinala a sitului, de orientarea si inclinarea versantilor,
ceea ce duce la etajarea climatica a teritoriului si la aparitia unei diversitati de topoclimate.
Solurile apartin preponderent claselor cambisoluri si spodosoluri (peste 97%). Pe suprafete restranse apar si soluri rendzinice, dezvoltate pe
substrate calcaroase.
Vegetatia sitului este influentata de dezvoltarea altitudinala a a climei si a solurilor, fiind specifica urmatoarelor etaje: etajul alpin (la altitudini
de peste 1900 m, in golul alpin Iezer, la obarsia paraului Rausor); etajul subalpin (la altitudini cuprinse intre 1700 (1800) m si 2000 m, la
obarsia paraului Rausor); etajul boreal al molidisurilor (la altitudini de peste 1300 si pana la cca. 1700-1800 m); etajul nemoral al padurilor de
amestec de fag cu rasinoase si a fagetelor). Principalele clase de habitate identificate in sit, pe baza informatiilor din teren, precum si a
analizei GIS a ortofotoplanurilor si a informatiei din CLC 2006, sunt padurile (80%), ape dulci continentale curgatoare si statatoare (1,6%),
pajisti alpine si subalpine (5%), pajisti seminaturale umede (4,6%), tufarisuri alpine si subalpine (5,2%), stancarii (0,2%), alte terenuri (3,4%),
constructii industriale (0,1%).
Sit important, între altele, i pentru amfibieni: buhaiul de balt cu burt galben (Bombina variegata) i tritonul carpatin (Triturus montandoni),
acesta din urm având popula ii bogate în unele puncte ale sitului.Situl Râul Târgului-Arge el-Râu or este important pentru biodiversitate din
urmatoarele motive: i). habitatele forestiere 9410 si 91V0 pentru care s-a solicitat desemnarea de situri suplimentare in regiunea biogeografica
alpina; ii). speciile de carnivore mari - urs, lupo ,ras- pentru care s-a solicitat desemnarea de situri suplimentare; iii). culoar ecologic pentru
carnivore, asigurand conectivitatea Masivului Fagaras (Muntii Iezer) cu Masivele Piatra Craiului si Bucegi ( Muntii Leaota); iv). specii de
amfibieni si de nevertebrate.
Între factorii de impact antropic se num r : exploat ri forestiere, traficul rutier (ce afecteaz amfibienii, mai ales în zona lacului de baraj
Râu or), turismul necivilizat (ducând la poluare cu de euri).
4.6 Documenta ie:

Observa ii în teren, 2008.
Iftime, A., Iftime, O., Pop, D. A., 2009. Observations on the herpetofauna of the Iezer-P pu a Massif (southern Carpathians, Romania).
Herpetozoa (Wien), 22(1/2): 55-64;
Mâciu, M., Chioreanu, A., V caru, V., ed., 1982. Enciclopedia geografic a României. Ed. tiin ific i Enciclopedic , Bucure ti, 847 pp.;
Ghinea, D., 2002. Enciclopedia geografic a României. Ed. Enciclopedic , Bucure ti 1456 pp.Amenajamentul OS Campulung (UP III,
Leresti, UP IV Rausor, UP V Voina, UP VI Argesel), ICAS, 2006; Amenajamentul OS Rucar (UP II, UP III), ICAS, 1997;
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO03 Monument al naturii * 0,01 2.133.-Lacul Iezer

160 Managementul forestier general A 95 - 502 Drumuri, drumuri auto A 5 -

7. HARTA SITULUI
B ROSCI0382 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Râul Târnava Mare între Cop a Mic i Mihal
N 46º 6' 59'' E 24º 1' 28'' 930 223 311 251 X

RO071 78 Alba
RO076 22 Sibiu

4008 Triturus vulgaris ampelensis P C C C C
2511 Gobio kessleri P C B C C
N14 8 231 P uni

Zon umed din regiunea biogeografic continental reprezentând habitat specific pentru specia de interes conservativ Lutrea lutra, al turi de
cinci specii de reptie i aamfibieni, cinci specii de pe ti i o specie de nevertebrat de asemenea de interes conservativ.
Situl con ine un mozaic de p uni i p dure de lunc importante pentru: Lutra lutra, Unio crassus, Bombina variegata, Cobitis taenia i
Rhodeus sericeus amarus.
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al activit ilor din agricultur , a drag rii i dren rii habitatului umed, al activit ilor industriale, al
exploat rii miniere de suprafa , al dezvolt rii teritoriale, a circula iei, al polu rii prin îngr minte chimice, depozitare de de euri menajere
sau industriale.
4.6 Documenta ie:

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


810 Drenaj A 0 -
400 Zone urbanizate, habitare umana A 0 - 701 Poluarea apei A 0 -

7. HARTA SITULUI
B ROSCI0383 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc i Vân
N 46º 15' 56'' E 24º 59' 44'' 462 367 488 400 X

RO074 88 Harghita
RO075 12 Mure

1323 Myotis bechsteini C C B C B
1303 Rhinolophus hipposideros C C B C B
1166 Triturus cristatus C C C C C
1193 Bombina variegata C C C C C
4008 Triturus vulgaris ampelensis C C B B B
1032 Unio crassus C C B C B
N14 4 231 P uni

Zon umed din regiunea biogeografic continental reprezentând habitat specific pentru patru specii de mamifere de interes conservativ,
al turi de trei specii de amfibieni i trei de pe ti de asemenea de interes conservativ.
Sit important pentru Lutra lutra, Bombina variegata, Cobitis taenia, Rhodeus sericeus amarus
and Unio crassus.
4.6 Documenta ie:

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


422 Depozitarea deseurilor industriale B 0 - 502 Drumuri, drumuri auto B 0 -
701 Poluarea apei B 0 - 810 Drenaj B 0 -
400 Zone urbanizate, habitare umana A 0 - 701 Poluarea apei B 0 -

7. HARTA SITULUI
K ROSCI0384 201101 201101

1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Râul Târnava Mic

N 46º 23' 4'' E 24º 27' 44'' 331 284 347 312 X

RO075 100 Mure
Salicion albae)

1355 Lutra lutra C C B B B
1138 Barbus meridionalis P C B C A
1124 Gobio albipinnatus P C B B B
1149 Cobitis taenia P C B B B
1146 Sabanejewia aurata P C B B B
1060 Lycaena dispar P C C A B

Râu mic cu curs natural cu meandre în zona bioregiunii continentale, limitat de p duri aluviale. 4 specii de pe ti , o specie de mamifer , 2
specii de nebvertebrate i 3 specii de amfibieni , 2 habitate de interes comunitar din anexa II Directiva Habitate
Situl este important pentru p durile aluviale cu Alnus glutinosa i s lcii (galerii pe por iuni inseminate), pentru specii de pe ti din anexa II
DH bine reprezentata Barbus meridionali, dar i Cobitis taeni, Gobio albipinn, Sabanejewia aurata, nevertebrate ca Lycaena dispar, Unio
crassus, respectiv 3 specii de amfibieni
Starea natural a râului Târnava Mic este în procent de 80-90 %
Râul s-a conservat bine cu multe galerii de p duri aluviale, meandrele au fost canalizate numai în zona B l u eri, iar în alte zone s-au creat
în vecin tate diguri de protec ie a localit ilor împotriva inunda iilor.
Sporadic au fost extrageri de materiale de construc ii pentru nevoile comunit ilor locale f r impact semnificativ. Cele 2 balastiere nu au mai
primit acord de mediu . Exist extrageri sporadice iarna de s lcii pentru lemn de foc, de c tre categorii sociale defavorizate.

Râul este proprietatea statului, iar pe marginea apei Apele Rpmâne exercit drept de folosire pentru eventuale interven ii, respectiv control.
4.6 Documenta ie:
Ini iativa i sprijinul pentru elaborarea documenta iei a avut NGO Valea Verde cu sediul în ora ul Târn veni.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


102 Cosire/Taiere C 10 - 402 Urbanizare discontinua C 5 0
954 Invazia unei specii C 1 - 300 Extragere de nisip si pietris C 1 0
830 Canalizarea C 5 0

Responsabilitate pentru râul Târnava Mic are administratorul Apele Române , iar pentru specii i habitate de interes comunitar A.P.M. Mure .
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0385 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Râul Timis între Rusca i Prisaca

N 45º 18' 38'' E 22º 16' 14'' 1.441 169 546 241 X X


1307 Myotis blythii P C B C C
1217 Testudo hermanni P C C B C
2485 Eudontomyzon vladykovi P A C A B
N14 11 231 P uni

Zon umed din regiunea biogeografic continental reprezentând habitat specific pentru trei specii de mamifere de interes conservativ,
al turi de patru specii de reptile i amfibieni i cinci de pe ti de asemenea de interes conservativ.
Sit foarte important pentru protec ia speciei Eudontomyzon vladykovi, in situl propus se afl mai
mult de 15% din popula ia din ar ! Este printre pu inele situri desemnate pentru Testudo
hermanni. De importan ridicat i pentru speciile de amfibieni Bombina i Triturus.
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al activit ilor de agricultur , a supracositului, a
lipsei cositului, a suprap unatului, a lipsei p unatului, al activit ilor de exploatare forestier ,
a drag rii i dren rii habitatului umed, al dezvolt rii teritoriale, a circula iei, al turismului
necontrolat, al polu rii prin îngr minte chimice, depozitare de de euri menajere sau
industriale.
4.6 Documenta ie:

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


400 Zone urbanizate, habitare umana B 15 - 421 Depozitarea deseurilor menajere B 10 -

7. HARTA SITULUI
B ROSCI0386 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Râul Vedea

N 44º 12' 28'' E 24º 51' 51'' 9.077 38 158 96 X

RO044 20 Olt
RO037 80 Teleorman
alpin

1088 Cerambyx cerdo P D B C B
N14 8 231 P uni

Situl este localizat in lungul raului Vedea, intre localitatile Ciuresti (jud. Olt) si Alexandria (jud. Teleorman), si cuprinde albia minora a raului si a
principalilor sai afluenti de pe tronsonul mentionat (paraiele Braiasa, Doroftei, Tecuci, Bratcov, Burdea, Tinoasa), paduri si pajisti din albia
majora a Vedei si a afluentilor sai si paduri situate pe terasele adiacente albiei majore. orientarea generala a sitului este NV-SE. Din punct de
vedere geomorfologic, situl Raul Vedea este situat in Campia Romana, districtul Campia Teleormanului, subdistrictul Gavanu-Burdea.
Campiile aluviale-proluviale sunt marginite de terase. Formele de relief predominante sunt luncile inalte si campia medie, plana. Versanti
scurti apar la trecerea de la lunca la terasa (diferenta de nivel de maxim 20 m, pe distanta de maxim 50 m. Sub raport geologic, luncile sunt
alcatuite din depozite de nisipuri, pietrisuri cu grosimi de 2-8 m acoperite de depuneri cu caracter loessoid (prafuri-argile-nsispuri fine), cu
grosime de 1-5 m, de culoare cenusiu-rosiatica. Predomina luncile cu aluviuni argiloase, cu procese de argilizare, bine drenate, cu soluri mai
evoluate, de tipul brune luvice. Pe terase sunt depozite argiloase sau loessoide. Altitudinea variaza intre 40 m la nord de Alexandria, si cca.
150 m, la contactul cu Piemontul Cotmeana. Raul Vedea constituie coloana vertebrala a sitului. Debitul sau este permanent, dar fluctuant, unii
afluenti ramanand fara apa in cursul verii. Se pot produce revarsari in perioadele ploioase. Albia majora este rar si scurt inundabila, mai ales in
zona din apropierea albiei minore. Alimentarea raurilor se face preponderent din ape de suprafata. Apa freatica este la cca. 3-6 m adancime in
luncile raului Vedea si a afluentilor sai si la peste 10 m adancime pe terase. Solurile sunt de tip Aluvisol in lunca Vedei si argiluvisoluri (brun
luvic, brun roscat luvic). Climatul este tip temperat continental. Conditiile de clima, sol si microrelief au determinat prezenta unei vegetatii
naturale potentiale de tip forestier, caracterizata de speciile de stejar (stejar pedunculat, cer, garnita), in amestec cu frasin, tei, jugastru,
carpen, etc.) - specifice etajului de campie forestiera in care este situat situl. Tipurile de padure cele mai raspandite sunt 6324 - Stejareto-
sleau de lunca de productivitate mijlocie (34%), 6322. Sleau normal de lunca din regiunea de campie (18%) si pe terase 7322 - Cereto-garnitet
de campie de productivitate mijlocie (28).
Din punct de vedere a sistemului romanesc de clasificare a habitatelor, padurile apartin tipurilor R4147 - Paduri danubiene mixte de stejar
pedunculat si tei, frasin cu Scutellaria altissima (6322, 6324, 6325), R 4153 - Paduri danubian balcanice de cer si garnita cu Crocus flavus
(7322), R 4404 - Paduri danubian-panonica de lunca de stejar pedunculat, frasin si ulmi cu Festuca gigantea, R4406 - Paduri danubian-
panonice de plop alb cu Rubus caesius, R 4407 - Paduri danubian-panonice de salcie alba cu Rubus caesius. Peste 75 % din paduri sunt de
tip natural-fundamental. Plantatiile cu specii exotice sunt pe suprafete reduse in sit (pin silvestru in trupul Branistea Cucuieti, salcam, nuc
negru, etc.).
Albia majora a Raului Vedea si a afluentilor sai mai importanti constituie un important coridor ecologic in Campia Romana, care conecteaza
platourile din Platforma Cotmeana cu Lunca Dunarii. In albia majora si pe terasele invecinate apar trupuri de paduri pe baza de cvercinee
apartinand la tipurile de habitate 91F0, 91Y0 si 91M0. In cadrul sitului apar cca. 43 ha de zavoaie de salcie alba +/- plop alb (cca. 0.06 % din
sit). Acest habitat are un rol ecologic foarte important in cadrul Luncii Raului Vedea (consolidarea malurilor, reglarea temperaturii apei prin
umbrire, filtrarea si retentia unor poluanti si a suspensiilor, mentinerea biodiversitatii, etc.).
Fenomenul de uscare a arboretelor de varsta mare este prezent din ce in ce mai frecvent. Apropierea localit ilor, accesibilitatea u oar a
p durilor pe intreg perimetrul, nevoia de lemn de foc care genereaza taieri ilegale, extinderea si promovarea arboretelor din salcam, stejar
rosu si alte specii forestiere alohtone, p unatul în p dure, constituie principalele puncte sensibile ale agresiunii antropice.

Cea mai mare parte a padurilor incluse in sit (peste 95%) sunt paduri de stat, administrate de catre OS Rosiorii de Vede, OS Alexandria (DS
Alexandria) si OS Draganesti Olt (DS Slatina). Cca. 500 ha sunt paduri proprietate particulara a persoanelor fizice, majoritatea fiind situate in
trupul Scrioastea (OS Rosiorii de Vede, UP II Didesti). Pajistile din lunca raului Vedea incluse in sit apartin preponderent administratiilor
publice locale pe raza carora sunt situate si in mica masura unor persoane fizice.
4.6 Documenta ie:
RNP, ICAS, 2005, Amenajamentul OS Rosiorii de Vede (SG, UPII, UP III, UP IV, UP V). Sef proiect ing. Gh. Paun.
RNP, ICAS, 2005, Amenajamentul OS Alexandria
RNP, ICAS, 2009, Amenajamentul OS Draganesti Olt, UP II Vedea. Sef proiect. Dorin Cojoaca, proiectant ing. Emil Baru.
Biris, I.A., Lorent, A., 2010, investigatii proprii in teren.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


400 Zone urbanizate, habitare umana B 0 - 241 Colectionare (insecte,reptile,amfibieni…) B 0 -
140 Pasunatul B 0 - 190 Activitati Pasunat agricole si silvice care nu se B 0 -
954 Invazia unei specii B 0 - 421 Depozitarea deseurilor menajere A 0 -

7. HARTA SITULUI
K ROSCI0387 201101 201101

J ROSPA0097 Pesc ria Cefa - P durea R dvani
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Salonta

N 46º 45' 48'' E 21º 32' 36'' 3.608 84 94 89 X

RO061 100 Bihor
1530 * Paji ti i mla tini s r turate panonice i ponto-sarmatice 40 C C C B

P Achillea setacea P D P Artemisia santonicum C D
P Centaurea rocheliana P D P Daucus carota P D
P Dipsacus laciniatus P D P Gypsophila muralis P D
P Hordeum hystrix P D P Limonium gmelinii C D
P Lolium perenne P D P Polygonum aviculare P D
P Portulaca oleracea P D P Puccinellia distans C D
P Vicia grandiflora P D P Xanthium spinosum P D
P Xanthium strumarium P D
N14 71 231 P uni

Mla tinile s r turate constituie un mediu prielnic pentru asocia iile Agrosteto-Beckmannietum, Puccinellietum distantis, Hordeetum hystricis,
Camphorosmetum annuae, Artemisieto-Festucetum pseudovinae (sin. Artemisio-Festucetum pseudovinae) , Artemisietum salinae.
Pe suprafa a solurilor mai uscate apar inând complexului de solone uri, se g sesc întinse paji ti apar inând asocia iei Artemisio-Festucetum
pseudovinae, în mijlocul c rora se contureaz pâlcuri de Hordeetum hystricis, Artemisietum salinae i Camphorosmetum annuae.
Se întâlnesc mici pâlcuri verzi i compacte de: Cynodon dactylon (pir gros), Artemisia santonicum (pelin), Hordeum hystrix (orzul iganului),
Limonium gmelinii (limba boului), Matricaria chamomilla (romani sau romon), Cichorium intybus (cicoare), Mentha pulegium (busuioc
bro tesc), Ononis pseudohircina (sudoarea calului), carul dracului (Eryngium campestre), Puccinellia distans, Camphorosma annua, Festuca
pseudovina.
Alte specii importante: Asparagus tenuifolius, Schoenoplectus spinus, Cardamine parviflora, Elatine triandra (Pop I., 1956).
Zon important pentru s r turi de tipul habitatelor N2000 incluse la *1530, respectiv paji ti halofile panonice.
flora si vegetatia.
4.6 Documenta ie:

Bucure ti.
Pop. I., 1959, Cercet ri geobotanice asupra p unilor i fâna elor de pe terenurile s r turoase de la Salonta (Reg. Oradea), Studii i Cercet.
Biol., Cluj, 10: 75-99.
Pop. I., 1956, Note floristice din Raionul Salonta, Studii i Cercet. Biol., Cluj, 1-4: 21-28.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|



7. HARTA SITULUI
B ROSCI0388 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : S r turile de la Foeni - Gr niceri

N 45º 25' 47'' E 20º 53' 22'' 177 71 77 74 X

RO054 100 Timi

P Artemisia santonicum ssp. patens P D P Centaurea rocheliana P D
P Chamomilla recutita P D P Coronilla varia P D
P Cynodon dactylon C D P Dipsacus laciniatus P D
P Elymus repens P D P Eryngium campestre C D
P Euphorbia cyparissias P D P Festuca pseudovina C D
P Filago vulgaris P D P Galium verum P D
P Gypsophila muralis P D P Limonium gmelinii P D
P Lotus angustissimus P D P Lotus tenuis P D
P Puccinellia distans ssp. limosa P D P Salvia nemorosa ssp. nemorosa P D
P Sorghum halepense P D P Xanthium spinosum P D
N14 72 231 P uni

Din diverse motive, paji tile de aici sunt într-o stare de conservare bun , se poate propune ca rezerva ie, satul este situat la S de Timi , a a
c situl este protejat de p unatul nedorit. Doar c exist i aici reversul, conservarea excesiv poate duce la dezvoltarea exagerat a unor
specii, a a c uneori un p unat moderat nu ar strica.
În urma deplas rii din luna iulie 2010 s-a hot rât modificarea limitelor i extinderea sitului Foeni-Gr niceri. Acesta cuprinde dou corpuri care
se afl în apropierea comunei Gr niceri i se învecineaz în partea de est cu ROSCI0109 Lunca Timi ului.
Zon important pentru s r turi de tipul habitatelor N2000 incluse la mla tini i paji ti halofile panonice (*1530). Asocia ii vegetale
caracteristice prezente în sit: Puccinellietum distantis Soó 1937.
flora si vegetatia.
4.6 Documenta ie:

Bucure ti.
Coste I., Pop Adelina, Rusu I., Avr mu O., 1993. Vegeta ia mezoxerofil de pe solurile s r turate din Sud-Estul României (Banat).
St.Cerc.Biol., Seria Bio. Veget., t.45, nr.2, p. 207-217, Bucure ti, 1993.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|



7. HARTA SITULUI
K ROSCI0389 201101 201101

J ROSPA0111 Berte tii de Sus - Gura Ialomi ei
J ROSPA0120 Kog lniceanu - Gura Ialomi ei
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : S r turile de la Gura Ialomi ei - Mihai Bravu

N 44º 45' 5'' E 27º 45' 44'' 3.449 0 18 4 X

RO021 5 Br ila
RO035 95 Ialomi a
1530 * Paji ti i mla tini s r turate panonice i ponto-sarmatice 60 B B B C
1310 Comunit i cu salicornia i alte specii anuale care colonizeaz terenurile umede i 20 B C B C
nisipoase

1335 Spermophilus citellus P

A Bufo bufo P D I Erythromma viridulum P D
I Sympetrum fonscolombii P D I Sympetrum sanguineum P D
P Agropyron cristatum C D P Artemisia santonicum C D
P Hordeum hystrix C D P Iris pseudacorus C D
P Lotus tenuis C D P Phragmites australis C D
P Ranunculus sceleratus C D P Scirpus lacustris ssp. lacustris C D
P Suaeda maritima C D P Trifolium fragiferum C D
P Typha angustifolia C D

Prezenta s r turilor de tipul habitatelor N2000 incluse la 1310, dar mai ales a paji tilor halofile (ponto-sarmatice) incluse la *1530. De
asemenea, este important pentru speciile de p s ri, mamifere (popând u) i amfibieni.
Perimetrul este inclus în Câmpia B r ganului. Înainte de 1989, zona a suferit transform ri, s-au realizat canale de iriga ie. Ulterior, nu s-a mai
continuat îmbun t irea pentru agricultur i vegeta ia poten ial halofil s-a ref cut.
Perimetrul cuprinde un mozaic de asocia ii vegetale (comunit i de plante) halofile.
Tipuri de vegeta ie
- Salicornietum prostratae Soó 1964 (Syn.: Salicornietum herbaceae Soó 1927)
În structura floristic a fitocenozelor particip un num r redus de specii, în totalitate halofile. Din aceast categorie cele mai fidele specii sunt:
Salicornia prostrata, Suaeda maritima, Kochia hirsuta, Bassia sedoides, Spergularia media, Puccinellia limosa, Limonium gmelinii, Aster
tripolium, Artemisia santonicum, Bolboschoenus maritimus, Phragmites australis, Agrostis stolonifera, Poa trivialis, Trifolium fragiferum,
Juncus gerardi, Plantago major.
- As. Zannichelietum palustris Lang 1967 (syn. Parvopotameto-Zannichelietum W. Koch 1926)
Zannichelia palustris ssp. palustris se dezvolt în apele slab s r turate, pu in adânci, puternic înc lzite în timpul anotimpului c lduros.
Fitocenozele de Zannichelia palustris se întâlnesc în canalele de drenaj de la Gura Ialomi ei, f r s ocupe suprafe e prea întinse.
- Ranunculeto (Batrichio) trichophylle Soó (1927)1971 (syn. Ranunculeto trichophylli-Calitrichetum polymorphae Soó 1927)
Specia caracteristic , Ranunculus trichophyllus se dezvolt în bazinele acvatice de mici dimensiuni i cu adâncimea de 50-100 cm.
- As. Scirpo-Phragmitetum W.Koch 1926
Asocia ia este bine reprezentat în canalele cu ap . Specia dominant i caracteristic înalt de peste 2 m este uneori exclusivist , pu ine
specii palustre fiind întâlnite i îndeosebi la periferia fitocenozelor.
Când solul devine mai jilav, i s rurile ies la suprafa , se instaleaz o serie de plante halofile i moderat halofile cum sunt: Juncus gerardi,
Puccinellia limosa sau chiar Salicornia prostrata, Suaeda maritima, Spergularia media, specii care indic o acumulare sporit de s ruri în sol.
Suaedetum maritimae Soó 1927
Suaeda maritma este r spândit îndeosebi în sud-estul rii, pe terenurile puternic s r turate i umede. Pe aluviunile luto-nisipoase,
s r turoase formeaz adev rate paji ti, ocupând suprafe e întinse.
Ca urmare a concentra iei mari de s ruri acumilate în sol, pu ine plante intr în compozi ia floristic a fitocenozelor de Suaeda dintre care mai
reprezentative sunt: Salicornia prostrata, Aster tripolium, Bassia sedoides, Spergularia media, Puccinellia limosa, Halimione pedunculata,
Limonium gmelinii.
Aceasta este o zon important pentru s r turi de tipul habitatelor N2000 incluse la 1310, dar mai ales a paji tilor halofile (ponto-sarmatice)
incluse la *1530. De asemenea, este important pentru speciile de p s ri, mamifere (popând u) i amfibieni.
Perimetrul este inclus în Câmpia B r ganului. Înainte de 1989, zona a suferit transform ri, s-au realizat canale de iriga ie. Ulterior, nu s-a mai
continuat îmbun t irea pentru agricultur i vegeta ia poten ial halofil s-a ref cut.
Perimetrul cuprinde un mozaic de asocia ii vegetale (comunit i de plante) halofile.
S-au executat lucrari intense de imbunatatiri funciare care au dus la transformari profunde in ceea ce priveste solul, flora si vegetatia.
Pe de alta parte, tot in ultimii ani, pe suprafete foarte rastrinse, in urma lucrarilor de imbunatatiri funciare, s-a incercat cultivarea cerealelor.
4.6 Documenta ie:

Bucure ti.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|



100 Cultivare B 0 - 400 Zone urbanizate, habitare umana A 0 -

7. HARTA SITULUI
K ROSCI0390 201101 201101

J ROSPA0144 Uivar - Dinia
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : S r turile Dinia

N 45º 40' 50'' E 21º 4' 32'' 1.012 73 82 78 X

RO054 100 Timi

I Aeshna affinis P D I Coenonympha pamphilus P D
I Lestes barbarus P D I Sympetrum sanguineum P D
P Achillea setacea C D P Alisma plantago-aquatica P D
P Artemisia santonicum C D P Artemisia santonicum ssp. patens C D
P Artemisia vulgaris P D P Aster tripolium ssp. pannonicus P D
P Bassia prostrata RC D P Bromus hordeaceus P D
P Centaurea cyanus P D P Cerastium dubium P D
P Cynodon dactylon P D P Daucus carota P D
P Festuca pseudovina C D P Filago vulgaris P D
P Galium verum P D P Gypsophila muralis P D
P Hordeum hystrix P D P Lactuca saligna P D
P Lemna minor P D P Limonium gmelinii P D
P Lolium perenne P D P Lotus angustissimus P D
P Medicago minima P D P Pholiurus pannonicus P D
P Phragmites australis P D P Pimpinella saxifraga P D
P Plantago tenuiflora P D P Poa bulbosa C D
P Prunus spinosa P D P Puccinellia distans C D
P Scirpus maritimus ssp. maritimus P D P Sorghum halepense P D
P Trifolium angulatum P D P Trifolium fragiferum P D
P Trifolium repens P D P Typha angustifolia P D
P Xanthium strumarium ssp. italicum P D
N14 94 231 P uni
situat în Câmpia Sânmihai-Dinia , câmpie aluvio-proluvial a Timi ului inferior ( Câmpie joas ) - influen at de regimul hidric al solurilor i de
circula ia ascendent a s rurilor - materialele fluviatile aduse i depuse de râurile ce tranzitau zona spre vest au fost acoperite pe grosimi
diferite de depozite eoliene, de materiale fluviolacustre sau de alte tipuri de depuneri mai recente, într-o stratifica ie i dispunere areal foarte
neomogen . - la contactul dintre forma iunile aluvio-proluviale din est cu cele fluvio-lacustre din vest, ap rute sub forma unor benzi discontinui,
arcuite spre vest, areale intens s r turate pe suprafa a c rora au fost identificate soluri halomorfe ISTORIC : -rezerva ia a fost înfiin at odat
cu organizarea sta iei pilot pentru ameliorarea solurilor saline i alcaline din aceast partea rii cu scopul de a se studia comparativ
fenomenele covorului vegetal i cele pedologice în condi ii naturale i de agrohidroameliora ii. - fiind situat pe s r turi tipice pentru aceast
regiune,flora i vegeta ia rezerva iei caracterizeaz puternic natura i însu irile solurilor saline i alcaline respective, între care solone urile-
solonceacuri i solone urile solodizate au cea mai mare r spândire.
Situl este situat în Câmpia joas a Banatului. Vegeta ia este caracteristic solurilor s r turate din partea de SV a României i are un
pronun at caracter mozaicat, reflectând existen a unor microbiotopuri condi ionate edafic. Asocia iile vegetale caracteristice solurilor s r turate
(Hordeetum hystricis (Soo 1933) Wendelbg. 1943, Camphorosmaetum annuae (Rapaics 1927) Soo 1933, Artemisio-Festucetum
pseudovinae (Magyar 1928) Soo, Puccinellietum limosae Rapaics 1927,Pholiuro-Plantaginetum tenuiflorae (Rapaics 1927) Wendelbg 1943)
sunt prezente sub form de enclave cu suprafa variabil , la marginea culturilor agricole i a canalelor de desecare în localit ile cu terenuri
s r turate. Acestea sunt prezente pe solone uri i l covi ti s r turate în microsta iuni u or depresionare în care apa b lte te în perioada
ploioas ; în perioada secetoas , de var , se înregistreaz un pronun at deficit de umiditate. Solul are reac ie puternic bazic (pH 8,75 – 11,25)
i un con inut de s ruri care dep e te valorile determinate la asocia ia precedent (3,28 – 3,40 %).
Uneori, asocia iile vegetale se dezvolt pe solone uri de acumul ri excesive de s ruri ce apar i la suprafa sub forma unor pete de culoare
alb . Solul este slab structurat, cu aspect pr fos în orizontul superior i compact în orizonturile inferioare, cu alcalinitate puternic (pH 9,0-
10,55) i concentra ii ridicate de cationi i anioni. Con inutul de substan organic i activitatea biologic sunt reduse.
Diversitatea mare a solurilor s r turate, la care se adaug o accentuat neuniformitate a microreliefului, marcat i de prezen a fenomenelor
de eroziune, au determinat o mare varia ie a covorului vegetal, care se prezint ca un mozaic viu,expresie a florei i faunei variate i bogate.
Specificul rezerva iei îl confer halofitele obligate, preferante i suportante, care sunt larg r spândite i contribuie efectiv la edificarea
covorului vegetal al paji tilor halofile de pe aceste suprafe e. Prezen a unui însemnat num r de halofite accidentale, de i acestea au o
participare limitat la edificarea fitocenozelor, ofer totu i posibilitatea prognoz rii unor direc ii de evolu ie a covorului vegetal favorabile
economiei, prin dirijarea principalilor factori pedologici ce asigur o bun troficitate solurilor. De i un teritoriu limitat i într-o regiune apparent
monoton sub aspect floristic vegeteaz totu i un important num r de specii- 216; dintre acestea 12 sunt halofite obligate, 31 halofite
preferante, 57 halofite suportante, 95 halofite accidentale, iar 21 sunt specii cu totul întâmpl toare în vegeta ia halofil , provenite îndeosebi din
fitocenozele antropogene învecinate.
Dintre speciile de libelule (Ordinul Odonata) prezente in sit se remarca o specie din familia Lestidae, Lestes barbarus, care este adaptata la
conditii de seceta(indivizii adulti au mobilitate crescuta iar oualele sunt rezistente la uscaciune), fiind tipica pentru cu canalele cu apa
temporara si chiar saraturata.
flora si vegetatia.
Situl este vulnerabil la activit ile antropice necontrolate. Orice lucrare agricol poate afecta grav integritatea sitului.
Aceasta este o zon important pentru s r turi de tipul habitatelor N2000 incluse la mla tini i paji ti halofile (ponto-sarmatice) incluse la
*1530.
Terenul este în proprietatea satului Dinia , comuna Peciu Nou.
4.6 Documenta ie:
Neumann, H. 1998. Fauna de lepidoptere a zonelor s r turoase din Câmpia Banatului. – Analele Banatului 4: 185–212.
Bucure ti.
Bujorean G., Oprea C. V., Grigore St., 1961. Rezerva ia de s r turi de la Socodor, regiunea Cri ana. Stud. i Cerc. Biol. i t. Agricol., 8(3-4):
317-328, Timi oara.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 48,07 2.746.-S r turile Dinia

140 Pasunatul A 100 - 421 Depozitarea deseurilor menajere A 10 -
170 Cresterea animalelor A 10 -

Responsabilitatea revine atât Prim riei Comunei Peciu Nou cât i custodelui ariei naturale protejate S r turile Dinia .
Aria natural protejat a fost atribuit în custodie începând cu data de 30.06.2006 societ ii comerciale CONS ELECTRIF
Nu exista un Plan de Management aprobat. SC CONS ELECTRIFICAREA INSTAL SRL are obliga ia s elaboreze un plan de management
pân la data de 30.06.2007.
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0391 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Siretul Mijlociu - Bucecea

N 47º 44' 43'' E 26º 23' 43'' 570 250 276 260 X

RO012 22 Boto ani
RO015 78 Suceava
alpin

N14 7 231 P uni

Situl este amplasat în zona sud-estica a Podisului Sucevei, în sectorul eii Bucecea-Vorona cu altitudini cuprinse între 250 i 150 metri.
Caracteristic acestei regiuni este relieful de dealuri joase sau câmpii deluroase, dezvoltate pe depozite monoclinale (usor înclinate spre sud-
est), cu pante slabe, cu vai foarte largi, cu interfluvii ca niste platouri si cu energie de relief redusa, în medie 30-40 metri.
Clima: este temperat - continentala, influentata puternic de masele de aer din estul continentului, fapt ce determina ca temperatura medie
anuala sa fie mai redusa decât în restul tarii ( 8-90 C), cu precipitatii variabile, cu ierni sarace în zapada, cu veri ce au regim scazut de
umezeala, cu vânturi predominante din nord - vest si sud – vest. Vecinatatea cu marea câmpie Euro-Asiatica influenteaz regimul temperaturii
aerului si al precipitatiilor spre valori caracteristice climatului continental-excesiv.
Specia Unio crassus a fost g sit în in baltile situate mai jos de barajul lacului de acumulare Bucecea de pe Siret, in preajma localitatii cu
acela i nume.
Pentru prezenta speciilor Unio crassus si Rhodeus sericeus amarus.
Amonte de sit exista lacul de baraj Bucecea, care influenteaza prin uzinare dinamica hidrologica din aval.
4.6 Documenta ie:

Datele au fost furnizate de catre Dr. Ana Davideanu.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


400 Zone urbanizate, habitare umana B 0 - 850 Modificarea functiilor hidrografice A 0 -
870 Diguri, indiguiri, plje artificiale A 0 -

7. HARTA SITULUI
B ROSCI0392 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Slatina

N 47º 27' 29'' E 25º 59' 55'' 137 456 576 509 X X

RO015 100 Suceava


N14 54 231 P uni

Situl este situat în nordul Subcarpa ilor Moldovei, în apropierea comunei Slatina. Hidrografic se înscrie în bazinul pârâului Suha Mic . Situl
este m rginit la vest i nord de p dure de conifere (Abies alba). In cadrul sitului, vegeta ia de fânea ocup aproximativ 95% din suprafa
(specii de plante: Festuca rubra, Agrostis capillaris, Briza media, Anthoxanthum odoratum, Dactylis glomerata, Festuca pratensis, Cynosurus
cristatus, Deschampsia caespitosa, Trifolium montanum, Trifolium repens, Lotus corniculatus, Carex pauciflora, Alchemilla vulgaris etc.), iar
restul de 5% este reprezentat de arbu ti (Rosa canina, Crataegus sp., Prunus spinosa, Corylus avellana etc.) i arbori (Acer sp., Carpinus
betulus etc.). Aceste fâne e apar in locuitorilor sau prim riei din comuna Slatina.
Sit important pentru cosa ul Isophya stysi (Insecta: Orthoptera: Phaneropteridae).
Proximitatea comunei Slatina, cosirea fâne elor, p unatul.
4.6 Documenta ie:

Iorgu, I. . & E. I. Iorgu - 2008. Bush-crickets, crickets and grasshoppers from Moldavia (Romania). ISBN 606-520-112-X. Editura Pim, Ia i,
294pp.
Iorgu, I. St. & A. Derscariu - 2009. The Orthoptera (Insecta: Orthoptera) from G ine ti Depression (Suceava County, Romania). Brukenthal.
Acta Musei IV.3: 619-634
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


400 Zone urbanizate, habitare umana B 0 - 102 Cosire/Taiere B 0 -
140 Pasunatul B 0 -

7. HARTA SITULUI
B ROSCI0393 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Some ul Mare

N 47º 13' 17'' E 24º 15' 33'' 557 254 328 273 X


1220 Emys orbicularis P C B B B
1134 Rhodeus sericeus amarus P C B C C
N14 10 231 P uni

dou specii de amfibian, o reptil i ase specii de pe ti de asemenea de interes conservativ.
Important pentru protecjarea ihtiofaunei prezente, în special pentru cele trei specii Gobio de interes comunitar, cât i pentru specia Aspius
aspius. Caracteristicile râului permit reproducerea acestor specii, cât i a altor specii care nu sunt de interes comunitar, îns sunt importante
din punct de vedere piscicol (Esox lucius, Silurus glanis, Chondrostoma nasus, Barbus barbus, Squalius cephalus etc.), cât i pentru
mamiferul Lutra lutra.
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al activit ilor din agricultur . Poluarea habitatului cu îngr minte chimice, ape menajere i
industriale. Depunerea de eurilor menajere pe malul râului. Construirea micilor baraje pe râu f r amplasarea sc rilor pentru pe ti, sau
amplasarea unori sc ri nepotrivite.
4.6 Documenta ie:

1. B n rescu P., Telcean I., Nalbant T., Harka Á., Ciobanu M. (1999). The fish fauna of the
River Someș/Szamos basin. In: Sárkány-Kiss A. & Hamar J. (eds.): The Someș/Szamos
River Valley. Tiscia Monograph Series, Szolnok – Szeged – Târgu Mure , Hungary –
Romania, pp. 249-268.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


400 Zone urbanizate, habitare umana B 10 - 421 Depozitarea deseurilor menajere B 10 -

7. HARTA SITULUI
B ROSCI0394 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Some ul Mic

N 47º 5' 56'' E 23º 55' 15'' 117 233 246 240 X

RO063 100 Cluj


specie de amfibian, o reptil i trei specii de pe ti de asemenea de interes conservativ.
Este printre pu inele bra e moarte ale Some ului Mic, ce nu a fost transformat în lac de pescuit intensiv. O parte din acest bra mort are
contact direct cu Some ul Mic. Aceste bra e moarte asigur condi ii optime pentru cre terea puietului, din acest motiv trebuie asigurat
protec ia lor. Dup spusele pescarilor este posibil i prezen a speciei Misgurnus fossilis în cele dou bra e moarte. Situl include locuri ideale
pentru Emys orbicularis, din acest motiv este important pentru a conserva popula iile acestei specii aflate dealungul Some ului Mic. Aceasta
este singurul SCI desemnat dealungul Some ului Mic, din acest motiv este foarte important pentru conservarea speciilor de pe ti din acest
râu.
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al activit ilor din agricultur , desecare, transformare în lacuri ce vor fi folosite doar pentru
pescuit sportiv intensiv, introducerea speciilor alohtone. Poluarea habitatului cu îngr minte chimice, ape menajere i industriale, depunerea
de eurilor menajere pe malul râului.

4.6 Documenta ie:
1.Baza de date „Grupul Milvus”.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


400 Zone urbanizate, habitare umana B 20 - 430 Structuri agricole B 20 -

7. HARTA SITULUI
K ROSCI0395 201101 201101

1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Soveja

N 46º 0' 55'' E 26º 36' 25'' 4.567 435 1348 774 X X

RO026 100 Vrancea
3220 Vegeta ie herbacee de pe malurile râurilor montane 0,2 A C A B
4060 Tuf ri uri alpine i boreale 0,1 B C B B
6520 Fâne e montane 1 A C A B
Salicion albae)
91D0 * Turb rii cu vegeta ie forestier 0,001 D
7120 Turb rii degradate capabile de regenerare natural 0,001 D
alpin

1324 Myotis myotis P P P P C B C B
1193 Bombina variegata P C B C

1087 Rosalia alpina C B B C B
4054 Pholidoptera transsylvanica P C B C B

P Centaurea triumfetti R A P Centaurium erythraea R A
P Coronilla coronata V A P Dianthus superbus R A
P Epilobium angustifolium R A P Epipactis helleborine R A
P Geranium sylvaticum R A P Ononis repens V A
P Pinus sylvestris var. carpatica R A P Scabiosa lucida R A
P Sedum telephium R A P Senecio cacaliaster R A
P Thalictrum alpinum R A P Thymus glabrescens R A

Situl Soveja ocupa bazinul superior al vaii Susita, si anume obarsia paraului Susita si a principalilor sai afluenti (paraele Carligata, Sarata,
Susita, Dragomira, Chiua si Dumicus, Cremenet). Din punct de vedere al administratiei publice, situl este situat in intregime in perimetrul
localitatii Soveja din judetul Vrancea. Din punct de vedere al administratiei silvice, situl este situat in intregime in UP II Soveja si UP I Campuri,
din ocolul silvic Soveja, Directia Silvica Focsani.
Principalele clase de habitate identificate in sit sunt: padurile (98,5 %), pajistile si fanetele seminaturale mezofile (1,5 %), ape dulci curgatoare
(0,2%), mlastini si zone umede (0,1%), lande si tufarisuri (0,1 %), stancarii si grohotisuri (0,1%). Se remarca procentul foarte ridicat de
impadurire al sitului.
Din punct de vedere geologic, situl este localizat in formatiunea flisului carpatic. Substratul este constituit din roci moi, usor alterabile, cu
rezistenta scazuta, reprezentate preponderent de gresii mornoase, marne nisipoase, marne argiloase, sisturi, etc. In partea vestica a sitului,
spre culmea principala, exista portiuni cu substratul constituit din gresii mai dure, care au determinat aparitia unor versanti abrupti, accidentati,
in opozitie cu relieful mai domol aparut pe substratele mai usor degradabile.
Din punct de vedere geografic, situl se incadreaza in Muntii Vrancei, situati in grupa Carpatilor de Curbura din Carpatii Orientali. Relieful este
reperezentat de munti mijlocii, cu altitudini cuprinse intre 450 m (la iesirea paraielor Susita si Dragomira din sit) si 1346 m (vf. Zboina Neagra).
Relieful este tipic montan, fiind reprezentat in proportie de peste 98 % de versanti, cu inclinare puternica si moderata, uneori abrupti si
accidentati datorita eroziunilor, alunecarilor, rupturilor produse sau a diferentelor in ceea ce priveste duritatea substratului, si mai putin de
creste si vai (in lungul paraielor Susita, Carligata si Chiua se intalnesc izolat portiuni de lunca inalta, ingusta). Expozitia generala a sitului este
de la vest la est, iar expozitiile de detaliu variaza in functie de configuratia terenului.
Reteaua hidrografica este foarte bine reprezentata, are un aspect palmat, toate paraiele avand cursul de la vest spre est si se varsa in Susita.
Regimul hidrologic al Susitei si al afluentilor sai (paraele Carligata, Sarata, Susita, Dragomira, Chiua si Dumicus)este echilibrat, nu prezinta
caracter torential. Cu toate acestea, la ploi abundente, torentiale, debitul paraielor creste, antrenand roci si bucati de arbori, care pot produce
pagube - eroziunea malurilor, distrugerea drumurilor forestiere, etc.
Din punct de vedere climatic, situl se incadreaza in sectorul cu clima de munte, tinutul climei de munti mijlocii, cu temperaturi medii anuale
care variaza de la cca. 6 gr. C la Vf. Sboina Neagra si cca. 7 gr. C in partea inferioara a sitului, in Soveja. Precipitatiile medii anuale variaza
intre 700 mm si 1 200 mm/an. Indicele de ariditate de Martonne variaza intre 30 si 38, specific etajului montan mijlociu. Clima este destul de
blanda, cu veri racoaroase si umede, ierni moderate, cu circulatia aerului de la vest la est, dinspre culme spre depresiune, situl fiind ferit de
excese climatice.
Sub raport pedologic, predomina solurile din clasa cambosolurilor (93 %), reprezentate de solurile brune acide (cca. 54 %) si cele brune
eumezobazice (39%). Solurile brune feriluviale (clasa spodosoluri)detin cca. 4%, iar cele brune luvice (clasa argiluvisoluri) cca. 3 %. Solurile
aluviale detin sub 0,5 %.
Situl este situat preponderent in etajul fitoclimatic al amestecurilor de rasinoase si fag. Partea superioara a sitului, reprezentata de o banda
relativ ingusta, situata sub vf. Zboina Neagra, este situata in etajul fitoclimatic al molidisurilor, iar portiuni din partea inferioara a sitului, in
bazinul paraului Cremenet, se situeaza in etajul montan-premontan al fagetelor.
Peisajul sitului este foarte variat, cu elemente geomorfologice reprezentate de creste, versan i i v i, acoperite de p duri, cu por iuni mici de
poieni
Situl este deosebit de valoros pentru habitatele forestiere de fagete, in special tipul de habitat 91V0 - P duri dacice de fag (Symphyto-Fagion),
care ocupa cea mai mare suprafata la nivelul sitului si care aici pe langa faptul ca ocupa o suprafata insemnata, prezinta arborete cu structura
naturala, de productivitate ridicata, fiind tipic pentru Carpatii romanesti. Trebuie mentionat ca in partea superioara a sitului exista suprafete
importante cu paduri virgine, neafectate de interventii silviculturale. Alte habitate forestiere reprezentative pentru sit sunt 9130 - P duri de fag
de tip Asperulo-Fagetum, in special in bazinul paraului Cremenet, unde, pe suprafete restranse, in lunca paraului, pe soluri aluviale apare si
habitatul 91E0* - P duri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), edificat de prezenta
aninului negru si a frasinului. In partea superioara a sitului, sub varful Zboina Neagra se intalneste habitatul 9410 - P duri acidofile de Picea
abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea).
In lungul paraielor apare habitatul 3220 - Vegeta ie herbacee de pe malurile râurilor montane, iar in enclavele care se intalnesc in covorul
predominant forestier apare habitatul 6520 - Fâne e montane.
In ceea ce priveste speciile de interes comunitar, situl prezinta o importanta cruciala pentru speciile de carnivore mari - ursul, lupul, rasul -, dar
si pentru speciile de amfibieni (Bombina variegata), de reptile (Vipera ursini), de nevertebrate (Rosalia alpina, Carabus variolosus, Callimorpha
quadripunctaria).
Situl prezinta si o importanta deosebita si pentru speciile de pasari, partea superioara a sitului, situata in proximitatea varfului Zboina Neagra,
este loc de rotit pentru cocosul de munte.
Defrisarile, taierile rase, managementul necorespunzator al ecosistemelor forestiere din sit pot duce atat la degradarea starii de conservare a
habitatelor forestiere, in principal a celor constituite amestecuri de fag, brad si, uneori, molid, cat si la alunecari si rupturi de teren, data fiind
vulnerabilitatea substratului. Conservarea structurii arboretelor de fag si de amestec de fag si rasinoase presupune aplicarea de taieri
gradinarite, cvasigradinarite, a taierilor de conservare. Conditiile stationale favorabile pentru fag, brad si molid creeaza conditii deosebite
pentru speciile principale si duc la aparitia unor arborete de productivitate superioara.
Diversificarea structurii proprietatii asupra padurilor din sit, prin retrocedarea catre diversi proprietari, poate genera un management neunitar,
fragmentar, cu consecinte dezastroase pentru biodiversitate.
Situl este si un important refugiu pentru carnivorele mari (urs, lup, ras), partea superioara a sitului fiind o importanta zona de odihna si de
crestere a puilor pentru acestea, una dintre cele mai importante din Muntii Vrancei, iar defrisarile si exploatarea excesiva a padurilor ar putea
distruge acest sanctuar natural pentru mamiferele mari.
De asemenea, in partea superioara a sitului exista importante suprafete cu paduri virgine, a caror protectie integrala este absolut necesara,
fiind cel mai reprezentativ nucleu cu astfel de ecosisteme din muntii Vrancei.
Desemnarea sitului s-a facut in urma studiului realizat de catre specialisti din mai multe institutii de cercetare si universitati (ICAS, Institutul
de Speologie Emil Racovita, Institutul de Biologie al Academiei Romane, Universitatea Ecologica Bucuresti, APM Focsani, etc.)la solicitarea
Consiliului Local al Comunei Soveja (Hotararea nr. 18/2010 si contr. nr. 1/2009).
Padurile reprezinta principala categorie de folosinta in sit (98,5%) si sunt in proprietatea publica a statului, fiind incadrate in UP II Soveja si
UP I Campuri, administrate de OS Soveja, DS Focsani.
In cadrul sitului se afla si cca. 19 enclave, de dimensiuni variabile (pornind de la 1-2 ha pana la cateva zeci de ha), a caror pondere in
suprafata sitului nu depaseste 1 %. Acestea sunt ocupate cu pajisti care apartin administratiei locale Soveja si cu fanete apartinand unor
persoane fizice, locuitori ai localitatilor din jurul Sovejei si a comunei Campuri.
4.6 Documenta ie:
ICAS, 2002, Amenajamentul OS Soveja, RNP-Romsilva;
ICAS, 2002, Amenajamentul UP II Soveja, RNP-Romsilva;
ICAS, 2002, Amenajamentul UP I Campuri, RNP-Romsilva;
Dumitrescu, H., Iliescu, I., 2006, Statiunile balneoclimaterice vrancene Vizantea si Soveja. Ed. Pallas, Focsani.
Vasile Ciocârlan, 2000, Flora ilustrat a României – Pteridophyta et Spermatophyta, Editura Ceres
Oltean M., Negrean G., Popescu A., Roman N., Dihoru G., Sanda V., Mih ilescu Simona, 1994, Lista Ro ie a Plantelor din România,
Academia Român , Institutul de Biologie
Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata la 21 mai 1992,
http://www.anpm.ro/Files/Directiva_Habitate_20081102750593.pdf
Atlas Florae Europeae http://www.fmnh.helsinki.fi/english/botany/afe/
Doni , N., Doina Ivan, Coldea, Gh., Sanda, V., Popescu, A., Chifu, Th., Mihaela Pauc -Com nescu, Mititelu, D., Bo caiu, N., 1992,
Vegeta ia României, Ed. Tehnic Agricol , Bucure ti
Pop Emil, 1960, Mla tinile de turb din Republica Popular Român , Ed. Academiei RPR
Sanda V., Ollerer Kinga, Burescu P., 2008, Fitocenozele din România – sintaxonomie, structur , dinamic i evolu ie, Ed. ArsDocendi
N. Doni et al., 2005. Habitatele din România. Editura Tehnica Silvica, Bucure ti,
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


167 Exploatare fara replantare B 25 - 243 Braconaj, otravire, capcane B 100 -
161 Plantare de p dure B 20 - 166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de A 35 -
uscare
100 Cultivare B 5 0 140 Pasunatul B 50 -
160 Managementul forestier general B 27 - 230 Vanatoare A 100 -
140 Pasunatul B 30 0 160 Managementul forestier general A 100 -
162 Plantare artificiala B 20 - 164 Curatarea padurii B 10 0
167 Exploatare fara replantare A 10 - 230 Vanatoare B 50 -

7. HARTA SITULUI
B ROSCI0398 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Straja-Cump na

N 44º 5' 37'' E 28º 30' 38'' 1.117 31 87 65 X

RO023 100 Cons anta

2635 Vormela peregusna P C B C B
N14 22 231 P uni

Situl cuprinde zone de platou calcaros cu vegeta ie de tip stepic, profund afectate antropic de construc ia canalului Dun re Marea Neagr . La
ora actual vegeta ia de tip stepic ocup dou fâ ii înguste de o parte i de alta a canalului; ea s-a ref cut pe substratul calcaros în zonele
limitrofe canalului, neafectate agriculturii.
Situl este important prin aceea c , de i habitatul este ref cut dup o perturbare foarte grav , el ofer condi ii foarte bune speciei
Spermophilus citellus (popând ul), precum i dihorului p tat (Vormela peregusna), un pr d tor al popând ului, ambele specii Natura 2000.
In principal pentru dou specii de mamifere mici: popând ul (Spermophilus citellus) i dihorul p tat (Vormela peregusna). Popând ul a fost
observat recent (2005) în densit i mari, iar în aceea i perioad a fost constatat i prezen a dihorului p tat, o specie rar i retras .
Posibil, p unatul; aplic rile de îngr minte i pesticide pe terenurile agricole din vecin tate ar putea, de asemenea, afecta situl.
Nu este desemnat ca arie protejat .
4.6 Documenta ie:

Sârbu Anca, Sârbu I., Mihai Daniela. 2009. Unprotected grassland areas from Dobrogea, of high botanical value. Cluj-Napoca: Contrib. Bot.
XLIV: 65-75.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


100 Cultivare A 60 -
860 Depozite de de euri, materiale rezultate din C 0 -
drag ri

7. HARTA SITULUI
K ROSCI0399 201101 201101

J ROSPA0049 Iazurile de pe valea Ib nesei - Ba eului - Podrig i
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Suharau - Darabani

N 48º 9' 6'' E 26º 22' 30'' 1.936 123 298 208 X

RO012 100 Boto ani
9130 P duri de fag de tip Asperulo-Fagetum 35 A C A A
62C0 * Stepe ponto-sarmatice 50 C C C C
40C0 * Tuf ri uri de foioase ponto-sarmatice 1 C C C C


4097 Iris aphylla ssp. hungarica V C C C C
4067 Echium russicum R C C C C
N14 27 231 P uni

Situl Suharau-Darabani este constituit din 7 poligoane care insumate au o suprafata de cca. 1936 ha. Poligonul situat la vestul sitului, in
suprafata de 914 ha, se suprapune peste padurea Stuhoasa-Suharau. Aceasta este administrata de OS Dorohoi (UP II Suharau).
Din punct de vedere geomorfologic, situl este situat in Provincia Platformei est-europene, tinutul Podisului Moldovei (1), subtinutul podisurilor
structurale, (B), districtul Podisului Sucevei. Teritoriul sitului este in zona de dealuri si podisuri de platforma, cu structura orizontala
monoclinala sau slab cutata, dezvoltate pe cuverturi neogene de platforma, de tipul Suceava.Relieful structural-eroziv, cu dezvoltare
monoclinala, cu fragmentare deluroasa, cu vai largi insotite de terase si versanti cu intense procese de alunecari. Altitudinea variaza intre 130
si 300 m .
Substratul litologic este alcatuit din alternanta de argile, marne, nisipuri, gresii, de origine sarmatiana, cu predominarea argielor si marnelor.
Din punct de vedere hidrologic, paraiele din sit sunt afluenti ai Siretului (paraul Stuhoasa, paraul Suharau), au alimentare predominat aluviala
(cca. 60%), ceea ce duce la scaderea debitului in timpul verii, chiar si iernii, datorita epuizarii rezervelor apelor subterane. primavara si vara, la
topirea zapezii si la ploile intense apar viituri de mica durata. Apa subterana contribuie cu cca. 40 % din scurgerea medie si apare la adanci mi
de peste 10 m, neinfluentand direct vegetatia . Climatul regiunii este aspru, de tip temperat-continental, cu ierni reci si aspre si cu veri
calduroase si uscate.
Temperatura medie anuala este de cca. 8 gr. Celsius, iar precipitatiile de cca. 600 mm anual. Solurile sunt din clasele Argiluvisoluri si
Cambisoluri, de bonitate superioara, factorul limitativ pentru vegetatia forestiera fiind in unele situatii regimul hidric . Vegetatia se incadreaza
in etajul nemoral al padurilor de foioase, subetajul padurilor de gorunete, amestecuri de gorun si fag si a fagetelor colinare. In partea inferioara
sitului apar si stejarete si sleauri de stejar.
O suprafata de padure de 60,5 ha este incadrata in categoria functionala I-5C \\\\\\\"Rezervatii naturale destinate conservarii unor medii de
viata, a genofondului si ecofondului forestier (Rezervatia Stuhoasa-Suharau), in ua 38C si ua 39 din UP VII Suharau, OS Dorohoi.
Situl Suharau-Darabani este constituit din 7 poligoane care insumate au o suprafata de cca. 1936 ha. Poligonul situat la vestul sitului, in
suprafata de 914 ha, se suprapune peste padurea Stuhoasa-Suharau. Aceasta este administrata de OS Dorohoi (UP VII Suharau).
Situl este foarte important si reprezentativ pentru habitatele 9130 si 91Y0, contribuind la o buna distributie geografica a SCI-urilor in arealul
celor doua tipuri de habitate.
Principalii factori disturbatori pentru habitatele forestiere din sit sunt aluncarile de teren (pe cca. 2% din sit), care se manifesta cu o intensitate
medie, la ploi torentiale, eroziunea 9cca. 1% din sit), uscarea generata de seceta. Pasunatul, compactarea solului, taierile ilegale sunt, de
asemenea, factori de risc pentru conservarea habitatelor forestiere.
Exist o rezerva ie forestier - P durea Stuhoasa-Suhar u.
P durea este proprietate de stat - Romsilva.
Paji tile sunt în proprietate particular sau comunal .
4.6 Documenta ie:
Ion Sârbu, 2008-2010. Investiga ii personale de teren.Amenajamentul silvic al OS Darabani (UP II); Amenajamentul silvic al OS Dorohoi (UP
VII); Oprea, A., 2009, cercetari in teren;
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural + 3,11 2.233.-Fagetul secular Stuhoasa

140 Pasunatul B 100 0 160 Managementul forestier general C 100 +

Administrarea p durii intr în competen ele Regiei Na ionale a P durilor - Romsilva.
7. HARTA SITULUI
B ROSCI0400 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : ieu - Budac

N 47º 7' 22'' E 24º 17' 27'' 888 257 384 299 X


1134 Rhodeus sericeus amarus P C B C C
N14 2 231 P uni

amfibianul Bombina variegata i apte specii de pe ti de asemenea de interes conservativ.
Sit important pentru protec ia ihtiofaunei. În cele dou râuri tr iesc în total 7 specii de pe ti de interes comunitar i alte 10 specii, care nu sunt
de interes comunitar (doar una singur este invaziv - Carassius gibelio). Cele dou râuri au fost pu in afectate de impacturile antropice. Este
printre pu inele situri din Transilvania care a fost desemnat pentru a proteja cele trei specii Gobio de interes comunitar cât i specia Aspius
aspius. Foarte important pentru protejarea popula iei speciei Gobio uranoscopus din bazinul Some ului.
Construirea micilor baraje pentru protejarea podurilor împotriva inunda iilor, f r amplasarea sc rilor pentru pe ti, sau amplasarea unori sc ri
nepotrivite. Poluarea cu îngr minte chimice, ape menajere sau industriale. Depozitarea de eurilor menajere pe marginea râului. Braconajul.
4.6 Documenta ie:

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


400 Zone urbanizate, habitare umana B 15 - 430 Structuri agricole B 20 -

7. HARTA SITULUI
B ROSCI0401 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Turnu - Varia u

N 46º 16' 40'' E 21º 8' 25'' 312 94 100 97 X

RO051 100 Arad
1530 * Paji ti i mla tini s r turate panonice i ponto-sarmatice 35 B C C B

P Ambrosia artemisiifolia P D P Artemisia santonicum C D
P Aster tripolium ssp. pannonicus P D P Conyza canadensis P D
P Digitaria ischaemum P D P Dipsacus laciniatus P D
P Inula britannica P D P Limonium gmelinii C D
P Lolium perenne P D P Lotus tenuis P D
P Puccinellia distans C D R Natrix natrix P D
N14 89 231 P uni

Mentionam asociatiile vegetale de pe solurile saraturate: Limonio gmelinii – Artemisietum monogynae opa 1939 (syn.: Staticeto –
Artemisietum monogynae (santonicum) Topa 1939), Hordeetum hystricis (Soó 1933) Wendelberger 1943; Artemisio santonici – Festucetum
pseudovinae (Magyar 192) Soó (1933) 1945, Achilleo – Festucetum pseudovinae, etc.
Sit important pentru habitatul 1530
flora si vegetatia.

4.6 Documenta ie:
Bucure ti.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|



7. HARTA SITULUI
B ROSCI0402 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Valea din Sânandrei

N 45º 53' 5'' E 21º 10' 40'' 46 96 115 104 X

RO054 100 Timi

Suprafe e cu paji ti pe loess, favorabile pentru speciile caracteristice habitatelor de paji ti stepice Panonice.
Sit foarte important pentru Paji ti stepice Panonice pe loess. Aici se întâlne te specia Sonchus palustris care este singura semnalare din
Panonic
Transforamrea în teren arabil, drenaj, dezvoltarea infrastructurii, chimizare excesiv .
4.6 Documenta ie:

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


7. HARTA SITULUI
B ROSCI0403 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Vânju Mare

N 44º 24' 6'' E 22º 53' 45'' 2.188 82 256 149 X

RO043 100 Mehedin i
N14 6 231 P uni
N21 21 221, 222 Vii i livezi

Din punct de vedere al administratiei de stat, situl Vanju Mare este situat pe raza orasului Vanju Mare si a comunei Corlatel, din judetul
Mehedinti. Situl cuprinde 2 trupuri de padure - trupul Lunca Vanjului (ua 55-84; 161-163) si trupul Fulga (ua 85-142)- si terenuri agricole
adiacente acestora - la est de trupul Lunca Vanjului si la nord si nord-vest de trupul Fulga, teren agricol care se intinde sub forma unei benzi
orientate N-S la est de localitatile Bucura si Vanjul Mare. Din punct de vedere al administratiei silvice, padurile sunt administrate de RNP
Romsilva prin DS Drobeta Turnu Severin, OS Vanju Mare (UP II Vanju Mare).
Geografic, situl Vanju Mare este situat în vestul Câmpiei Române i anume în Câmpia Blahni ei, in zona campiei medii. Unitatea
geomorfologic majoritar este câmpia,iar configura ia terenului este plan , mai rar ondulat i face parte din Provincia Platformei
Esteuropene (Provincia Podi ului i Câmpiilor Extracarpatice), inutul Câmpiei Române, Districtul Câmpiei Olteniei. Din punct de vedere
altitudinal situl este situat între 80 m i 200 m. Relieful, ca factor pedogenetic, influen eaz formarea i repartizarea solului, deosebind: sol
brun ro cat cu subtipurile tipic i vertic, sol brun-ro cat luvic cu subtipurile tipic, vertic i pseudogleizat .
Situl Vânju Mare se încadreaz din punct de vedere geologic in unitatea structurala Platforma Moesic , acoperit cu forma iuni sedimentare
care î i au originea în cuaternar. Din punct de vedere hidrologic, in zona adiacenta sitului se g sesc dou cursuri de ap : Blahni a i Drincea,
cu aflunetii lor, care in sezonul estival seaca. Regimul hidrologic al acestor ape, este variabil cu debit mai mare prim vara i în perioadele cu
ploi i debit redus, i foarte mic în perioadele secetoase. Apa freatic se g se te la adâncimea de 2-6m, în regiunea de lunc i la peste 15
m, în cea de cîmpie. Regimul hidrologic al solului este din precipita ii. Valorile medii lunare ale temperaturii aerului prezint un maxim (23,4
grade Celsius), în luna iulie i un minim (-1,5 grade Celsius) în luna ianuarie, ce imprim teritoriului caracterul unui climat continental din zona
temperat . Media temperaturilor medii anuale (11,5 grade Celsius)indic un bilan termic relativ ridicat.Amplitudinea valorilor absolute ale
temperaturii indic un grad de continetalism caracteristic Câmpiei Olteniei. Num rul zilelor cu temperaturi medii diurne egale sau mai mari de
10 grade Celsius (durata sezonului de vegeta ie) este de 205 zile, speciile forestiere beneficiind din acest punct d vedere de condi ii bune.
Cantitatea medie de precipita ii (570 mm) nu este uniform în decursul anului, variind de la o lun la alta i de la un anotimp la altul. Cea mai
mare cantitate de precipita ii se înregistreaz în luna mai (66,3 mm). i cea mai mic se înregistreaz în luna februarie (30,7 mm).Regimul
precipita iilor atmosferice, cel al evapotranspira iei i raporturile dintre acestea au o mare influen asupra vegeta iei forestiere, îndeplinirea
anumitor praguri ale acestora constând în factori limitativi pentru vegeta ia forestier . Din punct de vedere climatic, dup Koppen, situl face
parte din subprovincia Cfax, caracterizat printr-o clim temperat cu precipita ii medii anuale sub 600 mm i temperatura lunii celei mai calde
mai mari de 22 grade Celsius.Din punct de vedere al bonit ii, toate sta iunile întâlnite în cadrul sitului sunt de bonitate mijlocie.
Vegetatia naturala este caracteristica zonei de campie forestiera.
Tipurile de p dure identificate sunt de productivitate mijlocie. Cele mai r spândite forma ii forestiere sunt leaurile de lunc i cereto-
gârni etele. Exist i arborete subproductive, deoarece provin din l stari a cereto-gârni etelor la a doua sau a treia genera ie, la care a ap rut i
fenomenul de uscare anormal în diferite intensit i.
Situl prezinta o importanta pentru o mai buna distributie geografica a retelei Natura 2000 si acoperire a habitatelor:\\\"91Y0 - P duri dacice de
stejar i carpen\\\" i \\\"91M0 - P duri balcano-panonice de cer i gorun\\\". Sit important si pentru reptile, amfibieni si nevertebrate.
Principalul factor destabilizator al habitatelor forestiere din cuprinsul sitului este uscarea arboretelor ca urmare a secetelor prelungite din
ultima perioad . De asemenea, deficitul prelungit de ap din sol, coroborat i cu al i factori, a dus la apari ia fenomenului de uscare
anormal , în special la gârni , cer i salcâm. Prezen a d un torilor xilofagi în arboretele mature în special la arboretele uscate i lâncede.
Provenien a din l stari a arboretelor aflate la a 2-a sau a 3-a genera ie de l stari.
Apropierea localit ilor, accesibilitatea u oar a p durilor pe intreg perimetrul, nevoia de lemn de foc care genereaza taieri ilegale, extinderea
si promovarea arboretelor din salcam si alte specii forestiere alohtone, p unatul în p dure, constituie principalele puncte sensibile ale
agresiunii antropice.

Situl Vanju Mare include 2 trupuri de padure (trupul Lunca Vanjului si trupul Fulga) si terenuri agricole adiacente trupului Fulga, la est de
loalitatile Vanju Mare si Bucura. Padurile apartin domeniului public al statului roman si sunt administrate de RNP Romsilva, prin DS Drobeta
Turnu Severin, OS Vanju Mare (UP II Vanju Mare). Terenurile agricole apartin cetatenilor din comuna Cornatel si orasul Vanju Mare.
4.6 Documenta ie:
RNP-ROMSILVA, ICAS, 2007, Amenajamentul OS Vânju Mare. Studiul general. sef proiect Florin Cojoaca.
RNP-ROMSILVA, ICAS, 2007, Amenajamentul OS Vânju Mare. UP II Vanju Mare. proiectant Adrian Corneliu Popa.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural + 2,87 2.599.-Lunca Vânjului Ora ul Vânju Mare

160 Managementul forestier general A 0

7. HARTA SITULUI
B ROSCI0406 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Zarandul de Est

N 46º 6' 52'' E 22º 23' 1'' 20.315 157 817 446 X

RO051 82 Arad
RO053 18 Hunedoara
6520 Fâne e montane B C B B
9130 P duri de fag de tip Asperulo-Fagetum A C B B
9180 * P duri din Tilio-Acerion pe versan i abrup i, grohoti uri i ravene B C B B
91E0 * P duri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, B C B B
Salicion albae)
91M0 P duri balcano-panonice de cer i gorun A C B B
91Y0 P duri dacice de stejar i carpen A C B B
9170 Pãduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum A C B B

1352 Canis lupus >6 i P C B C B

1088 Cerambyx cerdo P D B C B
1089 Morimus funereus P D B C B

M Felis silvestris C A M Martes martes C A
M Mustela putorius A P Cephalanthera longifolia A
P Epipactis helleborine A P Gymnadenia conopsea A
P Lycopodium clavatum A P Orchis morio A
P Platanthera bifolia A
N14 14 231 P uni

Situl prezint frecvente diferen ieri teritoriale imprimate de energia de relief i de densitatea fragment rii – în lungul v ilor apar bazinete i
sectoare înguste, iar la nivelul interfluviilor în eu ri i martori de eroziune. Aspectul general este cel al unei trepte intermediare între Mun ii
Bihorului i culoarele depresionare limitrofe. Liniile de falii i structura geologic (forma iuni liasice compuse din roci magmatice mezozoice i
permiene) îl apropie de restul Mun ilor Apuseni, iar aspectul de culmi digitale, de cel al unei subdiviziuni a acestora – de cea a mun ilor
Cri ului. Prezen a v ilor care p trund adânc, sub forma unor bazinete, culmile prelungi împ durite, dar i cu frecvente poieni, confer aspectul
tipic de muncei.
Substratul litologic dominant este format din bazalte i andezite, insular ap rând riolite, gabrouri i aglomerate andezitice, iar în forma iuni
geologice de lunc apar pietri urile.
Tipurile principale de p dure existente sunt: f getele pure de dealuri, f getele amestecate, gorunetele pure, goruneto-f getele, leaurile de
deal cu gorun, ceretele pure, amestecurile de gorun, cer cu stejari mezofi i, cereto- leaurile.
Propor ia p durilor cu vârste de peste 100 ani caracterizate de abunden a lemnului mort este relativ mare în bazinul v ii Petri ului datorit
exploat rii extensive a masei lemnoase i perioadei lungi de timp în care multe bazinete au fost inaccesibile.
Situl se afl în raza administrativ-teritorial a jude elor Arad i Hunedoara i are suprafa a de 20,415 hectare.
Pe lâng rolul de coridor ecologic pentru carnivorele mari - având o contribu ie major la eficien a i coeren a re elei Natura 2000 între Mun ii
Apuseni i Carpa ii Meridionali - situl include habitate i specii importante i este caracterizat de peisajele naturale i culturale deosebite.
Pentru urs, include cele dou rute majore de dispersie nord-sud i sectorul vulnerabil al rutei est-vest spre Mun ii Metaliferi (sectorul nord-
vestic), respectiv centrul Z randului (Drocea); împreun cu Defileul Cri ului Alb, Drocea i Mun ii Metaliferi constituie o zon central pentru
lup i râs, iar pentru urs o posibil zon de expansiune, în prezent fiind o zon de mortalitate. Face parte din coridorul structural i func ional
Apuseni – Meridionali.
De i altitudinea medie este una caracteristic munceilor, datorit reliefului fragmentat i microclimatului variat, în interiorul sitului sunt
prezente habitate variate, inclusiv unele specifice regiunilor montane i stepice (extrazonal).
Situl include sate considerate din punct de vedere arhitectural “muzee în aer liber” care mai p streaz biserici din lemn, mori de ap i s la e
izolate, dar i un stil de via tradi ional, bazat pe agricultura de subzisten .
Schimbarea regimului de proprietate i modului de administrare a unor zone împ durite pot afecta func ionalitatea coridorului ecologic pentru
carnivorele mari, cu prec dere pentru urs i râs - specii strâns legate de zonele cu vegeta ie forestier compact . Pe lâng efectul direct
asupra p durii, deschiderea de noi drumuri forestiere va favoriza accesul ulterior i perturb rile de natur antropic în zonele sensibile ale
coridorului ecologic.
Braconajul este un alt factor cu impact negativ major în cazul coridoarelor ecologice iar atitudinea comunit ilor locale, în rândul c rora
obi nuin a convie uirii cu carnivorele mari, i în special cu ursul, a disp rut, este un factor care trebuie luat în calcul ca având un rol important
în men inerea func ionalit ii coridorului ecologic.
Modernizarea drumului jude ean DJ 707, Petri – Va a de Jos care intersecteaz ruta de dispesie pe sectorul Vârful Capul Codrului – Vârful
Rotundului poate influen a negativ func ionalitatea coridorului, direct - prin deranjarea în timpul construc iei i prin cre terea ulterioar a
traficului, dar i indirect - prin favorizarea dezolt rii infrastructurii turistice în zonele de p uni i p uni împ durite.
Mixt; p unile i paji tile sunt în proprietate particular i comunal iar p durile sunt proprietate a statului, a consiliilor locale, a
composesoratelor sau a persoanelor fizice.
4.6 Documenta ie:
Adrian Victor Indreica (Facultatea de Silvicultur i Exploat ri Forestiere – Bra ov) – Inventarieri de teren – habitate i specii de plante, 2010;

Bibliografie descrierea sitului, calitate i importan , vulnerabilitate:

S. Prior, R. Mo (2009). Zarand Forest Area Report.
V. Velcea, I. Velcea, O. Mîndru (1979). Jude ul Arad. Institutul de Geografie, Academia RSR.
G. Man, N. B lan, B. Pagu (2006). Amenajamentul UP VI Petri , OS S vâr in, Direc ia Silvic Arad. RNP – Institutul de Cercet ri i
Amenaj ri Silvice
Bibliografie alte specii importante de flor i faun :

A. V. Indreica (Facultatea de Silvicultur i Exploat ri Forestiere – Bra ov) – Inventarieri de teren – habitate i specii de plante, 2010;
V. Ciochia (1992). P s ri clocitoare din România. Ed. tiin ific , Bucure ti
ICAS Bra ov (2009). Distribu ia speciilor de interes cinegetic pe fonduri de vân toare.

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


622 Plimbare,calarie si vehicule nemotorizate C 15 - 608 Locuri de campare si zone de parcare pentru C 5 -
rulote
166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de A 0 - 164 Curatarea padurii A 0 -
uscare
502 Drumuri, drumuri auto A 25 - 503 Linii de cale ferata, TGV A 15 -
530 Imbunatatirea accesului la zona C 20 - 622 Plimbare,calarie si vehicule nemotorizate C 5 0

7. HARTA SITULUI
K ROSCI0407 201101 201101

J ROSPA0117 Drocea - Zarand
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Zarandul de Vest

N 46º 9' 5'' E 21º 58' 39'' 8.888 130 564 303 X

RO051 100 Arad

1361 Lynx lynx 5-10 i P C B C B

N14 2 231 P uni

Situl include zone de p duri compacte din vestul Mun ilor Z rand, inclusiv suprafe e importante pentru habitatul p durilor balcano-panonice de
cer i gorun. Tipurile principale de p dure sunt ceretele i gorunetele.
Sit important pentru carnivorele mari (lup, urs i râs) în vestul rii, protejeaz par ial partea vestic a rutei principale de dispersie Z rand –
Metaliferi i face legatura cu zone importante pentru carnivore din regiunea continental , la sud de râul Mure . Este parte integrant a re elei
ecologice între Mun ii Apuseni i Carpa ii Meridionali.
Caracteristicile reliefului fac situl relativ accesibil pe drumurile care p trund spre nord din oseauna european E68. Acest fapt fapt face ca
situl s fie vulnerabil fa de posibile intensific ri ale activit ilor de natur antropic : exploat ri forestiere, cariere de piatr , dezvoltarea
infrastructurii turistice.
Pentru carnivorele mari, vulnerabilitatea este reprezentat de diminuarea rolului de coridor ecologic în punctele critice pentru conectivitate
peste E68 i râul Mure , de posibile exploat ri forestiere intensive, extinderea carierelor de piatr sau a dezolt rilor industriale/ turistice.
Braconajul în interiorul sitului este un factor negativ major care poate diminua efectivele locale dar i uciderea indivizilor în dispersie. În
special pentru urs, braconajul i atitudinea negativ a comunit ilor locale generat fie de team , fie de posibilele pagube provocate, sunt
probleme care trebuie rezolvate prin aplicarea m surilor de conservare i management.
Mixt; p unile i paji tile sunt în proprietate particular i comunal iar p durile sunt proprietate a statului, a consiliilor locale, a
composesoratelor sau a persoanelor fizice.
4.6 Documenta ie:
Pop I. (coord.), 1978, Flora i vegeta ia Mun ilor Zarand, Cluj-Napoca: Contrib. Bot.: 5-215

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


502 Drumuri, drumuri auto A 5 - 503 Linii de cale ferata, TGV A 5 -
608 Locuri de campare si zone de parcare pentru C 10 - 164 Curatarea padurii A 0 -
rulote
166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de A 0 -
uscare
243 Braconaj, otravire, capcane A 50 - 301 Cariere B 5 -
501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism C 10 - 502 Drumuri, drumuri auto A 50 -
503 Linii de cale ferata, TGV A 50 - 530 Imbunatatirea accesului la zona C 10 -

7. HARTA SITULUI
B ROSCI0408 201101 201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Zau de Campie

N 46º 39' 10'' E 24º 6' 8'' 10 346 408 367 X

RO075 100 Mure

4098 Iris humilis ssp. arenaria V C A C A
P Astragalus dasyanthus V A P Asyneuma canescens R A
P Cephalaria transylvanica R C P Dictamnus albus A
P Fritillaria orientalis V C P Galanthus nivalis R C
P Jurinea mollis ssp. transylvanica V B P Neottia nidus-avis V A
P Nepeta ucranica V A P Orchis morio V A
P Paeonia tenuifolia C C P Prunus tenella R A
P Salvia transsylvanica V A P Waldsteinia geoides V A

Situl SCI Zau de Câmpie se g se te la 19 km de ora ul Ludu i la 60 km de municipiul Tg. Mure . Acest sit este reprezentat de o colin
specific \"Câmpiei Transilvaniei\", cu expozi ie estic ori sud-estic i înclinarea pantelor între 15-20°, c tre valea \"Bota Mare\". În rezerva ia
natural \"Zau de Câmpie\" au fost identifica i 331 de taxoni de plante vasculare.
Rezerva ia natural \\\"Zau de Campie\\\" a fost desemnat pentru protejarea numeroaselor exemplare de bujor de step (Paeonia tenuifolia),
specie aflat aici în singura localitate din interiorul arcului carpatic.
Bujorul de step (Paeonia tenuifolia) este o specie amenin at la nivel european.
Cenozele cu bujori de step au fost încadrate în asocia ia vegetat : Salvio nutantis-Paeonietum tenuifoliae Mititelu 1990.
Aceast arie mai ad poste te al i 5 taxoni amenin a i la nivel European: Crambe tataria, Cephalaria radiata, Echium russicum, Jurinea
mollis ssp.transsyivanica, Salvia transylvanica, iar în zona ecotonal , doi taxoni: Fritillaria orientalis i Galanthus nivalis. Rezerva ia mai
ad poste te 8 taxoni rari (\\\"Lista Ro ie a României\\\", Olteanu i colab. 1994, N. Bo caiu i colab., 1994) precum: Astragalus dasyanthus,
Dictamnus albus, Iris humilis, Neottia nidus-avis, Nepeta ucranica, Orchis morio, Prunus tenella, Waldsteinia geoides.
Situl \"Zau de Campie\" este vulnerabil la suprap unat. Îns rezerva ia natural este sub protec ie strict , nep unându-se.
Rezerva ia natural se reg se te legiferat în Legea 5/2000.
Terenul rezerva iei naturale este în proprietatea statului. Rezerva ia este destinat în totalitate conserv rii naturii i cercet rii tiin ifice.
Terenurile din situl SCI \"Zau de Câmpie\", propus acum, sunt atât particulare cât i comunale.
4.6 Documenta ie:
Oroian Silvia, tef nescu D. & S m rghi an Mihaela. 2005. Ariile protejate din Jude ul Mure . Tg. Mure : Edit. University Press.111 pp.
S m rghi an Mihaela, colab., 1997, Caracterizarea general a florei din Rezerva ia botanic Zau de Câmpie, Jud. Mure , Marisia, Muz. ti.
Nat. Tg. Mure , XXV: 249-278
Mititelu D., 1990, Flora i vegeta ia rezerva iei „Zau de Câmpie”, Cluj-Napoca: Contrib. Bot.: 17-23 + un tab. + 2 foto.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

RO04 Rezerva ie natural * 7,84 2.627.-Rezerva ia de bujori Z ul de Câmpie

102 Cosire/Taiere C 10 +
100 Cultivare C 5 0 140 Pasunatul B 50 -

Responsabilitatea protec iei rezerva iei naturale este în sarcina Agen iei de Protec ia Mediului Mure . Propunem ca i situl N2000 \\\"Zau de
Câmpie\\\" s intre în planurile de management ale aceleia i institu ii.
Nu cunoa tem s existe planuri de management pentru rezerva ia natural Zau de Câmpie. În trecut rezerva ia a avut un custode (Marcu
Sâncr ianu), îns acesta a decedat, în prezent neavând cuno tin dac rezerva ia a fost luat în custodie de alt persoan /institu ie.
7. HARTA SITULUI

Arii Naturale Protejate Formulare Standard SCI PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Arii Naturale Protejate Formulare Standard SCI PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000

B ROSCI0001 200612 201101 200706 200812

1.7 NUMELE SITULUI : Anini urile de pe T rlung

2.5 Regiunile administrative

3.2.d. Specii de amfibieni i reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Alte caracteristici ale sitului:

5. STATUTUL DE PROTEC IE AL SITULUI I LEG TURA CU SITURILE CORINE BIOTOPE

6. ACTIVIT ILE ANTROPICE I EFECTELE LOR ÎN SIT I ÎN VECIN TATE

6.2. Managementul sitului

K ROSCI0002 200612 201101 200706 200812

1.5 Leg turi cu alte situri Natura 2000:

1.7 NUMELE SITULUI : Apuseni

2.5 Regiunile administrative

3.2.c. Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Alte caracteristici ale sitului:

5. STATUTUL DE PROTEC IE AL SITULUI I LEG TURA CU SITURILE CORINE BIOTOPE

5.3. Rela iile sitului descris cu siturile Corine biotop

6.2. Managementul sitului

B ROSCI0003 200612 201101 200706 200812

1.7 NUMELE SITULUI : Arboretele de castan comestibil de la Baia Mare

2.5 Regiunile administrative

3.2.d. Specii de amfibieni i reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

3.2.f. Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Alte caracteristici ale sitului:

5. STATUTUL DE PROTEC IE AL SITULUI I LEG TURA CU SITURILE CORINE BIOTOPE

6. ACTIVIT ILE ANTROPICE I EFECTELE LOR ÎN SIT I ÎN VECIN TATE

6.2. Managementul sitului

B ROSCI0004 200612 201101 200706 200812

1.7 NUMELE SITULUI : B g u

2.5 Regiunile administrative

3.2.d. Specii de amfibieni i reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

3.2.f. Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Alte caracteristici ale sitului:

5. STATUTUL DE PROTEC IE AL SITULUI I LEG TURA CU SITURILE CORINE BIOTOPE

6. ACTIVIT ILE ANTROPICE I EFECTELE LOR ÎN SIT I ÎN VECIN TATE

6.2. Managementul sitului

K ROSCI0005 200612 201101 200706 200812

1.5 Leg turi cu alte situri Natura 2000:

2.5 Regiunile administrative

3.2.c. Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

3.3. Alte specii importante de flor i faun

Alte caracteristici ale sitului:

2.Dimitri Radu; Mic atlas ornitologic, Ed. Albatros 1983

5. STATUTUL DE PROTEC IE AL SITULUI I LEG TURA CU SITURILE CORINE BIOTOPE

5.3. Rela iile sitului descris cu siturile Corine biotop

6.2. Managementul sitului

K ROSCI0006 200612 201101 200706 200812

1.5 Leg turi cu alte situri Natura 2000:

1.7 NUMELE SITULUI : Balta Mic a Br ilei

2.5 Regiunile administrative

3.2.c. Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

5.3. Rela iile sitului descris cu siturile Corine biotop

6.2. Managementul sitului

K ROSCI0007 200612 201101 200706 200812

1.5 Leg turi cu alte situri Natura 2000:

1.7 NUMELE SITULUI : Bazinul Ciucului de Jos

2.5 Regiunile administrative

3.2.c. Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Alte caracteristici ale sitului:

5. STATUTUL DE PROTEC IE AL SITULUI I LEG TURA CU SITURILE CORINE BIOTOPE

6. ACTIVIT ILE ANTROPICE I EFECTELE LOR ÎN SIT I ÎN VECIN TATE

6.2. Managementul sitului

B ROSCI0008 200612 201101 200706 200812