Piaţa este definită de consumatori şi nu de producători

Trăim într-o societate de consum. Consumul este o parte importantă a vieţii noastre
cotidiene, facând uz de o parte semnificativă a banilor noştri şi a timpului pe care îl avem la
dispoziţie. Această societate de consum se schimbă în ritm rapid. În ultimii 60 de ani,
consumatorii au avut de suportat schimbări majore în stilul lor de viaţă şi în obiceiurile de
consum, induse de diferite influenţe culturale, sociale, economice şi tehnice. Ca urmare, astăzi
omul îşi construieşte identitatea personală cu totul altfel - pentru majoritatea indivizilor,
consumul este un mod „natural” şi general acceptat de a-şi construi identitatea – „Sunt ceea ce
cumpăr şi cum cumpăr!”.
Mergem de multe ori pe strazi si vedem reclame, branduri, spoturi, sloganuri. Aceasta
ne creeaza nevoia de a cumpara produse care detin brandul unei companii puternice, care ne
ofera senzatia ca noi “putem straluci” prin intermediul acelui lucru.
Obiceiurile de consum au o mare influenţă asupra societăţii şi economiei, iar procesul
funcţionează şi în sens opus, societatea şi economia (piaţa forţei de muncă) au o mare
influenţă asupra obiceiurilor de consum.
Mass-media a comentat şi scris că, în plină criză, românii cumpără fără să se uite atent
la resurse, fără să se gândească la viitor şi fără să se uite pe etichetă. Pe lângă faptul că există
o risipă foarte mare de produse, deoarece românul ajunge să se gândească la reputaţia pe care
şi-o construieşte printr-un produs, de exemplu o maşina de lux, şi nu la utilitatea lui, mai
există problema identificării. Astfel, chiar dacă globalizarea duce la o oarecare omogenizare a
nevoilor şi dorinţelor oamenilor, nu înseamnă că ei nu se pot exprima prin produsele pe care şi
le achiziţionează. Mai mult decat atât, oamenii pot sa se diferenţieze prin refuzul de a
cumpăra anumite produse ale unor branduri foarte cunoscute pentru a forţa companiile să îşi
schimbe politicile şi să se adapteze noilor nevoi ale românilor.
Din păcate, românii au două mari “probleme”. Prima se referă la influenţa comunistă,
care reprezintă o perioadă în care existau bani, dar nu aveai posibilitatea de alege ce să
cumperi cu ei. Lipsa libertăţii de exprimare a creat un complex de inferioritate şi o dorinţă de
a achiziţiona cat mai multe lucruri. A doua problemă se leagă de statutul de cetăţeni ai
“statelor de mâna a doua” din Uniunea Europeana. Această etichetă îi face pe români să nu
valorizeze produsele autohtone şi să le supraaprecieze pe cele străine.

Piata este definita de consumatori

Exemplu 1 :
Există 30 de consumatori care doresc să cumpere câte o pungă de cipsuri fiecare,
prețul unei pungi de cipsuri fiind 1 euro. Există doar 15 consumatori pentru care pentru punga
de cipsuri ar fi dispuși să plătească 2 euro.
Exemlu 2: Sensiblu
În condiţiile unei economii dezvoltate, consumatorii au posibilitatea să aleagă dintr-o
gamă largă de produse şi servicii. Farmaciile trebuie să ofere produse şi servicii de calitate,
altfel riscă să-si piarda rapid clienţii. Mai mult, ceea ce astăzi este considerat a fi un produs
sau serviciu de o calitate acceptabila s-ar putea ca mâine să nu mai fie considerat aşa.
Consumatorul modern are o educaţie superioară şi aşteptările sale sunt din ce în ce mai mari.
Firmele care vor să aibă succes au nevoie de un nou mod de gândire; succesul va
aparţine celor care pun în centrul activităţii clientul, oferindu-i o valoare superioară. Acestea
se vor specializa în crearea clientelei, nu numai în crearea de produse, şi-şi vor dovedi
capacitatea de creatori de cerere şi nu doar de creatori de produse. Obiectivul de marketing al

1
firmei este elaborarea şi implementarea unui sistem competitiv de satisfacere a
consumatorului prin valoarea creată.
Lanţul de farmacii Sensiblu este printre primele apărute în România în 1997. Oamenii
nu sunt atraşi de cele 202 farmacii, câte numără reţeaua de desfacere. Ei sunt atraşi de un
sistem bine pus la punct care le oferă un standard ridicat de calitate, servicii şi valoare. Firma
desfaşoară o activitate eficientă numai în condiţiile existenţei unei relaţii de cooperare cu
furnizorii de medicamente (pentru ca oferta sa fie permanent prezentă în farmacii),
beneficiarii şi angajaţii săi. Obiectivul comun este satisfacerea la un nivel cât mai ridicat a
nevoilor consumatorilor. Ceea ce cumpără pacientul este dreptul de a fi în continuare sănătos.
Aşteptările consumatorilor se formează pe baza experienţei anterioare de cumpărare, a
afirmaţiilor făcute de medic, diferiţi prieteni şi colegi şi a informaţiilor şi promisiunilor venite
din partea firmei farmaceutice şi a concurenţei. Firmele care vor să câştige un loc important
pe piaţă trebuie să analizeze aşteptările clienţilor lor şi gradul de satisfacţie al acestora în
raport cu produsele şi serviciile oferite.
Putem astfel spune că cererea este definită de consumatori şi se materializează în gama
de bunuri şi servicii comercializate de producatori. Tot ceea ce există pe piaţa este un rezultat
al unei nevoi, el unei cereri din partea consumatorilor.

Piata este definita de producatori

Exemplu 1:
Există doar un producător de cipsuri care poate produce punga de cipsuri cu 1 euro, însă
numărul de producători de cipsuri cu 2 euro este considerabil mai mare. Cu cât este mai mare
prețul de pe piață al unui bun, cu atât este mai mare, de regulă, și oferta totală a producătorilor
acelui bun.
Exemplu 2:
Prezenta pe piata a vehiculelor cu motor cu ardere interna, alimentat cu benzina sau cu
motorina, mentionandu-se in acelasi timp cererea pentru automobilele cu motor „curat” din
punct de vedere ecologic. Acelasi lucru se intampla pe piata cu tigari vinuri.

Din aceste exemple reiese ca piata este definita de producatori. Acestea aduc consumatorilor
asemenea produse spre cumparare (produse cu pret mai ridicat) consumatorii, neavand alta
alternativa de cumparare.