ARHIVA

ORGANUL SOCIETAJII $T11NTIFICE $1 LITERARE

DIN IA*T
2

0 Anul XVII. JVIartie 1906 No. 3.

eceka1 comN)AereT. ei
-,/

oata lumea a constatat, ca de o serie de

(-'
anT, in timpul verel, aproape nicl o pica -
turd de ploale, nu maT cade, peste cea mai
mare parte a teritorulul nostru ; saq ploua
il ' l' icT colea si atuncea ploala-I intovar4it& de
furtuni si de peatrd.
Consecintele acestor secete sint a§a de dureroase,
incit oamenil de stat art inceput a sd gindi la legi-
firari, in scop de a combate efectele rale, cel putin
intru cit prive,te pe Wean.
Prin acest articol nu-mi propun a face un studig ama-
nuntit, atit din punct de vedere §tiintific cit §i practic, a ches-
tiunei ce intereseaza toata sUflarea romineasca, adeca, a cau-
zelor secetelor si a mijloacelor de combatere, chestiunea fiind prea
complex& si cerind multe studil. Doresc numal, ca §i-n alte im-
prejurarl, sd scot la iveald cit limp set perde zadarnic cu mij-
loace uquratice, cind intra n joc chestiuni economice grave §i
cind solutiunile cerute §i bine-facatoare nu pot fi date decit de
stringi. Zicind qiiinrd, am intales persoane care-n adevar aic
cunoqlinti intinse, serioase, si care zilnic se ocupet de ea 0
contribuesc la propoveduireu el, lar nu persoane, care art pre-
tentiunea de a fi oameni de stiinta, fiindca art cetit un articol
 98 Dr. Leon C. Cosmovici

sad cloud din o revista sad encyclopedie si cart, din diferite im-
prejurart sociale, ajuug conducatorl tocmal a atitor retele din
ciclul activitatei omenestI de la cart depinde starea econornica
inftoritoare a unel tart.
Dupd cum am spus mat sus, seceta ce bintue Rominia e
o chestiune insemnatd, vitald, §i nu trebue sä perdem timpul,
cu legiferart, pe care nu le pot califica mai blajin decit cu cali-
ficativul de : legi wuratice, neserioase §i tetra, rezultate bine-
fdditoare1).
I. Partea §tiintifiers. Din punct de vedere stiintific si
cu dorinta ca ort si cine sd patrundd fondul chestiunel, cam
Tata ce sd poate spune :
1) In primul Joe sä se stie, cu -n aer (atmosferd) se all:4
necontenit vapoare de apd, care provine din evaporarea con-
tinua a apelor, din oceane, marl, lacuri, fluvii, riuri, pirde, lazurl
si de la suprafata pdmintulur.
Aceasta vapoare de apd sä poate aduna in mare chime,
dacd aerul este ferbinte sail call, sbn citimi din ce in ce mat
mica, cu cit aerul este mat rece 2).
Acest prim fapt End cunoscut, von] intalege, ca un aer cald,
avind vapoare de apa in mare citime, daca-ntru-n moment dat
sd va rdci, acea apli nu va mat putea sta toata in stare de
vapori, ci o parte sd va preface in piedturi foarte mitt, sä va
condensa, dect sä vor naste nouri, sad in picdturl mat mart,
Old vor cadea pe pamint, adecd va ploua.
Inversul. Lin aer caldut, Incarcat de vapoare de' apd (atita
cit poate cuprinde), dacd-n Joe sd se raceascd, cind se va pro-
voca o ploae, sad formarea de nourl, sd incalzeste, atuncea
nourii vor disparea si ploae nu va cadea.
In fenomenul : formarea nourilor si ploaia, gasim pe de o
1) Aceasta. chestinfie seceta de la nos" mI-a servit ca punet de pie-
care in dezvoltarea conferentil ce am faeut, eu ocazia solemnitati1 deschi-
dereT cursurilor Universitare, in ziva de 2 Octombrie 1905 si cind am tratat
de foloasele §tiinfelor, In special a naturalelor, In dezvoltarea economic&
a unel tart ".
2) Cind aerul la o temperatura data, nu maT poate cuprinde cantitatl
maT marl de vapoare de apa, cad este o limita pentru fiecare grad de
temperatura, atuncea sa zice ea a ajuns la saturafie. Cela ce Intrece, data
sent eauze care adue vapor! de apa, sa condenseaza vas cade sub forma
de pluaie.
 Seceta §i combaterea el 99

parte, In atmosfera, vapoarea ae apa in citimi ma; marl sail

mal mid si pe de all parte, cauze, care provoaca condensarea
sail necondensarea acelel vapor) de apa.
Ce poate fi dara seceta, decit rezultatul sail a unor cauze
car! impedica ajungerea vaporilor de apa in atmosfera unor re-
giuni, sail a unor cauze, car! impedica racirea aerului inearcat
de vapoare de apa, deci a condensarii §i a cildere! ploael.
*i cine n-a vilzut, in timpul verel, sosirea de nourl Ia su-
prafata unel localitatI §i cind to bucuri mai tare ea are sil ploae,
nourif sint du0, imprkstiati §i to alegi cel mull, Cu o stropituril.
Din cele expuse, nu rasare adevetrul marturisirit de mai
sus, di chestiunea este foarte complexa P
*i-ntre paranteze, n-am dreptate cind spun, ca nu prin
leg!, ca cele ce se filuresc, vom combate efectele seeetel, si
Cl perdem si limp si averea tarii ?
2) Acest fapt stabilit, sil incercampina Ia oarecare punct
urmdrirea sorgintilor de vapoare de apa, intr-o tara, in specie
la no!, cind intrA-n joc chinas, adeca temperatura zilnica si a-
nuala a aerului ; gradul de umiditate zilnic §i antral; presiunea
atmosferica ; vinturile cu puterea for de a sufla si cu directiu-
nea for exacta ; numarul, intinderea, forma nouritor zilnic si
citimea de ploae ce cade, §i aceasta In fiecare judet §i-n dile-
rite puncte ale raze! judetelor, avindu-se in vedere topografia
exacta a solului in acele puncte.
Si avem expuneri oficiale, cil nu s-a schimbat clima la
no!, pe cind eil afirm eel putin in cela ce prive§te Moldova ---ca
s-a schimbat foarte tare, definitiunea clime!, find aeea sus
expusa, adeca, rezultatul untd numar insemnat de elemente 018-
tereologice. *i eine poate sustiuea, Cl temperatura atmosferica
sp. ex. este zilnica, lunara §i anuala, cu aceiasl medie, ca a-
cuma 30 and ?
Iata o all serie de fapte, care dovidesc ma) de aproape
complexitatea chestiunel supusa analizel noastre.
Latitudinea pe de o parte, topoprafia (mint!, dealurl, §e-
sun!), megiesia sail indepartarea de mart §i Impel durirea sint
factor') prim!, in clima unel tar!.
Atuncea, pentru Rominia si-n special pentru Moldova, sor-
100 Dr. Leon C. Cosmovici

gintele de vapors de apd nu le putem gasi, decit rare or!, in

nourii ce sa formeaza deasupra Mare! Negre si ramin numa! in
apele qerpuitoare sett stateitoare §i-n peidurile noastre.
Ce sa intimpla cu apele noastre ? Uncle au disparut, sp.
ex. lacul de la Dorohol. Cele mal multe, in cea mai mare parte
ale unul an, sint aproape secate, fapt concretizat prin spusele
inginerilor strain!, care au construit primele noastre linii de
drum de fer, zicind «ca o vacs de a lor, n-are cu ce sa satura)
din care cauza, n-a dat laria cuvenita podurilor si luarea in ris
a Rominilor, care sa colporteaza adesa, «ca prostf mal erati
acel inginerl, de oarece apele noastre sint puternicel, si s-aft
refacut Coate acele podurl. Aceste polemic! sint invataminte marl,
pentru eel seriosl si care sa °cup de interesele taril noastre.
Apele curgatoare nu trebue del sa se usuce in timpul cald al
anulul, niel sa fie torentiale in titnpurile ploioase. Raul arMat
ne spune, ca, de multa vreme, cauzele, care contribuesc la as-
pectul si cursul ce-1 aft, n-an fost cunoscute, studiate; §i cum
cresterea debitulul lor, incepe a fi din ce in cc mai rare, mal
avem o dovada, ea acele cauze atins aproape totala lor in-
fluenta rea. Si pentru a nu prea inconjura ehestiuuea, vol spune:
ea despeiduririle intinse, de pe versantul muntilor din tarile ve-
eine, de odinioara, a fost inceputul scaderel debitulul apelor
din duffle noastre si; de la o vreme incoace, despaduririte ab-
solut nechibzuite atit din muntil nostri, cit si de pe dealurile
noastre, au complectat schimbarea acestor ape.
Atuncea, de unde sa avem sorgintl de vapor! de ape, care,
umezind atmosfera noastre, sa provoace acele star! fizice din
care rezulta condenser! si plot ?
Si consecintele despaduririlor sint si mal grave, caci in
peidurt avem sorgintl si mai puternice de vapoare de apd.
Si nu ma pot opri a nu (xprima durerea mea suffeteasca,
cind aseminea fapte find cunoscute, am vazut si vad, proee-
dindu-se inainte oarerum cu dispretla despaduriri si nu
se vrea, in ruptul capului, a se cere ajutorul oamenilor de stiintl,
earl, prin grai vitt sari prin scrierl serioase, atrag neincetat
luarea aminte a masei poporulul, ca, transformind in nunzeira-
toare bogeitia forestiera a Solului nostru, s4ceituimpoate pen-
tru vecieo allet bogafie, mai inseinnatei, agricultura.
 Seceta si combaterea el 101.

Ceva mai gray. Sa pot transform padurile noastre in

beet, insd cu tolos si pentru pa clurI si pentru agriculture si de
acela zit ca e gray, cind sa procedeazii pe deandoasele.
As putea concretiza cele spuse, cu numeroase exemple,
copilaria mea petrecindu -nil -o la diferite mush*, dinte care unele
aveaii paduri frurnoase, si astazI nice urme ne mai existind pe ele.
Mal pot concretiza prin exemple chiar absoluta rea apli-
care a dispozitiunilor regulelor silvice, in taerea padurilor su-
puse reginaulul silvic si aceasta, nu numal din cauza relel
credinte a celor ce le aplica, ci chlar din cauza lipsel totale a
cunostintelo stiintiace (fiziologie vegetala) solide, atit a celor
micT, cit 5i a celor marl, cit si a proprietarilor.
Pot intercala si de astd data, acesl. deziderat : ca -n invd-
tdmintul primar ,i secundar, trebue sa se deie un mai mare
inheres chestiunilor tiintifice cu aplicatiuni imediate, aqa zise
vitale, adecd, contribuitoare la dezvoltarea noastra economicd.
Absolut nu vow progresa in aceste dieetiuni, tit stiinta
serioasd nu -si va capata primul loc in toate ramurile activi-
tatel noastre sociale.
Ce doyadd sa aduc, fara multe care si exemple, ca ori-
cine sic' se incredinteze de influenla imensa a padurilor, nu
numal ca sorgintl directi de vapoare de apa, ca soginti de apa,
pentru apele ce izvorase din desisurile lo, tit si ca factors pu-
ternici in a impedica transformarea apelor curgaloare in
torenti; in a provoca prin vaile ce sa. indeparteaza de la locu-
rile ocupate de padurI curentl de aer bineldcd tori; in a invoi
prin locurile megiese, anume eultul de anumite vegetale ; in a
regula topirea ometelor si cite alte efecte, unele mat folosi-
toare deeit allele ?
Iata sp. ex. cele ce gasim intr-o lucrare a d-lor F. A.
Schriner si E. B. Copeland, publicata In (Botanical Gazette, din
Fevruarie 1904, avind in vedere regiunea Monroe din Wisconsin,
(Statele Unitepartea orientala), in tare s-a constatat, ca acum
70 de an); s-a inceput despaduriri, care, cit titnp nu a intrecut
jumatate din intinderea lor, nu ail provocat aid o schimbae
in clima si-n regimul apelor. Despadurirele continuind, gradat
gradat, apele aid inceput micsura debitul ; apol unele ail in-
102 Dr. Leon C. Cosmovici

ceput a sä usca in cea mai mare parte a armful ; si-n fine unele
'ape sad uscat cu desavirsire. Si, de cind proportia de pdelure
fatd cu intinderea de pamint fat% arbor! a scdzut la 6 pentru
100, efectele sint cut desavirsire rele.
Dacd darti, statisticele noastre sint exacte si ne spun ca
am ajuns a avea o proportie ue parnint forestier numai de 13
In sutd, constatam ca ne apropiem de dezastru. Si deed ar fi
numal atita. Cele expuse mat sus ne arata cat mita chibzuinta
sd cere, chiar in alegerea padurilor de taet cu alte cuvinte,
nu sit poate invoi une-ort, tderea unet anumite peiduri, dintr-o
anumita* regiune, Mt a nu provoca schimbarl, in elementele
metereologice fie ale acelet regiuni, fie ale altor regiuni, me-
giese sad indepartate.
3) Ar urma, in al treilea lot, sa ne ocuparn de cauzele
care irnprdstie si modified umiditatea aeruluf, in diferitele pArtl
ale tdrii. In cazul acesta, curentit aerient joaca rolul, fapt eu-
noscut in parte, chiar de popor, cad au zicatoarea .tvalea trage»
si, eel ce fac excursiuni sail se ocupd cu munca cimpulur ad
simtit acet curentY.
Vinturile, de aseminea, sint factor! si mat puternici. Si tine
nu cunoaste, cel putin aice in Moldova, cd un vint din jos (din
spre Marea Neagrd), aproape in totdeauna, aduce ploae. Pot a-
firma, cd de cit! -va ant am constatat, ca Did acest vint nu
mat provoaca ploae, fie din cauzd, ca vapoarea de apd ce o
aduce, nu poate satire de Joe aerul din localitdtile noastre,
care e lipsit aproape complect de aseminea vapoare, fie din cauzd,
cd trecind prin regiunt ferbinti, nu poate ajunge la o tempe-
ratura mat joasa, care sa contribue la un fel de saturatie, apol
la un inceput de scadere de temperaturd si-n cele din urma la
un inceput de condensarT, dec.! de formare de nowt.
De ,vinturt insa, nu ne putem plinge. De citiva ant, alit prima-
vara cit si vara, vectnic sufla vint din nord-vest, vinturt sect, care
mat alungd imprastiind.o---si mica vapoare de apd, cu care sä
mat incarcd aerul, de la suprafata plimintulut, cact yin cu violentd.
Daca insa vintul rece ar avea o citime oarecare de va-
poare de apa si s-ar amesteca cu un aer ferbinte incarcat cu va-
poarea corespunzatoare temperature! sale, atuncea, din ames-
 Seceta si combaterea ei 103

tecul lor, ar rezulta pe de o parte o racorire, adecd o scadere

de temperaturti, si pe de alta vapoarea de apa s-ar gdsi in mai
mare citirne decit poate cuprinde aerul, la acca temperatura,de
unde condensare si ploae.
Sp. ex. : Un vint case ar veni cu o temperatura de 10° si
ar cuprinde 9 centigrame de vapoare de apa pentru un litru
de aer (saturatie) si ar da peste un aer de 40°, cu 58 centigrame
de vapoare de apd, la litru de aer, de sa vor amesteca in vo-
lumuri egale, sa va capata un aer cu o temperatura de 25° si cu
o inedie de 34-35 centigrame de vapoare de apa, la litru de aer.
La aceasta temperatura, aerul, putind cuprinde cel mull pina la
33 centigrame de apA, ar urma sa aibh peste limitit : 1-2
centigranie din fie-care litru de aer, care sa va condensa si va
curge pe pamint (va ploua), adeca vom avea de la 10-20 milim.
cubT de ploae.
4) Nu vol desfd.sura cum ploaea, strabalind in pamint,
contribue sa formeze, la diferite adincicni, pinze de ape, sail
albil, sorgintea atitor izvoare; cum apa din pdmint, supta de
radacinele copacilor, ajunge in frunze si prin suprafata aceslora,
evaporindu-sei, contribue la formarea acelef atmosfere placate,
mai cult sail mai putin incarcata de vapoare de ppa, deci sor-
gintea apei in attnosfera, de care s-a vorbit ma! sus.
Toate acestea si Inca alte chestiuni stiintifice, din acest
domenia de studil, m-ar duce prea depute.
Cred insa, ca cele spuse sint indestulatoare pentru a forma
o gindire stiintifica in eel ce vor ceti acest articol si, intalegind
ploaea, sa intrevada cauzele lipsei sale, adeca cauzele secetei.
II. Partea praetiert. Cind e vorba de combaterea se-
cetel, nimic mal rational, decit a impedica cauzele care opresc,
adunarea de vapor! de apa in atmostera taril noastre, care in-
drepteaza vinturi uscate, care impedica venirea curentilor in-
carcati cu vapor! de apa, sail a curentilor racoritorl si provo-
catorl de condensare a vaporilor de apa.
Si pentru toate acestea, sa cere sa cunoastem : totalitatea

elementelor metereologice sus expuse, definind clima. Asa ceva

insa, din nenorocire, cu tot lastitutul metereologic cu care Cara
este inzestratd, nu avem.
 104 Dr. Leon C. Cosmovici

SA precizez mat bine lucrurile, pentru cel necrezatorl si

cart au inaintea ochilor statisticele acelui Institut melereo-
logic. Ne trebue:
1) 0 inregistrare regulate, oara cu oara, a temperature!
aerulul a fiecareT vat, si pe o scurgere si pe ceialalta ; a fiecarul
podis ; cu alte cuvinte a until nurnar cit sa poate ma! mare de
puncte geografice, pornind de la munte si mergind in spre mare.
ca sa se intaleaga inserunatatea unor aseminea obser-
vatiuni, voi city .cazul, ca-n Franta constatindu-se c sp. ex.
vita de vie nu creste tot alit de bine, pe ambele scargerl ale
aceleiasi vat, s-a gasitintre alte cauzeca expunerea soarelui
este un factor insemnat, in buna crestere a vitel, expunere cunos-
cuta chiar si de podgoreni! nostri.
Dar cind e vorba de popugoi §i de voile din localitatile
muntoase, oare acest factor nu ar avea un rost folositor, nra-
tindu-ne ca nu poate fi planta cultivate cu acelas rezultat, pe
ambele scurgerl ale WI, sau chiar pe niei una din coaste, si ca
atare, oare ar ma! fi nevoe de legi sail circular! ministeriale,
care sa impedice pe Wean a culege popusolul crud, dispozitiuni
care nu pot avea ea rezultat decit fraude si focare de pelagra ?
.AstAzI avem aparate, care inregistreaza cu preciziune va-
riatiunile temperaturilor qi dacci am perdut atila time, sei i212-
pune sei nu-I mai perdem, si tara sel se impcineze cu asemineu,
instrumente pi set' se prevadd fonduri cu care sei se intrefie o
pleiadd de licentiati in gt, fizico-chimicenaturale, cu neincetata
gi serioasa for supraveghere, pe linga alto feliuri de observa-
tiuni, ce vol mai aminti in treaceit.
2) 0 inregistrare regulate, zilnica, lunara, anuala, a unii-
diteitiii aerului, a curenplor, a presiunei, a vinturilor, a citimel
de ploae ce cade, a nourilor, cu directiunile ce strabat, a de-
bitrrlui tuturor apelor noastre, mat ales eurgatoare.
Nu avem asa ceva. Si, statisticele ce s-a publicat nu sint
in stare a ,ne cAlatizi in analizele ultiine ce cerem de la dinsele,
pe deoparte, cifrele acelor statistice fiind date de pesoane fAa
nici o pregatire in aseminea cercetari, pe de alta, find culese
Soarte rar in localitati care ne pot da rostul unor elemente mete-
reologice trebuitoare studiulul clime! in genere, ci mai adesa find
culese in capitalele judetelor, si, chiar atuncea, ma! mutt ca spirit de
 Seceta si combaterea el 105

imitatie, ca se aduna material, fara a se intalege de catre per -

sonalul insarcinat rostul acelor culegerr. Or! tine poate inta-
lege, ca fantezia, fanfaronada si politica sint tactorii conducatori.
Si ca sa con,:retizez printr-un exemplu, ea asa se fac lu-
crurile, n-am decit sa amintesc sp. EX. ca-ntr-o comisiune,
draga doamne de co.mbatere a filoxerei, s-a pus, un advocat, un
argintar si un spiter. Ori-tine are judecata sanatoasa poate sa
intrevada, cum sa combatut invazia filoxeref, Si consecintele se
vad, slava domnului.
3) Avind toate elementele cerute mai sus, sa cere sa in-
trevedem, care localitatl paduroase existente trebuesc aparate,
ele contribuind la Imprastiarea de vapor! de apa in atmostera,
la intretinerea debituluf mijlociii a apelor curgatoare si la re-
gularea curentilor si a vinturilor.
Daca cercetarile cerute s-ar fi facut acuma 40 de ant si
de atuncea ineoace, am fi in stare astazi sa indeplinim grabnic si
usor acest ultini factor, care sa vede ca guverneaza totalitatea
celorlalte elemente metereologice.
Nu le avem, dar, repet, sa impune sa nu perdem timpul
si sä ne princm pe luau. SA se prevada fonduri pentru rein-
ceperea impadurirelor si sa se itnpue proprietarilor o aseminea
imboldire, dindu-li-sa toate mijloacele. Asa e cazul cu nu -
merosil munti de pe domeniul Hangulul din judetul Neamt,
cart astazi sint got cu desavirsiN si earl mull au contribuit la
schimbarea clime! noastre.
Si ca inelrelere, ca unul care cunosc de aproape cum sa
procedeaza, chid sint in jot chestiuni cum le-am calificat vitale,
afirm, ca nu e destul a sa aduce la indeplinire dezideratele
sus expuse prin leg!, ci trebue in capul departamentulul res-
pectiv un ont de ftiingi, cunoscator de multe, sirguitor. Sa
cere o mina de fer si un personal bine selectionat, pe car! sit-I
impuna stiinta Tar nu culoarea politica sail nepotismul.
Alarma am dato. Facki cerul, ca spusele trete sa destepte
din sotrinul eel de moarte, pe norocosil care rind pe rind ne
guverneaza si sa-i imboldeasca sa intre pe calea adevarului.
Dr. Zeort L. Zosranvici
profesor la Universilate
 Inceputul teatrului in Moldova
(Urrnare).

$4t
4So ceasta suplica a boerilor, carI eraii insufletitl
de dorinta de a vede teatrul rominese pro-
sib,
rk" gresiud, n-a avut rezultatul acela pe care-I
^
4)-
ateptaii, cacl Eforia orasaneasca n-a writ
cu nimica ajutorul banesc ce-I dadea, Tar Directia
teatrului frantuzesc raspunde secretariatulul de stat,
ea ea nu poste fine mai mull teatrut cu indatoririle
ce au avut rdposatul Baptist Fouraux.
Devil Conservatorului, in fata acestor greutati cc ail de
intimpinat, merg inainte cu reprezentatiunele lor, si asa, in 8
Aprilie 1837, el art dat a treia reprezentatie in multamirea Si
entuziasmul obstiel.
Despre aceasta lata o dare de sama ce gasim in Albina
romineascci din 1837 pag. 129:
(Jot in 8 a curgatoarel (Aprilie) elevil Conservatorului fi-
larmonic, au dat a trera a for reprezentatie dramatics, alcatuita
din doua piese: Lig Petru Rare Vodd, drama serie in doua
acturi, imitarisita pentru scena Moldoveneasca, §i II-lea Contra-
bandul sau Intunecimea de tuna, comedie in doua acturi, ase-
mene slobod prelucrate de pe cea germana, ambe prin D. Aga
Gh. Asaki. Drama care infatosa un istoric episod din epoha 1538,
acea plind de faptuirl §i de haractir nobil a Moldovenilor, se
deosebea prin a el tintire moralA si patriotica. Portul cel ade-
varat a stramoOor nostri §i nimerita a elevilor reprezentatie,
ca prin o maghie infato§ind inaintea ochilor o intimplare de
trel veacurl, au patruns pe privitorl de nobile sentimenturl.
lar comedia care era adaptarisita la intunecime de luna ce
 Inceputul teatrului in Moldova 107

aevea urma in acea sara In teriti, au adus mare placere prin

intriga cea curioasa a sujetului, (cuprindere) care de asemene
cu nimerire s -au reprezentat. Desi urma o ploale mare, teatru
era plin, si de multamirea obstiel au vadit nu numal aplaozu-
rile nepregatite ci si cererea de a se reprezenta aceste piese
Inca odatay.
Elevii earl ar jucat in plesa Petru Rare Vodei all fost :
dl. M. Cerchez in rolul loi Petra Rareq, Costachi Strat in rolul
Armaqului Domniet ;Septelici, acesti dol, era& si elevl la Aca-
demie 2), I. Ionescu in rolul batrinulut Cerinat, proprietar al
laculul Bratis, I. Doran in rolul venetianulul Malaspina, d-na
Lang in rolul tinerei Elena, Tar dna Hostie in rolul mama lui
Petru Rareg Domnina 3).
Plesa Petru Barq, dupa cererea generala s-a maT repetat.
In Albina romineasca gAsim urmatoarele 4) :
cVineii in 30 April s -au flied a patra reprezentatie a e-
levilor Conservatorului filarmonic. Drama Petru- Rare-Vodci, s-a
jucat a doua oara sl spectacolul s-a inchiet prin pastoreasca
setbare a Armindinei, (de In armentum, cuvint latin insemnind
tumid) pe care pastoril nostri pazesc la 1 Mal, intru aducere
aminte de Palilia a Romanilor, ce serbau in aceasta zi aniver-
sala de trzirea Rome!. D. Aga Asaki, au compus pentru acest
prilej, o Idila Moldoveneasca, cu cintece si danturi. Profesorul
Couservatorului D. Paulo Cervati all jucat asemene un rol, si
prin al sea rar talent de not], au bucurat pe publicul carele cu
placere auzea limba national& rasunind, prin cele mai frumoase
cintece ale Italia Horurile cele frumoase, dantut pastorilor si
a pastoritelor, tabloul ce all infatosat, urarea ce all rostit un
batrin, pentru fericirea obstieT, si o ploae de for!, ce s-ail pre-
surat peste privitorl, au facut in aceasta sara, area mai placuta
petrecere, care s -au incununat de conglasuitoarea inctiviintare).
Succesul ce aveail aceste reprezentatiuni in fata publieului,
inpinse pe mal multi elevi distinsl a! ConservatoruluT filarmonic
d se deda e,u totul carieril teatrale, si asa elevul Gheorghe

1) Piesa Petru Barg pe care o aunntase Gh. Asaki ea a cuprinde

4 pa'rti, s-a tiparit iu Iasi la 1853, numal partua I-a, urinind ca celelalte
parti sa se tipareasca pe rind, dupa cum ne spune Asaki in prefata ce o
face la area piesa.
2) Gh. Asaki, pentru a raspindi §i maT mull gustul teatrului §i a
musieeT, nu se margiue§te numal la elevil ConservatoruluT, ci recurge si
la elevil din Academia Mihaileana, ruin si la uniT din profesorT, ea Samoil
Botezatu, care a jucat in Vacluva vieleanti.
3) Numele arestor elevl imI sint comunicate de rilposatul M. Cerrhez,
care a si jucat in aeeasta pies5.
4) Alb. Romin. an. 1837, pag. 149.
108 Teodor T. Burada

Stihi student in filosofie in acelas limp la Academia Mihaileana,

face in luna Aprilie, 1837, urmatoarea petitiune catra Aga
Gh. Asaki :
<data o diastima de till luni de cind D-voastra, indemnat
de patriotiteasca rivna, ati orinduit urzirea teatruluf rominesc
si in numarul acelor linen trebuitorl, m -atr orinduit si pe mine,
care am lost urmator Ia toate cele poroncite de D-voastra.
Acum dupa reprezentatiile date am vazut eh unit din tineril in-
trebuintatf, pentru a Inc osteneala nu numai ea au primit de Ia
D-voastra o remuneratie, dar Ii s-au hotarit si leafs prin care
sa-s1 poata inchipui cele de trebuinta. Deci si ea ca unul ce
pana acum am fost in rindul celor intrebuiotatf, cu tot respec-
tul indraznese a fa intreba de oveti scop a ma intrebuinta si
mal departe (cad eu dorinta am a va sluji) si a -mi hotari lea fa
prin care sa-ml pot inlesrii cele de nevoie, cad lipsirea for ma
vor sill nu numal a parasi Conservatorul, dar si a raga pe
cinE-tita Epitropie, ea data nu sint vrednic a ma intrebuinta in
ramul scolastic precum pe ceilalti al meT colegi, apol sa bine
vrofasea a -mi da atestaturile clasurilor petrecute, dimpreuna an
o recomendatie, ca potrivit cu glasuirea reglementulul scolastic,
se flu intrebnintat in ramul politicese, caef de a fi tot in lipsa,
ca un neputinclos (rind din a proniel milostivire sint putinclos),
nu pot a suferi mai mull neertindu-ma alit puterile trupesti cit
si cele sufletestf».
Al D-voastra prea plecat si supits serv,
George Stihi
Publicul in entuziasmul ce a aratat pentru sustinerea Con-
servatorulut ;Harmonic .dramatic, dorind a avea plesele repre-
zentate de elevil acelui Conservator, insists, pe lingo Gh. Asaki
ca sa be tipareasea, care se grabi a satisface aceasta dorinta,
anunt.ind prin foaia sa -4lbina ronzineasca No. 46, din Iunie
1837, ca :
Spre a indestula cereril obstiei, care cu bine-voitoare
priinta ea imbratosat asezamintul Conservatorului filarmonic-
dramatic, s-au hotarit a publica o culegere a pieselor reprezen-
tate, incit sub titlul de Repergoriul Teatrului Rominesc in Mol-
dova, ad §i esit area intai drama Laperuz, eu cintece, de D.
Gh. Asaki. Aceasta carte cu gust brosuita (legate) se afla la
librariile din Iasi, Tar pe la tinuturf pe la D for profesori, in
pret de 5 lei nue).

1) AceastA petitiune am copiat-o din hirtiile raposatuluT Posteluic

Manolachi DrAghici.
 Inceputul tea,trului in Moldova 109

Prima stagiune teatrala a Conservatorulul s-a inehis cu

aceste despre care am vorbit reprezentatiunt, spre cea mat mare
multamire a publiculul, care a rarnas ulmit de progresul facut
de elevi in ata scurf Limp.
XVI.
Gheorghe Asaki facea tot ce-I era prin putinta pentru ca
scoala sa progi eseze, si astfel conveni cu antreprenorul trur et
franceze Fouraux, ca sa-f dele voe sa joace pe scena Teatruhil de
Varietati infiintat de acesta, cu conditiune ca, data aceste re-
prezentatiunl se vor da fara nicl o plata, nici Fouraux sa nu pre-
tinda chirie, ci sa -1 dea numal cheltuelile serale, far data se von
da reprezentatiunt cu plata, Conservatorul sa raspunda antrepre-
nortilut Fouraux u a trela parte din venilul acelor reprezenlatii.
Se pare insa ca a urmat o neintelegere in aceasta privinta, cad
Fouraux a reelatnat la Postelnicie. Bezede Neculal Sutu, secretar
de slat, in urma acestei reclamatiuni, trimite urmatoarea a-
dresa catra Conservator, cu data din 2 Mart iRa7 .)-
Conservalorului filarmonic ul elevilor lViotdovenf.
txDumnealut I. Furo prin inscrisul ce aft adresuit cAtra jos
iscalitul, arata ea la propozitia ce 1-aft facut D-lut Aga Gheorghe
Asaki, de a se paraslisi in teatru plesele in limba muldoveneasea,
au cerut pentru chirie si cheltuelile celor trebuitoare, sa i se
dele o a trela parte din banif ce s-ar aduna ; ca la aceasta d-lut
Aga Asaki aft pus inainte, ca bileturile de antre la niste asa
reprezentatil, urmeaza a se da gratis, ca. d-lut Furo, sprtinit
pe acest temeift si a osebitelor fagaduintt din partea dsale Aga
Asaki, aft dat teatrul cu toate cele trebuitoare pe a sa chel-
tueala, si acum sub cuvint pe de u parte, ca ar fi ramas insalat
in fagaduinta, Tar pe de alta parte, ca bileturile de antre, nu
numal nu s-au dat gratis, ci Inca s-ar fi vindut si mat cu mare
preturi. Daca acele de mat inainte intorcindu-se la cea dintat
toemala, cere a i se da o a triia parte din banil ce s-aa adu-
nat. Aceasta cerere jos iscatitn1 secretar de stat, de trebuinta
socoteste a o impartasi aceluf Conservator, poftindu -I de a se
intelege cu d-luf Furo, spre punerea la tale dupa cuviinta).
;sal. Neeulal Sutu
No. 289.
An. 1837, Mart 2.
Aceasta neintelegere a luat sfirsit prin impacare.
1) Vezl Uricariul de T. Codreseu vol. IX. last 1887, pag. 28.
 110 Teodor T. Mirada

Dorinta Directiunel Conservatorulul, de a se vede scoala

progresind, mergea realizindu-se pe ineetul, si elevii, in timpul
verif anulul 1837, se pregatird cu mare staruinta, pentru repre-
zenta tiiie ce urmati a se da in stagiunea din lama viitoare.
1837-1338; cela ce insa incepu a impedeca mersul regulat al
§coalei era lipsa simtitoare de ban! ; de aceia Directorii Con-
servatorului, la 31 August acelas an, indreapta Departamentului
trebilor din nauntru urmatoarea suplica :
Catra chistitui Dept-lament din nauntru
pireclia Conservatorului filarmonic
Pentru a sprijini acest Conservator filarmonic care in
timpul de yard s-a indeletnicit intru invdtatura, 'Jar nu in re-
prezentatil, ce ar fi putut aduna oare-care bani, Directia cu
cinste se adresue§te la acel Departament, poftindu-I ca din 150
galbeni ce au rams din 200 galbeni, harazitj de pre lnaltatul
Domn, intru ajdorul Conservatorului sa bine vroiased a inde-
mane: 100 galbenl pentru intimpinarea platii profesorilor si
altor cheltueli, caci in altfeliu neputind in graba a se whine
Inca banii rams! la Dior prenumerantii, poate urma impede-
carea lucrdrilor de pregdtire pentru reprezentatiile viitoare'.
Catargiu Vornie, Vasile Alexandri Spatar, G. Asaki.
Secretar: Samoil Botezatu Medelnicer.
No. 32.
1837 August 31.
Eqii
Asupra acestei suplici, s-a pus urmatoarea rezolutie :
&I se SOlie Eforiei de .41, ca macar 50 # galbeni sa se
inchipueasca din 200 galbeni ce prin budget suet trecufl.
1837, Sep. 2.
iscal. Catargiu
In urma acestei resolutiuni, Eforia din Iasi a dat Directiu-
nel Conservatorulul suma de 50 galbeni, care se grdbeste a in-
§tiinta pe public, cd reprezentatiile teatrale vor incepe in 17 a
lunel Octomvrie acelas an 1837.
Tata area ins,tiintare, pe care o gasim in Albina romi-
neascci (suplernent la No. 81 din 14 Oct. 1837):
1) VezT Dosarul DepartamentuluT din nauntru No. 113 din 1836 pag.
39, aflat ht Arhiva Statulul din Iasi.
 Inceputul teatrului in Moldova. 111

pirectia Conservalorului filarmonic

«Potrivit cu scoposul InfiintariI acestul Conservator, ca
pentru indemanarea unei estetice petreceri, sa se intemeeze si
in MoldoVa muzica vocals si sa informeze un teatru in limba
nationaki, Directia a pasit pans acuma cu a el lucrarl, precit
slabele sale mijloace au putut erta, Bind despre aceasta de la
inceputul anului si patru cercdr1 dramatice, care s-ad primit de
cinstitul public cu ingdduintd vederata de a indemna rivna ele-
vilor. Avind acuma a pasi lar card urmarea indeletnicirel sale,
Directia educe la cunostinta obstiel, cum ca. Duminicd. In .17
Oct., se vor incepe reprezentatiile dramatice a elevilor Conser-
vatoridui, si a unor din domnii diletantI, earil vor bine vroi a
impreund-lucra intru aceasta. Drept acela d-nit subscriitori, ce
incA n-ad plata a for loje sad scaune, sunt peftiti a trimite la
casd pretul cuvenit. Pentru ca scel carii Ora in Simb Ata vii-
toare nu vor implini conditia catrd care insusi sad fost inda-
torit, se vor socoti dezlegatl de prenumeratia lojelor sad scau-
nelor care se vor da la alti doritori.
«Cu acest prilej domnil subscriitorl, vor trimite a for bi-
leturi la casd, spre a fi schimbate cu alte noun, ce vor fi si
pentru celelalte reprezentatil a subscrierelz..
Reprezentatiile se (Mead de clour on pe sapidmind. Abo-
namentele se fAcead la Directia Conservatorulul. Pretul locurilor
pentru 24 reprezentatil era : Rindul Lid 15 galbenl; rindul II-lea
12 galbenl; rindul I1I-lea 10 galbeni. Pentru scaunele inehise nu-
meruite se platea 5 gatbeni. Pretul intrAril in sara de reprezen-
tatie pentru scaunele numeruite era de 2 sorocoveti, lar pentru
galerie I sorocovat. Casierul Teatrulul era Ciabati.
Dupa instiintarea de final sus, a doua stagiune teatrald se
deschide in 17 Oct. 1837, si reprezentatiile merg inainte cu
mare reusita.
In 12 Noemvrie acelas an, s-a jucat pentru intdia data
Pedagogul, comedie vodevil cu cintice in 1 act de Kotzebue,
prelucratd de Gh. Asaki 1) ; ea a plAcut foarte mull publiculta.
Atit ariile ciutate de elevi, cit si corurile ad fost bine ezecutate.
Apol, in 14 Decemvrie acelas an, s a jucat pentru prima
oars Fiul perdut, drama in 1 act de Kotzebue, tradusd tot de
Gh: Asaki 2).
(urmeazei). teodor t. Durada

1) Tiparitil in Iasi la 1839 in Tipografia Alb/naManuseriptul arestel

plese se afil la libraria Moldova, R. Saraga Iasi.
2) Tiparita in Iasi to Tipografia Albinei.
 cRomitii din 510oka. 1)

otT Rominil din vegetal Sirbiel vorbesc in

,,11014 dialectele limbil romine. In ce report stau
4'
1# aceste dialects intre sine Si fats de limba
literara din regatul Rominiel, nu pot acum
sa spun nimic mai de aproape. Studierea
dialectelor cu earl vorbesc Rominil din Sirbia ar fi
de o lasemnalate deosebita, cad, prin cunoasterea si
compararea for cu dialectele limbil romine din afara
de Sirbia, am determina provenienta Rominiior nostri.
Pe cit am putut observe eti, limba Rominilor nostri Ungureni,
printre earl am trecut, se abate dela limba literara romineasca
cu deosebire la pronuntarea uuor consunante dinaintea voca-
lelor palatale. Aceste consunante slut s, d, 1, n, t. In [limba li-
terara romina s-ar zice: rece, unde, limba, mine, du-te ; dar
Rominil nostri Ungurenl pronunta : rese, unge, l'imba, mine,
duce. Mai sint si alte deosebiri, insa, din pricina ca am stat
putin intre RominT, nu pot sa dad socoteala precisa des-
pre ele.
Afars de limba romina, o parte insemnata de RominT
stie si sirbeste. Dup. recensemintul dela 31 Dec. 1900, pe lingo
limba romina stiati Inca si sirbeste 32,556 Romini, cars au fost,
Impartitl astfel :

1) VezT No. 1 al Arltivei din a. 1906.

 Rominil din Sirbia 113

CERCURILE In ora§el In sate In genere

Si

LOCALITATILE .22
E
A
4 .o.
f.
.0
S
4.''
00
-0 0
1 4
0
0
1-

ildgrad 12 13 24 128 129 257 140 141 281

Valievo 12 12 20 18 38 32 18 50
Vranla 1-- 1 1 1

CraguIevat 1 2 3 4 4 5 2 7
Cralna 305 195 500 7111 3417 10528 7410 3612 11025
Cru§evat 2 2 2 2
Morava 44 10 54 1240 309 1549 1284 319 1603
Ai , 4 4 1 1 4 1 5
Piro.
Bodrina 1 1 1 1

Narevat 48 45 93 8136 5963 14399 84.84. 6008 14192

Rudnic 1 -- 1 1 1 2 2
Snedenvo 1 2 6 52 8 80 56 30 86
Moot! 17 6 23 3948 817 1795 3965 853 4818
Topliti 2 2 2 2
Ujita 1 1

IkUnd (orapl) 136 41 177 136 41 177

In total 591 313 901 20940 10712 31652 21531 11052 32556

Toti Rominir din Sirbia sint pravoslavnici.

Acum nu pot rosti o judecata precis& si metodica despre
insusirile sufletesti si fizice ale Rominilor nostri. N-as1 zice cä
sint grozav de desteptI si indeminateci. Tot asa nu sint nici
viteji nici mindri, dar slat sired si rautaclosi. Sint retrasI si
destul de lacom de lucrul altula. Nimic mal inalt si mai nobil
nu se poate afla Ia el in mAsura mare'
Nu sint foarte chipesi, dar sint robustl si dezvoltatrcu deo-
sebire femeile. Intre datele statistice ale recensemintulul dela 31
Decemvrie 1895 si 1900 gasint Inca si aceste date carl se rapoarta
la insusirile trupesti ale Rominilor nostri. (A se vedea pag. 114).
Raporturile sexuale la Rotninl se vac' limpede din datele
statistice cart se refet1 Ia numftrul populatiei rominestr.
Totl Homing din regatul Sirbiel se impart in doua grupe,
In Prani §i Ungureni. Taranl se numesc acer Romini earl au
venit din Rominia (Tara romineascA); el traesc mal ales in
cercul Craftier. Ungurani sau Ungurlani sint acel Rominl earl
ail venit din Ungaria ; el traesc in toate celelalte tinuturl ale
Sirbiel uncle e populatie romineascd. Ed nu still daca sint locurl
in earl traesc amestecati Taranl si Ungureul.
2
 I.
31 Decembrie 1895:

ROMINI SIR BI
In oraqe In sate In ora$e In sate
CU DEFECTS La 1000 ,. La 1000 ,..
I
1 d
1000

bgrbatt au 2 bArbatI aft 43 4o 12:

.w
I We ti

1000 La

barbatT

barbati
total in
femeI

total in
total in

feme1
s-,
La

.2
feraeI

2 fost femeT ..9 fost femeT A .0 F'.

femet foot
at btirbatt
Jewel fost
blirbat1
..1(1[

Orbi 2 2 4 1000,0 84 95 179 1131,0 197 153 350 776,6 1006 864 1870 558,8
'ups

5 1 6 200,0 164 91 225 554,9 224 132 356 589,3 2019 1256 3365 595,5
SurdomuV
.14

Psichicestm holniTi 2 '3 5 1500,0 47 39 86 829,8 231 153 384 622,3 547 427 974 780,6

31 Decemvrie 1900:
9Inallo!D

Orbl 1 1 70 79 149 216 164 380 927

1000,0 798 1725 860,8
1128,51 759,21
7 5 12 . 113 6-2 175 230 139
Surdo -m uti 714,3 548,6 369 604,31 1965 1198 3163 604,5

Psichiceite boluayi 33 30 63 909,1 347 207 554 596,6 848 508 1356 599,0

1) Statistika Kralj. Srbije, C. XIII, pag. CXX, CXXV si CXXXI.

2) Statistika Kralj. Srbije, C. XXIV, pag. 158, 164 si 170.
 Rominii din Sirbia 115

Tot dintre Ungureni fa C parte si Bufanii. Acestia sint Ro-

mini car!, din Ungaria din localitatea UT-Moldova, vin in Mai-
danpec Inca de cind s-a inceput aci exploatare do mine. Spe-
cialitatea for e rudaria (exploatare de mine), din care pricina
el se numesc ocnar! (rudarl), si carbundria, din care pricina se
numesc carbunari. Mini; mai acum el at lost in Maldanpec
singuril mesterT, carbonari, la facerea carbunilor din lemne.
Intre_ Tarani si Ungureni e destul de mare deosebire. Cea
mai mare deosebire e, precum eI insist confirms, in vorbire, si
apol in port si obiceiuri. cTdraniT) se socotesc pe sine de Ro-
mini mai curati si mai adevdrati, ceea ce tic! Ungurenil nu le
tagaduesc. Intreaga calatoia mea am facut-o printre Ungureni,
do aceea, Coate notele ce dad din ea se refers la dinsil, lar
despre Tdrani n-am acum nicl un fel de date mai sigure.
Despre provenienta, imigrarea si treculul Rominilor nostri
putin still. Cigar chestia despre originea Rominilor in grnere e
lucru foarte in curcat, in care cercetatorii sint foarte putin de
acord. Despre Rominil nostri se stie Inca si mai putin. Despre
ei nu s a scris aproape nirnic. Niel in literatura rominA I) despre
dinsil nu se Old nitric.
Ed nu still daca in aceste tinuturT a lost in vremea veche
ma! multi Rominl medieval! derit in celelalte tinutur! ale Sirbiel
de alta-datil. B. Caricl 2) spune urmatoarele despre Rominil
nostii : cGred. e de adtnis rA intre aces!! Rominl se aflA urmasl
al acelor vechi locuitorl, pe cart i-ati gasit Sirbil cind ad imigrat
aci. Numele localildtilor, at apelor, dealurilor si at platurilor in
intreg acest tinut, cu foarte putine exceptii, sint toate sirbesti.
Multe din aceste localilati, dup. numele for si dupa traditiile
earl trdesc in jurul lor, sint in legatura cu istoria curat sir-
beascd. A trebuit, asa dar, sit se scurgd mai multd vreme, in
care Sirbil au fost exclusivii locuitorl si al acestul tinut, pe
pit vreme el T-ad dat in totul pecetea asa de lAmurilA si ne-
stearsa sirbeasca. Si intr-adevAr, si Cucevo si Braniceve ad fost,

1) Se vede cS d. Georgevici nu eunnaste cartea slab seristi in nerntqte

a d-luT Weigand: Die Rumanischen Dialekte der Kleinert !Valachei, Serbiens
and Bulgariens,despre care am pomenit in numarul 1 al Arhivel" la
pag. 19 (Nola trad.)
2) Srbija pag. 92- 95.
116 Dr. Tih. R. Gjorgevi/
inainte de navala Turcilor, culonizate indesat cu Sirbi ; dar raz-
hoaele din al doilea sfert at veaeulul al XV 1e -au rarit simtitor
populatia. Apol In anul 1481, cind cneazul Pavel si Zn3a1 des-
potul Vuc a0 trecut peste 50,000 de suflete in Banat, aceste ti-
nutur1 au trebuit sa ramine aproape de tot pusti11). Asa s'a
fault putinta de imigrare aci a popoarelor din alte regiuni, en
alit mai lute cu cit vaile Moravei, MlaveT, ale Pecu lul si Timm-
cului, prin rodnicia si agricultura lor, In totdeauna ail avut
multa putere de atractie pentru locuitoril dimprejur.
(In acea vreme au inceput a imigra aci si Rominil din
Rominia si Ardeal. Aceasta colonizare au stirnit-o mai tinzia si
marile nemultamir1 la car! fura expusi in patria tor. Din Sibiu
all Inceput deodata sa emigreze able in vremea lul Frant Josef,
in urma prea groaznicel eruzirni cu care a fost inabusita revo-
lutia lor de acolo sub Horia. Ace§ti RominT deacolo s-au asezat
in Cucevo si Branicevo, si prin cite un loc au trecut si de aci in cite
un loc au trecut in cataracta TimoculuT. Ca imigrarea acestor Ro-
mini s-a facut maT tare in vremile de maT tirzia, ne marturiseste
si relatia egzarhulul Macsim, scrisa in 1773, relati9 in care sint
enumerate toate satele car! existati atuncl in Branicevo si Cu-
cevo si in care e pomenit si numarul locuitorilor si nationali-
tatea lor, dar in care an se afla niel decum multe din satele
pe carT be gasirr. astazT in acest tinut si cu populatie aproape
exciusiv romineasca. Romini! din Cucevo si Branicevo se nu-
mesc «UngurenTz, cela ce arata ea el all imigrat aci din Ungaria;
acestla vorbesc si azi eu grain! limbil lor care se vorbeste in Ardeal.
Iar Rominil din Rominia all inceput a irnigra mai tare indata
dupe liberarea Sirbiel ; si imigratia lor cea mai puternica cade
abla dupe anul 1832, in urma until regulament care face starea
taranulul Inca mai a marnica de cit fusese chlar pinatunei. Acesti
Romini se numesc Taranl, cela ce-nseamna ca sint din Rominia ;
de altfel el vorbesc chlar cu gralul care se vorbeste acolo.
Sirbia libera, in car e Warml insusi e proprietarul plmintulul
si fauritorul noroculul sga, momi si mai apol pe Rominil din

1) VezI alte emigrtirT ale Sirbilor de pe acolo in Tarile Romine din

veacul XV XVEI in cartea mea : Rominii fata de Sirbi §i Bulgur! (Ilie
Barbuleseu).
 Rominii din Sirbia 117

tarile verine in call zac si astAzI sub jugul lurcesc. In toale

tinuturile SirbieT nord-estice, pins si in Moravia, slot sate carT
s-ail colonizat (format) ab12 de vre-un deceniil. Populatia romi-
neaseA cea mai deasa e la cataracta Peen luT de sus, apol in
regiunea dela GolubinT, Stol si Mirocl ; pornind de an la apus
si miaza-zi, ea (aceastA populatie) e din ce in ce mai tare strA-
punsa de SirbI si din ce in ce anal rarA, asa ea in Morava se
pierde cu desavirsire.
Pe mine m'a intertsat tot ce se eferA la vlata poporulul,
la obieel sail la caracteristica nationalti, si, cit s-a putut intro
asa repede excursie, am insemnat. Fiind-ca la hanul din satul
Valaconi erati ceva taranl, am insemnat si pArtile inibracAmintei
for alit barbatesti cit si femeesti.
InabrAefirnintea barbateasca numitA toale voinieesti (in Ro-
minia sar ziee : haine de bArbatI sau halne barbatesti) se corn-
pune din aceste pArti opine, earl se fac foarte neindeminatec
si foarte WA gust din plele erucla ; &bide, pe earl le fac de
pinza tesuta din lina ; caltunl, tesutt din postav alb asa ca par
ca piste eTorapi; sorecl=pantalonl. *orecT e pluralul dela
soarec. Soreeil se fac din postav alb ; crolala for e la fel cu
cea a pantalonilor cu craci peste tot deopotrivA de largi, earl
se intind chiar piny la pamint si acopiir cAltunii. La cite unit
sorecit sint asa de lungl incit trebuesc indoitl. Aceasta lun-
gime a soreeilor uneorl e socotitA ca mods si lux, si in unele
sate se poartA rAstrinti de mai molt de o palms, ha si mai
mutt decit Mita ; carnasa, din pinza tArAneaseA. Aid (in satul
Valaconi) cAmasa se nunaeste catkin. Minecele, gulerul si pieptul
cauresii sint pline de eusaturl pe earl el le numesc Hurt. Unele
cAmAsi, anume fetneesti, sint asa de ineArcate de cusAturT, cart
de obicel slut foarte frumoase si regulate, incit lucratul for trebue
sa coste foarte multa vreme, easna si tArAgAnea16.
Dr. Tilt. R. Gjorgevid
 In zbueium
(Sfiqit)

na intra pripita, cu o poaia de surcele si cu

niste vreascurl subsuoara, pe care le rasturna
linga vatra.
AT avut ce-astepta ; nu t-o fost urit ?
Daca, D-zeti ma Terte, de cind umblu dupa
niste gateje si Taca numal ce habetlucurl am gasit.
Any colindat tocmal prin livada pe supt perjf. Ce sa
fac, Tara mi s-o sfirsit si lemnele. Cit era Durnea
si-mbla la chirie aveam de-avolna, da acum am ars
si trunclnu !
Situ, maT plodetule, ce slat sgribulit aid ? Du-te ne
te sule pe cuptor ; nu vezi ca-s oamenT strains in casa ? N -al
nicT rusine !
Lasa.1, Ano, lasa-1 sa steie ca-I mititel !
Ce mititel, nu vezT c-o crescut coscogemite goblizan :
tot tata- san....
Rusinata sä puse sa dreaga tocul : a luase gura pe
dinainte.
Vin la mosu-tau, mai baetele; vino-ncoace, nu te teme.
Ana s-o dreaga
Du-te, prostule, du-te, ca doar mar sa te minince ! Ce sit -
batecl mai sinteti; ,part -at' crescut in padure si n-at! mai va-
zut oamenT !
Baetul pasi sflicios Tar Toader, tremurind de bucurie, it
lua-n brate si-t saruta cu drag.
Hal sul-te sa te daa hula : puna talpile pe capute si da
minele la mine. Asa...a...a... ! Hai...de...e...e...e... huta...a....a... cu
ca...a...a...ruta !
1) VezT No. 2 din Arhiva, 1906.
 In zbucium 119

Da nu I mal vintura asa c-ar sa-t1 darme picioarele :

if grew cum ii tutu.
Ian tad! Mat bine zi sa nu fie de deochi.... Nu te po-
trivi la mata mai baete! Hal suf mai bine colea De genunchr.
Si ureindu-I in putere it dezmerda sarulindu-I.
Copilul, vazind atita dragoste de Ia strain, prinse a-si dez-
lega limba :
Si tata ma dadea buta, da n-avea clubote si nu ma
puteam tinea biae.
Ana privea pe furls : da, cum nu I-a fi drag si Int data -1
vede mare ; cind era-n fasa nici n-o vrut s-auda de dinsu. Cum
sa schimba omu ! Numai, vorba ceia : nu-I car si nu sa ras-
tuarne ; nu-I om sa nu sa intoarne I
Si cit al bate din palme, ceaunul fu rasturnat pe masa.
Hal Toadere si-I imbuca, ca -3 fi degerat de foame ; t-a
fi de chid astepti.
Todirica, os c-o vazut maliga ferbinte, sa da jos din
bratele strainuluf si se aseza la masa.
Ana-ncepu sa rida
Doar nu te-am chemat .pe tine, nodieule ! Ce bufte mat
Esti, nu te mai umpli, doar mainte-al mine-at.
Laser -1 Ana, lass ; masa n-are propeala.
tiu eti, masa n are propeala, da fief palma capastru.
El, saracu, el o crezut ca pe dinsu 1- ail chemat ! *-apol
mititelu, i s-a pat ea ca cii e stie ce bun mincatn not i luI
nu-I darn.
Nu le mai inpriji de dinsu, viii lute ea sa raceste ma-
maliguta si rece nu-t nici de-o sarna.
Tuader, cu picloarele tepenite, purni spre masa.
Da bine lu nu vii, Sa uiinine Ell singur ?
De mine ti-I? Las mininca tu, ca [Me nu mi I Warne.
Da Endear vin-asa de lova! asie.
Daca-ti trebue lovaras la-ti Mein.
Hal s -asa ! Vin mat baete s-orn minca not amindol ca
mata asta nu vra sa ne fan cinste. Na -ti o bueatica de serob
stal iel linga mop-tail;
si
Ia sama sa nu te ungl cumva!
Las, n-aT grija.
Tata! cu feciorul pentru 'Mita data mineati impreuna Iar
Ana-I sorbea din oebi.
....Ma mleram eu ce se tologea azi cinele si cucosu cinta
de ti spargea urechile: se vede ea uncle avea sa vie el. Eram
sa talti cucosu ca-I batrin, nu-I nici de-o treaba, da deacum o
scapat de moarle, liu-I mai lain: am sa-I tin si ell asa sa ma
Lilt la dinsu.
Ma rog, nul cruda curnva mamaliga
Nu, nu ! Ii ffarta cit trebue.
Ca vreascurile iestea, cind s-aprind mai bine s-o si
stins; tare degraba sa mai tree.
120 Tiberiti V. Crudu

i tu, mai Nate, ce te ulti -n gura omului de-1 numerl bu-

catelele, nu sill ca nu-I frumos ?
Lasa-1, dil-I pace, el ce tile... inca -i crud !
Ba trebue sa stie c-altfel sa nvata asa, s asa moare.
S.apoi cuvintu care-I spill intre strains acela se prinde si-1 tine
mince cit traeste.
Toader infulecase lute s-acum era pe saturate.
Sa-tI mai dau ceva sa-ti dregs gustu.
Nu, multlimesc !
Taci, nu-mi mai multfirni deaeaba !
Mininca acolo nit t-a cere sufletu si t-a pofti inima, ca
am slava Domnului! La mine, nu ca ma laud, da al dupa ce
bea aria orlcind it veni! Ian sa-ti mai daa o lingura de smin-
Una, am proaspata.
Doar pentru Met, cal eu t-am spus, m-am multamit.
Daca, baetu smintineste el singur, n-asteapta sa-I dail ea.
Streinul, facind un bot de marnaliga, it mule -n smintina
si-1 (lath' copilului ce se ulta lacomos.
Acesta righitind se vita. din noa sa vada data nu -i mal da.
Deodata insa, incepu sa scinceasca :
Mama, ma tern ; omu ista pinge.
Ana-ngrijita :
Ce ai Toadere, ti-I rau ?
Nu, nu mi -i rani L..
Un sughit puternic ii tale vorba, legindu-I limba-n gura.
Avea multe de spus ca slat racoreasca snfletul si nu sa 011-
merea cum trebue sa-nceapa. De-acela se framinta fel si chip
doar a prinde capat vorbii, cad mut, oricum, nu putea sta. Cu
glasul mulet si domol incepu sa -s1 pregateasca drumul :
Ano, te-1 fi mierat poate CA, cum am intrat pe usa,
t-am cerut de mincare. Ma iarla, da : goliciunea-ncunjura,
dar foamea da deadreptu! Vii, flamind nu stiii zati de-as 11-ndraz-
nit sa-tl spun ce am la inima !...
Se opri fart v.oie. Cu °chit laeramind se scula si -si facu
crime. Apol tinguios :
Ea am venit la tine, Ano, cu doua gindurl deschise:
daea4 vra sa ma lertl, sa ramin pe lino tine, re Hap gospo-
aria ta, sa-ti muncese, sa te far multamita, earl ea te am adus
unde esti; de nu, sa ma duc in lumea mea, sa ma spinzur, sa
ma-nec, sa-mt fac o sama singur, doar ml -ola ispasi din pacate !
Ana asculta alurita si nu stia ce trebue sa raspunda.
Bine Toadere, ce graestl tu; pe semne -al uitat ca esti
insurat, at nevasta... cum sa rarniI la mine ?
qNu zie, am fost insurat, dar arum is slobod. La-nceput
n-am vrut sa -ti spun verde, ca sa nu crezi cine-stie ce si sa
m-alungl. Acura insa vorbesc drept, martur mi-e <Cel de sus)
care m-aude ; m-am lepadat de femela mea care s-o fault o rea!
Plin de naduf si besmetic, am umblat vre-o stiptdmina ca un
 In zbucium 121

tine a nimaruT. Si, nu stitl, sa- ntimpta ea mintea si capu mica

erail numat Ia tine. Para era facut: nu vedeam altaceva Main-
tea mea, decit fats to plinsa si Om tau smult. Nu mi sti pari?a
c-aud decit Oast, tail care ma striga din uma si chid ma ntur-
nam nu era niment.
0 groaza-mt euprinse trupu, de ma lemeam si de umbra meal..
Dac am vazut s-am vazut ca nu mat este de chip si nu
mat am razbun, ml-am luat inima-n dints si-ntru-n normc am
venit la tine. Acum to fa ce vat din mine. Ma rog numat sa
nu fact altfel de cum t-a spune inima».
. . . . .
Ana ramase trasnila. De cite or! nu visase ea ca. Toader
s-a caicat pe inima s-a luato nevasta. Acum vedea visul cu
°chit si nu se dumerea cum trebud sa-1 prinda. Toader ii ceruse
sa vorbeasca cum I-a spune inima. Si inima, bat o foeul, in
totdeauna te da sminteala. Et da ort-cum, trebula s-apuce-ntr-o
parte si sa gratasca-ntr-un fel. De arena cu soapta-ndutosata,
porni incetisor
. Eu, Toadere, n-am de ce le fella, -act nu ml-al lacut
nici-un rats : ce-o fost so treeut. Mai degraba to sa ma lertt pe
mine, ca. Eli am lost mai vinovala!
Daca-T asa, D-zet sa ne ierte !
Gura lor amuti, tar in salete, aprinzindu-se din non dra-
gostea nestiosa, it facu sa sembratoseze frat.este dupa. atita al 1
de despartire.
Copilul, vazindu-I stringindu-se Ia piept, incepu sa raeneasca.
Tact mat baete, tact dragu tatil, ca n-o gitul niel n-o omor...
...Salacu, el s-o spariet! Ce zice, de -arum aista ucide pe mama.
* au slat multa vreme alaturt cu odorul pe brate elligu-
lindu-se-n de ef. Intrun tirzifi. Ana baga de sama ca lut Toader
i se incleTail ochit de somn.
Ziceat ca esti trilit, omule, sa te hodine,s11. lacaAt
astern ici pe pat.
Da to .pe urma uncle -aI sa te ruler?
Las, nu te-ngriji de mine ! Eu am sa dorm cu copiil
pe cuptor.
Ba decit asa, mai bine ma cult pe fajty ort jos si
copiii lash -I sa doarma aeolo uncle -s deprinsi, nu-t mat stirni.
Da nude se afla ? India oara sa vii in easa mea si sa
dorm! jos, se poate una ca asta? *-apoi laita-I ingusta si-I eadeal..
DA, fie zitia to azi c-a mea a fi altdata ! Nu vrati sa tt
stric chefu.
Chef ne chef! Ea still ca omu-n casa strains trebue sa
stele-aeolo undel pune gazda.
Asa-t de asta. *i olaru pune coada la oald unde-I place.
Da vorba lunga saracia omulci: am de gind sa nipusc un somn
de cele tatarat.T.
Sa-ti ajute D-zet, Tata asternutu-I gala ! Dorm! cu bine
si cu sanatate.
122 Tiberiu V. Crudu

Opaitul se stinse, s-afara, cueosil somnorosi, strigafi din

rasputerl ca ndezul noptiI trecea prin sat.
Toader adormi pe loc ; avea si dreptate fiind olatuit de drum.
0 ceata de raze razlete desprinse din tuna, strabatind vaz-
duhul, poposirkn jurul oaspelul ce dormea dus la umbra icon-
nelor. Ulmile priveati stlicioase capul deseoperit ce s-odihnean
bratele pernilor. Uncle mai indraznete, pipaind usor, dezmerdaii
cu degetele for luminoase ohrajil tinarului vestejit.
Anel i se spariase somnul si, rezemata de prichiclul hor-
nulul, sta uitindu-se tinla-n fata lul Toader. Cind socoti ca doarme
mai bine, veni del privi lung si cu nesat.
«D-zei) mi I-o adus Ce galbAn si slab, dar tot frumos».
Ingenunchind linga el, it Sal'Uta cu foe.
Toader se trezi.
Ce staff aicl, Ano, inca nu to -al culeat ?
Ba da, dar ti se pravalise eapu de pe perinl s-am venit
sad indrept. Rominul inagulit in suflet, surise fericit. Stia el
bine ca foe cu foe niciodata nu se stinge.

.....
Razele lunii, imprastiate o e1ipa, faurira din parul des-
pletit at Anei, o cununa de lumina, ce plutea deasupra celor
dota capete-ndrAgite : vapaIa dragostel, invaluind sufletele celor
dol nenorociti, ardea lueind deasupra lor.
. . . . . .
TirziO clod Ana se seula de jos, umbra unm nor cernil,
trecind prin dreptul ferestril, umplu cu intunerie lumina revarsata.
Of, nor in lung, nu-1 semn bun ! Mihnita-n suflet ofta adinc.
De -arum pe ce-o fi : orf cu piatra de cap, orl cu capu
de Wahl, tot Mita face!
...La urnia urmii In-oil inturna soil zice §-ace% : decit o
saptamina vrabie, mai bine soim o zi.
Zapacita de gindurile ce-I zdruncinaii bucuria, esi afara sa
se racoreasea. La multe se oprea cu minlea cugetind pe rind,
dar cela ce-o rodea mai tare.n suflet, era teama de gura oamenilor.
Ce va zice lumea, cind o afla ce-am facut !... 0 inima,
blaslamata de D-zen !
Fringindu-si minile cu deznadejde, cauta indurare spre cerul
ce se lumina de ziva. Stelele cu odd deschisi ce clipesc intruna
o priveafi stropind-o cu lacrimi de rail. Ea nu vedea-n selipi-
rea for scinteitoare decit o mustrare amara pentru lapta-1 sa-
virsita. Zdrobita de durere si nestiind ce furtuna poate stirni so-
sirea zilel de mine, -se aseza pe prispa case! si porni ntrun plins
nebun! iroae limpezt eurgeati din °chit el aprinsl si nimeni n-ar
fi fost in stare sa afle talna izvorului lot. inima singura stia ce
dor volaii sa stinga, ce gindurl sa innece !...
De la o vreme puterile-i slabira, plinsu-I content si somnul
dulce o fura-n leaganul sAfi de visum.
tiberiu V. Crudu
 Priveliqti qi datini populare in Moldova
(Eh rnare)

Stratiotul tace, Imparatul Incepe

Mergl dar si nu zabovi to grabeste curind
Ca sa stim cum ne -urn gati . Pan nu intram in mormint.
Stratiotul ese, Ostasil einta:
Domnul statu cral in tiara Tarile sä spaimintara)

Dupa sfirsitul einteculuT Imparatul incepe a se tingui, zicind ;

Ah! Mine, lume-nselatoare Zile, ceasuri saa minute
Mult esti to amagitoare Nestiind ca yin cumplite.
Tu inset] pe om cuminte Tu fad pe ere si-mparati
Tu cu lingusitoare cuvinte Footle r2u impilati;
Fad pe om ca sa gindeasea Tu ridicf si tu pogorl
Ca, cit lumea sa traeasea Pe tot omul tnuritor ;
Si sa-nsala mult sermanul Tu pe om fact sa se-nalta
Nestiind ce-aduce anul Ca un porn plin de verde*.
1) In manuscript si acest cintec nu e scris in intregimea luT ; not II
dAm aid asa dupa cum mi 1-a spus Gh. PopovicI si altt irodarT. :

Domnul slat] crafii in tara Primintu; e plin de frica

TArile so spaimintarit MuntiT se topesc si pica
Si tot pamintul sit salte Si curg toti ca niste cearA
Cu ostroave, de departe. Vazind pe Domnul in tarn ;
Imprejuru-I nor si ceatA CA tu, Doamne. si -a to mina
Sprijinesc sfinta lul fat i, Vrind ne-al zidit din OHO.
Si dreptatea lul toemeste Cel dreptT si in curatie
Scaunul ce-1 odilmeste, Te-asteapta cu bucurie,
Si-1 gliteste spre judet,e, Pentru sfintele judete
Ne alegind pe nimenT fete. Ce le galestl cu blindete,
Pulgerile tut ca para Cela ce iubiti pre Domnul
StrAlueesc In twit& tara. Uriti relele tot omul.
(Acest cintec se OA si in Poezil populare romine, culegere de G.
Dem. Teodorescu. Bueurestl. 1885, pag. 113).
Not a autorulul.
124 Teodor T. Burada
Tu if zici mule vrednie,
Estl intelept si puternie,
AT multe bogatil
AT sa traest1 in veeit.
Mininca, be, te veseleste
Joaca bine si traeste.
Atunci own! inselat
Auzind s-a bueurat
Cad vazindu-se bogat
De petreceri s -au apucat.
Minca, bea, se veselea,
Si de nitrite nu gindea.
Cind atunel de o data
Vede ca i se arata
0 figura-nfricosata
Cum nail Mut alta data.
Si 1-a zis eu-n gros cuvint:
Tiealos, tu oat de lut,
Tu bet si te veselestl,
Dar la mine nu gindesti.
Atunci omul eel sumet
S-a Wilt tot indraznet.,
Si ea faeut intrebare
Cine este si ce are
De striga la el asa tare.
Iar figura cludata
Ii raspunde-nfricosata:
Acum tu trebut sa slit,
Cl slut ingerul mortil
Care am venit sa te led
Sa te due, unde eit vreti.
Acum to sa-mi spui mie
Ce-al facut Cu boggle?
At ajutat pe saracul
Sail at miluit pe altul,
Pe eel strain l at primit
In casa I -al odihnit
Sail vre un gol at imbraeat
Au vre un flttmind al saturat. Numele a ti -1 marl !
Spune degraba, raspunde,
Ca mat at vr-o cinci minute. Tu te-al dus tuarte departe
Atunci omul s-au spalmintat
Toate-n pamint au lasat
Uhl Inger au picat
Si ntraces1 felifi s-a rugat:
Adevarat eunose bine
Ca am gtesit tit mult in lume.
Cu aceste n-am urinal
De cite tu-at intrebat.
Dar arum ma rug fierbinte,
Ca sa urmez cum al zis.
Din bogatia ce -am strips
Sa miluese on pe tine
Care va veni la mine.
Sa nu -1 las sa se mat roage,
Si- nchinaciune a -mi lace.
Ingerul 1-a zis tar
Nu te mat ruga n zadar
Ca acum vremea a tre.:ut
Si tu trebui sa fit mut.
Atunci fara de simtire
Trupul omulut a ramas
Si ingerul nevazut.
S-au fault in acel ceas!
Acura vezi si tu Iroade
Inima to cum se roade
Ca sa aduni bogatil
Si sa sezi.nparatii.
Acum tu nu mat gindestt
Ca viata ti-o sfirsesti.
Ce gindestt tot sa te bats
Cumparatil ceilaltt
Sa-ti mares:ti imparatil
Si sa-ti aduni bogAtil
Si sa fit numal tu-n lame
Imparat en mare nume.
Nu stit ca -ti va veni vreme
Ingerul ca sa te theme.
Ca sa fit tu imparat
La palalu-ntuneeat
Anlo nu-ti va trebui
Ah Stratioate, Stratioate
Cad nu mai poet(' sa te ast.ept
Mi s-a pus durere,n pept.
 Privelistl si datinT populare in Moldova 125

Ostasil indati cinta:

0 pricina minunata
La sfirsitul cinteculul, vine Stratiotul si en mare respect std. inaintea
Imparatulul si spune urmdtoarele:
SA traestl inalte imparate, Si totl pruneif sa-1 Mem ;
Eu am lost foarte departe, Cad acuma sint nascutl
Am umblat, am cercetat, Peste paisprezece mil trecuti,
Si niwica n-am aflat. Cad nu stiu anume locul
losa cit am intales, Unde I-a ascuns norocul,
S-a Wised acel ales, Ca sa ma due sa -1 gasese
Care Hristos e numit Viata sa io ripest.
De proorocl de demult. Asa de -ml vet poronci
Asa dar eU socotesc Indata ma vol porni
In grabs sa ma gatesc ST-of umbla cum se cuvine
Si sa merg la Vitleim Ascultindu-te pe line.
Unul din ostasT vine dinspre usd si cu mare respect, stiiid Inaintea
imparatulni, si zice:
Sa traesti inalle imparate, Care cer sa se-ntilneasca
Tref cral yin foarte de departe Cu ImpAratia to sa vorbeasca.
Imparatul strigd pe Stratiot :
Stratioate, Stratioate
Stratiotul rdspunde :
Poronceste imparate
Imparatul IT spune :
Acum tu sa te grabest1 Ca pe acel era' sa-1 primim
Palatul sa mi-I gatestl Si bine sa-1 multfimim
Cum vet sli tu mal frumos Si sa vedem ce pofteste
Atit pe sus §i pe jos. Si inima for te doreste.
Stratiotul poronceste unuT ostas de aduce treT scatme, si le pune lingd
imparat. Imparatul zice lot Stratiot: mergi si pofteste pe acel trel
erg. Stratiotul educe apoT pe erat. Crait se Inching. ImparatulnI;
Imparatul le face semn sa sada ; Crail se pun pe scaune, si Impa
ratul Incepe a intreba pe ere, zicind :
0 voi pre puternicl crai Slapinitf la rasaiit.
Ce de nenumaratl at Vail sa stia ce atT venit
1) Versurile acestut tinter, in mantvgcript asemene nu stilt serise.
NoT le ddm aiel asa dupa cum mi le-a spus Gh. Popoviet si altT irodarT. fata-le:
0 prieind minumatit Si nu mat ginditT la moarte
Din vecl este insemnatit CdcT moartea nu vre sa stie
Cad Iumea -T inseldloare De avert sad bogatie
si foarte amdgitoare Ce vine ca o ndlued
CaeT ne-nsald ne-amdgeste Si fard veste ne-apued.
Si pre tott ne stdpineste Slavil-n rer si pre pamiut
Ales pre eel bogatf foarte LuT D-zeti celut sfint.
126
Intro al nostru pamint,
Care nicl n-am auzit,
Ca piste cral ca vol
Sa venial astazt la not
Fara oaste inarmata
CraiT se scoal4 de pe seaune, si until dintrin§iT rilspunde, zicind :
Pre inaltate imparate
Not raspundem cu dreptate
Not aid am venit
In Vitleimul eel sfintit.
Ca bine sit. cercetam
Si imparat not*" sa aflam
Cad de curind s-a nascut
Cel de mull proorocit.
Not steaua Jul am vazut
Cind pe ceriurt s-a ivit,
Si indata am intales
Ca aft venit net ales
Care Hristos 1-au numit
Proorocil de detnult.
Asa dar nol am venit
Si darnel lu! aducind
Aur, smirna si tamie
Si darurt de bucurie,
LuT sa ne inchinam
Si de bine Ea-1 main.
Asa dar inalte Imparate
Tu sa jutted cu dreptate.
Not aid clod am pornit
Steaua lui ne-aa povatuit
Imparatul zice eAtre eraT:
Fratil met, ea bucuros
A4 merge cu vol pe jos
Ca sa. a Inchin si eu Jul
Si sa ma daft supus hit
Dar fiindca vol nu slit!
CraiT sl Inching la imparat §i esg. Imparatul zice eAtre Stratiot
Stratioate, Stratioate
Acum am aflat not toate
Merge dar si te grabqte
(Urmeazii).
Teodor T. Burada
Fara alai, fara parada.
Ci ca taste oatnenT prostl
At! venit furl{ de ostl;
Vii poftesc sa -ml spunett drept
Ca nu pot sa mal astept.
Clod slam not, sta si ea,
Steaua Jul ne-ngfidnia.
Asa dar no se cuvine
Ca sa venim asa bine
Fara oaste inarmata
Fur -alas, !Ara parada.
Fara numal not tustril
Am trecut prea mull pustil
Si-am venit sa ne-nclinam
Si smeritt sa ne-aratam,
Cad acest lrnparat
Decit tot! it mat bogat
Decit tot! IT mai puternic
Mal milostiv si cucernic.
Asa dar ne vet erta
Ca singur te vom lusa.
Cad trebul sa ne grabim
Plana) sa ni-I savirsim.
ApoT inapol vom veni
Si tie itt vom vesti
Ca si tu, mergind curind
Sa te-nchint pan la pamint
Acestul mare-mparat
Ce-I decit tot! mat halt.
Acum vrett sa-1 nirneritt
Merged dar §i-1 aftatt
Si mie tie stire-rot dat!
Ca sa merg sa ma-nchin
Ace tut imparat strain.
Si cum al zis ispraveste
Pe-acel paisprezece mil de prune
Pe tots su -1 fact mucenici.
'Ceodor C. purada
 O comedie a lui Ion Ghica
In No. 1 al Arhivei pe a. 1906 am vorbit despre cDoua
scrierl inedite ale lui Ion GhicaD : o comedie si un roman. laid
comedia .
ACTUL I.
Salonul NI Stefanie& Cicala
Scena
(Infra Stefanied Si Sultanica certlndu -se)
Slefeinica. Vezi, asta nu se trece, many sa still ca -I craps,
tot o sa-ml fac pe voe. Daca-ti place ? ! Ce ? Dac"am fost cres-
cula la tarn, crezi ca nu-ml cunosc datoriile in societatea cea
mare a capitalei, (si ca) daca m'am marital, gindestl ca m-am
bagat la stapin,...
Stefeinica. Bine, zati, bine de tot ! asa barbatut sa n'aiba
aid o autoritate in casa !
Suit. Autoritate ? atizT autoritate ! da ce, la Turd sintem
aici ? Data vreal autoritate, de ce nu ma adoptai ? linf pare ca
nu putea sa-ti fie rusine sa al o fats ca mine, ea, slava Dom-
nulut, al destul par alb pe cap.
Stefanica. Par alb, Ian vorba! Dar sa still ca te-ol vedea
hingita cu lurninarea Si mina, IV spot curat ca nu vol sa ma
ruinez en nebunille dumitale.
Sultanica. Nebunii, al ! Pontru ca voiii sa-ml tin rangul
in societate, sa flu ca toata lurnea. Ce, sa flu ca Dumneata ? de
de par'ea esti nn urs.
Stefanie& Daca-T fi crescula in dantele si 'n panclice, nu
mi-ar fi necaz. Se vede ca ti -al uitat ce erai pina a nu to lua
ell ? rata unlit bet arendas, in roche de stamba, eu coadele pe
spate si cu mototolu de diet la brill. Alergal de colt) pina colt)
cu panlofii slantt prin norot.
Sulteinica. Ba cautam si de gaunt, tocam puilor de curea
urzicl ferte, billeam putrnelii si mulgeam vaca. Mal vrel ?
Stefanie& 110 pare bine ea ti aducT aminte. Umplear sti-
clele Cu (WA si le lipeal etichete cu numele tatalul; s'acu mat
am cite-va butilii scrise cu mina dumitale. Te-am scos din gu-
not si t' -am fault eucoana mare.
Sult'inica. At putea sa mat &lct ceva ca sa ma indatoresti.
128 Eugenia Carcalechi

Stefanica. Stitt ce vrei sd zicl ; SA fac ca vdru Alecu al

MAndichii, dar n-am pofta.
Sultdnica. Vezi, ala muere eu noroc; a trait cu el sase
luny §-apoi, o fi bun& cit o fi.
.Stefanica. D-apol, sluga dumitale !
Sultanica. A,§ urea sd stiff ce interes aT sd te impotrivestl
la or! -ce vol sd fac. Auzl dumneata sd and cicaleased pentru un
lucru de nimica, cind stie bine ca nu pot juca pe Odeta fora
trei toalete ; cloud rochil de gala si una de catifea montanta
cind and due la bArbatu-meh sa-ml vad fata. Tot, tot, trel mil
de lei.
Stefanica. Si tine te-a pus, and rog, sd-mI joci pe teatru ?
Sultanica. Credeam ca-tf face cinste, sa auzf ca femeea
dumitale tine rangul ce i se cuvine, CA e 'o dams de gust si de
bonton.
Stefanica. Ce gust si ce bunion ? Nu vezt cd rid si curcile
de no!.
Sultanica. Sfirseste ma rog cu neroziile, c'o sd vie fetita
Mandica sa ma clued la repetitie.
Stefanica deschide portofoliu si scoate trel bilete de banca
si i le da suparat. Sultanica le la, le nun-lard, aruncindu-I o ca-
utaturd blinds si sentirnentald §i fuge pe usa pe rare venise.
Scena
(Slei4nied singur)
Stefanica. Cind un om de virsta mea se- nsoara si la ne-
vasla tinara, asa poate. Acu sase lunT eram omul eel mat feri-
cit din lurne si uite ce am ajuns. Ne certain de dimineata pAnd
seara, ml-am perdut si somn si saratate. Si-nehipuiti-vd ca am
luat o fad saraca, crescuta la tarn, care nu stia Mel bal nisi
teatru ; lucru el eel mal mare era rochita de stambd si moda
cea mal de urma florile cimpulul. TI-era drag sa te uiti la din-
sa. Acu, din catifea si din dantele n-o ma! scot!. Nu se mal da
jos din trasura, alearga cu limba scoasa dupa toalete si petre-
cerT. M-a Meat de rig, nu mai indraznese sa dad ochT cu lumea ;
imi erapA obrazul de rusine cind imi vad numele tras prin ga-
zete.... (pune mina p-un jurnal de pe clavir gi se uila pe din -
sal) poltim si astazt.... (citeste) Aseard, la pritnire la Madame
Ciocoescu, tinara doamua Cicala, frumoasa ca o zinc, cu sinul
de alabastru, provocator, fusty scurtd lard clupag, unbuchet de
anemone, pus ca o eticheta pe virful palpitatiunilor.... (Leapa
jurnalul din mina).
Lamle sind astea ? sau batjoeura? de, vd-ntreb. M-a sting
cu cheltulala. Cum o s-o due, nu ma! stirs.... Dar vezl, IT place
el asa, sd and necajeased ; nature zglobie. E si tinara, ce sd
ziel ? dar tot ma iubeste. AI bagat de seams cum se ulta la.
mine ?
 0 comedie a lui Ion Ghica 129

Scenes
Stefanica §i Raducanu
Rdducanu. Cu plecaciune, saut mina cocoane Stefaue, ce
ma! fact ?
cltefeinica. Rau, Raducane, rail de tot, nutnai supararT si
necazuri.
Rdducanu. Apoi, dud to plingi si d-ta, ce sa mal zicem
nol, cestilalt1 ? Da, ce s-a intimplat de esti asa posomorit ? Vii
de la Orzeni ; nici c-am mal pomenit asa trumusete de cimp ;
pie! pe doua kite de pogon n-asi da griu nostru. Toemal atit
un spit, Si grea ...
Stefanicd. Ma-ntrebi ce am, par-ca Ea Bleu, gindestl ca
asla e putin lucre la capu meti ?
Rciducanu. Lase, ]asa, ca cucoana Saftica e buns. La nitel
nu vu prea potriviti, Ia fire, pica vu vetl mal dada.
StPfeinica. Ea e de vina, Raducane. Are niste apucaturi....
Ceva, ceva data -I zici, sane cu gura.
Rdducanu. Asa sunt ele femeile, cucoane Stefane.
Stefeinice"- "13 cearta cu mine furca, asa din chiar senin,
si una, doua, 7Vie la Saftica. Ua prietesug care nu -m! place
Mei de cum. Dupa alelalte toate, sa am si pe nebuna ala de
Tinca. Stil ca nu urea cu nici un chip sa is pe Becerescu. Da
nu zict ca si-a pus in cap sa la, si maI multe nu, pe Lica, un
desmetic.
Rdducanu. Eu de, ce sa -ti spui ? cum m-a fault pe mine
Dumnezeti, sint de casa dumneavoastra ; ce am la inima am si
la wird. Bun e cuconu Alecake, bogal, ajuns, procopsit, vorbes-
te in toate zile la Camara, dar nu still ce are, e nesarat. Eti u-
nul, sa feu fall nu 1 as lua pentru Jumea toata.. Lica e el asa,
dar yea are inima buna. Leit tats -s-o. Uneoti, clnd se uita la
mine, par-ca vad pe raposatu. Ce, azt n-aveti Senat ?
Stefanicet Cum nu! (se uita Ia ceasornic) Tref. Ma due
de graba, ca avent douti indigenate s o pensie. Sint rapotor §i
trebui sa RI la deschid?.rea odinei de zi. (Es amindol).
Scena
Scotocescu, d-na Cotofanescu, d-na Mijlocescu, Becerescu,
Turnescu, Tincuta, Moj cescu, d na Cicala si al tit. antra uniT
dupa altit).
Scotocescu. (Introdus in salon de un servitor). Ce, madam
Cicala nu s-a mai intors ?
Serviloru. PottitI, ca vinendata. (Infra d na Cotofenescu).
D na Cofofenescu. Sultanica nu e acasa. Am intilnit-o la
Macaur, in strada Carol.
Servitoru. Poftiti, vine indata. Until Mojicescu cu Becerescu.
Bocerescu. Ce, dumneata, cucoana Mandico, facT ononiirile
salonulu! d -ne! Cicala ? Am intilnit o Ia Lionescu. (matt Sultana)
3
 130 Eugenia Carcalechi

Sultanica. Scuzele mele, ser, fusel rand la M-me Briol....

Messieurs.... (Entra M-me Turnescu).
D-na Turnescu. Ce fad puiule ? (0 saruta) de trel orl
to -am catat en! la verisoara Mandica ; unde to -al ascuns toata
ziva ? Did aseara la circ.... Asa, domnule Scotocescu, to -al plim-
bat pe la Paris, al ! am chit in gazete cal fost la Grcoy si cai
mincat la masa la seful cabinetului.
Sultanica. Care cabinet ?
Scolocescu. Nu O. pulett inchipui ce parfum respira cineva
in socielatile sferel celel inalte. Acolo sa vedetl maniere, fa-
soane, etichete si toalete. (Intra d-na Ciocoescu).
D-na Ciocoescu. Quelle charmante sociele ! (se inching la
tot!, sfiruta pe Sultanica). Ce bine imi pare, domnule Scotoces-
cu, ca to gasesc ale!, sa ne citestl articolul ce al scris pentru
namarul de mine.
Dna Cofofenescu. Am Yana c-al fost invilat s6 la bal la
contele Lahir, Quartier Saint-Germain, ma there!
Scotocescu. (Cu inginfare)..Am inincat de dotal on la mar-
chiza du moulin rouge; acolo am facut cunostinta cu baonul
Bullier. Ce saloane !
M -me Ciocoescu. Ci, ca lass -I, soro, sit ne citeasca artico-
lo, ca Tar patim ca saptamina trecula, de nu ne mal cunoasiem
toaletele, cum le fAcuSe.
Scotocescu. (Scoate un vraf de Wail din buzunar.) Daca
vets srt va citesc, sadetl si ascultatf. fist unifla part], uitindu-se
in oglinda si incepe a ceti) «Placuia e luna lu: Mai, luna flo-
rilor s'a amorultil, luna verginilor s'a inocentel. Vineri seara,
seara Afoditel, adunare de lume mare, de al leata, cum zice
Englezu, in gradina la frumoasa si gratioasa M-me Ciocoescu.
Tot ce capilala poseda mal elegant, mal bine nascut si mal de
bonton isT dedese renduu la protecloarea artelor si stiintelor.
Seara ralda si r6coi oasa ; vintul sufla si frunzele mormaia prin-
t re salcimii imbalstiniati. Sus noel, soar e, lung si steb., umbreati,
luminah si straluceafi pe bolla azurie a firmamentulul intune-
cos. Natura vesela salty de bucurie, ratele macilea, gistile gi-
lea, gainile catcaricea, vrabiile ciripea, (Anil Mira, tinerii cu
tinerile soptea si lmtrinele ofta. (Beceregcu se apropie de Tinca
incetiso, ea it zareste, se face ca, nu veie intentia tut, it in-
toarce spatele si se duce de vorbeste cu o damn care nu as-
ulta citirea.) M-me,Briol, le Lyonais, his Titles de France; se
intrecuse care de care in tarturn de stofe, in croell si asorti-
mente. gstetismul se lupla cu modele, (face o pauza si se uita
sa vada tlaca it admira ; aplauie). Doan-mete cele mal de mods,
les mondaines, cele de lume cum sar zice, his dames Mandica,
Safitica, Anica, Sultanica si Zinca, Mesdemoiselles Maritza, A-
glailza, Lucsita si Zamfirita, Adelina, Polina si Natalina, florile
frumusetei, ale lineretel s'ale elegantel insmaitail tapetul verde
al gazonulul si facead din el an prier de tuberoze, de eiclamene,
 0 comedie a lui Ion Ghica 131

de glocsinil, azaliT, catnelif si begonif. Salonul, un cap d'opera

at decoraturil Mindirigescu, strdlucea de lumina stearinel, a pe-
troleuluT s'a rapitel si se resfringea asupra bogatelor ante de-
corative ale frumosulul Palat stir antic, imitatiune mare* a
easteuluf Toroipan din Fefelel.
Sulteinica. Ci, ea lasa astea, Darnnu le Scotocescu si tree!
la toaletele noastre.
D-na Ciocoescu. Zi inainte, Manolache. Lasati-1 sa eiteasea.
C'est trey interessant si instructif, invata cineva si istoria na-
tionals, c'est nu vrai talent.
Scotocescu. MaT bine sa tree la toalete, partea asta va vol
ceti and om fi numal nor amindol ; tot as vrea sa va intreb
ceva despre legenda familiel, (intoarce citeva fol si urmeaza)
cPe o canapea de roze, la cotitura unuT colnic, pe marginea
fisulul de !iliac, sta ginditoae si melancolica. imladioasa !na
Coeot,eanu, un adevarat vis de pritnavara, cu o rochie de tofta
brose, suflecata la solduri peste o jupa de atlaz rose-tendre,
palarie pae de Florenta, incoronata en marg-arite si atirnata de
git, pe spate ; tin Boucher scos din buduaru Madame! Dubary.
Mal dincolo un atlas cu tree de o coloare samanie, s'o dalie la
ureche, voluotuos sprijinita ca o edera de bratul nervos al
Doainnel Mijloceseu, era Doamna Atuneceanu, floarea florilor,
zina zinelor ; format' impreund un grup demn de dalta lot Tor-
walsen, Fosfora si Espera. D na Mijlocescu purta o roche aus-
terd de catifea purice imbracata pina sub barbie, al fi zis o
Metampsicoza a Doamnel de Maintenon.
Dl. Cotofenescu. Bravo, Domnule Scotocescu! bine aT fa-
-cut d'al pus si pe biata Lelita Mandica ; media saran, ea des-
tule s'a auzit ; stir, fanteziile si iresurile care esistau la nof s-
cum citiva an!. Slava Dotnnulul c -art ma! disparut.
Scotocescu (saluta si urmeaza cetirea). Doua utnbre teceati
printre liliecil infloritT, pareaa ca aveafl sa-sf spue un secret...
D-na Cotofenescu. L am zarit si ea, dar rind am vrut sa
ma apropil, au luat -o la fuga ; ma pried ca era ['Isola cu ba-
ronul Goldenstein, secretarul de la ambasada Ciliana.
DI. Necas Cine to pune pe tine s-o dal de gol.
D-na Ciocoescu. Nu poate sic fi fost ea, pentru ca nu era
invitata.
D. Turnescu. Par'ca ea nu sue sa vie si nepoftila ?
(Sgomot mare la masa de cart!, undo este contestatie a-
supra title! carti, de riga sau !anti, cum pretinde un juator
banuit).
Scotocescu. (Uernind a ceti, pintre galagie) Cine n-a vd-
zut.... eine n-a tine n-a vazut....
Dra Naivesou. Zi-T, mama, sa eiteasca si do rochia mea ?
Ea coin eram imbracata, Domnule ?
D na Asprescu. Cum eraf imbracata, fata mea, nu prea
stia, dar cum era( desbracata ti o pot spune, ca ti se vedea to
papa la lingurea, d tr buchetu ala ce bruma mat acoperea.
132 Eugenia Carcalechi

Verisoara Saftica, no mat lasa sa se decclteze asa, ca e

rusine.
D-ra Naivescu. Daca e mode asa !
Dl. Necaz. Lasa, Elenuto, ca eral binisor de tot ;" n-o sa
bagarn peptul in sac.
D-na Ciocoescu. Trect la suped, Domnule Scotocescu.
Scotocescu Mai trebue zece pagine ca sa umple trel coloane
de jurnal.
D-na Ciocoescu. Treci, tree! la Menu.
Scotocescu. (intoarce la tot, morrnaind :) imbacata ca Ve-
neea lul. Milu.... gelasquez, Rembraut, Rubens.... Caterina 0-
vardina.... Turcu ti Arapu rota.... Caleasca galbana....
ha L. cCand batea douasprezece la Cretulescu, se deschid usile
sofrageriel apare stralucitor un surtue Cristofle, cu cristalurl
Bacara, incunjnrate cu fort, masa plina de tot ce occidentul si
oriental are mat stump si mat gustos : fazani, trufe, spaan-
ghel, bulion de broasca de Brates, mallet de la Idea, clolan ala
Niculae
D-na Ciocoescu. Nu uita, Manolache mon cher, sa put ca
Vinert la trel am crochet Englezesc.
Scotocescu. (scoate creionu si insemneaza) Bine ca-ml spu-
sesT, ca nu stiiam (urmeaza citind) cLa suped !si teciati unit
altora sitarit, potanihile, pastecurile si ghetatele, o conversatie
animata out Madame, non Monsieur, ma parole d'honeur,ho,
mein Got ; si in mijloc acestuT foe d'atificil de spirit care lu-
minad de la unul la &tub> s-aude d-odata acodurile melodioase
ale clavirulut : Les adieux de Schuman. Principesa Asmatuchiu
parasise supeu si ist plimba degitele usoare pe armoniosul in-
strument, Indata tot tineetul poleit, Flutuel, Cracanel, Spin-
tinel si Floricel cu Iubescu in trunte, alergara in gradina, o des-
puiaza de fort si gratioasa Principesa, apdru pe baleen, inecata
intr-o clae de blichete salutand din buze si din degite.
Cu tota. Quel charmant tableau! Comme it &Tit bien.
Scotocescu. (Urmind cetiea) cCand orologiul batea treT,
strada intrase in tacerea adauca a noptiT si nu se mai auzea
de cat past chndentati UT sergentilor la care respundea ea un
echo patrunzdtor si ascutit flueraturile ce-st trimeteafl de la u-
nul la altul. Serata era sfae'sita.
Toll. Bravo, bravo, Domnule Scotocescu si merci (Scoto-
tocescu IV ea palaria si pleaca epede).
Dl. Necaz. AtI bagat de seamy ee umena era .aseard. A-
glaita ? par- ca era un bujor.
D na Turnescu. Asa e ea in totdeauna rand se vopseste.
D-na Coloidnescu. Nu saraca, e fireste la dinsa, are un fel
de pecingine pe obraz.
D-na Illijlocescu. Nu va spuneam eft ? o still de la doctoru
care o cuariseste, da de sora-sa n-at ce zice ; are o pelita de
par-ca e baffle.
 0 Comedic a lul Ioan Ghica 133

Mojicescu. Cine, D-na Verzeanu ? Nu i se vad sbarciturile

pentru ca le tencueste cu stubet. (D-na Ciocoescu 41 ea palaria
si umbrela si pleaca).
Dna CoIofanescu. Dar pe pept, ca nu mai sill clack e de
piele sail de ipsos. Cine stie sa se dreaga bine, e Aniea lui
Scarlat, ca nu i-al da ni nicl patruzeci de au T.
D-na Necaz. Nici ca e mai mare, e do seama cu mine.
Mojicescu. Asa e, o fi fost in fasa rand sa marital ; sant
zece and num! decind s a insurat pe fii-so. Ce o face sit para
tanara sant dintiT ; n-al bagat de seamd ca nu inchide gura
nieT ()data.
D-na Gandescu. Ma rog, ma rog! stitT ca mi-e cam meta,
c'est une femme d'esprit si invatatil, sa vedetT ce bice a tradus
pe Nana..
D-na Coto/eines .u. D-aia s-a stricat ochil de nu mai poate
citi fara ochelarl.
Dna Mijlocescu. Tincuto, weft satT spun o vorba. (Tinca
se duce Tanga D-na Mijlocescu). Ce se uita asa Becerescu la tine?
de trel or! a catat sa -ti vorbeasca si to i-ai intors spatele. StiT
ca e un parlid bun. Multe fete ar viea sa fie in locul tau.
Tinca Se poate, Doamna mea, dar cred ca se uita maT
mull la zestrea mea. Dna Mijlocescu qi Mojicescu salute fi pleaca).
Dna Necaz. At! vazut ce laude i-a trantit Manolache en
in jurnal Principesel A tinatuchT ? Si mal saptamana recuta, bar-
batu-so I-a imprumutat Cu o suta de galbeni. Doamne fereste
auzi slabiciune! sa platesc ca sa ma laude. A tune! sit mai vada
el. Dar sa nu zicl ca Ciocoeasca i-a trimis de ziva lul un servi-
ciu de argint .1e 50 galbeni.
D-na Cofofignescu. Da ce sa faca cu el, ca mananca tot
prin sat? Daca nu-1 chemi la masa si nu-I fad cate un radon,
nici nu pomeneste de tine, sa fiT macar imbracata numal in fir si in
matasa. Si-a gasit baiatu norocu. (it zice ceva la ureche d-nei
Turnescu).
Dna Turnescu. Asa cum se poate ! (rade cu hohot).
Eugenia Carcalechi.
 STU-DU FILOLOGICE
VIII
Elemente Dace
MEHADI.A. MEHEDINT1.
(Sfirit)

udetul din Olteniea care -I in hotar cu Ba-

natul se numeste Mehedinti (ceteste Me-
hedinfi). Intr-un document latinesc dela
Vlad-Vodd din 1511, publicat de Hasdeu
in Negru-Vodd LXX, el apare ca Mehedince
(ceteste Mehedinte), lar in altul slavon, pu-
blicat de acelas in Istoria Critica 2 a pare ca Mehe-
dinski (ceteste Mehedinski). Variantele Mehedince §i
.Mehedinski provin din Mehedinti>M e b e d- + n t f.
Sufixul acesta -intt se gaseste rdspindit la tots Ro-
Minif din Daciea. Pentru Ardeal si Banat v. Dan
loc. cit. 512, pentru Moldova cf. Gidint sat in
jud. Roman, Lipint localitate unde Stefan cel Mare a avut o
batalie, Procopinti sat amintit intr-un dccument moidovenesc
din 1434 (I. Bogdan, Despre Cnejii RominI 20), Scobint sat in
jud. Iasi. Origina Jul este 1nsa obscura. Judecind dupd meedUnts
pl. meeaintst locuitor din Mehadia (v. mai sus), poate ca
-inti>-in> lat. -in u s care se gaseste in citeva topice oltene :
Marotin, Potopin, Rabotin, Scorcodin, Simbotin. Sufixul 41 ar
fi deci o forma plurald a unui singular *-inte, -*int, ndscut din
-in u s prin epiteza Jul t si apoi si a lul e, eel putin asa tre-
buesc explicatl -t, -d, -te, -de ca finale sporadice la citeva en-
vint.e terminate de obiceid in voc.+n : dr. arinde (Cony. Liter.
XX 1004)>dr. arin, mr. kdrinte dinte canin>lat. caninus
(sc. d e n s), dr. ktiskeitind, kasketicnt prost>c a s c+-a. u n (cf.
gurd-casca), dr. skand (Cony. Liter. XX 1017), mr. skandu, mgl.
isfr. skand>skaund dr. (Jsb. IV 261) >skciun dr.
 Studii filologice 135

Alte localitati Mehedin ft din Munteniea (fintina in jud.

Vilcea, sat in jud. Prahova) se pot explica ca find la origins
infiintate prin colonists earl aft venit din judetul Mehedin .1i. Cu
totul de alts origins este insa Mehedia sat disparut in jud.
Vaslui. D. A. Philippide fini comunicA ca acest Mehedia este
prubabil ture pers M ej-k e de crisma Zenker 898 b.
Dace aruncam acuma o privire retrospectiva, asupra in-
tregil discutil facute, vom fi indreptatitl sa facem eiteva consi-
deratii finale.
1. Localitatea numila de tAranii bastina0 Media derive
din *Meade, urmasul direct al prototipulul dac *M e d e. Dupace
stapinirea maghiara se intinde peste tot Ardealul (1003), Un-
guril fat!, si el cunostinta cu *Meade pe care -1 prind ca * Mehed,
in legatura cu cuvintul for m é h albina. Din acest *Melted Ro-
minii au facia Mehedia (de unde Mehddia) dupa care apoT au
nnmit tinutul oltean invecinat Mehedinp. Dupe acest tinut s -au
numit insfirsit, intocmai asa, si citeva localitatI razlete din
Munteniea. Directiea, in care s -au dat aceste numiri, este tocmal
directiea in care, dupa cercetarile istoricilor nostri, s-a facia in
seculul al XII si at XIII si expansiunea Rominilor in Tara-
Romineasca, adica dela nord-est spre rasarit. Odata cu scobo-
rirea for din Carpatil nord-esticT al Olteniel, Oltenii au dus cu
dinsil in rasarit de Olt si numele tinutulul for prin exeetenta
Mehedinf 1, a carol slabs amintire exists pana astazi in cele
citeva localitatl muntene eu acelas nume.
2. Foratiea * Mehed nu se poate sustine ca este o for-
matie originar ungureasca dela m é h albina, pe motivul ea in
Banat, stapinit de Unguri, sad cultivat inca din vechime alb:-
nele, dupacum crede D. Dan. Ea este numal o etimologie popular&
bazata pe rom. *Mki,de, iar cultivarea albinelor n-a putut eel
mutt decit sa faciliteze nasterea el. Setiitorul ungur Pesly spune
el Rim's ca e peste putinta sa fi lost data ultaril vestita locali-
tate balneara a cat.(1 etimologie o. diseutam. Asa find, adaugam
noi, este in acelas limp peste putinta sa fi lost dat uitarii sa
monde vestitel localitati. Dacul * Mede s-a transmis, posteritatit
si renumele si numele. E peste putinta sa ne putem inchipui, ca
o statiune asa de renumila a trebuit sa astepte venirea Ungu-
rilor, pentruca sa-si capete un nume. Dar insfirsit in Banat Un-
guriI n au fost niclodata in trecut asa de puternici din punct de
vedere etnic, fiindea et nu sint nits astazi. Vorbind despre ele-
mentul unguresc din Banat, Gustav Weigand, Das Banat and
seine Bevolkerung in Jsb. III pg. 200 relateaza urmaloarele:
eIn partea extrema de nord-vest a Banatului, precum- si In mai
multe insule, dar niclodata in masa compact& locues3 si Ma-
ghTarii, totus influenta elementulul popular maghiar asupra celul
rominese este Marie mica. Desigur pe tale administrative, maI
ales prin justitie si prin scoli, s-a exercitat o influents, insa nu
136 G. Pascu
tocmal apreciabila, care, dupacum s-a amintit, in viitor se va
face probabil mat puternica. Pentru noT este de un interes deo-
sebit ca. din numele de localitatl, de cimpil si de riurl, apol din
limba citorva sate, se poate vedea ca pe teritorTul acum pur ro-
minesc din sud-estul Banatulul ati trebuit sa existe sate ma-
Ware altadatd si anume irmaintea dominatiel turcesti, sate eari
acum slot complect rotninizate. Aceasta este reglunea dela Te-
regova, Mehadia §i Almas. Incerearea. stdpinirii de a face spar-
tura in elementul routinesc prin asezarea de coloniT de taranT
maghiarl, n-a avut pana acum alt rezultat, decit ca acestI Oran),
intr-un tiny relativ scurt, s -au rominizat». Daca astazi in Banat
elementul unguresc este asa de slab si de subred, en alit mai
mull el a trebuit sa fie odinioara si prin utmare prioritatea
Ungurilor in numirea Media este inadmisibila.
3. Insfirsit etimologiea topicvlul Media ni arata metoda pe
care trebue s-o urmdm in cercetarea vechel toponimil a Daciel.
Cercetarea vechel toponimil a Dade! n a dat pana acuma
rezultate satisfacatoare din pricina metodel gresite cu care s-a
procedat la studiarea el. Nita acuma, pentru topicele rominesti,
cercetatoril nostri cautau formele supt cari ele se prezintd in
scriitorif vechi. Din aceste forme, latinesti orl grecestl, el cautau
apol, trecind peste cele mai elementare regull de fonologie ro-
mina, sa derive cuvintele respective rominesti. Asa a facet de
pilda d. A. D. Xenopol in Teoriea lul Roesler, Iasi 1881. Dar
aceasta este o fundamentals gresala. Scriitoril vechi nu aveati
informatil precise asupra geografiel Daciel, Tar limba Dacilor
era pentru dinsil o limbs absolut necunoscuta, .asa incit numi-
rile topice dace el le-all inregistrat asa dup.cum ele le-afi sunat
la ureehe, adeseorl punindu le, prin etimologie populara, in le-
gaturA cu cuviute din propriea for limba. Altfel nicT nu nt-am
putea explica cum acelas topic apare cind cu un nume, cind cu
altul. Diferitele variante supt cati ni apace acelas topic arata
tomel inexactitatea informatiilor la scriitoril vechi. Etimologiea
vechilor topice rominest1 nu se va putea decT afla decit plecind
dela insas limba noastra. Pe ling cuvintul ruminese va trebui
sA tinem samd fireste si de variantele din vechi[ autorr, apol
de faptul ca la prototipele dace s -au putut intimpla alunecarl
de sunete precum si adause de sufixe conform spiritului limbii
noastre, si insfirsit cd aceste alunecarl de sunete ati putut fi
tulburate in dezvoltarea for de catra alte alunectirl de sunete,
propril popoarelor straine cu cari not am venit in contact. Ur-
mind aceasta procedare vom putea afirma cu sigurantd ca nu
s-a pronuntat niclodata Pyretos (Herodot) orT Brittos (Const.
Porphyrogenetes), ci totdeauna Prictu, Pritt;nu s-a pronuntat
niclodata Alida (Ptolometl) ort Atones or! &Alum (InscriptiO
or! Flutausis (lordanes), ci totdeauna Oita, Olt orT eel mull
*U/tu cu u scurt aceentuat, cela re revine la aceTas,-eaci, facind
deocamdata abstractie dI3 Flutlusis, Atinus este probabil lesit
 DAri de seam, 137

din *Alutinus>A 1 u t a, Alutum+-inus, Tar Attila, Al Atunt

sint probabil lesite din *Atilta, *Aidtum=.*Ad+Ult-+-anz, *Ad+
Ult-+-um (cf. Anziaria=*Ad + .Mutru + -iam, Arictela----*Ad-
Butelam---*Ad Luteram=*Ad+Lutru+- am), decl la inceput nu-
mirT de statfunf de linga Olt ; nu s -a pronuntat nicTodata
lerasos (Plolometi), G,rasus (Amin. Marcellinus), TiarantOs (He-
rodot), ci deia inceput *Seretzt (of. Serelos la Const. Porphyro-
genetes) §i apoi Sirelu, StreaVariantele ra-ati ajulat sa re-
cons.lituim prototipul *.Mede. Tot asa pent] u Crig, care apace
uneorl ca Grisia (lornandes), am pu!ea admite nn protolip
*Crisiu. In Sciineg, Mitres, Times, Arkeg avem probabil de a
face cu sufixn1 -'e Schneg>-*Saina (cf._ regain Sanzus dintr-o
Inscriptie), Mitreg>*Mure, Time, >*Tente?, Ark' eg>* Ave?
Recunstruirea prototipelor dace este anevofoasa §i subreda.
De-un lucru trebue insa sa raminem colivin§1, anume ca, in ce
priveste vechea toponimie a Dade)", baza diseutiel trebue s-o
formeze actualele numirl Romine§tr.
6. pascu

DART DE SEAM.A.
I. Giivilneseul: Caracterizarea partidelor politice prin
ele insele. Iasi 1905.
Daca sint in lume multe mints a caror luerare par-ca n-are
alt rost decit a turbura si incurca aceea ce-1 bine facut si gindit,
sint insa, din ferieire, si de acele earl, tocmal dimpotriva, o-
rinduee aceea ce une-orl nu-I in rinduiala, sah precizeaza, corn-
pletind, unele confuzii sari abureli aparente on reale de gindire
ale altora. Dintre ecle de pe urma face parte de sigur si spiritul au-
torului acestel prea interesante cercetari de psihologie sociala. Pu-
nind fata in fata, spre a se elociii intre dinsele, diferitele aprecieri
ale barbatilor anoint politief, si, eliminind din ele aceea ce-I de
prisos, aratind aceea ce se contrazice, dar §i lamurind aceea
ce-I it eureat sati neprecizat, d. Gavanescul ne zugraveste, cu un
insemnat spirit de siuteza, prin ce se caracter zeaza partidul
liberal si prin ce aeel conservator, fie-.:are in nazuintele si lucrarea
sa sociala. Procedind astfel, arata bropira aceasta ra deosebirea
dintre liberal' si conservator( e in adevar de fond, si conga din
o mentalitate a unora deosebita in general de a eelorlaltf. A-
ceasta mentalitate proprie face ca, toll IibaraliT glndind la fel,
sa fie in genere cu tot;i1 chiar ineon,stient do acord in lucrarile de
138 Dan de seams
organizare sad reforme si inoii sociale on politice ce pun la tale,
pe cind conservatorii, sa fie si et, tot de aceea si tot astfel, in
acord intre sine, dar sa fie in general in fundamental dezacord
cu liberalii. Mentalitatea liberalilor se caracterizenza, spune au-
toiul, prin aceea ca et in mat toate prefacerile, ogaeizarile si
inoirile sad creatiile ce vor sa dea vletif ronairiesti, nu se uita
mai de be la elementele traditionale si istorice cart infra ca
parte organica in alcatuirea vietil prezentulul nostru, si de a-
ceea ei shit teoreticianf, utopici saic idealiei. Pe cind, spune,
mentalitatea conservatoare, nu nurnal ca nu trece cu vederea
elementul traditional si actual al vIetif noastre, dar chiar pune
un foarte mare pet pe ele. Cu deosebire e frumoasa caracteri-
zarea facuta in acest sens la pag. 54 59, uncle se arata ea
mentalitatea conservatoare e, dupa d. Gavanescul, practicit si
parivita cu nevoile si putinta reald de propasire a'e tarn; caci,
cum formuleaza la p. 56, deosebirea dintre conservator! si li-
berall «este deosebirea dela posibil la imposibil, dela realizabil
la utopic, dela partid de guvernamint la societate academics de
propaganda leoretica».
De sigur ca intenta d -luI Gavanescul, ca profeso univer-
sitar de filosofie, a fost, scriind aceasta carte, da a face in ea
o cercetare de psihologie sociala, tar uu o critics politica de
partid. Astfel privese si eft aceasta frumoasa luerare. Insa, fara
'e.dotala ca solutia, ce da problemel tend intelor si mentalitatii ce-
Ion doua marl particle politice, a iuteles -o in sensul ea: nu in
chip absolut», ci numat «in general», e until «idealistz, si altul
«practic,; cad, in cazurt particulare, se poate ca si partidul li-
beral sa se prezinte cu solutit practice tar nu numat idealiste,
tot asa precum se poate ca si la eel conservator sa fie inversul.
Orlcum ar fi, cartea aceasta are darul distins nu numai
de a scapara din ea o solutie a problemel de a eaacteriza partidele
politice prin ele insi-le, ci Inca si de a stirni in mintea celut ce
o citeste alte probleme in legatura cu aceea. De aceea, dupa
gindirea mea, Welt e de mica, cercetarea d-luI Gavanescul se
desprinde din rindul cartilor aparute la not in timpul din urnia.

N. N. Nacio: Viitorul Rominismulut in Balcani. Bucu-

rest! 1905.
Data voim ca lucraea noastra, cu privire la chestia ma-
cedo-romind, sa poata fi cit mat rodnica si mat propertionald cu
sfortarile si cheltuelile ce facem ; data voim deci sa slim care
ar fi cea mai prielnica indrumare scolara, bisericeasca si politica,
ce s'ar cadea sa-I dam, va trebui sa ascultam nu numat de ceea
ce ne spun dasedlil si inspectoril Armin! sad char si nici nu-
mat unit din consulii nosti din Pind, ci clq multe or1 sa mai
tragem cu urechia si la destaInuirile altora si de alt neam. In
asa fel intelegind lucrul, cred ea e destul de bine venita
 DM de seamy 139

cartea aceasta a unul albanez, presedinte al societatiT alba-

neze tDrita).
D. Nacio e dusman neinfrinat nu numaT al Slavilor din
BalcanT ci inca si at exageraril Grecilor. Aceasta se vede atit
din ziarul sat -trSquipetartz, cit si chiar din cartea de fats, in
care, de pilda la p. 13, ne spune curat ca 4:in Macedonia nu
exists nici un Grec» dar ca numal xdupa nebunia greceasca a-
vem astnzl in Albano-Macedonia : Ellines albanofoni, Ellines
Vlahofoni, si Ellines bulgarofoniv. Si cu toate acestea, ne arata
eft acliunea conducatorilor Armini de acolo, din motive pe earl
nu le mai pomenesc aci, ar fi indrumata in un sens priincios
propti§irei slavismului si cu deosebire bulgarismulul. Ba, chiar
en, de aceea, orl de cite ori vnd ceva ce le-ar sta impotriva
acesteT tendinti, conducntoril Armini al chestiel macedo-romine
mild cu intrigi sa jointure acel ceva. Iar ce le-ar sta mai mutt
impotriva, ar Ii, zice d. Nacio, cunoaqterea de entre oamenii
nostri din Regat a chestief acestea; din care pricind, atuncl
cind trimitem pe cineva de aci, ca inspector sail consul, incep
atacurl impotriva-1, pentru ca sa piece, si asa chestia sa ramina
cunoscuta condusa tot numai de Armini. Asa s-a intimplat,
spune d. Nacio, la 1893 cu parintele Simion Popescu, pe care
guvernul 11_ desemnase ca sef religios al Arminilor, dar pe care
Arminil conducatort 1au amenintat cu scrisorl ca sa nu indraz-
neasca a merge in Macedonia ca va fi omorit (p. 13). Tot de
aceea, spune, Arminil aft cautat si caula a stirtii legende ca :
can trimiteti profesorT Romini din Regat, ca nu-I primesc Tamil.,
sail: nu facet( consulate romine, ca nu sunt necesare si des-
teapta atentia Turcilor >. Si ca tot de aceea, zice d. Nacio, Ar-
mini! s-an nftpustit in timpul din urma in potriva unui consul
trimis din Regat (Constantinescu) ca si in contra unul inspector
tot de aci trimis (lonescu). Iar ca tot din aceste motive (pe earl
nu le mai insiram aci, dar de earl vorbeste d. Nacio) conduca-
toril Armin! au cautat s1 indeparteze pe Albanez( de miscarea
armind, nascoeind legende ca: cimpardtia turceasca ar pErsecuta
cauza albaneza si ca data guvernul romin ar face ceva si pen-
tru AlbanezI, ar expune pe Aromini! din Macedonia Sub ascu-
tisul lataganulul turcesc).
Si alte multe destaInuirt de acest fel vial face d. Nacio in
cartea sa. NoT nu vom discuta acum asupra valorif lot.; decit
nu credem fara de folos a atrage atentia asupra-le, mai ales,
cum ziseram, ca nu incape nicl o bauulala ca d. Nacio ar fi
prietin sail Nine-voitor Grecilor sail Slavilor.
De altfel, scopul esential at acestel brosurl este de a in-
dupleca corpurile noastre legiuitoare sa voteze de persoana mo-
rals si juridica societatea albaneza Dritaz, din Bueurestl. Insa
alaturl de aceasta, cartea mai urmareste si de a invedera inca
odata aceea ce mat ales in timpul din urma s-ar fi cam uTtat
iota.% ca bunul viitor al RorninismuluT in Balcani alirna de la a
conlucrare frat.easca a noastrd cu Albanezil, si al doilea ca a-
140 Darr de seamy
ceasta cor.lucrare si acest bun viitor nu se vJr puled infaptui
deeit guild rind conducatort at chestier macedoromine se voi-
pune in Macedonia nu Armini ci oamenl cunoscatort si dezin-
teresatt din Regat.
Solutie care, ca si motivele pe cart o intemeraza d. Nacio,
merita din parte-tie toa A atentia si o eft maT amanuntita cereetare!

Minion C. Mindreseu : Lectiunea de deschidere a cursu-

bAi de li»zba gi literatura german& tinta la Universitatea
din Bucurestr la 5 Noembre 1905. Extras din «Viata noua).
Bucurestr, 1905.
Aci, d. profesor Mindrescu expune scopul catedrer univer-
sitare de limba germana si mijloacele prin nit dinsul, lueind
cu studentir, urmareste sa ajunga acel stop.
Scopul acelel catedre e, dupa d. Mindrescu : «a va pregdti
pe d-voastre (adica pe studenti), ca la cas de nevoie sa putet1
deveni bunt profesorl de limba germanaD. Si pentru ajungerea
acestui stop, spune studentilor ea : «sa facem prin urmare ciL
mat multe exercitir de scriere, compozitil, cetire si conversatie
germana, ; In afara de aceea ea : paralel cu limba, se. va face
si eistoria limber si a literaturel germane.
Ed asT pune insa din nod intrebarea pedagogics cunoscula,
dezbatula uneorl si la not, si atinsa acum in urnia Tara de d.
C. Dimitrescu-Iasi in a sa Revista de Pedigogie si Filo= ofie ",
darn, in adevar, rostul unel caiedre, ca aceasta de ex. de ger-
mana, e de a se invata limba et ca un stop sad numal ca
mijloc. Parma mea e eft invatarea acelel limbl si a literaturei
et ar trebui sa fie mat ales un mijloe, pentru ca apol eel ce o
vor cunoaste sa o poata aplica si la nevoile de acum si la la-
rnurirea insasi a dezvoltarit vietil culturale a poporulut siiu
la not a poporulut rominesc.
Cad, orl cum, nice -ert menirea univesitatir nu e, si n-ar
trebui Met la not sa fie, de a forma numat protesorl secundari
ci inca de a fi focarul din care sa porneasca adevaratele lumina
pentru cereetarile stientifice ale adevarulul.
De alt-fel. din punctul de vedere at autorului, aceasta lee-
tie se prezinta si bine si euinpanit scrisd.
Dr. I. Gherghel: Principiul de nationalitate salt Ro
mini de yip ceche. Conferinta. Cralova 1905.
Aceasta brosura (care a a vut darul de a stirni, char si
prin ziare, ceaita intre autorul el cu partizanir sat si unit profe-
sort din Cralova) nu aduce desigur nimic nod, de cit poate eel
mull oare-care eludata. ortografie ; dar, cu bate acestea, ea nu-1
nefolositoare.
Nu e nefolositoare, mat intal fiindca trateaza un subrect
care, mat ales acurn, poate fi oricind de actualitate, tar al doi-
 Dart de seama, 141

lea, pentru ca nu e de cit bine sa intretil meren aprinsa flaca-

ra ce ne pastreaza ca neam. E bine tarasi acea ce se face
priutr'insa, anunte ca se cauta Tara a se curata nationalismul
curat de alte Plante nabusitoare, precizindu i -se sfera cu privire
la «socialism si nationalisms. sau «nationalism in raport cu so-
vinismul..
Totust, din punctul de vedere al valorit sale literare san
istorice, si anume cu privire la .RonzinI, conferinta aceasta se
prezinta oare-cum inapolata, a) alit in ce priveste cbestia, idela
nationals{ la Rominl, cit si b) cu privire la aplicarea principiu-
hit de nationalitate romineasca in scrierea limbic noastre.
Iu intila chestie, autorul e inapot cu ultimele cercetarl,
flindca crede inca tot ca V. A. Urechia in a sa L'idde Udine
chez les Roumains, Alais 1900, si ca d. N. Iorga et' privire la
Mihal Viteazul in Doud Conferinle. Crede anume, tot ca aceasta
ca idea nationals se naste la not in vremea cronicarilor Urechia
si Miron Costin, deci in al XVII yew!. f-a scapat din vedere
aceea ce eti am dovedit in Studit privitoare la limba ,si istoria
RosnInilor ea idea latina, dent principiul de nationalitate romi-
nese, se accentua destul de tare in viata socials a poporulut
nostru eel putin din veacul al XV,gratie mat ales atitirilor
hit de catre biserica catolica, care, aprinzind in not idea latina,
urrnarea astfel sa ne departeze de slavonism si ca consecinta
de pravoslavia intorupata inteinsul. Iar aceasta noun solutie, ce
atn dat thestiet, c de o netagaduita insemnatate inca si pentru
lamurirea altor fenomene ale vietil intelectuale si nationale ro-
mine. IN si, trebue sa spun Tara ca chiar in veacul at XV, la
not, idea nationala nu era nici de cum ceva specific rominesc,
ci ea inca mutt mat de mutt inota in atmosfera sufleteasca a
Europe! si la alte popoare. Atmosfera nationalista dar--fireste,
nu cu cuprinderea si avintul din veacul al X1Xexists in Eu-
ropa la inceputul timpurilor moderne ; ba, la Slav' de pilda, o
constalam inca in secolul at IX in lupta Moravilor Cehi imp°.
triva Germanisrmilut, cind Ciril si Metoditi intemetaza biserica
nationala slava. N'ar strica, poate, sa indrumez pentru aceasta
la cartes Jul Louis 1 ewer : Le monde slave, Paris 1877,1a eapi-
taint : «Les origines du Panslavisme".
Apo!, un alt stadin de inapolei e prezinta brosura dint
Gherghel, atunci cind vrea sa dea un mod special at sail de
rominizaie prin scris a cuvintelor de origine slava. Scrie de
pildacu lendinta nationalista rornina mondria (p. 6)
centa (p. 7), kirnacilor. (p. 9), cu seas de Milo, mindi ia, tints,
cirmacilor, de sigur tarsi sa fie in curent cu stimta, cu adevarul,
si deer fara sit poata ve lea cit falsifica ceva.
Anume, de ce sculpt cu is ti kirmacilor cu 1, cind amin-
doua yin din slavoneste, uncle an arelast staditi fonetic rrilsns
Sl icasmaink? Apot, de ce centa cu pen, si mondria cu on? .Vrea
sa ne state amp forma originara slaws sub care ne -au mtrat
aceste cuvinte in lituba romina ? In acest caz insa, ar fi trebuit
142 Dart de seania
sa ne, explice mat intal (tot in note, cum face pentru alte fapte
marunte) de unde are sigurenta ea acele cuvinte all intrat in
limba romina din cea asa nurnita paleoslovenica (alikirchensla-
visehe Spracbe) Tar nu din limba de dupa veacul XI sail XII
.

numita mediobulgara. S'apoT Inca, de ce centa cu c, cind chiar

in paleoslovenica e curet t : DATA ten'a ?
Orl -cum insa, conferinta aceasta, cu toate lipsuriie el, poate
fi folositoare celor ce ar voi sail precizeze vre o notiune uitata
despre «socialism si nationalismD sail «nationalism in raport cu
§ovinismulD.

Prof. Gr. Cretu : Cel mai meld dictionar Latino romi-

nesc de Todor Corbea (manuscript de pe la 1700). Bucurestl 1905.
De la Tim. Ciparifi, care, in una din lucrarile sale, intre-
huinta acest dictionar manuscris al luT Corbea, nu mai vorbi de
el nitnent. D. prof. Cretu, gasindu-1 vara trecuta in biblioteca
let Cipariu din Blaj, facu citeva extracte prea interesante pen -
tru istoria limbic noastre.
Asa, aci se vede ca chiar pe la 1700 cuvintul viteaz nu
insemna In not ca la UngurT numal «un simplu militar nobil, un
miles de profesiune), cum credea d. Ion Bogdan in Documente
si.Recdestre p. 44, ci avea insemnarea de «hatnogl, capitan, pa-
zitor de steag, vizir,tribunes militurnD. Un «simplu» militar
nobil era numit nu cu titlul «vitezD, cum e acel Ianas din do-
cuinentul roil-lino slay dela Io Vlad Voevod din a. 1434, de care
vorbeste d. Bogdan, ci cu numele «VojusD, plural «Vojni», cum
sunt numilt s. ex. boleril militant at divanulut din a. 1634:
inni(h) beleri i vojni prednii of dvof g(s)p(d)inx ego ml(st)=-si
alit holed si ostast frun Iasi din ctulea miloslivinel sale doninultill)».
Apot, un fapt tara insemnat, desi fireste cuno;;cut si dez-
batut intru citva, e ca fenomenul de mulere a hit li in i dal-
nuesle in limba romina si (lima venirea Ungurilor. Cart, chiar
in acest diet onar e: romin boaghie=ulula, din maghiar bagoly;
nom. costeat=castium, maghiar kastely etc.
*1 in sfirsit, un alt fapt insemnat pentru cunoasterea dez-
vollarif noastre sociale e ca neologismele. latiniste se manifests
cu imbelsugare inca pela 1700; cad in acest dictionar se afla:
vergura, declamatiia, orator, oraUfa, patria, printip, Mod, regula
etc. Multimea aceasta a neologismelor latiniste de aci ne arata
ca originea cureritulut latinist din veacul al XIX trebue cantata
chiar mull mat departe dent in vremi a uniret bisericel Romi-
nilor transilvanent cu catolicismul. Cunentul lalinist .exista Si se
misea chiar in Principatele Romine Inca in at XV veac, (cum
am aratat maT amanuntit in ale mele Studit privitoare la limba
1) D )c. e It Arch.. Stat. din Bacareqtl, Episcopia Has1, pa-
thPt 25(6) No. 7.
 Darl de seama, 143

i istoria Rominilor), si s-a naseut mai ales din reactia porniLd

pe Munei in potriva slavonismului stapinitor.
De aci se vede ell de insemnat e mind extract ce ne da
d. Cretu din dictionarul MT Tudor Corbea. ['Ant ca nu ni s-a
oferit mai multe.
Per. Papahagi Basme
; Aromine. Editiunea Academie1
Romine. Bucuresti 1905.
Colectiile folcloristice adunate de d. Per. Papahagi, profe-
sor secundar din Macedonia, as lost si vor fi in totdeauaa pen-
tru O.:410 izvor manes de a:utor intru cunoasterea mentalitatii
si a siintirii fratilor Aromini ; ba, ele ne vor fi inca unul din
cele mai inseinnate elemente stieittific,e cu care vom fi in stare
sa rezolOrn chestia originei Arominilo si a raporturilor isto-
rice diutre dialectul for si eel al nostru daco-romin. 0 asa mare
insemnalate are si colectia acestor «Basme AromineD.
Pins la aceasla carte, d. Weigand, cu obicinuila-1 super -
ficialitale, fiind-ca numai flusturase prin Macedonia Tar nu stu-
diase, cum se cuvine until ow de adevaratd stiinta, declarase,
in cartea sa Aromunen II, 210, ca : «poporatia noinada de pas-
tor! (Aron-lint) este mai bogata in cintece dar mai putin bogata
in povesti de cit poporatia sedentara», si ea : «numaT un sin-
gur basin din cele noun (ce am adunal) mi s-a poveslit de un
pastor, dar si acesta apare ca impruniutat de la strains,. Asa
dar, (twit! d. Weigand, Arminif n-ar avea de loe povesti ale for
arominesti 1). ET Paine, cartea de care vorbim a d -lul Papahagi,
aliminind din stiiiita aceasta superfieialitate plataa de not a
protesorului de la Leipzig, ne arata dimpotriva ca «poporul
(arominese) pastoral e foarte bogat in tot ce atinge literatura
paskrald pentu due se opreee solid sa-1 cerceteze, cum in
sus' d. Papahagi se exprimd. .

In adevar, pe rind d. Weigand nu gasise de cit un basm

si acela strein, d. Papahagi ne di( numat in aceasta eolectie
138, :punind ca mai are adunate allele pana la numarul de 400.
Colectia aceasta de «Basme AromineD e precedata de o
«IntroducereD in care se aratA termenil cu earl Arominii numesc
povestile, vremea si imprejurarile din an «Cind se pavesteste la
Arontini, si alcatuirea arhitectonica a caselor de locuit ale tor.

1) Cu acel'ar superficialitate, tot in Aromunen, d. Weigand ameste-

ert pe Albanez1 en Bulgaril. Prolesorul B. Coney dela Universitatea din
Sofia, spre a seapa oareeutn rhestia ibulgara de a nu fide aceea suspee-
talk §i compromisa, e nevoit a interv-ni $i intr-un studit filologie asupra
stolid limbic bulgare" sa deviant ea: satele Fargovo, Piseupat, Pora-
det Starovo, Bratotnir (de lingo lout' Ohrida) zice Weigand ra slut bul-
gare sat amestecate (bulgaro-alblneze). pe cind Kandov le soeotqte alba-
neze. Pomenese aceasta nu ca sa corectez pe Weigand ci ca sa edit im-
Tartialitatea lul Ranelov la elnografia MacedonieT ".
144 Dan de seams,
Apo! e urmata de un glosar in care sint cuprinse Coate cuvin-
tele din cele 138 de basme ce tipareste.
Poate ca n-ar fi nefolositor a atrage bagarea de seams a-
supra one! observari a autorulul. Mica femeile Armine se aduna
azi si stall de povestf, asa precum spune Oviditi in M e la morfoze
ca se adunail si povesteatI femeile romane, eu cred ca aceasta
on arita numai decit ca obiceiul acesta at femeilor Armine ar
fi on rest dela Roman!. Cad astfel se adttna de sl povestesc si
alto popoare, mal ales in stadiul cultural at Armincelor ; tot
astfel si femeile Sirbe, Bulgare etc. E decT in aceea mai mutt
un fond firesc al socielatilor incepdtoare decit o specificare romans.
Apol, in aceasta colectie ni se da din nal prilejul de a
vedea ca exista in dial. aromin fonetismul an in I. de in la in-
ceputul cuvintelor, d. ex. in euvinte ca : analtu, analtu, ancalic,
ancaltu etc. Atrag atentia ca in satul Cata din Transilvania am
auzit la tdranT pronuntarea anginer (I. inginer). Fireste, aci e
un neologism. Dar, pe vita vreme sub aceasta forma fonetica
avintul nu se afla nisi la Sasii conlocuitorf, nict la Ungur! sati
Sevin, cred ca nu e fart de cost a pune intrebarea : nu cumva
e si prin Transilvania aceasta tendinta latentet (comuna Arrni-
nilor) de a preface pe in (sail in) initial In an, tendinta care
cu vremea s-ar putea dezvolta maf departe la Transilvaneni?
Cacl cornpard, tot astfel, la poporul simplu transilvdnean neo-
logism' cgalerii) cu sensul de cperdeleb, pronuntat : egaltirlf),
ded dupa tendinte generala si striiveche a limbil de a preface
pe a neaccentuat in a.
Apo!, atrag atentia asupra unui fenornen fonetic de care
cu privire la cuvintele slave din limba romina, am vorbit in a
tnea Fonetica alfabetului cnitic p. 4l2 si 419, In socurlu fats
de socru, soacrirsa fata de soacra, gardira (si gradind), gardi-
dinar (si gradinar), saft in dristeala fata de daco romtn dirsta
si driste,e un fonetism propriii al dial. arminesc (cf. la Nina-
ten1 : batirn) ea acele 21, a, i sh vie in primele cloud cazurl ina-
into de r Tar in at treilea dupa r Ed cred ea si ad, intocmaT
ca in cuvintele slave din daco-romin : crismd, crisnic, a cricni
etc. avem aface eu o influents fonetica bulgara. Cred anume,
ca si acolo e regula fonetica bulgareasea observata de profe-
sorul Conev ca : a se pronunta inaintea Jut r, cind dupa acesta
t.rmeaza o singura consunanta ; Tar daca vin dupa el doud sate
mat multe consunante, atunci a se pronunta dupa r". De aceea
dar ar fi in genere : dristeald, insa socurlu.
Ast-fel, aceasta eolectie de Bastne Aromine) e insetnnata
nu nurnal gpentru cunoasterea fortelor morale si intelectuale),
ale fratilor Macedo-romini din basmele lor, dar Inca si pentru
lamurirea sari intelegerea unor fenomeue ale limn aromine.
IIIe Barbuleseu