Educaţia Matematică Vol. 1, Nr.

1 (2005), 77–88

Şiruri din clasa de adiacenţă ln 2

Maria Bătineţu - Giurgiu, D.M. Bătineţu - Giurgiu

Abstract

In this paper we study a class of sequences which converge to ln 2.

2000 Mathematical Subject Classification: 40A05

Iniţial am intitulat acest articol “Asupra unui şir din manuale”. Am fost
tentaţi să dăm acest titlu din dorinţa de a evidenţia faptul că şirul (xn )n≥1
de termen general:
X
n
1 1 1 1
(1) xn = = + + ... +
k=1
n+k n+1 n+2 2n

apare ı̂n mai multe manuale şcolare cu diferite cerinţe după cum urmează:
i) Să se demonstreze inegalitatea:

1 1 1 13
(2) + + ... + > , ∀n ≥ 2 (a se vedea [6], pag. 48).
n+1 n+2 2n 14

ii) Ce se poate spune despre (enunţ adaptat):

µ ¶
1 1 1
(3) lim + + ... + (a se vedea [5], pag. 48).
n→∞ n+1 n+2 2n

77
78 Maria Bătineţu - Giurgiu, D.M. Bătineţu - Giurgiu

iii) Să se arate că:

µ ¶
1 1 1
(4) lim + + ... + = ln 2 (a se vedea [3], pag. 80).
n→∞ n+1 n+2 2n

În [5] nu se dă răspuns la ı̂ntrebarea ii), de aceea arătăm că şirul (xn )n≥1
este strict crescător, mărgint superior şi deci convergent, adică există
lim xn = x ∈ R.
n→∞
Întradevăr,

1 1 1 1
xn+1 − xn = + − = > 0, ∀n ≥ 1,
2n + 1 2n + 2 n + 1 2(n + 1)(2n + 1)

ceea ce arată că şirul (xn )n≥1 este strict crescător.

De asemenea avem:
X
n
1 X1n
n
xn = < = = 1, ∀n ∈ N∗ ,
k=1
n+k k=1
n n

ceea ce arată mărginirea superioară a şirului (xn )n≥1 .

Deoarece şirul (xn )n≥1 este strict crescător şi mărginit superior, rezultă
că el este convergent, adică există lim xn = x ∈ R.
n→∞
În [3] cu ajutorul integralei definite (al sumelor Riemann) se arată că
 
Z1 ¯1
1 X 1 
n
1 ¯
lim xn = lim   = dx = ln(1 + x)¯ = ln 2.
n→∞ n→∞ n k=1 k 1+x 0
1+ 0
n
Pn
1
De asemenea ı̂n [2] şi [4] se arată că şirul (µn )n≥1 , µn = − ln n +
k=1
k
(şirul constantei lui Euler) este convergent către celebra constantă a lui
Euler, lim µn = µ = 0, 577215664901532... .
n→∞
Să observăm că:
X
n X1 X1 2n n
1
xn = = − = µ2n − µn + ln 2, ∀n ∈ N∗
k=1
n+k k=1
k k=1
k
Şiruri din clasa de adiacenţă ln 2 79

de unde deducem că lim xn = x = ln 2.

n→∞
Fie δ(R) mulţimea tuturor şirurilor de numere reale. Două şiruri
X = (xn )n≥1 , Y = (yn )n≥1 ∈ δ(R) se zic adiacente dacă lim (xn − yn ) = 0.
n→∞
Apare prin urmare următoarea relaţie de adiacenţă, R ⊂ δ(R) × δ(R) unde
(X, Y ) ∈ R dacă şi numai dacă lim (xn − yn ) = 0.
n→∞
Relaţia R este o relaţie de echivalenţă pe δ(R).
Întradevăr,
j) XRX dacă şi numai dacă (X, X) ∈ R, ∀X ∈ δ(R) ceea ce este echiva-
lent cu lim (xn − xn ) = 0. Deci R este reflexivă.
n→∞
jj) R este tranzitivă adică (X, Y ), (Y, Z) ∈ R implică (X, Z) ∈ R.
Într-adevăr, din

(X, Y ), (Y, Z) ∈ R avem lim (xn − yn ) = lim (yn − zn ) = 0.

n→∞ n→∞

Prin urmare,

lim (xn −zn ) = lim ((xn −yn )+(yn −zn )) = lim (xn −yn )+ lim (yn −zn ) = 0,
n→∞ n→∞ n→∞ n→∞

de unde deducem că (X, Z) ∈ R.

jjj) Relaţia R este simetrică adică din (X, Y ) ∈ R rezultă (Y, X) ∈ R.
Într-adevăr, din

(X, Y ) ∈ R avem lim (xn −yn ) = 0, adică lim (yn −xn ) = − lim (xn −yn ) = 0,
n→∞ n→∞ n→∞

de unde rezultă (Y, X) ∈ R.

Să mai observăm că dacă (X, Y ) ∈ R şi X = (xn )n≥1 este un şir conver-
gent atunci şirul Y = (yn )n≥1 este şi el convergent şi lim xn = lim yn ∈ R.
n→∞ n→∞
Într-adevăr, dacă (X, Y ) ∈ R atunci lim (xn − yn ) = 0 şi deoarece (xn )n≥1
n→∞
este convergent rezultă că există lim xn = x ∈ R. Avem:
n→∞

lim (yn −x) = lim ((yn −xn )+(xn −x)) = lim (xn −x)− lim (xn −yn ) = 0,
n→∞ n→∞ n→∞ n→∞
80 Maria Bătineţu - Giurgiu, D.M. Bătineţu - Giurgiu

de unde deducem că lim yn = x = lim xn .

n→∞ n→∞
Deoarece R este o relaţie de echivalenţă pe δ(R) rezultă că R ı̂mparte
mulţimea şirurilor convergente din δ(R) ı̂n clase de echivalenţă. Dacă (xn )n≥1
este un şir convergent din δ(R) cu lim xn = x ∈ R atunci vom nota cu x̂
n→∞
mulţimea tuturor şirurilor convergente din δ(R) care au limita x ∈ R. Dacă
x̂, x ∈ R este o clasă de adiacenţă din δ(R) atunci orice şir (xn )n≥1 ∈ x̂ se
va numi un reprezentant al clasei x̂.
d2 putem alege, de exemplu, şirurile (vn )n≥1 ,
Ca reprezentanţi ai clasei ln
d2);
vn = ln 2, ∀n ∈ N∗ , (reprezentatntul canonic al clasei ln
P
n
(wn )n≥1 , wn = ln 2 − 4n 1+ a , a ∈ (1, 2); (tn (b))n≥1 , tn (b) = 1
k=1
n+k+b
unde (an )n≥1 este un şir de numere reale pozitive.
Pentru studiul echivalenţei şirurilor convergente (de fapt adiacenţa şiru-
rilor Cauchy de numere reale) recomandăm excelenta monografie [7], Capi-
tolul IV, intitulat Numere reale, pag. 68 - 112.
d2 notată, atunci când nu este pericol de confuzie,
Să revenim la clasa ln
cu ln 2.

Propoziţia 1. Dacă (an )n≥1 este un şir mărginit de numere reale pozitive,
Pn
1 d2.
atunci şirul (zn )n≥1 , zn = este din clasa ln
k=1
n + k + ak

Demonstraţie. Este evident că:

n µ
X ¶ X
n
1 1 ak
0 < xn − zn = − = ≤
k=1
n + k n + k + ak k=1
(n + k)(n + k + ak )

X
n
1 X n
1 ∗
≤M ≤M 2 , ∀n ∈ N unde |an | ≤ M,
k=1
(n + k)(n + k + ak ) k=1
(n + k)

pentru orice n ∈ N∗ .
Şiruri din clasa de adiacenţă ln 2 81

Pn
1,
După cum a demonstrat Leonhard Euler şirul (sn (2))n≥1 , sn (2) = 2
k=1 k
2
este convergent cu lim sn (2) = s(2) = π6 , (a se vedea [1]). Deoarece
n→∞

X
n
1
= s2n (2) − sn (2), ∀n ∈ N∗ , rezultă că
k=1
(n + k)2

X
n
1
lim = s(2) − s(2) = 0.
n→∞
k=1
(n + k)2
P
n
1 ∗
Din faptul că 0 < xn − zn < M 2 , ∀n ∈ N , rezultă că:
k=1 (n + k)
X
n
1
0 ≤ lim (xn −zn ) ≤ M lim = 0, de unde avem lim (xn −zn ) = 0,
n→∞ n→∞
k=1
(n + k)2 n→∞

adică lim zn = lim xn = ln 2.

n→∞ n→∞

Cu aceasta propoziţia este demonstrată.

Să mai observăm că, dacă an = b ∈ R+ , ∀n ∈ N∗ atunci zn = tn (b) şi
P n
1 d2, ∀b ∈ R+ .
deci lim tn (b) = lim = ln 2. Deci tn (b) ∈ ln
n→∞ n→=∞ k=1 n + k + b

Teorema 1. Fie m ∈ N∗ − {1} şi f : R+ → R o funcţie continuă şi strict

descrescătoare pe R+ cu lim f (x) = 0. Dacă F : R+ → R, este o primitivă
x→∞
(m−1)n
P
a funcţiei f şi lim (F (m·n)−F (n)) = b ∈ R, atunci lim f (n+k) = b.
n→∞ n→∞ k=1

Demonstraţie. Este evident că:

(m−1)n
X
(5) F (m · n) − F (n) = (F (n + k) − F (n + k − 1)), ∀n ∈ N∗ .
k=1

Pe fiecare interval [n + k − 1, n + k], n ∈ N∗ , k = 1, n, aplicăm teorema lui

Lagrange funcţiei F şi prin urmare, există ck ∈ (n + k − 1, n + k), k = 1, n,
n ∈ N∗ astfel ı̂ncât:

F (n + k) − F (n + k − 1) = f (ck ) = F ′ (ck ).
82 Maria Bătineţu - Giurgiu, D.M. Bătineţu - Giurgiu

Prin urmare,
(m−1)n (n−1)n
X X
(6) F (mn)−F (n) = (F (n+k)−F (n+k−1)) = f (ck ), ∀n ∈ N∗ .
k=1 k=1

Deoarece funcţia f este strict descrescătoare, rezultă că:

(7) f (n + k) < f (ck ) < f (n + k − 1), ∀n ∈ N∗ , k = 1, n.

Din relaţiile (6) şi (7) deducem că:

(m−1)n (m−1)n (m−1)n

X X X
(8) f (n+k) < f (ck ) = F (m·n)−F (n) < f (n ∈ k−1) ⇔
k=1 k=1 k=1

(m−1)n
X
⇔ F (m · n) − F (n) + f (m · n) − f (n) < f (n + k) < F (m · n) − F (n),
k=1
∗
pentru orice n ∈ N .
Dacă ı̂n (8) trecem la limită cu n → ∞ şi ţinem seama că
lim f (n) = lim f (m · n) = 0, deducem că:
n→∞ n→∞

(m−1)n
X
lim (F (m · n) − F (n)) ≤ lim f (n + k) ≤ lim (F (m · n) − F (n)),
n→∞ n→∞ n→∞
k=1

(n−1)n
P
de unde rezultă că lim (F (m · n) − F (n)) = lim f (n + k) = b.
n→∞ n→∞ k=1
Cu aceasta teorema este demonstrată.
Caz particular. Dacă m = 2 din Teoremă deducem că:

X
n
(9) lim f (n + k) = lim (F (2n) − F (n)).
n→∞ n→∞
k=1

Am obţinut astfel problema XII 87, propusă de Cristian Chiser ı̂n R.M.T.,
nr. 1/ 2001, pag. 40.
Şiruri din clasa de adiacenţă ln 2 83

În acest caz pentru f : R∗+ → R∗+ , f (x) = x 1 rezultă că F (x) = ln x iar
P 1
n
din (9) deducem că lim xn = lim = lim (ln(2n) − ln n) = ln 2.
n→∞ n→∞ k=1 n + k n→∞
Prezentăm ı̂n continuare şi alte proprietăţi ale şirului (xn )n≥1 ,
P n
1 cu lim x = x = ln 2.
xn = n
k=1
n + k n→∞
Calculăm deci unele limite (folosite ı̂n [8]). Pentru calculul acestor limite
³ ´
utile şi interesante vom utiliza teorema Cesaro - Stolz cazul 00 .
x − xn x − xn+1
1) a1 = lim n(xn −x) = lim xn 1− x = lim n+1 1 1 = lim 1 n 1 =
n→∞ n→∞ n→∞ n→∞
− −
n n+1 n n n+1
n2 1
= − lim =− .
n→∞ 2(n + 1)(2n + 1) 4
1
¡ ¢ xn − x +
2) a2 = lim n(n(xn −x)−a1 ) = lim n 2
xn − x − an1 = lim 1
4n =
n→∞ n→∞ n→∞
n2
1 1
xn+1 − xn + −
4(n + 1) 4n
= lim =
n→∞ 1 1
−
(n + 1)2 n2
 
1 1 1
+ −
 2(n + 1)(2n + 1) 4(n + 1) 4n 
= lim 
 · (n(n + 1))2 
=
n→∞ −(2n + 1)

µ ¶
1 1 1
= · lim − n3 =
2 n→∞ 4n(n + 1) 2(n + 1)(2n + 1)
1 n3 1
=· lim = .
8 n→∞ n(n + 1)(2n + 1) 16
³ ´
1 − 1
3) a3 = lim n(n(n(xn − n) − a1 ) − a2 ) = lim n3 xn − x + 4n =
n→∞ n→∞ 16n2
1 1
xn − x + −
= lim 4n 16n2 =
n→∞ 1
n3
84 Maria Bătineţu - Giurgiu, D.M. Bătineţu - Giurgiu

1 1 1 1
xn+1 − xn + − − 2 +
4(n + 1) 4n 16(n + 1) 16n2
= lim =
n→∞ 1 1
−
(n + 1)3 n3
 
1 1 2n + 1
− +
 2(n + 1)(2n + 1) 4n(n + 1) 16n2 (n + 1)2 
= lim 
 2 · (n(n + 1))3 
=
n→∞ −(3n + 3n + 1)

µµ ¶ ¶
1 4n2 + 2n − 1 1 4
= lim 2 2 − ·n =
3 n→∞ 16n (n + 1) 2(n + 1)(2n + 1)
µ ¶
1 (4n2 + 2n − 1)(2n + 1) − 8n2 (n + 1) 4
= · lim ·n =
48 n→∞ n2 (n + 1)2 (2n + 1)
1 8n3 + 4n2 − 2n + 4n2 + 2n − 1 − 8n3 − 8n2 1 −1
= lim = lim = 0.
96 n→∞ n 96 n→∞ n
4) a4 = lim n(n(n(n(xn −x)−a1 )−a2 )−a3 ) =
n→∞
µ ¶
4 1 1
= lim n xn − x + − =
n→∞ 4n 16n2
1 1
xn − x + −
= lim 4n 16n2 =
n→∞ 1
n4
µµ ¶ ¶
1 1 2n + 1 5
= lim − ·n =
4 n→∞ 4n(n + 1)(2n + 1) 16n2 (n + 1)2
µµ ¶ ¶
1 1 2n + 1 3
= lim − ·n =
16 n→∞ 2n + 1 4n(n + 1)
µ 2 ¶
1 4n + 4n − 4n2 − 4n − 1 3 1 1
= lim ·n =− =− .
16 n→∞ 4n(n + 1)(2n + 1) 16 · 8 128
5) a5 = lim n(n(n(n(n(xn − x) − a1 ) − a2 ) − a3 ) − a4 ) =
n→∞
³ a1 a2 a3 a4 ´
= lim n5 xn − x − − 2− 3− 4 =
n→∞ n n n n
µ ¶
5 1 1 1
= lim n xn − x + − + =
n→∞ 4n 16n2 128n4
Şiruri din clasa de adiacenţă ln 2 85

a1 a2 a3 a4
xn − x − − 2− 3− 4
= lim n n n n =
n→∞ 1
n5
·
1 1 1 1
= lim · xn+1 − xn + − − +
n→∞ 1 1 4(n + 1) 4n 16(n + 1)
−
(n + 1)5 n5
¸
1 1 1
+ + − =
16n 128(n + 1)4 128n4
·
1 1 1 1 1 1
= lim 5 5 − − + −
n→∞ (n + 1) − n n + 1 2n + 1 2n + 2 4 n(n + 1)
¸
1 1 1 4n3 + 6n2 + 4n + 1
− + (n(n + 1))5 =
16 n2 (n + 1)2 128 n4 (n + 1)4
µµ
n4 1 2n + 1
= lim 5 5 · lim − +
n→∞ (n + 1) − n n→∞ 4(n + 1)(2n + 1)n 16n2 (n + 1)2
¶ ¶
1 4n3 + 6n2 + 4n + 1
+ n6 =
128 n3 (n + 1)4
µµ
1 1 2n + 1
= lim − +
5 n→∞ 4(n + 1)(2n + 1) 16n(n + 1)2
¶ ¶
1 4n3 + 6n2 + 4n + 1
+ n5 =
128 n3 (n + 1)4
µµ
1 1 2n + 1
= lim − +
20 n→∞ (n + 1)(2n + 1) 4n(n + 1)2
¶ ¶
1 4n3 + 6n2 + 4n + 1
+ 3 4 n5 =
32 n (n + 1)
µµ 3 2 ¶ ¶
1 1 4n + 6n + 4n + 1 1
= lim 3 4 − 2 n5 =
20 n→∞ 32 n (n + 1) 4n(n + 1) (2n + 1)
µµ ¶ ¶
1 1 4n3 + 6n2 + 4n + 1 1
= lim − n2 =
80 n→∞ 8 n2 (n + 1)2 2n + 1
1 (4n3 + 6n2 + 4n + 1)(2n + 1) − 8n2 (n + 1)2
= lim =
80 n→∞ 8(n + 1)2 − (2n + 1)
1 6n2 + 6n + 1
= lim = 0.
80 n→∞ 8(n + 1)2 (2n + 1)
86 Maria Bătineţu - Giurgiu, D.M. Bătineţu - Giurgiu

6) a6 = lim n(n(n(n(n(n(xn − x) − a1 ) − a2 ) − a3 ) − a4 ) − a5 ) =
n→∞
³ a1 a2 a3 a4 a5 ´
= lim n6 xn − x − − 2− 3− 4− 5 =
n→∞ n n n n n
µ ¶
1 1 1
= lim xn − x + − 2 + =
n→∞ 4n 16n 128n4
1 1 1
xn − x + − 2 +
= lim 4n 16n 128n4 =
n→∞ 1
n6
·
1 1 1 1 1
= lim xn+1 − xn + − − + 2+
n→∞ 1 − 1 4(n + 1) 4n 16(n + 1) 2
16n
(n + 1)6 n6
¸
1 1
+ − =
128(n + 1)4 128n4
· µ ¶
1 1 1 1
= lim xn − xn+1 + − −
n→∞ 1 1 4 n n+1
−
n6 (n + 1)6
µ ¶ µ ¶¸
1 1 1 1 1 1
− − + − =
16 n2 (n + 1)2 128 n4 (n + 1)4
µ
1 1 1 1 1 1
= lim 6 6 − − + −
n→∞ (n + 1) − n n + 1 2n + 1 2n + 2 4 n(n + 1)
¶
1 2n + 1 1 4n3 + 6n2 + 4n + 1 6
− + (n(n + 1)) =
16 n2 (n + 1)2 128 128n4 (n + 1)4
n5
= lim ·
n→∞ (n + 1)6 − n6
µµ ¶ ¶
1 2n + 1 4n3 + 6n2 + 4n + 1
· − 2 2 + 4 4 n7 =
4n(n + 1)(2n + 1) 16n (n + 1) 128n (n + 1)
µµ 3 2 ¶ ¶
11 4n + 6n + 4n + 1 1
= lim 3 3
− n5 =
64 n→∞ 32 · n (n + 1) 4n(n + 1)(2n + 1)
µµ 3 ¶ ¶
1 4n + 6n2 + 4n + 1 1
= lim − n3 =
6 · 4 · 4 n→∞ 8n2 (n + 1)2 2n + 1
µ ¶
1 6n2 + 6n + 1 3
= lim n =
96 n→∞ 8n2 (n + 1)2 (2n + 1)
Şiruri din clasa de adiacenţă ln 2 87

1 6n2 + 6n + 1 3
= lim = .
768 n→∞ (n + 1)(2n + 1) 768
Deci relaţia (10) din [8] devine:
X
n
1 a1 a2 a3 a4 a5 a6
xn = = ln 2 + + 2 + 3 + 4 + 5 + 6 + ... =
k=1
n+k n n n n n n

1 1 1 3
= ln 2 − + 2 − 4 + − ...
4n 16n 128n 768n6

References
[1] Acu D, Asupra unei probleme date la bacalaureat, G. M., nr. 11/ 2002,
pag. 428 - 431.

[2] Bătineţu M.D., Şiruri, Editura Albatros, Bucureşti, 1979.

[3] Boboc N., Colojoară I., Elemente de analiză matematică, Manual pen-
tru clasa a XII-a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1980.

[4] Dinculeanu N., Radu E., Elemente de analiză matematică, Manual

pentru clasa a XI-a reală, Editura de Stat Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1960.

[5] Gussi Gh., Stănaşilă O., Stoica T., Elemente de analiză matematică,
Manual pentru clasa a XI-a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bu-
cureşti, 1983.

[6] Năstăsescu C., Niţă C., Popa S., Algebra, manual pentru clasa a X-a,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1979.

[7] Nicolescu M., Analiză Matematică, vol. I, Editura Tehnică, Bucureşti,

1957.
88 Maria Bătineţu - Giurgiu, D.M. Bătineţu - Giurgiu

[8] Vernescu A., Asupra convergenţei unui şir cu limita ln 2, G.M. 10 - 11/
1975, pag. 370 - 374.

Colegiul Naţional “Matei Basarab” - Bucureşti

Str. Matei Basarab, nr. 32, sector 3,
030674 - Bucureşti, Romania
e-mail: cnmb@basarab.ro

Academia Tehnică Militară - Bucureşti

Bd. George Coşbuc 81-83, Sect. 5
75275 - Bucureşti, România
e-mail: atm@mta.ro