CAIET DE SARCINI

ARHITECTURA

Denumirea obiectiv: AMPLASARE LIFT EXTERIOR PE CLADIREA EXISTENTA- SECTIA

ONCOLOGIE- SPITALUL JUDETEAN DE URGENTA TARGOVISTE
Amplasament: jud. Dambovita, mun. Targoviste, str. Tudor Vladimirescu, nr. 48
Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN DAMBOVITA
-SPITALUL JUDETEAN DE URGENTA TARGOVISTE
Proiectant general: S.C. ADDA S.R.L. TARGOVISTE
Numar proiect: 9/2015
Faza de proiectare: P.T.

Caietele de sarcini prezentate nu sunt limitative .Aceste caiete de sarcini nu scutesc

beneficiarul si constructorui in ceea ce priveste verificarea calitatii si receptia lucrarilor de
arhitectura. Pentru fiecare operatiune vor fi respectate indicatiile cuprinse in Normativul C56/85:
"Normativ pentru verificarea si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente" -aparut in
Buletinul Constructiilor nr. 1-2/1986.
Listele standardelor si normativelor de referinta, pe capitole de lucrari, sunt enumerate la inceputul
fiecarui capitol.
In functie de caz, se vor respecta si detaliile si instructiunile de executie specifice impuse de furnizori
ale materialelor de constructie (ex.: pentru pardoseli din travertin, tencuieli exterioare si interioare si zugraveli
lavabile cu vopsele alchidice, silicatice sau acrilice, vopsitorii, hidroizolatii speciale, montaj pardoseala lemn
Garapa si dusumele etc). Aceste materiale vor putea fi puse in opera numai daca sunt insotite de agremente
tehnice.

ORGANIZAREA CAIETULUI DE SARCINI

In vederea executarii lucrarilor cuprinse in documentatia ce face obiectul contractulu: AMPLASARE

LIFT EXTERIOR PE CLADIREA EXISTENTA- SECTIA ONCOLOGIE- SPITALUL JUDETEAN DE URGENTA
TARGOVISTE s-au intocmit caietele de sarcini privind conditiile tehnice de calitate a lucrarilor prezentate mai
jos.
Prezentul material cuprinde urmatoarele caiete de sarcini:

CUPRINS

GENERALITATI
DEMOLARI
ZIDARII
TENCUIELI
HIDROIZOLATII CU MATERIALE BITUMINOASE
SAPE PENTRU PARDOSELI
PARDOSELI
ZUGRAVELI SI VOPSITORII
FATADE TIP PERETE CORTINA
TAMPLARIE DIN PVC
GEAMURI IZOLANTE TIP “TERMOPAN”
FERONERIE SI ACCESORII
IGNIFUGAREA PRODUSELOR SI A MATERIALELOR COMBUSTIBILE DIN LEMN UTILIZATE IN
CONSTRUCTII

Pagina 1 din 82
BALUSTRADE, GRILE SI CONFECTII METALICE SIMILARE
COMPARTIMENTARI DIN GIPS - CARTON
TERMOIZOLATII ORIZONTALE SI ÎNCLINATE
SISTEM DE IZOLARE TERMICA SI FINISARE A FATADELOR
SARPANTE
INVELITORI
JGHEABURI SI BURLANE
TROTUARE DE PROTECTIE

DATE LEGATE DE INVESTITIE

Constructia existenta C5 are regim de inaltime P+ 1+M avand destinatia actuala de Sectie de
Oncologie in cadrul Spitalului Judetean Dambovita. Forma in plan a constructiei este regulata.
Acoperisul cladirii este de tip sarpanta cu invelitoare din tabla amprentata. Tamplaria existenta este din
PVC cu geam dublu termoizolant si este in stare buna. Cladirea a fost obiectului unei reparatii capitale
realizate intr-o etapa anterioara si se prezinta in stare buna.
Constructia are o structura de rezistenta din zidarie de caramida, plansee realizate din B.A. Grosimea
peretilor exteriori din zidarie este de 45 cm si a celor interiori este de 30 cm.
In prezenta documentatie se propune construirea unui lift exterior panoramic – obiectiv ce va deservii
bolnavii, personalul, vizitatorii , inclusiv de persoanele cu dizabilitati (cf. Legea 448/2006 actualizata).
Liftul va fi o constructie P+1+M cu structura metalica si inchideri din sticla autoportanta termoizolanta. Accesul
exterior spre lift se va realiza prin intermediul unei rampe de beton cu panta redusa cu finisaj din gresie
antiderapanta. Fluxul pacientilor si a personalului va fi directionat dinspre zona de acces exerior catre etajele
Sectiei de Oncologie.
Liftul va avea trei statii -la nivelul parterului(cu acces dublu -exterior si interior-), etajului si mansardei.
Constructia propusa are urmatoarele caracteristici constructive:
Structura metalica are o deschidere de 3.00 m (intre axele A’ si A”) si o travee de 2,10 m(intre axele 3’ si 3”).
Constructia liftului este un P+1+M cu inaltimea la coama, de 11.56m si cu inaltime la streasina de
10.58m. Liftul are suprafata construita la sol de 7.92mp.

CARACTERISTICI TEHNICE
Functiune cladire: lift exterior
Regim inaltime existent: P+1+M
H max la coama: 11.56m
H max la cornisa: 10.58m
Suprafata construita: 7.92mp
Suprafata desfasurata: 23.76mp
Suprafata utila desfasurata: - mp
Cota interioara : parter +3.55m, etaj 1 +3.50m, mansarda h min 1.80m

ACCESE SI RETRAGERI FATA DE ALINIAMENT

Terenul are acces direct din strada Tudor Vladimirescu (strada cu sens dublu, latime aprox.12 m). In
urma propunerii din prezenta documentatie, accesul la liftul exterior se va efectua pe o rampa cu dimensiunile
de 2,40mx3,25m cu denivelare de 20 cm.
Constructia se va amplasa pe teren in conformitate cu planul de situatie anexat si anume:
- 7.915 m -fata de coltul din stanga Sectie de Oncolgie
- 40 cm -fata de fatada principala a Sectiei de Oncolgie

INCADRARI LEGALE ALE CONSTRUCTIEI

Categoria de importanţă a construcţiei este „C" - NORMALA (conf. Regulamentului privind stabilirea
categoriei de importanţă a construcţiilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 766/1997).
Clasa de importanţă a construcţiei - III.(conf. Codului de proiectare seismica P100/1-2013).
Pagina 2 din 82
ELEMENTE DE TRASARE
Cota pardoselii finite a noii construc ții va fi la +0,20 m fata de cota terenului amenajat (C.T.A).

SISTEM CONSTRUCTIV
-fundatii -basa din beton armat
-suprastructura -cadre metalice cu grinzi si stalpi metalici
-inchideri exterioare -fatada tip perete cortina
-pereti din OSB tencuit la exterior, termoizolat si placat la interior cu gips-
carton
-compartimentari interioare -pereţi gips-carton cu vata minerala si pereti din zidarie din
blocuri ceramice cu goluri in zid de 30 de cm pentru umpleri
-pardoseli -pardoseala gresie antiderapanta, tabla striata
-acoperis -sarpanta lemn
-invelitoare -tabla metalica amprentata
-tamplarie -fatada tip perete cortina
-trotuare -din beton cu panta minim 5% către exterior placat cu gresie antiderapanta

Descrierea lucrarilor propuse

Se va realiza structura metalica a liftului independent de constructia existenta. Pentru a crea accesului spre
Sectia de Oncologie este necesara demolarea partiala a peretilor si a parapetilor pe zonele propuse conform
planse anexate.
Se va desface partial invelitoarea existenta conform planse anexate pentru a permite amplasarea liftului
exterior. Se va realiza o lucarna noua care va rezolva sistemul de invelitoare ce va acoperi si liftul propus. Se
vor inlocui elementele de sarpanta deteriorate pe zonele indicate. Se va realiza sarpanta de lemn noua
ignifugata si se va monta invelitoare din tabla metalica amprentata noua pe zona indicata. In prezent sunt
prevazute parazapezi pe invelitoare care se vor pastra si se vor monta elemente noi unde este cazul. Se vor
revizui jgheaburile si burlanele existente si se vor muta daca este cazul. Apele pluviale de pe acoperisul nou
executat vor fi colectate astfel prin intermediul jgheburilor si a burlanelor nou montate dirijate la terenul natural
din zona invecinata constructiilor.
Se va demonta streasina existenta pe zona de interventie si se va monta streasina noua care se va vopsi
cu solutii speciale hidrofuge si ignifuge.
In zona racordului cu cladirea existenta peretii vor fi tencuiti si vopsiti cu vopsea lavabila de exterior
culoarea alba RAL 9010 (Pure White) conform planse desenate. Soclu va fi finisat prin tencuieli hidrofuge
speciale.
Se propune trotuar nou de protectie pe zona indicata in plan parter. Se va turna un trotuar de protectie
hidroizolat din beton cu panta minim 5% de 0.90 m latime.
La nivelul mansardei se propune realizarea de compartimentari din gips-carton -pereti si tavane-, gletuiri,
vopsitorii pe zona indicata in planuri si sectiuni. Tavanul de gips-carton va fi termoizolat intre grinzile de lemn
cu vata minerala.
Se va monta fatada tip cortina din sticla.

Pagina 3 din 82
 CAIET DE SARCINI GENERALITATI
1. Locul si modul de aplicare a caietului de sarcini.
Prezentele caiete de sarcini sunt aplicabile pentru executia lucrarilor de constructii aferente proiectului
obiectivului de investitii la care sunt anexate. Indicatiile caietului de sarcini sunt minimale, ofertantul avind
posibilitatea pe baza unei argumentatii tehnice si economice sa propuna o tehnologie alternativa, daca
aceasta poate satisface criteriile de performanta ale Legii 10/1995, intr-un grad mai mare decat propunerea
proiectantului. Aplicarea tehnologiilor alternative este posibila doar in conditiile pre - avizului proiectantului si
beneficiarului.
2. Specificarea persoanei care raspunde de executia si calitatea lucrarilor
Responsabilul pentru executia si calitatea lucrarilor , este numit de catre beneficiar, in conditiile legii.
3. Definirea comisiei care urmeaza sa verifice unitatile executante în vederea unei bune desfasurari a
activitatii, va fi comunicata de catre finantator, la data incheierii contractului de executie.
4. Stabilirea proceselor verbale ce vor fi întocmite pentru verificarea lucrarilor ascunse si a fazelor
determinante.
Procesele verbale necesare cartii constructiei si obligatorii a fi incheiate pe parcursul executiei
lucrarilor, sunt prevazute in Ghidul pentru programarea controlului calitatii executarii lucrarilor pe santier, editat
de COCC in anul 1997.
Lucrarile care se vor executa au la baza antecalculatii de lucrari.
Lucrarile trebuie executate cu ingrijire, atat in ceea ce priveste calitatea executiei cat si a folosirii de
materiale de constructii de foarte buna calitate, conform precizarilor din proiect.
Materialele ce vor fi puse in opera trebuie sa corespunda prevederilor din standarde, din normele de
fabricatie, din certifcatele de calitate pentru cele provenite din import sau din alte acte normative in vigoare.
Toate lucrarile, atat cele prevazute in proiect, cat si cele care se pot ivi prin situatii diverse, se
considera ca se executa in conformitate cu prevederile standardelor de stat, ale normativelor, ale prescripiilor
tehnice si normelor tehnice de protectia muncii in vigoare in Romania.
In cazul in care antreprenorul foloseste materiale si echipamente din import, normelor tehnice si
normativelor mentionate li se vor aduga prevederile specifice cerute de firma producatoare respectiva si
agrementele tehnice eliberate de forurile legal abilitate.

REGLEMENTARI GENERALE

Realizarea constructiei impune executantului cunoasterea si folosirea integrala a legislatiei actuale in

domeniu.
Din acestea, cateva sunt de caracter general care completeaza reglementarile specifice categoriilor
de lucrari pe capitole:
- Legea nr. 10 / 95 privind calitatea în construcţii;
- Legea nr. 123 / 2007 pentru modificarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii;
- P 100-1/2013: Cod de proiectare seismica - Partea I - Prevederi de proiectare pentru cladiri;
- NP 065-2002Normativ privind proiectarea salilor de sport
-SR EN 15288-1+A1 PISCINE Partea 1: Cerinte de securitate pentru proiectare (construire)
-SR EN 15288-2 PISCINE Partea 2: Cerinte de securitate pentru functionare
- Normativul C 16 - 84 - Realizare pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente;
- Normativul C 56 - 85 - Verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constiuctii;
- Normativul P 130 - 99 - Norme metodologice de urmarire a comportarii constructiilor, inclusiv supravegherea
curenta a starii lor tehnice;
- Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii 9 / N / 93;
- Normativul P 118 - 99 - Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea
focului.

Pagina 4 din 82
MASURI DE PROTECTIA MUNCII SI PREVENIREA INCENDIILOR

1. MASURI DE PROTECTIE A MUNCII

La elaborarea prezentului proiect s-au avut în vedere urmatoarele normative si prescriptii pentru
protectia muncii :
- Regulamentul privind protectia muncii si igiena muncii în constructii MLPAT 9/N/15.03.93
- Norme specifice de protectie a muncii pentru lucrari de montaj utilaje si constructii metalice
elaborat de IPC si TMUCB
- Prescriptii tehnice C15/1984 , colectia ISCIR
La executia lucrarilor precum si în activitatea de exploatare si întretinere a instalatiilor proiectate se va
urmari respectarea cu strictete a prevederilor actelor normative care vizeaza activitatea pe santier.

2. TEHNICA SECURITATII MUNCII

In cele ce urmeaza se prezinta principalele masuri care trebuie avute în vedere la executia lucrarilor
de constructii montaj.
Personalul muncitor trebuie sa aiba cunostinte profesionale si de protectie a muncii specifice lucrarilor
pe care le executa, precum si cunostinte privind acordarea primului ajutor în caz de accident.
Instructajul este obligatoriu pentru întreg personalul muncitor si de urmarire a lucrarilor precum si
pentru cel din alte unitati care vine pe santier în interesul serviciului sau în interes personal.
Pentru evitarea accidentelor sau a îmbolnavirilor, personalul va purta echipamente de protectie
corespunzatoare în timpul lucrului sau circulatiei pe santier.
Mecanismele de ridicat vor fi deservite numai de personalul calificat.
Nu se vor deplasa sarcini suspendate pe deasupra muncitorilor.
In timpul transporturilor pe verticala, elementele de constructie vor fi asigurate contra deplasarilor
longitudinale si transversale.
Efectuarea operatiilor de încarcare – descarcare se va face sub supravegherea sefului de echipa ,
care raspunde de asezarea materialelor în raport cu greutatea si cu capacitatea mijlocului de ridicare,
precum si de întreaga manevra de ridicare/coborîre.Se vor monta placute avertizoare pentru locurile
periculoase.
Se interzice prezenta personalului muncitor în santuri sau goluri cînd se ridica sau se coboara prin
acestea tevi, accesorii sau alte materiale.
Aceleasi norme se vor respecta si de catre investitor sau beneficiarul de dotatie.

MASURI DE PREVENIRE A INCENDIILOR

Masurile de prevenire si stingere a incendiilor sunt stipulate atit in Normativul P118/1999 cit si in
urmatoarele acte normative:
- Ordonanta Guv. nr. 60/1997
- Ordinul MI nr. 775/1998
- Ordinul ML nr. 163/2007;

NOTA:
In cazul in care beneficiarul, si constructorul, opteaza pentru materiale speciale noi, vor trebui sa
obtina agrementul institutiilor abilitate (INCERC, Laboratorul Central in Constructii) si insusit de proiectant
conform HG 392/94 privind agrementul tehnic pentru materiale.

Pagina 5 din 82
 CAIET DE SARCINI DEMOLARI
DEMOLĂRI ŞI DESFACERI LA ÎNVELITORI PE ACOPERIŞURI TIP ŞARPANTĂ, DIN ŢIGLĂ, TABLĂ PLANĂ
ŞI AZBOCIMENT

Aceste lucrări se refera la desfacerea parţială sau totală a acoperişului tip şarpantă care poate consta
în:
- demontarea jgheaburilor şi burlanelor;
- desfacerea streaşinei înfundate de scânduri de răşinoase geluite cu recuperarea materialului;
- demontarea lucarnelor;
- desfacerea învelitorilor.

1. GENERALITĂTI
a. Obiect
Prin demolarea parţială sau totală a învelitorilor şi acoperişurilor se urmăreşte:
 recuperarea, recondiţionarea, prelucrarea şi gestionarea în condiţiile stabilite de lege, a resurselor
materiale rezultate;
 reintegrarea în natură a materialelor nerecuperabile asigurându-se securitatea maximă a
personalului de execuţie a lucrărilor.
Sortarea materialelor se va face cu acordul beneficiarului. având la baza o justificare economică.

b. Domeniu de aplicare
Prevederile prezentului caiet de sarcini se aplică la execuţia demolărilor parţiale sau totale a
învelitorilor şi acoperişurilor - şarpante de clădiri cu destinaţie social - culturală.

c. Condiţii de utilizare
1. Prezentul caiet de sarcini urmează a fi luat în consideraţie în toate cazurile în intervenţiile la
învelitori şi acoperişuri tip şarpantă pentru care au fost autorizate lucrări de intervenţie de către autorităţile
publice locale.
2. Proiectul după care se realizează postutilizarea trebuie să ţină seama de categoriile şi clasele de
importanţă în construcţii.

d. Obligaţii şi răspunderi privind intervenţiile la învelitori şi acoperişuri

1. Obligaţiile şi răspunderile privind intervenţiile la învelitori şi acoperişuri sunt cuprinse în
"Regulamentul privind urmărirea comportării în exploatare. Intervenţiile în timp şi postutilizarea
construcţiilor", anexa 3 la H.G. nr. 2618/8.VI. 1994, precum şi în Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii.
2. Obligaţii şi răspunderi ale executanţilor:
 începerea execuţiei lucrărilor de demolare numai pe baza documentaţiei tehnice, funcţie de categoria
de importanţă a construcţiei;
 respectarea prevederilor din documentaţia tehnica aferentă;
 organizare de şantier corespunzătoare anvergurii lucrării;
 realizarea condiţiilor de calitate prevăzute în documentaţia tehnică;
 instruirea personalului asupra procesului tehnologic, asupra succesiunii fazelor şi operaţiilor şi a
măsurilor de protecţia muncii;
 luarea masurilor de protecţie a vecinătăţilor prin evitarea de transmitere a vibraţiilor puternice sau a
şocurilor, prin degajări mari de praf, precum şi prin asigurarea acceselor necesare la aceste
vecinătăţi; măsuri de protecţie a circulaţiei şi a mediului înconjurător.

Pagina 6 din 82
2. PRINCIPII ŞI REGULI PRIVIND DESFACEREA ÎNVELITORILOR PENTRU ŞARPANTE

Acestea se referă la desfacerea parţială sau totală a acoperişului tip şarpantă. Sunt prezentate în
continuare câteva reguli generale după cum urmează:
1. Demolarea învelitorilor, accesoriilor şi şarpantelor se va face conform prevederilor din documentaţia
de specialitate şi a soluţiilor cadru specifice.
2. Demontarea învelitorilor se va efectua de regulă după dezechiparea podului, care cuprinde
următoarele faze:
 încetarea activităţilor din interiorul construcţiei şi anume, spaţiul folosit sub pod;
 suspendarea utilităţilor care împiedică buna desfăşurare a intervenţiei (ex.: firele de înaltă tensiune,
firele de telefon etc.);
 asigurarea continuităţii instalaţiilor tehnico-edilitare pentru vecinătăţi, dacă este cazul;
 evacuarea inventarului mobil (obiecte de inventar, mobilier, echipamente etc.), din spaţiul imediat
inferior podului.
3. Demontarea învelitorilor şi şarpantei se va realiza fără a afecta rezistenţa construcţiei şi a periclita
continuarea demolării.
Pentru a se evita accidentele de muncă, nu trebuie să se întreprindă nici o acţiune de demolare fără
expertiza structurii clădirii, ţinându-se seama şi de aglomerarea materialelor din demolări pe suprafeţe mici;
acolo unde este cazul se vor da soluţii pentru sprijiniri.
În cazul în care învelitoarea are cote diferite se începe întotdeauna de la cota cea mai înaltă.
4. Demontarea se va efectua respectând ordinea logica a operaţiilor, pornind de la partea superioară
sau coama către streaşină, începând cu demontarea accesoriilor, continuând cu învelitorile propriu-zise,
dinspre exterior către interiorul construcţiei apoi a luminatoarelor, tabacherelor, lucarnelor şi încheind cu
şarpanta.
5. La efectuarea lucrărilor de demolare se va avea în vedere respectarea normelor de tehnica
securităţii şi protecţia muncii, prevăzute în documentaţie.
6. Învelitoarea, fiind un element al construcţiei deosebit de expus la numeroase solicitări, se va
analiza starea de uzura a materialelor componente pentru stabilirea modului de lucru în vederea recuperării,
recondiţionării şi reutilizării totale sau parţiale.
7. Se interzice supraîncărcarea planşeului de sub învelitoare prin aglomerarea materialelor
demontate.
8. Transportul şi evacuarea materialelor demontate din şi de pe acoperiş se va realiza astfel ca să nu
se producă degradarea lor, utilizând pentru acestea jgheaburi, palete, containere, precum şi dispozitive şi
utilaje corespunzătoare.
9. Materialele recuperate din acoperiş se sortează, recondiţionează şi se depozitează corespunzător.

3. DESFACEREA ÎNVELITORII DIN FOI DE TABLĂ PLANĂ

1. Învelitorile din tablă plană sau zincată sunt executate numai pe un suport continuu, de obicei din
astereala din scânduri de brad.
2. Îmbinarea foilor de tablă poate fi executată în falţ simplu şi falţ dublu.
3. Acestea la rândul lor sunt culcate sau în picioare (verticale).
4. Falţurile perpendiculare pe panta sau pe cele din dolii sunt culcate pentru a permite curgerea apei.
5. Cu acest sistem se îmbină foile de tablă de pe acelaşi rând.
6. Falţurile în picioare, simple sau duble leagă foile de tablă cu cele vecine (dreapta - stânga), acestea
sunt paralele cu panta.
7. Învelitoarea din tablă se fixează pe astereală cu agrafe (copci).
8. Acestea sunt confecţionate din ştraifuri de tablă cu lăţimea de 30... 50 mm şi cu lungimea de 80...
120mm.
9. În general se montează cel puţin două agrafe pentru falţul în picioare şi minimum una pentru falţul
culcat.

Pagina 7 din 82
 10. Demontarea învelitorii din tablă se începe cu elementele care ies din planul învelitorii (calcane,
atice, rosturi de dilataţie, coşuri de fum, lucarne etc.).
11. Desfacerea racordării învelitorii la calcane şi coşuri de fum se face prin scoaterea cuielor sau
picioarelor care au fixat tabla în rosturile zidăriei de cărămidă.
12. În cazul când pazia (tablă ridicată pe verticală) a fost fixată cu bolţuri împuşcate, tabla se
crestează în zona acestora pentru ca tabla să poată fi îndepărtată cu uşurinţă.
13. Tabla este introdusă în rosturile zidăriei circa 2 ... 3 cm astfel încât nu ridică probleme scoaterea
acesteia.
14. Demontarea racordării învelitorii din tablă la atice şi la rosturile de tasare se începe prin
desfacerea şorţurilor din platbandă de 3 x 30 mm eliberându-se astfel odată cu acestea şi pazia.
15. În cazul lucarnelor, paziile ridicate pe verticală sunt fixate pe structura acestora executată pe rigle
şi scânduri din lemn de brad.
16. Pentru eliberarea paziei se scot cuiele de fixare.
17. După ce paziile au fost eliberate din sistemele de fixare se trece la desfacerea învelitorii propriu-
zise.
18. Demolarea învelitorii din tablă se face prin desfacerea falţului în picioare simple sau duble (cele
paralele cu panta) de o parte şi de alta a unui rând de foi legate între ele prin falţuri simple sau duble culcate
(îmbinările paralele cu coama).
19. După ce falţul în picioare a fost desfăcut, se trece la desfacerea rândului de tablă.
20. În cazul în care tabla poate fi recuperată, falţurile orizontale se desfac la intervale de 4 ... 5 foi,
rămânând ca celelalte să se desfacă în atelier unde condiţiile de lucru sunt mai uşoare.
21. După ce s-au desfăcut falţurile orizontale la intervalele arătate, tabla se ridică de pe astereală prin
scoaterea cuielor (de regulă două pentru fiecare copcă).
22. Tabla se stivuieşte, se balotează şi se coboară cu mijloace de coborâre adecvate.
23. În atelier se desfac şi celelalte falţuri culcate cu ajutorul cleştelui cu gura lată pentru fălţuit.
24. Dacă tabla este corodata, fără posibilitatea de a mai putea fi refolosită după desfacerea falţurilor
în picioare, aceasta se taie cu foarfeca de tinichigerie în bucăţi cu dimensiuni convenabile pentru a fi uşor
stivuite, balotate, transportate şi coborâte de pe astereala.
25. Odată cu desfacerea copcilor cuiele se scot şi se strâng pentru ca prin manipularea foilor de tablă
să nu se rănească muncitorii.
26. Când învelitorile din tablă nu sunt prevăzute cu jgheaburi şi burlane, acestea se termina cu un
şorţ, din tablă fixat în agrafe din platbandă 3 x 30 mm.
27. Pentru desfacere, şorţurile se desprind din agrafe după care se desfac falţurile.
28. După eliberarea suprafeţei învelitorii de tablă demontată, se trece la desfacerea asterealei din
scânduri.
29. Cum pantele uzuale ale învelitorilor din tablă sunt relativ mici, între 15 cm/m şi 50 cm/m,
desfacerea scândurilor care alcătuiesc astereala se poate face şi prin pod şi de pe astereală.
30. Cel mai comod şi fără riscul de a se produce accidente prin cădere de la înălţime este desfacerea
prin pod.
31. Se recomanda ca muncitorii să fie ancoraţi cu centuri de siguranţă.
32. Desfacerea scândurilor se face cu ajutorul unei tesle sau a unui ciocan şi pot fi coborâte, una cate
una în pod, după care se pot scoate din incinta şantierului.

4. TEHNOLOGIA DE DEMONTARE A ELEMENTELOR PENTRU

ILUMINAREA NATURALA A CONSTRUCŢIILOR

Se va respecta cu stricteţe tehnologia de demontare a lucarnelor şi tabacherelor. Elementele pentru

iluminarea naturală a podului sau încăperilor construcţiei sunt:
- tabachere, când sunt în acelaşi plan cu apa acoperişului;
- lucarne, când ies din planul acoperişului.
Pagina 8 din 82
 Tabacherele se folosesc pentru aerisirea şi iluminarea podurilor, precum şi pentru accesul pe
acoperiş.
Ele sunt alcătuite dintr-un cadru de dulapi aşezaţi pe căpriori, peste care se montează o ramă din
profile metalice sau lemn care conţine un geam simplu sau armat.
Rama este prinsa în balamale pe latura către coama şi are un dispozitiv metalic pe latura către
streaşină, care permite deschiderea totală sau parţială a tabacherei.
Lucarnele sunt elemente auxiliare ale acoperişului cu rolul de a ilumina şi aerisi interiorul podurilor
care, spre deosebire de tabachere, ies din planul acoperişului.
Ele pot avea diferite forme: curbe, dreptunghiulare. în una sau două pante, triunghiulare etc.
Lucarnele sunt prevăzute cu ferestre şi ochiuri mobile pentru aerisire .Demontarea elementelor mai sus
menţionate se va efectua dinspre exterior către interior. Se va respecta cu stricteţe tehnologia de demontare a
lucarnelor şi tabacherelor în conformitate cu reglementările în vigoare.

5. MĂSURI ŞI REGULI DE PROTECŢIA MUNCII

1. La organizarea şantierelor pentru demolarea diverselor tipuri de învelitori, ca şi la executarea

operaţiunilor de demolare şi evacuarea din şantier a materialelor rezultate se va ţine seama de următoarele:
- Norme republicane de protecţia muncii;
- Norme departamentale de protecţia muncii insistându-se asupra următoarelor:
a. înainte de începerea lucrărilor de demolare se va verifica rezistenţa tuturor elementelor componente
ale învelitorilor: ferme, şarpante, căpriori, astereala, şipci, etc.;
b. construcţia a cărei învelitoare trebuie să fie demolată trebuie să fie îngrădită pe întreg perimetrul, la o
distanţă de cel puţin 2 m de aceasta;
c. se vor fixa pe toate laturile panouri avertizoare ca "se lucrează pe acoperiş”;
d. accesul la învelitoare se va face pe scări sigure şi comod de urcat; se interzice blocarea acestora cu
materiale rezultate din demolare;
e. platforma pe care se aduc materialele în vederea coborârii lor cu mijloace mecanice şi manuale,
trebuie să fie solidă şi prevăzută cu balustrade corespunzătoare, care să împiedice căderea
muncitorilor cât şi a materialelor de la înălţime;
f. accesul pe platformă a muncitorilor care transportă materialele trebuie să se facă numai prin locuri
sigure, bine marcate;
g. dacă aticele teraselor sunt joase este necesar să se construiască parapete care să împiedice căderea
muncitorilor de la înălţime;
h. la învelitorile din ţiglă, tablă zincată plană se recomandă ca demontarea acestora să se facă prin pod
când rezistenţa acestuia o permite, în special când învelitoarea nu este prevăzută cu astereală;
i. la intervenţiile la învelitorile de azbociment se recomandă folosirea echipamentului de protecţie a
căilor respiratorii;
j. este interzisă executarea lucrărilor de demolare a învelitorilor pe timp de ceaţă deasă, când este
polei, vânt puternic, ploi torenţiale sau ninsori abundente;
k. este interzisă staţionarea sau circulaţia muncitorilor pe învelitorile care nu sunt prevăzute cu un suport
robust (astereala sau beton); nu este permisă depozitarea excesivă a materialelor pe învelitoare;
trebuie să se construiască platforme speciale care să reziste încărcării cu materiale demolate şi care
să împiedice alunecarea acestora;
l. demolarea elementelor de învelitoare montate pe şipci trebuie să se facă numai de pe scări special
amenajate şi bine ancorate, funcţie de datele fiecărui tip de învelitoare; pentru aceasta, executantul
trebuie să dea detalii de execuţie şi de fixare prin proiectul de organizare;
m. muncitorii trebuie să poarte căşti de protecţie legate sub bărbie, centuri de siguranţă şi încălţăminte
care să împiedice alunecarea acestora;
n. nu este permisă aruncarea de pe acoperiş a sculelor şi materialelor; zilnic, la terminarea lucrului pe
acoperiş trebuie sa se evacueze din şantier toate materialele rezultate din demolare;
o. demontarea jgheaburilor şi burlanelor trebuie să se facă de pe o schelă suspendată bine ancorata de
Pagina 9 din 82
 părţile solide ale construcţiei;
p. sunt interzise săriturile de la orice înălţime atât pe învelitoare cât şi pe podinile de circulaţie.
Măsurile de mai sus nu sunt limitative, organizatorii trebuind să ia orice măsură necesară pentru a
preveni accidentele.

6. MĂSURI ŞI REGULI DE PROTECŢIE LA ACŢIUNEA FOCULUI

1. Normele de protecţie împotriva incendiilor privind intervenţiile la învelitori şi acoperişuri se stabilesc

în funcţie de categoria de pericol de incendiu a proceselor tehnologice, de gradul de rezistenţă la foc al
elementelor de construcţie, precum şi de sarcina termică a materialelor şi substanţelor combustibile utilizate,
prelucrate, manipulate sau depozitate, definite conform reglementărilor tehnice C300 -94.
2. Organizarea activităţii de prevenire şi stingere a incendiilor precum şi a evacuării persoanelor şi
bunurilor în caz de incendiu, vizează în principal:
a. stabilirea în instrucţiunile de lucru, a modului de operare precum şi a regulilor, măsurilor de
prevenire şi stingere a incendiilor ce trebuie respectate în timpul executării lucrărilor;
b. stabilirea modului şi a planului de depozitare a materialelor şi bunurilor cu pericol de incendiu sau
explozie;
c. dotarea locului de muncă cu mijloace de prevenire şi stingere a incendiilor necesare conform
normelor, amplasarea corespunzătoare a acestora şi întreţinerea în perfectă stare de funcţionare;
d. organizarea alarmării, alertării şi a intervenţiei pentru stingerea incendiilor la locul de muncă precum şi
constituirea echipelor de intervenţie şi a atribuţiilor concrete;
e. organizarea evacuării persoanelor şi a bunurilor în caz de incendiu precum şi întocmirea planurilor de
evacuare;
f. întocmirea ipotezelor şi schemelor de intervenţie pentru stingerea incendiilor la instalaţiile cu pericol
deosebit;
g. marcarea cu inscripţii şi indicatoare de securitate şi expunerea materialelor de propagandă împotriva
incendiilor.
3. Înaintea începerii procesului tehnologic de demontare, muncitorii trebuie să fie instruiţi să respecte
regulile de pază împotriva incendiilor.
4. De asemenea muncitorii trebuie să cunoască care sunt căile de evacuare în caz de incendiu,
acestea trebuie marcate corespunzător prin panouri vizibile.
5. Scările de evacuare ale teraselor şi podurilor trebuie să aibă protecţii corespunzătoare împotriva
propagării fumului şi focului şi să asigure ieşirea persoanelor la nivelul terenului.
6. Pe timpul lucrului se vor respecta întocmai instrucţiunile tehnice privind tehnologiile de demolare,
precum şi normele de prevenire a incendiilor.
7. La terminarea lucrului se va asigura:
a. întreruperea iluminatului electric, cu excepţia celui de siguranţă;
b. evacuarea din incintă a deşeurilor reziduurilor şi a altor materiale combustibile;
c. înlăturarea tuturor surselor cu foc deschis;
d. evacuarea materialelor din spaţiile de siguranţă dintre construcţie şi instalaţii.
8. Este obligatorie marcarea cu indicatoare de securitate executate şi montate conform
standardelor STAS 297/1 şi STAS 297/ 2.
9. Montarea şi demontarea construcţiilor provizorii pentru organizarea de şantier se va face conform
proiectelor de organizare.
10. Depozitarea subansamblelor şi a materialelor rezultate din procesele de demontare, transportul
acestora pe alt amplasament se va face în raport cu comportarea la foc a acestora şi cu condiţia de a nu bloca
căile de acces pentru apă, mijloacele de stingere şi spatiile de siguranţă dintre clădiri.
11. Ordinea operaţiilor de demontare se va stabili în conformitate cu caracteristicile construcţiilor
respective, astfel încât operaţiile de tăiere sau sudare a unor ansambluri nedemontabile să nu creeze pericolul
de aprindere a elementelor combustibile ale construcţiei.
12. Se interzice lucrul cu foc deschis la distanţe mai mici de 3 m faţă de elementele sau materialele
Pagina 10 din 82
combustibile PAS (carton sau pânză bitumată, poliester, lemn, etc.) fără luarea măsurilor de protecţie specifice
(izolare, umectare, ecranare, etc.) zilnic, după terminarea programului de lucru, acoperişul se curăţă de
resturile şi deşeurile rezultate. Materialele şi substanţele combustibile se depozitează în locuri special
amenajate, fără pericol de producere a incendiilor.
13. Pe timpul executării lucrărilor la şarpante şi învelitori combustibile este interzis focul deschis sau
fumatul. Sunt exceptate dispozitivele tehnologice prevăzute şi asigurate cu protecţiile necesare.
14. La executarea lucrărilor la învelitori pe tip friguros se interzice curăţirea de zăpadă şi gheaţă a
acoperişurilor cu foc deschis.
15. Fiecare şantier trebuie să fie echipat cu un post de incendiu, echipat conform reglementarilor în
vigoare.

7. LISTA UNOR REGLEMENTARI CONEXE

1. _____ Legea nr. 10 / 1995 privind calitatea în construcţii.

Normativ pentru verificarea calităţii, recepţia lucrărilor de construcţii şi
2. C 56-85
instalaţii aferente.
Normativ privind postutilizarea ansamblurilor, subansamblurilor şi
3. NE 005 - 97 elementelor componente ale construcţiilor. Intervenţii la învelitori şi
acoperişuri (terase şi şarpante).
Ordin MLPAT nr. Regulament privind protecţia şi igiena muncii în construcţii, aprobat prin
4.
9/N/15.03.93 Ordinul M.L.P.A.T. nr. 9/N/15.03.1993.
Anexa 3 la HG nr. Regulament privind urmărirea comportării în exploatare, intervenţiile în timp
5.
26 18/8. VI 94 şi postutilizarea construcţiilor, anexa nr. 3 la HG. nr. 2618/08 VI 1994.
6. — Legea mediului nr. 137 din 1996.
7. STAS 29 7/1 -88 Culori şi indicatoare de securitate. Condiţii tehnice generale.
8. STAS 797/7-88 Culori şi indicatoare de securitate. Reprezentări.

CAIET DE SARCINI DEMONTAREA ŞARPANTELOR DE LEMN

Acest capitol se referă la desfacerea parţială sau totală a şarpantelor din lemn şi a elementelor
componente (inclusiv tencuielile pe şipci şi trestie, podele, grinzi şi umplutura dintre grinzi).

1. GENERALITĂŢI

1. Şarpantele de lemn sunt ultimul element al acoperişului care se demontează după desfacerea
învelitorii, accesoriilor şi luminatoarelor.
2. Şarpanta reprezintă elementul de rezistenţă al acoperişurilor.
3. Pentru clădirile cu lăţimi mici sau cu ziduri interioare ce pot servi ca reazeme pentru şarpante, se
utilizează şarpante dulghereşti pe scaune.
4. Demontarea şarpantelor dulghereşti pe scaune reprezintă procesul invers de construcţie al
şarpantei.
5. Demontarea se va face cu atenţie pentru a se recupera cât mai mult material lemnos.
6. Se începe desfacerea şarpantei cu căpriorii. Se desfac întâi căpriorii intermediari, care sunt fixaţi pe
pane. Se dechertează căpriorii şi se desfac scoabele de fixare cu ajutorul răngii.
7. Se va încerca recuperarea căpriorilor întregi. Căpriorii rezultaţi din procesul de demontare se vor
strânge în legături potrivite astfel încât coborârea la baza clădirii să se facă în siguranţă.
8. Materialul lemnos se va inventaria, sorta şi transporta la depozit pentru reutilizare.
9. Se demontează căpriorii de scaun, care sunt rigidizaţi de scaun prin dispunerea cleştilor. Se
utilizează tesle pentru scos cuie şi ranga pentru scoabe.
Observaţie: se recomandă lucrul pe podine la desfacerea elementelor aflate la înălţime (în cazul
acoperişurilor cu panta mare).
10. Se rigidizează provizoriu popii cu scânduri pentru a putea trece la desfacerea panelor în condiţii

Pagina 11 din 82
de siguranţă.
11. Pentru aceasta se vor folosi scânduri de pe şantier care vor fixa prin cuie popii.
12. După ce popii sunt rigidizaţi suplimentar, se demontează contrafişele care fixează panele de popi.
13. Materialul lemnos rezultat din desfacerea şarpantei se coboară bucată cu bucată, când este cazul,
sau în legături cu ajutorul frânghiei şi scripetelui, evitând aglomerarea spaţiului de lucru şi supraîncărcarea
podului.
14. Ordinea operaţiilor de demontare se va stabili în conformitate cu caracteristicile construcţiilor
respective astfel încât operaţiile de tăiere sau sudare a unor ansambluri nedemontabile să nu creeze pericolul
de aprindere a elementelor combustibile ale construcţiei.
15. Se interzice lucrul cu foc deschis la distanţe mai mici de 3 m faţă de elementele sau materialele
combustibile PAS (carton sau pânză bitumată, poliester, lemn etc.) fără luarea măsurilor de protecţie specifice
(izolare, umectare, ecranare etc.). Zilnic, după terminarea programului de lucru acoperişul se curăţă de
resturile şi deşeurile rezultate. Materialele şi substanţele combustibile se depozitează în locuri special
amenajate, fără pericol de producere a incendiilor.
16. Pe timpul executării lucrărilor la şarpante şi învelitori combustibile este interzis focul deschis sau
fumatul. Sunt exceptate dispozitivele tehnologice prevăzute şi asigurate cu protecţiile necesare.
17. La executarea lucrărilor la învelitori pe timp friguros se interzice curăţirea de zăpadă şi gheaţă a
acoperişurilor cu foc deschis.
18. Fiecare şantier trebuie să fie echipat cu un post de incendiu, care cuprinde:
- găleţi de tablă vopsite în culoarea roşie cu inscripţia "Găleată de incendiu
"nr. .................................................................................................................... buc. 2
- lopeţi cu coadă ........................................................................................... buc. 2
- topoare târnăcop cu coadă ......................................................................... buc. 2
- căngi cu coadă ............................................................................................ buc. 2
- răngi de fier ................................................................................................. buc. 2
- scară împerechere din trei segmente (numai la construcţii etajate) .............. buc. 1
- ladă cu nisip de 0,5 mc .............................................................................. buc. 1
- stingătoare portabile de tip prevăzute în tabela din dotare ........................ buc. 2
- stingătoare carosabile cu spumă chimică dioxid de carbon adecvate lucrărilor
de construcţii sau unde se depozitează materiale la a căror stingere se folosesc astfel de
mijloace .................................................................................................... buc. 2
2. LISTA REGLEMENTĂRILOR CONEXE

1 _____ Legea nr. 10 /1995 privind calitatea în construcţii.

Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton
2. NE 012-99
precomprimat.
Instrucţiuni tehnice pentru prinderea şi montajul tablelor metalice profilate la
3. C. 172-85
executarea învelitorilor şi pereţilor.
Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii
4 C. 56 - 85
aferente.
Normativ privind postutilizarea ansamblurilor, subansamblurilor şi elementelor
5. ME 005 -97 componente ale construcţiilor. Intervenţii la învelitori şi acoperişuri (terase şi
şarpante).
Ordin MLPAT nr. Regulament privind protecţia şi igiena muncii în construcţii, aprobat prin Ordinul
6
9/N/15.03.93 M.L.P.A.T. nr. 9/N/15.03. 1993.
Anexa 3 la HG nr. Regulament privind urmărirea comportării în exploatare, intervenţiile în timp şi
7
2618/8. VI 94 postutilizarea construcţiilor, anexa nr. 3 la H.G. nr. 2618/08 VI 1994.
8. _____ Legea mediului nr. 137 din 1996.
9. ST AS 29 7/1 -88 Culori şi indicatoare de securitate. Condiţii tehnice generale.
10 STAS 297/2-88 Culori şi indicatoare de securitate. Reprezentări.

Pagina 12 din 82
CAIET DE SARCINI DEMOLAREA ZIDURILOR DE REZISTENŢĂ

1. Dărâmarea se va face de pe podine aşezate pe grinzile metalice sau de pe alte grinzi de reazem.
Se interzice deplasarea laterală a grinzilor în scopul de a produce prăbuşirea umpluturii respective.
2. La demolarea bolţilor la care există pericolul unei prăbuşiri, trebuie executate în prealabil eşafodaje
rezistente sub aceste bolţi.
3. Demolarea bolţilor se face pe porţiuni şi anume dinspre chei spre naşteri, muncitorii trebuind să
stea pe porţiunea nedemolată şi să fie legaţi prin centuri de siguranţă de partea rezistentă a construcţiei.
4. Dărâmarea bolţilor de cărămidă se face cu începerea de la chei spre naşterea bolţii, astfel: bolţile
cilindrice pe porţiuni cu o lungime de cel mult 5 m, bolţile sub formă de cupolă, bolţile în cruce (încrucişate)
etc., în cercuri concentrice.
5. În cazul când dărâmarea bolţilor şi a zidăriei este obligatoriu să înceapă de la bază, a cărei
stabilitate este îndoielnică, trebuie să se instaleze sub bolţi sprijiniri sau susţineri corespunzătoare.
6. Muncitorii care execută dărâmarea bolţilor trebuie să se găsească pe porţiunea de boltă care nu se
dărâmă, iar în timpul lucrului trebuie să se lege cu centuri de siguranţă de elementele rezistente şi stabile ale
clădirii.
7. Este interzisă:
a. aşezarea muncitorilor pe bolţi de zidărie între grinzi metalice, când aceste bolţi urmează a fi demolate;
b. îndepărtarea grinzilor metalice în scopul prăbuşirii bolţilor.
8. Parapetele şi scările nu se vor demola dintr-o dată, ci treptat, pe paliere, odată cu demolarea clădirilor.
9. La desfacerea cornişelor sau a elementelor în consolă, este interzis muncitorilor să stea pe ziduri,
daca în prealabil nu au fost luate măsuri de securitate corespunzătoare, stabilite de către conducătorul
lucrărilor, în funcţie de condiţiile de lucru.
10. Planşeele dintre etajele de pe care se executa lucrările de demolare a construcţiei nu trebuie sa
aibă deschizături neacoperite şi neîngrădite. În caz că golurile din planşee sunt prea mari şi nu pot fi acoperite
cu panouri solide, accesul în încăperile situate mai jos este interzis.
11. Clădirile cu schelet se vor dărâma începând cu zidurile de umplutură.
12. La dărâmarea clădirilor prin metoda "doborâri". se vor respecta următoarele instrucţiuni:
a. suprafaţa pe care este posibila căderea masivului va fi curăţată şi îngrădită, iar accesul oamenilor
interzis;
b. la scoaterea, tăierea sau demolarea grinzilor situate la înălţime, lucrătorii trebuie sa poarte centuri de
siguranţă legate de părţile fixe ale construcţiei;
c. la folosirea metodei de doborâre a zidului prin "tăiere", se desparte zidul de elementele vecine, se
crestează partea de jos a zidului pe 1/3 din grosimea lui şi se execută dărâmarea, cu ajutorul troliului
sau al tractorului, folosindu-se cabluri dimensionale în acest scop, a căror lungime trebuie sa fie de cel
puţin de 2 ori cât mărimea zidului care se dărâma;
d. este interzisă tăierea zidului mai subţire de 2,5 cărămizi;
e. pentru prevenirea căderii neaşteptate a zidului care se dărâma, mai ales în timpul operaţiilor de "tăiere",
zidul trebuie sprijinit provizoriu cu cabluri sau cu proptele corespunzătoare;
13. Prăbuşirea unor masive izolate se va face cu cabluri sau frânghii, lungimea fiecărui cablu fiind
minimum cât dublul înălţimii masivului.
14. La demolarea coşurilor de fabrici prin retezarea zidăriei dintr-o singura parte, se vor lua următoarele
măsuri:
a. în jurul coşului se va îngrădi zona periculoasă pe o rază egală cu 1.5 din înălţimea coşului şi se va
institui paza;
b. coşul va fi consolidat prin sprijiniri din partea opusă celei din care se face retezarea;
c. retezarea se va face pe porţiuni.

Pagina 13 din 82
 l. GENERALITĂŢI

1. Înainte de începerea lucrărilor, obiectele propuse pentru dărâmare vor fi verificate amănunţit, după
care se întocmeşte un proces verbal în care se descrie situaţia de fapt a clădirii şi părţile care vor fi demolate,
sau măsurile de consolidare provizorie sau definitivă. Pe baza procesului verbal se întocmeşte proiectul de
organizare a lucrărilor de demolare a construcţiei, care va fi aprobat de conducerea tehnică a şantierului.
2. Conducerea lucrărilor de demolare va fi încredinţată unui tehnician cu experienţă în astfel de
lucrări, care va răspunde de execuţia corectă a lor.
3. Conducătorul responsabil va aduce la cunoştinţa muncitorilor planul de demolare, metodele de
executare a lucrărilor, locurile cele mai periculoase şi măsurile de prevenire a accidentelor.
4. Înainte de începerea lucrărilor de demolare, conducătorul lucrării va lua următoarele măsuri:
a. va împrejmui construcţia ce urmează a fi demolat, iar la punctele de acces spre locul de demolare va
pune placarde de avertizare;
b. va afişa placarde de interzicere a accesului persoanelor străine pe teritoriul şantierului;
c. va întrerupe legăturile conductelor reţelelor de apă, gaze, electricitate, termicitate şi canalizare, luând
măsuri pentru a nu fi deteriorate;
d. va lua măsurile indicate contra prăbuşirii posibile a diferitelor părţi ale construcţiei ce se demolează.
5. Demolarea părţilor componente ale clădirilor trebuie astfel executată, încât demolarea unei părţi din
clădire sau a unui element de construcţie să nu atragă prăbuşirea neprevăzută a altei părţi sau altui element.
6. Se interzice:
a. demolarea concomitentă a elementelor de construcţii şi a construcţiilor pe mai multe etaje;
b. utilizarea reţelei electrice a clădirii sau construcţiei demolate. Pentru iluminarea locului de
lucru, înainte de demolare se va amenaja o reţea electrica separată, care să nu aibă nici un
fel de legătură cu construcţia care se demolează.
7. În cursul lucrărilor de demolare se vor lua masuri pentru a se evita praful (de ex. prin stropirea cu
apă a porţiunilor de clădire care se demolează).
8. Gropile rămase după demolare vor fi astupate sau împrejmuite. Materialele rămase după demolare
vor fi depozitate, pentru a nu constitui un pericol pentru trecători.
9. În cazul unui front mic de lucru sau al unei rezistenţe şi stabilităţi insuficiente a elementelor ce se
demolează, muncitorii vor fi legaţi cu centuri de siguranţă de elementele fixe şi rezistente ale construcţiei,
elemente care nu se demolează.

2. DEMOLAREA CLĂDIRILOR ŞI CONSTRUCŢIILOR

1. Este interzisă supraîncărcarea planşeelor, precum şi retezarea şi prăbuşirea coloanelor sau

stâlpilor pe planşee.
2. Este interzisă dărâmarea coşurilor de sobe pe clădiri, a stâlpilor de zidărie sau a zidurilor
despărţitoare prin dărâmare (tăiere la baza) şi lăsarea lor sa cada pe planşee.
3. La demolarea pereţilor, stâlpii portanţi vor fi lăsaţi neatinşi până la demolarea construcţiei susţinute
de ei.
4. Sobele care se reazemă pe grinzi vor fi în prealabil demolate şi apoi îndepărtate grinzile.
5. Fermele şi elementele planşeelor, precum şi alte elemente grele vor fi desfăcute cu prudenţă şi
coborâte pe pământ cu ajutorul frânghiilor şi scripcilor.
6. Pereţii săpăturilor care rămân liberi după demolarea fundaţiilor vor fi sprijiniţi în cazul când groapa
de fundaţie nu se umple cu pământ.
7. La dărâmarea umpluturii între grinzile tavanului şi ale bolţilor de cărămida, sau a plăcilor care
constituie umplutura între grinzi, este interzisă staţionarea oamenilor pe aceste umpluturi.
8. Se interzice executarea lucrărilor pe aceeaşi verticală la două nivele diferite, deasupra sau
dedesubtul unui agregat în funcţiune, dacă în prealabil între ele nu a fost executată o podină cu parapete la
înălţime şi bordură, care să prevină căderea oamenilor şi a obiectelor.
9. Lucrul la înălţimea de peste 3 m, unde există pericolul de cădere şi nu se poate executa parapet,
Pagina 14 din 82
se va executa numai cu utilizarea centurilor de siguranţă verificate şi legate de elementele solide ale
construcţiilor.
10. La lucrările ce se execută deasupra pasajelor se vor amenaja plase de protecţie, pentru a preveni
căderea materialelor sau a uneltelor peste lucrători. Aceste pasaje nu vor putea fi folosite pentru depozitarea
materialelor.
11. Trecerea peste şanţuri, gropi sau agregate se va face cu ajutorul unor punţi late de minim 70 cm,
cu parapeţi rezistenţi, înalţi de 1 m şi cu bordură.
12. Toate locurile de muncă şi de circulaţie trebuie să fie bine luminate.
13. La locul de muncă din apropierea cablurilor sub tensiune trebuie luate măsuri contra electrocutării
(izolarea, îngrădirea).
14. Molozul va fi coborât prin jgheaburi închise, capătul inferior al acestuia fiind la cel mult 1 m de la
pământ sau pardoseală. În caz contrar se va monta un buncăr de primire.
15. Nu se admite aplicarea scărilor sau supraîncărcarea planşeelor.
16. Grinzile, bilele, scândurile, dulapii etc., vor fi coborâţi da la înălţime numai cu ajutorul cablurilor,
funiilor, scripeţilor şi acestea cu deosebită atenţie pentru a nu provoca accidente. Se va supraveghea operaţia.
La efectuarea lucrărilor de demolări, se vor adapta măsurile şi regulile generale de protecţia muncii în
funcţie de amploarea lucrărilor, de către personal atestat şi calificat pe categoriile de lucrări necesare.
Se vor respecta cu stricteţe măsurile de protecţia muncii de la Capitolul 26-Demolări, reparaţii şi
consolidări din "Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii", aprobat prin Ordin M.L.P.A.T.
nr.9/N/15.03. 1993.

3. SCHELELE

Schelele exterioare şi interioare folosite la lucrările de construcţii montaj trebuie să fie obiect de
inventar sau standardizate.
În cazul în care totuşi se utilizează schele, podine din lemn şi eşafodaje nestandardizate. Acestea se
vor executa pe baza unor proiecte aprobate de inginerul şef al şantierului.
Suprafaţa de teren pe care se montează schelele trebuie nivelată şi amenajată pentru scurgerea
apelor.
Lăţimea podinei schelelor şi eşafodajelor trebuie să fie de cel puţin 2 m pentru tencuieli şi betonări, iar
pentru finisaje de cel puţîn 1 m.
Înălţimea trecerilor pe schelă trebuie să fie de cel puţîn 1,8 m (între două podine orizontale).
Podinele schelelor şi eşafodajelor trebuie să aibă o suprafaţă netedă, rosturile între panourile sau
dulapii podinei să nu depăşească 10 mm. Podinele schelelor şi eşafodajelor trebuie să aibă o suprafaţă plană
netedă.
Podina schelei trebuie să fie distanţată de zid cu cel puţîn 50 mm pentru tencuieli şi cel mult 150 mm
la finisaje.
Aşezarea podinei se va face în aşa manieră încât să se excludă posibilitatea deplasării sau alunecării
ei.
Schelele trebuie bine ancorate de părţile solide ale construcţiei pe toată înălţimea. Se interzice de a
se rezema sau fixa schela de elementele nestabile ale construcţiei.
Pentru a preveni căderea oamenilor, a sculelor sau a materialelor, podinile schelelor şi rampelor de
acces situate mai sus de nivelul solului sau planşeului trebuie să fie împrejmuite cu parapete solide.

Pagina 15 din 82
Parapetele vor avea o înălţime de cel puţîn 1 m şi vor fi compuse din mână curentă geluită şi rigle
intermediare orizontale.
Se interzice cu desăvârşire folosirea podinelor amenajate pe suporturi improvizate în loc de podine
reglementar executate.
Montarea şi demontarea schelelor trebuie executate sub supraveghere.
Schelele şi eşafodajele se dau în exploatare numai după recepţia tehnică, cu întocmirea unui proces
verbal de către o persoană desemnată în acest sens.
Pe schele şi eşafodaje se vor afişa plancarde sau scheme de încărcare.
Trebuie organizat controlul zilnic al stării schelelor şi eşafodajelor înaintea începerii lucrului.
Podinele, scările şi rampele de acces trebuie să fie curăţate zilnic de moloz şi deşeurile de
construcţie, pentru a se evita formarea de suprafeţe alunecoase pe acestea.
Atât pe timpul montării şi demontării schelelor, cât şi în timpul perioadei de exploatare, zona în care se
lucrează va fi îngrădită şi închisă pentru a nu permite accesul persoanelor străine.
De asemenea, este interzisă staţionarea sub schelele suspendate.
Montarea şi demontarea schelelor se va face pe baza unui ordin scris dat de către conducătorul
unităţii şi numai după ce s-au luat măsurile de protecţie a muncii.
Demontarea schelăriei se va face pe baza unei reguli şi anume, să se execute de sus în jos, pe etape.
Pe măsura demontării, toate materialele se schelărie trebuie să se coboare cu ajutorul cablurilor sau a
frânghiilor, prin scripete şi troliu şi să se depoziteze în ordine în locuri special amenajate în acest scop.
Este interzisă demontarea prin dărâmare sau aruncare a materialelor rezultate din demolare.
Zona în care se demontează schele se împrejmuieşte sau, în cazuri speciale se poate asigura
protecţia, prin executarea copertinelor.
În timpul furtunilor sau vânturilor, cu o intensitate mai mare de 6 grade (11km/sec), precum şi în timpul
nopţii (în cazul în care punctul de lucru nu a fost prevăzut cu iluminat artificial), trebuie să se întrerupă lucrul
pe schelă, cât şi operaţiile de demolare.

3.1. Schele de inventar din tuburi metalice

La montarea schelelor metalice tubulare, se vor verifica cu atenţie tuburile metalice, pentru a nu se
foloşi cele îndoite, turtite sau ci crăpături.
Stâlpii tubulari ai schelelor metalice trebuie să se monteze perfect vertical în saboţii de sprijin.
La sosirea pe şantier a schelelor metalice, trebuie să fie recepţionate în prezenţa organelor tehnice
care se ocupă de conducerea lucrărilor de montare a schelelor.
După montarea sau în timpul montării sau demontării lor, toate firele electrice din apropierea schelelor
vor fi îndepărtate.
Schelele metalice vor fi legate la pământ şi se vor instala şi paratrăsnete.
Pentru a preveni răsturnarea lor din cauza vântului, schelele tubulare vor fi fixate rigid de elementele
stabile sau ancorate prin cabluri.

3.2. Schele interioare, rampe de acces

Caprele pe care se aşează podina, pentru a forma schelele interioare trebuie să fie legate prin
diagonale, în sens longitudinal.
Pagina 16 din 82
 Urcarea muncitorilor pe schele interioare trebuie să se facă pe scări (rampe) de acces.
Înainte de montarea schelelor interioare, trebuie să se controleze starea bună a elementelor ce o
compun.
Scoaterea consolelor în afară, se face cu cel mult 1/3 din lungimea grinzilor.
Rampele de acces pentru circulaţia muncitorilor trebuie să fie confecţionate din panouri bine legate
între ele, cu o lăţime de cel puţîn 0,5 m, dacă se circulă într-o direcţie şi cel puţîn 1 m dacă se circulă
concomitent în ambele direcţii.
La rampele de urcare montate pe o înclinaţie de cel mult 1:3, pe toată lungimea lor vor fi montate la
fiecare 30-40 cm şipci transversale cu o secţiune de 4 X 5 cm pe toată lăţimea caprei. Pentru evitarea
deplasării transversale şi longitudinale, rampele de acces vor fi bine fixate pe reazemele respective.
Este interzisă blocarea rampelor de acces cu materiale de construcţii sau alte obiecte.
Nu se admite înădirea între ele a mai mult de două scări portative, dând muncitorului posibilitatea să
lucreze stând pe o treaptă aflată la o distanţă de cel puţin 1 m de la capătul superior al scării. Pentru ca scara
să nu alunele, capetele inferioare ale ramelor longitudinale trebuie să aibă saboţi metalici, cu capetele ascuţite
sau de cauciuc.
În cazul când se montează piese, obiecte sau părţi de cofraje de pe scări duble, acestea trebuie să fie
prevăzute la partea superioară cu platforme împrejmuite cu balustrade, pe care să stea muncitorul în timpul
montajului. Latura platformei nu va depăşi 1/3 din deschiderea scării.

3. LISTA REGLEMENTĂRILOR CONEXE

1. .... Legea nr. 10 /1995 privind calitatea în construcţii.

2. C. 140 - 86 Normativ pentru executarea lucrărilor din beton şi beton armat.
Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi
3. C. 56 - 85
instalaţii aferente.
4. P.95 - 77 Normativ tehnic de reparaţii capitale la clădiri şi construcţii speciale.
Normativ privind postutilizarea ansamblurilor, subansamblurilor şi elementelor
5. NE005-97 componente ale construcţiilor. Intervenţii la învelitori şi acoperişuri (terase şi
şarpante).
Ordin MLPAT nr. Regulament privind protecţia şi igiena muncii în construcţii. aprobat prin
6.
9/N/15.03.93 Ordinul M.L.P.A.T. nr. 9/N/15.03.1993
Anexa 3 la HG nr. Regulament privind urmărirea comportării în exploatare, intervenţiile în timp şi
7.
26 18/8. VI 94 postutilizarea construcţiilor, anexa nr. 3 la H.G. nr. 2618/08 VI 1994
8. — Legea mediului nr. 137 din 1996
9. ST AS 297/1 -88 Culori şi indicatoare de securitate. Condiţii tehnice generale.
10. STAS 297/2-88 Culori şi indicatoare de securitate. Reprezentări.

Pagina 17 din 82
 CAIET DE SARCINI ZIDARII
Generalitati
Zidaria este un element de constructie alcatuit de regula din doua materiale: unul e baza format din
piatra naturala sau artificiala de diferite forme si marimi, asezate dupa anumite reguli si un material care leaga
intre ele blocurile si poate fi mortarul.
Zidariile se clasifica din mai multe puncte de vedere :
- dupa materialele utilizate- zidarii de lut, din piatra naturala, din piatra artificiala (caramizi, beton);
- dupa rolul in constructie:
1. Zidarii portante - (purtatoare) având rolul sa preia in afara greutatii proprii,
incaramidate de elemente de constructii (grinzi, placi, etc.);
2. Zidarii neportante - (nepurtatoare) respectiv zidariile executate cu grosimi reduse sau din
materiale usoare destinate sa apere spatiile sau sa izoleze termic sau fonic constructia ca sarcini, ele sunt
supuse numai la greutatea lor proprie.
Caramizile se pot aseza astfel:
- pe muchie (pe cant) in care caz latul caramizii este asezat la inaltime;
- pe lat in care caz latul caramizii este asezat orizontal, putând fi asezat in lungul (cu lungul
caramizilor asezat in lungul zidurilor).
Fiecare rând de zidarie este alcatuit din siruri de caramizi asezate in functie de tipul si grosimea
zidariei. Zidurile de caramizi au denumirea dupa pozitia pe care o au in raport cu fetele zidariei.
- sirul de fata sau sirul exterior, asezat la fata exterioara a zidariei;
- sirul interior asezat in fata interioara a zidariei;
- umplutura asezata intre sirul exterior si cel interior.
Blocurile de zidarie sunt fabricate la dimensiuni care permit realizarea grosimii zidului dintr-un singur
sir si (ca urmare) ele se aseaza numai pe lat, in lungime si in curmezis.
Rosturile zidariei se pot clasifica in mai multe categorii:
a) dupa pozitia pe care o au in zidarie, exista urmatoarele tipuri de rosturi:
- rosturile orizontale, sau rosturile in lungime sunt rosturile dintre rândurile zidariei, sunt vizibile pe
toata lungimea zidului;
- rosturile verticale sau rosturi in inaltime sunt rosturile dintre caramizile sau blocurile din rândurile
zidariei si sunt vizibile pe inaltimea fiecarui rând de caramizi, dintre acestea cele situate in lungul
zidului se numesc rosturi longitudinale, iar cele situate pe latimea zidului , adica in curmezis sau in
adâncime , poarta numele de rosturi transversale.
b) dupa cum sunt executate, exista urmatoarele tipuri de rosturi:
- rosturi pline care sunt umplute cu mortar cel putin pâna la fata zidariei, rosturi pline care se pot
prelucra fie perfect netede la fata zidariei, in care caz se numesc rosturi drepte sau rosturi la fata, fie
proeminente la fata zidariei, caz in care sunt denumite rosturi iesite sau rosturi convexe.
- rosturi goale, care sunt umplute cu mortar pâna la fata zidariei, rosturile goale se pot prelucra in
forma rotunjita adâncita la fata zidariei, caz in care se numesc rosturi rotunde intrânde sau rosturi concave, in
forme pline, fiind denumite rosturi tesite, sub forma a doua plane adâncite de la fata zidariei, caz in care sunt
denumite rosturi dublu tesite intrate sau ca doua plane proeminente catre fata zidariei, denumite rosturi dublu
tesite-iesite.

Standarde si acte normative.

1. P2/85 - Normativ privind calculul si executia constructiilor din zidarie portanta;
2. STAS 6799/82 - Privind executarea cosurilor de fum;
3. C17-82 - Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si
tencuiala;
4. STAS 10109/1-82 - Lucrari de zidarie;
5. STAS 457/80 - Caramizi pline presate;
6. STAS 8560/80 - Caramizi si blocuri ceramice cu gauri verticale;

Pagina 18 din 82
 7. STAS 10833/80 - Blocuri si placi de zidarie din BCA;
8. STAS 438/1-2-80 - Armaturi pentru zidarie;
9. STAS 1030/70 - Mortare.

Materiale utilizate.
a) agregate pentru mortare-nisip, lianti (cimenturi), varul, aditivi;
b) caramizi;
Materiale:
- caramizi presate pline format 240x115x63
- ciment M30
- apa
- nisip 0-1mm
- mortar marca M 50 Z
- scânduri de rasinoase c1D
- ghermele caronilizate
- caramizi cu goluri verticale 290x140x98 mm
- caramizi subtiri pentru sobe 240x115x20 mm
- sârma de otel tip aramita 3 mm
- nisip 0-3 mm
- argila
- garnituri metalice pentru sobe
- gratar din fata pentru sobe
- usita din tabla pentru cosuri duble
- rigle de fag aburite
- scânduri de fag aburite
- tabla zincata de 0,5 mm grosime
- rebord de izoleum
- banda de otel laminat la cald 20x3 mm
- otel beton OB37 f8
- aliaj de lipit
- dibluri de rasinoase
- balamale paftele forma B de 70x50 mm
- suruburi uzuale cu cap hexagonal 6x60
- piulita hexagonala M6
- suruburi uzuale cu cap si gât patrat pentru lemn 8x40
- piulita M6
- suruburi uzuale cu cap hexagonal M8x50
- piulita din lemn cu cap inecat de 3x30 cm
- cutie cu cap conic tip 1 pentru constructii.

Livrare, depozitare, manipulare.

Prin transportul materialelor se intelege atât transportul orizontal cât si cel vertical.
Transportul materialelor pe santier este una din cele mai importante probleme.
a) Transportul mortarelor si manipularea acestora.
O problema importanta in scopul rezolvarii problemelor continue in capitolul A, este alegerea
mijloacelor pentru transportul acestora. El se face in functie de gradul de mecanizare a santierului, de locul de
amplasare a instalatiei de preparare a mortarului, de distantele si nivelurile pâna la care urmeaza a se face
transportul.
Conditiile principale pe care trebuie sa le indeplineasca mijloacele de transport sunt urmatoarele:
- sa fie etanse, sa fie curate (fara mortar vechi, aderent sa permita fara eforturi golirea totala si
rapida).
Mijloacele de transport vor fi curate si spalate la sfârsitul schimbului de lucru, ori de câte ori se
Pagina 19 din 82
 schimba natura materialului transportat si la fiecare intrerupere a transportului mai mare de 2 ore.
In privinta manipularii mortarelor la punctul de lucru pe distante mici pe verticala si orizontala, se face
cu roaba cu o roata având capacitatea de 100 litri iar pe verticala cu ajutorul benelor necesare pentru
manipulare pe verticala.
Transportul pe verticala a mortarelor se face cu bene ridicate cu macaraua, bobul mobil precum si
pompe de mortar.
c) Transportul si manipularea caramizilor
Transportul materialelor de zidarie se face in doua faze:
- transportul de la punctul de aprovizionare sau de la fabrica la santier
- transportul pe santier (de la magazii sau depozite la punctele de lucru, sau intre diferite puncte de
lucru.
La alegerea utilajelor si dispozitivelor pentru ridicarea materialelor de zidarie trebuie sa se tina seama
de modul cel mai eficient de manipulare a materialelor de zidarie.
In acelasi timp se va tine seama de posibilitatile de depozitare a unitatilor de incarcatura (pachete,
palete balotate) pe platformele de lucru in acest scop se va avea in vedere urmatoarele reguli:
- unitatea de incarcatura se aseaza intotdeauna cu latimea mica paralela cu deschiderea elementului
principal de rezistenta.
- distanta intre marginea zidului si latura unitatii de incarcatura va fi de 70 cm.
- distanta libera intre unitatile de incarcaturain toate directiile va fi de cel putin 1,2m.
- lazile de mortar se intercaleaza intre unitatile de incarcatura dispuse de-a lungul zidului in curs de
executie.
- se interzice asezarea a mai mult de doua pachete pe deschiderea elementului de rezistenta.
In aceste conditii se disting trei cazuri posibile de asezare a unitatilor de incarcatura pe o deschidere:
- doua unitati de incarcatura:
- o unitate de incarcatura combinata cu circulatie orizontala a materialelor –
mortar sau material de zidarie.
- o unitate de incarcatura fara circulatie orizontala a materialelor.
Asezarea pachetelor cu materiale de zidarie in mijloacele de transport se face in
mod diferit in functie de tipul mijlocului de transport. La asezare se urmareste ca pachetele care limiteaza
eventualele spatii libere ramase in vagonul de cale ferata sa fie legate cu sârma de pachetele adiacente, in
cazul pachetelor suprapuse, se leaga de cele din rândul superior. In mijloacele auto pachetele se aseaza pe
un rând, cât mai aproape unele de altele.
Utilajele si mijloacele de transport utilizate in circuitele de manipulare a pachetelor de la producator la
obiect depind de dotarea santierului si de numarul etajelor al obiectului deservit.

Executia lucrarilor
Elementele constructive ale peretilor de zidarie:
1. Operatiile si fazele ce compun procesul de lucru:
a) Trasarea zidariei – inainte de a incepe zidaria peretilor, acestea se traseaza
pe fundatii , pe planseu sau zidurile inferioare.
b) Este necesar ca trasarea sa fie completa, cuprinzând toate elementele din plan pentru
evitarea modificarilor sau darâmaturile ulterioare.
c) Trasarea se executa dupa planurile de executie, folosind sfori, drepte, coltare sau
sabloane. Sfoara foloseste la trasarea tuturor rândurilor de caramizi. Sfoara se fixeaza la un capat cu
ajutorul unei scoabe putând fi mutata la fiecare rând sau la mai multe rânduri de caramizi. Pentru trasarea
golurilor de usi si ferestre si pentru realinierea corecta a spaletilor verticali ai zidariei se folosesc sabloane de
metal asezate cu exactitate in golul respectiv si sustinute cu proptele in timpul lucrului.
Intinderea si nivelarea mortarului se face cu canciocul si nivelat cu mistria.
Asezarea caramizilor – se va avea in vedere regulile generale de alcatuire.
Dupa ce se zidesc primele caramizi la unul din capetele zidului inaltând câteva rânduri, se trece la
celalalt capat, zidind la fel câteva rânduri si obtinând astfel reperele de colt. Pentru zidaria portiunii de zid
dintre repere se intinde o sfoara la fiecare rând de caramizi, iar acestea se aseaza pe muchia lor superioara
Pagina 20 din 82
dupa sfoara.
Când distanta dintre repere este mare, este necesar sa se execute si repere intermediare. Sfoara se
fixeaza in mod obisnuit la fiecare capat cu câte un cui infipt in mortarul din rost, fiind mentinute in pozitie
exacta cu câte o caramida asezata pe muchie.
Sfoara trebuie sa fie alaturata perfect de muchia caramizilor.
Se executa apoi completarea rândului, dupa care zidarul ia mortar cu canciocul il intinde peste
caramizile asezate, el indeasa mortarul cu mistria in rosturile dintre caramizi, umplându-se bine. Se verifica
apoi orizontalitatea si verticalitatea zidariei.
Astfel, cu dreptarul si cu nivele se controleaza daca rândul orizontal, adica daca a fost zidit uscat,
dupa sfoara aceasta verificare facându-se dupa fiecare rând.
Pentru obtinerea nivelului orizontal, caramizile care sunt mai ridicate se indoiesc cu lovituri usoare
aplicate cu ciocanul pe un dreptar.
Cu firul de plumb lasat sa cada liber pe inaltimea zidariei, se verifica verticalitatea acesteia. Verificarea
se poate verifica cu ajutorul nivelei asezate pe lungimea ei pe inaltimea zidului.
Dupa zidirea câtorva rânduri de caramizi, zidarul curata cu mistria mortarul iesit din rosturi si scurs pe
fetele zidului.
Rosturile goale se recomanda când zidaria urmeaza a se tencui, pentru ca tencuiala sa adere mai
bine la zidarie. De asemenea, ele sunt recomandate in cazul zidariei aparente, pentru ca rosturile sa se poata
realiza fara a mai fi necesara curatirea prealabila a mortarului din rosturi cu scoabe.
Realizarea unei zidarii cu caracteristicile scontate este conditionata nu numai de marca mortarului ci si
o serie de factori ca : consistenta mortarului, conditiile in care se transporta mortarul de la locul de preparare
la locul de punere in opera, gradul de segregari a mortarului.
Prin dimensiunile lor, gradul de umplere cu mortar si uniformitate, rosturile zidariei de caramida,
influenteaza capacitatea portanta, stabilirea si caracteristicile termotehnice ale acesteia.
La zidaria de caramida sau blocuri ceramice, grosimea rosturilor orizontale este de 12 mm, iar cea a
rosturilor verticale este de 10 mm. Se admit rosturi de grosime mai mare numai la zidarii executate din
caramizi recuperate si putin solicitate.
Rosturile trebuie sa fie distribuite uniform, rosturile orizontale trebuie sa fie egale in plan orizontal, iar
cele verticale trebuie sa corespunda procesului de trecere orizontal.
Zidaria se executa in rânduri orizontale, pe toata suprafata constructiei, pentru a se asigura astfel o
incarcare uniforma a portiunilor de zidarie in curs de executie.
La intreruperea lucrului nu se permite a se asterne mortar peste ultimul rând de caramida zidita
deoarece la reluarea lucrului prin uscarea acestuia, nu se asigura buna legatura cu mortarul ce se asterne din
nou.
In cazul unei durate mai mari a intreruperii, peste ultimul rând de caramida se aseaza o protectie de
carton bitumat.
Peretii de rigidizare se executa concomitent cu peretii portanti pe care îi contravântuiesc asigurându-
se legatura intre pereti prin tasare sau prin stâlpisori de beton armat inglobati in zidarie.
In scopul asigurarii unei bune legaturi a peretilor cu planseele de beton armat, se executa zidarie
pâna la nivelul indicat in proiect, si se lasa golurile pentru lacasurile grinzilor. Primul si ultimul rând de
caramida se executa din caramizi asezate in curmezis.
Santurile, sliturile si golurile necesare executarii instalatiilor interioare se pot executa daca nu
afecteaza rezistenta zidurilor.
Dimensiunile, marca si calitatea caramizilor, precum si marca mortarului de zidarie vor fi obligatoriu
cele prevazute in proiect.
Compozitia mortarului va fi cea prevazuta in normativul C 17-78 – Instructiuni tehnice privind
compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala.
Caramizile inainte de punerea lor la lucrare se vor uda bine cu apa. Pe timp de arsita udarea trebuie
facuta abundent.
Ancorarea zidariei de umplutura de structura cladirii se face cu ajutorul bolturilor impuscate cu pistolul.
La capatul filetat al boltului se monteaza ciocul agrafei de otel beton la inaltimea care corespunde cu rândul
respectiv al zidariei.
Pagina 21 din 82
 Agrafa de otel se fixeaza in pozitia cuvenita cu saiba si piulita.

Conditiile tehnice de calitate a lucrarilor. Receptia lucrarilor.

In scopul obtinerii unei calitati superioare a zidurilor in timpul executiei la receptia lor si la terminarea
lucrarilor trebuie sa fie cunoscute cerintele tehnice strict necesare si importanta lor la realizarea unor cladiri cu
durabilitate mare.
Zidaria de caramida trebuie sa aiba o serie de caracteristici tehnice care satisfac cerintele cladirii si
anume:
- rezistenta la incarcarea verticala si la rezistenta vântului;
- rezistenta termica constituind elemente de pereti buni izolatori termic;
- izolarea buna contra infiltrarii precipitatiilor atmosferice si a vaporilor de apa;
- o buna izolare impotriva zgomotului.
In scopul realizarii unor lucrari de calitate buna, este necesar sa se cunoasca
conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca materialele si lucrarile. Asezarea in pozitia corecta a
fiecarei caramizi pe lungimea sau pe latimea zidurilor – este o conditie esentiala la orice fel de pereti, dar mai
ales peretii portanti si la cei exteriori.
La fel de important este conditia umplerii cu mortar a rosturilor dintre caramizi si aceea a asezarii
orizontale a rândurilor de caramida pe lungime si grosime.
La peretii portanti transversali cladirii sau longitudinali, si la peretii exteriori, esavitatea executiei, deci
calitatea zidariei, conditioneaza capacitatea de rezistenta a acesteia si ca urmare capacitatea de rezistenta si
stabilitate a intregii cladiri la presiunea vântului si la efectul cutremurelor. In ceea ce priveste durabilitatea
lucrarilor de zidarie la sarcinile normale, la presiunea vânturilor si la efectele oscilatiilor provocate de
cutremure, conditia principala este calitatea ireprosabila a lucrarilor.
De aceea urmarirea calitatii lucrarilor este de cea mai mare importanta, deoarece ajuta la evitarea
greselilor de executie, previne si inlatura orice fel de abateri de la prevederile proiectelor si la conditiile tehnice
privind calitatea lucrarilor, evita in acelasi timp punerea in lucrare a unor materiale – caramizi, mortar, etc. de
calitate necorespunzatoare, inlesneste luarea pe loc a masurilor de remediere a caror eventuale greseli,
nepotriviri si eforturi dimensionale.
Calitatea executarii depinde si de gradul de calificare a muncitorilor, care daca sunt bine calificati, nu
vor pune in lucrare materiale de calitate necorespunzatoare, nu vor folosi scule si unelte de slaba calitate si nu
vor lucra neorganizat sau conform unor metode nepotrivite si vor deroga de la regulile de executie a lucrarilor.
La zidariile peretilor portanti rosturile dintre caramiziau o importanta deosebitaca grosime, tasare si
umplere cu mortar.
Se stie ca un perete din zidarie de caramida care au rosturile verticale in continuare, nu vor fi suficient
de rezistenti la o sarcina verticala. Rostul continui de mortar vertical care nu intâlneste nici o caramida se va
rupe, se va forfeca deoarece mortarul este mei putin rezistent decât caramida.
Daca rosturile verticale nu sunt in continuare ci sunt alternante, solicitarea la rupere a rostului de
mortar este impiedicata, deoarece la aceasta solicitare rezistenta caramida care acopera rostul inferior.
Rosturile trebuie sa fie tesute cu respectarea regulilor generale de executare a acestora. Acestea
trebuiesc facute cu mare exactitate, in caz contrar asezarea caramizilor sau a blocurilor este neuniforma din
punct de vedere al teserii si ca urmare aceasta neuniformitate se resfrânge si asupra transmiterii incarcarilor,
putându-se produce fisuri, crapaturi.
Tasarea zidariei, la executia peretilor si a altor elemente de constructie, trebuie sa se realizeze nu
numai pe lungimea acestora ci si in inaltimea lor. De aceea la inceperea zidariei, se aseaza intâi o fractiune de
caramida sau un bloc (1/2, 3/4 ) bine si exact taiate pe lungime sau latime, dupa care asezarea caramizilor
sau a blocurilor se poate face respectând trecerea corespunzatoare.
Tasarea caramizilor in zidarie la fiecare rând, adica asezarea lor alternanta de la rând la rând, astfel
incât rosturile de pe un rând sa fie acoperite de pliurile rândului superior conform zidariei caracterul monolit,
formând un singur corp care rezista bine la toate solicitarile din diferite incarcari.
Calitatea zidariei de caramida este mult conditionata si de masurile care se iau la intreruperea lucrului.
Intreruperea se datoreste incetarii lucrului pentru repaosul de prânz sau pentru noapte in vederea reluarii a
doua zi.
Pagina 22 din 82
 In acest caz se recomanda a se asigura continuitatea calitatii zidariei fara sa se formeze un rost de
intrerupere, zidaria sa fie intrerupta in trepte.
In cazul intreruperii zidariei in vederea montarii cofrajelor pentru turnarea planseelor este necesar ca
zidaria sa se acopere cu carton asfaltat spre a o feri de arsita soarelui sau de efectele ploii.
O mentiune speciala se face privind calitatea zidurilor de umplutura intre elementele schelelor de
beton armat. Deosebit de mare atentie trebuie data executiei zidariei, astfel incât sa se realizeze in conditii
bune legatura dintre zidarie si elementele scheletului, stâlpi, grinzi, centuri, plansee.
Rosturile trebuie sa fie bine, complet si uniform umplute cu mortar cu aceeasi consistenta si acelasi
continut conform prevederilor din proiect.
Acest mortar trebuie sa adere bine si uniform la fetele elementelor de beton.
Zidaria de umplutura se executa dupa turnarea elementelor de beton armat prezinta o dificultate la
impanarea lor cu grinzile si planseele, executându-se umplerea rostului cu mortar suficient si eventual, cu
laturi de caramida sau pene metalice pentru a asigura peretilor rezistenta si stabilitate. In caz contrar, in
fatade, acele rosturi vor apare prin tencuiala exterioara datorita faptului ca prin ele a putut patrunde umezeala,
chiar si ploaia care se scurge pe fatade.
Organizarea muncii la astfel de lucrari se bazeaza pe câteva principii fundamentale:
- organizarea procesului de lucru dupa cele mai bune metode;
- diviziunea muncii si cooperarea in munca;
- realizarea celor mai bune conditii pentru desfasurarea muncii.
Rezistenta materialelor conditioneaza rezistenta la compresiune a zidariei si este
influentata de o serie de factori.
Mortarul din zidarie transmite presiunea de la rândul de sus pe mortar cu toata suprafata, mortarul va
lucra numai la solicitarea la compresiune. Daca insa caramida reazema incomplet, atunci mortarul se va strivi,
iar caramizile se vor rupe datorita incovoierii si forfecarii lor. Pentru a asigura comportarea normala a caramizii
de zidarie, mortarele trebuie sa fie uniform intinse si sa aiba aceeasi grosime. Un rol important asupra
rezistentei il are grosimea rosturilor de mortar, care nu trebuie sa intreaca grosimea prescrisa in normativ. O
mare importanta pentru rezistenta zidariei o are umplerea rosturilor verticale.

Receptia lucrarilor de zidarie.

Toate materialele, semifabricatele si prefabricatele care se folosesc la executarea zidariilor se pun in
opera numai dupa de s-a verificat ca ele corespund cu prevederile proiectului si prescriptiilor tehnice.
La caramizi si blocuri de zidarie se verifica: - dimunsiunile, marca, clasa si calitatea. Mortarul si
betonul provenit de la statiile de betoane se verifica pe baza fâsiei de transport in care se precizeaza marca,
consistenta, continutul si agregatele mari, temperatura precum si prin incercari pentru controlul realizarii
marcii.
Calitatea zidarilor se verifica pe tot timpul executiei lucrarilor de catre seful de echipa, maistru, iar la
lucrari ascunse, si de seful de lot si reprezentantul beneficiarului.
Verificarea se face vizual si prin masurari.
a) controlul asupra calitatii materialelor in momentul punerii in opera consta din urmatoarele:
- se examineaza starea suprafetelor caramizilor si blocurilor, interzicându-se folosirea celor acoperite
cu praf, alte impuritati sau gheata;
- se verifica in mod special pe timp calduros daca se uda caramizile inainte de punerea in opera;
- pe masura executarii lucrarilor, se verifica daca procentul de fractiuni de caramizi fata de cele pline ,
nu depaseste limita maxima de 15%.
Prin masuratori cu conul – etalon se verifica la fiecare punct de lucru si la fiecare sarja de mortar cât
mai frecvent daca consistenta mortarului de zidarie se inscrie in limitele:
- 8-13 cm la zidaria din caramizi pline;
- 7-8 cm la zidaria din caramizi si blocuri cu gauri verticale si goluri orizontale;
- 10-11 cm la zidaria din blocuri mici de beton celular autoeclavizat.
b) Verificarea calitatii executiei zidariei consta in urmatoarele:
- prin masuratori la fiecare zid se verifica daca rosturile verticale sau tesute la
fiecare rând, astfel ca suprapunerea caramizilor sau blocurilor din doua rânduri succesive pe inaltime sa se
Pagina 23 din 82
faca de minim 1/4 caramida in lungul zidurilor si 1/2 caramida pe grosime.
- se verifica grosimea rosturilor verticale si orizontale ale zidariei prin masurarea cu 10-12 rosturi la
fiecare rând.
- vizual se verifica la toate zidurile daca rosturile verticale si orizontale sunt umplute complet cu
mortar, cu exceptia adâncimii de 1-1,5 cm de la fetele vazute ale zidariei, nu se admit rosturi neumplute.
- orizontalitatea rândurilor de zidarie se verifica cu ajutorul furtunului de nivel si dreptarul la toate
zidurile.
- modul de realizare a legaturilor zidurilor se verifica la toate colturile, ramificatiile si intersectiile.
- grosimea zidariilor se verifica la fiecare zid in parte.
Grosimea zidariei se verifica prin masurarea cu o precizie de 1mm a distantei pe orizontala dintre
doua dreptare aplicate pe ambele fete ale zidului. Se masoara grosimea la trei inaltimi sau puncte diferite ale
zidului, iar media aritmetica a rezultatelor se compara cu grosimea prevazuta in proiect.
- verticalitatea zidariei se verifica cu ajutorul firului cu plumb si dreptarul cu lungimea de 2,5 m.
verificarea se efectueaza câte trei puncte pe inaltime la fiecare zid.
- planeitatea suprafetelor si rectilinitatea muchiilor se verifica prin aplicarea pe suprafata zidului a unui
dreptar cu lungimea de 2,5 m si prin masurarea cu precizia de
1 mm a distantei dintre rigla si suprafata sau muchia respectiva.
Verificarea se realizeaza la toate zidurile: - lungimile si inaltimile tuturor zidurilor, dimensiunilor
golurilor si ale plinurilor dintre goluri se verifica prin masurare direct cu ruleta sau cu metrul. Media a trei
masuratori se compara cu dimensiunile din proiect.
c) La zidaria complexa la fiecare stâlpisor din beton armat se verifica urmatoarele:
- trasarea pozitiei stâlpisorilor
- sortimentul si diametrele armaturilor
- dimensiunile si intervalele dintre stâlpii din zidarie
- pozitionarea corecta pe inaltimea zidariei a armaturilor din rosturile orizontale, prin care se
realizeaza legatura dintre stâlpisori si zidarie.
- cofrarea si betonarea stâlpisorilor
d) La zidaria armata, pe lânga cele aratate la zidaria simpla se verifica:
- daca armarea zidariei cu bare sau plase sudate prin puncte sa face in sectiunile prevazute in
proiect;
- grosimea rosturilor orizontale, tinând seama de acestea trebuie sa fie egale cel putin cu
suma grosimilor a doua bare plus 4 mm, totodata se va controla daca stratul de mortar de acoperire a
armaturii in dreptul rosturilor este din ciment si are cel putin 2 cm grosime.
e) La zidaria de umplutura si a lucrarilor de placare a fatadelor:
- se verifica daca ancorarea zidariei si a placajelor de stâlpi se executa conform prevederilor
din proiect in ce priveste diametrele si numarul barelor de ancorare sau dimensiunile platbandelor, sectiunile in
care se face ancorarea, modul de fixare a ancorajelor de elementele de beton armat;
- se verifica vizual daca zidaria a fost bine inpanata intre plansee iar rosturile verticale dintre
zidarie si stâlpi sunt umplute complet cu mortar , se controleaza daca suprafetele stâlpilor din beton armat
care vin in contact cu zidaria se amorseaza cu mortar de ciment.
La receptionarea zidariei din caramizi, abaterile limita fata de dimensiunile stabilite prin proiectare sau
prin prescriptiile in vigoare.

CAIET DE SARCINI TENCUIELI

1. TENCUIELI EXTERIOARE - ( Tencuieli driscuite fin, similipiatra )

Generalitati.
Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice privind executia tencuielilor exterioare aplicate pe
suprafetele fatadei la cosuri, ventilatii, etc.

Pagina 24 din 82
 Standarde si acte normative.
NE 001-1996 Normativ privind executareatencuielilor umede groase si subţiri.
STAS 388 - 95 Ciment Portland
STAS 1500 - 96 Cimenturi compozite uzuale de tip II; III; IV; V
STAS 1667-76 Agregate naturale pentru mortare si betoane cu lianti minerali
SR ENV 459-1/1994 Var pentru constructii
STAS 7055-96 Ciment Portland alb

Materiale utilizate.
-Ciment Portland STAS 1500 -96, si ciment P35A, STAS 388-95
-Nisip de rau sau de cariera, bine spalat
-Var pasta
-Ciment portland alb, vezi STAS 1134-71
-Tencuielile exterioare decorative, avand compozitia gata facuta

Livrare, depozitare, manipulare si utilizare

1. Conditii de livrare, transport si depozitare pentru:
- cimentul se va transporta in saci de 50 kg si se va depozita astfel incat sa nu fie posibila umezirea
sau amestecarea cu corpuri straine. Depozitarea se va face in magazii sau soproane, ferite de inghet.
- eventuale materialele speciale pentru tinci (praf de piatra, piatra de mozaic) se transporta de la
furnizori si depozita astfel incat sa nu fie posibila murdarirea sau amestecarea cu corpuri straine.
2. Perioadele maxime de utilizare a mortarelor din momentul prepararii lor, astfel incat sa fie utilizate in
bune conditii la tencuieli exterioare, sunt:
- la mortar de var-ciment M25T pana la 10 ore maximum;
- la mortar de ciment-var M50T si M100T fara intarzietor maximum 10 ore si cu intarzietor pana la
maximum 16 ore.

Conditii tehnice de calitate pentru mortare de tencuieli

- toate materialele vor fi introduse in lucrare numai dupa ce in prealabil s-a verificat ca au fost livrate
cu certificat de calitate care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective;
- mortarele de la statii sau centrale pot fi introduse in lucru numai daca transportul este insotit de o fise
care sa contina caracteristicile tehnice ale acestora.
- consistenta mortarelor pentru executarea tencuielilor exterioare, vor trebuie sa corespunda
urmatoarele tasari ale mortarului etalon:
- aplicarea mecanizata a mortarului 12 cm;
- aplicarea manuala a mortarului 9 cm;
- aplicarea pe blocurile b.c.a. 14-15 cm
- pentru smir, in cazul aplicarii manuale a mortarelor 5 - 7 cm, iar in cazul aplicarii mecanizate, 10 - 12 cm;
- pentru grund, in cazul aplicarii manuale, 7-8 cm; iar in cazul aplicarii mecanizate, 10 - 12 cm;
- pentru stratul vizibil al tencuielilor exterioare prin probe 7-8 cm, consistenta se va determina prin probe in
functie de granulometrie si materialul utilizat, temperatura, umiditate, etc. cu acordul beneficiarului.

Executia lucrarilor
1. Operatiuni pregatitoare
Lucrarile ce trebuie efectuate inainte de inceperea de incorporea executiei tencuielilor exterioare
- Controlul suprafetelor ce urmeaza a fi tencuite
- terminarea lucrarilor a caror executie simultana sau ulterioara cu exec. tencuielilor ar putea provoca
deteriorarea acestora;
- suprafetele ce se tencuiesc sa nu prezinte abateri, mai mari decat cele admise
- suprafetele suport sa fie curate, suprafetele din plasa de rabit trebuie sa fie bine intinsa si legate;
- rosturile zidariei se vor curata pe 3-5 mm, iar suprafetele de beton vor fi aduse in stare rugoasa;
- pe suprafetele exterioare ale peretilor, trasarea se va face prin repere de mortar (stalpisori).
Pagina 25 din 82
 - se vor fixa repere de mortar la toate colturile cladirii, precum si pe suprafetele dintre golurile
ferestrelor si usilor exterioare, reperi ce se vor executa din acelasi mortari ca si grundul.
2. Executarea amorsarii
- Suprafetele de beton si ale zidariilor de caramida se stropesc cu apa, apoi se amorseaza cu un sprit
de ciment si apa.
- pe suprafetele de b.c.a. spritul se va executa cu mortar ciment-var, compozitie 1: 0,25 : 3 (ciment,
var, nisip).
- pe suprafetele de plasa de rabit se va aplica direct smirul din mortar cu aceiasi compozitie cu a
mortarului pentru grund
- amorsarea se va face cat mai uniform, fara discontinuitati fara prelingeri pronuntate, avand o
suprafata rugoasa si aspra la pipait.
3. Executarea grundului
- Grundul in grosime de 15-20 mm se va executa, pe suprefetele de beton (plasa de rabit), dupa cel
putin 24 ore de la aplicarea spritului (smirului) si dupa, cel putin 1 ora in cazul suprafetelor de caramida.
- grundul va fi la tencuielile tip similipiatra din mortar de ciment-var marca M100T;
- smirul prea uscat se uda cu apa inainte de exec. grundului
- grosimea grundului se va incadra in grosimea reprelor de tasare (stalpisori) si se va verifica
obtinerea unei suprafete verticale si plane, fara asperitati, neregularitati, goluri;
- interzis aplicarea grundului pe suprafete inghetate sau daca exista pericolul ca grundul sa inghete
inainte de intarire.
- grundul (ca si spritul) se va aplica pe fatadele cladirilor de sus in jos, de pe schela de fatada
independenta, montata la cca. 50 cm fata de suprafata fatadelor.
- inainte de aplicarea tinciului (a tencuielilor speciale) suprafata grundului sa fie uscata si sa nu aiba
granule de var nestins.
4. Executarea spatiului vizibil
-, stratul vizibil de 10-12 mm grosime se va executa driscuit si periat cu mortar var-ciment marca
M25T, confectionat nisip,.
- la tencuielile similipiatra, stratul vizibil de 15-20 mm grosime se va executa din mortar marca M100T
confectionat cu piatra de mozaic in loc de nisip; finisat buceardat sau pieptanat in asize
- tencuielile exterioare se vor realiza pe campuri mari din aceeiasi cantitate de mortar pregatita in
prealabil pentru evitarea diferentei de culoare.
Intreruperea lucrului nu se va face la mijlocul suprafetelor pentru evitarea petelor si diferentelor de
nuante.
Nu se vor executa tencuieli exterioare la o temperatura mai mica de +5 oC
Dupa executarea tinciului se vor lua masuri de protectia suprafetelor proaspat tencuite.

Conditii tehnice pentru calitatea tencuielilor si receptionarea lor.

- Suprafetele suport ale tencuielilor vor fi verificate si receptionate conform instructiunilor pentru
verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse.
- In timpul executiei se vor verifica respectarea tehnologiilor de executie, utilizarea tipului si compozitia
mortarului indicat in proiect precum si aplicarea straturilor succesive, in grosimea prescrisa.
- Se va urmari aplicarea masurilor de protectie impotriva uscarii fortate sau inghetului.
- Rezultatul incarcarilor pe epruvetele de mortar se va prezenta investitorului (dirigintelui de lucrare) in
termen de 48 ore de la obtinerea buletinului pentru fiecare lot de mortar.
- Incercarile de control, la care rezultatele sunt sub 90% din marca prescrisa, conduce la refacerea
lucrarilo, cazuri ce se inscriu in registrul de procese-verbale.
- Receptia pe faze de lucrari, se face in cazul tencuielilor exterioare prin verificarea:
a. - rezistentei mortarului;
b. - numar de straturi aplicate si grosimilor respective, cel putin un sondaj la 100 mp
c. - aderenti la suport si intre straturi (sudaj ca la pct. b);
d. - plantatii suporturilor si liniaritatea muchiilor (bucata cu bucata);
e - dimensiunilor, calitatii si pozitiilor elementelor decorative si anexe (solbancuri, brise, cornise etc. pe
Pagina 26 din 82
fatada) bucata cu bucata
Abaterile admisibile sunt cuprinse in anexa.
La receptia preliminara a lucrarilor se efectueaza direct de catre comisia aceleiasi verificari, dar cu o
frecventa de minim 1/5 din frecventa precedenta.
Verificarea aspectului tencuielilor se va face vizual, cercetand suprafata tencuita, forma muchiilor
intrande si iesinde.
Suprafetele vor fi uniforme, ca prelucrarea si culoarea fara denivelari, ondulatii, fisuri, impuscaturi,
urme de reparatii locale. Se va controla corespondenta mortarului (normal, similipiatra etc.) si modul de
prelucrare a fetei vazute cu prevederile din proiect sau mostre aprobate.
Muchiile de racordare, spaletii si glafurile golurilor trebuie sa fie vii sau rotunjite, drepte, verticale sau
orizontale.
Solbancurile si diferitele profile trebuie sa aiba pantele spre exterior, precum si o executie corecta a
lacrimarului.
Verificarea planeitatii suprafetelor tencuite se face cu un dreptar de 2 m lungime, orice directie pe
suprafata tencuita.
Grosimea stratului de tencuiala se va verifica prin batere de cuie sau sondaje in locuri mai putin
vizibile.
Aderenta stratului de tencuiala la stratul suport se va verifica prin ciocnire cu un ciocan de lemn, un
sunet de "gol" arata calitatea necorespunzatoare si necesita refacerea intregii suprafete dezlipite.

Masuratori si decontari
Tencuielile exterioare se masoara si se platesc la metru patrat de suprafata desfasurata.
Nuturile in tencuieli la fatada se masoara si se deconteaza la metru.
Adaosurile de coloranti se masoara si se deconteaza la kg.
Golurile de tencuieli pentru ferestre si usi etc. a caror suprafata este mai mica de 0,5 m nu se scad din
suprafata tencuielilor exterioare; cele mai mari de 0,5 m se scad, dar se adauga suprafetele glafurilor si
spaletilor tencuiti.
Profilele trase cu sablonul la fatada cu iesinduri mai mici de 5 cm inclusiv si cu o latime de pana la 20
cm inclusiv, nu se masoara separat, ele incluzandu-se in pretul tencuielilor respective.
Suprafetele partial ramase netencuite in vederea placarii cu placaj (ceramice, piatra, etc.) sau
executarii de ornamentatii se scad din suprafata tencuielilor; fiecare dimensiune ce se ia in calcul pentru
calculul acestei suprafete se reduce cu 5 cm.

Abateri admise la receptia calitativa a tencuielilor

Denumirea defectului Tencuieli la retrageri, cutii Tencuieli la fatade si alte
de lumina fatada elemente exterioare al
posterioara constructiei
1. Umflaturi, ciupituri (impuscaturi) Nu se admit Nu se admit
crapaturi, fisuri, lipsuri la glafuri,
solbancuri, cosuri, ventilatii.
2. Zgrunturi mari (pana la 3 mm), basici Nu se admit Nu se admit
si zgarieturi adanci formate la driscuire
in stratul de acoperire
3. Neregularitati ale suprafetelor (la Max. 2 neregularitati pe mp. Max. 2 neregularitati pe mp in
verificare cu dreptarul de 2 m lungime). in orice directie, avand orice directie avand
adancimea sau inaltimea adancimea sau inaltimea pana
pana la 2 mm la 2 mm
4. Abateri fata de verticala sau Pana la 2 mm/m si Pana la 1 mm/m si maximum 3
orizontala a unor elemente ca maximum 5 mm pe mm pe inaltimea unui etaj.
intranduri, iesinduri, ornamente, pilastrii, inaltimea un etaj.
coloane, muchii, bfraie, cornise,
solbancuri, ancadramente, avize, rosturi
Pagina 27 din 82
 adancite, nituri etc.
5. Abateri fata de raza la suprafete Pana la 5 mm Pana la 3 mm
curbe

2. TENCUIELI INTERIOARE UMEDE LA PERETI SI TAVANE

Generalitati
Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice privind executia tencuielilor interioare umede aplecate pe
suprafete de zidarie de caramida sau blocurile b.c.a., beton sau plasa de rabit (la tavane, grinzi sau slituri de
marcare instalatii) inclusiv executara gletului de var sau de ipsos.

Standarde si normative de referinta

1. STAS 388/95 Ciment Portland
2. STAS 1667-76 Agregate naturale pentru mortare si betoane cu lianti minerali
3. STAS 790-84 Apa pentru mortare si betoane
4.SR ENV 458-1/1997 Var pentru constructii.
5. NE 001-1996 Normativ privind executarea tencuielilor umede groase si subţiri.
6. C 17 - 82 Instr. tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor zidarie si tencuiala.

Materiale
1. Ciment Portland conf. STAS 388-95
2. Apa vezi STAS 790/84
3. Nisip conform STAS 3-87
4. Var pentru constructii – SR ENV 459-1/1997

Livrare, depozitare, manipulare si utilizare

1. Conditiile de livrare, transport si depozitare pentru ciment: depozitare in saci la loc uscat ferit de
inghet.
2. Perioadele maxime de utilizare a mortarelor din momentul prepararii lor, astfel incat sa fie utilizate in
bune conditii la tencuieli interioare sunt:
- la mortar de var marca M4T, pana la 12 ore;
- la mortar de ciment (marca M100T) si ciment - var (marca M50T) fara intarziator, pana la 10 ore, iar
cu intarziator pana la 16 ore.

Conditii tehnice de calitate pentru mortare de tencuieli

Toate materialele vor fi introduse in lucrare numai dupa ce in prealabil s-a verificat ca au fost livrate cu
certificate de calitate care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective.
Mortarele de la statii sau centrale pot fi introduse in lucrare numai daca transportul este insotit de o
fisa care sa contina caracteristicile tehnice ale acestora.
Consistenta mortarelor pentru executarea tencuielii umede interioare, vor trebui sa corespunda
urmatoarelor tasari ale mortarului etalon:
- pentru sprit: - aplicarea mecanizata a mortarelor 12 cm
- aplicarea manuala a mortarelor 9 cm
- aplicarea pe blocurile b.c.a. 14-15 cm
- pentru smir, in cazul aplicarii manuale a mortarelor 5 - 7 cm
- pentru grund, in cazul aplicarii manuale, 7 - 8 cm
iar in cazul aplicarii mecanizate, 10 - 12 cm
- pentru stratul vizibil (tinci), executat manual, 7 - 8 cm
iar pentru zidarie din blocuri b.c.a. consistente 13 - 15 cm

Executia lucrarilor
1. Operatiuni pregatitoare
Pagina 28 din 82
 Lucrarile ce trebuie efectuate inainte de inceperea executarii tencuielilor:
- controlul suprafetelor care urmeaza a fi tencuite, suprafetele suport trebuie lasate un timp oarecare,
pentru ca sa nu se mai produca tasari sau contractii, mortarul la zidarii sa se intareasca in rosturi, iar
suprafetele de beton sa fie relativ uscate, pentru ca umiditatea sa nu influenteze aderente tencuielilor;
- terminarea lucrarilor a caror executie simultana sau ulterioara ar putea provoca deteriorarea
tencuielilor;
- suprafetele suport sa fie curate, suprafetele din plasa de rabit trebuie sa aiba plasa bine intinsa si sa
fie legate cu mustati de sarma zincata de elementele pe care se aplica;
- suprafetele pe care se aplica sa nu prezinte abateri de la verticalitate si planeitate, mai mari decat
cele prescrise pentru elementele de constructii respective prin caietele de sarcini;
- rosturile zidariei de caramida se vor curata pe o adancime de 3-5 mm, iar suprafetele netede
(sticloase) de beton vor fi aduse in stare rugoasa;
- verificarea executiei si receptiei lucrarilor de protectie (invelitori, plansee, etc) sau a caror executie
ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conducte de instalatii, tamplarii) precum si daca au fost montate
toate piesele auxiliare: ghermele, pranuri, suporti metalici, coltari.
2. Executarea trasarii suprafetelor de tencuit
- Efectuarea tasarii suprafetelor de tencuit se va face prin repere de mortar (stalpisori) cu o latime de
8-12 cm si o grosime astfel incat sa se obtina suprafetele verticale sau orizontale (la tavane), cu o planeitate
ce se va inscrie in abaterile admisibile. Mortarul din care se vor executa stalpisorii va fi similar cu cel din care
se va executa grundul.
3. Executarea amorsarii
- Suprafetele de beton incl. stalpii si planseele vor fi stropite cu apa dupa care se vor amorsa cu un
sprit din ciment si apa in grosime de 3 mm;
- Suprafetele de zidarie de caramida vor fi stropite cu apa si amorsate prin stropire cu mortar fluid de
grund in grosime de 3 mm;
- pe suprafete de b.c.a. spritul se va executa cu mortar de ciment var compozitie 1:025:3 (ciment, var,
nisip);
- pe suport de plasa de rabit galvanizat se va aplica direct smirul din mortar cu aceiasi compozitie cu a
mortarului pentru grund;
- amorsarea suprafetelor se va face cat mai uniform fara discontinuitati, fara prelingeri pronuntate,
avand o suprafata rugoasa si aspra la pipait.
4. Executarea grundului
- Grundul in grosime 5-20 mm se va executa pe suprafete de beton (plan de rabit) dupa cel putin 24
ore de la aplicarea spritului, si dupa cel putin 1 ora in cazul suprafetelor de caramida. Daca suprafata spritului
este prea uscata sau pe timp foarte calduros, aceasta se va uda cu apa in prealabil executarii grundului.
- Aplicarea mecanizata a spritului si grundului in incaperi pe pereti si tavane, la inaltimea de pana la 3
m, se executa de pe pardoselile respective, si capre mobile.
- Partea superioara a peretilor si tavanelor incaperilor cu inaltimea mai mare de 3 m se vor executa de
pe platforme de lucru continue.
- Mortarul folosit la grund are dozajul prevazut. Intr. tehnice privind compozitia si prepararea
mortarelor de zidarie si tencuiala C17-82, fiind de marca M10T - M100T si care se va preciza in piesele
desenate.
- Grosimea grundului se va incadra in grosimea reperelor de tasare, (stalpisori) si se va verifica in
timpul executiei obtinerea unei suprafete verticale si plane, fara asperitati pronuntate, neregularitati, goluri.
- Pe suprafetele de b.c.a. stratul al doilea (grundul) va fi de 10-12 m gros. si se va executa dupa
zvantarea primului strat, cu mortar 1:2:8 (ciment, var, nisip).
- Inainte de aplicarea stratului vizibil, se va controla suprafata grundului sa fie uscate si sa nu aibe
granule de var neatins.
5 Executarea stratului vizibil
- Stratul vizibil al tencuielilor interioare - tinci va avea compozitia ca si a grundului, insa cu nisip fin de
pana la 1 mm
- grosimea tencuielilor de 2-5 mm se va obtine din aruncarea cu mistria a mortarului la intervale de
Pagina 29 din 82
timp, iar intre ele, sa se niveleze suprafete de tinci cu drisca.
- grosimea tinciului la pereti de b.c.a. va fi de 1 - 3 mm din acelasi mortar ca pentru grund, cu nisip de
0-1 mm.
- gletul de var la incaperile sugravite se va realiza prin inchiderea porilor tinciului cu strat subtire de 1
mm de var si adaos de ipsos, 100 kg la 1 m 3 de var pasta.
- gleturile de ipsos executat pe suprafete ce urmeaza a se vopsi, se va realiza prin acoperirea tinciului
cu un strat subtire de cca. 2 mm de pasta de ipsos.
- gletul de ipsos se va aplica numai pe un strat suport care are un anumit grad de umiditate, in
cantitati strict necesare, inainte de terminarea prizei ipsosului.
- tencuielile interioare pe pereti de b.c.a. se va executa dupa trecerea a cel putin 15 zile de la
executarea zidariei.
- la tencuielile sclivisite stratul vizibil se netezeste cu drisca de otel si se executa numai din pasta de
ciment.
In cazul executiei tencuielilor interioare, la o temperatura mai mica de + 5 oC, se vor lua masurile
speciale prevazute in "Normativul pentru executarea lucrarilor pe timp friguros", indicativ C 16-84.

Conditii tehnice pentru calitatea tencuielilor si receptionarea lor

- Suprafetele suport ale tencuielilor vor fi verificate si receptionate conform instructiunilor pentru
verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse.
- pe parcursul executarii tencuielilor se vor verifica respectarea tehnologiei de executie, utilizarea
tipului si compozitia mortarului indicat in proiect precum si aplicarea stratelor succesive in grosimea prescrisa.
- se va urmari aplicarea masurilor de protectie impotriva inghetului si uscarii fortate si daca este cazul
in primele zile de la executia tencuielilor pe pereti din blocuri de b.c.a. se va stropi cu apa.
- rezultatul incercarilor pe epruvetele de mortar se vor prezenta investitorului (dirigintelui de lucrare) in
termen de 48 ore de la obtinerea buletinului pentru fiecare lot (transport) de mortar.
- incercarile de control, in care rezultatele sunt sub 75% din marca prescrisa, conduce la refacerea
lucrarilor respective. Aceste cazuri se inscriu in registrul de procese verbale.
- receptia pe faza de lucrari se face in cazul tencuielilor, interioare, prin verificarea:
a. - rezistentei mortarului;
b. - numarul de straturi aplicate si grosimilor respective, cel putin un sondaj la fiecare 200 m 2;
c. - aderenta la suport si intre straturi (sondaj ca la pct. 5);
d. - planeitatea suporturilor si linearitatea muchiilor (bucata cu bucata).
Rezultatele verificarilor se inscriu in registrul de procese - verbale de lucrari ascunse si se efectueaza
inainte de executia zugravelilor si vopsitoriilor.
- verificarea aspectelor tencuielilor se va face vizual cercetand suprafata tencuita, forma muchiilor
intrande si iesinde.
- suprafetele tencuite trebuie sa fie uniforme sa nu aibe denivelari, ondulatii, fisuri, impuscaturi de var
neatinse, urme vizibile de reparatii locale.
- muchiile de racordare a peretilor cu tavanele, colturile, spaletii ferestrelor si usilor, glafurile ferestrelor
trebuie sa fie vii sau rotunde, drepte, verticale sau orizontale.
- suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte crapaturi, goluri, portiuni neacoperite cu mortar la
racordarea tencuielilor cu tamplaria, in spatele radiatoarelor si tevilor;
- verificarea planeitatii suprafetelor tencuite se face cu un dreptar de 2 m lungime, in orice directie pe
suprafata tencuita
- gradul de netezire a suprafetelor tencuite se va verifica numai la cele gletuite si se va aprecia prin
plimbarea palmei pe suprafata respectiva.
- grosimea stratului de tencuiala se va verifica prin batere de cuie sau prin sondaje in locuri mai putin
vizibile
- aderenta straturilor de tencuiala la stratul suport se va verifica prin ciocnire cu un ciocan de lemn; un
sunte de "gol" arata calitatea necorespunzatoare si ce necesita verificarea intregii suprafete dezlipite.

Masuratori si decontare
Pagina 30 din 82
 Tencuieli interioare pe pereti si tavane se masoara si se deconteaza la metru patrat de suprafata
desfasurata
Suprafata tencuielilor interioare la pereti si stalpi se determina inmultind inaltimea acestora, masurata
intre fata bruta inferioara a planseului superior si fata finisata a pardoseli, la care se adauga 2 cm, cu latimea
lor, masurata intre fetele b rute ale peretilor si stalpilor. La peretii prevazuti cu plinte, scafe, lambriuri placaje,
inaltimea tencuielii se masoara intre fata bruta inferioara a planseului superior si muchia superioara a pintei,
scafei, lambriuri sau placajului la care adauga 2 cm.
- la tavane cu sau fara grinzi se masoara suprafata in proiectie orizontala, ar la tavanele cu grinzi se
afauga suprafetele laterale ale grinzilor.
- golurile la tencuieli a caror suprafata este mai mica de 0,5 m 2 nu se scad din suprafata tencuielilor,
cele mai mari de 0,5 m2 se scad, dar se adauga suprafetele glafurilor si spaletilor tencuiti
a) suprafetele ramase partial netencuite in vederea acoperirii lor cu placaje diferite (faianta, lemn,
etc) sau cu ornamentatii se scad din suprafata totala a peretilor tencuiti, la calculul suprafetelor care
se scad se iau in considerare dimensiunile reale ale acestora reduse fiecare cu cate 5 cm.

Abateri admise la receptia calitativa a tencuielilor

Tencuieli driscuite Tencuieli gletuite
Max. 2 neregularitati/mp. in orice directie, avand Max. 2 neregularitati/mp in orice directie, avand
adancimea sau inaltimea pana la 2 mm adancimea sau inaltimea pana la 1 mm.
Pana la 1 mm/m si max 3 mm pe toata inaltimea Pana la 1 mm/m si max. 2 mm la toata inaltimea
incaperii incaperii.
Pana la 1 mm/m si max. 3 mm de element Pana la 1 mm/m si max. 2 mm pe roata inaltimea
sau lungimea elementului.
Pana la 5 mm Pana la 3 mm

CAIET DE SARCINI HIDROIZOLATII CU MATERIALE

BITUMINOASE
Generalitati.
Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice privind executia hidroizolatiilor cu materiale bituminoase si
a unora dintre lucrarile aferente acestora, in scopul protectiei constructiilor subterane si supraterane.
Izolarea aticului se va face cu urmatoarele straturi :
strat de pietris pentru protectia hidroizolatiei
membrana hidroizolanta- 2 straturi carton bitumat
strat de protectie termoizolatie-sapa 3 cm
termoizolatie polistiren expandat 10 cm
mastic de bitum cald
folie bariera contra vaporilor din impaslitura de fibre de sticla bitumata
strat DDC (difuzie, decompresiune si compensare)
strat de egalizare din beton usor 3 cm
planseu B.A. monolit conform rezistentei
Planseul de beton se va curata de resturi de materiale si praf , trebuind sa indeplineasca conditiile :
- sa fie plan , fara denivelari
- acolo unde se constata denivelari , ele se vor atenua cu o sapa de egalizare.

Standarde si acte normative.

-NP 040-2002 Normativ privind proiectarea, execuţia şi exploatarea hidroizolaţiilor la clădiri
-GP 065-2001 Ghid privind proiectarea şi execuţia lucrărilor de remediere a hidroizolaţiilor bituminoase la
acoperişuri de beton
- NP 064-2002 Ghid privind proiectarea, execuţia şi exploatarea elementelor de construcţii hidroizolate cu
Pagina 31 din 82
 materiale bituminoase şi polimerice
- GP 114-2006 Ghid privind proiectarea, execuţia şi exploatarea hidroizolaţiilor cu membrane bituminoase
aditivate cu APP şi SBS
- NP 121-2006 Normativ privind reabilitarea hidroizolaţiilor bituminoase ale acoperişurilor clădirilor
- GP 112-2004 Ghid privind proiectarea, execuţia şi exploatarea învelitorilor din membrane polimerice
realizate ,,in situ”
1. STAS 2355/2-87 - Hidroizolatii si materiale bituminoase la elemente de constructii
2. STAS 2355/3-87 - Hidroizolatii din materiale bituminoase la terase si acoperisuri.
4. STAS 1046-78 - Panza bitumata PA 55, PA 45
5. STAS 7916-80 - Impaslitura din fibre de sticla bitumata IA1100, IB 1200; IBP 1200;
6. STAS 138-80 - Carton asfaltat CA 300, CA 400.
7. STAS 7064-78 - Bitum pentru hidroizolatii tip H 60/75 si H 80/90.
8. STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali
9. STAS 663 –76 si 491 -70 - Plumb (sub forma de benzi)

Materiale utilizate.
1. Cartoane bituminoase tip CA300, CA400, conform STAS 138-80
2. Impaslitura din fibra sticla bituminate tip IA 110, IB 1200; PBF 1200; conform
STAS 7916-80.
3. Panza bituminata tip PA 55, PA 45, conform STAS 1046-78.
4. Bitum pentru lucrari de hidroizolatii tip H 68/75 si H 80/90 conform STAS 7064-78.
5. Filer de calcar, conform STAS 539-79.
6. White-spirt conform STAS 44-84.
7. Benzi de plumb de 1, 2, 3 mm grosime, conform STAS 491-70.
8. Tabla zincata, conform STAS 2028-80
9. Placi prefabricate din beton conform NI de productie.
10. Alte materiale pentru protectie (nisip, pietris 7 - 15 mm) conform 1667-76.
11. Betoane si mortare pentru realizarea: betonului de panta, sape suport si sape de protectie, conform
normelor in vigoare.

Livrare, depozitare, manipulare.

- Materialele folosite trebuie sa corespunda conditiilor de calitate prevazute in standardele in vigoare
si vor fi insotite de certificate de calitate.
- Manipularea si transportul materialelor bituminoase se va face cu atentie, pentru a nu le deteriora,
pe distante cat mai scurte.
- Toate materialele in suluri pentru hidroizolatii se vor depozita cel putin sub soproane si vor fi ferite de
lovituri.
- La depozitare se vor lua masuri de paza contra incendiilor, conform normelor in vigoare.

Executia lucrarilor
1. - La terase si acoperisuri
Hidroizolatiile la cald se vor executa numai la temperatura se pot executa lucrarile cu respectarea
prevederilor normativelor.
- temperatura masticului de bitum in cazan nu va depasi 22 oC, iar in momentul lipirii straturilor va fi
cuprinsa intre 160o si 200oC.
- Suprafetele suport pentru aplicarea barierei contra vaporilor sau a hidroizolatiei se vor verifica si
controla daca corespund STAS 2355/3-87 si conditiilor de la pct. 3.5. din normativul C112-86 porivind controlul
pantelor, eliminarea asperitatilor, starea de intarire uscare a suportului, fixarea conductelor de scurgere,
diblurile, agrafe de prindere, a elementelor din tabla si alte lucrari similare.
- Bariera contra vaporilor si straturilor de difuzie sau hidroizolatie se vor aplica pe suporturile din beton
sau mortar de ciment, dupa amorsarea cu emulsie sau cu solutie de bitum cu minimum 300g/m 2.
- Stratul de amorsare cu solutia de bitum se executa pe suport bine curatat si uscat, numai in perioade
Pagina 32 din 82
de timp cu temperatura exterioara pana la +6 oC, iar cu emulsie de bitum pe suportul umed la temperatura
peste +8oC.
- Straturile pentru difuzia vaporilor alcatuite din impaslitura bitumata perforate IBP 1200 sau 1100,
prevazute sub bariera contra vaporilor, peste incaperi cu umiditate mai mare de 6% sau sub hidroizolatii
aplicate pe termoizolatii sensibile la umiditate, prevazute cu sape din beton, foile perforate se vor aplica
nelipite cu suprapuneri de 5 cm si asezate cu partea blinda pe suport.
- Straturile de difuzie nu se aplica la dolii si pe o raza de cca. 25 cm in jurul gurilor de scurgere si a
strapungerilor.
- Comunicarea cu exteriorul a difuziei de sub copertinele aticelor se va realiza din fasii de impaslitura
bitumata perforata (IBP) de 50 cm latime, asezate la 1 m distanta.
- Bariera contra vaporilor se va aplica pe suport din beton peste stratul de difuzie, lipite si acoperire cu
mastic de bitum, cu suprapuneri de 7-10 cm si trebuie sa acopere complet partea inferioara a stratului de
izolare termica.
- Protectia cu foi bitumate a placilor termoizolate are din materiale rigide se va executa in atelier sau
fabrici, prin lipirea placilor cu minimum 1,5 kg/m 2 mastic de bitum cald, intins cu peria pe foile bitumate.
- La montarea pe acoperis, placile termoizolatoare se vor aplica cu partea neprotejata in masticul de
bitum cald de acoperire a barierei contra vaporilor care nu va depasi temperatura de 150 oC in timpul lipirii.
- Hidroizolatia alcatuita din straturi multiple pentru terase si acoperisuri cu panta de max. 20%, se va
executa prin lipirea foilor bitumate, pe toata suprafata, cu masticuri din bitum preparate cu maximum 30%
filere minerale, cu punctele de inmuiere IB functie de panta (pana la 20% bitum H 80/90).
- Pentru executarea hidroizolatiei in campul acoperisului, sulurile din foi bitumate se vor derula pe
suprafata suport si se vor curata prin periere energica, dupa care se vor lasa un timp suficient pentru
relaxarea si indreptare a foilor.
- Tehnologia si conditiile de aplicare a straturilor de hidroizolatie sunt cele din normativul C112 - 86 art.
3.20.1. - 3.20.6.
- Hidroizolatiile la elementele verticale (atice, reborduri, ventilatii, cosuri, etc.) se vor executa cu fasii
croite la dimensiunile respective prin derulare pe stratul de mastic de bitum cald, incepand de jos in sus; la
scafe suprapunerile se vor realiza in trepte de 40-50 cm.
- La colturi, muchii si alte locuri unde foile bitumate nu se pot derula, se admite aplicarea prin
intinderea masticului cu canciocul sau gletuitorul pe element si foaie bitumata, cu lipirea imediata si presarea
cu canciocul, controlandu-se aderenta si continuitatea etansarii in aceste locuri.
- La atice cu inaltimea pana la 60 cm, hidroizolatia se va intoarce pe partea orizontala a aticului,
minimum 15 cm, iar in cazul unor elemente verticale cu inaltimea mai mare se va ridica pana la 50 cm si se va
ancora cu platbanda si bolturi impuscate la distante de cca. 50 cm.
- Protectia hidroizolatiei elementelor verticale la terase circulabile si necirculabile, se va realiza cu
mortar de ciment R 100 T de cca. 30 mm grosime, armat cu rabit pe retea de otel-beton  6 mm la 25 cm.
- Etansarea la strapungeri se va face in functie de diametrul elementului si solicitarilor fizice si
mecanice astfel:
 La strapungerile reci si fara vibratii, cu diametrul mai mic de 200 mm si cu flanse, hidroizolatia se va aplica
pe flansa mobila in suruburi.
 La strapungeri reci si fara vibratii cu diametrul mai mic de 200 mm si fara flanse, etanseitatea hidroizolatiei
cu elemente verticale se va executa, dupa umplerea cu mortar a golului din jurul elementului, prin
mansonare cu doua straturi de panza sau tesatura bitumata lipita cu mastic de bitum si matisate pe
element cu sarma sau colier.
- Rosturile de dilatare cu rebord se vor etansa si izola conform normativului C 112-86 punctele 3.24 -
3.24.2.
- Montarea gurilor de scurgere, racordarea izolatiei, gulerul de plumb si montarea mufei conductei de
scurgere etc. se vor face conform aceluiasi normativ, punctele 3.25., 3.26., 3.26.7.
- La terase necirculabile, protectua grea (la exterior) din pietris cu granule de 7-15 mm, se va executa
prin asezare in strat uniform de 40 cm grosime.
- Modul de alcatuire a izolatiei hidrofuge la terasa; numarul de straturi, tipul de panza, impaslituri,
sape, etc. se vor detalia in cadrul proiectului special pentru izolatii.
Pagina 33 din 82
 Celelalte elemente de constructie ale terasei se vor executa conform prevederilor din planurile de
detaliu lae proiectului (izolare termica, sape protectie, tabla etc.).
2. La elementele subterane
La lucrarile de hidroizolatie a constructiilor contra apelor, cu sau fara presiune, trebuie sa se respecte
prevederile STAS 2355/2-87, ale normativului C112-86, cap. 4.8. si ale detaliilor respective ale proiectului.
Izolatia hidrofuga se va realiza pe toata inaltimea peretilor subsolului.
Protectia hidroizolatiei verticale se va realiza din zidarie de caramida plina, minimum 12,5 cm grosime.
Elementele de beton pentru rigidizarea protectiei de zidarie se va fixa cu distantieri pentru a nu strapunge
hidroizolatia.
Modul de alcatuire a izolatiei hidrofuge sub cota terenului este precizata prin planurile de executie ale
proiectului.

Verificarea calitatii lucrarilor

Lucrarile de hidroizolatii, majoritatea lor fiind lucrari ascunse, calitatea lor se va verifica pe etape de
executie, incheindu-se proces-verbal, din care sa rezulte ca au fost respectate urmatoarele:
- calitatea suportului - rigiditatea, aderenta, planeitate, umiditate, constatari facute conform normelor in
vigoare;
- calitatea materialelor de hidroizolatii conform certificatelor de calitate;
- pozitionarea si ancorarea pieselor metalice (daca este cazul);
- calitatea amorsajului si lipirea corecta a fiecarui strat al hidroizolatiei, inclusiv a celorlalte lucrari de
constructii aferente;
- strangerea flanselor si platbandelor aferente strapungerilor.
- daca este cazul, se pot face si verificari prin sondaje prin desfacerea izolatiei si probe de laborator
asupra materialelor.
- Hidroizolatia se verifica vizual daca indeplineste conditiile:
 straturile hidroizolatiei sa fie lipite uniform si continuu, fara zone nelipite;
 panta catre gurile de scurgere, fara stangari, conform proiect;
 este continua si fara umflaturi;
 racordarea cu elemente de strapungere, la rosturi si guri de scurgere, asigura o etansare perfecta;
 protectia corespunde proiectului;
 protectia hidroizolatiei verticale la atice, raborduri, strapungeri, ventilatii etc. este aderenta si fara
deplasari.
- Se verifica lucrarile de tinichigerie aferente ce asigura etanseitatea ceruta (copertine, glafuri, etc.) si
sunt bine ancorate si lipite cu falturi corect executate; ca gaurile de scurgere sau gratar si functioneaza normal
la turnarea apei in locurile cele mai inalte ale terasei.
- Cu avizul scris al proiectantului de rezistenta se va verifica calitatea izolatiilor prin inundare cu apa
de 2-4 cm grosime in punctele cele mai inalte, cu gurile de scurgere infundate. Dupa 72 ore tavanul nu trebuie
sa prezinte pete si umeziri.

Masurarea si decontarea lucrarilor

- Straturile de izolatii hidrofuge pe orizontala si verticala (inclusiv amorsa,strat difuzie etc.) se masoara
si se deconteaza la mp de suprafata real executata.
- Sapele de nivelare si protectie, placile de beton se masoara si se deconteaza la mp de suprafata
real executata.
- Termoizolatia, tot la mp de suprafata real executata.
- Betonul de panta (daca este cazul) se masoara si se deconteaza la m 3 real executat.
- Izolarile de strapungeri tevi, ventilatiile, etc se masoara la bucata.
- Elementele de tabla: glafuri, copertine, bucle, etc. se masoara si deconteaza la m.

CAIET DE SARCINI SAPE PENTRU PARDOSELI

Pagina 34 din 82
Generalitati
Acest capitol cuprinde specificatii pentru executarea sapelor de mortar pentru stratul suport al
pardoselilor.

Standarde si normative de referintă

Acolo unde există contradictii între prevederile prezentelor specificatii si prescriptiile standardelor si
normativelor enumerate mai jos, vor avea prioritate prezentele specificatii.
STAS 388-80 - Ciment Portland
STAS 790-84 - Apa pentru mortare si betoane
STAS 1030-85 - Mortare obisnuite pentru zidarii
STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali
STAS 2634-80 - Mortare obisnuite pentru zidărie si tencuieli. Metode de încercare.
GP 037/0-1998 Normativ privind proiectarea,execuţia şi asigurarea calităţii pardoselilor la clădiri civile.

Materiale utilizate
Ciment gri Portland, conform STAS 388-80, fara bule de aer, de culoare naturală sau alb, fară
constituenti care sa pateze.
Agregate naturale (nisip, 0 - 7 mm) conform STAS 1667-76, având densitatea în gramada, în stare
afânată de minimum 1200 kg/m3.
Nisipul de cariera poate fi partial înlocuit cu nisip de concasare.
Continutul de nisip natural va fi de cel putin 50%.
Apă conform STAS 790 - 84.
Apa va fi potabilă, curată, fară urme de grăsime sau alte substante care pot păta, nu va contine acizi.
Plastifianti de tip DISAN (produs românesc) sau alti similari apropiati.

Livrare, depozitare, manipulare

Agregate
1.Agregatele vor fi transportate si depozitate în functie de sursa si sortul lor. Agregatele vor fi manipulate astfel
încât sa se evite separarea lor, pierderea finetii sau contaminarea cu pământ sau alte materiale străine.
2.Daca agregatele se separă sau dacă diferitele sorturi se amestecă, ele vor fi din nou trecute prin sită înainte
de întrebuintare.
3.Nu se vor folosi alternativ agregate din surse diferite sau cu grade de finete deosebite. Agregatele se vor
amesteca numai pentru a obtine gradatii noi de finete.
4.Nu se vor transfera agregatele din mijlocul de transport direct la locul de depozitare de la santier dacă
continutul de umiditate este astfel încât poate afecta precizia amestecului de mortar; în acest caz agregatele
se vor depozita separat până ce umiditatea dispare.
5. Agregatele se vor depozita în silozuri, lăzi sau platforme cu suprafete dure, curate. La pregătirea
depozitării agregatelor se vor lua măsuri pentru a preveni pătrunderea materialelor străine. Agregatele de
tipuri si mărimi diferite se vor depozita separat.
Inainte de utilizarea agregatelor, acestea vor fi lăsate să se usuce pentru 12 ore.

Cimentul :
1. Cimentul se va livra la locul de amestecare în saci originali, etansi, purtând etichete pe care
s-au înscris greutatea, numele producătorului, marca si tipul. Cimentul se va depozita în clădiri închise, ferit de
umezeală.
2. Nu se vor livra ambalaje care sa difere cu mai mult de 1% fată de greutatea specificata.
3. Dacă beneficiarul aprobă livrarea cimentului în vrac, se vor asigura silozuri pentru depozitarea cimentului si
protejarea lui de umiditate.
Nu se vor amesteca mărcile si tipurile de ciment în siloz.
4. Nu se vor folosi sorturi diferite de ciment sau acelasi sort, dar din surse diferite, fara aprobarea
beneficiarului.
Materialele vor fi livrate si manipulate astfel încât sa se evite patrunderea unor materiale străine, sau
Pagina 35 din 82
deteriorarea prin contact cu apa sau ruperea ambalajelor.
Materialele vor fi livrate în timp util, pentru a se permite inspectarea si testarea lor.
Materialele perisabile vor fi protejate si depozitate în structuri etanse, pe suporti mai înalti cu
aproximativ 30 cm decât elementele din jur.
Pentru perioade scurte de timp, cimentul poate fi depozitat pe platforme ridicate si va fi acoperit cu
prelate impermeabile.
Se va îndeparta de pe santier cimetul nefolosit care s-a întărit sau a facut priză.

Amestecuri pentru mortar

Generalitati
1. Se vor masura materialele pe lucrari astfel încât proportiile specificate în amestecul de mortar să poata fi
controlate si mentinute cu strictete în timpul desfasurării lucrărilor.
2. Dacă nu se specifica astfel, proportiile se vor stabili după volum.
3. In cadrul acestor specificatii, greutatea unui m 3 din fiecare material fobosit ca ingredient pentru mortar este
considerata astfel:

Material Greutatea pe metru cub

Ciment Portland 1506 kg
Nisip natural 0-7 mm cu umiditate 2% 1300 kg

Dozaje, compozitii
1. Mortarul pentru sapele de pardoseli va fi un amestec de ciment cu nisip în proportie de 1:3,5 (circa 405 kg
ciment la m3 mortar).

Executia lucrarilor
Prepararea mortarului
Mortarul se amestecă bine si numai în cantităti ce se vor folosi imediat. La prepararea mortarului se va
folosi cantitatea maxima de apa care asigura o capacitate de lucrabilitate satisfacătoare, dar se va evita
suprasaturarea cu apă a amestecului. Mortarul se va pune în opera într-un interval de 2 ore după preparare.
In acest interval de timp se permite adaugarea apei în mortar pentru a compensa cantitatea de apă evaporată,
dar acest lucru este permis numai în recipientele zidarului si nu la locul de preparare a mortarului. Mortarul
care nu se foloseste în timpul stabilit va fi îndepărtat.
Dacă nu se aprobă altfel, pentru loturile mici, prepararea se va face în mixere mecanice cu tambur, în care
cantitatea de apă poate fi controlată cu precizie si uniformitate. Se va amesteca pentru cel putin 5 minute: 2
minute pentru amestecul materialelor uscate si 3 minute pentru continuarea amestecului dupa adaugarea
apei. Volumul de amestec din fiecare lot nu va depăsi capacitatea specificată de producätorul mixerului.
Tamburul se goleste complet înainte de adăugarea lotului următor.
Mortarul folosit la rostuire va fi uscat atât încât sa aiba proprietati plastice care să permită folosirea lui la
umplerea rosturilor.
Transportul mortarului:
1. Se face cu utilaje adecvate.
Durata maxima de transport va fi astfel apreciată, încât transportul si punerea în opera a mortarelor să se
faca :
- în maxim 10 ore de la preparare, pentru mortarele de var;
- în maxim 1 oră de la preparare, pentru mortarele de ciment sau ciment- var - fara întârzietor de priza;
- în maximum 2 ore, pentru mortarele cu întârzietor de priză.

Operatiuni pregatitoare
Imediat înainte de turnarea sapei, betonul de rezistenta va fi spalat si toate resturile de materiale vor fi
îndepărtate. Suprafata betonului va fi curătată de praf.
Sapele vor fi turnate într-o singură operatie si vor fi driscuite; atunci când sunt partial uscate, vor fi periate
pentru obtinerea unei suprafete striate.
Pagina 36 din 82
 Sapa de mortar de cirment se execută în timp de minimum 24 ore si maximum 24 zile de la turnarea
planseului de beton simplu sau armat.
Sapa se va executa în spatii în care s-au executat deja urmatoarele operatiuni de finisare:
1. pozarea peretilor despartitori;
2. executarea tencuielilor;
3. pozarea tocurilor pentru usi interioare;
4. executarea lucrarilor de instalatii, inclusiv probele de verificare.
Se verifica ca planseul de beton sa aibă abaterile de la planeitate admise maxime astfel:
- planeitate: +/- 4 mm la 2 m;
- denivelări între 2 elemente prefabricate alaturate (plăci): +/- 0,5 mm.

Executarea sapei
Sapele vor avea grosimea indicată în planuri.
Dacă nu se specifica altfel sapa va avea grosimea de 22 mm indiferent de stratul pe care se aplică
(beton sau hidroizolatie) sau de tipul pardoselii care se aplică ulterior.
Se va avea de asemenea o grija deosebită la executarea pantelor conform desenelor, la spatiile umede
(băi, bucatarii, spalatorii, etc.).
Suprafata planseului se curata cu perii de paie sau sârmă, de reziduuri, impurităti, praf, moloz, se răzuie
cu spaclul picaturile de beton sau mortar căzute din alte procese tehnologice, se măturä si se spala cu jetul de
apă, fară sa se inunde.
Se stropeste suprafata cu lapte de ciment.
Se trasează nivelul, pornind de la linia de vagris.
Mortarul se aplică pe pardoseală cu pompe sau alte mijloace si se nivelează cu dreptarul, apoi se
driscuieste suprafata.
Sapele vor fi periate pentru a se realiza o suprafata care sa asigure o buna aderenta a stratului suport
al pardoselii.

Curătare si protectie
Sapele vor fi acoperite pentru a se împiedica uscarea rapidă.
După executarea sapei, Antreprenorul o va acoperi si proteja cu mijloacele pe care le consideră
adecvate.

Conditiile tehnice de calitate a lucrarilor. Receptia lucrarilor.

Mostre si testări
Testarea mortarului se va face prin prelevarea de probe conform prevederilor din STAS 2634-80 si
anume:
- rezistenta la compresiune la 28 zile: 1 test la fiecare 40 m 3 mortar.
- consistenta si densitatea mortarului proaspat : un test la fiecare schimb.
Conditii de acceptare la receptie a mortarului :
-rezistenta la compresiune la 28 zile: 50 kg/cm 2;
-consistenta mortar proaspat: 12 cm;
-densitate mortar proaspăt: min. 1950 kg/m 3
Metoda de testare si rezultatul încercărilor laboratorului se vor supune spre aprobarea beneficiarului.
Se vor face testari, de asemenea, pentru cimentul folosit la mortare, pe câte 5 kg din fiecare tip de ciment
propus spre a fi folosit la lucrari.
Se va pune la dispozitia beneficiarului certificatul producatorului prin care se atesta ca cimentul livrat la
santier este conform cu specificatiile.
Defecte admisibile si remedieri
După executare, sapa va fi lasata în stare perfecta, conform planurilor. Va fi obtinuta aprobarea
beneficiarului.
Toate lucrările defectuoase vor fi înlăturate si înlocuite la cererea beneficiarului. Volumul lucrărilor care
urmeaza sa fie înlaturate si metodele de înlăturare si înlocuire vor fi cele indicate de beneficiar.
Pagina 37 din 82
 Antreprenorul va executa pe propria sa cheltuiala toate lucrările de înlaturare si înlocuire a sapelor
defectuoase.
Nu sunt admise lucrările dacă:
1. Sapa nu îndeplineste conditiile prevazute în specificatii;
2. Suprafata sapei este mult prea deteriorată pentru a putea fi acceptată.
3. Nivelele finite nu sunt conform planurilor din proiect.
4. Datorita încarcarilor premature sapa s-a deformat sau a fost deteriorata.

Masurare si decontare
Sapele nu vor fi platite separat.Sapa se va deconta separat numai în cazul în care, fata de grosimile
prevazute în specificatii si detaliile din planse. Beneficiarul va solicita o grosime mai mare a acesteia.

CAIET DE SARCINI ZUGRAVELI SI VOPSITORII

GENERALITATI
Prin lucrari de zugraveli si vopsitorii se inteleg acele lucrari de finisaj care se executa in interiorul si
exteriorul constructiilor, imbracând uniform cu o pelicula elementele si obiectele pe care se aplica.
In notiunea de zugraveli se cuprind toate acele lucrari specializate, care se executa cu zugravi
intrebuintând in compozitia de vopsit cu liant uleiurile, lacurile sau inlocuitorii.
Compozitiile in general sunt suspensii formate din cel putin doi constituenti generali, unul care asigura
culoarea si se numeste pigment iar celalalt numit liant sau policulegen care prin solidificare fixeaza pigmentul
pe suport.
Cei mai folositi lianti sunt: varurile, uleiurile animale, silicate, cozeina, uleiurile vegetale, rasinile
naturale si sintetice, bitumurile.

ROLUL ZUGRAVELILOR SI VOPSITORIILOR

In ansamblul lucrarilor care alcatuiesc o constructie, zugravelile si vopsitoriile indeplinesc unul sau
simultan mai multe roluri si anume:
a). Protectia – zugravelile si mai ales vopsitoriile formeaza un strat protector al suportului pe care se
aplica.
Acest rol de protectie se poate referi:
- la ruginirea (anticoroziva)
- la foc (ignifug)
- la umezeala (hidrofuga)
- la acizi (antiacide)
b). Igiena – zugravelile si vopsitoriile intretin suportul intr-o mai buna igiena,
intrucât formeaza o suprafata neteda si continua, care retine mult mai putin praful si alte impuritati din aer.
c). Estetice – valoarea estetica a constructiilor depinde in buna parte si de tehnica zugravelilor si
vopsitoriilor. Efectele de culoare si armonia intre culoare si destinatia incaperilor in ansamblu, a constructiilor
au un aspect decorativ din cel;e mai frumoase si placute, satisfacând cerintele estetice atât in interior cât si in
exterior.
Pentru o orientare si o intelegere lesnicioasa a lucrarilor de zugraveli si vopsitorii acestea se vor
imparti in urmatoarele categorii principale.
Dupa liantul intrebuintat:
- spoieli – in care liantul este varul
- zugraveli cu ulei – in care liantul este uleiul
- zugraveli cu silicate in care liantul este silicatul de potasiu
- zugraveli cu cozeina – in care liantul este liantul de cozeina

VOPSITORII
Pagina 38 din 82
 Clasificarea vopsitoriilor depinde de caracteristicile substantei peliculogene din compozitia respectiva,
se fac dupa natura suprafetei suport, astfel:
- vopsitorii pe baza de ulei;
- vopsitorii pe baza de bitum;
- vopsitorii cu compozitia pe baza de rasini alchidice (grunduri de acoperire);
- vopsitorii cu compozitie pe baza de ulei emulsionat;
- vopsitorii cu compozitie pe baza de lianti solubili in apa;
- vopsitorii cu compozitie pe baza de emulsii de rasini de polimerizare;

EMAILURI
Cu compozitie pe baza de luciuri si pigmenti cu putere mare de acoperire. Ele se clasifica dupa felul
locului utilizat ca substanta peliculogena aplicându-se in urmatoarele domenii:
- emailuri pe baza de rasini de polimerizare;
- emailuri pe baza de lacuri si rasini alchidice;
- emailuri pe baza de lacuri si rasini alchidice emulsionate cu cozeina;
- emailuri pe baza de lacuri cu rasini de modificare

LACURI
Cu solutii pe baza de ulei sicativ, de derivatii celulozei sau de rasini in solventi care dupa intindere si
uscare dau peliculei transparenta si luciu.
Clasificarea lacurilor depinde de caracteristicile substantei peliculogene din solutie, care la rândul lor
determina domeniul de folosire la finisarea diferitelor suprafete suport si anume:
- lacuri pe baza de ulei;
- lacuri pe baza de derivati celulozici;
- lacuri pe baza de rasini naturale exotice;
- lacuri pe baza de rasini alchidice pentru protejarea suprafetelor de metal;
- lacuri pe baza de clor cauciuc pentru protejarea suprafetelor de lemn;
Dupa calitatea finisajului – in raport cu destinatia constructiilor si a cerintelor fata de calitatea finisajului
zugravelile si vopsitoriile se impart in :
- zugraveli si vopsitorii simple;
- zugraveli si vopsitorii de calitate superioara.
Zugravelile si vopsitoriile se executa folosind mai multe procedee:
a).Clasice – care constau din aplicarea manuala cu bidineaua si pensula
b).Moderne (mecanizate) cu vermorelul (pompa) si pistolul.
Factorii care determina calitatea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii sunt:
a. Stabilirea procesului tehnologic.
b. Pregatirea suprafetei suport.
c. Alegerea compozitiilor pentru executarea finisajelor de acoperire.
d. Calitatea corespunzatoare a compozitiilor alese.
e. Dotarea cu unelte, aparate, instalatii.
f. Clasificarea zugravelilor si vopsitoriilor.

STANDARDE SI ACTE NORMATIVE

C 3-76 - Normativ pentru executarea lucrarilor de vopsitorie.
STAS 1667-76 - Nisip
STAS 2706-79 - Praf de creta
STAS 539-79 - Filer d ecalcar
STAS 9201-78 - Var hidratat
STAS 7108-80 - Aracet D 50
STAS 7055-71 - Apa
NID 4702-71 - Carbodimetil celuloza

Pagina 39 din 82
 TESTARI
Inainte de comandarea si livrarea oricaror materiale la santier, se vor pune la dispozitia consultantului
spre aprobare urmatoarele materiale:
- coloranti si culori de apa pentru zugraveli;
- vopseli in culori de ulei pentru tâmplarie si constructii metalice.

MATERIALE SI PRODUSE
- nisip
- praf de creta
- filer de calcar
- var hidratat
- aracet D 50
- apa
- oxizi
- ulei pentru imbibare
- grund
- chit pentru chit si spacluri compozitie de zugravit
- chituri anticorozive

EXECUTIA LUCRARILOR DE ZUGRAVELI SI VOPSITORII

Conditii preliminare pentru executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii.
Lucrarile de zugraveli si vopsitorii se incep numai dupa ce s-au terminat lucrarile de constructii si de
instalatii propriu-zise, ramânând de executat numai cele care nu mai pot degrada stratul de zugraveli sau
vopsea, adica curaturarea parchetelor, tragerea firelor electrice prin tuburile care au fost deja montate,
montarea corpurilor de iluminat.
Aceste suprafete se curata de praf, de stropi iar portiunile umede trebuie sa fie complet uscate, in caz
cntrar se produce poate si se scorojeste stratul de zugraveli sau vopsea aplicata.
In interiorul cladirilor inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii, toate incaperile trebuie sa
fie curatate de moluz, sa se spele bine pe jos, pentru a se evita producerea prafului si depunerea lui pe
suprafata prospat zugravita si vopsita.
Suprafetele tencuite nu trebuie sa contina granule de var nestins, deoarece acestea se pot strânge
din cauza umiditatii stratului de zugraveala si marindu-se volumul prin strângere, produc desprinderea unor
bucati de tencuiala sub forma de impuscaturi, ceea ce face sa se compromita cu totul lucrarea.
De asemenea , tencuiala nu trebuie sa fie burdusita sau cu crapaturi si zgârieturi ramase prin
driscuirea unui mortar cu tencuiala cu continut de granule de nisip prea mari.
Suprafetele de lemn trebuie sa fie curatate de mucegai, sa fie date bine la rindea .
Nodurile cazute din crapaturile mari trebuie astupate cu bucati de scândura bine pasuite si lipite cu
ulei. Usile si ferestrele inainte de vopsire, trebuie sa fie ajustate, micile lor defecte inlaturate si fieraria
montata.
Constructiile metalice inainte de a fi vopsite trebuie sa fie complet terminate cu elemente componente
asamblate prin sudura, nituire sau bulonare.
Fazele si operatiile principale in executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii
Aceste lucrari se executa folosind dupa caz cele mai corespunzatoare procese tehnologice, care in
desfasurarea lor pot fi impartite in urmatoarele trei faze:
a) Faza de pregatire a suprafetelor;
b) Prelucrarea suprafetelor cu scopul a o serie de operatii ca: grunduirea, chituirea, spacluirea si
slefuirea;
c) Faza de acoperire cu pelicule pentru fata vazuta.
Pregatirea suprafetelor are ca scop curatirea si netezirea lor.
Modul de pregatire depinde de materialul suprafetei suport pe care se aplica
zugraveala sau vopsitoria, de natura si de calitatea lucrarilor, de culoare etc, astfel o suprafata tencuita se
curata de praf si i se deschide crapaturile unei suprafete luminoase i se ajusteaza nodurile si cuiele de lemn,
Pagina 40 din 82
iar suprafata metalica se curata de rugina.

PRELUCRAREA SUPRAFETELOR
a) Grunduirea
Grundurile folosite pentru spoieli si zugraveli se aplica pe suprafete tencuite, gletuite. Grundul pentru
vopsitorii sunt de doua categorii fiecare folosindu-se corespunzator materialului din care este alcatuita
suprafata suport pe care se aplica.
Pentru suprafetele de lemn si ipsos se folosesc grundurile de imbinare, iar pentru suprafata metalica
grundurile anticorozive.
b) Chituirea
Operatia prin care se aplica fisurilor rosturilor si adânciturilor de pe suprafetele ce se zugravesc sau s
evopsesc folosindu-se aceasta compozitie vâscoasa care este chitul, iar in unele cazuri, pasta de ipsos sau
de ipsos cu var.
Chiturile pentru zugraveli difera de cele ce se folosesc la vopsitorii, in functie de natura suportului si a
lucrarii.
c) Spacluirea
Are ca scop acoperirea denivelarilor si netezirea suprafetelor suport cu un stut de chit cu o
consistenta potrivita care depinde de modul de aplicare si anume chituri de cutit, care se aplica prin stropirea
cu vermorele sau pistol.
d) Slefuirea
Slefuirea peliculei este o operatie de eliminare a asperitatilor unei suprafete, prin netezire cu materiale
abrazive. Slefuirea este uscata sau umeda.
Acoperirea peliculei pentru fata vazuta. Dupa pregatirea si prelucrarea suprafetelor suport se
procedeaza la aplicartea compozitiilor care formeaza pelicula fetei vazute.
Prin aceasta obiectul care se finiseaza se acopera cu unul sau mai multe straturi de zugraveli,
vopsea, email sau lac. Grosimea peliculei si numarul de straturi care o formeaza sunt conditionate de o serie
de factori, din care cei mai importanti sunt puterea de acoperire a pigmentului din compozitie.
- continutul in liant al compozitiei si in unele cazuri, proprietatile de protectie a acestuia.
In cazul proiectului sunt prevazute mai multe tipuri de zugraveli, dar ca realizare vor avea in vedere
fazele mentionate mai sus.
a). Spoirea si zugravirea – se executa dupa uscarea completa a ultimului grund prin procedee
manuale sau mecanice.
Spoirea si zugravirea se executa prin aplicarea a doua sau trei straturi de compozitie, dupa nevoie,
astfel ca sa se obtina o culoare uniforma pe toata suprafata.
1. Spoieli – se aplica pe suprafetele tencuite.
Operatiunile procesului de spoire sunt:
a) pregatirea suprafetelor
b) prelucrarea suprafetelor umezirea cu apa
- grunduirea sau aplicarea paciocului
- chituirea locala
- grunduirea locurilor chituite
c) acoperirea suprafetelor
2. Zugraveli in culori de apa
Zugravelile de calitate superioara cu compozitie de apa si ulei se aplica pe suprafete
tencuite.
Operatiunile procesului de zugravire sunt:
a) pregatirea suprafetelor
b) prelucrarea suprafetelor
- prima grunduire
- chituirea crapaturilor
- slefuirea locurilor chituite si stergerea profilului
- grunduirea locurilor chituite
Pagina 41 din 82
 - spacluirea suprafetei
- slefuirea suprafetei spacluite si stergerea prafului
- a doua grunduire
c) Acoperirea suprafetelor
- aplicarea primului strat de zgura
- aplicarea stratului II de zgura
- aplicarea stratului III de zgura
3. Vopsitorii
Lucrarile de vopsitorie, necesita ca si cele de zugraveli, o serie de operatii care cu felul categoriei si
natura mortarului ce se foloseste sunt:
a) Pregatirea suprafetelor
b) Prelucrarea suprafetelor
- grunduire cu grund de imbinare
- grunduire cu grund anticoroziv
- chituirea locala
- slefuirea locurilor chituite
- spacluirea generala I
- slefuirea suprafetei spacluite
- spacluirea generala II
- slefuirea suprafetei spacluite
- spacluirea generala III
- slefuirea suprafetei spacluite
c) Acoperirea suprafetelor
- grunduirea cu grundul de acoperire
- slefuirea peliculei cu grund de acoperire
- vopsirea primului strat
- slefuirea peliculei cu vopsea
- vopsirea al doilea strat
- slefuire peliculei cu vopsea
- vopsire al treilea strat
- finisarea ultimului strat de vopsea prin tufuire

I. VOPSIREA ELEMENTELOR DE LEMN

Materialul lemnos de esenta slaba are un exterior mai putin aspectos si multe defecte. De aceea
elementele confectionate din astfel de materiale se vopsesc cu vopsea care le schimba aspectul si in plus le
protejeaza contra intemperiilor, marindu-le durabilitatea.
Suprafata elementelor de lemn de executare se finiseaza prin prelucrari speciale care au rolul de a
pune in valoare aspectul exterior pe care il au aceste esente si totodata de a le apara. Elementele de lemn de
esenta slaba se vopseste atât in interiorul cât si in exteriorul constructiilor, din aceasta cauza vopseaua
respectiva trebuie sa fie cât mai rezistenta. Impregnarea elementelor de lemn se va face de obicei in fabrica,
pe santier venind gata impregnata.
Vopsirea elementelor de lemn se va face numai dupa ce tâmplaria a fost montaj. Partile fixe ale
elementelor se vopsesc chiar la locurile unde sunt montate.
Fiecare strat de vopsea se aplica succesiv pe toate elementele de acelasi fel dupa metoda in lant.
Dupa aplicarea unui strat de vopsea pe o parte a elementelor si uscarea acestuia, operatiile se repeta pe
cealalta parte a lor apoi se dau straturile urmatoare pâna la finisare.

II.VOPSIREA ELEMENTELOR METALICE

In categoria elementelor metalice includem in lucrarea de fata toate profilele metalice.
Dupa pregatirea suprafetelor cu o deosebita atentie, se aplica imediat grundul anticoroziv cel mai
potrivit pentru protejarea metalului contra ruginii. Dupa prelucrarea suprafetei se aplica 2-3 straturi de vopsea
manual sau mecanizat.
Pagina 42 din 82
 Partile fixe ale elementelor metalice se vopsesc pe loc, iar partile mobile, care pot fi transportabile, se
grupeaza pe categorii de elemente asemenea, in incaperile amenajate pentru lucru.

III.VOPSIREA BALUSTRADELOR, GRILELOR SI PARAPETELOR

Balustradele scarilor, grilele si parapetele metalice, precum si alte elemente metalice ale constructiei
se vopsesc in acelasi mod ca tâmplaria metalica. Vopsirea acestora necesita un consum mare de timp, din
cauza ca piesele metalice respective sunt de dimensiuni reduse, de obicei, cer vopsea manuala, care este
migaloasa.
Pentru finisarea decorativa a diferitelor elemente sau piese ale constructiilor se executa zugraveli sau
vopsitorii cu diferite desene, in culori armonice alese cu aspect deosebit care realizeaza un ansamblu estetic
placut la vedere si foarte atractiv.
Zugravelile decorative se executa intr-o singura culoare-simple dar acestea pot fi decorate cu diferite
desene, prin anumite procedee.
Zugravelile simple pot ramâne definitive, sau pot constitui fondul zugravelilor decorative.
Decorarea peretilor se face in asa fel ca imbinarea dintre culoarea fondului zugravelii si culoarea
desenelor sa se faca cât mai armonios. Tehnologia executarii lucrarilor de finisare decorative in relief.
Pentru obiectivul pus in discutie se va folosi calcio-vechio de apa. In acest caz lucrarile de calcio-
vechio se executa de zugrav.
Se aplica numai la pereti. Aceste finisari sunt durabile. Este bine ca suprafata pe care se aplica calcio-
vechio sa fie tencuita si driscuita cu drisca mare. Se obtine suprafata rugoasa pe care stratul de calcio-vechio
adera foarte putin.
Ordinea de executie a lucrarilor dupa terminare este urmatoarea:
- curatirea suprafetelor de praf si murdarii cu perii aspre si cu cârpa;
- aplicarea a doua straturi de grund cu solutie de ulei, pentru obtinerea unei mai
bune aderente a pozitiei de calcio-vechio de suprafata care se aplica si inchiderea totala a porilor.
- aplicarea prin presare sau stropire cu bidineaua, cu matura sau cu aparatul a pastei de calcio-
vechio.
- slefuirea cu hârtie sticlata a vârfurilor proeminente.
- zugravitul cu compozitii de apa si ulei.
In cazul zugravelilor suprafetele se spala cu sapun.
Modul de aplicare al stratului de calcio-vechio se poate face prin stropire sau prin pulverizare:
a) prin stropire – pasta de calcio-vechio se aplica când grundul s-a uscat complet.
Stropirea se face cu ajutorul unor perii cu par de porc sau a unei bidinele cu fire din foaie de orez,
care se imbiba cu compozitia si peste care se trece o bagheta.
De asemenea stropirea se poate face cu ajutorul unei maturi de nuiele sau a unei bidinele din iarba
mare. Un alt mijloc de a stropi este cu aparatul de stropit.
Stropirea se executa cât mai uniform. Aplicarea pastei se face in mai multe reprize.
Intâi se aplica o stropire rasa, dupa uscarea careia se aplica inca doua, trei si chiar mai multe stropiri,
pâna se obtine uniformizarea intregii suprafete si reliefuri de marimea dorita.

CALITATEA LUCRARILOR DE ZUGRAVELI SI VOPSITORII. RECEPTIA

La receptia lucrarilor de vopsitorii si zugraveli se va urmari.
Daca exista defecte de executie, o lucrare de zugraveala de buna calitate trebuie sa prezinte
urmatoarele caracteristici principale:
- ultimul strat de zugraveala sa fie uniform, astfel incât sa nu sa vada straturile anterioare;
- pelicula de acoperire sa fie colorata uniform pe intreaga suprafata finisata, iar la liniile de demarcatie
a doua culori, acestea nu trebuie sa se interpatrunda;
- stratul finisat nu trebuie sa prezinte defecte cu urme de bidinele, dâre, dungi, pete, fisuri, cosiri iar la
o stergere usoara cu dosul palmei sa nu se ia.

Pagina 43 din 82
 CAIET DE SARCINI PARDOSELI – (INTERIOARE SI
EXTERIOARE)

1. STANDARDE DE REFERINTA
C35 Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor
SR EN 14742 Pardoseli , Clasificare
C 219 Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor anticorozive
C 17 Instructiuni tehnice pentru stabilirea compozitiei si prepararea mortarelor de zidarie
si tencuieli
SR EN 998-2 Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuiala
SE EN 15422 Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali
SR EN 15368 Lianti hidraulici. Ciment Portland
SR EN 15368 Lianti hidraulici. Cimenturi cu adaosuri
SR EN 998 Apa pentru betoane si mortare
SR EN 480 Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli. Metode de incercare
SR EN 206 Betoane de ciment.Clasificare
SR EN 14488 Incercari pe betoane.Incercari pe betonul proaspat.
SR EN 197-1 Cimentul Portland alb
SR EN 13748 Piatra de mozaic
SR EN 14411 Gresie ceramica antiacida.Caramizi normale si plane
SR EN 1013 Covor si dale din policlorura de vinil
SR EN 13108 Imbracaminti pentru asfalt turnat pentru pardoseli.Conditii tehnice de calitate
SR EN 12058 Pardoseli din piatra naturala sau artificiala.Reguli si metode de verificare
SR EN 1339 Placi si plinte din beton mozaicate
SR EN 12271 Imbracaminti bituminoase
C 56 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii

2. MATERIALE SI PRODUSE
Toate materialele si produsele din import vor fi agrementate tehnic.
Materialele puse in opera vor avea caracteristicile tehnice conform standardelor specificate in cap.1,
cele precizate in normele interne sau standardele de firma ale furnizorilor precizate in certificatele de calitate
ale fiecarui lot, precum si cele precizate in cap.4.
Se vor respecta conditiile de transport si depozitare precizate in Normativul C35,cap.3, precum si cele
indicate de furnizor.

3. CONDITII DE EXECUTIE

3.1. REGULI GENERALE

Controlul materialelor intrebuintate, al dozajelor, al modului de executie si al procesului tehnologic se
va face pe toata durata lucrarii.
Linia de demarcare intre doua tipuri de pardoseli, care se executa in doua incaperi vecine, va coincide
cu proiectia pe pardoseala a mijlocului grosimii foii usii in pozitie inchisa. Pardoselile vor fi omogene,plane,
orizontale si fara denivelari in aceiasi incapere sau la trecerea dintr-o incapere in alta, cu exceptia pardoselilor
in folii subtiri care pot fi aplicate pe pardoseala suport executata la acelasi nivel cu pardoseala vecina.
Pardoselile prevazute cu pante vor avea valoarea acestora precizata in proiect, continua, fara
denivelari care sa permita acumularea si stringerea apelor accidentale.
Culorile stratului vizibil, modul de tratare a suprafetei vor fi conform precizarilor proiectului sau
specificatiilor.
Executarea fiecarui strat component al pardoselii se va face numai dupa executarea stratului
precedent si constatarea ca acesta a fost bine executat. La trecerea la executia unui strat la altul, se va realiza

Pagina 44 din 82
o legatura cit mai perfecta intre straturi.
Conditiile precizate in prezentul caiet de sarcini nu sint limitative, urmind a fi aplicate toate masurile
din normativele mentionate si din tehnologiile tip.
Pentru orice neconcordanta sau omisiune se va consulta proiectantul.

3.2 LUCRARILE PREGATITOARE COMUNE

Executarea pardoselilor se va face numai dupa terminarea lucrarilor prevazute sub si prin pardoseli
(canale, fundatii, conducte, instalatii interioare, etc.) si dupa executarea lucrarilor de tencuieli si gleturi la
zidarii .
Se vor pregatii suprafetele din beton prin curatirea si spalarea lor cu apa de eventualele impuritati,
praf sau resturi de tencuiala.
Diversele strapungeri prin planseu se vor astupa sau chitui dupa caz, cu mortar de ciment.
Armaturile sau sirmele care eventual ies din planseul de beton vor fi taiate sau indoite dupa caz.
Inainte de executarea pardoselilor se va verifica daca conductele de instalatii sanitare sau de incalzire
centrala, care strapung planseul au fost izolate corespunzator, pentru a se exclude orice contact al
conductelor cu planseul si pardoseala ( prevederea de stuturi dimensionate corespunzator) .

3.3 EXECUTIA PARDOSELILOR TEHNICE DIN MOZAIC

3.3.1 Materiale principale :

-piatra de mozaic din marmura, culoare alb si rosu, granulatie 12- 24mm( 75% alb;25% rosu);
-cimenturi de adaosuri ;
-agregate naturale;
-corpuri abrazive .
-piatra cilindrica plana
-acid oxalic tehnic (sare de macris)
3.3.2 Imbracaminti din mortar de ciment
Imbracamintile din mortar de ciment vor avea o grosime de circa 2 cm. si se vor aplica pe un strat
suport (sapa) de egalizare din mortar de ciment M100-T cu dozaj de 400kg ciment la 1 mc de mp , pentru
preluarea diferentei de grosime dintre planseul de beton si pardoseala propriu-zisa.
Sapa va fi executata astfel incit sa aiba o suprafata plana si orizontala, continua, fara denivelari mai
mari de 5 mm la dreptarul de 2m, pentru asigurarea unei grosimi constante imbracamintii. Suprafata acesteia
va fi rugoasa pentru o mai buna aderenta a celor doua straturi.
Atit sapa cit si imbracamintea se vor prevedea cu rosturi longitudinale si transversale, pe aceeasi
verticala prin executie in panouri cu laturi de cca 2,0 – 2,5 m.
Realizarea grosimilor se va face prin turnare intre sipci de reper (martori). Mortarul pentru
imbracaminte se va face cu un dozaj de 600 kg ciment la 1 mc de nisip.
Cantitatea de apa care se va introduce trebuie sa dea un mortar care sa se intinda usor cu mistria
pina la aparitia laptelui de ciment.
Dupa executarea pardoselii se va proteja dupa terminarea prizei cu rogojini, saci goi , care se vor
stropi cu apa timp de 7 zile.
Pentru executarea vopsitoriei cu rol de strat de uzura se va aplica tehnologia furnizorului care trebuie
sa faca parte obligatoriu din furnitura. Atit materialele cit si modul de aplicare trebuie sa fie agrementate
tehnic.

1. 3.4. CONDITII TEHNICE DE CALITATE

Pe parcursul executarii lucrarilor se verifica de catre seful punctului de lucru respectarea urmatoarelor
conditii:
-la suprafata stratului suport rigid se admit denivelari izolate de cel mult 10 mm fata de dreptarul de 2 m;
-se vor controla conditiile tehnice de calitate
-se verifica vizual aspectul si starea generala a suprafetei, sa nu prezinte fisuri, goluri datorita granulelor
smulse la frecare;
Pagina 45 din 82
 -se verifica planeitatea suprafetei;
-se verifica aderenta imbracamintii la stratul suport prin ciocanire usoara.

3.5. EXECUTIA PARDOSELILOR DIN GRESIE CERAMICA

3.5.1 Prezentul caiet de sarcini stabileste modul de alcatuire si conditiile de executie a

pardoselilor de gresie ceramica.
Acest tip de pardoseala este alcatuit din :
-strat de uzura = gresie ceramica 0,8cm
-strat adeziv = pasta tip EPOXY – 0,5cm(KERAKOLL)
-strat de nivelare = sapa autonivelanta – tip KERAPAR – R10 – 0,4cm(KERAKOLL)
-strat suport = sapa din mortar de ciment M100-T - 3,3cm
-chit = ciment colorat tip

3.5.2 Conditii de executie

La preluarea postului de lucru se vor verifica :
-starea de umiditate a stratului suport – planseu beton – care sa nu depaseasca 4% si mediului ambiant
care nu trebuie sa fie mai mare de 65%.
-terminarea tuturor lucrarilor de constructii si instalatii pe suprafata ce urmeaza a fi izolata;Suprafata
betonului pe care urmeaza sa se execute se va pregati prin periere cu peria de sirma.

3.5.3 Executia propriu-zisa :

Pe suportul de beton se executa o sapa de egalizare din mortar de ciment M100-T fara var, cu adaos
de aracet, fin driscuita, in grosime medie de 3 cm.
Dupa uscarea sapei ( umiditate max. 4%) se executa o sapa autonivelanta de 4mm, tip KERAPAR –
R10.
Dupa uscarea si acestei sape, se va realiza montajul propriu-zis pe baza unui adeziv tip EPOXY.Se va
urmari in permanenta continuitatea rosturilor dintre placi si orizontalitatea cu nivela.Dupa executarea
montajului placilor se va lasa un timp de intarire si apoi se va trece la realizarea inchiderii rosturilor cu chit din
ciment colorat.

3.5.4 Conditii tehnice de calitate

Pentru obtinerea suprafetei de uzura corecte se va urmari de catre beneficiar si executant calitatea
lucrarilor pe fiecare faza de executie, incheind dupa fiecare faza de executie un proces verbal de lucrari
ascunse conform cu normativul C56-85.
Suprafata de uzura se va da in exploatare numai dupa completa intarire a chiturilor , cca 7-14 zile si
dupa sondarea aderentei care se face prin ciocanire usoara, sunetul trebuie sa fie plin. In cazul in care se
constata zone neaderente, se desface pardoseala si se verifica local .
Se masoara si se deconteaza la metru patrat, suprafata real executata.

CAIET DE SARCINI FATADA TIP PERETE CORTINA

1. AGREMENTUL TEHNIC
Documentatia de ofertare va fi însotita de Agrementul Tehnic pentru toate obiectele ofertei.
Agrementul tehnic, conform legii nr.10/1995 – privind calitatea în constructii, este documentul prin care se
stabileste aptitudinea produselor, procedeelor si echipamentelor pentru a fi utilizate la realizarea constructiilor.
Agrementul tehnic se acorda de Comisia de Agrement în Constructii din Ministerul Lucrarilor Publice si
Amenajarii Teritoriului, pe baza documentatiei de agrementare elaborata de unitatile acreditate în acest scop,
precum si dosarele tehnice puse la dispozitie de solicitanti.

Pagina 46 din 82
 2. CARACTERIZAREA FATADEI
Fatada usoara propusa se defineste ca PERETE CORTINA CONTINUU în toate sensurile, montat pe o retea
tip caroiaj ancorata de structura constructiva, cu prinderea elementelor de închidere (vitrate si opace) prin
lipire cu mastic siliconic, cu stratul exterior al panoului oglindat.

3. CLASIFICAREA CONSTRUCTIEI

4. CERINTELE DE CALITATE
4.1. Siguranta
4.1.1. Sub actiunea agentilor atmosferici a vântului si a solicitarilor seismice, nu trebuie sa reziste la
efectele izolate sau combinate în urma solicitarilor climatice (vânt, temperatura, însorire), a
agentilor chimici si biologici, sau ale miscarilor structurii de sustinere.
4.1.2. Dimensionarea îmbinarilor lipite trebuie sa asigure peretele cortina pentru solicitarile la vânt,
temperatura diferentiata a fetelor (între -25°C pentru exterior si + 80°C pentru caldura din interior
sau exterior), precum si pentru dilatarile si contractiile materialelor cu care se lipeste.
Având în vedere ca nivelul de intensitate seismica este necesara o examinare atenta a sistemului de lipire cu
firma producatoare si cu un laborator de încercari. Efectul variatiilor de temperatura se va prelua prin modul de
rezolvare a nodului unde se fixeaza geamul.
4.1.3. Scheletul de rezistenta al peretelui cortina va fi astfel dimensionat încât sa transmita structurii de
rezistenta a cladirii greutatea proprie.

4.1.4. Proiectarea antiseismica corespunzatoare tipului de perete cortina se refera la :

 alcatuire de ansamblu
 detalii de rost
 detalii dspozitive fixare care trebuie sa asigure prevenirea :
- degradarii si/sau avarierii panourilor si a dispozoitivelor de fixare, constând în
fragmentarea panourilor si expulzarea fragmentelor sau a panourilor care prin cadere ar
putea accidenta persoane.
- degradarii rosturilor ce poate afecta etansarea la aer si umezeala precum si izolarea
termica.
Proiectarea panourilor pentru prevenirea degradarilor si a accidentelor de persoane trebuie sa satisfaca
conditii specifice.
Pentru nivelul de intensitate seismica considerat, nu trebuie sa se dezvolte degradari si avarieri ale panourilor.
Se admite degradarea etanseitatii rosturilor cu conditia asigurarii posibilitatii de reparare a lor dupa cutremur.
4.1.5. Solicitarea la vibratii
Vibratiile provocate de actiuni exterioare sau interioare (actiunea vântului, ploii sau grindinei, zgomote aeriene
sau din interiorul spatiului) nu vor produce spargeri, ruperi sau deteriorari ale elementelor componente ale
peretelui cortina. Foarte important este ca aceste elemente sa nu intre în fenomenul de rezonanta.

4.2. Rezistenta la socuri provenite din exterior

4.2.1. Scheletul de sustinere a peretelui cortina si panourile sale (vitrate sau opace) trebuie sa reziste în
conditiile în care nu sunt adiacente cailor de circulatie, cum este cazul acestui proiect la soc cu o energie de
1000 Jouli
(1000 kgm)
4.3. Rezistenta la socuri provenite din interior
4.3.1. Scheletul, ancorajul si panoul opac de la interior trebuie sa reziste fara deformatii la un soc ce produce
o energie de 1000 Jouli (1000 kgm).
4.3.2. Socurile interioare nu trebuie sa produca caderi de sparturi care pot cauza vatamari sau raniri.

* Sageata maxima a deformarii 1/300 din deschidere

* Presiunea la vânt p =150 kg/mp.

Pagina 47 din 82
4.3.3. Fatada interioara a peretelui cortina nu trebuie sa se deformeze sub o presiune statica exercitata de
om în mod direct. De asemenea, nu se va putea taia usor de obiecte ascutite uzuale.
4.4. Comportarea la foc
4.4.1. O reglementare specifica în România nu exista. Comportarea la foc trebuie examinata de la caz la caz,
pentru fiecare tip de perete cortina, în functie de principiile existente în vigoare si de clasificarea si destinatia
constructiilor la care se aplica peretele. In cazul în care nu exista indicatii, este obligatoriu a se face
determinarile necesare stabilirii limitei de rezistenta la foc dupa criteriile de izolare termica, etanseitate initiala,
capacitatea portanta (stabilitate).
4.4.2. Indiferent de principiul de fixare al unui perete cortina, având partea vitrata inserata în rame metalice
sau lipita pe acestea, siguranta la actiunea focului trebuie sa fie aceeasi. In cazul fatadelor cu vitraje
exterioare lipite, lipirea nu trebuie sa cedeze înaintea distrugerii geamului.
4.4.3. Peretii cortina trebuie, din punct de vedere al rezistentei la foc, sa raspunda la urmatoarele cerinte :
- materialele constitutive ale peretilor sau gazele care se pot degaja în timpul incendiului nu trebuie sa
favorizeze direct sau indirect dezvoltarea sau propagarea focului – gazele toxice sau nocive, ce se produc, sa
nu fie în cantitate periculoasa.
- cresterea temperaturii sau arderea fatadei nu trebuie sa se faca cu proiectarea materialelor, în special în
exterior.
- dispozitivele de fixare ale unui perete cortina de structura constructiei trebuie sa asigure rezistenta la un
incendiu limitat la un apartament.
- peretii cortina, prin conceptia lor, trebuie sa asigure trecerea cu dificultate a focului, de la un nivel la altul, pe
verticala sau de la o compartimentare la alta, pe orizontala. In aceste conditii este necesar a selua masuri
deosebite pentru evitarea golurilor de tiraj.

4.5. Protectia contra trasnetelor

4.5.1. Acumularea electricitatii statice trebuie evitata. Pentru aceasta, scheletul metalic si eventuala
îmbracaminte a acestuia continua pe toata înaltimea fatadei constructiei, trebuie legata la reteaua de
împamântare.

4.6. Caracteristici termice

4.6.1. Coeficient de transmisie termica iarna : k = 2,2 w/m 2c
(k<2,8 la profil aluminiu)
4.6.2. Coeficient de transmisie termica vara : k = 2,5 W/m 2c

4.7. Posibilitatea de aparitie a condensului

4.7.1. Se va respecta diagrama punctului de condens a normelor europene
4.7.2. Nu va exista posibilitatea de creare a condensului pentru coeficientul de transmisie termica în timpul
iernii k = 2,2 si pentru o umiditate maxima a spatiilor interioare de 50% k = 2,2 W/m 2c + umiditate < 50% - nu
se creaza condens.

4.8. Etanseitate la apa si aer

4.8.1. Profilele metalice vor fi propuse astfel încât prin asamblare sa se creeze o succesiune de camere de
decompresiune prin care se asigura etanseizarea. Aceasta se va asigura corespunzator prin tipul de lipire a
panourilor exterioare si prin tratarea corespunzatoare a rosturilor dintre acestea.
4.8.2. La peretele cortina, grilele si profilele orizontale pot fi concepute astfel încât sa conteze atât ca prindere
suplimentara a panourilor cât si ca închidere a rosturilor orizontale ale acestora.
4.8.3. Etanseizarea la apa de ploaie sub actiunea vântului este considerata corespunzatoare daca peretele
supus la un debit de 1 l/minut/mp minim si
2 l/minimum /mp maxim si la o presiune de SOO Pa nu permite patrunderea apei, încadrându-se astfel în
clasa E4.
4.8.4. Nici o parte exterioara a fatadei nu trebuie sa împiedice scurgerea apei.
4.8.5. Este exclus contactul apei ce provine din exterior cu materialul izolant al zonelor opace.
4.8.6. Permeabilitatea la vapori în cazul unei fatade cortina neventilata trebuie sa fie mai mica decât 1 g/mp în
Pagina 48 din 82
24 ore sau 0,001 g/mp/ora mm Hg.

4.9. Acustica
4.9.1. Peretele, cortina si tâmplaria propuse trebuie sa reduca :
- transmiterea zgomotelor aeriene din exterior;
- transmiterea zgomotului de ploaie si de grindina;
- transmiterea zgomotelor aeriene sau de impact dintr-un spatiu interior în altul prin intermediul peretelui
cortina sau al luminatorului.

4.10. Rezistenta la actiunea zapezii, prafului si insectelor

4.10.1. Zapada, praful si insectele nu vor putea patrunde în interiorul peretelui cortina sau al luminatorului.

4.10.2. Presiunea zapezii este reglementata de STAS nr.1 OI 01/21-92 – Institutul Român de Standardizare
(MLPAT – INCERC)

4.11. Luminare si însorire

4.11.1. Pentru peretele cortina se va avea în vedere orientarea fatadei principale nord-est. Daca oglindirea
stratului exterior nu este suficient de reflectorizata, se va propune un geam special care sa functioneze în
special în spectrul infrarosu sau ultraviolet.
4.11.2. In principiu, limita de iluminare admisa este de 500 lux.
Se vor respecta urmatorii coeficienti :
Coeficient de umbrire : 0,66
Coeficient de reflexie : 27~29 %
Coeficient de absorbtie :22~24 %
Coeficient de transmisie : 48~49 %
Factor solar : 57~58 (raportul dintre cât se transmite direct si cât
în interiorul cladirii)
4.12. Cerinte privind scheletul metalic
4.12.1 Materialul din care se va realiza reteaua tip caroiaj a peretelui cortina este, în principiu, aliaj de
aluminiu.
4.12.2. Se va evita contactul direct dintre otel si aluminiu pentru evitarea efectului de electroliza în conditiile
de umiditate. Fie se va trata otelul prin zincare sau cadmiere, fie se va interpune un material hidroizolant.
4.12.3. Când nu se face prin intermediul suruburilor, asamblarea se va realiza prin sudura oxiacetilenica,
electrica în atmosfera controlata de argon.
4.12.4. Garantia pentru stratul de protectie realizat prin anodizare si colorare (eloxare) va fi pentru o perioada
de 20 ani.

4.13. Cerinte privind aspectul

4.13.1. Pentru toate elementele ofertei, culoarea si stralucirea ei vor ramâne constante pe o perioada cât mai
mare, iar daca va exista o variatie în timp, aceasta va fi uniforma.
Aceste cerinte si reguli sunt cuprinse în STAS-urile MLPAT deja mentionate, fie în “GHIDUL PRIVIND
AGREMENTAREA PERETILOR CORTINA” nr. GAT 05/1995, elaborat la comanda Comisiei de
agrement tehnic în constructii din cadrul MLPAT de catre PROCEMA S.A. Bucuresti.

CAIET DE SARCINI TAMPLARIE DIN PVC

Generalitati
Acest capitol cuprinde specificaţii pentru lucrările de montare tamplarie performanta cu rama din
PVC, cu profile metalice galvanízate de ranforsare, cu geam dublu 4-16-4, cu suprafaţa tratata low-e (e <.
0.10) cu spaţiul dintre geamuri umplut cu argon, cu garnituri de etansare intre toc sl cercevele si pe conturul
geamurilor termoizolante.

Pagina 49 din 82
 Tamplariile din profile PVC sunt varianta de tamplarie cu performante bune de izolare termica, fonica
si septica cea mai accesibila din punct de vedere al costurilor. Ele asigura stabilitate in timp a dimensiunilor
tamplarlel si o durabilitate deosebit de mare (peste 30 de ani) in condiţii de întreţinere si montaj specifice
(reglaje si înlocuiri de garnituri).
Tamplarie fono-izolanta din profile de PVC, armate pe contur cu profite din otel zlncat, cu grosimea
minima de 1,5mm de culoare alba.
Ferestrele vor avea ochiuri mobile cu deschidere interioara oscilo-batanta si ochiuri fixe, iar uşile vor fi
cu fereastra, conform tabloului de tamplarie.
Produsele vor avea obligatoriu certificatele de conformitate a calităţii privind realizarea exigentelor
esenţiale si mai ales legate de rezistenta la variaţiile de temperatura, factorul de atenuare a vibraţiilor, modul
de rigiditate la flexiune.
Alte caracteristici :
- etanseitate , izolare termica
- incuietori si dispozitive de blocare de inalta siguranta
- manevrare simpla si usoara
- conceptie ecologica – protejeaza mediul
- aspect placut
- curatare usoara , accesibila
- rezistenta in conditii climatice extreme , poluare industriala si medii corozive
- PVC ( vinyl ) nu se faramiteaza , nu se scorojeste , nu putrezeste , nu rugineste , nu se umfla , nu intretine
arderea si nu corodeaza
DOMENIU DE UTILIZARE
Tamplariile din profile extrudate de PVC se utilizează la tipurile de construcţii social-administrative in
condiţiile respectării STAS 6472/8-89 privind regimul higrotermic al incăperilor respective si C 47-1986
Instrucţiuni tehnice pentru folosirea şi montarea geamurilor si a altor produse de sticlă în construcţii.

Standarde si acte normative.

Acolo unde există contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si cele din standardele si
normativele enumerate mai jos, instructiunile din specificatii vor avea prioritate.
C 47-1986 Instrucţiuni tehnice pentru folosirea şi montarea geamurilor si a altor produse de sticlă în
construcţii.
STAS 9322-73 Tâmplarie pentru constructii civile si industriale.
STAS 4670-74 Modularea constructiilor. Goluri pentru usile si ferestrele cladirilor de locuit si social-culturale
STAS 1637-73Usi si ferestre. Denumirea conventionala a fetei usilor si ferestrelor, a sensului de rotatie pentru
închiderea lor si notarea lor simbolica.
STAS 1587-88 Balamale semiîngropate pentru usi.
STAS 1588-79 Opritor cu arc pentru ferestre
STAS 1713/1-87 Broaste îngropate pentru usi. Conditii tehnice de calitate.
STAS 1713/2-86 Broaste îngropate pentru usi. Dimensiuni.
STAS 2419-88 Mânere, butoane, silduri si rozete.
STAS 2676-87 Zavoare îngropate pentru usi.
STAS 2846-80 Broasca aplicata pentru usi
STAS 3778-87 Zavoare aplicate pentru usi
STAS 7380-90 Inchizatoare pentru limba, îngropate.
STAS 8086-86 Accesorii pentru mobilier si tâmplărie. Clasificare si terminologie.
STAS 8865-90 Balamale pentru cuplarea usilor de balcon si a ferestrelor din lemn.
STAS 9849-88 Balama batant-basculanta.
STAS 10565-88 Broaste aplicate cu cilindru de sigurata.
STAS 11216-86 Balamale cu aripi îndoite, aplicate
STAS 11217-86 Dispozitiv pentru cuplarea ferestrelor
STAS 11318-87 Inchizatoare cu bara si bolturi de zavorâre

Pagina 50 din 82
Materiale utilizate.
g. profile extrudate din PVC cu cinci camere interne
h. garnituri de etansare
i. armaturi din otel
j. feronerie
Toate aceste elemente au diverse calităţi, care coroborate realizează calitatea tamplariei.
Condiţiile de producţie vor fi strict monitorizate pe intregul proces tehnologic. Producătorul trebuie sa
dispună de linie tehnologico dotata cu toate utilajele performante necesare.

Criterii admisibile privind cerintele de calitate

Siguranta utilizatorilor
Materialele utilizate trebuie sa asigure respectarea criteriilor si conditiilor de siguranta în exploatare prevazute
de Normativul privind Alcatuirea Cladirilor Civile din Punct de Vedere al Cerintei de Siguranta înExploatare
(CE 1-95).
SIGURANŢA IN EXPLOATARE SI DURABILITATE
a) cca 30 de ani - profilele
b) cca 10 ani - garniturile
c) cca 20 de ani - balamalele
d) pana la 50 de ani ferestre si usi in condiţii normale de exploatare, respectând condiţiile de
întreţinere
e) tamplaria nu trebuie sa degaje noxe (sa un fie toxica, poluanta sau radioactiva)
f) conductivitatea termica redusa a PVC-ului si configuraţia alveolelor trebuie sa evite condensul pe
suprafaţa
g) se vor dota cu garnituri in vederea asigurării unei permeabilităţi foarte bune la aer si etanşeităţii la
apa.
h) geamurile termoizolante se vor realiza cu cordon performant (16mm.) cu scatiul dintre foi umplut
cu argon.
i) clasa de combustibilitate la foc minim C2 - greu inflamabil
j) sistemul de feronerie si profilele complamantare de etansare trebuie sa fie alese astfel incat sa
poată fi asigurata o înlocuire uşoara a geamurilor sparte.

Sanatatea oamenilor. Protectia mediului

Materialele nu trebuie sa contina substante sau compusi radioactivi, elemente cancerigene, rebuturi
industriale, deseuri toxice sau alte substante daunatoare sanatatii oamenilor sau integritatii mediului
înconjurator.Materialele utilizate trebuie sa fie reciclabile si sa corespunda cerintelor impuse prin Legea
nr.137-95 LegeaProtectiei Mediului.

Siguranta la incendiu
Din punct de vedere al combustibilitatii, materialele utilizate trebuie sa se încadreze în clasele de
combustibilitate prevazute de normativul P118-99, iar sarcinile termice degajate de fiecare tip de material
trebuie sase încadreze în prevederile STAS 10903/79 modificat de IRS cu nr.3384/89.

Durabilitatea. Intretinerea
Materialele utilizate trebuie sa prezinte o buna stabilitate în timp. Intretinerea acestora pe durata utilizarii
trebuie sa fie posibila prin masuri obisnuite. Suprafetele interioare si exterioare vor putea fi curatate usor cu
detergenti neutri. Este interzisa utilizarea materialelor abrazive sau a solventilor. Criteriile esentiale
de durabilitate mentinerea caracteristicilor mecanice vor permite o apreciere a durabilitatii materialelor pe o
perioada de peste 15 ani.

Livrare, depozitare, manipulare.

Aprovizionarea tamplariei, respectiv confecţionarea ei, se vor face in conformitate cu tablourile de
Pagina 51 din 82
tamplarie si specificaţiile din proiect si cu măsurătorile la fata locului efectuate de catre constructor. înainte de
aprovizionare se vor prezenta beneficiarului mostre de tamplarie si accesorii, dupa care vor fi livrate pe şantier
cu toate elementele complet asamblate si ajustate, cu toate accesoriile metalice montate si protejate.
Transportul si depozitarea se vor face cu grija pentru a se evita deteriorarea.
Folia de protecţie se va înlătura numai dupa terminarea tuturor lucrărilor care pot sa deterioreze
tamplaria sau geamurile.
Tocurile de usi pot fi livrate montate, constituind un ansamblu cu foaie de usa sau pot fi neasamblate
si livrate separat de foile de usa. In ambele cazuri, tocurile si foile de usi sunt echipate cu accesoriile necesare
pentru actionare, manevrare si blocare, având asigurata interschimbabilitatea tocurilor si a foilor de usi dupa
montarea în constructii.Tâmplaria nefinisata se transporta neambalata.Transportul se face cu mijloace de
transport acoperite.In mijlocul de transport, tâmplaria va fi asezata pe suporti, sipci care sa le fereasca de
contactul cu apa care s-ar scurge de pe prelate sau ambalaje. Dupa încarcare se va asigura stabilitatea prin
consolidare cu sipci si tampoane asezate între acestea si peretii vehiculelor.Depozitarea se va face în încaperi
uscate, ferite de ploaie si raze solare, ferite de vânt si degradari prinlovire.
Piesele de feronerie si accesoriile se vor livra în cutii bine ambalate, pentru a nu se deteriora.Piesele
de feronenie se vor livra în seturi, pentru o mai usoara evidentiere la montajul pe tâmplarie.Tâmplaria va fi
adusa în santier cu feroneria gata montata (balamale, cremoane, foarfeci, olivere, zavoare).Drucarele si
sildunile la usile interioare se vor monta ulterior.Usile exterioare de intrare se vor monta echipate cu toata
feroneria, inclusiv broasca yale. Feroneria si accesoriile se vor depozita în spatii închise, ferite de umezeala si
agenti corozivi.Transportul se va face cu mijloace de transport acoperite.Fiecare lot de livrare trebuie sa fie
însotit de documentulde certificare a calitătii, întocmit conform dispozitiilor legale în vigoare.

Executia lucrarilor
Uşile si ferestrele vor fi puse in opera in conformitate stricta cu recomandările producătorilor si
documentele tehnice ale domeniului si materialelor alese a fi puse in opera (agremente tehnice, instrucţiuni).
Multe dintre deficientele tamplariei termoizolante se datorează unei erori de montare, motiv pentru
care montajul este cel putin la fel de important ca si celelalte elemente ale unei investiţii in tamplarie
termoizolanta.
In cazul in care montajul un este corect executat exista riscul sa apară o serie de probleme precum:
d) imperfecta izolare fonica, deficienta atribuita in mod eronat tamplariei in sine
e) imperfecta izolare termica
f) infiltrarea apei in interior
g) apariţia condensului
Pentru realizarea unui montaj cat mai corect al tamplariei termoizolante se vor avea in vedere
următoarele:
c) montarea tamplariei se va face numai de către echipe de constructori specializate,
dotate cu unelte si echipamente necesare
d) montajul trebuie realizat de la jumătatea parapetului către Interior
e) glafurile trebuie prevăzute atât la interior cot si la exterior
f) tamplaria trebuie etanşată complet, prin aplicarea benzii comprimate pe conturul ramelor, atat in
interior cat si in exterior, precum si prin aplicarea spumei poliuretanlce in zona de racord cu
peretele.
Montarea tamplariei se va face in pereţi de zidărie sau beton, conform detaliilor de montaj ale
furnizorului. Se recomanda ca rostul de montaj sa fie de cea 25mm. Se va asigura o etansare perfecta intre
tamplarie si zidărie, intre tamplarie si geam. Se va acorda atenţie la montare astfel incat găurile de drenaj sa
un fie obturate.
Tamplaria din PVC va fi executata in strânsa concordanta cu detaliile din proiect si va fi racordata cu
glafurile.
Montarea tocurilor se va face inalnte de executarea tencuielilor. Montarea cercevelelor se va face
dupa terminarea finisajelor cu procedee umede.

Abateri admisibile
Pagina 52 din 82
Tamplarie
Abateri de la grosimea specificata la plansa :
-pâna la si inclusiv 50 mm grosime ± 0,4 mm;
-pâna la si inclusiv 200 mm grosime ± 0,5 mm;Abateri de la planeitate (deviatia unui colt fata de planul format
cu celelalte 3) :
-pentru elemente pâna la 1,5 m lungime max.1,5 cm;
-pentru elemente peste 1,5 m lungime : - 1% din lungime;Abateri fata de dimensiunile specificate în planse :
-pentru toc : dimensiunea totala ± 3 mm;
-golul la interiorul tocului : ± 2 mm;
-alte elemente ± 1 mm.
Feronerie
Abaterile limita vor fi conform:
SR ISO 8062 :1995 pentru piesele din metal si aliaje neferoase;
SR EN 22768- 1:1995, SR EN-2:1995 pentru piesele din otel prelucrate prin aschiere
STAS 11111-86 pentru piesele prelucrate prin taiere, ambutisare sau îndoire.

Verificarea in vederea receptiei

Urmatoarele defecte se considera minore si se pot remedia prin operatiuni de mica amploare, la
cerereaproiectantului pe cheltuielile constructorului.
-Usile se închid si se deschid cu greutate.
-Defecte de montaj al feroneriei.
-Etansari si chituri neregulate.
Defecte majore se considera urmatoarele :
- Foaia de usa nu corespunde cu dimensiuni, cu tocul, rostul între toc si foaia de usa nefiind conformcu
detaliile;
-Foaia de usa are tendinta de a se deschide sau închide din cauza abaterii tocului de la verticala saufixarii
defectuoase a balamalelor.
-Tocul nu este fixat pe elementele de structura.
Feroneria trebuie sa fie curată, fara urme de vopsea, zgârieturi sau deformari.
Elementele de închidere (zavoare, broaste, drucare, cremoane) trebuie sa functioneze ireprosabil, fara
greutate si sa asigure închiderea etansa a tâmplariei. Piesele de feronenie si accesoriile care nu corespund
vor fi înlocuite cu altele care sa functioneze perfect.
Balamalele se vor unge cu vaselină pentru a se evita uzura în timp.
Feroneria si accesoriile se vor monta conform cu desenele de executie, la cotele prevăzute în proiect.
Feroneria care nu este montata în conformitate cu proiectul se va demonta si remonta în conditiilespecificate.

Masuratori si decontari
Tâmplaria se deconteaza în functie de numarul de mp, de usa în conformitate cu articolul dindeviz.
Articolul de deviz cuprinde costul tâmplariei, feroneriei, accesoriilor de fixare, geamul, materialele
deetansare si vopsitorie.Se cuprind în deviz toate tipurile de si cu pretul unitar respectiv. Feroneria nu se
decontează separat, ci se cuprinde în articolul de tâmplărie din cantitativul de lucrari.

Intretinerea si protejarea lucrarilor

Pâna la receptie lucrarilor se va avea grija ca tâmplaria sa nu fie deteriorata în cursul executarii
ultimeloroperatiuni de finisare.Este recomandabil ca usile sa fie protejate cu hârtie în timpul
zugravelilor.Elementele de feronerie se vor proteja în timpul executarii lucrarilor de vopsitorie si zugraveli
prin învelirea lor în pânza impermeabila sau folie de polietilenă. Transportul si manipularea elementelor
de tamplarie care au feroneria gata montata se va face cu grija deosebita pentru ca aceasta sa nu fie
deteriorata.

CAIET DE SARCINI GEAMURI IZOLANTE TIP “TERMOPAN”

Pagina 53 din 82
Generalitati
Grosimile sunt calculate in functie de cerintele de performanta ale tamplariei si de dimensiuni.
Calculele se efectueaza conform cerintelor din standarde
Sticla izolanta.
Sticla izolanta si care nu permite trecerea razelor solare calorice cu capacitati ridicate de izolare
facuta din doua foi oglindate separate printr-n spatiu care e umplut cu un amestec de gaz care are calitati
izolatoare mai puternice decat aerul.
Foaia ce margineste cavitatea la interior a fost acoperita in timpul turnarii cu oxid metalic printr-un
proces de piroliza.
Idem pentru foaia ce margineste cavitatea la exterior.
Cele doua foi sunt montate pe o teava interioara din otel galvanizat prin intermediul a 2 garnituri.
Imbinarile de colt sunt complet etansate cu butil care este injectat sub presiune.
Date tehnice:
latimea cavitatii: 12 mm.
transparenta: 97%
factorul de protectie impotriva soarelui: 58%
valoarea k : <1.9 W/m2°K masurata conform standardului, NBN 60-204 european

Standarde si acte normative.

STAS 3593-89
STAS 853-80
STAS 11552-89
C 47-86 Instrucţiuni tehnice pentru folosirea şi montarea geamurilor si a altor produse de sticlă în construcţii.

Materiale utilizate.
- Foi de geam
- Blocuri suport
- Garnituri si baghete de etansare
- Fasii de ancora
In general se recomanda o structura de tip „6-12-6mm” a grosimii termopanului, deci cu sticla de cel putin
6mm grosime.

Livrare, depozitare, manipulare.

Aprovizionarea, respectiv confecţionarea ei, se vor face in conformitate cu tablourile de tamplarie si
specificaţiile din proiect si cu măsurătorile la fata locului efectuate de catre constructor. înainte de
aprovizionare se vor prezenta beneficiarului mostre de tamplarie si accesorii, dupa care vor fi livrate pe şantier
cu toate elementele complet asamblate si ajustate, cu toate accesoriile montate si protejate.
Transportul si depozitarea se vor face cu grija pentru a se evita deteriorarea.
Folia de protecţie se va înlătura numai dupa terminarea tuturor lucrărilor care pot sa deterioreze
tamplaria sau geamurile.

Executia lucrarilor
Nivelul presiunii
Nivelul presiunii: 3. (presiunea de baza a vantului, Rom. standard : categ C1, zona C)
Tehnici de instalare
Baghete de fixare: de-a lungul partii interioare sau de-a lungul partii exterioare, conform specificatiei.
Ulucuri:vezi tamplaria.
Inserarea in ulucuri
Inainte de instalarea foilor de geam, antreprenorul se va asigura daca:
- geamurile au respectat toate cerintele de protectie si finisaj;
Pagina 54 din 82
- ulucurile au fost uscate;
- imbinarile corespund cu tehnicile de instalare;
- nu este murdarie prinsa in uluc.
Antreprenorul trebuie sa informeze biroul tehnic, daca una sau mai multe conditii nu au fost indeplinite.
Antreprenorul trebuie sa se convinga ca ulucurile sunt temeinic curatite.
Blocuri suporti pentru montaj
In timpul instalarii, urmatoarele puncte trebuiesc luate in considerare:
- blocurile vor fi plasate aproape de colturi
- in plus ele vor fi plasate in asa fel incat luand in considerare tipul ferestrei si incarcarea pe fereastra si pe
geam, sa nu apara deplasari ale foilor de geam.
Aplicabilitate:
In urmatoarele locuri:
- ferestre fixe: pe elementele de fixare in - partea inferioara a foii de geam;
- geamuri orizontale culisante: la reazeme;
- ferestre rotative: la pivoti.
Presiune admisa pe blocurile suport
Cea mai mare presiune admisa pe blocurile suport este:
- lemn rezistent: 1.5 N/mm²
- sintetic: 0.43 N/mm².
Etansarea rostului dintre fereastra si foaia de geam

Teste
Conform normelor in vigoare si la cererea Proiectantului. Pretul lor va fi pe cheltuiala Antreprenorului.
Toate geamurile aprobate vor fi livrate cu o eticheta continand informatii tehnice despre fiecare element cu
propria etansare.
Geamurile cu doua randuri sunt garantate 10 ani impotriva opacitatii cauzate de condens sau depunerile de
praf pe partile interioare ale geamului. Garantia il face raspunzator pe producator de greselile de executie si
pe antreprenor raspunzator de greselile de montaj.
Antreprenorul trebuie sa prezinte biroului tehnic certificat de garantie.
Garantia incepe din momentul instalarii provizorii.
Garantia acopera: inlocuira vechilor si instalarea noilor foi de geam/rame, incluzand toate lucrarile de finisare.

Protectia muncii
Se va respecta legislatia si normele in vigoare privind protectia muncii.

CAIET DE SARCINI FERONERIE SI ACCESORII

Generalitati
Acest capitol cuprinde specificatii pemutru feronerie la tâamplaria interioara si exterioară a cladirilor
civile si industriale.

Standarde si normative de referintă

Acolo unde există contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si cele din
standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din specificatii vor avea prioritate.
Standarde:
1. STAS 1547-86 Balamale îngropate cu aripi plane.
2. STAS 1548-91 Inchizătoare cu bare (cremoane).
3. STAS 1587-88 Balamale semiîngropate pentru usi.
4. STAS 1588-79 Opritor cu arc pentru ferestre
5. STAS 1713/1-87 Broaste îngropate pentru usi. Conditii tehnice de calitate.
6. STAS 1713/2-86 Broaste îngropate pentru usi. Dimensiuni.

Pagina 55 din 82
7.STAS 2419-88 Mânere, butoane, silduri si rozete.
8. STAS 2676-87 Zavoare îngropate pentru usi.
9. STAS 2846-80 Broasca aplicata pentru usi.
10.STAS 3778-87 Zavoare aplicate pentru usi.
11.STAS 7380-90 Inchizatoare pentru limba, îngropate.
12.STAS 8086-86 Accesorii pentru mobilier si tâmplărie. Clasificare si terminologie.
13.STAS 8865-90 Balamale pentru cuplarea usilor de balcon si a ferestrelor din lemn.
14.STAS 9849-88 Balama batant-basculanta.
15.STAS 10565-88 Broaste aplicate cu cilindru de sigurata.
16.STAS 11216-86 Balamale cu aripi îndoite, aplicate.
17.STAS 11217-86 Dispozitiv pentru cuplarea ferestrelor.
18.STAS 11318-87 Inchizatoare cu bara si bolturi de zavorâre.

Materiale utilizate.
Materiale
Materiale marunte: suruburi pentru lemn de marimi corespunzatoare, protejate împotriva coroziunii prin
acoperire electrochimica cu zinc sau cadmiu, conform STAS 7222-90.
Feronerie si accesorii
Feroneria si accesoriile vor corespunde specificatiilor de la capitolul (8) 1210.
Abateri admisibile
Abaterile limita vor fi conform SR ISO 8062 :1995 pentru piesele din metal si aliaje neferoase; conform
SR EN 22768- 1:1995, SR EN-2:1995 pentru piesele din otel prelucrate prin aschiere si conform STAS 11111-
86 pentru piesele prelucrate prin taiere, ambutisare sau îndoire.

Livrare, depozitare, manipulare

Piesele de feronerie si accesoriile se vor livra în cutii bine ambalate, pentru a nu se deteriora.
Piesele de feronenie se vor livra în seturi, pentru o mai usoara evidentiere la montajul pe tâmplarie.
Tâmplaria va fi adusa în santier cu feroneria gata montata (balamale, cremoane, foarfeci, olivere,
zavoare).
Drucarele si sildunile la usile interioare se vor monta ulterior.
Usile exterioare de intrare se vor monta echipate cu toata feroneria, inclusiv broasca yale. (8) 1336
Feroneria si accesoriile se vor depozita în spatii închise, ferite de umezeala si agenti corozivi.
Transportul se va face cu mijloace de transport acoperite.
Fiecare lot de livrare trebuie sa fie însotit de documentul de certificare a calitătii, întocmit conform
dispozitiilor legale în vigoare.

Montajul feroneriei si accesoriilor

Montajul
Tâmplaria se va livra la santier cu feronenia si accesoriile de prindere gata montate.
In cazul în care montajul se va executa pe santier, acesta se va face în conformitate cu instructiunile
producatorului, care trebuie sa însotească produsul respectiv.
Elemente de fixare a feroneriei
Feroneria se va fixa pe tâmplaria de lemn cu suruburi pentru lemn cadmiate sau zincate cu cap înecat.
Feronenia se va fixa pe tâmplaria metalică din profile laminate sau din profile de tabla de otel îndoite la
rece, cu surubuni autofiletante sau acolo unde este specificat, prin sudură (balamale).
Protejarea feroneriei
Elementele de feronerie se vor proteja în timpul executarii lucrarilor de vopsitorie si zugraveli prin
învelirea lor în pânza impermeabila sau folie de polietilenă.
Transportul si manipularea elementelor de tâmplarie care au feroneria gata montata se va face cu grija
deosebita pentru ca aceasta sa nu fie deteriorata.

Pagina 56 din 82
Conditiile tehnice de calitate a lucrarilor. Receptia lucrarilor.
Feroneria trebuie sa fie curată, fara urme de vopsea, zgârieturi sau deformari.
Elementele de închidere (zavoare, broaste, drucare, cremoane) trebuie sa functioneze ireprosabil, fara
greutate si sa asigure închiderea etansa a tâmplariei.
Piesele de feronenie si accesoriile care nu corespund vor fi înlocuite cu altele care sa functioneze
perfect.
Balamalele se vor unge cu vaselină pentru a se evita uzura în timp.
Feroneria si accesoriile se vor monta conform cu desenele de executie, la cotele prevăzute în proiect.
Feroneria care nu este montata în conformitate cu proiectul se va demonta si remonta în conditiile
specificate.

Masuratoare si decontare
Feroneria nu se decontează separat, ci se cuprinde în articolul de tâmplărie din cantitativul de lucrari.

CAIET DE SARCINI IGNIFUGAREA PRODUSELOR SI A

MATERIALELOR COMBUSTIBILE DIN LEMN UTILIZATE IN
CONSTRUCTII
Generalitati
- Prevederile normelor tehnice sunt obligatorii la tratarea cu produse ignifuge a materialelor si
produselor combustibile din lemn sau pe baza de lemn;
- Ignifugarea lemnului si a materialelor si produselor pe baza de lemn, prin tratamente de suprafata si
in profunzime;
- produsele de ignifugare, denumite in continuare produse ignifuge, se aplica:
- pe suprafata
- prin impregnare
- Necesitatea ignifugarii materialelor combustibile utilizate in constructii se stabileste in functie de
importanta si vulnerabilitatea constructiei si conditiile de combustibilitate normate;
Ignifugarea materialelor si produselor combustibile este recomandata la:
- constructiile noi, la modificarea sau schimbarea destinatiei sau a conditiilor de utilizare a celor
existente, precum si periodic la expirarea perioadei de mentinere a calitatii lucrarii de ignifugare specificata de
producator;
- realizarea unor elemente de constructie, cum sunt tavane, inchideri sau mascari, finisaje s.a.m.d.;
- tratamente termice si acustice interioare;
- constructii provizorii combustibile pentru ateliere, remize, depozite, magazii, etc., in care se lucreaza
cu substante combustibile sau cu foc deschis;
- investitorii sau proprietarii pot solicita ignifugarea si in alte situatii;
Ignifugarea nu se recomanda la :
- materiale combustibile care sunt in contact permanent cu atmosfera umeda >70%
- suprafete aparente ale materialelor si produselor din lemn, finisate;
- tâmplaria interioara si exterioara, pardoselile, mobilierul, imprejmuirile;
- nu se ignifugheaza constructiile cu destinatie incompatibila cu substantele ignifuge (depozite de
cereale, produse alimentare, vrac, etc.)
- partile neaparente ale finisajului interior sau a unor elemente de constructie, care nu sunt accesibile
decât prin demontarea sau desfacerea elementelor de constructie respective, se vor ignifuga odata cu
reparatiile elementelor respective, indiferent de durata de mentinere a calitatii lucrarii de ignifugare;
- elementele din lemn (sarpanta, suportul invelitorii, astereala) de la mansarda vor fii ignifugate
obligatoriu la clasa de reactie la foc B - RF 30min. la grinzi si clasa de reactie la foc C - pentru capriori. Se vor
respecta normele tehnice privind ignifugarea materialelor si produselor combustibile din lemn indicativ C
58/1996 - privind pregatirea suprafetelor, tehnologia de aplicare, masuri de protectie a muncii, receptionarea si

Pagina 57 din 82
controlul lucrarilor de ignifugare( se vor executa incercari conform standardelor in vigoare - STAS 8025, STAS
11357 - epruvetele se ambaleaza in prezenta beneficiarului si vor fii insotite de un prces verbal de receptie
provizorie).

Standarde si acte normative.

C 58-1996 Siguranţa la foc. Norme tehnice pentru ignifugarea materialelor şi produselor combustibile din lemn
şi textile utilizate în construcţii
GE 030-1997 Ghid privind execuţia protecţiilor prin hidrofobizare a materialelorde construcţie aparente (lemn,
beton, cărămidă,piatră naturală if artificială).
ST 049-2006 Specificaţie tehnică privind protecţiile elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor
agresivi–cerinţe şi criterii de performanţă.
C 36-1986 Îndrumător privind utilizarea în construcţii a plăcilor din lemn şi a plăcilor din fibre de lemn.
ST 014-1996 Specificaţie tehnică privind condiţii de calitate ale lemnului pentru construcţii.

Materiale utilizate.
Solutie ignifuga pentru ignifugat si tratament ignifug lemn pe baza de apa

Livrare, depozitare, manipulare.

Produsele ignifuge se livrează de către producător în ambalaje închise etanş, conformstandardului de
firmă sau normei interne.
Ambalajele vor purta etichete pe care se vor specifica : denumirea şi adresa producătorului,
denumirea produsului, standardul de firmă sau normă internă, lotul, data fa- bricaţiei, termenul de garanţie,
masa netă.
La livrare se vor pune la dispoziţia beneficiarului certificatul de calitate si instrucţiunile de aplicare a
produsului.
Transportul produselor ignifuge pe bază de apă se face fără ca temperatura să coboare sub 5 oC, iar a
celor pe bază de solvent, neexpuse surselor de radiaţie termică. Produsele vor fi protejate contra apei.
Pentru recepţia produselor ignifuge se vor verifica condiţiile de admisibilitate prevăzute de standardele
de firmă sau normele interne.
Înainte de recepţie se va verifica integritatea ambalajelor.
Produsele ignifuge se păstrează închise etanş, până la întrebuinţare, în ambalajele originale ale
producătorului.
Dacă termenul de garanţie a fost depăşit prin depozitare, utilizarea produsului ignifugeste admisă
numai cu avizul producătorului.
Produsele ignifuge se păstrează în locuri ferite de ploaie sau de acţiunea directă asoarelui, precum şi
de îngheţ, la o temperatură de +5°C... + 30°C, de preferinţă în magaziiuscate.
Soluţiile ignifuge se livrează gata preparate de producător. Cu avizul producătorului,acestea pot fi
preparate şi la locul de utilizare, de către cel care le aplică.

Conditii generale privind produsele ignifuge:

- pentru ignifugarea materialelor si elementelor de constructii combustibile utilizarea numai a
produselor avizate de Comandamentul Trupelor de Pompieri si – dupa caz – cu agrement tehnic.
- produsele ignifuge vor fi avizate de Ministerul Sanatatii asupra toxicitatii.
- producatoriisi, dupa caz, furnizorii produselor ignifuge sunt obligati sa livreze numai produse
corespunzatoare standardului de firma sau normei interne si sa obtina avizul Comandamentului Trupelor de
Pompieri si agrementului tehnic pentru procesele noi sau modificari ale caracteristicilor produselor existente.
- dupa tratarea cu produse ignifuge a lemnului si a produselor pe baza de lemn si a materialelor textile
trebuie sa se reduca posibilitatea acestora de a se aprinde usor si de a arde in continuare.
- intrucât prin ignifugare se intârzie aprinderea materialelor combustibile dar nu s eelimina posibilitatile
de ardere a materialelor protejate, pot fi luate si alte masuri de protectie contra incendiilor.
- lucrarile de ignifugare vor fi executate de personal instruit si atestat in acest scop, respectarea
instructiunilor de utilizare elaborate de producator.
Pagina 58 din 82
 - executantul lucrarilor de ignifugare este obligat sa certifice calitatea ignifugarii executate, prin
buletine de incercare eliberate de laboratoarele utilizate.
La receptia lucrarilor, beneficiarul este obligat sa verifice buletinele de incercare si asigurarea
conditiilor de eficienta.

Ignifugarea materialelor si a produselor din lemn sau pe baza de lemn

Condiii de pregatire a suprafetelor:
Pregatirea suprafetelor in vederea aplicarii produselor de suprafata are in vedere:
- curatirea suprafetelor prin periere, razuire, etc;
- chituirea cu masa de spaclu a tuturor crapaturilor, imbinarilor si golurilor existente pe suprafetele ce se
protejeaza;
Pentru ignifugarea prin impregnare, materialul lemnos trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- sa fie decojit;
- sa nu fie tratat in profunzime sau la suprafata cu substante chimice;
Pentru asigurarea unei bune protectii, umiditatea materialului inainte de ignifugare
nu va depasi 18% in cazul protectiei de suprafata cu produse ignifuge si 25% in cazul ignifugarii in profunzime
prin impregnarea lambriurilor si alte elemente decorative pentru amenajari interioare, umiditatea lemnului
inainte de ignifugare nu va depasi 10% pentru a evita aparitia rosturilor dupa uscare.

Conditii de aplicare a produselor ignifuge

La alegerea produselor ignifuge si a procedeelor de ignifugare se au in vedere:
- esenta materialului si particularitatile de impregnare a acestuia;
- conditiile specifice in care este utilizat materialul
- dispunerea vizibila sau nevizibila a materialului, precum si rolul acestuia in constructii
- lucrarile de ignifugare se executa in spatii in care se asigura temperatura de minim 10ºC.
Produsele ignifuge pe baza de apa nu se aplica in cazul suprafetelor pe care au loc condensari sau
suprafete care nu sunt ferite de precipitatii, care nu necesita sa fie spalate periodic. In aceste conditii se pot
folosi produse ignifuge de impregnare solubile in apa, daca suprafetele respective nu sunt protejate prin
finisari peliculogene rezistente la apa.
Protectia ignifuga a suprafetelor exterioare ale constructiilor se realizeaza prin produse ignifuge
rezistente la apa, avizate ca atare.
Aplicarea produselor ignifuge pe suprafata se face numai dupa prelucrarea definitiva a elementelor de
constructie, nefiind admise ulterior, nici un fel de prelucrari care sa indeparteze stratul ignifug de la suprafata.
Aplicarea produselor ignifuge pe suprafata poate fi atât asupra produselor inainte de montare, cât si
asupra constructiei deja executate.
In primul caz deteriorarile straturilor ignifuge provocate prin manipulare vor fi rectificate prin tratarea
suplimentara a suprafetelor dupa montare, iar in al doilea caz este recomandabil a se aplica ignifugarea pe
masura realizarii lucrarilor, pentru a se asigura o acoperire cât mai completa a intregii suprafete lemnoase
care intra in constructie.
Ignifugarea prin impregnare se realizeaza pe lemnul fasonat in dimensiunile de utilizare. In cazul in
care pe santier, la montaj, apare necesitatea unor mici prelucrari, zonele respective vor fi reignifugate cu
acelasi produs, aplicat cu pensula.
Operatia de ignifugare prin impregnare se executa numai in instalatiile speciale.
Utilizarea in productie a materialului lemnos ignifugat prin impregnare se face dupa uscarea acestuia
in conditiile de montare in constructie.
La expirarea perioadei specifice de producator pentru mentinerea calitatii in timp a ignifugarii este
obligatorie reignifugarea intregii suprafete protejate anterior, respectiv a intregului material ignifugat prin
impregnare.

Tehnologia de aplicare
Calitatea lucrarilor de ignifugare este conditionata de respectarea tehnologiei de aplicare a produsului
si a consumului specific, stabilite de producator.
Pagina 59 din 82
 In cazul produselor ignifuge la care se utilizeaza aplicarea a doua sau mai multe componente se vor
respecta consumurile specifice pentru fiecare componenta in parte.
Consumul de produs ignifug se determina in functie de suprafata totala desfasurata a elementelor de
construire ce urmeaza a fi tratate ignifug, tinând seama si de pierderi care la aplicarea cu pensula pot fi pâna
la 9% si la stropire pâna la 20%.
Suprafetele ignifugate pot fi acoperite cu vopsea pe baza de ulei, emailuri, alchidice vinarom, etc.
numai daca incercarea la foc a fost efectuata cu aceste tipuri de finisaje si daca exista specificatii in acest
sens din partea producatorului.

Ignifugarea de suprafata
- aplicarea produselor ignifuge de suprafata se face conf.STAS 9302/4
- aplicarea produselor ignifuge de suprafata se poate face cu pensula sau prin pulverizare.
- aparatele utilizate pentru pulverizare sunt de tipul Vermorel, Calimax sau pistol de pulverizare.
- produsele ignifuge de suprafata se aplica strict in conformitate cu instructiunile producatorului, in
straturile stabilite, respectând intervalele de timp de uscare.
In cazul ignifugarii cu produse de suprafata a materialelor de tip PAL, PAL-CON, PAF, etc, se au in
vedere urmatoarele:
- aplicarea se face prin aceleasi procedee ca si la lemnul masiv, respectându-se consumul specific
precizat de firma producatoare;
- uscarea materialelor ignifugate se va realiza in timp cât mai scurt astfel incât produsele sa nu fie
degradate de umiditate.

Ignifugarea prin impregnare

Protectia prin ignifugare in profunzime a lemnului prin impregnare se realizeaza prin unul din
urmatoarele procedee:
- la presiuni diferite de cea atmosferica, conf. STAS 9302/2;
- la presiune atmosferica, conf. STAS 9302/3;
- WCD cu pensula.
Conditii de livrare, transport, receptie si pastrare a produselor ignifuge
Produsele ignifuge se livreaza de catre producator in ambalaje inchise etans. Ambalajele vor purta
etichete pe care se vor specifica: denumirea si adresa producatorului, denumirea produsului, standardul de
firma sau norma interna, lotul, data fabricatiei, termenul de garantie, masa neta.
La livrare se vor pune la dispozitia beneficiarului certificatul de calitate si instructiunile de aplicare a
produsului.
Transportul produselor ignifuge pe baza de apa se face fara ca temperatura sa coboare sub 5ºC, iar a
celor pe baza de solvent, neexpuse surselor de radiatie termica.
Pentru receptia produselor ignifuge se vor verifica conditiile de admisibilitate prevazute de standardele
de firma sau norme interne.
Produsele ignifuge se pastreaza inchise etans, pâna la intrebuintare, in ambalajele originale ale
producatorului.
Daca termenul de garantie a fost depasit prin depozitare, utilizarea produsului ignifug este admisa
numai cu avizul producatorului.
Solutiile ignifuge se livreaza gata separate de producator. Cu avizul producatorului, acestea pot fi
preparate si la locul de utilizare, de catre cel care le aplica.

Masuri de protectia muncii

La prepararea si aplicarea produselor ignifuge, se vor respecta masurile specifice de prevenire si
stingere a incendiilor si de protectia muncii prevazute in standardele de firma sau norme interne, precum si
Normele republicane de protectia muncii.
Pe timpul lucrarilor de ignifugare se vor avea in vedere si urmatoarele masuri generale:
- la prepararea si aplicarea produselor ignifuge de suprafata se vor utiliza ochelari de protectie pentru
Pagina 60 din 82
a feri ochii de atingerea cu stropi de solutie, care pot avea caracter puternic alcalin.
- pe timpul lucrului se va folosi imbracaminte de protectie, cizme si manusi de cauciuc.
- dupa terminarea lucrului se vor spala mâinile si apoi se vor unge cu o alifie protectoare.
- la ignifugare prin ignifugare la presiune se vor respecta masurile de protectie a muncii prevazute de
instructiunile in vigoare pentru folosirea instalatiilor sub presiune.
- executantii lucrarilor de ignifugare, inclusiv pregatirea solutiilor de ignifugare vor respecta normele
specifice de protectia muncii si prevenirea incendiilor corespunzatoare conditiilor si locului unde se desfasoara
aceste activitati.

Receptionarea si controlul lucrarilor de ignifugare

Verificarea calitatii protectiei prin aplicarea pe suprafata a produselor ignifuge consta in:
- verificarea integritatii si uniformitatii peliculei de protectie, care se face pe intreaga suprafata
tratata;
- verificarea cantitatii de produs ignifug utilizata.
Lucrarea se considera corespunzatoare daca elicula de protectie este continua,
uniforma si daca s-a realizat consumul specific indicat in standardul de firma sau norma interna a produsului.
Verificarea calitatii impregnarii se face prin controlul absorbtiei de solutie si adâncimii de patrundere a
acesteia, precum si prin controlul solutiei de impregnare conf. STAS 9302/2 si STAS 9302/3.
In vederea receptionarii lucrarii de ignifugare, la cererea executantului, se pot executa incercari
conform standardelor in vigoare de catre laboratoarele autorizate.
Epuvretele se ambaleaza in prezenta beneficiarului fara a se deteriora stratul ignifug se sigileaza si s
eeticheteaza.
Epuvretele vor fi insotite de un proces verbal de receptie provizorie din care sa rezulte ca acestea au
fost pregatite de catre executant in prezenta beneficiarului precum si de documentatia privind produsul
utilizat .
Laboratorul care executa incercarile va elibera buletin de incercare conform standardului de metoda.
Pentru avizarea produselor ignifuge, precum si la cererea beneficiarului, se executa incercari de
laborator pentru incadrarea in clasa de combustibilitate (STAS7248 si 1 1357)

CAIET DE SARCINI BALUSTRADE, GRILE SI CONFECTII

METALICE SIMILARE
Generalitati
In acest capitol sunt prezentate conditiile tehnice de executie opentru balustrade, grile de orice fel si
alte confectii metalice similare, realizate pentru buna functionare a cladirii.

Standarde de referinta
- STAS 395-88 - otel laminat - otel lat.
- STAS 424 - 86 - otel laminat - otel cornier cu aripi egale
- STAS 425 - 80 - otel laminat - otel cornier cu aripi neegale
- STAS 334 - 88 - otel laminat - otel patrat
- STAS 333 - 87 - otel laminat - otel rotund
- STAS 564 - 86 - otel laminat - otel “U”
- STAS 565 - 86 - otel laminat - otelT
- STAS 566 - 86 - otel laminat - otel T cu aripi egale si muchii rotunjite
- STAS 1450/1-75 - Suruburi - otel
mecanice
- STAS 1125/1-81 - Electrozi sudura
- STAS 1581/2-83 - Hartie pentru slefuire uscata
- STAS 6592 - 80 -Chituri pe baza de ulei
- STAS grupa L 23 Vopsele de ulei
Pagina 61 din 82
 - N.T. - Grunduri anticorozive pe baza de minium de plumb

Materiale utilizate.
- Balustrade metalice din otel lamint si/sau otel inox conf. N.I. producator;
- Grile metalice din otel laminat si inox sau aluminiu conf. N.I. producator;
- Alte confectii metalice conform N.I.producator
- Electrozi sudura, conform STAS 1125/1-81
- Suruburi mecanice, conform STAS 1450/1-74
- Grunduri anticorozive pe baza de minium de plumb conf. N.I. producator;
- Vopsele de ulei grupa L 23 STAS - lacuri si vopsele;
- Hartie pentru slefuire mixta, conf. STAS 1581/2-83;
- Chituri pe baza de ulei, conform STAS 6592-80.

Livrare, depozitare, manipulare.

Confectiile metalice (balustrade, grile, etc.)se livreaza de catre producator in ansamble sau
subansamble conform proiectelor, gata grunduite, prevazute, dupa caz cu praznuri de fizare sau alte piese din
otel pentru prindere.
Depozitarea se face in soproane, ferite de murdarire, ruginire sau lovire pe santier.
Transportul se va face cu auto-platforme cu atentie, pentru evitarea deformarilor, lovirii etc.

Conditii tehnice de calitate

- Principalele conditii tehnice de calitate care trebuie sa le indeplineasca imbinarile pieselor precum si
metodologia de verificare a calitatii acestora sunt cele prevazute in “Normativul pentru verificarea calitatii
lucrarilor de constructii si de instalatii aferente”., indicativ C 56-75, capitolul 15, punctul 2.
- Receptia la primirea pe santier a confectiilor din otel realizate in uzina se va efectua conform
“Normativului pentru verificarea calitatii lucrarilor” indicativ C 56-75. capitolul 3.
- Verificarea calitatii lucrarilor de montare:
1. Inainte de inceperea efectuarii lucrarilor de montare:
a). executarea de catre producator a remedierilor in urma receptiei pe santier;
b).verificarea atestatelor de calitate a produselor folosite la remedieri;
c).existenta si marcarea pe santier a cotelor brute sau finite ale constructiei,. in vederea montajului,
prevazute in desenele tehnice, inclusiv pozitionarea elementelor de legatura, sustinere sau ancorare.
2. Pe parcursul efectuarii lucrarilor de montare:
- indeplinirea tuturor cerintelor prevazute in proiecte;
- verificarea dimensionala si calitativa se face prin incercari directe in timpul fazelor de montaj.
Abaterile admise se vor inscrie in prevederile Normativului C 56-75 - anexa 15.3 (asimilat)
tinandu-se seama de abaterile limita ale elementelor brute sau finite ale constructiei continute in
anexa 4.1. la Normativul C 56 - 75;
- receptia partilor ce devin ascunse, se va consemna intr-un proces-verbal si conditioneaza
inceperea operatiilor urmatoare.
- verificarea sudurilor ce se fac la montare conform indicatiilor la proiect
3. La terminarea lucrarilor de montare se vor verifica:
2. Certificatele de calitate ale confectiilor metalice;
3. Procesele-verbale de lucrari ascunse, buletin de incercari, dispozitii de santier etc.;
4. Procesele - verbale de receptia lucrarilor;
5. Piesele scrise si desenate ale proiectului, cu toate modificarile si completarile de pe parcursul
executiei.
Verificarea directa se refera la:
- terminarea completa a lucrarilor de montare;
- verificarea dimensionala si calitativa a imbinarilor si a celorlalte lucrari de montare si alte verificari
cerute de normativul C 56 - 75, care se vor consemna in procese-verbale.
Verificarile in cadrul receptiei preliminare a obiectului sunt cele prevazute in Normativul C 56 - 75.
Pagina 62 din 82
 Toate procesele-verbale se incheie intre executant si investitor (dirigintele lucrarii).

Montajul confectiilor metalice

- Confectiile metalice, gata uzinate si materialele auxiliare, se aduc in ordinea executiei tehnologice, la
locul de montaj si de prindere in elementele de constructie.
- Se traseaza pe elementele brute sau finite ale constructiei punctele de prindere ale confectiilor
metalice, conform proiectului.
- Se verifica cotele reale obtinute prin masuratori ale locurilor de montaj (goluri, distante intre elemente
de constructii etc.) si se efectueaza, daca este necesar, remedierile ce se impun.
- Se monteaza piesele de fixare pe elementele de constructii sau se creaza conditii de montaj in cazul
fixarii acestora pe fetele brute ale placilor, zidurilor, grinzilor, etc.
- Se monteaza provizoriu ansamblele sau subansamblele respective si se constata concordanta intre
produsul uzinat si locul de fixare, care se va remedia in cazul unor situatii necorespunzatoare fata de proiect.
- Dupa care se trece la montajul definitiv, care se face conform proiectului, cu piese de fizare cu
suruburi, prin sudura, etc. montaj ce se face cu atentie pentru obtinerea unor elemente constitutive ce vor
participa la constructia respectiva atat functional cat si estetic.
Pentru aceasta se vor respecta la montaj cerintele de orizontalitate, verticalitate si planeitate cu
tolerantele admise, ce se vor verifica la fiecare etapa a montajului.
La montaj, acolo unde este necesar, se vor realiza platforme de lucru, schele sau se vor asigura
sustinerile necesare executarii montajului in bune conditii.
- Dupa fixarea definitiva se poate trece la finisarea confectiilor metalice cand acestea nu au
tratamente speciale pe suprafata lor (nichelari, cromari, etc.)
Pentru aceasta se verifica starea grundului anticoroziv si care se reface atunci cand acesta nu
prezinta un grad satisfacator de protectie (din lovituri, manipulari, etc.)
- Finisarea prin vopsire se realizeaza in conditiile prevazute in capitolul “Zugraveli-Vopsitorii”.

Masuratori si decontari
Pentru confectii metalice montajul se masoara la kg si se deconteaza in consecinta, greutatea se
stabileste prin cantarire inainte de montare sau se ia cea continuta in actele de facturare si livrare a
elementelor respective (confectii metalice, scari exterioare de incendiu).
Grilajele metalice din panouri, gata confectionate, pentru balcoane, golul ascensorului si ventilatii se
masoara si se deconteaza la metru patrat pe conturul exterior al scheletului (ramei) pe care se fixeaza.

CAIET DE SARCINI COMPARTIMENTARI DIN GIPS -

CARTON
Generalitati:
Documentatia de ofertare va fi însotita de Agrementul Tehnic pentru toate obiectele ofertei.
Agrementul tehnic, conform legii nr. 10 / 1995 - privind calitatea în constructii, este documentul prin
care se stabileste aptitudinea produselor, procedeelor si echipamentelor pentru a fi utilizate la realizarea
constructiilor.
Agrementul tehnic se acorda de Comisia de Agrement Tehnic în Constructii din Ministerul Lucrărilor
Publice si Amenajarii Teritoriului, pe baza documentatiei de agrementare elaborată de unitatile acreditate în
acest scop, precum si a dosarelor tehnice puse la dispozitie de solicitanti.
Peretii despartitori din gips carton ofera un nivel ridicat de protectie fonică si termica pentru obtinerea
careia altfel ar fi necesari pereti clasici, masivi si grei.
Acesti pereti sunt din punct de vedere acustic constructii mici, modulatoare, care prin intermediul unui
strat elastic atenueaza energia sonora incidenta.
Caldura care se pierde prin ferestre, pereti exteriori, acoperisuri subsol trebuie înlocuită. Peretii
despartitori si plafoanele din gips carton au proprietati excelente termoizolante, deoarece în spatiul liber
Pagina 63 din 82
interior contin un material termoizolator,
Suprafata peretelui se adapteaza pe deplin la temperatura camerei si din acest motiv devine imediat
dupa încalzire calda si confortabila, mai ales termoplacile obtinute prin placare cu polistiren sau fibra minerala
se preteaza la o aplicare usoara. Materia prima de baza pentru gips carton este gipsul. Amestecatoare
specializate prepara din gipsul pulbere o pasta fluida si omogena de gips, care este distribuită uniform printr-
un dispozitiv, pe foaia de carton ce se deplaseaza prin translatare pe masa de formare. Peste stratul de
pasta de gips obtinut pe masa de formare se aplica alta foaie de carton desavârsindu-se astfel îmbracarea
completa a miezului de gips cu carton. Placa de gips-carton înca moale parcurge, pentru întarire, o banda de
transport până la taietorul care debiteaza placile. Apoi acestea sunt conduse la uscator, unde excedentul de
apa este îndepartat.
Domenii de utilizare: pardoseli uscate, pereti despartitori, plafoane, protectie la foc.
Definirea peretilor.
Peretii din gips carton cu schelet simplu sau dublu sunt pereti interiori despartitori neportanti care se
monteaza în santier. Functiunile de rezistenta si fizică a constructiilor rezulta din conlucrarea scheletului din
profile de tablă de otel cu placarea din placi de gips carton si straturile izolatoare, pozate functie de necesitati.
Suplimentar, peretii pot suporta si încărcarile obiectelor agatate.
Domenii de utilizare.
Peretii cu schelet se pot folosi în amenajarile interioare la cladirile civile (inclusiv încăperi umede). Nu
se pot utiliza în spatii tehnologice umede, în aer liber în constructii zootehnice, în spatii cu temperaturi mari
permanent peste 50° C.
Realizarea peretilor - montajul – OPERATII.
- masurarea si trasarea pe planseul portant a axelor peretilor, a scheletelor autoportante, a usilor si a
altor deschideri
- aceeasi operatie pe pereti
- aceeasi operatie pe tavane
- se fixeaza suprafata suport pentru profilele de contur
- înainte de începerea montarii profilelelor de contur, pe acestea se lipesc benzi de etanseizare sau se
realizeaza etansarea cu alte procedee
- planseele de rezistenta care prezinta denivelari mari vor fi egalizate înaintea montarii profilelelor mai
sus mentionate
- se monteazä profilele verticale în profilele de contur
- se începe montarea placilor pe una din fetele peretelui
- prima placa de gips carton se pozeaza partial pe schelet si se fixeaza cu ajutorul nivelei cu bula de
aer
- se fixează în continuare pe schelet cu ajutorul suruburilor de montaj rapid evitându-se
tensionarea placii
- se monteaza în acelasi mod urmatoarele placi
- distanta de la scheletul de sustinere la elementele de completare din zona peretelui nu
trebuie sa depaseasca aproximativ 52 cm, iar în cazul realizării acustice aceasta distanta
trebuie să fie mai mica de 50 cm.
- în cazul placarii duble, al doilea rând de placi va fi însurubat dupa primul rând pun
decalarea îmbinarilor libere, prin intermediul montarii de profile.
- daca se monteaza cadre, este necesara montarea de profile suplimentare pe ambele
laturi ale acestor cadre; rezistenta acestor profile se orienteaza, pe de o parte, dupa
constructia peretelui, pe de alta parte dupa înaltimea peretelui dupa marimea si greutatea
canatului de usa.
- profilele de usi se monteaza pe întreaga înaltime a peretilor si se fixeaza foarte strâns de
profilul de contur inferior si superior prin patrunderea unul într-altul, profilele verticale
trebuie sa suporte o greutate de 25 kg a canatului de usa la o înăltime de pâna la 2,80 m
pentru încapere, precum si greutati ale canatului de usa de pâna la 50 kg;
- în cazul unor înaltimi mai mari ale peretilor, se vor utiliza profile de rigidizare de cel putin
2 mm.
Pagina 64 din 82
 - spacluirea placilor din ipsos - carton poate demara numai după consumarea tuturor
tensiunilor semnificative, cum ar fi, de exemplu, cele din actiunea umiditatii sau a
temperaturii. Se presupune o temperatura a incintei de montaj si a constructiei de cel putin 5 ° C; umiditati
exagerate ale aerului (în comparatie cu conditiile ulterioare de utilizare) în timpul spacluirii, precum si
deshidratarea rapida sau încalzirea în scopul uscării pot duce la formarea de fisuri.
- turnarea de sape de asfalt fierbinte trebuie efectuata înainte de lucrarile de spacluire.
- rosturile placilor gips carton au, în mod obisnuit, muchii semirotunde si se spacluiesc făra straifuri de
acoperire a rosturilor.
- în cazul introducerii unor benzi de acoperire a rosturilor din hârtie sau din împâslitura din fibra de
sticla, este posibila si spacluirea cu umplutură pentru rosturi.
- în cazul în care apare necesitatea ca spăcluirea sa fie slefuită, trebuie evitata aparitia
asperitătilor pe carton (sa nu se zgârie cartonul).
- în cazul racordarilor la alte elemente de constructie, se vor introduce benzi de separatie.
- rosturile de dilatatie în suport se vor executa prin constructia completa a peretelui cu
scheleti.
- în cazul unor cerinte speciale privind suprafata (de exemplu : lacuiri cu luciu puternic sau dungi
luminoase) este indispensabila spacluirea întregii suprafete.

Tratamentul suprafetelor
- placile din gips-carton si placile de protectie contra incendiilor sunt compatibile cu aproape toate tipurile de
straturi de acoperire uzuale pentru interiorul încaperilor, cum ar fi: lacuri si vopsele de dispersie, aplicari de
tapete, placute, straturi textile si altele asemanatoare.
- nu este indicata folosirea colorantilor pe baza de silicati sau var.
- pentru aplicarea ulterioara a unor straturi suplimentare de tencuiala, substante minerale sau rasini artificiale,
sunt necesare tratamente preliminare, cum sunt aplicarea de punti de lipire sau aplicarea de grunduri.

Standarde si acte normative.

 Norme tehnice de proiectare si realizare a construcţiilor, privind protectia la acţiunea focului, indicativ P118;
 Norme de prevenirea si stingerea incendiilor, pe durata executării lucrărilor de construct» si instalati aferente,
indicativ C300, aprobat cu Ordinul MLPAT nr. 20/N/1994;
 Norme republicane de protectia muncii, aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii 80/1975 si
34/1975, cu modificările Ordinelor 39/1077 si 110/1077;
 Regulamentul privind protectia muncii si igiena muncii in constructii, aprobat cu Ordinul MLPAT 9/1993;

Materiale utilizate.
Placi de gips carton si dupa caz , rezistente la foc si/sau umiditate 12,5mm, structura din profile
zincate C si U din tablă de otel, grosimea tablei - cel putin 0,6 mm.
Tavan casetat cu placi gips-carton cu sistem de suspendare aferent.
Placi din vata minerala tip G 90, G 100 sau similar;
Profile de montaj UW 50, UW 75,sau UW 100 mm;
Profile montanii CW 35, CW 50, CW 75,sau CW 100 mm; curente sau pentru gol de usa;
Şuruburi autofiletante
Şuruburi cu dibluri de plastic
Banda de rost cu impislitura de fibra de sticla
Chit specific de rost sau de acoperire

Livrare, depozitare, manipulare.

Aprovizionarea se va face in conformitate cu specificaţiile din proiect. Transportul si depozitarea se vor face cu
atentie, pentru a se evita deteriorarea panourilor.
Abateri admisibile ale foilor:
lungime/latime 2,5 mm;
- grosime 0,25
Pagina 65 din 82
 Cartonul trebuie sa fie intact pe toata suprafaţa, fara exfolieri sau pete, cu muchiile intregi si suprafaţa
plana. Profilele trebuie sa fie corespunzătoare tipului de perete. Nu se admit profite răsucite sau îndoite.

Executia lucrarilor
PERETI CU CADRU DE METAL
Sarcinile se preiau din planuri, în masura în care lucrarea executata are corespondentă în planuri.
Daca astfel de planuri nu sunt întocmite, sarcina de lucru trebuie determinata prin masurători.
Dimensiunile si greutatea se rotunjesc la doua zecimale, dacă nu este prevuzut altceva în caietul de
sarcini.
La baza executarii sarcinilor trebuie sa se afle dimensiunile constructiei (de exemplu, dimensiunile
constructiei “In rosu”).
Prelucrarea colturior peretior nu se achita separat.
Pereti cadru ca pereti de montaj , neportanti, constructie din profile zincate C si U din tabla de otel,
grosimea tablei - cel putib 0,6 mm si stantari pentru instalatiile electrice si de tehnică casnica. Racordurile
inferioare si laterale se executa numai folosind un strat intermediar, foarte bine fixat. Racordul superior la
tavanele de orice tip cu strat intermediar, foarte bine fixat. Izolatie lipita, un singur strat de supoti de fibre
minerale, etanse. In pretul unitar sunt incluse toate dotarile colturilor cu materiale de protectie a colturilor si
muchiilor Alux si toate rostuirile rezistent-elastice ale racordurior.
La executia peretilor pe care urmeaza a se monta instalatiile trebuie folositi, în cazul chiuvetelor,
vaselor de WC suspendate si pisoarelor, exclusiv suporti universali ai producatorilor. Trebuie sa se tina seama
de elementele de montaj recomandate de producatori pentru bai si dusuri.
Pentru a izola zgomotele de curgere a apei, sistemul de conducte trebuie despartit de perete printr-un
strat de cauciuc, pâsla sau ceva asemanător, iar tevile trebuie captusite. Conductele de apa rece trebuie
învelite pentru izolare fonica dar si împotriva formarii de condens. Tevile de cupru neizolate nu trebuie sa se
afle în contact cu elemente zincate din perete.
Orificiile pentru prize si pentru dozele de derivatie trebuie executate corspunzator planurilor pentru
instalatiile electrice respectiv în conformitate cu indicatiile electricianului.

Pereti cadru,1 x 12,5, Min 40, d= 100mm

Perete din cadre de metal format din:
-constructie simpla de cadre din profile CW zincate de 75/50/06 mm, distanta între axe 62,5 cm si
profile UW de 75/40/06 mm; montaj inclusiv a racordurilor aferente, puternic consolidata
cu dibluri potrivite cât si prin folosirea de banda izolanta/chit.
-spatiu intermediar umplut cu material izolant din fibre minerale ( clasa de material A 1, greutatea 40
kg/mc); materialul izolant trebuie aplicat astfel încât sa nu existe pericolul de alunecare.
-căptusirea pe fiecare parte cu placi groase de 1 x 12,5 mm;
- consolidarea cu bulonuri de executie rapida; rosturile de placi si capetele de suruburi trebuiesc
acoperite cu o masa de spacluire care sa formeze un strat izolant.
Izolatia: 40 mm/40 kg/mc
Greutatea peretelui: 26 kg/mp
Grosimea peretelui: 100 mm
Traverse transversale pentru peretii cadru din gips carton, adaos:
Traverse transversale din profile U si C în peretii cadru de gipscarton, ca baza de consolidare pentru
dulapurile de perete, obiecte de mobilier sanitar etc.
Lătimea traverselor: 150 mm

EXECUŢIA SI VERIFICAREA CALITATII

Execuţia se va face conform cu tehnologia specifica, urmărind o calitate superioara din punct de
vedere al aspectului si al rezistentei in exploatare.
La trasare si montaj se va tine seama de deschiderile de usi. Fixarea profilelor U de pardoseala si
tavan cu partea mediana rigida presata pe un suport cu rol de etansare (in prealabil, pe partea mediana a
profilelor U se aplica banda autoadeziva de polietilena).
Pagina 66 din 82
 Fixarea panourilor de structura metalica se face cu şuruburi autofiletante, la cel mult 30 cm unul de
altul. Şuruburile de fixare trebuie sa fie marcate, astfel incat sa rezulte o suprafaţa continua, fara distrugerea
cartonului care acopera panoul.
Colturile se acopera cu benzi de aluminiu sau colturile intercalate intre straturi de banda. îmbinarea se
face prin aplicarea benzii speciale care trebuie sa acopere perfect si ultimele imperfectiuni.
Peretii din gips-carton vor fi in mod obligatoriu ancorati de structura de rezistenta a cladirii sau de
peretii despartitori de alt tip care ii intersecteaza.
La montarea uşilor cu dimensiunea golului mai mare de 90 cm si de 280 cm inaltime sau cu greutatea
mai mare de 25 kg, se vor monta obligatoriu profile din otel UA de 2mm, care vor bara golurile si vor fi prinse
ferm in plafon si planseu, precum si intre ele cu piese specifice de aceeaşi calitate.
La dimensiuni normale de goluri, in interiorul profieior obişnuite care bordeaza golul se vor monta
cusaci de lemn de dimensiuni comparabile cu profilul.
Pentru montarea obiectelor sanitare, se vor utiliza elemente speciale cu structura din otel zincat de 2
mm grosime, tip UA. Montarea elementelor uşoare se realizeaza cu accesorii speciale, adecvate tehnologiei.
In spatiile tehnice, profilele U vor fi din 60 cm in 60 cm, pentru a asigura o rigidizare a plăcii de rigips
in vederea fixării.
Se va verifica asamblarea corecta a montantilor si elementelor de ghidaj, rostuirea si finisarea
panourilor.
Şuruburile de fixare trebuie sa fie mascate, astfel incat sa rezulte o suprafaţa continua, fara
distrugerea cartonului care acopera panoul.
Colturile trebuie sa fie acoperite cu benzi colîare, pentru a realiza muchii perfecte.
Se va verifica planeitatea si verticalitatea, nu se admit denivelări mai mari de 1 mm/mp, respective 1
mm/ml. Se verifica calitatea placiior privind aspectul estetic, caracteristicile geometrice si marcajul, in scopul
stabilirii corespondentei cu prevederile proiectului.
Se verifica caracteristicile profilelor de rezistenta conform cu proiectul, se verifica celelalte profile
metalice din punct de vedere al materialului si al stratului de protectie.
Se verifica celelalte accesorii ca dimensiuni (trebuie sa fie potrivite dimensiunii profilului).
Se verifica trasarea pereţilor pentru a corespunde prevederilor din proiect.
Se verifica existenta benzii de etansare intre profilele metalice si structura existenta.
Se verifica planeitatea structurii, care nu trebuie sa aiba abateri mai mari de 6 mm pe ambele direcţii.
Nu se admit profile răsucite.
Se verifica calitatea executării instalaţiilor electrice, sanitare, incalzire, ventilatie, dupa caz, ce se
monteaza in pereţi inainte de inchiderea pereţilor.
Se verifica modalitatea de execuţie a golului de usa.
Se va verifica asamblarea corecta a montantilor si elementelor de ghidaj.
Rezultatele acestor verificări se consemneaza in procesul verbal de lucrări ascunse.
Se verifica modalitatea de prindere a plăcilor, alternarea imbinarilor, distanta de prindere a şuruburilor. Nu se
admit rosturi in cruce sau rosturi corespondente pe fetele opuse.
Se verifica etanseizarea cu banda autoadeziva pe toata lungimea rosturilor si a bandei de aluminiu la
intersecţia cu planurile orizontale precum si finisarea panourilor.
Colturile trebuie sa fie acoperite cu benzi sau coltare, pentru a realiza muchii perfecte.
Se vor verifica planeitatea si verticalitatea, nu se admit denivelări mai mari de mm/mp, respectiv 1
mm/ml.
Nu se admit tensiuni intre profile si placi, rezultate din montare.
Montajul plăcilor nu se poate face la temperaturi sub limita de inghet si nu se monteaza placi cu
adeziv sau imbinari cu pasta de ipsos la temperaturi sub +5 grade Celsius.
Pereţii din gipscartcn nu se pot finisa cu vopsea pe baza de var sau silicat de sodiu.

PLAFOANE SUSPENDATE
1. GENERALITATI
Sistemul modular de plafoane suspendate cu placi din gips-carton se utilizeaza la finisarea tavanelor
cu structuri din beton, metal sau lemn, in încăperi cu umiditatea maxima de 70% si temperatura de 10-35ºC
Pagina 67 din 82
situate in constructii civile, social - culturale, industriale noi, sau la renovarea construcţiilor existente.
Plafoanele suspendate cu placi din gips-carton se fixeaza prin intermediul unor sisteme ortogonale de
agatare denumite mai departe « GRID ». Acestea trebuie sa fie agrementate in tara si compatibile cu plăcile
plafonului.
2. CERINŢE DE REZISTENTA SI STABILITATE
Plafoanele suspendate cu placi din gips-carton nu participa la stabilitatea generala a construcţiei. Ele
sint considerate elemente nestructurale si trebuie sa respecte cerinţele legate de seismicitate pentru
elementele care nu fac parte din structura de rezistenta, prevăzute din Normativul P100-92. Aceste prevederi
se aplica atit pentru plafon, cit si pentru elementele care reazama pe acesta ( lămpi, guri ale instalatiei de
climatizare, pereţi de compartimentare demontabili).
La alegerea modului de susţinere a sistemului si a intervalului maxim dintre punctele de fixare se va
tine seama de tipul suportului in care se efectueaza fixarea(beton sau metal), tipul sistemului de susţinere si al
plăcilor din gips-carton, al eventualelor accesorii( corpuri de iluminat, termoizolatii suplimentare), precum si al
pereţilor uşori de compartimentare, astfel incit sa fie asigurata stabilitatea acestuia. Pentru pereţii uşori de
compartimentare trebuie asigurata o fixare stabila a acestora la partea superioara, in gridul plafonului.
3.CERINŢELE DE IZOLARE FONICA SI TERMICA
Coeficientul de conductibilitate termica al plăcilor trebuie sa fie de minim 0,058 W/mK astfel incit
sistemul sa poata contribui la creşterea confortului termic ai încăperilor în care sint utilizate.
In funcţie de tipul plăcilor utilizate, coeficientul de absorbţie sonora trebuie sa fie cuprins intre 0,50 si
0,55.
Reflexia luminii, in funcţie de modul de finisare al suprafeţei vizibile trebuie sa fie cuprins intre 75-85%.
4. CERINŢE PRIVIND SIGURANŢA LA FOC
Plăcile trebuie sa fie încadrate în clasa materialelor practic incombustibile, C1 - conform Normativului
P118-99. Producătorul trebuie sa prezinte o declaraţie conform careia materialul utilizat la realizarea plăcilor
din gips-carton nu conţine azbest sau alte substante daunatoare sanatatii.
5. TEHNOLOGIA DE EXECUŢIE A MONTAJULUI
Elementele care compun gridul de susţinere a plafoanelor sint:
-corniere ( wall angle);
-barele longitudinale - grinda suspendata de susţinere a transversalei;
-barele transversale - componente metalice care se imbina pentru a susţine plăcile tavanului;
-plăcile tavanului cu dimensiuni de 1200mm x 3000mm.
Daca se doreşte iluminat fluorescent, se pot insera lămpi.
Pe lingă materialele plafonului, aveţi nevoie de furnituri suplimentare :
-cirlige pentru suspendarea plafonului de grinzi, la intervale de 900mm, cantitatile necesare variind in funcţie
de plan ;
-sirma de agatat pentru fiecare cirlig(18 ga si 12 ga);
- profile UD 28/27, CD60/27 ;
-prinzatoare de profile
-prinzatoare încrucişate
6. PLANIFICAREA SI INSTALAREA PLAFONULUI
6.1. LOCALIZAREA CENTRULUI CAMEREI
Determinati linia de centru a camerei de preferinţa perpendicular pe grinzile tavanului.
Aliniaţi profilele U principale, perpendicular pe grinzile tavanului. Pentru modelul de reţea 500 x 1000
mm.
Aplicaţi procedura pentru localizarea profilului U principal marcind intervale de 500mm. Pentru
localizarea profiielor transversale se marcheaza pe profilul U principal intervale de 500 mm, incepind din
centrul camerei.
6.2. VERIFICAREA MARCAJULUI
Daca dupa terminarea planului, profilele de margine sint la o distanta mai mica sau egala cu 10cm,
fata de penultimul profil de cimp, trasarea s-a executat corect.
6.3. VERIFICAREA MATERIALELOR
Conform proiectului de arhitectura, trebuie determinata cantitatea cornierelor, a profilelor U principale,
Pagina 68 din 82
transversale si plăcile de tavan necesare si transportata la punctul de lucru.
De asemenea, sunt necesare sirme si cirlige pentru fiecare 500mm a profilelor T principale.
7. INSTALAREA PLAFONULUI PAS CU PAS
Inaltimea de suspendare ( inaltimea plafonului) se traseaza pe pereţi iar profilul UD se fixeaza pe cu
dibluri si şuruburi potrivite ( distanta dintre dibluri 500mm). Pe tavanul initial se traseaza punctele de prindere
iar tijele se agata cu ajutorul unor dibluri si şuruburi corespunzătoare.
Agatatoarea ancora rapida se impinge pe tirani Profilul portant CD se agata de ancora rapida si
pentru fixare se apasa in jos. Alinierea pe inaltime se face prin împingerea ancorelor rapide pe tirant.
In cele din urma profilele de montaj CD se prind, prin intermediul prinzatorului încrucişat, de profilele
portante. înaintea plăcii seva urmări asigurarea orizontalitatii structurii portante.
Plăcile de gips-carton de 12,5mm sint prinse cu şuruburi rapide de 25mm de profilele de montaj
perpendicular pe care trebuie sa fie orientate laturile lungi ale plăcilor.
Se va urmări ca îmbinările plăcilor sa nu coincidă iar îmbinarea marginilor plăcilor sa fie cit mai
strinsa. Nu se insurubeaza profilele CD sau plăcile de profilul de contur UD
8. ÎNTREŢINEREA PLAFOANELOR SUSPENDATE
Se va face prin ştergerea de praf cu perii sau cirpe moi, curate si uscate, atit a plăcilor, cit si a gridului.
Eventualele pete sau zone umezite, in funcţie de natura si mari mea lor, se pot curata cu guma de
sters sau cu o cirpa moale, uşor umezită cu apa calduta si săpun. Nu se va lasa ud, ci se va şterge imediat cu
o cirpa moale, curata si uscata.
Aceasta operaţie se va executa dupa ce placa murdărită va fi scoasa de pe poziţie.
Eventualele murdăriri grele, sau deteriorări ale plăcilor duc la inlocuirea acestora cu placi de acelaşi
tip.
9. CONTROLUL CALITATII SI RECEPŢIA LUCRĂRILOR
La recepţia lucrărilor de montaj ale plafoanelor suspendate, se va verifica, in primul rind, cota la care
a fost montat, apoi corectitudinea montajului ( gridul) si aspectul general. Suprafaţa plafonului suspendat nu
trebuie sa prezinte diferente de culoare, placi ştirbite sau marginea taiata neingrijit.
Nu se admit suprafeţe neacoperite, montajul de placi de placa pe locurile unde incep placi întregi,
completări la margini de dimensiuni mai mici de 30 cm pe o latura,

CAIET DE SARCINI TERMOIZOLATII ORIZONTALE SI

Î NCL INATE
1. GENERALITATI
Prezentul capitol trateaza termoizolatiile dispuse orizontal pe placile de b.a. din interiorul cladirii,
respectiv termoizolatia dispusa la suprafata înclinata a acoperisului.

2. ST ANDARDE DE REFERINTA / NORMATIVE

 Indicativ C 107/0-02 Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de izolatii termice la cladiri
 C 107/2005 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructii în contact cu solul
 NP 069-2002 Normativ privind proiectarea, execuţia şi exploatarea învelitorilor acoperişurilor în pantă
la clădiri.

3. PREVEDERI SPECIFICE PENTRU TERMOIZOLAREA ORIZONTALA

Tipuri de termoizolatii/fonoizolatii
a.Placi polistiren extrudat în grosime de 50 mm, strat termoizolatie dispus sub sapa de nivel de la parter;
-1 placa = 600 x 1250 mm
-densitate 32kg/mc
-unitate intreaga de ambalare: bax: 0.3 m3/ 6 m2 /8 buc
b.Placi polistiren extrudat xps în grosime de 100 mm, strat termoizolatie la terasa dispusa peste placa
Caracteristici:
Pagina 69 din 82
-1 placa = 600 x 1250 mm
-densitate 32kg/mc
-unitate intreaga de ambalare: bax: 0.3 m3/ 3.75 m2 /5 buc
Materialele termoizolante trebuie sa fie asezate fara rosturi si strâns îmbinate cu elementele de
constructie în relief care strapung termoizolatia.
Aplicarea stratului termoizolant se face pe fâsii, astfel încât sa existe posibilitatea acoperirii lor cu
straturi de protectie într-un interval de timp în care sa nu existe riscuri de umezire a termoizolatiei datorita
precipitatiilor atmosferice(în cazul aticului) si fara a se calca pe placile termoizolante.
Circulatia directa pe placile termoizolante este interzisa. se admite circulatia peste placi doar prin
intermediul unor podini.

4. PREVEDERI SPECIFICE PENTRU TERMOIZOLAREA INCLINATA

Executarea izolatiilor termice la acoperisurile cu poduri ventilate se face prin aplicarea materialului
termoizolant pe fata superioara a planseului spre pod.
Stratul termoizolant, sub forma de saltele comprimate din vata minerala de sticla (tip isover sau
similar) se realizeaza prin fixarea materialului termoizolant sub astereala, între capriori/ ferme.
Stratul termoizolant va fi protejat pe fata inferioara cu o membrana de control al umiditatii din fibre
poliamidice (bariera antidifuzie vapori cu montaj între capriori, sub finisajul cu placi din gips-carton .
Spre exterior se va asigura protejarea termoizolatiei cu o membrana antiumiditate permeabila la
vapori(folie anticondens).
Caracteristicile tehnice care trebuiesc îndeplinite de materialul termoizolant al acoperisului:
-lungime x latime: 7500 x 1200 mm sau 6000 x 1200 mm
- grosime:100 mm
-coeficient de conductivitate termica d w/(m k) 0,039
-euroclasa de reactie la foc - a1
-coeficient de rezistenta la difuzia vaporilor de apa µ mu - 1

5. VERIFICAREA SI RECEPTIA LUCRARILOR

La executia lucrarilor de izolatii termice nu se vor folosi decât materiale agrementate tehnic în vederea
utilizarii în constructii în România, cu certificate de conformitate privind îndeplinirea caracteristicilor prevazute
în normele tehnice de produs. De asemenea, nu se vor folosi materiale pentru care furnizorul nu a emis
certificate de calitate.
La punerea în opera se vor utiliza produse care se încadreaza în duratele limita de timp admise
minime sau maxime), în cazul în care normele tehnice.
Controlul în timpul executiei lucrarilor de izolatii termice se va efectua de catre executant si de catre
beneficiar, prin sistemul propriu de asigurare a calitatii, în conformitate cu prevederile legale în vigoare,
verificându-se corespondenta dintre lucrarile efectuate si prevederile din proiect.
In cadrul controlului se vor verifica cel putin urmatoarele,care vor fi consemnate în procesele verbale
de lucrari ascunse :
-daca lucrarile pregatitoare s-au executat în conformitate cu prevederile prezentului normativ si ale proiectului
de executie ;
-daca materialele termoizolante s-au montat în conformitate cu prevederile prezentului normativ si
ale proiectului de executie ;daca s-au respectat prevederile din proiect referitoare la realizarea izolatiei termice
în dreptul puntilor termice (centuri, buiandrugi, stâlpi, elemente de fixare etc.) ;
-daca stratul de protectie a termoizolatiei s-au executat în conformitate cu prevederile din proiect;
-daca straturile hidroizolante, de difuziune, bariera contra vaporilor, racordarile la elementele care strapung
câmpul învelitorii, precum si racordarile la atic/reborduri s-au facut în conformitate cu prevederile din
normativul C112, respectiv lucrarile de învelitori si tinichigerie s-au executat
conform prevederilor din normativul C37;

6. REGULI DE EXPLOATARE SI ÎNTRETINERE

Pentru asigurarea eficientei termoizolatiei se va urmari periodic (primavara si toamna) starea
Pagina 70 din 82
hidroizolatiei sau a învelitorilor de orice fel si se vor remedia de îndata deficientele constatate, pentru a nu se
produce infiltratii de apa si deci umezirea termoizolatiei.în cazul constatarii umezirii termoizolatiei se va analiza
gravitatea si întinderea degradarii, în vederea luarii masurilor corespunzatoare de remediere a acesteia.

7. MASURI DE PROTECTIA MUNCII SI SIGURANTA LA FOC

Pe timp nefavorabil (ploi, ninsoare, polei, ceata, vânt puternic, temperaturi sub +5oc), lucrarile
exterioare se vor întrerupe. Pentru muncitorii care lucreaza pe acoperis se va prevedea un acces sigur prin
scari prevazute cu balustrade de protectie, montate anume si verificate, fiind interzise accese improvizate.
Pe întreg conturul acoperisului unde se lucreaza trebuie montata balustrada de protectie, conform
prevederilor din normele de protectia muncii.
La termoizolarea învelitorilor care prezinta capacitati portante sau rezistentele la soc reduse, lucrarile
se vor executa numai pe podine de lucru, fiind interzisa circulatia sau stationarea muncitorilor si depozitarea
materialelor direct pe aceste placi.
Legarea cu centuri de siguranta a muncitorilor este obligatorie, iar când acestea nu ofera suficienta
securitate sau stânjenesc executia se va prevede în documentatie amplasarea sub tronsonul de lucru a unei
plase generale, rezistente la caderea unui om.
Ridicarea materialului pe acoperis trebuie facuta în containere. containerele nu trebuie sa agate în
timpul ridicarii nici un elementul de constructie si ele trebuie sa fie asigurate pentru a împiedica rotirea lor.
utilajele de ridicat, actionate electric, trebuie sa fie legate la pamânt, sa fie complete si verificate.
Manipularea lor se va face numai la catre personal autorizat. în cazul lucrului cu materiale
termoizolante care pot irita pielea (de ex.: produse din vata minerala sau din vata de sticla), este necesar a se
purta, de catre manipulantii acestora, un echipament complet, alcatuit din cizme de cauciuc, salopeta, casca,
ochelari, manusi de protectie, fular si mansete din tifon. pentru îndepartarea fibrelor iritante, muncitorul se va
spala periodic cu sapun si apa.
Materialele termoizolante vor fi protejate împotriva incendiilor si ferite de zonele de foc deschis.
se vor respecta si masurile de protectia muncii si de prevenire si stingere a incendiilor specificate în normele
de produs (standarde, agremente tehnice, norme sau marci de fabricatie) asigurându-se echipamentul de
protectie precizat în aceste norme.

CAIET DE SARCINI SISTEM DE IZOLARE TERMICA SI

FINISARE A FATADELOR
GENERALITATI
Prezentul capitol cuprinde specificatii pentru lucrarile ce urmeaza sistemul de izolare termice fatadelor.

STANDARDE:
 Indicativ C 107/0-02 Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de izolatii termice la cladiri
 C 107/2005 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructii în contact cu solul
 NP 069-2002 Normativ privind proiectarea, execuţia şi exploatarea învelitorilor acoperişurilor în pantă
la clădiri.

Gradul de detaliere proiectului

Antreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului detaliile de executie ale firmei furnizoare.
Totodata se vor prezenta certificatele de calitate si agrementele tehnice.
Toate materialele acestui sistem trebuie sa provina de la un singur producator.
Se vor urmari din plansele existente în proiect modul de dispunere a finisajelor de fatade precum si pozitia
nuturilor.

MATERIALE SI PRODUSE
Materiale
1. Sine
Pagina 71 din 82
 - din materiale sintetice
- din aluminiu
2. Rigle de racordare
3. Placi termoizolante
- polistiren
- vata minerala
4. Adeziv pentru lipirea plăcilor izolante
5. Dibluri speciale pentru fixarea placilor izolante
6. Mortar adeziv masa de spaclu armat cu plasa din fibre de sticle
7. Diverse furnituri

Tolerante
Pentru deviatii mai mari de 1 cm trebuie realizata o tencuiala de egalizare.
Temperatura aerului exterior a suprafetei de baza si a materialului ce se pune în opera trebuie se fie
de peste +5 grade C, pâna la întarirea completa.
Nu se poate lucra la vânt puternic sau la temperaturi mari (sub influenta directa a razelor solare).
In cazul unor conditii metorologice nefavorabile, suprafetele în lucru trebuiesc protejate cu materiale
corespunzatoare.
Livrare, depozitare, manipulare
Materialele se aduc, în functie de natura lor, în galeti de plastic, saci, role sau pachete protejate cu
folie.
Depozitarea, tot în functie de material se va face în locuri ferite de înghet si umezeala, racoroase,
ferite de raze ultraviolete (soare), de influenta precipitatiilor si de deteriorare mecanica. Sacii se depoziteaza
pe paleti sau suport de lemn, rolele se depoziteaza în picioare. Pentru urmatoarele produse (adezivi, vopsele)
sunt de evitat contactele îndelungate pe piele; în caz de stropire în ochi se indica clatirea cu multa apă curent
si la nevoie, consult medical. Aceste produse în stare întarita nu sunt daunatoare.
La procurarea materialelor se va da atentie deosebita perioadei de garantie permisa de producator
pentru depozitarea lor.

EXECUTIA
Generalitati
Sistemul de izolare termica si finisare a fatadelor trebuie ales ca sa corespunda din punct de vedere al
protectiei termice, acustice, incendii si la intemperii.
Pregatirea suprafetei suport
Trebuiesc înlaturate murdariile, stropii de mortar sau alte resturi de materiale. Trebuie înlaturat uleiul
do cofraj.
Se fixeaza sinele orizontale deasupra soclului, verificându-se orizontalitatea cu bolobocul. Intre sine
se lasa o distanta de 3 mm. Sinele se fixeaze cu dibluri - câte 3 bucati pe metru liniar. Sinele se fixeaza
întotdeauna în ultima gaura posibilă pentru a se evita lungimile prea mari nefixate. Pentru cladiri cu înaltimea
sub 8 m se folosesc cuie, iar pentru cele cu înaltimea mai mare de 8 m se folosesc dibluri însurubate.
Eventualele inegalitati se pot rozolva prin prevederea unor distantieri. Sinele do colt se taie corespunzator
(oblic) sau se folosesc sine cu profil de colt.
Placile termoizolante se fixează cu adeziv si dibluri. Pentru cladiri cu înaltimea peste 8 m se utilizeaza
dibluri speciale. Adezivul se întinde cu partea plana a unui spaclu cu dinti, iar ulterior se face zimtuirea
suprafetei utilizând partea cu dinti. Zonele de îmbinare (marginile) între placi trebuie sa ramâna fara adeziv.
Lipirea cu adeziv pe întreaga suprafata se utilizeaza numai la suprafetele netede. Pentru celelalte tipuri de
suprafete se aplica adezivul pe o fâsie de 5 cm pe perimetrul placii si în 3 puncte din mijlocul ei (marimea
zonei în cele trei puncte este de aproximativ o palma). La aplicarea peste buiandrugii de fereastra se
recomanda utilizarea unor fixatori, pentru a se evita desprinderea placii cu adezivul înca umed. In zonele de
colt se recomanda dispunerea tesuta a placilor izolatoare. Dupa uscarea adezivului, proeminentele se înlatura
prin taiere cu cutter-ul. Rosturile dintre placi se umplu cu spuma poliuretanica sau cu pene din material izolant.
Capetele placilor dinspre ferestre, respectiv usi, se prevad cu bande de acoperire a rosturilor. Se lipesc apoi
Pagina 72 din 82
riglele de capat pentru tencuieli la ramele ferestrelor. Eclisa de protectie cu banda adeziva serveste la
prinderea foliei de acoperire care, dupa tencuire se înlatura.
Gaurile pentru dibluri se fac cu masina de gaurit iar introducerea acestora se face prin lovire sau
însurubare.
Dibluirea se realizeaza cel mai devreme la două zile de la lipirea cu adeziv. Lungimea diblului se alege
în functie de caracteristicile suprafetei de baza la fata locului.
Se vor aplica minimum 5 dibluri/mp în câmp, iar la zona de margine vor fi 12 dibluri/mp. Latimea zonei
de margine va fi specificată de producator. La cladirile cu înaltimea peste 20 m se iau masuri suplimentare
fata de cladirile cu înaltimea sub 20 m prin prinderea plăcilor cu un număr marit de dibluri, conform schemei
producatorului.
Prima etapa este de aplicare a masei de spaclu adeziv în benzi, pentru a putea fixa plasa din fibre do
sticla. Plasele se suprapun una peste alta pe o latime de 10 cm. Dupa aceasta se aplica umed pe umed pâna
când spaclul adeziv înca nu s-a uscat. masa de spaclu de fixare care trebuie să acopere plasa.
Plasa nu trebuie să se mai vada. Grosimea acestui strat este de cca. 3 mm.
Colturile se protejeaza cu plasa specială de colt. Masa de spaclu se va aplica prin presare puternica
pentru a nu se realiza o acoperire prea groasa.
In zona golurilor din fatada (ferestre, usi) este necesara o întarire suplimentara a coltului.
Suprapunerea se face între glaf si buiandrug cu o plasă de vinclu.
In zone supuse loviturilor (socluri) armatuna uzuala poate fi întarita cu plase blindate, care însa nu se
mai suprapun.
Se aplica masa de spaclu adeziv de cca.2 mm grosime, so monteaza plasa blindata. Apoi se aplica
masa de spaclu prin presare foarte puternica. Urmeaza armarea pe toata suprafata cu plasă din fibra de sticla,
care se montează cu suprapunere si acoperirea ei cu masa de spaclu.
Glafurile de ferestre se vor alege cu latime în asa fel încât marginea de scurgere sa fie iesita în afara
cu 3-4 cm fata de noua suprafata.
Rosturile de dilatare ale cladirii se vor evidentia din stratul termoizolant prin executarea unui sant
uniform de cca.15 mm. Pe marginile rostului si de ambele parti ale acestuia, pe o distanta de cca. 20 cm
latime, se aplica o masa de spaclu. Se introduce în rost banda de rost se aseaza plasa de colt, cu rigidizarea
din sine de PVC pe patul de masa de spaclu si se spacluieste. Profilele se aseaza de jos în sus,
suprapunându-se pe o distantă de cca. 2 cm pentru a asigura eliminarea completă a apei.
Inaintea unei noi prelucrari, stratul de masa de spaclu va sta la uscat minimum 7 zile.
Grundul se dă pe masa de spaclu bine uscată. Grundul poate fi aplicat cu bidineaua sau cu
trafaletele. Trebuie lucrat uniform si fara întreruperi. Timpul de uscare este de minimum
24 do ore.
Tencuiala se da dupa uscarea grundului. Se aplica cu un dreptar de otel inoxidabil. Pentru o tencuiala
periata, imediat dupa întinderea tencuielii pe perete se va peria rotund cu peria din material plastic, uniform si
fara întrupere.
Grosimea tencuielii este de 3 mm.
Este recomandata comanda întregii cantităti de tencuiala o data, pentru evitarea abaterilor de nuanta.
Nuanta de culoare poate fi garantata doar în cadrul unei singure sarje de tencuiala.
Vopsirea se face dupa uscarea tencuielii si numai în cazul în care tencuiala nu se comanda de la
început în culoarea dorita. Primul strat de vopsea se da diluat cu apa în raport 1:1 sau în functie de
instructiunile producatorului. In functie de starea vremii, dan nu înainte de minimum 12 ore se mai aplica unul
sau doua straturi de vopsea nesubtiata. Ca si la tencuieli, este recomandata coandarea întregii cantitati de
vopsea o data. Ochii si pielea, cât si suprafetele din jurul zonelor pe care se aplica tinciul, tencuiala sau
vopseaua (sticla, ceramica, piatra natunala, metal) vor fi ferite. In caz de necesitate se va clati imediat partea
stropita cu multa apa; nu se va astepta uscarea.
Schela va fi ancorata obligatoriu de fatada si va avea dispozitive de asigurare a eliminarii apei, pentru
a nu se murdari suprafata fatadei. La sfârsitul lucrarilor gaurile se vor acoperi cu capace în tonul de culoare al
stratului de acoperire.

VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI

Pagina 73 din 82
 Se va verifica planeitatea (± 0,5 mm).
Se va verifica abaterea de la verticala (± 1 mm/m).
Se va venifica daca corespunde din punct de vedere al izolarii fonice, termice si a rezistentei la foc.
Se va verifica corespondenta între mostre si ceea ce este executat.
Se va verifica existenta certificatelor de calitate, a instructiunilor de folosire, a datei de garantie si a
agrementelor tehnice pentru materialele folosite.
Dacă nu se respecta prezentele specificatii sau desenele de executie si mostrele aprobate,
consultantul va putea decide înlocuinea lucnarilor cu altele care sa respecte aceste cerinte.

MASURARE SI DECONTARE
Pretul unitar cuprinde toate materialele si accesoriile cuprinse în sistem.
Decontarea se face la suprafata în metri patrati, conform cantitatilor real executate.

CAIET DE SARCINI SARPANTE

1. Generalitati
Sarpanta reprezinta scheletul de rezistenta al unui acoperis, cu panta medie sau mare, avand invelitoare
continua sau discontinua (tabla, tigla, etc.)
In general, sarpantele, sunt alcatuite din elementverticale (popi-scaune), pe care reazema elemente
orizontale-longitudinale (pane de camp); elemente inclinate (capriori), dispuse dupa panta acoperisului Ia
intervale de 0 7-0.Bm, care reazema pe pane de camp, pane de reazem si coama; elemente orizontale de
rigidizare transversala (clesti), care se dispun in drepul popilor si asigura imbinarea dintre popi, pane, capriori
si contrafise

2. Standarde de referinta
Normativ P100/2004 - Protectia antiseismica a constructiilor; Legea 10/1995 - Calitatea in constructii;
Ghid GP 023-96- Tehnologia realizarii constructiilor din lemn;
Specificatie tehnica ST 014-96- Conditiile de calitate a lemnului pentru constructii; Normativ C37-88-
Alcatuirea si executarea invelitorilor Ia constructii;
STAS 3303/2-88 - Pantele invelitorilor; STAS 3303/88- Zone climatice;
STAS 10101/A1-87 -Actiuni in constructii; STAS 942-80- Cherestea de rasinoase
Normativ P118/99- Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia impotriva focului;
Normativ C58/96- lgnifugarea materialelor combustibile din lemn;
NE 005/97 Normativ privind postutilizarea ansamblelor si subansamblelor si elementelor componente ale
constructiilor.

3. Materiale si executie
Lemnul folosit Ia constructia sarpantelor poate fi:
- lemn rotund (brut), sub forma de bile si manele;
- /emn semiecarisat (semiprelucrat), cu una sau mai multe fete plane, sub forma de lemn semirottmd '
- lemn ecarisat (prelucrat), cu fete plane, care poate fi sub forma de scanduri, dulapi, sipci, rigle si grinzi;
Speciile de material lemnos folosite sun!:
lemn de rasinoase lemn de foioase.
Executia sarpantei incepe cu amplasarea popilor pe zidurile portante interioare ale cladirii respectand
distantele din proiect. Rezemarea lor pe planseu se face prin intermediul talpilor de :repartitie din lemn
ancorate in placa sau centura de beton armat cu buloane sau mustati din otel 0837 Apoi se fixeaza panele
orizontale pe capul popilor si panele inclinate dispuse Ia intersectia apelor. lmbinarea panelor de streasina se
face cap Ia cap, iar a panelor de camp si coama, prin chertare si buloane in dreptul reazemelor (popilor). Pe
zidurile exterioare se fixeaza cosoroabele ancorate cu mustati <f>6/50cm din otel
0837 existente in centura de beton armat. Capriorii se dispun dupa linia de panta, perpendicular pe coama. Ei
Pagina 74 din 82
pot fi confectionati dintr-o singura bucata, sau din bucati, atunci cand imbinarea se face prin chertare in drepul
panelor Daca pentru unii capriori ar rezulta o pozitie care conduce Ia rezemarea lor pe un cos de fum sau de
ventilatie, capriorii respectivi se intrerup si se descarca pe cei alaturati prin intermediul unui jug. Distanta
jugului fata de un cos de ventilatie trebuie sa fie Scm iar fata de un cos de fum12.5cm.
Pentru asigurarea rigiditatii spatiale a sarpantei sub actiunea incarcarilor, se prevad contrafise (transversale si
longitudinale) si clesti prin intermediul carora se realizeaza imbinarea intre capriori, pane, contrafise si popi
lmbinarea intre capriori, pane, popi si clesti se realizeaza prin intermediul cuielor, iar intre popi, talpa si
contrafise, prin chertare si scoabe.
In constructiile de lemn modeme se mai utilizeaza ca elemente de imbinare si piese metalice: tiranti,
buloane, suruburi, juguri.
In vederea simplificarii montajului si reducerii inaltimii constructiei, imbinarea elementelor sarpantei m
noduri se poate face utilizand numai piese metalice de diferite forme si tipuri.
Dimensiunile minime ale pieselor metalice se stabilesc luand in consideratie si actiunea coroziva pe care o au
in timp agentii atmosferici asupra otelului. Din acest motiv, se impune ca diametrul minim al pieselor rotunde
sa fie de 12 mm, iar in cazul pieselor confectionate din otellat, grosimea minima sa fie de6 mm.
Pentru a mari suprafata de strivire dintre piulita si lemn, Ia capatul tirantilor si a buloanelor se aseaza cate o
saiba
In cazul jugurilor de sustinere executate din otel rotund se impune utilizarea unor saibe de otellat sau
cornier, pentru marirea ariei de strivire.
Se va acorda o atentie deosebita Ia ancorarea sarpantei de structura de beton armat a constructiei.

4. Masuri de tehnica securitatii muncii

La executarea sarpantei se vor respecta masurile privind tehnica securitatii muncii prevazute in: Norme
republicane de protectia muncii aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii cu ordinele 34/1975 si
60/1975.
Normele de protectia muncii in activitatea de constructii montaj aprobate de Ministerul
Constructiilor lndustriale cu ordinul nr.1233/D-1980

5. Masuri de paza contra incendiilor

lgnifugarea
Prevederile normelor tehnice sunt obligatorii Ia tratarea cu produse ignifuge a elementelor din lemn ale
sarpantei. .
lgnifugarea sarpantelor este recomandata Ia constructiile noi, Ia modificarea destinatiei constructiei si periodic
Ia expirarea perioadei de mentinere a calitatii lucrarii de ignifugare specificata de producator.
Pentru ignifugare este obligatorie utilizarea numai a produselor avizate de Comandamentul Trupelor de
Pompieri si - dupa caz- numai cu agrement tehnic.
Lucrarile de ignifugare vor fi executate de personal instruit si atestat in acest scop, cu respectarea stricta a
instructiunilor de utilizare elaborate de producator.
Executantul lucrarilor de ignifugare este obligat sa certifice calitatea ignifugarii executate, prin buletine de
incercare eliberate de laboratoare autorizate.
La receptia lucrarilor, beneficiarul este obligat sa verifice buletinele de incercare si asigurarea conditiilor de
eficienta.
Lucrarile de ignifugare se executa in spatii in care se asigura temperatura de minim +10°C Pregatirea
lemnului in vederea aplicarii produselor ignifuge se face astfel:
curatarea suprafetelor de praf noroi, var, vopsea prin periere sau razuire;
chituirea cu masa de spaclu (realizata din produsul ignifug respectiv si praf de creta) a tuturor crapaturilor si
golurilor existente.
lgnifugarea poate fi de suprafata si prin impregnare :
Pentru ignifugarea prin impregnare, lemnul trebuie sa fie decojit si sa nu fie tratat in profunzime sau Ia
suprafata cu substante chimice care sa impiedice patrunderea produsului ignifug in masa materialului.
Operatia de ignifugare prin impregnare se executa numai in instalatii speciale.
Aplicarea produselor ignifuge de suprafata se face numai dupa prelucrarea definitiva a elementelor sarpantei
Pagina 75 din 82
si poate fi executata prin pulverizare sau aplicare cu pensula.
Calitatea lucrarilor de ignifugare este conditionata de respectarea stricta a tehnologiei de aplicare a
produsului si a consumului specific, stabilite de producator. In cazul produselor ignifuge Ia care se utilizeaza
aplicarea a doua sau mai multe componente se vor respecta consumurile specfice pentru fiecare componenta
in parte Consumul de produs ignifug se determina in functie de suprafata totala desfasurata a elementelor ce
urmeaza e1 se ignifuga. tinand seama si de pierderi, care Ia aplicarea cu pensula pot fi pana Ia 5%, iar Ia
stropire pana Ia 20%

Documente de referinta pentru substantele ignifuge

Ordonanta Guvernului nr. 60/1997; Legea 10/1995 a calitatii constructiilor; Fisa tehnica a produsului de
ignifuare; lnstructiuni de utilizare;
C56/1996; C56/1985; STAS 7218;
SR 652; STAS 11357; STAS 35.
Masuri de protectia muncii aplicate Ia lucrarile de ignifugare
La preparea produselor ignifuge,se vor respecta regulile si masurile specifice de prevenire si stingere a
incendiilor si de protectia muncii prevazute in standardele de firma sau normele interne, precum si Normele
republicane de protectia muncii.
La prepararea si aplicarea produselor ignifuge de suprafata se vor utiliza ochelari de protectie pentru
a feri ochii de atingerea vatamatoare cu stropi de sol .; tie, care pot avea un caracter puternic alcalin.
Pe timpullucrului se va folosi imbracaminte de protectie, cizme si. manusi de cauciuc.
Dupa terminarea lucrului se vor spala mainile si apoi se vor unge cu o alifie protectoare pe baza de lanolina.
Legaturile furtunului Ia compresor vor fi etanse, executate conform normelor tehnice.
La ignifugarea prin impregnare Ia presiune se vor respecta masurile de protectia muncii prevazute de
instructiunile in vigoare pentru folosirea instalatiilor sub presiune.

CAIET DE SARCINI INVELITORI

Se folosesc elemente prefabricate cat mai mult posibil.

1. GENERALITATI
Tabla metalica prefabricata pentru acoperiş, burlane, coame pentru hidroizolatie si rezistenta la apa
cu previziuni de expansiune pentru lucrările in desfasurare, pentru a preveni scurgeri sau deteriorări.
Materialele trebuie sa fie in conformitate cu instrucţiunile si recomandările producătorului. Elemente metalice
exterioare cu fete vizibile curate, montate in locurile si la nivelurile indicate cu margini vizibile fasonate pentru
a forma bordura.
Imbinari:
-imbinarile prefabricate la tabla cu imbinari plate.Marginile din tabla galvanizata se vor imbina si lipi.Se
recomanda nituri suplimentare pentru imbinari.
-îmbinări pentru etansare:
-unde sunt mobile se recomanda sau sunt necesare imbinari tip care nu se dilata pentru prformanta
adecvata a lucrării,pentru ca metalul sa asigure montarea adecvata a etansatorului elastomeric in
concordanta cu standardele europene.
Separari:
-pentru separarea metalului se foloseste metal care nu este compatibil sau sub structura coroziva prin
acoperirea suprafeţelor ascunse la locurile de contact cu invelis bituminos sau alte separari
permanente cum se recomanda de producător.

2. COORDONARE
Se coordoneaza lucrările pentru acoperişul metalic cu cele pentru scurgere a apei, jgheaburi si
constructie a planseelor, parapetilor, pereţilor si alte lucrări adiacente pentru a impiedica scurgerile, a securiza

Pagina 76 din 82
si a asigura o instalatie rezitenta la coroziune.

3. LUCRĂRI DE PREGĂTIRE
Se curata suprafeţele pentru montarea tablei. Sub-structura va fi neteda si fara defecte. Se bat cuiele
sau alte mijloace de prindere proiectate in sub-structura (planseu din lemn).

4. MONTARE
Trebuie respectate recomandările producătorului cu excepţia zonelor unde este specificat sau indicat
altfel, trebuie sa fie in concordanta cu recomandările si indicaţiile producătorului tablelor care s-au montat.
A.Se separa metalele care nu sunt similare prin vopsirea fiecărei suprafeţe din metal in zona de
contact cu invelis bituminos, prin aplicarea de amestec asfalt - cauciuc, sau prin separare permanenta cum se
specifica ae producătorul metalelor care nu sunt similare.
B.Se monteaza o folie (membrana) elastica de protectie cu rol de bariera de vapori pe toata suprafaţa
acoperişului exceptând cazul in care producătorul specifica altfel. Se foloseste adeziv pentru ancorare
temporara, unde este posibil, pentru a minimiza folosirea de elemente de prindere mecanice sub acoperişul
din tabla de cupru. îmbinarea se suprapune minim 5 cm.
C.Tablele prefabricate, imbinarile, fasiiie, penele, doliile. tratamentele marginilor, jgheaburile si alte
componente ale tablei metalice pentru acoperişuri, pentru profile, elemente de drenare indicate si dupa cum
se cere pentru evitarea scurgerilor. Se prevăd pentru expansiune si contractia termica a lucrărilor, cum se
indica. Se etanseaza imbinarile dupa cum este indicat si cerut pentru evitarea scurgerilor. Se folosesc
materiaie prefabricate cat de mult posibil.
D.Imbinari tip etansare: unde se folosesc imbinari de etansare, se incastreaza plansee pentru
elemente de imbinare nu mai mici de 2.5 cm in etansator. Cand temperatura ambientala este moderatain
momentul montării, 5°-21°C, se monteaza elemente de imbinare pentru 50% mişcare in ambele parti. Se
regleaza proportional pentru montări la temperaturi ambientale mai mari. Nu se monteaza imbinari tip
etansare la temperaturi sub 5'C .
E.Se ascund elementele de fixare de expansiune unde este posibil in lucrări vizibile si localizaţi astfel
incat sa minimizaţi posibilitatea de scurgere.Acoperiti si etansati elementele de prindere si ancorele cum se
cere pentru o montare adecvata.
F. Suprafeţele metalice neacoperite de la marginile tablelor se vor lipi cu cositor, pentru o latime de
1.25-2.50cm, folosind sudarea recomandata pentru tipul de lucrări pentru tabla metalica.

5.CURATARE
Se indeparteaza stratul protective (daca exista) de pe suprafeţe vizibile ale tablei metalice pentru
acoperiş. Se indeparteaza cu atentie pentru a evita deteriorarea finisajelor. Se curata suprafeţele metalice
vizibile de substantele care ar putea interactiona cu oxidarea sau agenţii atmosferici.

6.FINISARE
Pentru tabla din otel, titan-zinc si zinc vopsita, nu sunt necesare masuri speciale de finisare. Pentru
tabla din cupru: pentru a încetini acţiunea agenţilor atmosferici, se aplica un strat unifrm de ulei de parafina de
calitate superioara, sau de lac transparent

7.PROTECŢIE
Se asigura protectia finala intr-un mod acceptabil pentru a se asigura absenta deteriorării acoperişului
in momentul recepţiei lucrărilor.
8.COAME, DOLII
Se prevăd coamele si doliile la toate punctele critice pentru a im piedica infiltrarea apei.
Aşezarea va incepe de la capatul opus unde se previne vântul;exceptând cazul in care se folosesc
dispozitive de fixare autofiletante, se vor da găuri pentru şuruburi si cuie. Nu se dau găuri cu obiecte
neascutite;
Se monteaza jgheaburi si burlane folosind nituri oarbe pentru suprapuneri si şuruburi autofiletante
pentru legătură cu sageacul.
Pagina 77 din 82
 9.TABLA PROFILATA PENTRU ACOPERIŞ
Toate tablele se vor aşeza in concordanta cu metoda de montare indicata de producător.
Aşezarea finala va incepe doar dupa ce metoda de montare este probata de consultant.
Se retuseaza toate zgârieturile si se acopera capetele şuruburilor cu materiale de retusare aprobate
de consultant.

10.PRINDERE SI FIXARE
Se folosesc conectorii dupa cum sunt recomandaţi de producător si aprobaţi de consultant.Vopseaua
trebuie sa aiba aceeaşi culoare ca a acoperişului pentru toate dispozitivele vizibile de fixare si prindere.
Acestea se aplica intr-un mod curat, consistent si dupa un anumit criteriu. Se folosesc şuruburi tip TEK pentru
streasina acoperişului, unde ramele acoperişului sunt vizibile.

11.MONTAREA PANOURILOR DE TABLA AUTOPORTANTE (TABLA PROFILATA TIP

ŢIGLA).
La acest tip de invelitori trebuie respectate in primul rand instrucţiunile de montaj ale producătorului,
dar in principal se vor respecta urmatoarele reguli:
-sensul de montaj este de ia poala spre coama;
-rezemarea pe suport se face pe cuta cea mai larga;
-se vor respecta detaliile de coame, păzii, timpane prezentate in proiect;

12. VERIFICAREA CALITATII

Verificări inainte de inceperea execuţiei invelitorii. Trebuie sa se verifice:
-existenta procedurii tehnice de execuţie a invelitorii in documentele de calitate ale constructorului;
-existenta proiectului si a detaliilor de execuţie;
-existenta certificatelor de calitate pentru materiale;
-existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi;
-suportul invelitorii-existenta procesului verbal de recepţie calitativa ai suportului;
-elementele geometrice ale suportului: pante, planeitate, rectiliniaritate, distante dintre axe: abaterile
de la planeitate nu trebuie sa depaseasca 5mm in lungul pantei la drepatrul de 3mm si 10mm
perpendicular pe panta;
-existenta si corectitudinea lucrărilor de tinichigerie aferente invelitorii (sorturi, păzii, dolii, străpungeri,
jgheaburi, burlane).
Verificări in timpul execuţiei lucrărilor Trebuie sa se verifice:
-daca se respecta procedura tehnica de execuţie; -daca se respecta proiectul si detaliile de execuţie.
A) Pentru stratul de protectie din membrana hidroizolatoare:
-suprafaţa invelitorii trebuie sa fie neteda, lipsita de denivelări;
-la streasina astereala trebuie sa fie scoasa in consola fata de căpriori cu 2-3 cm, iar cartonul trebuie
adus pe fata inferioara a asterelei si prinse in cuie;
- ca foile hidroizolatoare sa fie dispuse paralel cu streasina la acoperişuri cu panta pana la 20cm/m si
perpendicular la acoperişuri cu pante mai mari;
-ca folie hidroizolatoare sa fie aşezata pe astereaia lipite intre ele, cu petreceri de 10cm in sensul
scurgerii apelor si fixate cu cuie cu cap plat;
-toate racordarile acoperişului cu elementele verticale ce ies deasupra invelitorii.
B)Pentru invelitori din tabla plana se va verifica:
-planeitatea suportului, denivelarea admisa fiind de 3mm/m;
-astereaia din scânduri sa aiba rosturi pana la 2cm;
-îa examinarea vizuala a invelitorii, tabla sa se prezinte bine intinsa si stransa aplicată pe astereaia,
fara valun, iar la verificarea prin circulaţie pe acoperiş, fiind calcata cu piciorul sa nu se indoaie;
-la coama si la muchii foile de tabla sa se incheie cu falturi in picioare;
-doliile sa fie executate din foi de tabla incheiate intre ele cu falturi duble culcate;
-in cazul suporturilor din beton sa fie fixate dibluri din lemn impregnate împotriva umezelii, necesare
Pagina 78 din 82
 pentru fixarea copcilor.
C)Pentru invelitori din tabla cutata sau ondulata se va verifica:
-petrecerile minime paralele cu panele sa se incadreze in funcţie de panta invelitorii in urmatoarei
limite

Panta acoperişului 40 30 15 12
cm/m
Petrecerea minima 9 10 11 20
cm
-petrecerile laterale (in lungul pantei) la tabla ondulata sa fie minim jumatate de ondula si sa includă
obligatoriu creasta ondulei;
-respectarea sensului de montaj de la poala spre coama.
-respectarea eventualelor sisteme de suplimentare la petreceri si străpungeri (cordoane de chit.
garnituri, şaibe) astfel incat la recepţie sa nu pătrundă apa prin invelitoare;
-realizarea proiecţiei anticorozive a panorilor din tabla si a elementelor metalice de montaj;
D) Pentru elementele de tinichigerie (jgheaburi, burlane, dolii, glafuri) se va verifica:
-panta jgheaburilor sa fie minim 5%, sa corespunda prevederilor proiectului si sa nu permită
stagnarea locala apei turnate in jgheab pentru verificare;
-aşezarea jgheabului sa fie minim 1 cm si maxim 5 cm sub picătură streasinii,
-imbinarea tronsoanelor de jgheab sa fie facuta prin lipire cu cositor;
-fixarea jgheaburilor sa fie facuta cu cârlige din platbands zincata sau protejate anticoroziv prin
vopsire, montate ingropat in astreala si fixate la distantele prevăzute in proiect:
-burlanele trebuie montate vertical, cu abateri de max.0,5 cm/m bine fixate cu bratari din tabla zincata,
cu trosoanele petrecute etanş, cel superior in cel inferior pe 6 cm, iar la imbinarea cu tuburile de fonta
din canal sa nu existe pierderi de apa;
-glafurile si sorturile sa aiba panta transversala spre exterior, sa fie prevăzute cu lacrimare si sa fie
bine fixate cu cuie, iar străpungerile lipite cu cositor;
-amplasarea, prinderea corecta si etansarea îmbinărilor pieselor de racordare in camp, la colturi si la
burlane;
-execuţia si prinderea corecta a sortului si racordarea lui la jgheab;
-realizarea pantei spre burlan, asigurand scurgerea apei fara stagnari.

Verificări la sfarsitul execuţiei lucrărilor

Trebuie sa se verifice:
-existenta si continutul certificatelor de calitate ale materialelor;
-existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi;
-invelitorile sa indeplineasca funcţia de indepartare a apei pluviale si de eîansietate la apa, la vant, la
ploaie sau zapada, la examinarea invelitorii prin care sa se vada lumina din exterior.

CAIET DE SARCINI JGHEABURI SI BURLANE

Standarde si normative
Se vor respecta prevederile SR EN 12056-3:2002 „Reţele de evacuare gravitaţională din interiorul
clădirilor. Partea 3: Sistem de evacuare a apelor meteorice, proiectare şi calcule”;
Produsele care alcătuiesc sistemul de drenare (jgheaburi, burlane) vor corespunde prevederilor
standardelor de produs, în vigoare (SR EN 607:2006 „ Jgeaburi de streaşină din PVC-U. Definitii,
cerinţe şi metode de incercare”; SR EN 612:2006 „ Jgeaburi de streaşină cu pereţi frontali rigidizaţi cu
bordaj şi burlane pentru apa pluvială cu îmbinări petrecute, realizate din foi metalice”; SR EN
1462:2006 „ Cârlige pentru jgheaburi de streasină. Cerinţe şi încercari”).

Pagina 79 din 82
 Conditiile tehnice de calitate a lucrarilor. Receptia lucrarilor.
- pantele jgheaburilor ( minimum0,5 % )sa fie conform indicatiilor din proiect ;
- montarea jgheaburilor sa fie executata cu minimum 1 cm si maximum 5 cm sub picatuta stresinii ;
- amplasamentul , tipul si numarul de carlige sa corespunda prevederilor din proiect;
- marginea exterioara a jgheabului sa fie asezata cu cca 2 cm mai jos decat marginea interioara;
- carligele pentru jgheaburi si bratarile pentru burlane sa fie protejate contra coroziunii ;
- abateri admisibile de la verticalitatea burlanelor – 1 cm/ml , fara a depasi 5 cm in total;
- fixarea burlanelor cu ajutorul bratarilor sa fie facuta la distanta si intervalul din delaliile date de
proiectant ;
- tronsoanele de burlane sa intre etans unul in celalalt ( cel superior in imbinarea cu tuburile de fonta sa
fie de asemenea etanseizata );
- toate imbinarile intre elementele de tabla la jgheaburi si burlane sa fie cositorite.

CAIET DE SARCINI TROTUARE DE PROTECTIE

Generalitati
Acest capitol cuprinde specificaţii pentru executarea trotuarelor de protectie pentru clădiri astfel:
- trotuare din beton simplu turnat pe ioc;
- trotuare din placi din beton;
- trotuare din mixturi asfaltice;
- borduri.

Standarde de referinţă
SR EN 197-1 - Ciment Portland
SR EN 998 - Apa pentru mortare si betoane
SR EN 480 - Mortare obişnuite pentru zidărie si tencuieli
SR EN 13748 - Piatră de mozaic
SR EN 1338 - Placi din beton pentru pavaje
SR EN 1340 - Borduri din beton pentru trotuare
SR EN 12620 - Agregate naturale pentru mortare si betoane cu lianţi minerali
SR EN 13707 - Bitumuri pentru materiale si lucrări de hidroizolatii în constructii
SR EN 14187 - Masticuri bitumioase pentru izolaţii în constructii

Grad de detaliere a proiectului

Antreprenorul va prezenta planşe cu detalii de execuţie pentru execuţia trotuarelor de protectie cu sau
fară borduri.

Mostre si testări
Inainte de comandarea si livrarea oricăror materiale la şantier, se vor pune la dispoziţia
consultantului spre aprobare urmatoarele mostre:
Placi din beton: 2 mostre
Borduri din beton prefabricate, mozaicate 2 mostre cu finisajul si culoarea specificate.
Borduri din beton simplu : 2 mostre
Prin aprobarea mostrelor de către Consultant se înţelege aprobarea cimentului si
agregatelor, precum si alegerea culorilor.
Toate elementele prefabricate mozaicate vor fi confecţionate din materialele aprobate.

MATERIALE SI PRODUSE
Produse
Borduri pentru trotuare, executate din beton mozaicat (daca se specifică astfel) avand fete finisate, cu
o latură teşita (conform desenelor).

Pagina 80 din 82
 Bordurile se vor executa prin turnare si presare.
Vor fi fasonate, cu muchiile drepte sau rotunjite conform cu specificaţiile din planşe, fara defecte care
să afecteze aspectul sau funcţionalitatea lor.
Nu se vor monta borduri cu stirbituri si fisuri.
Bordurile se vor poliza si freca în atelierul de confecţionare.
Confecţionare:
-bordurile se vor confecţiona dintr-un beton simplu, o parte ciment Portland la 3 părţi pietriş granilic.
- stratul finisat în grosime de circa 2 cm, pe 2 fete, asa cum este specificat în planşe, va consta din
ciment si piatră de mozaic în proporţie 1: 2 (la greutate în stare uscată), cu granulatie de la 0 la 30
mm.
-cantitatea de apa ce urmează a fi adaugata va fi maximum 20l la 45 kg ciment.
-dacă se specifică astfel, in cimentul pentru stratul de finisaj se va adauga pigment colorant.
-agregatul, piatra de mozaic va fi aprobat de consultant si va trebui sa constituie agregat aparent în
proporţie de aproximativ 50% din suprafaţa totală finisată.
Plăci din beton pentru pavarea trotuarelor executate dintr-un strat de beton cu agregate din roca dură
sau din două straturi din care cel de bază din beton obişnuit, iar cel de uzura cu agregate din rocă dura, cu
dimensiuni si grosimi.
Plăcile se vor executa prin presare mecanică fie în culoarea naturală a liantului, fie colorate conform
indicaţiilor din proiect.
Plăcile vor avea fata superioară ne'edă sau cu şanţuri imprimate conform indicaţiilor din proiect
Nu se vor monta plăci cu stirbituri sau fisuri.
Confecţionare:
-plăcile se vor confecţiona din piatră sparta dură cu dimensiunile pana la 1/3 din grosimea stratului respectiv,
sau din agregate de balastiera.
-cimentul folosit va avea rezistenta minima la compresiune la 28 zile de 4000 N/cm* (400 kgf/cm 2)
-dacă se specifică astfel, în cimentul pentru stratul de finisaj se va adauga pigment colorant conform
indicaţiilor din proiect

Beton simplu marca Bc 3.5 preparat cu balast cu granulatia pana la 31 mm si ciment F 25 conform
(20) 0000.
Mixtura asfaltică pentru îmbracaminti bituminoase turnate executate la cald. Mixtura se prepara din
bitum D 80/100 sau D 100/120 (funcţie de zona climaterică caldă sau rece) amestecat în malaxor cu filer si la
care se adauga agregatele naturale (nisip natura) si criblură.
Materiale folosite la execuţia produselor :
Coloranţi minerali, daca se specifică,
Bitum neparafmos pentru drumuri,
Filer de calcar, filer de creta si filer de var stins in pulbere,
Agregate naturale de balastieră,
Agregate naturale si piatră prelucrată pentru drumuri,
Materiale pentru stratul de poza
Mortar de poză conform specificaţiilor
Beton simplu cu rezistenta Bc 7.5
Nisip cu granulatie 0-7 mm.
Lapte de ciment pentru umplerea rosturilor la borduri.
Bitum pentru umplerea rosturilor

EXECUŢIA TROTUARELOR
Borduri din beton prefabricate
Se execută fundaţia din beton Bc 3.5.
Se verifică suprafaţa de pozare si se aplică stratul de poză din mortar de ciment
Se pozează bordurile.
Plăci de beton prefabricate
Pagina 81 din 82
 Se îndepărtează stratul vegetal, după care pământul natural va fi bine bâtut iar pământul de
umplutură va fi aşezat si bine bătut în straturi succesive de maximum 20 cm grosime.
Se toama fundaţia din beton marca Bc 3,5. turnat în panouri de 4 m 2, cu panta spre exterior de cca
3%. Se aplică stratul de poză din mortar de ciment 400 kg/m 3 conform (20) 1000 în grosime de 3cm.
Se aşează plăcile prin presare, cu rosturile în continuare pe cele două direcţii, controlandu-se cu
dreptarul de 2 m. si avand grijă sa se asigure panta de scurgcre de cca.3 % de la clădire spre exterior. Se
umplu rosturile între placi cu lapte de ciment iar spre soclul clădirii cu bitum (dop de bitum)
Beton simplu turnat pe loc
Se îndepărtează stratul vegetal, după care pământul natural va fi bine bătut, iar pământul de
umplutură vafi bine bătut în straturi succesive de maximum 20 cm grosime.
Se asterne stratul de balast mărunt amestecat cu argilă bătuta în proporţie de 1:1 si grosime medie de
10cm cu panta spre exterior de cca. 3%.
Se toarna betonul marca Bc 3,5 si se prelucrează fata vizibilă cu rolul; la cca
3,0 m se lasă rosturi de dilatare.
Se umplu rosturile de dilatare si rostul dintre trotuar si soclu cu bitum.
Mixtura asfaltică
Se îndepărtează stratul vegetai, dupa care pământul natural va fi bine bătut iar pământul de
umplutură va fi aşezat si bine bătut în straturi succesive de maximum 20 cm grosime.
Se toarnă fundaţia din beton marca Bc 3.5 în grosime medie de 10 cm, în panouri de 4 nr si cu panta
spre exterior de cca. 3 %.
Se toamă asfaltul în grosime de 2 cm.
Abateri limita admisibile La aşezarea bordurilor si plăcilor:
c) Planeitate : ± 4 mm sub dreptarul de 2 m lungime.
d) Denivelarea admisă între 2 elemente prefabricate alalurate este de 1 mm.
La turnarea betonului si asfaltului:
e) Grosime: 10% pentru fiecare strat în parte.
f) Panta profilului transversal: ± 5 mm / m.

VERIFICĂRI ÎN VEDEREA RECEPŢIEI

Verificarea ia recepţie a lucrărilor se va face prin examinarea suprafeţelor, lucrările trebuind sa se
încadreze în prevederile acestor specificaţii.
Se vor face verificări la:
-aspectul si starea generala
-elementele geometrice (grosime, planeitate)
-fixarea îmbrăcămintii pe suport;
-rosturi;
Acolo unde prescripţiile sau datele din proiect nu au fost respectate, sau dacă aspectul
lucrărilor nu este corespunzător (plăci fisurate, rosturi cu muchii ştirbite, etc.), consultantul poate decide
înlocuirea locala sau pe suprafeţe mai mari a lucrărilor si refacerea în condiţiile prescrise în specificaţii.

MASURARE SI DECONTARE
Preţul unitar, în articolul pentru bordura din cantitativul de lucrări, include si stratul de poză din mortar
de ciment, precum si fundaţia de beton simplu.
Decontarea se va face la metru liniar de lucrare conform cu planşele din proiect.
Preţul unitar pentru trotuarul din plăci prefabricate din beton cuprinde în articolul din cantitativul de
lucrări si stratul de poza din mortar de ciment, precum si stratul din beton simplu. Decontarea se face la metru
patrat de lucrare, conform planşelor din proiect.
Preţul unitar pentru trotuarul din îmbrăcăminte din mixtura asfaltica cuprinde în articolul din cantitativul
de lucrări si stratul de poza din beton simplu.

Pagina 82 din 82