INTRODUCERE ÎN NAVIGAŢIA ASTRONOMICĂ

Navigatia astronomica este ramura navigatiei maritime care studiaza

modul de determinare a pozitiei navei folosind observatiile la astrii.

2.1 CALCULUL SEPARAT AL LATITUDINII OBSERVATO-RULUI

Calculul latitudinii se poate face:

- din înaltimea meridiana superioara;

- din înaltimea circummeridiana;

- din înaltimea stelei polare.

2.1.1 Calculul latitudinii din înaltimea meridiana superioara

În emisfera nordica culminatia superioara a astrilor are loc:

- la meridianul sudic atunci când δ<φ si, paralelul de declinatie a

astrului nu taie primul vertical.

Latitudinea observatorului este (fig.2.1):

φ=z+δ (2.1)

unde:

z = 90º - H (2.2)

si: φ = 90º - H + δ (2.3)

Observatie: la meridianul nordic atunci când δ>φ, paralelul de declinatie al

astrului nu taie primul vertical.
Fig.2.1

Latitudinea observatorului este (fig.2.2):

φ=δ–z (2.4)

sau: φ = δ – (90º - H) (2.5)

Fig. 2.2

2.1.2 Calculul latitudinii din înaltimea meridiana inferioara

Culminatia inferioara este vizibila la astri circumpolari când δ>l (900-

). Latitudinea observatorului este (fig.2.3):

φ = Hinf + p (2.6)

unde: p = 90º - δ si φ = Hinf + (90º - δ)

Algoritm:
- se calculeaza ora culminatiei superioare a astrului folosind
coordonatele punctului estimat;

- se scoate din efemerida declinatia astrului pentru Tm la

momentul culminatiei;

- se masoara înaltimea meridiana a astrului, la ora culminatiei

superioare calculate;

- se calculeaza înaltimea adevarata prin corectarea înaltimii

masurate:

Ha = Hi + cor

- se calculeaza distanta zenitala:

z = 90º - Ha

- se calculeaza latitudinea observatorului:

φ=z+δ

Fig.2.3
2.1.3 Calculul latitudinii din înaltimea circummeridiana

Înaltimea circummeridiana este înaltimea unui astru masurata în

limite de timp de ora culminatiei de unde si numele.

Pentru a fi transformata în înaltime meridiana, înaltimea circummeridiana se

corecteaza cu ajutorul tablelor nautice:

H=h±r (2.7)

unde: H este înaltimea meridiana; h - înaltimea circummeridiana; r -

reductia.

Algoritm:

- se masoara înaltimea circummeridiana, se noteaza ora

cronometrului;

- se calculeaza unghiul la pol si se transforma în unitati de timp;

- se scoate din table unghiul la pol limita pentru observatii

circummeridiene;

- se scot din table valorile corectiilor, din care se constituie

reductia;

- se calculeaza înaltimea meridiana din înaltimea circummeridiana

si reductie;

- se calculeaza latitudinea observatorului:

φ=z+δ

2.1.4 Calculul latitudinii din înaltimea Stelei Polare

Latitudinea observatorului din înaltimea Stelei Polare se determina cu

(fig.2.4):

φ=h±p
unde: h este înaltimea Stelei Polare; p - distanta polara a astrului, (în
emisfera nordica înaltimea Polului Nord este egala cu latitudinea
observatorului).

Când Steaua Polara are o pozitie oarecare fata de meridianul locului

latitudinea este diferita de înaltimea astrului:

- formula aproximativa; (2.8)

sau:

-formula exacta (2.9)

iar în practica, cu formula:

, (2.10)

corectiile I, II si III din tablele nautice.

Fig. 2.4

unde: x este diferenta dintre latitudine si înaltimea astrului pentru Steaua

Polara la o înaltime oarecare; p- distanta polara; A1, A2, A3, A4 sunt pozitii
succesive ale astrului.

2.2 CALCULUL SEPARAT AL LONGITUDINII OBSERVATO- RULUI

 Calculul longitudinii observatorului se face cu:

(2.11)

unde: T este unghiul orar al astrului la meridianul Greenwich; t - unghiul

orar al astrului la meridianul locului.

Unghiul orar al astrului la Greenwich pentru observatii la Soare, Luna

si planete se scoate din efemerida.

Unghiul orar al astrului pentru observatii la stele se calculeaza cu:

(2.12)

unde: Ts este timpul sideral la Greenwich;

Unghiul la pol al astrului la meridianul locului este:

(2.13)

si se transforma în unghi orar astfel:

t = PW, daca astrul se afla în vest;

t = 360º - PE daca astrul se afla în est.

Stabilirea practica a sensului polului se verifica variatia înaltimii, înaltimea creste în

emisfera estica, înaltimea descreste în emisfera vestica.
Fig. 2.5

unde: N1 este observator având longitudine estica; N2 este observator având

longitudine vestica.

3. DETERMINAREA PUNCTULUI NAVEI CU OBSERVAŢII ASTRONOMICE

3.1 TEORIA DREPTEI DE ÎNĂLŢIME

Dreapta de înaltime este linia de pozitie astronomica determinata de

înaltimea observata la un astru.

Determinarea punctului navei prin calcularea simultana a latitudinii si

longitudinii consta în determinarea pozitiei zenitului observatorului pe sfera
cereasca astfel (fig.3.1):

φ = δZ

λ = PZ
Fig. 3.1

Pozitia astrului de coordonate ecuatoriale PGrA, δA proiectata pe sfera

terestra se numeste punct subastral de coordonate φa, λa rezultând:

φ a = δA

λa = PGrA

astfel ca pozitia punctului subastral al oricarui astru poate fi determinat din

coordonatele ecuatoriale ale astrului (pentru stele unghiul la pol la
Greenwich se determina din relatia T = Ts + τ).

Cercul de egala înaltime sau cercul de înaltime cu centrul în punctul

subastral si de raza sferica egala cu distanta zenitala a astrului, este cercul de
pe suprafata Pamântului de pe care un astru se vede sub aceeasi înaltime,
fiind determinat de linia de pozitie de pe sfera cereasca numita cerc de egala
distanta zenitala.

Cu înaltimea masurata la un astru de înaltime h se determina pozitia

punctului subastral folosind coordonatele ecuatoriale ale astrului si se
traseaza cercul de înaltime de raza z = 90º - h. Cu alte cuvinte observatorul
se va afla pe acest cerc de înaltime si, deci pentru determinarea punctului
acestuia este nevoie de doua linii de pozitie intersectarea a doua cercuri de
înaltime). Deoarece pe harta marina aceste linii de pozitie astronomice apar
sub forma unor curbe complicate si raza unui cerc de înaltime are valori
foarte mari (de ordinul miilor de mile marine) ele sunt înlocuite cu
segmente foarte mici de arc de înaltime reprezentate sub forma unei drepte
tangente la arcul de înaltime într-un punct numit punct determinativ k si
poarta numele de dreapta de înaltime (fig.3.2).

Fig. 3.2

3.2 CONSTRUCŢIA sI TRASAREA DREPTEI DE ÎNĂLŢIME PE HARTĂ

Punctul determinativ K se obtine la intersectia arcului de cerc mare ce

contine punctul estimat al navei φe, λe cu arcul de înaltime observata la astru,
perpendiculare între ele astfel ca dreapta de înaltime se traseaza ca o
perpendiculara pe directia punctului estimat – punctul subastral.

Pozitia punctului determinativ este determinata de relevmentul

adevarat al punctului subastral (azimutul astrului, unghiul Pn, punctul
estimat, punctul subastral) si de marimea segmentului punctului estimat –
punctul determinativ.

Pozitia punctului determinativ (fig.3.3) se afla din diferenta dintre

distanta zenitala estimata he si distanta zenitala adevarata ha iar segmentul
punct estimat punct determinativ este diferenta de înaltime Δh:

Δh = ha – he (2.14)

Fig. 3.3

unde: K’ este proiectia pe sfera cereasca a punctului determinativ K.

Dreapta de înaltime se traseaza pe harta marina folosind:

- azimutul astrului;

- diferenta de înaltime.

Algoritm (fig.3.4):

- se determina punctul estimat al navei;

- prin punctul estimat se traseaza azimutul astrului Az

 (relevmentul adevarat la punctul astral);

- se masoara pe azimut diferenta de înaltime Δh în minute

de arc de cerc mare (mile marine) catre astru daca Δh

este pozitiv si în directia opusa astrului, daca Δh este

negativ si se obtine punctul determinativ K;

- se traseaza dreapta de înaltime prin punctul determinativ

sub forma unui perpendiculare pe azimut.

Fig. 3.4

3.3 CALCULUL ELEMENTELOR PENTRU TRASAREA DREPTEI DE ÎNĂLŢIME

Elementele folosite pentru trasarea dreptei de înaltime se determina

astfel:

a) diferenta de înaltime:

- se masoara cu sextantul înaltimea la astru si se corecteaza:

 hi + ε = ha

- se calculeaza înaltimea estimata la astru rezolvând

triunghiul sferic de pozitie:

b) azimutul astrului:

- se calculeaza rezolvând triunghiul sferic de pozitie cu:

Unghiul la zenit are valori de la 0º la 180º de la N spre est sau vest

pentru latitudini nordice si de la S spre est la vest pentru latitudini sudice.

Unghiul la zenit se transforma în azimut astfel:

a)- în emisfera nordica:

pentru PE Az = z

pentru PW Az = 360º - z

b)- în emisfera sudica

pentru PE Az = 180º - z

pentru PW Az = 180º + z

sau cu :

Cadranul de orizont în care se afla astrul se afla:

a) - daca φ si δ sunt de semne contrare:

astrul în cadranul SE pentru PE;

astrul în cadranul SW pentru PW.

 b)- daca δ > φ si de acelasi semn:

astrul în cadranul NE pentru PE;

astrul în cadranul NW pentru PW.

c)- daca δ < φ si de acelasi semn :

- Pc – originea de cotare a unghiului la pol poate fi N sau S,

functie de raportul dintre înaltimile sau unghiurile la pol din momentul
observatiei he si P si valorile pentru momentul trecerii astrului prin punctul
vertical h1 si P1:

astrul în cadranul NE pentru PE>P1 sau he>h1;

astrul în cadranul SE pentru PE<P1 sau he>h1;

astrul în cadranul NW pentru PW>P1 sau he<h1;

astrul în cadranul SW pentru PW<P1 sau he>h1;

Observatie: valorile P1 si h1 se scot din tablele nautice.

Unghiul la zenit cuadrantal se transforma în azimut astfel:

Az = z, pentru astrul în cadranul NE;

Az = 180º - z, pentru astrul în cadranul SE;

Az = 180º + z pentru astrul în cadranul SW;

Az = 360º - z, pentru astrul în cadranul NW.

3.4 DETERMINAREA PUNCTULUI NAVEI CU OBSERVAŢII SIMULTANE LA
AsTRII

Punctul navei cu observatii simultane la astrii se determina pe timpul

noptii folosind doua-trei linii de pozitie prin masurarea cvasimultan
înaltimea la 2-3 astri (pe timp de zi numai în conditii deosebite când se vad
Soarele, Luna, planeta Venus sau Steaua Sirius).

Conditiile pentru determinarea cu precizie a punctului cu observatii

simultane la astri sunt urmatoarele:

- diferenta dintre azimuturile astrilor sa fie apropiata de 120º (90º

pentru observatii la doi astri) ce asigura o intersectie favorabila a liniilor de
pozitie;

- înaltimea astrilor sa fie între 30º si 70º, deoarece valoarea

înaltimilor prea mici este influentata mult de refractia atmosferica, iar
înaltimile prea mari provoaca erori în trasarea dreptei de înaltime.

Algoritm:

- se aleg astrii convenabili pentru momentul observatiei;

- se determina starea absoluta a cronometrului;

- se face controlul si reglarea sextantului, se determina

eroarea indicelui sextantului;

- se masoara rapid serii de 3 la 5 înaltimi la fiecare astru,

si se noteaza ora cronometrului pentru fiecare observatie;

- se determina punctul estimat si se scot coordonatele

estimate pentru momentul mediu al celei de a doua

observatii;

- se calculeaza înaltimile medii si ora cronometrului

pentru fiecare serie de observatii;

 - se calculeaza elementele dreptelor de înaltime Az si Δh;

- se va face reducerea primei înaltimi la zenitul celei de a

doua înaltimi);

- se traseaza dreptele de înaltime si se obtine punctul

astronomic (observat, φa, λa);

- se determina grafic eroarea în punct ca valoare de

relevment adevarat si distanta de la punctul estimat la cel

observat, se noteaza O/Cl;

- se trec în jurnal informatiile referitoare la determinarea

punctului astronomic.

Observatie: reducerea înaltimii primului astru observat pentru zenitul celei

de a doua observatii se face prin adunarea corectiei Δhm obtinuta din:

adica aceasta corectie reprezinta variatia înaltimii astrului datorita intervalului de timp
dintre observatii când nava a parcurs spatiul m, astfel ca se traseaza:

Az1 (Δh1 + Δhm);

Az2, Δh2.

Dreptele de înaltime se traseaza direct pe harta sau utilizând scara

grafica, astfel:

- se construieste scara longitudinilor si a latitudinilor:

- se traseaza scara longitudinii, un segment orizontal de

dreapta se împarte în segmente de 5 sau 10 mm (lungimea
unui minut de longitudine);
- în originea acestei drepte se construieste unghiul egal cu
valoarea latitudinii punctului estimat si se obtine scara
latitudinii;

- se marcheaza minutele de latitudine ridicând

perpendiculare de pe scara longitudinilor;

- se traseaza dreptele de înaltime si la intersectia lor se duce

punctul observat;

- se scot cu compasul pe verticala si pe orizontala diferentele

dintre punctul observat si cel estimat si se raporteaza la
scara latitudinilor si cea a longitudinilor si se obtin
diferentele Δφ si Δλ;

- se determina punctul adevarat:

Fig. 3.5

3.5 DETERMINAREA PUNCTULUI NAVEI CU TREI OBSERVAŢII SIMULTANE

LA AsTRI AFECTATE DE EROARE

În determinarea punctului navei cu trei observatii simultane la astri

apar adeseori erori reprezentate prin intersectia celor trei linii de pozitie, nu
într-un punct, ci sub forma unui triunghi, numit triunghiul erorilor.

Daca laturile acestui triunghi sunt mai mici de 2 mile marine se

apreciaza ca fiind acceptabila pozitia navei, eroarea de pozitionare aparând
ca urmare a erorilor accidentale si punctul probabil se considera centrul
triunghiului erorilor.

Când laturile triunghiului erorilor sunt mai mari de 2 mile marine se

considera ca triunghiul erorilor a aparut ca rezultat al erorilor sistematice în
determinarea liniilor de pozitie astronomice si trebuie sa se elimine influenta
acestor erori prin diferite procedee.

3.5.1 Procedeul triunghiurilor asemenea când diferenta de azimut este de aproximativ

120º (fig.3.6)

Algoritm:

- dupa obtinerea triunghiului erorilor se modifica diferentele

de înaltime cu ±2’ – 4’ si se obtin noile diferente de
înaltime: Δh’1, Δh’2, Δh’3;
 - se traseaza noile drepte de înaltime ale caror elemente sunt
Az1, Δh’1, Az2, Δh’2, Az3, Δh’3 si se obtine un triunghi
asemenea triunghiului erorilor, mai mic sau mai mare;

- se unesc vârfurile de acelasi nume ale triunghiurilor si la

intersectia acestora se obtine punctul observat al navei,
întotdeauna în interiorul triunghiului erorilor.

3.5.2 Procedeul triunghiurilor asemenea când diferenta este de aproximativ 60º

Algoritm: este identic cu cel prezentat anterior cu diferenta ca intersectia

dreptelor care unesc vârfurile celor doua triunghiuri asemenea se face în
afara triunghiului erorilor (fig.3.7).

Fig.3.6
 Fig. 3.7

3.6 DETERMINAREA PUNCTULUI NAVEI CU OBSERVAŢII SUCCESIVE LA

SOARE

Pe timp de zi punctul navei astronomic se determina cu observatii

succesive la Soare, facute la intervale de timp determinate care sa asigure
variatia azimutului la Soare cu cel putin 30º (asigurându-se o intersectie
favorabila a acelor drepte de înaltime, din care una va fi transportata pentru
momentul celei de a doua observatii la Soare) (fig.3.8).

Observatiile se pot face pentru o înaltime oarecare a Soarelui si pentru

înaltimea meridiana sau pentru doua înaltimi oarecare ale Soarelui.

Algoritm:

- se determina punctul estimat al navei, se efectueaza

prima observatie la Soare, se noteaza O1/Cl1;

- dupa un interval de timp ales astfel încât azimutul

Soarelui s-a modificat cu cel putin 30º se executa a doua

 observatie la Soare; se noteaza O2/Cl2; se calculeaza

elementele celei de a doua drepte de înaltime;

- se traseaza cele doua linii de pozitie din care prima este

transportata la nivelul celei de a doua observatii, si la

intersectia lor se obtine punctul estimat observat al

navei;

- se determina grafic eroarea în punct si se înscriu în jurnal

informatiile referitoare la determinarea punctului.

Fig.3.8

3.7 PREGĂTIREA OBSERVAŢIILOR ASTRONOMICE.

UTILIZAREA NAVISFEREI

Navisfera este un instrument de navigatie utilizat pentru:

− pregatirea observatiilor de seara si de dimineata;

− identificarea astrilor;

− determinarea orei rasaritului si apusului astrilor.

Navisfera reprezinta, la scara mica, proiectia sferei ceresti pe un glob stelar cuprinzând
stele de la marimea 1 la marimea 4, si ecliptica.

Navisfera se compune din:

− sfera cereasca pe care sunt raportate stelele cele mai importante

pentru navigatie; sunt trasate ecuatorul ceresc, ecliptica,
meridianele si paralele ceresti;

− cercul meridianului observatorului în interiorul caruia se roteste

sfera cereasca în jurul unui ax prin polii ceresti;

− cercul azimutal ce reprezinta orizontul adevarat al

observatorului;

− cercul de înaltime;

− indicatorul special pentru indicarea precisa a astrului ce se poate

atasa la nevoie pe semicercul înaltimilor;

− cutia navisferei.

Raportarea soarelui, lunii si a astrilor pe navisfera se face astfel:

− se scoate din efemerida declinatia astrului si timpul solar, lunar

planetar si timpul sideral;

− se calculeaza ascensiunea dreapta:

α = Ts - Ta (soare, luna, planete)

− se aseza sfera astfel încât ecuatorul ceresc sa coincida cu planul

cercul azimutal;

− se roteste sfera pâna ce gradatia de pe ecuator ce corespunde

ascensiuni drepte ajunge în dreptul cercului meridianului
observatorului;
 − se raporteaza cu creionul pe navisfera un punct în dreptul
gradatiei de pe meridianul observatorului, corespunzatoare
declinatiei astrului;

Orientarea navisferei reprezinta miscarea acestuia în asa fel încât partea de deasupra
planului orizontului reprezinta emisfera vizibila la un moment dat.
Orientarea navisferei se face astfel:

− se orienteaza navisfera dupa latitudine; se roteste cercul

meridianului observatorului pâna ce în dreptul pozitiei N, sau S,
functie de latitudine, de pe cercul azimutal ajunge gradatia
corespunzatoare colatitudinii(90°-ϕ ); miscarea diurna se obtine
prin miscarea navisferei de la E la V;

− se orienteaza navisfera dupa timpul sideral al locului calculat(

): se roteste apoi globulstelar în jurul axului polilor
ceresti(fara a modifica orientarea dupa latitudine pâna ce
gradatia de pe ecuator, corespunzatoare meridianului ajunge în
dreptul cercului meridianului observatorului ).

3.7.1 Utilizarea navisferei în navigatia astronomica

Pregatirea observatiilor cu ajutorul navisferei

Pregatirea observatiilor reprezinta procesul prin care se aleg astrii la

care se fac observatii pentru determinarea punctului navei

Algoritm:

− se calculeaza ora sfârsitului crepusculului civil tf pentru

observatiile de seara sau ora începutului crepusculului nautic
pentru observatiile de dimineata;

− se calculeaza timp sideral ts pentru aceasta;

− se orienteaza navisfera dupa latitudinea punctului estimat pentru

momentul observatiilor si dupa timpul sideral

− se orienteaza un semicerc al înaltimii în dreptul unei stele

convenabila observatiei si se citesc înaltimea si azimutul stelei; se
noteaza ora, steaua aleasa înaltimea si azimutul acesteia;
 − se repeta aceasta operatiune pentru a se alege stele cu diferenta
de azimut de aproximativ 90°, aproximativ 60° sau 120°.

Identificarea astrilor cu ajutorul navisferei

Algoritm:

− se masoara înaltimea la astru si un relevment compas la aceasta

si se converteste în Ra (Az);

− se orienteaza dupa latitudine si timpul sideral;

− se aduce unul din cercurile de înaltime în dreptul gradatiei

corespunzatoare unghiului la zenitul cuadrantal de pe cercul
azimutal, dupa care în dreptul gradatiei de pe semicercul
înaltimilor corespunzatoare înaltimii masurate se gaseste astrul.

Determinarea orei si azimutul rasaritului si apusului astrului

Algoritm:

− se orienteaza navisfera dupa latitudine;

− se roteste navisfera dupa axa lumii pâna ce astrul ales vine pe

orizont în emisfera estica, pentru rasarit sau în cea vestica pentru
apusul astrului si se citeste timpul sideral al locului pe ecuatorul
ceresc în dreptul arcului meridianului observatorului si se
transforma în ora bordului, se citeste si azimutul pe cercul
azimutal.

Determinarea orei culminatiei stelelor

Algoritm:

− se orienteaza navisfera dupa latitudine;

− se roteste navisfera dupa axa lumii pâna ce steaua aleasa vine în

dreptul meridianului observatorului si se citeste timpul sideral al
locului pe ecuatorul ceresc în dreptul cercului meridianului
observatorului si se transforma în ora bordului; se citeste si
 înaltimea meridianului a stelei pe meridianul observatorului în
dreptul acesteia.

3.8 AsTRII UTILIZAŢI IN NAVIGAŢIA MARITIMĂ

Cunoasterea astrilor reprezinta conditia fundamentala pentru

determinarea punctului navei cu observatii astronomice.

Astrii utilizati în navigatia maritima sunt:

- Soarele, Luna;

- Planetele: Venus, Marte, Jupiter si

Saturn;

- Stelele.

Planetele se identifica dupa miscarea lor aparenta printre stele, în apropierea eclipticii, si
dupa conturul regulat în forma de disc.

- planeta Venus numita si Luceafarul de seara sau de dimineata este

cel mai stralucitor astru de pe cer, ce poate fi vazut si pe timp de zi
cu ochiul liber;

- planeta Jupiter este de o stralucire apropiata de cea a stelei Sirius,

uneori mai luminoasa si de o culoare alb-argintie;

- planeta Marte este recunoscuta dupa culoarea sa rosiatica;

- planeta Saturn se recunoaste dupa culoarea sa alb-galbuie.

Efemeridele nautice contin informatii locale despre pozitiile si conditiile de observare ale
planetelor.

Cerul unei nopti clare si fara luna ofera posibilitatea observarii vizuale
a unui numar de peste 2500 de stele din miliardele de galaxii si de stele ce
formeaza universul cunoscut.

Pentru observatiile astronomice nautice se folosesc însa un numar

relativ mic de stele bine cunoscute si usor de identificat prin aliniamente
imaginare ce le leaga pe bolta cereasca.
 Stelele utilizate în navigatia astronomica fac parte dintr-o serie de
constelatii importante:

1) Carul Mare (Ursa Major) constelatie cunoscuta înca din antichitate si care este
constituita din sapte stele: α -Dubhe, β -Merak, γ -Phecda, δ -Megrez, (rotile carului),
ε -Alioth, ξ -Mizar, η -Alkaid sau Benetnash ( oistea carului) si este folosita ca reper
pentru identificarea celorlalte stele folosite în navigatie în emisfera nordica.

Constelatia este recunoscuta dupa forma caracteristica si intensitatea luminoasa a

stelelor ce o compun.

2) Carul Mic (Ursa Minor) este cea mai importanta constelatie deoarece contine
Steaua Polara, ce se afla foarte aproape de Polul Nord ceresc; constelatia este formata din
7 stele printre care: α -Polaris sau Alruccahab, β -Kochab, γ -Pherkad, δ -Yildun.

Constelatia este dificil de recunoscut datorita slabei luminozitati ale stelelor

principale dar compenseaza prin recunoasterea usoara a Stelei Polare si a stelei Kochab

(aflata la extremitatea constelatiei, opusa Stelei Polare); Steaua Polara se

gaseste pe aliniamentul format din stelele Merak si Dubhe din Carul Mare la
o departare de 5 ori distanta dintre acestea doua.

3) Cassiopeia este constelatia usor de recunoscut prin forma sa specifica în

forma de W sau M; este importanta deoarece este pozitionata între Steaua
Polara si Andromeda; este vizibila tot anul de pe latitudini medii nordice;
stelele principale din Casiopeia sunt: α -Schedar sau Shedir, β -Caph, γ -
Navi, δ -Ruchbah.

4) Orion se recunoaste prin forma de trapez delimitat de patru stele foarte

luminoase si de “centura lui Orion” formata din trei stele mai putin
luminoase; principalele stele dim Orion sunt: α -Betelgeuse, β - Rigel, γ -
Bellatrix, δ -Mintaka, ε -Alnilam, ξ -Alnitak, η -Saiph, θ -Meissa.

Orion se afla “cu centura“ sa aproximativ pe ecuatorul ceresc, la

jumatatea aliniamentului format între Aldebaran (α Tauri) si Sirius (α
Canis Major).

5) Câinele Mare (Canis Major) aflat în apropierea lui Orion, este

recunoscut prin steaua sa principala α Sirius, situata pe aliniamentul
Aldebaran (α Tauri) – “centura” lui Orion, opusa lui Aldebaran.
 Principalele stele din Câinele Mare sunt: α -Sirius, β -Mirzam sau
Murzim, γ -Muliphein, δ -Wezen.

6) Lebada (Cygnus) cu steaua principala Deneb, are o forma caracteristica

de cruce (“crucea nordului”) si care face parte din “triunghiul marinarilor”
cu stelele Altair (α Aquilae) si Vega (α Lyrae).

Principalele stele din Lebada sunt: α -Deneb, β -Albireo, γ - Sadr,

ε -Gienah.

7) Gemenii (Gemini) cu stelele Castor si Pollux, aflata pe aliniamentul

stelelor diagonale Betelgeuse si Rigel din Orion sau cu steaua Pollux pe
aliniamentul format de Megrez si Merak din Carul Mare.

Principalele stele din Gemeni sunt: α -Castor, β -Pollux, γ -

Alhena,sau Almeisan, δ - Wasat sau Wesat, ε -Mebsuta, ξ -Mekbuda, η -
Propus sau Tejat.

8) Câinele Mic (Canis Minor) este constelatia aflata între Gemenii si

Câinele Mare pe aliniamentul Bellatrix - Betelgeuse din Orion, cu steaua
principala Procyon.

9) Taurul (Taurus) este constelatia situata pe aliniamentul Saiph - Bellatrix

din Orion, iar steaua sa principala Aldebaran pe aliniamentul “centurii “ lui
Orion.

Stelele importante din Taurul sunt: α -Aldebaran, β -El Nath , γ

-HyadumI, δ -Hyadum II.

10) Coroana Boreala ( Corona Borealis) este constelatia caracterizata de

forma de coroana a stelelor sale si se afla pe aliniamentul Arcturus (α
Bootis) si Vega (α Lyrae).

Stelele importante din Coroana Boreala sunt: α -Alphecca sau

Gemma si β -Nasukan.

11) Leul (Leo) este constelatia aflata pe aliniamentul Dubhe – Merak din
Carul Mare opus Stelei Polare.
 Principalele stele din Leul sunt: α -Regulus, β -Denebola, γ -
Algeiba, δ -Duhr,ε -Algenusi, ξ -Adhafera, η -Alterf.

12) Vizitiul (Auriga) este constelatia aflata la est de Perseu, steaua Capella
gasindu-se pe aliniamentul facut de stelele Alkaid si Mizar din Carul Mare
în directia stelei Aldebaran din Taurul.

13) Lira (Lyra) este constelatia aflata in partea dreapta a bazei facuta de
constelatia Lebada iar steaua Vega se afla pe aliniamentul Capella-Steaua –
Polara. Stelele principale din Lira sunt : α -Vega, β -Sheliak, γ -Sulafat.

14) Vulturul (Aquila) este constelatia situata la sud de Lebada, iar steaua
Altair se afla pe aliniamentul Capella – constelatia Cassiopeia; stelele
principale din Vulturul sunt: α -Altair, β -Alshain, γ -Tarazed, ξ -Deneb el
Okab (“coada vulturului’).

15) Bootes se recunoaste prin prezenta stelei Arcturus, neconfundabila prin

marime si luminozitate si este situata între Coroana Boreala si Carul Mare;
stelele principale sunt: α -Arcturus, β -Nakkar, γ -Saginus, ε -
Pulcherimma, η -Muphrid.

16) Pegasus este constelatia recunoscuta dupa forma de patrat, format de trei
din stelele sale si steaua Alpheratz din Andromeda, aflata în partea opusa
Carului Mare pe aliniamentul Merak – Dubhe; stelele principale din Pegasus
sunt: α -Markab, γ -Algenib, δ -Alpheratz sau Sirah, β -Scheat, ξ -
Homan, ε -Enif, η -Matar.

17) Andromeda este constelatia aflata între Perseu si Pegasus cu stelele:

α -Alpheratz, β -Mirach, γ -Almak.

18) Perseu ( Perseus) este constelatia aflata pe aliniamentul Phecda –

Dubhe din Carul Mare si Mirach – Almak din Andromeda; stelele principale
sunt: α -Mirfak sau Algenib, β - Algol, ξ -Menkhib.

19) Sagetatorul (Sagittarius) este constelatia de la est de Scorpionul, în

apropierea “cozii” acestuia; stelele principale sunt ; α -Rukbat, β 1,β 2
Arkab, Urkab, γ -Al Nasl, δ -Kaus Medix, ε -Kaus Australis, λ -Kaus
Borealis, ξ -Ascella, σ -Nuaki.
20) Scorpionul (Scorpius) este constelatia aflata lânga Sagetator, cu stelele
principale : α -Antares, β Graffias sau Akrab, δ -Dschubba, λ -Shaula.

21) Pestii (Pisces) este constelatia aflata pe aliniamentul Steaua Polara si

Scheat – Markab din Pegasus, spre sud.

In emisfera sudica principalele constelatii si stele folosite pentru

observatii sunt: Crucea Sudului (Crux) si stelele Achernar α Eriadnus,
Canopus α Carina, constelatia Centaurul (Centaurus) lânga Crucea Sudului
cu stelele Rigil Kent si Hadar.

3.9 EFEMERIDA NAUTICĂ. CONŢINUT. DESCRIEREA

TABLELOR ZILNICE. CALCULUL UNGHIULUI LA POL sI
DECLINAŢIEI SOARELUI, LUNII, PLANETELOR sI STELELOR

3.9.1GENERALITĂŢI

Pentru rezolvarea problemelor de astronomie nautica este necesara

cunoasterea coordonatelor ecuatoriale ale astrilor la care s-au executat
observatii. Documentul nautic în care se dau coordonatele ecuatoriale ale
astrilor precum si alte date referitoare la astri, necesare determinarii
punctului navei si altor activitati de la bord se numeste efemerida nautica.

Ţarile cu traditie în calculul si editarea efemeridelor nautice sunt :

Marea Britanie – Brown’s Nautical Almanac (B.N.A.), Rusia – Morskoi
Astronomiceskii Ejegodnik (M.A.E.), Franta – Ephemerides Nautiques,
Italia – Effemeridi Nautiche, Statele Unite – The Nautical Almanac etc.

Relatiile de calcul pentru rezolvarea problemelor sunt aceleasi,

diferind doar notatiile si simbolurile de la un tip de efemerida la alta.

3.9.2 EFEMERIDA BROWN’S NAUTICAL ALMANAC (B.N.A.)

Almanahul BNA se compune din sapte parti mari, completate cu:

reclame, informatii despre tehnica de navigatie, posibilitati de aprovizionare
si reparatii, titlurile documentelor si manualelor noi aparute.
 I. Notiuni preliminare:

- introducere;

- calendarul pentru anul în curs si pentru anul urmator;

- sarbatorile legale si aniversarile din Marea Britanie;

- eclipsele de Soare si Luna pentru anul în curs (al efemeridei);

- informatii asupra timpului – ora de vara;

- începutul astronomic al anotimpurilor;

- informatii asupra mareei înalte pe Tamisa si inundatiile

probabile;

- explicatia simbolurilor astronomice folosite;

- fazele Lunii pentru anul în curs;

- table de corectii pentru înaltimile masurate la astrii;

- tabla de conversie a marimilor de timp în marimi de arc si

invers;

- tabla de conversie a marimilor circulare în marimi

cuadrantale si invers.

II. Partea I – efemerida nautica:

- explicatii privind utilizarea efemeridei nautice;

- informatii despre planete pe anul în curs;

- table astronomice zilnice;

- table de interpolari si corectii;

- table cu unghiul sideral τ si declinatia δ stelelor;

 - table de corectii pentru determinarea latitudinii din înaltimea stelei Polare si
azimutul stelei Polare;

- informatii pentru identificarea stelelor principale.

III. Partea a II-a – table astronomice si nautice:

- table de conversie a timpului, vitezei si distantei;

- table de latitudine si azimut – metoda;

- table de determinare a distantei în functie de viteza si timp;

- table de determinare a vitezei în functie de distanta si timp;

- table pentru determinarea distantelor prin diferente de

drum si doua relevmente masurate la un interval de timp;

- table de curent – deriva de curent si drumul deasupra

fundului;

- table de determinare a timpului în functie de distanta si

viteza.

IV. Partea a III-a – table de maree:

- table de maree – predictiile zilnice pentru coastele Marii Britanii, vestului

Europei, India, Australia, Noua Zeelanda, Canada si America.

- tabla cu timpul standard folosit în predictiile zilnice de

maree;

- table cu constantele de maree pentru porturile britanice;

- table cu constantele de maree pentru porturile straine;

- informatii despre curentii de maree din jurul insulelor britanice si Marea

Nordului;
 - informatii despre maree;

- timpul standard – pentru statele lumii;

- table pentru determinarea înaltimii mareei la un moment

dat, între apa înalta si apa joasa;

- table pentru determinarea distantei cu sextantul.

V. Partea a IV-a – drumuri si distante

- table de drumuri si distante in jurul insulelor

britanice, în Marea Nordului si Canalul Englez;

- informatii despre pilotaj.

VI. Partea a V-a – ghid despre farurile, geamandurile si balizele din apele
britanice:

- informatii despre faruri, semnale de ceata, semnale de

pericol si noul sistem de balizaj;

- abreviatiile folosite în lista farurilor;

- faruri, geamanduri si balize în apele Marii Britanii, Irlandei

si în Canal;

- faruri, geamanduri si balize straine, de la râul Elba la Brest:

coasta Germaniei, Olandei, Belgiei si Frantei.

VII. Partea a VI-a – distante între porturi:

- distantele de la porturile britanice la principalele porturi

straine;

- distantele de la porturile Statelor Unite si Canadei la

porturile principale ale lumii;

 - table de distante intre porturile din diferite zone ale lumii.

VIII. Partea a VII-a – informatii diferite:

- table de conversii:

- metrii în picioare si inchi si invers;

- inchi în milimetri si invers;

- metri cubi în picioare cubice si invers;

- tone metrice pe centimetru imersiune în tone pe inch

imersiune si invers;

- tone lungi în tone metrice si tone scurte si invers;

- greutatea specifica a apei în porturile lumii;

- table de salinitate a apei de mare;

- informatii despre încarcare – indici de stivuire;

- linia de schimbare a datei;

- reglementari în vigoare;

- regulamentul international pentru prevenirea coliziunilor pe

mare, COLREG;

- abreviatii utilizate în shipping si comert maritim;

- informatii despre compensarea compasului magnetic;

- generalitati privind comunicatiile radio în navigatie;

- utilizarea radarului în navigatia maritima;

-platformele maritime de extractie a gazului si petrolului din

Marea Nordului;
 - meteorologie maritima;

- radiogoniometrarea – principii;

- facilitatile radiotelefonului maritim international VHF;

- radiobalizele din apele Marii Britanii;

- vocabularul standard de navigatie maritima;

- informatii privind mijloacele de salvare si utilizarea lor;

- semnale de pericol;

- sistemul de navigatie Omega;

- navigatia satelitara;

- functii trigonometrice;

- dictionar de nume si termeni din astronomie;

- alfabetul fonetic;

- definitii si termeni utilizati în electrotehnica;

- generalitati despre girocompas;

- informatii generale despre salvare si cautare;

- alte informatii utile la bord.

Notatii si simboluri:

G.M.T. = timp mediu la Greenwich (Tm);

G.H.A. = timp la Greenwich (T);

S.H.A. = unghiul sideral τ ;

ARIES = punctul vernal γ ;

 Dec. = declinatia δ ;

v = variatia orara a timpului la Greenwich;

d = diferenta orara a declinatiei;

Mer.Pass. = ora culminatiei;

S.D. = semidiametrul;

H.P. = paralaxa orizontala;

Lat. = latitudinea ϕ ;

Twilight = crepuscul;

Sunrise = rasaritul Soarelui;

Moonrise = rasaritul Lunii;

Sunset = apusul Soarelui;

Moonset = apusul Lunii;

Eqn. of Time = ecuatia timpului (Em);

Upper = superioara;

Lower = inferioara;

Age = vârsta Lunii;

Phase = faza Lunii;

L.H.A. ARIES = timpul sideral al locului (ts);

= astru nu rasare (circumpolar invizibil);

= astru nu apune (circumpolar vizibil);

/// = zi crepusculara;
3.9.3 CALCULUL UNGHIULUI LA POL sI DECLINAŢIEI
AsTRILOR

Tablele zilnice ale efemeridelor nautice contin unghiul orar la

Greenwich T si declinatia δ a astrilor sistemului solar în functie de data si
timp mediu la Greenwich Tm din ora în ora.

Citirea coordonatelor din tabla zilnica se face functie de Tm, la

precizie de ore întregi, imediat inferior momentului observatiei. Corectiile
∆ T si ∆ δ pentru diferenta de timp mediu la Greenwich ∆ Tm fata de
momentul observatiei se determina cu tablele de interpolari si corectii.

Timpul mediu la Greenwich pentru momentul observatiei Tm este :

Tm = A + (Tm – A)

Data la Greenwich pentru momentul observatiei:

- daca 0h < Tm < 24h data este aceeasi cu data locului;

- daca Tm > 24h se scad 24h din Tm si se adauga o zi la data

locului;

- daca Tm < 0h se aduna 24h la Tm si se scade o zi la data

locului.

Unghiul orar al astrului : t = T + λ

care se transforma în unghi la pol : - daca t <180° atunci PW = t;

- daca t > 180° atunci PE = 360° - t.

Calculul unghiului la pol si declinatiei se executa la precizie de 0’.1 .

a) Calculul unghiului la pol si declinatiei Soarelui.

 Calculul P si
δ  _
Data Ptr.Tm = …h Ta =… δ = … (d=± …)

Var. ptr. ∆ Tm = …m…s + ∆ Ta =… +∆δ =…

_ Pentru Tm = …h…m…s Ta = … δ =…

+λ =…

ta = …

P=…

unde :

- ∆ Tm reprezinta diferenta dintre Tm pentru momentul observatiei si

cel imediat inferior pentru care s-a intrat în tabla, ca ora întreaga;

- ∆ Ta reprezinta crestere unghiului orar la Greenwich al Soarelui,

corespunzator ∆ Tm si se obtine din tabla de interpolari si corectii;

- d reprezinta variatia orara a declinatiei Soarelui din ziua observatiei

si se citeste în partea de jos a coloanei stabilindu-se semnul acesteia prin
compararea a doua marimi consecutive ale declinatiei, corespunzatoare Tm
imediat inferior si imediat superior Tm corespunzator momentului
observatiei;

- ∆ δ reprezinta corectia declinatiei Soarelui functie de ∆ Tm si d si

se obtine din tablele de interpolari si corectii pe coloana “Corr”.

b) Calculul unghiului la pol si declinatiei Lunii (si planetelor).

Calculul P si δ (♂) _
Data Ptr.Tm = …h T (♂) = … (v=± …) δ =… (d=± …)

Var. ptr. ∆ Tm = …m…s + ∆ 1T (♂) =…

Var. ptr. ∆ Tm, v si d + ∆ 2T (♂) =… + ∆δ =

…

Pentru. Tm = …h…m…s T (♂) =… δ (♂) =…

+ λ =…

t (♂) = …

P=…

unde :

- ∆ 1T (♂) reprezinta crestere unghiului orar la Greenwich al Lunii

(planetei Marte), corespunzator ∆ Tm si se obtine din tabla de interpolari si
corectii;

- ∆ 2T (♂) reprezinta corectia suplimentara a unghiului orar la

Greenwich ce se obtine din tablele de interpolari si corectii functie de ∆ Tm
si v, pe coloana “Corr”;

- v reprezinta diferenta dintre variatia unghiului orar la Greenwich

si variatia orara folosita în calculul tablelor de interpolari (Luna -
14°19’0, planete - 15°00’0.

c) Calculul unghiului la pol si declinatiei stelelor

 Calculul P si
δ _
Data Ptr.Tm = …h Ts =…

Var. ptr. ∆ Tm = …m…s + ∆ Ts =…

Pentru. Tm = …h…m…s Ts = …

+ λ =…

ts =…

δ =… ← + τ * =…

t* =…

P =…

unde :

- ∆ Ts reprezinta crestere timpului siderat la Greenwich

corespunzator ∆ Tm si se obtine din tabla de interpolari si corectii;

- δ si τ reprezinta coordonatele ecuatoriale ale stelei la data

observatiei.

3.9.4 TIPURI DE CALCUL UTILIZATE ÎN NAVIGAŢIA ASTRONOMICĂ

Calculul elementelor liniei de pozitie

astronomice
a) Observatii la Soare (Luna, planete):
Date necesare : data, ora, Cl, Ze(ϕ ,λ ), A, (Tm – A)V, k, hi, ε , i.

1. Actualizarea starii absolute a cronometrului 2. Calculul Tm_

(Tm – A)V =… A =…

+ k n/24 =… + (Tm - A)act = …

(Tm – A)act =… Tm = …

3. Calculul P si δ Soarelui (Lunii, planetei) _

Data ptr. Tm =… T = … (v = …) δ = … (d = …)

Var. ptr. ∆ Tm = … +∆ 1T =…

Cu ∆ Tm, v si d +∆ 2T = … +∆δ =… _

Pentru Tm = … T =… δ =…

+λ =…

t =…

PW = t daca t < 180° sau

PE = 360° - t daca t > 180°

4. Calculul he si Az _

sin he = sin ϕ sin δ + cos ϕ cos δ cos P = a + b; sin Ze = sec he cos δ sin
P

ϕ =… log sin ϕ =… log cos ϕ =… log sec he =…

δ =… + log sin δ =… + log cos δ =… + log cos δ =…

P = … + log cosP = … + log sin P =

… _

log a = … log b =… log sin Zc =…

a =… b =… Zc =…

+b =… Az =…
 sin he =… sau cu Tablele ABC :

he = … A =…

+B =…

C =… → Zc = …

Az = …
5. Calculul ha_ 6. Calculul ∆ h

hi = … ha = …

+ε =… - he = …

ho = … ∆ h =…

+ cor. tot. =…

+ cor. supl. = …

ha = … Linia de pozitie ( Az = … ; ∆ h = … )

b) Observatii la stele :

Date necesare : data, ora, cl, Ze(ϕ ,λ ), A, (Tm – A)V, k, hi, ε , i.

1. Actualizarea starii absolute a cronometrului 2. Calculul Tm_

(Tm – A)V = … A =…

+ k n/24 = … + (Tm - A)act = …

(Tm – A)act =… Tm =…

3. Calculul P* si δ * _
 Data ptr. Tm =… Ts = …

Var. ptr. ∆ Tm = … + ∆ Ts = …

Pentru Tm = … Ts = …

+λ =…

ts = …

δ * =… ← +τ * =…

t* = …

PW = t daca t < 180° sau

PE = 360° - t daca t > 180°

4. Calculul he si Az _

sin he = sin ϕ sin δ + cos ϕ cos δ cos P = a + b; sin Ze = sec he cos δ sin
P

ϕ = … log sin ϕ = … log cos ϕ =… log sec he =…

δ = … + log sin δ =… + log cos δ =… + log cos δ =

…

P =… + log cos P =… + log sin P =

… _

log a =… log b =… log sin Zc =…

a =… b =… Zc = …

+b =… Az = …

sin he =… sau cu tablele ABC :

he =… A =…

+B =…

C =… → Zc =…
 Az = …
5. Calculul ha_ 6. Calculul ∆ h

hi = … ha = …

+ε =… - he = …

ho = … ∆ h =…

+ cor. tot. = …

ha = Linia de pozitie ( Az = … ; ∆ h = … )

Reducerea înaltimilor la acelasi zenit

Date necesare : A1 (2, …, n), Az1 (2, …, n), ∆ h1 (2, …, n)

1. Calculul ∆ t _ 2. Calculul m_

An = … m = Vn ∆ t / 6

- A1 (2, …, n - 1) = … Vn / 6 =…

∆ t1 (2, …, n - 1) = … ∆ t =…

m(cab) = …

m(M) = …

3. Calcul RpA 4. Calculul ∆ hz

Az = … ∆ hz = m cos RpA cu T.32(DH-90) :

- Da = … m =… sau RpA = …

RpA =… cos RpA = … Vn = …

( semicircular ) ∆ hz = … ∆ h/min =…

∆ hz = ∆ t ∆ h / min

∆t =…
 ∆ h / min =…

∆ hz =…

5. Calculul ∆ hr

∆ h =…

+ ∆ hz = …

∆ hr = …

a) La zenitul ultimei observatii :

Semnul lui “∆ hz” este dat de “m” (+) si “cos RpA” (+ sau -), adica
:

pozitiv (+) - daca RpA < 90°

negativ (-) - daca RpA > 90°

b) La zenitul primei observatii :

Semnul lui “∆ hz” este dat de “m” (-) si “cos RpA” (+ sau -),
adica :

pozitiv (+) - daca RpA > 90°

negativ (-) - daca RpA < 90°

Calculul separat al latitudinii

a) Observatii la Soare (Luna)

i) Meridiana:

Date necesare : data, ora, cl, Ze(ϕ ,λ ), Hi, ε , i.

1. Calculul orei culminatiei si δ Soarelui (Lunii) _

Data Culm. Soarelui (Lunii) la merid. Greenwich Tm = tm = …

Corectia ptr. λ = … si ∆ t = … =…
 Culminatia Soarelui (Lunii) la
merid. locului tm =…
-λ =…

δ =… (d=…) ← Tm = …

+∆δ =… +λ f =…

δ =… tf = …

Pentru ora de vara → +∆ f =…

Ora bord =…
2. Calculul Ha_ 3. Calculul ϕ a_

Hi =
… 90° =
89°59’.10
+ε =… - Ha = …………

Ho =
… zm =
…………
+ cor. tot. =… +δ = …………

+ cor. supl. = … ϕ a = …………

Ha = …

ii) Circummeridiana :
 Date necesare : data, ora, Cl, Ze(ϕ ,λ ), A, (Tm – A)V, k, hi, ε , i.

1. Actualizarea starii absolute a cronometrului 2. Calculul Tm_

(Tm – A)V =… A =…

+ k n/24 = … + (Tm - A)act = …

(Tm – A)act =… Tm = …

3. Calculul P si δ Soarelui (Lunii, planetei) _

Data ptr. Tm =… T = … (v = …) δ = … (d = …)

Var. ptr. ∆ Tm = … +∆ 1T =…

Cu ∆ Tm, v si d +∆ 2T = … +∆δ =… _

Pentru Tm = … T =… δ =…

+λ =…

t =…

PW = t daca t < 180° sau

PE = 360° - t daca t > 180°

4. Calculul unghiului la pol limita Plim _

Cu ϕ si δ (din T.35 DH-90) Plim = …

P (°) = … → (h) =…

Daca P < Plim observatia este în limitele circummeridiane

5. Calculul coeficientului k _ 6. Calculul reductiei r

100 tg ϕ = … (din T.33a DH-90) cor I = … (din T.33b DH-90)

- 100 tg δ = … (din T.33a DH-90) + cor II = … (din T.33c

DH-90)

k =… r =…

7. Calculul Ha_ 8. Calculul ϕ a_

 hi =
… 90° =
89°59’.10
+ε =… - Ha = …………

ho =
… zm =
…………
+ cor. tot. = … +δ = …………

+ cor. supl. = … ϕ a = …………

ha = …

+r =…

Ha = …
b) Observatii la Steaua Polara

Date necesare : data, ora, cl, Ze(ϕ ,λ ), A, (Tm – A)V, k, hi, ε , i.

1. Actualizarea starii absolute a cronometrului 2. Calculul Tm_

(Tm – A)V =… A =…

+ k n/24 = … + (Tm - A)act = …

(Tm – A)act =… Tm = …

3. Calculul ts _ 4. Calculul ha

Data pt. Tm =… Ts =
… hi* =…
 Var. ptr. ∆ Tm = … + ∆ Ts = … +ε =…

Pentru Tm = … Ts = … ho = …

+λ =… + cor. tot. = …

ts =… ha = …

5. Calculul corectiei speciale 6. Calculul ϕ a_

cor. I = … ha = …

+ cor. II = … + cor. SP. = …

+ cor. III =… ϕ a =…

cor. SP. =…

c) Observatii oarecare la Soare

Date necesare: data, ora, Cl, A, (Tm – A)V, k, ha, emisfera observatorului.

NOTĂ : Se poate utiliza orice astru a carui declinatie δ nu este nula.

1. Actualizarea starii absolute a cronometrului 2. Calculul Tm _

(Tm – A)V =… A =…

+ k n/24 =… + (Tm - A)act = …

(Tm – A)act =… Tm = …

3. Calculul P si δ Soarelui _

Data ptr. Tm =… Ta = … (v = …) δ =
… (d = …)

Var. ptr. ∆ Tm = … +∆ 1Ta = …

Cu ∆ Tm, v si d +∆ 2Ta = … +∆δ =… _

Pentru Tm = … Ta = … δ =…

+λ =…
 ta = …

PW = ta daca ta < 180° sau

PE = 360° - ta daca ta > 180°

4. Calculul unghiului auxiliar X 5. Calculul unghiului auxiliar Y

tg X = ctg δ cos P sin V = sin ha cos X cosec δ

- log ctg δ =… log sin ha =…

+ log cos P =… + log cos X =…

log tg X =… + log cosec δ =…

X =… log sin Y = …

Y=…

6. Calculul ϕ a _

ϕ N = 180° - ( Y + X ) sau ϕ S=Y–X

Y = ………….. Y =…

+ X = ………….. -X =…

- ( Y + X ) = ………….. ϕ S =…

180° = 179°59’.10

ϕ N =…

Calculul separat al longitudinii

a) Observatii la Soare (Luna, planete)

Date necesare : data, ora, Cl, Ze(ϕ ,λ ), A, (Tm – A)V, k, hi, ε , i, Ra.

1. Actualizarea starii absolute a cronometrului 2. Calculul Tm _

(Tm – A)V = … A =…

+ k n/24 = … + (Tm - A)act = …

 (Tm – A)act =… Tm = …

3. Calculul T si δ Soarelui (Lunii, planetei) _

Data ptr. Tm =… T = … (v = …) δ = … (d = …)

Var. ptr. ∆ Tm = … +∆ 1T =…

Cu ∆ Tm, v si d +∆ 2T = … +∆δ =… _

Pentru Tm = … T =… δ =…

4. Calculul ha_

hi = …

+ε =…

ho = …

+ cor. tot. =…

+ cor. supl. = …

ha = …

5. Calculul P si t _

log sin ha = …

+ log sec ϕ =… log tg ϕ =…

+ log sec δ =… + log tg δ =…

log m = … log n = …

m =… n =…

+n =…

cos P = …

P =… daca Ra > 180° → P = PW

daca Ra < 180° → P = PE

 t = PW sau t = 360° - PE

6. Calculul λ a _

t =… T =…

-T=… -t =…

λ E =… λ W =…

b) Observatii la stele:

Date necesare : data, ora, cl, Ze(ϕ ,λ ), A, (Tm – A)V, k, hi, ε , i, Ra.

1. Actualizarea starii absolute a cronometrului 2. Calculul Tm _

(Tm – A)V =… A =…

+ k n/24 =… + (Tm - A)act = …

(Tm – A)act =… Tm = …

3. Calculul T* si δ * _

Data ptr. Tm =… Ts = …

Var. ptr. ∆ Tm = … + ∆ Ts = …

Pentru Tm = … Ts = …

δ * =… ← +τ * =…

T* = …

4. Calculul ha

hi = …

+ε =…

ho = …

+ cor. tot. = …

ha = …
 5. Calculul P* si t* _

log sin ha = …

+ log sec ϕ =… log tg ϕ =…

+ log sec δ =… + log tg δ =…

log m = … log n = …

m =… n =…

+n =…

cos P = …

P =… daca Ra > 180° → P = PW

daca Ra < 180° → P = PE

t* = PW sau t* = 360° - PE

6. Calculul λ a _

t* = … T* = …

- T* = … - t* = …

λ E =… λ W =…

Calculul ϕ a si λ a pentru momentul culminatiei soarelui

a) Algoritm de aplicare

1. Masurarea înaltimilor circummeridiane (înainte si dupa momentul

culminatiei) si înaltimii maxime (H).

2. Reprezentarea variatiei înaltimii functie de timp si determinarea

momentului corespunzator înaltimii maxime (AH).
 NOTĂ: Daca dupa culminatie se pot observa înaltimi exact de
aceeasi valoare cu cele masurate anterior culminatiei, momentul culminatiei
se poate determina analitic astfel:

AH = ( A1 + A4 ) / 2 = ( A2 + A3 ) / 2

sau

AH = ( A1 + A2 + A3 + A4 ) / 4

3. Calculul unghiului la Greenwich al Soarelui (Ta) pentru

momentul culminatiei determinat grafic sau analitic.

4. Calculul longitudinii pentru momentul culminatiei (acceptând

ca unghiul orar al locului este zero) cu relatia: λ E=
ta – Ta sau λ W = Ta – ta .

5. Calculul latitudinii pentru momentul culminatiei cu relatia :

ϕ a = (90° - Ha ) ± δ

b) Tipuri de calcul

1. Actualizarea starii absolute a cronometrului 2. Calculul Tm _

(Tm – A)V =… A =…

+ k n/24 = … + (Tm - A)act = …

(Tm – A)act =… Tm = …

3. Calculul Ta _

Data ptr. Tm =… Ta = … (v = …)

Var. ptr. ∆ Tm = … +∆ 1Ta = …

Cu ∆ Tm, v si d +∆ 2Ta = … _

Pentru Tm = … Ta = …

sau
 Ta(°) = ( Tm(°) ± 180° ) + Em(°)

sau

Ta(h) = ( Tm(h) ± 12h ) + Em(h)

4. Calculul λ a _

ta = 359°59’.10

- Ta = …………..

λ E = …………..

daca λ E < 180° → λ E = λ E

daca λ E > 180° → λ W = 360° - λ E

5. Calculul Ha_ 6. Calculul ϕ a_

Hi =… 90°
= 89°59’.10
+ε =… - Ha = …………

Ho =
… zm =
…………
+ cor. tot. = … +δ = …………

+ cor. supl. = … ϕ a = …………

Ha = …
Calcule pentru determinarea corectiei compasului

a) Cu Soarele (Luna) la rasarit (apus) :

 Date necesare : data, ora, cl, Ze (ϕ ,λ ), Rc (Rg), dm (Ag).

1. Calculul orei rasaritului (apusului) Soarelui (Lunii) _

Data Ora ras (apus) O ( ) la Gr. ptr. ϕ = … Tm = tm =…

Corectia ptr. ∆ ϕ = … si ∆ 1t = … =…

Corectia ptr. λ = … si ∆ 2t = … =…

Ora rasaritului (apusului) în punctul estimat tm = …

-λ (h)
=…

Ora ras. (apus) la merid. locului exprim. în Tm → Tm = …

+λ f =…

tf = …

Pentru ora oficiala de vara → +∆ f =…

Ora bordului (legala) =…

2. Calculul δ Soarelui (Lunii) _

Data ptr. Tm =… δ = … (d = …)

Var. ptr. ∆ Tm =… +∆δ =… _

Pentru Tm = … δ =…

3. Calculul Az în momentul rasaritului (apusului) _

Din T.40 (DH-76) cu ϕ si δ → Ampl. = …

Din T.41 (DH-76) cu ϕ si δ → + cor. bord sup. =…

Ampl. bord sup. =…

± 90° (270°) =…

Az. bord sup. = …

 sau:

Din T.37a,b (DH-90) cu ϕ si δ → Zs = … → Az = …

4. Calculul ∆ c (∆ g) 5. Calculul δ m (Ag)

Az =
… ∆ c (∆ g) =…
- Rc (Rg) =… - dm (Ag) = …

∆ c (∆ g) = … δ m (δ g) = …

b) Cu Steaua Polara:

Date necesare : data, ora, cl, Ze (ϕ ,λ ), Rc (Rg), dm (Ag).

1. Calculul ts _

ora bordului = …

- λ f =…

Tm = …

Data ptr. Tm =… Ts = …

Var. ptr. ∆ Tm = … + ∆ Ts = …

Pentru Tm = … Ts = …

+λ =…

ts = …

2. Calculul Az Stelei Polare _

Din efemerida (Azimutul Stelei Polare) ts si

latitudinea estimata → Zs = NE (NW) …

360° = …………….
 Az = ……………

3. Calculul ∆ c (∆ g) 4. Calculul δ m (Ag)

Az = … ∆ c (∆ g) = …

- Rc (Rg) =… - dm (Ag) = …

∆ c (∆ g) = … δ m (δ g) = ….

c) Cu un astru la o înaltime oarecare :

Date necesare : data, ora, cl, Ze(ϕ ,λ ), A, (Tm – A)V, k, Rc(Rg), dm(Ag).

1. Actualizarea starii absolute a cronometrului 2. Calculul Tm _

(Tm – A)V =… A =…

+ k n/24 = … + (Tm - A)act = …

(Tm – A)act =… Tm = …

3. Calculul P si δ astrului _

Data ptr. Tm =… T = … (v = …) δ = … (d = …)

Var. ptr. ∆ Tm = … +∆ 1T =…

Cu ∆ Tm, v si d +∆ 2T = … +∆δ =… _

Pentru Tm = … T =… δ =…

+λ =…

t =…

PW = t daca t < 180° sau

PE = 360° - t daca t > 180°

4. Calculul Az _

log tg δ =…

+ log cos ϕ =… log sin ϕ =…

 + log cosec P =… + log ctg P =…

log m = … log n = …

m =… n =…

+n =…

ctg Zc = …

Zc = … → Az = …

Observatie: Daca ctg Zc rezulta pozitiv, Zc se masoara de la polul ridicat

spre est sau spre vest dupa cum indica unghiul la pol P. Daca ctg rezulta
negativ, Zc se masoara de la polul coborât spre est sau spre vest
corespunzator unghiului la pol P.

Az = Zc(NE) = 180° - Zc(SE) = 180° + Zc(SW) = 360° - Zc(NW)

5. Calculul ∆ c (∆ g) 6. Calculul δ m (Ag)

Az = … ∆ c (∆ g) = …

- Rc (Rg) =… - dm (Ag) = …

∆ c (∆ g) = … δ m (δ g) = …

BIBLIOGRAFIE

1. Balaban Gh., Tratat de navigatie maritima, Editura Sport - Turism,

Bucuresti, 1986

2. Bucur, V., s.a Navigatia vol.I si II Editura Cailor Ferate, Bucuresti, 1955

3. Chirita M. Astronomie nautica, Editura Fortelor Armate, Bucuresti, 1958

4. Munteanu, D., Manualul comandantului de nava, Editura Militara,

Bucuresti, 1973

5. *** DH 90;

6. *** Brown’s Nautical Almanac, 2004.