ARHIVA fa*

ORGANUL SOCIETATII 5TIINTIFICE SI LITERARE

DIN IASI
3
Anul XVII. JVIaiii 1906 No. 5.

Cei 40 anl de domnie a M. S. Regelui Carol I

n decursul celor 50 de ani pe care a alu-

necat istoria mai din urma a poporulul ro-
man, doua figuri marl. se desfac de pe a el
o desfaSurare : acea a Jul Cuza Voda si acea
a lui Carol I.
Cuza Veda a pus temelia statului roman actual,
prin multe fapte insemnate, fara de care existenta
lui nict nu poate fi gandita. El a realizat nnirea efec-
tiva a tarilor surori, indrumata prin indoita lui ale-
gere din 1859, unifirand ambele state a 'Moldovei si a Mun-
teniei intr'unul singur, contopind camerile, ministerile si capitala
si creand astfel din Puncipatele .Unite, Romania actuala. Cuza-
Voda apoi a secularizat averile manastirilor grecestl, aruncand
de pe sinul Orel, acea droaie de calugari strains, care refuzaa
supunere si avAiltare legilor romane, tindeaa a alcatui un stat
grecesc in stainl romanesc, si posedaa pe seama for mai bine
de a septea parte din teritoriut.intregei tall. Tot el a impro-
prietarit pe tarani, redand pamantul proprietarilor luT firesti,
fa'cand din fie-ce Roman un cetatan si indreptand o fara de lege
seculara, care rapise proprietatea Orel, tocmal de la acela ce o
aparase cu sangele lor, in decursul veacurilor. Tot Cuza -Voda
a democratizat societatea romans, intinzand dreptul electoral la
poporul de jos si stabilind egalitatea inaintea legel a tuturor
 194 A. D. Xenopol

cetatenilor. Tot el in fine, in urma loviturei de stat, obtinu de

la puterile europene dreptul pentru Romania de a-0 putea mo-
difica intocmirea el launtrica, fara invoirea acelor puterl, sub a
cdror protectiune ea se afla. Pe langa aceste fapte covarsitoare,
Cuza-Voda puse temeliile organizarel uneI armate, institui in-
vatamantul superior, scoase biserica romina de sub autoritatea
patriarbului de la Constantinopole, lua primele masurl, pentru
muralizarea magistrature! si a administratiei, crew unitatile ad-
ministrative a judetului si a comunel si facu mal multe reforme
de aceste mal micl, punand astfel temelia, pe care sa se poata
cladi Romania viitoare. .

La ar.ul 1866, Romanil constiutl ca nutnal sub dorimia

ereditara ei ar putea sa-sl asigureze un viitor trainic, alesera
aproape in unanimitate la doninia tarei, pe Acel ce sta astazi
falnic si glorios in fruntea statuluT roman, in cursul unel doinniT,
care pana acuma nurnara 40 de an!, cea mai lunga din toate
domniile romine, dupa acea a lu! Stefan cel Mare, si este de
datoria noastra, sa cercelam ce fapte s'ati indeplinit in cursul
acesteT lungl si spornice domniT, pe care rugam pe D zeu sa o
prelungiasca Inca mutt limp, spre binele si fericirea poporulul.
roman.
La 1866, cind Domuitorul Carol, lua in minele luT ocar-
muirea RomanieT, se vota o constitutle, luata pe de-a intregul
dupa acea a Belgiel si din aceasta cain' nu prea polrivita pen-
tru tara noastra, careia ii lipsiau locmai cele cloud elemente prin-
cipals care caracterizati societatea belgiana : cultura paturilor
mal adand ale poportilui, si strain] cel puternic de comercianti
si industriasl, care alcatuiati starea a treia a poporulu! belgian. S'a
ma! admis apol si o libertate a preset, prea netartnurita, are
intr'un pupor, lipsil de o patura puternica culturala, putea usor
sa duca la abater!.
Tanarul principe, neexperient Inca in ale domniel, necu-
noscator al limbel, moravurilor si obicelurilor poporulul roman,
necunoscator mal ales at oamenilGr politic! ce -1 inconjurati si
legat prin constitutia votata, trebuia sa treaca prin foarte marl'
greutatT, pentru a putea sa'si indeplineasca menirea. TotusT
luam aminte, ca chiar de pe atunci, principele Carol dadu
 Cel 40 ani de domnie ar M. S. Regelui Carol I 195

dovada until caracter hotarit si a unel vointi nestramutate. El nu

se lasa a fi condus de nimenl. Asculta pe toata lumea ; dar
hotaria el singur. Principele nu se lasa a cadea in epitropia
nicl unul om politic, ci stiu sa se mentina neatins la inaltimea
pozitiunef ce i se cuvinea. Chlar de la inceputul domnief lul
Carol I, tara se convinse, Ca cel ce domnia era principele
insusi. far nu palatul.
Totui greutatile, sporind necontenit si mai adaogandu-se
o purtare nesocotila a poporului din Bucurestf, care aduse o
ocara coloniel germane, cind cu sarbatorirea el a triumfulul
Germauiel asupra Frantet, principele Carol simti, ca hotarirea
lul se clatina, si intr -un moment de descurajare, arata scopul de
a abdica. loate cercurile politice sitntira in curand primejdia,
ce putea izvori din atare dealers, si Lascar Catargiu, facandu-se
organul ingrijirel obstesti, conjura pe principe in graiul Safi
simplu, dar plin de caldura iubirei de tart, sa nu faca acest
ran tarel, care 1-a chemat in fruntea et, si care I-a incredintat
intreaga el soarta. Se vede, ca scopul aratat at piincipelui, era
mai mult efectul unel miscarl momentane, decit acel al unel
hotarirl luate, de oarece el asculta de rugamintile luf Catargiu
si se lepada de gindul roslit intr'un moment de tulburare.
De pe atunci itisa, de la zdrobirea Frantiel, lumen se as-
tepta la un razboiu al Rusilor impotriva Turcilor, de oarece Ger-
mania cumparase neutralitatea Rusiel, in razboiul purtat contra
Franeezilo, cu fagaduinta unei invoiri a Rusiel de a ataca pe
Turd. Principele Carol dadu toga luarea amiute pregatirel mi-
litare a tares, care se desavarsi in timpul celor cinci ant, care
premersera razboiulut. Cind ziva fatala veni, Romania era gata de
a intrunta primejdia ce se prabusia pe capul el. Neutralitatea
nu putu sa fib obtinuta, si Tureil trebuind, dupa parerea ob-
§teasea, sa pearda razboiul, apol nicl o simpatie nelegandu-ne
de ei, dupa toate suferintele ce et ni le prieinuise, mat aclaogan-
du-se si o purtare necuviincioasa a Porte' fata cu domnitorul yo
man, o aplecare inspre Rust, era inteleasa de sine. Dar intun
mare consilifi al tuturor barbatilor politicI at tares, multi fura de
Were, sa nu ne amestecam, ci sa ne retragem cu armata in
InunV, rapt ce ar fi atras dupa el desarmarea noastra din partea
196 A. D. Xenopol
Rusilor. Principe le dect, sustinut de cateva cdpeienii politice,
sprijini ideea aliantel cu Rusia; dar aid] se lovi de mandria ne-
chibzuita a comandantilor Rust, care mint ca armata roma-
neascd, sd se incorporeze in ceea rusased, ceea ce ar fi distrus
individualilatea noastrd. milliard. Principele refuzd, si toenail pe
atunci norocul ne veni in ajutor, cdcl Ri5i1 batuti la Plevna,
turd nevoiti a cere ajutor Romanilor, si marele duce Nicolae
triaise domnitaruluI Carol I vestita depesd. eTrecetl Dundrea,
cu orl-ce conditil vroiti. Turd( ne prapddesc. Cauza crestind-
tatel este in primejdiev. Si atunci se vazu spectaeolul maret, ea
in be de incor,Ararea armatel romane in cea rusasca, cea ru-
sasca sä fie incorporatil in armata romaneascd, find puse corpu-
rile rusesti de la Plevna sub comanda supremd a domnito-
ruluI roman.
In timpul lupteT, Principele se ardtd, nu numal ona de stat
prevazator si comandant iscusit, ci §i ostas viteaz, si tot( ini-
lituril timpului ist aduc aminte, cum stdtea in mijlocul bateriilor
romane, convorbind liuislit cu delegatul militar francez, colonelul
Gaillard, pe cind obuzurile se stdrimail a proape sub picioarele
for si gloantele le sudrad pe la urechi.
Veni timpul pacel, si Rominia fu nedreptatitd, cad in be
de a i se da ceva pe dea iutregul, i se ineuviintd numal on.
schimb. Dar Dobrogea, Lira indoiald, constitue o posesiune mai
inseinnatd, din pullet de vedere geografic si economic, decit cele
tree judet.e, din Basarabia, ce ni s-a luat inddrat. Cdcl Dobiigea
stapane.ste gurile DunLlrei, cea mai mare artera fluviala a Eu-
ropei. Apo] ea posed portul Constanta, de no mare viitor pen-
tru Romania §i bog-Mille el minerale suet foarte mart. In schiib,
deci 'Warn perdut, deli ar fi fost drept sa ni se dea un cistig,.
fdra a ni se lua nimica. Dar dreptatea nu este din aceasta lume,
mai ales pentru acel midi, si atunci cind Anglia era sd se a-
leaga cu Ciprul, Austria cu Bosnia si Hertegovina, si cind Rusin.
se supusese cererel puterilor de a margini Bulgaria la Balcani,.
desigur ca nu era sd i se refuze conditia pe care ea o con-
sidera ca o chestie de onoare, desfiintarea ultirnei rdindsiti a
tractatulul de Paris, care o injosise alit de mull.
Urmarea imparlds.irel uoastre la rdzboin, fu dobandirea nea-
 Cel 40 ani de domnie a M. S. Regelul Carol I 197

larnarel pe care not o proclamaram singurl, din moment ce slo-

bozisem primul tun contra bateriilor turcestl, si mai departe
ridicarea Rominiel la rangul de regal. Atunel sclipirea momen-
tana ce se desfacu din atacul regimentelor viteze ale Romanilor
contra pozitiunilor turcestl, se fixa definitiv in coroana de otel,
care incinse fruntea viteazului for conducator.
Actiunea Romania" sub conducerea Jul Carol I, nu se mar-
gini numal la aceasta mare transformare politica launtrica a
Orel. Ea isi intinse vederile si in afara de regal, la neamul ro-
manesc de peste hotare, cad si acolo avea de aparat interese
mart, de-o camdata culturale, pans sa se scoboare mai jos care
viata politics. Poate s'ail facut gresell in indrumarea si condu-
cerea acestel actiunl de care oamenii politic' care au savarsit-o.
Or' -cum sa fin insa, un fapt nmane statornic mintea roma-
neasca a Matt un pas noil spre a el introlocare intr'o imitate
comuna, si pasurile fratilor nostri din Transilvania si Bucovina
au gasit un rasunet, nu numal in opinia patio, ci si in orga-
nele noastre politica. Apo' departe peste Balcani, s'aa inlins
apararea intereselor romanestT, si tot prin sprijinul politic al
Romaniel, au dobandit fratil nostri din Macedonia iradeaua Sul-
tanului, care le asigura existenta nationals. In timpurile (Nar
din urma ad facut in privinta contopirei unitare a intereselor
tuturor Rominilor, un pas foarte insemnat, dar care nu pare a
rasAri de Joe din imprejurarea cu prilejul careia s'a indeplinit.
Sa constituit in Bucurestl un Munte de pietate ; dar el sa in-
fiintat cu capitalul romanesc din Transilvania, cu un Director
Transilvanean si din 8 cousilieri de administratie 4 sunt din
Rominia libera, 3 Romani din Transilvania si I Roman din Bu-
covina. Ideia imitate' neamulul rominesc, care plutea numal in
lumea abstracts a cugetarel pe tarimul graiulu" si al concep-
tiunel estetice, se coboara acuma catre pargbia puternicA a in-
teresulul material, premergatorul unei contopiri Inca mai in-
time a neamului roman. Si in Germania unificarea statelor intr'un
singur corp, a pornit intai de la poezie si muzica, si a trecut
apot prin Uniunea vamala cAtra contopirea intregulul ; cad sa
nu ne ascundem dupa deget si sa tnarturisim pe fats, ceea ce
sta neclintit in fundul cugetarel noastre, idealul vietel noastre
198 A. D. Xenopol
ca popor este realizarea unitaleT politice a intregului ream ro-
minesc, on cit de indepartatil ar fi implinirea acestui vis.
* **
Regatul ()data constiluit, trebuia luate nitisurr pentru inal-
tarea luf economics si culturala, data voiam, ca nu numar in
forma ci si in realitate sa ne punem alaturea cu organizmele
politice, in sinul carora intrasern. AicT incepe o activitate, din
cele mai spornice, ale lin Carol I, acum Rege al Romaniel, spri-
jinit bine-inteles de patura politick a tare pentru iniliativa ma-
surilor, pe de alta de poporul intreg, care prin munea lilt facea sa
propasiasca tara ; incit tote, cum se zice, de la vladica Willa la
opinea, si -au facut datoria, in sfera mai Mare sail mat mica de
actiune, in care le era dat a lucra.
Mal intal trebuia inzestrpta tara cu cal de comunicatiune
si se incepu de ()data si construirea drumurilor de fer si acea a
soselelor care astazi se urea la 3,200 km. pentru cele dintal si
la 47,000 pentru cele de-al doilea. Se intelege, ca primele con -
sfructiunl de cal ferate, s'au facut in conditiuni foarte grele,
cad creditul statului era slab; apol ele s'au facut toate de strain!
si au Minas mai mull timp sub exploatarea strainilor; dar A t:es t e
eraii ralele neaparat alipite de or! -ce inceputurl. Statul romanesc
insa se gindi sa aduca drumurile de fer in stapinirea lui si
marea operatie a rascumparareT tor, se indeplini dupa nespuse
greutatl.
Linia Iasi-Suceava, care ramasese tot in nnanile strainilor,
fu sequestrata in urma indeplinirel unor conditiuni de exploa-
tare a liniei din partea societatel straine, asa ca intreaga
retea a editor ferate ajunse in mana popoporulni roman. Nu tre-
bule sa uitam ca barbatul ce a pus munca cea mai staruitoare
si prieeperea cea mal ascutita la deslegarea acestet marl pro-
bleme, este Tubitul si respectatul presedinte al aceste! Academil
d. loan Kalinderu. Administratia si exploatarea acestei retele se
nationaliza in curind. Inginerii, mecaniciT si ceilalti slujbasi
strain!, Pura inlocuiti cu Romini, ba chiar construirea liniilor de
mai tirzik, fu savirsita tot de inginerl roman!, cu preturi mutt
mat mid, de cum custase liniile originare. Se repeta si aid
fenomenul petrecut de mat multe or!, anume ca asezaminte si
 eel 40 ani de domnie a M. S. Rego Jai Carol I 199

profesiuni, interrelate si xercitate de strainT, sa treaca in ma-

nile Romanilor. Asa medicit, inginerif, fArrnacistii, .slujbasii de
la posta si telegraf, toti au inceput prin a fi strain! in Romania,
si cu timpul toate aceste indeletniciri au trecut in mantle Ro-
rnanilor.*i daca materialul de constructie e in mare parte i n-
trodus de la straini, si el nu va intarzia in cui and de a fi fa-
bricat in launtrul tares, De aceea nu ne leem de exploatarile
petrolifere, care stint in mare parte in manile strainilor, alit
ca conducere cat si in privirea capitr,lului. Si ele vor ajunge in
manile Romanilor, cum au ajuns si celelalte iudeletnicirl eco-
nomics enumerate mai sus, aceasta insa cu o conditiune, aceea
ca Rominil sa consfintasca activitatea for si crearil de avutil
si nu numal curierilor ideate.
0 alta masura neaparata pentru radicarea productiel Orel
era lntemeerea unul credit mal larg ti eflinirea procentelor.
Diferitele guverne ce se succedara la cis ma tare!, toate inspi-
rate si sfatuite de inaltul for conducator comun, creara pe rand
banca nationala, creditul funciar rural si urban, creditul agricol,
banca agricola, casa de economie a statului, numeroasele band
populare si in timpurile din tirtna creditul vilicol si Muntele
de pietate. Toate aceste institutiunl, constitue o propasire din
cele real Insemnate pe taramul economic, care inlesnesc circu-
latia monetara, precum iclesnesc sose;ele si drumurile de fer,
circulatia productiunilor Orel.
Mal era o alta nevoe tot asa de simtita, anume era cu
neputinta de a sustinea sarcinile formatiucel celei noua a sta-
tului roman, pe temelia vechel productiunt eiclusiv agricola a
tare!, care produce, sub volumuri foarte mad, valor! foarte mitt.
Daca nu puteam nazui de la inceput a crea o industrie de export,
cel putin, puteam Untie a infiinta mal multe industril care sa
imputineze importul si sa restabiliasca iarasi balanta corner-
ciala, favorabila Romaniel, care pe un sir intreg de anT isI ple-
case cumpana in a el defavoare. Intr'adevar limp de vr'o 20 de anl
aproape de pe la 1880 pana la 1900, importul marfurilor in Ro-
mania intrecea exportul cerealelor noastre si deficitul anual re-
zultat din pisosul de cheltueala peste venitul incasat, se re,
zolvia in datoril contractate de Cara in strainatate.
200 A. D. Xenopol

De la introducerea unel protectihni mal puternice a pro -

ductiel industriale ce se poate obtinea si in tarn, se miesura
tot mat mult importul, si banil insepura a ramanea in hotarele
noastre, fara a trece necontenit peste ele, pentru a plati un
prisos de cumparaturT. 0 asemenea politica este legata de ne-
sfirsite greutatl, de oare-ce se !Maine* en interesele protivnice
ale statelor marl, ale carora singura tinta e exploatarea econo
mica a tarilor midi. Cit de mare parte a lust M. S. Regele la
desbaterea acestor interese vitale ale poporulul roman, tine va
putea-o sti vre-odata, de oare-ce actiunea LuT bine-facatoure, se
ascunde in taTna desbaterilor intime cu ace! care poarta in a-
fara raspunderea masurilor luate. Dar nici insulele, ce se ridica
ca prin farmed din fundurile mare!, nu destainuese pe lueratoril
harnici si tacuti, polipii de margean, cart au inaltat strat cu
strat puternica asezare, din adancimile marel la lumina soareluT.
* *
Trecem arum la partea cuiturala. AicT se mostenise din
vremi mai vechl o tendinta, care putea sa devie fatal! pope -
rulul roman, anume aceea a pregatireT tineritulul numai pentru
carierile intelectuale si indepartarea tut tot mai mult de acele
productive de avutiil. Mai ales se incurajase patura tariineasca, (le
a-si parasi indeletnicirile sale agricole, si a cauta In orase sa
traiasca din functiuni. Miscarea era periculoasti, cad producea
o multirne de declasati, care sporiafi necontenit numarul prole-
tariatulul intelectual, care isT resfrangea pierzatoarea lul inriu-
rire in lumea politica. Trebuea numai de cit infranata o ase-
menea tendinta, .si guvernele luara masurT, prin care se desfi
intara mal multe scolT teorelice, inlocuindu-se cu scoll practice;
se puse un capat crearel necontenite de gimnaziL none si
prefacerel de gimnazir in licee, cerute in mod neconstiut de rant
ce-I fac, de consiliile comunale si judetene. Scolile rurale fura
inzestrate cu cursurl de agricuitura practica, asa ca ele sa co-
respunda nevoeT reale a poporatiunel.
Se intelege, ea in aceasta transformare, e nevoie sa se
iee bine sama, ca nu cumva sa se Impiedece talentele reale din
straturile de jos, de a se inalta in regiunile superioare ; cacl
este stint, ca mal ales din ele se recruteaza cele ma! vanjoase
 CO 40 ani de domnie a M. S. Regelui Carol I 201

puterl intelectuale ale natiunel. Trebue decl create piste insti-

tutiunT, care sa apere acest mare interes at poporulul roman,
tot atit de mare, ca si acel de a impTedica pe toata lumea, de
a se deda numal la c,iriere intelectuale.
Despre literatura proprie zisA, ea a gasit in Majestatea Sa
Regele nu numal on sprijinitor inteligenl, dar chiar si on con-
lucrttor activ la a el desfasurare. M. S. Regele, este on minunat
cunoscator al graiului nostru national. Desi inervarea contractata
prin uzul limbei germane pina la virsta la care a pus piciorul
pe pamantul Romania Ii impedicti de a rosti limba intocmal
ca on Romin, in scris Majestatea Sa poseda o destoinicie ab-
solut superioara. Toate aloeutiunile Sale, toate scrisorile Sale,
stint prinse intr'o limba neaosa romaneasca, de o trumuseta si
de o boggle neintrecuta, si tot( eel ce alt asistat, si tot! eel ce
au cetit .frumoasele Lul comunicarI de la Academie, ail Minas
ninny de vinja Si energia rostirilor, in care sia imbreicat cuge-
tarile. Majestatea Sa este partizanul limbel vechi si dusmanul
neologismelor, si in aceasta privire are dreptate ; caei neologis-
mete trebue sa fie permise numal acolo, unde ideea noun nu
gaseste tin echivalent de rostire in gralul romanesc. Aceasta a
si fost cugelarea patronata de El, rind a propus acorn 20 de ani,
lucrarea Dietionarulul roman, care sa fie pastratorul graiulul
romanesc.
In sfera stiintei, poporul romanesc a facut in acestl ultimI
40 ani progrese insemnate, intru cit a inceput, prin lucreirile in-
vatatilor sal, sa imbogeitlasca la rindul sau stiinta europeana,
din care pina acuma numal se folosia, fara a-I inapola nimic.
* *
Daca aceasta bogata si frumoasa desvollare a putut sa
se indeplineasca i data din pieptul natiunel romanestl a putut
sa se inalte mandrul arbore at culture! sale pe toate tarimurile,
Cul datoreste acest popor insemnata sa propasire ?
Este inviderat ca in primul be stabilitatel in asazamintul
de temelie al statului roman, stabilitatel domniel ; earl sa .ne
inchipuim numal, ca inver§uuarea cu care lupta si cauta sa se
nimiciasea uncle pe altele partidele noastre politice s'ar fi
intrebuintat in lupte pentru domnie? Toale puterile care s'au
202 A. D. Xenopol

aplicat catra propasirel tares, ar fi Post darapanate si cheltuite

in vant si aceasta propasire ar fi Post slingherita.
Nu este nicl o indolala ca mersul sanaios al tares si at
neamului nostru este datorit Majestatet Sale. Dar Majeskitea Sa
nu numai a presazut la dezvoltarea si mersul insusi al tare
si poporului romin. Cu inteligenta Lui superioara, cu intinsele
Sale cunostiny in toate ramurile lucrarilor omenesti, en puterea
si energia vointei Sale, a indemnat si imboldit pe toti, i-a in-
clrumat si calauzit, i-a lunainat- si inealzit in gandirile si simti-
rile lor, precum soarele hotaraste repejunea si indreptarea
mersultil planetelor, carora le imparte caldura si lumina
invietoare 1).

5k. D. Xeqopol.

1) Aceste ideT au lost rostite de dl. Xenopolschimbaudu-le forma

in un sir de conferint1 tinute atilt in Iasi cat si in mai multe orase ale
Kildovei si la sfarsit in scdinta sarbatoreasca a Academiel din 12 Mal a. c.
 PATRU DECENII

',,:--ripa vremei pe-un secol mare

77

Insamnd aside palm decenii,

De cind unirea cu-o cingatoare
A strans Romtinil la-acelea,si denii.
Un suflet tare ne-a deschis poarta
Spre zari inalle, spre-un slant altar;
Cu ;ncina-i scampi ne a'ntdrit soarta,
Pastrandu s1 umbra de prolelar.
SSi cu cit vecil or sa tot urce
Pe scarf de .aur acest popor,
Va privi vecinic ca spre o cruce
Spre-al tarei ultint, scump domnitor,
Ce-a 'nciltat tronul pe patuil sfinte,
Rupte din aprig sufletul sae
zis la Allul: sui inainte
Pe temelia ce-am cladit Eu !
Si acest Altul zidi vremi noua
Prin nouri vajnici, certat de vanturi,
Prin napustire de grele gcinduri....
Nici uri, nici patimi nu-1 frcinse 'n cloud !...

Cu mintea tinta, palm decena

State de strapi, fu stalpul Ora ;
Capitan mare cu marl vedenil
Ne duse. 'n lupla neatarnard.
Isi pose pieptul in lap mortis
Trezi in Mimi dor de izbeinda;
Fdcu din ochi i mdrete tortil
Sufletul tarei ca sa I aprindd.
204 Riria

Plecafi dar fruntea jos, tor( RominiI,

Spre un pcirinte scamp si iubit,
Care 'mpreund cu-aleqii noftri
Sul lelul tarei l'a ocrotit.
Sd-i zicem astaz7; tot inainte,
Botrcin Pcirinte, la multi, multi ani
Zilele Inca sd ti meargyi pline;
Sec vezi in juru ti Alti Cdpitani,
Ceor duce neamul sere visui falnic...
Sa vezi to singur dorul Tag harnic
Plin de rodire la multi, multi ant!
Rostesc aceste urdri preasfinte
Parc'ar fa spuse until batman...?
Nu -3 bdtrcin regele Carol!
Pentru no( Romani( are
NumaX patruzeci de ani;
Clict atunci 1:a nascut valid
Dundrei pe ma/id tare(
Si-a crescut asa 'ntr'o clipd
Cum cresc alti in zeci de ani!
Botezatu-l-am in singe
Izvorit din piepiul tare
6i-run legat tote la o laltd
Itoririle durerd....
0 ! cla, da; nascut e-aice;
Botezat e tot la nor....
Ascultat-am lingd clinsul
Bubuirile de tunuri
Si 'ngrddit am impreund
Ale neamului nevoi 11)
Riria

1) Aceasta poezie cetita de dl. Xenopol la sfir§itn1 conferintelor sale

a starnit pretutindeni cea mat vie inflacarare.
 Inceputul teatrulul in Moldova
(Ur.truire).

XVIIE

n numar de boerl, cu sinitimante nationale

si nobile pentru propasirea teatrulul roma-
nese, vhzdnd ca conservatorul filarmonic-
dramatic, a ineetat de a mai da reprezen-
tatiunile sale, si ca scoala e amenintata a
sä inchide, se radial si prin o cerere indreptata Di-
rectiunei Conservatorului, staruosc sd se urtneze cu
reprezentatiunile teatrale.
Wa dam aici acea cerere iscalita de 30 de boeri
Odra cinstila Directie a Conservatorului filarmonic1),

«Sirguinta cinstitel Direetii de a infiinta un Conservator, ea

prin invdtarea si practisirea tinerilor Moldovent sa se poatti in-
temeia un Teatru National, aft fast umplut pe obstie de vie bu-
curie si de multumire, vdzand in aceasta un mijioc de placuta
petrecere si o shoals de moral. ce astAzi se imbratoseazd de
toate politicite natil cu deosebita rftvna, si jertfe ; insa cu cats
bucurie s'aii primit representatille elevitor Conservatorului in
trecutele cloud erni, cu atata mahnire se vede obstia acuma lip-
sitd de aceasta lucrare, care afara de placuta petrecere a publi-
cului, au fast menit si rate -va alcaluirT in limba Moldoveneased
ce cu vreme fagadued o propasitoare deplinire. Drept aceia, pd-
trunsl de sitntiri de multuntire pentru cinstita Directie, care ail
1; Vezi Dosarul PostelhicieT, chat, pag. 77.
206 Teodor T. Burada

fost adus o asemene isprava, iscalitil infatoseaza prin aceasta

a for doriatA, §i poftesc sa inceapa Tar luerarile representatiilor
in limba Moldoveneasca, pe care fies-care patriot, dupa putinta,
va ajutora cu mijloacele sale, bine incredintatl ca §i Ina lta 0-
carmuire va urma a el parinteasca protectie asupra acestul fo-
lositor wzamantD.
Costachi Sturdza Logofat, Vornic Cantacuzin, Crupenschi
Vornic, Conta Logo fat, Manolachi Mann, A. Mavrocordat, Ne-
cula Milu Spatar, Sturdza Vornic, A. Cantacuzin, lacovachi
Pakdi Aga, Meriacri Spatar, C. Burghele, Tufescu Comis, Ma-
jor Plitos, C. Florescu, V. Dreighici, G. Greceanu Aga, Gher-
ghel Carninar, Neculat Banteq Spatar, C. Carp, Paharnic N.
Starcea, Sardar Dra ghicl, C. Negruzzi, Loan Costachi Postelnic,
V. Costescu C6rninar, Sardar Spiridon Baldovici, Medelnicer C.
Poliz, Antohi Sion, Spatar Lascar, Maer Ban.
4, 1838, Noembre 30.
Directia primind asemene cerere din parka boerilor, o
inainteaza Departamentului din Milani, insotind-o cu o adresa
iscalita de Directorii Conservatorului, Aga Gh. Asaki si Spata-
.rul V. Alixandri, carii si el se unesc spre a cere ajutorul gu-
vernuluT in fata deficituluT ce-I are Conservatorul si pe care
l'am vazut din lista publicat5. Acea adresa a Directiunel e in
-urmatoarea cuprindere :
«Insufletitl de dorinta de a indenina cultura nationals prin
indeletnicirile dratnatice, iscalitil ail fost alchtuit in Octomvrie
1836, prin subscrierea Compatiiotilor, un Conservator filarmonico-
-dramatic, spre a informa elevi pentru un Teatru National, pen-
tru care Inalta Ocarmuire au invoit din casa Eforiei un ajutor,
cate 200 galbeni pe an. Un sir de representatii placute in limba
patriei aii vadit obstiei ne a0eplatul spoilt, care elevil ail fa-
cut in ramul dramatic 0 in muzica vocala ; urmarea invatatu-
rel s'ar fi adus la deplinhtatea dorita, daca cheltuelele cele grele
ca tinerea a doT profesori, §i neprirnirea pe al doilea an a su-
mei harazite de Ocarmuire, nu ar fi silit pe Directie a conteni
de ()data acea lucrare. Dupa cercetarea socotelelor de la ince-
putul infiintarel Conservatorului, pana la cea de pe urma rcpre-
sentatie, s'a cheltuit 56,927 lei, in vremea cand s'a incasat nu-
mai 41,914 lei, incht Directia se afla insarcinata cu o datorie
de 15,013 lei 1).

1) Vedem o densebire in eifrele publicato in aeeasta adresa §i in a-

eele enumerate in socoteala ee am reprodus mai inainte ; aeeasta deose-
bire eredem a fi numat o seapare din vedere a unnr titre la eheltuelf. Nota
autorului.
 Inceputul teatrului in Moldova 207

qDrept aceia, fiind ca o asemene intreprindere, care as

indemnat si pe tinerii scriitori a alcatui si a talmaci in limba
patriei piese dramatice, au agonisit protectia Ocarmuirei, si im-
bratosarea boerilor si a publiculul, caci prin insctisul alaturat
catra Direetie, arata a for dorinta, a se infiinta iar Teatrul Na-
tional. lscalitii incredintatf de ingrijirea cinstitulul Departament,
de a sprijini obstiel folositoare si placute asezamanturl, sa
maga sa bine-voiasca a lua in bagare de sarna, acersta a ob
stiel dorinta, si a inlesni mijloacele pentru urmarea si statorni-
cirea acestul asezamant pe alte temeiuri, care se vor socoti mal
priincioase, cat si pentru acoperirea ne-ajunsului sus insemnat» 1).
1839 Februare 15.

Cu toata staruinta ce pun boerii, nu se face nisi o indreptare

din partea ocarnauiril, si in aceasta grea cutnpana Kin care trece
Conservatorul, elevii nu-si pierd cumpatul, caul el luara parte
in 17 Martie 1839, la representatia data de catra niste artisti
italieni ce venise in Iasi din Odessa.
Tata ce gasim despre aceasta in Albina Romaneascet, No.
23 din 1839, pag. 90:
oDotnnia for Tomasoni si Delvivo, dupa ce ad inchiet a
for indatorire la teatrul Italian din Odessa, trecand pe aici, au
dat in 17 Martie, impreuna en D-1 Furo, o representatie extra-
ordinara alcatuita din deosebite scene de Norma, Bcirbiertel de
Sevila si Belisario. Muzica cea frumonsa, glasurile cele armo-
nioase si proaspete a basulul si a lenorului, a for gioc plin de
sentiment, aft incantat pe publicul, carele au vadit la acest pti
lej gustul sed pentru musica cea buna, aplaodand cu covarsire
pe acesti cantareti insemnati.
«Conservatorul moldovenesc ati impreunii lucrat, asemene
s-au deosebit prin west, sugul cu care ad cantat horurile cele
frnmoase din Norma, in care intalas data versurile italiene s-ad
intrunit cu cele romanesti, informand cea mai frumoasa ar-
monie».

XIX

Alit incercarea boerilor cit si staruinta directiunei Con-

servatorulul filarmonie de a face ca reprezentatiunile teatrale
cari au fost primite cu atita caldera de public, sa urmeze, aft
fost zgdarnice, totul se spulbera in vant, si asa acel Conservator
menit a raspindi muzica in popor si a forma teatrul, izvorul
1) VezT dosarul PostelnicieT loc. cit. Page 76.
208 Teodor T. Burada

placerilor nevinovate, si in acelas timp a forma limba nationala,

s'a nimicit chip doi ant si eateva luni.
Desi guvernul a incetat de a mai sprijini aceasta scoala,
taus! primele inceputurl nu fura lipsite de oare-care made. Ele
lasara in sufletul poporului, dorinta de a vedea ictemeiat un
teatru rominesc dintre talentele tinerilor moldovenl, si ast -feliu
se spori curentul cel mare WM. misearea eulturala nationala,
care rapise intreaga suflare romineasca.
Asupra chipulul cum a mers si propasit teatrul romanesc
de la inflintarea sa si Wind la mijlocul aroduf 1838, gash') o
apretuire critica intr-o scrisoare adresata de Costachi Negruzzi
catra Vasile Alexandri, cu data de 21 :tulle 1838, in care se
caracterizaza atit sfortarile facute de iubitoril de arta roma-
neasca, cit si imprejurarile deosebite cu care ail avut de luptat
pentru injghebarea si inflorirea unul teatru national.
Credem destul de interesanta aceasta apretuire critica, a
unel persoane din cele mai erudite ale epocei, si de aceea o
reprodueem aid 1) :

POinnla mod,
....ImI ramine a vorbit de Teatrul National inceput iarasT
subt a d-tale privighere, si prin care ne -al aratat ca limba non
stra nu e mai putin primitoare de arnionie de cit Italiana. Ser-
manul Teatru ! El sail-lama cu pruncul mic frumusel, nevinovat
si bolnav de shins, (iarta -mi ma rog aceasta comparatie ba-
beasca); si unde avea trebuinta de o buns cautare, de-abia ivin-
du-se si-a stirnit in cap o droale de dusmani strasnici si pater-
nici : jurnalate de lojile rangul I, parte din benuaruri, ba Inca
dusmania asupra Jul incepu a molepsi si lojele de sus, si awe-
rinta a se sui papa In paradis. Putea el sa se inpotriveasca la
atitia vrajmasi ? au trebuit deci sa moara, si precum fecioara
Jul Euripid s-au savirsit,
7coXX.0 wpouocv.,) sh.ov 17E6'0.
Trebul sa still domnulmeti, ca not suntem de o fire foartm
desantata ; ne place a maimuti pe straini si de a ne defalma
pe sine. Asa dar, am fost pe rind. turcomani, grecomani, sau
domnul stie ce inca ; acum, din mila lul Dumnezea, suntem fran-
tuzoinanT : poate curind vom trece si manha 2). in vrun baton
aerostatic, si atuncl ne ye! vedea anglonaani.
1) Trezi Uricariul de T. Cod resat vol. VIII. IasT 1886 pg. 218-225.
2) Canalul La Manche.
 Inceputul teatrulul in Moldova 209

Cind la 1832, fratil Furo att facut la nol o sata de teatru

aminte cum ne gramAdeam la intrat ? cum rideam,
t.f-aduci
cind vedeam pe Piero mincind luminare si cum oftam vazind
manechinul Iul Arlechin improcat dintr-un tun de lemn Buuuuu!
Stii cum rasuna sala de aplauze cind juca M-me Baptiste pe
funie pasul numil Nec plus ultra? Indata insa ce s-au repre-
zentat vodevilul Derlindindin n'ain mat vroit sa mat vedem
nict Piero nieT Arlechin, nice pasul numit Nec plus ultra ; am
cerut vodevile. Bfetii traneezi trebuira sit ne faca pe plae. 0,
atunci era de minune! Niste versurele potrivite pe cadenta unel
galopade ne incinta. Arieta : «To souviens tip>, ne fAcea sa la-.
cram5m. Privind pe grenadirul Irancez pe scenA, ne facuserAm
napoleonisti ; am inceput a cell pe Segur, si de n'ar fi lost asa
departe insula St. Elenii, in entuziasmul nostru, am fi alergat,
Esind de la reprezenlatie, sa desgropArn centqa Marelui oin
pentru ca s-o aducem s'o depunem subt cloponita Trisfetitelor !
Intr-o asemenea ecsaltatie atlindu-ne, am uftat ca sun tern
in Iasi, si am inceput a pofti opere si drame rnonstruoase. Am
omorit sip Scrib cum omorisem pe Arlechin. Apoi cum soco-
tea tine -va c-a sa ne placa un tea tru rominese ?
Rezoanele noastre era mat tot aeele ce le avea poate din
parterul Bucurestilor pe care en mull gust ne le spunea tin
tinAr poet roman :
china acuma nu cunt nebunazise d-na B. cAtra d.-na A.
care o intreaba de au fost la reprezentatiile rominesti
«Pain acum nu sent nebuna ca siit holarAsc sa mergh,
«La urn loc unde bacalil si cizmaril totl alergu.
«Fi done! cu asta idee poate vrel ca sa glumestl,
La Paris se dau vr-o data vodevile rominestf ?
«Caliope, Andronescu, se pot socoli actort,
4Vrednicl ea sa multamease3 nijte nobili privitorl?
«S'apoi ce sit vezI aeolo ? SA asculti pe tin actorti
«Care face romineste declaratit de amor!
«Quelle horreur !aft el idee ce va sa zicA bonton ?
«N-ai auzit,-soro dragA, ca. NT Jean if z'c Ion ! etc.
Ce mat poate rAminea cuT is a zice dupft asemene rezoane ?
Un teatru unde merg bacalii,
Uncle se vorbeste de amor romineste,
Uncle lid Jean if zic Ion ! !! Ce groaza !
Pentru ca sa avem insa un Teatru National, pe care 11
doresc cinet pArlf din publicul ce merge la teatru, ar trebui ca
municipalitatea-care (la pe an opt sute galbeni sa fie indatorita
a ;la °data pe trel ant banit inainte, si cu suma aceasta cum -
parindu -se de veci localul si zidirea TeatruluT, ar rAm1ne acaret
a Statultil. Atunci teatrut moldovan inchipuindu-st tin venit sta-
tonic de la inchirierea bufetuluf si a odailor de jos, de la re-
2
210 Teodor T. Burada

prezentatiile pe sears a atiti Erculi, fantasmagoristi, baletistf,

dantasi pe funie si altil care ploud la nor, si aldturindu-1 pe
lingo venitul abonamentuluf si a antrelii, ar putea tine actorT
si un conservator pentru invatarea for ; ar putea eel putin de
cloud orf pe saptdmina reprezenta piesele sale, piese alese pi po-
trivite cu gustul publiculul, elegante nu triviale, cornice nu bu-
foane (aid rominul nefiind mascariciti nu-i place bufondria),
tragice nu singeroase, far -a fi impanate de o camdata de cinticele,
cad nu vrea cintec moldovanul pentru eft n-are pofta de joc.
Iar cit pentru a sdsa parte a publiculuT teatral, pentru
lutrea frurnoasa (le bean monde), de vreme ce trebul numal
decit un teatru francez, to lard), care trupil, d-al de care am
avut ()dna acuma, n'ar fi bucuroasa si multdmitft a juca cind i
se va da gratis sala teatrului, benefisul balurilor mdscuite, de-
corurile si celelalte accesuarurf ? Apo! dupd trel ant, municipa-
litatea va pule iardsi da cite 400 galbenl unel trupe straine sau
rominestf, si isprava acestul project ar fi ca, Stalul ar avea o
sala de teatru, publicul o petrecere, care sii-1 imprdstie gindurile
rale, Municipalitatea un folos de 400 galbenl pe an, o trupa ro-
mineascd s ar forma, si de actor! strait-A n-am duce lipsd.
AsT avea sa mai zic ceva, dar vaz ra abea me-a ramas
loc spre a vii reinoi simtimintele deosebitel mete consideratil
cu care am pldcere si cinste a ma insemna.
4A D-tale prea plecald si supusa slugd
K. Negruzzi
21 Iulie 1838 s. v. Madular obstestei obicinuite adunarl.
D-Sale Agin Gheorghe Asaki, Cavaler c. C.
()data cu incetarea studiilor si a reprezentatiilor Conser-
vatorului despre care am vorbit, teatrul romanesc rdmasa intro
complectd amortire, [Jana la venires in Iasi a unit! actor de
dincolo de Milcov Costachi Caragiali, lost elev al lui C. Aristia,
profesor de declamatiune la scoala Socielatel Filaimonice din
Bucurestf. Acest Caragiali in asociatiune cu un D. Nicolini, ju-
case in Botosani1), Cu o trupa improvizatd de e!, in stagiunea
teatralii 1838--1c?39, maT multe piese alit ronidnestl cit si traduse,
1) Despre aceasta. Wa ce gasim in Albina romineasca din 1838, No.
94, din 27 Noemvrie. pag. 400: Atlam de la Botosan1 ca d. Nicolini ail
informal aeolo o trupa de actors Moldnvenl. Aceasta intreprindere natio-
nala au alat la nobleta si public asa o imbratosare, ineit Directia au tort
in stare a incepe sliml reprezentatiilor abonamentulm. intaI". Apo! tot a-
cola mai gasim la pagina 410. ea: Serif] de la Botosan1 ea reprezentatiile
teatruluT national iirmeaza en mare placere din partea publicului. Dl. Di-
rector Nicolini si D. C. Caragiali cistign fies-care data vii aplaosurT pentru
talentul for si sirguinta de a mince multamire privitorilor prin alegerea
piese]or si a for nimerith jucare".
 Inceputul teatrului in Moldova 211

intre care Stefan cel Mare, piesa de Gh. Asaki, Uniforma lei
Velington, dat in al 1V-le abonament 1), Plumper sail Amestecei-
lorul in toate, comedie de Kotzebue, traduse de Samoil Botezatu
si altele. Aid in Iasi, impreuna cu mai multi elevl aT clasel de
Filosofie din Academia Mihaileanei si aT fostulul Conservator
filarmonicdramatic local, Caragiali, dupa 40 de zile de studil
serioase, reuseste sa reprezinte la 16 Sept. 1839, pe scena tea-
trului Iasan, piesa_ 504/, tragedie de Alfieri, tradusa din limba
italiana, una din piesele cele mai grele, alit ca conceptiune cit
si ca executiune.
Iata ce ne spune Albina romineascii in No. 35 pag. 307
din 1839, Sept. 21, despre chipul cum a urinal reprezentatia
acestel tragedie
Dttpa o indelungata pasuire care au intristat pe tot' do-
ritoril teatrului national, s-a reprezentat in 16 (Sept.) 1839, o
piesa in limba romineasca. Aceasta piesa era o. tragedie din
cele mai clasice si mai grele a lui Alfieri, earele in templul
Melpomenei all sapat fapte nemuritoare. Acolo ochiul nu vede
podoabe mincinoase, toate sunt simple, adevarate, marete si ar-
monioase. Acolo se vad fantome a iubirei de patrie, ce pentru
ea s'a jertfit, a virtutel, ce pentru adevar au patitnit, fantomele
rasplatirel si ale amorulul prodosit, plecat preste morminturi si
rasunind zicerl aspre si gemete patrunzatoare, care otardsc, in-
-data, subjuga pe ascultator, it intata la minie sae iT stoarce
lacrimi de compatimire ! Dada poesia lul Alfieri este atita de
sublima, inflorita si covirsitoare, pot zice Para asemanare in
limba italiana, oare cit de greti a trebuit sa fie traducatorului
rominesc, a cerca de a produce efectul propus de autos ! Nu
zicem ca problema ar fi fost neputincloasa, data care greuta-
tile originalului d. traducator inadins de Nana vole nu si-ar fi
urzit inca mai mutte si cu scopes chiar erculic de a traduce
textul (ba poate si silabele) din vers italienesc in vers rominesc.
Alegerea metrului ni se pare nenemerita, stint este ca ver-
surile limbelor urzite din cea latina, all plecare de a fi rimate,
si versul eroic, la rominT, este de 16 silabe. Versurile iambice,
trohaice, dactile, au dupa constructia italiana au si cea franceza,
nu plac urechel noasire si sint Area scurte spre a putea rosti
vr'o idee deplina, inch autorul ce ar intrebuinta vre-una din
1) Afisul acesteT reprezentatiunT se affit la libraria Moldcva" R. Sa-
raga. hl are data din 27 Noemvrie 1838 si e scris cu mina pe o jumatate
coalfi de hirtie, probabil din cauza ca pe atunel in Botosanf nu se atla
niel o tipografie. Tot in acel a4; se vede, ca priveligtea se va sfirgiprintr-o
pantomia in douci acte, troa diup, si c l inceputul va fi punct la 7;6 ciasuri
evropeneqti.
212 Teodor T. Burada

aceste, straine constructil, isl pone cerbicea fntr -un jug gretir,
carele, in be de a calca in tact it face dese -ori a schiopata, st
spre a ajunge in vreme la capat, este une-orl nevoit a face
saltaturl. Aceste nevoesc a urzi contractil si elizil care intunech
si desnerveaza cele mar frumoase idel, si urechia lovita de
cacofonie, nu cunoaste pe sora cea armonioasa a limber italiane,
cDaca pe o fats, pre frumoasa naseuta la tar A, si care pana
a ajunge la vrista amorului, s-a indeletnicit nurnai cu lucriirile
cimpuluT, si cu pasterea turmel, un infocat cetatan pretuitor ha-
rurilor el, vroind s-o civilizeze ar aduce-o in capitalie si nerab-
dator de a o vedea in pip& asemenea damelor, ar Intrebuinta
mestesugul marsandelor de moda, a cosmeticilor corozive,
pentru ca sa ,prefaca in alba si neteda, pelita fetel brunete si a
sinului ars de soare, minile cele solzoase le-ar acoperi cu pelea
de tine sail de caprioara a Sveziei, si piciorusul eel lat spre al
preface In parizian 1-ar strirge in nisle scarpI ingustl, catre a-
ceste pentru a el cultivare morala, iar da de odata dascall pe
un francez, pe un italian, pe un grec si pe un german, si a-
cestia pe care s-ar sirgui a o trage in favorul natiel sale, judece
oricine, data aceasia junira, supusa unel astfeliii, de silnica me-
tamorfoza ar putea fi voioasa si sanatoasa ? Orl ar fi privirea
ei senina, umbletul si miscarile sale &esti? Vorbele si ideile
ei nu ar samana babilonice, si amantul el nu ar afla harurile
firestl subjugate in modul acesta. Dec! spre a nu face un mon-
stru din a sa zina, infccattil arrant sa ieie o dozis mare de
rabdare. Stramutind o de la tara in politie, pe incetul if va pre-
face tinta fete! In mal alba, minile cu indeletnicirl mai usoare,
din zi in zi se vor face mal delicate, hrana cea mal aleasa va
face suferita intrebuintarea corsetului, si deasa primblare eu
trasura va mal ingusta talpa piciorulul ef, ineit prin delicatirea
treptelnica, lelLa noaslra, deli- mai tirzior, totusi se va preface
in dama, si va, raspunde asteplaril amantului, si chiar a ei cres-
tere dintru inceput salbatica, va putea fi temeiul unel perfectir
mai clasice.
c0 asemenea sistema, mi se pare a fi mai potrivita pentru
cultura limbei rominesti, care de. putinl anl art intrat in sotie-
tatea damelor Europe!, .si a caria silnica, repede, nepotrivita
(Testers si schimositura, o va face stropiata pe toga viata.
Fres-care limba are ale el particular, deeI sa ajutoram pe a
noastra in plecarile el firesli, si aceste vor fi mutt mai placute.
cSaulul rominesc in acel chip prelucrat, ar fi ajuns inca ceva
mal lung, dar cu bona sama mai de intales, mai armonios, si
nu s-ar G spurcat cu cuvinte s,burcate. Cu toate aceste nu Went
tagadui, ca traducalorul pre linga ideia unel marete intreprinderl,
are si talent de a o plata Incheia cu ferice, povatuiudu-se
despre printipif mai putin pretentioase.
cCe se atirge de reprentatie, ea in deobste a facut bun e-
feet, alit priu personalul cum si accesoriile e'. SaulailinIfttipt
 Inceputul teatrului in Moldova 213

talent tragic, in pozitil ,si geslieulatii, aft putut dest.epta in as-

cultalori in mai multe rindurl simtirile inpatimirei sale, David
infatosa cu adevar al seu haractir nobil, evlavios si melanholie.
Nicol care s-a reprezental, (le o demozela, ce parirtacuma del
macar vazuse lealruri, au faptuit nu ca pe scena, ci chiar
precum ar ti fost partasa adevarateI acester intimplari, incit ne
face a crede, ea prin o indelungala invatalura, s-ar putea face
vredniat de lauds, asemenea si Abner au aratat talent, si cu
tots un organ loarte priincios Si potrivit declarnatie1 traciee».
Tragedia Saul, a fost tradusa in versuri in limlyt romina
de Costachi Aristia profesorill do Declarnatie de la Conserva-
torul din Bucuresti ; iar persoanele care aft interpretat rolurile
mai pr:nripale din aceaslA piesa, act lost armatoarele:
Saul Dl. Costachi Caragiali
David « Dimitrie Gusti
Abner c Ioan Poni
Ionatan « Dim. Gherghel
Nicol that lul Saul D-ra Poni 1).
(Urmeazd).
tedoor Z. Burada

1) Aceasta distributie mi-a fost comunicata de Dimitrie Gusti, care

a jucat in piesa.
 Dante Alighieri Divina comedie. Intermit.
Traducere in versuri de N. Gape. Un vol. de XVI si 319 pagini.

'

raducerea operilor marl care art insem-

nat, pe calea indepartata a veacurilor,
cite o raza de lumina rupta din soarele
geniului otnenesc, este o indelelnicire cd-
a reia toate popoarele doritoare de props-
sire s'au dedat cu cea mai mare ravna. Aceste tra-
ducer' aduc doua foloase neasemtinate : mai 'Mai im-
bogAesc cugetarea poporului cu producerile maestre
ale tnintilor geniale; apoi silesc limba sa se mladie si
sa se framinte, pentru a reda gandirile si icoanele in care aceste
sunt imbricate.
La not pana acuma s'a tradus foarte putin, in asemanare
cu ce s'a tradus in alte Iimbi. Cauza acestei lancezell in reda-
rea pe romaneste a operilor nemuritoare, este ca mai intal pa-
tura noastra culla nu cunoaste bine dintre limbile in care au fost
scrise aceste opere, decal pe acea franceza care este insa asa
de raspandita la nol, ca nu mai este nevoie a setraduce operile din
aceasta limba, citite mai de tot( acel ce vrail sa se apropie de
ele, chiar in original. Dar apoi cand este sa se traduca o opera
din o limba strains, nu e destul ca aceasta limbs sa fie cunos-
cuUl. Sa mai cere si un talent de traductitor, imbinat, pentru
operile poetice, cu insusiri de aceeasi natura, conditiuni care
nu se Area intaluesc des, intrunite in aceeasi persoana.
Din plazmuirile cele marl ale geniului omenesc, pana acuma
s'a tradus la not aproape numai Eneida lul Virgil de poetul
 Dante Alighieridivina comedie. Infernal 215

G. Cosbuc si rate -va canturl din Iliada Jul Omer, de G. Marna.

Nu vorbim de traducerile in proza ale marilor opere poetice;
cad' not marturisim ca carnal' o traducere in forma in care este
scris, proza pentru proza, si versul pentru vers, poate sa ne
dee o idee despre farmecul originalultli. A se traduce in proza
o plazmuire poetica scrisa in versuri, este a i se rapi cel putin
jumatate din valoarea el estetica, d 3 oare-ce ea este desbracata
de elemental el muzical care inalta gandirea si adanceste sim-
tit-panful.
Nn ne vom ocupa aid decat de noua traducere a unel
opere vestite, Divina comedie a lul Dante, a carEia prima parte,
Infermil, a fost tradusa in versuri de erninentul nostru literal d.
N. Gane.
Vora incepe ea forma in care d. Gane a turtlat in roma-
neste nemmitoarea lucrare a marelui poet italian.
Originalul e scris in lerzine, an fel de versificatie particu-
larit geniuluI Italian si care este indestul de complicata, de oare
ce inlantueste rima prin o intretesare maestrita, asa ca siragul
ei nu sa rape in tot decursul until cant si, pentru a pane un
capat acestuI lant, este de nevoe In sfarsit U13 vers razlet.
Strofele suet de 6 versuri impartite in doul grape de cate
3 si rimate astfel : versul 1 cm 3, versa! 2 cu 4 si 6 iar versul
5 incaleca strofa a doua tot de 6 versuri rimand el cu 1 si 3 iar
2 tot cu 4 si 6. Versul 5 din strofa a doua se tine de rimele
1 si 3 din strofa a 3-a si asa mal departe, pans la sfarsitul can -
tulul, cand versul 5 din strofa de pe urinil inchee sunetul cu
rima versului razlet.
Iata buns ()aril :
1 Per me :1 va nella elite dolente
2 Per me si va nell' eterno dolore
3 Per mi si va tra la perduta genie
4 Giustitia mosse it mio alto fattore
5 Fecemi la divina potestate
6 La somma sapienza e it primp amore.

1 Dinanzi a me non fur cosse create

2 Se non eterne ed io eterno duro
3 Lasciate ogni Speranza, voi che'ntrate
 216 A. D. Xenopol
4 Queste parole di color oscuro
5 Vid'io scritle at comma d'una porta
6 Perch'io : Maestro, it senso for mi e duro
1 Ed egli a me, come persona accorfa
2 Qui si convien lasciare ogni sospetto
3 Ogni villa convien the qui sia morta.
4 Noi sun venuti at loco ov'io l'ho dello
5 Che to vedrai le genie dolorose
6 L'hanno perduto it ben dell'inteletto.
E perche la sua mano alla mini pose...
Acest fel de versiticatie e foarte greu de manuit si lucrul
se vede chiar in originalul Jul Dante care a fost eI insult ne-
volt sd introduca adese or! abateri de gindiri, pentru a put.ea
mantine sistemul versificareL Pentru traducatorul roman, a se
reproduce aceasta forma in toatd a el asprime, ar Ii lost a-
proape peste putinta. Chiar asa, limba romaneascd are de luptat
ca greutall foarte marl ca o inghezuiala de idol in cuvinte pu-
tine si inguste; cu imagini puternice care trebuesc redate DU-
mat decat, de oare-ce in ele sta mat cu deosebire farmecul poe-
; cu greutatea intelesulul a o multiuse de rostirl care s'ar
explica numai din imprejurArl dispdrule si cunoscute poetulul
singur.
D. Ganea crcd ca a rezolvit in mod fericit nevoia neapA-
rata, de a reda poemul 10 Dante in versuri, pentru a-I pastra
pe langa cuprinsul lui poetic, si farmecul muzical, units cu pu-
tinta omeneased de a o face in versuri romfineli. A pastrat
tertinele, insa le-a dat o forma mat usoard.
Strofa D-sale e alcdtuita tot din 6 versuri despartite in cloud
grupe de care 3; insa rimele in toe de a fi incruci;ate in chipul
in care le-am aratat ea sunt in originalul italian, D. Gane le- a
alipit, in fie-care grup, la rate thud versuri unul dupd altul si al
3-lea l'a begat cu al 6-lea din grupa a doua.
laid cum suns in traducerea d mut Ganea tertinele italiene
-reproduce mat sus, de la inceputul cantului at III-lea :
Prin mine se ajunge in jalnica cetate
Prin mine se ajunge la chinuri necurinate
Prin mine. se ajunge la osandita ginte
 Dante .Alighieridivina comedie. Infernul 217

Justitia miscat'a pe 'naltu'inI ziditor

La vials sunt adusil de eel Tulin amor
De-atot puternicia si de supremo. minte
Nimica inainte-ml n'a fost de cat vecie
Si viata mea eterna menita e sa fie
Lasatl oil-ce speranta voi care ntratT nice !
Aceste voibe scrise cu 'ntunecat color
Era de-asupra portit. Poete, noima for
Ce asira-1 pentru mine-am prins atunel a zice
Intr'un asemenea sistem, versul vl 5-lea Ile ramanand nicl
o data stingher nu are nevoie, la sfarsitul eamtuluT, de un vers
razlet care sa -1 ineheie rima. Tolusi domoul Ganea, pentru a
a imita armonia ce rezulta in original din acest sistem, purse
un vers razlet la starsit care rimeaza insa cu acel ultirn at
strofel. D -sa starseste buns -oara ast-fel eantul It :

iViergY dar ! de-acuma ambii avea-vom o vointa

Tu calauz, to dascal, to domn pe-a mea fiinta
Ast-fel i-am zis, s'atuncea s'a pus el In miscare ;
Iar eti intral pe-adinca selbatica carare.
*tint ca se vor intalni critic! care vor banui autorulul ca
nu a respectat in totul chipul de versificare al In! Dante si care
vor spune ca, data traducatorul nu a putut reproduce forma de-
savarsita a tertinelor italiane, de ce s'a apucat sa Iradura pe
Dante in versurf?
Nol credem ca chiar asa cum sunt prcfacute tertinele luT
Dante in romuneste, tot e maT bun acest sistem de traducere,
decal acel in proza, care stergand farmecul muzical, ruineaza
conceptiunea poelica si face adeseorl sa apara uncle ideT ale
poetulul care se mantin maI mull pun muzica decal prin cu-
prinsul tor, ca o insirare sarbada de cugetarl !Ara miez si adese
orT chiar fora interes si fora inteles pentru eel din vremile noastre.
A se respecta insa prea cu asprirue forma originalulul, este
a se impune greutAl redaret cugelArel, peste care nu se poate
trece decal cu marl neajunsurl. Aceasta s'a vazut bunaoara in
traducerea Eneidei de ri Cosbuc care a fost facula in hexametri,
vers grea de manuit in limba romaneasca, din cauza nevoei de
218 A. D. Xenopol

a glisi totdeauna un cuvAnt accentual pe silaba MEM, pentru in-

ceputul versulut, si care traducere, cu Coate meritele eT netagd-
duite, nu poate fi cu total aparatft de invinuirea limber greoae si
adeseorl anevoios de intdles.
Apot este de observat ca versul este menit, cum am spus-o
a addogi gandirea cu un element muzical. Acest element insa nu
trebue numal decat sd fie imprumutat de la limba din care e
tradusa. Destul ca el sd ineante urechea, si sd intovarasasca
rasfirarea gaudirel. Notele pe care e puss muzica pot sd varieze
de la popor la 'popor, dup. firea sulletulul sau, si a se cere chiar
in aceasta pc ivire o imitare desdvar§ita, poate uneorT sd mearga
tocmal in potriva scopulut urmdrit, de a face sd ante graiul
melodia versului.
De aceea not primim cu multdmire prefacerea tertinelor
lut Dante in tertine romdriesti. Elemental muzical al versulut a
fost pastrat ; el ineanta urechea, odatd cu perindarea icoanelor
poetice prin minte ; reproducerea acestor imane poate fi mat
credincioasd, de oarece forma cea prea aspra nu o mat indbusd
cu asa putere, si efectul produs de traducere se apropie mat
mult de model, decal decd. am avea inaintea noastrd numal o
redare a icoanelor singure, care nu ne poate nicT °data da o
idee deplina de frumusetele originalulul.
Al doile mijloc intrebuintat de traducdtor pentru a putea
lupta cu greutatile punereT pe romdneste a Infernuke a fost
lungirea versulut italian. Pe cand acesta e de 10 si de 11 silabe,
alexandrinul ronadnesc e de 13 si de 14 silabe. Une-orl aceasta
lungire slabesto efectul versului, cum se vede !acrid cand se
citesc cele cloua strofe, cea Italians si cea romans, reproduse mat
sus, si care redau iuscriplia de pe poarta Infernului.
Pe cand versul italiau a sinistru si eumplit, prin caderea
cezirret dup. a 4-a silaba :
Per ma si va / nella citta dolente
Per ma si va / nell'eterno dolore
Per ma si va / tra la perduta genie
reproducerea romaneased, trAgdnand versul, it sldbeste :

Prin mine se ajunge in jalnica cetate

Prin mine se ajunge in chinurl necur mate
Prin mine se ajunge la osandita gintd.
 Dante AlighieriDivina comedie. Infernul 219

Dar cum o spune prea bine d. Gane, in prefata lul : «nicl

odatA o traducere cat de buns, nu se poate urea la inaltimea
originalului. E intoemal ca si cum prin o trompeta ai vra set
redal o arie cantatas din vioaraz..
Nu e vorbA, s'ar fi putut reda chiar ersul lul Dante din
aceasta cumplitA inscriptiune. Era destul de a se scurta juma-
tatea intal a versulul ca si in Dante, la 4 silabe.

Ma mine mergi spre jalnica cetate

Prin mine mergi spre chinuri necurmate
Prin mine mergi la osandita ginta.

Dar aceasta scurtare a versulul romanesc de 13 14 silabe

in aces italian de 10-11, de dragul reproducerel acestel inscrip-
tiunl intunecate si cumplite, ar fi nevoit intrebuintarea aceluiasl
vers in toata intinderea poet-net', si nu slim cum s'ar fi redat
ideile atat de cupiinzatoare ale lul Dante, daca nu Ii s'ar fi fa-
cut cel putin un lac mal mare de 2-3 silabe in forma ver-
sulul romanesc.
Prin urmare nos credem si dl. Gane bine a lucrat cum a
lucrat pentru a reda forma pealed a originalulul, pastrand pen-
tru aceasta pe cat se poate, mal mutt apropierea de el.

* * *

SA trecern acuma la fondul traducerel, spre a cerceta me-

ritul el. D. Gane se tine pe cat se poate de strans de textul italian
al lul Dante, une-orl mal strans chiar decal traducerile franceze
in proza ale acestel epopei. Asa buna °art Lamenais traducea
strata 37 din Cantul I, care suna in original

Quests be camera per ogni villa

Finche l'avra rimtsso nell'inferno
La and' invidia prima dipartilla..

astfel: «De parlout it chassera la louve, jusqu'a ce qu'il I'ait remise

en eider, d'oh premierernent la lira l'envie, ; iar N. Gane tra-
duce, urmarind mal strans originalul,
220 A. D. Xenopol

Din targ ara targ lupoaica de dansul alungata

Va fi in cea din urma in iaduri aruncata
De unde a trimis-o Invidia la nol.

Strofa 44 din Carlini 11:

Tal mi fec'io di mia virtute stanca
E lento buono ardire al cor nil come
Ch'i comminciai come persona franea
e tradusa de Lamenais:
Ainsi fut-il de mon courage lasse et une ardeur si viva
me revint au coeur qu'avec hardiesse je dis.
N. Gane traduce :
Astfel in al meti suflet cazula btirbatie
Simti1 ea se desteapta cu-asa ardoare vie
In cat i-am zis atuncea, eu onnd hofareit.

Versul 3 din strofa 16 Cantul II

Come falso vedn bestia quand' ombra
pe care Lamenais it traduce :
Comma une fausse vision l'animal ombrageux,
Gana it reda :
Ca o vedere falser pe tin cal inaravit.

Veisul 2 din strofa 10 Cantu! III

Sempre in quell'aria senza tempo tinlo
este tradus de Lamenais:
Dans cet air a jamais tenehreux;
iar dl. Gane maT apropiat:
In aerul acela _Ara de time, culoare
 Dante AlighieriDivina comedie. Infernul 221

Versul 2-3 din strofa 15 Cantul Ill :

Trarochi genie di motto valore
Counobi the in quel limbo eran sospensi
sunt traduse de Lamenais :
Des gens de haute valeur ainsi suspendus;
iar Ganea :
Cad oamenl de valoare
Recunoscul in limburi plutind reitacitori.
Si asa tral departe, am putea cita multe locurl in care d.
Gane a urmat maT de aproape textul italian decal traducerile
franceze. Aceasta ne mai dovedes,te ca avem aface cu o tradu-
cere de pe original, ajutata bine intales de traducerile fa.cute
pang acuma ; dar in on -ce caz nu cu o traducere de pe tra-
ducerea franceza.
Daca dl. Gane se tine adese on de textul original mat a-
proape decal traducerea in proza (care toctria1 ar li putut Ea ur-
mareasca textul mutt mat upr), apol cu alai mai mull putem
sa ne asleptam la a redare cu credinth a ideilor Jul Dante. Si
intr'adevar ca este de admiral cat de strans se tine traduca-
torul de original si cu Coate aceste ce frumoase §i curgatoare
sunt versiirile 1111. De obiceiti fraza italiana este reprodusa in
romana aproape din cuvant in cuvant, cum se poate vedea daca
se compara un cant original cu traducerea d-Int Gane.
Foarte ran lungimea maT mare a versulut roman a silit pe
d. Gane sa intinda pe acesta cu rate o umplutura care tot
odata upra si rima.
Asa buna oara strofa 29 Cantu! I
Tu se'lo mio maestro e it mio autore
Tu se'solo colui, da cui io tolsi
Lo bello-stilo the m'ha fatlo onore
Este redat de Ganea cu o prelungire a versulut at 2-1e, nein-
dreptatita prin alta ceva, afara doar decal prin aceea ca-1 trebuia
indeplinita lungimea de 13 silabe ti gAsita rima. D. Gane scrie :
222 A. D. Xenopol

Tu esti al mai parinte, al meA invatator

Deprins-am de la tine, in Coate-ascultator
Vorbirea cea frurnoasa de care's laudat.
Alte froze adause din aceleasi motive sunt : Versul 3 din
strofa 29 Cantul II
Perch'io non temo di venir qua oar°
este tradus de Gane: De ce nu mi-a lost teams
Sa ma cobor aice in loc intunecos.
in Joe de: Sa yin aid inuntru.
Versurile cele 2 din strofa 26 Cantul III
Quando not fermeremo i nostri passi
cSulla trista riviera d'Acheronte

sunt traduce de Gane prin :

Atunci rand Acheronul ce-avent a intalni

Opri-va pasil nostri pe malurl de Aire,

Daca insemnam 'Lisa asemenea adaosurl necesitate din

mai mares lungime a versului romrtnesc, aceste neajunsurl erati
neaparate, eacT domnul Gane trebuia sa aleaga uu vers mai in-
captor, lard de care redarea aproape a tuturor versurilor lul
Dante ar fi Post cu neputintA. Une-orl insa gandirea poetulul
italian e maT saraca, si ea nu ar fi avut nevoie de acea forma
naai incapatoare. Dar pentru sate -va car' cazurl si-ar fi ingustat
calapodul tuturor.
Acest mic pacat ar fi trebuit sa freaca nebagat in sama,
si daca noT it insemnam, este tocinal spre a arata nesfarsitele
greutat1 cu care a avut de luptat traducatorul roman.
* **

Acele spuse prIna aid se refers insa trebue sa o spunem

cu Were de rail, numai la cele d'inttiT 7 sail 8 canturi ale
Infernului. Numal aceste infatosaza versuri frumoase, nepatate
nicl ca rims, nicl ca rittnu. Abia daca in tot lungul for sir de
 Dante AlighieriDivina comedie. Infernul 223

aproape 1000 de randuri se gasesc usoare schiopatarl in ritmu,

precum buns oara
De celelalte umbre cu-asa multa favoare
sau

Si pentru care ceriul le a asta onoare

in care accenlul cade nepotrivit pe silabele subliniate. De la
cantul al VIII-lea insa greselele de Ilium se indesesc si versul
devine din ce in ce maT neingrijit. Asa :
El se opri s'asculte cu incordata mince
Nepuland cu vederea strabate inainte (p. 75 cant VIII)
Condemnata sa-sj alba speranta'n viitor (p. 76, Idem)

Valuri de colb ce duce cu sine fioros (p. 79, Idem)

El mergea si cu stanga obrazu-sT apara (Idern)
Trecem la Pohl unde Quarnero'mprejimieste
A //Mid tarnmil pe care le stropeste
Sail precum la Arl unde e Ronul adormit
Se aslerne catnpia imensa, ondidata
Nu putein iniera toate schiopiltarile de ritm ce se inlel-
nasc in toale canturile de la at 9-lea inainte. Vom reproduce
Inca vre-o rate-va din cele multe care despodobesc tocmal can-
tul cel maT frumos din Infern (23), acel in care se descriu caz-
nele comilelut Ugolin si in care greselele de ritmu alearga
unele drip allele.
De pe groaznica prada el gura-a radicat
*i a §ters'o Cu Kind de pe craniul muscat,
Desperata'rni durere In care de gandeso....

lar daca a mele vorbe pot sitmanta sa tie..

Din cuvintele tale esti Florentin de range

224 A D. Xenopol
Alta dar ca en fost-am Conte le Ugolin

Creel ca n'am trebuinta amanunt atl descrie

Cunt increderea-mi oarba luT vielenie
M'au impins la peire in lumea cea de sus
E cruzimea cu care din viata-am fost rapit
Facand tainica panza de pe ochi-mT sa cada
Dupd o seurta goana strans din urma brat.'
Tated si pub fura priusi de Nina turbati
Ce-si implantase 'ntransii coltit pan'n cununa.

Suspinase glas mare de nuincare cerand

ApoT jos auzit-am ferecandu-se poarta
Turnulul eel de spaimd si 'ntelegandu-mi soarta
Am privit a lot' fete, dar nimic nu leam zis
Toate aceste exemple sunt luate numal de pe 3 paginT, si
sa se observe ca cele mal tnulte din aceste greseli de ritmu
se puteati foarle usor inlatura.
Asa ele dispareari, data se scriea :
Durerea-mi desperata la care de gandesc.
Jar dac'a mete vorbe sAmanta pot sa fie
Din vorba to se vede, esti Florentin de sange
Ma 'mpinse la peire in lutnea cea de sus
Duna o scurtd goana din urma skeins kcal(
Prins( fura put Si tats de canii cel lurbati
Ce-si implantara coltii in ei pan'n cununa.
Asa in cele mal mite cazurl, o simpld sehimbare in ase-
zare a cuvintelor pastra curetenia ritmulul. Acolo untie lucrul nu
se putea face pe o cale asa de ',rata, trebuia sa se sehi tnbe
rima, sa se caute alt mod de reproducers a ideel, dar nu sa se
atinga esenta chiar a versultd, pulsul luT eel vecinic datator de
ne mirain mult, sand vedem desavarsirea rit-
mulul versurilor d-luT Ganea in cele 7-8 canturT sa gL-
sim atata neingrijire in cele 27 canturi ce urmeaza.
 Dante Alighieri-- divina comedie. Infernul 225

Explicarea acestel imprejurari ne-o (la insa chiar traduca-

torul in prefata d-sale. D-sa spune ca en 23 de ant inainte,
cand avea vrasta de 44 de ani, s'a apucaL de tradus Infernul
Si a izbutit, dupa o mare munca, sa puna pe romanete in un
an de zile cele 7 canturt d'intat; dar dupd aceea a parasit a-
ceasta lucrare. Caderea partidulul liberal de la putere in 1905
IT dadu ragazul trebuincios spre a se reapuca, acuma la 67 de
ant, de lucrarea parasita, si a izbutit in f lune fi '/ sä sfars.ascd
traducerea. Cu alte cuvinte, pe cand in urma cu 23 de ani, a
pus un an pentru traducerea a 7 canturl, acuma a pus mat pu-
tin de 112 de an pentru traducerea a 27 de ccinturi.
Se vede decl ea d. Gane nu sia dat ragazul trebuitor, pen-
tru a purse in sfarsirca traducerea aceeaV grija pe care o pusese
la inceput si graba d-sale de a vedea lucrarea gata l'a facut
a nu da destuld luare aminte la forma in care-st turna cugeta-
rile. De altfel lucrul se poate upr indrepta, de oare-ce si in aceasta
parte lucrata acuma, se intalneste aceeasi exactitate in redarea
cugetarilor marelut poet, acelas avant al gandiret poetice In
limba remand., si singurul neajuns este ritmul versurilor care la
o a doua editie, cu putina osteneala, se poate indrepta.
Si am dori, ca lucrul sa se tacd, cad traducerea Infernului
in versurl ronaane§ti e de altfel una din lucrarile cele mat de
sama ale ultimel producer! literare romane.
yk. D. Xenopol.

3
 Priveliti i datini populare in Moldova
(Urmare)

Stratintul apnea pe harap impreuna cu osta0 s,i-1 tin inaintea impitiratulut

Imparatul ca inspaimintat zice repezindu-se asupra harapuluT:
Ah tiealos nenorocit, Acum ce va fi de tine !
Pentru aceasta a! venit, Acum tu trebui sa zaci,
Ca sa MA mod pre mine ? Praf, cenusa sa te facT.
Pune maga pe sabie §i o scoate pe jum5tate. zieind:
Ah, sabie sabioara, Si-acum tot asa sa te pore,
Eubila me sorioara, Sa-mi prapade§ti acest hot.
Est tu din teac'afara, Oil nu, stal, te opreste,
Si vrajmasul mi'l omoarti, Si mania 'tf potoleste,
Precum in alte razboae, Ca mat bine se gandim,
Al facut de sange siroae, Si 'n altfelia ca sal jertfim.
CA,trA, ostasl zice impAratul:
Asa dar it luatT, Si punell ca sill pazeasca,
Si la 'nchisoarel dap', Ca sa nu se prapadeasea.
DoT osta0 due pe harap afarli. Imparatul indatri, incepe a zice luT Stratiot:
Ea s'aduea pe harapu, Nu cumva iar sa vroiasca,
Care-a vrut sa-mi is capu, Viata c.i sä mi-o rapensca,
Numal bine'l cautati, Ca sa videm ce foe are,
Si armele it Matt', In inima Jul asa mare.
OstasiT aduc pe harap, luindu'r et4itul. Harapul sta In picioare inaintea im-
pAratuld. Imptiratul zire :
0 tu om nesocotit, Caei tu pre bine stii,
Spune'nil ce foe te-a lovit, Ca ea am ostiri mil,
De -al venit asa turbat, Si cum vorn pomnei,
La asemene 'mparat, Praf si cenusa vet fi.
Harapul zice cats impilrat :
Milostive imparate, Care cu un cuget rau
Tu aT judecat cu dreptate, A ornorat pre tatal nieti
Pe imparatul Indian, Si 1'0 judecat de moarte
De la terniul African, Si pre dansul cu dreptate.
 Privelisti si datini populare in Moldova 227

Asa dar si to al facut, Acuff' fa ce vrel cu mine,

Copilul me-al omorat Judeca CUM se ravine,
Care alat-I iubeam ea, De socotl ca's vinovat,
*tie unul Durnnezeil. Poronceste la gelat,
Dar main sa ce tot plange, Ca sa me tae in bucati,
Ocbil ei de tot se scurge, Sa m'arunce in toate partl.
Tipa, plange si racneste, Cu'n cuvant sa ma. sfarsesc,
La fata se vestejeste. Durerea sa -inl alinesc,
Asa eu cu jale mare, Dar de am en vr'o dreptate,
Privind aceasta urmare, Ma mg tie imparate,
Mi-am botarat sa-ml razbun, Ca sa to milostivestl,
Si capul sa ti-1 rapun, Viata sa-mi daruesti,
Dar fiind-ca s'a intamplat, Si vol fi supus si en,
Zalele to -a aparat, Ca si tot norodul tan.
ImpAratul zice catra toll ;
Acest om vrednic de jale, Acura va spun la fie-care,
Are Multi) indreptare, Ca et) de tot Fain ertat,
Este vrednic de ertare. Pe acest om nevinuvat.
Osiasil cantd:
Staff toti inlr'o
(Urmea
Ender Z.T. Durada

1) Sfa.rsitul acestill canter prea cunoscut de totT irodariT nu s'a maT

cris in textul manuscrisulul. Nol insd it dhm in intregime, du A cum ni
1-a spus Gh. PopovieT i alti irodari, si cu care se sfarseste aceastil, mica
reprezeutatie teatralareligioasa. Iatd-l:
Stati toti intr-o unire Si prin vers de rugacitine,
SA dam glas de multemire, SA ne cerem ertaeiune,
La cinstita adunare, La cele ce v-am grail,
Sd strigam toll Cu glas mare La cele ce v-am gresit.
Apoi cu totil scot shbiile afitril din teat:A urmiud cantarea:
Sabin sd straluceased,
Miel cu marl sit se Tubeasch,
Pe acest painant,
A lul Dumnezen eel sfant.
Notdin aid aria cea maT obicinuild to se cantA de IrozT pe care am
scris-o pe note muzicale. Iat-o
andawle.
G._ ?P....,
NI INMEMMEMMtrimeriaMI
4111:1/11.11111111111.111111111101
ItiolFAMMIN1111111CAMIIIM
aimillElmaiiammisuirmu
311111=111111111U1111111r1r1/PIIIir !MU
141S/MemaINEAWAN AriNOMOMMINIMME arIMEIIAMMIIILAN A
ft.

. Jig
MINN I
2.;-Na.,
I /*IVIMINICIZIKAMININI
AMI --nummi-nmerloma
objg jireammul011MINNIMME MAUVE!
I

100/111/1111111 1111=IPAIPME/~0011111111111111111PINIMINIONINIPI
 Domnul Guglielmo Ferrero
(Cu prilejul aparitieT volumulul III din Marirea qi. decaderea Romel")

I.

4A,
omnul Ferrero face parte din minunata ge-
neratiune de scriitori, care aduce het
contemporane, cea mat frumoasa podoaba
pe care civilizatia o poate da.
Nascut in 1871 la Portici, incepInd prin
a fi om de drept, sfarseste, dupa cercetart
de sociologie, prin a ajunge cel mat de frunte istorie
al Rome.
Roma, care pans acuma, ca istorict al el avea pe
Niebhur si pe Mommsen, va avea un Latin, care sa-1
explice marile el izbanzi si infrangert.
DI. Ferrero e un Latin si, ca Latin, studiaza Roma.
Ca un Latin pricepe istoria Romel si arunca peste dansa, puter-
nica si luminoasa Jul evocare.
MentalitaLea latina, pe care un German n-o poate usor pa-
trunde, apare in operile de istorie ale d -lui Ferrero, limpezita
si luminata, desfacuta de tot ceea ce era intunecos. El lawn-
reste si indeplineste ; el e un ziditor, un reformator in trebile
istoriel rornane.
Ce incantator portret ne face din Cicerone!
Era in 44 ; noarele orator avea sase-zect si dol de ani ;
mersese in domeniile sale din Cum, unde sfaysise tratatele a-
supra Gloriet si Divinatiunei.
Ferrero ni-1 infatisaza in plina lucrare
(Nu putea insd su guste frumuseta soarelui, cerul curatsi
parfuniul mares, pentru cci era in prada unuY mare zbucium,
care la vrdsta lutavea atunci 62 de ant,ii &idea aprinderea
si qirea din fire a until kind,- fora de experienfd. Mereg activ,
primia si trimetea un mare numdr de scrisori, fdcea vizite,
primia pe admiratoriY si arnica sat, scriea in grabd un tratat
 Domnul Guglielmo Ferrero 229

asupra «DivinatiuneY) si nn allul despre «Glorie», cilea cart(

grecestt si comanda la Roma alt,le; lea note, se ocupa de a-
faceri Particulare, medita un mare tratat despre «Daturie», care,
intr'un cadre de mcintuire politica simorala a republicadiscuta
cu toata lumea despre situatia politica. Era lurios si desperat;
dar era destut o mica bucurie, ca sa-1 schimbe1)».
Dupe ce ne da acest admirabil portret at batranetel lul
Cicerone, Ferrero cauta sa ne arate cum a Post Antonius.
E o mica opera de refacere si in care autorut reuseste
foarte bine.

In a doua filipicd, Cicerone ne da un minim/at portret ca-

ricature al consululte Antonio,, scris dupa sedinta senatulut de
Ia 2 Septembrie 44, la Puzzo les. Cicerone it scrie sub inraurirea
discursuluT pe care Antonius it tine in Senat la 1 Septembrie 44.
Cuvanlarea consulului fusese cu adevtirat crude, dar nu lip-
sad de care care dibacie politica si de o pdtrundern agerd a
viitorulul si gandulut ce muncia pe Cicerone.
Cind Cicerone vesteste pe Antonius, in sara zilel de 31
August, ca nu va lua parte Ia sedinta de a doua zi a senatulul,
era stdpanit de fried si it era teama ca sa nu fie omorit de consul.
Atunci Antonius, spre a-st razbuna, pronunta in senat o
apriga cuvantare, la care Cicerone raspunde prin cele d'intaid
filipice.
E stabilit, prin urmare, ca portretul cuprins in a doua
filipicd, ramane numal o mare opera literard, un reusit atac si
o minunata iscoada de caricaturist.
Aces,. lucru, destul de simplu, n'a putut fi insemnat de
nici un romanist si flume! astdzt, domnui Guglielmo Ferrero
vine, refacand viata consulului. sa ne zugraviasca un alt Antonius:
cAntonius era, Ara indoiala, unul dintre cei mai cu vaza
politiciant aI vechei noblele ruinate, care se aruncailin politica
ca intr'o glorioasci pir ater ie. Avea un corp voinic, un spirit lu
crator, indraznet si generos, dar sensual, neprevilzator,mandru
si plin de apuriituri satanice, inteligent dar putin siret, capabil
de a se la sa sd fie inselat de patimele si indrciznelele sale. Dusese
o viata. 'Vine( de neasecimpar, de intcimplart indraznete si nele-
giuite, de primeklii ingrozitoare, incepand cu expecktia tainicci
a lui Gabinius in Egipt, trecand prin baterea cetellei Alessia si
sftirsind cu trecerea Adriaticei in 48. Dar oamenii ceY mai ne-
prevdzii tort stiii cote -odata sa devie cumplitati ; acesta e cazul
lei Antonius.
Perduse Matti averea in politica si placer( si voia s'o re-
facet tot prin politicaZ 2)P.
Acesta era Antonius. PAM la 45, un vat:aura tarn, si de

1) Grandeur et &cadence de Rome, torn. III, pg. 50, ch. III.

2) Ibidem, torn. III, p. 24, c. II.
230 DarT de sam6

la aceasta data, tin om politic siret, fard nick o temere si foarte

inteligent.
Intreaga sa purtare politica, dupd Ide le In! Marte ale a
nulul 44, e o dovada de iscusinta sa in materie politica, si ca
stie sit amageasea si pe conservator! si pe cesaristl.
Cat de modern, cat se asamana cu polificianil de azi,
Antonius, cand in sara de 18 Martie 44, pofteste la pranz pe
Brutus si pe Cassius ! Consfatuirea aceasta, care ne arata cat de
mare om politic era consulul si cat de naiv si slab politician
era Brutus, e un capitol insemnat din Biografla Jul .Antonius,
fara indoiala de refaeut cu totul.
Pe la jumatatea lul August 44, old o noun dovada de iscu-
sinta . politica, varand frica in Octavian, care venia sa ceara un
drept : mostenirea si hartiile lul Cesar.
Antonius, .cu nepasare de pretentiile lul, it batjocoreste, si
Octavian multe zile nu ma! cuteaza sa iee parte la viata political).
Cu totil ne amintim de frumoasa scrisoare ce Antonius
trimite ca raspuns epistolel umilitoare pe care Hirtius si cu
Octavian i-o trimit In campul de la Modena.
El vorbeste ca un conducator si ca un razbunator al Jul
Cesar. «Teti asupra-ml zice el, pe Dotabela si fapta lul. Omora-
rea luT Trebonius era un drept si void urmari pe tot! conjurati0).
Antonius a fost, fara indoiala, un clevelit. Nu era onr cinstit;
dar a lost un om de-o inteligenta rara si plin de insusirl de
om politic.
Acest lucru n'a fost inteles pana la Guglielmo Ferrero.
Michelet, pe care it admiram pentru marile lul insusirl de
destainuitor al trecutuluT,' vorbind de Antunius, zice:
cAntonius crezu ca va urma lug Cesar. Ce era insii el ?
Un om din avan-gardet, un soldat fara genie, un mandru psi
greoiu actor, care juca, fare( sa priceapa, rolul lui Cesar. Antonius
se perdu, uilcind ca nu este deceit omul tut Cesar 2)z.
II.

Cartile pe care dl. Guglielmo Ferrero le consacra Borne!

decadente si Rome! izbanditoare, sunt cele ma! de frunte ale
scrierel sale. Ele ne lumineaza partite cele mai intunecoase din
istoria Rome! si aduc faptele polikice de atuncea, alaturea de
cele de azl; explica totul prin ajutorul intarnplarilor din zilele
noastre.
Dl. Ferrero nu-I un istoric banal ; d-sa nu scrie nici prea
mull si nicl prea in grabs. Ce tipareste, se razima pe o doeu-
mentare serioaza, ceea ce nu-1 impedica de a fi un prozator de

1) Grandeur et decadence de Rome, tom. III, p. 2, c. II.

2) Grandeur et dear fence. t. III, c. IX.
3) Hist. romaine par J. Michelet, torn. II, p. 316, ch. VI.
 Domnul Guglielmo Ferrero 231

frunte. Fiti al ltalieT, pentru dansul frumosul e adeviirul §i de

aceea tine, ca mod de expunere, mai mull de Michelet, deck de
Mommsen sail de alt istoric german.
Domnia-sa e un lanar itica, naseut in 1871 la Potici, blond
si miop, earn urat, dar totusi simpatie si avand dorul de-a re-
eheina trectitul in minte.
Sociolog si jurist. cercelAnd doeurnente pentru a scrie lu-
ergot apartinaud aeestor domenit, a ajims la istoria BorneT,
care l'a prins si Pa srhimbat din sociolog, in istoric al Romel
de mandrie si al Bornei de eadere.
lnainte de-a ti o personalitate europeana, a fost una ita-
liana.
Daca. Guglielmo Ferrero ar fi scris in Romania, ar fi zacut
sr acum in negura necunotinte:. Sa. bineeuvintam Italia gene-
roasa si resunatoare, care she sa puna pecetea glories pe min -
tea acelor ce sunt vrednicl de ea.
Intaile sale cacti at fast luc.rari de urn grabit ; dar arele
luerari apartin sociologiel si dreptulul. Acura lucreaza linistit si
fara grija unora de-a gramadi volume peste volume 1)
Dupa Montesquieu sa reiel decadenta si marirea BomeT,
nu este o mica indrazneala, si a spune lucruri noua, dupa acelas
Montesquieu, nu-I de lot lucru de rand.
Domnul Ferrero a scris cartl de priviri marete si socoti-
toare, luerart speciale care ne dati lamuria arnauuntite despre
viata romana.
Este straniti modul de-a scrie istoria rot-liana, pe care
intafa oara Ferrero nil arata.
El nu ne duce inapoi ca sã studiem evenimentele, dar aduce
evenimentele la nal ; le coboara alaturi cu intamplarile de azi
si, din oamenl si fapte afara din eale, face oamen1 si fapte de
toate zilele, pentru ca loam parte zilnic la ele, ca privitort sail
ca partast.
Cu calf' maretie ni se infatisaza Cesar, Cesar marele dic-
tator, si Brutus, eonspiratorul nepatat. Guglielmo Ferrero ii
tot apropie de nol si, din Cesar face un dibaeltr om politic, iar
din Brutus un om care vrea sa fie cine-va.
Metodul istoric al d-lul Ferrero, de-a explica cu vocabu-
larul de asta-zT, faptele trecute, e fara indoiala non.
Totusi intre opera sa istorica si tratatul lul Machiavel despre
Titu-Liviu. exista o mare asemanare.
Dl. Ferrero a citit pe Machiavel si rezultatul a fost, ea
robit de metoda luT, s'a apucat sa scrie istoria romana. Aceasta
e prima deosebire intre d-sa si romanistii ceilalt1; a doua e
dorinta de-a cxplica palimile trecute prin cele prezente.
1) Guglielmo Ferrero, in Romanul litarar" dela 8 Main 1909, No.
19, tom. IV.
232 DarI de same,

III

In prefata pe care d-1 Ferrero o tipareste in fruntea celut

de-al treilea volum al lucrarel sale asupra decadentei §i market
Hemet, zice :
Toti romaniftit studiina' aceastil epocet de dour ant, (44-
42) fac grefala de a sustine cif dupa bettetlia de la Philippi au
fost inzestrati cu petmanturt tott luptcitorii care as luat parte la
ea. Credinta aceasta este rateicitet : numai putinii veterani de-al
hit Cesar, care cuceriseret Gallia i s'ad luptat contra lui Pom-
peia, ai% luat park la aceastet irnpartire".
Pe Tanga reslabilirea acestut adevOr, D-1 Ferrero reface
portretul tut Antonius si, pentru intaia oars, ne da un tablou
complet al zvareelirilor politice, care urmeaza dupe uciderea lul
Cesar.
Hirlius, Pansa, Octavian. si Antonius sunt numat oportu-
list!, scolart demni ai dictatoruluI ucis. Un singer om politic
pare sincer si acesta e Cicerone.
Totust Cicerone, care era asa de prevazator, cade in cursa
lul Octavian si, in leie sa urmeze politica lul Tufius Calenus,
canta sa fie reinfiintatorul republieel aristrocratice.
Alaturl de dansul apace financiarul Atticus, care da lei
Brutus si Cesaristilor sume insamnate, pentru ea la sfarsitul lei
Noembrie 44, sA poata insoti pe Antonius in Gallia cisalpina.
Ferrero ni-o dat minunate medalioane, in care sunt sapate
chipurile acestor politiciani si financiari fara rusine.
Cartea alai Ferrero e o carte pretioasa, care da orizonturt
noun romanistuluI si deschide campuri noun de cercetat.
Caion.
 Octavian Goga. Poezii 1906

n jurul tanarulul poet ardelean, s'a facut

un zvon in destul de mare,. cu prilejul pu-
blicArei volumulut sae de poezil, si Acade-
mia romans a consfintit renumele d-lut
Goga, ineuviintandu-I, dupd un raport foarte
elogios al dlut T. L Maiorescu, premiul
literar de 5000 de let.
Atat zvonul cat si ineuviintarea premiulu! Acade-
miei sunt indreptatite, intru cat noul poet, apArut in
campul literatures romane, este un talent netagaluit.
Ca domnul Goga este un poet adevArat, se vede
de pe darul de a imln Aca gandirile Jul In icoane nou6
si neasteptate, sl aceste gandiri sent toate incAlzite de razele
uraff foe lAuntric, ambele insusiri neaparate si d cele mat de
pret ale adevAratel poezisf. Voim sa aducem cateva exemple
Wand sa scoatem in lumina, prin analizA, frumosul cuprins m
puternicele sinteze ale domnuluf Goga.
Asa buns oars in cantarea inchinata 0//u/ut care iesA din
Tara romaneasca cea ingenuncheata sub stApanirea straina, pentru
a-st duce apele spre tArmurile unde neamul traeste fiber si fe-
poetul spune apel:
Tu Impletestl in curcubeie
Comoara lacrimilor noastre
§i eel mat 'cutup nisip to -1 duct
In vadul Dunarel albastre.

La sanul tau yin, In ainurgurl,

Siloase, fel el e fecioaTe,
Si dimineata via neve,4e
Cu sortul pries in cingatoare
Si vin pastor! cu gluga a!ba,
Din fluer povestindu-st dorul
Si elite cantece si lacrimi
Nu duce valul, ealatorel....
284 Dari de samil,

Drumet, beat de gandurl !mite,

Ne lass atilt de grew pe mil,
Imbratiftudu-ne campia
Te uitl adese
Asa dornol to noarta firea,
Caci duce unda -t1 ganditoare:
Durerea until !learn ce-atea pia,
De mutt, u dreapta tarbatoare,

Oltul este imbogatit in unda lui, cu lacrimile poporulut

roman, care se resfira in aburl zemislitorl de curcubeie ; si aceste
lacrimi udand nasipul raulul it sflntesc prin durerea ce'l adapa,
si pe care o duce, prin firele luT, catra Dunarea albastra ce
scalda tarmul fratilor liberi ! Durerea si lacrimele duse de valul
calator este varsata in apele riulul de toil Romani! ce se o-
glindesc in el : fetele tecioare, nevestele cu pruneii In sin, pas-
toril en glugele albe, care yin si povestese rituluT donut, Ion din
sunetele prellingT ale fluerului. Oltul se induio:pza de atata du-
rere si-sT (rage pare Ca cu grew apa de pe tarmul pe langa
care truce si imbratifand campia, se uila par'ea inapoT, cad
unda-T ganditoare duce durerea unul neam intreg.
Toata aceasta restirare de situtiii imbricate in asa de pu-
ternice icoane, lasa in minte o adetned intiparire ; cad sing! in
inima, cum se zbate durerea inimei .ce a zemislit'o.
Strofa urniatoare radica aceasta intiparire Inca si mat sus,
prin o incordare si mat mare a minter, prin o imbricate inc.
mar fericita a cugetarel si singled'
Zdrobita 'n prat muria arama
Si codrul chiotia, viteazol;
Iar ill, fratanc, mare tneter,
gnaor frangeal zagaznl
Si 'mbujorandu-le la fatii,
Treceat prin vaile alunde,
Incovaindu-tt indaratnic
Naretul tau grumaz de nude.

Incovaindu-ti indarettnic miiretul lui grumaz de unde este

o rostire din cele mat plastice. intr'adevar incolacirile unul ran
prin jurul unor colniel pe care it ocoleste, tragandu-si valul pare
ca cu greutate printre piedicile ce-I stall in cafe, itl face efeetul
unul carpe ce an incovoi ea indaratnicie maretul sau grumaz
prin fundul vailor ce le strabate.
Si dupa aceasta atat de puternica icoana care ar putea sa
sfarsasea poezia, d. Goga merge mat departe si gaseste apro-
piind Inca odata Oltul de sufletul poporului, o nota Inca mat
puternica, rugand pe Olt :
 Octavian Goga. Poezii 235

SA verst, pagan, votop de ap5.

Pe sesul holdelor de aur ;
SA piarA glia care part&
Instrainatu-ne tezaur ;
TArana trupurilor noastre
S'o scurmi de unde o'ngropard
Si still adiint apele toate,
SA ne mutdm irr altA taxa !
In d-I Goga sta versul :
InstAinatul nost' tezaur
in care provincialismul nost pateaza rail humus* versuluT si
a strofei intregi si care putea Ii usor inlaturat in modul turn
am schimbat not versul :
Instrainatu-ne tezaur
In deobste d. Goga intrebuintaza foarte des scurtarile nosl'
si vost in Joe de nostru, si vostru, si l'am ruga sa paraseasca
aceste vorbe urate, in silita for prescurtare, ceea ce este cu atat
mai usor, cu cat Hitt nu sunt neaparate.
In Poezia De la not poetul maga pe soare sa ("ilea, el si
cu vantul ce asculta de departe, pe aripa lilt, cuvantul strigari-
lor noastre, departe unde? Tot in tam libertatii dupa care gem
eel asupritt:
Acolo, departe, spre some rAsare,
In freamat de fol din dumbravA,
Pe vecI eetluite In marmura rece,
Dorm clipele noastre de slavA.
Vol santeil aeolo, vite,jt parcalabI,
Si voi, prey cinstitilor vornici,
StatornieT in cinstea de lege si tars,
Iu focul eredintel statorniel,

Acolo ,dorms si tu, archangel batran.

Tu Stefane, sffint Voevoade,
Ceal scris stralueirea norodulul tau
Cu singe dus:mati de noroade.
De sfanta to dreaptd, de spada to Manta,
Spun toate povestile slovei,
Sa nu se 'nfioare de nuntele tau
Nu-I frunza in codril Moldovel....
Azt mastera-I vremea.... Acura vaduvite
Zac sfintele tape °tele
Si luna cand tteee prelung se 'nfioard, .

CAel vede iugina pe ele.

Amaruie ne poarta pe strambe carall
Vicleana si vitrega soarte,
MArit Voevoade. In Cara to aul
Si vise si fulgee-s moarte....
236 Dari de sama
Ca tot' poetil este pesimist, nemulttimit cu ziva de astazi,
parandu-1 raii dupa vremile vechi si dorind zorii altora noun,
si e drept ea data slava s'a revarsat peste Romani, in vremile
noastre, ea a cuprins numai pe acei din poalele, nu si pe aces
din crestele Carpatilor care pot deei cu dreptul plange :
Maria Ta ! &intern batult de nevol,
La not in zadar arA. pliigul,
Cad holdelor noastre en spicul de our
Strtimil le furl belsugul.
Am vrea sa purcedem en jertfele !andel,
Dar n'avem nitnica la casa....
Maria Ta! Toate straitiit le due
Si uumal cu lacriml ne lasa....
In poezia Cantaretilor de la Ores poqiul le cere cu o pu-
tere infricosata :
Din freamatal dumbrAvel InlAcrAmate,
Din eurenheul zarilor al bastre,
Din sopotul izvoarelor de munte
SA linpletim not cantecele noastre,
Si trasn:Aul ce Infioara. bolta,
Child hilgere potrivniee se 'ncaiee,
Si mugetul infrieosat al apel
SA ferece al simnel noastre vaier.
Rima incaier cu vaier bogata, noun si frurnoasa peeet-
lueste minunat. puterea magica a acestei neintrecute strofe.
Poezia Despartire este de o nespusa frumuseta de la in-
ceput la sfarsit :
Azi moare 'nfiorarea eetatilor de stele
Si Intelesul tainie al eanteeelor mele.
Se rupe tortul galben al razelor de hind,
Mor visurile albe ce -mt tremurd pe strung.
Lueeafarul clipirea to negurA §i-o frange.
Ltitnina Int bolnava se zbate si se stange,
Si moare gainusa In pragul noptil sure
Si toata mangaierea din zvonul de pAdure.
Mor fluturit din zare si mor az( trandafirit.
1st ciirma Intelesul azt toata vraja firii.
Cum se desfac pra pistil si-adancul for Inghite
Stralueitoarea salba a multelor ispite.
Comoara 'nfasurandu-st nadejdea pleaea 'n pripa
De drum nordeu-st gala pribeaga but aripa,
Din mintea'ntuneeatA fug grabnic randuri- randurl
Ducindu-sl tot argintul, popoarele de gAndurt
Si se 'mpleteste noapte din negurt jucause.
Cand sufletul meu calea pea viselor cenuse.
Drumet cu ochil tulburl se duce Milt tinta,
Amaral II Incinge si noaptea-I invesmAnta
Si palima-1 zugrunia en bratele-i de tier...
Sfarsit el Ingenunehe si zgribura de ger,
Cersind din ingropata-I hlamida de vApaie,
Sa-1 mat trimitl o razA, domnita mea balaie.
 Octavian Goga. Poezif 237

Infiorarea cetatilor de stele,ultitnele sclipirl ale constela-

tiunilor ce dispar in albul diminetel ; tortul galben al razelor de
luny o comparatie din cele mai gingase cdcf inteadevar luna
trimite parnantulof manunchiuri de razd ce par a fi Wain.' de
matasa gdlbuie ; lumina luceafaruluT ce se stange in zorl ca ul-
lima rasuflare a until bolnav ce moarecum moare si conste-
latia gainusel aldturea cu luceafdrul ; cum moare si izvorul din
ptclure si fluturil din zare si trandafiriT in floarecum moare
totul pentru acel in sinul caruia iluziile inchid aripele...
i cu aceasta mareatA si bogata asemaluire potriveste
poetul moartea gandurilor sale, in momentul fatal al despiirtireT,
cand prdpastia inghite straluciloarea salbd a ispitelor ce au
batut la usa inimeT lui ; rand nadejdea infasurandull comoara
si norocul gatindu -sI pribeaga aripd, pleaca amandnua in pripa
de la sufletul ce nu le mai poate retinea ; rand poporul de
ganduri ce inviora mintea cu farmecul joculul for fug grabnic
randurl, randurT, ducand cu el argintul stralucirel tor, rand
in sinul pustiulul ce toata aceasta pribegire o lass in
suflet, nu rdmane decal o cenusa rece si arsd ! Cand poetul se
vede asa de pardsit de tot ce a fdcut podoaba vietel luT, el in-
genunche sub patina cumplita ce-1 zugruma in bratele-1 de fier
si-1 face sa se incovnae sub gerul ce-I cuprindetot mai cersesto
o Wilma mangaiere :
Din ingropata hlamida de vapae
Sit-i ma! tritnita-o raza donmi[a lul balae.

Am putea analiza Inca multe din poeziile d lui Goga, spre a re-
gasi in el pretutindeni aceeasT bowdlie de imagini, aceeasl cal-
dura sufleteasca, acecasi putere magica de desteptare de idel
care caraterizaza pe adevaratul poet.
Dar trebue sa facem si rate -va bAgart de sama critice,
fart de care nu ne-am implini inenirea, cart d. Goga este lanai-
si are nevoe si de calauza, nu nutnai de laude.
Am observat mai sus provincialismul sau nost' .si vosf ;
tot asa de nepotrivit ne pare eliziunea bin' in lot de bine, odat'
in be de °data; apol cuvantul descopciare pe care nu l'am ras
pinge, data nu an ti urat ca sunet.
Dar apol d-sa are o suma de poezil invederat slabe, si
fart inspiratie, cum sunt, acele inchinate lautarulu( Lae Chioru.
Cutn a Witt d. Goga sail facd nu erou din ur: asemenea
nume? Poporul romatiesc rade de chior ; cum rade de ghebos, de
surd, de mut, de cam, de schiop, pe rand plange pe orb, pe
olog, pe ciung.
Cauza acestel deosebiri de intiparirl pe care i-o lasd neno-
rocirile fizice, poate da lot la o analiza psichologica pe care nu
voim s-o intreprinclem aid; dam este netrigadnit ca trier °data
nu vow putea clestepta simpalia pentru Lae Chioru si d. Goga
238 Darl de samA

tine milt la acest lAutar care poate sa fi fost vrednic de sim

patie pentru d-sa, care nu vedea in el defectul, dar care pentru
cetitor apare numal ca atare, ca o inchipuire ridicula sail des-
gustatoare.
De asenienea poeziile acele cu popa Nae, cu caprarul
Nicolae a cAruia fats arde valvalae, toate aceste poezil in aeasa
leam numi nol sunt slabe si pare cã nisi n'ar fi esit din acelasT
condela care a zemislit pe cealalte alai de frumoase. Se'ntelege,
d-1 Goga este abia la inceputul carierei sale de poet, pe care
nol o vedem strAlucit6, daca nu va publica tot ce -f lesa din
condelii. ci va sta sa astepte totdeauna ca o inspiratie adevaratd
sä-I destepte cantarea.

D. V.

NOTITI
Un congres de sociologic se va tinea intre 3 si 7 Julie st. n. la Londra.
In deosebire de alte congrese acesta nu va fi impartit in scctiuni, ci va
trata o tang generalg: Luptele sociale. Se vor tinea nuniat sedinto plenare.
Din aceastg pricing, bine 'males re numgrul comunicatiunilor va fi restraus.
Din 800 de membri care vor hut parte la acest emigres, numat urn-10°11T
at lost ales' de bitiro0 spre a face edit.): DD. I. Novicow, Lester Ward.
L. Gumplowitz, Raoul de In Grasserie, M. S. Ilalperine, L. Stein, A. D.
Xenopol, Fr. liarisQon. Profesorul Loch, Emil Reich, G. Arcola), K. 1. Kn-
hanovschi si Emil Frey.
Directorul revistT Arhiva va vorbi in a treia sedintii din 5 Julie a-
supra insemnatei intrebAri care intrg in cadrul congresului: Rtizboful este
el nn factor necestir ? Comunicarea d-sale va fi urmala de o desbatere la
care vor lua parte mai multi sociologi parlizanT al ideei paciliste. D. Xenopol
va sustinea diseutia *tat de d. Rene Worms secret arul general al congresulul.
Trecand prin Paris d. Xenopol va face o allg comunicare In Academia
stiintelor morale si politice asupra Neconstivtulni in istorie, pentru care a
Post instiintat de secretarul perpetuu al Academia d. G. Picot ea i s'a
pastrat o oarg in sedinta din 80 Itinie st. n. Semblilg.
Vorn reprodu;!e la limp ambele comunicAri ale directorula nostru.
*
*
*
In afarA de acest emigres de sociologic se mai tin 'Meal allele la care
left parte InvAtati romanT. Unul de geologie la Mexico la care iea parte d.
profesor Grigore Stefanescu si unul de dreptul criminal la Turin la care a
lost deiegat d. profesor I. Tanoviceanu renumitul nostru penalist si istoric;
until de medicine la Lisbona In care a first 'rinds eminentul nostru hirurg
d. Toma lonescu. No runuastem lverArile re de]egatil romans au comu-
nicat sari vor comunica la aceste congrese. Indatg re le vont afla nu vow
lipsi a le impartasi cititorilor.
*
*
 NotitI 239

A aparut in Roma un mare volum de vr'o 750 de pagini marl in 80

iutitulat Atti del congresso internationale di Psicologia tondo in Roma dal
26 al 30 Aprile 1905, sotto le presidenza del Prof. Giuseppe Sergi, publicate
dat Dot. Sante de Sanetis, vice segretario generale del congresso.
Acest volum contine o multime de lucrarl din cele mat interesante
din domeniul intregel psicologii. Tref persoane din Romania au )oat parte
la lucrarile congresubil si anume d-ria Coralia Gatovski Riria care a cetit
o lucrare Observations psychologiques sur le langage dramatioye, reprodusa
la p, :291 a volumuluf; d. N. Vaschide care $1 facet doua comunicatiunf din
domeniul psiebologiel morbide: sur le dedoublernent de la conscience chez
certains necropaihes (p. 496) si Recherches experimentales sur la localisation
des hallucinations ches certains eilienes (p. 507) si d. A. D. Xenopol care a
celit o comunicare sur l' interpretation psychologique des faits historiques
(p. 356). tom reproduce aceste comunicarl.
*
* *
D. clr. Marinescu in minunata sa cuvantare de primire in Academia
romina a vorbit asupra celui mat mare bielti care bantue vista poporulut
roman, boala pelogra, aratand ca intinderea el este inspaimantatoare, de
oare-ce in anul 1905 s-a urcat la cifra de 100,000 de bolnavf. Spitalele an
pot avea nici o inriurire asupra aceste) boll, de oare-ce de indata ce omul,
parasind spitalul ce regimul alhnentar mat igienic, se intoaree in viata luf
obielnuitil, cu hrana de porumb stricat, boala H revine numai de cat. D-rul
Marinescu a mers foarte departe in cautarea mijloaceler de a combate raul,
anume pilna avolo de a propane ca pelagra sa fie privita ca un acci-
dent de munch do care sa fie facut raspunzator proprietarul sae arendasul.
A mat vorbit si de putinta de a inlocui hrana taranulul din porumb in
grail si din mamriligii in pane.
*
* *
Militarizarea qcoa/e/or. Ort-ce s-ar putea aduce in protiva el, a
fost de sigur o masura nimeriti, de oareee a pries asa de lute si-a fost
imbratisata de tots devil Cu o caldura s,i o placere de nedescris. Si este
o adevarata ininune eat de repede s-au introdus tiuuta militara in Coate
scoalele ; cat de grabnic a invatat copiii a merge in pas masurat ca mili-
tarii incercati; cat de lute si de bine at deprius ei a canta din inslru-
mente de muzica si cum s-a injghcbat fanfarele liceelor. La defilarea de is
Iasi, am Minas ulinit de preciziunea Cu care ail inaintat intaT muzica, can-
tand morsel. si cum, dupa aceea, opriudn-se fara sa inceteze cantul, re-
gimentul tie copii a inaintat in pas. niasurat in colonele drepte, ca trasT
en sfoara, la sunettd barbatesc al marsultd. Aceacta asprirne militareascii, de
o ciundata marginitil lx iners, se va intinde si Is alte ramurl de activitate
sufleteasca si vs disciplina caracterul si vointa.
* * *
D. A. D. Xenopol a prima de la editorul sail din Paris Ernest Leroux
o scrisoare ca raspuns la intreharea data nu a sosit timpul sX editeze o a
doua oars cartes sa Les Principes fondamentaux de l'histoire, aparnta
in 1899, in rare scrisoare it spune :
..Je sais l'importance de vos truvaux et le grand renom que vous
avez si justement vonquis dans le domaine de l'histoire et je me felLite
travoir ete choisi par vans comme editeur, et jo vous en conserve le sou-
venir le plus reconnaissant".
Editia va apace probabil in doua volume, prelucrarea cea noun, Ire-
buind sa tie adausa cu luarea in consideratie a mutter volume si scrieri
deosebite, aparute de Mune) asupra teorief istoriel. Lucrarea d-lul Xenopol
pune pe baze uoue logica istoriel. Puna inteun an va fi gata.
240 Notiti
Judetml Turnu Severin ca totdeauna, asa si acuma st-a manifestat
simpatiile sale pentru marele domnitor Alexandru loan I Cuza. Consiliul
judetan a subseris dupa indemnul d-lui prefect Costescu eminentul director
de anti data al liceulul de acolo, 2000 de let. Comuna Torun Severin a
subseris 1000 de lei dupa initiativa luata de d. Constantinescu primarul
orasulul,si pe lang4 aceste d. Xenopol a mat adus din conferintele d-sale
tinute in Turnu Severin v'o 500 de let.
A mat prumis sit subscrie comitetul judetan de Tutova, Baeati si
FocsanT primariile capitalelor acestor judete.
Primaria din Tg. Frumos a subseris 300 de let, iar cea de Podul Iloae 100.
Papa acuma fondul adunat este de 60,000 de leT.Putin dar tot e ceva.
* *
0 poezie frurnoasd. Romanul litera" No. 26 din a. c. publics ur-
matoarea prey frumoasa poezie de Mircea Demetriad :
TABLOU
Se stange 'neet maretul soare Apol treptat, treptat s-a'ntins
Se 'ntinde ceata si racoare ; Al noptel val, sa ne'nfasoare
Jar albastriul cer, rosit, liar stele mit, stralueitoare,
Vestesteal zilel asfintit. De bolte candela s'ati prins.
Dar lupti ziva Inca bine, Si cum din uncle se desprinde
Pan'ee amurgul aprig vine; Faelia noptel, si s'aprinde ;
Si ceru'n flacart se topeste ; Ca dintr'un cadru te-a1 ivit,
Si ziva'n sange se sfarseste. Mit°, 'n focul nesfarsit.
Tabloul naturit este din vele mat desteptatoare de icoane si In-
chenga in minte o zugravire maiastra a zilet ce se duce sa se eufunde in
tainele noptil, si aeest tablott maret al lupte1 intre lumina si umbra ski-.
jeste el insust de cadru pentru patirna sufletuluT poetului care rasare sub
ebipul iubite', din focul nesfarsit.

DONATORII
Fondttlni statornic (neataeabil) al Arhivei
Societatea *iiinfificli qi Literard" din last, conform hotarareT Iuath
in sedinta de la 16 Dee. 1905 si publicata in revista et ,,Arliiva" No. 12
pag. 572 din anti! 1905, a infilntat fondul statornic (neatacabil) al acestet
reviste, din a earul venit sa vor face, pe de o parte eheltuel1 eu ilustra-
tiunT din tot ce priveste culture poporutul roman, iar pe de alta, pentru
su-tinerea acester revi-te.
Societatea *tiinfificd si Litorard" din Iasi, aduce vii mulfamiri
unniitorilor genero§f donator si iubitori de culturd romlineascd, care au
contribuit la sporirea acestur fond statornic (neatacabil).
Din urma let 264
Prea CuviosieT Sale Arhimandritulul Narcis Kretulescu, su-
periorul Manastirel Neamtu . . . . . . 20
A. D. Atanasiu Iasi, 100/0 pentru fondul neatacabil, din sub-
ventia Ministerulul data Arhivel pe 1906-907 . . . 100
Total lei 384