Sunteți pe pagina 1din 27

Igiena militară

174. Aprovizionarea cu apă la amplasarea oştirilor în condiţii de campanie


se efectuează
Sursa – [2] pag.184, curs
a) [ ] Din fântâni arteziene;
b) [ ] Din bazine de suprafaţă;
c) [x] De la punctul de aprovizionare cu apă;
d) [x] De la punctul de distribuire a apei;
e) [ ] Din fântâni tubulare.

175. Dezinfecţia apei în condiţii de campanie se face prin


Sursa – [5] pag.205, curs
a) [x] Hiperclorinare;
b) [ ] Coagulare;
c) [ ] Desalinizare;
d) [ ] Filtrat;
e) [ ] Ozonare.

176. Necesitatea minimă de apă în condiţii de campanie pentru 1 militar în


24 ore
Sursa – [2] pag.161, curs
a) [ ] 500ml – 1 l;
b) [ ] 1.0 – 1,5 l;
c) [x] 1.5 – 3,0 1;
d) [ ] 3.0 – 5,0 1;
e) [ ] 5-7 l.
177. Conţinutul clorului rezidual în condiţii de campanie este
Sursa – [2] pag.201, curs
a) [ ] 0,1- 0,2mg.1;
b) [ ] 0,3- 0,5mg.1;
c) [x] 0,8 – 1,2mg.1;
d) [ ] 2 -3mg.1;
e) [ ] 3-4 mg/l.

178. Factorii specifici ce pot acţiona la staţiile de radiolocaţie sunt


Sursa – [7] pag.46, curs
a) [x] Unde electromagnetice suprafrecvente;
b) [ ] Zgomot;
c) [ ] Vibraţii;
d) [ ] Radiaţii ionizante;
e) [ ] Temperaturi înalte.
179. Dezinfecţia apei din rezervele individuale în condiţii de campanie
Sursa – [5] pag.214, curs
a) [x] Fierbere;
b) [ ] Ozonare;
c) [x] Tratare cu permanganat de potasiu;
d) [x] Tratare cu pantocid;
e) [x] Tratare cu peroxid de hidrogen.

180. Mijloace tehnice unitare pentru condiţionarea apei sunt


Sursa – [5] pag.209, curs
a) [ ] Filtrul lent;
b) [ ] Filtrul rapid;
c) [x] Filtrul de cărbune şi ţesătură;
d) [ ] Filtrul schimbător de ioni;
e) [x] Staţia mecanizată de filtrare auto.

181. Grupurile indicilor de potabilitate a apei în condiţii de campanie sunt


Sursa – [5] pag.162-170, curs
a) [x] Toxicologici;
b) [x] Bacteriologici;
c) [x] Organoleptici;
d) [ ] Fizici;
e) [ ] Conţinutul clorurilor.

182. Principalele metode de condiţionare a calităţii apei în condiţii de


campanie
Sursa – [5] pag.195-215, curs
a) [ ] Fluorizarea;
b) [x] Dezinfecţia;
c) [x] Decolorarea;
d) [x] Dezactivarea;
e) [x] Detoxicarea.

183. Metode de declorinare ale apei


Sursa – [5] pag.208, curs
a) [ ] Filtrare lentă;
b) [ ] Coagulare;
c) [x] Tratare cu tiosulfat de Na;
d) [ ] Tratare cu raze ultraviolete;
e) [x] Filtrare prin cărbune activat.

184. Pentru aprovizionarea oştirilor cu apă se preferă


Sursa – [2] pag.180, curs
a) [x] Apele subterane profunde;
b) [ ] Apele subterane de suprafaţă;
c) [ ] Apele lacurilor;
d) [ ] Apele atmosferice;
e) [ ] Apele râurilor.

185. Filtrul de cărbune şi ţesătură e destinat pentru


Sursa – [5] pag.208-210, curs
a) [ ] Desalinizarea apei;
b) [ ] Clorinarea apei;
c) [x] Decolorarea apei;
d) [x] Dezinfecţia apei;
e) [x] Dezactivarea apei .

186. Staţia mecanizată de filtrare e destinată pentru


Sursa – [5] pag.211-213, curs
a) [x] Clorinare;
b) [x] Declorinare;
c) [x] Decolorare;
d) [ ] Desalinizare;
e) [x] Dezactivare.

187. Staţia de desalinizare e destinată pentru


Sursa – [5] pag.211-213, curs
a) [x] Dezactivare;
b) [x] Desalinizare;
c) [x] Dezinfecţie;
d) [ ] Clorinare;
e) [ ] Detoxicare .

188. Factorii nocivi ce pot influenţa organismul tanchiştilor sunt


Sursa – [7] pag.19-40, curs
a) [x] Poziţie forţată de muncă;
b) [x] Regim termic nefavorabil;
c) [x] Zgomot, trepidaţii, pulberi;
d) [ ] Radiaţii ultraviolete;
e) [x] Contact cu carburanţi şi lubrifianţi.

189. Consecinţe ale acţiunii condiţiilor de muncă nefavorabile asupra


tanchiştilor
Sursa – [7] pag.19-40, curs
a) [x] Stază sanguină;
b) [x] Oboseală statică, simptomul "Spate dureros";
c) [x] Supraîncălziri sau suprarăciri;
d) [x] Intoxicaţii cu CO;
e) [ ] Hipertermie locală .
190. Măsuri de profilaxie a acţiunii nocive a condiţiilor de muncă
nefavorabile asupra tanchiştilor sunt
Sursa – [7] pag.19-42, curs
a) [x] Exerciţii fizice la popasuri;
b) [ ] Folosirea hainelor cu fibre metalice;
c) [x] Ventilaţia tancurilor;
d) [x] Respectarea distanţei între maşini;
e) [x] Folosirea ochelarilor de protecţie, antifoanelor.

191. Acţiunea zgomotului asupra tanchiştilor


Sursa – [7] pag.29-35, curs
a) [x] Complică sistemul de comunicare în maşină;
b) [x] Contribuie apariţia oboselii precoce;
c) [x] Apare hipoacuzia ;
d) [x] Scade pragul auzului;
e) [ ] Micşorează presiunea arterială.
192. Măsuri de protecţie a tanchiştilor de acţiunea nocivă a zgomotului
Sursa – [7] pag.34, curs
a) [x] Reviziile tehnice ale tancului;
b) [x] Izolarea fonică a pereţilor;
c) [x] Folosirea sistemelor de amortizare;
d) [x] Folosirea antifoanelor de tip bandaj;
e) [ ] Folosirea generatoarelor de unde infraroşii.

193. Asupra organismului operatorilor staţiilor de radiolocaţie acţionează


Sursa – [7] pag.52-59, curs
a) [x] Zgomot;
b) [ ] Radiaţii ultraviolete;
c) [ ] Radiaţii ionizante;
d) [x] Suprasolicitări psihice;
e) [ ] "Foame senzorială".

194. Factorii nespecifici ce pot acţiona la staţiile de radiolocaţie sunt


Sursa – [7] pag.19-42, curs
a) [ ] Radiaţii ione slabe;
b) [x] Zgomotizant;
c) [x] Substanţe chimice în aerul locului de muncă;
d) [x] Suprasolicitări ale sistemului nervos central, analizatorului optic;
e) [ ] Unde electromagnetice suprafrecvente .

195. Acţiunea biologică a radioundelor de frecvenţă supraînaltă va depinde


de
Sursa – [7] pag.76-79, curs
a) [x] Lungimea de undă;
b) [x] Durata acţiunii;
c) [x] Intensitatea câmpului electromagnetic;
d) [x] Dimensiunile suprafeţei iradiate;
e) [ ] Concentraţia bioxidului de carbon în aerul încăperii.

196. Acţiunea câmpului electromagnetic suprafrecvent asupra organismului


se manifestă prin
Sursa – [7] pag.45-53, curs
a) [x] Sporirea temperaturii corpului;
b) [x] Sporirea termogenezii în ţesutul iradiat;
c) [x] Sporirea temperaturii organelor interne intens vascularizate;
d) [ ] Hipertenzie vasculară;
e) [ ] Tahicardie.

197. Acţiunea specifică a câmpului electromagnetic suprafrecvent se


manifestă prin
Sursa – [7] pag.45-53, curs
a) [x] Inhibiţia funcţiei motorii şi secretorii a stomacului;
b) [x] Bradicardie;
c) [ ] Tahicardie;
d) [x] Hipotonie vasculară;
e) [ ] Hipertenzie vasculară .

198. Măsuri de protecţie de unde electromagnetice suprafrecvente sunt


Sursa – [7] pag.49-53, curs
a) [x] Protecţia cu timpul;
b) [x] Protecţia cu distanţa;
c) [x] Protecţia cu ecrane;
d) [x] Amplasarea corectă a sursei de iradiere;
e) [ ] Diminuarea intensităţii iradierii.

199. Pentru protecţia de unde electromagnetice suprafrecvente se vor ecrana


Sursa – [7] pag.50-53, curs
a) [x] Ferestrele;
b) [x] Pereţii;
c) [x] Combinezoanele;
d) [x] Ochelarii de protecţie;
e) [ ] Antena.

200. Ecranul de protecţie de unde electromagnetice suprafrecvente se


confecţionează din
Sursa – [7] pag.51-52, curs
a) [ ] Carton;
b) [x] Plăci metalice;
c) [ ] Hârtie;
d) [x] Plase metalice;
e) [ ] Sticlă.

Igiena radiaţiilor ionizante

201. Indicaţi tipurile de secţii radiologice


Sursa – [1] pag.246, curs
a) [x] Secţii rontghenodiagnostic;
b) [ ] Secţii de radiodiagnostic cu surse "închise";
c) [x] Secţii de radioterapie cu surse "închise";
d) [x] Secţii de radiodiagnostic cu surse "deschise";
e) [x] Secţii de radioterapie cu surse "deschise".

202. Radiaţiile ionizante formează în aer


Sursa – [1] pag.247, curs
a) [x] Ozon (O3);
b) [ ] Oxigen (O2);
c) [x] Oxizi de azot;
d) [ ] Oxizi de metale;
e) [ ] Azot .

203. Pentru confecţionarea ecranelor şi echipamentului individual de


protecţie ca component principal se utilizează
Sursa – [1] pag.247, curs
a) [x] Metale grele;
b) [ ] Metale uşoare;
c) [ ] Sticlă organică;
d) [ ] Materiale plastice;
e) [ ] Stofă obişnuită .

204. Efecte biologice somatice nestocastice ale radiaţiilor ionizante sunt


Sursa – [17] pag.181-182, curs
a) [x] Leucopenia;
b) [x] Osteosarcomul;
c) [x] Cancer al pieii;
d) [x] Cancer tiroidian;
e) [ ] Anemie aplastică .
205. Care din următoarele radiaţi ieste cea mai periculoasă la iradierea
internă a organismului
Sursa – [17] pag.172, curs
a) [x] Alfa;
b) [ ] Fluxul de protoni;
c) [ ] Beta;
d) [ ] X;
e) [ ] Gama .

206. Indicaţi principiul de radioprotecţie ce nu se aplică la lucrul cu sursele


închise de radiaţiile ionizante
Sursa – [2] pag.276, curs
a) [ ] Protecţia cu cantitatea;
b) [ ] Protecţia cu timpul;
c) [ ] Protecţia cu distanţa;
d) [ ] Protecţia cu ecrane;
e) [x] Folosirea mijloacelor de protecţie individuală pentru radiaţiile ultraviolete.

207. Pentru care grupe de persoane sunt normate dozele maxime admise de
iradiere de 1 mSv/an
Sursa –curs
a) [ ] Persoanele expuse profesional din industrie;
b) [ ] Persoanele expuse profesional din domeniul medicinei;
c) [ ] Persoanele care locuiesc în apropierea centralelor nucleare;
d) [x] Populaţia în ansamblu;
e) [ ] Pacienţi .

208. Efecte biologice stochastice ale radiaţiilor ionizante sunt


Sursa – [17] pag.181-182, curs
a) [x] Cancer tiroidian;
b) [x] Anemie aplastică;
c) [ ] Cataracte;
d) [ ] Fibroză pulmonară;
e) [x] Afectarea fondului genetic al populaţiei .

209. Tipurile de radiaţii, apărute în procesul de dezintegrare radioactivă a


elementelor
Sursa – [17] pag.172, curs
a) [x] α – radiaţii;
b) [x] β – radiaţii;
c) [x] γ – radiaţii;
d) [x] Radiaţii cu neutroni;
e) [ ] Radiaţii ultraviolete.

210. Tipurile de radiaţii ce dă densitatea minimă de ionizare în substanţă


Sursa – [17] pag174, curs
a) [ ] α – radiaţii;
b) [ ] β – radiaţii;
c) [x] j – radiaţii;
d) [ ] Radiaţii cu neutroni;
e) [x] Radiaţii X

211. Tipul de radiaţii ce dă densitatea maximă de ionizare în substanţă


Sursa – [17] pag.172, curs
a) [x] α – radiaţii;
b) [ ] β – radiaţii;
c) [ ] γ – radiaţii;
d) [ ] Radiaţii cu neutroni;
e) [ ] Radiaţii X .
212. Caracterul fizic al radiaţiilor X
Sursa – [17] pag.172, curs
a) [ ] Flux de electroni;
b) [ ] Flux a nucleelor de Heliu;
c) [x] Unde electromagnetice (fotoni de energie);
d) [ ] Flux de pozitroni;
e) [ ] Flux de neutroni.

213. Caracterul fizic al radiaţiilor alpha


Sursa – [17] pag.172, curs
a) [ ] Flux de electroni;
b) [x] Flux a nucleelor de Heliu;
c) [ ] Unde electromagnetice (fotoni de energie);
d) [ ] Flux de pozitroni;
e) [ ] Flux de neutroni.

214. Distanţa parcursă de razele - γ în aer


Sursa –curs
a) [ ] Micrometri;
b) [ ] Milimetri;
c) [ ] Centimetri;
d) [ ] Metri;
e) [x] Sute de metri .

215. Distanţa parcursă de particulele - α în aer


Sursa –curs
a) [ ] Micrometri;
b) [ ] Milimetri;
c) [x] Centimetri;
d) [ ] Metri;
e) [ ] Sute de metri.

216. Unităţile de exprimare a activităţii substanţelor radioactive


Sursa – [17] pag.172, curs
a) [ ] Roenten;
b) [x] Ciuri;
c) [x] dezintegrări /sec;
d) [x] mg-echivalent Ra;
e) [x] Beqhereli.

217. Caracteristicile principale a radiaţiilor ionizante


Sursa – [17] pag.181-182, curs
a) [x] Energia;
b) [x] Proprietatea de penetrare;
c) [x] Proprietatea de ionizare;
d) [ ] Proprietatea de destrucţie a materialelor;
e) [ ] Efectul termic.

218. Urmările acţiunii iradierii ionizante asupra organismului uman


Sursa – [17] pag.173, curs
a) [x] Efect somatic direct;
b) [x] Efect somatic indirect;
c) [x] Teratogen;
d) [x] Efecte genetice;
e) [ ] Nu sunt efecte .

219. Unităţile de expunere a dozei de expoziţie


Sursa – [17] pag.175-176, curs
a) [x] Roentgen;
b) [ ] Rad;
c) [ ] Jouli/kg;
d) [ ] Ciuri;
e) [x] Culon/kg.

220. Componenţii fondului radioactiv natural


Sursa – [17] pag.181-182, curs
a) [x] Radiaţia cosmică;
b) [x] Radiaţia gama-telurică;
c) [x] Radiaţia prin ingestie;
d) [ ] Radiaţia apărută la experimentarea armamentului nuclear;
e) [ ] Radiaţia cu izotopi radioactivi .

221. Efecte nestocastice somatice precoce


Sursa – [17] pag.181-182, curs
a) [ ] Boala actinică acută;
b) [x] Arsuri cutanate;
c) [ ] Leucemii;
d) [ ] Tumori;
e) [x] Epilaţie.

222. Materialele folosite la confecţionarea ecranelor de protecţie contra


radiaţiilor ionizante
Sursa – [1] pag.247-248, curs
a) [x] Metale grele;
b) [ ] Metale uşoare;
c) [ ] Mase plastice;
d) [x] Beton;
e) [ ] Sticlă.

223. Doza admisă de iradiere a personalului medical conform NRP


internaţionale
Sursa –curs
a) [x] 20 mSv/an;
b) [ ] 30 mSv/trimestru;
c) [ ] 5 mSv/an;
d) [ ] 0,5 mSv/an;
e) [ ] 0,1 mSv/an.

224. Proprietatea de penetrare a razelor -β in mediu biologic


Sursa – [17] pag.172, curs
a) [ ] Microni;
b) [x] Milimetri;
c) [ ] Centimetri;
d) [ ] Metri;
e) [ ] Sute de metri.

Igiena apei
225. Necesitatea fiziologică de apă în 24 ore a unui adult este de
Sursa –curs
a) [ ] 500ml – 1,l;
b) [ ] 1.0 – 1,51;
c) [x] 1.5 – 3,01;
d) [ ] 3.0 – 5,01;
e) [ ] 5,0-6,0 l.

226. Conţinutul sulfaţilor admişi de Normele sanitare în apa potabilă va fi nu mai mare de
Sursa – [1] pag.54, curs
a) [x] 250mg/l;
b) [ ] 500mg/l;
c) [ ] 750mg/l;
d) [ ] 1000mg/l;
e) [ ] 1500 mg/l.

227. Caria dentară poate apărea la conţinutul fluorului în apă


Sursa – [1] pag.52, curs
a) [x] 0,5 – 0,7mg/l;
b) [ ] 1,0 – 1,5mg/l;
c) [ ] 2,0 – 2,5mg/l;
d) [ ] 2,5 – 3,0mg/l;
e) [ ] 3,0-3,5 mg/l.
228. În formă de endemie hidrică infecţioasă se poate manifesta
;Sursa –curs
a) [ ] Febra tifoidă;
b) [x] Holera;
c) [ ] Leptospirozele;
d) [ ] Bruceloza;
e) [ ] Dizenterie.

229. Oxidabilitatea apei este


Sursa – [1] pag.53, curs
a) [ ] Cantitatea de O2 într-un litru de apă;
b) [x] Cantitatea de O2 consumată la oxidarea substanţelor organice dintr-un litru de apă;
c) [ ] Cantitatea de O2 consumată în 20 zile pentru oxidarea substanţelor organice dintr-
un litru de apă;
d) [ ] Cantitatea de oxigen consumată pentru oxidarea substanţelor organice dintr-un litru
de apă în 5 zile;
e) [ ] Cantitatea de O2 în 10 litri de apă .
230. Prezenţa concomitentă în apă a NH3, nitriţilor, nitraţilor ne sugerează
Sursa – [1] pag.53, curs
a) [ ] O poluare recentă;
b) [x] O poluare permanentă;
c) [ ] Terminarea proceselor de autopurificare;
d) [ ] O poluare de scurtă durat;
e) [ ] Lipsa poluării.

231. Apa poluată cu plumb şi compuşii lui poate cauza


Sursa - curs
a) [x] Saturnism hidric;
b) [ ] Methemoglobinemie;
c) [ ] Boala Minamata;
d) [ ] Carie dentară;
e) [ ] Fluoroză.

232. Conţinutul clorului rezidual liber în apă potabilă distribuită centralizat este
Sursa – [1] pag.63, curs
a) [ ] 0,1- 0,2mg.1;
b) [x] 0,5mg.1;
c) [ ] 1 -2mg.1;
d) [ ] 2 -3mg.1;
e) [ ] 3-4 mg/l.

233. Metodele de declorinare a apei


Sursa – [5] pag.203, curs
a) [ ] Filtrare lentă;
b) [ ] Coagulare;
c) [x] Tratare cu tiosulfat de Na;
d) [ ] Tratare cu raze ultraviolete;
e) [ ] Tratare cu O3.
234. Duritatea generală a apei este condiţionată de
Sursa – [2] pag.214, curs
a) [x] Prezenţa tuturor cationilor din apă în afara de cationii metalelor alcaline;
b) [ ] Prezenţa în apă a cationilor metalelor alcaline;
c) [ ] Prezenţa bicarbonaţilor, carbonaţilor alcalini, hidrocarbonaţilor;
d) [ ] Prezenţa oxidului de calciu;
e) [ ] Prezenţa clorurilor .

235. Concentraţia maximă admisă de cloruri în apa potabilă


Sursa – [1] pag.51, curs
a) [ ] 100mg 1;
b) [x] 250mg 1;
c) [ ] 500mg 1;
d) [ ] 1500mg 1;
e) [ ] 2000 mg/l.

236. Guşa endemică e cauzată de


Sursa – curs
a) [x] Insuficienţa iodului în regiunea dată;
b) [ ] Surplusul de fluor în apa potabilă;
c) [ ] Insuficienţa iodului în apa potabilă;
d) [ ] Excesul de iod în produse alimentare;
e) [ ] Insuficienţa de fluor în apa potabilă.

237. Indice chimic de poluare recentă a apei cu substanţe organice


Sursa – [1] pag.53, curs
a) [x] Amoniac;
b) [ ] Nitriţi;
c) [ ] Nitraţi;
d) [ ] Cloruri;
e) [ ] Sulfaţi.
238. Manifestarea endemică a patologiilor hidrice infecţioase are următoarele caracteristici:
Sursa –curs
a) [ ] Caracter sezonier;
b) [ ] Afectează anumite categorii de vârstă;
c) [x] Atestă un număr redus de cazuri;
d) [ ] Prezenţa germenilor în sursa de apă;
e) [ ] Caracter exploziv.

239. Pentru recoltarea probelor de apă se foloseşte


Sursa – [2] pag.202, curs
a) [ ] Actinometrul;
b) [ ] Catatermometrul;
c) [x] Batometrul;
d) [ ] Barograful;
e) [ ] Anemometrul.

240. Conţinutul fluorului în apa potabilă conform Normelor sanitare este


Sursa – [1] pag.52, curs
a) [ ] 0,5-0,7 mg/l;
b) [x]1,5 mg/l;
c) [ ] 2,0-3,0 mg/l;
d) [ ] 2-5 mg/l;
e) [ ] 3–4 mg/l.

241. Cauzele dezvoltării guşei endemice


Sursa – [1] pag.48, curs
а) [ ] Consum de apă cu exces de iod;
b) [ ] Consum de produse alimentare cu exces de iod;
c) [ ] Consum de apă cu carenţă de iod;
d) [x] Consum de alimente cu carenţă de iod;
e) [ ] Consum de apă cu exces de fluor.

242. Apa poluată cu metil-mercur poate cauza


Sursa – curs
a) [ ] Saturnism hidric;
b) [ ] Methemoglobinemie;
c) [x] Boala Minamata;
d) [ ] Carie dentară;
e) [ ] Fluoroză.

243. Siguranţa dezinfecţiei apei poate fi determinată după


Sursa – [1] pag.62, curs
a) [ ] Miros;
b) [ ] Gust;
c) [x] Clor rezidual;
d) [ ] Turbiditate;
e) [ ] Reziduu uscat.

244. Cauza apariţiei methemoglobinei hidrice la copii


Sursa –curs
a) [x] Folosirea apei cu cantităţi sporite de nitraţi;
b) [ ] Folosirea apei cu cantităţi sporite de sulfaţi;
c) [ ] Folosirea apei cu oxidabilitate sporită;
d) [ ] Folosirea apei cu concentraţii excesive de săruri de amoniu;
e) [ ] Folosirea apei cu cantităţi sporite de iod.

245. Cauza fluorozei


Sursa – [1] pag.52, curs
a) [ ] Consumarea produselor alimentare cu conţinut mic de fluor;
b) [ ] Consumarea îndelungată a apei cu conţinut redus de fluor (0,3-0,5 mg/l);
c) [x] Consumarea îndelungată a apei cu conţinut de fluor mai mare 2,0 mg/l;
d) [ ] Consumarea produselor alimentare cu conţinut mare de iod;
e) [ ] Consumarea apei cu conţinut redus de iod.

246. Nu sunt indici bacteriologici ai calităţii apei


Sursa – [1] pag.52, curs
a) [x] Indicele microbian;
b) [ ] E. Coli – 0;
c) [x] Indicele coli;
d) [x] Numărul total de germeni patogeni în 100 ml;
e) [ ] Enterococi-0.

247. Cea mai mare cantitate de apă se consumă pentru a acoperi necesităţile
Sursa –curs
a) [ ] Fiziologice;
b) [ ] Igienice;
c) [ ] În agricultură;
d) [x] Industriale;
e) [ ] Urbanistice.

248. Cea mai mică cantitate de apă se consumă pentru a acoperi necesitatea
Sursa –curs
a) [x] Fiziologică;
b) [ ] Igienică;
c) [ ] În agricultură;
d) [ ] Industrială;
e) [ ] Urbanistică.

249. Normativele igienice de consum al apei pentru o persoană/24 conform recomandărilor


OMS
Sursa –curs
a) [x] 100 l;
b) [ ] 150 l;
c) [ ] 200-130 l;
d) [ ] 210 l;
e) [ ] 40-60 l.

250. Regiuni biogeochimice sunt acelea unde


Sursa – [1] pag.48, curs
a) [ ] Microelementele sunt în exces în apa potabilă;
b) [ ] Microelementele sunt în deficienţă în apa potabilă;
c) [x] Microelementele sunt în exces sau deficienţă în sol, apa, alimente;
d) [ ] Microelementele sunt in exces in alimente;
e) [ ] Microelementele sunt în deficienţă în alimente.

251. Clorura de var proaspătă conţine clor activ (%)


Sursa – [1] pag.63, curs
a) [ ] 10;
b) [ ] 20;
c) [ ] 30;
d) [x] 35;
e) [ ] 45.

252. Pentru dezinfecţia apei poate fi folosită clorura de var cu activitatea clorului nu mai
mică de
Sursa – [1] pag.63, curs
a) [ ] 5%;
b) [ ] 10%;
c) [ ] 15%;
d) [ ] 20%;
e) [x] 25%.

253. Indicatori indezirabili ai calităţii apei sunt


Sursa – [17] pag.100, curs
a) [x] Amoniacul ;
b) [x] Clorurile.;
c) [x] Fierul;
d) [ ] Nitriţii;
e) [x] Sulfaţii .

254. Condiţii de potabilitate a apei conform Normelor Sanitare


Sursa – [2] pag.221, curs
a) [x] Condiţii chimice;
b) [x] Condiţii bacteriologice;
c) [x] Condiţii organoleptice;
d) [ ] Condiţii fizice;
e) [ ] Condiţii statice.
255. Patologiile infecţioase transmise prin intermediul apei
Sursa –curs
a) [x] Holera;
b) [x] Febra tifoidă;
c) [x] Salmonelozele;
d) [ ] Scarlatina;
e) [x] Lamblioza.

256. Prin intermediul apei se pot transmite boli cauzate de paraziţi


Sursa –curs
a) [x] Amibiază;
b) [x] Lamblioza;
c) [ ] Hepatita;
d) [x] Balantidioza;
e) [x] Trihomoniaza.

257. Principalele metode de condiţionare a calităţii apei


Sursa – [1] pag.59, curs
a) [ ] Fluorizarea;
b) [x] Dezinfecţia;
c) [x] Limpezirea;
d) [ ] Deferizarea;
e) [x] Decolorarea.

258. Caracteristica apelor freatice


Sursa – [1] pag.55, curs
a) [x] Sunt transparente;
b) [x] Au debit mic;
c) [ ] Au compoziţie chimică stabilă;
d) [ ] Sunt bine protejate de poluare;
e) [ ] Au debit mare.

259. Autopurificarea apei se realizează prin următoarele procese


Sursa – [1] pag.59, curs
a) [x] Sedimentare;
b) [ ] Diluare;
c) [ ] Filtrare;
d) [x] Oxidare;
e) [x] Acţiunea bacteriofagilor.

260. Surse de poluare antropogenă a apelor de suprafaţă sunt


Sursa – [1] pag68, curs
a) [x] Apele menajere;
b) [x] Apele reziduale de la întreprinderi industriale;
c) [x] Scurgerea apelor meteorice ;
d) [ ] Compoziţia geochimică a solului;
e) [x] Circulaţia navală.

261. Profilaxia bolilor hidrice include


Sursa – [1] pag.67, curs
a) [x] Alegerea corectă a sursei de apă;
b) [x] Organizarea zonelor de protecţie sanitară;
c) [x] Standardizarea calităţii apei şi respectarea normelor igienice;
d) [x] Tratarea eficace a apei la staţiile de prelucrare;
e) [ ] Folosirea numai a surselor de apă de suprafaţă.

262. Indici de securitate epidemiologică pentru apa potabilă sunt


Sursa –curs
a) [ ] Numărul total de germeni – 100;
b) [ ] Numărul total de germeni – 300;
c) [x] Enterococi-0;
d) [ ] Indicele coli - 3 ;
e) [x] E. coli- 0.

263. Conţinutul sărurilor minerale din apă poate fi factor de risc pentru
Sursa – [1] pag.51, curs
a) [ ] Dizenterie;
b) [ ] Diabet;
c) [x] Urolitiază;
d) [x] Hipertonie;
e) [ ] Hepatită A.

264. Saturnismul hidric se manifestă prin


Sursa –curs
a) [ ] Intoxicaţii acute;
b) [x] Intoxicaţii cronice;
c) [ ] Simptoame specifice;
d) [x] Simptoame nespecifice;
e) [ ] Hipertonie .

265. Apa potabilă trebuie


Sursa – [1] pag.49, curs
a) [x] Să aibă proprietăţi organoleptice corespunzătoare;
b) [ ] Să nu conţină săruri minerale;
c) [x] Să fie inofensivă după componenţa chimică;
d) [x] Să fie inofensivă din punct de vedere epidemiologic;
e) [ ] Să nu conţină microelemente.

266. Concentraţiile substanţelor chimice din apa potabilă, inofensive pentru sănătate:
Sursa – [1] pag.54, curs
a) [ x] Amoniac - 0,5 mg/1;
b) [ ] Nitriţi - 0,002 mg/1;
c) [ ] Nitraţi - 45 mg/1;
d) [x] Substanţe organice (oxidabilitatea) – 5 mg/1;
e) [ ] Duritate – 5o (grade germane).

267. Condiţii fizice de potabilitate ale apei sunt


Sursa – [1] pag.54, curs
a) [x] Culoarea acceptabilă consumatorilor şi nici o schimbare anormală;
b) [x] Turbiditatea 5 UNT;
c) [ ] Nitraţii – 45mg/l;
d) [ ] Oxidabilitatea – 5 mg O2/l;
e) [ ] Nitriţii – 1 mg/l.

268. Sănătatea oamenilor poate fi afectată în cazurile când apa


Sursa – [17] pag.95, curs
a) [x] Nu este în cantităţi suficiente;
b) [x] Conţine germeni patogeni;
c) [ ] Conţine compuşi chimici toxici în concentraţii mai mici de CMA;
d) [x] Conţine compuşi chimici naturali în cantităţi sporite;
e) [x] Posedă proprietăţi organoleptice nefavorabile.

269. Mecanismul apariţiei cianozei infantile (methemoglobinemia)


Sursa – [1] pag.47, curs
a) [ ] Consumul apei cu cantităţi excesive de nitraţi;
b) [ ] Conjugarea nitraţilor cu hemoglobină;
c) [x] Reducerea nitraţilor în nitriţi, şi conjugarea acestora cu hemoglobină;
d) [ ] Consumul apei cu cantităţi excesive de nitriţi;
e) [ ] Consumul apei cu cantităţi excesive de amoniac.

270. Factorii ce contribuie patologiile hidrice infecţioase sunt


Sursa – [1] pag.70, curs
a) [x] Contaminarea fecală a apei;
b) [x] Receptivitatea organismului;
c) [x] Viabilitatea microorganismelor în apă;
d) [ ] Perioada anului;
e) [ ] Durata contaminării .

271. Prin intermediul apei nu se transmit


Sursa –curs
a) [ ] Salmonelozele;
b) [ ] Febra tifoidă;
c) [ ] Hepatita virală A;
d) [x] Scarlatina;
e) [x] Hepatita virală B.

272. Metode de limpezire a apei


Sursa – [1] pag.60, curs
a) [ ] Defluorizare;
b) [x] Decantare;
c) [x] Filtrare;
d) [x] Coagulare;
e) [ ] Dezodorare.

273. Substanţele folosite pentru coagularea apei sunt


Sursa – [1] pag.60, curs
a) [ ] Clorul activ;
b) [x] Clorura de fier;
c) [x] Sulfatul de fier;
d) [x] Sulfatul de aluminiu;
e) [ ] Sulfatul de magneziu .

274. După care indici se va aprecia eficacitatea clorinării apei


Sursa – [1] pag.54, curs
a) [ ] Prezenţa florei patogene;
b) [x] Prezenţa enterecocilor ;
c) [ ] Coliformii totali;
d) [x] Prezenţa E. coli ;
e) [ ] Proprietăţile organoleptice.

275. Indicatori de poluare a apei cu substanţe organice din sursele deschise sunt
Sursa – [1] pag.53, curs
a) [ ] Cantitatea totală de săruri minerale;
b) [x] Conţinutul sărurilor de amoniu, nitriţi şi nitraţi;
c) [ ] Concentraţia fluorului şi iodului;
d) [x] Oxidabilitatea;
e) [x] Oxigenul dizolvat în apă.

276. Importanţa igienică a durităţii apei


Sursa – [1] pag.53, curs
a) [x] Diminuiază proprietăţile organoleptice;
b) [ ] Posedă acţiune toxică pronunţată;
c) [x] Crează dificultăţii în utilizarea ei în scop menajer;
d) [x] Favorizează apariţia unor boli cardiovasculare;
e) [x] Favorizează apariţia unor boli renale.

277. Indicatori de poluare organică a apei sunt


Sursa – [1] pag.53, curs
a) [x] NH3;
b) [x] Nitriţi;
c) [x] Nitraţi;
d) [x] Oxidabilitate;
e) [ ] Arseniu.

278. Factorii etiologici în producerea methemoglobinemiei hidrice nu sunt


Sursa – [1] pag.47, curs
a) [x] Excesul de nitriţi;
b) [ ] Excesul de nitraţi;
c) [x] Excesul de amoniac;
d) [x] Excesul de fluor;
e) [x] Duritatea sporită .

279. Manifestarea methemoglobinemiei hidrice


Sursa – [1] pag.47, curs
a) [x] Cianoză;
b) [x] Dispnee;
c) [ ] Erupţii hemoragice;
d) [x] Convulsii;
e) [x] Tahicardie .

280. Formele de manifestare a patologiilor hidrice infecţioase


Sursa –curs
a) [x] Epidemii;
b) [x] Endemii;
c) [ ] Endemii geochimice;
d) [x] Sporadice;
e) [ ] Micotoxicoze.

281. Caracteristici ale epidemiilor hidrice sunt


Sursa –curs
a) [x] Început exploziv;
b) [ ] Afectarea persoanelor de vârstă fragedă sau înaintată;
c) [ ] Apariţia epidemiilor în perioada rece a anului;
d) [x] Manifestarea epidemiei pe aria de alimentare cu apă;
e) [x] Încetarea bruscă a epidemiei după luarea măsurilor necesare la sursa de apă.

282. Boli virale transmise pe cale hidrică sunt


Sursa –curs
a) [ ] Febra tifoidă;
b) [x] Poliomielita;
c) [ ] Dizenteria;
d) [ ] Holera;
e) [x] Hepatita A .
283. In formă sporadică se pot manifesta patologiile hidrice infecţioase
Sursa –curs
a) [x] Tularemia;
b) [ ] Febra tifoidă;
c) [ ] Salmoneloza;
d) [ ] Holera;
e) [x] Diareea estivală.

284. Condiţii de dezinfecţie eficace a apei


Sursa – [1] pag.61, curs
a) [x] Alegerea corectă a dozei de clor;
b) [x] Respectarea duratei de contract a apei cu clorul;
c) [ ] Coagularea prealabilă a apei;
d) [ ] Filtrarea apei;
e) [ ] Îmbogăţirea apei cu fluor.

285. Metode de dezinfecţie a apei sunt


Sursa – [1] pag.61, curs
a) [ ] Coagularea ;
b) [x] Clorinarea;
c) [ ] Îmbogăţirea apei cu fluor;
d) [x] Ozonarea;
e) [x] Tratarea cu raze ultraviolete .

286. Metodele de clorinare a apei în scopuri de potabilitate


Sursa – [1] pag.61, curs
a) [ ] Clorinare cu doze mici;
b) [x] Clorinare cu doze normale;
c) [x] Hiperclorinare;
d) [x] Clorinare cu doze postcritice;
e) [x] Clorinare cu amonizare.

287. Componenţa chimică a apei poate fi cauză principală a


Sursa – [1] pag.47, curs
a) [ ] Febrei tifoide;
b) [ ] Leptospirozei;
c) [x] Fluorozei;
d) [x] Guşei endemice;
e) [x] Cariei dentare.

288. Apele de suprafaţă se deosebesc de cele interstratulare prin


Sursa – [1] pag.55, curs
a) [ ] Conţin mai multe săruri minerale;
b) [x] Conţin mai mult O2 dizolvat;
c) [x] Sunt mai poluate cu microorganisme;
d) [ ] Au o componenţă chimică stabilă;
e) [ ] Sunt limpezi.

289. Indicii de securitate epidemiologică pentru apa din fântâni sunt


Sursa –curs
a) [ ] Numărul total de germeni – 100;
b) [ ] Numărul total de germeni – 300;
c) [x] Enterococi - 0;
d) [ ] Indicele coli - 3;
e) [x] Eşerihia coli - 0.

290. Indicii bacteriologici ai calităţii apei sunt


Sursa – [1] pag.52, curs
a) [x] Eşerihia coli - 0;
b) [ ] Coli titru;
c) [ ] Numărul total de germeni;
d) [ ] Numărul ouălor de helminţi la 1 dm3 apă;
e) [x] Enterococi - 0.

291. Proprietăţi organoleptice ale apei sunt


Sursa – [2] pag.202, curs
a) [ ] Temperatura;
b) [x] Mirosul;
c) [ ] Transparenţa;
d) [ ] Duritatea;
e) [x] Culoarea.

292. Surse de apă folosite pentru aprovizionarea centralizată


Sursa – [17] pag.106, curs
a) [ ] Apele atmosferice;
b) [x] Sursele deschise;
c) [ ] Apele freatice;
d) [x] Apele interstratulare;
e) [ ] Apa desalinizată a mărilor.

293. Boli parazitare transmise prin apă


Sursa –curs
a) [x] Ascaridoza;
b) [ ] Leptospiroza;
c) [ ] Poliomielita;
d) [x] Difilobotrioza;
e) [x] Teniidoza.

294. Grupurile de indici ai calităţii apei conform Normelor sanitare


Sursa – [1] pag.54, curs
a) [x] Organoleptici;
b) [x] Chimici ;
c) [ ] Biologici;
d) [ ] Chimici antitoxici;
e) [x] Bacteriologici.

295. Caracteristica igienică a bazinelor deschise ca sursă de aprovizionare cu apă


Sursa – [1] pag.58, curs
a) [x] Culoare şi oxidabilitate pronunţată;
b) [ ] Mineralizare excesivă;
c) [ ] Siguranţă epidemiologică;
d) [x] Debit mare;
e) [x] Risc de poluare.

296. Patologii virale transmisibile prin apă nu sunt


Sursa –curs
a) [x] Holera;
b) [x] Dizenteria;
c) [ ] Hepatita A;
d) [ ] Poliomielita;
e) [x] Hepatita B .

297. În ce cazuri se aplică coagularea apei


Sursa – [1] pag.60, curs
a) [x] La coloraţie sporită;
b) [x] În caz de turbiditate sporită;
c) [ ] La duritate mare;
d) [ ] In caz de poluare bacteriană considerabilă;
e) [ ] În caz de poluare cu substanţe toxice.

298. Reducerea considerabilă a cantităţii de apă din organism contribuie


Sursa – [1] pag.47, curs
a) [x] Setea;
b) [x] Obnubilarea;
c) [x] Halucinaţii;
d) [ ] Creşterea temperaturii corpului;
e) [x] Moartea.

299. Compoziţia chimică a apei poate fi cauza


Sursa – [1] pag.47, curs
a) [x] Stărilor premorbide;
b) [x] Bolilor neinfecţioase nespecifice;
c) [x] Bolilor neinfecţioase specifice;
d) [ ] Bolilor infecţioase;
e) [x] Intoxicaţiilor cu substanţe chimice.
300. Folosirea indelungată a apei dure poate contribui
Sursa – [1] pag.51, curs
a) [x] Apariţia renolitiazelor;
b) [x] Apariţia colelitiazelor;
c) [x] Afecţiuni ale tubului digestiv;
d) [ ] Methemoglobinemie;
e) [ ] Fluoroză.

301. Eficienţa procesului de coagulare a apei depinde de


Sursa – [1] pag.60, curs
a) [x] Temperatura apei;
b) [ ] Oxidabilitatea apei;
c) [x] Turbiditatea apei;
d) [x] Prezenţa coloizilor;
e) [ ] Prezenţa amoniacului.

302. Eficienţa procesului de coagulare a apei nu va depinde de


Sursa – [1] pag.60, curs
a) [ ] Temperatura apei;
b) [x] Oxidabilitatea apei;
c) [ ] Turbiditatea apei;
d) [ ] Prezenţa coloizilor;
e) [x] Prezenţa amoniacului.

303. Metoda de tratare a apei va fi igienic adecvată când


Sursa – [17] pag.95, curs
a) [x] Va fi eficientă;
b) [x] Nu va altera proprietăţile organoleptice;
c) [x] În apă nu vor rămânea substanţe ce ar periclita sănătatea consumatorilor;
d) [x] Va fi economă, uşor de aplicat;
e) [ ] Va modifica duritatea apei.

304. Alegerea dozei de clor pentru dezinfectarea apei depinde de


Sursa – [1] pag.61, curs
a) [x] Particularităţile germenilor;
b) [ ] Duritatea apei;
c) [x] Activitatea preparatelor de clor;
d) [x] Mediul în care se desfăşoară procesul;
e) [ ] Cantitatea de cloruri.

305. Procesul de clorinare a apei este influenţat de


Sursa – [1] pag.61, curs
a) [x] Cantitatea de substanţe organice din apă;
b) [x] Temperatura apei;
c) [x] Timpul de contact;
d) [ ] Cantitatea de substanţe neorganice;
e) [ ] Cantitatea de sulfaţi.

306. Activitatea clorurii de var se reduce


Sursa – [1] pag.61, curs
a) [x] La lumină;
b) [ ] La întuneric;
c) [x] La păstrare îndelungată;
d) [ ] La temperaturi joase;
e) [x] La temperaturi înalte.

307. Clorura de var se păstrează


Sursa – [2] pag.227, curs
a) [ ] La lumină;
b) [x] La întuneric;
c) [x] La temperaturi joase;
d) [ ] La temperaturi crescute;
e) [x] Închisă ermetic.

308. Priorităţile dezinfecţiei apei prin ozonizare comparativ cu clorinarea


Sursa – [1] pag.64, curs
a) [x] Nu se modifică pH-ul apei;
b) [x] Se îmbunătăţeşte organoleptica;
c) [ ] Este o metodă ieftină;
d) [x] Este mai eficientă;
e) [x] Surplusul de Ozon se degajă rapid.

309. Metode fizice de dezinfecţie a apei sunt


Sursa – [1] pag.61, curs
a) [ ] Tratarea cu radiaţii ultraviolete lungi;
b) [x] Tratarea cu radiaţii ultraviolete scurte;
c) [ ] Tratarea cu radiaţii infraroşii scurte;
d) [x] Tratarea cu radiaţii ionizante;
e) [x] Fierberea.

310. Metode fizice de dezinfecţie a apei nu sunt


Sursa – [1] pag.61, curs
a) [x] Tratarea cu radiaţii ultraviolete lungi;
b) [ ] Tratarea cu radiaţii ultraviolete scurte;
c) [x] Tratarea cu radiaţii infraroşii scurte;
d) [ ] Tratarea cu radiaţii ionizante;
e) [ ] Fierberea.

311. Priorităţile dezinfecţiei apei cu radiaţii ultraviolete comparativ cu clorinarea sunt


Sursa – [1] pag.65, curs
a) [x] Acţionează asupra microorganismelor sporulate;
b) [x] Acţionează asupra virusurilor;
c) [x] Acţionează asupra ouălor de helminţi rezistente la alte tipuri de tratare;
d) [x] Acţiunea bactericidă are loc în decurs de 1-2 min.;
e) [ ] Acţiunea bactericidă are loc în decurs de 30-60 min.

312. Dezavantajele dezinfecţiei apei cu raze ultraviolete


Sursa – [1] pag.65, curs
a) [x] Trec numai prin apă limpede;
b) [ ] Trec prin apa tulbure;
c) [ ] Trec indiferent de turbiditate;
d) [ ] Trec prin apa colorată;
e) [x] Sărurile de fier diminuează efectul dezinfecţiei.

313. Dezinfecţia apei prin fierbere e cea mai eficientă din metodele fizice deoarece
Sursa – [1] pag.65, curs
a) [x] Se distrug toate formele vegetative de bacterii peste 3-5 min.;
b) [x] Se distrug toate formele sporulate de bacterii peste 30 min.;
c) [ ] Poate fi aplicată la apeducte;
d) [x] Este accesibilă;
e) [x] Se micşorează duritatea apei.

314. Dezavantaje ale dezinfecţiei apei prin fierbere sunt


Sursa – [1] pag.65, curs
a) [x] Evaporarea gazelor dizolvate;
b) [x] Alterarea gustului;
c) [ ] Nu se distrug formele sporulate ale bacteriilor;
d) [x] Nu poate fi aplicată la apeducte;
e) [x] Dezvoltarea rapidă a germenilor în apa fiartă.

315. Spitalele pot fi aprovizionate cu apă


Sursa – [1] pag.250, curs
a) [ ] Din fântâni;
b) [x] Din apeduct central;
c) [ ] Din fântâni şi apeduct;
d) [x] Prin amenajarea apeductului autonom;
e) [ ] Din râuri, lacuri.

316. Cerinţe igienice către calitatea apei folosite pentru prepararea soluţiilor injectabile sunt
Sursa – [4] pag.231, curs
a) [x] Să fie apirogenă;
b) [ ] Cu oxidabilitate mare;
c) [x] Să fie testată la oxidabilitate;
d) [x] Să nu conţină germeni patogeni;
e) [x] Să nu conţină amoniac, nitriţi.

317. Pirogenia apei e condiţionată de


Sursa – [4] pag.231, curs
a) [x] Substanţe organice;
b) [ ] Oxidabilitatea mică;
c) [x] Germeni patogeni distruşi;
d) [x] Amoniac;
e) [ ] Săruri minerale .

318. Pentru eliminarea substanţelor organice din apă în condiţii de farmacii spitaliceşti se pot
folosi
Sursa – [4] pag.231, curs
a) [x] Permanganatul de potasiu;
b) [x] Alaunul de aluminiu şi potasiu;
c) [ ] Distilatoare obişnuite;
d) [x] Distilatoare speciale;
e) [ ] Carbonatul de sodiu.

319. Pentru ameliorarea proprietăţilor organoleptice şi corecţia compoziţiei chimice a apei se


folosesc metodele
Sursa – [1] pag.66, curs
a) [x] Dezodorarea;
b) [x] Demineralizarea;
c) [x] Deferizarea;
d) [ ] Dezinfecţia;
e) [x] Detoxicarea.

320. Pentru a proteja de poluare apa din fântâni


Sursa – [1] pag.57, curs
a) [ ] Se scoate cu găleata individuală;
b) [x] Se scoate cu găleata comună;
c) [x] Se scoate cu pompa;
d) [ ] Fântânile se alimentează din apele superficiale;
e) [x] În jurul fântânii se instalează un strat bătătorit de argilă.

321. Măsuri de prevenţie a bolilor hidrice sunt


Sursa – [2] pag.219, curs
a) [ ] Folosirea surselor de apă de suprafaţă;
b) [x] Selectarea raţională a sursei de apă;
c) [x] Crearea zonelor de protecţie sanitară pentru sursa de apă;
d) [x] Respectarea tehnologiei de tratare a apei;
e) [x] Standardizarea calităţii apei.

S-ar putea să vă placă și