Sunteți pe pagina 1din 4

Pictorii secolului al XVllI-lea nia indelungata a "Regelui-Soare", Louis al O Fata culcata.

tabloul pictorului Francois


XIV-lea (1643-1715) a luat sfar~it in infragere Boucher ilustreaza abilitatea pictorului de a
erau preocupati de realitatea ~i deziluzii. Chiar inainte de moartea regelui manevra teme care sunt deopotriva simple ~i
vremurilor pe care le tritiau, locul barocului a fost luat de un nou curent, provocatoare cu placerea pentru redarea car-
plin de culori pastelate ~i de drng~l~~enie, na~iei prin utilizarea unei largi palete colo-
vitzutit fnsit din unghiuri total numit rococo. Noul curent era, prin definitie, ristice ~i a unor materiale somptuoase.
utilizat cu predilectie la decoratiunile interiore
diferite. Astfel s-au nitscut dar el a reu~it s~ se impun~ ~i in picturn ~i Gilles. in spatele suprafetelor ingrijit lucrate
capodopere care reflectau sculptur~, unde s-au realizat numeroase ale scenelor galante pictate de Watteau se
opere in acest spirit "u~uratic" ~i intim. ascunde insa: o melancolie trista care creaza:
frivolitatea aristocraticit, senzatia ca: personajele lui traiesc o iluzie.
alitturi de studii sobre, Frivolitatea franceza Aceasta trasa:tura confera operei lui Watteau
Primul ~i cel mai cunoscut pictor reprezentant o profunzime rareori ga:sita in rococo ~i foarte
realiste ~i satire feroce. al acestui curent a fost picorul flamand rar atinsa: de cltre succesorii lui. Francois
Antoirie Watteau (1684.1721). Dup~ sosirea Boucher (1703-1770), cel mai cunoscut pictor
lui la Paris, Watteau a incercat s~ se impun~ francez care i-a urmat lui Watteau, a pictat intr-
An secolul al XVIII-Iea arta devenea mai rea- drept copiator ~i chiar ca scenograf la opern, un stil mai viguros, mai robust ~i pe gustul curtii
I lis~. Eroismul, stilul pompos ~i plin de pan~ in 1710 cand a devenit faimos. El a regale. El a fost numit pictorul regelui ~i prim-
pietate, caracteristic stilului baroc din seco- inventat, practi~, un nou curent in picturn, desenator la celebra manufactura de tapiserii
lul al XVII-Iea ~i-au pierdut vigoarea. P~turile numit fete galante, in care ilustra cupluri de Goblin. Multe din picturile lui Boucher trateaza
sociale bogate se delectau 1ntr-un confort civi- aristocrati indrngostiti in mijlocul unor peisaje subiecte mitologice, insa: ele sunt in realitate
lizat, plin de eleganta ~i rafmament. Arti~tii pe rustice incant~toare. jn tablouri, precum cele- doar un pretext pentru a reda diverse tonalitati
care-i angajau au oglindit cu mult~ acuratete brul jmbarcarea spre Citera, cuplurile apar in coloristice ale carnatiei ~i de a crea scene pline
aceste valori, imortalizand umanitatea cu toate scene galante, imbrncati in costume de epoc~ de viat:l, cu zei exuberanti ~i nimfe.
aspectele ei, sociale, sofisticate ~i civilizate. caracteristicesecolului al XVIll-lea. Watteau a Ucenicul lui Boucher, Jean-Honore
Reactia Impotriva grandorii ~i solemnit~tii fots fascinat de teatru, pictand ~i arti~ti ambu- Fragonard (1732-1806) avea un talent multi-
a ap~rut foarte marcant 1n Franta, unde do~- lanti, ca de exemplu clovnul din tabloul plu dar a descoperit curand ca: sustina:torii lui

83
PICTURA SECOLULUI AL XVIII-LEA

prefern scenele amuzante, frivole, ca cea din tate a Venetiei, deveni~ 1ntretimp o adevara~ colorate ~i placute, Insa tehnica lui impre-
tabloul Leagdnul (1767). Aici, atat viata cat ~i atractie turistica. Canaletto (1697-1768),faimos sionista -astazi foarte apreciata -au facut ca
dragostea sunt tratate Intr-un mod u~uratic, ca pentru peisajele sale care reprezentau "o~ul temele reprezentate sa fie mai greu de identi-
~i cand ar fi doar ni~te jocuri de adulti -o ati- pe ape", canalele, atmosferapitoreascadinain- ficat ~i mai putin "fotografice". Un alt obser-
tudine tipica aristocratiei franceze ~i care i-a tea carnavalelor ~i a ceremoniilor pline de vator al vietii venetiene, de un cu totul alt stil
sla:bit mult fermitatea atunci cand a fost pusa culoare cum ar fi "Sarbatoarea iru11t:1rii",o -care picta balul;i ~i petreceri, jocuri de noroc
1n fata perspectivei revolutiei din 1789. "casatorie" 1ntre Venetia ~i Marea Adriatica. ~i artificii -a fost Pietro Longhi (1702-1785).
Ceremonia era dusa la 1ndeplinire de cltre El poseda un instinct reportericesc pentru
Moravurile burgheziei doge (conducatorul statului venetian) care era detaliile de senzatie ale vietii venetiene.
Gustul foarte diferit al clasei de rnijloc ~i-a facut reprezentat1n~lepul statului "Bucintoro", plasat Totu~i, cel rnai cunoscut artist venetian a
~i el simtita prezenta. Unul dintre cei 1I1ai undeva 1n laguru1,unde arunca un inel1n apa; fost Giovanni Battista Tiepolo (1696-1770),un
cunoscuti pictori a fost Jean-Baptiste Greuze "casatoria" simboliza suprernatia marina a
(1725-1805), ale clrui picturi erau suprasaturate venetienilor, suprernatiecare de fapt disparuse O Antoine Watteau a fost fascinat de via1a
cu sentimentalisme ~i cu morale 1nalta:toare. cu multi ani 1n urrna. actorilor ambulan1i. in acest tablou, numit
Tablouri ca jntoarcerea fiului rlsipitor sau Clovnul personajul principal are o postura ~i o
Blestemul tatdlui erau tipice, anticipand arta Peisajele Venetiei privire melancolica care caracterizeaza intrea-
victoriaru1 a secolului al XIX-lea. Peisajelelui Canaletto erau de o meticulozitate ga opera a lui Watteau.
Picturile lui Greuze erau foarte realiste 1n plina de acuratete -exact ceea ce aristocratia
detalii, chiar daca nu 1n atmosfern. in contrast engleza ' era 1ncanta~ sa duca acasa din
cu acesta,Jean-Baptiste-Simeon Chardin (1699- "marele tumeu", ca dovadl a locurilor pe care
1779) a creat tablouri care redau o atmosfern tocmai le vizitase. Evitand cu mul~ dibacie
plina de un realism sobru, parca create 1n alt monotonia modificand distantele ~i unghiurile
secol decat cel al faim0,5ilor lui contemporani. din care picta peisajele Venetiei, Canaletto ~i-
El a pictat tablouri de rnici dimensiuni, rnai cu a petrecut Intreaga sa viat:1 1n acest ora~, cu
seam:l naturi moarte ~i scene domestice 1n care exceptia unei perioade de zece ani petrecuti
oamenii obi~nuiti luau chipurile grave ale unor 1n Anglia, unde noii sai sustinatori s-au folosit
personaje biblice. Serioase, farn a fi pre- de talentul lui pentru a imortaliza Old Horse
tentioase, picturile lui Chardin rnman peste Guards ~i Badminton House.
timp adeva:rate capodopere. Peisajele pictate 1n acest stil serveau cam
ltalia nu rnai domina artele, cu toate ca rnai acelora~i scopuri ca ~i fotografiile ~i din acest
existau multi pictori italieni recunoscuti pe plan motiv Canaletto a devenit mai faimos decat
international; cei rnai vestiti erau cei din mai tanarul sau rival FrancescoGuardi (1712-
Venetia. Ei au pastrat ceva din vecheaprosperi- 1793). Peisajelepictate de Guardi erau superb

O Leagonul, capo-
dopera pictorului
jean-Honore
Fragonard. Tema
gradinii dragostei
este tratata intr-o
maniera con~tient
~ocanta, u~or inde-
centa, aristocratica.

O Valorilor modes-
te, casnice li se con-
fera un anumit aer
de demnitate in pic-
turi cum ar fi aceas-
ta natura moarta
apar1inand pictorului 5
Jean-Baptiste- ~
Simeon Chardin. G

84
O 5arbatoarea ina/tar;;, opera realizata de modului in care Hogarth ~tia s:l-~i relateze
pictorul Canaletto, concentreaza in ea intrea- povestea, cu un acut spirit de observatie fat:l
ga vitalitate a festivalurilor vene1iene. de caractere~i situatii, In marele lui talent pen-
tru caricaturn ~i detalii bizare. Sceneleau atras
pictor prolific, iubitor de tablouri cu dimensi- un public larg ~i i-au adus lui Hogarth o avere
uni mari. El a creat in ltalia, sudul Gerrnaniei prin gravurile realizate dup:l desenele origi-
~i in Spania. Acestea erau t;):ri catolice unde nale. Gravura este O tehf)ic:l special:l, realizata
curentul baroc mai supravietuia ~i Tiepolo a dup:l un desen gravat pe O plac:l metalic:l;
preluat multe din temele acestui curent. in atunci cand aceastaeste acoperita cu un strat
ciuda faptului c:l a pictat tavane, in care de vopsea, desenul poate fi reprodus ~i oper-
bun:ltatea ~i m;lretia p:lreau a pluti pe un cer atia poate fi repetata ori de cate ori este
albastru ~i luminos, el a creat in noul spirit nevoie. Fiind primul artist englez care a utilizat
rococo, utilizand culori luminoase, pastelate ~i
recurgand,la simtul umorului. La fel ca multi
alti contemporani, Tiepolo a l:lsat impresia c:l
nu poate lua in serios sentimentul de eroism.

Satira britanica
Marea Britanie, la fel ca ~i Franta, a produs
diferite curente in pictura, care, in linii mari,
pot fi clasificate drept aristocrate,populare sau
cu un pronuntat caracter burghez. Pictura
englez:l difera ins:l, in mod semnificativ, de
cea francez:l.
in decursul secolului al XVIII-lea, in art:l,
tendintele engleze~ti c:ltre realism ~i critic:l
moral:l, au luat aspectul satirei. inceputul a
1, fost realizat de William Hogarth (1697-1764)
W care ~i-a construit reputatia cu o serie de
t tablouri intitulat:l Cariera unei destrabdlate
I (1731), urmat:l de alte serii, la fel de renumite:
~ Cariera unei prostituate ~i casatorie la moda.
i Fiecare serie ilustra o poveste sub forma unei 2:0
'. benzi desenate, in care personajele principale ~
f aveau diferite necazuri provocate de l:lcomie, "i6
i\ vanitate sau de un alt viciu. Marea audient;): de 9
care s-au bucurat aceste capodopere care ilus- ~
.trau "teme ale moralei moderne", s-a datorat ~i ~
O PI;mbarea de zeasca:.Fiecare detaliu anatomic al animalului
d;m;neata a lui era r~dat cu o grija: deosebit:I ~i la fel ca in
Gainsborough opera Iui Gainsborough;decorurile ~i peisajele
reprezinta un exem- sugerauAnglia lui Stubbs,ca fiind un adeva:rat
plu concludent al paradis rural. Pictura secolului al XVIII-lea, la
stilului sau tarziu. fel ca viata secolului ai XVIII-lea a fost foarte
Artistul ~i-a focalizat variat:I. Pictura contemporanului lui Stubbs,
aten,ia pentru a Joseph Wright of Derby (1734-1797)a urmat
exprima cat mai clar un curs complet diferit. El a pictat experimente
elegan,a cuplului ~tiintifice ~i procese industriale complexe.
aristocrat. Tehnica in ciuda schimba:rilor apa:rutein decursul
lui. cu mi~cari acelui secol, multi pictori au rnmas ancorati in
gra,ioase din penel. ceea ce Reynolds numea "marele sill", adica:
este totodata fluenta tablouri mari cu teme mitologice sau istorice.
~i sofisticata. Destul de curios, cei mai faimo~i reprezen-
tanti ai acestui curent demodat au fost arti-5tii
din Lumea Noua:: John Singleton Copley
(1738-1815) ~i Benjamin West (1738-1820) a
ca:ruitablou Moartea generalului Wolfe(1771)
a popularizat pictura care reprezenta imagini
ale istoriei contemporane.
De la mijlocul secolului, neoclasicismul a
devenit curentul influent in art:I, aducand cu
sine un cult reinnoit pentru severitate~i eroism.
O Generalul Sir Exponentul cel mai cunoscut in picturn a fost
Banastre Tarleton artistul francez Jacques-Louis David (1748-
pictat de Sir Joshua 1825), ale ca:ruiteme steme ale unei republici
Reynolds. Acest romane ~i ale ca:ruicompozitii monumentaleau
portret reprezintij o umbrit ideea de republicanism real ~i spiritul
dovadij a stilului lui revolutionar cu care ayea sa:se incheie secolul.
Reynolds de a crea
compozi,ii
indrijzne'e ~i
~ decoruri dramatice
-.
" care le conferij
~
,g lucrijrilor sale o
~ anumitij grandoare.

aceasta tehnica de lucru, Hogarth s-a implicat Reynolds a fast un pictor important, cu tal-
foarte mult pentru a face ca sa apara Legea ente multiple, capabil s;i se inteleag;i cu ori-
drepturilor de autor, care sa-i protejeze pe care din modele. Acest lucru s-a dovedit
arti~ti de "piratii" care Incercau sa lefoloseasca important din dou;i motive. Datorit:l leg;i-
munca fara permisiunea autorului ~i fara a le turilor sale sociale, Reynolds a reu~it s;i-i
oferi vreo plata. Tot ri1ultumita lui Hogarth, picteze pe toti oamenli importanti ai acelor
satira a devenit o "specialitate" britanica, prac- vremuri, de la marii f;iuritori de imperii finan-
ticata mai tarziu, cu un umor macabru dar cu ciare p:1n;ila litera1;ii~i "frumuse1;ile"societ;itli
intentii politice, de James Gillroy (1757-1815) aristocrate. Leg;iturile sale solide i-au oferit -
~i de Thomas Rowlandson (1756-1827). ~i prin el intregli bresle artistice -un nou
statut social care a culminat cu innobilarea lui,
pozand pentru portrete in 1768 ~i numirea ca prim pre~edinte al noli
Secolul al XVIII-lea a reprezentat o perioada inflintate Academli Regale de Arte.
de glorie' pentru portr~tistica. Ca Intotdeauna, Port,retelerealizatede Reynoldserau flatante,
persoanelor care pozau le placea sa fie flatate; intr-un mod subtil, tratand femeile cu a u~oarn
acum adoptau pozitii rnai degajate -erau pic- not:l de sentimentalism,solda1;iicu romantism~i
tate In timpul plimbarii sau stateau Inclinate oamenii de stat cu a demnitate discret:l.
sau chiar la micul dejun, lntr-o tinuta de inte- Gainsborough a fast un artist mai talentat,
rior. Ca urrnare, portretele realizate In secolul cu a adev;irat;i m;iiestrie pentru peisaje -un
al XVIII-lea ilustreaza cu foarte mult succes element vital in lucrnrile sale cele mai bune,
personalitatea ~i stilul de viata al personajelor . portrete ale nobilimli in propriile lor domenii.
Acest domeniu este cel In care arti~tii bri- Faimoasele tablouri Dl. $i dna. Andrews ~i
tanici s-au facut cel rnai bine remarcati. Secole Plimbarea de dimineatd au devenit simboluri
de-a cindul, cei rnai cunoscuti pictori din ale viziunii idilice a vie1;iila tar;i, care inc;i mai
Marea Britanie (Holbein, Lely, Kneller) erau influenteaz;i imagina1;iaenglezeasc;i.
straini ~i iubitorilor de arta le-a luat mult timp
pentru a realiza ca ~i compatriotii ar putea fi la Elegan,a tihnit3
fel de valoro~i. Atat ca portretist talentat cat ~i in,aceast:l viziune, nobilul de la tarn impreun;i
ca "narator" al moralei vremurilor, Hogarth nu cu so1;ia, se simteau acas;i oriunde -ei
a fost niciodata apreciat pe Irulsura. Mai tarziu, de1;ineaua cas;i la ora~ -~i impleteau eleganta
Irulretia a~tilor Sir Joshua Reynolds C1723- plin;i de tihrul cu dragostea pentru naturn. Se
1792) ~i Thornas Gainsborough C1727-1788) au implicau profund in viata ~i munca de pe
fost recunoscute pe deplin. Acest progres nu a domenii. Personajele lui Gainsborough nu
apartinut doar Angliei ci ~i Scotiei care a erau, in mod evident, ni~te pro~ti. Cali, de i
cunoscut o lnf1orire culturala ~i care a produs exemplu, reprezentau a alt:l afacereserioas;i~i ~
citiva pictori talentati precum Allan Ramsey George Stubbs (1724-1806) a dus tehnica 9
C1713-1784) ~i Sir Henry Raebum (1756-1823). pict;irii cailor la nivel de art;i specific engle- z

86 Acta ~i omul 30 -PEISAGISnCA ENGLEzA Arta ~i omul 32 -MUZlCA SECOLULUl AL XVllI-LEA